GRUP ŞCOLAR ,,DIMITRIE LEONIDA” PETROŞANI

SESIUNEA DE REFERATE SI COMUNICARI STIINTIFICE

TEMA

AUTOR:
Prof:Paraschiv Camelia

DEVA
-2007-

1
 Rolul orientării şi consilierii este enorm.Aceste servicii trebuie să schimbe abordarea
paternalistă cu una nouă,în care clienţii să-şi assume responsabilitarea unor decizii privind propria
viaţa şi carieră.
Lucrarea de faţă pune în evidenţă problemele care apar în perioada adolescenţei şi totodată o serie
de sugestii privind abordarea lor în cadrul orelor de consiliere,venind în sprijinul diriginţilor cu un
material informativ şi o serie de fişe de activitate şi fişe de informatii utile în cadrul acestor ore.
Prin modul de abordare adolescenţii sunt ajutaţi să găsească o serie de răspunsuri la
întrebările lor , sunt ajutaţi să ia decizii corecte în cazul unor situaţii cu care se confruntă şi
totodată să poată face faţă presiunii grupului care la această vârstă se accentuează foarte mult.
Menţionăm că temele propuse nu acoperă întreaga problematică ce trebuie şi poate fi
dezbătută în cadrul orelor de consiliere,ci reprezintă un început şi o propunere a desfăşurării
efective a unor activităţi de consiliere.
Trecerea din lumea caldă şi sigură a copilăriei spre lumea maturităţii cu responsabilităţile
sale se realizează de cele mai multe ori cu dificultate, sub imperiul nesiguranţei, al confuziei, al
sentimentuiui de teamă care poate mina serioase conflicte şi probleme. Dar dacă nu suntem prea
preocupaţi sau chiar doborâţi de ceea ce ni se pare că se întâmplă tocmai pentru a ne supara şi a ne
face nouă viaţa imposibilă, putem remarca cu certudine că ea, viata, poate fi mai interesantă , mult
mai captivantă, mai ales dacă ne cunoaştem ,,locul" nostru şi dăm un sens acestuia.
Când un adolescent ajunge la 14/15/16 ani, începe să simtă gustul libertăţii pe care treptat o
vrea a fi totală. Vrea să decidă singur. Vrea sa-şi conducă singur viaţa. îi displace controlul
parinţilor şi se străduieşte să le dovedească că nu mai este copil. Însă el nu este nici adult, ceea ce
determină o luptă continuă, uneori dureroasă. Acest conflict are şi o altă latură:adolescentul
doreşte libertate totală, dar este în continuare dependent de parinţi material, financiar. Altfel spus,
doreşte libertate fără responsabilitate şi asta deoarece nu ştie ce înseamnă adevarata libertate care
duce la crestere, la dezvoltare, la împlinire, iar nu la conflicte sau eşecuri continue.
Se impune deci construirea unei imagini corecte asupra acestei ,,himere"care este pentru
adolescent libertatea, iar cel mai sigur punct de pornire este identificarea semnificaţiilor pe care
adolescentul le acordă deja acesteia.
Identificarea conflictelor de rol si status ce pot apare în relaţia cu adultul ca urmare a
necunoaşterii exacte a poziţiei şi a responsabilităţilor adolescentului;
Adolescenţa este o vârstă de graniţă între copilărie si maturitate şi tocmai din această cauză
apar diverse conflicte determinate de neconcordanţa între ce vrea şi ce crede adolescentul că poate
să facă si ceea ce îi este îngăduit de către adult; răspunzători de această situaţie sunt mai mulţi
factori: prejudecăţile adulţilor (,,dacă pentru mine. a fost bine în felul acesta, este si pentru tine"),
lipsa de încredere în copiii lor, tendinţa de a-i proteja prea mult ca nu cumva să aibă de suferit, lipsa
de cunoaştere şi de înţelegere a specificului vârstei, teribilismul adolescenţilor şi ignoranţa lor în
ceea ce priveşte poziţia pe care o ocupă în societate responsabilităţile ce le revin etc.

2
INTRODUCERE
Adolescenţa reprezintă o perioadă de profunde schimbări în toate planurile personalităţii: fizice,
psihice si sociale (relaţional), Şi cum orice . schimbare este însoţită de tensiuni (teamă. uimire,
surpriză, nerăbdare etc.), Cu atât mai mult, această perioadă dc intense căutări, de experimentări noi
şi inedite, de asimilări informaţionale şi comportamentale dezirabile sau mai, puţin dezirabile
provoacă nelinişte, stres şi chiar serioase conflicte care îşi,vor pune amprenta asupra întregii
dezvoltări ulterioare a copilului. lată,deci, că nu degeaba subiectul adolescenţei este atât de des
abordat, având în vedere nu numai complexitatea şi importanţa schimbărilor produse, dar şi ineditul
şi unicitatea acestora pentru care candidatul la maturitate care trebuie să dea examenul
adolescentei.
Dar dacă adolescentul se află în căutarea propriei identităţi (trebuie să răspundă la întrebarea
,,cine sunt eu?"), el nu trebuie să uite că nu este . singur pe acest complicat drum, că există alţii care
parcurg acelaşi drum că şi el şi, în plus, există alţlii care îl pot ajuta dacă vrea sau acceptă acest
lucru.
ASPECTE CE POT FI ABORDATE

• Eu -faţă în faţă cu mine însumi/însămi

• Obiectiv: recunoaşterea propriilor atuuri, dar şi a ,,imperfecţiunilor" care provoacă sentimente

de inferioritate şi inutilitate, ca un prim pas în depăşirea responsabilă a acestora:

Desfăşurarea activităţii

- Formarea unei imagini cât mai realiste şi dezirabile despre propriul corp care să permită
manifestarea unei libertău autentice în relaţiile cu ceilalţi şi mai ales cu sine;
Este suficient să privim în jurul nostru pentru a ne da seama că între . oameni există numeroase
deficienţe fizice, de atitudini, convingeri, temperament, comportament etc. Dornic de genul .,Aş
vrea să arăt ca ..." sau ,,Aş vrea să pot fi atât de dezinvolt ca tine" etc. pot fi întâlnite la oricine într-
un anumit moment al vieţii şi nu numai o dată. Cu atât mai mult, adolescentul care se confruntă cu
semnificative schimbări în propriul corp,mai ales dacă nu este infonnat corespunzator, îşi poate
forma o imagine nerealistă, negativă despre aspectul său fizic, imagine dominată de sentimente de
nesiguranţă, ruşine, teamă, ceea ce va constitui un real obstacol în descoperirea şi afirmarea
ulterioară a identităţii de sine.Pentru aceasta este absolut necesar să se întreprindă demersuri în
direcţia:

• informării adolescenţilor vis-a vis de ceea ce-i aşteaptă şi de ceea ce se

întâmplă cu propriul corp;

• sprijinirii adolescenţilor pentru a se accepta aşa cum sunt, centraţi fiind pe

ceea ce au frumos, bun, valoros etc.;

• înzestrării acestora cu abilităţile necesare valorificării la maximum a ceea ce

au descoperit că au valoros şi autentic.

3
 FIŞĂ DE ACTIVITATE

I. Dacă pe o scală de la 1 la 10 ar trebui să-ţi acorzi o notă pentru cât de placut/ă fizic te consideri,
care ar fi acea notă?
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………

II. Completează următoarele spaţii libere cu răspunsurile tale sincere:

1. Ceea ce îmi place la corpul meu este:
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………

2. Ceea ce nu-mi place la corpul meu este:

…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………

3. Ceilalţi (prieteni, părinţi, cunoştinţe etc.) mi-au spus că Ie place la mine:

…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………

4.Ceilalţi mi-au dat de înţeles (porecla, ironic etc.) că nu le-ar place la mine:
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………

4
 Înainte de completarea fişelor elevii vor trage la sorţi colegul/colegii care vor sta la masa de
lucru, astfel încât după ce fiecare şi-a redactat răpunsurile să le poată discuta obiectiv cu ceilalţi,
Pentru facilitarea acestor discuţii se vor oferi posibile întrebări la care fiecare trebuie să răspundă în
faţa colegilor, cu menţiunea că fiecare poate formula orice intrebare pe care o consideră oportună:
Te-ai lăsat influenţat/ă în aprecierile tale de alţii? Dacă da, de cine?
Te bucură mai mult ceea ce îţi place la aspectul tau fizic decât te supără ceea ce nu-ţi place?
Îţi este uşor să spui lucruri pozitive despre tine însuţi în faţa mai multor persoane?
Ai avut vreodata ceva de pierdut din cauza imperfecţiunii fizicului tău? Ce s-a întâmplat?
În ce masura crezi ca valoarea unui om cste data de fizicul sau?

La sfârşitul discuţiilor fiecare elev îşi va mai acorda o nota care să reflecte gradul de
acceptare a propriului aspect fizic.
Recunoaşterea propriilor atuuri şi lipsuri, a atitudinitor, sentimentelor şi emoţiiilor, a
propriului fel de a fi şi de a vedea viaţa şi lumea;
Trecerea din lumea caldă şi sigură a copilăriei spre lumea maturităţii cu responsabilităţile
sale se realizează de cele mai multe ori cu dificultate, sub imperiul nesiguranţei, al confuziei, al
sentimentuiui de teamă care poate mina serioase conflicte şi probleme. Dar dacă nu suntem prea
preocupaţi sau chiar doborâţi de ceea ce ni se pare că se întâmplă tocmai pentru a ne supara şi a ne
face nouă viaţa imposibilă, putem remarca cu certudine că ea, viata, poate fi mai interesantă , mult
mai captivantă, mai ales dacă ne cunoaştem ,,locul" nostru şi dăm un sens acestuia.

FIŞĂ DE ACTIVITATE

I. Descrie o situaţie în care te-ai simţit cu adevărat mândru de tine şi care ţi-a provocat o mare
bucurie, ghidându-te după urmatoarele întrebări:

Ce s-a întâmplat?
Ce calităţi ai dovedit că ai?
Cine a avut de câştigat de pe urma a ceea ce ai facut?
Ce crezi că au gândit ceilaiţi despre tine?
Cum te-ai simţit trecând prin acea situaţie? Dar pe urmă?
Te-a surprins ceva în modul cum te-ai comportat? Daca da, ce anume?
Comportamentul tău din acea situaţie te-a influenţat ulterior?
Ai fi vrut ca ceva anume să se fi petrecut altfel atunci? Cum?

II. Povesteşte o întâmplare în care nu te-ai comportat aşa cum ai fi dorit şi, prin urmare, eşti
mai puţin mândru de ea, ghidându-te după următoarele întrebări:

Ce s-a întâmplat?
Unde consideri că ai greşit?
Cine a avut de suferit în urma acestei întâmplări? Ce ai pierdut tu însuţi?
Cum i-a influenţat pc ceilalţi comportamentul tău?
Cum te-ai simţit când te-ai comportat astfel? Dar mai târziu?
Ai mai repetat vreodată aceea greşeală? Dacă da, cand şi în ce situaţie?
Ce ţi-au zis ceilalţi despre modul cum te-ai comportat?
Cum te-a influenţat această întâmplare ulterior?

Ce ai schimba în comportamentul tău dacă ai avea ocazia să treci din nou prin aceea situaţie?
Conştientizarea părerilor proaste, dureroase pe care fiecare le are despre propria persoană şi
5
identificarea mijloacelor de depăşire a acestora;
Problema cu care se confruntă cei mai mulţi adolescenţi este aşa numitul ,,complex de
inferioritate", altfel spus, acea senzaţie dureroasă că nimeni nu te place, că nu eşti atât de bun ca
alţii, că esti un eşec, un dezastru personal; că eşti urât, prea puţin inteligent, că ai mai puţine
calităţi ceilalţi şi că oricum nu vei reuşi să faci nici pe jumătate din ce-au realizat cei pe care îi
admiri .

FIŞĂ DE ACTIVITATE

Alege dintre următoarele afirmaţii pe cele care sunt adevărate în cazul tău:
A.
1. Aş vrea ca ceilaiti să nu mai inventeze porecle pentru mine.
2.Am un frate/o soră mai deştept/ă decât mine.
3.Mi se reproşează adesea că văd lucrurile în negru.
4.Am mai multe defecte decât calităţi.
5. Sunt mai urat/ă ca foarte multe alte persoane pe care le cunosc.
6.Câteodată mi se pare că sunt o povară pentru cei apropiaţi.
7.Nimeni nu mă vede aşa cum sunt în realitate.
8.Nu înţeleg cum alţii pot fi atât de sociabli şi interesanţi.
9. Prea puţini oameni mă plac.
10.Mi s-a întâmplat de mai multe ori să nu intru în vorbă cu o persoană simpatică pentru că mă
temeam că mă va respinge.
11.În clasă îi las pe alţii să aiba iniţiativă căci se pricep mai bine.
12.De multe ori sufăr din cauza aspectului meu fizic.
13. Sunt o persoană neinteresantă.
14.Nu-mi place să fiu în centrul atenţiei.
15. Sunt mai mult timid/ă decât sociabil/ă.
16. Privesc spre viitor cu neâncredere.

B.
1.Mă plac mulţi oameni.
2.Sunt o persoană interesantă şi placută.
3. Am mai multă energie decât ceilalţi.
4. Îmi place să fiu în centrul atenţei. .
5. Mă simt apreciat/ă şi simpatizat/ă de prieteni (colegi).
6. Am toate şansele să-mi pot construi o viaţă fericită.
7.Cred că prin muncă poţi realiza orice.
8. Am încredere în viitorul meu.
9. Îmi place să am ultimul cuvânt într-o discuţie
10.Am mai mult şarm ca multe persoane pe care !e cunosc.
11. De multe ori am fost apreciat/ă pentru aspectul meu fizic.
12. Sunt o persoană sociabilă.
13.Mă simt bine în pielea mea.
l4.Am obţinut aproape tot ce mi-am propus.

15. Imi recunosc defectele, dar calităţile mele sunt mult mai numeroase şi mai importante.
16. Cred că fiecare dintre noi are ceva de oferit celorlalţi asta ne face
6
foarte importanţi şi valoroşi.
Atentie; dacă numarul afirmaţiilor alese din sectorul A) este mai mare sau egal cu numărul
afirmaţiilor alese din sectoral B) este nevoie sa-ţi reconsideri substanţial părerea despre propria ta
persoană caci, cu siguranţă, este nerealistă şi foarte negativistă, Tu singur aşezi bariere în faţa
viitorului tău.
Pentru a-i ajuta pe elevi să-şi formeze o imagine de sine cât mai realistă care să le faciliteze
o raportare eficientă şi stimulativă la sine şi la ceilalţi , vom prezenta mai jos o fişă de informaţii
despre ceea ce trebuie să ştie un adolescent confruntat la tot pasul cu sentimente de nesiguranţă, de
confuzie şi chiar de inferioritate.

FIŞĂ DE INFORMAŢII

FORMAREA UNEI IMAGINI DE SINE POZITIVE

Adolescenţa este o vârstă la care tânarul este vulnerabil, dominat de permanenta teama de
eşec, de a fi ridiculizat, de a fi neânţeles şi, în general, de a fi respins de către membru sexului opus.
Toate acestea pot duce la formarea unei imagini de sine negative, cu efecte dezastruoase pentru
dezvoltarea lui ulterioară.Iată de ce adolescenlul trebuie determinat să conştientizeze că:

1. Nu esti singurul care trece prin asemenea momente. Ceilalţi nu sunt chiar atât de perfecţi, de
lipsiţi de griji aşa cum îi vezi tu. Chiar dacă sunt retraşi sau zgomotoşi, modeşti sau plini de
,îngâmfare,fiecare dintre ei vrea să-şi ascundă sentimentele de inferioritate pe care le simt. Aşa încât
Nimeni nu este singur în această încercare de a-şi căuta propria identitate şi propriul loc într-o lume
schimbătoare,constrângătoare şi apparent lipsită de înţelegere.

2. O problemă nu este înlăturată dacă este ignorată sau dacă este lasata să te copleşească ,pierându-
ţi toată încrederea în sine.Dacă timiditatea este ceea care te face să suferi sau ,dimpotrivă
,nervozitatea ,irascibilitatea etc.,primul pas în îndreptarea acestor probleme este acceptarea
lor,recunoaşterea lor deschisă, ca şi a consecinţelor acestora , ceea ce facilitează mobilizarea pentru
depăşirea lor ulterioară.

3. Dincolo de ,,defectele" pe care le ai sau pe care îţi închipui că le ai, există foarte multe şi
valoroase calităţi, atuuri pe care trebuie să le cunoşti şi să le valorifici astfel încât să compensezi
ceea ce nu-ţi place la tine.Dacă nu reuşesti să spui glumele la fel de haios ca prietenii tăi, poate că
eşti bun la matematică sau la română etc.sau poate că te pricepi să asculţi oamenii,eşti un bun
prieten etc.
Nimeni nu se pricepe la toate,dar există multe lucruri pe care le fac foarte bine şi mai multe pe care
le vor face în viitor, numai să conştientizeze care sunt acestea, iar pasul următor va fi o creştere
considerabilă a încrederii în propria persoană.

4. A fi un bun prieten înseamnă a câştiga prieteni adevărţi. Deci nu este nevoie să fii frumos.
sclipitor de inteligent sau foarte bogat ,pentru a avea prieteni. Un prieten adevarat te place pentru
ceea ce eşti: timid, dar cu un suflet generos, neândemanatic, dar săritor la nevoie, cam irascibil. dar
cinstit. Fii aşadar, un bun prieten fi şi vei câştiga prieteni adevăraţi care te vor aprecia la reala ta
valoare astfel încât să te poţi simţi încrezător în tine, în valoarea ta şi, în ultimă instanţă , în viitorul
tău.

5.A spune ,,nu pot"/ ,,nu sunt în stare să fac şi eu aşa ceva" înseamnă a limita şi a pune bariere
propriilor aspiraţii, dorinţe, posibilităţi.
Pentru că de fapt confunzi ceea ce nu poti cu ceea ce nu vrei.Puterea de a reuşi prin forţele proprii
să realizezi un anumit lucru ce aparent este imposibil (dar foarte dorit) este verificată prin însăşi
7
încercarea efectivă de a -l realiza.lar viaţa ne oferă suficiente exemple în acest sens.

6. Nici o greşeală sau vreun eşec nu pot fi considerate adevărate dezastre dacă se pot trage unele
îvăţăminte folositoare în activitatea ulterioară. Important este că, în locul dezamăgirii şi deznădejdii
să realizezi o analiză pozitivă a situaţiei respective pentru a-i identifica cauzele astfel încât acestea
să nu mai acţioneze în viitor. Deci nu suntem nişte „ rataţi" dacă mai greşim, ci putem spune că
avem mai multă experienţă de viaţă: altfel spus, este valabilă vechea zicală „ în tot răul este şi un
bine "dacă, adăugăm noi, suntem suficienţi de responsabili încât să nu mai repetăm aceeaşi greşeală
în viitor.

În căutarea libertăţii...

Obiectiv: asocierea importanţei pe care adolescenţil o acordă libertăţii cu a corectă înţelegere şi

asumare a acestui privilegiu;

Desfăşurarea activităţii

- Definirea conceptului ,,libertate", aşa cum este el înţeles de adolescenţi:analiza gradului de realism
a definiţiilor date;
Când un adolescent ajunge la 14/15/16 ani, începe să simtă gustul libertăţii pe care treptat o
vrea a fi totală. Vrea să decidă singur. Vrea sa-şi conducă singur viaţa. îi displace controlul
parinţilor şi se străduieşte să le dovedească că nu mai este copil. Însă el nu este nici adult, ceea ce
determină o luptă continuă, uneori dureroasă. Acest conflict are şi o altă latură:adolescentul
doreşte libertate totală, dar este în continuare dependent de parinţi material, financiar. Altfel spus,
doreşte libertate fără responsabilitate şi asta deoarece nu ştie ce înseamnă adevarata libertate care
duce la crestere, la dezvoltare, la împlinire, iar nu la conflicte sau eşecuri continue.
Se impune deci construirea unei imagini corecte asupra acestei ,,himere"care este pentru
adolescent libertatea, iar cel mai sigur punct de pornire este identificarea semnificaţiilor pe care
adolescentul le acordă deja acesteia.
FIŞĂ DE ACTIVITATE

I- Completează spaţiile libere după cum îţi sugerează începutul:

1Libertatea este pentru mine ca ……………………………………………………………………….

(completează cu o metaforă)

2. Mă simt liber/ă când .........................................................................................................................

3. Nu mă simt liber/ă când....................................................................................................................

4. Avem nevoie de libertate pentru că numai un om liber ....................................................................

6. Când sunt liber/ă ........................................................………………………………………………

7. Când mi se îngrădeşte libertatea........................................................................................................

8.Pentru a fi liber ..................................................................................................................................

9. Libertatea se câştigă...........................................................................................................................

II. Foloseşte experienţa discuţiilor din cadrul exerciţiilor de autocunoaştere şi comompletează

8
maxima: ,,Cunoaşterea de sine…,,prima condiţie a libertăţii" (K. Marx).
Toate răspunsurile sunt discutate în cadrul grupului, accentuandu-se varietatea lor (poate
chiar contradicţia acestora) şi modul în care libertatea unuia, aşa cum este ea definită, poate încălca
libertatea altuia. Adolescentii se vor afia astfei in faţa unei dileme: pană unde se poate întinde
libertatea, astfel incat să se poată bucura toţi de ea?
Identificarea conflictelor de rol si status ce pot apare în relaţia cu adultul ca urmare a
necunoaşterii exacte a poziţiei şi a responsabilităţilor adolescentului;
Adolescenţa este o vârstă de graniţă între copilărie si maturitate şi tocmai din această cauză
apar diverse conflicte determinate de neconcordanţa între ce vrea şi ce crede adolescentul că poate
să facă si ceea ce îi este îngăduit de către adult; răspunzători de această situaţie sunt mai mulţi
factori: prejudecăţile adulţilor (,,dacă pentru mine. a fost bine în felul acesta, este si pentru tine"),
lipsa de încredere în copiii lor, tendinţa de a-i proteja prea mult ca nu cumva să aibă de suferit, lipsa
de cunoaştere şi de înţelegere a specificului vârstei, teribilismul adolescenţilor şi ignoranţa lor în
ceea ce priveşte poziţia pe care o ocupă în societate responsabilităţile ce le revin etc.

FIŞĂ DE ACTIVITATE
I. Completează următoarele fraze aşa cum îţi sugerează începutul:
1- Cei din jurul meu cred că sunt prea mic pentru................................................................................
2. Mă simt prost când parinţii mă consideră.........................................................................................
3. Sunt destulde matur..........................................................................................................................
4. Cred că responsabilitaţile pe care le am.... ......................................................................................
5. Aş vrea să am ............ ani deoarece.................................................................................................
6. Sunt mai............................................................... decât……………………………………………
colegii (prietenii) mei.

II. Descrie o situaţie în care ţi s-a reproşat că nu ai vârsta potrivită pentru a face ceea ce ţi-ai propus:

Cum te-ai simţit în acel moment?

Ce argumente \ţi s-au adus? Care au fost contra argumentele tale?
Ce ai facut (ai ascultat sau nu sfatul)?
Cine a avut dreptate atunci?
Cum ai proceda acum dacă ai trcce prin aceeaşi situaţie?

III. Completează piramida de mai jos, situând pe prima poziţie persoana (persoanele) care te
apreciază cel mai obiectiv în tot ce faci ,descrescător, pană la ultima poziţie, unde vei situa persoana
care are cea mai eronată imagine despre tine.

9
 FIŞĂ DE ACTIVITATE

lerarhizează urmatoarele valori în ordine descrescătoare a importanţei lor pentru tine:

Sistemul meu de valori

1. Dreptate 1………………………………….

2. Religie(credinţa) 2………………………………….

3. Fericire 3………………………………….

4. Adevăr 4………………………………….

5. Prietenie 5………………………………….

6. Toleranţa 6…………………………………

7- Libertate 7…………………………………

8. Dragoste 8…………………………………

9. Educaţie 9………………………………….

10. Siguranţă economică 10…………………………………..

11. Inteligenţa 11………………………………….

12. Realizare profesională 12………………………………….

13. Cetăţenie 13………………………………….

Sistemul de valori al fiecarui elev va fi discutat în grup şi susţinut de fiecare în parte,
subliniindu-se diversitatea opiniilor şi concluzia că fiecare dintre aceste valori se sprijină pe
celelalte făcând posibilă viaţa personală,viaţa în societate, 0 libertate în sine, o libertate absolută ar
nega existenţa societăţii,întrucât libertatea mea absolută ar încălca libertatea celorlalţi,singura
alternativă rămânând izolarea; numai că omul nu este animat numai de nevoia de libertate, ci şi de
trebuinţa de comunicare, de afecţiune, de apreciere etc, ori toate acestea sunt satisfăcute numai în
societate.
-Depistarea factorilor care îngrădesc libertatea în viziunea fiecăruia,constituind un real obstacol în
calea dezvoltării şi împlinirii personale;
Prin urmare, libertatea are nevoie de limite, atât exteme cât şi interne.În momentul în care aceste
limite nu sunt întelese sau sunt prea presante omul le resimte ca pe nişte constrângeri extreme, ca pe
10
nişte obstacole în calea dezvoltării şi împlinirii sale; iar aceste obstacole pot fi exterioare
(părinţi,şcoala,superiori,prieteni,colegi,siluaţia materială,starea socială) sau interioare
(prejudecăţile, neâncrederea în forţele proprii, timiditatea,ignoranţa, lipsa de educaţie etc.);

FIŞĂ DE ACTIVITATE

I.
l.Factorii exteriori care îmi îngrădesc cel mai mult libertatea sunt:

2.Factorii interiori care îmi îngrădesc cel mai mult libertatea sunt:

II- Ierarhizaţi primii cinci factori, exteriori şi interiori, în ordinea descrescătoare a puterii cu care
acţionează în cazul vostru (altfel spus,care sunt primii cinci factori care vă îngrădesc -în opinia
voastră- cel mai mult libertatea) şi argumentaţi răspunsul:
1. .......................................
2. .......................................
3. .......................................
4. .......................................
5. ........................................

Răspunsurile elevilor pot constitui subiecte de dezbateri ulterioare.Este interesant dacă elevii
depistaţi cu sentimente de inferioritate în activitatea anterioară îsi recunosc (identifică) lipsa de
neâncredere ca factor ce le limitează posibilităţile de acţiune şi de îndeplinire responsabilă a
scopurilor (idealurilor) personale. De asemenea, este important să se urmarească dacă adolescenţii
recunosc în prieteni şi colegii lor unul din cei mai prezenţi factori constrângători ai manifestării lor
ca oameni liberi capabili să aibă propriile opinii, convingeri, principii după care să se orienteze în
viaţă.
Devine chiar imperioasă la această vârstă următoarea activitate referitoare la conformismul
exagerat al adolescentului la tot ce este ,,la moda", la tot ce este popularizat şi promovat de cei de
vârsta lor.
Recunoaşterea a ceea ce este autentic şi copiat/preluat de la grupul de prieteni/colegi în
modul personal de a fi şi de a se comporta al adolescentului;
Înverşunarea cu care adolescentul caută să devină ,,independent" de parinţi, de tot ce
înseamnă comanda adultului, este însoţită, aparent paradoxal, de un efort nu mai puţin susţinut
pentru a fi acceptat de cei de vârsta lui, pentru a fi ca ei si a face ce spun şi ce fac ei. Asistăm la o
mutarea centrului de gravitaţie din jurul pământului în jurul prietenilor etc.
Altfel spus este vorba de un efort pentru conformism; iar o persoană conformistă simte o
permanentă teamă de a fi altfel, de a nu supăra pe ceilalţi, de a nu ieşi cu ceva din tiparele existente.
Nu spunem că atitudinea conformistă este specifică adolescentului (mai ales în societatea noastră în
care există o mare tendinţă de a copia pe ceilalţi şi de a acţiona constant împotriva convingerilor
proprii, fiind sau nu constrânţi de împrejurări), ci ca la această vârstă ,,presiunea grupului" devine
extremă, uneori ridicolă, dacă n-ar fi chiar dramatică prin consecinţele ei. Este suficient să întrebi
10 adolescenţi de ce fumează sau de ce beau, iar 8-9 dintre ei vor răspunde că anturajul este de vină.
11
Uneori se confundă conformismul cu un fals spirit de solidaritate, urmările fiind aceleaşi.

FIŞĂ DE ACTIVITATE

Citeşte cu atenţie următorul caz şi răspunde la întrebările ce urmează:

Dan este elev în clasa a IX-a. Deşi a fost mereu un elev conştiincios, pentru că a avut unele
probleme de sănatăte în ultimii 2 ani, a rămas în urmă cu învăţătura, astfel încât a luat o notă mică
la examenul de capacitate şi a intrat la un profil mai slab. Ajuns în clasa a IX-a, munceşte din
răsputeri pentru a avea rezultate bune care să reflecte un nivel real al posibilităţilor sale
intelectuale.
Treptat a observat cum colegii săi îl ocolesc, îi spun pe ascuns ,,Tocilarul" şi nu-l invită la
ieşirile lor în oraş. Suferă foarte mult din această cauză, astfel încât se hotărăşte să nu mai înveţe
pentru a fi ca tocilarii, mai ales că şi prietenul său (care îi este şi coleg de bancă) îl lasă de multe ori
singur pentru a ieşi cu ceilalţi.

Cum vezi continuarea poveştii lui Dan?

Cum apreciezi comportamentul său? Ce calităţi şi ce defecte are?

Cum ai fi procedat în locul lui?

A cui este vina că se ajunge în această situaţie?

Ai fost pus vreodată în situaţia lui sau a colegilor lui?

12
 FIŞĂ DE ACTIVITATE

I.Completează următoarele propoziţii după cum îţi sugerează începutul:

1.Nu mă poate convinge nimeni să………………………………………………………………
2.De obicei mă las influenţat de colegi când…………………………………………………….
3.Când colegii/prietenii mă contrazic……………………………………………………………
4.Numai o persoană care îşi urmează cu tărie convingerile……………………………………..
……………………………………………………………………………………………………

II.Te afli în următoarele situaţii:

A.Colegii/prietenii pe care-I admiri cel mai mult te invită cu ei în oraş ca să te-înveţe să iei
droguri.Ce faci?

B.Unii colegi te ironizează pentru că eşti prea ascultător/ascultătoare cu părinţii.Ce le răspunzi?

C.Eşti la o petrecere şi prietenii te îndeamnă să bei cât mai mult pentru a demonstra cât de dur/ă
eşti.Ce faci?

D.Colegii tăi se pregătesc să facă o farsă urâtă ,,tocilarului “clasei.Ce faci?

E.Unul din colegii tăi deranjează ora de limba română şi răspunde impertinent d-lui profesor.Ca
urmare,d-l professor cere scădesrea mediei la purtare a acestuia.Toţi colegii îl compătimesc şi
consideră că d-l profesor a fost nedrept şi neânţelegător.
Care este părerea ta? O faci cunoscută colegilor tăi?

13
 Alcoolul, tutunul, drogurile o distracţie nevinovată sau un
pericol?

Obiectiv: depistarea motivelor pentru care adolescenţii consumă alcool,tutun sau droguri şi
formarea abilităţilor de prevenire/renunţare la aceste substanţe toxice;

Desfăşurarea activităţii

Punerea în balanţă a câştigurilor şi pierderilor (conştientizate de adolescent) determinate de

consumarea alcoolului, tutunului şi drogurilor;
Aşa cum subliniam mai înainte, viciul constituie una din barierele cele mai solide pe care fiecare ni
le ridicăm în faţa aspiraţiei la libertate, libertate înţeleasă ca putere de a creşte, de a te dezvolta şi
autodezvolta permanent.Acesta este un aspect pe care adolescenţii nu îl au în vedere (sau nu îl
ştiu):,,sunt liber să fac ce vreau, deci sunt liber să fumez sau să beau" -este o frază pe care o auzim
frecvent de la ei, fară să-şi dea seama că lucrurile stau tocmai invers; nu este o manifestare a
libertăţii lor faptul că fumează, consuma alcool sau droguri etc., ci tocmai aceat lucru le limitează
libertatea lor de a trăi ca fiinţe sănatoase fizic şi mintal, capabile să-şi construiască viitorul.
Fie că o fac din curiozitate (cel puţn la început), fie că o fac din dorinţa de a părea importanţi,
atractivi sau independenţi, tinerii care consumă aceste substanţe nocive sunt sclavi ai grupului din
care fac parte, sclavi ai propriei imagini, ai propriilor slabiciuni şi temeri şi, nu în ultimul rând, sunt
sclavi ai propriei ignoranţe.
Recunoaşterea şi identificarea prejudecăţilor care favorizează şi susţin consumul de tutun,
alcool, droguri;

FIŞĂ DE ACTIVITATE

I. Completează frazele următoare după cum îţi sugerează începutul:

a) Tutunul ...................................................................

b) Când fumez mă simt..................................................

c) Numai dacă fumezi ....................................................

d) 0 persoana care fumează..............................................

e) Daca n-aş fuma .........................................................

II. A. Scrie cel puţin 3 motive pentru care fumezi:

1 ........................................................................
2 ........................................................................
14
3.........................................................................
4. ........................................................................

B. Scrie cel puţin 5 efecte negative ale fumatului;

1………………………………………………………………..
2………………………………………………………………...
3…………………………………………………………………
4………………………………………………………………..
5……………………………………………………………….

III. Citeşte afirmaţiile următoare şi bifează-le pe cele cu care eşti de acord:

a) Fumatul te face mai atractiv

b) Tutunul nu este un drog pentru că este acceptat legal şi are prea mulţi adepţi

c) Fumatul te face independent şi mai matur.

d) Fumatul te face să te simţi bine

e) Numai persoanele slabe devin dependente de tutun

FIŞĂ DE ACTIVITATE

I. Completează următoarele propoziţii după cum îţi sugerează începutul:

a)Alcoolul .................................................................................

b) De obicei consum alcool.......................................................

c) Persoanele care consumă alcool.............................................

II A. Scrie 3 motive penru care consumi alcool:

1. ................................................................................................

2. ................................................................................................

3...................................................................................................

B. Scrie eel putin 5 efecte negative ale consumului de alcool:

1..............................................................................................

2……………………………………………………………...

3……………………………………………………………..

4……………………………………………………………..

5……………………………………………………………..

15
C. Povcsteşte o situaţie în care tu sau un cunoscut de-al tău a avut de suferit de pe urma consumului
de alcool.
III- Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi bifează-le pe cele care sunt adevărate în cazul tau:
a) Beau fiindcă şi prietenii mei o fac,
b) Beau fiindcă asta fac barbaţii.
c) Am o groază de probleme şi alcoolul mă ajută să le mai uit.
d) Beau fiindcă îmi place.
e) Beau fiindcă astfel sunt mai interesant şi mai simpatizat de prieteni etc.
f) Alcoolul îţi dă o stare de euforie care merită toate consecinţele.
g) Beau fiindcă nu pot renunţa la această placere (obicei)
FIŞĂ DE ACTIVITATE

I. Completează următoarele propoziţii după cum iţi sugerează începutul;

a) Drogurile .......................................................................

b) Dacă cincva mi-ar oferi gratis droguri .....................................

c) Persoanele care se droghează

d) Aş lua droguri dacă .............................................................

II. A. Scrie cel puţin 3 motive posibile ale consumului de droguri:
B. Scrie cel putin 5 consecinţe negative ale consumului de droguri:
III. Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi bifează-le pe cele pe care le consideri adevărate:
a) Drogul te face să te simti liber.
b) Numai persoanele slabe ajung dependente de droguri.
c) Nu este nimic grav dacă încerci să vezi cum sunt drogurile.
d) 0 petrecere reuşită presupune şi consumare de droguri.
e) Uneori viaţa este atat de grea încât drogurile reprezintă singurul refugiu.

FIŞĂ CU INFORMAŢII

A. Consecinţele fumatului:

Nicotina este un drog puternic care afectează atât corpul, cât şi creierul:

• îngălbeneşte dinţii şi mâinile:

• produce respiratie urât mirositoare:

• creează dependenţă, se pierde controlul asupra propriei persoane;

• provoacă oboseală permanentă, greutate în practicarea sportului;

• încetineşte reflexele şi activitatea musculară:

• creşterea ratei respiraţiei şi a pulsului ; forţează organismul să consume mai mult oxigen
(îngreunează funcţionarea inimii);

• ajunge la creier în 7 secunde de la inhalare şi produce probleme de concentrare, dificultăţi de

învăţare, modificări ale dispoziţiei afective, încetinirea activităţii intelectuale
16
• cauzează cancer (la plămâni, pancreas, rinichi, creier, gât, buze etc.), boli cardiovasculare (un
procent foarte mare al deceselor cardiovasculare sunt produse de fumat), pulmonare, infarct
miocardic;

Ştiaţi că:

• două picături de nicotină puse pe limba unui câine sunt absolut suficiente pentru u-l ucide? (circa
100 de ţigări fumate in 4 zile lasă în corp 28% dintr-un gram de nicotină);

• un mare fumător pierde aproximativ 4 ani din viaţă în raport cu un mic fumător şi circa 8 ani în
comparaţie cu acela care nu fumează deloc?

• nicotina afectează memoria, chiar numai dupa 2-3 zile de fumat?

• voinţa este remediul suveran al tabagismului?

B.Alcoolul şi consecinţele lui

Consumul de alcool determină efecte grave asupra sănătăţii, vieţii familiale, activităţii şcolare şi
profesionale:

• pe termen scurt, consumul de alcool provoacă reacţii mai lente,logoree verbală,emotivitate,

nervozitate, confuzie.imposibilitatea de a merge correct,de vorbi coerent, dezorientare,agresivitate,
violenţă;afectează capacitatea de memorare; diminuează concentrarea, atenţia;abuzul de alcool este
cauza celor mai multe accidente de masină;creşte riscul de a avea relaţii sexuale
neprotejate:provoacă irascibilitate sau, dimpotrivă, izolare, pierdere a interesului faţă de de orice
activitate şcolară/profesională şi extraşcolară — sport,drumeţii, desen etc.;duce la conflicte în
familie,violentă, destrămare etc.
• pe termen lung, duce la:
- dependenţă;
- ciroza ficatului;
- boli cardiace;
- ulcer;
- cancer;
- alimentaţie necorespunzatoare;
- afecţiuni ale creierului;
Alcoolul este un test aproape infailibil pentru testarea înţelepciunii, a culturii,şi a facultăţii
volitive a fiecaruia. Oricine ştie şi chiar îşi justifică consumul de alcool prin faptul că acesta are
anumite proprietăţi curative,sanogenetice şi nutritive (excită apetitul, favorizează digestia, măreşte
rezistenţa organismului, combate anemia, induce somnul, stimulează respiraţia celulară etc.), dar
uită că toate aceste consecinţe pozitive sunt posibile numai folosind anumite cantităţi prescrise si
numai vin, iar nu alte sortimente de alcool.

C. Drogurile şi consecinţele lor

Consumul drogurilor produce dependenţă, indiferent de cantitatea şi tipul de drag folosit

(cocaină, marijuana, canabis, extasy etc.), atâta vreme cât cel în cauză nu este conştient de
consecinţele acestora:
- izolarea şi îndepărtarea de ceilalţi;
- trecerea fără motiv de la veselie la tristeţe;

17
- agresivitate fară motiv;
- pierderea apetitului chiar şi pentru alimentele favorite;
- pierderea interesului faţă de şcoală, profesie, activităţi preferate;
- somnolenţă, apatie permanentă;
- aspect fizic neplăcut, neîngrijit;
- preocupare permanentă de a procura droguri, chiar cu riscul renunţării la orice bun material, la
orice persoană apropiată
Căutarea soluţiilor de prevenire şi înlăturare a consumului de alcool, tutun, droguri
Punctul de plecare în realizarea acestui demers îl constituie chiar informarea corespunzătoare a
adolescenţilor (dar şi a parinţilor) asupra consecinţelor consumului acestor substance toxice. Astfel,
adolescenţii trebuie să conştientizeze faptul că nu alcoolul, tutunul sau drogurile le asigură o
imagine specială care să-i facă mai plăcuţi, mai interesanţi, mai independenţi, că nu pot scăpa de
probleme ascunzându-se de ele, ci asumându-şi cu curaj consecinţele posibile ale situaţiilor mai
dificile, dezvoltându-şi capacităţile necesare surmontării oricăror obstacole; plăcerea găsită în
consumul acestor subslante este îndoielnică şi efemeră, autentică fiind plăcerea gasită în practicarea
unor hobby-uri, în satisfacerea intereselor, dorinţelor, idealurilor identificate în cadrul unei teme
anterioare(Autocunoaşterea)
Soluţiile pot fi găsite prin tehnica brainstorming, astfel încât toate ideile elevilor să fie valorificate
si supuse analizei ulterioare în cadrul grupului şi pentru că presiunea grupului reprezintă unul din
factorii care acţionează constant în sensul determinării consumului acestor substanţe, să ne oprim
asupra formării la adolescenţi a capacităţii de a spunc ,,NU" prieteniior,colegilor şi oricăror tentaţii
de acest fel.

FIŞĂ DE ACTIVITATE

Ce răspunsuri ai da dacă ar trebui să combaţi următoarele argumente:

ARGUMENTE RĂSPUNSURILE TALE

l.Toată lumea bea.

2. Eşti slab dacă nu poţi bea mai mult decât mine
3. Dacă fumezi arăţi că eşti stilat,
4. Nu ştii să-ţi trăieşti viaţa dacă nu bei.
5. Dacă nu fumezi n-ai ce căuta la întâlnirea noastră.
6. Este amuzant tocmai pentru că nu ar trebui s-o faci.
7. Numai tocilarii şi proştii nu fumează şi nu beau
8. Nu mori dacă încerci şi tu să vezi cum sunt drogurile
9. Dacă nu ripostezi la bătaie esti un laş
10. Şi aşa viaţa este scurta avem, macar plăcerile astea sa le avem
11. Daca nu spui ,,DA" te părăsesc,
12. Cum îndrăzneşti să-mi spui mie,,NU"?
13. Este la modă să vorbeşti vulgar.

NOTĂ: trebuie să ai în vedere că orice om are posibilitatea să aleagă, luând în considerare toate
datele situaţiei respective şi toate consecinţele deciziilor şi acţiunilor sale.
Exemple de răspunsuri posibile:
I. ,,NU. Nu este adevarat, eu nu beau.";
6. ,,NU. Nu este amuzant. Pe mine mă amuză alte lucruri ca: ...";
II. ,,NU. Dacă aste este tot ce vrei, la revedere !";
18
• Cred că m-am îndragostit...

Obiectiv: recunoaşterea valorilor şi a implicaţiilor profunde pe care le presupune sentimentul de

dragoste şi asumarea responsabilă a acestora;

Desfăşurarea activităţii

-Prezentarea imaginii pe care fiecare adolescent o are despre sentimental de dragoste;

Adolescenţa este timpul pregătirii şi al experimentării primelor poveşti de dragoste;
adolescenţii învaţă să exprime şi să-şi controleze emoţiile şi, treptat, în ei se dezvoltă capacitatea de
a iubi şi de a se lăsa iubit, precum şi aceea de a fi intimi în raport cu alţii. Sunt emoţii şi sentimente
noi, fascinante, dar şi dureroase mai ales atunci când tinerii nu sunt suficient de informaţi si de
pregătiţi pentru a le face faţă.

FIŞĂ DE ACTIVITATE
E. Completează urmatoarele propoziţii după cum îţi sugerează începutul:

a) Dragostea ...............................................................................................................................

(completează cu o metaforă);

b) Dragostea presupune .............................................................................................................

c) Fară dragoste viaţa omului ....................................................................................................

d) Numai dragostea îi dă omului ……………………………………………………………..

e) Omul care iubeşte simte .......................................................................................................

f) Dragostea se naşte ................................................................................................................

II. Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi încercuieşte litera

corespunzătoare -A (adevarat) sau F (fals) - după cum crezi de cuviinţă:

1. Dragostea la prima vedere este o experienţă unică. AF

2. Este uşor să faci deosebire între dragostea adevarată şi AF
simpla atracţie.
3. Cred că oamenii care se iubesc cu adevărat nu vor avea AF
conflicte.
4. Cred că tinerii sunt mai capabili de un sentiment profund AF
decât oamenii mai în varstă.
5. Nu este rău să întreţii relaţii sexuale premaritale dacă AF
există sentimente profunde şi sincere.
6. Cel care iubeşte poate ierta orice panenerului său. AF
7. Dacă cei doi se iubesc cu adevărat, greutăţile şi necazurile AF
nu vor avea nici un efect asupra relaţiei lor.
8. Cred că dragostea nu are varstă. AF
9. Îi înţeleg pe cei care sunt foarte geloşi, caci înseamnă că AF
iubesc foarte mult
10. Dragostea adevarată durează toată viaţa. AF
19
 Fiecare afirmaţie este ulterior discutată cu întregul grup pentru a vedea dacă punctajul global
(pe grup) obţiut la fiecare enunţ reflectă o atitudine realistă, responsabilă, bazată pe argumente
pertinente.
Clarificarea perceperii diferenţelor dintre sexe prin explicarea a ceea ce înseamnă a fi
bărbat sau femeie şi prin minimalizarea prejudecăţilor şi a stereotipiilor.De foarte multe ori relaţiile
de dragoste dintre adolescenţi (şi nu numai) sunt ameninţate de numeroasele prejudecăţi care există
în societate şi pe care tânărul nostru le preia şi le transformă în reguli de viaţă, doar pentru că aşa se
spune sau aşa fac alţii; formule de tipul: ,,toţi barbaţii sunt….. " sau ,,toate femeile sunt ..." nu
reprezintă decât obstacole în calea unor relaţii sincere şi profunde. Tocmai de aceea este necesară
dezbaterea în cadrul grupurilor de adolescenţi a acestor stereotipii, astfel încât să fie conştientizate
si să nu mai fie lăsate să acţioneze;

FIŞĂ DE ACT1VITATE

I. A. Care sunt avantajele de a fi femeie? (Scrieţi cel puţin 5 dintre acestea)

…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………

B. Care sunt avantajele de a fi bărbat? (cel puţin 5)

…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………….......................
…………………………………………………………………………………………
C. Care sunt dezavantajele de a fi femeie? (cel puţin 5)
………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………….
D. Care sunt dezavantajele de a fi bărbat? (cel puţin 5)
………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………….

Răspunsurile sunt analizate la nivelul grupului căutându-se de fiecare dată motivaţia acestor
deosebiri între bărbati şi femei.

20
 FIŞĂ DE ACTIVITATE

I. Citeşte enunţurile de mai jos şi exprimă-ţi părerea asupra lor prin alegerea uneia din cele 3
variante: de acord =1, nu ştiu sigur =2, nu sunt de acord =3;

a) Femeile nu trebuie să aibă iniţiativa unei relaţii. 1 2 3

b) Majoritatea bărbaţilor vor să se căsătorească cu virgine. 1 2 3

c) 0 fata se îndrăgosteşte mai repede decât un baiat. 1 2 3

d) Femeile trebuie să stea acasă să aibă grijă de copii. 1 2 3

e) Barbaţii pot întreţine relaţii sexuale înainte de căsătorie, 1 2 3

dar femeile nu au voie.

f) Un bărbat se face de râs dacă îşi arată sentimentele, 1 2 3

g) Şi barbaţii şi femeile trebuie să înveţe să coasă, să spele şi 1 2 3

să gătească.
h) Barbaţii sunt mai buni şoferi decât femeile. 1 2 3

i) Femeile sunt mai îndemânatice decât barbaţii. 1 2 3

i) Barbaţii sunt mai curajoşi decât femeile. 1 2 3

j) Există meserii pe care femeile nu le pot face bine. 1 2 3

k) Femeile sunt capabile de sentimente de dragoste: mai 1 2 3

profunde decât bărbaţii.

1) Bărbaţii sunt mai mult preocupaţi de sine decât (de alţii. 1 2 3

m) Bărbatul trebuie să câştige mai mulţi bani decât femeia. 1 2 3

21
 n) Femeile bârfesc mai mult decât barbaţii. 1 2 3

o) Femeile sunt responsabile de contraceptie. 1 2 3

Se poate calcula un punctaj obţinut la fiecare enunţ pe grupuri diferite (fete/baieţi) -şi în
cazul în care diferenţa este mai mare se impun discuţii ulterioare care să clarifice lucrurile astfel
încât opiniile elevilor să nu mai fie determinate exclusiv de prejudecăţi ce acţionează la nivel de rol
de sex, ci să fie fundamentate pe informaţii şi convingeri pertinente.

PRIETENIA

Prietenia este atitudinea pozitivă adoptată de o persoana în direcţia înţelegerii, respectării şi

ajutării celor din jurul sau.
Dacă ne naştem într-o anumită familie, fară posibilitatea de a o alege, în schimb noi sutem
cei care ne alegem prietenii, după propriile noastre criterii, care convin sistemnlui nostru de valori.
Sentimentul de a avea un prieten pe care să te poţi baza sau acela că tu însuţi eşti o persoană pe care
alţii se pot baza şi în care au deplină încredere, te face să te simţi mai bine, mai puternic şi mai
încrezător; şi pentru aceasta pentru ca prietenia înseamnă sinceritate, responsabilitate, generozitate,
altruism, bucurie -condiţii de care viaţa fiecăruia are nevoie pentru a deveni mai umană, mai
împlinită.

ASPECTE CE POT FI ABORDATE

• Prietenia şi semnificaţia ei pentru adolescenţi

Obiectiv: configurarea aspectelor fundamentale care caracterizează prietenia, ca reiaţie

simpatetică profundă între două sau mai multe persoane;

Desfaşurarea activităţii
Conştientizarea importanţei şi a semnificaţiei prieteniei prin recunoaşterea atitudinilor şi
comportamentelor presupuse de acestea;
Omul este o fiinţă socială, o fiinţă care traieşte, se formează si se dezvoltă printre oameni şi
cu ajutorul acestora. Dar omul are mai mult decât nevoie de oameni - el simte dorinţa de a fi
apreciat, admirat, simpatizat, iubit; este definitoriu pentru om să traiască în armonie cu semenii şi,
mai mult, să iubească şi să fie iubit.
FIŞĂ DE ACTIVITATE

Completează urmatoarele fraze;

Prietenia.......................................................................................................................
Prietenul/prietena mea ................................................................................................
Numai un bun prieten .................................................................................................
Fară prietenie ..............................................................................................................
Sufăr când prietenul/prietenii mei……………………………………………………
Am învăţat de la prieteni……………………………………………………………..
Prefer ca prietenii mei .................................................................................................

II. Sunt un prieten bun pentru că:

………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………..
22
 Nu sunt un bun prieten pentru că:
………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………..
Analiza atitudinilor personale greşite în relaţia cu prietenii;eventual, fiind necesare anumite
sugestii de la colegi;
Limitele prieteniei; în numele,,prieteniei’’ se fac numeroase gesture exagerate care se vor
sau pur şi simplu se consideră iertate, ele fiind premise între prieteni (porecle mai mult sau mai
puţin plăcute, lovituri,în glumă,jigniri etc);
Conştientizarea relaţiei absolut necesară între prietenie şi respect.

ARGUMENT………………………………………………………………………pag1

INTRODUCERE ………………………………………………………………….pag2

1.Eu-faţă în faţă cu mine însumi/însămi………………………………………….pag2

2.În căutarea libertăţii……………………………………………………………..pag7

3.Alcoolul,tutunul şi drogurile –o distracţie nevinovată sau un pericol?...........pag13

4.Cred că m-am îndrăgostit………………………………………………………pag18

5.Prietenia………………………………………………………………………….pag21

23
 1.Dobson James-PREGĂTIREA PENTRU ADOLESCENŢĂ,Misiunea creştină noua
speranţă,Timişoara,1944.
2.Ghica Vasile-GHID DE CONSILIERE ŞI ORIENTARE ŞCOLARĂ,Editura
Polirom,Iaşi,2000.
3.Bucur Eugeniu,Popescu Octavian-EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE ÎN
ŞCOALĂ,Editura Fiat Lux,Bucureşti,1999.
4.Băiaşu Nadia,Predonescu Eusebiu-CONSILIEREA ÎN ŞCOALĂ-Editura
Conphys,Râmnicu Vâlcea,2001

24