Cuprins:

1. Introducere.p.2 2. Factorii sociali ce contribuie la realizarea educaiei

a) b) c) d) e) f) Familia.p.3 Mediul social..p.5 coala..p.6 Biserica...p.7 Institutele culturale..p.7 Mass-mediap.8

3. Factorii sociali ai educaiei permanente p.9 4. Factorii educaiei permanente (formare continu) a. Factorii instituionali colari...p.10 b. Factorii instituionali peri i extracolarip.10 c. Factorii generali (obiectivi i subiectivi).p.10 5. Concluzie..p.11 6. Bibliografie..p.11

Introducere
Educaia permanent reprezint o direcie important de evoluie a activit ii de formare-dezvoltare a personalitii, care urmre te valorificarea tuturor dimensiunilor i formelor educaiei proiectate i realizate pe tot parcursul existenei umane i n orice moment al existenei umane Educaia permanent se caracterizea z prin aceea ca este continu i g l o b a l , integrnd toate nivelurile i tipurile de educaie. Astfel, este asigurat formarea echilibrat a personalitii, cu grad nalt de autonomie a nvarii, pe baza carei omul tie s identifice i s f o l o s e a s c s u r s e l e d e i n f o r m a i e , s p a r t i c i p l e l a d e z v o l t a r e a s o c i e t i i , l a e d u c a r e a celorlalti membri ai colectivitii din care face parte i la creterea calitii vieii Educaia permanent, n conditiile societii contemporane, devine "o tema de meditaie i de aciune" care angajeaza"reflecii teoretice" dar i "sugestii practice", operabile la diferite niveluri de reprezentare social; educaie pentru toti,educaia prinilor, educaie pentru democraie, educaie pentru perfecionare i recalificare profesional etc, care stimuleaz chiar proiectarea "unei didactici pentru adulti" Caracterul permanent al educaiei pune n eviden faptul ca educaia se exercit asupra omului pe toat durata vieii sale.n trecut educaia se refera doar la o etapa din viaa omului (copilaria i tinere ea), lucru posibil dat fiind ritmul lent de dezvoltare a societ ii.Chiar i n aceste condii marii ganditori ai omenirii au insistat pe ideea c educaia este necesar s se exercite asupra individului pe tot parcursul vieii sale. Seneca, de exemplu arat c i b trnii trebuie s nve e, Comenius susine i el c ,,pentru fiecare om viaa sa este o coal, de la leagan pn la mormnt , iar Nicolae Iorga precizeaz c ,,nvaat e omul care se inva necontenit pe dnsul i nva necontenit pe alii.Educa ia permane nt devine ns o necesitate vital a soci et ii contemporane, reprezint un principiu teoretic i acional care ncearc s ordoneze o realitate specifica secolului nostru. Este un proces permanent n timp (se realizeaz pe durata ntregii viei) i extensiv n spaiu (include att educaia colar ct i educaia ce se realizeaz n afar de coal).

Factorii sociali ce contribuie la realizarea educaiei

Educaia este conceput ca o investiie n om, compusa din mai multe elemente, organizate in sistem, aflate n stranse relatii, si care fac ca o modificare produsa in unul dintre ele sa se resimta si in celelalte, astfel incat, fiecare element al actiunii educative poate fi cauza si efectul altuia. Ea reprezint o preocupare a ntregii societi prin valorificarea optim a resurselor sale materiale i umane. La realizarea educaiei contribuie familia, mediul social, coala, biserica, instituiile culturale, mass-media i structurile asociative. n constelaia acestor factori de educare a tinerei generaii, colii i revine locul central, ea fiind principala instituie social specializat n pregtirea oamenilor pentru munc i via.

Familia
Primul factor care contribuie la formarea personalitii umane n perspectiv multidirectional este familia. Aceasta l familiarizeaz cu valorile si normele grupului de referint. Copiii vor face sau vor crede ceea ce vor face sau vor spune printii, imitnd comportamentele acestora. Familia, vzut ca un mediu educational si socializator, este considerat ca o unitate social constituit din adulti si copii, ntre care exist relatii de filiatie natural sau social. Dup cum preciza Murdock, familia este un grup social caracterizat printr-o locuint comun, cooperare economic si reproducere. Climatul familial se caracterizeaz prin: respectarea codului valoric la care se raporteaz n majoritatea situatiilor de viat; relatii strnse ntre mediul familial si caracteristicile societtii creia i apartin; influentarea atitudinilor printilor si conduitelor copiilor asupra conceptiilor despre viat, lume si munc.

Printre functiile ce definesc o familie regsim: cresterea numrului de membri prin nastere sau adoptie; sustinerea si grija fat de membrii familiei; controlul social al membrilor; socializarea copiilor pentru rolurile de adulti; pstrarea moralittii familiei si a motivatiei de a obtine performant n tot ceea ce ntreprinde; introducerea si consumul de bunuri si servicii. Dup cum sustinea Stan Panturu mediul familial ocup un loc aparte n ansamblul mediilor educative.Cronologic vorbind, el este primul mediu educational pentru fiinta uman, extinzndu-se pe tot traseul vietii. Totusi, rmne problema pregtirii printilor n vederea educrii copiilor ntr-un mod eficient. n zilele noastre se organizeaz activitti pentru printi, se nfiinteaz organizatii care se ocup de educarea acestora. De exemplu: asociatiile printilor si profesorilor; scolile printilor; consiliile de administratie scolar cu rol informational, consultativ si decizional;
3

 comitetele de printi pe clase si scoli; revistele si programele radio-tv; institutiile de puericultur pentru ngrijirea medical. Asociatiile de printi au ca finalitate, protectia copilului prin educatie. Pe lng acest tel fundamental, ele se constituie n grupuri de sustinere a scolii n probleme needucationale, grupuri de cooperare ntre printi si profesori si nu n ultimul rnd grupuri de aprare a intereselor celor care i reprezint. Studiile din ultimele decenii au dovedit c orice copil creste mai bine n familia sa, dac aceasta este ajutat s-si realizeze rolurile. Avnd la baz aceste studii se caut solutii de mbunttire a conditiilor unei familii n procesul de educare a copilului, n spiritul drepturilor pe care le are oricine la dezvoltare. (Conventia cu privire la Drepturile copilului, traducere UNICEF, 1990) Formele de sprijinire a familiei sunt numeroase si difer de la un context social la altul sau de la o tar la alta. Familia poate fi sprijinit material si socio-educational prin: alocatii, asistent n sarcinile domestice, consiliere si programe speciale. nc din copilrie fiecare este informat si format n legtur cu ceea ce nseamn s fii printe sau s ai o familie. Cei sapte ani de acas si pun amprenta pe evolutia comportamental si psihic a fiecruia. Colabornd cu copilul, implicndu-l n activittile zilnice, nvtndu-l normele de convietuire social, respectndu-l ca om, acesta va fi un partener n educatie att n familie ct si n societate. Emil Pun si Dan Potolea sustin c dezvoltarea copilului este dependent de calit atea relatiilor dintre el si prinii lui. Prima grij a printelui trebuie s o reprezinte identificarea nevoilor copilului. Cunoscndu-si bine copilul, printii vor sti ce s investeasc n dezvoltarea lui. Urmtoarea grij a printelui ar fi aceea de introducere a copilului n forme de instruire si educare specifice caracteristicilor lui. n final, printele trebuie s si ajute copilul s se educe si singur. Ajungnd s fie responsabil de propria formare printele si-a dus la bun sfrsit rolul su. Printele bun este ncreztor n copilul su si competent n msurile pedagogice pe care le ia n diferite situatii. Problematica intern a fiecrei familii se defineste prin: conditiile materiale locuinta, bugetul, situatiile sociale si profesionale; sistemul de valori; relatiile familiale; educatia printilor; insertia social.
4

Prin reconstruirea universului relatiilor sociale de la nivelul familiei mbunttim functiile de crestere, ngrijire si educatie a tinerei generatii. Ca s dezvoltm familia trebuie s gsim echilibrul dintre impunere si libertatea de alegere, ntre sprijin si presiune, ntre protejare si independent, ntre drepturi si responsabilitti.

Mediul social
Mediul social influenteaz viaa si evolutia individului. Relatia dintre om si munc, ca o component a mediului social, are o finalitate benefic. (Bontas, 1994, 44) Formarea si dezvoltarea personalittii copilului depinde de: calitatea mediului social; conditiile sociale favorabile; organizarea social democratic; relatiile interpersonale si profesionale Rolul mediului social n dezvoltarea psihic este evidentiat de cazul copiilor slbatici. Ca exemplu, prezentm cazul lui Ramu (copil-lup n limba indian), gsit n 1957 pe peronul grii din Lucknow (India). Acestui copil antropologii i-au dat vrsta de 9 ani (perioad petrecut printre lupi) dup care l-au internat n spitalul din Lucknow, unde a trit pn n anul 1968. Acolo a primit o ngrijire deosebit, a fost supus mai multor teste dar nu a reusit s se comporte ca ceilalti oameni. Nu a reusit s pronunte nici mcar un sunet articulat. Se exprima prin mugete, mnca doar carne crud, frunze sau rdcini de copac. n ciuda eforturilor specialistilor nu a reusit s fie socializat. Mediul natural din care a provenit si-a pus amprenta destul de puternic asupra evolutiei sale. Ramu a fost un candidat virtual la procesul umanizrii n momentul n care s-a nscut. Dar lipsindu-i mediul social dezvoltarea sa psihic a rmas la nivelul primar. El nu s-a dezvoltat pe toate planurile datorit lipsei factorilor sociali si a materialului constructiv specific oricrei dezvoltri. Putem concluziona spunnd c mediul social este un factor indispensabil dezvoltrii psihice umane. Alt caz este cel al fetitelor Amala si Kamala, descoperite ntr-o pdure tropical unde au supravietuit ca animalele. Au fost aduse ntr-un orfelinat dar nu s-a obtinut de la ele dect caracteristici umane foarte reduse. Amala nu a supravietuit iar Kamala, dup sapte ani nu a reusit s stpneasc mersul biped si a nvat doar patruzeci de cuvinte. Concluzia marcant a acestui caz este legat de faptul c omul se modeleaz ca fiint numai n conditiile socializrii si educatiei. Ultimul caz adus spre studiu este cel al psihologului american Kellog. Acesta avea un fiu pe nume Donald si un pui de cimpazeu numit Goa. Dup o perioad de convietuire mpreun, psihologul a constatat c Donald s-a modelat ca o fiint normal
5

iar Goa a devenit o maimut semidresat. n acest caz, mediul social a existat si evolutia celor dou personaje a depins de el. Pantelimon Golu sustine c dac ereditatea este leagnul n care copilul primeste foaia de drum, mediul este cel care ofer lantul de situatii prin care se va circula cu aceast foaie, completat, ntrerupt, vizat, corectat dup mprejurri. Societatea civil si liber romneasc, n conditiile dezvoltrii statului de drept democratic si economiei libere de piat poate si trebuie s diminueze si chiar s nlture conditiile nefavorabile ale mediului psihosocial si s creeze conditii favorabile de mediu social global, mediu psihosocial si mediu ecologic pentru a asigura dezvoltarea unei personalitti integrale, elevate si competente, demne, civilizate si creative.

coala
n cadrul societtii, scoala devine un factor important al educatiei sistematice si continue. Scoala semnific principalul cadru si mediu educational, infuzat permanent de noi cunostinte, metode, mijloace, valori, orientat de finalitti, sustinut de o asistent psihopedagogic profesionist si conceput ca o activitate de educare a generatiei tinere, ca un sistem complex de influente organizate si exercitate sistematic asupra copiilor si tinerilor. Fiind o institutie n care educatia este programat si planificat, continuturile care se transmit sunt selectate cu grij dup criterii psihopedagogice si principii didactice clare. Dincolo de continuturile concrete care se transmit n activitatea didactic, importante sunt si relatiile dintre cadrul didactic si elevi. Profesorul, fr a relativiza valoarea cunostintelor, trebuie s procedeze n asa fel nct s respecte convingerile elevilor. Scoala obisnuieste elevii s se supun autorittii profesorului, ceea ce implic o familiarizare a lor cu normele si regulile. Elevul si nsuseste valorile elementare ale vietii morale prin experientele oferite de scoal. n cadrul scolii se ofer copiilor o situatie social de nalt nivel calitativ, astfel ca din relatiile umane s ia tot ce este mai avantajos pentru educatia lor. Profesorul trebuie s tin cont n orice moment de elevii si, trebuie s-i ajute s gseasc solutii la problemele lor si s-i orienteze pe drumul cel bun, stimulndu-i s se autodepseasc. A spune c o plant creste nu nsemneaz c are libertatea de a se plimba unde i place, ci de a tri ascultnd de legile naturale ale dezvoltrii ei. De fapt, libertatea acordat elevului nseamn eliberarea lui progresiv de instinctele si nclinrile sale. Ea const ntr-un dozaj individual de permisiuni si interdictii, de liber-arbitru si disciplin, de autoritate bazat pe constrngeri si de autoritate bazat pe ndrumare. Ea este o pregtire permanent spre echilibrul interior, spre satisfactie, spre dezvoltarea personalittii.
6

Calitatea scolii si calitatea dezvoltrii sociale sunt aspecte solidare, puternic corelate pentru c scoala mobilizeaz energiile umane ale unei societi. Scoala este considerat axul esential al dezvoltrii sociale. Pentru a se obtine rezultate educative superioare, scoala trebuie s actioneze ntr-o societate n care membrii ei contribuie la propria sa perfectionare. Scoala trebuie s ofere individului cunostinele si capacittile care s-i permit integrarea cu succes n societate si continua adaptare la schimbrile ce apar n cadrul acesteia.

Biserica
Alt factor care contribuie la dezvoltarea personalittii umane l constituie biserica. Ea compenseaz nevoia de filiatie activ pe o linie ideatic, prin excelent spiritual. Influenta educativ a bisericii se realizeaz prin intermediul orelor de religie desfsurate la nivelul scolii, prin ceremoniile religioase din cadrul locaselor de cult si prin activittile caritabile organizate la nivel de societate. O dat cu intrarea copilului n scoal, biserica va instaura o educatie sistematic, explicit, n perspectiva valorilor credintei. Rolul bisericii, ca institutie n formarea cetteanului din punct de vedere moral, este primordial. nsntosirea societtii si formarea constiintei depind foarte mult de Sfnta Biseric si de slujitorii ei. nc din secolul al XVI-lea, o serie de factori de ordin cultural si politic au condus la aparitia fenomenului numit secularizare, n urma cruia societatea a redus sfera de influent a bisericii. Dac pn atunci religia era considerat stiinta suprem ce subordona toate celelalte domenii ale cunoasterii, n urma schimbrii raporturilor dintre societate si biseric, rolul religiei a fost limitat. Secularizarea a nsemnat diluarea valorilor morale si religioase, valori ce pn nu demult erau considerate generatoare de unitate social. Astzi, se caut coeziunea pornind de la valori civice si idealuri politice. Structura societtii din zilele noastre a cptat un puternic caracter subiectiv, iar acum ea pare s-i domine pe oamenii care initial au creat-o. Att viziunea estetic si filosofic a afirmrii marilor idei generale ale umanittii si a proclamrii nobletei omului sub forma cultivrii sufletului, ct si viziunea moral-crestin a vietii au fost nlocuite cu pragmatismul si relativismul ideologic postmodern. Totusi, n aceast lume modern, plin de probleme si situatii solicitante, este nevoie de un punct fix, de repere stabile, de valori care nu se schimb. Este nevoie de biseric, pentru c oamenii nu pot exista fr Dumnezeu.

Institutele culturale
Ca un factor complex al educatiei, institutele culturale, reprezentate prin muzee, teatre si case de cultur, si aduc aportul pe linia dezvoltrii personalittii umane. n cadrul acestora se organizeaz programe eficiente de mbogtire a culturii generale si de petrecere a timpului liber. Institutele culturale sunt centre competente de promovare a cunostintelor despre tara pe care o reprezint, prin intermediul activittilor de informare si educare. Printre
7

ndatoririle lor principale se numr introducerea culturii n cele mai importante centre ale trilor respective, grija pentru asigurarea unei prezente nsemnate n actiunile internationale, precum si crearea unor relatii durabile ntre partenerii diferitelor tri, activi n sfera schimbului cultural international. Cea mai avantajoas form de organizare a evenimentelor de promovare const n colaborarea dintre institutele culturale exercitnd o influent eficient asupra mediilor locale artistice si asupra expertilor n domeniu. Crearea si mentinerea unor relatii bune si permanente cu reprezentantii mass-media poate fi una dintre priorittile activittii institutelor culturale. Prin intermediul lor se promoveaz cultura. Institutele culturale urmresc si construirea unui grup de viitori aliati n opera de popularizare a patrimoniului cultural. Trile europene au o lung traditie n diplomatia cultural iar schimburile culturale sunt n general privite ca fiind una dintre cheile cooperrii si ntretinerii unui climat de ntelegere si tolerant. Eliberat fiind de comunism, Romnia e pe cale s-si construiasc si ea o astfel de diplomatie cultural care i va aduce enorm de multe avantaje. Fiind una dintre trile mici care nu au o cultur dominant n Europa, Romnia se poate conecta la tot ceea ce se ntmpl astzi la nivel global. Toat aceast lume virtual care s-a construit n jurul nostru constituie o realitate pe care nu o mai putem neglija si care nu mai are nici o legtur cu tipul de schimb cultural traditional pe care l fceam nainte. Acel tip de schimb nu era, binenteles, accesibil foarte multor oameni. Astzi, el s-a democratizat si s-a generalizat. De asemenea, schimbul acela cultural era foarte dirijat. La ora actual, schimburile culturale trebuie s tin cont de faptul c oricine poate s-si prezinte cultura pe cont propriu, ntr-un mod natural si ieftin, si poate avea un impact extraordinar de mare. Romnii sunt un popor extrem de creativ, cu un potential artistic si intelectual foarte important, asa c au ce oferi lumii n materie de inteligent emotiv, de potential creativ si de continut academic. Institutele culturale pot contribui la valorificarea acestui potential.

Mass-media
Amplificarea, continuarea si diversificarea experienelor cognitive sunt realizate prin mass-media. Cu spirit critic, cu circumspectie interpretativ si competent valorizatoare se selecteaz doar ceea este benefic pentru dezvoltarea personalittii. Impactul mass-mediei asupra fiecruia dintre noi este puternic, ceea ce implic o bun cunoastere a efectelor acesteia asupra felului nostru de a fi si de actiona. Educatia se dovedeste de nenlocuit n ceea ce priveste dezvoltarea capacittii de discernmnt. Ea face posibil ntelegerea evenimentelor, care depseste imaginea distorsionat si simplificat redat uneori de mass-media.

Corelnd actiunile si functiile educative ale mass-mediei contribuim la o informare spiritual autentic a omului si a comunittii. Prin structur, obiective si continut, educatia trebuie s rspund necontenit exigentelor cerute de evolutia realittii nationale si internationale. Ca factor al dezvoltrii fiintei umane, educatia valorific optim premisele ereditare si conditiile de mediu ntr-un context situational deschis, favorabil unei activitti eficiente. Caracterul determinant al educatiei implic organizarea si conceperea activittii ntr-un context situational deschis ce implic optimizarea raporturilor cu ereditatea si cu mediul. n acest context, valorificarea educabilittii reprezint o directie fundamental de evolutie a educatiei care angajeaz raporturile existente ntre cei trei factori implicati n dezvoltarea fiintei umane: ereditate mediu educatie. Clarificarea acestui raport se face prin utilizarea conceptului de educabilitate, care n conceptia pedagogilor desemneaz potentialul de formare uman sub influenta factorilor de mediu sau educationali.

Factorii sociali ai educaiei permanente

Factorii sociali care impun omului contemporan s se educe permanent sunt multipli: Explozia informaional contemporan face ca n toate domeniile de cunoatere i activitii umane s se multiplice cunotintele necesare nelegerii proceselor de via i de munc moderne. Omul contemporan trebuie s fie pregtit n mod special pentru a cuta, seleciona i utiliza informaiile de care are nevoie, precum i de a pune n acord ceea ce tie, cu ceea ce se descoper n domeniile care l intereseaz; dinamica profesiilor, la acest sfrit de secol, reprezint un alt factor care oblig la educaia permanent. Oamenii, n cursul carierei lor sunt adeseori pui n situaia de a-i schimba de mai multe ori locul de munc i chiar profesia, ceea ce i oblig s nvee permanent, s cunoasc noi instituii i s-i formeze noi deprinderi profesionale; revolutionarea tehnologiilor transform radical procesele productive n interiorul acelei pofesii; pentru a-i pstra locul de munc oamenii sunt obliga i s se adapteze din mers la schimbrile proceselor tehnologice caracteristice domeniului professional n care activeaz aceast adaptare se realizeaz prin nvare; democratizarea vieii sociale creeaz unui mare numr de oameni oportuniti de participare la conducerea unor variate sectoare ale vieii sociale i de a -i asuma diverse responsabiliti.Pentru a i ndeplini cu succes noile roluri (politic, de conducere a unei activiti obteti ), individul simte nevoia de se informa n legtur cu domeniul social n conducerea cruia s-a implicat;

 prelungirea duratei medii de via are drept consecin, printre altele, creterea numrului persoanelor care au intrat n perioada de pensionare; aceti oameni,degrevai de sarcinile profesionale; dispun de mai mult timp liber, pe care adeseori doresc s-l foloseasc pentru a se mbogi spiritual, pentru a -i mplini nzuine pe care n perioada vie ii active nu au avut suficient timp s se ocupe. mplinirea acestor aspiraii presupune, de cele mai multe ori, instruire, lectur, experiene sistematice, autoeducaie. criza modelelor rela ionale i de via dinamismul vieii economice sporirea timpului liber explozia demografic

Factorii educaiei permanente (formare continu)

Factorii instituionali colari Scoal de toate gradele este primul (i cel mai important) factor de educaie i n acelai timp de educaie permanent. coala are rolul principal de a asigura educaia tineretului, formarea personalitii i pregtirii lui generale i socioprofesionale. Dar coala, pentru a-i ndeplini rolul su integral, trebuie i poate s asigure: pregtirea pentru autoeducaic, pentru educaie permanent, imperios cerut de via, de practica social, dup absolvirea colii; realizarea n mod organizat i sistematic a educaiei permanente, ndeosebi a perfecionrii profesional-fiinifice, iar pentru educatori i perfecionarea pedagogic i metodic.

Factorii instituionali peri i extracolari fr. "peri" - n jurul, n afar; lat "extra" - afar (de), (n) afar, deosebit (de) etc. Printre factorii peri i extracolari, care-i aduc o contribuie educativ valoroas, att la educaie, dar mai ales la educaia permanent, organizat sau spontan, menionm: mass-media (radioul, televiziunea, presa, teatrul, cinematograful etc.), Intemetul; universitile populare; expoziiile, muzeele; simpozioanele, sesiunile tiinifice; consftuirile diverse; cluburile, cenaclurile, casele copiilor i tineretului; excursiile etc. n cadrul acestor factori trebuie s se integreze familia i organizaiile (asociaiile, ligile) de tineret, asociaii cultural-educative, de asisten social etc. Factorii generali (obiectivi i subiectivi) Printre acetia menionm: progresul social, n general - ndeosebi, cel tiinifico-tehnic, cultural etc, n cadrul cruia un rol important l are revoluia tiinifico-tehnic, cultural etc; schimbrile i mutaiile produse n activitatea social-util (producie, n servicii, n profesii); setea de cunoatere a omului; necesitatea restructurrii educaiei i
10

nvmntului n concordan cu progresul social, n general, cu cel tiinifico -tehnic i cultural, n special; necesitatea formrii i adaptrii (formrii) personalitii la cerinele progresului social, ale revoluiei tiinifice, tehnice, culturale etc, care solicit tot mai mult dezvoltarea personalitii prin eforturi individuale, determinnd autoeducaia, autoperfecionarea continu.

Concluzie: Sa reliefam faptul ca toti acesti factori ( la care se pot adauga si altii)
actioneaza simultan, corelat, prin impletirea functiilor lor, si nu independent, izolat. Educaia permanent devine ns o necesitate vital a societ ii contemporane, reprezint un principiu teoretic i acional care ncearc s ordoneze o realitate specific secolului nostru. Toi aceti factori sociali denumii mai sus demonstreaz necesitatea educaiei permanente n viaa unui om contemporan. Societatea se dezvolt zi de zi, iar oamenii trebuie s o urmeze i s-i dezvolte i ei capacitile intelectuale i s se educe i instruiasc permanent.

Bibliografie:
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Antonesei, L., Paideia. Fundamentele culturale ale educatiei, Polirom, 1996 Bonta, I., Pedagogie. Bucureti.: All International, 1996. 317 p. Babanschi, I., Pedagogie. Chiinu.: Lumina,1986, 435 p. Cuco, . C.,Pedagogie. Iai.:Polirom, 2000. 232 p Cristea, S., Dicionar de pedagogie, Grupul editorial Litera, Chiinu Bucureti,2002. Dave R.H,Fundamentele educaiei permanente. Bucureti, 1991. Jinga I., Educatia Permanent ,Bucureti :Editura tiintific i enciclopedic 1979. Lengrand P.,Introducere in educatia permanentaBucuresti, Editura didactica si pedagogica , 1973. Hans L. ,Introducere in psihologia invatarii la adulti, Editura didactica si pedagocica, Bucuresti-1978

10. Noveanu E., Potolea D., Stiintele educatiei, Dictionar encyclopedic, Editura Sigma, Bucuresti, volumul I, II, 2007,2008

11