ANGINA PECTORALA SI INFARCTUL MIOCARDIC

1. In ceea ce priveste angina pectorala stabila sunt corecte urmatoarele: A. Se datoreaza unor leziuni coronariene care provoaca o ischemie miocardica de efort, tranzitorie si ireversibila B. Tensiunea parietala a miocardului este dependenta de grosimea, de diametrul si de presiunea intraventriculara C. Pragul de efort scade odata cu progresia leziunilor aterosclerotice D. Ruptura placii de aterom duce la rezolutia manifestarilor anginoase. E. Apare preponderant la pacenti aflati sub tratament cu dicumarinice. 2. Etiologia anginei stabile mai poate fi datorata: A. Spasmului coronarian (boala Takayashu) B. Coronarita (sindromul Prinzmetal) C. Spasm coronarian, rar intalnit pe artere sanatoase (sindrom Prinzmetal) D. Anemie, hipoxemie E. Valvulopatiilor aortice si cardiomiopatiei hipertrofice obstructive. 3. In anamneza angorului stabil se intalnesc: A. Durere anginoasa tipica de efort, rar spontana, calmata foarte rapid prin incetarea efortului si adiministrarea de trinitrina (mai putin de 15 minute) B. Simptome asociate ca si dispneea sau edeme ale membrelor superioare ce duc la suspiciunea de insuficienta cardiaca ischemica C. Simptome asociate ca si palpitatii sau sincope ce pot indica aritmii venticulare D. Migrene si sindrom Raynaud ce pledeaza pentru un angor spastic E. Anamneza nu poate estima nivelul pragului anginos. 4. Urmatoarele afirmatii sunt corecte: A. Claudicatia, impotenta, episoade de AIT sau AVC-ul nu aduc argumente in favoarea afectarii aterosclerotice difuze B. In strategia diagnostica a angorului stabil, diagnosticul este inainte de toate clinic C. In caz de durere toracica tipica singurul test diagnostic al afectiunii este un test de ischemie (ECG de efort, scintigrafie de efort sau cu dipiridamol/persantina, ecografie de efort sau cu dobutamina, RMN cu dobtamina sau dipiridamol/persantina) D. Anomaliile inregistrate pe ECG in timpul crizei anginoase constau in anomalii ale repolarizarii, sub forma de unde T inversate, cu sau fara subdenivelare de segment ST E. In diagnostocul paraclinic al anginei stabile, printre contraindicatiile testelor de efort se numara infarctul miocardic ce dateaza de mai putin de 5 zile,insuficienta cardiaca severa, tulburari de ritm ventricular, cardiomiopatia obstructiva simptomatica. 5. Sindromul Prinzmetal: A. Se gaseste printre cauzele exceptionale responsabile de aparitia anginei stabile B. Mecanismul de declansare are la baza spasmul coronar decalnsat pe artere coronare aterosclerotice

C. Diagnosticul este preponderent clinic prin angorul de repaus, ce survine mai ales nocturn, la ore fixe, intr-un context vasospastic cu migrene si sindrom Raynaud D. Pe inregistrarea ECG se pot inatlni, in cursul crizelor anginoase din angina Prinzmetal, denivelari gigante ale segmentului ST E. Particularitatea anginei Prinzmetal este declansarea spasmului coronar pe coronare sanatoase. 6.In tratamentul anginei stabile se intalnesc urmatoarele clase de medicamente : A. Anticoagulante B. Antiagregante C. Betablocante ( inhibitor calcic bradicardizant cum este amlodipina daca betablocantele au contraindicatii) D. Betablocante in lipsa contraindicatiilor ( insuficienta cardiaca, bradicardie, BAV de grad 2 sau 3, astm sau BPOC severa) E. Statine, IECA, ivabradina. 7. Sunt afirmatii adevarate in cazul infarctului miocardic : A. Este o necroza miocardica de origine ischemica si este cel mai bine indicat de cresterea nivelului seric al troponinelor B. Este secundar unui sindrom coronarian acut ce se poate datora rupturii unei placi de aterom C. Sindromul coronarian acut declansator al infarctului miocardic poate fi cu supradenivelare de segment ST ( daca ocluzia arterei coronariene nu este totala) sau fara supradenivelare de segment ST ( daca ocluzia arterei coronariene este totala ) D. Sindromul coronarian acut declansator al infarctlui miocardic se insoteste de o simptomatologie anginoasa debutata de novo, sau de agravarea recenta a unor sindroame anginoase la un pacient cu sau fara antecedente coronariene E. Infarctul miocardic fara unda Q este consecinta unui sindrom coronarian acut cu supradenivelare de segment ST. 8. In cazul sindromului coronarian cu supradenivelare de ST sunt adevarate: A. Este cel mai adesea consecutiv unei obstructii coronare acute, complete, fara supleere datorata unei rupturi de placa de aterom cu o tromboza coronara acuta B. Durerea anginoasa inregistreaza o evolutie tipica de mai mult de 30 de minute, nu cedeaza la trinitrina, putand fi chiar absenta in cazul unor pacienti( diabetici, sedati) C. In cazul infarctului inferior modificarile electrocardiografice se inregistreaza in derivatiile DII DIII si aVL D. Ecocardiografia cardiaca are indicatie de urgenta in eliminarea unui diagnostic diferential (embolie pulmonara, disectie de aorta) E. Reperfuzia coronariana a SCA ST+ se amana pana la normalizarea supradenivelarii segm ST. 9. In cazul sindromului coronarian acut fara supradenivelare de ST sunt false urmatoarele afirmatii: A. Este secundar rupturii unei placi de aterom, cu formarea unui tromb ce ocluzioneaza complet artera coronara B. Este intotdeauna insotit de aparitia unui infarct transmural cu unda Q pe ECG C. Persoanele la care survine SCA ST- sunt de regula purtatori ai unor leziuni tritronculare severe, subocluzive, cu circulatie colaterala dezvolatata D. Durerea anginoasa ce insoteste sindromul coronarian este tipic subintranta, intermitenta, trinitrosensibila in parte sau in totalitate

E. Complicatiile pot fi recididivele anginoase, infarctul subendocardic SCA ST+, MS prin tulbrari ventriculare de ritm. 10. Tratamentul medicamentos postinfarct se poate face cu: A. Aspirina 75-325 mg/zi toata viata B. Clopidrogrel 75 mg 1 an post IM C. Betablocante in vederea obtinerii unei frecvente de repaus mai mica de 60 bpm, si a unei frecvente de efort mai mica de 100 bpm D. IECA se introduc dupa cca. 1 saptamana post IM. E. Statinele nu joaca un rol esential in preventia secundara si se vor administra doar la dorinta pacientului.

STOPUL CARDIO-CIRCULATOR 11. In clasificarea etiologiei stopului cardiac se regasesc urmatoarele, cu exceptia: A. Infarct miocardic B. Intoxicatii C. Ritm cardiac D. Hipoxie E. Inecul. 12. Disocierea electromecanica se intalneste in urmatoarele patologii: A. Embolia pulmonara masiva B. Infarct miocardic C. Soc circulator D. Disectia aortica E. Cardiomiopatie hipertrofica. 13. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Principala cauza a stopului cardiac nu este IMA B. Etiologia stopului cardiac va fi clasificata in functie de cauza C. Fibrilatia ventriculara declanseaza intotdeauna un stop cardiac D. Tahicardia ventriculara nu declanseaza stopul cardiac E. FV nu este spontan reversibila. 14. Urmatoarele sunt manevre de baza in reanimarea cardio-pulmonara: A. Notarea debutului reanimarii B. Masaj cardiac la un ritm de 80 compresii pe minut C. Alternanta a 20 compresii toracice la 5 insuflari D. Eliberarea cailor aeriene E. Intubatia si ventilatia trebuie realizate cat mai repede. 15. Alcalinizarea nu este indicata decat in caz de: A. Hiperpotasiemie B. Hipopotasiemie

C. Stop cardiac D. Infarct miocardic E. Soc cardiogen. 16. Care afirmatii sunt corecte: A. Hipotermia terapeutica vizeaza protejarea creierului de aminoacizii neuroexcitanti B. In caz de stop cardiac prin asistolie se administreaza 2 mg de adrenalina C. Stopul cardiac survine in prezenta unui martor in mai mult de 10% din cazuri D. FV nu este spontan reversibila E. In absenta unei cai venoase adrenalina nu se poate administra. 17. In cadrul reanimarii specializate afirmatiile urmatoare sunt false: A. Adrenalina nu este singura catecolamina indicata in caz de asistolie B. Lidocaina nu mai este recomandata ca tratament antiaritmic C. Scopul injectiei cu adrenalina este de a restabilii tonusul venos D. Adrenalina exercita in mod normal o actiune batmotropica E. Dupa administrarea unui SEE se recomanda reevaluarea manevrelor RCP

STAREA DE SOC 18. In socul hipovolemic: A. Pacientul este tahicardic B. Predomina vasodilatatia periferica C. Predomina vasoconstrictia periferica D. Organismul se adapteaza prin bradicardie E. O cauza poate fi ingestia masiva de lichide. 19. Socul cardiogen: A. Se datoreaza scaderii functiei de pompa cardiaca B. DC scade C. Infarctul miocardic poate determina soc cardiogen D. Tensiunea arteriala creste reactiv in stare de soc cardiogen E. Pulsul periferic nu se modifica, doar cel central 20. Socul anafilactic: A. Prezinta vasodilatatie masiva B. Constrictia cailor aeriene se asociaza cu o crestere a TA C. Stimularea simpatica cu eficienta scazuta D. Stimulare simpatica cu eficienta crescuta E. Este un raspuns al anticorpilor imunoglobulinici la un numar mare de alergeni

TROMBOZA VENOASA PROFUNDA SI EMBOLIA PULMONARA

21. Semnele clinice functionale ale trombozei venoase profunde sunt:

A. Durere spontana la nivelul gambei B. Durere provocata la nivelul gambei C. Durere de-a lungul traiectului venos D. Pierderea capacitatii de balans a gambei E. Semnul Homans. 22. Semnele clinice generale ale trombozei venoase profunde sunt: A. Febra > 38 grade C B. Subfebrilitate C. Tahicardie clasic progresiv D. Bradicardie E. Simptome congestive cardiace drepte. 23. Tratamentul trombozei venoase profunde are urmtoarele caracteristici: A. Se recomand odihna la pat B. Spitalizarea se face doar n caz de insuficient renal sever C. Contentia venoas poate preveni maladia postflebitic pentru o perioad minima de doi ani D. Contentia venoas nu poate preveni maladia postflebitic pentru o perioad minima de doi ani E.INR tint este de 2 3. 24. Tratamentul antitrombotic preventiv n tromboza venoas profund are urmtoarele indica tii: A. Pacientii medicali cu vrst > 40 ani, imobilizati, care prezint decompensare cardiac sau respiratorie B. Pacienti cu vrst < 40 ani, mobilizati, care prezint o infectie sever C. Pacient cu vrsta > 75 ani, cu antecedente trombembolice venoase, insuficient cardiac si sindrom mieloproliferativ D. Pacienti chirurgicali tratati prin chirurgie ortopedic a membrului inferior E. Pacienti chirurgicali tratati prin chirurgie urologic non - celioscopic. 25. Semnele clinice de diagnostic ale emboliei pulmonare sunt: A. Dispnee, polipnee, tuse, hemoptizie B. Bradicardie, sincop, anxietate C. Simptome congestive cardiace drepte D. Simptome congestive cardiace stangi E. Palpitatii, tahicardie si anxietate. 26. n embolia pulmonar, radiografia toracic: A. Poate fi normala B. Poate reflecta atelectazie n band C. Poate reflecta opacitate triunghiular pe fond pleural D. Opacitate clasic a unui camp pulmonar E. Semnul Westermarck. 27. Scorul Wells cuprinde urmtorii parametrii: A. Frecvent cardiaca > 120 bat/min > +1.5 B. Semen clinice de tromboz venoas profund > +3 C. Hipotensiune > +1

D. Antecedente de tromboembolism venoas sau de embolie pulmonar > +1.5 E. Febr > +1. 28. Durata tratamentului anticoagulant dup un prim accident tromboembolic: A. n caz de anticoagulant de tip lupic: tratament prelungit B. n prezenta unui factor favorabil reversibil: trei luni C. n absenta unui factor favorabil: 3 pn la 6 luni D. n caz de neoplazie evolutiv: pn la disparitia neoplaziei E. n caz de deficit de antitrombin: 6 luni, n absenta riscului de sngerare. 29. Evaluarea riscului n embolia pulmonar se bazeaza pe trei criterii: A. Hipotensiune arteriala B. Disfunctie cardiac stng vizibil la ecografie C. Disfunctie cardiac dreapt vizibil la ecografie sau prin cresterea nivelului BNP D. Asocierea trombozei venoase profunde a membrelor inferioare E. Afectarea miocardic demonstrat de o crestere a concentratiei plasmatice a troponinei cardiace I sau C. 30. Tratamentul simptomatic n embolia pulmonar masiv cuprinde: A. Oxigenoterapie cu debit mic, pentru obtinerea unei saturatii a hemoglobinei n oxigen, n sngele periferic > 98% B. Intubare si ventilare mecanic n caz de hipoxie sever C. Dou ci venoase centrale D. Expansiunea volemic n prima instant prin cristaloide sau coloide E. Spitalizare si reanimare.

TULBURARI ALE ECHILIRULUI ACIDO-BAZIC SI HIDRO-ELECTROLITIC

31. In cazul hiponatremiei de dilutie tratamentul consta in: A. Restrictie hidrosodata B. Diuretice tiazidice C. Diuretice de ansa D. Restricite hidrica E. Nici un raspuns corect. 32. Clinic in cazul deshidratarii extracelulare se constata: A. Hipotensiune ortostatica B. Oligurie, sete C. Bradicardie D. Hipotensiune arteriala E. Absenta pliului cutanat. 33. Diminuarea diurezei (diabet insipid central) se intalneste: A. Postchirurgical B. In adenoame hipofizare C. In meningoencefalita

D. In hipercalcemie E. Posttraumatic. 34. Deshidratarea intracelulara pura se trateaza cu urmatoarele, cu exceptia: A. Aport de apa pe cale orala B. Solutie izotona de clorura de sodiu C. Diuretice de ansa D. Solutie de glucoza 5% pe cale intravenoasa E. Diuretice tiazidice. 35. Hiperkaliemia pe ECG se identifica astfel: A. Complex QRS normal B. Unde T ascutite ample si simetrice C. Tulburari de ritm (TV,FV) D. Complex QRS largit E. Alungirea PR. 36. In prezenta semnelor de gravitate pe ECG in hipokaliemie, tratamentul consta in: A. KCl 1g/h(pt kaliemie>3mmol/L) B. KCl 1g/h(pt kaliemie<3mmol/L) C. Cale venoasa centrala D. Corectarea hipomagnezemiei asociate E. Hemodializa de urgenta. 37. Acidoza metabolica: A. pH>7,45 B. HCO3-<22 mM C. HCO3->27 mM D. pH<7,38 E. HCO3-<27 mM. 38. Risc crescut de complicatii in cadrul alcalozei metabolice il au pacientii cu: A. Insuficienta cardiaca B. Insuficienta hepatica C. Cardiopatie ischemica D. Insuficienta respiratorie E. pH>7,60. 39. Edemele bilaterale cauzate de retentia hidrosodata se caracterizeaza prin: A. Nu lasa godeu B. Dureroase C. Nedureroase D. Edeme albe E. Lasa godeu. 40. Tratamentul edemelor bilaterale datorate retentiei hidrosodate presupune: A. Diuretice de ansa

B. Determinarea uree,creatinina C. Restrictie hidrosodata D. Diuretice tiazidice E. Nici un raspuns corect.

LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC 41. Lupusul eritematos diseminat se defineste prin: A. Boala inflamatorie sistemica; B. Boala autoimuna sistemica; C. Insuficienta multiorganica; D. Prezinta anticorpi indreptati impotriva componentelor nucleilor celulari; E. Prezinta anticorpi indreptati impotriva unor proteine structurale; 42. Lupusul eritematos diseminat afecteaza predominant: A. Femeile; B. Barbatii; C. Copii; D. Varsta adulta 45-60 ani; E. Varsta tanara 15-45 ani; 43. Diagnosticul se pune in prezenta unui set de argumenteclinice si biologice: A. Rash malar( aspect de masca de lup de carnaval); B. Proteinurie >1,5 g/zi; C. Fotosensibilitate; D. Lupus discoid; E. Titru normal de anticorpi antinucleari ( AAN); 44. Artralgii si artrite: A. Apar in proportii de 60-90%; B. Apar in proportii de 10-30%; C. Afecteaza articulatiile mici si mijlocii; D. Osteonecroza aseptica este o complicatie a corticoterapiei; E. Afecteaza soldul si umarul; 45. In lupusul eritematos diseminat apar urmatorii anticorpi: A. Anticorpi antinucleari (AAN); B. Anticorpi anti AND; C. Anticorpi anti lipidici; D. Anticorpi anti fosfolipide; E. Anticorpi anti-antigene nucleare solubile ( anti-ECT) 46. Diagnosticul pozitiv se pune pe: A. Afectarea organelor; B. Afectare articulara;

C. Leucocite crescute >20 000/mm3; D. Biochimie anormala; E. Dozarea de anticorpi: AAN, anti -AND, anti -Sm, anti SSAsi SSB; 47. In lupusul eritematos diseminat se face diagnostic diferentiat cu: A. Intoxicatie cu opioide; B. Infectie sistemica; C. Alte colagenoze; D. RAA; E. Vasculita necrozanta primitiva; 48. Monitorizarea in lupusul eritematos diseminat se face prin urmarire: A. Clinica pentru depistarea prezentei sau absentei semnelor de activitate; B. Clinica pentru depistarea semnelor unei infectii sistemice; C. Paraclinic- dozarea anticorpilor anti-AND, fractiunile C3, C4 si CH50; D. Paraclinica- formula leucocitara, numarul de trombocite; E. Control oftalmoogic annual sub tratament cu Hidroxiclorochina; 49. Evolutia in lupusul eritematos diseminat poate fi: A. Evolueaza cronic; B. Evolutie in pusee; C. Sunt favorizate infectii intercurente; D. Sarcina nu este posibila; E. In caz de sarcina ete posibil declansarea unui puseu evolutiv al bolii; 50. Bilantul initial in lupus include: A. Ionograma sanguina; B. Hemoleucograma; C. Radiografie torcica; D. CT cranian; E. Colesterol total si fractiunile sale, trigliceride;

MENINGITELE INFECTIOASE SI MENINGOENCEFALITE

51. Se suspecta clinic o meningita infectioasa in caz de: A. Sindrom meningean ( cefalee intensa, redoare de ceafa , fotofobie); B. Context de sindrom infectios ( febra); C. Dureri abdominale, tranzit intestinal accelerat; D. Somnolenta; E. Fatigabilitatte; 52. Se pune diagnosticul de meningita infectioasa daca examenul LCR evidentiaza: A. Numarul de elemente celulare > 5/mm3; B. Numarul de elemente celulare< 5/mm3;

C. Meningita purulenta daca majoritatea sunt polinucleare; D. Meningita purulenta daca majoritatea sunt granulocite; E. Meningita cu lichid clar daca majoritatea elementelor celulare sunt limfocite; 53. Antibioticele se pot administra inainte de punctia lombara: A. De rutina; B. Purpura fulminans; C. La pacientii stabili hemodinamic; D. In caz de urgenta vitala; E. In caz de purpura +/-stare de soc; 54. In caz de listerioza: A. LCR ul este purulent; B. Debut subacut; C. Apare mai frecvent la adultii tineri; D. Asociaza afectarea nervilor cranieni; E. Tratamentul nu presupune asocierea de aminoglicozide; 55. Meningitele infectioase se interneaza la reanimare in caz de: A. Purpura fulminans; B. Febra; C. Soc septic; D. Pacient consitient; E. LCR purulent 56. In tratamentul meningitelor infectioase se poate asocia corticoterapia: A. Infectii cu haemofilus la copil; B. Pacient imunodeprimat; C. Tuberculoza; D. Meningita cu lichid clar; E. Diagnostic bacteriologic de meningococ; 57. Meningoencefalita cu HSV se suspecteaza in caz de: A. Instalare subacuta; B. Semne encefalitice( tulburari de memorie, de comportament, de vigilenta); C. Sindrom meningeean ( cefalee intensa,redoarea cefei, fono/fotofobie); D. Nu prezinta sindrom infectios ( febra); E. Greturi, varsaturi; 58. Meningoencefalita cu HSV poate avea ca si complicatii: A. Edem si HTIC; B. Hidrocefalie; C. Epilepsie refractara; D. Frecventa lor nu depinde de promptitudinea instituirii tratamentului; E. Tulburari comportamentale si psihiatrice; 59. Neuropaludismul:

A. Se vindeca spontan ( fara tratament); B. Determinat de Plasmodium falciparum; C. Asociaza deseori hipoglicemie, insuficienta respiratorie, anemie si CIVD; D. Tratamentul se face cu Chinina i.v.; E. Nu asociaza tulburari de constienta; 60.Meningita meningococica: A. Poate asocia purpura echimotica extinsa; B. Debut brutal; C. Tratamentul presupune administrarea de Cefotaxim; D. Nu se administreaza corticoterapie; E. LCR-ul este limfocitar si hipoglicorahic.

INSUFICIENTA RENALA 61. Drenajul de urgent n cazul IRA post renale se realizeaz prin: A. Sond vezicala B. Nefrostomie n cazul unui obstacol subvezical C. Cateter suprapubian n cazul unui obstacol subvezical D. Cateter suprapubian n cazul unui obstacol supravezical E. Ureterostomie n cazul unui obstacol supravezical. 62. Pot fi cauze de IRA prerenal: A. Perturbri ale hemodinamicii renale date de diaree, insuficient suprarenalian B. Perturbri ale hemodinamicii renale date de medicamente C. Hipovolemie real dat de sindrom nefrotic, ciroz D. Perturbri ale hemodinamicii renale date de AINS, IEC E. Hipovolemie relativ dat de diaree, fistule digestive. 63. Necroza tubular acut poate apare dup folosirea: A. Substantelor de contrast iodate B. Antibioticelor: vancomicina, aminoglicozide C. Indinavir, aciclovir, metotrexat D. Allopurinol, fenitoina E. Chimioterapiei: cisplatina. 64. n nefropatia interstitiala acut, urmtoarele rspunsuri sunt corecte: A. Cel mai adesea mecanismele de producere sunt imunoalergice B. Este cea mai frecvent cauz de IRA organic C. Diureza este adesea conservat D. Semnele alergice sunt absente E. Semnelor alergice sunt prezente inconstant. 65. Care sunt principalele cauze ale IRA? A. Obstructive = postrenale

B. Functionale = prerenale C. Functionale = postrenale D. Obstructive = prerenale E. Organice = prerenale. 66. Identificati rspunsurile corecte n cazul sindromului nefritic: A. Este tipic glomerulonefritelor postinfectioase B. Exist un interval liber C. Nu exist un interval liber D. Cel mai adesea sindromul este post-streptococic E. Cel mai adesea sindromul este post-stafilococic. 67. Identificati rspunsurile gresite: A. IRA reprezint scderea brusc a filtrrii glomerulare B. IRA este nsotit deseori de oligoanurie C. Pot fi utilizate metodele obisnuite de determinare a RFG D. Diureza nu poate fi conservat E. Metoda Cockroft-Gault poate fi utilizat pentru determinarea RFG. 68. n glomerulonefrita rapid progresiv (GNRP) sunt adevrate: A. Sindromul se caracterizeaz prin proliferri extracapilare B. Proliferri extracapilare = semilune C. GNRP este o urgent nefrologic D. GNRP sunt clasificate n functie de existent depozitelor E. GNRP nu sunt urgente nefrologice. 69. Identificati corelatiile corecte n cazul clasificrii GNRP: A. Vasculite pauci-imune: vasculite cu ANCA B. Depozite lineare de IgG: sindromul GOODPASTURE C. Cauze postinfectioase: endocardite infectioase D. Depozite granulare: LED, nefropatia cu IgA E. Depozite liniare: crioglobulinemie. 70. In cazul sindromului nefritic, urmtoarele afirmatii sunt false: A. Exist un interval liber de 1-5 sptmni B. Exist diminuarea complementului seric: CH50 C. Exist diminuarea complementului seric: C3 D. Complementul seric nu este diminuat E. Intervalul liber este de 1-4 sptmni.

INSUFICIENTA CARDIACA LA ADULT 71. Mecanismele compensatorii ale insuf. cardiace sistolice la nivel periferic sunt: A. Mecanismul Frank-Starling B. Activarea secretiei de prostaglandine C. Tahicardie

D. Activarea secretiei de endotelin E. Activarea SRAA. 72. Factorii de prognostic negativ n insuficienta cardiac sistolic sunt: A. Complexele QRS largi B. Nivelele serice crescute de BNP C. Cardiopatia ischemic D. Vrsta naintat E. FEVS prbusit. 73. Urmtoarele afirmatii sunt adevrate n insuficienta cardiac sistolic: A. Digitalicele amelioreaz mortalitatea B. Antiaritmicele din clasa I sunt cele mai utilizate C. Anticoagulantele se utilizeaz n caz de fibrilatie atrial permanent D. Inhibitorii de calciu nu modific prognosticul E. Carvedilolul si bisoprololul reduc mortalitatea si incidenta mortii subite. 74. Complicatiile transplantului cardiac pot fi: A. Insuficienta renal B. Infectiile oportuniste C. Rejetul de gref D. Neoplazii E. Guta. 75. Despre clasificarea NYHA a insuficientei cardiace sunt adevrate: A. Clasa I: nicio limitare a activittii fizice B. Clasa IV: limitare franc a activittilor C. Clasa V: simptome care pot s apar n repaus D. Clasa III: dispnee ca urmare a activittilor obisnuite E. Clasa II: dispnee ca urmare a eforturilor fizice importante. 76. Nu au prognostic negativ n insuficienta cardiac sistolic: A. FEVS prabusit B. Complexe QRS largi C. Disfunctie de ventricul drept D. TA sczuta pensat, n mod persistent E. Anemie. 77. Tratamentul edemului pulmonar acut cu TAS > 100 mmHg cuprinde: A. Oxigenoterapie B. Nitrati C. Betablocante D. Diuretice E. Salbutamol 78. n insuficienta cardiac pot apare urmtoarele mecanisme compensatorii: A. Activarea adrenergic

B. Tahicardia C. Mecanismul Frank-Starling D. Activarea factorului natriuretic atrial E. Hipertrofia ventricular stng 79. Insuficienta ventricular prin tulburri ale functiei de pomp apare n: A. Suprasarcina de presiune B. Hipertiroidism C. Persistenta canalului arterial D. Boala Steinert E. Coarctatie aortic. 80. Pot fi semne periferice de debit sczut n insuficienta cardiac sistolic severa: A. Palpitatii B. Astenie C. Greturi D. Oligurie E. Lentoare psihomotorie.

SEPTICEMIA 81. Definitia clinic a SIRS cuprinde: A. Febr peste 38 sau sub 36 grade Celsius B. Frecventa cardiaca peste 90/min C. Frecventa cardiaca sub 90/min D. TA sub 90 mmHg sau scadere cu 40 mmHg E. Frecventa respiratorie peste 20/min. 82. Nu sunt semnele de gravitate imediat n disfunctia de organ: A. Hipotensiune si semne de anomalie a perfuziei tisulare B. Diurez spontan sub 0,5 ml/kg/or C. Pulsul amplu D. Cianoz, marmorare E. Scderea timpului de recolorare cutanat. 83. Purpura fulminans: A. Este o toxicomanie B. Asociaz febra, sindromul meningeal si purpura cu extindere rapid C. Apare dup spitalizare sau n perioada postoperatorie imediat D. Ceftriaxona trebuie administrat imediat intramuscular, chiar nainte de recoltarea probelor microbiolgice E. Este o urgent vital absolut. 84. n septicemie: A. Hemoculturile pozitive infirm bacteriemia

B. Hemoculturile negative elimin diagnosticul de bacteriemie, mai ales n caz de tratament antibiotic recent sau cu germeni cu crestere lent sau fungi C. Hemograma indic hiperleucocitoz, uneori leucopenie, trombocitoz D. VSH si CRP au valori ridicate E. Se preleveaza probe cutanate, ginecologice, ORL etc. 85. Mentinerea functiilor vitale n caz de soc septic const n: A. .Oxigenoterapie, chiar intubare si ventilatie mecanic B. Tratarea insuficientei circulatorii C. Pacientul se externeaz fr s se intervin terapeutic D. Expansiune volemic utiliznd agenti cardio- sau vasoactivi E. Epurare extrarenal de urgent n caz de insuficient renal oligoanuric. 86. Factorii favorizanti in septicemia cu poarta de intrare vascular sunt: A. Alimentatia parenteral B. Vrsta naintat C. Alcoolismul D. Infectie la distant E. Cateter venos si arterial. 87. Germenii cei mai frecventi n septicemia cu poart de intrare urinar sunt: A. Klebsiella pneumoniae B. Pseudomonas sp. C. Streptococi D D. Enterococi E. Bacili gram negativi. 88. Tratamentul antiinfectios n sepsis: A. Este initiat de urgent nainte de recoltarea probelor microbiologice B. Antibioterapia de prim intentie depinde de germenul suspectat C. Tratamentul este initial probabilistic, ghidat de contextul clinic si epidemiologic D. Durata tratamentului nu poate fi prelungit peste 10-15 zile E. Nu se administreaz pe cale intravenoas. 89. Tratamentul de prim intentie n septicemie: A. Amoxicilina (100-150 mg/kg/zi), dac germenul suspicionat este pneumococul, meningococul B. Imipenem + amikacina sau isepamicina +/- sulbactam daca se considera c infectia a fost provocata de Acinetobacter baumannii C. Ceftazidim sau piperacilina-tazobactam sau cefepim sau imipenem sau aztreonam + amikacina sau isepamicina daca se suspecteaz o infectie nosocomial cu P. aeruginosa D. Ceftriaxona, dac germenul se presupune a fi Salmonella sp. E. Aminopenicilina + inhibitor de betalactamaz sau piperacilina-tazobactam sau imipenem, daca se suspicioneaz o infectie cu anaerobi. 90. n caz de persistent a febrei, dup tratamentul pentru septicemie se recomand: A. A nu se lua n considerare posibilitatea unei complicatii iatrogene B. Identificarea unor noi localizri secundare

C. Verificarea portii de intrare D. Verificarea caracterului adecvat al antibioterapiei E. Repetarea hemoculturilor.

ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALE 91. Trombozele venoase cerebrale: A. Sunt favorizate de prezenta infectiilor la distant (abces plantar) B. Clinic asociaz deficite neurologice focale cu instalare cel mai frecvent brutal C. Sunt nsotite de cefalee, posibil si HIC D. Aparitia lor e favorizat de sindromul anticorpilor antifosfolipidici si de contraceptia estroprogestativ E. Hemopatiile si cancerele subiacente nu reprezint teren favorizant. 92. Hemoragia meningean: A. Nu poate surveni n contextul unui traumatism cranian B. Pentru prevenirea vasospasmului arterial se instituie tratament oral cu nimodipina C. Un CT cerebral normal elimin diagnosticul D. Clinic se manifest prin cefalee brutal, n lovitur de trznet E. Se poate produce prin ruptura unui anevrism. 93. Infarctul lacunar multiplu: A. Se instaleaz clinic n mai multi timpi B. Determin aparitia sindromului pseudobulbar C. Clinic pot apare tulburri de fonatie si deglutitie D. Determin tulburri de mers pasi mari E. Determin aparitia dementei. 94. Sindromul Wallenberg: A. Asociaz, de partea contralateral a leziunii, anestezia hemifetei, vertij si nistagmus rotator B. Este un model de sindrom altern C. Apare n infarctul cerebral D. De partea leziunii apare anestezia termoalgica hemicorporala E. Este secundar ischemiei laterobulbare. 95. Mecanismele fiziopatologice ale infarctului cerebral sunt: A. Ateroscleroza B. Boli ale arterelor mici C. Emboli de origine cardiaca D. Tulburari de coagulare - poliglobulie, leucemii E. Hipotensiunea. 96. Accidentul ischemic tranzitor: A. Nu este o urgent B. Dureaza n general mai putin de o or

C. Poate precede un infarct cerebral D. Poate determina cecitate permanent E. Nu se poate manifesta prin ataxie cerebeloas. 97. n cazul infarctului cerebral constituit: A. Nu se trateaza hipertensiunea, chiar la valori sistolice > 220 mmHg B. Este necesar combaterea hipoxiei, hipertermiei, hipo/hiperglicemiei C. Se instituie tratament antiepileptic n absenta crizelor dovedite D. Tromboliza se initiaza n primele 4 ore E. Tratamentul neurochirurgical este necesar de cele mai multe ori. 98. Care din urmtoarele afirmatii sunt false: A. Hematoamele intraparenchimatoase cerebrale nu pot fi cauzate de HTA B. AVC-urile hemoragice pot apare n urma consumului de droguri (cocaina, psihostimulante) C. n faza acuta a AVC-urilor hemoragice este necesar mentinerea unor valori ridicate ale TA D. AVC-urile hemoragice apar la examenul CT ca o hiperdensitate spontan E. Hematoamele intraparenchimatoase sunt favorizate de angiopatia amiloid. 99. Diagnosticul diferential al AVC-urilor se face cu: A. Hipoglicemia B. Epilepsia C. Aura migrenoasa D. Encefalopatia hepatic E. Hiperglicemia. 100. Sindromul locked-in: A. Este secundar unui infarct protuberantial bilateral B. Starea de constient este abolit C. Diagnostic diferential se face cu coma D. Apare paraplegia E. Persist miscrile verticale ale globilor oculari.

TROMBOZA VENOASA PROFUNDA SI EMBOLIA PULMONARA 101. La un pacient cu embolie pulmonara, radiografia pulmonara poate decela: A. Atelectazie in banda B. Hipertransparenta unui camp pulmonar C. Supraelevatia domului pleural D. Pleurezie E. Hipertransparenta spatiului pleural. 102. La un pacient cu embolie pulmonara, electrocardiograma poate decela: A. Tahicardie sinusala B. Bloc de ramura dreapta C. Bloc de ramura stanga D. Unde negative in V, V2, V3

E. Unda S in D3, unda Q in D1 103. La un pacient cu emboie pulmonara: A. ECG poate fi normal B. Radiografia pulmonara poate fi normala C. Gazele sanguine arteriale pot fi normale D. Modificarile ECG, atunci cand apar, sunt specifice emboliei pulmonare E. Modificarile radiologice, atunci cand apar, snt specifice emboliei pulmonare. 104. Aspectul ECG de tip S1Q3 (una S in Q1 si unda Q in D3) poate apare in: A. Embolie pulmonara B. Infarct miocardic acut C. Insuficienta cardiaca acuta dreapta D. Insuficienta cardiaca acuta stanga E. Criza de astm bronsic. 105. In diagnosticul de certitudine al emboliei pulmonare A. Un nivel al d-Dimerilor de 250 micrograme/litru exclude diagnosticul de embolie pulmonara B. CT toracic cu substanta de contrast permite diagnosticul de certitudine C. Angio-computer tomografia spirala este investigatia de electie pentru diagnosticul de ceritudine D. Scintigrafia pulmonara de ventilatie perfuzie poate conduce la diagnosticul corect E. Rezonanta magneica nucleara este utila in cazurile in care computer-tomografia este neconcludenta. 106. Urmatoarele simptome sunt semne de gravitate la un pacient cu embolie pulmonara: A. Hipotensiunea arteriala B. Hipertensiunea arteriala C. Insuficienta cardiaca dreapta D. Scaderea nivelului seric al peptidului natriuretic de tip B (BNP) E. Cresterea concentratiei plasmatice a troponinei cardiace I sau C. 107. Fac parte din semnele clinice definitorii pentru tromboza venoasa profunda a membrelor inferioare A. Durerea la nivelul gambei B. Febra constant crescuta peste 39 grade C C. Tahicardie D. Edem inflamator al gambei E. Claudicatie intermitenta 108. In strategia diagnostica pentru managementul pacientului cu suspiciune de tromboza venoasa profunda (TVP) A. d-dimeri negativi la un pacient cu semne clinice nespecifice exclud TVP B. d-dimeri pozitivi implica obligativitatea efectuarii unui Eco-Doppler venos al vaselor membrelor inferioare C. d-dimerii nu sunt diagnostici pentru TVP D. Eco-Doppler venos al vaselor membrelor inferioare are capacitatea de a confirma diagnosticul la pacientul cu suspiciune clinica de TVP

E. Eco-Doppler venos pozitiv al membrelor inferioare nu impune inceperea tratamentului medicamentos anti TVP.

109. * Tratamentul curativ in TVP are urmatoarele tinte terapeutice: A. obtinerea unui aPTT de 1,5-2,5 ori mai mare decat valorile normale daca se foloseste heparina fractionata (cu greutate moleculara mica) B. obtinerea unui aPTT de 2,5-3,5 ori mai mare decat valorile normale daca se foloseste heparina fractionata (cu greutate moleculara mica) C. obtinerea unui aPTT de 1,5-2,5 ori mai mare decat valorile normale daca se foloseste heparina sodica D. obtinerea unui aPTT de 2,5-3,5 ori mai mare decat valorile normale daca se foloseste heparina sodica E. obtinerea unui INR tinta intre 2 si 3 daca se foloseste heparina sodica

110. In tratamentul curativ al TVP: 1. in cazul heparinelor fractionate, dozele sunt: bolus 80 U / kg, urmat de 500 U/kg/zi in perfuzie continua 2. la un cleareance de creatinina sub 30 ml / min dozele de heparina fractionata se reduc 3. INR tinta in tratamentul cu anticoagulante orale este 1,5-2,5 4. repausul la pat este obligatoriu pentru a preveni mobilizarea trombilor 5. suprapunerea tratamentului cu heparine / anticoagulante orale trebuie facuta cel putin 5 zile. 111. 1. 2. 3. 4. 5. 112. A. B. C. D. E. 113. A. B. C. D. E. Tratamentul preventiv al TVP cuprinde: antiinflamatorii nonsteroidiene antiagregante plachetare heparine cu greutate moleculara mica antivitamine K inhibitori selectivi ai factorului Xa Tratamentul preventiv al TVP se indica urmatoarelor tipuri de pacienti chirurgicali: pacienti supusi unor operatii oncologice pacienti supusi unor interventii pe cord deschis pacienti supusi unor interventii endoscopice urologice pacienti supusi unor interventii de amploare pe tractul digestiv pacienti supusi unor interventii de stabilizare a coloanei vertebrale. Tratamentul peventiv al TVP se indica urmatoarelor tipuri de pacienti cu patologie medicala: pacienti sub 40 de ani, neinternati, neimobilzati la pat, cu decompensare severa respiratorie pacienti peste 40 de ani, neinternati, imobilizati la pat, cu infectii severe pacienti peste 40 ani, internati, cu decompensare cardiaca severa pacienti cu sindrom mieloproliferativ, doar la varsta peste 75 de ani pacienti oncologici internati.

114. Diagnosticul emboliei pulmonare cuprinde: A. dispnee

B. C. D. E.

polipnee dureri toracice tahicardie asociere obligatorie cu semne de tromboza venoasa profunda.

115. Urmatoarele semne / simptome nu fac parte din simptomatologia emboliei pulmonare: A. turgescenta venelor jugulare B. hipotensiunea arteriala C. tusea D. hemoptizia E. hematemeza

Bibliografie: Le book des ECN, 2011.

Raspunsuri: 1. BCD 2. CDE 3. CD 4. BDE 5. ACDE 6. BDE 7. ABD 8. ABD 9. AB 10. ABC 11. ABDE 12. AD 13. CDE 14. BDE 15. AC 16. AD 17. AC 18. AC 19. ABC 20. AD 21. ABCE 22. BC 23. CE 24. ACDE 25. ACE 26. ABCE

27. BD 28. BCD 29. ACE 30. BDE 31. AC 32. ABD 33. ABCE 34. BCE 35. BCD 36. ACD 37. BD 38. ACDE 39. CDE 40. ABCD 41. BD 42. AE 43. ACD 44. ACD 45. ABDE 46. ABE 47. BCE 48. AC 49. BCE 50. ABCE 51. AB 52. ACE 53. BDE 54. ABD 55. AC 56. ACE 57. BCE 58. ACE 59. BCD 60. ABC 61. ACE 62. BD 63. ACE 64. ACE 65. AB 66. ABD 67. CDE 68. ABCD 69. ABCD 70. ADE 71. BDE 72. CD 73. CDE

74. ABCD 75. ADE 76. BDE 77. ABD 78. BCE 79. ACE 80. BCDE 81. ABE 82. CE 83. BDE 84. CDE 85. ABDE 86. ADE 87. BD 88. BC 89. ABC 90. BCDE 91. CD 92. BDE 93. ABCE 94. BCE 95. ABCD 96. BC 97. BD 98. AC 99. ABC 100. ACE 101. ABCD 102. ABD 103. ABC 104. ACE 105. ACD 106. ACE 107. ACD 108. ABD 109. C 110. BE 111. C,E 112. ADE 113. BCE 114. ABCD 115. ABCD