CORPUL ENERGETIC. TREZIREA LUI KUNDALINI In lumea antica, preotii-terapeuti ai eto-!acilor "e #ucurau !e un renume !eo"e#it.

$Dio, una !in "ur"ele lui Ior!ane", a%irma ca etii erau aproape tot atat !e ci&ili'ati "i $"a&anti$ ca "i recii$ (De la Zalmoxis..., p.))*. Vom vedea ca acesti initiati abordau o medicina integralista (holistica) asemenea yoghinilor, motiv care ne determina sa avansam ipoteza ca nu le era straina nici structura energetica a corpului subtil, atat de familiara tuturor variantelor de Yoga. Socrate vorbeste cu admiratie despre medicii "regelui trac Zalmo is", a caror doctrina si practica erau superioare celor ale medicilor greci (!laton, Charmides, "#$ d). %liade arata ca "reputatia medicilor geto&daci era reala si ca ea s&a mentinut timp de secole. 'ar !laton comunica cateva detalii de mare valoare( importanta acordata "sufletului" de catre Zalmo is care este in acelasi timp zeu, rege si terapeut) relatia functionala intre sanatatea conservata printr&o "metoda totala", in care sufletul *oaca rolul decisiv, si obtinerea nemuririi... !e scurt, Zalmo is este zeul&terapeut care se preocupa inainte de toate de sufletul uman si de destinul sau. +ntr&adevar, e ista o anumita traditie despre Zalmo is iatros (cf.,omasche-, Die alten Thraker ++, +, pp.$. s/.), si, cum remarca !arvan (Getica, p.".#), nu este o intamplare daca 'ioscoride, doctor grec din sec. + e.n., s&a straduit sa adune si sa inregistreze un mare numar de nume daco&gete de plante medicinale (cf.,omasche-, op.cit., pp.00 s/.)" ( De la Zalmoxis... , p.$1). 'ar sa&i dam mai bine cuvantul lui Socrate, pentru a ne furniza o mostra din invatatura lui Zalmo is( "'upa cum nu se cuvine sa incercam a vindeca ochii fara sa fi vindecat capul, nici sa tamaduim capul fara sa tinem seama de trup, cu atat mai mult nu trebuie sa incercam a vindeca trupul fara a cauta sa tamaduim sufletul) cauza pentru care cele mai multe boli nu se supun artei medicilor 2elladei este ca ei nesocotesc intregul pe care ar trebui sa&l ingri*easca, iar daca acestui intreg nu&i merge bine, nu poate sa&i mearga bine nici partii" (!laton, Charmides, "#3 d&e). +n cele ce urmeaza vom cauta sa aducem argumente in spri*inul ipotezei ca stramosii nostri posedau cunostinte despre elementele structurale ale corpului energetic( canale (nadi) si centre (cha-re). !entru amanunte privind corpul energetic, trimitem cititorii la serialul pe aceasta tema publicat in revista Y456 S!47,676. Vasile 8ovinescu avansase ipoteza unei analogii intre geografia hiperboreana si cea a 'eltei 'unarii. %l sustinuse e istenta unei similitudini intre 9area 7eagra si 4cean (Strabon o numea "nou ocean", Geografia +, 0.":), +strul fiind "-eras o-eanoio" & golful oceanului (6pollonius din ;hodos, 6rgonautica +V, "<0), iar bratul central al deltei

numindu&se =oreostromion. +nsulei 6lbe, unde se afla templul lui 6pollo amintit de 2ecateu din 6bdera (citat de 'iodor din Sicilia, ++, .3), el i&a gasit corespondentul in +nsula Serpilor, numita in vechime 8eu-e (6lba) unde s&ar afla ruinele unui templu apollonian, si care era incon*urata de denumiri geografice asemanatoare( 4lbiopolis, insula 6pollonia, >etatea 6lba langa 7istru, =olgrad (orasul alb). +nsula hiperboreana ,hule era in marea >ronium, careia el i&a stabilit o corespondenta cu 9area 7eagra saturniana. ,ot 2ecateu afirmase ca din +nsula 6lba a hiperboreenilor se vedea 8una. !ornind de la aceasta, 8ovinescu a aratat ca +nsula Serpilor e in fata orasului Sulina (numit inca de localnici Selina, si consemnat astfel in De administratione imperii de >onstantin !orphirogenetul si in Periplul Catalan din "?3#). +n numele lagunei 8etea el o vedea pe 8eto (in dialect pelasg 8ete), mama lui 6pollo (si a Selenei), cea nascuta "in fata tinutului celtilor, in partile oceanului @undeA este o insula numita 8eu-y" (2ecateu). +n ,ulcea (dar si in ,uzla) sustinea ca se regaseste numele insulei ,hule. 8a randul lor, ;.>ristian si B.9ihaescu vor vedea in 9area 7eagra corespondenta 9arii =altice (deoarece ambele sunt mari interioare) si in >rimeea (>hersones tauric) corespondenta 'anemarcei (>hersones cimbric) (Dacia..., p.0?&0#). >redem ca aceste speculatii nu fac decat sa ne indeparteze de la 6devar. Vom remarca, mai intai, ca mari civilizatii din vechime au fost legate de zona deltelor unor fluvii cum sunt 7ilul, 5angele etc. 'elta 'unarii este formata din trei brate (canale), asemenea celor trei canale energetice din corpul subtil uman (reflectare a structurii Biintei >osmice, Virata)( +da, Sushumna si !ingala. >analul +da este canalul lunar, al energiei feminine, deci ar putea fi pus in relatie cu 8una sau Selena (Sulina), in timp ce !ingala, canalul solar, va corespunde fratelui acesteia, 6pollo (zeul Soarelui). Simbolul sacru al sarpelui (insula cu acelasi nume) indica energia serpentiforma Cundalini, incolacita in ea insasi de trei ori si *umatate (ca si sarpele&zeu 5li-on gasit nu departe de 'elta, la ,omis&>onstanta, cu tot atatea incolaciri si al carui par de femeie o sugereaza pe Cundalini). Sediul lui Cundalini este osul sacru, in care, in stare inactiva, aceasta se afla incapsulata si complet izolata de rest, asemenea unei insule. 6tribuit altui brat, numele sfantului 5heorghe este indisolubil legat de doua simboluri revelatoare. !rimul este sarpele (dragonul, balaurul), deci Cundalini. +n al doilea, lancea, nu este greu sa ghicim canalul Sushumna (coloana vertebrala) care se inalta drept (ca o lance) intre serpuitoarele canale laterale ale sistemului nervos simpatic. ,ema va fi dezvoltata mai *os, in cadrul alegoriei sarpelui. ,rezirea lui Cundalini este insotita de instaurarea beatitudinii. 4r, alte denumiri date +nsulei Serpilor erau 2eli ea (Belicia), care are aceasta semnificatie, si "nesos ma-aron" (+nsula !reafericitilor). %ste vorba,

desigur, de cei care aveau activata energia Cundalini. 'esi citeaza elemente ale unor cunoscute basme, 8ovinescu nu poate sesiza adanca lor semnificatie. Vom incerca sa suplinim aceasta lacuna in cele ce urmeaza. +n serialul despre ">iclurile cosmice" a fost analizata semnificatia celor trei metale( arama, argint si aur, ce revin obsesiv in basmele noastre, aratand ca ele pot fi puse in legatura si cu energia celor trei canale. 6stfel, arama (cel mai dur metal din cele trei) corespunde canalului drept, masculin, !ingala) argintul, moale, indica +da nadi, canalul lunar, feminin) iar aurul, cel mai nobil dintre ele, trimite la Sushumna, canalul perfectiunii, al echilibrului desavarsit. %l este >alea ;egala a lui Cundalini, ce duce in +mparatia >erurilor (Sahasrara). 7u intamplator, rezultatul final al diferitelor transformari (atingerea starii de Yoga) este aurul (realizarea suprema, a Sinelui)( palatele se prefac intr&un mar de aur, parul devine de aur etc. 9arul de aur e aruncat in capul alesului (Sahasrara). +n basmul Fata Imparatului Rosu, Bat&Brumos va sari cu calul sau (Cal-i, zeitatea Sahasrarei, al carui vehicul e calul) si va lua coroana de aur pusa in varful unei sulite (Sushumna, coloana vertebrala). Bidel unor surse autentice, 8ovinescu vede in cal energia Cundalini, in turnul ce avea in varf fata de imparat (aici 6di Sha-ti, zeitatea pereche a Sahasrarei) & simbolul coloanei vertebrale si in coroana de aur & Sahasrara. %l atentioneaza asupra prime*diei trezirii violente (termenul corect ar fi "trezirea neautorizata") a energiei Cundalini (Dacia..., p.3"). =asmele pun in evidenta caracterul secret al acestor cunostinte initiatice( coliba este urata pe dinafara (corpul fizic) si de aur pe dinauntru (corpul subtil activat de Cundalini)) parul de aur este disimulat sub o basica etc. >alea catre 'umnezeu presupune o lupta (interioara, in mod evident). %roul (Sinele nostru) trebuie sa invinga multe dificultati (prin asceza, tapasia, in Yoga clasica). %l se va lupta cu fortele raului( zmei, animale monstruoase, persona*e malefice (asa cum in marile epopei hinduse lupta era purtata impotriva demonilor). 8ovinescu remarca( "=atalia simbolizeaza acel haos indispensabil si prealabil coborarii ;azei ceresti care&l va organiza dandu&i vibratia initiala necesara" (Dacia..., p.3:). +ntr& adevar, Cundalini se manifesta ca energie vibratorie. +n metodele traditionale, trezirea ei este rasplata luptei interioare a yoghinului. %fectul sau asupra sistemului energetic interior este trecerea de la o stare de dezechilibru (haos) la echilibrul perfect organizat, in armonie cu divinitatea. >and se refera la stradaniile sau la metamorfozele eroului (simbolizand evolutia sa spirituala catre realizarea Sinelui, concomitent cu o transformare profunda), cifrele ? si 3 dezvaluie activarea etapizata a celor trei canale, respectiv a celor sapte centre energetice clasice (sau noua, la un nivel superior al cunoasterii & v. mai *os).

9erele de aur sunt vegheate trei nopti, eroul va lupta cu zmeii trei zile si trei nopti, va repeta unele incercari de trei ori, va infrange trei zmei, va trece trei poduri, va strabate trei paduri, sau va traversa o apa, un munte si o padure. 9etamorfozele presupun schimbarea a trei costume (de arama, argint, aur), se produc dupa ce se plesneste din bici de trei ori, dupa ce faptura inghite trei guri de *aratic, se scutura de trei ori, se da de trei ori peste cap etc. ;elatand transformarea calului (D), 8ovinescu arata ca astfel "eroul ia in mod virtual in posesiune cele trei lumi... %roul a descoperit adevaratul 6gent, el a eliberat pe Sha-ti, captiva unei materii vulgare si de dispretuit. 8ovita la cap, formidabila putere a Sarpelui se trezeste si zboara pana la 7ori, pana la 8una, pana la Soare... Biecare lovitura de frau sau invartire de >heie deschide !oarta stramta a uneia din cele trei lumi" (Dacia..., p.<:). +n opinia noastra, eliberarea celor trei printese simbolizeaza admirabil eliberarea (activarea) puterilor celor trei canale & 9aha&8a-shmi, 9aha& SarasEati, 9aha&Cali, corespunzand celor trei guna, respectiv Sattva, ;a*o si ,amo. 8ovinescu vedea in cele trei fete ale +mparatului Verde din basmul arap! "lb, trei shakti (puteri), "trei aspecte ale ";egelui 8umii"", cele trei Iele din traditia romana, #argalina$ Rosalina$ %avatina, sau %an&iene. 4bsedat de +anus, in dezacord cu %liade, el o asimileaza pe Sanziana cu Sfanta +oana, aspect feminin al lui +anus, ca +ana (F) (Dacia..., p.3$). >analele laterale au semnificatii antagonice. 6stfel( & canalul stang (feminin) +da reprezinta 8una, recele, trecutul, noaptea, intunericul, pasivitatea (inertia), umiditatea, moliciunea, semnul minus, simbolul Yin etc.) & canalul drept (masculin) !ingala e caracterizat de Soare, caldura, viitor, zi, lumina, actiune, uscaciune, duritate, semnul plus, simbolul Yang etc. +n memoria basmelor le regasim sub forma contrariilor( "tara in care imparatea fratele cel mai mare era tocmai la o margine a pamantului) si craiia istuilalt la alta margine" (latura dreapta si cea stanga a corpului subtil). +mparatul Verde, corespunde canalului +da( verdele e o culoare rece, imparatul avea trei fete. >raiul ;osu trimite la canalul !ingala( rosul e o culoare calda, craiul avea trei feciori. 'ar 8ovinescu vede aici simboluri alchimice( plumb, mercur, sulf... (Dacia..., p.3<).GHbr +n reprezentarile artistice, 6dam si %va se tin de&a dreapta si de&a stanga 6rborelui Vietii, simbolizand astfel canalele laterale !ingala (masculin) si +da (feminin). >ontrariile apar si in numele eroului 2arap&6lb (negru si alb). % curios cum 8ovinescu nu a sesizat semnificatia, de vreme ce consimte ca "2arap& 6lb este 7egru&6lb, Yin&Yang" (ibid., p.3?)) "2arap&6lb este numele romanesc al Yin&Yang, echilibrare perfecta de antinomii" ( Interpretarea..., p.0$). +n pofida acestui fapt, el se lanseaza in speculatii care&l conduc la concluzii false, potrivit carora eroul basmului ar fi cand 9istretul 6lb (4mul Iniversal al erei 9istretului, p.3.&3$), cand 5anesha&+anus (p.31),

cand Suveran !ontif si ;ege al 8umii (p.<?), cand !erseu (p.<$) ori !arashurama (p.<3) sau chiar ;ama (p.1<). 6lte numere (totdeauna pare) ar putea sugera ramificatiile ple urilor ce corespund cha-relor & numarul lor de petale( patru piloni ce spri*ina !amantul (9uladhara), sase sau douasprezece aripi ale calului nazdravan (SEadisthan, respectiv 6nahath), varsta de saisprezece ani cand eroul porneste sa caute ,inerete fara =atranete si Viata fara de 9oarte (Vishuddhi), doi pesti ce spri*ina !amantul (6gya, nivelul superior de manifestare al Biului 'ivin 5anesha&!amantul, adica +isus, simbolizat de !este). >at despre Sahasrara al carei nume inseamna "lotusul cu o mie de petale", numarul sau simbolizeaza transcendenta. 'intre animalele benefice care il spri*ina pe erou, unele sunt cunoscute ca vehicule ale zeitatilor ce guverneaza centrele energetice( cainele (6di 'attatreya&Vidul), leul ('urga&6nahath), pa*ura (Crishna&Vishuddhi), calul (Cal-i&Sahasrara) etc. 'eosebit de semnificativ ni se pare faptul ca eroul ii va imobiliza pe 9urgila, 9iazanoapte si Zorila, adica va suspenda ,impul. 9etafora, care ii scapa lui 8ovinescu, este trezirea lui Cundalini, pe canalul central, al prezentului, ceea ce ii permite yoghinului sa traiasca e clusiv in prezent, de fapt, sa fie Calatit (dincolo de ,imp), sa supuna ,impul. 8ovinescu reda te tul unor colinde ('acia..., p.0$&?:) din care reproducem( "'a #anastirea cu noua altare( #i!ard noua lumanare ))) %i din Padure mare %!a taiat un Copac mare( %i s!a facut o #anastire "lba #are Cu noua altare( %i noua Tronuri de "ur Cu slove de "ur)( In "ltarul #are * %anta #aria #are)( In "ltarul #ic * %anta #aria #ica)( In "ltarul din #i+loc #aica Domnului sedea..." 7e e primam surprinderea ca scriitorul, care nu era strain de hinduism si yoga, nu a putut remarca aici simbolismul evident( >opacul este 6rborele Vietii (sistemul energetic subtil). >ele trei 9arii sunt energiile celor trei canale, reprezentate de entitati feminine( 9aha&SarasEati, 9aha&8a-shmi si 9aha&Cali (v. mai sus). 9anastirea 6lba 9are este Sahasrara (lotusul alb cu o mie de petale)) cele noua 6ltare (noua lumanari, noua ,ronuri de 6ur) sunt cha-rele (in mod obisnuit considerate in numar de sapte) doar marii initiati au cunostinta si de cele doua superioare( =indu si 6rtabindu, ce transcend limitele corpului uman), tot atatea etape energetice ale evolutiei lui Cundalini. +n povestirea arap!"lb, pentru a a*unge la curtea imparatului (Sahasrara), eroul si Spanul trec noua mari, noua tari si noua ape mari. 8ovinescu ignora sensul atat de evident afirmand( "acestea ni se par a corespunde la cele 1 constelatii circumpolare" (Dacia..., p.<?, nota "").

8ovinescu trimite la o descriere luata din *dda( ">unosc noua lumi, noua domenii acoperite de arborele lumii, acest arbore cu intelepciune intemeiat care se implanta in sanul pamantului" (Interpretarea..., p.":.& ":#). >ele sapte cha-re sunt indicate in Povestea gainusii de aur pe care 'umnezeu o transforma, dimpreuna cu puii intr&un roi de stele( >losca cu !ui, !leiadele (3 stele). 8ovinescu recunoaste in aceste simboluri cosmice, manifestarea unor entitati divine( "8egatura lui cu divinitatea se putea face prin intermediari cosmici ("closca cu pui") prin care putea primi putere in rezolvarea tuturor problemelor" (ibid.":0&":?,":#). >ele sapte cha-re pot fi regasite si in basmul despre eroul care taie balaurul cel urias in sapte bucati (v. alegoria sarpelui). Baptul ca fiecare cha-ra este guvernata de un aspect al divinitatii, rezulta din urmatoarele versuri ('acia..., p.03&0<)( "...,oua preoti preutesc ,oua diaconi citesc( In locas Dumne&eiesc-) Si mai departe( "In Dalba #anastire #are( "ho 'er Doamne 'er. #anastirea cu ,oua "ltare( %i cu /eturi aurite) Da in /eturi cine sade0( * Ilion$ 'anga el e #aica Precista( 'anga #aica Precista %ade 1atranul Craciun( 'anga 1atranul Craciun %ade Ion %ant Ion))) (%i %iva 2asilea". 6vem de&a face, evident, cu numele aspectelor divine care guverneaza cha-rele (6ltare, Jilturi, toate cu ma*uscula)) intre ele apare... SivaDDD Vasilea (=asileus) indica suprematia lui Shiva. 8ovinescu nu observa nimic din acestea. %l va atribui numelor populare de sfinti, corespondente arbitrare( Sfanta 9aica & 8atona) Sf. 9aria 9are & 5aia) Sf. 9aria 9ica & 'iana, 8una) +on&Sant&+on este +anus, iar >raciun & Saturn, pe cand Siva este "4ps >onsiva, divinitate a recoltelor"DDD Zeitate minora, ce nu are nimic dintr&un =asileu al zeilor. % ista numeroase alte dovezi ca stramosii nostri admiteau stapanirea zeitatilor (incarnarilor, aspectelor divine) asupra cha-relor. 6nalizand basmul 8ostrita (Interpretarea..., p.33,<:), 8ovinescu consemna( "7ici un om nu se poate mantui prin propriile&i sfortari si necesita spri*inul si interventia unui Soter (mantuitor, intermediar) coborat din ceruri" e emplificand prin "9aria 8ipan (9aria sotia !estelui), nume soteriologic prin e celenta, ceea ce inseamna ca 9antuitorul apare si in ipostaze feminine. +n dogma crestina 9aria este "corascumparatoarea" genului uman". +n alta parte (Dacia..., p.?<&?1) el furnizeaza elemente referitoare la relatia aspectelor divine cu cha-rele, dar intelesul real ii scapa, propunand piste false.

"%us la cheia raiului( 1una ceata mi!e adunata Tot de sfinti de aceia sfinti( %i!mi citeau$ prooroceau$ %i!mi citeau de Dumne&eu( %i pe Dumne&eu nu!l stiu))) /os la cheia raiului( In stalp de piatra mi!e!ncheiat) D!unde sfintii c!au&ea$( *i saltara si &burara$ %us mai sus se ridicara$( Cu norii s!amestecara) /os mai +os ca se lasa( Pe stalp de piatra cadea3 Cand acolo c!a+ungea( Carti pe brate ca!si lua$ %i citea$ proorocea$( De trei &ile si trei nopti) %talp de piatra in patru crapa( Iata Dumne&eu ca scapa-) Si mai departe( "/os la tara duce!m!oi( Chei in mana prinde!voi #anastiri deschide!voi( %lu+be sante face!voi". ,recerea lui Cundalini prin cha-re este in mod traditional comparata cu deschiderea (descuierea) unor porti. 6m vazut ca, in crestinism, Sahasrara are semnificatia de +mparatie a >erurilor (;ai). >heia a*ungerii in ;ai se afla in Cundalini, amplasata (in starea initiala, adormita) "*os"( la baza coloanei vertebrale (in osul sacru)) dar dupa ridicarea lui Cundalini in Sahasrara, cheia ;aiului a*unge "sus". >eata de sfinti reprezinta aspectele divine ale cha-relor, care sunt integrate, toate, in Sahasrara. %le reflecta calitatile divine, pe care initiatul trebuie sa le descopere, trecand de la ignoranta la cunoasterea divina( "Si&mi citeau de 'umnezeuK Si pe 'umnezeu nu&l stiu". %ste o conditie indispensabila, ce caracterizeaza "alesii, carora pasiunea de cunoastere le&a prins toti ganglionii, iar sarpele le&a muscat din leagan calcaiul", minunata metafora cu care 8ovinescu isi incheie volumul Interpretarea esoterica a unor basme si balade populare romanesti (p.0:0). 5anglionii reprezinta, desigur, ple urile nervoase corespunzatoare cha-relor sistemului subtil (v. serialul Corpul nostru energetic). Stalpul de piatra este, evident, canalul Sushumna din coloana vertebrala. Cundalini e incuiata la baza acestuia( "/os la cheia raiului( In stalp piatra mi!e!ncheiat ". Saltul, zborul sfintilor semnifica ascensiunea. 9ai intai insa e necesar ca aceste entitati ce guverneaza cha-rele sa o elibereze pe Cundalini, iar aceasta presupune in prealabil cunoasterea divina (al carei sediu e tot *os, in cha-ra SEadisthan stanga)( "/os mai +os ca se lasa( Pe stalp de piatra cadea3 Cand acolo c!a+ungea( Carti pe brate ca!si lua$ %i citea$ proorocea". 'upa dobandirea cunoasterii, cha-ra cu patru petale a 9uladharei de la baza coloanei se deschide, eliberand energia dumnezeiasca a lui Cundalini (de fapt 'uhul Sfant, care ii ilumina pe prooroci, de unde si desele referiri la proorocire)( "De trei &ile si trei nopti$ %talp de piatra in patru crapa( Iata Dumne&eu ca scapa".

+n fine, "*os la tara duce&m&oi" se refera la elementul !amant care e asociat 9uladharei, cea mai de *os cha-ra. +n serialul publicat in revista Y456 S!47,676 s&a aratat ca al noualea 6vatar, +isus >hristos, stapaneste 6gya cha-ra, situata in centrul fruntii ("al treilea ochi" cum i se spune in +ndia). +n basmele cosmologice romanesti se poate citi (apud Dacia..., p..1)( "Sfantul Soare este Bata lui >hristos, 4chiul lui 'umnezeu". +n acest sens, amintim si una din incercarile la care Spanul il supune pe Bat&Brumos, trimitandu&l sa aduca nestemata stralucitoare ca soarele din fruntea cerbului, ce era lepadata la sapte ani odata (aluzie la cele sapte cha-re, la cele sapte etape pe care le parcurge Cundalini). 6gya cha-ra este un pasa* e trem de dificil. 6ici se intersecteaza cele trei canale. %a e situata intre baloanele ego&ului si superego&ului. % poarta, trecatoarea cea ingusta ce duce la +mparatia >erurilor, despre care vorbea +isus, stapanul 6gyei, care se desemna prin aceasta metafora cu semnficatie precisa. %a e amintita adeseori in tezaurul folcloric al memoriei colective. 2arap&6lb e trimis sa aduca 6pa Vie si 6pa 9oarta de unde se bat muntii in capete. >ele doua feluri de apa reprezinta contrariile, energia ce curge prin canalele laterale( canalul stang, al inertiei (6pa 9oarta) si canalul drept, al actiunii (6pa Vie). +n incercarea sa eroul e a*utat de o pasare, simbolul 'uhului Sfant, adica al lui Cundalini. 9untii ce se bat in capete sunt e tremitatile superioare, proeminente, ale canalelor laterale( ego si superego (v. mai *os, 'ostrita). 8ovinescu vorbeste in alta parte de "ultima incinta a ;aiului,... unde se gaseste !oarta Stramta") "portile stramte, puntile de trecere, pazite de cei ce au realizat o initiere regala") "centrul ocupat de contemplativii puri, desavarsitii unei initieri") "pazitorii sunt entitati mitice" (Interpretarea..., p."<). 'ar nu poate face cone iunile necesare. ,ot in basmele cosmologice (apud Dacia..., p..1) se arata( "!amantul e Sfanta 9aica. !amantul este o insula de argint cu osie de aur. Bocul este +mparat, 6pa este +mparateasa. !amantul e incon*urat de ape. 'easupra sunt 6pe, dedesubt sunt 6pe". +n aceasta descriere sintetica se regasesc cele trei cha-re inferioare. 9uladhara ocupa e tremitatea inferioara (!amantul). >ha-rele superioare ei sunt numite +mparat si +mparateasa( imediat deasupra este SEadisthan cha-ra simbolizata de Boc (+mparatul)) mai sus se afla 7abhi cha-ra, ce reprezinta 6pa (+mparateasa). +nsula este 9uladhara sacrum in care e incapsulata Cundalini (ca pe o insula). >analul stang, +da nadi (argintul) porneste din 9uladhara. 4sia de aur e canalul central Sushumna, a carui baza e 9uladhara (!amantul). +n sans-rita, 9ula L suport, 6dhara L radacina. +n fapt, e radacina intregului sistem subtil, adica a >opacului Vietii. Semnul 9uladharei e sEasti-a, numita Steaua !olara( "sEasti-a... indica de asemenea pe cat de precis posibil, situarea "polara" a acestui >entru" (Dacia..., p..$)) "SEasti-a clavigera... pecete a !olului (Interpretarea..., p.$#). "Steaua

!olara este... Ste*arul >ampului" (Dacia..., p..1). +n acest centru, pe care il considera a fi (in basmul 2arap&6lb) 5radina Irsului (5radina !olara), 8ovinescu vede locuind aspectul feminin, "aspectul de Sha-ti"" (ibid., p.<.). +ntr&adevar, dupa cum am vazut, in 9uladhara sacrum rezida Cundalini, reflectare la nivel uman a lui 6di Sha-ti, Zeita !rimordiala. 7abhi cha-ra se afla in centrul zonei abdominale a Vidului, 4ceanul +luziilor, 7abhi si Vidul au culoarea verde. 7abhi e guvernat de Vishnu si de Sha-ti a sa, 8a-shmi. Vishnu pluteste pe 4ceanul primordial, sustinut de sarpele urias Shesha. 'in frazele confuze ale lui 8ovinescu ( Dacia..., p.<.), am putea deduce, cu bunavointa, ca in 4strovul Verde isi au resedinta Vishnu si Sha-ti a sa. +n Dacia hiperboreana (p.10), 8ovinescu constata relatia ce e ista intre persona*ele fabuloase (ce&l vor a*uta pe 2arap&6lb sa&si atinga telul) si elemente( Blamanzila (!amant), 5erila (Boc), Setila (6pa), !asari&8ati& 8ungila (6er). Sa&l a*utam sa intregeasca enumerarea cu atributul lipsa al lui 4chila (8umina). Vedem in aceasta, parcurgerea de catre Cundalini a cha-relor corespunzatoare acestor atribute&elemente( 9uladhara, SEadisthan, 7abhi, 6nahath,... 6gya..., respectiv invingerea dificultatilor pe care acestea le pot ridica in calea energiei subtile. Iltima incercare( fata de imparat se preface in pasare (arhetip spiritual, aici Cundalini) si se ridica in inaltul >erului (Sahasrara). !rinderea acesteia reprezinta cucerirea telului suprem, deci unio mystica intre manifestarea masculina (6tman) si cea feminina (Cundalini). 6cestea sunt, la randul lor, reflectarea principiilor cosmice primordiale( ,atal (Sada&Shiva) si 9ama 'ivina (6di Sha-ti). Simbolismul nuntii cosmice este admirabil descris in balada populara a #ioritei. 6ici, moartea reprezinta starea de Samadhi, unirea cu 6bsolutul. %liade arata ca "numerosi autori romani au recunoscut... aceasta nostalgie a reintegrarii cosmice", apreciind ca "intr&adevar, balada reprezinta, pentru cultura romaneasca, in acelasi timp o problema de folclor si de istorie a spiritualitatii populare si un capitol central in istoria ideilor". %l respinge "interpretari fanteziste, ca de e emplu cea a lui ,h.'. Sperantia, care vede in #iorita "un mit sau o legenda rituala" "de origine egipteana", facand parte "din cultul cabirilor""(De la Zalmoxis..., p.003&00<). "'iaconu vedea in balada... "un rest de poezie... infatisand impreunarea sufletului ciobanesc cu imensitatea cosmica", un strat poetic anterior adaptarii sufletului daco&roman la valorile crestine" (ibid., p.0?"). 8ucian =laga "descifra in balada semnificatii mai profunde, care nu erau sesizabile decat de la un anumit nivel speculativ". >oncluzia lui %liade e ca "balada #iorita este ea insasi rezultatul unui proces creator... care, la o anumita epoca, a efectuat transmutatia unui comportament ritual primar intr&o capodopera

poetica, incarcata de semnificatii noi si purtatoarea unui mesa* mai bogat si mai "elevat"" (ibid., p.0??). >itatele ce urmeaza provin din varianta data de Vasile 6lecsandri. 'e la bun inceput suntem preveniti ca ne aflam "Pe!un picior de plai$( Pe!o gura de rai-) Spre deosebire de cei ce au vazut aici doar o metafora poetica, %liade observa ca "intri in cu totul alta lume" care "nu are nimic de&a face cu riturile funerare... +n #iorita universul intreg este transfigurat. Suntem introdusi intr&un cosmos liturgic, in care se savarsesc 9istere. 8umea se reveleaza "sacra"... concepte specific crestine nu sunt atestate in #iorita" (p.0.$). >itim mai incolo( "%a le spui curat( Ca m!am insurat C!o mandra craiasa( " lumii mireasa))) %oarele si luna( #i!au tinut cununa))) Preoti muntii mari$( Pasari lautari Pasarele mii( %i stele faclii." >raiasa este energia feminina Cundalini) a 8umii 9ireasa e 6di Sha-ti, simbolul Becioarei 'ivine (5auri), corespondent cosmic al lui Cundalini. Soarele si luna reprezinta canalele laterale, iar cununa e Sahasrara. !reotii&munti sunt simbolurile geografiei sacre, de fapt, aspectele divine masculine ce guverneaza cha-rele, in timp ce pasarile reprezinta puterile lor feminine (Sha-ti). Stelele sunt corespondentele cosmice ale cha-relor, iar faclia e simbolul energiei spirituale atotpatrunzatoare (!aramchaitanya). %liade (ibid., p.0.3 si nota .1) arata( ">a o nunta au fost interpretate de misticii si teologii crestini agonia si moartea lui >hristos. %ste suficient sa amintim un te t de Sfantul 6ugustin in care >hristos "ca un nou mire... vine in patul nuptial al crucii, si urcand in el savarseste nunta" (cf. Sf.6ugustin, %ermo suppositus, "0:, S (In ,atali Domini, +V)". %ste, deci, o transcendere a eroului baladei catre nemurire, o invingere a mortii, dobandirea prin Yoga a starii de unire permanenta cu 'umnezeu. 6ceasta ii permite, arata %liade, "sa triumfe asupra propriului destin" (ibid., p.0.<). 8ovinescu semnaleaza o serie de fragmente ale cunoasterii cosmologice continute in legendarul romanesc, dar nu e in stare sa le interpreteze corect (Dacia..., p..1&#:). % plicatiile noastre sunt incadrate de acolade M N( "Bocul MCundaliniN vine de la 'umnezeu Mca reflectare a Sfantului 'uhN. 'umnezeu sta in el) el e 'umnezeu. !amantul M9uladhara, v. mai susN se spri*ina pe patru piloni Mcele patru petale ale 9uladhareiN si o osie Mcoloana vertebrala) canalul central, SushumnaN. 4sia se reazema pe un =alaur care se incolaceste in *urul ei MCundalini incolacita in *urul sau, in osul sacru de la baza coloanei vertebraleN. !amantul e vegheat la cele

patru colturi de patru Serafimi Mcele patru calitati sacre ale zeitatii ce guverneaza 9uladhara( puritate, inocenta, intelepciune, bucurieN. +n centru e un 9unte pe care sta 'umnezeu Mmuntele sacru, sediul lui Cundalini, cunoscut in geografia sacraN. +n centru este o fantana MCundalini ca "apa vie") v.mai *osN. >erul MSahasrara, +mparatia >erurilorN este sustinut de sapte piloni Mcele sapte cha-reN paziti de sapte ingeri Mcele sapte zeitati ale cha-relorN. >ei sapte ingeri vegheaza asupra lungimii, latimii, adancimii, inaltimii si centrului >erului Mcalitatile cha-relor se regasesc integrate in SahasraraK>erulN. !amantul este incon*urat de 6pa Sambetei Mosul sacru, contine apa vie a lui CundaliniN. 6pa Sambetei este matca tuturor apelor Maici este originea celor trei canale, ca niste rauriN. 6colo e >etatea lui 'umnezeu Mosul sacruN si 9arul rosu Mrosul e culoarea lui 5anesha, stapanul 9uladhareiN. 6pele lumii ies din 9arul rosu, se raspandesc in lume si se intorc la 9arul rosu MCundalini se ridica pe canalul central si coboara pe cele lateraleN. 9arul rosu este 4sia !amantului. %l se gaseste acolo unde e =uricul !amantului". +n legatura cu aceste ultime propozitii, 8ovinescu citeaza dintr&o "colectie de ghicitori"( & Inde este =uricul !amantuluiF & +n mine insumi) sau( & 6colo unde sunt eu. !e =uricul !amantului e un 9unte Sfant. !e 9unte e o 9anastire de maici MCundalini e reflectarea 9amei 'ivine care e Sfantul 'uhN. 'umnezeu trimite prin ele mesa*e in 8ume Mactivarea lui Cundalini, inseamna conectarea cu 'umnezeu) toti pro%etii aveau energia CundaliniK'uhul Sfant activ in ei, de aceea puteau primi mesa*ele lui 'umnezeuN. 6colo se gasesc Sfanta 9iercuri, Sfanta Vineri, Sfanta 'uminica" Mfiecarei zile a saptamanii ii corespunde o cha-ra si o divinitate( marti pentru 9uladhara, miercuri pentru SEadisthan etc., luni pentru SahasraraN. 8ovinescu recunoaste in aceste sfinte "aspecte feminine de arhangheli planetari" (Dacia..., p.$3). 'upa opinia noastra ele sunt "puterile" feminine (sha-ti) ale celor sapte cha-re (cha-rele avand, desigur, si corespondente planetare). 6m vazut ca energia Cundalini este manifestarea la nivel uman a !uterii 'ivine !rimordiale (6di Sha-ti), care este 9ama Sfanta. %a se pogoara asupra fatului, la varsta de doua&trei luni. ,rezirea ei e numita de indieni( "a doua nastere", termen folosit si de +isus in convorbirea cu 7icodim (+oan ?.?,#). -Coborat!a coborat( #aica %fanta pe pamant) I!a venit vremea sa nasca( %i umbla din casa!n casa-) 8a o lectura simplista vom vedea in aceasta simpla relatare a istoriei biblice despre nasterea lui +isus, precum si recunoasterea Becioarei 9aria

ca 6vatar (incarnare divina pogorata pe pamant). 'ar "casele" pot reprezenta cha-rele, pe care le parcurge 9ama Sfanta Cundalini, harazind a doua nastere. 8ostrita, descantec de facere usoara cules de prof. Vasile !opa de la liceul "7icu 5ane" din Balticeni (apud +nterpretarea ..., p.31&<?) este in intregime o alegorie a trezirii energiei Cundalini( -" fost odata( 4 lostrita de aur Chicata( In apa sarata$ In apa bahlita$( De maluri malita) "pa intunecata$( De stanci incongiurata-) 8ostrita de aur aflata in apa sarata e simbolul lui Cundalini (feminina ca si lostrita). Sarea reprezinta elementul !amant (de maluri malita), deci 9uladhara sacrum ce contine initial energia in stare latenta. 6pa intunecata, de stanci incon*urata e osul sacru in care e inchisa Cundalini. -'ostrita se chinuia$( Tot in sus sarea$ Rau se farama$( %i nici ca putea Din balta sa iasa( 'a apa aleasa$ Din ia& sa s!arunce( 'a apa mai dulce-) %nergia Cundalini doreste sa se ridice pe Sushumna (tot in sus sarea), sa iasa din osul sacru (din balta sa iasa). =alta, iazul, pot avea aici si o alta semnificatie( canalul central este intrerupt pe portiunea abdominala (Vidul, =hava Sagara adica 4ceanul iluziilor) v. mai *os "apele ce mint"). +ntr&adevar, parasimpaticul prezinta o discontinuitate intre nervul vag si ple ul solar. ,endinta sa e sa a*unga in +mparatia >erurilor (Sahasrara) & "apa aleasa". !erformanta nu e posibila decat cu a*utorul 9amei 'ivine (6di Sha-ti) care ii va permite accesul la cele trei canale (trei tei) ale >opacului Vietii, deschizand cha-rele (frunza&nfrunzita si floarea&nflorita)( -Dar norocul ei( Ca pe sub trei tei Cu frun&a!nfrun&ita$( Cu floarea!nflorita Precista trecea$( #ari c!o vedea$ %i se!nduiosa( %i asa graia5 ! 'ostrita$ lostrita$( Draga copchilita$ ,u te chinui( ,u te neca+i$ Gura n!o casca$( %ufletul nu!ti da$ Ca eu oi vra+i$( %tancile!oi urni$ %i tu ii scapa$( %i te!i bucura) >ei ce practica Yoga Spontana ************************ Referindu-se la trezirea lui Kundalini prin metoda clasica, Lovinescu consemna pe buna dreptate, despre trezirea lui Kundalini: "Operatia izbandita (este cea mai grea "performanta" din lume) aduce deconditionarea, perfectiunea, starea de zeu, in crestinism de inger" (Interpretarea , p !"#) $liberarea energiei Kundalini aduce cu sine starea de bucurie, de beatitudine ce caracterizeaza

e%tazul sfintilor: "si tu ii scapa, si te-i bucura" Maicuta se frange,/ Stancile le-atinge; Stancile surate,/ Stancile curate, Se uita mirate/ Si se dau deoparte. Lostrita ca trece/ Catre apa rece". &ama (&aica, in slavona' Mataji, in sans(rita) )reacurata ()recista, in slavona' Nirmala in sans(rita) va urni stancile "*ceste doua stanci "surate" sunt fara indoiala cele doua stanci sau munti, care se bat cap in cap in basme, in momentul lor de inclestare, pe care o "desface" &aica +omnului, sau stancile ,-mplegade, care opresc la +ardanele trecerea navei *rgo spre .olc/ida, unde se afla Lana de *ur $ puterea ./eilor intrebuintata in toata stralucirea ei de catre &ama cereasca" (Interpretarea , p "!) Recunoastem, cu usurinta, pe Kundalini (nava *rgo) si ,a/asrara (Lana de *ur' v mai sus simbolismul aurului) ,tancile sunt ego-ul si superego-ul $le devin "curate" numai dupa ce au fost atinse de &ama +ivina 0n urma acestei purificari aplicate c/a(rei *g-a, ego-ul si superego-ul se dau deoparte lasand sa treaca "lostrita", deci Kundalini, reflectare in fiinta umana a &amei ,finte, dar si simbol al lui 0isus, nascut de aceasta (pestele e simbolul c/ristic al mantuirii), ambele manifestari divine fiind stapane asupra c/a(rei *g-a "Stancile curate,/ Se uita mirate/ Si se dau deoparte. Lostrita ca trece/ Catre apa rece, Lostrita se duce/ Catre apa dulce". Lostrita trece catre "apa rece" - evident, briza racoroasa sau apa vie (v alegoriile respective), deci Kundalini a trecut de *g-a si a a1unsa in ,a/asrara, unde se manifesta in acest fel "*pe reci de munte - substitut in lumea noastra a apelor ceresti" (ibid , p "!) )uterea ./eilor (aici si cu sensul de "trecatoare printre munti", deci *g-a) incrucisate (canalele laterale se incruciseaza in *g-a, la nivelul c/iasmei optica, intersectia nervilor optici), formeaza s2asti(a clavigera, simbol al 3iului +ivin +escantecul urmeaza astfel: "+ar cum a scapat4 +e lacul sarat, .u ape ce mint4 Lostrita de-argint, ,i &aria noastra4 ,a scape, sa nasca, )runcul sa s-arate4 )e maluri curate, 5iu si sanatos4 .a de la 6ristos" )runcul este *tman (,inele, ,piritul uman), iar malurile curate semnifica ,a/asrara, 0mparatia .erurilor, limanul intregii lucrari, destinatia ultima a lostritei-Kundalini *ici e vorba de :"a doua nastere" (0oan 7 7,8) alt nume dat Realizarii ,inelui (activarea lui Kundalini, atingerea starii de 9oga) 3inalul, reafirma necesitatea lucrarii divine a &amei :niversale, ca solutie suprema (leac): "+escantecul de la mine,4 Leacul de la &aica )recista" ,picuim din concluziile lui Lovinescu la acest "descantec": ";erminologia e de cea mai inalta calitate initiatica ne arata transcendenta ezoterismului in care se integreaza descantecul +escantecul trece de la universal la individual si de la general la particular .eea ce arata ca se cunoaste de catre detinatorii traditiei, asa-zise populare, analogia dintre macrocosm si microcosm" (ibid , p "<) Lovinescu (Dacia..., p 88) descifreaza in legenda mesterului &anole, miracolul trezirii lui

Kundalini ,otia lui &anole, 3lorica, reprezinta aici pe ,/a(ti, zidita in fundatia edificiului &ulad/ara sacrum, nodul vital $a trebuie sa permita afirmarea celor sapte centre, pe care Lovinescu le identifica prin cei sase mesteri plus &anole, ca ,a/asrara ,carile simbolizeaza coloana vertebrala (inclusiv ascensiunea lui Kundalini, am adauga noi) *ripile pe care si le fauresc sunt o aluzie la suflul resimtit ca manifestare a lui Kundalini 3antana in care se transforma contine, desigur, *pa 5ie (v mai 1os) Nota: de Dan Costian /ttp:44222 zamol%is ro4modules p/p=name>?e2s@file>categories@op>ne2inde%@catid>!! )00 CORPUL ENERGETIC. TREZIREA LUI KUNDALINI (partea a II-a* REPREZENTARI ALEGORICE +n traditia multor popoare, corpul energetic subtil este considerat a fi 6rborele Vietii, pe cand energia subtila Cundalini este reprezentata alegoric de un sarpe, e asemanata cu un foc, sau e numita apa vie, iar manifestarea sa este perceputa ca un suflu de origine divina ('uhul lui 'umnezeu in Vechiul ,estament) Sfantul 'uh in 7oul ,estament) ;uh in >oran) !aramchaitanya, in scrierile sfinte indiene, !neuma, in limba greaca, Spiritus in latina etc.). AR+ORELE ,IETII !omul, a ul vertical, a is mundi, sunt tot atatea metafore pentru sistemul energetic subtil al lui Cundalini. 8a fel crucea (simbol al copacului) cu trei dimensiuni (trei canale)( are sase varfuri plus centrul, deci sapte cha-re. ,ema 6rborelui Vietii nu&i este straina lui 8ovinescu ( Interpretarea))), p.$3,":#)( "4biectul central, cu deamanuntul studiat in basmul romanesc, este !omul Vietii... %ste 6rborele Initatii." 'e unde concluzia( "6mbianta romaneasca precrestina era de natura !rimordiala". ">ei trei copaci ai !aradisului, !omul Vietii, de o parte si de alta cu 6rborele >unoasterii =inelui si ;aului bifurcat, sau cei trei curenti subtili principali leaga lumea noastra de lumea cereasca" (loc. cit.). +ata cum ni se dezvaluie simbolismul corpului subtil in Povestea viei( 'e trei ori cate noua ani a umblat 'umitru in cautarea 6rborelui 8umii. ">and a dat sa intre in ograda s&a izbit de !omul 8umii. 7u se vedea dar il simtea... 6 sarit in sus. >um a sarit, parca intr&o clipa i s&au deschis ochii, altii decat cei pe care ii avea. 6 vazut !omul 8umii... intors cu varful in *os, cu radacinile in aer... Si a inceput sa planga de bucurie". 8ovinescu comenteaza( "6sadar putem strabate toate zarile,

a6rabu min chabli7ard, cum spune Coranul, "mai aproape decat vena *ugulara"... %ste semnificativa indicatia ca 6 ul 8umii trebuie cautat in maracinisul nostru, in partile cele mai parasite, mai incalcite din fiinta noastra, mai paraginite, cum le arata casa si ograda lui 'umitru. Biind ascuns, nu devine vizibil decat atunci cand il pipai pentru prima oara, cand "luminile s&au deplasat" in tine, cum spun cabalistii, si&l vezi cu varful in *os si cu radacinile in ,arie, asa cum se oglindeste in lumea noastra" (Interpretarea))), p."0:&"0"). >onstient de rostul e istentei umane, autorul e plica in alt loc (p.1#&1$)( ",atal ceresc... l&a facut pe om, a carui misiune este sa elibereze scanteia olimpica din centrul sau... +nitierea in 9istere avea aceasta ca principala tinta... 4peratia este numita in Cabala "9a-ifim", deplasare a luminilor, ceea ce era inferior se transmuta in superior... 4mul autonom devine un arbore inversat, cu radacinile in cer". >ele de mai sus concorda perfect cu conceptele yoghine( O corpul subtil, energetic, este reprezentat in Yoga asemenea unui arbore rasturnat, cu coroana in pamant si cu radacinile in aer) O canalul evolutiei spirituale, Sushumna, corespunde sistemului nervos parasimpatic sau autonom) O cei de trei ori cate noua ani de cautari semnifica activarea succesiva a celor trei canale si a celor noua cha-re) O sistemul subtil este invi&ibil( nu poate fi evidentiat anatomic (desi ne folosim de repere anatomice pentru a pozitiona apro imativ centrele energetice si canalele)) in schimb, manifestarea energiei subtile se simte (v. alegoria suflului divin)) O saltul, care determina deschiderea ochilor, reprezinta trecerea la o noua stare (Yoga) prin ascensiunea energiei Cundalini, si presupune dobandirea unei noi constiinte (constiinta vibratorie), dar si schimbarea opticii asupra lumii, modificarea prioritatilor) O deschiderea altor ochi decat cei pe care ii avea, este totodata o aluzie la activarea cha-rei 6gya ("al treilea ochi", v. mai sus). 1ucuria imensa resimtita este o consecinta cunoscuta a dobandirii starii de Yoga. ALEGORIA -ARPELUI 4 formula araba spunea( "kana el!insana ha88atan fi!l 6idam", adica "omul a fost altadata sarpe" (apud +nterpretarea ..., p."#:). 'espre simbolul sarpelui, %rnst Junger ("pproches$ drogues et ivresses, p.?00) facea urmatoarele reflectii( ">and sarpele se infasoara si de desfasoara in fata ochilor nostri, este mai mult decat o intalnire episodica. Zarathustra iubea sarpele) il considera ca cel mai intelept dintre animale. 7u se poate sa se fi gandit la sarpele lumii empirice, animalul pe care&l cunosc si&l descriu anatomistii si biologii. 6 trebuit

sa presimta o alta inteligenta si o alta fiinta decat aceea ce apare in natura. +n sarpe traiesc, de fapt, viclenia si intelepciunea mamei 7atura, dar nu mai viguros decat in orice alta creatura. 6ceasta nu e plica spaima si veneratia pe care le suscita in orient si in occident, rangul care&l ridica deasupra capetelor zeilor si regilor si&i repartizeaza un loc la picioarele crucii... >e lucreaza aici este un principiu diferit si mai puternic, care pana in timpul nostru a prezervat si conservat puterea sa imediata de surpriza... 7u este puterea originara, ci o putere adusa prin evolutie... +n acest, sens sarpele este un stalp& frontiera" (apud +ntrepretarea..., p.".?&"..). !asionat de alchimie, 8ovinescu (ibid., p.".$) compara sarpele cu "mercurul radical, reprezentat printr&un triplu sarpe" (de fapt, cele trei canale). 9ai sus am avut ocazia sa vorbim de relatia dintre Cundalini, +nsula Serpilor, sarpele&zeita 5li-on. ;evenim cu alte e emple din istoria antica a acestor locuri. >aduceul lui 2ermes ce apare pe monedele dacice cu legenda 6;9+S sau S6;9+S =6S+8, simbolizeaza perfect sistemul subtil( o ti*a verticala (Sushumna, coloana vertebrala), in *urul careia sunt infasurati doi serpi (canalele laterale, +da si !ingala), intretaindu&se in puncte nodale (cha-rele, ce au proiectii pe toate cele trei canale). ""rmis si %armis par sa fie identice cu ermes. Valerius Blaccus, unul din preotii insarcinati cu pastrarea cartilor sibiline, vorbeste in "rgonauticele sale de un rege scit "rmes, adorat ca zeu, care devenise celebru prin iscusinta sa de a fura cirezile de boi si turmele de oi ale, vecinilor sai... anecdota similara cu mitul lui ermes, furand boii lui !hoebus. >apitala 'aciei era %armisegetu&a" (Dacia))), p..$). >redem ca aici se afla cheia enigmei ce&l preocupa pe %liade (+storia..., p."3")( ">at despre "2ermes", care, dupa 2erodot, era cinstit e clusiv de catre "regi", adica de aristocratia militara, el este greu de identificat". !ista unei divinitati solare, cercetata de savantul roman "nu lamureste deloc teologia "regala" mentionata de 2erodot". +ata insa ca monedele amintite mai sus pun in evidenta relatia dintre casta sacerdotala regala (Sarabos tereos) si 2ermes&Sarmis( S6;9+S =6S+8 (regele). 'ansatoarele trace se remarcau prin aceea ca "in maini tineau serpi consacrati lui Sabazios, pumnale sau tirsuri" (Istoria))), p."3:). ,irsul, toiag pe care erau incolaciti curpeni de vita de vie, simbol al lui 'ionysos&Sabazios, reprezinta o alta alegorie a lui Cundalini, inrudita cu sarpele si caduceul. %ste bine cunoscut faptul ca stindardul dacilor reprezenta un lup cu corp de dragon (Vasile !arvan, Getica, p.#"1 s/.). !reluarea stindardului prevazut cu draco in armatele romane ale +mperiului de Jos se datora, foarte probabil, unei influente a dacilor sau partilor ( De la Zalmoxis))), p.01). Bolosirea sarpelui&dragon pe stindardul dacilor ar putea dovedi ca, la

origini, erau un popor de initiati in secretele energiei Cundalini simbolizata de acesta. >itam in acest sens pe %liade (De la Zalmoxis))), p.".., nota 0.)( "9er-elbach arata ca animalul figurand pe stindarde trebuie sa fie pus in relatie cu miturile de origine ale anumitor popoare din antichitate. 6ltfel zis, urmand stindardul, armata reactualizeaza evenimentul mitic al intemeierii natiunii." +n reprezentarile artistice, sarpele edenic apare incolacit in *urul trunchiului 6rborelui Vietii. 9itologia crestina ni&l prezinta pe Sfantul 5heorghe, calare pe un cal de foc, infigand lancea si tintuindu&l de pamant pe 'ragon. 8ovinescu comenteaza( "Sfantul 5heorghe si =alaurul, antagonisti in ochii celor ce privesc din afara... sunt in realitate complementari pe verticala" (Interpretarea))), p.<3). Si aici este evidenta identitatea balaurului (dragonului), animal fabulos, cu Cundalini. >alul de foc (focul fiind alta alegorie a lui Cundalini, v. acolo) e simbolul lui Cal-i, stapanul Sahasrarei (fontanela craniana), locul pe unde energia divina patrunde in foetusul uman (v. mai sus). 8ancea desemneaza napustirea lui Cundalini prin coloana vertebrala (lancea) si fi area acesteia in sacrumul 9uladharei (balaurul e tintuit astfel de !amant, elementul 9uladharei). 'e altfel, 8ovinescu, vorbind de sadirea semintei ca "imitatie a fulguratiei primordiale a Soarelui spiritual creator de lumi" , il aminteste pe Sf. 5heorghe calare pe cal. >orespondentele cu cele aratate de noi nu lipsesc. 5heorghios (gr.) semnifica "lucrator al pamantului". "6pollo omorand pe !ython, fiul malului, prin sadirea unui pom determina un a vertical pe intinderea 5aiei, facand sa rasara la suprafata un punct pe un plan de e istenta, care printr&o amplificare vibratorie va face sa treaca o latenta de la potenta la act" (ibid., p.<3). 4r, stim ca energia Cundalini e de natura vibratorie. 6mplificarea ce transforma latenta in potenta, duce la ;ealizarea Sinelui, la trezirea constiintei vibratorii. !rivitor la simbolica sarpelui, 8ovinescu (Interpretarea))), p.".0&"3:) analizeaza balada populara #istricean, pe marginea careia face urmatoarele comentarii (observatiile noastre, intre acolade M N)( "Sarpele e fiinta principala din balada romaneasca pe care o studiem". >omparandu&l cu "6 is 9undi, verticala care strabate si uneste toate lumile prin centrul lor") arata ca este calea necesara prin care 'umnezeu se coboara in lumea noastra Mpogorarea lui Cundalini in fatN... ,ot pe acelasi drum se inalta la ceruri Mascensiunea lui Cundalini prin SushumnaN. 'ar aceasta coborare este sacrificiala Mnu coborarea, ci ascensiunea, caci in Yoga clasica ea presupune ascezaN, punctul de impact al verticalei cu orizontala... caverna de metamorfoze Mosul sacruN, pentru ca in el 'ivinul se conditioneaza fara limitari MCundaliniN". 6lte interpretari ale autorului fiind eronate, le vom trece cu vederea.

=alada debuteaza prin cuvintele( "'eparte, vere, departe,K 7ici departe, nici aproape. +n buricul pamantului,K +n mormantul 'omnului, 8a casele 8eului,K 8a curtile zmeului" +n cele de mai sus, 8ovinescu vede "=uricul !amantului... 4mphalos, la care a*ungi, spun sufitii, la fi!l bari 7a la fi!l babri, nici pe uscat, nici pe apa, ci pe cararea subtire, ca un fir de paian*en, care serpuieste intre ele". >redem ca este o aluzie la o cunoastere esoterica, in fapt, cunoasterea despre Cundalini, aflata in osul sacru din noi, deasupra 9uladharei (!amant) si dedesubtul 7abhi (6pa), pe cararea ingusta a Sushumnei, nici departe, caci este chiar in noi, nici aproape, fiind inaccesibila omului de rand. 6mintim ca sufismul reprezinta un curent esoteric islamic. "9ormantul 'omnului") este aici crucea, cu un simbolism dublu( 6rborele Vietii, dar si 6gya cha-ra, etapa penultima in ascensiunea lui Cundalini catre destinatia finala Sahasrara. >asele 8eului si curtile zmeului sunt, desigur, denumirile altor cha-re( sa ne reamintim ca leul e vehicului zeitei 'urga, ce stapaneste, in conceptia yoghina, cha-ra 6nahath) cat despre zmeu, ca entitate autohtona, e greu de precizat la ce se refera. 9ai incolo apar unele versuri cu semnificatie aparent bizara(brH "!ui de sarpe suga&mi&te,K 'e sub talpa casei noastre" indicand, dupa parerea noastra, prezenta lui Cundalini in stare latenta (pui de sarpe) intr&o pozitie bazala( 9uladhara "suportul radacinii" (v. mai sus). !artea din balada ce urmeaza e caracterizata de 8ovinescu astfel( "4peratia este yoghina si strans legata de tehnicile desteptarii lui Cundalini"( "Sarpele dac&auzeaK %l era ca undreaua,K >u 9istricean ca crestea. Savai, 9istricean de un anK Si sarpele de un anD Savai, 9istricean de doi aniK Si sarpele tot de doi aniD Savai, 9istricean de trei aniK Si sarpele tot de trei aniD Si crescura pana la zeceK Si de zece nu mai treceD" "!entru ca e numarul indefinitatii matematice", comenteaza 8ovinescu. Surprinzator, caci in alt loc (p."#1) el remarcase( "de altminteri zece este reductibil la sapte in arborele sefirotic". +ntr&adevar, aici este vorba de o "crestere", adica de ridicarea sarpelui Cundalini, treptat, prin cele sapte cha-re. 'upa cum am aratat mai sus, anii reprezinta parcurgerea succesiva a traseului subtil. "Sarpele&n coada de lungea,K Si&n capatana se marea +ar trupul, mare se facea,K 6proape cat buteaD Zau, mi te apuca groazaDK 8oc sub talpa nu&mi aveaD 'e la zece ani pleca,K 'e sub talpa esea >asa trei zile urlaDK %l, mare, unde&mi mergeaF +n buricul pamantului,K 8a mi*locul campului,

!e cel drum cam parasit,K >u negara acoperitK >u troscot verde invelit +n buricul pamantuluiK +n inima campului. %l aici se&ncolaceaK !e 9istricean astepta... >&al lui era daruitK 'e cand era copil mic". 4data iesit de sub talpa (sacrumul 9uladharei) sarpele Cundalini rascoleste cele trei canale, de fapt intregul sistem (casa trei zile urla), dar destinatia finala este Sahasrara, numita aici "inima campului" (intr&adevar, cha-ra inimii se proiecteaza e act in centrul Sahasrarei). 6ici, 9istricean (Sinele, sau 6tman) e asteptat de sarpe (Cundalini) avand loc o unio mystica a celor doua entitati (atingerea starii de unire L Yoga, in sans-rita). =alada dezvaluie faptul ca realizarea Sinelui (Yoga, trezirea lui Cundalini si unirea cu Sinele) constituie predestinarea oricarei fiinte umane, de la nastere (al lui era daruit de cand era copil mic). 'rumul cel parasit, napadit de buruieni, este Sushumna care strabate cha-rele impure ale fiintei umane nerealizate (v. mai sus Povestea viei). "Sarpele se&ncolaceaK 'upa 9istricean sa luaK Sapte hotare&l gonea" reprezinta, de asemenea, descrierea parcurgerii de catre Cundalini a celor sapte cha-re. =alada descrie cum sarpele "!e 9istricean imbucaK 'e la talpi ca mi&l lua" "adica de *os in sus, in sensul in care parcurge Cundalini desteptata organismul uman" observa, pe buna dreptate, 8ovinescu. !arcurgerea de catre sarpele Cundalini a celor sapte cha-re e redata metaforic si in mitul sarpelui urias care pazea "portile de fier" ale 'unarii. !ortile sunt, desigur, cha-rele, iar 'unarea e fluviul sfant al energiei Cundalini si, totodata a a acesteia, Sushumna 7adi (in sans-rita "nadi" este rau, fluviu). Sarpele va fi taiat in sapte bucati, cate una in alta localitate (metafora a parcurgerii etapizate a celor sapte centre subtile). 8ovinescu face apropierea de trezirea lui Cundalini pe care (nu stim de ce) o considera malefica. ,otodata realizeaza e istenta geografiei sacre legate de prezenta cha-relor si canalelor planetare, posibil a fi activate prin interventia directa a 9arilor +ncarnari( "!amantul e un organism spiritual, subtil si corporal. %l are linii de forta, noduri de putere care trebuiau dezlegate, canalizate, sublimate, resorbite (si nu distruse desigur), operatiuni supreme intre toate rezervate Zeilor sau reprezentantilor lor" ( Dacia))), p...). "6ceste localizari terestre, desi inaccesibile, nu sunt decat niste oglindiri in lumea noastra ale unor prototipuri ceresti" (Interpretarea))), p."":). >eea ce este in deplina concordanta cu conceptia hinduista care admite ca Virata, Biinta >osmica se reflecta la nivelul microcosmic (!amant, fiinta umana). 'e altfel, 8ovinescu amintea in aceeasi lucrare (p."#) de "inima 8umii" si de "corpul

6damului >osmic", fiind de acord cu ipoteza ca "era in adevar in antichitate, ceea ce s&ar putea numi o geografie sacra, sacerdotala... Timeu al lui !laton pare sa contina, sub o forma voalata, unele aluzii la stiinta despre care este vorba" (ibid., p.0:"). ALEGORIA .OCULUI +n Povestea viei, am vazut ca lotusul Sahasrarei e asemanat cu Ilciorul bucuriei care statea "in mi*locul nestematelor... si din el se raspandeau in toate partile raze" (+ntrepretarea..., p."0?). !etalele lotusului din acest centru sunt, intr&adevar, reprezentate ca niste raze de toate culorile, pornind din =rahmarandra. 'escrierea sugereaza "focurile" nestematelor. 8ovinescu (ibid., p."0<&"?:) trimite la o serie de detalii semnificative din cartea lui '.6. Vasiliu (Focul 2iu, Studii de folclor, =ucuresti, %d.>asa Scoalelor "1.?) pe care il considera amintirea ;ugului 6rzator vazut de 9oise pe 9untele 2oreb. 8a fel, mentioneaza raspunsuri date unor culegatori de folclor( "Bocul e fata lui 'umnezeu" (Vasiliu, p.":1)) "Bocul tine cerul" (%lena 7iculita&Voronca, Datinile si credintele poporului roman adunate si ase&ate in ordine mitologica , vol. +, part. +V&V, p."0:), apreciind ca "afirmatie care intrece in splendoare pe celelalte"( "Vazduhul pe care coboara pasarea e foc". 'incolo de splendoarea pe care o remarca autorul, noi vedem aici identificarea cunoscuta (a doua simboluri ale lui Cundalini( 'uhul Sfant ca pasare si focul) pe care o regasim la descrierea pogorarii 'uhului Sfant ca limbi de foc asupra apostolilor si a Becioarei 9aria, in ziua de ;usalii. 9ulte din reprezentarile artistice ale unor zeitati din vechime, le arata purtand coarne, ca simbol al puterii. 6ratam ca este vorba de puterea conferita de energia Cundalini. 6stfel, pe un sigiliu descoperit la 9ohen*o&daro, datand din mileniul al treilea, se observa un persona* asezat in clasica postura yoghina a lotusului) din cap ies trei fascicule de raze( cel central vertical, cele laterale curbate ca niste coarne. 7umeroase zeitati din 9esopotamia poarta "coarne". 8a fel e prezentat 9oise in nemuritoarea sculptura a lui 9ichelangelo. %ste, de fapt, reprezentarea emanatiei unor raze luminoase (manifestari cunoscute ale energiei Cundalini & v. serialul despre Yoga si crestinism). >onfirmarea acestei identitati o aflam intr&o colinda (9onica =ratulescu, 8a luncile soarelui, antologie a colindelor laice, %d. pentru literatura, =ucuresti "1$.) apud +nterpretarea..., p."<0, nota "") unde putem intalni versurile( -#anule$ #anule ,u ma sageta( ,ici nu m!alunga( Ca eu ti!oi lua Cele doua coarne( Cele doua ra&e-) ALEGORIA APEI ,II

8ocul sacru unde locuia Zalmo is, era muntele (sau pestera) "socotit sfant si asa il si numesc. 7umele lui este Cogainon, la fel ca al raului care curge pe langa el" (Strabon, Geografia V++, ?.#). 'esi e ista mai multe ipoteze asupra localizarii muntelui Cogaion (+.+. ;ussu, loc. cit.) se pare ca ma*oritatea inclina sa&l identifice cu varful 4mu. 8ovinescu a observat si el analogia intre numele muntelui (varfului) si cel al silabei sacre 49 a hiduismului, facand legatura si cu 4m9lois, numele sub care Saturn era adorat de ,hessalieni. ">hiar pe varful 4mului (la 0##: m), este un omphalos urias de zece metri inaltime si douazeci latime. %ste Geticus Polus, numit de popor "4sia 8umii" si "=uricul !amantului". +n plus, 9untele 4m este traversat de o grota imensa care e una din cele mai mari din lume, in sensul ca nu i s&a dat inca de capat. 6 fost e plorata pe vreo douazeci de -ilometri si atat" (Dacia))), p.?#). 8ovinescu semnaleaza, in legendele romanesti, o populatie misterioasa (=la*ini, ;ohmani, ;ahmani, ;ucmani)( "Sunt =la*ini, sunt Sfinti. 8ocuiesc la capatul 8umii, aproape de 6pa Sambetei) toti sunt sihastri) toti sunt preoti) tara lor se numeste 9acarele (macPron nesoi, +nsulele !reafericitilor). !ortile ;aiului sunt aproape... la ;ohmani se gaseste 6pa Vie si 6pa 9oarta. !oporul sarbatoreste si astazi "!astele =la*inilor" (Dacia))), p..:). 7umele de ;ohmaniK;ahmani (8ovinescu il considera provenit de la ;amaD) trimite la casta preoteasca a =rahmanilor ("toti sunt preoti"). 'e altminteri, se stie ca sihastrii (isihastii) practicau Yoga (v. serialul "Yoga si crestinism", din revista Y456 S!47,676) ;aiul este Sahasrara) portile sale alcatuiesc 6gya cha-ra (v.mai sus). 8a capatul opus (capatul 8umii) se afla 9uladhara. 6pa Sambetei este Cundalini. 'upa cum am vazut mai sus, 6pa Vie si 6pa 9oarta, reprezinta canalele laterale. 6cesti initiati dobandisera, prin Yoga, beatitudinea, erau preafericiti. 8egenda relateaza despre un moldovean care i&a slu*it unui ;ohman timp de sapte ani (necesari deschiderii celor sapte cha-re), in schimbul dezvaluirii secretului 6pei de Boc (v. mai sus alegoria Bocului). 8ovinescu face urmatoarea remarca (Interpretarea))), p.$3)( ">omplementarismul si stransa solidaritate dintre 6rborele Vietii si 6pa Vietii constituie una din temele cele mai raspandite in simbologia universala... +nfluentele ceresti se coboara de&a lungul !olului, al 6 ului vertical... pentru a se transforma, a se distribui la radacina copacului" (9ula adhara). +n >artea Bacerii din =iblie, din 6rborele Vietii din centrul ;aiului izvorasc fluviile (in sans-rita "nadi", canalele). +n Povestea viei (Interpretarea))), p."00&"0?) se descriu etapele realizarii Sinelui, iluminarea treptata a canalelor si cha-relor( "'upa unsprezece crengi verzi, frunzele au inceput sa fie de arama stralucitoare... continua sa urce. 'e data asta frunzele erau de

argint... 6*unsese la crengile de aur. ,recu de ele si se afla dintr&odata la crengi cu nestemate. +n mi*locul nestematelor, statea Ilciorul =ucuriei... si din el se raspandeau in toate partile raze...Vazu curgand in acelasi timp +zvorul =ucuriei". !reasfantul ii spuse ca el ar fi putut sa fie "omul care sa fi adus pe pamant Ilciorul =ucuriei si +zvorul Vietii, ca sa fie dat oamenilor. 6ltcineva va face lucrul acesta". 6legoria este evidenta( crengile cu nestemate sunt etapa ultima, Sahasrara. +n centrul ei se afla =rahmarandra (Ilciorul =ucuriei), deschiderea prin care se revarsa Cundalini, apa vie, care confera bucuria, beatitudinea (6nanda, in sans-rita). 'upa ce sunt depasite primele unsprezece crengi (verzi, deci obisnuite), are loc o transcendere, caci incep sa ni se dezvaluie elementele structurii subtile( frunzele de arama, de argint, de aur si de nestemate, culminand cu Ilciorul =ucuriei, in care noi vedem o trimitere clara la !otirul sfant al 5raalului din ciclul arthurian al legendelor 9esei ;otunde. >ele unsprezece crengi pot fi o referire la etapa actuala a ciclului, era !estilor, cea de&a unsprezecea (a douasprezecea si ultima, fiind era Varsatorului simbolizata de Ilcior). 8ovinescu face o interesanta legatura intre numele eroului din basm si cel al Sfantului 'umitru "izvoratorul de mir", deci cel ce revarsa "apa vie" a lui Cundalini (noi l&am numi Varsator, simbol al erei celei noi, deci al lui Cal-i). QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ 5heorghe "reusise sa realizeze in el insusi o purificare si o armonizare superioara starii lui anterioare". %l trece "de la starea contemplativa la aceea de legatura directa cu dumnezeirea". Baptul ca 'umnezeu ii daduse dezlegare sa dea samanta din pom (al Vietii, deci sa raspandeasca stiinta secreta), la oameni atat buni cat si rai "ca sa se intinda in toata lumea", reprezenta "o adevarata investire a lui 5heorghe cu calitatea de "guru", adica de a*utor pentru purificarea altor spirite incarnate in oameni... 'upa ce si&a lucrat pamantul, adica si&a purificat spiritul (caci acesta este sensul ezoteric de "lucrator al pamantului" & 5heorghios, in greceste), i s&a dat sarcina de "semanator" cu toate implicatiile sale... Samanta din care sa creasca" arborele. ALEGORIA -U.LULUI DI,IN 'in cele mai vechi timpuri, se stia ca trezirea energiei Cundalini se manifesta sub forma unui suflu. !entru crestini este clasic e emplul zilei de ;usalii cand 'uhul Sfant s&a manifestat ca un vant puternic (Baptele 6postolilor 0.0). 6tat Vechiul cat si 7oul ,estament contin numeroase referiri la acest suflu. 'e altfel, "duh" inseamna "suflare" fiind un cuvant de provenienta slavona (spiritus, in latina) pneuma, in

greaca). ;eferitor la aceasta forma sub care este perceputa energia spirituala, Strabon consemna( "+n scurt timp, 'eceneu insusi a fost socotit patruns de suflul divin, la fel cum am spus cand am vorbit despre Zalmo is" (Geografia V++ ?."") trad. 6delina !iat-ovs-i si Belicia Vant&Stef). +n balada #iorita, eroul cere sa i se puna la cap trei fluiere, din trei materiale diferite, care simbolizeaza suflul (vantul) ce anima cele trei canale (care se intersecteaza in cap, la nivelul cha-rei 6gya)( "+ar la cap sa&mi pui Bluieras de fag,K 9ult zice cu drag) Bluieras de os,K 9ult zice duios) Bluieras de socK 9ult zice cu focD Vantul cand a bate,K !rin ele&a razbate". !utem considera ca fagul si socul reprezinta canalele laterale( pe cel stang, latura emotiva (cel ce zice cu drag) si pe cel drept, solar, al actiunii (cel ce zice cu foc). Bluierul de os este, evident, coloana vertebrala, osoasa, al carei gol interior contine maduva. Nota/ de Dan Costian http(KKEEE.zamol is.roKmodules.phpF nameL7eEsRfileLcategoriesRopLneEinde RcatidL""