Universitatea Lucian Blagadin Sibiu Facultatea de Medicina Victor Papilian Specializarea Farmacie

CAIET DE PRACTIC N FARMACIE

An universitar 2011/2012 An I de studiu

Student: Rus Luca-Liviu

CUPRINS 1 2 3 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7 3.8 3.9 3.10 4 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6 4.7 4.8 4.9 4.10 5 5.1 5.2 6 PROTECTIA MUNCII.. SPATII SUBSTANTE ANORGANICE. Acid boric... Azotat de argint... Sulfat de bariu. Nitrat bazic de bismut. Carbonat de calciu.. Iodul Sulfat de magneziu. Iodura de potasiu Tetraborat de sodiu. Clorura de potasiu.. PLANTE. Anghinare Nalba mare.. Fruct de anason... Frunza de matraguna.. Floare de galbenele. Floare de musetel Frunza si floare de paducel. Floare de coada soricelului. Frunza de izma buna... Coada calului.. APA DISTILATA.. Aqua destillata Aqua destillata ad injectabilia BIBLIOGRAFIE 2 3 6 6 7 8 9 10 12 13 14 16 17 18 18 18 19 19 20 20 21 21 22 22 24 24 25 26

1.

PROTECTIA MUNCII

Desfacerea medicamentelor n punctele i unitile farmaceutice se efectu eaza n conformitate cu reglementrile Ministerului Sntii. Medicamentele prevzute n tabelul "VENENA" vor fi pstrate, sub cheie, ntr-un dulap cu ui din lemn masiv, fr geam. Dulapul va purta inscripia "VENENA". Cheia dulapului va fi pstrat de ctre eful unitii sau de ctre farmacistul desemnat n acest scop. Depozitarea medicamentelor i a materialelor n dulapuri, pe rafturi, pe stelaje se va face n aa fel nct s nu fie depit sarcina maxim admis pentru mobilierul respectiv. Medicamentele puternic active cuprinse n tabelul "SEPARANDA vor fi pstrate n dulapuri separate, purtnd inscripia SEPARANDA". Substanele inflamabile i explozive vor fi depozitate n spaii special amenajate, asigurndu-se aerisirea acestor spaii, precum i etaneitatea recipientelor. Medicamentele care conin substane toxice vor fi pstrate n dulapuri din lemn masiv sau metal, asigurate cu cheie; dulapurile vor fi amplasate n ncperi special amenajate. ncperile vor fi prevzute, la ui i ferestre, cu gratii metalice. Pstrarea substanelor toxice i a produselor care conin substane toxice se va face n recipiente de sticl etane; recipientele fragile vor fi protejate cu cadre metalice sau din lemn, nuiele, plastic etc.; spaiul dintre recipient i cadru se va umple cu materiale absorbante, alese astfel nct, la spargerea recipientului, coninutul s nu intre n reacie cu materialul absorbant. Manipularea substanelor toxice se va face numai cu ustensile destinate acestui scop i care vor fi splate i pstrate separat. Transportul, manipularea i depozitarea materialelor se vor efectua sub supravegherea unei persoane desemnate i instruite n acest scop, n vederea prevenirii accidentelor. Se interzice accesul cu flacr deschis n spaiile de lucru n care se depoziteaz i manipuleaz lichi de inflamabile i volatile. Lichidele vor fi nclzite numai pe baie de abur, uti1izndu-se condensator cu reflux. Pardoselile vor fi pstrate curate pentru a mpiedica pericolul alunecrii. n cazul n care, accidental, se vars pe pardoseli substane inflamabile, toxice sau corosive, acestea vor fi evacuate la reeaua de canalizare prin splare cu ap. Mobilierul depozitului va fi confecionat din materiale incombustibile. Splarea ambalajelor i a ustensilelor se va face n spaii special amenajate care vor avea n dotare soluii neutralizante. Manipularea substanelor se va face de ctre personal calificat i instruit n acest scop. Fiecare recipient, pung sau pachet depozitate vor fi etichetate. Spaiile de recepie i expediie vor avea ncperi separate de lucru. Se interzice pstrarea i uscarea pe conducte1e de aburi, gaz, calorifer etc. a mbrcmintei i a altor materiale mbibate cu produse inflamabile sau care prezint pericol de auto aprindere. Uile spaiilor de lucru vor fi astfel construite nct s se deschid spre exterior. Se interzice ocuparea cailor de acces in farmacie, cu orice fel de materiale. Iarna, caile de acces vor fi deszapezite si acoperite cu materiale antiderapante.

2.

SPATII

Conform legislatiei si reglementorilor in vigoare [1-8] spatiile dintr-o farmacie sunt urmatoarele: Oficina: ncperea n care are acces publicul, unde se face eliberarea medicamentelor i a celorlalte produse de sntate premise a fi comercializate n farmacie. Suprafaa acesteia este de minimum 16m2, bine iluminat i pardoseala acoperit cu gresie, linoleum sau mozaic. Receptura: ncperea amenajat, dotat i destinat preparrii formulelor magistrale i oficinale, n care e permis doar accesul personalului de specialitate. Receptura are pereii acoperii cu materiale lavabile i pardoseala acoperit cu gresie, linoleum, sau mozaic. Laboratorul: ncperea n care se prepar produse oficinale, elaborate conform unei farmacopei. Laboratorul i receptura pot fi organizate n acceai ncpere, dac aceasta are o suprafa de minimum 10 m2. Laboratorul are pereii acoperii cu materiale lavabile, iar pardoseala va fi acoperita cu gresie, linoleum, sau mozaic. Activitatea de preparare a medicamentelor este opional, conform O.U.G. nr.130/2010. Depozitul: cu o suprafa de minimum 10 m2 reprezint ncperea/ncperile n care se pstreaz medicamentele i celelalte produse de sntate permise a fi comercializate n farmacie. Trebuie s dispun de o zon special dedicat pstrrii medicamentelor i produselor de sntate expirate, n vederea distrugerii, s dispun de zone distincte i/sau spaii inscripionate privind depozitarea altor produse de sntate, altele dect medicamentele. Spaiul de confidenialitate: locul unde pacientul se poate adresa farmacistului, fr ca discuia sa fie auzit de tere persoane, acesta putnd fi chiar biroul farmacistului ef. Biroul farmacistului ef: ncpere, desprit de celelalte, n care se desfoar activitatea administrativ a farmacistului ef, ea trebuie s aib condiii de asigurare a confidenialitii discuiilor, la nevoie. Grupul social: cuprinde dup caz, oficiul, vestiarul i toaleta. Pereii grupului social sunt acoperii cu materiale lavabile iar pardoseala acoperit cu gresie, linoleum sau mozaic. Amplasarea acestor spatii in cadrul Farmaciei Ropharma nr 41 este descrisa in fig. 1.

Fig. 1 Organizarea spatiilor farmaciei Ropharma 41 Sibiu

In ceea ce priveste dotarea farmaciei exista urmatoarele cerinte legale: Dotarea cu echipamente La nfiinarea farmaciei i/sau la preluarea funciei de farmacist ef, acesta trebuie s verifice ndeplinirea condiiilor legate de echipamentele farmaciei: 1. toate echipamentele din farmacie corespund destinaiei pentru care au fost proiectate i condiiilor legale de funcionare; 2. toate echipamentele au un astfel de design i sunt astfel amplasate nct s reduc la maxim riscul contaminrilor i al erorilor; 3. toate echipamentele sunt astfel alese nct s poat fi uor splate i curate; 4. echipamentele sunt ntreinute i verificate periodic, dup caz, de ctre firme autorizate n acest sens. 4

Dotarea cu mobilier Mobilierul farmaciei: 1. este adecvat, funcional, are un design profesional i este uor lavabil; 2. n oficin, mobierul se compune din mese de eliberare a produselor, dulapuri, rafturi, mese cu sertare, mas i scaune pentru persoanele care ateapt, sau i administreaz medicamente; 3. exist un spaiu de confidenialitate, n care pacientul poate avea asiguarat discreia necesar n discuia cu farmacistul; 4. exist un spaiu special destinat pentru msurarea parametrilor biologici; 5. n receptur exist mese pentru prepararea medicamentelor, dulapuri i rafturi pentru depozitarea substanelor i ambalajelor farmaceutice, a reactivilor pentru masa de analiz; 6. n laborator exist mese pentru prepararea elaborrilor, opional nia si spatiu pentru distilator; 7. depozitul farmaciei este dotat cu dulapuri, rafturi pentru depozitarea n bune condiii a produselor, nclusiv a celor n carantin; 8. n birou exist mobilier adecvat pentru pstrarea documetelor i desfurarea activitii administrative a farmacistului ef, precum si aparatura corespunzatoare activitatii ; 9. exist mobilier adecvat pentru pstrarea arhivei cu documente specifice. Aparatura farmaciei se compune din: 1. aparatur necesar desfurrii activitii de depozitare a medicamentelor; sisteme de asigurare a temperaturii adecvate n fiecare incint (incalzire centralizata, aeroterme, aparate de aer condiionat, incinte frigorifice, sisteme de monitorizare a temperaturii si a umiditii (umidificatoare, dezumidificatoare); aparatur necesar preparrii medicamentelor (balane, cntare, distilator, pulverizatoare, omogenizatoare, etc.); aparatur necesar furnizrii de servicii, precum msurarea unor parametri biologici( atunci cand este cazul ); aparatur necesar gestiunii cantitativ valorice (calculatoare, imprimante, program informatic, casa de marcat fiscalizat); sistem de asigurare a securitii si pazei incintei farmaciei.

2. 3. 4. 5.

Vesela farmaciei se compune, n funcie de specificul activitii, din: - vase de sticl, de porelan, de metal emailat, i ustensile farmaceutice (spatule, lingurie, mojar cu pistil, etc.); - recipiente pentru ambalarea medicamentelor magistrale i oficinale (de sticl, de material plastic), adecvate tipului de preparat farmaceutic.

3. SUBSTANTE ANORGANICE [9,11] 3.1 Acid Boric acidum boricum

Acidul boric are formula moleculara H3BO3 si masa moleculara M = 61,83 g/mol. Substanta oficinala contine cel putin 99,0% si cel mult 100,5% H3BO3. Descriere Lamele cristaline, lucioase, cu aspect sidefos, grase la pipait sau pulbere cristalina alba, fara miros, cu gust slab acru. Solubilitate Usor solubil in glicerol, alcool la fiebere si apa la fierbere, solubil in alcool si apa. Solutia A 0,3 g acid boric se dizolva, prin incalzire, in 50 mL apa si dupa racier se filtreaza; Solutia filtrata se completeaza la 50 mL prin spalarea filtrului cu apa. Identificare La 0,1 g acid boric se adauga 3 mL alcool (R), 0,15 mL acid sulfuric (R) si se aprinde; marginea flacarii se coloreaza in verde. Aspectul solutiei 0,3 g acid boric se dizolva in 10 mL apa; Solutia trebuie sa fie limpede si incolora. Aciditate 2 mL solutie A se completeaza cu apa proaspat fiarta si racita la 10 mL si se adauga 0,05 mL metilorange solutie (I); Solutia trebuie sa se colorize in galben si nu in portocaliu sau roz. Dozare 2 g acid boric se dizolva in 100 mL amestec format din volume egale de glicerol (R) si apa in prealabil neutralizat la fenolftaleina-solutie (I) si se titreaza cu hidroxid de sodiu 1 mol/ L pana la coloratie roz. Se adauga 50 mL glicerol (R) neutralizat, in prealabil, la fenolftaleinasolutie (I) si se continua titrarea pana la reaparitia coloratiei roz. 1 mL hidroxid de sodiu 1 mol/ L corespunde la 0,06183 g H3BO3. Conservare In recipiente bine inchise. Actiune farmacologica si intrebuintari are actiune antiseptica slaba. Se caracterizeaza prin: Este bine suportat de piele si mucoase, dar prin absorbtie poate da reactii toxice grave, mai ales la copii mici Se foloseste sub forma de solutie (3-4 % pentru comprese si spalaturi) sau unguent (10%) Este contraindicate la copiii sub 3 ani Preparate industriale: alcool boricat 3-4%

3.2 Azotat de argint - Argenti nitras

Azotatul de argint are formula moleculara AgNO3 si masa moleculara M = 169,9 g/ mol. Substanta oficinala contine cel putin 99,6% si cel mult 100,5% AgNO3. Descriere Cristale incolore, translucide, cu fractura lucioasa, fara miros, cu gust metallic, apoiu caustic. La lumina si prezenta substantelor organice se innegreste. Solubilitate Solubil in 0,6 mL apa si 30 mL alcool. Solutia A 1,5 g nitrat de argint se dizolva in 5 mL apa si se completeaza cu acelasi solvent la 15 mL. Identificare 1 mL solutie A se dilueaza cu 5 mL apa si se adauga 0,1 mL acid clorhidric 100 g/L (R); se formeaza un precipitat alb, cazeos, solubil in ammoniac concentrat (R). La 0,5 mL solutie A se adauga 1 mL sulfat de fer (II)-solutie (R); se adauga, cu precautie, pe peretii eprubetei 2 mL acid sulfuric (R); la zona de contact a celor doua lichide apare un inel brun. Aspectul solutiei Solutia A trebuie sa fie limpede si incolora Aciditate 1,0 g nitrat de argint se dizolva in 25 mL apa proaspat fiarta si racita, se adauga 50 mL clorura de sodium 100 g/L (R), se agita si se filtreaza. La 10 mL filtrat se adauga 0,05 mL rosu de metil solutie (I); Solutia se coloreaza in roz. Se adauga 0,05 mL hidroxid de sodium 0,1 mol/L; coloratia trebuie sa devina galbena. Dozare 0,3 g nitrat de argint se dizolva in 30 mL apa, se adauga 3 mL acid nitric 250 g/L (R), 5 mL sulfat de amoniu-fer (III) solutie acida 200 g/L (I) si se titraeza cu tiocianat de amoniu 0,1 mol/L pana la coloratie galben rosiatica. 1 mL tiocianat de amoniu 0,1 mol/L corespunde la 0,01699 g AgNO3. Conservare In recipiente bine inchise, ferit de lumina. Actiune farmacologica si intrebuintari are efect bactericid prin precipitarea proteinelor (cauterizare chimica); pielea se innegreste datorita reducerii argintului sub influenta luminii. Se utilizeaza in: Oftalmologie (solutie 1%), ca antiseptic si astringent, precum si pentru profilaxia oftalmiei gonococile la nou-nascuti (la administrari repetate poate produse arsuri corneene si conjunctivita chimica); Dermatologie si stomatologie, ca antiseptic si cauterizant Arsuri (reduce flora microbiana)

3.3 Sulfatul de bariu barii sulfas

Sulfatul de bariu are formula moleculara BaSO4 si masa moleculara 233,4 g/ mol. Descriere pulbere fina, alba, grea, fara miros si fara gust. Solubilitate Foarte greu solubili in acizi si in solutii de hidroxizi alcalini, practice insolubil in apa si in solvent organic. Solutia A La 10,0 g sulfat de bariu se adauga 45 mL apa si 5 mL acid acetic (R) si se incalzeste la fierbere, sub agitare, timp de 5 min; dupa racire se filtreaza si solutia filtrata se completeaza la 50 mL prin spalarea filtrului cu apa. Identificare La 0,5 g sulfat de bariu se adauga 10 mL carbonat de sodium 100 g/L (R), se incalzeste la fierbere timp de 2 minute si se filtreaza; filtratul se aciduleaza cu acid clorhidric (R) si se adauga 0,25 mL clorura de bariu 50 g/L (R); se formeaza un precipitat alb. Reziduul de pe hartia de filtru se spala cu apa, se dizolva in acid clorhidric 100 g/L (R) si se filtreaza; filtratul coloreaza flacara in verde galbui. La filtrat se adauga 0,2 mL acid sulfuric 100 g/L (R); se formeaza un precipitat alb. Aciditate alcalinitate - La 5,0 g sulfat de bariu se adauga 20 mL apa proaspat fiarta si racita, se agita, se incalzeste pa baia de apa timp de 5 minute si se filtreaza. Dupa racire, la 10 mL filtrate se adauga 0,05 mL albatru de bromtimol solutie (I) si se titreaza cu acid clorhidric 0,01 mol/L sau cu hidroxid de sodiu 0,01 mol/L; la titrare trebuie sa se foloseasca maxim 0,5 mL. Actiune farmacologica si intrebuintari substanta de contrast radiologic folosita la examinarea tractului gastrointestinal sub forma de suspensie si a esofagului sub forma de pasta. Suspensia de sulfat de bariu se administreaza direct pe cale orala sau prin sonda oro- sau nasogastrica, 200-250 mL (stomac), 500 mL (intestin subtire) si 600 1500 mL pentru examinarea colonului (clisma baritata); la copii posologia stabilita de medical radiolog. Substanta nu se absoarbe in tubul digestiv si este contraindicate in perforatii sau obstructii intr-un segment al tractului gastrointestinal.

3.4 Nitrat bazic de bismut Bismuthi Subnitras

Nitratul bazic de bismut are formula moleculara Bi5O(OH)9(NO3)4 si masa moleculara M = 1462 g/mol. Substanta oficinala uscata contine cel putin 71,0% sic el mult 74,0% Bi (A = 209) raportat la substanta uscata. Descriere Pulbere fina, alba, fara miros si fara gust. Solubilitate Practic insolubil in apa si alcool. Se dizolva in acizi minerali. Solutia A 1,0 g nitrat bazic de bismut se dizolva in 20 mL acid nitric 100 g/L (R), prin incalzire la fierbere, se raceste si se completeaza cu acid nitric 100 g/L (R), prin incalzire la fierbere, se raceste si se completeaza cu acid nitric 100 g/L (R) la 25 mL. Identificare 50 mg nitrat bazic de bismut se dizolva in 1 mL acid clorhidric 100 g/ L (R), se adauga 2 mL iodura de potasiu solutie (R) si se incalzeste usor; apare o coloratie galben-portocalie. Se adauga 0,25 mL sulfura de sodium-solutie (R); se formeaza un precipitat brun inchis. 0,1 g nitrat bazic de bismut se dizolva in 1 mL acid clorhidric 100 g/L (R), se adauga 1 mL sulfat de fer (II)-solutie (R) si se toarna pe peretii eprubetei 2 mL acid sulfuric (R); la zona de contact a celor doua lichide se formeaza un inel brun. Dozare 0,3 g nitrat bazic de bismut se dizolva in 2 mL acid nitric (R), se adauga 150 mL apa, violet de pirocatechina-solutie (I) si se titreaza cu edetat disodic 0,05 mol/L pana la coloratie violeta. Se adauga 250 mL apa si se continua titrarea pana la coloratie galbena. 1 mL edetat disodic 0,05 mol/L corespunde la 0,01045 g Bi. Conservare In recipiente bine inchise, ferit de lumina. Actiune farmacologica si intrebuintari este un antiacid cu mecanism de actiune fizic (adsorbtie si film protector). Are an efect antiacid redus prin adsorbtia de HCl si formarea unui film protector la suprafata mucoasei gastrice (pansamente gastrice). In exces substanta nu se absoarbe si in consecinta nu produce efecte secundare.Reactioneaza cu hidrogenul sulfurat din intestine conferind materiilor fecale culoarea neagra (Bi2S3).

3.5 Carbonat de calciu calcii carbonas

Carbonatul de calciu are formula moleculara CaCO3 si masa moleculara M = 100,1 g/mol. Substanta oficinala contine cel putin 98,5% si cel mult 100,5% CaCO3. Descriere Pulbere fina, microcristalina, alba, fara miros si fara gust. Solubilitate Practic insolubil in alcool si apa. Se dizolva in acizi cu degajare de CO2. Solutia A 2,5 g carbonat de calciu se dizolva, prin incalzire la aproximativ 50C, in 25 mL acid clorhidric 100 g/L (R), se raceste si se completeaza cu apa la 50 mL. Identificare 0,1 g carbonat de calciu se dizolva in 2 mL acid acetic 300 g/ L (R) si se adauga 0,15 mL oxalate de amoniu 40 g/L (R); se formeaza un precipitat alb, cristalin, insolubil in acid acetic 300 g/L (R), solubil in acizi minerali. 0,5 g carbonat de calciu se agita cu 3 mL apa si 3 mL acid acetic 300 g/ L (R); se degaja CO2 care barbotat in hidroxid de bariu solutie (R) formeaza un precipitat alb. Alcalinitate 5,0 g carbonat de calciu se incalzesc la fierbere cu 100 mL apa timp de 5 minute; suspensia se filtreaza fierbinte si filtrul se spala cu 5 mL apa incalzita la aproximativ 70C, care se adauga la filtrat. Dupa racire se adauga metilorange-solutie (I) si se titreaza cu acid clorhidric 0,1 mol/L pana la coloratie portocalie; trebuie sa se foloseasca cel mult 0,5 mL acid clorhidric 0,1 mol/L. Dozare 0,1 g carbonat de calciu se dizolva intr-un volum minim de acid clorhidric 250 g/L (R), se dilueaza cu apa la 100 mL si se neutralizeaza cu amoniac 100 g/L (R). Se adauga 5 mL tampon amoniacal pH 10,0 (R), 10 mg etedat de magneziu si sodium (R), cateva cristale de eriocrom T (I) si se titreaza cu edetat disodic 0,05 mol/L pana la coloratie albastra. 1 mL edetat disodic 0,05 mol/L corespunde la 0,005 g CaCO3. Conservare In recipiente bine inchise. Actiune farmacologica si intrebuintari este folosit ca antiacid cu mechanism de actiune chimic, facand parte din categoria neutralizante. In exces ridica pH-ul gastric la maxim neutru, nu se absoarbe si nu modifica rezerva alcalina: CaCO3 + 2HClCaCl2 + H2CO3 Din CaCl2 solubila, Ca2+ se absoarbe maxim 20%; restul formeaza saruri insolubile (carbonate, fosfati), ce se elimina prin scaun.Administrat in doze mari (peste 2 g/odata sau mai mult de 8 g per zi) antreneaza efectul de rebound acid, prin urmatoarele mecanisme: Stimularea secretiei de gastrina, consecinta cresterii pH-ului Efectul direct stimulator al Ca2+, la nivelul celulelor parietale Hipercalcemie in insuficienta renala 10

 In tratamente indelungate, cu hipercalcemie marcata, se inhiba secretia de parathormon si are loc retentia de fosfor si precipitarea sarurilor de calciu in rinichi. Se foloseste si ca antidiareic in diareea de fermentatie, in doze de 2-10 g/ zi pentru un timp limitat.Contraindicatia acestui tratament este insuficienta renala grava.

11

3.6 Iodul Iodum

Iodul molecular are formula moleculara I2 si are masa moleculara M = 253,8 g/ mol. Substanta oficinala contine cel putin 99,5% si cel mult 100,5% I. Descriere Lamele cristaline friabile, cu luciu metalic sau fragmente de culoare cenusiuviolacee, cu miros caracteristic. La aer se volatilizeaza. Solubilitate Solubil in 7 mL disulfura de carbon, 9 mL benzene, 10 mL alcool, 20 mL eter, 46 mL cloroform, 100 mL glicerol, foarte greu solubil in apa. Se dizolva in solutii concentrate de ioduri alcaline. Solutiile in alcool si in eter sunt brune; solutiile in disulfura de carbon sunt violete; solutiile in benzen si cloroform sunt violet-roscate. Solutia A 1,0 g iod fin pulverizat se agita cu 40 mL apa si se filtreaza; Solutia filtrate se completeaza la 40 mL prin spalarea filtrului cu apa. Identificare Prin incalzire (sub nisa) iodul sublimeaza si degaja vapori violeti 10 mg iod se agita cu 5 mL apa. La lichidul decantat se adauga 0,1 mL amidon solutie (I); apare o coloratie albastra. Dozare 0,25 g iod se dizolva intr-o solutie preparata din 2 g iodura de potasiu (R) in 10 mL apa, se dilueaza cu 50 mL apa si se titreaza cu tiosulfat de sodium 0,1 mol/L pana la coloratie galben deschis. Se adauga 1 mL amidon-solutie (I) si se continua titrarea, agitand energic, pana la decolorare. 1 mL tiosulfat de sodiu 0,1 mol/L corespunde la 0,01269 g I Conservare In recipiente bine inchise, ferit de lumina. Actiune farmacologica si intrebuintari Iodul are actiune antiseptica intensa si rapida. Iodul iodureaza gruparile NH2 din structura proteinelor si oxideaza gruparile SH din structura enzimelor si a proteinelor bacteriene.torie, antiseptic pe rani (inclusive profilactic), in stomatologie. Iodul actioneaza bactericid, sporicid, fungicide si mai putin virucid. Este folosit ca si antiseptic si fungicide in dermatologie, antiseptie cutanata preoperatorie, antiseptic pe rani (inclusiv profilactic), in stomatologie. Este folosit ca solutie de iod iodurat (Lugol), solutie hidroalcoolica 2% si 6,5% (tinctura de iod), solutie glicerinata 2% (pentru mucoase), solutie in propilenglicol 2% (preoperator). Iodul si antisepticele care cedeaza iod sunt contraindicate la bolnavii cu hipertiroidism.

12

3.7 Sulfatul de magneziu magnesii sulfas

Sulfatul de magneziu are formula moleculara MgSO47H2O si are masa moleculara M = 246,5 g/mol. Substanta oficinala contine cel putin 99,0% si cel mult 102,0% MgSO47H2O . Descriere Pulbere cristalina alba sau cristale incolore, fara miros, cu gust racoritor, sarat si amar; eflorescente. Solubilitate Foarte usor solubil in apa fierbinte, usor solubil in apa, practic insolubil in alcool. Solutia A 10,0 g sulfat de magneziu se dizolva in 30 mL apa si se completeaza cu acelasi volum la 50 mL. Identificare 1 mL solutie A se dilueaza cu 2 mL apa, se adauga 2 mL clorura de amoniu 100 g/L (R), 1 mL hidrogenofosfat de disodium solutie (R) si amoniac 100 g/L (R) pana la reactie alcalina; se formeaza un precipitat alb cristalin. 1 mL solutie A se dilueaza cu 2 mL apa si se adauga 0,25 mL acid clorhidric 100 g/L (R) si 0,5 mL clorura de bariu 50 g/L (R); se fomeaza un precipitat alb. Aspectul solutiei Solutia A trebuie sa fie limpede si incolora. Dozare 0,25 g sulfat de magneziu se dizolva in 100 mL apa, se adauga 5 mL tampon amoniacal pH 10,0 (R), eriocrom T (I) si se titreaza cu edetat disodic 0,05 mol/L pana la coloratie albastra. 1 mL edetat disodic 0,05 mol/L corespunde la 0,01232 g MgSO47H2O. Conservare In recipiente bine inchise. Actiune farmacologica si intrebuintari Are efect anticonvulsivant in convulsiile din eclampsie Este tocolitic la doze mari In doze mari poate produce deprimare cardiaca, deprimare respiratorie, antidotul fiind calciul Laxativ Purgativ

13

3.8 Iodura de potasiu Kalii Iodidum

Iodura de potasiu ale formula moleculara KI si masa moleculara M = 166,0 g/mol. Substanta oficinala contine cel putin 99,0% si cel mult 100,5% KI raportat la substanta uscata. Descriere Cristale incolore sau pulbere cristalina sau granular, alba, fara miros, cu gust sarat si slab amar. Solubilitate Foarte usor solubila in apa, usor solubila glicerol, solubila in alcool, putin solubila in acetona. Solutia A 10,0 g iodura de potasiu se dizolva in 20 mL apa proaspat fiarta si racita si se completeaza cu acelasi solvent la 100 mL. Identificare La 1 mL solutie A se adauga 0,5 mL acetat de sodium 100 g/L (R) si 4 mL acid tartricsolutie (R) ; se formeaza un precipitat alb cristalin. La 2 mL solutie A se adauga 0,1 mL acid clorhidric (R), 0,2 mL clorura de fer (III) 30 g/L (R), 2 mL cloroform (R) si se agita; stratul cloroformic se coloreaza in violet. 2 mL solutie A se aciduleaza cu acid nitric 100 g/L (R) si se adauga 0,15 mL nitrat de argint 20 g/L (R); se formeaza un precipitat galben, insolubil in amoniac concentrat. Aspectul solutiei Solutia A trebuie sa fie limpede si incolora. Alcalinitate la 10 mL solutie A se adauga 0,1 mL acid clorhidric 0,1 mol/L si 0,05 mL fenolftaleina solutie (I), Solutia trebuie sa ramana incolora. Dozare 0,3 g iodura de potasiu se dizolva in 10 mL apa, intr-un flacon cu dop rodat; se adauga 35 mL acid clorhidric (R), 5 mL cloroform (R) si se titreaza cu iodat de potasiu 0,05 mol/L, adaugat picatura cu picatura si agitand energic, pana la decolorarea cloroformului. 1 mL iodat de potasiu 0,05 mol/L corespunde la 0,0166 g KI. Conservare in recipient bine inchise, ferit de lumina. Actiune farmacologica si intrebuintari Dupa administrarea orala se concentreaza in tiroida in special in cazul bolnavilor de hipotiroidism. In doze mici participa la sinteza hormonilor tiroidieni; este utila pentru a substitui deficitul de iod din apa si alimente, pentru profilaxia si tratamentul gusii endemic. La doze mari (peste 6 mg/zi), la bolnavi cu hipotiroidism, are efect antitiroidian, ducand la scaderea metabolismului bazal si la corectarea unor simptome clinice cauzate de hiperfunctia tiroidiana. Indicatiile terapeutice sunt: Pregatirea preoperatorie a bolnavilor inaintea tiroidectomiei: initial se obtine starea de eutiroidie prin administrare de tionamide, apoi timp de 10-14 zile, inaintea interventiei 14

chirurgicale se continua administrarea de iod (scopul administrarii este de a scadea sinteza hormonilor tiroidieni si pentru a micsora vascularizatia glandei). In caz de iradiere accidental (deoarece impiedica iodocaptarea si blocheaza tiroida); In hipertiroidism are utilizare limitata, deoarece sunt necesare doze mari de iod, iar efectul diminua in timp, chiar daca se continua administrarea.

15

3.9 Tetraborat de sodium Natrii Tetraboras

Tetraboratul de sodium are formula moleculara Na2B4O710H2O, avand masa molecular M = 381,4 g/mol. Substanta oficinala contine cel putin 99,0% sic el mult 103,0% Na2B4O710H2O. Descriere cristale incolore, transparente sau pulbere cristalina, alba, fara miros, cu gust sarat si lesietic; eflorescente. Prin incalzire, substanta se dizolva in apa de cristalizare, apoi se umfla si pierde apa; la temperatura mai inalta se topeste si dupa racire formeaza o masa sticloasa, incolora. Solubilitate Foarte usor solubil in apa la fierbere, solubil in 1,5 mL glicerol si in 20 mL apa, practic insolubil in alcool. Solutia apoasa are reactie alcalina. Solutia A 2,5 g tetraborat de sodium se dizolva in 40 mL apa prin incalzire pe baia de apa si dupa racire se completeaza cu acelasi solvent la 50 mL. Identificare La 0,2 g tetraborat de sodium se adauga 0,15 mL acid sulfuric (R), 3 mL alcool (R) si se aprinde; alcoolul arde cu flacara verde. 1 mL solutie A se aciduleaza cu 0,05 mL acid clorhidric (R); Solutia coloreaza hartia de curcuma (I) in brun-rosiatic. Culoarea se intensifica dupa uscarea hartiei. Se umecteaza hartia cu amoniac concentrate (R); coloratia devine negru-verzuie. Tetraboratul de sodiu coloreaza flacara in galben Aspectul solutiei Solutia A trebuie sa fie limpede si incolora. Dozare 2 g tetraborat de sodiu se dizolva in 100 mL apa, se adauga 0,2 mL metilorange-solutie (I) si se titreaza cu acid clorhidric 0,5 mol/L pana la coloratie portocalie. 1 mL acid clorhidric 0,5 mol/L corespunde la 0,09535 mol/L corespunde la 0,09535 g Na2B4O710H2O. Conservare in recipiente bine inchise. Actiune farmacologica si intrebuintari antiseptic local, reduce flora saprofita de pe mucoase si are actiune antimicrobiana.

16

3.10 Clorura de potasiu Kalii Chloridum

Clorura de potasiu are formula moleculara KCl si masa moleculara M = 74,56 g/mol. Substanta oficinala contine cel putin 99,0% si cel mult 100,5% KCl raportat la substanta uscata. Descriere Cristale incolore sau pulbere cristalina, alba, fara miros, cu gust slab sarat. Solubilitate Solubila in 3 mL apa, practice insolubila in alcool si eter. Solutia A 5,0 g clorura de potasiu se dizolva in 60 mL apa proaspat fiarta si racita si se completeaza cu acelasi solvent la 100 mL. Identificare La 4 mL solutie A se adauga 0,5 g acetat de sodium (R) si 4 mL acid tartric-solutie (R); se formeaza un precipitat alb, cristalin. 2 mL solutie A se aciduleaza cu acid nitric 100 g/L (R) si se adauga 0,15 mL nitrat de argint 20 g/L (R); se formeaza un precipitat alb, cazeos, solubil in amoniac Aspectul solutiei Solutia A trebuie sa fie limpede si incolora. Dozare 0,2 g de clorura de potasiu se dizolva in 25 mL apa, se adauga cromat de potasiu solutie (I) si se titreaza cu nitrat de argint 0,1 mol/L pana la coloratie galben-rosietica. 1 mL nitrat de argint 0,1 mol/L corespunde la 0,007456 g KCl. Conservare in recipiente bine inchise. Actiune farmacologica si intrebuintari Potasiul are loc plasric, intervenind in procesul de crestere; participa la glicogenoliza, glicogenogeneza si siteza proteinelor; intervine in transmiterea influxului nervos la nivelul sinapselor; indispensabil pentru functia miocardului; stimuleaza SNC. Se administreaza in hipopotasemie, miastenie, coma diabetica. Este contraindicat in hiperpotasemie, insuficienta renala, boala Addison, diabet necontrolat.

17

4. PLANTE [9,12] 4.1 Anghinare Cynara scolymus

Frunza de anghinare (Cynarae Folium) este oficinala in FRX. Frunza plantei Cynara Scolymus (Asteraceae), uscata dupa recoltare contine cel putin 1,0% fenoli totali exprimati in cinarina si cel putin 0,35% flavonoide exprimate in rutozida. Descriere Caractere macroscopice Frunze mari, lungi pana la 50 cm, penat septate sau fidate, cu segmente fidate sau lobate, terminate sau nu, la varf , cu spini. Fata superioara este verde sau verde-albicioasa, fata inferioara este alb-tomentoasa. Fara miros, gust foarte amar. Actiune farmacologica si intrebuintari Coleretic si colagog, hepatoprotector, regenereaza celulele hepatice, hipolipemianta, favorizeaza eliminarea renala a acidului uric, bacteriostatica (fata de Salmonella, Staphylococuccus si Proteus), stimuleaza pofta de mancare. Se utilizeaza ca adjuvant in: insuficienta hepatica si renala, hepatite cornice, ciroza hepatica, colecistite acute si cornice, diskinezie biliara, angiocolite, enterite, infectii intestinale, hipercolesterolemie, hiperlipidemie, obezitate, ateroscleroza, guta, etc.

4.2 Nalba mare Althaea Officinalis

Atat frunza de nalba mare cat si radacina de nalba mare sunt oficinale in FRX. Frunza plantei Althaea Officinalis (Malvaceae) uscata dupa recoltare contine cel putin 20% substante solubile. Radacina de nalba curatata de suber si de o parte din parenchimul cortical contine cel putin 25% substante solubile. Descriere Caractere macroscopice Frunzele petiolate, cu limbul triunghiular cordiform, tri- sau pentalobat, cu lobul terminal ascutit si mai dezvoltat. Frunzele au margini neregulat serat dintate, sunt lungi de cel putin 5 cm si late de cel putin 3 cm, tomentoase pe ambele fete, verde-cenusiualbicioase, cu nervurile proeminente pe fata inferioara. Mirosul este slab caracteristic iar gustul este mucilaginos. Radacinile neramificate, cilindrice sau conice, uneori taiate longitudinal, lungi de 10 15 cm, groase de cel putin 0,5 cm, flexibile si usoare, de culoare alb-galbuie. La exterior prezinta striatii longitudinal, fibre lungi, fine, care se detaseaza usor si cicatrice galbenbrune, urme ale radicelelor indepartate. Fractura, alb-galbuie, este fibroasa la exterior si granuloasa in interior. In sectiune transversal se observa o zona circulara mai inchisa la culoare, care separa scoarta de zona lemnoasa. Mirosul este slab caracteristic si gustul dulceag mucilaginos. Actiune farmacologica si intrebuintari aciune intern secretolitic pulmonar antiinflamatoare a aparatelor respirator, renal i gastrointestinal aciune expectorant i emolient

18

 Intern, sub form de ceai n inflamaiile cilor respiratorii; n tulburri gastrointestinale i n Extern, cataplasme n: laringite, traheite, furunculoze i sub form de gargar n: abcese dentare,
amigdalite. infecii renale.

4.3 Fruct de anason Anisi Vulgaris Fructus

Fructul matur al plantei Pimpinella anisum (Apiaceae) contine cel putin 2,0% V/m ulei volatil. Descriere Caractere microscopice Fructe mici, piriforme, formate din doua mericarpe care raman de obicei unite intre ele, lungi de 2 5 mm, cu diametrul de 1,5 mm, cenusiu-verzui sau galben-cenusii, acoperite de peri aspri, foarte scurti, cu cate cinci coaste subtiri, putin proeminente, de culoare deschisa. La partea superioara a fructului se observa stilopodul, in forma de disc umflat care poarta resturile stilurilor, iar la baza, un peduncul subtire. Actiune farmacologica si intrebuintari Se folosete la tratarea anumitor afeciuni digestive ( n special ale intestinului) i respiratorii Afeciuni ale cilor urinare Slab efect laxativ Carminativ - proprietatea de a inhiba fermentaiile digestive i de a resorbi gazele formate, ameliornd meteorismul i colicile provocate de balonare

4.4 Frunza de matraguna Belladonnae Folium

Frunza plantei Atropa Belladonna (Solanaceae), cu sau fara varfuri tulpinale, uscata dupa recoltare. Contine cel putin 0,3% alcaloizi totali exprimati in hiosciamina. Descriere caractere macroscopice Frunze subtiti, ovate, alungit ovate sau eliptice, acuminate, usor ingustate spre baza intrun petiol scurt sau aproape sesile, cu marginile intregi, lungi de 5 22 cm si late de 3 11 cm, cu fata superioara verde pana la verde-brun si fata inferioara mai descisa la culoare. Frunzele tinere prezinta peri pe ambele fete; frunzele batrane au peri mai rari, numai de-a lungul nervurilor. Intre nervurile frunzelor se observa la lupa celule nisip microcristalin de oxalate de calciu. Mirosul este slab, caracteristic, gust usor amar, neplacut (toxic). Actiune farmacologica si intrebuintari Datorita acestor alcaloizi ambele produse inhiba terminatiile nervoase parasimpatice; excita sistemul nervos central; accelereaza ritmul cardiac, provoaca midriaza, dilata bronhiile, diminueaza secretiile si peristaltismul intestinal.

19

 Produsele farmaceutice bazate pe extracte de beladon sunt indicate pentru combaterea colicilor gastrointestinale i a spasmelor biliare

4.5 Floare de galbenele Calendulae Flos

Inflorescentele plantei Calendula officinalis (Asteraceae), uscate dupa recoltare, contin cel putin 23,0% substante solubile. Descriere caractere macroscopic Antodii cu diametrul de 3 5 cm, cu un involucru campanulat, format din doua randuri de foliole ingust-lanceolate, pubescente si cu un peduncul lung de cel mult 1 cm. Receptaculul cu suprafata plana, cu diametrul de 0,5 1 cm. Flori radiare ligulate, seriate, lungi de 1,5 3 cm, de doua ori mai lungi decat involucrul, cu corolla galbena, galben-portocalie sau galben-rosiatica, cu trei dinti la varf. Flori centrale tubuloase, cu corolla galbena sau galben-portocalie, cu gineceul de regula rudimentar. Mirosul este slab aromatic iar gustul amarui-sarat, usor mucilaginos. Actiune farmacologica si intrebuintari ulcerul i gastritele tulburrile de ciclu menstrual, n afeciunile hepatice i afeciunile biliare tratarea local a plgilor de diverse origini, a nepturilor de insecte, a degeraturilor i arsurilor, a infeciilor localizate ale pielii, a plgilor care se vindec greu

4.6 Floare de musetel Chamomillae Flos

Inflorescenta plantei Matricaria Chamomilla (Asteraceae), uscata dupa recoltare, contine cel putin 0,4% V/m ulei volatile de culoare albastra. Descriere caractere macroscopice Antodii late de obicei de 1,5 2 cm, cu involucru format din trei randuri de foliole involucrale verzi, lanceolate, scuamoase, imbricate si scarioase pe margine. Pedunculul, lung de cel mult 2 cm, poarta receptaculul emisferic sau conic, inalt de 3 6 mm si lat de 2 3 mm, cu 12 18 flori marginale female, cu o ligula alba, lateral, de 4 6 mm lungime, tridintata la varf si cu trei nervure. Florile centrale foarte numeroase, hermafrodite, galbene, tubuloase, lungi de 2 -3 mm, au corola cu cinci dinti, cinci nervure si androceu sinanter care incojoara stilul cu stigmat bifurcate. Mirosul este caracteristic si gustul usor amar. Actiune farmacologica si intrebuintari Antiinflamator, emollient, gastroprotector, antiulceros, antispastic, coleretic, colagog, antibacterian, etc. 20

 Intern se utilizeaza ca adjuvant in: faringite, laringite, tulburari digestive, sinuzite, bronsite, radioterapie Extern se utilizeaza ca adjuvant in afectiuni ale cavitatii bucale si faringelui, afectiuni oculare, afectiuni dermatologice, hemoroizi, etc.

4.7 Frunza si floare de paducel Crataegi Folium Cum Flore

Inflorescenta si frunzele de la baza acesteia, ale arbustilor Crataegus monogyna si/sau Crataegus laevigata , recoltate inainte de complete dezvoltare a florilor si uscate contin cel putin 0,6% flavonoide exprimate in hiperozida. Descriere caractere macroscopice Crataegus monogyna Frunze variabile, lat ovate, rombic ovate sau robic obovate, la baza cuneate sau trunchiate, lungi pana la 7 cm, penat lobate sau inegal sectate, cu 3-9 lobi care patrund cel putin pana la jumatatea laminei si au marginea intreaga, numai spre varf neregulat serata. Fata superioara, verde, este glabra sau prezinta cel mult peri razleti pe nervuri; fata inferioara, verde-cenusiu mai deschis, este paroasa sau glabra si prezinta o retea de nervuri proeminente. Crataegus laevigata Frunze rotunde, romboidale, obovate pana la ovate, la baza lat cuneate, lungi de 2,5 4 cm, late de 2 3,5 cm, scurt si obtuz lobate, cu 3 5 lobi care patrund numai pana la jumatatea laminei si cu marginea neregulat serata. Fata superioara, verde, este glabra sau prezinta cel mult peri pe nervure; fata inferioara, verde cenusiu mai deschis, este glabra sau cu peri cel mult pe nervure si prezinta o retea de nervure proeminente. Actiune farmacologica si intrebuintari Tonic cardiac, vasodilatator, sedative cardiac si nervos, antiaritmic, hipocolesterolemiant, anticoagulant, antioxidant. Recomandat in insuficienta cardiac, angina pectoral, hipertensiune, tulburari cardiac cu substrat nervos, aritmii, palpitatii.

4.8 Floare de coada soricelului Millefolii Flos

Inflorescenta plantei Achillea Millefolium (Asteraceae) uscata dupa recoltare, contine cel putin 0,2% m/V ulei volatile de culoare albastra. Descriere caractere macroscopic Inflorescente in forma de corimb compus din capitule, sau capitule isolate. Capitulele, alungit ovate, cu diametrul de 2 5 mm, sunt acoperite la exterior cu bractee eliptice, cu marginea bruna, denticulate catre varf. Receptaculul conic, prevazut cu scuame ciliate, poarta la exterior cinci flori femele ligulate, obovate, tridentate, albe (mai rar roz sau rosii). Flori centrale, in numar de 5 20, hermafrodite, galbui sau alb-cenusii, cu corola tubuloasa si pentalobata. Mirosul este caracteristic si gustul aromat si amar. 21

Actiune farmacologica si indicatii terapeutice Tonic digestive, antiiflamator, stomahic, calmant, antispastic, hemostatic, bactericid Intern ca adjuvant in: anorexie, sindrom dispeptic, diskinezii biliare, afectiuni gastrointestinale cu componenta spastic. Extern se utilizeaza ca adjuvant in plagi, arsuri, hemoroizi, leziuni ano-rectale, ulcer varicose, intepaturi de insecte.

4.9 Frunza de izma buna Menthae Folium

Frunza plantei Mentha piperita (Lamiaceae), uscata dupa recoltare, contine cel putin 1,0% V/m ulei volatil. Descriere caractere macroscopic Frunze petiolate, cu limbul ovat-lanceolat, acuminate, ingustate in petiol, cu marginea inegal serata, lungi de 3 8 cm, late de 1,5 3 cm, de culoare verde-inchis pe fata superioara, mai deschis pe fata inferioara, uneori cu nuanta violaceu-rosiatica; nervatie pinata; nervurile secundare formeaza cu nervura mediana un unghi ascutit si se anastomozeaza intre ele prin arcuri paralele cu marginile frunzei, de la care pleaca cate o nervure scurta spre fiecare dinte. Fata superioara este glabra; fata inferioara prezinta in lungul nervurilor peri rari. Pe tot limbul frunzei se observa la lupa peri secretori sub forma de puncte galbui, lucioase. Mirosul este aromat, caracteristic de mentol, care se accentueaza prin frecare, gust iute intepator si racoritor. Actiune farmacologica si intrebuintari in probleme ale aparatului digestiv gastrita sau ulcerul Indigestia in tulburari hepatobiliare crampe intestinale, greturi si stari de voma, dureri de cap, reumatism, nevralgie si afectiuni respiratorii. stimuleaza activitatea stomacului, a inimii si a nervilor

4.10 Coada calului Equiseti Herba

Tulpina sterila a plantei Equisetum arvense (Equisetacceae), uscata dupa recoltare, contine cel putin 20,0% substante solubile. Descriere caractere macroscopic Tulpini lungi de 20 50 cm, articulate si ramificate, aspre, fistuloase, verde-cenusii cu internoduri prevazute cu 6 19 striatii longitudinal adanci; ramuri verticilate, simple, lipsite de lacuna centrala, cu patru coaste proeminente. Nodurile tulpinilor prezinta Frunze mici, verzi, transformate, concrescute in teci cilindrice, lungi de 5 12 mm, adanc divizate in dinti, de culoare bruna, cu marginea mai deschisa, al caror numar corespunde cu al striatiilor de pe tulpina. Nu prezinta miros si gust. 22

Actiune farmacologica si intrebuintari Diuretic, astringent, hemostatic, dezinfectant urinar, antimicrobian, antiinflamator, expectorant, bronhodilatator, reduce aciditatea gastrica Intern adjuvant in edeme, infectii urinare, ulcer gastric, gastrita hiperacida, hemoragii, etc Extern adjuvant in contuzii, ulcer varicose, plagi, eczema, degeraturi, hemoroizi, transpiratie abundenta a picioarelor.

23

5. APA DISTILATA [9,10] 5.1 Aqua Destillata

Apa distilata este obtinuta prin distilarea apei potabile care corespunde prevederilor sanitare in vigoare. Descriere Lichid limpede incolor , fara miros si fara gust (IX,B) Aciditate-alcalinitate La 10 ml apa proaspata fiarta si racita se adauga 0,05 ml rosu de metilsolutie (I), solutia trebuie sa se coloreze in galben. La adaugarea de cel mult 0,05 ml acid clorhidric 0,01 mol/l, coloratia solutiei trebuie sa devina roz. Amoniu: Cel mult 0,00002% La 50 ml apa distilata se adauga 1 ml tetraiodomercurat (II) de potasiu solutie alcalina (R). Se lasa in repaus timp de 5 minute si se compara cu 1 ml solutie etalon (0.01 ion de amoniu) completata cu apa la 50 ml, la care se adauga 1 ml tetraiodomercurat (II) de potasiu solutie alcalina (R). Calciu si Magneziu La 100 ml apa distilata se adauga 2 ml tampon amoniacal ph 10.00 , 50 mg eriocrom T (I) si 0,5 ml edetat disodic 0,001 mol/l, trebuie sa apara o coloratie albastra. Cloruri La 100 ml apa distilata se adauga 0,25 acid nitric 100 g/l (R) si 0,25 ml nitrat de argint de 20g/l (R), timp de 15 minute nu trebuie sa apara opalescenta. Dioxid de carbon 25 ml apa distilata, se agita cu un volum egal de hidroxid de calciu-solutie (R) intr-un cilindru cu dop rodat de 50 ml: solutia trebuie sa ramana limpede timp de 1 h. Metale grele Cel mult 0,00001%. 100 ml apa distilata se evapora pe baia de apa pana la reducerea volumului la 10 ml; se prelucreaza conform prevederilor de la Controlul limitelor pentru impuritati anorganice (IX.C.13) si se compara cu 10 ml solutie etalon (0,1 mg ion de plumb). Nitrati, nitriti La 50 ml apa distilata se adauga 15 mg acid acetic 300 g/l (R), 2 ml 1-naftilamina si acid sulfanilic (R) si 0,12 g zinc pulbere (R). Timp de 15 minute nu trebuie sa apara o coloratie roz. Sulfati La 100 ml apa distilata se adauga 1 ml acid clorhidric 100g/l (R) si 1 ml clorura de bariu 50 g/l (R); solutia trebuie sa ramana limpede timp de 1 h. Substante reducatoare La 100 ml apa distilata se adauga 2 ml acid sulfuric 100g/l (R), 1ml permanganate de potasiu 0,02 mol/l si se fierbe timp de 3 minute, solutia trebuie sa ramana colorata in roz. Reziduu la evaporare Cel mult 0,001% 100 ml de apa distilata se evapora la sicitate pe baia de apa si reziduul obtinut se usuca la 105 C pana la masa constanta (IX.C.15). Conservare In recipient adecvate bine inchise.

24

5.2 Aqua destillata ad iniectabilia Apa distilata pentru preparate injectabile

Apa distilata pentru preparate injectabile este apa destinata prepararii medicamentelor administrate pe cale parenterala, dizolvarii pulberilor pentru preparate injectabile sau diluarii preparatelor concentrate pentru parenterala, in momentul folosirii. Apa distilata se obtine din apa potabila sau din apa distilata, intr-un aparat din sticla neutra, din cuart sau dintr-un metal potrivit. Aparatul de distilare trebuie sa fie corect folosit, iar colectarea si conservarea apei distilate, pentru preparate injectabile, trebuie astfel facute incat sa se previna orice fel de contaminare. Apa distilata pentru preparate injectabile trebuie sa corespunda monografiei Aqua destillata si urmatoarelor prevederi: Aspect Apa purificata pentru preparate injectabile trebuie sa fie limpede, parctic lipsita de particule in suspensie.Se procedeaza conform prevederilor din monografia Iniectabilia. Impuritati pirogene (TX.F.10). Se administreaza intravenous 10 ml pe kilogram masa corporala apa distilata pentru preparate injectabile in care s-a dizolvat clorura de sodium apirogena (R) 9 g/l. Sterilitate. Apa distilata pentru preparate injectabile , folosita la prepararea pe cale aseptica a solutiilor injectabile , la dizolvarea pulberilor pentru preparate injectabile sau la diluarea preparatelor concentrate pentru administrare parenterala trebuie sa fie sterile. Se procedeaza conform prevederilor de la Controlul sterilitatii (IX.F.2).

25

6. BIBLIOGRAFIE 1. Legea farmaciei nr. 266/2008, cu modificarile i completrile ulterioare; 2. Ordinul MS nr. 962/2009, pentru aprobarea Normelor privind nfiinarea, organizarea i funcionarea farmaciilor i drogheriilor, cu modificrile i completrile ulterioare; 3. Ordinul MS nr. 75/2010, pentru aprobarea Regulilor de bun practic farmaceutic; 4. Legea nr. 95/2006, privind Reforma n domeniul sntii,Titlul XVII, Medicamentul; 5. Legea nr. 339/2005, privind regimul juridic al plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante i psihotrope, cu modificrile i completrile ulterioare; 6. Legea nr. 379/2004, pentru modificarea i completarea Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice; 7. Ordinul nr. 244/2005 i Ordinul nr. 401/2005, privind prelucrarea, procesarea i comercializarea plantelor medicinale i aromatice utilizate ca atare, parial procesate sau procesate sub form de suplimente alimentare predozate, cu modificrile i completrile ulterioare; 8. Legea nr. 176/2000, privind dispozitivele medicale, cu modificrile i completrile ulterioare. 9. Farmacopeaa Romana, Ed. X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993. 10. Farmacopeea Romana, Ed. X-a, Suplimet 2001, Ed. Medicala, Bucuresti, 2002. 11. Aurelia Nicoleta Cristea, Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2006. 12. Memomed, Editia a 18-a, Memorator de fitoterapie, Ed. Universitara, 2011.

26