Apa, Miracolul Vietii

MihitaToma ,
APn,
nriracohrl victii
Terapi rr;terne. cu
Edifia a2-a, revizuit i adugit
a;pL
r&
Editura Dharana Bucureqti 2010
Mihif Toma O 2009 Editura DHARANA

@
Eana Afrardtw Eucure sti

Str. SfantalEcaterirw nr.15, sect.4, O.Q. 53
rfe[ ozl-xz zq z e -r.nal [. e litura @g mai I c om
www.sufletdecarte.ro
Coperta cotecyiei
fuLifrai fularinescu
Domnul Mihif Toma poate fi contactat la tel. 0745715036 e-mail: mihaitatoma@yahoo.com rvww.tm-holistic.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romniei
TOMA, nnIIrIT Apa - miracolul e{ii : terapii interne cu ap / Toma Mihi}. Ed. a2-a, rev. - Bucuregti : Dharana, 2010 ISBN 978-973 -897 5 -3 4-7 615.8
Avertisment: Terapiile prezentate in aceast lucrare au caracter informativ. Autorul gi editura nu iqi asum responsabilitatea in caztl realizrli unor terapii fr supravegherea medicului de specialitate.
MULTUMIRI ,
tn primul rnd mulgumesc lui DUMNEZEU pentru toate darurile pe care mi le-a fcut qi pentru incercrile viefii, care s-au dovedit prilejuri de cunoaqtere pe drumul ctre SINE. Mullumesc familiei mele, soliei Gabriela, copiilor Doru gi Silvia, pentru iubirea, inlelegerea qi sprijinul lor. Apoi, profesorului qi prietenului drag inimii mele Yogacharya Mario Sorin Vasilescu, pentru lumina qi
cunoaterea druit.
Prietenilor mei preofilor Tiberiu Vigan, Ieronim Stoican gi Aurel Bendariu, care mi-au fost reazim de iubire gi putere in momentele de cumpn ale viefii. Prietenilor de la ANATECOR Arad: Remus Tnase, Johan Mller Dragoman, Aurica Borcea, Traian Stnciulescu, Michael Szellner, Sorinel Blan, Rodica Costic, Mircea Stefea, etc... pentru druirea gi iubirea cu care iqi fac misiunea asumat, aceea de a-i ajuta qi armonzape cei din jur. Editorului meu, Nelu Busuioc, pentru c a fcut posibil apat'rfia acestei cr[i. Tuturor le trimit IUBIRE, RECUNoTINT qi ARMONIE ! Autorul
,,Celula este nemuritoare. Lichidul n care plutegte este cel care degenereazd. Rennoifi acest lichid din timp n timp, dali-le celulelor ceea ce au nevoie pentru a se
hrdni
Si
pulsul vielii poate continua la infi-
nit"
Alexis Carrel
Apa, mracolul vielii
CUVANTINAINTE
Trim intr-o perioad de mari schimbri. Schimbri fundamentale in viafa noastr gi in viala Mamei Pmnt. Schimbri care se petrec mai ales in plan spiritual, qi care vor afectz intreaga popula{ie a planetei, dar gi desfurarea VIETII pe planeta albastr. Conform specialigtilor, in ultimii 15 ani, nivelul de vibralie al Planetei Pmnt, a crescut de la 7,8 Hzla 13 Hz, iar noi, oamenii, trebuie s ne aliniem acestui nou nivel de vibrafie pentru a fi in armonie cu Mama Pmnt. De aceea se spune c secolul )O(I va fi un secol al spiritualitifii sau nu va mai fi deloc. Pentru c cine nu se va trezi din punct de vedere spiritual qi nu va lucra pentru ridicarea nivelului su de vibrafle, va avea mari probleme pe toate planurile i chiar va dispare de pe planet. De acea, in ultimii 20,30 de ani, se observ un curent extraordinar la nivel mondial, ctre spiritualitate, ctre CUNOATEREA DE SINE, pentm ridicarea deasnpra materialitfii care ne-a subjugatatteamii de ani. Zeci de milioane de oameni de pe toate continentele, indiferent de cultur sau religie, sunt in postura de cuttori ai ADEVRULUI gi IUBIRII.
Mihi Toma
DUMNEZEU este IUBIRE iar IUBIREA este !estura universului, FORTA care {ine qi conduce totul, fiind OMNIPREZENT, OMNIPOTENT, qi OMNISCIENT. in acest ocean de materialism in care ne ducem viafa este normal s apar dezechilibre qi boli. Dup cum bine spunea prietenul nostru Johann Mller Dragoman, cauzele principale ale bolilor sunt:
manfa! de lume; b. Dependenfa de valorile materiale; c. Nerespe ctarea legilor spirituale; d. Lipsa iubirii necondifionate.
a. Pretenliile prea
E bine s ne oprim din alergtura zllnic, dup mruntele lucruri care constituie viala noastr qi care credem c sunt foarte importante, qi s ne tntrebm: Ce vreau eu s fac cu viafa mea ? Care sunt priorit1ile mele aici
i acum ?
Triesc eu oare
in AICI qi ACUM ?
M bucur eu de toate darurile lui Dumnezeu ? Sau nu mai qtiu gi nu mai pot s m bucur ?
Mulfumesc in fiecare zi pentru aceste daruri ?
8
Apa, miracolul vieii
pentru PROPRIA VIAT qi PROPRIA FERICIRE sau intotdeauna caut vinovafi in afar pentru problemele gi suferinfele mele ?
imi asum eu responsabilitatea
Congtientizez c sunt o fiin{ de Lumin in interconexiune permanent cu toate fiinfele de pe pmnt gi chiar din univers ?
Am uitat
IUBESC, s IERT 9i s AJUT, sau mai
qtiu inc ?
Ar trebui s ne menlinem spiritul deschis,
s nu re-
fazm nimic apriori, s practicm discernmntul (foarte grea virtute !), s ascultm, s ALEGEM ce credem c e bun gi ni se potriveqte qi s FIM. S schimbm ordinea celor trei verbe:
Avea, a Face gi a Fi in A FI, A FACE qi A AVEA

a
Faptul c dimensiunea spiritual este dimensiunea principal a fiinlei umane se regsegte si in afirmalia medicinii tibetane privind principalele cauze ale bolilor care ar fi:
Mih Toma
a. TGNORANTA b. LCOMIA
c. tNcmanpa
S analizm pufin aceste cauze.
Prima gi se pare cea mai importantii este IGNORANTA dar nu ignoranfa total, pentru c majoritatea oamenilor sunt buni specialigti sau meseriaSi ?n domeniul lor de activitte. Ci ignoranla in privinla fiinlei noastre. Adic nu mai qtim gi nici nu ne mai intrebm:
Cine suntem?
Ce suntem?
De unde venim? incotro mergem?

Care este scopul viefli?
Dac ne-am intreba, am incepe s cutm rspunsurile (qi cei care o fac le qi gsesc!), i viala noastr" ar
cpta sens, ar deveni mai armonioas gi mai fericitii.
Adic am risipi o parte insemnat a IGNORANTEI. Pentru c aceasta ne impinge in pcatul de a inclca legile divine ale iubirii, armoniei, adevrului, drept1ii, msurii (echilibrului) gi respectului de sine gi ne aduce
inevitabil suferin!, boal, dendejde. Majoritatea oamenilor au impresia derivat din ignoranf c sunt separati de Dumnezeu. Au uitat c TOATE sunt UNA, c Dumnezeu este pretutindeni gi in fiecare din noi, c ne iubegte necondif;onat, qi nu ne d niciodati mai mult
l0
Apa, miracolul vie{ii dect putem duce, toate ?ncercrile prin care trecem ind lecf,i din care trebuie s ?nvfm.
Ce anume s invtm? C nu suntem numai trup fizic, c sufletul 9i spiritul determin trupul fizic cu care trebuie s fie in armonie,
c trebuie s in{elegem qi s respectm legile universale
fi-
ale iubirii, iertrii, adevrului qi dreptiitii- Iar scopul final al vielilor noastre este s ne tntoarcem acolo de unde
am plecat
Risipirea ignoranlei ne stii la indemn" trebuie numai s VREM gi s ALEGEM s facem acest lucn pentru c viafa noastr este o SUM DE ALEGERI. A doua cauz, LCOMIA, este ptezent la fiecare pas in viala noastr. incepnd de la lcomia pentru mncare qi butur existent aproape pn la moatte, continund cu lcomia pentru bunuri materiale (bani, case maSini, firme, etc.), apoi cu dorinla de celebritate qi faim qi terminnd cu lcomia pentru putere care este deosebit de periculoas att pentru propria persoan ct mai ales pentru cei din jur. Lcomia pentru bani gi goana petmanent dup profit au condus la poluarea accelerat a apei, a aerului, solului 9i alimentelor, ceea ce bineinleles cauzeaz dezechilibre 9i boli. Cnd omul este dominat de lcomie (qi dac se afl qi in ignoran{, cu att mai ru) fiinla lui este dezechilibrat, tot ceea ce face gi gndeqte este orientat ctre planul material, sufletul 9i spiritul sunt neglijate aproape
11
- la Tatiil Ceresc.
Mihil Toma
total gi bolile apar inevitabil. Iar odat aprute nu se vindec dect prin schimbarea radical a omului, printrun efort susfinut, prin intoarcerea la valorile sufletului gi spiritului care sunt legile divine. intotdeauna exist qanse de vindecare qi de miracole, pentru c vindecarea este
o necesitate scris in strfundurile fiin,tei noastre. Depinde numai de noi ce ALEGEM. Pentru c LIBERUL ARBITRU (puterea de A ALEGE) este cel mai mare
dar de la Dumnezeu ctre om.
A treia cauz, iNCirfaREA, ae ca sinonime orgoliul nemsurat, mndria exagerat (slava degart).
Omul crede c le poate face pe toate singur, EGOUL lui personal creqte la cote inimaginabile, pierde legtura cu Dumnezeu qi cu semenii qi evident c fiinfa se dezechilibreaz. Pentru c aflat in aceast stare omul uit de obicei s mai druiasc, voind numai s primeasc (doar i se cuvine !), devine disprefuitor fa! de semeni qi de Dumnezeu, coboar la o stare de vibrafie foarte joas qi iarqi fiinfa lui se dezechilibreaz. Sfrnfii Prin1i socoteau MNDRIA (slava deqaf) pcatul cel mai mare (este pcatul ?ngerilor cnrfi care s-au crezut dumnezei) din el derivnd o mulfime de alte pcate ce produc pn la urm pierzania omului. Dac ALEGEM s nu mai fim ignoranfi in ceea ce priveqte fiinfa noastr, atunci sigur vom gsi mentori, profesori, duhovnici, maeqtri, cfii, etc., care ne vor indruma pe calea regsirii armoniei si echilibrului fiintei t2
Apa, miracolul vielii

noastre, qi astfel vom scpa gi de lcomie qi de ingmfa-
re. Atunci vom fi mai aproape de ceea ce suntem in adncul fiinfei noastre: IUBIRE SI BUCURIE. Prin informa{iile aduse de aceast lucrare dorim s contribuim i noi la risipirea pa\ial a IGNORANIEI, intr-un domeniu care fine fundamental de VIAIA fiin1ei noastre qi a planetei Pmnt gi anume APA. Aceast AP att de comun, de rspndit, de ignorat, de necesar, de nerespectat gi de pulin cunoscut. Vom incerca s facem o trecere in revist a tipurilor de ap, a calitlilor gi parametrilor acestora, a ultimelor cercetri asupra proprietfilor apei qi rolului acesteia in organismul uman, precum gi utilizarea diverselor tipuri de ap in terapii, pentru dezintoxicarea gi echilibrarea
fiin,tei umane.
l3
Mihdil Toma
Capitohrl
APA, MTRACOLULVTE!'II
Motto:
Iisus, n Evaghelia dup Toma:
,,Dacd nu vd veli cunoaste pe voi, veli tri n srdcie"
APA este o substant miraculoas. Unirea enigmaticului atom de oxigen cu atomul de hidrogen reprezint secretul esenlial al Macrocosmosului. tn urma acestei uniri a aprut marele laborator de producere gi reproducere a vie,tii: I{2O. Apa primeqte energie qi informalie din univers qi o transmite in organismul uman. Apa este matricea vielii, creat de Dumnezeu inaintea luminii. Aqa cum se spune fir Genez (1.2):,,Pmntul era pustiu qi gol; peste fa{a adncului de ape era tntuneric Si Duhul lui Dumezeu se misca pe deasupro ape-
lor"
Apoi in Geneza (1.5) este scris: ,,Dumnezeut a numit lumina zi, iar intunericul l-a numit noapte. Astfel a fost o seara, apoi a fost o diminea{; aceast a fost ziua in14

at-"
i Apostolul Petru in a doua Epistol Soborniceasc

spune: ,,Cci inadins se fac c nu qtiu c odinioar erau ceruri gi un pmnt scos prin cuvntul lui Dumnezeu din
ap si cu ajutorul apei"
Este singura substan! de pe Pmnt ce are 4 faze: solid, lichid, gazoas qi cristal lichid. Aceast stare deosebit de cristal lichid, in care se gseqte apa in celule, este cea care permite primirea qi circulalia Luminii qi a Informaliei in trupul nostru fizic. Apa este cel mai bun solvent de pe Pmnt. Este flamabil (arde). B,et:zina
uscat (ftr ap) nu arde !! Apa adevrat, pur, este cea care ne d PUTERE. Ftu AP nu ar exista VIAT PE
TERRA. APA este deci cea mai mare bogfie a UMA-
NITTII.
Suprafala acoperit de ap a planetei este de 510 milioane km2 70,8o/o din suprafala total. Conform datelor Conferinlei Naliunilor Unite asupra resurselor de ap de la Mar del Plata din 1977, volumul total al apei exis-
tente pe pmnt este de 1400 milioane km3 din care volumul apei dulci este 37,8 milioane km3 adic 2,7oA din cantitatea total de ap. Din aceasta numai 0,46Yo poate
utllizat direct, restul de 99,54oA se sustrage utilizrii directe de ctre oameni deoarece este reprezentat de: - ghelari gi calote glaciare - 77 ,2yo - apadin lacuri qi mlaqtini - A35o/o - apele subterane qi umiditatea solului
fi
15
Mihit Toma
22,47yo
vapori de ap din atmosfer- 0,0404 in total, apa dulce care poate fi folosit este numai 0,009o/o din intreaga cantitate de ap de pe Pmnt!! Problema apei va deveni in acest secol XXI o problem capital, mai important dect cea a combustibililor fosili (!ilei, gaze), de calitatea qi cantitatea acesteia
depinznd continuarea vie{ii pe pmnt. in procesul complex al viefii pe pmnt nu degeaba apa srat din mri gi oceane are o pondere asa de mare
cursuri de ap - 0,01o/o
in volumul total al apei. Mrile qi oceanele au un ro1 capital in menfinerea echilibrului compoziliei atmosferei pmntului deoarece algele gi fitoplanctonul extrag CO2, bioxidul de carbon din apele de suprafal qi degaj 02 in atmosfer. Dac viala in ocean nu ar mai exista, cantitatea de CO2 din atmosfer s-ar tripla faf de cea actual!! Din cele peste 90 de elemente care se afl pe pmnt,62 le gsim qi in ape. Clorura de sodiu, adic sarea obignuit, reprezitrtL 75o/o din cantitatea total de minerale din oceane adic 40 mii de trilioane de tone, sarea fiind qi ea o substan{ indispensabil viefii. Apa este un material debaz al celulelor vii, deoarece in interiorul membranei celulare plutesc componentele celulelor - nucleul, mitocondriile, enzimele, etc. Matricea intercelular este qi ea in cea mai mare msur compus din ap. Din acest punct de vedere cele mai
16
,,nuide,, paai aretuJg:::::,:*,1 ,*rere si rimra.

Aceste fluide pot dizolva qi transporta diferitele substanfe din organism datorit asimetriei qi constituliei bipolare a moleculelor de ap. Volumul total al apei corpului poate impr,tit in trei compartimente: intracelular,
fi
transcelular, extracelular.
Apa intracelular este reprezentat de volumul de lichid conlinut de protoplasma celular, qi este 40Yo din
greutatea total a corpului..
Apa transcelular este format din mai multe volume mici de lichid, confinute in canalele glandelor exocrine, sistemul tubilor colectori ai rinichilor, umoarea apoas a ochilor, endolimfa utricular, lichidul cefalorahidian qi lichidele din arborele traheo brongic gi tractul gastrointestinal (aceste lichide reprezint l% din greutatea total a corpului). Apa extracelular const din apa plasmei, lichidul interstilial, limf Si faza extracelular a fesutului conjunctiv dens qi al oaselor gi este 20%o din greutatea total
a organismului.
Apa este compus din oxigen, element din grupa a asea a tabelului lui Mendeleev, qi hidrogen, cel mai mic element chimic. Molecula de ap are form de V iar tipul de molecu1 este AX2E2, ceea ce inseamn c la atomul central de oxigen sunt conectate 2 legturi de hidrogen qi dou perechi de electroni. in ceea ce privegte structura electrot7
Mihid Toma nic a oxigenului (1s22s22p4) doi din cei gase electroni de pe stratul de valenle formeaz, o legtur cu fiecare atom de hidrogen, in timp ce cei patru electroni rmaqi formeaz dou perechi nelegate de electroni. Cele dou perechi nelegate formeaz la rndul lor dou ci moleculare. Structura moleculei de ap este de tetraedru perfect (unghi de legtur de 109,5o) in cazul apei 4,,obiecte" sunt conectate atomului central dar acestea nu sunt identice. Cele 2 perechi de electroni nelegali (datorit incrcturii negative) se resping una pe alta, pretinznd un spafiu mai larg. Polaritatea legturilor de ap rcnrJt din doi factori: a) diferenfa dintre electronegativitatea oxigenului qi hidrogenului; b) forma de V a moleculei. Astfel, oxigenul atrage mai mult electronii din legtur dect hidrogenul, iar dac molecula ar fi dreapt, cele dou efecte direcfionate unul spre altul s-ar elimina reciproc. in mod similar, schimbul de incrctur in cele dou legturi O-H, atribuie o anumit sarcin (polaritate) gi moleculei ?n sine. Distanfa legturilor covalente polarizate dintre atomi este de 0,96 x 10-1om. Datorit caracterului asimetric bipolar al moleculei de ap, aceasta are un capt pozitiv gi unul negativ. Carcnltat, componentele ionice sunt foarte bine dizolvate (exemplu Na Cl), o mullime de substanfe sunt disociate in molecula de ap. Apa dizolv orice substan{ care poate s fac parte din
18
miracolul vieii
legrura
o"n o*rlrJ
Densitatea apei este maxim la 4oC, iar la 20oC este de 998,2 kg/m3. in procesul de inghe! al apei se formeaz o structur tetraedric cu ajutorul legturilor de hi-
drogen, ttllizarea spafiului fiind oarecum ingreunat, deoarece exist multe goluri gi cavit{i. Din aceast cauz densitatea ghefii este mai mic dect a apei, iar volumul mai mare cu aproximatv 9oA. De aceea ghea{a plutegte pe ap. ln starea de vapori moleculele sunt singure. in starea lichid apar grupuri de molecule - 6 sau 12 sau 18. Explicafia fenomenului o gsim in polaritatea moleculei de ap. in ultimi 20 de ani s-a descoperit c apapoate exista gi intr-o a patra stare numit starea de cristal lichid intre 0 - 60oC, aceasta fiind forma structural ce caracterizeaz mrile i oceanele gi fiecare fiin{ vie. in aceast stare apa posed o incrctur magnetic special care este baza comunicrii moleculare qi parte a complexului ,, fosfat - ap - oxigen legat" ce explic Biofotonica - teoria laserilor biologici. Acest complex in care este prezent apa structurat sub form de cristal lichid, este cel care asigur circulafia LUMINII (a biofotonilor) in organism, in special noaptea, asa cum vom vedea intr-un capitol viitor. Apa existent in corpul uman actioneaz ca o molecul bipolar care inconjoar fiecare anion i cation cu o matrice structural unic rezultnd aqa numi{ii ,,clusteri"(grupuri) de molecule de ap, care ocup un
19
Mihild Toma spaliu mult mai mare dect particulele dizolvate propriu-zis. Clusterii au o frecvenfa proprie de rezonanf. Dac se aclioneaz asupra organismului adic asupra apei din organism, adic asupra clusterilor cu o frecvenf potrivit, clusterii pot fi descompugi gi substanlele duntoare pot fi eliminate din corp. Este interesant faptul c aceqti clusteri de ap rezist chiar dac particulele in jurul crora sunt construi{i au fost dizolvate. Apa devine un fel de purttor de informafie. Memorarea substanlelor dizolvate are un rol esenlial, printre altele a dezvoltrii alergiei. Nu este deci suficient indeprtarca alergiei in sine din corp, ci informafiile din jurul ei trebuie de asemenea,,qterse". Acest lucru se poate realiza cu ajutorul terapiei prin biorezonanf. Perturbarea electronilor, adicpozilionarea lor in corp, este esenla f,recrei terapii, in timpul creia ordinea qi aqezarea moleculelor finalizeaz condilia patologic sau non patologic
(boal sau sntate). Cercettorii au stabilit c apareprezint, aproximativ
70Yo din corpul uman, iar:
la 7 sptmni embrionul esfe 95oA ap; bebeluqul de 7 sptmni este 75- 80 oA ap;
adultul are 70 - 75 % ap; vrstnicul 50 - 60 Yo ap; btrnul de 81 de ani are 49,8oA ap creierul are 85%o ap; ficatul are 80Yo ap;
20
sngele are 83oA ap.
intre 35 - 42C structura e instabil (gheaf + ap lichid +cristal lichid) qi atunci se produc reacfiile biochimice care genereaz qi intrelin viala. i asta la o temperatur de 37"C gi o presiune de I atmosfer !! Penffu a reproduce in laborator aceleaqi reaclii care au loc in celul qi in corp la 37"C gi la p : I atm, este nevoie de sute de grade gi sute de atmosfere !!! Iat de ce APA este parte esenlial a marelui MISTER al VIETII ! in organismul uman apa arc urmtoarele funclii: 1. Regleaz temperatura corpului; 2. Asigur sntatea pielii; 3. Este un lubrifiant natural pentru articulafii; 4. Aj la absorbfia nutrienlilor; 5. Transport nutrienfii in interiorul organismului; 6. Indeprt eaz toxinele din organism; 7. Ajr la digestie qi la toate reacliile chimice; 8. Este esenlial pentru circulafia gi flexibilitatea vaselor sanguine;
9. Umidific aerul pe care
10. Creeaz vitale; lule;
il respirm; un strat de proteclie in jurul organelor
I 1. Regleaz nivelul electronilor gi protonilor din ce12. Ne protejeaz impotriva radiafiilor cosmice
altor tipuri de radiafii;
2t
Mihil Toma
13. Este principalul purttor de
Informalie qi Lumin
in organismul uman.
Ce face omenirea pentru a ingriji aceast bogfie extraordinar r de care viata asa cum o cunoastem nu ar putea exista?
Ce s fac?
in apele planetei anual 250 milioane de tone de contaminan{i din care 10 milioane tone de petrol !
Deverseaz
Arunc in mare degeurile radioactive rezultate din industria nuclear, in oceane strngndu-se pn in prezent peste 90 de mii de containere cu deqeuri radioactive. Arunc tot ce nu ii mai trebuie in ape, numrulpoluanlilor ridicndu-se la peste 80 de mii!! Partea civiLizat a omenirii face risip de ap, deqi pe glob exist peste I miliard de oameni care nu au acces la apa potabil qi zilnic mor 4.000 copii din cavza calit{ii sau lipsei apei, in total 5 milioane persoane pe an, de l0 ori mai mult dect in diversele rzboaie. Mai mult, in special in partea aceasta civllizat a omenirii, se cresc psri gi animale pentru carne de consum, in sistem intensiv, pentru care se consum cantitfi imense de ap gi care constituie o surs de poluare a apelor extrem de serioas. Pentru c pe Glob se cresc anual peste 13 miliarde de gini, 1 miliard de porci, 1,4 miliarde bovine qi 1,8 miliarde de oi, care prin dejecfiile lor polueaz apele mai mult dect toat industria i ca22
narere de
ra un roc!! (conform raportului World Watch Institute 2008). Este neaprat necesar s devenim cu tolii mai responsabili faf de APA planetei, s o RESPECTM qi
s-o
evacuar:::;;:::i*!^,,^ue
IUBIM!
Dac wem ca
TERRA! in urmtorul capitol vom vedea cum ar trebui s fie apa pe care o bem qi folosim, pentru a ne aduce sntate.
VIAIA
s continue pe
23
Mihi Toma
Capitolul2
CALITATILE I PARAMETRII APEI
Motto:
Apa este leagnul vielii
Pentru echilibrarea noastr, vindecarea sau menlinerea unei stri de sntate, este foarte important caltatea apei pe care o bem, nu numai cantitatea.
in primul rnd apa potabil ar trebui s fie lipsit de impurit1i - metale grele, clor qi compugi organici ai acestuia, nitrifi, nitrali, uleiuri, fenoli, substanfe organice, bacterii, parazili, virusuri. Aceste condilii sunt stabilite in fiecare far prin legi sau none pentru apa potabil. in Romnia aceste reglementri sunt: Stas l342ll99l qi Legea 45812002. Aceste reglementri stabilesc concentra{iile admise de substanfe chimice, metale, bacterii, etc., pentru apa potabil liwat in refea de instala{iile centrale sau locale de tratare a apei. Prezentm mai jos tabelele cu aceste reglementri.
24
Parametrii microbiologici
Parametru/Unitatea de
msur
Valoarea
admis
0 0
Metod de analiz
Eschirichia
/100m1
coli (Ecoli)
rso
938-1
Entercoci (Streptococi fecali) /100m1
STAS
300y1991 ISO 7899-2
Parametrii indicatori
Parametru/ Unitatea de msur
Valoarea CMA
2A0
0,5 0
Aluminiu (uell)
Amoniu (me/l)
Bacterii
lnumr/l00ml)
colifbrme
Carbon organic total Nici o modificare anormal
(cor)
Cloruri (mg/l) Clostridium perfringens (numr/l00m1)
250
0
Clor rezidual
(ms/l)
liber
0.50
25
Mihi Toma -la intrarea in refea -la caot de retea Conductivitate (uScm-tla 20'C)
Culoare
0,25
2sa0
Acceptabil consumatorilor qi nici o modificare anormal

(grade
5
Duritate total
sermane) minim Fier (rgll) Gust Mangan (pgll)
200
Acceptabil consumatorilor nici o modificare anormal

50
gi
Miros
Numr de colonii
Acceptabil consumatorilor nici o modificare anormal la Nedetectabili la 100 de ml
gi
22.Clml\ Oxidabilitate (mg Oxi- 5,0

een/l) pH (unitli de p) Sodiu (me/l)
Substanfe tensioactive Total (us.ll).
):6,5
(:Q
200 200 2s0
100
5
Sulfat (mdl)
Sulfuri si hidroeen sul-
26
furat (uell) Turbiditate ([INT) Zinc (us.ll\
<:5
5000
Tritiu lBo/l) 100 Doza efectiv total de 0,10 referin! lmSv/an) Activitatea alfa global 0,1 (Bq/l) Activitatea beta global lBo/l)
I
Parametrii Chimici
Parametru / Unitatea de msur
Valoarea CMA
0,10
10
Acrilamida (pdl)
Arsen (pell)
Benzen (uell)
1.0 0.01 1.0

10
Benz(a)piren
Bor lmell) Bromati @e/l)

Cadmiu (peil)
27
5,0
Mihdi Toma Clorur de vinil fus.ll\ Crom (total) (uell)

Cupru (mgll)
0.5
50
0,1
Cianuri (totale) (pgll) Cianuri (libere) (pell) Dicloretan (pell) Epiclorhidrina (pgll) Fluor (mgll)
50
t0
3,0 0,10
1,2
Hidrocarburi policiclice aroma- 0,10 tice (pgll)

Mercur (pgll)
1,0
Nichel (pgll)
20
50 0,50
0,1 0,5
10 10
Nitrali (mg/l)
Nitriti (mell)
Pesticide (uell)/clasa Pesticide (Vg/l)I total Plumb (uell) Seleniu (pgll)
Stibiu (us/l)
s,0
Tetracloretan
qi
Gg/l) (suma
Tricloretena concentraliilor
l0
compusilor specificati)
28
Trihalometani (pgll) Total (suma concentrafiilor compuilor specificafi)
100
La o analiz sumar a acestor tabele se observa c in apa potabil liwat in relea sunt permise anumite con-
centralii mici de diferite substanfe periculoase pentru sntate. Acest fapt se datoreaz metodei de tratare a apei cu clor (cea mai rspndit pe plan mondial) qi filtrrii cu straturi succesive de nisip qi crbune activ, metode care nu reusesc s duc la oblinerea unei ape foarte curate qi sntoase. Situafia este general pe plan mon-
dial, mai ales in marile aglomerri urbane de la cmpie, unde fluviile gi rurile care ajung au apa plin de poluanfi, cu concentrafii de zeci sau sute de ori peste limita normal, poluanfi care nu pot fi relinuti in stafiile de filtrare gi tratare a apei. Mai mult, datorit folosirii clorului la tratarea apei, pH-ul (despre care vom vorbi in continuare) permis este peste 6,5, adic este permis s bem ap acid (ce este cu pH sub 7,0 este acid). Pentru a avea o ap mai curat gi sntoas att la intrare, ct qi la ieqirea din stafiile de tratare, unele mari oraqe care au fonduri igi aduc apa potabil prin sisteme de conducte, din zonele muntoase, unde este mult mai pulin poluat. De exemplu: Pentru New York apa este adus de la
29
Mihild Toma
190 km. Pentru Los Angeles de la 390 km, iar pentru San Francisco de la 500 km!!
in afara acestora exist o serie de parametri de care

trebuie s linem seama (s ne informm) pentru a folosi o ap adevrat, care s hidrateze celulele qi s elimine
toxinele. Aceti parametri sunt
2.1.
Indicele acido-bazic - pH
PH-ul se refer la concentra{ia de ioni pozitivi de hidrogen dintr-o solufie oarecare. Un pH sczut (sub 7valoarea neutr) indic o cantitate mare de ioni de hidrogen, solufia este acid, iar un pH ridicat (mai mare de 7), ?nseamn o cantitate mic de ioni de hidrogen, solulia fiind alcalin. Acest parametru indic energia hidrogenului qi a activitfii sale in medii lichide. I neci dac apa are pH-ul mai mic dect 7 este acid, iar dacare pH-ul mai mare de 7 este alcalin. t[ Lichidele din organismul nostru au un pH bazic, sngele, limfa, saliva qi mucoasele avnd reac{ie alcalin. Astfel pH-ul unei persoane sntoase este de 7,35 7,4A, dar dac scade la 7,2 persoana intr in com gi la 7,L moare. Modificarea valorii pH cu o unitate duce la modificarea aciditlii sau alcalinitfii in propor,tii de 10 : 1 (astfel o ap cu pH : 7,5 este mai alcalin de 2 ori dect una cu pH : 7,4; una cu pH : 8,0 este de 10 ori
mai alcalin dect una cu
pH:
30
7,0 ).
",r" celulele noastre,
^pentru el alimentnd toate organele gi este foarte important pentru sntate ca el s-qi pstreze un
pH normal. Apa este de fapt hran pentru snge. Dac apa nu este de calitate, scade i calitatea sngelui, pierdem apoi califatea sistemelor circulator, respirator, etc. qi in final sntatea. Se cunoagte faptul c microorganismele nu se dezvolt in lichidele cu pH bazic, de aceea lichidele alcaline reprezint un scut in fa(a germenilor patogeni. lnfuct aproape tot ce mncm ne acidifiaz, trebuie s bem o ap alcalin (cu pH peste 7). Scderea pH-ului duce la tulburri de imunitate. Menlinerea organismului intr-o stare bun de alcalinitate activeaz limfocitele responsabile cu intrirea imunitfii. Datorit polurii, apa de ploaie este qi ea acid (pH :5 - 6 in zonele rurale, pH:4 - 5 in orase cu circulafie auto), qi afecteaz la modul general organismul gi in
special pielea gi pruI.
sngere
!r''"i"'iiliJo,rli' *^
toate
7)
Potenfialul de oxidoreducere (POR)
Exprim capacitatea apei de a lupta contra radicalilor liberi (cu ajutorul electronilor liberi) gi se msoar in milivolli.lscara este de la -800mV(intre 0 gi -800mV e un POR foarte bun), pn la +l200mV (intre 0 qi
31
Mihi Toma +1200mV e un POR prost). Valorile pozitive arat desfgurarea proceselor de oxidare in lipsa electronilor, iar valorile negative arat desftsurarea procesului de regenerare qi prezenfa electronilor. Pentru ca apa s realizeze o bun proteclie a organismului, POR trebuie s aib
valori negative (0 spre -800mV). Apa de la robinet (din relea) are un POR de aproximativ +185mV (prost), care nu realizeaz o bun proteclie a organismului.
2.3.
0
J*"p*itp-.39----------------uperf
iciat(TS)
Cu ct tensiunea superficial este mai joas, cu att apa este mai ud. Toate celulele organismului necesit o ap cu o tensiune superficial de aproximativ 45 dynelcm2. Tensiunea superficial a lichidelor interne cregte o dat cu vrsta, acest fenomen contribuind la evolufia procesului de imbtrnire. Fr o tensiune sczut, apa nu poate s treac prin peretele grsos al celulei, toxinele nu pot prsi celula, iar hrana nu poate ptrunde in aceasta.
Apa de la robinet are tensiunea superficial de 73 dyne/cm2 qi in aceste condilii schimbul nu se face corect. Apa but trece prin corp ftr s hidrateze suficient celulele gi noi credem c dac am but 2l - 2,5 l/zi, suntem cu siguran! sntoqi
!
32
Apa, miracolul vieli
Celulele deshidratate incep s se distrug, organismul incepe s consume propriile celule gi lesuturi qi apar boli autoimune precum scleroza in plci, lupus, etc. Se pot bea tone de ap curent de la re{ea cu tensiunea superlrcial de 73 dynelcm', dar dac lipsesc micro-
nutrien(ii care s o converteasc la 45 dyne/cm', se poate ajunge la deshidratareala nivel celular. De asemenea se pot lua cele mai scumpe vitamine, cci ele nu ajung
in celule dect in cantitti foarte mici qi in rest se elimin.
Apa fiart are o tensiune superficial de
55
dynelcm2, adic este mai ud dect apa de la relea, dar
nu este recomandat pentru but din alte motive (vezi paragraful,,Apa fiart") Tensiunea superficial a lichidelor biologice este de 45 dyne/cm2. Sucurile de legume qi fructe au o astfel de tensiune superficial, acesta fiind inc un motiv pentru care trebuie s le consumm, deoarece contribuie attla hrnirea celulelor, ct qi la detoxifierea lor.
2.4.
Conductibilitatea electric sau rezistenfa

apei
Pentru menfinerea viefii, miliardele de celule ale or-
ganismului trebuie s fac schimb de informafii intre ele. Acest sistem complex de comunicafii acfioneaz cu ajutorul fluxului de electroni. Electronii nu pot s se
JJ
aa
Mihil Toma
deplaseze in organism in lipsa hidrogenului.
Acest parametru d informafii in minerale al apei.
despre conlinutul
34
Apa, miracolul veii
Capitolul 3 FORMELE APEI

Motto:
,,Celula este nemuritoare. Lichidul n care pluteSte este cel care degenereaz. Re-
nnoili acest lichid din timp n timp, dali-le celulelor ceea ce au nevoie pentru a se
hrni
nit
Si
pulsul vielii poate continuo la inJi-
" Alexis Carrel
3.1.
APE NATURALE
3.1.1. APA DE PLOAIE

Este de fapt o ap distilat, dar datorit polurii aerului prin care trec picturile, devine acid.
3.1.2. LAPOVTTA
Asemntoare ploii, este o ap distilat gi la fel, da-
torit polurii aerului prin care trece, devine acid.

35
Mihid Toma
3.1.3. APA DE SUPRAFAT

Include lacurile qi lacurile de acumulare, izvoare ce curg mai incet, ruri, fluvii, mri gi oceane. Mrile qi oceanele au ap srat, care nu poate fi folosit in consum dect dup desalinizare. Apa dulce reprezint doar un procent de 106 din cantitateatotal a apelor de suprafa|;.
3,I.4. APA DE IZVOR

Este o ap de origine natural, care ajurge la suprafa! datorit precipitaliilor acumulate. Confinutul mine-
ral este mai mic de 1 gram/litru. Ideal ar fi s folosim ap de izvor cu un confinut de minerale de 0,5 g/litru, deoarece organismul nostru funclioneazinaqa fel inct poate utiliza doar mineralele organice (din legume, zarzavaturi, fructe), iar cele anorganice din ap se depun
sau se elimin cu eforturi.
Cea mai bun ap de izvor este cea din izvoarele de la munte datorit urmtoarelor aspecte:
atmosfera este nepoluat qi in curgerea ei apa se incarc cu oxigen; datorit faptului c trece peste mii gi milioa-
ne de pietre, clusterii de ap se sparg gi apa devine hexagonal, exact asa cum trebuie pentru o hidratare perfect a celulei; pe traseul ei prin zona in care aerul nu este poluat apa absoarbe qi radialiile infraroqii de
36
Apa, miracolul vielii la soare;
apa este bogat
in substanle minerale qi lipsi-
t de poluanfi gi substanfe toxice; izvoarele sunt in zone umbroase, cu tempera-
turi apropiate de 4oC situafie in care energia

intern a apei este maxim.
intr-un cuvnt, aceasta este apa vie, necesar organismului nostru.
3.1.5. APA MINERAL

Este o ap medicinal cu conlinut mineral ridicat qi cu efect curativ. Trebuie consumat la surs, pe perioade limitate de timp, in scop terapeutic. Nu poate inlocui
apa de but gi nu se recomand s-o folosim zilnic ca ap de but. Exist gi ape minerale termale folosite pentru bi in scop terapeutic.
3.1.6. APA DE FNTN

Este o ap oblinut prin foraje la diferite adncimi de la l0 m la 100 m.
Apa din ffintnile de suprafat (sub l0 m) ar trebui folosit numai pentru udat. Din pcate, poluanlii de pe sol (insecticide, pesticide, ingrqminte, cei aduqi de ploi din aerul poluat, cei reniltali din activitti industriale), ajung in pnza freatic qi tot mai gfeu gsim ap de ffintn curat qi vie (trebuie forat la adncimi foarte mari).
37
Mih Toma
3.I.7. APA PLAT

Este apa care se gseste in comer!, in recipiente din plastic qi este recomandat pentru consum. Sursele sunt
izvoare sau foraje de mare adncime. Are un conlinut bun de minerale, dar exist diferenfe de calitate in funclie de surs. Apoi mai intervine gi factorul depozitare in ct timp ajunge la consumator, ce substanfe din ambalajele de plastic trec in ap, precum gi temperatura la care este pstrat De regul sunt ape netratate. Conform Le gii 4 52 I 2002, parametrii microbiologici
sunt:
Parametrii microbiologici pentru apa imbuteliat in sticle sau alte Ite rec
Parametru Nnitatea
de msur
Valoarea
admis
0
Metoda de analiz
Escherichia coli
ISO 9308-1
STAS3001l1991 prENISO12780
Gcoli)/250m1 Enterococi (Streptococi fecali) l250ml Numr de colonii la
100
22.Clml
Numr de colonii la
20
STAS 3001/1991 pr EN ISO 622
37.Clml
STAS 3001/1991 pr EN ISO 6222
38
Apa, mirocolul vielii 3.2.
APE TRATATE
3.2.I. APA DE ROBINET

Este de regul o ap tratat cu clor, eventual gi cu ozon pentru dezinfectare (omorrea bacteriilor) gi f,rltrarea grosier.
Toate marile orase sunt alimentate cu ap din ruri

gi
fluvii poluate in amonte cu cele mai diverse substanfe
(peste 80.000 de diferite substan{e chimice).
Nicio stalie de filtrare nu reuqegte s transforme

intr-o ap uxat qi sntoas. Potrivit norrnelor existente in lume pentru apa potabil (care de multe ori nu se respect !) aceast ap care ajunge in casele oamenilor este o ap menajer! i nici aceasta curat! Nu mai vorbim de faptul c pn la consumator apa trece printr-un sistem de conducte de oJel, cupru, plastic (PVC) care contribuie la impurificarea acestei ape. in plus, absenla razelor solare contribuie la inmullirea divergilor agenli patogeni in conducte, chiar dac acestea
aceste ape
din urm sunt dezinfectate.
Metodele conven(ionale de tratare a apei sunt: sedimentare, coagulare, filtrare (fizic sau biologic) apoi dezinfecfie. Se mai folosesc opjional procedee de miner alizar e, dezactiv are, deminer alizar e, fl ocul are me c anic, despumare, etc. Filtrarea poate fi lent, direct, cu presiune gi cu vid, cu microsite qi membrane, etc. Demineral izarca poate viza dedurizarea, deferizarea,
39
Mihi Toma
sau demanganzarea. Dezinfeclia se face de regul prin
clorinare (cu clor, cu dioxid de clor, cu cloramin), dar i prin ozonizare, iodurare sau bromurate, cv argint sau cu pefinanganat de potasiu, etc. Nu exist metode aplicabile practic de a epura specific o anumit substan!. Prin urmare se epureaz nediscriminatoriu clase ?ntregi de componen{i ai apei, nu doar cei toxici, ceea ce duce gi la indeprtarea unor substan{e dorite qi mai ales la costuri mari qi munc mult, consum mare de reactivi, schimbare frecvent de filtre,
etc.
tn Romnia, prin HG100/2002 de aprobare a normei de calitate a apelor NTPA 013, s-au definit urmtoarele trei tehnologii standard de tratare a apei pentru transformarea apelor de suprafa{ de categoriile Al, A2, A3 in ap potabil: Categoria A1: tratare fizic simpl qi dezinfec{ie (de exemplu: filtrare rapid gi dezinfeclie). Categoria A2: Tratarea normal ftzic, chimic gi dezinfeclie [de exemplu: perclorinare, coagulare, floculare, decantare, frltrare, dezinfecf ie (clorinare fi nal)] . Categoria A3: Tratare ftzic, chimic avansat, perclorare qi dezinfeclie [de exemplu; clorinare intermediear, coagulare, floculare, decantare, filtrare prin adsorblie (pe crbune actic) dezinfecfie (ozotizare. clorinare final)1.
Printre substanlele chimice utilizate in tratarea apei

40
se numr: varul nestins, sulfatul de aluminiu, clorul, hidroxidul de calciu, soda caustic, dioxidul de carbon, carbonatul de sodiu, sulfatul feros qi sulfatul feric, crbunele activat praf sau granule, silicoforura de sodiu, polielectrolili, amoniacul, fosfalii sulfatul de cupru, permanganatul de potasiu, hipoclorilii, clorura de sodiu, argilele.
Etapele de tratare a apei intr-o stalie de tratare sunt: sitarea, sedimentarea, filtrarea, oxidarea (nu se aplic
peste tot), adsorblia, stabilizare a (dezacidifierea, deferi-
a, dezactiv ar ea, dezinfeclia, clorinarea, ozonizarea (se aplic rar), ultraviozat e a, dem an g an izar e a), de durizare
lete (se aplic rar).
Apa din re{ea, in ciuda tratrii ei, sau datorit polurii secundare, carezultat al tratamentelor, poate confine urmtoarele substanfe duntoare snt1ii : - Clorul qi compugi ai clorului; - Trihalometani; - Materialeplutitoare; - Materiale cu miros gi gust din conductele de plastic;
Bacterii; Ciuperci; Parazili; Metale - fier, mangan, plumb, arsenic, cadmiu, mercur; Compuqi de Ca qi Mg (care fac apa dur).
41
Mihd Toma Utilizarea clorului pentru dezinfectarea apei potabile a inceput in anii 1880 - 1900. Degi are o mullime de
dezavantaje, acesta a rmas modul standard de tratare a ape. Clorul nu este folosit pentru c este sigur sau eficient ca dezinfectant, ci pentru c este cel mai ieftin!
Potrivit Consiliului American pentru Calitatea Mediului, ,,riscul de cancer in cazul persoanelor care consum ap cu clor este cu 93oA mai mare dect in cazttl persoanelor care consum ap ftr clor". in anii 1968 - 1969, dr. Joseph Price a scris o carte numit "Boli coronariene/colesterollclor", a crei conch;zie era c una din principalele cauze ale arterosclerozei, infarctului qi AVC (accident vascular cerebral)
este clorul.
Cnd este adugatin ap, clorul se combin cu ele-
mentele naturale din aceasta, formnd trihalometani (produqi de clorurare), numili THM. Acegti produgi secundari determin apariia radicalilor liberi in organism, ducnd la distrugerea celulelor, fiind puternic cancerigeni. Atunci cnd consumm ap cu clor, aceasta distruge celule gi fesuturi din organismul nostru. Doctor Robert Carlson de la Universitatea Minnesota a aftmat, in urma cercetrilor efectuate, c ( problema clorului este similar polurii aerului , i (( cel mai aprig ucigaq al timpurilor moderne este clorul . Una dintre cele mai gocante descoperiri ale cercettorului citat este c dou heimi din expunerea periculoa42

s la clor se datoreaz inhalrii aburilor gi absorbfei la
nivelul pielii in timpul dugului. Un duq cald deschide porii qi permite accelerarea absorbliei clorului qi a altor chimicale din ap. Aburul pe care il inhalm in timpul duqului poate conline de 50 de ori mai mult clor dect apa de la robinet, deoarece clorul se evapor mult mai rapid qi la o temperatur mult mai sczut dect apa. Inhalarea este un mijloc mult mai periculos, deoarece clorul trece direct in snge. Inhalarea clorului este una din cauzele astmului bronqic Ai a brongitei, in mod special la copii, boli a cror frecven{ a crescut clu300oA in ultimii 20 de ani. Clorul din apa de duq produce gi efect cosmetic negativ, scznd hidratarea gi elasticitatea pielii gi a
prului. Gustul neplcut al apei cu clor ii face pe oameni s se indrepte spre surse gi mai nesntoase de lichide: sucuri, buturi carbogazoase gi alte lichide indulcite ! Apa tratat cu clor nu mai con{ine protonii gi elec-
tronii indispensabili corpului nostru. Pe lng deficienla de protoni qi electroni, confine qi

sruri minerale nefaste.
i apa este o hran, dar nu pentru a ne furniza sruri minerale (acestea le putem lua din surse de origine vegetal gi animal), ci protoni gi electroni. Viala nu poate
exista fr acegtia.Dac apa nu conline protoni gi electroni atunci, prin diverse reacfii biochimice, ii ia din diverse zone ale organismului, gi in special din apa intracelular, ceea ce conduce la boli, imbtrnire gi moarte.
43
Mihdi Toma Cu ct avem mai pufin ap intracelular, ceea ce se intmpl pe msur ce inaintm in vrst, capacitatea organismului de a primi gi de a transmite Lumina scade.
ilrefRNtM qi aga MURIM. inc un motiv pentru care este att de important CALITATEA apei
aga
pe care o bem gi folosim zilnic. Clorul, fiind un oxidant foarte puternic, distruge (absoarbe) electronii qi scade puternic cmpul magnetic al apei. Acelagi lucru produce
qi ozonul.
De aceea ar trebui s evitm folosirea apei cu clor de la robinet att pentru but qi ct qi pentru mncare, iar la baie qi dug este recomandabil s atagm un filtru care refine pn la 90%o din clorul din apa cald ( se gseqte pe pia{).
3.2.2. APA DISTILAT

Apa distilat se obline prin fierbere, vaporizare qi condensare de vapori. Ea nu poate intre{ine nicio form
de via!, de acea este numit gi ap moart. Datorit faptului c nu poate intre{ine nicio form de viaf, nu depo-
ziteaz substanfe in organismul nostru. Are o singur proprietate - greutatea. Este o ap acid, fr minerale,
stoarce organismul de minerale qi nu este bio - receptor. De aceea nu se recomand pentru but. Este recomandat de unii terapeuli : Paul Bragg, Va-
leriu Popa, Bogdan Victor, in curele de dezintoxicare

sau post deoarece, datorit greutfii sale, exercit o pre-
44
Apa, miracolul viei siune asupra mineralelor anorganice, a actzilor qi a apei
toxice acumulate in organism (apa neagr). Apa distilat, cnd intr in contact cu apa neagr (ap cu toxine), se amestec prin osmoz cu aceasta, face schimb ionic i preia o parte din toxinele acesteia, realizndu-se purificarea organismului. Dac ?npima zi bolnavul consum 2l de ap distilat, el va elimina aceeagi cantitate de ap neagr (apa distilat nu hidrateaz celula), dar cu un conlinut de toxine mai ridicat (aproximativ 5 %) din totalul toxinelor din organism. in timpul curei cu ap distilat trebuie fcute zilnic clisme cu ceaiuri de plante (muqefel, coada qoricelului, ttneas, rostopasc, etc.) qi consumate sucuri de legume qi fructe BIO, pentru a aduce ap structurat, vie, in organism. Orice asemenea cur de dezintoxicare trebuie fcut sub supraveghere medical, cu credinf, adaptat afecfiunilor bolnavului i cu schimbarea stilului de viaf.
3.2.3. APA TILTRAT PRIN OSMOZA

INVERS
Sistemul de purificare prin osmoz invers este un sistem de puriflrcare a apei foane avansat, eliminndu-se 99% din virusuri, bacteriile, poluanfii gi chimicalele din
apa de robinet.
in timpul osmozei, apa trece printr-o membran

45
Mihi Toma semipefineabil care previne fluxul mineralelor qi a altor componente de la o solulie la alta. Osmoza este un element fundamental in funclionarea organismelor vii. Dac se separ cu o membran dou solulii diluate, apa din solulia cu concentra{ie mai mic va curge inspre so-
lufia cu concentralie mai mare. Scurgerea solventului

poate
oprit, chiar inversat, dac presiunea asupra soluliei cu o concentrafie mai mare creqte. Aceasta este
Sistemul de filtrare are 4 unitli
:
fi
osmoza invers.
a) prima treapt
I - 2 prefiltre de carbon activ cu
pori de 2A tm qi 5 rm, care filtreazpohnn[ii de dimensiuni mari ( praf, sol, rugin etc.); b) a doua treapt este membrana osmozei inverse inima purificatorului de ap - care are pori de 0,0001 pm si elimin 99% din poluanlii biologici qi chimici dizolvat in ap; c) a treia treapt este filtml de carbon activ, care leag materialele dizolvate rmase qi d apei un gust qi un miros plcut; d) apatra unitate este de fapt un recipient pentru apa filtrat. Cu toate c este un sistem foarte avansat de purificare a apei, alcoolul etilic de exemplu nu este oprit, iar apa
rezultat este o ap moart, destructurat.
Nu
se recomand pentru but.
46
3.2,4. APA FIART

Pentru a distruge bacteriile, apa trebuie fiart timp de 20 minute. Prin fierbere se pot distruge bacteriile gi virusurile, dar nu poate fi redus cantitatea de particule gi compuqi organici. Fierberea este ineficient qi consum timp, gustul oblinut fiind neplcut. in timpul fierberii se distrug mineralele valoroase, creqte concentrafia de nitrali, sruri, metale grele, iar calciul, sodiul, magneziul qi fluorul att de necesre organismului se depun, iat apa devine ,,moat". in concluzie nu se recomand a se folosi ca ap potabil dect in cazuri extreme. Mai mult, apa frart confine aproximativ 200 ppM deuteriu fa{ de 146 ppM ct are apa obiqnuit, ceea ce conduce la imbtrnirea rapid a celulei umane qi la
dezvoltarea radicalilor liberi (se tie c o ap srcit in deuteriu incetinegte imbtrnirea; vezi paragraful Apa
cu deuteriu ).
3.2.5. APA ALCALIN

Viala qi moartea noastr se desfqoarla nivel celular. Miliardele de celule care alctuiesc organismul uman sunt ugor alcaline gi trebuie s rmn aqa, pentru a putea s fie vii, sntoase, funcfionale. Atunci cnd fiecare celul alcalin iqi indeplinegte funclia respiratorie, ea secret produgi de metabolism de
natur acid.
47
Mhi Toma
Degi aceqti produqi sunt folosili pentru a produce energie qi pentru a men{ine func{ionarea, nu trebuie s se permit acumularea lor. Un astfel de exemplu este durerosul acid lactic apr in urma eforturilor zice intense (febra muscular).
Organismul va incerca s se detoxifieze qi s indeprteze acest acid, inainte ca el s devin toxic pentru
celule, modificnd aciditatea acestora. Dac acidul intr in contact cu un organ, el creeaz guri in lesut. Acesta poate determina aparlia unor celule mutante. Nivelul de
oxigen scade in mediul acid, iar calciul incepe s fie consumat. in felul acesta, organismul poate s produc grsime tocmai pentru a se apra de un mediu prea acid. Aceste depozite de grsime gi celulit, pot fi de fapt nigte pachete pline de acid, care incearc s lin la distan! acest acid de organele vitale. Grsimea poate salva astfel organele vitale de traume. Dar noi trebuie s ajutm organismul bnd o ap ctrat, frlffaf, alcalin gi folosind o diet bazic (cu alimente alcaline). Apa alcalin are un pH de 7,4 - 9. Se obline de regul prin ionizare sau prin adugare de Microhidrin qi Calciu Coral. Apa alcalin ionizat are efect reductor datorit ionului negativ OH care leag radicalii liberi, intrefinnd sau anihilnd capacitatea de reacfie a acestora, fiind deci antioxidant. Apa alcalirt ionizat imbuntlegte capacitatea de dizolvare qi de metabolism a nutrienlilor qi de eliminare a reziduurilor, fcnd astfel
48
ca intres ,r,r" *{,"rr,!J,:'":^,bine. Hidr ateaz celulele de 6 ori mai bine dect apa obiqnuit. Este recomandat in
:
,!;
Hiperaciditategastric Ulcer Diaree cronic

Digestieinsuf,rcient
Fermentafie gastric qi intestinal anormal (meteorism, halen) Hidropizie

Obezitate Hipertensiune
Cancer
Micoze Se recomand s be[i 2 I lzi de ap alcalin, iar dimineala primul pahar (0,5 l) e foarte important. Nu se recomand s beli ap alcalin ionizat impreun cu medicamentele pe baz de calciu, sau antihipertensive. Trebuie un interval de 1 or intre acestea.
3.2.6. APA ACID

Are un pH sub 7 (6,0 - 6,9) qi se folosegte numai pentru uz extern (pe piele). Este excelent impotriva micozelor de pe picioare sau de pe unghii ( 30 min se st cu picioarele in ap acid ionizat). Se mai folosegte pentru arsuri, rni, nas infundat, irigafii vaginale (micoze).
49
Mihil Toma
Se poate utlliza
in gospodrie pentru dezinfectarea
suprafelelor. Folosirea apei acide ionizate pentru afecfiuni ale pielii poate fi combinat cu utilizarca apei alca-
line - intern.
3.2.7. APA PI A fost descoperit de profesorul japonez Shoi Yamashita in 1964, in timpul unui studiu de fizioiogie
botanic.
fost descoperit faptul c inmugurirea se datoreaz unei cantitli infime de sare fero-feric. Introducnd aceast sare intr-un mediu puternic energizat qi trecnd-o printr-un proces de filtrare cu ceramic, se ob{ine apa PI. O particul PI este mai
a
in decursul cercetrilor
mic dect un proton, un neutron sau un electron. Particula PI face ca protonii gi neutronii s iqi interschimbe strile de energie, ceea ce duce la formarea unei incrcturi electrice gi energetice de sine stttoare. Cantitatea de sare fero-feric (ferita bivalent qi trivalent) este infim, de regul doar semnalul energetic al substanfei rmne (2 x l}-tzmoli). Acestea sunt concentrafii homeopatice. Aceste particule extrem de mici sunt conductoare gi responsabile de transportarea informaliei qi a ,,memoriei"celulare (informalie codificat anterior), privind bioenergia natural a proceselor de vindecare. Aceast ap optimizeaz transferul de informatii din organism.
50
Apa PI fierbe mai repede qi se consum cu 8,2 oA energie mai pu{in la fierberea ei dect la fierberea apei normale. Inghea! in intervalul -1 pn la -7 grade Celsius qi acele de gheaf se topesc mai greu. La Simpozionul Internafional pentru Prevenirea Cancerului din Franf a 1998, unul din subiectele fierbinfi a fost apa PI. in urma lucrrilor qi dezbaterilor s-au concluzionat urmtoarele
:
1.
Apa PI este cea mai apropiat de forma
apei din organism;
Prezint propriet{i antioxidante, datorit abilitlii de a elimina radicalii liberi. 3. Fumizeaz bioenergie. S-a cut un experiment in care pegtii de acvariu au reugit s triasc 216 zile intr-un acvariu inchis etang, numai pe baza energiei din ap. in condilii normale un pegte de acvariu moare dup 3- 5 zlle intr-un acvariu inchis, in ap obignuit.
2.
4. Cregte numruI celulelor Killer. 5. Crete activitatea anticorpilor.

6. imbuntfete activitatea de autovindecare a celulelor, trezind ,,memoria" celular cu privire la vindecare.
7.
Transport mai mult oxigen prin organism,
crend un mediu puternic oxigenat, care distruge organismele anaerobe.
8.
Creeaz grupri
51
mici de molecule de
ap
ceea ce imbunt{eqte funcfionarea celulelor qi efectele
Mihi Toma detoxifiante ale apei.
9.
imbuntlegte capacitatea celulelor de a se
adapta la stres.
10. Neutralizeaz pH-ul apei, aducndu-l pn
la valori cu pufin peste 7, foarte aproape de pH-ul natural al organismului. Datorit acestor caliti, cercettorii japonezi (Dr. Tokafumi Tsurumi) au ?ntocmit o list cureztltate uimitoare oblinute asupra organismului uman: - Eradicarea cancerului de stomac, micqorarea
fumorilor pe creier, ameliorarea leucemiei; Ameliorarea dermatitei si a alopeciei; Ameliorareadiabetului; imbuntlirea functionrii ficatului dup hepatit; Scderea presiunii sanguine qi imbunttirea
ritmului cardiac;
Recuperarea rapid dup atacul de cord; Ugurarea durerilor de cap
i a constipa{iei;
imbunt[irea imunit1ii, - vindecarea rcelii, gripei, virozelor, infecliilor;
Ameliorarea SIDA in urma cercetrilor efectuate in diferite domenii au rezultaturmtoarele : a). n industrie: - a sczut dramatic oxidarea qi ruginirea b). n agriculturd:
52
- au crescut dimensiunile legumelor gi s-a imbuntfit gustul acestora - la culturile de spanac s-au ob{inut 25 de recolte consecutive, r o nou insmnfare. - psrile gi animalele care au but ap PI s-au imbolnvit mai pulin, carnea gi oule au avut un gust mai bun, a crescut producfia de ou, animalele letargice au devenit mai jucuqe. c). n laboratoarele medicale: - mostrele de fesut conservat in ap Pi, in loc de solulii hormonale, au rezistat 30 ani ! d). n gospodrie : - inmuierea rufelor produce mai mult finefe; - la gtit, gustul mncrurilor a fost foarte bun, micqorndu-se cantitatea de condimente; - splarea legumelor i fructelor cu ap PI indeprteaz toxinele qi le prelungeste prospefimea; - stropirea florilor cu ap PI intreqte rdcinile qi ajut la imbogfirea coroanei cu frunze; - animalele de companie sunt mai pline de energie, sunt indeprtate mirosurile neplcute, stropirea blnii o face mai lucioas gi mai curat; - dac ne splm cu ap PI, prul qi pielea sunt mai curate, hainele nu se mai inglbenesc la fel
de ugor.
53
Mihdi Toma
3.2.8. APA HEXAGONAL

Cea mai bun ap pentru sntatea uman este apa hexagonal. O ap obignuit se prezint in aglomerri
(clusteri) de 12 - 18 molecule, care nu reusesc s ptrund in celule deoarece canalele membranei celuiare sunt hexagonale. De aceea apa care hidrateaz cel mai bine celulele este apa hexagonal. Aceasta exist in procent mare intr-un organism tnr, sntos. Ea transport nutrienlii, indeprteaz toxinele qi men{ine o comunicare eficient intre celule. in organism exist gi ap legat fizic de alte structuri moleculare, aceasta neputnd s se migte liber prin perefii celulari. Pe msur ce inaintm in vrst apa legat devine predominant. Acest fapt micqoreaz eficienla a mii de funclii metabolice, determinnd modifi cri semnificative ale structurii fesuturilor. Moleculele din apa liber sunt organizate in structuri compacte, hexagonale, care au putut fi fotografiate sub form de cristale la -25 grade Celsius (Masaru Emoto - Japonia). Miliarde de astfel de molecule se leag una de cealalt intr-o lume acvatic ce arat gi se comport cu totul altfel dect apa de robinet sau de izvor. Aceast ap organizat. este important deoarece este mai eficient ca alte tipuri de ap. Este mai mobil. Suntem capabili s gndim, s alergm, s muncim i s ne jucm datorit minunatelor funcfii pe care le indeplinesc celulele. Din momentul naqterii, cantitIi imense de
54
nutrienli qi compuqi vitali, cum este oxigenul, sunt adugi la fiecare celul. Fiecare celul folosegte aceqti nutrienli pentru a farniza energia diverselor activitfi pe care le intreprindem. Toxinele qi produqii secundari trebuie indeprtafi. Ce anume aduce nutrienfii necesari la celule,
ce asigur producerea de energie, ce indeprteaz degeu-
rile ? APA t lar apa care face acestea cel mai bine Si cel mai rapid este apa liber hexagonal. Eficienfa gi viteza acestei ape se datoreaz designului qi formei moleculei de ap gi a celulei insqi, deoarece canalele membranei celulare sunt hexagonale.
De ce e bine s bem ap hexagonal ? 1 Pentru a ne umple organismul cu apa special hexagonal cu care ne-am nscut, ap care ptrunde uqor
in fiecare celul a corpului. 2. Pentru a imbuntli comunicarea intre celule astfel inct transferul de informalii s se desfqoare intr-un ritm optim. Potrivit exper{ilor, apa joac un rol semnificativ in transmiterea de informafii in intregul organism prin intermediul celulelor. ADN-ul din miliardele de celule ale organismului transmite continuu informafii cu viteza sunetului pe frecvenle de rezonan!. Cel mai interesant este c nucleul fiecrui dublu helix al ADN-ului este format dintr-o coloan de aglomerri de molecule de ap. in plus, cantitfi semnificative de ap sunt organizate in straturi multiple la suprafafa proteinelor structu55
Mih\d
Toma
rale intracelulare qi a membranelor.
Datorit rolului jucat de aceast ap superorganizat la nivelul celulelor, celulele posed anumite tipare rezonante cooperante, care se modific in timp gi variaz in funcfie de eficienla metabolismului. Apa hexagonal accelereaz rezistenla acestor tipare, care produc efecte benefice asupra lesuturilor gi a homeostaziei organelor.
S enumerm cteva beneficii ale apei hexagonale:
Accentueaz hidratarea celulelor (sntatea depinde de o hidratare crescut a celulelor); Energizeaz celulele, conferind un plus de energie ftzic gi o mai mare claritate mental; Ajut la menfinerea integrit{ii nucleului moleculei de ADN, care este umplut cu ap hexagonal; Contribuie la indeprtarea toxinelor qi a deqeurilor acide din organism; Produce un nivel sntos, bioalcalin in celule gi lesuturi. Iar bolile nu se dezvolt in mediu alcalin; imbuntfeqte comunicarea intercelular in scopul vindecrii si refacerii; imbuntfegte transportul de oxigen qi nutrienji, precum qi gradul de absorbfie;
Ajut celulele s se vindece singure gi s genereze energie;

56
Ridic mintea gi trupul la un nivel de vibralie mai inalt.
3.2.9. APA SRCIT iN NUTERIU

Deuteriul este unul din izotopii hidrogenului. Nucleul celor mai mulli atomi de hidrogen din natur conlin un proton (simbol chimic 1H), ins nucleul atomului de hidrogen mai poate confine gi un proton gi un neutron sau un proton qi doi neutroni. in primul caz, aceasta se numeqte deuteriu (simbol chimic 2H sau D), iar in al doilea - tritiu (simbol chimic 3H sau T). Conjinutul de deuteriu al apelor superficiale din zona noastr climatic este de 150 ppm (p{i per milion), cu o fluctualie minim; al precipitaliilor din zona ecuatorial, de 155 ppm; iar al apelor din partea nordic a Canadei, din interiorul continentului, de 135-140 ppm. Cantitatea de deuteriu din ap variaz in f,rncfie de latitudine, dar qi de altitudine (are o valoare de 150 ppm la nivelul mrii qi de circa 130 ppm la o inl{ime de 2.000 de metri). Cantitatea de deuteriu msurat in ap este direct proporfional cu con{inutul de deuteriu al organismelor care triesc aici. Concentrafia de deuteriu din organismul unui adult este de circa 120-140 ppm. Cu toate c nu pare mult, dac comparm aceast cantitate cu masa altor elemente vitale, se observ c deuteriul este prezent in corp intr-o cantitate de qase ori mai mare dect calciul gi de zece ori
57
Mihi Toma
mai mare dect magneziul.
O serie de experimente au demonstrat c apa cu conlinut scrut in deuteriu poate folosit cu rezultate
deosebite qi r niciun efect toxic. in plus, are influen{ asupra diviziunii celulare. Cu ct concentratia de deute-
riu din ap este mai mic, cu att va f,r mai lent procesul de diviziune celular, ceea ce inseamn c imbtrnirea )) organismului va fi incetinit. De asemenea, in cazul unei diviziuni celulare rapide, cresc qi qansele apafiei de diviziune. in anii 60, in Uniunea Sovietic, oamenii de qtiin! au studiat in paralel dou populafii ale cror membri ajungeau la vrste extrem de inaintate gi erau foarte sntoqi. Obiceiurile lor, inclusiv cele alimentare, eratt foarte diferite, ins cele dou populafii aveau ceva in comun - beau ap de ghefar. Apa de ghe{ar este pur, fiind format cu mii gi mii de ani in urm, cu un procent redus de deuteriu, dovedindu-se a avea gi calitafl biologice deosebite, dar avea gi altceva, eta hexagonal (structurat), alcalin gi pur. La copii qi tineri, cantitatea de gaze dizolvat in organism este de patru ori mai mic dect la o persoan in vrst. De fapt, pe msur ce noi imbtrnim, apa imbtrneqte qi ea gi reline din ce mai multe reziduuri sub form de gaze. Dac reuqim s inlocuim apa poluat din interiorul organismului (poluat prin informafie structural, izotopic,, entropic) cu o ap nepoluat,
58
o nou tinere{e organismului. Apa cu conlinut redus de deuteriu este una dintre apele care fac lucrul acesta. in Romnia apa srcit in deuteriu (ASD) se produce printr-un procedeu original de separare izotopic a
arunci vom reuqi
::X,':::T^:":;i
apei la Institutul Nalional de Cercetare Dezvoltare pen-
tru Tehnologii Criogenice gi Izotopice Rmnicu Vlcea. ASD este o ap microbiologic pur mineralizat conform legisla{iei din Romnia cu o concentrafie in deuteriu de 25 ppm (25 prfi per milion) in compozilie. Comparafi aceast concentrafie cu concentrafia in deuteriu a apei obignuite de 120 - 150 ppm. ASD cregte spectaculos activitatea noastr metabolic. Exist cercetri laborioase privind efectul ASD asupra ADN-ului uman (in Germania qi SUA). Deoarece apa grea afecteaz enzimele responsabile de repararea qi replicarea ADN, aceasta poate ac{iona ca wt catalizator pentru degradarea ADN, mai ales dac exist gi o expunere la radiafii. Deuterizarea celulelor biologice duce la blocarea polarizrii lor, a transportului biochimic din ele, la dispailia contractibilitfii acestora gi la blocarea diviziunii celulare, cnd astfel posibil aparilia oricror afecfiuni, datorit faptului c deranjeaz echllbd ionic de polarizare qi depolarizare celular. S-a demonstrat eficienla utilizrii de ap srcit in deuteriu (ASD, sau DDW30,
aprobat de Ministerul Sntlii
59
in 1997) in urmtoarele
Mihif Toma afecfiuni: boli de piele, boli de stomac, diabet, insomnii, depresii, cancer, vitoze, psoriazis, anxietate, acnee, adenom de prostat, colesterolemie, etc.
in come4
se gseqte sub denumirea de
Qlarivia.
3.2.10. APA CU ARGINT COLOIDAL Argintul este un microelement foarte necesar pentru funcfionarea organelor noastre interne. Conform cercetrilor efectuate in Rusia, cantitatea de argint este de 0,02 mgll}0g lesut uscat la om. tn organismul uman argintul se afl in {esutul creierului mare, in nucleul celulelor nervoase, in glandele sistemului endocrin, in partea exterioar a ochiului gi in oase. Din cauza srcirii solului (85% din confinutul de argint a fost pierdut), a polurii aerului gi apei, omul nuqi mai poate lua cantitatea necesar de argint din hran i ap.
Ca urmare este necesar o alt surs, iar aceasta este
apa cu argint coloidal. Cercettorii au stabilit c omul are zllnic nevoie de 0.088 mg argint. Ce se intmpl dac
in organismul nostru nu exist acest nivel optim
de
argint ? Se produc stri de disconfort, dereglri ale metabolismului, boli. Apa cu argint coloidal este o solu(ie de ap foarte pur (de cinci ori mai pur dect apa distilat folosit in spitale) qi ioni de argint sub form de coloizi. Particulele coloidale sunt cele mai mici particule in
60
care poate
,, o"r"?*o:;":":r'J,"'*ua-qi pierde pro-
prietfile individuale. Urmtoar ea treapt a seclionrii ar fi atomul insugi. Aceste particule se gsesc in apa foarte pur gi poart incrctur electric. Deoarece incrctu-
rile de acelagi tip se resping, ele se menfin in stare de plutire. Coloizii joac un rol foarte important in natur.
Toate procesele vitale dintr-o celul se bazeaz pe for-
me de agregare coloidale. Alte exemple pentru coloizi sunt sucurile de portocale proaspt presate, detergentul, fumul gi ceafa. Transformnd o substanf in stare coloidal, suprafa[a ei se mregte enorrn ceea ce conduce la cregterea efectului su. Datorit dimensiunilor foarte mici, coloizi pot ajunge in cele mai greu accesibile locuri, unde ac[ioneaz. Deosebit de interesant este argintul ca bun conductor electric (cel mai bun), coloizii avnd sarcin electric pozitiv. Din punct de vedere gtiinpifrc se vorbegte despre un sistem coloidal atunci cnd sunt implinite trei conditii : l. Trebuie s existe dou elemente diferite, in canil nostru - argint qi ap. 2. Trebuie s aib faze diferite, qi anume lichid/solid, gaz/lichid. 3. Particulele nu trebuie s fie dizolvabile. Astfel pot exista coloizi heterogeni, multifazici sau nedizolvabili. Dac intr-o camer intunecat se emite un fascicul
61
Mihi{ Toma
fin de lumin printr-un lichid, atunci cnd in acest lichid exist coloizi, acest fascicul se contureaz clar ca un con de lumin (efectul Faraday-Tyndall). Efectul este creat prin imprqtierea luminii in solufia coloidal; este mai clar vizibil cnd se folosegte o lantern printr-o gaur de
l-2mm.
Argintul coloidal este constituit din particule de argint cu incrctur electric pozitiv, in ap. Argintul coloidal este o dispersie format din ap foarte pur demineralizat qi argint metalic pur, produs prin electroliz. intre cei doi electrozi de argint introdugi in ap se creeaz o tensiune prin care se desprind din aceqtia particule qi ioni de argint. Aceste particule au dimensiuni de 0,01pm pn la 0,001pm qi con{in 1000 pn la 1.000.000 atomi de argint, gi sunt vizibili in ap ca o cea! aurie sau argintie.
Indiferent de concentra{ie, mrimea particulelor nu este
omogen.
Particulele de argint sunt incrcate electric pozitiv qi se resping in ap, astfel inct se pstreaz in plutire gi se imprqtie omogen in ap. Aceast migcare de respingere este vizibil la microscop ca o miqcare molecular.
Concentralia de argint este intre 3 qi 50 ppm (pr[i per milion), adic 3-50 miligrame argint la un litru de ap. Cu timpul, particulele iqi pierd incrctura electric datorit influenlei luminii sau cmpurilor electromagnetice. Astfel, particulele mai mici se aglomereaz in
62
Apa, mracolul vieii

agfegate mari.
in urma cercetrilor efecfuate in lumea intreag asupra proprietfilor argintului ( SUA, Rusia, Germania, Suedia, Japonia, etc.), qi utilizrii acestuia in medicin, mai ales sub form de ap cu argint coloidal, atrezultat urmtoarele calitali ale acestuia :
a. Bactericid;
b. Virucid; c. Fungcid Si antimicotic; d. Antioxidant;

e. Imunomodulator.
a. Efectul Bactericid
al argintului se explic astfel:
Membrana celulei bacteriene are sarcin electric negativ. Ea atrage ionii pozitivi de argitt, care se adun pe membrana celulei bacteriene qi se lipesc de ea. Astfel ionii pozitivi ai argintului blocheaz func1ia de baz a bacteriei, adic reproducerea. Aceast funclie a argintului se numeqte funcfie bacteriostatic. in faza a doua, ionii argintului ptrund prin membrana celulei bacteriene in interiorul ei i blocheaz enzimele din lanful respirator gi procesele de oxidare care se produc in interiorul celulei. Astfel, ionii argintului opresc respirafia bacteriei gi ea moare. Aceast funcfie a argintului este functia bactericid. La Universitatea Texasul de Nord (SUA) s-au publicat rezttltatele cercetrilor efectuate ?n 2003 asupra efectelor apei cu argint co63
Mihil Toma
loidal asupra culturilor de bacterii. Aceste rezultate sun astfel: bacteriile aflate intr-o populafie de 10 milioane I miliard de unit{i au disprut dup 2 -10 minute de expunere in ap cu argint coloidal. Alte studii efectuate la Universitatea din Saint Louis
(suA):
- Stafilococus aureus (cauzator al unorboli cum ar f,r meningita, osteomielita, etc.) - a fost distrus cu o
concentralie de 5 ppm; - Shighela Bojdi (cauzator al dizenteriei)- a fost distrus cu o concentralie de 2,5 ppm;
- Salmonela
ppm;
a fost distrus cu o concentralie de
- Escherichia coli ppm;
- distrus cu o concentra{ie de 2,5
- Pseudomonas aerighinoza
trafie de 5 ppm; - Streptococus pneumoniae lie de 5 ppm;
distrus cu o concendistrus cu o concentra-
- Streptococus mutans (cauza principal a cariilor dentare) - a fost distrus cu o concentrafie de 5 ppm.
Aceste cercetri confirm rezultatele experimentale
efectuate de dr. Henry Margraff care a demonstrat acum 100 de ani c argintul distruge in cteva minute peste 650 de categorii de microorganisme patogene, ale dr. Henry Kruk care, in uflna experimentelor, a concluzionat:,,nu cunosc niciun microb care in experimente
64
de laborator s nu poat fi distrus ajutorul argintului coloidal".

b) Efectul virucid
tr
doar 6 minute cu
Virusurile sunt de fapt molecule de albumin de dimensiuni foarte mici (0,02-0,01 pm). Avnd in vedere aceste dimensiuni mult mai mici dect ale celulei, viruii ptrund in interiorul celulei prin procesul de osmoz, aici reproducndu-se gi distrugnd celula sntoas. Bacteriile nu pot face asta pentru c cea mai mic bacterie este de 2.000 de ori mai mare dect cel mai mic virus, qi nu poate ptrunde in interiorul celulei. Bacteriile triesc in mediul intercelular. Medicamentele chimice de sintez sunt cristale cu molecule de dimensiuni mari, care nu pot trece prin membrana celular pentru a acliona asupra virugilor. Din acest motiv medicamentele chimice pot acfiona doar la nivelul lichidului intercelular, acolo unde gsim bacteriile. De ce pot distruge ionii de argint pozitiv, virusurile? Pentru c dimensiunea acestora este de 0,00lpm adic I nanometru, deci de 20 de ori mai mici dect cel mai mic virus, astfel ionii de argint au posibilitatea ca prin procesul de osmoz s penetreze membrana celular a virusului, s ajung in interior qi s acfioneze asupra lui. Aproape in acelaqi mod in care ac{ioneaz. Si asupra bacteriilor. Printr-un proces chimic special care se produce, inhib, blocheaz gi leag de ionii de argint Cum
65
Mihild Toma
enzimele care transport oxigenul necesar supraviefuirii
virusului. Datorit faptului c virusul rmne r enzima care ii asigur oxigenul, se va usca qi va muri. Prezentm mai jos tabelul cu principalii agenfii patogeni qi bolile corespunztoare in care apa cu argint coloidal are efect putemic : -,,i-it,:.
Gi*;.'
Grip
Bordetella pertusis
Brucella aborfus
66
Apa. miracolul vielii
Haemophilus influenziae
Bacterie
Artrit,
endocardi*
t, meningit
Osteomielit, pneumonie,
Septicemie, sinuzita
Bacterie
Leptospiroz
Mixovirusinfluenzae Virusuri
Grip
Mycobacterium
tuberculosis
Bacterie
Tuberculoz
Papiloma virus
Virusuri
':ii{
:
l:i' 1'!'::.ii.r:il.!f,
i::,:i'
i:1!
:i
:,:.r:
i\lg{.Bf}&''.:',. i.,i,,:''i,.
"il:l,
i:'i :.:,
Pneurnococi
Bacterie
Pseudomonas
malei
Bacterie
Riscksettsia rickettsi
Bacterie 67
Encefalit
Mihit Toma
i. ::. r': jrjl:
I r:'..i
:.,::... r1...- . r,:',:...i
i'
Saln*onella ar,aty$Ui. Salmonella typhi
Bacterie
Tifos
Staphylococi
Bacterie
Angina stafilococic, enterit
Stafilococic, scarlatin
#fi
Streptomyces
Virus
Varicel
Fungicid Si antimicotic S-au cut experienfe cu o serie de ciuperci puse in ap cu argint coloidal. S-au obfinut aceleagi rezultate ca qi in cazul bacteriilor gi virugilor, mecanismul de acliune f,rind similar.
68
c)
d)
Antioxidant Antioxidanfii sunt substanfe care neutralizeaz radi-
calii liberi. Acegti radicali liberi sunt molecule electronegative, cu url electron in plus (sau mai mulfi) reniltali in urma acfiunii virusurilor, a reacfiilor de oxidare sau a altor factori, i sunt extrem de instabile. Celulele sntoase au o membran neutr din punct de vedere al sarcinii, adic numrul de protoni este egal cu numruI de electroni. Cnd apare un virus sau alli factori, se observ aparilia unor celule cu un electron in plus pe inveligul lor - radicalii liberi. De ce sunt radicalii liberi o problem ? Pentru c sunt foarte instabili qi tind s devin neutri. tn acest scop ei trebuie s se elibereze de electronul in plus. Cum procedeaz ? Atac prima celul sntoas care le apare in cale. Radicalii liberi nu aleg o anumit celul. Dac ar fi aqa atunci oamenii de gtiinf ar avea posibilitatea s prevad care celul este in pericol s fie atacat Din pcate, niciodat nu putem gti cnd qi unde in organism vor aprea acegti radicali liberi care vor ac{iona asupra primei celule sntoase dndu-i electronul, adic surplusul sarcinii negative. Celula, ini{ial sntoas, devine electronegativ, de asemenea instabil. in dorinla ei de a reveni la starea ini{ial, aclioneaz la rndul su asupra altei celule sntoase, elibernd electronul su in plus, producndu-se o reaclie in lanf. Aceast reaclie in
69
Mihil Toma lanf este de fapt problema, deoarece ea caluzeaz moartea celulelor sntoase din organismul nostru. Cercettorii avertizeaz c aglomerarea radicalilor liberi este ca,uza a peste 60 de boli printre care cancerul, boala Alzheimer, bolile cardio vasculare, diabetul, bolile autoimune, etc.
Antioxidanlii sunt substanfele care preiau de la radicalii liberi acel electron in plus, dar ei rmn stabili din punct de vedere al sarcinii gi blocheaz producerea acelei reacfii in lan!. Majoritatea antioxidan]ilor sunt produqi intr-un organism sntos. Dac apar probleme trebuie folosili antioxidan{i naturali : vitamina C, vitamina E, seleniu, bioflavonoide, microhidrin, apa cu argint
coloidal, etc. De ce argintul este un puternic antioxidant natural? Deoarece argintul coloidal con{ine ioni pozitivi care atrag radicalii liberi prelund acel electron in plus i neutralizndu-i. Astfel se opregte reaclia in lan! de producere a radicalilor liberi.
e) Imunomodulator Argintul coloidal ajut la creqterea imunoglobulinelor din clasa A, M, G. S-a observat de asemenea creqterea procentual gi absolut a cantitlii limfocitelor T.
in ufina cercetrilor s-a descoperit c argintul coloidal stimuleaz organele care au ca funcfie produce70

rea sngelui, ceea ce inseamn mrirea numrului lim-
focitelor, eritrocitelor qi valoarea hemoglobinei. in anul 1966, dr. Robert Becker, Seatle, SUA, (cercettor asiduu al propriet1ilor argintului coloidal),
la o dezbatere public a declarat urmtoarele:
"Atunci cnd, cu ajutorul argintului coloidal, ve{i

scpa de toate bacteriile patogene, de parazii gi viruqi,
sistemul vostru imunitar va putea respira gi funcliona normal, asa cum a fost creat de Dumnezeu. tim cu to{ii c atunci cnd sistemul imunitar este despovrat, el poate lupta qi impotriva cancerului. Eu cred c sistemul imunitar poate face minuni pentru noi". Sub forma apei cu argint coloidal, s-a demonstrat eficienfa in urmtoarele afecliuni: acnee, alergii, an-
trax, apendicit, infeclii ale vezicii, furuncule, arsuri, candida, cistit, mtreaf, dermatite, diaree, otite, eczeme, infecfii provocate de Escherichia coli, infecfii ale ochilor, gashit, gonoree, herpes, probleme de digestie, malarie, mononucleoz, neurastenie, parazili, pneumonie, pleurezie, infecfii ale prostatei, psoriazis, rceal, reumatism, cderea prului, salmonela, septicemie, seboree, sinuzit, diferite infecfii ale pielii, infecfii create de streptococi, viroz, intestinal, tuberculoz, amigdalit, ulcer, infecfii virale, negi, toate tipurile de infeclii provocate de ciuperci, hepatit B gi C, unele forme de cancer, etc. Argintul coloidal nu este toxic qi nici alergic. Ori71
Mihdi Toma
ce surplus se va elimina uqor din organism in 24 de ore qi nu se va acumula in lesuturi. Nu exist riscul de supradozaj qi nu interacfioneaz cu alte medicamente.
Se gsegte sub form de ap cu argint coloidal concentralia 5 ppm, flacoane de 500 ml qi concentrafia 25 ppm, flacoane de 118 ml. Foarte important: s se pstreze la intuneric, departe de orice aparat electrocasnic (nu in frigider !).
Aten{ie la produsele de pe piaf. Etichetele trebuie s cuprind numru1 notificrii de la Institutul de Bioresurse Alimentare.
3.2.II. APA CU AUR COLOIDAL

Aurul se utilizeaz inc din antichitate in scopuri
curative. Spre deosebire de argint nu este bactericid, dar are alte calit1i. Aurul coloidal este o solufie de particule extrem de mici intr-o ap demineralizat. Particulele de aur au sarcin electric unilateral gi se afl in stare suspendat in ap. Nu are gust gi nu are toxine. Efectele lui asupra organismului sunt : - Tonific qi mregte rezisten{a la boli; - Stimuleaz funcliile de restabilire a echilibrului organismului; - Stabilizeaz starea sistemului nervos; - Faciliteaz o activitate mental normal;
72
Res,ab
:::;K';',,::::^a
persoane,or cu
psihicul instabil (in cazul strilor depresive,

suicide);
imbuntfeqte mecanismul de termoreglare (in caz de rceli, febr de durat, transpiralie

masiv in timpul somnului);
utilizeazin cosmetic impreun cu argintul coloidal qi uleiul de

se
intinereste pielea Emu;
Elimin durerile gi regenereaz lesutul plgilor. Utilizare: Se iau cte Y+ - Yz lingwile/zi intre mese. Se prezintin flacoane de 58 ml.
3.2.12.
APA iUrsOCTrr CU
CALCTU
DE CORAL: CORAL-MINE Aqa cum vom arta, Calciul este un element esen{ial in funclionarea organismului nostru gi insuficienla de calciu sau hipocalcemia poate duce la aparilia a peste 150 de boli grave, care afecteaz in mod special copiii, femeile insrcinate qi persoanele cu vrsta de peste 40
ani.
Calciul de coral (Coral-Mine) este obfinut din coralul alb Sango (coral marin fosilizat). Un avantaj important al acestuia este bioaccesibilitatea sa in contact cu apa, calciul in form ionic fiind asimilat cu ugurinta de celule. El creeaz in organism un mediu alcalin, norna73
Mihi Toma liznd echilibrul acido-bazic, lucru vital pentru func{ionarea celulelor din organism. Coral Mine satureaz apa cu calciu ionizat. in aceste condilii, pH-ul apei cu calciu de coral variaz intre 7-9 (funcfie de ap qi cantitatea de calciu). Potenfialul redox (POR) se situeaz intre -100 gi -700 mV, adic foarte bun, fa{ de +100 spre +500 mV pentru apa plat, rcaliznd astfel o foarte bun proteclie a organismului fa! de radicalii liberi. De asemenea, tensiunea superficial a apei cu calciu coral este 43 - 45 dynelcm', fa1 de 73 dynelcm2 ct are apa obiqnuit. Astfel, apa poate ptrunde ugor in celule, realizndu-se o bun hidratare, hrnire gi detoxifiere a acestora. Folosirea zllnic a unei astfel de ape favozeaz: - Atingerea unei valori optime a pH-ului din snge, realizndu-se optimizarea hrnirii tuturor celulelor gi optimizarea detoxifierii lor, echilibrnd astfel sntatea; - Saturalia sngelui cu oxigen. Se imbuntfete fluxul sanguin in ?ntreg corpul gi in special la nivelul sistemului nervos central; - O bun protec{ie prin scderea riscului de imbolnvire a organismului gi in special a sistemului cardiovascular gi digestiv; - Normalizarea tensiunii arteriale qi a glicemiei; - Prevenirea dezvoltrii artritelor, creqterea elasticit1ii muqchilor qi a articulafiilor, refacerea lesutului osos gi cartilaginos;
74
-Norma,iz^,":?;:::::i"'i'i",,,,,u,irinichi,or
Un pachet de Coral-Mine conline 30 pliculele a 1 g pulbere (doza pentru 1 lun). Un pliculef de coral pulbere contine peste 70 elemente vitale printre care: calciu 34,6Yo, magneziu 2,1606, siliciu 1,37o/o, natriu, sulf, fier, potasiu, fosfor, iod, fluor, crom, bor, carbon, zinc, seleniu, platin, cupru, clor, aur, bor, carbon, zirtc, seleniu, platin, cupru, clor, aur, molibden, argint, etc. Utilizare: se pune un pliculef de calciu coral (lg) intr-un vas de sticl sau lut de 1,5 l, cu ap filtrat, ap de izvor sau ap plat. Se amestec l- 5 minute. Se bea in cursul zilei in loc de apa obinuit.
3.2.13. APA CU HUNGIT Shungitul este o roc provenit dintr-un mare meteorit czut cu zeci de mii de ani in urm in zona satului Shunga din Republica Karelia (nord-vestul Rusiei) situat in apropierea lacului Onega. Propriet1ile terapeutice ale Shungitului sunt cunoscute de multe secole. in secolul XVIII farul Petru cel Mare a poruncit s se construiasc alturi de izvorul care trecea prin acest zcmnt de Sungit o sta{iune care a primit numele de Apele Marfiene gi a fost prima stafiune ruseasc. farul Petru cel Mare a poruncit ca fiecare soldat s aib la el o bucat de Shungit din care s pun in apa pe care o bea pentru a o dezinfecta gi a men{ine sntatea stomacului. Shungitul i-a protejat pe soldafii farului de epidemii, precum
75
Mihd Toma
cea de dizenterie care a izbucnit in timpul luptei de la
Poltava.
in
secolul
XX oamenii de qtiin! at
analizat
shungitul qi au explicat proprietlile miraculoase ale acesfuia. Astfel, acesta are capacifatea de a purifica apa practic de toate substan{ele organice (incluznd aici qi produsele pebaz de petrol qi pesticidele), de multe metale gi nemetale, de bacterii qi microorganisme. Shungitul purific apa qi de nitrafi qi de nitrifi, elimin excesul de cupru, mangan gi fier, limpezeqte apa tulbure, elimin mirosurile gi gusturile particulare. De asemenea satureaz apa cu sruri de calciu qi magneziu, microelemente pn la concentralia optim pentru organismul uman; dezinfecteaz apa r adugarea clorului sau folosir ea razelor ultraviolete. Proprietlile bactericide ale apei cu Shungit au fost demonstrate de savanli pe microbii streptococului din grupa A (cel care produce anghina, scarlatina, reumatismul infecfios) qi ai streptococului din grupa D (enterococul). Experimentele au demonstrat c apa amestecat cu Shungit are dup trei zile proprietfi bactericide insemnate. La o jumtate de or dup cufundarea in apa cu Shrurgit concentrafia streptococului din grupa D a scrut de 10 pn la 100 de ori, iar a celui din grupa A de 900 de ori fap de indicatorii iniliali. Apa cu Shungit este o solufie molecular-coloidal cu fullerene care aclioneaz pe mai multe planuri asupra organismului. Ea este recomandat in profilaxia gi tera76
pia multor boli dintre care enumerm: anemia, alergiile de diferite tipuri, asmul bronqic, gastrita, dispepsia, bolile de rinichi, bolile de f,rcat, bolile vezicii biliare inclusiv pietre, bolile glandei tiroide, rceli, boli cardio vasculare, sindromul oboselii cronice.
Mai mult, but cu regularitate, apa cu Shungit indeprteaz durerile de cap, reumatismul, normalizeaz somnul, stabilizeaz tensiunea, fortific sistemul imunitat, d energie.
Apa cu Shungit se poate folosi qi sub form de gargar, comprese gi bi.
Apa cu Shungit grbeqte qi creqte eficienfa medicamentelor.
Nu are contraindicafii; degi se folosegte in scop curativ de sute de ani nu se cunosc reaclii adverse! Mod de utilizare. in scopuri terapeutice se recomand consumarea a 2-3 pahare cu ap de Shungit pe zi. Aceasta se obline prin punerea intr-un vas de 2litri cu ap filtrat a 200 de grame de Shungit (adic 100 de grame pentru 1 litru). Buclile de Shungit trebuie cltite in prealabil cu ap
rece. Apa nu trebuie agitat ci doar lsat s acfioneze minimum 30 de minute qi maximum 3 zile. Dup ffei zi-
le apa se filtreaz intr-un alt vas iar bucfile de Shungit pot fl imediat refolosite. Nu se recomand linerea Shungitului in ap mai mult de hei zile. Dup o hur de utilizare, buc{ile de Shungit trebuie s fie expuse l- 2
77
Mihi{d Toma ore la soare. Bucfile de Shtrngit trebuie inlocuite dup 6 luni de utilizare. Aceasta este perioada in care igi pstreaz propriet{ile terapeutice. Se recomand in mod special celor care folosesc apa din puluri gi fntni
s utilizeze tratamentul apei cu shungit
minimum 30 de
minute inainte de a o consuma. Cercetrile asupra proprietfilor apei cu Shungit gi Shungitului au fost efectuate de ctre Academia de Medicin Maritim din Rusia, Academia de $tiinle din Rusia, Centrul $tiinlific din Karelia, Centrul de Cercetri tiinfifice a Ministerului Aprrii din Federa{ia Rus,
etc.
78
Capitohrl4
ECHI LIBRUL ACIDO-B AZIC.
ROL1IL CALCIULUI iru ONCNNISM

Motto: ,,\ntatea
este
principiul vital al
James Thomson
fericirii"
Acidifierea provocat de alimentale, aet, ap, stres slbeqte intregul organism. Nu ar trebui s ne preocupe doar supraacidifierea din stomac ci gi modificarea patologic a valorii pH-ului in intregul organism. Acidifierea priveaz organismul de minerale (calciu, sodiu, potasiu qi magneziu), prin extragerea acestora din organele vitale, pentru neutralizarea acizilor. Ca urmare, organismul este afectat pe timp indelungat, ceea ce duce la acidifiere. Mai ru dect att, acidifierea poate trece neobservat ani de zile. Dac avem un organism sntos, avem tezewa alcalin pentru a ne proteja. Dac supraacidifierea trebuie anihilat in permanen!, rezervele alcaline se epuizeaz, rezistenla organismului slbeqte, iar acest lucru favorizeaz. aparilia bolilor.
79
Mihit Toma
Conform
Angeles
Dr. Lynda Farsetto (Universitatea Los California - UCLA), organismul nostru se str-
duiegte s-gi menlin starea de sntate prin folosirea tu-
turor rezervelor. Acest lucru dfuneaz rinichilor qi ficatului - cele mai importante organe pentru detoxifiere. Fcnd un studiu pe 10.000 de persoane in vrst, dr. Lynda Farsetto a descoperit c relinem toxinele acide in lesutul adipos, in loc s le eliminm prin rinichi. Deci, fesutul adipos este folosit pentru eliminarea unei mari cantitfi de materiale toxice, organismul protejnd astfel organele vitale de efectele acidifierii; ins intre timp in organism se dezvolt anumite boli cum ar fi cancerul, diabetul, artrita, etc. n 1933 Dr. Wiliam Howard sus{inea c bolile sunt cauzate de autointoxicarea organismului; fapt datorat acumulrii de acizi in organism. Dr. George W. Crille spunea : ,,Nu exist moarte natural. Fiecare moarte a crei cauz este presupus natural, este, de fapt, ultimul stadiu al unei acidifieri avansate".
Dr. Theodore A. Baroody, in cartea sa,,Alcalinizaliv sau veli muri!" scria: ,,Indiferent de numele bolilor, cauza lor primordial ar trebui cutat in supraacidifierea organismului". Dr. Robert Young, in cartea sa, ,,Miracolul pH-ului", spune: ,,trebuie sa ne schimbm mediul interior pentru a ne men{ine sntatea qi a rezista factorilor externi dis80
Apa' miracolul vielii
trugtori,,.
Potrivit lui Sang Whang, autorul c4ii ,,Reverse Aging" (Schimbarea sensului procesului de mbtrnire), chiar dac mncm cele mai bune vegetale qi fructe organice, 97% din alimente confin azot,hidrogen qi oxigen, iar acizii sunt totugi acumulafi - fapt care duce la imbtrnire. El vorbete despre mncruri benefice qi mncruri nesntoase. Din pcate gi mncrurile tradilionale sunt acide. O fiin! uman are nevoie de mncare vie >>, complet, alcalin, verde. Mncrurile bune confin mai pulini acizi qi mai multe substan!e neutralizante. Dar, deoarece produsele fr ingrqminte chimice sau nestropite cu diverse substanfe chimice sunt greu de gsit, chiar qi cele ,,bio" fiind udate de ploaia acid, iar vntul transport qi el poluanfi, este indicat s folosim ap alcalin. Conform Dr. Charles Mayo :,,in general, putem spune c srurile care confer duritate apei particip totdeauna la dezvoltarea bolilor cauzate de toxinele existente in tractul intestinal. Aceste minerale dizolvate ptrund prin pere{ii intestinali in sistemul limfatic, de aici intr in snge, iar prin snge ajung in fiecare parte a organismului. Aceasta este cauza majoritlii bolilor". Dr. Paul Bragg, in cartea sa ,,The Shocking Truth about Water" (Adevrul socant despre ap), scria: ,,Mineralele dizolvate in apa potabil, colesterolul gi srurile duntoare atac in mod special arterele cerebrale in81
Mihdil Toma guste. Pierderea elasticitfii arterelor gi arteroscleroza incep din ziua in care ptrund prima dat in organismul nostru chimicalele anorganice si mineralele din apa de robinet". Deci cauzele acidifierii organismului sunt: a) Dietele greqite, bazate pe carne, cartofi, prj eli, buturi carbogazoase, indulcitori artifi-
ciali i zahr. Folosirea alimentelor cu chimicale (coloranli, indulcitori, hormoni, antibiotice, pesticide, E-uri, etc.); b) Stresul, att ftzic ct gi psihic. Stresul mental determin aparilia depresiei; c) Poluarea mediului; d) Smogul electromagnetic qi stresul geopatogen;
e) DeSeurile rezultate in urma unui metabolism normal, duc la aparilia unor toxine acide ce trebuie eliminate din organism. Medicina alopat nu incearc s indeprteze toxinele acide din sistemul fiziologic; iar dac boala se vindec, dar acizii nu sunt indeprta{i, boala va reveni. O dat cu acidifierea, re{eaua arterial lturg de 96.000 km este "erodat" continuu. Prin intermediul acesteia, toate celulele organismului sunt in conexiune gi astfel boala se extinde in tot organismul. Se poate intmpla ca boala s nu fte cauzat direct
82
Apa, miracolul vielii de substanfele chimice ingerate, dar prezenla lor permanent in organism poate avea efect duntor ireversibil. Medicii japonezi, dup 40 de ani de cercetri i experimente, cred c prin consumul zilnic de ap alcalin, mediul intern poate fi. alcalinizat iar procesul de eliminare a toxinelor acide ajutat, ndeprtnd astfel rdcina bolii. Astfel, acestia au oblinut rezultate extraordina-
re in tratarea cancerului, diabetului, artritei, a bolilor de rinichi gi vezic urinar folosind apa alcalin.
Importanfa calciului
Oasele incep s piard calciu atunci cnd organismul incearc s menlin pH-ul dup consumul de mn-
cruri acide, buturi carbogazoase gi dulciuri. Ca urmare, adesea ducem lips de acest element important. - Calciul este unul dintre cele mai importante minerale carc previne acidifierea sngelui; - Lipsa unei cantitfi suficiente de calciu duce la osteoporoz gi Ia fracturi ale oaselor; - Calciul ugureaz excitabilitatea nervilor; - Calciul impiedica acumularea de metale grele in organism;
Calciul influenleaz direct flutcliile organismului gi ajut la formarea apei hexagonale; Este important pentru comunicarea celular, funclionarea inimii, a nervilor qi coagularea
83
Mihil Toma
sngelui.
fi
Dac vom folosi ap alcalin, organismul nu va mai obligat s foloseasc din calciul intern, se va produce
dezacidifierea mal .
qi aducerea metabolismului
spre nor-
Conform studiilor statistice, 85% din americani au

deficien{e de calciu.
Atenlie ! Supraacidifierea organismului creeaz un mediu extrem de propice pentru dezvoltarea ciupercilor qi mucegaiurilor, care nu suport mediul alcalin qi care prolifereaz extrem de rapid in mediul acid. Incidenla afecfiunilor produse de acestea a crescut extraordinar in ultimii 20 - 25 de ani. Ciupercile qi mucegaiurile sunt organisme unicelulare care triesc in aer, ap, sol qi in multe din alimentele pe care le consumm. Swrt mai dezvoltate dect bacteriile gi dect formele iniliale ale virusurilor. in timp, s-au dezvoltat peste 500.000 de specii. Sunt organisme oportuniste gi supraviefuitoare, aflate in permanent cutare a unor locuri unde se pot coloniza gi unde pot prolifera. Fiind unicelulare nu pot fi detectate dect cu ajutorul microscopului. Odat colonizate devin vizibile, sub forma ciupercilor gi mucegaiurilor pe care le vedem uneori pe alimente. Mucegaiul, bacteriile, ciupercile gi virusurile au tendinla de a se fixa in anumite locuri in organism, in frmclie de nutrienlii de care au nevoie gi de condiiile necesare colonizrii. Toate sunt capabile s produc
84
fermentalie de grad mare, prin produqii de metabolism care ptrund in lichidul extracelular al sngelui gi lesu-
turilor, fiind apoi distribuili in tot organismul. Acest

proces culmineaz cu supraaciditatea sngelui gi a fesuturilor, care incep s intoxice qi s distrug sistematic celulele organismului.
Sursa principald de hran a ciupercilor, bacteriilor Ei mucegaiurilor este zahrul! ASadar evitali sau eliminafi consumul zahrului qi a dulciurilor; befi ap alcali-
n qi mnca1i alimente alcaline. Propo(ia ideal intre alimentele alcaline gi cele acide este de 4: M (80 %20%).
85
Mihi Toma
Capirohrl5
HI DRATARE I DESHI DRATARE
Motto:
,,Dac rul curge limpede qi curat prin albia lui, totul vafi bine pe maluri"
Lao Tse
Aqa cum am mai attat, apa din organism are un rol deosebit in procesele de digestie, respirafie gi circula{ie. Ea este de fapt un excelent diluant, dizolvnd substanfele organice si anorganice (cel mai bun solvent de pe
PmnQ. Fr ap, substanfele reziduale ale organismului ne-ar intoxica, cci nu ar putea fi eliminate. Prin fap-
tul c ajut la eliminarea toxinelor
se poate spune c ea
influenfeaz creqterea rezistenfei organismului, echilibrnd qi optimiznd func{iile sale. Organismul purificat de toxine igi poate folosi energia in alte scopuri, cum ar fi echilibrarea imunittii sau pentru reglarea celular gi tisular. Detoxifierea organismului ajut foarte mult ficatul, filtrarea substanfelor fiind uqurat, realizndu-se o protecfie mai mare a lui i inlturndu-se oboseala. Protecfia ficatului, ajutorul dat rinichilor prin eliminarea sub86
Apa, mracolul vielii
stanlelor duntoare gi curlirea colonului, sunt de un real ajutor, determinnd o circulalie sanguin mai bun, o respira{ie mai bun gi in final creqterea randamentului fizic ai intelectual gi eliminarea stresului. Pe lng rolul de curfire al organismului, apa are gi un rol reglator, fiind de fapt, suportul fiecrei funcfii a
organismului.
Organismul uman este in realitate un hidrogenerator complex, care foloseSte elementele din natur pentru a deveni magina minune care am fost destina{i s fim. Puritatea apei pe care o bem are un impact asupra energiei gi puterii noastre. De cte ori in organism ptrunde o substan! chimic toxic (inclusiv clorul), trebuie s ne folosim o parte din energie penku a reduce i repara daunele provocate de acel element. Apa este folosit de ficat pentru a transforma grsimile in energie. Consumnd o cantitate mare de ap curat din punct de vedere chimic qi fizic, se accelereaz metabolismul gi organismul asimileaz nutrienlii mai bine, ceea ce duce la o creqtere a energiei gi puterii organismului. De fiecare dat cnd expirm, clipim sau facem orice alt migcare, folosim o parte din apa disponibil in
organismul nostru.
tn general, fr mncare
dar fr ap numai 3 zile Scderea cu 4 - 5
o/o
I
se poate
tri circa 70 zile,
a confinutului de ap din orga87
nism determin scderea cu 20 - 30 Y, a capacit{ii de
Mihi Toma
munc, iar o pierdere de ap de 1506 poate provoca perturbri grave in organism qi chiar moartea. Din pcate
mai ales ap de calitate, suferind de deshidratare. Rezult astfel c marea majoritate a populafiei nu ipi folosete dect 70-75 oA din capacitatea organismului. Din nefericire cei mai mulli oameni recurg la stimulenli de tipul cafelei qi
a zahrului pentru a se energizain loc s bea mai mult ap gi s ajute organismul s produc mai mult energie.
2/3 dn populalie nu consum suficient
ap gi
Cofeina, zahruI qi alcoolul sunt diuretice puternice qi determin pierderi de ap, ducnd la o pierdere gi mai mare de energie natural! Rezult agadar c rur organism echilibrat va avea mereu nevoie de un consum suficient de ap, necesarul zilnic pentru un adult fiind de aproximativ 2,5 litri, deoarece aceasta este cantitatea pe care o elimin organismul ziTnic prin transpirafie, expirafie, urin qi excremente.
Consumul gi eliminarea medie de ap pe zi este
88
Apa, miracolul vie{ii
Din lichide Din alimente -gfry Apa oxidat (format in cursul arderii nutrienlilor)
W Transpirafie Expira{ie
Fecale
500 ml 350 ml
150
ml
TOTAL
Urin :TOTAL
1500 ml
2500 ml
detoxifiere. adic cel putin 1000 - 1500 ml. Dac nu consumm si aceast cantitate. procesul de eliminare a toxinelor este incomplet. Pentru ca organismul s igi desfgoare activitatea la nivel optim, este nevoie s consumm o cantitate de ap mai mare deqt necesarul minim. Cu ct exist mai mult ap in organism, cu att organismul poate scpa de elementele (toxine) care provoac boala qi imbtrnirea. Este un proces foarte simplu care poate face o imens diferenl in viaa fiecruia, dar care se poate realiza numai consumnd ap curat din abundenf. Mulli dintre noi nu consumm suficiente lichide sau cele pe care le consumm nu sunt de calitate (sucuri din comer!, cafea, alcool, etc.) in felul acesta organismul se obignuieqte cu o cantitate insuficient de ap qi nu apare
89
Mihi Toma
senzafia de sete, cronic.
in timp producndu-se o
deshidratare
Aportul sczut de ap determin cregterea de histamin (pentru a permite apei s ajung in zona deshidratat), iar cnd aceasta traverseaz nervii apare durerea. in acest fel, durerea apare ca prim semnal al deshidrat-
rii.
in aceste canri, o durere de cap poate
s treac du-
p ingerarea mai multor pahare de ap la interval de 5 l0 minute. Alteori, foamea dintre mese poate reprezenta
o sete camuflat. care dispare imediat ce a fost but un
pahar cu ap.
Dac nu se iau msuri, in timp apar diverse dezechilibre, cum ar fi constipalie, grefuri, probleme menstruale, probleme articulare, astm, alergii, hipercolesterolemia, sindroame dispeptice, etc. La inceput, simpla administrare corect a unei ape bune, poate inltura aceste dezechilibre.
Desigur deshidratarea organismului poate dura ani de zile sau poate debuta chiar din copilrie, gi atunci este necesar o reeducare a senza{iei de sete gi o reobiqnuire a organismului de a lua atta ap ct ii este
necesar.
Un consum insuficient de ap determin depurerea grsimilor. slbirea tonusului muscular. scderea randamentului digestiei. scderea randamentului funclionrii tuturor organelor si cresterea sensibilitlii articulafii90
,r,
ur,"
,*^rr-rJ;!", * l"lir{*ur^"r*.
Se recomand ca apa s fie but cu inghilituri mici de-a lungul z1lei, nu in timpul meselor. Fiecare inghilitur trebuie savurat, pentru a se amesteca bine apa cu saliva, ceea ce contribuie la scderea tensiunii superficiale att de necesar unei hidratri eficiente.
Problema este c, in general, nici mcar o jumtate
din cantitatea de ap recomandat nu se consum direct sub forma apei potabile. Aceasta se intmpl qi din cauz c uneori gustul este neplcut sau apa confine impuritIi.
Iat deci, c pentru echilibrarea noastr, pentru o stare de sntate optim, conteaz nu numai CANTITATEA DE AP ci qi CALITATEA ei. Ce fel de ap se recomand? in primul rnd apa de izvor de munte, apoi apa filtrat, apa filtrat alcalin + PI, apa plat. Pentru locuito-
rii
oraqelor e greu s gseasc izvoare cu apa curat, alcalin, vie, iar apa plat, datorit transportului gi depozi-
trii igi pierde multe din calitlile ini{iale. De aceea se recomand apa filtrat i alcalin, oblinut cu un filtru performant, eventual cu un optimizator sau ionizator de ap (PI-MAG, PUREPRO, ORION sau AQUARION;vezi Cap. Filtre gi dispozitive). Sigur, pentru terapie (cnd realizarca trnui echilibru acido-bazic, adic dezacidifierea qi dezintoxicarea sunt esenliale, deoarece e vorba de << terenul bolii), exist o 9t
Mihdi Toma
serie de metode qi tehnici la indemn (vezi Cap. Tera-
pii cu ap) din care putefi alege asumndu-v responsabilitatea propriei sntli gi a strii dumneavoastr de
bine.
Aerul pe care il respirm este poluat, alimentele pe care le folosim confin coloranfi, conservanfi pesticide, hormoni, etc., pe haine rmn urme de la detergenfi, toate ne expun la agenli toxici. Este practic imposibil s menfinem puritatea aerului pe care ?l respiram, a lucrurilor pe care le atingem qi a alimentelor pe care le consumm. Aceasta face ca puritatea apei pe care o bem s fie gi mai important. Calitatea apei pe care o bem este sineurul element din mediul care ne inconjoar pe care il
putem controla cu usurinf. S vedem
in continuare din ce alimente putem
lua
apa vie, biologic - cea mai bwr surs pentru hidratarea
profund la nivel de celule.
92
Capitolul
ALI MENTE ALCALT NI ZANTE

r
ALIMENTE ACIDIFIANTE
Motto:
,,Toate bogliile sunt ale divinitlii iar cei care le delin sunt administratori, nu
proprietari."
Sri Aurobindo
Prima piramid a alimentelor propus de USDA (Departamentul de agricultur al SUA) avealabaz cerealele integrale. in 2005, Walter C. Willet, de la qcoala de medicin a Universitfii Harvard, a modificat-o punnd la baz exerciliul fizic. Profesorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetri Alimentare din Bucuregti, propune includerea apei in piramida alimentar gi anume imediat dup exerciliul fizic, fiind adic primul gi cel mai important aliment pe care trebuie s il consumm (vezi figura de mai jos). Viala nu poate exista r ap, iar cei 1,5 - 2l de ap pe care
93
Mihi Toma
ar trebui sa-i consumm zilnic sunt esenliali pentru

menjinerea sntfii.
Ca gpfiniente
,*r*/
nutritive ':Lt:',
fffi
+*+t'--\
-"b1*'u lb
+,
?&* lb" past {ba,
::'
ia# Alcaol in
e't*{l
lleffi modagte
bH
jii,.r
-t,lct
4
xtr"w
Ap nc*uitate naic rs*trolul srff
1-r;-r}E,r"mr,a*6*te#r-r'
{w*
w\
ltri,
Ai:.::* i
*".*\
PIRAMIDA ALIMENTELOR
Piramida alimentelor este un mod de a sugera oamenilor care ar trebui s fie structura dietei. Alimentele de labaz trebuie s fie consumate in cantitli mai mari, dect cele aflate in vrf. Observa{i c pe nivelul 4 se afl legumele crude gi fructele crude, care con{in cel mai mare procent de ap vie, biologic dintre toate alimentele.
94
Apa, miracolul vielii Pentru exemplificare prezentm un tabel cu confinutul in ap, ml/100 g aliment (conform bibliografie [4
Categoria de alimente
Legume
Continut
an
Alimente reDrezentative
80 -9s %
Cartofi, varz, fasole verde, roqii, cas-
Fructe proaspete
travefi, conopid, gulii, salat, ridichi, morcov, ptrunjel, felin. Mere, pere, cireqe, 80 -90 %
viqine, portocale,
mi, mandarine,
piersici
Lapte
1-
caise,
90%
80 -90 %
Ciuperci
Pegte
Burefi, mntrci
75 -80 %
Carne
proaspt
de -
Peqte
Ou Smntn Finoase
L,*
I
Glbenuq albuq - 88%
50
o/o,
I so -to v, I tt -+0,t,
I
Pine integral, de
secar, graham
Fructe oleaginoase
I :-sox
I
Arahide,
alune,
Unt, maionez
rsI I rcv,
95
castane, migdale, nuci
Mhi Toma Deci apa e prezent pe nivelele 2 qi 4 (qi in celelalte alimente exist ap, dar in procent mai mic - practic nu exist aliment fr ap ! ), ale piramidei alimentelor, ceea ce denot clar faptul c acesta este cel mai important aliment pentru viat.
Exist qi aga numitele ,,stri alcaline" induse

sentimente qi practici cum ar
de
fi : iubirea, iertarea, pacea,
blndelea, compasiunea, oblinute prin rugciune qi meditalie precum gi aqa numitele ,,stri acide" induse de
fric, furie, stres, gelozie, munc in exces. De ce sentimentele induc ,,stri alcaline" gi ,,stri acide"? Pentru c ele formeaz corpul nostru emofional, corp determinant pentru echilibrul gi sntatea noastr qi care are ca element corespondent APA. Acest corp emofional poate fi asimilat cu sufletul nostru. Iertarea, iubirea, pacea, blndefea, compasiunea sunt sentimente de vibrafie inalt, care transmit informalie qi energie benefic corpului fizic qi mai ales apei din acesta. $i atunci toate procesele din organismul fizic tind spre echilibru, stare care se obline cnd sngele, limfa gi celelalte lichide sunt uqor alcaline. De aceea tofi marii vindectori qi terapeuli recomand s avem grij de toate componente1e fiinfei noastre (tnrp, suflet gi spirit sau Duh) pentru c
ele interacfioneaz qi se influenteaz reciproc.
Adic este bine s bem ap alcalin, s mncm alimente alcaline qi bio in propo(ie de 80% din total, s
96
Apa, miracolul vielii facem migcare fizic qi exercifii de respira{ie, s practicm rugciunea gi meditalia, pentru a fi in armonie cu
noi, cu semenii, cu natura gi cu Dumnezeu.
ALIMENTELE CARE DUC LA APA. RITIA UNUI MEDIU PUTERNIC ALCALIN _ PH =8r5-9
lmie proaspt tiat ( 4-6 ore), lubeni! (pepene verde). 8,5 - cantalup, curmale, smochine, lmi verzi, pepene galben, mango, ptrunjel, struguri dulci fr
6.I.
pH
: 9,0 -
pH:
smburi, alge, asparagus, papaya, andive, kiwi, sucuri de fructe naturale proaspete, pere, ananas, stafide, sucuri
de legume proaspete.
6.2.
pH
ALIMENTE MODERAT ALCALINE
: 8,0 - mere dulci, piersici, fin integral,
avocado, banane, morcov, felin, curmale qi smochine proaspete, usturoi,coacze, struguri tru foarte dulci, $epfrut, salat verde, alte verdefuri, nectarine, caise
dulci, pere nu foarte dulci, mazre, dovleac dulce, spanac.
7,5 - mere vezi, fasole verde, sfecl, broccoli, varz, conopid, roscove, ghimbir proaspt, struguri acri, salat verde, portocale, pstrnac, caise nu foarte dulci,
97
pH:
Mih Toma
mazre nu foarte dulce, cartofi cu coaj, dovlecei, zme-
ur, cpquni, porumb dulce, napi.

6.3.
ALIMENTE UOR ALCALINE, pH neutru
pH = 7,0 - migdale, ciree, castraveli, miere brut, praz, ciuperci, anghinare, bame, ceap, ridichi, murturi cu sare marin qi olet de mere, condimente, rogii dulci, castane coapte, glbenug de ou, lapte de capr gi zer, ulei de msline, susan, lapte de soia, cereale incolfite, rogii, drojdie de bere.
6.4.
ALIMENTE PUTERNIC ACIDE
pH=5r0-5r5
pH: 5,0 - ?ndulcitorii artificiali pH: 5,5 - carne de vit, de pui, de porc, de miel, de
eurcan, de iepure, de capr, de cprioar, buturile carbogazoase, figrile, medicamentele,_fina alb, produsele de patiserie, zahruIalb qi brun, b-gpe, ciocolata, cafeaua, gemurile, jeleurile, lichiorul, pastele finoase din in alb, grigul, E_r:u-ry!l1?- Si io,{q14, ceaiul negru, orezul alb, ofetul alb.
98
Apa, miracolul vieii 6.5.
ALIMENTELE MODERAT ACIDE pH= 6,0 - 615
de foi, peste, sucuri de fructe cu zahr, sirop de arfar, melas, murturi din come\, orez,
ov2, secar, cereale raftnate, fulgi de cereale, molugte, germeni de gru, alimente din gru integral, iaurt indulcit.
pH: 6,0 - figri
pH
: 6,5 - Banane coapte, hrigc, brnzefuri, m-
mlig, crem de ou, ketchup, maionez, ovz, paste, produse de patiserie din cereale i miere, alune, cartofi r coaj, popcorn cu sare qi unt,orez, sos de soia din comer!, pine.
6.6.
ALIMENTE UOR ACIDE pH neutru 7r0
Cu
pH : 7,0 - Trle, cereale nerafinate, merigor, fructoz, miere, sirop arlar neprelucrat, lapte omogenizat, produse lactate, nucgoar, mugtar, fistic, popcorn cu unt, biscui{i din fin integral, secar, pine de secar organic, seminfe de dovleac qi de floarea soarelui, nuci, lapte de capr, prune, msline murate.
in continuare de ce este aceast ap att de important pentru noi, pentru legtura noastr cu universul, pentru capacitatea fiinlei noastre de a primi
S vedem
99
Mihdd Toma
INFORMATIA
pi LUMINA,
conform ultimelor
cercetri fcute de specialiqti din intreaga lume.
100
Capitolul
APA
PUNTEn
irurnr
CER
r PMlVr
Motto: ,,Nu po[i reline lumina dac

eSti
intoxicat" Ann Louise Gittleman
7.I.
MEMORIA APEI
La27 mai 1988 medicul francez Jacques Beneviste, directorul de cercetri al INSERM (Institutul Nafional de Sntate qi Cercetri Medicale), a prezentat la Congresul Nalional de Homeopatie, rezultatul cercetrilor
sale care sun astfel: ,, o substanl dizolvat intr-o cantitate mare de ap, are acelaqi efect biologic ca atunci cnd se afl in stare pur, inilial". Mai precis: ,,apa preia tiparul" (informafia) moleculei care a disprut. O sto-
in memorie putnd apoi s o retransmit. Un fel de spirit care rmne dup ce corpul ftzic a disprut. in plus, Jacques Beneviste a mai adugat : ,,Suportul unor
cheaz
101
Mih Toma astfel de fenomene rmne foarte misterios, dar se pare ca el poate permite o organizare a materiei, inc necunoscut in zilele noastre"
De atunci qi pn astzi cercetrile medicului francez au fost refcute in zeci de laboratoare, rezultatele confirmndu-le pe cele iniliale. Printre cei mai entueiagti cercettori au fost f,rzicienii italieni Emile Giudici qi Giovani Preparata, care au afirmat, in urma cercetrilor proprii, c prin intermediul apei, materia poate emite qi primi informafii ,,ca qi cum particulele sale ar folosi mici posturi de radio pentru a comunica intre ele". Fizicianul gennan Fritz Albert Popp, descoperitorul biofotonicii (ale crei fundamente teoretice au fost realizate de cercettorii romni Traian Stnciulescu gi Daniela Manu) spunea ,,toate indiciile duc la concluzia c materia vie, prin intermediul apei, dispune de o logic cuantic, ce ii permite s utilizeze in mod optim impulsurile informative ce vin din mediul inconjurtor". Cnd savanlii incearc s explice aceste lucruri, ei nu fac de fapt dect s igi pun intrebri despre ceea ce Aristotel gi Platon descoperiser cu mult timp inainte. $i anume : ,,Cmpul congtiinlei noastre face parte dintr-o conqtiin{ universal, fiind conectat ln permanen! la
ea".
Anticii simfeau aceast stare, senzalia de a aparline universului, de a participa la opera creatoare a lumii cosmice. Nu era nevoie s fii savant sau diplomat,
102
Apa, miracolul vie[ii aceast capacitate sau stare era accesibil oricrui sim-
plu cioban din antichitate. in schimb, aproape tofi contemporanii noqtri sunt pringi in capcana intins de sistemul lor intelectual, analitic qi logic, aceste lucruri manifestndu-se mai ales in cercurile qtiinfifice oficiale. Strmogii noqtri simfiser, fr s poat explica
acest lucru, c apa era un captator de energie capabil s
asigure transferuri de toate felurile. permifnd astfel interacfiunea intre cer si pmnt
APA era qi este PLINTEA intre for{ele cosmice gi telurice. S revenim pulin la cercetrile medicului Jacques Beneviste. El afirma c: ,, apa poate memora gi transmite un efect biologic specific, prin simplul fapt al sensibilitIii sale la un proces fizic pur cum ar fi un cmp magnetic". intr-adevr, Beneviste a demonstrat cu o rat de reuqit de 100% , c o solulie foarte diluat de histamin (10'" pna la 10-'") in ap influenleaz debitul arterelor coronariene la cobai, sporind ritmul cardiac, dar c acest efect putea fi cut s dispar dac solufia homeopat de histamin era expus timp de 15 minute la un cmp magnetic de 50 Hz . Specialist in alergii qi reaclii inflamatorii ale organismului, Jacques Beneviste a ales in alte experimente globulele albe ,,basofile" din snge. Folosind un remediu homeopatic antialergic (Apis Mellifica) diluat indelung in ap, pn la disparilia ultimei molecule din compozilia sa, remediul a avut acelaqi
103
Mihid Toma
efect asupra organismului ca gi cum substan{a inilial ar
mai
fi
existat.
in
total, echipa doctorului Jacques
Beneviste a oblinut, prin intermediul a peste 200 de experienfe intreprinse pe 10 produse diferite, rezultate care merg toate in aceeaqi direcfie. Ele constituie un pas foarte important in direcfia constatrii fenomenului memoriei apei, intreprinse in cadrul unui protocol reproductibil
in aceleaqi condilii experimentale. Dar aceste experienje ale echipei Dr. Jacques Beneviste nu arat dect o fafet a memoriei apei. Apa ascunde foarte multe secrete care trec dincolo de simpla memorizare a unei substanle, ceea ce deschide posibilitli uriaqe ale utilizrii acestei descoperiri in biologie gi
tratamente medicale.
esenf, importanfa cercetrilor Dr. Jacques Beneviste const in faptul c au demonstrat ac{iunea direct asupra organismelor v1i, a unei dilulii apoase, in
care orice urm material a moleculei dispruse definitiv. Memoria apei st la baza homeopatiei, unde agentul care provoac boala este anihilat prin el insuqi, folosind
in
dilufii foarte puternice. Dar, cercetrile din ultimii ani au pus in eviden! o alt calitate de exceplie a apei: rolul ei de REZONATOR intre forlele exterioare, de origine cosmic gi lesuturile vii. Aceast putere remarcabil a apei de a intra n rezonant cu toate tipurile de frecvente din Univers ti deschide posibilitatea de a caota taate gamele de vibra104
j!
Totul in univers este vibratoriu qi apa organic (biostructurat) prezent in fiecare ptur vie se ptezin'
t ca un veritabil intermediar energetic intre mediul ambiant qi organism, capabil s capteze, s transmit qi s transforme energia cosmic, de natur electromagnetic, in energie ionic, fcnd s funcfioneze, din punct de vedere chimic metabolic qi dinamic, toate celulele vii
din corpul nostru. inc din 1951 savantul italian Giorgio Picardi, directorul Institutului Fizico Chimic din Florenfa a cercetat influenf a razelor cosmice asupra apei, 9i mai ales asupra apei biostructurate din fiinlele vii. Se qtie c razele cosmice provin din spafii intersiderale 9i au o pute-
re de penetrare enorm. Dac tazele X obiqnuite sunt absorbite de 2, 3 cm de plumb, o taz cosmic nu este oprit dect pe jumtate dup ce a traversat I m de plumb. Actiunea biologic a razelor cosmice nu este o
simpl ipotez ci una dintre sursele de intretinere a celulelor cu enereie vibratorie. Iar receptorul din fiinla vie
APA. in cadrul cercetrilor efectuate de savanlii italieni, acegtia au lnchis iepuri in cuti inconjurate de un strat gros de plumb. fn ciuda unei alimentalii foarte echilibrate, a apei potabile gi a aerului purif,cat qi reinnoit, ei au murit cu tolii, din cauza lipsei de taze cosmice. in timpul celui de-al doilea rzboi mondial, germanii s-au confruntat cu aceast situalie, La baza de submarine din
este
105
Mihiid Toma Lorient (Franfa), unde soldafii care triau sub circa zece metri de beton se imbolnveau dup o lun i trebuiau inlocui{i. Giorgio Picardi a fcut teste al cror rezultat este fructul experienfelor realizate pe parcursul a 20 de ani, prin mai mult de 10 mii de msurtori, cute in toate regiunile pmntului, inclusiv Oceanul Atlantic qi Oceanul Arctic. Experienfele s-au desfturat cu ajutorul coloizilor. Ei sunt o stare particular a materiei, fr de care viata nu ar putea exista. Materialele care particip la formarea fiinfelor vii, att a celulelor, ct qi a lichidelor care circul prin fesuturi sunt constituite in mare parte din substanle coloidale, particule cu acelai semn electric, deci care se resping in permanen!. Aceast respingere menfine particulele in suspensie. Fr s ia coloizi asa de complecqi ca aceia ce se gsesc in organismele vii, Picardi a folosit unul simplu, neorganic: oxiclorura de bismut, pe care a precipitat-o prin hidroliz in ap distilat, deci pur. Dup ce a constatat c nu era niciodat identic, in timp ce condiliile de desffiqurare a experienfei erau mereu aceleaqi, a avut ideea s inregistreze in fiecare zi, timp de ani la rnd gi in locuri diferite ale globului acest experiment. Concluzia a fost indubitabil: rezultatele diferite erau datorate unei influenfe exterioare cosmice, memorizat, i amplificat de
ctre ap.
Picardi a scris: ,,daca un coloid anorganic att de simplu precum oxiclorura de bismut, poate rspunde
106
intr-un asemenea fel la fenomenele terestre, solare qi cosmice in general i la cmpurile magnetice in particular, oare cum reacfioneaz coloizii organismelor vii, ce se afl intr-un mediu acvatic, precum protoplasma celulelor de exemplu? Pot fi ele izolate de influenfele cosmice? Rspunsul este : NU!". De fapt, aceasta este problema. Niciodat. nimeni nu a avut posibilitatea de a izola un sistem de restul universului. Totul comunic. totul dialogheaz. totul se afl in interconexiune permanent. urmnd legturi ce provoac interacfiuni ale sistemelor intre ele. Toate sistemele sunt deschise. Iar organismul nostru, in special, este sensibil 1a vibraliile pe
care cele 5 simfuri ale noastre, devenite grosolane odat cu trecerea timpului, nu mai pot s le perceap qi, din aceast ca.uz, noi le ignorm qi le excludem din cmpul nostru de inlelegere. Mai exact, nu avem ,,senzor" pen-
tru a percepe energia universal care aclioneaz perpetuu asupra noastr (de fapt avem, dar s-a attoftat datorit materialismului, a folosirii cu precdere a emisferei stngi a creierului
in realitate noi, oamenii, facem parte din TOT qi

TOTUL se afl in noi, dup ierarhii extrem de subtile,
care scap analizei obignuite gi simfului nostru comun.
- sediul gndirii ra{ionale 9i analitice).
107
Mihi Toma
APA _ COMPONENT A SISTEMULUI DE LASERI BIOLOGICI

Exist pe Terra circa 100 de tipuri de ape, in care apar fie izotopi ai hidrogenului (H2O, DzO, T2O, 4H, 5H) fie izotopi ai oxigenului ( O14 , O15, 016, O19,
O20). Proporfia acestora este variabil in func]ie de mediul de referin!. De exemplu,,apa grea"(D2O) exist in
7.2.
propor,tie de 150 g de D2O la 1 ton de ap de robinet. La nivelul structurilor vii (om gi animale), apa se gseqte ca ap Legat,, ap liber gi ap biostructurat. Ca hidrur de oxigen, dpd reprezint o substan| cu multe anomalii, dintre care menfionm: - in raport cu alte hidrocarburi, punctul de topire al apei este OoC, degi in mod normal ar
trebui s fie -80'C; la presiunea de I atm a aerului, punctul de fierbere real este de l00oC, cnd normal ar trebui s fie 0"C, ceea ce permite ca la temperatura obiqnuit (20"C) s avem ap in mri gi oceane; densitatea in stare solid este mai mic dect in stare lichid, eeea ce face ca gheafa s se ridice la suprafa[a fazei lichide, izolnd gi menlinnd o temperatur relativ constant (+4"C) pe fi.urdul mrilor qi oceanelor, temperatur propice pentru menfinerea viefii
108

subacvatice;
greutatea specific mic (kg/dm3) este sub I
pentru aburi si 1,02

mare; este transparent
la
20oC pentru apa de
in stare lichid gi opac in
stare cristalin sau de vapori;
dipolii apei
se orienteaz sub efectul cmpu-
rilor electromagnetice exteme; in
acest con-
text, trebuie consemnat faptul c apa topit, provenit din apa inghefat, este mai ugor asimilat de organismele vii; procesul se datorcaz tocmai orientrii dipolilor apei in cmpul magnetic local inaintea inghe!rii. Apa sub forma ,,apei legate" este parte component a sistemului laser,,biologic" molecular, alturi de fosfat qi oxigen molecular (PO4 -H2O - O2), sistem care explic fenomenul de bioluminiscen!. in acest context, cele 3 molecule de ap legate de ionul fosfat sunt orientate cu sarcinile pozitive ale dipolului apei (deci cu atomul H+) spre ionul negativ (PO4), iar sarcinile negative ale moleculei de ap (cu oxigenul) spre exterior. Conform Teoriei Laserilor Biologici, aceast asociafie este absolut necesar pentru reaclia de fotoliz / descompunerea apei in : - ioni pozitivi de (H+) sau in protoni, ce dau aciditate mediului (un pH acid)
109
Mihi Toma
atomi de oxigen (OzJ foarte reactivi, ce dau peroxizi, inifiind reacfii de oxidoreducere.
Dac izotopii de oxigen srmt ciocnifi de radiafii gamma sau X este posibil ca aceqtia s se descompun, transformndu-se gi elibernd particule deosebite, care geuereaz,,efecte exotice" in sistem, cum ar fi de pild cele descrise de efectul Kervran (transmutarea elementelor in condilii de joas energie, proprietate a sistemelor vii descoperit de L. Kervran). Apa are qi proprietfi frzice speciale, asupra crora
men{ionm urmtoarele aspecte: a. Proprietdlile optice ale apei vanaz in func{ie de puritatea apei : dispersia, refrac{ia, refl ecfia, transparen}a.
Se cunoagte faptul c la traversarea luminii albe a unui pahar cu ap, apar culorile spectrale (ROGVAIV). Indi-
cele de refraclie al apei este rlap: 1,33, iar cel al ghe{ii qghea!:1,31. Mediile transparente ale ochiului au in-
dici de refraclie foarte pulin mai mari dect indicele de refraclie al apei. Transparenla apei const - conform TLB - in absorbfia qi emisia practic instantanee a luminii, respectiv in absorblia parfial a radialiilor calorice. b. Proprietlile termice ale apei - un rol esenlial in metabolismul sistemelor vii, avnd in vedere faptul c in conformitate cu TLB, in afara procesului chimic de fotosintez - apa indeplineqte qi rolul de sistem de rcire al tuturor celor 6 tipuri de sisteme de laseri biologici. S
110
reamintim e apa dispune de cea mai mare capacitate caloric dintre toate substanlele organice gi anorganice terestre, cldura latent a apei flind 537 callg. La nivelul organismului viu, capacitatea caloric mare permite absorblia unei mari cantit1i de cldur (fotoni infraroii), in timpul zilei, carc se restituie in cursul nop{ii ctre sistemele ,,laser molecular" semiconductoare. Acest proces
contribuie la intrelinerea bioluminescenfei in timpul nopfii. Se poate spune, in consecinl,c apa particip ca element esenlial la intretinerea biolurniniscentei si implicit a fenomenelor BEMF (biologice, electrice' masnetice. fotonice) asociate. tn manifestarea acestui proces, sunt implicit activate proprietfile termice ale apei, printre care putem menfiona: - energia de legtura intre atomul de oxigen qi cel de hidrogen O- H (hidroxil) din molecula apei este de 7000 cal/mol, fiind aproximativ egal cu energia de legtur O-H din molecula acidului fosforic, de circa 7300 caUmol, ceea ce face ca apa s poat s genereze uor hidroliza compuqilor macroenergetici la cldur; - radialia infraroqie are valori energetice sub 35000 cal/mol, care corespund sezoanelor iarn- var, iar frec-
venlele infrarogii surt cuprinse intre l011Hz

loraHz.
qi
1,5x
Proprietfile calorice ale apei sunt extrem de importante pentru implementarea sistemului fosfat in oblinerea fenomenului de emisie stimulat a luminii. Astfel
111
Mhi Toma
conform TLB, apa contribuie la intrelinerea bioluminescenfei prin:
- absorblia cldurii gi circulafiei apei in intreg organismul vegetal sau animal, in timpul zilei; - prin captarea direct de radiafii calorice (electromagnetice) in compuqii macroenergetici, in timpul zilei; - efectele termice realizate la nivelul ,,laserului celular", urmate de cedarea acestor radiafii in cursul noplii.
Aceste procese favorizeaz qi condi{ioneaz realizarea emisiei ,,laser biologic" nocfurne - prinh-un meca-
nism de chemoelechobioluminiscen!
la nivelul sis-
temului molecular fosfat PO4, respectiv la realizarea celorlalte efecte BEMF ce intre{in viafa in cursul nop{ii. a) Proprietatea de bun solvent al apei pentru acidul pirofosforic, proteine, glucide, alte substanfe (electrolifi)
hidrolizabile . b) Proprietatea de a nu uda lipidele (insolvabilitate pentru grsimi), care formeaz membrane uni sau pluricelulare. Datorit acestei proprietfi, intre ap gi membrane apar tensiuni superficiale, care - duc la formarea miceliilor (sferice sau ovoidale). c) Electrolilii dizolvali n ap creeaz: - medii de solubilitate pentru proteine(globuline), lipide, glucide; - centri de bioluminiscenf, activatori sau inhibitori - conductivitate electric qi fotonic a mediului. Recapitulnd, putem spune c prin propriet{ile sale
este asigurat de legturile sale
Lt2
miracolul vielii apa indeplineqte cteva roluri esenfiale sistemelor de,,laseri biologici":
f
.Apa,
in
funclionarea
. in calitate de component a sistemului sanguin,
apa particip la rcirea tuturor sistemelor de ,,laseri bio-
logici";
2.in
calitate de ap legat acceptoare de electroni ca
semiconductor de tip ,,p", ea permite manifestarea mecanismelor specifice,,laserului molecular"; 3. in calitate de mediu intra qi intercelular, apa biostructurat permite dispunerea ordonat a cristalelor li-
chide la nivelul membranelor,constituind un mediu de interfal pentru acestea gi favoriznd, totodat, mecanismele de transmitere informalional prin intermediul potenfialelor membranare. Toate aceste proprietfi fundamentale pentru functionarea celulei (gi implicit a organismului) qi pentru transmiterea informaliei preluate din Univers ctre toate celulele corpului uman, constituie domeniul noii gtiin(e de frontier numit BIOFOTONICA, creat de cercettorul german Fritz Albert Popp gi fundamentat teoretic gi extins de ctre profesorii gi cercettorii romni Traian Stnciulescu i Daniela Manu [0]. Cercetrile aprofundate ale acestora au demonstrat gtiinfific rolul fundamental al APEI STRUCTURATE ca PUNTE intre CER qi PUNT, intre CER qi OM.
113
Mihi Toma
7.3.
APA _ OGLINDA SUFLETULUI
De 50, 60 de ani colective de cercettori din Japonia qi Rusia, studiaz proprietlile extraordinare ale apei, intre altele modul cum aceasta reac{ioneaz la vibrafiile noastre transmise prin cuvnt, gnd, rugciune, emofie, sentiment. Cercettorul japonez Masaru Emoto, ale crui experienfe legate de ap gi interac{iunea ei cu sufle-
tul omenesc sunt celebre in toat lumea, spunea: ,,Existenfa este vibrafie. Universul ?ntreg este in stare vibratorie i fiecare lucru igi genereaz propria sa frecvenf care este unic. Dei e greu de acceptat c pn qi
scaunul pe care stm, corpul omenesc, tot ceea ce putem vedea gi atinge nu este dect vibrafie" La ora actual fizica cuantic a demonstrat acest lucru r putinf de t-
gad. ,,Toate lucrurile vibreaz dup propriile lor frecvenfe. Dac sesizm gi acceptm adevruI acesta ne vom lrgi in mod decisiv modul de infelegere al univer-
sului. Grafie acestei inlelegeri, ochii noqtri se vor deschide spre lucruri pe care nu le-am vzut niciodat inainte, lucruri refuzate, depozitate in strfundul congtiinlei noastre qi care vor conferi o viaf nou suflefului" spunea M. Emoto. De-a lungul cercetrilor sale cercettorul japonez a observat c apa igi schimb calitatea in func{ie de informafiile pe care le preia din mediu, iar punctul de pornire al cercetrilor a fost revelalia c nu exist doi fulgi de zpad, identici!
tt4
Apa, miracolul vie{ii tmpreun cu cercettorul Kazuya Ishibashi au pus la punct o tehnic de fotografiere a cristalelor de ap in-
- 25'C. Cristalele nu rezist dect cteva minute, timp suftcient pentru a fi fotografiate. Temperatura
ghetat la
in laborator este de -5"C. Au fost luate inghe{ate gi fotografrate mii de mostre de ap. Mai inti au observat c apa de robinet din toate marile orase (din Japonia gi din intreaga lume) nici mcar nu formeaz, cristale. Numai apa din orase mai mici, care este captat din surse subteranle, a rcalizat cristale frumoase, hexagonale. De asemenea, apa din izvoarele de munte a dat cristale deosebit de frumoase. Apoi s-au fotografiat cristale din apa de
ploaie
funcfie de poluarea aerului i poluarea informational cu vibrafii ,,negative" (corect ,joase") eum ar fi invidie , ur, lcomie, etc. Cnd locuitorii unui orqel s-au rugat qi gi-au schimbat in mare msur modul de gndire, atunci qi apa de ploaie a dat cristale frumoase. O serie intreag de experimente s-au efectuat pentru a se gsi influen{a rugciunii asupra apei (cristale extrem de frumoase dup rugciune, mai
- acestea au fost diferite
ales rugciune colectiv) apoi influenfa cuvintelor: ,,Mulfumesc'o,,,Bine fcut",,,Fericire",,,Nefericire", ,,Prosfule", ,,Nll e bine", ,,Iubire gi Recunogtin{",
,,Stres", ,,tngrijorare", etc. Interesant este c nu a contat limba in care s-au spus sau scris cuvintele ci informalia transmis de acestea. Cele mai frumoase cristale au re-
zultat la cuvintele MULJUMESC qi IUBIRE 9i RE115
Mihif Toma
CUNOTIN1, de acea cercettorii recomand insistent ca inainte de a bea paharul cu ap s spunem: MULTUMESC, iar pe vasul in care linem apa (de sticl sau lut) s punem o etichet pe care e scris IUBIRE gi RECUNOT[NT (cu scrisul inspre ap). Apa recepfioneaz informalia benefic, se structureaz Si devine benef,rc organismului. Alt serie de experimente a fost
fcut cu ap expus undelor electromagnetice produse de telefonul mobil, televizor, computer qi cuptor cu microunde. Toate probele, fr excepfie, au dat cristale urte sau chiar nu au aprut cristale. Din miile de cristale fotografiate s-a observat c acelea care sunt frumoase au o form hexagonal. Adic exact asa cum este apa structurat, vie, hexagonal care hidrateaz 10006 cel:ulele (vezi paragraf 3.2.7 qi 3.2.8). Concluziile cercettorului japonez se refer in primul rnd la modul nostru de gndire gi simfire, adic: gndim pozitiv gi cultivm iubirea, iertarea qi recunoqtinla, ne ridicm propriile vibrafii, reuqim s facem ca apa din interiorul corpului (70%) qi apa pe care o bem s devin structurat gi benefic vielii. Nu este asa de sreu s fim sntosi dac respectm si iubim APA. dac ne respectm si ne iubim pe noi insine si pe semenii nostri! O serie complex de cercetri asupra apei, a memoriei acesteia, a skucturii ei gi a capacit1ii de a prelua qi transmite informafia a fost realzat de mai multe echipe de cercettori rugi de-a lungul a peste 40 de ani.
116
Apa, miracolul vielii Constantin Korotkov a descoperit c structura apei este mult mai important dect compozilia chimic. Pe msur ce apa primeqte informalie iqi schimb structura. i atunci cnd aprindem lumina intr-o camer se modific structura
apei din acea camer.
Astfel, echipa academicianului Prof.
Aceast echip de cercettori au studiat influenla emo{iilor pozitive qi negative asupra structurii apei. Au fost efectuate experimente cu diverse grupuri de subiecli qi diverse mostre de ap. Subieclii au transmis apei mai inti emolii pozitive: iubire, recunoqtin!, atmonie, apoi emo{ii negative: fric, ur, invidie. Dup msurtori cu aparatur sofisticat, original a reniltat clar faptul c emoliile pozitive mresc nivelul de energie al cristalelor de ap qi o stabilizeaz, reztrl'
tnd cristale hexagonale, ar emofiile negative micAorcaz energia apei qi ii modific structura, rezultnd
cristale haotice.
Rezultatele acestor cercetri sunt similare cu cele efectuate de Masaru Emoto. , Un alt g*p d-G.ttori condus de Doctor Alexandru Solodilov, Membru Corespondent al Academiei de tiinfe a Rusiei, a studiat influenla cmpurilor magnetice pulsatorii de intensitfi foarte mici (de mii de ori mai mici dect cmpul magnetic al pmntului, similar cu cmpul magnetic al inimii). Astfel, peptii care triau intr-un bazin cu ap supus la aceste cmpuri magnetice
tt7
Mihil Toma
s-au reprodus, iar urmagii lor au iegit diferifi: pe burta
lor erau dungi cenuqii gi pete pe care prinlii nu le aveau. i asta la absolut tofi pegtii din generafia urmtoafe, ceea ce inseamn c aceqtia au reacfionat la fel, c au o minte colectiv. Aceste rentltate, inseamn schimbarea fenotipului qi de aici deriv o concluzie extraordinar: forma animalelor qi comportamentul lor se poate schimba doar prin intermediul apei ! Cu aceleagi cmpuri magnetice de valori foarte mici (similare cu cmpul magnetic al inimii), s-a putut separa dintr-un vas in care era un amestec de petrol cu ap, petrolul de ap dup 5 zile de actiune a acestor cmpuri. Aceste rezultate pot avea o aplicabilitate practic imediat, fiind gtiut faptul c in jurul cmpurilor petrolifere exist in prezent peste un miliard de tone de petrol amestecat cu ap, in lacuri oribile. Acest petrol ar putea fi separat, recuperat gi s-ar rezolva qi o mare problem de poluare a solului. Profesor Doctor Victor Inyushin de la Universitatea din Kazahstan a studiat influenla experienfelor cu bombe cu hidrogen asupra apei. Astfel acesta a descoperit c dup o explozie a unei bombe termonucleare, structura apei s-a schimbat pe suprafe{e uriage (sute de kilometri ptrali) in jurul locului exploziei, indiferent c explozia a avut loc la sol, in atmosfer sau in subteran. Mai grav este faptul c apa din aceast mare zon ce inconjura locul exploziei fluctua inc 30 de zile dup momentul exploziei, schimbndu-qi structura gi devenind o ap pato118
Apa, miracolul vielii logic (bolnav). ,,bolnav" aprea un conflict intre aceasta qi apa structurat din creier (creierul este 85% ap), care a dat drept reniltat
La oamenii care foloseau aceast ap
lipsa voinjei fundamentale de a tri (tendinf de sinucidere), precum qi diverse boli. Explicalia este c explozia a modificat cmpul informalional gi nivelul de vibra{ie in intreaga zona inconjurtoare iar apa a preluat aceste informafii schimbndu-gi structura gi calitfile. Evident c informafia era o informalie de distrugere gi moarte.
Se qtie c singura mare fr via! de pe pmnt este Ma-
rea Moart, rezttat in urma distrugerii celor dou ce-
tli Sodoma
qi Gomora
Echipa Doctorului Alexander Solodilov a plecat in anul 2005 in Venezuela pentru a studia apele virgine aflate departe de orice zon locuit. Astfel, cercettorii au ajuns pe platoul Roraima, care inseamn ,,mama tuturor apelor", dup trei zile de mers prin savan 9i jwtgl, platou ce se afl la 800 m inlfime fa! de zona din jur, de unde au recoltat o serie de probe de ap virginal, unic. Aceste probe au fost msurate dup cinci zile cu
laboratoarele din Sankt Petersburg rezultnd c apa de pe Platoul Roraima era nu de 2,3,..10 ori, ci de 40.000 de ori mai activ dect o ap obignuit !!! Adic energia qi informalia pe care o aducea aceast ap era pur $i simplu extraordinar! Aceasta era explicalia faptului c indienii bgtinagi care
aparatur performant
la
tt9
Mihil Toma
foloseau aceast ap, deqi erau foarte sraci, erau fericili
plini de vitalitate. Un alt cercettor care a studiat memoria apei qi influenfa emoliilor asupra structurii apei este Profesorul Vlail Kaznacheev, de la Academia de Medicin a Rusiei. El a descoperit c inten{ia, gndul gi rugciunea pot fi impregnate in ap. Aa se explica puterea extraordinar a slujbei de sfinlire a apei - Agheasma Mare de la Boboteaz. S-a demonstrat cu probe in laborator c apa sfinlit avea cristale hexagonale frumoase (deci era
qi
structurat) iar apa obignuit avea cristale haotice sau nu cristaliza deloc. De asemenea s-a demonstrat c l0 g de
ap sfinlit structureaz 60 I ap obiqnuit!! Aceasta es-
te explica{ia ritualurilor de purificare cu ap la evrei: botezul in rul Iordan (Sfntul Ioan Boteztorul), la indieni: purificarea ritual in Gange gi la creqtini: botezul,
cnd Grafia Divin coboar asupra copilaguluibotezat. Cnd un preot sfinle$te apa, densitatea ei optic este
de 2,5 ori mai mare. Dac rugciurea de sfinlire a apei este spus de un simplu credincios, densitatea optic es-
te doar de 1,5 ori mai mare. i rugciunea mecanic a unui necredincios modific structura apei dar nesemnificativ, din punct de vedere curativ. O alt cercettoare, Angelina Malakhovskaya, a studiat timp de 10 ani puterea semnului crucii gi a rugciunii asupra apei qi mncrii. Astfel ea a descoperit c semnul crucii qi rugciunea transform structura apei, in t20
ei optic in domeniul ultraviolet gi scade numruI de bacterii duntoare de l0 pn la 10

special densitatea
mii de ori! S-au folosit mostre de ap din diferite surse fntni, ruri, lacuri - s-a fcut semnul crucii qi s-a spus
rugciunea Tatl Nostru. Toate mostrele de ap, fr excepfie, gi-au schimbat structura gi s-a redus numrul de
bacterii din ele. Experimentele au fost ftcute astfel inct s se exclud posibilul impact al sugestiei mentale. Rugciunea a fost spus att de credinciogi ct qi de necredincioqi, efectul fiind acelaqi. S-a studiat apoi efectul rugciunii i al semnului crucii asupra sngelui uman, care are 83oA ap. in mod uimitor, parametrii s-au modificat in direcfia vindecrii: la hipotensivi, presiunea sngelui a
crescut, iar la hipertensivi a sczut.
Este foarte important ca semnul crucii s se fac ingrit qi corect, adic r grab, qi s se ating punctele corespunztoare - centrul frunlii, plexul solar gi umerii,
in caz contrar experimentele au demonstrat c nu
apar
Explicafia purificrii mncrii prin rezultate pozitive binecuvntare qi rugciune este c aceasta conline ap in procent de 70 90 yo, iar apa devine structurat, vie, ce-
ea ce conduce la efecte benefice.
Apa care curge prin sisteme de sute de kilometri de conducte este destructurat (coturile drepte distrug structura apei), devitalizat qi putred, fur energia oa121
Mh Toma
menilor gi a plantelor din locuinlele prin care trece. Aceast ap este poluat informafional gi spiritual cu toat ura, rutatea, invidia, gelozia,lcomia, stresul, etc., oamenilor prin apartamentele si casele crora trece. Mizeria informafional otrveqte apa, acumulndu-se strat dup strat in memoria sa. Dac acest proces ar continua mereu, apa ar putea s ,,innebuneasc". Dar ea are o capacitate de autopurificare extraordinar. Aceasta se petrece la tranzi{ia intre faze: evaporare - condensare inghelare
- topire. Acelagi rol de neutralizare a mizeriei informalionale il are sarea din mri qi oceane (nu de-
geaba Dumnezeu a creat mfuile gi oceanele cu ap sra-
t). Scuturndu-se de mizeria informafional, apa revine la structura de baz qi la functia fundamental - aceea
de a sus{ine
VIAIA.
Propriet{ile apei de memorizare gi transmitere a informa{iei sunt cele care au fost folosite de profesorul gennan Walter Schempp la realizarea procedeului qi a aparaturii de Rezonan! Magnetic Nuclear (RMN), una din cele mai des utilizate metode de vintalizare a interiorului corpului uman. Oblinerea imaginilor creierului qi a fesuturilor moi ale corpului cu ajutorul aparatului de vizualizare prin
rezonan! magnetic const de fapt in urmrirea apei ca-
re se strecoar prin spaliile dintre celule, tesuturi qi organe. Pentru asta trebuie gsite nucleele moleculelor de ap rspndite prin creier sau corp. Deoarece protonii se r22
Apa, miracolul vieii rotesc asemenea unor magnefi minusculi, localizarea lor este cel mai simph realizat prin aplicarea unui cmp magnetic. Acest procedeu accelereaz miqcarea de rota-
!ie, ajungndu-se ca acele nuclee s se comporte ca nigte giroscoape microscopice, care se rotesc pn scap de sub control. Toat aceast manipulare molecular face ca moleculele de ap s devin mult mai vizibile, permifnd aparatului s le localizeze gi in cele din urm s obfin o imagine clar, a fesuturilor moi ale creierului sau altor organe.
Pe msur ce moleculele iqi incetinesc migcarea ele
emit radia{ii. Walter Schempp a descoperit c aceste radiafii conlineau informalii de unde codificate despre cop, pe care aparatul le poate capta;i in cele din urm le poate folosi pentru a reconstrui o imagine tridimensional a corpului. Informafiile pe care le extrage consti-
tuie o hologram codificat a unei felii de creier sau a unei p4i a corpului pe care dorim s o examinm. Prin folosirea transformrilor Fourier gi captnd imaginile mai multor felii din corp se combin gi in ultim instanj se transform aceste informafii intr-o imagine optic. Walter Schempp a dezvoltat gi a perfeclionat aparatele de vizualizare prin rezonant magnetic ajungndu-se la reducerea timpului in care pacienlii erau nevoifi s stea nemigcali dela4 ore la 2A de minute. El qi-a denumit teoria ,,holografie cuantic" scriind gi o carte despre aceasta, ajungnd o autoritate mondial
123
Mihi Toma
in acest domeniu. Schempp a descoperit c de fapt toate categoriile de informalii despre obiecte, inclusiv forma lor tridimensional, erau purtate in fluctua{iile cuantice ale Cmpului Punctului Zero gi c aceste informafii puteau fi recuperate qi reasamblate intr-o imagine tridimensional. Adic Schempp a descoperit c acest Cmp al Punctultti Zerc este un vast rezervor de amintiri.
Vedem c descoperirile legate de proprietfile miraculoase ale apei incep s apar in avalang in ultimi ani qi suntem siguri c ele vor continua.
7.4.
APE INFORMATE SI STRUCTURATE
7,4,I. APA INFORMATA PRIN BIORE.

ZONANT ^, In ultimii 20-30 ani, cercetrile
gi rezultatele ob{inu-
te de colective de cercettori in domeniul frzicii cuantice,
al concep{iei holistice gi holografice a Universului, al Conqtiinlei gi Cmpului Punctului Zero, au avut ca rezultate practice realizarea unor dispozitive de BIOREZONANT 9i RADIONIC, in special, care analizeaz, gi trateaz fiinla uman pe mai multe planuri: informafional, spiritual, energetic qi f,rzic. Exist mai
multe linii de cercetare qi inventic, funclie de tara de origine - Rusia, SUA, Germania, Japonia, Anglia, etc., dar principiile fundamentale sunt aceleaqi. Cele mai cu124
noscute qi rspndite asemenea dispozitive gi aparate, inclusiv in Romnia sunt SCIO gi CoRe Innergetix. Acestea deceleaz vibraliile patologice ale organelor, celulelor, moleculelor gi atomilor, le prelucreaz qi retrimit organismului vibraliile normale, ca.re s aduc celulele gi organele la armonie, asigurndu-qi astfel homeostazia (un echilibru labil, creator). Mai mult, dup evaluarea fiinfei pe toate planurile, vibraliile gi informafia necesar pentru armonizarea fiin1ei sunt transferate intr-o sticl cu ap, pus pe platanul aparatului iar APA va deveni INFORMAT, cu INFORMAJIA qi VIBRAJIA, specific necesar pentru armonizarea persoanei bolnave. Aceast ap se foloseqte aproape ca un remediu homeopatic, cte 5-10 ml la 2l ap filtrat alcalin, zilnic, contribuind la reechilibrarea gi armonizarea fiinlei pacientului. Dup 4-6 sptmni se recomand o nou evaluare complet qi o nou INFORMARE a unei sticle cu ap, cu VIBRAJIA qi INFORMATIILE actualizate pentru acel moment. Datorit capacit1ii fantastice de memorare a apei gi a faptului c suntem aproximativ 1006 ap, informafiile din APA INFORMAT vor fi recepfionate de toate moleculele de ap din organism, iar efectul va fi BENEFIC. Evident c acest efect va fi cu att mai puternic cu ct mai repede ne vom SCHIMBA STILUL DE VIA! qi VOM ACTIONA CU RESPONSABILITATE pentru
125
Mihi Toma PROPRIA FIINT.
7.4.2. APA STRUCTURAT CU ADR.4

Dispozitivul ADR-4, invenlie a cercettorului polonez Adrian Wosinski, este un stimulator energetic al apei, care produce structurarea acesteia. Este un disc de aproximativ l0 -12cm diametru, pe care se plaseaz sticla cu ap pentru 3 minute. Apa se amestec dup aceste 3 minute gi apoi se las deoparte ?nc 3 minute, dup care se poate bea. ,,Apa structurat" in clusteri - structuri stabile ce inmagazineaz, energia util sau subtil, este oblinut ca urmare a interacliunii intre structura dipolar a apei qi cmpurile magnetice produse de materialele compozite ale discului. Elementul principal din interiorul discului creeaz, efecte de rezonanf cu moleculele
de ap, schimbndu-le structura. Cercetrile efectuate ,,in vitro" asupra ,,apei structurate" au eviden{iat urmtoarele efecte ale acesteia: - neutralizarea radicalilor liberi;
- reglarea metabolismului datorit acfiunii oligoelementelor confinute: K, Na, Ca, Mg; - transferul energiei necesare optimizfuii proceselor
metabolice ctre celula vie;
- stimuleaz puternic orice proces de biosintez. Pentru strucfurarea apei cu ADR-4, se recomand folosirea apei filtrate alcaline, a apei de izvor de munte
sau a apei plate.
t?6
Discul se spal periodic in ap curgtoare. Nu se introduce in maqina de splat vase. Studiile farmaceutice preclinice gi clinice au evidenliat urmtoarele acliuni biologice specifice: - antiinflamatoare;
- hemostatic; - refacerea fesuturilor; - anti-microbian gi bacteriostatic; - antiinflamatoare;
- imunostimulatoare; - scderea glicemiei in tratamente de durat. Preful informativ al ADR-4 este de 350-400 RON.
7.4.3. APA TAHIONIZAT

Pentru a inlelege ce este APA TAHIONIZAT trebuie s prezentm foarte, foarte scurt ce este CMPUL
PLINCTULUI ZERO, descoperit i demonstrat matematic de oamenii de gtiin! Bernhard Haisch, Alfonso Rueda 9i Hal Putfoff in anii 1990-2000. Acest Ctvtp impregneaz tot Universul, confine toate posibilit1ile, e omniprezent, omnipotent, omniscient, nu are form, e nemanifestat qi are tot ceea ce este necesar pentru a crea
forme perfecte.
in limbaj spiritual, congtiinla pur, energia cosmic, prana universal gi DUHUL SFNT, sunt termeni analogi pentru aceast stare nemanifestat de ordine perfect. Acest CAvtp al PUNCTULUI ZERO se condensea127
Mihd Toma
z in energie tahionic (sunt particule cu viteze mult mai mari dect viteza luminii), care este apoi transformat ?n frecvenle de ctre CESO (Cmpuri Energetice Subtile de Organizare), crendu-se toate varietfile de forme qi in flrnal materia care este energie condensat. Aceast energie a punctului zero impregneaz tottil, exist in cantitate nelimitat, e absolut inepuizabil qi conline intregul potenlial al formei perfecte. Cercettorul german Hans Nieper descria tahionul drept forma de energie uqor contractat sau acea stare virtual care incearc s devin particul. Ea exist la granila dintre energie qi materie. ,,Cmpurile Energetice Subtile de Organizare srurt cmpuri care creeaz gi in acelaqi timp energizeaz forma- qablon a sistemelor vii. CESO exist in toate aspectele continuumului energetic. Pe msur ce CESO ies din starea virtual, ele sunt capabile s se organizeze la orice nivel al organismului uman - de la structura celular pn la sistemele organice gi corpurile subtile. Acest CESO rezoneaz cu energia nelimitat a strii virtuale, transportnd-o prin diverse sisteme de fragmentare care, in cele din urm o transfer in cmpurile energetice ale organismului uman. in felul acesta, CESO rezoneaz cu complexul minte-co1p qi il energizeaz. Energia punctului zero este omniprezent; agadar, intr-o anumit msur, noi rezonm in permanenf cu aceast energie cosmic. Intensificnd energia tahionic in viala
128
Apa, miracolul vielii noastr, in mod indirect ne mrim rezonan[a cu energia
punctului zero. in consecinl, ne imbuntlim toate nivelurile snt{ii trupegti, emo{ionale, mentale gi spirifuale qi accelerm procesul de trecere ctre niveluri superioare ale ordinii in viaf. Astfel, procesul nostru de vindecare gi evolufie spiritual se intensif,rc" spunea omul de gtiin! Gabriel Counsens. Prin folosirea energiei tahionice, cae este convertit in frecven{e specifice de ctre CESO, aceasta este transformat, in organismul uman, intr-o manier care inverseaz entropia, deci inverseaz procesul de imbtrnire.
CESO nu poate depgi viteza luminii. Lumea noastr e o lume a formei, gi prin urmare, singurul mod in
care noi putem interacliona cu energia punctului zerc este prin intermediul tahionului. Condensarea energiei punctului zero trece de la energia punctului zero nelimitat gi fr form - in energie tahionic, etapa premergtoare incetinirii pn la viteza luminii. fn acest punct, energia tahionic se deplaseaz cu o vitez mai mare dect viteza luminii gi este anterioar tuturor frecvenfelor. Tahionul nu are frecvenf qi, ca energie cu o vitez mai mare dect viteza luminii, evident c nu are spin, vibrafie sau oscilafie, dar confine potenfialul tuturor frecvenfelor. Din punct de vedere qtiinlific, doar frecvenlele manifest un spin sau o oscilalie. Energia tahionic este puntea energetic dintre energia punctului zero gi CESO. t29
Mihi Toma
CESO se afl in comunicare direct cu energia tahionic, la toate nivelurile. Prin intermediul acestor CESO, energia tahionic este convertit in toate nivelurile de frec-
venfe gi forme. CESO au form qi energie. Ele pot s menfin, cqtige, piard, s rezoneze cu, s transforme gi s transmit energie. Noi ne pierdem energia CESO, in foarte multe feluri.
Unul este prin influenfa frecvenlelor. O frecven! poate s men{in, - dac este frecvenfa perfect ori setul de frecvente adecvat, asa cum se foloseqte adesea in vindecarea prin frecvenle - s slbeasc ori s distrug un CESO. CESO nu sunt energizate de frecvenfe. S-a demonstrat c frecvenlele slbesc ori distrug CESO. Nu sa dovedit niciodat c ele an crea un CESO. Doar conectarca la conlinutul energetic Ai conversia tahionului in forma perfect a CESO pot crea forma. Alt exemplu este c CESO al alimentelor preparate termic sunt, in mare msur srcite. Pentru a asimila complet alimentele preparate termic trebuie, practic, s reenergizm CESO ale respectivelor alimente, direct din fo4a noastr vital, slbind astfel energia propriilor
noastre CESO.
Cercettorul gi inventatorul David Wagner a desco-
perit prin revelalie, cum putem folosi aceast energie tahionic qi CESO pentru incrcarea qi armonizarea fiinfei umane cu CtvtpUL PLTNCTULUI zERO. Astfel, el a creat o serie intreag de produse qi dis130
pozitive care rcalizeaz acest transfer al energiei tahionice a punctului zero in organismul uman, producnd rezonan{a qi armonizarea cu aceasta, ceea ce inseamn regenerare qi intinerire. Produsele principale sunt nigte discuri de siliciu care transfer energia tahionic a punctului zero in AP, iar de aici in tot organismul uman, care este aproximativ 70oA ap. Pentru c APA este substanla cu cea mai mare capacitate de stocare a informaliei gi energiei, qi pentru c ea este prezent in fiecare celul, APA TAHIONIZATA, se constituie intr-un mijloc de armonizare qi intinerire a fiinlei umane. Exist zeci de dispozitive gi sute de produse tahionizate, prezente gi in Romnia de aproximativ un an de zile, la preturi relativ accesibile. Cu speran{a c a}i in}eles c APA TAHIONIZATA este altceva dect apa structurat sau informat incheiem aici, cei interesa{i fiind rugati s consulte bibliografia indicat.
7.4.4. TZVOARE TUDUTTOARE

O alt manifestare a puterilor miraculoase ale APEI, de captare a informafiei qi energiei qi transmitere a acestora sunt izvoarele tmduitoare. Nu degeaba in calendarul creqtin exist o srbtoare special numit - ;ZVORUL fUnUIRlI", care se srbtoreqte in a 5-a zi dup tNVIen-e, ( Sfintele Pagti). in aceast zi, GRATIA DIVIN coboar asupra unor izvoare aflate in sau
131
Mihi Toma
sau lng Biserici gi chiar in alte locuri socotite sf,rnte, iar APA devine VINDECTOARE.
De cele mai multe ori, numai in aceast zi! Oamenii care beau ap din aceste izvoare cu CREDINT, avnd
centrul IUBIRII deschis (ANAHATA CHAKRA), primesc GRATIA DIVIN in ap, qi deseori au loc vindecri miraculoase!
O posibil explica{ie qtiin}ific a acestui fapt gi a propriet{ilor extraordinare ale acestor ape in aceastzi, ar fi conectarca apei qi a zonei, la ENERGIA PUNCTULUI ZERO, care este apoi transmis bolnavilor, producnd armonizarea fiinfei. Condilia esen{ial pentru armonizare qi vindecare, asa cum am mai spus, este CREDINTA qi deschiderea CHAKREI INIMII (ANA-
HArA).
Exist o serie de izvoare cu aceste proprietli att in Romnia, ct qi in lume, unele mai cunoscute, altele mai pufin cunoscute. Amintim cteva dintre ele: - LOURDES - Franfa- poate cel mai celebru; - EFES - Turcia - unde a fost casa in care a locuit Maica Domnului, dup rstignirea qi invierea Mntuitorului Iisus Cristos.
Mnstirea Brncoveanu, Smbta se Sus, jud. Bragov * izvor gi ffintn tmduitoare;
Mnstirea lzbuc, sat Ponoarele, com. Crpinet, jud Bihor - izvor,,izbuc" Biserica din Seuca, (catolic) sat Tmveni, t32
jud. Cluj - aparilie a Maicii Domnului; Mnstirea Prislop, sat Silvagu de Sus (Hafeg), com. Prislop, jud. Hunedoara _ izvor tmduitor (tot aici se afl gi mormntul printelui Arsenie Boca, inc necanonizat)
Mnstirea Rmef, com. Rme[, jud. Alba izvor tmduitor in paraclis;
Schitul Pogaga, com. pogaga, jud. Alba - izvor tmduitor ; Schitul Clugra, com. Ciclova Montan (Oravifa) - izvor tmduitor in biseric; Mnstirea izvorul Miron, sat Romnegti, com. Tomeqti, jud. Timig - izvor tmduitor
cu ape termale;
Mnstirea Sraca, com. Semlagu Mic, jud. Timiq - izvor tmduitor;
Schitul Vasiova, oragul Bocga, jud. CaragSeverin - izvor tmduitor in capel; Schitul Vliug de pe Muntele Semenic, jud.
Carag Severin
- lac sfnt;
Mnstirea Brncoveni, com. Brncoveni, jud.Olt - izvor tmduitor; Schitul Ptrunsa, com. Brbtegti, jud. Vlcea - izvor tmduitor; Schitul Pahomie, com. Cheia, jud. Vlcea izvor tmduitor (Izvorul Frumos); Mnstirea Bistrifa, com. Costegti, jud. Vl133
Mihil Toma
izttor tmduitor ce picur in peqtera Sf. Grigore (Vnturila), Galeria Ascefilor
cea
Mnstirea Frsinei, com. Muereasca, jud. Vlcea -lzvor tmduitor (al Sf. Calinic); Schitul Jgheaburi, sat Piscu Mare, com. Stoenegti, jud. Vlcea - izvor cu ape sulfuroase, tmduitor in Vinerea de dup Pagti;
Biserica catolic din Cacica, jud. Suceava izvor tmduitor; Schitul Horicioara, com. Crcoani, jud. Neamf - izvor tmduitor; Fntna din satul Smeeni - ap tmduitoare; Biserica Greceasc, Brilajud. Brila - izvor tmduitor; Mnstirea Dervento com. Ostrov, jud. Constanfa - izvor tmduitor (al Sf. Andrei) Mnstirea ,,Peqtera Sf. Ap. Andrei", com. Ioan Corvin, jud. Constanfa - izvoare tmduitoare (ale Sf. Andrei) Mnstirea Cetfuia, com. Cetfeni, jud. Arge - izvor tmduitor in altar ce curge de la data ,,Izvodui Tmduirii" pn la 15 august,,Adormirea Maicii Domnului"; Mnstirea Robaia, com. Muqteqti, jud. Arge - izvor tmduitor; Mnstirea Nmiegti, lng Cmpulung Muscel, jud. Argeq - izvor tmduitor:
134
Mnstirea Glavacioc, sat Glavacioc, com. tefan cel Mare, jud. Argeg - izvor tmduitor; Biserica ,,Sf. Nectarie Taumaturgul qi Sf.
Calinic de la Cernica - a Izvoarelor de leac" sat Vlcele Crmpofani, com. Merigani, jud. Arge - 7 inoare tmduitoare (pe locuri de putere vechi; regula ,,tcerii" pe o raz de lkm de jur imprejur) Fntna din sat Prodnegti, com. Ionegti, jud.
Argeg Argeg Fntna din sat Glmbocu (lng Pitegti) jud.
- ap tmduitoare
-
ap tmduitoare;
Mnstirea Ghighiu (lng Ploieti) - izvor tmduitor; Biserica sat Parepa-Rugani, com. Colceag, jud. Prahova - ffintn tmduitoare (la locul unei Teofanii din 1935); Mnstirea Cernica, lng Bucureqti - izvor tmduitor (la intrare); Biserica ,,Sf. Gheorghe-Mrfiqor" - izvor tmduitor (vizavi de fosta Mn. Vctueti, in apropierea benzinriei de la Big Berceni)
135
Mihif Toma
CAPITOLUL 8
APA - FtrNT VlE. APA| CORPUL EMOTIONAL

Motto:
,,Apa este sltrsa a tot ceea ce nseamn LIAT,,{"
Thales din Milet
8.1. APA - FrrNT vrE

Apa este suslintoarea ciclurilor care intrelin tot ce inseamn VIAT. in fiecare pictur de ap slqluieqte Dumnezeu; tot acolo slqluieqte gi Via{a, Sufletul ,,primei substanfe - APA - ale crei granile gi maluri sunt capilarele care o dirijeaz qi prin care circul. in fiecare pictur de ap bund de imor este incapsulat mai mult energie dect poate produce o central energetic de dimensiuni medii !! intr-un cm3 de ap sunt 25 de milioane kwh de
energie.
Apa este o entitate vie, ,, Sngele pmntului _ Mam", care se nagte din pntecele pdurii, asa cum spunea geniul austriac Viktor Schauberger (l gg5_ l95g)
supranumit qi,,vrjitorul apei".
136
APa, miracolul vielii
Acest cercettor austriac pasionat de ap qi pdure punea apadlia qi funclionarea stratului de ap freatic in raport cu temperatura solului' El spunea c exist attea
varietfi de ap cte animale qi plante exist. De asemenea apa distilat, H2O, este o ap steril, ap ,,tn" care ia qi nu d. Dac ar fi s bem constant distilat, aceasta ar absorbi rapid toate rczewele noastre de minerale qi oligoelemente, slbindu-ne gi in cele din
urm ucigndu-ne. Numai atunci cnd este ,,matur", adic atunci cnd este imbogfit corespunztor cu materii prime, ea poate s dea, s se lipseasc liber gi de bun-voie de anumite elemente, permilnd celorlalte
forme de via! s se manifeste. Prezentm in continuare cteva idei deosebit de actuale privind apa, ale lui Viktor Schauberger' Apa este o fiin! care trie;te 9i moare. Atunci cnd este tratat incorect, cu ignoran!, ea se imbolnveqte, rspndind aceast stare de boal tuturor celorlalte organisme, vegetale, animale qi umane, provocndu-le degradarea frzc, qi in final moartea' Cel mai important factor care afecteaz sntatea qi energia apei este temperatura. La + 4"C, apa are cea mai mare densitate, dar qi confinutul maxim de energie. Aceast temperatur de + 4oC se mai cheam ,,punct de anomalie". Conceput in leagnul rcoros gi intunecos al pdurii apa se maturizeaz pe msur ce se ridic incet din adncuri. in drumul su ascendent apa adun oligoele137
Mih Toma
mente qi minerale. Doar cnd este matur gi nu inainte, va iegi din pntecul pmntului sub form de izvor. Ca
izvor propriu-zis, spre deosebire de izvoarele de scurgere, el are o temperatur a apei de aproximativ +4"C. Aici, in lumina rece a pdurii, apa igi incepe ciclul su lung, dttor de viat, sub forma unui pru strlucitor, vioi, translucid, care bolboroseqte, se involbureaz gi se
roteste cnd igi croieqte drumul spre vale. in miqcarea sa natural, spiralat, de rsucire, de autorcire apa iqi poate pstra energiile vitale interioare, sntatea qi puritatea.
in curgerea sa, apa formeaz vrtejuri longitudinale spre interior, alternativ in senul acelor de ceas, gi in direc[ia opus acelor de ceas, pe axa central a curentului,
vrtejuri care rcesc qi rercesc constant apa, menlinnd-o la o temperatur sntoas qi ducnd la un curs
mai rapid, lamelar, spiralat. Pentru a se proteja de efectele duntoare ale excesului de cldur, apa se adpostegte de soare gra{ie vegetaliei atrntoare pentru c odat cu cregterea cldurii gi luminii ea incepe s-qi piard vitalitatea pi sntatea, precum gi capacitatea de a insuflefi gi anima mediul prin care trece.
Cnd ajunge in ru sau in fluviul larg, apa devine mai tulbure, gi se inclzegte ceea ce face ca procentul sedimentelor gi aluviunilor s creasc qi cursul su s devin tot mai lent gi mai inert. Pe de alt parte, aceste aluviuni protejeaz straturile
138
mai
ar "J,"*'::::'"i",!l,r*de soarelui. Fiind intr-o stare mai dens, straturile reci din
adnc
^r"
incrzire
adncime igi pstreazfo{a de a deplasa sedimentele de
dimensiuni mai mari, pietrig, nisip, etc. din centrul cursului apei. in acest fel, pericolul inundaliilor este redus
la minim.
Migcarea spiralat de vortex creeaz condiliile in care se inhib germinarea bacteriilor duntoare, apa reugind s rmn ferit de boal.
O alt proprietate a apei, dttoare de via!, este

cldura specific ridicat. Aceast cldur specific se refer la capacitatea qi rapiditatea cu care o substan! sau un organism absoarbe qi elibereaz cldura. Remarcabil este faptul c cea mai sczut cldur specific a
apei se situeaz la 37,5"C cu numai 0,5oC deasupra temperaturii de 37'C a sngelui omului - cea mai evoluat dintre fiin{ele naturii. Aceast proprietate a apei de a rezista schimbrilor rapide de temperatur, ne permite gi nou s supravie{uim in cazil unor mari variafii de temperatur, datorit faptului c sngele are 80% ap. Apa are capacitatea de a refine mari cantit1i de cl-
dur qi dac nu ar exista vapori de ap

aceast lume a noastr ar
in
atmosfer
fi un pustiu rece qi steril.
APA, in toate formele qi cu toate calitfile sale este astfel MEDIATORUL a tot ceea ce inseamn VAT. Dugmanul numrul unu al apei este cldura in exces sau supra expunerea la razele soarelui. Atta timp ct
139
Mihdid Toma temperatura apei este sub valoarea de 9oC, confinutul su de oxigen rmne pasiv. in asemenea condilii, oxigenul ajutla formarea microorganismelor beneflrce gi a altor forme de via! organice. Dac temperatura cregte peste 9"C oxigenul devine tot mai activ qi mai agresiv, ceea ce conduce la dezvoltarea bacteriilor patogene, care infesteaz organismul, din momentul ingerrii apei. Aceast agresivitate datorat temperaturii mai ridicate nu se limiteaz numai la domeniul oxigenului. Cnd apa devine supra inclzit datorit defrigrilor tot mai rspndite, tiparul vrtejurilor longitudinale care este foarte important pentru sntatea apei qi a noastr, se transform, vrtejurile devenind transversale. Aceste vrtejuri sap qi scobesc in malurile rurilor gi in lucrrile de indiguire pe care le gi drm in final, creeaz gropi in albia rului, ceea ce conduce la o dezordine gi mai mare intr-un profil deja haotic al albiei. APA supus unor asemenea condi{ii iqi pierde CARACTERUL 9i SUFLETUL. Asemenea oamenilor cu un caracter slab, ea devine din ce in ce mai violent gi agresiv, extinzndu-se in toate direc{iile gi cutnd s dea fru liber furiei pentru a reveni la starea anterioar de sntate qi stabilitate. Datorit practicii eronate qi nechibzuite a defriqrii pdurilor, noi distrugem insugi fundamentul vielii pentru c odat cu indeprtarea pdurii se intmpl dou lucruri foarte grave:
140

a)
in cursul su spre mare apa se inclzeqte prematur att de tare inct cldura ajunge pn pe albia canalului. Nu mai rmne nici un strat de ap rece gi dens, iat ca urmare sedimentele rmn depuse pe firnd. Astfel se blocheaz cursul, se disloc canalul gi in conse-
cin! se produc inundalii adesea catastrofale.
Mai mult, din cauza lrgirii canalului, apa este expus gi mai mult cldurii soarelui, ducnd la evaporarea extrem de rapid in atmosfer. in multe cazl| prin aceasta, atmosfera
se supraincarc cu vapori de ap, pe care nu ?i
poate reline in suspensie. potopurile!!

b)
asa se formeaz
Dup ce pdurea a fost indeprtat, pmntul se lnclzeste mult mai repede, ajmgnd la temperaturi cu mult peste cele normale gi naturale. Solul uscat se inclzegte de 5 ori mai repede dect apa. Acest lucru are un efect dublu:
de ctre solul mai cald a apei de ploaie cante, a crei temperatur, in acest caz, este in general mai sczut. Apa de ploaie rece nu se va inltra imediat in solul
cald. Aceasta duce la rspndirea apei pe suprafala solului gi la neincrcarca stratului de ap freatic. Astfel solul se usuc.
- respingerea
t4I
Mihdi Toma microbiene patogene, drurtoare vielii plantelor. Deznodmntul tuturor acestor lucruri il constituie creqterea inundaliilor, reducerea cantitlii apei freatice gi scderea stratului de ap freatic. Copacii rmagi - recipiente vitale ale apei - mor gi ei lsnd solul steril i uscat, urmarea fireasc fiind seceta.
- o crestere a activitfi
Astfel, ca posibile concluzii ale lui Viktor Schauberger putem aminti: . Apa nu este o mas lipsit de viaf, ci sngele pmntului carc ia fiinf qi dispare prin interactiuni energetice.
. Copacii sintetizeaz apa. Astfel, dac nu exist pdure, nu exist nici ap. Strmoqii nogtri gtiau aceasta,
ca ufinare, este imperios necesar s nu mai tiem pdurile haotic gi s plantm ct mai mulli copaci.
punctele de fierbere qi inghe! in firncfie de starea sa interioar de tensiune. . Circulafia apei inseamn o rotire in spiral spre interior qi spre exterior, ca cea a arcului unui ceas, aceast migcare permite preluarea constant de oxigen gi minerale precum gi menlinerea unei temperaturi sczute. Atunci cnd un ru se leagn de la stnga la dreapta gi de la dreapta la stnga prin meandrele cursului su are loc o puternic reinnoire a apei. Deci s nu mai indreptm apa prin lucrri de regularizare pentru c de fapt o
. Apa ?qi schimb
t42
Apa, miracolul vielii ucidem.
. Apa este un magnet organic qi in acelagi timp un transformator, receptor qi transmiftor. Dac dorim
menfinerea strii de sntate a apei, atunci aceasta trebuie s curg intr-un mediu natural, altfel energiile ei se pierd.
APA r CORPUL EMOTTONAL Aceast mintrne care se cheam APA este Elementul Primordial, care guverneaz corpul emofional. Este suficient cteodat, doar s asculti un susur de izvor sau o ap care curge, pentru a te liniqti. Aceasta inseamn c vibrafiile transmise de ap ne linigtesc corpul emofional. Omul ca qi Omenirea sunt izvoare. Originea lor se afl in inima Celui Nemuritor, a Tatlui Ceresc. Mama pmntean adpostegte o vreme firicelul de via!, il hrnegte cu hrana pmntului, il leagn in ritmul respirafiei ei, lsndu-l apoi s ias la lumin ca s transforme lumea inextaz gi splendoare. Dac legtura izvorului cu Cerul s-ar intrerupe o
singur clip, el ar seca gi ar deveni zmislitor de pustiu. tafeta vielii nu ar putea fi dus mai departe, am uita cuvntul BUCURIE gi ne-am transforma cu tolii in se-
8.2.
cet qi moarte. De acea trebuie s urcm din cnd in cnd la izvoare, s ne aducem aminte c apa lor este scnteietoare ca Iubirea, bogat ca inlelepciunea, puternic precum Voinfa de a lucra a Binelui!
143
Mhi Toma
S ne aducem aminte c am promis s veghem c nimeni qi nimic nrl va strica aceast ap gi s o pzim s
rmne curat pn ce se va intoarce in Marele Ocean!
Gndifi-v ce prefios este un izvor cu ap curat, mereu proaspt, rcoroas, !qnind din mruntaiele pmntului! in jurul lui, ca intr-o vraj frumoas, se adun VIATA.. Apare mai inti un f,rr de iarb, o floare, o gz, apoi infloreqte o poian, cresc arbori, se inall o cas gi o localitate. Iar izvorul cnt gi nu ostenegte s curg ctre alte spalii, s ude cmpii, s renasc crnguri, s fie mereu dttor de bucurie qi de cntec. El nu uit niciodat c apa lui a fost mai inti nscut in infinitul Cerului, ocrotit de inger, c a fost adpostit in pntecele mamei Geea, hrnit i imbogfitA de ea, sa apoi s fqneasc la suprafaf gi s se transforme in Binecuvntare.
Pentru c apa este in corelafie direct cu corpul emo{ional, acolo unde acumulm marea majoritate a ,,negativitfii" din cursul activitfii zilnice, se recomand efectuarea unui dug sau bi zilnice pentru eliminarea acestei negativit{i. Mai mult, dac in timpul dugului putem face gi o meditafie, efectul asupra corpului emofional este extraordinar. V propunem mai jos aceast meditalie sub duq (5- 10 minute): - incepeli prin a v focaliza atenfia asupra picturilor de ap. Sunt reci sau calde, au destul intensitate, le simfi cum se preling pe piele? Apoi atenfia se duce la t44

ceaf, urmrind cum curge apa pe spate, fese, dosul pi-
cioarelor, glezne, tlpi. La fel prin fa[; cap, gt, piept, abdomen, coapse, glezne, tlpi. Gndi1i-v cum toate aceste picturi de ap ne spal de negativitatea acumulat in cursul zllei, iar apa, cu vibra{iile negative (oase) preluate de la noi, ajunge in cele din urm in mare sau ocean, unde, datorit salinit1ii, negativitatea este ,dtst'.
Dac apar diverse gnduri sau griji, lsafi-le s treac, nu v cramponali de ele, revenifi cu atenfia mereu gi
mereu la apa care curge pe corpul vostru gi il purific. Vefi observa c se produce un sentiment de liniqte qi echilibru gi v incrcafi cu energie pozitiv.
Pentru linigtirea corpului emolional gi aducerea lui la o stare de armonie, recomandm inc o meditalie Meditalie: - Aqezat confortabil sau culcat, incepe prin a observa respiralia, las Corpul s respire singur, pentru c el gtie cel mai bine cum s o fac. lnchide ochii qi incepe s-{i aminteqti toate ipostazele in care ai cunoscut Apa: ca apa de but, ca apa wrui izvor, a unui ru, a unui Fluviu, a unei Mri. Apa sub form de ploaie, de rou, de fulgi de zpad, de chiciur, de grindin, de nori pe cer. Apa unui lac, apa botezului, apa sfinfit, sacralizat. Apoi incepe s te gndegti la felul in care Apa poate fi
145
Mihil Toma
regsit
snge,
in corpul tu: imagineaz-[i-o transformat in
in lim, in lacrimi, in secrelii. Adu-fi aminte ce sim{i cnd bei o gur de ap, cnd apa ifi atinge pielea, cnd calci prin roua ierbii sau cnd intri intr-un lac sau in mare. Gndegte-te c atingi prima oar apa unui ocean; gndegte-te la apa zpezllor care se topesc. Mulfumeqte-i apei c exist, c sus{ine via{a, c este 70Yo din tine. Corpul tu emofional se va echilibra incetul cu incetul prin practicarea zlnic a acestei meditalii timp de 15 minute, oferindu-fi o stare de stabilitate deosebit.
146
Apa, miracolul vie[ii
Capitolul 9
SISTEME DE FITTRARE I TRATARE A APEI PENTRU IlZ F AMILIAL
Motto: ,,Dac nu avem grij de vitalitatea noastr Si o risipim n mod arbitrar, este ca Si cum am turns apd tntr-o cup spart. "
Patriarhul Taoist L Yen
Am vzut ce calit1i gi proprietfi extraordinare
are
apa, ce important este ea pentru funclionarea optim a
organismului qi pentru legtura noastr cu forfele cosmice. Conform datelor Organizafiei Mondiale a Snttii apa confine 13.000 de elemente potenfial toxice, 80% din boli transmifndu-se prin ap. Din cauza acestor boli mor anual pe planet peste 25 de milioane de persoane. La nivel mondial se pare c boala diareic este a 2-a cauz de deces dup bolile cardiovasculare, iar studii rcalizate in frile dezvoltate arat c incidenfa bolilor diareice este puternic subestimat. Impuritlile din ap favorizeaz aparilia a numeroa147
Mihil Toma
se boli. Astfel, metalele grele (plumbul, mercurul, cad-
miul, zincul, nichelul, cromul) provoac
apa,fia
aterosclerozei, a hipertensiunii arteriale, inflamarea mduvei osoase, pierderea acuitfii vizuale, etc. Elementele radioactive (uraniu, plutoniu, stron{iu, cesiu) provoac aparilia cancerelor a modificrilor genetice, slbirea sistemului imunitar, malformafii congenitale la copii, fragilitatea oaselor. Azotul qi fosforul slbesc sistemul imunitar qi, prin substan{ele complexe in care intr, adic nitrali, nitrifi, erbicide qi pesticide, conduc la cancere, ciroze, boli de rinichi, etc. Clorul, fluorul, bromul gi cloroformul produc nefrite, hepatite, toxicoze in timpul sarcinii, malformalii congenitale, slbirea sistemului imunitar, cancere. Bacteriile pot produce diaree, dizenterie, diverse infecfii intestinale gi hepatice, febr tifoid, poliomielit, cistite, etc. Virusurile din ap (peste 100) care rezist de la cteva zile pn la doi ani, pot produce boli diareice, hepatite, poliomielit, infecfii intestinale, etc. Parazilii constituie o grup de microrganisme extrem de periculoase iar bolile provocate de ei au crescut in ultimii 20 de ani aproape exploziv, inregistrndu-se o mullime de epidemii pe plan mondial. Cel mai des intlni1i parazili sunt lamblia, giardia, fasciola, helminlii, oxiurii gi ascarizii. Iat de ce este extraordinar de important s conqtientizm importanla consumrii unei ape filtrate qi alcaline pentru sntatea noastr. Credem c problema cali148
tlii apei trebuie s devin o prioritate pentru viafa noastr de zi cl zi, ajutndu-ne s ne menlinem sntatea, s suferim mai pufin qi s cheltuim mai putin pe medicamente.
Ne vom ocupa acum de felul in care putem folosi in via{a de zi cu z ap filtrat, vie, alcalin,, structurat, folosind dispozitive create de mintea qi mna omului. Pe piala din Romnia exist o mullime de filtre gi sisteme de filtrare a apei, precum gi o serie de dispozitive care trateaz apa, modificndu-i unele proprietfi.
Nu vom discuta dect despre dispozitivele folosite in locuinfele personale, pentru uz familial, qi nu vom putea prezenta dect cteva din ele, cele mai accesibile
ca pret qi care au un raport calitate
pret bun spre foarte
bun.
9.1.
tici:
Filtrul AQUATOR PLUS
Este un produs romnesc cu urmtoarele caracteris-
maxim: 3,5 atm Masa net:0,8 kg Gabarit :120 x 120 x 300 mm Finelea filtrrii = 0,5 pm Elementul filtrant este fcut dintr-un bloc de crbuPresiunea
Debit I - 2,5 atm Presiunea minim
1,2 atm
r49
Mihi Toma
ne activ microscopic care ltreaz mecanic : nisipul, argila, rugina, suspensii, alge, bacterii iar chimic: cloruI, pesticidele, trihalometanii (THM). Metalele grele ca plumbul, cadmiul, etc., nu se leag de carbon, dar sunt relinute datorit dimensiunilor elementului bloc, care con{ine in strucfur qi substan{e
cu efect bactericid.
Dac apa care vine pe conduct este murdar sau cu mult rugin, debitul de ap filtrat va scdea foarte mult. Are un pre! rezonabil de 120 RON.
9.2.
FiItTUIMULTISTADIC
Este o invenfie romneasc premiat cu aur la Saloanele de Inventic de la Bruxelles, Geneva, Budapesta qi Moscova. Filtrul are 4 stadii de filtrare gi rea-
lizeaz purificarea apei de la robinet in procent de 99,999Yo adic aproape 100%. Apa filtrat este gustoas, foarte limpede, este o ap vie ca apa de izvor. Se recomand pentru but, terapie cu ap, ceai, cafea, mncare.
Acest filtru refine complet: substanfele organice, (clor, pesticide, hidrocarburi clorinate, trihalometani); metale toxice (plumb, aluminiu, cupru, arsen? cadmiu, crom), bacterii (pyocianic, Escherichia coli, afltrax,
150
proteus mirabilis, salmonella, staphylococcus aureus, enterobacter cloaccae, candida albicaus, klebsiella pneumonial, etc.), parazii (Giardia duodenalis - chisti, Entamoeba histolytica chisti, Crytosporidium
parvum
oochisti, Ascaris lumbricoides -ou,
Trichuris frichiura --ou, Enterobius vermicularis ou, Hymenolepis nana - ou, Taenia solium- ou), precum gi viruqi (Vibrio cholerae). Conform analizelor cute la Institutul Carfiastzino din Bucureqti, dintr-o ap infestat cu 10.000 de miliarde de bacterii de Antrax, filtrul a refinut 99,999Yo, iar dintr-o ap infestat cu l0 000 de miliarde de virusuri ai holerei filtrul a refinut 100%. Diametrul porilor cartuqului filtrant este de 0,2pm. Cartugul filtrant se schimb o dat la 6 luni, dar trebuie cur{at periodic (la 1,2 sptmni sau poate mai rar) funcfie de apa care vine pe conduct cu un burete de buctrie (partea aspr) qi ap, r detergent. Caracteristici filtru: - Presiunea de lucru 0,5 - 3 atm.; - Debit inilial de f,rltare Ia p: 1 atm : 60llor - Temperatura de lucru maxim 50"C - Masa elementului filtrant :250 g;
Masa
filtrului:
1000 g;
apa
Filtrul nu reline srurile minerale de aceea

rmne vie.
Parametrii msurali cu electronometrul pentru apa
l5l
Mih Toma
filtrat cu filtrul MULTISTADIC sunt: - pH: 8,2- 8,4 (alcalin) - POR (Potenfialul de Oxido Reducere) : +140 mV (acceptabil) - Prelul este de aproximativ de 470 RON, iar cartuqul filtrant 280- 300 RON. Un filtru similar cost in Austria 700 Euro gi in Germania 1000 Euro. Din experienfa personal qi a utilizatorilor acestui filtru putem spune c este foarte important starea re!elei de conducte pn la robinetul nostru. Dac re{eaua este veche, atunci pe cartuqul filtrant se depune mult oxid de fier (rugin) qi cartuqul trebuie curlat foarte des (chiar la 2, 3 zlle), scznd debitul pn la 10 l/or. O solulie gsit de utilizatori qi recomandat de noi, este montarea unui pre f,rltru (costa 30-40 RON) care refine suspensiile mari (rugina, nisipul, materiile organice). $i atunci filtrul MULTISTADIC reline bacteriile, compugii organici , metalele toxice, parazilii, virusurile, nemaifiind afectat debitul qi crescnd durata de viaf a ca: tugului filtrant pn la un an. Oricum, apa oblinut prin filtrare cu acest filtru este foarte curat gi sntoas fiind mai bun dect apa plat imbuteliat la bidoane sau sticle de plastic qi mult mai ieftin.
Este o ap recomandat pentru terapie. 152
9.3.
Filtrul SANTEVIA
Este un filtru ceramic japonez cu 8 trepte de filtrare, cu porozitate de 0,3pm Face o ap pur, mineralizat, alcalinizat, ionizat.
Elimin: bacterii, virugi, microorganisme, deqeuri

solide, chimicale, pesticide, insecticide.
Remineralzeaz gi activeaz magnetic moleculele

de ap.
Produce 15- 20 ll24 ore, adic 5 ce e foarte pufin.
litri in 6 ore, ceea
Are dimensiuni foarte mari. Nu se poate monta pe conduct sau pe chiuvet, ci trebuie pus pe o mas sau suport separat. Se alimenteaz manual cu 5 I ap in rezervorul superior, iar dup filtrare aceasta se colecteaz
in rezervorul inferior. Treptele de filtrare sunt: prefiltru ceramic, crbune gi grafit activate, granule de silica, granule de zeolili, minerale poroase, bioceramic, postfiltru cu roci minerale, tunel magnetic. Filtrul central se schimb o dat la 6 luni, filtrul ceramic la 12 luni iar rocile minerale la 4-5 ani.
Preful e in jur de 700 RON.
Ionizatorul de ap PUREPRO JA- 103 Este un dispozitiv fabricat in Taiwan (licenf SUA) gi a fost patentat qi premiat in intreaga lume, este foarte
153
9.4.
Mihi Toma
popular pentru c ofer calitate bun la un pref accesibil. Dispozitivul este compus dintr-un filtru de crbune activ acoperit cu argint qi mai multe straturi de fibre, o camer de ionizare cu 5 electrozi de titan acoperili cu platin (import Japonia, durata de via! 20 de ani), com-
partiment de schimbare rapid a filtrului, indicatori de schimbare a filtrului qi microcomputer.

Caracteristici: - greutate: 3,5 kg; - dimensiuni: 315mm x275mmx 140mm; - tensiune: 22AY; - intensitatea-2-6 A; - consum de curent 100- 200 Wh; - suprafala camerei de electroliz:450 cm2; - capacitate de filtrare 10.000- 12.000 L - garan\ie 2 ani
Ionizatorul poate produce patru nivele de ap alcalin pn la un pH : 10, dou nivele de ap acid, gi ap purificat neutr cu pH: 7,0. Potenfialul de oxido-reducere al apei alcaline produs de acest ionizator se situeaz in zona -200mV pn la -400 mV, ceea ce asigur o hidratare foarte bun la nivel celular. Dispozitivul este prevzut cu sistem de autocurlire (foarte important) iar schimbarea filtnrlui se recomand a se efectuala I an . Se poate monta cu ugurinf pe chiuvet.
t54
tulbure din pufuri. Cnd se iau medicamente se va folosi apa purificat cu pH de 7,0.
se recomand pentru apa
Nu
Preful acestui ionizafor este de aproximativ 3200

RON.
Ionizator JP109 ORION Este un dispozitiv fabricat in Coreea, care produce Ionizarea inteligent a apei, controlatE de un computer Micom. Are sistem de curfare automat a electrozilor, filtru cu mai multe straturi de fibre carbon activ cu argint, calciu gi turmalin. Camer de electroliz cu electrozi din platin gi titan, electrozi imbrcali cu o plas din titan, sistem de avertizare in cazul presiunii sczute a apei, sistem de alarm qi oprirea ionizrii in cazul folosirii accidentale a apei fierbinli, sistem automat de inversare a curgerii.
9.5.
Caracteristici: - tensiune de alimentare220Y; - putere 80W;
- greutate 7,2kg;
- dimensiuni}41mm xl3Omm x330mm; - temperatura apei 4 - 30"C; - trepte de electroliz -4 nivele;
- debit la iegire maxim 3llminut. Durata de via,t a filtmlui este 6 pn la 12 luni,
l5s
Mihi Toma
iar garanfia este de 3 ani. Se poate monta direct

pe chiuvet sau sub chiuvet.
Mod de lucru stand-by - aparatul pornegte in momentul trecerii apei prin el. Ionizatorul produce ap alcalin, ap acid qi ap purificat cu
p}{7,0
Are sistem automat de curtare a

(DARC).
Preful informativ este de 4700 RON.
electrozilor
9.6.
Activatorul de ap AQUARION
Este un dispozitiv american, aflat gi pe piafa romneasc qi produce ap alcalin qi ap acid.
Dispozitivul este compus dintr-un prefiltru care retine impuritfile mari, filtrul propriuzis cu 9 straturi de filtrare (fibra, turmalina, fibra, carbon activat granular cu argint, fibra, calciu, fibra, filtru ultrafin, fibra), valva solenoidal, camera de ionizare cu electrozi de titan platin, microcomputer. Caracteristici:
greutate: 6,5 kg dimensiuni: 245 x
130
x 330 mm
presiunea apei :0,7 - 5 atm temperatura apei: 5 - 30oC
debit maxim al apeiionizate: 3 l/min

1s6
Filtrul
consum de curent: 80 Watt/h material electrozi : platina - titan

se poate
folosi la 4000 I apa (201 pe zi), adic aproximativ 6 luni, dup care se schimb. Display-ul aparatului afiSeaz tot timpul cfi litri au mai rmas de filtrat din cei 4000 l. Prefiltrul trebuie curfat des, mai ales dup spargeri de conducte, reparafii, opriri, cnd apa care vine pe conduct este foarte murdar. Dac aceste situalii se repet des, s-ar putea ca filtnrl propriu zis s trebuiasc schimbat mai des. Dac dispozitivul nu se utilizeaz 30 de zile, filtrul trebuie schimbat. Exist 3 posibilitli de instalare: 1. Lng chiuvet, conectat la conducta de ap
reee cu o conduct suplimentar;
2. Lng chiuvet, conectat direct la conducta

de ap rece fr conduct suplimentar;
3. Sub chiuvet
deloc la vedere, atagat unui
mic robinet montat special pentru filtru Pentru metodele 2 si 3 este nevoie de un instalator. Aparatul produce ap alcalin (4 nivele), ap purificat,, ap, acid (4 nivele). Nivelele apei alcaline: a. pH : 7,5 - 8,5, ap slab alcalinizat, care se folosegte in primele 4 - 7 zile de obignuire a organismului cu acest pH. b. pH = 8,0 - 9,0, ap alcalinizat intre slab qi mediu. Se urc la acest nivel dup perioada de acot57
Mihil Toma
modare inilial. Se rmne la acest nivel 3 - 4 zile. c. pH 8,5 - 9,5, ap alcalinizat intre mediu gi puternic. Acesta este cel maiutilizat nivel de alcali-
nitate pentru apa de but. Unii oameni simt un gust mult mai puternic al acestei ape. Majoritatea oame-
nilor folosesc nivelele b) si c). d. pH : 9,5 - 10+, ap puternic alcalinizat. tn general este considerat un nivel la care apa are un gust foarte puternic qi efecte detoxifiante puternice. Nivelele apei acide a. pH : 6,5 - 5,5, ap slab acidizat,. Se foloseqte pentru igiena oral, splarea dinlilor etc. b. pH : 6 - 5,5, ap. acidizat de la slab la mediu. Se folosete ca astringent pentru ingrijirea pielii. c. pH : 5,5 - 5, ap aeidizat de la mediu la puternic. Se folosete la curfarea buctriei. d. pH--5 si mai mic, ap putemic acidizat. Se
folosegte pentru sterilizare.
Apa acidizat NU se folosegte in niciun caz pentru

but.
Apa alcalinizat se recomand pentru but qi penku

mncare.
Cnd se iau medicamente se va folosi ap purificat (neutr). Pentru copiii sub 6 ani se recomand s bea ap purificat.
Apa generat de aparat este pur (filtrul are pori de

158
Apa, miracolul vieii 0,1 rm) mineralizat, imbogfit in oxigen qi cu structura de clusteri de 6 molecule, ceea ce asigur o hidratare bun la nivel de celul (POR bun).
in general nu este recomandat
s se foloseasc apa-
ratul pentru apa de fintn sau pentru cea foarte dur.
Preful este de aproximativ intre 6000
- 7500RON.
Optimizatorul de ap PI - MAG Este un dispozitiv japonez foarte performant compus din dou pr!i:
9.7.
- prima parte este un filtru cu mai multe stadii (carbon compact, carbon granulat, amestec de ceramice, fulgi de coral); dimensiunea porilor fiind de 0,1pm
- a doua parte este optimizatorul compus din: - o pereche de magne{i putemici, - un inel de ceramic, - un rotor care agit apa dup modelul unui vortex (ciclon) care duce la incorporarea de oxigen in ap, - o surs de ultraviolete.
Se incarc manual in vasul din stnga 1,5
- 2l
ap
(acolo unde este flrltrul) gi dup I I minute se extrage apa din vasul din dreapta. Este preferabil s se introduc in
optimizator applat sau filtrat deja. Apa tratat in acest optimizator are urmtoarele calitfi:
este curat;
159
Mihii Toma
conrine energie magnetic, adic

bioreceptoare;
este aphexagonal; este alcalin;
este
este incrcat cu radialii infraroqii (similare energiei solare);

este o ap oxigenat;
este o ap PI, datorit procesului patentat de
inducfie, ufilizat. in concluzie este o ap recomandat pentru terapie gi pentru intrelinerea unei stri de sntate bune, fiind similar cu apa izvoarelor de munte. Prelul unui optimizator PI - MAG este de aproximativ 300 USD.
9.8. DISPOZITML GAV (Generatorul de

ap vie)
Filtrul GAV este un dispozitiv constituir din 50.000 de magneli hiperstructurafi foarte puternici cu dimensiunea de 100-150 nanometri. Magneii surt turnafi in straturi de Neodimium-Fier-Bor, fiecare strat fiind turnat sub un anumit unghi astfel inct ansamblul fo(elor
oblinute s structureze cristalele de ap oblinnd cristale hexagonale cu proprietlile apei de ghe{ar. Elementele qi parametrii constructivi sunt: - capsula filtnlui din aliaj de inox
160

- inveliul filtrului: crom- vanadium; - plcile redresoare: aliaj din neodimium, fier gi bor; - numrul plcilor de redresare 5;
- numruI straturilor de redresare 50.000; - puterea magnelilor mai mare de 9.000Gauss;
puterea efectiv a acliunii magnetice momentane
mai mare de 60.000 Gauss; - presiunea maxim: 10 Barr - temperatura de lucru 4 - 95oC;
- conectarea Ia furtun de Slfitoli; - capacitatea de fraclionare (rezolu{ia de ac}ionare) este de 0,001 nm; - perioada de pstrare a propriet{ilor GAV este 5070 de ani;
- aza maxim de acliune a dispozitivului este de 1215m (recomandat 9m). Asta inseamn lungimea fevii de la locul instalrii GAV pn la cel mai indeprtat robinet.
- garanfie 5 ani;
GAV este un dispozitiv de ap nanotehnologic care energizeaz, structureaz (la nivel de microcluster i macrocluster) i neutralizeaz informafional apa. GAV transform apa de robinet de calitatea pe care o qtim in
ap bun pentru but , gtit, du, baie, magina de splat,
etc. Apa produs de GAV activeaz, mecanismele naturale de autoinsntoqire qi autocurtire qi improspteaz
fluidele organismului uman. Cheltuielile pentru un litru

161
Mihdil Toma
de approdus de GAV sunt sub 0,0001 Euro/litru. Apa obfinut prin GAV manifest ordine la nivel de microcluster iar structura energiei apei nu are urme de distorsiune, polaritatea moleculelor apei fiind practic
ideal. Datorit acestor calitfi apa obfinut prin GAV poate fi folosit cu rezultate bune in hipertensiune, afec-
liuni ale ficatului, pancreasului, boli de piele, intrirea

imunitAfli organismului, adenom de prostat, afecfiuni
digestive. Credem c pentru terapie dispozitivul GAV ar trebui cuplat cu filtnrl MULTISTADIC montat in amonte deoarece acesta refine clorul, trihalornetanii, metalele grele, bacteriile, virusurile qi parazilii. Costul aproximativ al dispozitivul GAV este apro-
ximativ 200 de Euro.
t62
Capitolul
1O
TERAPII CU AP
Motto:
,,Bem 90% din bolile noastre"
Louis Pasteur
Cred c am realizat cu tofii ct de important este apa pentru noi, ce cantitate trebuie s bem, ce calitate trebuie s alb aceast ap si cum putem obfine o ap de calitate foarte bun. Dac avem aceste informa{ii qi unul sau dou dispozitive prezentate in capitolul anterior, putem folosi apa astfel oblinut in terapii cu asumarea responsabilit1ii pentru ceea ce facem qi cnd totul congtien{i gi cu credinf. Vom prezenta aeum cteva variante de terapii cu ap.
10.1. CURA INTERN
CIJ 4
PAHARE/ZI
Cura intern cu 4 pahare/zise aplic in3 caztxi: a) in scop profrlactic de 2 ori/an cte 15 zile
b) in scop curativ
- 30-45 zile sau chiar mai
163
Mih Toma
mult c) in scop de recuperare sau tratament - perioade orict de lungi, sub control medical. Mod de administrare : in prima zi, duptrezire, se bea 1 pahar de ap, dup care nu se mai bea nimic timp de 15 minute. A doua zi dimineaf a 2 pahare, a treia zi 3 pahare, a paffa zi 4 pahare qi se menfine 15 sau 30 zile. Primele rezultate se observ dup 15 zile de consum. Ce fel de ap se consum Recomandate ar fi urmtoarele tipuri de ap : a) Ap filtrat qi alcalin; b) Ap filtrat, alcalin + Pl (structurat); c) Ap plat qi alcalin (se alcalinizeaz cu Microhidrin sau Calciu coral Alka-Mine, Coral-Mine); d) Ap de izvor de munte la surs; e) Ap de zarzavat: in 2 litri ap plat se purl la macerut 2 morcovi curfali cu peria, raqi qi se las de seara pn diminea[a, cnd se strecoar, se agita 5 minute gi se bea. Diferen{a de I - 1,2 I care rmne dup ce se beau cele 4 pahare de dimineat se bea in cursul zilei. 0 Ap cu lmie: in 2 litri de ap plat, se stoarce sucul de la o lmie qi se rade pu{in coaj (evident dup ce a fost bine splat). Se las la macerat 24 ore, se agit 5 minute, se strecoar qi se beau cele 4 pahare; diferenfa se bea in cursul zi164
lei.
g) Ap cu argil : in 1 litru de ap plat se pun 2

linguri de argil la temperatura camerei, apoi se poate consuma. Argila va dezinfecta apa gi in plus, va aduga o serie de minerale care sunt utile in tratament. Se recomand argila de la magazinele naturiste (e sigur).
Nu uitafi: spunefi ,,MULTUMESC" apei inainte de aobea! Foarte important : apa s fie finut in vase de lut (u1cior, oal, can) sau sticl.
Boli ce pot fi tratate cu ap Afecliuni cancero as e, afecf iuni c irculatorii, afecliuni hepatice, afecliuni glandulare, afecfiunile pielii, afecfiuni renale, afec{iuni digestive, ascite, edeme cu diferite localizri, paralizii in diferite stadii. Perioada cle minimum dou sptmni poate fi uneori suficient pentru dezintoxicare (ar trebui totugi 4
sptmni), dar in caanri de cancer, este bine s se fac o cur de lung durat, mai ales dac se face concomitent cu chimioterapie. La obezitate se poate continua
pn se ajunge la greutatea normal.
Atenfionare : in bolile grave (cancer, scleroz in plci, etc.), este indicat s se obiqnuiasc mai lent organismul cu apa Contraindicalii: anurie (imposibilitatea eliminrii
165
Mihi! Toma
urinei). Cura cu ap aplicat acestor bolnavi poate s duc la edem pulmonar qi chiar moarte. Deci este interzis in acest caz. De asemenea, in cazurile in care urmeaz s se fac o urografie, este indicat s se intrerup
cura cu ap, ulterior revenindu-se la ea. Ea grbeqte eliminarea toxinelor din organism, care uneori pot fi iritante penku tubii renali. De asemenea cura cu ap este interzis epilepticilor gi persoanelor cu afecliuni psihice.
I0.2.
ZEASC
CURA CU AP _ VARIANTA CHINE.
Este o terapie folosit in China, inc din antichitate. Procedeul este simplu. Se bea ap dimineala pe stomacul gol, conform schemei urmtoare :
Apa se bea in prima jumtate de or a diminelii pe stomacul gol, la temperatura camerei. Se observ c femeile ajung abia dup 7 sptmni la doza maxim de 3,5 litri. Doza maxim se line 3 sptmni, adic ZL zlle, apoi se reduce in sens invers, conform schemei. inseamn c o cur complet dureaz 13 sptmni la
166

brba1i gi
l7
sptmni la femei.
Trebuie evitat orice intrerupere a curei mai ales in primele 2l zilel
Nu befi din prima zi l,5litri, ci puteli ajunge treptat la 1,5 I in prima sptmn. Apa care se folosegte este una din variantele de la 9.1 -a, b, c, d, a, f, E. Este bine ca diminea{a vasul cu ap s fie agitat de 120 ori cu ajutorul minilor, cci astfel apa se dinamizeaz qi se energizeaz, devenind compatibil cu corpul fizic Ai energetic al celui care consum apa. Dac este expus la rsritul soarelui (solarizat), iqi mregte raza de acfiune gi rezultatele sunt mai bune. Prin acest procedeu se reconstruieqte starea de sntate. Pentru cei considerali sntoi, cura este considerat profilactic. Atenlie ! : vrstnicii qi hipertensivii, cei cu probleme renale se vor opri la 2,0 - 2,5 litri, qi vor avansa foarte
lent ctre aceast cantitate.
Nu se mnnc nimic timp de 3 ore dup ingerarea apei! Se recomand alimentafia lacto - vegetarian, pe ct posibil BIO i mai pufin srat. Nu se mnnc seara dup ora 19. Pot s apar diverse reaclii secundare de dezintoxicare a organismului : mncfuimi, oboseal, buimceal, umflarea picioarelor, uqoar nervozitate care vor trece de la sine pe msura continurii procedurii. Sunt simp167
Mihia Toma
tome de insntogire. Terapia poate
fi fcut toatvia[a
cte 3 luni pe an.
Efecte benefice qi chiar extraordinare s-au inregistrat in multe boli: cancer, afecfiuni ginecologice, afecfiuni ORL, migrene, hipertensiune, anemii, reumatism, paralizlt, obezitate, artrit, tuse, astm, TBC pulmonar, meningit, afecliuni hepatice, hiperaciditate, colit, constipafie, hemoroizi, diabet, etc. in cazul iradierilor din cancer, se elimin efectele primare qi secundare ale tratamentului cu cobalt. Incercafi s nu intrerupeli apa nici mcar o zi. Mergeli incet mai departe, nu v oprili la jumtatea drumului.
Si nu uitali: spuneli ,,MULTUMESC" apel inainte

de a o bea.
10.3. CURA CU AP CU MICROHIDRIN

I ALKA.MINE
Microhidrina este poate cel mai putemic antioxidant existent in prezent pe piaja mondial. A fost descoperit de savantul american Patrick Flanagan, discipol al marelui om de qtiin! romn Henri Coand, care a studiat timp de 60 de ani structura gi calitatea apei potabile, incercnd s descopere secretul ,,tineretii fr btrnefe". Henri Coand a vizitat 5 regiuni de pe glob in care oamenii triesc peste 100 de ani r boli qi carii dentare,
168
intr-o stare de sntate gi vitalitate excelent. Aceste regiuni sunt: finutul Hunza din Tibet, Vilkabamba din Ecuador, o vale muntoas in Georgia, o vale in Mongolia i alta in Peru. Locuitorii acestor {inuturi au o alimentalie diferit, dar beau ap de ghe{ar. Pentru c vrsta nu i-a mai permis continuarea studiilor sale, a predat gtafeta cercettorului american Patrick Flanagan care, dup inc 30 de ani de cercetri, a descoperit tehnologia de creare a nanoclusterilor, particule cu diametrul de 5 nanometri (10-e m), care au un potenfial electric ridicat gi sunt incrcate negativ, ceea ce determin strucfuri cristaline. Nanoclusterii sunt firigoare infime de siliciu cu incrctur negativ, iar acesta posed puternice insugiri antioxidante, stimuleaz sistemul imunitar gi creqte absorblia gi asimilarea substanlelor nutritive pn la 100% (in mod obignuit absorbfia nutrienfilor se produce ?ntr-un procent de pn la30% !). Microhidrina creqte caracterul bazic al lichidului intracelular, reprezentnd astfel o serioas barier in calea degradrii lesuturilor qi a accelerrii procesului de imbtrnire.
Microhidrina structureaz apa i lichidele din organism. Ea scade presiunea extracelular a apei, contribuind la hidratarea mai eficient a celulelor fesuturilor. De asemenea, este un puternic stimulator pentru producerea energiei in organism. Contribuie la refacerea gi vindecarea celulelor vtmate, la normalizarca proceselor meta169
Mihit Toma bolice, la lupta cu bolile cronice qi la distrugerea gennenilor patogeni.
Modificarea caracteristicilor gi parametrilor apei gi ale unor alimente prin adugarea de microhidrin rczult foarte clar din tabelul urmtor:
Tabelul Produselor Alimentare gi al Buturilor
Buturi
Sifon Suc in sticle Ap distilat Ceai negru
Cafea neagr
inainte de aduga- Dup adugarea rea Microhidrinei Microhidrinei
pH
?q)
4,79 4,26
5,58 6,19 6,55
POR
+480 +350 +280
nH
3,92 6,44 9,80
POR
3,1 63
-78
-270 -342 -255 -362 -398 -360
-473 -615 -681
Lapte nefiert
Ap de robinet
+220 +160 +150 +140
5\)
8,22 7,78 9,36 6,12 9,38 9,87
Suc de portocale proaspt
4,60
6,68 7,40
+52
-75
-
Suc de morcovi proaspt
Suc de greu
serminat
188
170
inainte de aduProduse alimentare

Ou
Pine alb Pine de gru
Dup adugarea
garea
Microhidrinei
nH
8,83 7,76
Microhidrinei
oH
6,45 5,63
POR +210
+322 +208 +385 +487 +438 +319 +288
POR
-352 -227 -336 -137
4,89
5,52
7,715
8,21
Fulgi mic
jun
unc (file) Hamburger (preparat)
de-
4,02
3,98
5,68
5,44 4,92
6,29 8,79
7,51
-45 -86 -r29

-236 -427 -274 -439
-3 16
3,76 Ton conserv 4,34 Pizza Somon proas- 5,78 pt Atlantic Somon afumat 4,91 Salat proas- 6,98
pt Pepene verde Banan 6,67 7,19 5,92
+t7l
+348 +105
9,34
9,08 9,67 8,14 7,65
Brnz inehetat
5.t7
+233 +164 +228 +322
432
183
267
r71
Mihi Toma Suplimente alimentare

Vitamina C
OPC
Inainte de adugarea
Dup adugarea
Microhidrinei
pH
3,88
Microhidrinei
POR +282
+211
pH
5,01
POR -t66
-387
5?1
77)
(proantocianidine Oligomere) Multivitamine Enzime digestive
4,63
+316
57?
7,56
9,7L
5,4r
7,89 6,98 5,68
Calciu
marin)
(depunere
+229 +1q2
1.Jt
-209 -386 -449 -477

-7
Spirulina pulbere
Ficoten
9,65
9,81
+t22
t5
indicele acido-bazic - se refer la concentrafia de ioni pozitivi dintr-o solu]ie ( cap. 2.1) POR - potenfialul de oxido,reducere - exprim capacitatea apei de a lupta contra radicalilor liberi (cap. 2.2) Avnd in vedere cele prezentate la cap.3.2.12 privind apa cu calciu coral Alka-Mine, o cur cu acestea se poate face astfel : - Se pune 1 plicule[ de 1g de Calciu coral in 1,5 I apa filtrat, plat sau de izvor de munte, se agit 1-3 minute cu o lingurit (lingur) de lemn sau plastic, apoi
172
pH -
se bea pe
parcurs::;::':;':^'-::;ap
se forosesc 2
pahare, 1 dimineala, 1 dup prnz, in care se dizolv conlinutul unei capsule de microhiin (Yz dimineafa, % dup prnz). Se amestec tot cu lingura de lemn sau de plastic. in cazul bolilor grave se folosegte cte o capsul in fiecare din cele 2 pahare. Cura line 2 luni, apoi I lunpauz qi iargi 2 luni.
- Dac apar probleme de constipalie sau diaree, se poate intrerupe cteva zile calciul coral (nu gi
microhidrina), se rezolv problema de constipa{ie sau
diaree, apoi se reia.
Dup l- 2 luri, se pot tttiliza diverse sisteme de curfare complet a colonului (Colo Vada 2 plus, Detoxin, procedura cu sare amar, etc.) apoi se continu cura, cu rezultate extraordinare. Oricum este bine s consultali un medic sau un terapeut care a folosit aceste terapii gi
cunoagte produsele.
Afecliuni in care se rocomand aceast terapie - Toate afecliunile cronice - Cancere - Afecliuni ale rinichilor - Hidropizie - Obezitate
- Hipertensiune - Diabet - Artrite, Reumatism - Afecliuni hepatice
173
Mih Toma
- Hiperaciditate - Hemoroizi - Afec{iuni ginecologice - Afecfuni ORL etc. Evident c in timpul acestei cure este bine, mai ales dac avefi o boal serioas, s mncali lacto-vegetarian
Bio, s facefi miqcare, exercifii de respirafie complet, exercilii de relaxare. Nu uitafi: spuneli ,,MULTUMESC" apei inainte de
gi a o bea!
10.4. CURA CU AP SNCrr iN DEU.

TERIU
in urma cercetrilor efectuate, prin

toarele:
administrarea
ASD (DDW30- denumirea tehnic) s-au constatat urm-
la cardio-vasculari reducerea colesterolului gi imbuntlirea general a metabolismului; imbunt{irea semnificativ a strii generale a somnului, a digestiei, a capacitfii de munc, a memoriei, a potenfei, dup o cur de cel pu{in 6 luni;
la diabetici s-a redus glicemia. La diabet de tip I insulino-dependent, glicemia scade mai
repede, necesitnd corectarea dozei de insulin spre a nu aprea accidente hipoglicemice;
174
in psoriazis, uz intern qi extern si folosit inclusiv la gtit;
determin resorblia mioanelor, chisturilor,

adenoamelor de prostat;
in cancere: poate produce stagnarea evoluliei, regresia tumorilor sau dispari,tia lor, in funcfie de tipul de cancer gi gravitatea stadiului
evolutiv. Potenleaz toleranfa la citostatice qi radioterapie in cazul adminishrii concomitente.
MODALTT11 oe UTTLTZARE: Se amestec I I de ap srcit in deuteriu (DDW30) cu 2 I ap filtrat sau plat. Se consum 1,5 llzi din acest amestec, la intervale de 3-5 ore in porfii de 100 - 200 ml. Prima porfie de 150 ml va fi but dimineala latrezire, iar ultima de 200 ml ,
seara la culcare.
Dac v trezili noaptea, mai putefi bea o porfie. Se recomand 2 curelan cu durat de 3 luni ecare.
in come4 se gsegte ca ap QLAzuVfA. Evident c o asemenea cur trebuie insolit de un regim alimentar adecvat, migcare, respirafie, relaxare,
rs gi bun dispozilie.
175
Mihi Toma
10.5. CURA CU AP CU ARGINT COLOI.

DAL
Avnd in vedere propriet{ile acestei ape prezentate la cap. 3.2.10 gi experimentate in toat lumea, vom prezenta cteva modalit1i de utilizare in terapii. Pentru intrefinerea unei stri de sntate normale qi
aducerea cantitlii de argint ce lipsete organismului din caza solului srcit gi a polurii se recomand utilizarea a 3 lingurielzi, concentrafia 5 ppm sau 25 ppm care se fine 15 secunde sub limb pentru o mai bun absorb-
!ie, apoi se inghite. Nu se mnnc, bea, fumeaz 20

minute inainte qi dup ingerarea apei cu argint coloidal. Foarte important! flaconul de plastic ?n care se
afl aceast ap se pstreaz in cutia original (la intuneric), departe de orice cmp electromagnetic (TV, calculator, frigider, cuptor cu microunde) qi nu la frigider. Temperatura optim este de 15 oC. Se va folosi numai lingurila de plastic aflat in cutie (in niciun caz lingurite
de metal).
Cmpurile electromagnetice produc aglomerarea coloizilor de argint qi efectul terapeutic se reduce drasticf Se poate lua tot timpul, evident folosind 2 - 2,5 llzi ap filtrat, plat qi alcalin. in mod normal, aceasta potenteaz foarte mult eficacitatea apei cu argint coloidal.
in cazul tratamentului unor boli este important nu

att cantitatea ci menlinerea concentrafiei de ioni de ar176
gint in organism, de aceea se recomand a se lua cte l2 lingurife la interval de l- 2 ore, sau chiar mai mult (1-
2linguri).
Prezentm mai jos cteva recomandri pentru diver-
afecliuni gi cazuri concrete in care se recomand utilizarea apei cu argint coloidal in concentralie de 5 ppm gi 25 ppm :
se
Grip, rceal
Se iau cerc b2 linguri la fiecare 2 orc (dac e mare febra chiar la I ora). Dac exist qi secrelii nazale se pun picturi in
2 zile, dispar simptomele (se cunosc cantri rezolvate cu 910 lingurife), dar mai trebuie continuat pn la 7 zlle pentru stabilizarea situafinas la 2-3 ore. Dup ei.
Brongit
Se iau de 2-3
an-
onlzi
cdte
2lingurie, l-2
sotmni. minim
Faringita,
gin
De 2-3 orilzi gargar cu 1-2 lingwile ap cu Ag gi de 4-5 ori/zi c6e l-2 lingurile intern De 2 orilzi gargar cu cte 2 lingurife qi de 3-4 ori/zi oicturi in nas si ochi. De 3-4 ori/zi cdte 1-2 linsurite De 3-4 orilzi cdte 2 lingurile sau 100 ml de-a lunsul zllei De 3-4 orilzi cte 1-2 linsurite si de 3-4
Rinita
Tuse
Pneumonie
Coniunctivit
t77
Mihd Toma
Abces Acnee
onlzipicfi:r:,in ochi Local- sprayere sau picturi de 3-4 onlzi pi de 3-4 ort/zi cdte 2-3 linsurite De 2-3 orilzi sprayere sau tamponare local gi intem de 2-3 oi/zi cte 1 lingurit
Gangren
De 2-3 orilzi sprayere sau picurare pe zana afectat gi de 3-4 ortlzi cte 2-3
lingurite De 3-4 ori/zi sprayere sau tamponare sau compres ud fixat pe eczema. Intern de 2-3 orilzi cte 1 linsurit Sprayere local de 4-5 ori/zi gi de ?-3 orilzi cte 1 linguri!, care se {ine ct mai mult in gur. De 2-3 orlzi cte 2 linguri{e intern, sprayere sau compres imbibat de 3-4
Eczeme
Herpes
Furuncul
orilzi
Zanazoster Hemoroizi
Rubeol
De 2-3 on/zi, l-3 lingurile gi sprayere de 2-3 ori/zi De 2-3 ori/zi sprayere local, iar seara o
baie de sezut.
Neurodermit
De 2 anlzi, 1-3 lingurife pentru copii, pentru adulfi de 4 ori/zi - 1-3 lingurile pi tamponare local de cteva orilzi De 3 anlzi pn la l0 picturi aplicate
local si de2 ori/zi cteZlinsurite intern.
178
Micoz
De 2-3 ori pe
zi
cte
2 lingurife pre-
cum tamponri dese locale, iar la ciuperci in tractul digestiv de 2 on pe zi cte 50 ml. La ciuperci la unghii trebuie timo de 4-8 sotmni. baie local
Rni Psoriazis
De 3-4 ori pe zi
soravare oe rni
tamponare sau
tamponare sau
De 3-4 ori pe zi
spravare local
Ulcer varicos
De 3-4 ori pe zi tamponare sau sprayrre qi I dat pe zi I lingurif intern
Arsuri
De mai multe ori pe zi, 8-10 ori,

sprayare sau compres umed fixat.
Cistitii
De 3 ori pe zi cdte l-Z lingurige

chiar 200 ml pe zi
cte 2-3 lingurife
sau
Inflamarea ova- De 2 ori pe zi

relor uretrit
Leucoree
Glomerulonefrit
Adenom de prostat
De 3 ori pe zi cte 1-2 linguri, apoi cteva picturi local pe abdomen de 2-3 ori pe zi gi de 2 ori pe zi splturi locale De 2-3 ori pe zi cltire cu 50 ml gi de 2 ori oe zi cte l-2 linsurite intem De 2 ori pe zi 3-4lingurife sau 100 ml de-a lunsul zilei De 3 ori pe zi cte 2-3 lingurile sau chiar dublu
t79
Mihi Toma
Flatulenf, meteorism Enterit Diaree Colecist
Gastrit De 3 ori pe zi cte 1-3 lingurile
Colon iritabil
Hemorasie
Zilnic 100 - 150 ml de-a lunsul zilei De 3 ori pe zi cte 2-3 lineuri De 2-3 ori pe zi cte 2-3 linsuri De 2 ori pe zi cte 2-3 linsuri De 2 orilzi cte 2-3lineuri
Tamponare/sprayere pn la oorire De 1-2 ori pe zi cdte 3 linguri sau 100-
Borelioz Mastit
Febr
Artrit
Nevralgie trigemeni
ml de-a lunsul zilei De l-2 ori pe zi sprayere sau tamponare gi 2-3 lineurite intem /zi De 2-3 or pe zi cte 1-3 lingurile, gargar qi comprese pe piept. Pentru adulli pn la 3 linguri pe zi sau 100 ml de-a luneul zilei De 2-3 ori pe zi cte I lingur qi de 2 ori/zi comprese De 2 ori pe zi sprayere sau tamponare
150
local
De 3 ori pe zi Zlingurife sau o cur de 4 sptmni cu 100-150 mllzi Urmri ale vac- Ct mai repede dup vaccin de 2 ori pe cinrii sresite zi2lingurite timp de 3-4 sptmni Adenit De 2-3 ori pe zi cte 2-3 lingurife 9i de 2 oril zi tamponare/sprayere Otit medie De 3 ori pe zi picurare in urechi Oreion De 2-3 ori pe zi cdte l-3 linsurite sau
180
lmunitate slbite
Apa, miracolul vielii 50-100 ml de-a luneul zilei
Afte
De 4-5 ori pe zi cltire gur cu 2 lingu-
rife
tern
Stomatit
9i l-2 orilzi cte 1-3 linguri{e in-
De 2 ori pe zi cdte 2 linguri{e pentru cltire aooi inshitire Fibromialgie De 2 ori pe zi cte 2 linguri,te sau 1-3 linsuri Alergii alimenta- De 2 ori pe zi cdte 1-3 lingurife. Pentru re alergii cutanate sprayere/tamponare de 3-4 orioe zi Ru de mare, 1 data pe zi cte 1-3 linguri{e
de masin
Poliartrit cronic
Rubeol Scarlatin
De 2 onlzi cte 1-3 linguri sau 100-150 ml de-a lunsul zilei
Insolatie Varicel
De 2 olzi picturi /sprayere local qi 100 ml de-a lungul zilei De 3 ort/zi cte 2-3linguri sau 100-150 ml de-a lungul zile|' suplimentar gargar gi sDravere in st de cteva oi/zi La fiecare iumtate de or 1-3 lineurite
De 2 onlzi,l-3 lingurife gi de
soravere sau tamoonare
3 oilzi
Oxiuri, Asca-
rizi
Gingivit
De 2 orilzi cteva picturi pe anus, de 2-3 orilzi cte 1-2 linguri sau 100 - 150 ml dea lunsul zilei De 2 onlzi cte l-3 lingurife gi gargar cu 50 ml
181
Mihdil Toma
Dozaj
Deoarece argintul coloidal distruge agenfii patogeni deja in cantitli mici, ajunge de obicei un dozaj mai mic.
Dar in situalii de boli acute grave se recomand dozaje mari. Este important qi diferenlierea intre utilizarea intern gi extern. Putem indica
:
- I dat/zi- 2 lingurile dozaje mijlocii - de 2 sau 3 ort/zi cte 1-2

dozaje mici
lingurile
dozaje
mari
50
100 mUzi
Apa cu argint coloidal nu trebuie (sau rareori poate fi) amestecat cuap. in principiu, in cazul bolilor acute, se oblin rezultate mai bune cu cantitfi mai mari gi mai
dese.
Apa cu argint coloidal trebuie luat neaprat intre mese (cu 20 minute inainte qi dup ingerare nu se mnnc gi nu se bea nimic).
La boli ale intestinului gros, solufia trebuie but repede. in rest este recomandat a se line 15- 20 secunde
in gur, pentru ca substanla activ s fie preluat de mucoasa cavit1ii bucale. O cur pentru intestine poate fi efectuat cu dozaj mare timp de 14 zile, apoi cantitatea poate fi redus. Dup 4 sptmni poate fi intrerupt, iar la nevoie pot fi luate substan{e pentru refacerea florei
intestinale.
Apa cu argint coloidal poate fi picurat fr problet82

me direct in ochi, nri, urechi.
Msuri
: - 1 lingur:8-10
-I
ml ap cu Ag coloidal lingurit: 3 ml ap cu Ag coloidal
Riscuri, mite gi efecte secundare ,,Argintul coloidal nu este incompatibil cu niciun medicament i nu provoac dureri de stomac. Conform cercetrilor din ultimi 200 de ani, nu are niciun efect secundar administrat oral sau intravenos. A fost utilizat cu reniltate extraordinare in cazui grave. Fr a dori s exagerez, a sosit vremea ca argintul coloidal s fie recunoscut nu numai drept cel mai sigur, ci gi drept cel mai eficient remediu din lume." Matt Metcalf, Perception Magazine,3 l0 I 199 5
Cu toate acesteo, fiecare terapie care nu ia in consideralie aspectele mentale Si emolionale ale tratamentului nu poate duce pe termen lung dect la succese par-
iale. in aceastd privin!, argintul coloidal nu este un ponaceu, care ar face asumarea responsabilitlii privind boala Si stilul de vial de prisos. Pn acum, din practica terapeutic nu sunt cunoscute efecte secundare. Ca prim reaclie se pot inrutfi uor simptomele iniliale, datorit luptei organismului cu agenfii patogeni, gen oboseal sau frisoane, care dispar dup 3 zile. in canri mai grele, pacientul reaclioneaz
183
Mihi Toma la inceput cu o stare de spirit schimbtoare sau senzalie uqoar de ru. Pot aprea balonri, ins la un tratament mai lung dispar. Declanarea de alergii la argintul din apa cu argint coloidal nu a fost observat.
Argintul coloidal este netoxic Ai lipsit de efecte secundare u;tilizat terapeutic (pe o durat limitat) chiar gi administrat in cantitli mari. in SUA s-au semn alat cazuri de argiria, colorarea pielii in gri (problem exclusiv cosmetic) cteva zeci de cazuri (60 de cazur). Dar argiria a aprut pn acum numai la persoane care au luat timp de zeci de ani compugi de argint sau solufii de argint oblinute cu aparate de electroliz individuale, deci fr controlul puritfii apei gi a concentra{iei de argint coloidal. Nu se cunoaste niciun caz de argirie provocat de apa cu arqint coloidal
produs de firme specializate si atestate.
Dup calculele specialiqtilor gennani [7], ar putea fi depqit cantitatea de argint din organism dac se iau 78 -372litri de solulie ct 25 ppm de argint coloidal. Ceea ce ar insemna cla o utilizare ziktic, de 100 ml (ceea ce e foarte mult) dintr-o solufie de 25 ppm, ceea ce corespunde \a2,25 mg zilnic, dup 50 luni( 4 ani), s-ar atinge o concentrafie care poate duna omului, asta fr a lua in considerare eliminmea. La o concentrafie de 5 ppm, ar trebui 20 de ani de administrare zilnic a 100 ml !! Ceea ce este practic imposibil !!
184
Modalitfi de combinare
Apa cu argint coloidal poate fi folosit impreun cu toate celelalte terapii, ins trebuie luat in alt moment al zilei. Apa cu argint coloidal poate fi combinat cu esenlele florale Bach, uleiuri esenliale, remedii homeopatice, suplimente alimentare naturale, medicamente, alte terapii cu ap, etc. Dac se folosesc concomitent qi remedii homeopatice, trebuie s fie o distan! de 30 minute intre acestea qi apa cu argint coloidal. Dac se folosesc extern uleiuri esen{iale, trebuie s treac 4 ore pn la tratamentul cu argint coloidal. tn ordine invers sunt suflrciente 2 ore.
Apa cu argint coloidal nu trebuie diluat, nici murdrit cu ap puternic mineralzat.
Msuri suplimentare neceare Deoarece particulele se resping reciproc datorit sarcinilor electrice de acelaqi fel, trebuie evitali orice factori care faciliteaz aglomerarea gi descrcarea 1or. De exemplu : cmpurile electrice, magnetice, tazele de lumin; ceea ce inseamn c apa cu argint coloidal trebuie linut la intuneric, departe de aparatele electrocasnice, gi nu in frigider.
185
Mihd Toma
10.6.
CURA CU AP CU SHT]NGIT
Aga cum am descris la paragraful 3.2.13 apa cu shungit este recomandat in tratamenful urmtoarelor
boli: hipertensiune, diabet, boli cardiovasculare, gastrit, astm, anemie, boli de ficat, de rinichi, ale vezicii biliare, ale pancreasului, dispepsie, oboseal cronic, sistem imunitar slbit, rceli obiqnuite qi impoten{. Exist mai multe variante de cur de ap cu shungit:
Varianta
1
Se beau cel pufin 3 pahare de ap cu shungit pe zi. Aceasta se prepar astfel: la de ap filtrat sau plat
ll
pun 1009 de shungit. Avnd in vedere c pachetul cu chipsurile de shungit are 300 g se pot folosi o dat 3 I de apla care se pun cele 300 de grame de shungit. Apa nu trebuie agitat ci doar lsat s actioneze shungitul minimum 30 minute qi maximum 3 zile. inainte de a fi introduse in vasul at ap chipsurile de sungit se cltesc cu ap rece. Nu se recomand linerea shungitului in ap mai mult de trei zile. Dup trei zile apa se ftltreaz intr-un alt vas iar chipsurile de shungit pot fi imediat refose
losite.
Dup o lun de utilizare chipsurile trebuie s fie expuse l-2 ore la soare. Acliunea shungitului se manifest timp de 6 luni dup care chipsurile trebuie inlocuite.
186
Varianta 2 (cwa japonez) Se bea dimineala imediat dup splarea pe dinli aproximativ 0,51 de ap cu shungit preparat conform celor de la varianta 1. Nu se mnnc qi nu se bea nimic timp de 40-60 minute. Cura trebuie {inut cel pulin 1 iun, dar e bine ca termenul s fie prelungit pn la 2-3 luni. Varianta 3 Este o cur cu ap preparat cu shungit timp de 72 ore pentru schimbarea apei deteriorate din corpul nostru. Se beau 1,5 - 2,5 llzi lar a mai consuma alte lichide. Durata curei in zile este funclie de greutatea corporal. Exemplu: pentru o greutate de 50 kg se vor bea 751ap structurat cu shungit, in total, ceea ce inseamn 50 de zile x 1,5 Uzi. Adic proporfia este de 1,5 I ap cu shungit pentru fiecare Kg al corpului. Evident c pentru o greutate a corpului de 80 kg va trebui sa bem 120 |
ap cu shungit
in 60 de zlle, dacbem2Uzi.
in timpul acestei cure s nu se mai consume alte lichide chiar dac mrim carfiitatea zllnic de ap cu shungit pn1a2,51. Curele de ap cu shungit nu au contraindicafii qi nu se cunosc reacfii adverse.
Se recomand ca
187
Mih Toma
Capitolul l
RECOMANDRI DE FINAL
L Prin tot ceea ce face[i, RESPECTAJI APA. Nu poluali rurile qi lacurile, nu aruncali resturi de niciun fel in ape, luali atitudine cnd vede{i semenii fcnd asa ceva, faceli economie la apa menaje-
ta!
2.
Ct de des aveli ocazia plantali pomi qi copaci gi
participali
la acliuni de impdurire. Pentru c

este cea care ajut decisiv la formarea
pOUnfe
a
izvoarelor cu ap vie. _). incercali s nu mai be{i ap de la robinet. Si nici s-o folosiji la mncare, ceaiuri, cafea. 4. incercali s folosili detergenfii BIO. Pe pia! se gsesc ,,nucile de spun" un produs 100% de origine vegetal, de fapt fructele arborelui Sapindus Mukorossi ) care creqte liber intr-o zona nepoluat din India, la poalele munlilor Himalaya. Acest produs are qi acliune antifungic qi antimicrobian, este hipoalergenic gi este 100% biodegradabil qi nepoluant. Mai mult este gi mai ieftin de 2- 3 ori
188

dect detergenlii sintetici.
5. 6.
Procurali-v un filtru ct mai performant qi folosili apa filtrat att pentru terapie ct gi pentru but qi gtit. in func1ie de banii de care dispunefi gi de scopurile pe care le ave{i, e bine s v procurati un ionizator
sau un activator de ap, pentru a avea ap vie, al-
7.
calin gi hexagonal tot timpul. Folosifi vase de sticl sau lut pentru ap. i in msura posibilitalilor procurafi-v un dispozitiv de in-
formare sau structurare a apei din cele prezentate la capitolul7.4. 8. Puneli etichet cu : ,,IUBIRE I RECUNOTINT" pt sticla cu ap, cu scrisul spre interior. 9. Spunefi,,MULTUMESC" apei inainte de-a o bea. 10. Spunefi rugciunea ,,TATAL NOSTRU" inainte de mas qi faceli semnul crucii asupra mncrii. 11. Puteli folosi ap sfinfit, o cegcu{ la l0 - 15 litri de ap alcalin filtrat sau plat, pentru a modifica structura apei. 12. Dac sunteli bolnavi sau dac vre{i s v menJinefi sntatea, adoptali un stil de viaf sntos cu migcare mult, ap fifrat vie 1,5 - 2 llzi, regim alimentar echilibrat, cu multe legume qi fructe proaspete (80% alimente alcaline, 20oA alimente acide),
relaxare, practicali IUBIREA qi IERTAREA.
13. Fili deschiqi la spirit gi nu refuzali nicio informalie

189
Mihi Toma de folos. Folosi{i-v discernmntul qi ascultali-v att inima ct qi rafiunea. Asumafi-v responsabilitatea pentru tot ceea ce facefi qi gndifi.
sau terapie care :v-ar putea
fi
Nu uitafi c APA este condi{ia esenlial a viefii, de existenla i de calitatea ei depinznd existenla OMENIRII. S protejm prin toate mijloacele apa existent pe TERRA. noi oamenii suntem un NTREG, cu lumin qi intuneric, cu bine qi ru, cu bucurie gi suferin!, iar 70Yo din noi este AP.
S ne aducem aminte c
Pentru a
fi
sntoqi trebuie s ne RESPECTM pe

S
(nu-i aqa, suntem 70% ltL} S ne asumm RESPONSABILITATEA propriei VIETI, a propriei SNf1I i implicit a propriei FERICIRI. uitm c am venit pe Pmnt pentru a ne invfa propriile lecfii de via!, necesare pentru evolufia noastr spiritual.
S nu
NOI NINE qi PC CEILALTI.
RESPECTM APA
S nu cutm
vinovafi iN efenA noastr pentru

190
toate problemele qi suferinfele noastre.
S ne aducem aminte c cele mai puternice medicamente sunt IUBIREA, IERTAREA gi DRUIREA
NECONDITIONAT ( qi APA gtie acest lucru)!

S-I mulfumim lui Dumnezeu pentru fiecare zi pe care o primim, pentru lumina, aerul gi apa pe care ni le
druiegte necondilionat, pentru frumusefile naturii create
de El, pentru bucuriile, pentru dar al
VIATA qi pentru marele
LIBERTIII
de a ALEGE.
Agadar, dragii mei, ALEGETI S FITI FERICITI,
ECHTLTBRATT, SNrOgr, ALEGETT
ror
INIV, ALEGETI s v IERTAJI pentru toate greqelile 9i fricile voastre, ALEGETI s DRUIJI ct mai mult r a
agtepta s
cE
S ruer1r
iNcoNroAR I pE
vol
primi{i nici mcar Recunogtin!.

qi pe
RESPECTATI-V pe voi PECTATI APA !
CEILALTI qi RES-
Cu IUBIRE
191
Mihi Toma
BIBLIOGRAFIE
ANTON, Speranfa, Incursiune in medicina naturistd, Editura Polirom, Iaqi, 2001 2. BEJU, Angela Elena, Echilibrare nsturald optimald, Anatecor Arad, 2007 3. Brsan Lidia, Mic manual de trezire interioard, Editura Angel Therapy, Bucuregti
2005
1.
Brsan Lidia, Tu Si puterea ta interioard, Editura Angel Therapy, Bucureqti 2006 5. BRAGG, Paul C., Postul un miracol, 6. Callum Coats, Vrdjitorul apeirE,ditura Excalibur, Bucureqti, 2009 7. Cousens Gabriel, David Wagner, Energia tahionicd, Editura For You, Bucuregti
2009
4.
8.
CHIRIL, Pavel, Alimentafia echiti-
bratd a omului sdndtos, Editura Nafional Bucureqti,2008
9. EMOTO, Masaru, Miracolul apei,

Editura Adevr Divin, Bragov 10. EMOTO, Masaru, Adevdrata putere a t92
apei,Editura Adevr Din Bragov 11. Lynne Mc Taggart, Cmpul, Editura Adevr Din, Braqov, 2009 12. Yon HOST, Walter, KHN, Werner, Kolloidal Silber aus Medizin, das gesunde Antibiotikum, AT Verlag, 2005 13. Mihit Toma, Dezintoxicareatizicd Si psihicd, Editura Dharana, Bucureqti ,2009 14. NENITESCU, Costin, Chimia General, Editura didactic gi pedagogic, Bucureqti, 1978 15. SAIDA, tefan, DUMITRACHE, Raluca, POPA, Valeriu, Ddruim lumind Si iubire, Tip. Everest 2001, Bucuregti 2007 16. STNCIULESCU, Traian, MANU, Daniela, Fundamentele biofotonicii, Editura Performantica, Iagi, 2002 Articole: GIURGIU, Eugen, Cura cu apd, Formula AS nr.
826t2008
Periodice: Compendiu Conferin! ANATECOR, Arad sept.

2007
Formula AS - nr. 533/2002;66312005; 666/2005; 688/2005; 76412007 ; 82612008.

r93
Mihil Toma
Nutrition & Health - nr. 1, An XII, Cali News,

2007
Conferinfe:
Qx World Conference - Budapesta 17 -20 oct.

2008
194
Cuprins
Mulqumiri Cuvnt inainte Capitolul l

APA, MIRACOLUL Capitolul?
.................5 ..........7
VIETII
....................14
CALTTATTLE r PARAMETRTT APEr.. .....................24 Indicele acido-bazic-pH............................30 Potenfialul de oxido - reducere (POR) .......31 Tensiunea superficial (TS ) ......... ..............32 2.4. Conductibilitateaelectricsaurezistenta
2.1. 2.2. 2.3.

apei
JJ
195
Mihi Torua
Apa .........50 3.2.8. Apa hexagonal......... .........54 3.2.9. Apa srcit in deuteriu.............. ..........57 3.2.10. Apa cu Argint ......60 3.2.11. Apa cu Aur Coloidal .............. ..............72 3.2.12. Apa imbog[it cu calciu de coral : .................73 3.2.13. Apa cu SHT .............75
3.2.7
PI......
Coloidal
coRAL-MrNE
NGIT
Capitolul4
ECHILIBRUL ACIDO-B AZIC. ROLUL CALCruLU N ORGANISM ............. .........7 g
Importanfa
calciului....
..........83
Capitolul5
HTDRATARE r
DESHTDRATARE
........86
Capitolul 6 ALIMENTE ALCALINIZANTE- I-ALIMENTE
Capitolul T ApA - PLTNTEA iNrnB CER r prrtNr...........101
ACIDIFIANTE............. ............93 6.1. Alimente care duc la aparifiaunui mediu puternic alcalin - pH : 8,5 - 9....... .........97 6.2. Alimente moderat alcaline ........97 6.3. Alimente ugor alcaline, pH neutru...............98 6.4. Alimente putemic acide - pH : 5,0 - 5,5....98 6.5. Alimente moderat acide - pH: 6,0 - 6,5 .....99 6.6. Alimente ugor acide - pH neutru 7,0...........99 7.L. Memoria apei........... ................101 7.2. Apa - component a sistemului de laseri biologici... .........108 7.3. Apa - Oglinda Sufletului .......114 7.4. Ape informate qi structurate ....124 7.4.I. Apa informat prin biorezonant........I24
7.4.2. Apa structuratcuADR-4..................126
t96
7.4.3.
7
.4.4.
...............127 Apa Irvoare tmduitoare ... ...... .. .... ... . .. .. .. . 1 3 1
Tahionizat
CAPITOLUL
APA _ FIINT VIE. APA I CORPUL
EMOTrONAL............ 8.1. Apa - Fiinf vie............ 8.2. Apa gi corpul emofional

9
............136 ...........136 ..........143
Capitolul
SISTEME DE FILTRARE I TRATARE A APEI .............147 PENTRU UZ .......149 Filtrul AQUATOR Filtrul MULTISTADIC........ ...150 ..................153 Filtrul Ionizatorul de ap PUREPRO JA- 103 ....153 Ionizator JP109 .....155 Activatorul de ap AQUARION...............156 Optimizatorul de ap PI - MAG...............159 Dispozitivul GAV (Generatorul de ap vie)
9.1. 9.2. 9.3. 9.4. 9.5. 9.6. 9.7. 9.8.
FAMILrAL........... PLUS SANTEVIA
ORION.....
160
Capitolul
10
10.1. 10.2. 10.3. ALKA-MrNE............... 10.4. 10.5. 10.6. SHUNGIT lt Capitolul ...............188 RECOMANDARI DE FINAL .......192 BrBLrOGRAFIE.............
t97
.............163 TERAPTI CU Cur intern cu 4 pahare I 2i...................163 Cura cu ap- varianhchinezeasc........I66 Cura cu ap cu MICROHIDRIN I ......168 Cura cu ap srcit in Deuteriu ............174 Cura cu ap cu ARGINT COLOIDAL ..176 ...186 Cura cu ap cu
Ap...

Apa, Miracolul Vietii

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Apa, Miracolul Vietii

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

MihitaToma ,

Mihif Toma O 2009 Editura DHARANA

Eana Afrardtw Eucure sti

rfe[ ozl-xz zq z e -r.nal [. e litura @g mai I c om

pulsul vielii poate continua la infi-

Apa, mracolul vielii

Apa, miracolul vieii

imi asum eu responsabilitatea

IUBESC, s IERT 9i s AJUT, sau mai

Ar trebui s ne menlinem spiritul deschis,

Avea, a Face gi a Fi in A FI, A FACE qi A AVEA

De unde venim? incotro mergem?

Apa, miracolul vielii

,,Dacd nu vd veli cunoaste pe voi, veli tri n srdcie"

Apa, miracolul vieii

i Apostolul Petru in a doua Epistol Soborniceasc

TERRA. APA este deci cea mai mare bogfie a UMA-

,,nuide,, paai aretuJg:::::,:*,1 ,*rere si rimra.

Apa, miracolul vielii

sngele are 83oA ap.

10. Creeaz vitale; lule;

il respirm; un strat de proteclie in jurul organelor

altor tipuri de radiafii;

Apa este leagnul vielii

Apa, miracolul vielii

Entercoci (Streptococi fecali) /100m1

300y1991 ISO 7899-2

Carbon organic total Nici o modificare anormal

Acceptabil consumatorilor qi nici o modificare anormal

Acceptabil consumatorilor nici o modificare anormal

Acceptabil consumatorilor nici o modificare anormal la Nedetectabili la 100 de ml

22.Clml\ Oxidabilitate (mg Oxi- 5,0

Sulfuri si hidroeen sul-

Apa, miracolul vielii

furat (uell) Turbiditate ([INT) Zinc (us.ll\

1.0 0.01 1.0

Bor lmell) Bromati @e/l)

Mihdi Toma Clorur de vinil fus.ll\ Crom (total) (uell)

Hidrocarburi policiclice aroma- 0,10 tice (pgll)

Apa, miracolul vielii

Trihalometani (pgll) Total (suma concentrafiilor compuilor specificafi)

in afara acestora exist o serie de parametri de care

toxinele. Aceti parametri sunt

",r" celulele noastre,

Potenfialul de oxidoreducere (POR)

Apa, miracolul vieli

in celule dect in cantitti foarte mici qi in rest se elimin.

Apa fiart are o tensiune superficial de

dynelcm2, adic este mai ud dect apa de la relea, dar

Conductibilitatea electric sau rezistenfa

Pentru menfinerea viefii, miliardele de celule ale or-

Acest parametru d informafii in minerale al apei.

Apa, miracolul veii

Capitolul 3 FORMELE APEI

pulsul vielii poate continuo la inJi-

" Alexis Carrel

3.1.1. APA DE PLOAIE

torit polurii aerului prin care trece, devine acid.

3.1.3. APA DE SUPRAFAT

3,I.4. APA DE IZVOR

Apa, miracolul vielii la soare;

apa este bogat

in substanle minerale qi lipsi-

t de poluanfi gi substanfe toxice; izvoarele sunt in zone umbroase, cu tempera-

,,nuide,, paai aretuJg:::::,:,1 ,rere si rimra.

,, o"r"?o:;":":r'J,"'ua-qi pierde pro-