U N I V E R S I T A T E A 'BABES - BOLYAI" C A T E D R A DE I S T O R I E M O D E R N A

prof. dr. Nicolae Bocsan conf. dr. Sorin Mitu

conf. dr. Toader NicoarS prof. dr. Vasile Vese

f/A

M,q p q p ( i

Q ) ,'d r n c c \_

Manual multifunctional de istorie moderna a Romaniei

B C UC iu j-N a p o c a
~

lo r u

ISTM O 2004 00360

Presa UniversitarS ClujeanS Asociatia Istoricilor din Transilvania si Banat Programul PHARE pentru Democratic CLUJ-NAPOCA, 1998

LECTIA I: TEORIILE ROMANETI ALE MODERNIZARII

1 . Ritmurile modernizarii romaaejti 2. Ce este modernizarea? 3. Teorii ale modernizarii

Problema modernizarii structurilor de civilizafie romane$ti a constiiuit un prilej de reflecfie atat pentru contemporanii fenomenului, cat ?i pentru istoricu Modernizarea a fost tnteleasa la rom&ni inprim ul rand ca o aliniere la tipul de civilizafie vest-european, pornindu-se de la inapoierea i disfuncfionalitafile acute ale societatii tradifionale. Fiecare generate intelectuala a dot un infeles specific fenomenului modernizarii, elaborand un modelpropriu at dezvolt&rii societ&fii romane$ti, pe care a incercat sa il transpuna in practica.

1. Ritmurile modernizarii romaneti

Procesul de modemizare in tarile romane s-a realizat treptat, pe segmente ale viefii sociale, cu man decalaje de la un compartiment la altul, intr-uu interval de timp ce acopera un secol, incepand cu a doua jumatate a secolului al XVHI-lea, pana la sfarjitul secolului trecut Este o perioada de emergenfa a structurilor i ideilor modeme, in care diferitele sectoare ale socictajii ating standarde apropiate de cele modeme, In faze diferite, succesiv, concomitent sau intr-o evolutie lenta, in care coexista formele vechi cu cele modeme.

Ritmurile modernizarii la romani

Domeniile infrate in procesul de modernizare
1. Cuitura, ideologia

Anul

2. Statui, Lastitufiile

3. EceaetrijL, rtnwrtariie social

pcsisHa succesiune cronologica a segmentelor viefii sociale care parcurg un proces de modemizare, -zt.'.t fbst ceie cintai care s-au incadrat ritmului occidental, incepand chi ar-din secolul al XVII-lea, pentru 1- 2?oi, in epcca Luntinilor, sa se realizeze cuplarea deplina la spiritul modemitatii. Cel de-al doilea compartiment in pxcesiune* cronologici evocata care mcepe sa se modemizeze din secolul al XVlIl-lea a fost cel al statului ji al fcsntunilor sale, o data cu reformismul luminat al donmitorilor fanariofi in Principate sau al monarhilor reformatori in Austria, care au Sxat etatismul la baza programului lor reformist. A urmat modernizarea in economie i in structurile sociale, care s-a prelungit pana tarziu in secolul al XlX-lea. . Statui, societatea, economia s-au transfoimat in sens modem intr-un proces de durata, ce s-a derulat timp de un secol. In tot acest interval, incepand cu a doua jumatate a secolului al XVHI-Iea, se poats vorbi de o faza de tranzifie spre modem, in care sctisuI evolupei istorice este cel al modernizarii, dar in care mai supraviefuiesc inca resturi ale Vechiului Regim. Ca in orice faza de tranzitie, formele ce le produce procesul de modemizare sunt incomplete, hibride sau malformante. Structurile modemului nu sunt complete, nu sunt desavarjite. Imaginea este una de neimplinire, fie ca analizam economia, societatea sau statui, dar esential este faptul ca se dorete modernizarea, ca ea rSmane o forma ideala la care societatea romaneasca aspirS.

2. Ce este modernizarea?
Teoriile sau modelele romanejti ale modernizarii valorifica experienta universala ji realitatea concreta. In aceasta razJ de tranzitie, teoriile autohtone ale modernizarii se caracterizeaza prin eclectism doctrinar, insuficientS asnnilare sau adaptare a modelelor universale la realitatile romanejti. Aceasta ji pentru ca ideea de modem, modemizare, saodenutate a fost diferit interpretata sau definita. Generative care s-au succedat in acsst interval, de la iluminism la fcoala critics, au vazut in modem sau "modemizare aliniere sau integrare in sensul ?i ritinul istorie european, altfel spus europecizare in planul culturii, institutiilor, moravurilor. 7

L E C T IA I

S ii^ . yV.g *V.

Z r -'A j \ ,

Hanul lui Manuc (gravura din sec. XIX)

In al doilea rind, modernizarea presupunea in plan economic sau social capitalism, structuri sociale noi, stabilite dupa modelul clasic a! societafii europene, un nou tip de societate i sociabilitate, fundamental pe concepfia rafionalista a drepturilor 51 datoriilor. In al treilea rand, generafiile intclectuale au deficit modernizarea prin idenUficarea cu'civilizafia, progresul tchnic, .^tiiiitific, al rafiunii ?i culturii, cu progresul intclectual, cu toate im plicate ce le incumbS Inca din veacul Luminilor. In sfir?it, succesiVele generatii intelecltiale au definit modernizarea $i prin sinpnimie cu libertatea sau progresele sale, de once fel, sociala, politics, najionalS, religioasg, de expresie, de manifestare, asociind spiritului modem pe cel al libertafii fi, inevitabil, o components criticisla a realMfilor trecute sau contemporane. Desigur, aceasta presupune ji un regim politic adecvat, de care sa beneficieze cSt mai mulfi cetafeni, Intemeiat pe sistemul de drepturi ?i libertafi ale omului $i cetflfeanului. DacS exista un rclativ consens asupra motivelor fundamental pe care le presupun modemul sau "modernizarea, la diferitcle generafii, definirea lor $i a cailor de strabatut spre a atinge tipul ideal de rafionalitate au fost diferite de la 0 gcnerafie la alta $i chiar in interiorul aceleiaji genera(ii. Modernizarea cultural $i a ideiior a facut posibila elaborarea unor teorii sau modele ale mc-derrizarii ar.lerioare procesului in sine, inspirate de modelele similare europene. Fenomenul imitafiei $i nevcia sincrcnizir:. i . dsisnnitat la prima faza de existent a acestor modele o copiere mecajiicS, necriticg a teoriilor europene, trepta: tr r .x d r X lii-jarJi sau modificata in funcfie dc situafia concret-istorica.

Sensuri ale modernizarii la romani

= integrare In ritmul istorie european, occidentalizarc = capitalism, stmcturi sociale urbane
M O D E R N 1Z A R E

= > civilizafie, progres tehnic, 5tiinfif!c, intclectual = libertate, regim politic reprezentativ, spirit critic

3. Teorii ale modernizarii

a) Teoria iluminista 0 prima teorie a modernizarii, care propune un veritabil model intemeiat pe coordonatele sus-amintite, apartine iluminismuiui. Modelul iiuminist de modemizare s-a definit in primul rand In fiincfie de sociabilitate, de raporlul individsocietate stat umanitate. Primul tip de solidaritate pe care II defme?te Inca de la debutul sau iluminismul a fost cel de omenire umanitate, conceput ca uxi tip ideal, o sinleza a Insujirilor umar.e. In al doilea rand, urmeaza societatea ?i statui. In concepfia iluminismuiui rom&nesc, societatea reprezinta un sistem de relatii iacerumane general de nevoia asigurarii securitafii individului, conservarii fi promovarii fericirii umane. ConceptuI modem de societate, opus celui medieval, intemeiat pe stari sau ordine, descinde din teoria contractuaiista, 8

TEORIILE ROMANESTI ALE MODERNIZARII foarte raspandilS in iluminismul romanesc. Conceptia rationalist! desprc societatestat este dominants in teoria sociala $i politics a iluminismuiui. Fundamentat pe leoria dreptului natural, etatismui dorama htcratura politic a iiu.-nir.ist4 dir. tarile romane, acreditand teza convergentei structurilor sociale Tnspre stat, Tntruchipat In persoana raonadiuiui luminat. Teoria sociala a Luminilor reconsiders categoriile sociale productive utilitatea lor m societate, enuntand drept criterii de valorizare In societate meritul ?i utilitatea. Una din marile contribufii ale teoriei politice iluministe o constituie transformarea omului din supus In cetatean al statului, calitate extinsa asupra tuturor categoriilor sociale. In teoria iiiitnmlstS, statui' apare ca un gararit aTsecuritSjii sociale. Simpatia quasi-generala se Indreapta spre monarhia luminata, considerandu-se ca monarhul trebuie sS asigurc gestiunea statului in interesul tuturor. Potrivit teoriei politice iluministe, omul este depnatorul suveranitatii, Investit cu o suita de drepturi ce decurg din aceasta pozifie. Din perspectiva contractuaiista, ttuminismul rom2nesc a inaugurat dezbaterea asupra drepturilor omului ?i cetafeanului, care spre finalul epocii devin parte organica a unei doctrine liberate romSnejti.

Teoria iluminista a modernizarii

se bazeaza II j I pe:

V
MODELUL DE SOCIABILITATE

TIPURILE DE SOLEDARITATE ILUMINISTE; a) omenirea b) statui ?i societatea c) comunitatea najionala In al treilea rand, iluminismul romanesc a definit $i un alt tip de solidaritate, In paralel cu conceptul rationalist de societate, cel al comunitafii nationale, afirmand individualitatca ?i specificul natiunii romane In context european. b) Teoriile secolului XIX Daca iluminismuiui ii revine meritul de a fi inaugurat dezbaterea teoretica, de a fi formulat marele teme ale modernizarii, pa?optismul romantic ,a efecluat prima tcntativa de adecvare a experience! universale la realitatea romaneasca, elab'orand un model propriu, preponderant liberal, care pune In valoare concepfia rationalists a secolului XVIII. propundnd transformarea ?i modernizarea dupii cxperienta europeana. Modelul propus de generatia de la 1848 a fost aplicat In strategia de formare a statului modern, dar maniera In care a fost conceput i aplicat de liberalismul romanesc din faza Inceputurilor sale ajqst.corectat sau contestat de o serie de curente din a doua jumatate a secolului XIX, ce au dezvoltat .propriile ieoru ,asupra procesului de modemizare: junimismul, samanatorismul, socialismul 51 poporanismul. Cele matfhulte au" apreciat ca procesul de modemizare rcalizat de liberal) de la 1848 Incoace a fost numai o imitalie artificials, realizat de sus In jos, fara o reals asimilare $i adecvare !a realitafile romane?!!. c) Teoriile de dupa 1918 perioaca ir.terbeiica, teoria modernizarii societajii romanejti dupa modelul occidental a fost sustinuta Z i.tr r.. Icvlnescu. In dezbaterea asupra fenomenului modernizarii la romani, contribu|ii interesante au ' 'rz. V ~ -.z a r- -'.n perspectiva curentului taranist, Mihail Manoilescu a neoliberalismului, Lucrctiu PatrScanu a r.icr. Ch Zar-e din perspectiva economic!. I-ercr.srta - con.dnuat $ i In deceniile postbelice, cu aceleafi limite care au marcat $i pcrioada interbelica, r coua t i p u r i de analiza, istorica $i sociologica, perspective care, de cele mai multe ori, nu s-au putut r? d d i n aces: cadru, interpretarea de fafS propune 0 evaluare din perspectiva istorica a procesului de - r o e r a i z a r e s : a efectelor sale in secolul al XlX-lca 51 la Inceputul secolului X X .

Teoriile romaneti ate modernizarii

sec. XVL1I 1830 1848 1900 1866 1914 Teoria iluminista Teoria pa$optismului liberal Teoriile care contesta modelui liberal: a) junimismul b) samSnatorismul c) socialismul d) poporanismul Teoriile interbelice a) adepfii modeiului occidental (E. Lovinescu) b) modelul taranist (V. Madgearu) c) modelul neoliberal (M. Manoilescu) d) modelul marxist (L. Patra$canu) e) modelul analizei economice (Gh. Zane) Teoriile postbelice a) interpretarea istorica b) interpretarea sociologica - .. 9

1918 1947

1947 ->

LECT1AI

Cuprmsul Icctici
1. Ritmurile modernizarii romai*e$ti 2. Ce este modernizarea? 3. Teorii ale modernizarii u) Teoria iluminista b) Teoriile secolului XIX e) Teoriile de dupa 1918

in tre b a ri ip ro b lem e
1. hi ce domenii a debutat fenontenul modernizarii in societatea romaneasca? 2. Care este relatia dintre modernizarea romaneasca $i imitarea modelclor europene? Sincronizarea ritmului istorie romanesc cu cel european a avut efecte positive sau negative? 3. Enximerafiprincipalele modele romanefti ale modernizarii elaborate de catre sodologii fi istoricii romani de la sfarfitul secolului XVIII si puna azi.

LECTIAII: PRINCIPATELE ROMANE LA s f Ar it u l REGIMULUI FANARIOT

1. P o p u latia

2. Societatea

3. Regimul politic ?i institutiile statului 4. Actiunea politica a boierimii: contestarea regimuhii

La inceputut epocii modeme, societatea romaneasca, a$a cum apare ea in viziunea Europei, preunia o structura tradifionala, marcata de p rep o n d era n t categoriilor sociale ale Vechiului Regim: boierimea, clerul fi faranimea furnizeaza baza sistemului social-economic, in timp ce categoriile urbane, burgheze, sunt extrem de slab dezvoltate. 'Statui fi instiiutiile sale prezinta simptomele unei crize politice grave, daiorata daminajiei otomane f i expresiei sale interne, regimul fanariot. fit aceste conditii, elita politica autohtona (boierimea pamanteana) schifeaza un program national de reformare institutional& f i emancipare politica.

-Secolul al XVIIl-lea a realizat reditnensionarea Europei, mare&nd trcccrea de la p-iimpa. Luminilor, care a recuperat teritoriile sale rasaritene, Incorporandu-fe. Epoca Luminiiora" imgus un non conccpt de E u rop O efinit multidimensional, politic, economic, religios, cultural, carejfojiasurng plenar si diest.iunea oricntSy8 . ca jm aa echUibrului, a securitatii $i mai ales a ejc^ar.siunii spre NSediterana sau Asia' In dimensiunea .economic!, amsemnat . expansiunea eapitalismului, cu tendintele sale unificatoare si iniegratoare. ceabsorb sTstrucmrile economice~romanesti. ..... VmaLaies dupa marile bulvergarlnfijxare le-aujgoxocatj ndustriali2area_sLexpl^ia-demf)frwfidi.~"~ Semnificahv este interesul sporit pentru ace.st_spa{iu In luraea.occidentala polkic, miHtar, economic (comercial),religios, cultural llustrat de numSru! mare al calatorilor care strabat EuropadeEst in misiuni oficiale sau dintr-o nevoie fireasca de cimoa$tere p~carSliiaMrfi:nlarcabile descrieri de calatorie despre {arile romane (Bauer,

Riserica Radii-Yooi (g rav u ri din sec. XIX)

t
LECTIA II U ovich, Cnrra, d'llauicrivu, Rricevieh, dorsnma R-inW d, fty lw , Willrinsnn Wolf). O dnmonstrcaza si mfiintarea consulatelor straine in Principatc: rus (1782), austriae (1783), francez (1798), englez (1803). Imaginea pe cars o transmit top acedia despre romani ji {ara lor este una contrudictorie. Remarca solul bogat $i eanipiile Intinsc, din care abia a 6 -a parte erau cultivate, bogajiile naturafcj condijiile climatericc fnvorabile, frumusetea locurilor. Cat private locuitorii, observa densitatea micS a poptilafiei, in general, numarul redus al locuitorilor, care rcprezenta abia a zecea parte din cat putea hrani solul Principatelor. Relativ la nivelul de civilizafie nu au preamulte aprccieri, la contactul cu un alt tip de civilizatie pe care il Intalnesc aici, rural, comunitar, diferit total de modelul civilizatiei urbane ;i capitaliste cu care au fost familiarizali acasa. Descriu mizeria, saracia, spolierile, lipsa de civilizatie 51 de moravuri cultivate la oamenii de rand, in opozitie cu protipendada. Sumar, vom tncerca sa schifam ce a intalnit lumea occidental! in spatiul romanesc la sfar$itul regimului fanariot, sintetizand concluziile i principalele date oferite de istoricii Andrei Ofetea, respectiv Gheorghe Platon.

1. Populatia
\ Daca in Europa ^occidental! s-a produs 0 exglozie demoKrafica, pe buna drcptatc PJjJllit&.M lrevolulia flemoiiraficft". fenomcn care atnsemnat 0 cresterelSra orecedenTa oonulatiei. a asezantor urbane si a marilor adomergri. in tarile romane < ; ponjTile'nTografic in secolul XVIII k fost lent, greu perceptibil sub aspect cantitativ. Cea mai important! Fninsformare in regimul demografic In sens modern, european, are loc in structura populajiei, in aspectul calitativ al dinamicii demografice, unde progresul a fost spectaculos. Principa^tesatufa'a reeimulur^emoizrafic in tarile romane oani la inceputul secolului al XlX-lea 0 reprezinta, deci, .crejjterea lefflg^1Mt^lST>np3bu i fenornenc: ' 1. brejterea numeric! a ajezSrilor urbane, cii deosebire a ceior cu statut urban; 2 . cre?terea populatiei in localifafile cu statut urban. Explicatiile acestei cre$teri lente au fost puse pe seama inapoierii econornice, consecinfa a regimului dominatiei otomane, a absentei oricarei asistente sanitare, proliferarii epidemiilor, calamitaplor naturale, a invaziilor straine de prada, a cazboaielor i ocupariiior militarc. In cifte absolute, populajia Jarii Romanejti create de la 1.349.840 locuitori in 1774,1a 1.795.130 in 1820 (dupa estiroarile istoricului demograf Louis Roman). Din acest punct de vedere, Tara Romaneasca s-ar fi situat la un nivel mediu european. In Moldova, cre?terea s-a realizat de la 322.629 in 1772, la 528.784 in 1803. Deoarece sporul natural era neinsemnat, aceasta cre$tere trebuie pusa mai mult pe seama trecerilor de populatie din Transilvania sau din sudul Dunarii in Principate.

Populatia orae!or i targurilor din Muntenia in prima jum atate a secolului al XlX-lea
Nr crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Denumirea orajelor 51 a tSrgurilor Bucurejti Ploie$ti Craiova Caracal Braila Campulung Ru5.it de Vede Cerneti Buzau 1835 Nr crt. 10 11 12 13 14 15 16 17 18 Denumirea orajelor $i a tSrgorilor Pite?ti Zimnicea Tg. Jiu Targovite RSmnicul Sarat Giurgiu Turnu Magurele Slatina Mizil

1835

50 370 15 895 11 885 4 815 6 935 3 545 3 345 2 945 2 860

2 755 2 655 2 275 2 240 2 175 2 105 970 1 680 805

Dinamica populatiei in orafele moldovene in prima jumatate a secolului al XlX-lea

Nr crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Denumirea " f; 1832 orajelor $i a targurilor . Botojani 13 796 Dorohoi 1 702 Herta 2 123 Tg. Neamf 2613 Piatra Neamt 2 907 Bacau 2 881 Roroan 6 320 602 Harlau Hu?i 1 918 1845 Nr crt 10 11 12 13 14 15 16 17 Denumirea ' orajelor 5 1 . a targurilor Falciu Vaslui, Tg. Frumos Barlad . Foc^ani Tecuci............ Galati Iai 1832 :184= * I 535 4 006 4 820 14 480 9 680 4 960 22 635 68 655

28 290 .,, 5 115 3 455 7 055 8 075 6 670 11 725 2 955 12 480 12

863 1 459 2 035 5 327 4 795 1 533 8 606 48 314

PRJNC1PATELE ROMANE LA SFAR$1TUL REGIMULUI FANARIOT 0 alta trasatura a regimului demografic o reprezinta transfprmariie.de..Qcfin. caLitativ In structura populatiei. mar spectacuioase, consuuxi ill dtfcreu|icii ji diveisinoaiesi popui<t(iei, in suueluiaiea luoi evident! a acebieia, ai-uelciaia ue refonnele in spirit luminal ale domniior fanarioti, de modernizarea aparatului de stat $i de tnmsformarilc din administratis. De/.voltarea comertului dupS tratatul de pace din 1774 a contribuit la diversificarea ramurilor de meserii ?i nego{; de asemenea, razboaiele ruso-turce au favorizat pana !a un punct, productia $i schimbul, stimuland dezvolLarea urban!.

2. Societatea
La sfarijitul secolului XVIII i la inceputul celui uhnator, societatea romSneasca se Infati^eaza mai complex! in comparatie cu epoctle anterioare, contradictorie in unele aspecte, stare specific! fazelor de tranzijie; structurile regimului de stari, cate au fost, sunt suprapuse de nucleele viitoarelor gmpuri caracteristice societatii burgheze. Pamantul reprezenta principaja uvutie a Prineipatelor. Din punctul de vedere al stapanirii acestuia, Andrei Ofetea observa ca 2/3 din sol tiparfinea boieriinii ji cleruluT.Tar 1/3 taranimii libere. a) Baierii Indifferent care era originea boierimii (mo?ia sau slujba), dupa reformele lui Mavrocordat legea nu mai recuno$tea decal boierimea de slujba. Constantin Mavrocordat fi Al. Ipsilanti an structurat boierimea In doua, respectiv cinci ranguri. !ntr-o societate Intemeiat! Tnca traditional pe privilegiul de najtere, boierii erau beneficiarii tuturor privilegiilon de ordin fiscal, sciitii'ea de orice dare catre stat, de ordin politic, erau definatorii exclusivi ai puterii ji, desigur, de ordin economic sau social. Din categoria privilegiajilor faceau parte $i oeamurile, mazilii, urmajii marilorboieri. - Noua boierime Un fenomen relevant il reprezinta aparifia boierimii noi, de data recenta, provenitS din vanzarea functiilor, pra.-.icS uzitata de domnii fanariofi pentru a-$i spori veniturile. O alta parte a noii boierimi provine din multiplicarea ?i disrs.ficarea aparatului administrativ. Este amestecata ca origine, o parte vine din Fanar sau din sudul Dunarii cea pe care o vor incrimina Eliade ji F,minescu, numind-o patura superpus! , alfii proviti din caiegoriile sociale modeste, p-auucrive, buni Intreprinzaton din punct de vedere economic (negustori, funcfionari din aparatul administrativ, slujitori ai toierilor, chiar ?i intelectuali). Foarte mul{i dintre ei au iuterese $i preocupSri specifice clasei burglieze. Aceasta categoric, cpmparabila cu noua nobilime din Anglia sau din Franfa lui Ludovic al XlV-lea, se afirma la inceputul secolului al XlX-lea, ctnd este foarte activa, dinamica, mobil!, receptiva la serrmalele modernizarii. Pana la un punct,"a fost purtfitoarea ideilor liberate, a spiritului democratic In farile romane, de$i in esenfa a militat pentru dobandirea privilcgiilor de care beneficia marea. boierime ?i pentru egalizarea statutului lor cu aceasta. La nivelul marii boierimi-se produce un fenomen de occidentalizare a moravurilor. a modului de viata, In mod direct, prin contactele cu ofijerii rui, sau mediat prin societatea greaca din Principate. In aceasta perioada insa, se produce un fenomen de diluare a boierimii, ca urmare a crejterii sale numerice in dauna calitatii, prin Incbrporarea unor eleroente straine dc boierimea traditional! $i, mai ales, prin Imburghezirea inasiva a grupului boieresc, anuntand sfar-jitul boierimii traditionale fi evolutia spre proprietarul modern, tn structurile elitare din Principate se fixeaza de acum doua niveluri distincte, ce evolueaza convergent sau In opozitie pan! la 1848: marea boierime $i boierimea mica. - Boierimea $i relatiile agrare r Veniturile boierimii proveneau diiidijma, din exploatarea mo$iei $i din monopolul b!uturilor. Deoarece sistemul feudal nu mai satisflcea nevoile sporite de venituri ale boierilor, ace$tia au trecut la exploatarea mofiei in regie proprie, la concentrarea pamanturilor, remarcandu-se tendlnfa de a transforma posesiunea asupra pamantului in proprietate deplina ?i de a Ingradi aceesul taranilor la loturile comune fanaj, paune, padure. Creterea producfiei de cereale pentru nevoite conier{uIui conduce la o nevoie mai mare de brate de munca, ceea ce determina crejterea sarcinilor de claca la 12 zile In Muntenia fi 24 in Moldova. Raportat la regimul robotei din

X S ra n la arat (lito g r a fie )

L 8 C JIA JI Tidjiillvania, icgi'uml r.-uio'paK era incomparab:! mai ujcr, JJustrSnd fap!u) ca ain nu c-a realirat concentrarea mojiiJor. Comasarea ji ;ra=trrsa SLiprafetei exploafate in regie proprie se rcalizeaza in detrimental taranimii claca<se ?i a cclsi libere. In aceasra perioada, de pana la 1821, se produce o deposedare masiva 5 1 ' violenta a claca$ilor, reduccrea numarului {aranilor libcri ji a proprietatii ce 0 detin. Sarcinile feudale erau mai grele la inceputui secolului al XrX-lea' dccat cu 50 de ani mai inaime, dar mai u$oare decat in Transilvania, din cauza suprafetelor intinse de plmant, a densitajii reduse a populatiei, ceea ce a delerminat concurcnfa intre boicri pentru a atrage taranii pe m ojiile lor. b) Clerul Ierarhia Clerul dejinea 1/3 din suprafa{a solului. Mari proprietari de moii erau manastirile, atat cele mchinatc, principalelor functii ecleziastice cat $i cele pamantene, Eparhiilc aveau pamant mai putin, in in Biserica Ortodoxa schimb aveau venituri mai man. O practica raspandita in biserica din Principate era vanzarea functiilor ecleziastice. de la mitropolit pana la paroh, constituindu-se astfel o Patriarh sursa de venituri pentru domnia fanariota. Practica vanzarii preotiei a facut sa creasca numSrul de preop la sate In detrimental pregatirii i al calitatii. Conditia materials ji sociala a preotilor era apropiata de a taranilor, ei fiind Mitropolit (sau Arhiepiscop) scutiti numai de unele dan. c) Starea a treia Are o pondere numerica neinsemnata in Principate, din cauza lipsei tradipei urbane, a ora$elor Episcop specializate ca centre de productie sau de schimb. Singurelc aglomerari -r- capitalele ?i oraele mai mari erau centre administrative, politice, militare, remediate ale boicrilor, centre de consum. Protopop Majoritatea negustorilor $i meseria?ilor erau straini germani, maghiari, greet, albanezi, anncni, cvret ajezap de putin timp in Principate. Ora$ele ?i targurile moldovene erau dominate de straini, populatia lor era Preot (Paroh) eterogenS din puncT'de" vedere' et'nic i confesional. In Muntenia, populafia urbana era mai omogenS, majoritatea era romaneasca, dar ji aid existau mulp straini, sud-dunareni, evrei, germani, maghiari, armeni, rui, francezi, polonezi, italieni. in primul rand cyrejj au avut un rol important in formarea burglieziei T n Principate. La inceputui secolului XIX

Ja ra n i din Transilvania

14

PRINCIPATELE ROMANE LA SFAR?!TUL REGIMULUI FANARIOT ,'firma si o patura de negustori roraani, care apar[in iusa paturilor inferioare ale acestei catcgorii. Sudifii (= supusii) strami se aflau sub regimu! jurisdicfiei consulate, prin care erau sco$i de sub incidenta legislajici $i a autoritajilor locale. d) filranii , Jaranii liberi constituie o categorie T n vadit recui. Ponderea lor a fost initial mare, defineau 1/3 din suprafaja agrcsiS, dar pierd mult din cauza fisca!ita{ii i a tcndinfelor boierimii de a-i deposeda i a-i transforma In clacaji. Calatorii straini care au traversat Principatele au remarcat condifia deplorabila a taranilor claca$i, determinata ce obligafiile multiple ce le prestau catre boieri, cStre stat, de transport (carau$ie), de gazduire a dregatorilor, de repararc ' ( a cearilor drumurilor. Sarcinile catre.boieri erau dijma $i claca. Aceasta din urma a fosl sporita cu dona zile la sfSr?itul secolului XVIII; exista $i dreptul de transfonriare a clacii In bani, dar el nu a fost aplicat. Chiar daca regimul feudal s-a agravat in ccmparatie cu perioada anterioara, nu a ajuns niciodata la limitcle maxime Tnscrise T n ajezamintele domnejti sau in alte legi; nici chiar cele 12 zile pe an nu au putut fi impuse Tntotdeauna.

3. Regimul politic $i institutiile statului

Regimul fanariot, expresia politica a regimului dominatiei otomane, a inlocuit sistemul politic traditional din parile romane, a eliminat boierimea pamanteana din funcpile-cheie, a modificat functiile esenfiale ale statului, cum a fost cea extemS, de aparare, desfiintSnd armata. Rcfonnele realizate de domnii fanarioti au urmarit rationalizarea administrafiei In vederea cre^terii rolului statului. Etatismul a dominat conceplia lor reformatoare, care viza instaurarea ordinei T n detrimentul arbitrariului medieval, subordonarea boierimii, precizarea competentelor diferiteior institutii $i dregatorii, toate subordonate nevoilor fiscale. a) Domnia Din 1731, domnul a fost numit pe o duratS de 3 ani, fiind asimilat cu un functional1otoman, echivalent unui pa?a cu doua tuiuri. Domnul avea autoritate absoluta, regimul fiind unul absolutist; din 1774 avea agenfi diplomatici la Constantinopol. Avea drept de a pune orice dare, gestiunea lui nu era controlata decat formal de divan, era judecator suprem. Enstabilitatea $i venalitatea domniei au generat concurenfa pentru ocuparea ei. in limpui regimului au funcfionat 36 de doxnni in Moldova $i 39 In far a Romaneasca- Pentru stabilizarea domniei, la inceputui secolului trecut a fost impus un cartel format din 4 familii care concurau pentru tron, iar Tn-1802 durata ei a fost fixata la 7 ani, domnii neput&nd fi destituki Tnainte de termen (prevedere care nu s-a putut aplica ir.sa in practica). Preocuparea lor principals era de ordin fiscal, adnnaiea cat mai multor bani. Functia externa a statului a fost total modificata. Tarile romane au pierdut orice inijiativa In politica externS, au pierdut dreptul de a Incheia tratate, fiind obligate sa aplice tratatele Tncbeiate de Poarta cu puterile straine, mai ales tratatele comerciale. Domnii erau agen[i informatori ji intermediari ai Porjii $i susfineau diplomatia acesteia. Armata a fost desfiinjata, redusa la funcjia de polifie, ceea ce a facut imposibila apararea teritoriului In fata numeroaselor invazii, ce s-au Irunultit considcrabil la Inceputui secolului XIX. b) Divan ul Avea un rol nelnsemnat. Conipozitia lui era la bunul plac al domnuiui. De$i majoritatea membrilor lui erau romani, fur.ctiile-cheie erau dejinute de boierii greci. c) Administrafia Serviciile administrative erau conduse de mari dregStori (ban, vomic, logofat, vistiemic), care la Inceputau fost slujitori de curte, apoi au devenit dregStorilpublici. Nu erau salarizafi, dar primeau ca recompensa veniturile unui targ. In fruntea administratiei locale, a ierarhiei judcfelor, se aflau ispravriicii, tot fara leafa, raspiatifi ihsa cu o parte * din veniturile domnejti ?i din gloabele (amenzile) Jncasate. Ei concentrau toata puterea din judete T n mainile lor, aveau atribulii administrative, fiscale, judecalorejli, de police, executau sentintele, Incasau gloabele. De aid , tendinta de a

Ultimii domni fanarioti

MOLDOVA Constantin Ipsilanti 1799-1801 Alexandru utu 1801-1802 Alexandru Moruzl 1802-1806 Scarlat Callimachi 1806 r o cup a tie rnilitara rasa 1806-1812 Alexandru Moruzi 1806-1807 Alexandru Hangerli 1807 Scarlat Callimachi 1812-1819 Mihai utu 1819-1821 15 MUNTENIA Alexandru Moruzi 1799-1801 Mihai ufu 1801-1802 Constantin Ipsilanti 1802-1806 Alexandra ufn 1806 - ocupatie militarS rusa 1806-1812 Constantin Ipsilanti 1806-1807 loan Caragea Alexandra utu I81S-1S2I O O \IJ O O uo

LECTIAII :ierava pedepsele fi amenzile, care is sporeau veniturile. Veniturile peste leafa ale dregatorilor^ se numeau hayaieturi. Regimul havaieturilor a provocat abuzuri care nu aveau alta limita aecat capacitalea de rezisteuta u tuuliVuaabuiloi. V}o',Yu;u\ vUtviptra i t \?i \ utc\ oieteft cc\ot rcvai TV v\ilt. M.s. cu dtc^Uori, la raudul lor, vindeau slujbele pana la ulrimele grade ale ierarhiei. Pana la C. Mavrocordat, marii dregatori aveau m subordine siujitori de conditie libera iara pimint, cu avantaje fiscale, obligati la servicii civile i militare. C. Mavrocordat a desfiinjat slujitorli civiii fi a redus numarul celor militari, cu exceptia celor din politia rurala, a granicerilor fi perceptorilor. In subordir.ea ispravnicului se aflau samefi (finante), zapcii (executori), condicari (cancelarie), judecatori, polcovnici, v&tafei de plai.

d) Organtzarea fiscala
Domnul dispimea de toate veniturile farii. Singura ratiune a administrafiei era aceea de a stoarce cat mai multi bani de la populate. La Inceputui regimului, fondurile statului fi veniturile domnuiui s-au ccmfundat Pentru a feri veniturile domnuiui, amenintate de cereriie sporite ale turcilor, Tn a doua jumatate a secolului XVIII camara domnuiui fi vis'.ieria statului s-au separat

- Camara domnuiui
Izvoarele de venituri ale domniei erau impozitele indirecte, veniturile vamilor fi ocnelor, oieritul, viniriid. -dijmaritul, care se arendau impreuna. Alte impozite mai pufin dare fi regulate erau vacaritul, ierbaritul, rzltlr:. f'umaritul, tutunaritu! f.a. La sfarfitul secolului XVTU, veniturile camarii erau apreciate la 1 mi lion lei; pen - T si Romaneasca, la 1816, se estimau 2,9 milioane. Doamna avea sursele propfii de venituri, In Jara Romaneasca c pans ver.itul vamilor fi birul pe tigani, T n Moldova venitul judcfului Botofani. Vanzarea titlurilor de boierie constituia o mare surs5 de venituri. Caragea voda, de exetnplu, a obtinu: i'.r. aceasta practica un venil de 20 milioane piaf tri.

- Vistieria statului
Stimele Incasate in vistieria statului trebuiau sa asigure plata obligafiilor catre turci fi plata functiocari-cr. Tributul constituia obliga[ia principals catre Poarta, dar T n realitate domnii satisfac multe alte cercri ale Portr.. Tnbutd este in creftere, ridicandu-se In 1820 la 2 milioane T n Jara Romaneasca ?i 1 milion T n Moldova. Aceste sume se Tacasau din bir, impozitul personal (capitate) pe care T l plateau toti Jaranii de sex mascuiin ds la varsta de 16 ani, cu exceptia scutelnicilor. Pe langS bir, statui mai Incasa $i impozite extraordinare: ploconul steagului, mucarerul mare, mucarerul mic. Veniturile vistieriei mergeau Tn cea mai mare parte la turci. Fiscalitatea regimului era apasatoare nu numai prin numarul mare de impozite, cat mai ales prin maniera de repartizare i percepere a lor, deoarece jumatate din locuitorii tarii erau scutiti, ceea ce agrava obligatiile celor impufi.

4. Acfiunea politica a boierimii: contestarea regimului

Finalul regimului fanariot ofera imaginea unei administrafii straine de interesele nationale, pusa T n slujba nevoilor tnereu sporite de bani ale domnilor, care,au supus populatia unui regim fiscal mult mai apasator decat regimul" clacii. Tendintele de modemizare i transformare In sens burghez din economie fi societate sunt numai la inceputuri, putemic ecranate de regimul feudal fi de structurile traditional. Regimul fanariot a fost supus unei pemanente contestafii in primul rand din partea boierilor pamanteni. Aceasta contestatie dobandefte un pronun{at caracter politic dupa 17,50, cii moments de yarf T n 1753, 175S-1759, 1767, 1768i 774, cand se ajunge chiar la alegerea unui domn pimantean.

- Prograinul politic al marii boierimi

Contestarea domniei fi a administratiei fanariote se face T n pamflete, prin memorii politice (cel mai raspandit niijloc), care sunt adevarate proiecte sau progratne de reorganizare a {aril, ce pun T n discufie toate aspectele vietii publice din Principate. Elaborarea fi Tnaintarea lor se intensifica In primele doua decenii ale secolului al XLX-lea, cand s-au Tnaintat 45 de asemenea memorii. Ele au contestat regimul fi statui fanariot, apoi au pus T n discutie problemele social-economice: agricultura, rnanufacturile, comertul, privilegiile, aspectele fiscale. tn al treilea rand au vizat forma de guvemamant, statului intern, cerand reforma institutiilor, A patra categorie de probleme viza statutul international al Principatelor. Intre 1769-1820,30 de memorii s-au ocupat de aceasta chestiune; 10 cereau independent, aproape toate autonomia, vizau relatiile Principatelor cu Poarta, probleme teritoriale, armata nationals, chiar fi unirea celor doua tari. Redactate de boierimea mare, aceste memorii se Incadrcaza criticismului iluminist fi reformismului nobiliar. Teoria politica a boierimii pamantene conditiona progresul intern de obfinerea independenfei. Exista o relativa convergent fi chiar unanimitate In dezideratele najionale pe care le formuleaza boierimea pamanteana In memoriile . ;,Jfc,_|idresate Rusiei, Austriei, Franfei sau altor puteri. Exista o mare varietate de opinii cu privire la structura politica, la S ij j practica guveriiSrii, dar fi o viziune iinitarain probleme ce vizeaza progresul economic, cultural fi de civilizatie. ..

PRINCIPATELE ROMANE LA SFAR$1TUL REGIMULUI FANARIOT

Cttprinsul lectiei
1. Populatia 2. Societatea
a) Boierii - N oua b o ierim e - B oierim ea $i relatiile a g ra re b) C lerul c) S tarea a tre ia cl) 'fa ra n ii 3. R egim ul politic $i in stitu fiile s ta tu lu i a) D om nia b) D ivan ul c) A d m in istru tia d) O rg a n iz a re a fiscaia . - C a m a ra d o m n u iu i - V istieria s ta tu lu i 4. A ctiunea politica a boierim ii: c o n te sta rea re g im u lu i - P ro g ra m u l p olitic al m a rii h o ierim i

Intrebari yi probleme
1. Care sunt cauzele intrarii spatiului romanesc in atentia Europei la inceputui epocii m odem e? 2. Precizati caracteristicile evolufiei demograjice, A existat o creftere spectaculoasa de populatia la inceputui epocii moderne? 3. Raportati pnncipalele categorii sociale la puterea economica f i politics p e care o depneau. 4. Eniunerati pnncipalele institut'd politico-administrative fi atributiile lor, 5. Care era cea mai importanta functie a statului fanariot, cum se exercita ea f i cum contribuia la progresul general a l societatii? 6. Cum se materializeazS acfiunea de contestare a regimului fanariot de catre boierimea pamanteana? Erau eficiente aceste modalitnfi de contestare?

17

LECTIA III: REVOLUTIA DIN 1821

1. Climatui politic international la inceputui secolului XIX 2. Mi$carea condusa de Tudor Vladimirescu: motivatii, participant!, desSfurare
3. M o d ern iz a re a d iscu rsu lu i ideologic

c Revolutia din 1821 marcheaza limita dintre Vcchiul Regim yi societatea moderns. In contextulcrizei Imperiului .oioman, al mifearilor butcanice de eliberare j f tdavansului Rusiei in zona, Principatele dobdndesc o marjS de acfiune mai larga, Tn settsulpromovarii ~ programufui lor national. t
Relafiile complicate dintre forfelepolitice implicate la 1821, boierimea pamanteana, mifcarea p om ita de Tudor $i Eteria greceasca, avand in fundal conflictul dintre Rusia $i Turcia, pun in evidenta incercaraa de materializare concreta a acestui program. Modernizarea discursului ideologic la 1821 reprezinta un indiciu important al agregSrii unor not form e de solidaritate sociala, bazate p e ideea de natiune etnica f i p e adeziunea la principiile liberate fi democratice. Aceste idet schitate tim id la 1821 prevest esc insa evolu(iile care le vor tmplini in plan practic.

1. Climatui politic international la inceputui secolului XIX

' Revolutia.din 1821 a fost un mceput $1 un sfar?it de epocii, sfarjitul Vechiului Regim in Principatele Romane ji inccputul modernitatii. J^ olu tia. s-a declanjat Jntr-o perioada de criza a regimului fanariot# avand ca fundal incompatibilitatea tot mai grava intre'structura economica l socialS inca patriarhala~traditionil5, care evolueaza foarte lent spre modernitate, ji un organism politico-stataJ carc s-a modemizat In rapoit cu sistemul politic medieval, ca urmare * a reformismului luminat promovat de domnii fanariofi, dar a functionat exclusiv T n favoarea domnitorilor ?i a regimului otoman. Programul de modemizare a institutiilor i statului, promovat de domnii fanariofi, se integreaza reformismului luminat al secolului al XVUI-lea. Expresie a unei conceptii ce urmarea cresterea rolului statului T n societate. reformismul fanariot a pus capat arbitrariului sistem politic medieval. Regimul politic fanariot s-a dovedit insa incompatibil cu structurile organismului social $i national, care, prin mi$carea boierimii pamantene, 1-au respins In numele principiilor iluminismuiui $i ale ideii naiionale modeme. Mijcarea de opozitie a boierimii pamantene, care s-a manifestat aproape exclusiv prin memorii Tnaintate marilor guteri, atitige un v moment culminant T n preajma auului 1821.. y (Crizajsgimuluj fanariot a fost adanciti.idftt.efct^e-Reolutiet-franeez&,$iale-epocii napoleoniene Tn sud-estul ^ 'HEuropei, de noul raport de forfe ce s-a cristalizat T n sistemul relatiilor intemationale pe continent. Rusia a ramas T n prima linie a politicii sud-est europene, mai ales dupa 1806, Incurajand rczister^a popoarelor cre?tine fata de stapSnirea otomana, In numele. ideii de solidaritate creating $i al rolului asumat dupa 1774, de protectoare a crejtinilor din Imperiul cioman. Problcroa Principatelor romane a fost o parte integrants a chestiunii orientale,. Tnfeleasa ce ; iropeana ca una de succesiune a Imperiului otoman. pe care ?i-o disputau marile puterij Divergenfele dintre putenle acntale T n aceasta chestiune au fost complicate'de afirmarea ideii nafionale mo3eme, care T$i Tncepe car:era sub .a principiului de nationalitate T n relatiile intemajiohale din sud-estul Europei, o_dat|.cu revolutiile ba'.;:-.::e ......u fia sarbj. i r?volug.a^^^jg^^^
...

- Pe plan general-european: difuzarea ideilor Revolutiei franceze (dupa 1789) .^politics de ecTiilibru european a Sfinlei Alianfe (dupa 1815) - Pe plan sud-est european: .,* cn'za Imperiului otoman tendirita Rusiei de expansiune in BaScar.i revolujia sarba (1804) revolutia greaca (1821) 18

REVOLUTIA DIN 1821

Revolutia romana din 1821 a inceput ca o micare antiotomani in contextul general al revolutiilor balcanice, Tn stransaJegatura cu Eteria 51 cu ideea ndic&ni popoarelor cre?tine din baicam impotriya stig|nirij.,otGnianet cu sprijinul Rusiei/Eteria a fost 0 socictate secreta, de tip elitar, memta sa organizeze $i sa conduca diaspora greceasca pe calea ' diBerarii grecilor cu sprijinul Rusiei, pe fondul unei rascoale generals a cre$tinilor din Balcani. Planurile sale militare acerdau Principatelor romane un rol important; Moldova se constituia Tntr-o baza de operatiuni, iar Oltenia era destinata unei insurectii romane^ti, menite sa favorizeze trecerea la sud de Dunare a trupelor eteriste ce veneau din Rusia, pentru a dezvoita insurectia T n Balcani.

Conventia dintre Tudor eteriti (ianuarie 1821)

"Noi subsemnafii, in virtuteu prezentului acorc! im portantfi a infelegerii \ mutuale, marturisim ceea ce in privin/a punctelur urmdtoare am stabilit fi hotdrat: I. Prin voia lui Dumnezeu f i prin pronia cereasca, ne-am intrunit fi, dupa 0 in(elegere deopotrivd de sincera. am hoturdt in unanimitate (defi impotriva rduvoitorilor) sa duceni, prin cea mai ddrzd actMtate, la indeplinire planul nostru cel spre obftesculfalos, fi anume ca prin puterea arm dor noastre sa ne eliberatn de sub jugul apasator al barbarilor fi sa ridicam semnul biruilor a! cnicii izbavitoure. fi \ atunci lamina M&ntuitorului va straluci polrivit cu profefiite de veacuri ale profefilor sai inspirafi de Duhul S/ant f i cu cuvintele clare ale Sfintei Evanghelii (...) \ 3. Pentru a mari numand nostru fi pentru a crea prin acfiuni desloinice o ceata putemica, fiecare dinlre noi trebuie sa fie volnic a urmari fi a ordona, dupa tmprejurari, 1 ceea ce i se pare ca ar contribui la binele obftesc al acestui acord intdrit cujurdmdnt, adica | s a f e autorizat sa se prefacci a provoca dezordini, a stdrni complica[ii interne fi exteme fi a i sefolosi de toata viclenia, care poate duce la atingerea scopului nostru comm (...) 6. Nimeni dintre noi sa mi cuteze a se abate oricat depujin de lapim ctele de mai sus, sau a le calca, caci acela se va expune sa fie deferit tribunalelor politice. militare fi eclesiastice. amintirea lui va f i ftearsd din lista membrilor nalhinii, averea lui va f t confiscatd fi va f i afurisit sa aibd xaarta lui luda (...) Theodor m. p. lordachi m. p. loan Farmachi m. p . " \ v \

In acest scop a fost initiat i Tudor Viadimirescu T n planurile militare ale Eteriei, dup& mcheierea legSmantului cu capeteniile eteriste lordache 51 Farmache, prin care se definea ca scop al mtelegerii lupta Tmpotriva dominatiei otomane. Planul militar al Eteriei se baza pe sprijinul $i intcrventia armata a Rusiei Tn Balcani, dar actiunile concrete ale acestei societati 1-au compromis panS la urma $i au paralizat posibilitatea de intervenpe a tarului In Balcani.

2. M ijcarea condusa de Tudor Viadimirescu: motivatii, participant, desfajurare

Revolutia din 1821 se manifest! T n prelungirea programului boierilor pamanteni, formulat Inc5 dill secolul al XVIII-lea sn inemoriile adresate marilor puteri. Noua Tn 18117?n contexful revolut;:ior balcanice. este ideea de realizare a prpgramulul politic al emanciparii prin insurectie, $i nu pe cale legaTa. cum au Tncercat boierii Tnainte. Spiritu! revolutionar a bulvcrsat i- societatea romaneasca, iefita dm pasivitatea medievala T n urma unui proces de conftientizare a propriei ideniitaff! In fruntea procesului de renagtere nationals In Principatele romane au stat boierii pamanteni. care au dat mandat lui TudorVladimirescu sa ridice poporul cu arme", precum este povafuit. Acesta a declan$atmsurecfia'in 15/anuarie ? 1821jrdin Tnsarcinarea Comitetului de obladuire organism politic provizoriiidesen-.nat sa suplineasca domnul care tocmai decedase , pe baza planurilor elaborate gu cpoperarea Eteriei In intervalul noiembrie 1820 ianuarie 1821. - Justilkarea insurecjiei Noutatea ce o aduc evenimentele din 1821 este rnsurec^la si chemarea gcoorJui ia arme, In numgls_bx?ierilor. Actele Fundanientale care justifica aceasta intense reprezinta un moment de corif^ra tn istoiia jdeilor social-politice romane^ti. Privite In ansamblu, ele nu exprima un program politic coereni 5: c l:r_e politic* foarte clara, ci mai degraba scot T n evident sinuozitatile si contradictiile politicii tui Tudor Vladimires; .. . ~J. Proclamafia de la Tismana este .0 cbemare la anne, un manifest de 1 noporului la luntg. care invoca dreptul de rezisten}a la opresiiine calegltimare a insurectiei, In nume'e d:sp:_'.u zz:~7cl al oamerulor ?i cetatenilor. Inspirata (diiar ?i involuntar) de ideologia revolutionata-fcanceza, proclar.: via I::a si-5 scoatS pe omul-ceta{ean din pasivitatea $i teama medievala, transformandu-1 Tntr-un factor activ al isirr ti : - r . r - 5- iumii medievale, T n cetateanul celei moderne.

LECJ1A III

Proclamatia de la Pade (23 ianuarie/'4 februarie 1821)

"Catra tot noivdul omenesc din Bucurefti fi din celelante orafe f i safe ale fa rii \ Rumdnefti, multa sdnatate! . \ Frafilor lacuitori ai Jdrii Rumanefti, veri de ce neam ve(i fi! \ Nici o pravila nu oprefte pre om de a intampina raul cu rau! $arpele, cand i(i iasa inainte, dai cu cioniagul de-l lovefti, ca sa-[i aperi viiafa, care mai de multe o il \ nu sd primejduie.fte din mufcarea lui! \ Dar pre balaurii care ne inghit de vii, capeteniile noastre, zic, atat cele \ bisaricejti, cat f i cele politicefti, pana cand sa-i suferim a ne suge sdngele din noi? \ Pana cartd sa le Jim robi? __\ Daca raid nu estepriim it lui Dumnezau. stricdtbriifdcdtorilor de rau bun lucru \ fuc inaintea lui Dumnezau! Ca bun este Dumnezau fi ca sa ne asamanam lui trebuie sa \ i facem bine! lar acesta nu sd facepana nu sa strica raul Pana nu vine iarna, primavara ' ! nu sa face! \ j Au vm t Dumnezau sa fa cd htntind? Aceia s-au fdcut, dupe ce au lipsit intunerecul! \ i Veichilul lui Dumnezau, prea pulernicul nostru imparat, voefte ca noi, ca nifte \ credinciofi ai lui, sa trdim bine. Dar nu ne lasa raul ce ni-l pun peste cap capeteniile noastre! Venifi dar, frafilor, cu lofii, cu rau sa pierdem p e cei rai, ca sa ne fie noaci bine! i sa sa aleagd din capeteniile noastre cei care pot sa f i s huni. Aceia stint a i noftri fi cu noi dinpreuna vor lucra binele, ca sa le fie f i lor bine, precum ne sunt fagaduifi Nu vd lenevifi, ci sili(i dd venifi in graba cu tofii: care ve[i avea arme, cu arme; iar cure nu veti avea arme, cu furci de fte r f i cu la n d : sd vdfacefi degraba f i sd venifi unde veft auzi ca sd afld Adunarea cea oranduitapentru binele fifo lo su l a tnatd (ara. $i ceea ce va va povdfui mai marii Adunarii, aceea sd ui-mafi, f i unde vd vor chema ei, acolo sd mergeti. Ca ne ajunge, frafilor, atdta vreme de cand lacrdmile du p e obrazdle noastre nu s-au mai uscat! / $i iar sd ftifi cd niminea dintre noi nu este slobod, in vremea aceftii Adunari obftii / is itoare ca sd sa atingd mdcar de un graunfi, de binele sau de casa vreunui negufdtori. j p u faran, sau de al vreunui lacuitori, decdt numai binele f i averile cele rau agonisile j ig&sd sd jartfeasca: insa al cdrora nu vor urma noad precum suntfagaduifi j r o losul de obfte!

- Dimensiunea sociala

modul de organizare al mifcarii

Chemarea lui Tudor la arme a dec! a n ; a t o mijcare f a r a n e a s e a d e proporfii, tn care Jaranimea se m a n i f e s t ! i n fcrme .e t r a d ' t i o r . s ! ; . ca t n rascoalele din epoca medieval!. La chemarea h i i T u d o r a u r a s p u r . s ! n primul rand pandurii, care au cocstituiS nucku] mililar al mrareci. , Jaranimea din judetele de sub munte, tarari: c'Jciji de la cLrri-: mi:a boierime. 0 parte a taranimii rascukte la chemarea 7_icr s-e. integrat T n insurectia declan$atl d: boieri, z s i rar.i $-i icszzz paralel sau independent de acfiunea Ad'mar.i 2cro&iisE. A esc cr~? armafrorpinSat dupl reguli militare in jurul Sudanis: 'de p s z ir v s n o institute constituita dupa modelul Adunarii napoatls ms^rrcc.i sarbeasea, amandoua inspirate de Adunarea nado^aii = H r .c i_ s s franceze. ; Al. mcurajatj de actiunea milifara a Adunarii norodUui, cars z . z iz Olte'nia, transformand-o in baza de operatiuni p izszsj-rizi : administrate noua, favorabilarevolufiei, mijcarea tarlneases a : ; Oltenia, Muntenia ?i chiar parfi.din Moldova. Aceasta reactie x a s:-I a factorului popular.^ depa?it:^intentiiie initiaja_al_e boienlor fi H t conspiratiei tesute la consulatul rus de la Bucurejti, conferind ?i un caracter social m ijcM i'^ afe'T izbucnit m numele idealiirilor de emancipare naponall Prin integrarea factorului faranesc tn Insurectia drgnnrzatajT prin rrujcari^ faranejti care s-au declanjat pe fondul insurectiei organizale, revolujia romana s-a autonomizat de Eterie, care a ramas elitara. asemanandu-se astfel mai mulLca-asvr> 1u|ia sarba. . Spre deosebire de rascoalele caranesC atom izate^si dispersate la nivel local, revolufia din 1821 are o componenta militara bine precizata, 20

Tudor clieair.3 pandurii la arme

REVOLUTIA DIN 1821 iin5tratS de Adunarea norodului, dupa modelul revolupilor secolului XVIII. Condusa de boieri mici, targovefi, nesustari, panduri fi chiar tarani clacafi, organizata in - cap;tanii fi.polcovnicii, ea a utilizat experienfa militarS a panduriloc. Adunarea norodului reprezinta revolutia organizata, care a inccrcat fi partial a reufit sa incorporeze fi Isa-fi subordoneze manifestarile populare. Cand acestea au i ; luat aspectul unor mifcari sociale dezordonate, anarhice, ? antiboierefti, Tudor le-a reprimat
4

L_".7:

I' I
| j' f

- Tudor, boierii, Jaranii, eterif tii ji marile puteri: convergence i contradictii

Dezvoltarea revolutiei a avut o orientare sinuoasa i contradictorie, mai ales in aspectele tactice, care au impus replied sau orientari noi, in funcfie de conjunctura interna fi intemationala. Explicafia rezida, pc de o parte, T n Pandurii tree Oitul dualitalea puterii, care s-a mentinut In tot timpul evenimentelor, cbiar daca in Oltenia a fost instaurata o administrate nouS, favorabUl revolufiei. Lanivelul puterii centrale fi In celelalte judefe, Adunarea poporulur a;tm p^irtofliinpurputerea cu vechea administrate, controlata de boierii din Comitetul de obladuire. Chiar fi atunci cand a ajuns ta Bucurefti51 a condus efectiv treburile tarii timp de doua luni, intre 16 martie i 15 mai (perioada denumita de istoricul Andrei0[etea domnia lui Tudor, sugerand fi veleitatile In acest sens ale Vladimirescului), Tudor a guvemat Tn numele Comitetulai de oblSdturft y al ^annSrli norodului, ultima fiind subordonata. celui dinfti, E adevarat, nu au fipsittn acest interval njci conflictele, fricjiunile sat/3 <i/*v tratativele purtate de Boieri cu Tudor, prin Nicotae Vacarescu sau Constantin Samurcaf/bupa intrarea lui Alexandru Ipsilanti T n Principate, respectiv sosirea lui la Bucurefti fi tratativele cu Tudor (25 martie^ administratia locala a fost TmpartitJ iptre Tudor fi Eterie prin mijlocirea Comitetulm de obladuire; judefele de la munte au fost subordonateJjii * Ipsilanti, Oltenia } cele de la campie lui Tudor, Al doilea factor care a generat oscilapi fi replieri i**1' ujjaO ica Adunarii norodului a fost defecfiunea rusa, ( dezavuarea\Eteriei fi a insurectiei romane de catre Rusia ca presiunilor puterilor din Sfanta Alianfa. 'Dezavuarea revolufiei a declanfat exodul boieriior din IB ''..-'.j.-.ia ir Trar.s:l->-ar.la. Dupa ce a' tost inftiintat oficial c; a:=s: act, T r. 18 sau 19 martie, prin consulul rus Pini, se B o schirr.bare de front in actiunea lui Tudor, ca fi a T-d?r_Jnceieaza atacurile la adresa boieriior, aerati pir.a acum, Tmpreuna cu domnii fanarioji, -- ' vir.ovap de situafia grava a tarii. in interpretarea A.-.arei Ofetea, aceste atacuri verbale din proclamafii erau un mijloc de presiune asupra boieriior care mai ezitau Pandurii ajung la Bucure$ti sa se alature revolufiei. Din 20 martie, tonul actelor emanate de Tudor releva schimbarea de front i tendinfa de a uni toate fortele farii Tntr-un front comun Impotriva pericolului care ameninfa {ara, interventia armata otomana. De cealalta parte, amenintata de amploarea mifcarii sociale, pe care nici Tudor nu 0 mai controla, chiar daca la Padef a cerut taranilor sa faca distinctie intre boierii fideli revolufiei (care ne sunt fagaduifi) 51 cei care erau impotriva, amenintata fi de intervenfia militara otomana, boierimea, cata a mai ramas Tn far5, a realizat 0 regrupare rapidi. Trateaza

< ) j1 ,

Micarca lui Tudor: cronologia evenimentelor:

,Moartea, probabil provocata, a domnitorului Alexandru utu. Boierii care preiau puterea II insarcineaza pe Tudor sa ridice poporul. 23 ian. Tudor inijiaza mijcarea armata fi lanseaza proclamafia de la Padef (Tismana). 22 febr. Ipsilanti, cbnducatorul Eteriei, intra in Moldova, venind din Rusia. 23 febr. ... tj. Diplomatia rusa nevoita sa dezavueze tulburSrile din Principate. ' 16-20 mart' 'Tudor lanseaza o serie de proclamatii prin cars 151justifies acfiunile. 21 mart'. Mntrarea lui Tudor Viadimirescu In Bucurefti. 23 mart. "Jf~- Tudor ajunge la 0 tnfelegere cu boierii ramafi in Bucurefti, pe baza careia va conduce ara in saptamanile urmatoare. 30 mart. > In pofida marilor divergente existente, Tudor incheie/.n acord cu Ipyjjanti, cu privire la imparfirea autoritatii celor doi In Muntenia. f'->d cV Q q o f lu n M ? 3 apr. Ipsilanti parasefte Bucureftii, retragandu-se la Tfcgovijte. 1 mai Armata otomana intra in Muntenia. 15 mai La apropierea turci lor, Tudor parasejte cap! tala, ar.jn dr.ii.-s'. ne a se ani cu eteristii^ 21 maiParasit de capitanii sai, Tudor esle arestat de litre etrr: Co .efti, in propria tabara. 27 mai . Tudor este judecat de tribunalul eterist 51 execurai 7 iun. - In batalia de la Dragafani, armata eterista, intlriis : - : rsr~.i a pandurilor, este mfrantS de catrc turci.,, 1 . ' .._
1 8 - 1 9 ia n .

21

LECJTA III c u liiiio r , c a r e a c a p i t a r ^ - r ; _ ,i r .d v re m e ln .ic a o b la d u ir e a ta r ii s i tn d e m n a n d p e ta r a n i s a s e s u p u n a b o ie r iio r $ i s ta p a n ir ii. P a c tu l a f o s t f a c j t p u b li c tn 2 3 m a r tie , T n s o fit d e j u r a m i n t e le c e l o r d o u S p a r ti , c a r e r e i l e c t a c o n c i l ic i e a j i c o m p r o m is u i n e c e s a r r e a liz a iii fr o c fc ilu i n a tio n a l in f a ta p e r ic o lu lu i e x te r n . R e n u n f a n d la d is c u r s u l d in p r o c la n ia tiile a n te r io a r e , T u d o r a o b j in u i ie g itr m a r e a m i jc a r i i, d u p a c u m r c z u l ta d in T n s c ris u l d a t d e m i tr o p o lit, e p i s c o p i ? i 5 4 d e b o ie r i r a m a $ i I n B u c u r e f t i : p o m i r e a d u m n e a l u i s l u g e r u l u i T u d o r V i a d i m i r e s c u n u e r e a 51 v a t a m a t o a r e , n i c i I n p a r t e f i e c a r u i a , n i c i p a t r i e i , c i f o l o s i t o a r e 51 i z b a v i t c a r e 51 n o r o d u l u i s p r e u j u r i n ^ a . A c te le d in p e r io a d a c a n d a c o n d u s e fe c tiv Ja ra c a re p re z e n ta n t a l o c a rm u ir ii v re m e ln ic e r e f le c ta c o n tr a d ic tiile $ i s i n u o z i t a t i l e a c f i u n i i p o l i t i c e 51 m i l i t a r e a l u i T u d o r . C e l m a i e l o c v e n t e x e m p l u d e i n c o e r e n t a 51 c o n t r a d i c t i i , a m e s t e c Ar vpr'nj nnn. nste Cererile norodului ivmdnesc, c o n c e p u t c a u n a j e z a m a n t c u v a l o a r e c o n s t i t u t i o n a l s , p e c a r e t r e b u i a u sa j u r e d o m n ii v e n iji Tn [ a r l llu s tr a n d v o in fa A d u n a rii n o ro d u lu i, a c tu l r e p re z e n ta m a n ie r a s p e c if ic a In c a r e T u d o r, c e n u a v e a p re g a tire a p o litic a n e c e s a r a In to c m ir ii u n u i p r o ie c t d e c o n s ti t u t e , a in te le s c o n s titu tio n a lis m ^ i s u v e r a n ita te a p o p o m lu i. P e la n g a p r in c ip ii m o d e m e $i p r e v e d e r i In s e n s u l p r o g r e s u lu i n u m ire a in fu n c fii d u p a m e r it, lib e r ta te a c o m e r ju iu i, d e s f iin ta r e a j t t r i s d i c p ' e i c o n s u l a r e a c t u l I n s c r i e 51 m e n f i n e r e a d o m n i l o r f a n a r i o t i , l i m i t a n d l a _ 4 n u m a r u l b o i e r i i o r c a r e - 1 p o t tnsori. C o n t r a d i c f i a e s t e f l a g r a n t i i l l d u a l i t a t e a p u t e r i i p e c a r e o m e n { i n e 7 c u d o n i f f f a n a r i o t T u d o r c a ? e f s u p r e m 51' g u v e m a t o r .

3. Modernizarea discursului ideologic

D u p a 2 0 m a r t i e , i d e o l o g i a a c t i u n i i l u i T u d o r s e c l a r i f i c a , s e l i m p e z e $ t e I n s e n s u l i n t e r e s u l u i national. D i s c . . - . : p a tr i f llic ji n a tio n a l II in io c u i e jte p e c e l s o c ia l- p o litic , a c r e d itf in d te z a n e c e s ita f ii u n ir ii tu tu r o r f o r j e lo r c a J i o n i T r s r . r z re c a lig a r e a d r e p ta tilo r p r i n c a r e s e I n t e l e g e u n a l t s t a t u t i n t e r n ? i i n t e r n a t i o n a l d e c a t c e l i m p u s de regime, far.ar: Tenia n u e s t e n o u 5 , a p a r e I n c a d i n f a z a t r a t a t i v e l o r c u b o i e r i i , c a n d T u d o r a r e s p i n s p r e t e n f i a c l a s e i c o n d u c a t o a r e de 2 r e p r e z e n t a e x c l u s i v p a t r i a . I n s c r i s o a r e a c a t r e v o m i c u l N i c o l a e V S c a r e s c u , i n t e r p r e t a p a t r i a c a o e n t i t a t e Intcmeiaa p e f a c t o r u l p o p u l a r $ i p e s o l i d a r i t a t e a t u t u r o r c a l e g o r i i l o r s o c i a l e c e o c o m p u n e a u ; p a t r i a e s t e norodul", sa -.-a l t a : n o ro d u l . I n t e r p r e t a r e a c o n c e p t u l u i d e p a t r i e I n s e n s n a t i o n a l , p r i n c a r e s e i d e n t i f i c a p a n a la c o n t o p i r e naciunea cu patria, I $ i I n c e p e a c u m c a r i e r a , c o n c e p t i e i n c a r e e l e m e n t a l f u n d a m e n t a l I I c o n s t i t u i a p o p o r u l . N o u a s o l i d a r i t a t e d e dp n a t i o n a l p e c a r e 0 r e d a m a i n a d o u a p r o c l a m a t i e c a t r e b u c u r e $ t e n i , d u p a m o d e l u l R e v o l u f i e i f r a n c e z e , i n t e m e i a t a p e conccptul i l u i n i n i s t a l f e r i c i r i i o b ? t e $ t i , c h e m a t o a t a p o p u l a t i a , i n d i f f e r e n t d e s t a r e s o c i a l a , n e a m ? i c r e d i n f a , s a v i n S alaturi de A d u n a re a n o ro d u lu i. C e l m a i r e le v a n t a c t p e n tr u d is c u r s u l p a tr io tic e s te a tr e ia p r o c la m a tie c a tr e b u c u r e jte n i, t n c a r e c h e m a to ti lo c u j t o r i i s 8 s e a la t u r e m i |c 5 r i i , s a c o n tr ib u i e la o b j t e a s c a f e r i c i r e , c o n c e p t f u n d a m e n ta l a l i l u m i n i s m u i u i , d e o a r e c e f o r m e a z a p a r f i a l e u n u i n e a m . I d e e a m o d e r n a d e n a t i u n e a b i r u i t g r a n i t e l e s o c i a l e 51 f r o n t i e r e l e p o l i t i c e . M ijc a r e a a fo s t ju s tif ic a ta d e b o ie r im e a p a m a n te a n a in s c ris o r i a d re s a te R u s ie i, T u rc ie i ?i A u s trie i, a c r e d ita n d t e z a c a n u e s te a n tio to m a n a , c i a n t if a n a r i o t a , t e z a a b ila , o b s e r v a A n d r e i O f e te a , d e o a r e c e a d u n a t o a te f o r te le Tn j u r u l .e i, in c a t a d e v e n it p rin c ip iu l u n e i p o litic ! n a tio n a le , ia r T u d o r p ro ta g o n is tu l u n e i p o lltic i n a tio n a le d e re a c f iu n e Im p o triv a fa n a r io tilo r. '

A treia proclamatie catre bucureterii (20 martie/1 aprilie 1821)

"Catre tofi locuitorii din orafiul Bucureftilor, parte bisericeasca fi mireneasca, boiereasca fi negustoreasca, fi catre tot norodul. Pricinile care rn-au silit a apuca armele sunt: pierderea privilegiurilor noastre fi \ ja.fv.rile cele nesuferite care le patimea frafii nostri. Mai naintea inlrarii mele in Bucurefti, cu cale am socotit sa va vestesc mai tntai ca din partea norodului uitare de \ istov celor mai nainte lucrale; f i sd vd chiem p e tofi ca sd vd unifi cu norodul fi sd \ lucrafi cu tofii dinpreund obfteasca fericire, f a r de care norocire in parte nu poate fi. \ Frafiior! cdfi n-afi lasat sa se stinga tnmimele d-v. sfanta dragoste cea catre patrie, hducefi-va aminte ca suntefipdvfi ale unui neam; fi ca, cate bundtafi avefisunt resplatiri dingartea neamului.cdtre stramoiii noftripentru slujbele ce au fdcut. Ca sd Jim f i noi vrednici acestei cinsiiri ale neamuhn, daiorie netdgaduita avem sd uitdm patimele cele dobilocefti fi vrajbele care ne-au defdimat aidt, meat sd nu mai Jim vrednici a ne nwni neam. Sd ne unim dar cu tofii, mici fi mari, f i ca niftefrafi, f ii ai unia maici, sd lucrdm cu tofii impreuna, Jieftecare dupa destoinicia sa, cdftigarea f i nafterea a doua a dreptafilor noastre. Vericarele va wdrdzni a face cea mai mica tmpolriyire tn lucrarea acestei nafteri de al doilea, unui ca aceia, frafilor, sd se pedepseasca cumplit ca sd cunoasca adevarafii jatriofi fi osardia celor ce voiesc a sluji patriei cu dreptate fiJ a r de viclefug, cu cale am a se tntari legatura cea de obfte pentru binele noivdului fi prin juramant, care sd adeverajii Jii aipatriei.Theodor, 1821, martie 20"

REVOLUTIA DIN 1821 /u M 'ra ta tiv ele initiate cu turcii i interceptarea corespondenjei sale cu paja de Silistra au insemnat s:Ir?:ru. I'liddnj^araijit cie capitanii care au poiiiil titaiuecjia aluiuri dc Ltcuc cOiiUa luiutlGr, 1 udor a *Oat judwCui,. . ~r _^rr. d* eterigti pentru Iradare, T n termenii legainantului Tncheiat cu Iordache fi Farmache. j - S e m n if ic a tia i c o n s e c in fe le m ijc a r ii fAnul* 1821 a mscmnatu n moment de continuitate fi discontinuitate T n istoria romaneasci. Reprezinta o continuare a programului national din secolul XVIil, lansat de boieri pentru modificarea statutului international al PnncipateTor tn raport cu f oarta, dar fi o tendinta de modemizare la nivelul ideologiei sociai-politice, o sc himb are in pianul tacticii 51 al for^elor sociale angajate pentru transformarea in sensul progresului. Tactic, a propus solutia revohitiei pentru rcalizarea programului national, ca 0 alternativa la legaiismul i petitionalismul promovate de boieri pana acum, ejirentata printr-un discurs marcat de ideile revolutionare franceze fi de iluminism. Ideologic, anul 1821 rec-onsidera csieaoria pqpor, T n numele caruia Tji definete programul fi etapele strategiei politice, anticipand T n muke aspectc re - art:sm ~ jI.iRjdicarea poporului la rannul de subiect al istoriei se realizeaza pe fundalul redimensionarii ideii de rrJune, sens foil targiia prin Tncorporarea poporului, semnificand trecerea la ideea moderna de natiune, iiberala, cemocrarfca. Lnevitabil, ideea moderna de nafiune ridica fi chestiunea autodeterminarii natiunii, a instaurarii suveranitatii acesteia in teritoriul ei, definit tot mai mult ca teritoriu national. Incorporarea poporului T n organismul national aduce T n dezbaterea pubiica problema organizarii de stat conceputa, la randul ci, ca una na|ionala 51 democratica , accesul itnor forte mai largi la viata pubiica fi politica, inaugurand, T n sfera politicii interne, dezbaterea ce sta la baza cristalizarii celor doua curente politice ale secolului liberalismul fi conservatorismul. Conceptia nationals despre stat presupune 51 institu{iona!izarea vietil publics pe baze nationale, Institutiile fundamental ate tarii domnia, dregatoriile, annata, biserica, justitia, legislafia erau concepute in acest sens. Discursul patriotic reactualizeazS viziunea general-romaneasca, ideea unitajii tuturor romanilor peste frontierele politice existente, revendicand coincidenta frontierelor politice cu cele nationale. Anul 182.1 a provocat 0 criza de con?tiin|a ce consacra siarfitul Vcchiului Regim fi intrarea romanilor in modemitate, amintmd spiritul fi mentalitatea romantica. Revolufia aduce in scena politics.forte sociale noi. altele'decat boierimea mare, T n primul rand noua boierime, intelectualii, orafenii, care se angajeazS Tn dezbaterea asupra modernizarii depe cele doua pozifii ideologice tiberaljsin fi conseryatorism, aftiandoua puternic marcate de nationalismul modem. Revolutia a consacrat europenizarea chcstiunii romanefti 131 cadrul problernei orientale, sfarfitul regimului fanariot fi restaurarea domniilor pamantene, ijiaugurand epoca pafoptista.

23

LECTiA III

Cuprinsul lectiei
1. Climatui politic international la inceputui secolului XIX 2. Mijcarea condusa de Tudor Viadimirescu; motivatii, participant, desfajurare - Justificarea Lnsurectiei - Dimensiunea sociala $i modul de organizare al mijcarii - Tudor, boierii, taranii, eteri?tii $i marile puteri: convergent^ ;i contradictii 3. Modernizarea discursului ideologic - Semnificnfia $i consecinfele mijcarii

Intrebari i probleme
v 1. Descriefi contextul international in care a izbucnit mifcarea lui Tudor.

2. Ce efecte a avutpolitica antiotomana a Rusiei asupra popoarelor balcanice? 3. Care au fast raporturile dintre Tudor Viadimirescu fi Eterie? Dar dintre J ; .- boierii pamanteni? 4. Ce obiective a urmarii mifcarea lui Tudor? Ce obiective au urmarii eterifdi fi b autohtoni? 5. Care au fost raporturile lui Tudor cu turcii? Cum se explica asasinarea sa de coin eterifti? 6. Din cine este formata nafiunea, in viziunea documentelor mifcarii lui Tudor? 7. Ce consecinfe a avut mifcarea lui Tudor in planui politicii curente, al ideologiei fi al retafiilor Internationale?

24 I

EVOLUTIA POLITICA A PRINCIPATELOR ROMANE I n t r e 1822 i 1834

1 . L itera tu ra p o litic a din p e r io a d a d o m n iilo r p a m a n ten e 2. A d m in istra tia d o m n iilo r p a m a n ten e

(1822-1828) 3 . tmbunatatirea statutului international al Principatelor 4. Regimul ocupatiei rusejti (1828-1834)

5. Regulamentele organice

*Programul lansat la 1821 este prelungit f i completat prin memoriile hoierefti diit anii urmatori, care vizeaza atat reforme institutionale, cat f i o mai larga cooptare a efitei la luarea deciziilor. Domniile pam antene se remarca prin intenfiile lor reformatoare, tn sensulprogrumului national, chiar daca rezultatele obtinute sunt foarte modeste. 0 reforma substanfiala este realizata prin introduccrea, din 1831-1834, a regimului politic semi-constitutional fi semi-liberal al Regulamentelor organice, impuse tn timpul ocupatiei rusefd. Acestca opereaza o modemizare ampla a institufiilor politico-administrative, juridice, precum fi la nivelul relatiilor sociale.

1. Literatura politics din perioada domniilor pamantene

Revolutia din 1821 a descatujat energiile care s-au acumulat In societatea romaneasca, activizand spiritu! public \z dlmensiunj farS precedent, Pe scena politica se manifests forte noi, contiente de faptul cS se scliimba o lume. De la marea boierime pana la intelighenfie, boierii mici, negustori sau meseria?i, toate paturile aspira la un 3oc in procesul de reorgantzare ?i modemizare a societatii, se manifests politic. Problematica la care se refera este aceea a modernizarii, a transfcrrmarii societapi i statului. Caile, formele, solufiile practice sau contestatiiie sunt diverse, coagulandu-se In jurul celor doua curente sau tendinfe politice: liberalism i conservatorism. In acest efort de schimbare, xnifiativa aparfine deocamdata tot cercurilor boiere$ti, perioada 1821-1829 fiind una decisiva pentru clarificarea ideilor programelor politice. Treptat este dep5$it exclusivismul tnani biSferirni, manifestandu-se toate categoriile boieresti. Intrebarea majora era ce, cat ?i pana unde sa se infaptuiasca schimbarea, cine vor fi beneficiarii noului regim. Nevoia de schimbare este ilustrata de numarul mare 86 de memorii sau proiecte de reforma redactale de boierime $i Inaintate marilor puteri. Analiza literaturii politice releva existenja unor divergente sau converger] le semnificative pentru directive In care evolueaza societatea romaneasca din Principate. Convergence exprimate in identitatea unor aspiratii progratnatice se manifests In sfera dezideratelor nationale, ilustrand sensul In care evolueaza ideea nationals T n epoca, institup'onalizarea societajii dupa criterii nafionale, realizarea solidaritSfii nationale pe baze etrsice, peste deosebirile de stare $i origine. Divergenfele apar mai ales In Moldova, unde antagonismul dintre marea boierime $i boierimea noua constituie trSsatura distincta a vietii politice. Ele se refera la dejinerea privilejgiilor ,?i a puterii politice in stat, mica boierime contestand exclusivismul aristocratiei, sustinand largirea bazei politice a regimului in favoarea Intregii clase boierejti.

t. j' _y.-

I* Constituia cSrvuitarilor (1822)

. l-> ii. 3. 0 sistematizare in sens juridic a ideilor pnncipiilor moderne sustinute de noua boierime in confrnntarea cu aristocratia a fost Constitujia carvunarilor (1822). Este In egala masurS o declaratie de principii $i o mlantuire sistematica de masuri privind organizarea statului, m care vechiu! interfereaza cu noul intr-un amalgam specific kzelor de tranzifie. N oul venea dinspre principiile Revolutiei franceze, fara a fi aplicat in sectiunea consacratS reorganizarii statului. Democratismul boierimii mici este

LECTIA IV

Constitutia carvunarilor
"Cererile cele mai insemnatoare ce sa fa c din parted obftiei Moldciviei Pontul I-iu. - Norodul Moldaviei, ca un norod ce din invechime fi pana astcizi a am i fi are sfinfit privileghiul slobozeniei fi aceia a! volniciei de a se obladui cu ocarmuitoriul sau f i cu pravilele farii sup! umbrireaprea puternicei tmparafii cdreea este supitsd, cere I de a avea fi folosinfa acestui privileghiu tntru deplind legitiire cele cazute a dreptafii f i in pazirei celei dcttornice a sa supuneri f i a credinfei sale catra prea inaltul Devleat (...) ; 2-le. - Sa-fi aiba mtru nestramutare viafa stapanitoare a pravoslavnicei credinfe creftinefti a rasaritidui, spre a urma cu toata slobozenia dupa rdnduelele ei cele legiuile fi obicinuile in pamantul acesta; sd fie suferifi inset iufi cei de alte credinfe, dupa obiceiu! din vechiu pcizit in pamantul acesta, de a avea sloboda lucrare credinfei lor, incat nu ar mijloci sub pricina de legi din partea acelora vreo suparare in pace, in linifte si :';i siguranfia obftiei sofietafii sau vreo atingere de valamare in credinfa pdmanleascd. I 3. - Sa aiba sloboda stapanire asupra averilor sale mifcatoare f i nemifcatocre, volnic fund fieftecine de a hotciri precum it va pldcea pentru dreapta avere a sa. pentru rodurile ostenelelar f i a iscusinfei fi nesupus fiind catra aceasta vreunei ahei trJ x z-:decat acea sfinfita de pravilele farii. 4. - Sd nu poatd f i nimenea oprit de a face cele ce nu vaiama pravilele 5. - Sa nu poatd f i nimenea lipsit de vreo parte din averea sa fara sloboda voinfa sa, afara numai de are vreo intdmpjare cand o neaparata obfleased trebuinfa pravilicefte indrepiafila \ o va cere aceasta; dar f i atunci dupa ce i sa va face a despagubire potiivila cu lucrul ce sa \ va cere a i sd hia. \ 6. - Sa nu poatd f i nimenea invinuvafit. radical la inchisoare sau pedepsil decat numai 1 intru inldmplarile hotdrdte prin pravild fi dupa formele pravilei. | 7. - Tot aceia ce sd va chiema sau s-a radica din poronca dupa hotararea pravililor f i ; aform elor ei sd se supue indata; iar tmpotrivirea sa fie cunascutd de vinovatie f i sd se supue i giudecdfiipravilnicefti (...) i 18. - inaintea pravilei sa fie socotifi tofi deopotrivd f i fara deosebire, avand a f i fi pravila uita f i aceeafi pentru tofi. sau pentru a ocroti, sau pentru a pedepsi. In pravild nu poale sd sd hotarascd decat ceea ce este drept fifo lo sito rfi nu poate sd sd opreasca decal ceea ce este nedrepl f i de slricdciune (...) 70. Neamul jidovesc fiin d ca o sarcina pentru lacuitorii pamdntefti, dupa chipurile cu care sa chivirnisesc, nefiind lucrdtori de pamant, sd nu fie ingdditifi de acum inainte a sd mai inmulfi cu venirea din alte pdrfi, f i acei ce sunt sa nu f ie slobozi a tinea mofii cu cfnu sau ordnzi ! p e la sale, sau sd loeuiased stalornicifi prin sate, precum nici de a fa ce velnifi pre la targuri sau I a fine cdsapii fi a vinde norodului creftinesc came, avand slobozenie numai pentru danfii sa-fi j taie carnea trebuincioasd; iar velnifa pentru lucrare de holered f i rachiu sd aiba voie numai I stdpanii de mofii a def chide fi a fine p e mofiile lor, atunci insa cand nu va f i lipsd de pane in fara, j fi cu all fe l de plaid sd nu fie suparafi, afara de aceea a vamii legiuita, p e cata holered f i rachiu , vor scoate cand vor trece peste hotar. j 71. - Jiganii laiefi f i lingurari, ce sunt robi boierefti f i urnbla cu fdtrile prin fara din loc in j 'oc, funded pricinuiesc mulle supardri de furtifagun f i pdgubiri lacuitorilor farii f i stdpdnibr da I if ii, sd fie oprifi din obiciiminfa umblarii lor acestei nestatornici, hidatorind p e stdpanii lor de tatomici p e la mofiile lor. suu f i p e la targuri, acei ce au m eftefugwi; asamine f i pentru mnefti. prin sfatul de obfle sd sd puie la cale, ca sa lipsasca supdrdrile fi pdgubirifece jg ce ftic m fara (...) j

unu! ideologic, ca principii ge^er=_ doua section;.

cc Is sau principii din Declarafia drepturilor omului f i ceiafeanului, i r c s r a :i t -z ::t n programul de reorganizare care formeaza obiectul celei de-a

26

EVOLUTIA POLITICA A PRINCIPATELOR ROM ANE INTRE 1822 1 1834

Sunt invocate drepturite fi libertatile cetatenefti fur.damcntale; domnia legii, niitieni nu poate fi refinut, arestat sau pedepsit decat in temeiul legii, nimeni nu poate ti opnt s4 raci or:ci au este impotriva legiior, libertatea individuals, : ijbertatea industriei, comertului, libertatea religioasS fi a tipanilui, libertatea Invatamantului, dreptul dc petitionare, d - -=< ecalitatea In fa{a legii, in materie de justice, accesul egal la functiHe pubiice. Proiectul garanta dreptul ia proprietate, : admitand exproprierea numai pentru cauze de utilitate pubiica $i cj despagubire, reglementa calitatea de cetafean. h '. _______ jrlpon r-.fntrala a nroiectului ;J ca ^ organ reprezentativ cu largi atributii, cutn ar fi elaborarea legiior, stabilirea impozitelor, indrumarea economiei. i\j si organizarea Invatamantului, alegerea mitropolitului fi a episcopilor, a dregatorilor fi administrajiei. 'S -l,j _ Pentru prima oara se precaqjza intr-un act ce se dorea o constitute ur. inceput de separatie a puterilor in slat. [V prm rlictinrha facuta Tntre puterea^jegislativj>si ceaCgxecutivai ca f i prin proiectarea unei justi{ii organizate. In materie de ; ' administrate, proiectul de constitutie tnscria o serie de Imbunatapri: numirea slujbafilor publici, remunerarea func{iilor, v' reglem entari de ordin financiar, administrarea manastirilor inchinate de catre pamanteni, infiintarea de $coli. tn materie I1 . : dejustijie se prevedea o legislate compjeta In limba nationals, publicarea legiior. f: . Proiectul de constitu{ife din 1822, initial ojjetitie adresata Porjii, redactat In numele noii boierimi, inaugureaza I 0 traditie constitutional:! In Principatele romane, constituind capul de serie pentru un lung fir de afezaminte sau acte cu j valoare constitutionals care s-au succedat In perioada urmatoare. Proiectul asociaza problematicii nationale un spirit s'liberal, fenomen specific Europei centralc $i de sud-est, unde se produce fuziunea liberalismului cu najionalismul, [ : prezenta de altfel fi tn Italia, Fran{a, Germania. 4

;1 T |

Literatura politics din Muntenia

V * !

Un fenomen identic apare fi In literatura poiitica din Muntenia, unde modernizarea fi reorganizarea societatii ?i . statului era conceputa de toate fortcle tnmatricea nationalitajii. Unitatea nationals devine o lozincS, o doctrina fi o tendinja politica. In procesul de solidarizarc pe baze nationale un rol important 1-a avut invocarea patriei ca idee-forja menitS sS polarizeze energiile, adesea identificata cu nafiunea. Noua concepfie democratica despre patrie fi nafiune, Tntemeiata pe principiile secotului XVIII, reclama instaurarea principiilor liberale la baza noii organizari sociale ?i statale. Din aceasta perspectiva a fost explicata necesitatea regimului reprezentativ, largirea reprezentanfei nationale, imperativul unei legislapi nationale, care sa faca posibila egalitatea tn fata legiior. Solutia propusS de generajia post-1821 pentru modernizarea societajii romanefti, pentru alinierea la spiritul european era una iluminista, reformists, a?a cum a formulat-o criticismul iluminist fi programul formulat de acesta prin Dinicu Golescu, lonica Tautu, Barbu Paris Murauleanu, SimionMarcovici, Eufrosin Poteca, Gr. Ple$oianu. Literatura politics a teoretizat tievoia modernizarii regimului politic fi a formelor de guvernamant. Preferinta s-a manifestat pentru monarhia constitutionals, putini ganditori optand pentru absolutismul luminat sau republics. Iluminismul a promovat fi la romani doctrina drepturilor omului fi a liberlafilor politice. Dreptul la proprietate fi garaiitarea proprietatii au fost tot mai mult concepute tn sensul tipului de proprietate burghez. Individualismul burgbez s-a exprimat In atentia acordata legii, conceputa drept temeiul pe baza caruia sunt reclamate drepturile cetatenilor. Scrierilc politice defmesc siguranta ?i libertatea persoanei fi domiciliului, egalitatea T n fata legii, libertatea cuvantului, libertatea tiparului, dreptul de asociere, libertatea religioasS fi toleranta.

Memorii iproiecte de reforma din anii 1821-1828

1821 1822 1822 1822 1822 1822 1826 1S27

-Memoriile adresate Porjii de catre boierii moldoveni refugiati la Cemauti -Indreptarea legii (dupa cele) ce a patimit {ara la 1821 de la straini - Memoriile adresate Rusiei de catre boierii munteni refugiati la Brafov -Constitutia carvunarilor -IonicS Tautul, Strigarea norodului Moidovei -Shedion de reformaluirea stapanirii Moldovei -Dinicu Golescu, Insemnare a calatoriei mele" -Proiectul de refortna al lui Eufrosin Poteca

t ;

- Reactia m arii boierimi Regruparea clasei boierefti se produce dupa Conventia de laAkkertnan 1825), cand emigratia conservatoare prorusS se intoarce Tn {ara. Regruparea s-a realizat cu prilejul Jntnmir.: con;:.: lor boierefti pentru redactarea regulamentelor de organizare a principatelor. Expresia acestei regrupari a rest A pentru pronomiile Molclovei, prin care sc confirma privilegiile clasei boierefti: scutiri de dari, interdicrli cc rr.sd ri mcfiilor, monopplul padurilor fi al vanzarii bauturilor, dreptul la scutelnici, numirea Tn slujbe dintre pi.-ri.- r- c anul compus din marii boieri, interzicere-a stramutarii tSranilor fara aprobarea boieriior proprietari. i 27

LECTIAIV 2. A d m in is t r a t e d o m n iilo r p am a " ten ? (1 8 2 2 -1 8 2 8 ) I Restaurarea domniilor pamantene T n 1822, efect al revolufiei ji al presiunilor intema|ionale, a Tnsemnat un nrogresTn dezvoltarea societatii $i Tn modernizarea statului, implinindu-se cel mai important deziderat al kiptei politice romanejti cu Incepere din secolul XVIII. Este~o"scKirfljarOe regim politic, tnlocuind regimul fanariot, ir.augureaza transformarea sistemului politic romanesc, incepand cu institufia domniei, care devine nationals (pamanteana). Chiar daca structura organizarii de stat nu s-a modificat prea mult pana la Regulamentele organice fi s-au menfinut institutiile vechiufui rcgin^restaurarea domniilor pamantene a avut o valoare simbolica pentru organismul national, semnificand reinlTonarea vecliilor libertafi ce le-au avut Principatele Tnainte de fanariofi, Tncurajand manifestarile de solidaritate nationals In jurul domniei, care apare ca exponents a intereselor nafiunii. Restaurarea a Tncurajat curentul nationalist In Principate care devin centrul v ieti nafionale ?i culturale romaneli , manifestarile de solidaritate 51 imitate aRrmate peste granifele existente, legaturile culturale politice Tntre tarile romane, susfinerea mi?c3rii culturale a romanilor ~ 'Iransilvania deven.ind dupa 1830 0 politics permanenta a Principatelor. a) Domnia lui Grigorc Dimitric Ghica A domnit T n Muntenia. A debutat Tntr-o atmosfera marcata de opozitia boierimii rusofile p de moftesirea i Jezastruoasa a regimului fetariot. A fost preocupat sa ujureze povara de pe umerii claselor producatoare, dar - . a ~ t-: : ir I la desfiintarea bavaieturilor, ci numai le fixeaza un cuantum acceptabil. Impune categoriile privilegiate, indetser : la impozite suplimentare. Opozijia s-a activizat din 1823, dupa schimbarea lui Alexandru Nenciulescu din : ! r ; datorita unor veleitSfi de autonomie, declan$andu-se 0 campanie putemica Tmpotriva domnuiui. In sensul programului national, a transferat manastirile Tnchinate catre pamanteni (1823), z snceput re:;. L*ea administratiei. Tensiunea sociala, mult amplificata de opozitia boiereascS, a dat na$tere unor mi5can :ur. = fc-r : 1826, condusa de fojtii capitani ai lui Tudor, Simion Mehedinteanu fi GhifS Cutui. In timpul sau a fost cocvocat .. boieresc pentru reforme, s-a infiinfat Societatea literara pentru dezvoltarea invatamantului, press:, teatrului, orgarJzati de C. Golescu, Gr. Cantacuzino, C. Mano, I. Eliade. A crescut numarul celor care au studiat In vestul Europei, dir. aceasta perioada datand primele doctorate obtinute In Occident. In urma presiunilor Rusiei, T n 1827 manastirile Tnchinate au fost reintegrate locurilor sfinte. b) Domnia lui Ionita Sandu Sturdza A domnit T n Moldova. Domnia lui este dominata de conflictul dintre marea boierime conservatoare, emigrata T n Rusia, T n frunte cu Mihail Sturdza, $i pretentiile boierimii mici de a dobandi un statut egal cu al marii boierimi. La 13 sepembrie 1822, boierimea noua, denumita peiorativ ciocoime, supune domnuiui proiectul de constitute, cerandu-i sa obtina un firman de recimoagtere. Pentru acest act auTost denumifi carvunari de catre marea boierime, care contests orice inovare T n materie de guVemamant, cohsidcritrid-o tin atentat la raiiduielile'Sxistente: sirigur numele de constitute i.oustituie un act de atingere fata de autoritate.

Conventia de laAkkerman (25 septembrie/7 octombrie 1826)

(...) "Hospodarii Moldovei f i Valahiei fiin d alefi dintre boierii baflinafi, alegerea lor va f i de acum inainte facuta in fiecare din aceste provincii, dupa constmfamdntul fi voinfa 1 Sublimei Por(i, de catre Adunarea generald a divanulni, potrivil vechiufui obicei a! farii (...) \ Durata administrarii hospodarilor va ramine fixata, ca f i in trecut, la fapte ani completi \ f i intregi incepand din ziua mimirii lor f i ei nu vor putea fi destituifi inainte de acest termen. i Daca, in timpul administrarii lor, ei savarfesc un delict, Sublima Poarta il va biforma p e \ ' ministrul Rusiei fi cand, dupa ce se va face verificarea de o pan e fi de alta, se va constata ca \ hospodarul s-a Jacut intr-adevar vinovat de vreun delict, destituirea sa va f i permisa numai in \ acest caz (...) \ Sublima Poarta, luand in considerate nenorocirilecare au apasat asupra Moldovei f i Valahiei \ in urma uliimelar tulburari, le va scuti timp de doi ani de tributurile f i redevenfele p e care i trebuie sd tiepldteasca; dupa expirarea timpului de scutire mai sus menfiondt, numitele Inbuturi firedevenfe vorfi adulate la contribujia fixata prin hatiferiful din 1802 fi nu vor putea f i marite in nici un caz. Sublima Poarta va acorda, de asemenea, locultorilor celor doua principate libertatea comerfu lui pentru toate produsele solului fi industriei lor, de care ei vor putea dispune cum vor crede de cuvimta, in afara restricfiilor impuse, p e de o parte, de proviziile datorate anual j Sublimei Porfi, pentru care aceste provincii sunt ca nifte granare, p e de alta, de aprovizionarea j Toale dispozi[iile hatiferifului din 1802 referitoare la aceste provizii, la achitarea lor j lapre}urile curente, dupa care ele trebuie platite ft care vo rfi fixate, in caz de litigiu, >ective, v o r fi repuse in vigoare fi respectate p e viitor cu 0 scrupuloasa

28

P"

EVOLUTLA. POLITICA A PRINCIPATELOR RDMANE INTRE 1822 $] 1834

- f h :: Domnul a )uat o serie de masuri tn sensul program.lui naporal. a impus la dari mitropolia ?i episcopiile, a convocat o adunare obfeasca, adunare care a revendica? Portn armata national^, legi in iimba rbmatia, desfuncarea venitiirilor din slujbe, domnie ereditarS, separarea veniturilor dorr.n:ei ce bugetu! statului. Domnul a legiferat trecerea -nanastirilor tnchinate la pamanteni, dartn 1827, la interventia Rusiei, ele au reveriit sub administratie greaca.

3. imbunatStirea statutului international al Principatelor

Perioada 1822-1829 reprezinlS o etapS important^ In procesul de europcnizare a chestiunii romanejti. Potrivit principiului intervenfiei stabilit in congresele Sfintei Alianfc dupS 1821 Austria ?i Anglia au instituit interventia europeanain sud-est, in locul intervenfiei unilalerale ruse. De acum Inainte Rusia nu mai putea acfiona unilateral in farile romane, deoarece echilibrul in zona i pe continent depindea $i de acestea, ceea ce denotS crejterea interesului european pentru sud-estul continentului. Rusia a abandonat tactica anexiunii $i a com pensator, in favoarea crejterii influentci in zona prin instaurarea oficiala a protectoratului asupra Principatelor dunarene. a) Conventia de la Akkerman (25 sept./7 oct. 1826) Reflects schimb&rile care au intervenit T n raporturile intemafionale ?i in statutul farilor romane. Considerate pana acum paifi integrante ale Imperiului otoman, prin actul separat relativ la Principate, anexa la conventie, acestea devin entitati politice distincte, recunosc&ndu-se individualitatea lor politica. Referitor la regimul politic intern, convenfia prevedea: alegerea domnilor dintre boierii pamanteni de c5tre adunarea generala a divanului, Poarta avand numai dreptul dc confirmare; durata domniei era stabilita la 7 ani, domnii puteau fi inlaturafi numai in caz de delict constatat de ambele parti; principatele erau scutite de dari pe 2 ani, timp T n care urmau sa se fixeze impozitele viitoare; era garantata libertatea negofului, cu condipia asigurarii consumului intern ?i a fumiturilor catre Poarta, pentru care principatele raman in continuare granare; elaborarea unor regulamenle generale pentru reformarea administrafiei Tn principate.

Tratatul de la Adrianopole (2/14 septembrie 1829)

"Principatele Moldovei f i Valahiei punandu-se, in urma unei capitulajii, sub . suzeranitatea Sublimei Porfi fi Rusia garantandu-leprosperitatea este de la sine infeles ca | ele tfi vor pdstra toate privilegiile f i imunitdtile care le-au fo st acordate, fie prin ' capitula(iile lor, fie prin tratatele inclieiate intre cele doua imperii, sau prin hatifertfiirile \ date in diverse momente. In consecinfa, ele se vor bucura de libera exercitare a cultului lor, de o siguranfdperfectd, de a administrate nafionald independents f i de o deplina libertate a comertului (...) Orafele turcefti afezate p e malul stang al Dunarii, ca f i teritoriile lor (raiale) vor f i inapoiate Valahiei, pentru a se uni de acum inainte cu acest principat, fi fortificajiile \ i existente mai inainte p e acest mai nu vor mai putea ft niciodata re/acute. Musulmanii care \ I defin bunuri imobile dobandite nu prin uzurparea drepturilor unor particular!, fie chiar in I aceste orafe, fie in orice alt punct al malului stang al Dunarii, vo rfi obligafi sa le vdnda \ | indigenilor intr-un rastimp de optsprezece luni. \ Guvernul celor doua principate, bucurandu-se de toate privilegiile unei administrat'd \ interne indeperidente, va putea sa stabileasca nestingherit cordoane sanitare fi carantine de\ a lungid Dunarii fi in alta parte in [ara unde va f i nevoie de ele, fa ra ca strain ii care ajung acolo, atdt musulmani cat f i creftini, sa sc poatd dispensa de exacta respectare a regulamentelor sanitare. Pentru serviciul carantinelor. ca f i pentru a supraveghea siguranfa frontierelor, men(inerea bunei ordini in orafe fi la sate fi execularea legiior f i regulamentelor, guvernul fiecdrui principat va putea sa intrejind un numar de gdrri armate, strict necesare pentru aceste diverse functiuni. Numarul fi intrefinerea acestei milifii vor fi reglemenlate de hospodari in infelegere cu divanurile respective, pe baza vechilor exemple (...) Locuitorii Principatelor se vor bucura de deplina libertate a comerfului pentru toate produsele solului f i Industriei lor (stipulata in actul separat al conventiei de la Akkerman), fara nici un f e l de restricfii, in afara acelora p e care hospodarii, in infelegere cu divanurile lor respective, le vor socoti indispensabile a fi stabilite in scopul de a asigura aprovizionarea / arii, Ei vor putea sd navigheze nestingherit pe Dunare cu propriile lor bastimente, prevazute cu un afaport din partca guvernului lor (...) n sfarfit, Sublima Poarta, dorind sa asigure in toate ckipurile iiioarea bunastare a celor cipate, se angajeaza in mod solemn sd confirme regulamentele administrative care, in eslor doua provincii de catre armaiele curr: :~periz!i, au fost fdcute potrivit fate din cei mai notabili loa .. z r i ir ii (...) "

29

LECJIA IV Razfcoiu1 ik a - r r :- ! 328-1829. Incheiat prin pacea de !a Adrianooole, a consacrat noua politica a Rusiei Tn Principate. r -i y N t .%3v r ' ^ "a b) T ra ta tn ! de !a A d rian b p o le (2/14 sept. 1829) Reprezinta ur. alt moment important in europenizarea problemei romanefti, consacrand individualitatea politica a tariior romane prin actul aditional privitor la Principate. Tratatui instituia oficial protectoratul rus asupra Principatelor si crefterea influentei Rusiei in tarile romane fi T n zona. Rusia garanta'auFomSmia^Principatelor in raporfcuTSirfa, adm m istm fia naponala^domni alefi pc^^C T ra1afun!xa hotarul sudic al Principatelor pe thalwegul Dunarii, Turcia restituia principalcle orafe de pe malul stang a! fluviului. [arile romane puteau stabili cordoane sanitare fi carantine; se prevedea constituirea unui corp inarmat pentru mentinerea ordinii interne; Tnceta monopolul turcesc asupra comertuui fi se instituia libertatea navigatiei pe Dunare. PSna la plata despagubirilor de razboi de catre Poarta, tn Principatele romane se instituia un regim de ocupatie militara ruseasca. J /

4. Regimul ocupatiei rusefti (1828-1834)

Defi Tntrenipe procesul de consolidare fi stabilizare a sistemului politic romanesc, inaugurat in i 822, - _ icupatiei rusefli a jucat un rol major T n procesul de modemizare accelerata de dupa 1821. In locul dcm-iicr. i-.z -r n a executiva a fost Tncredintat-a prefedintelui celor doua divanuri, cu sediul la lafi, numit de far, avand urs zzp n t : Bucurefti. Principala atributie a administrate) provizorii o constituia aproviziouarea armateior rus e ft de i a) Presedintia contelui Pahlen (aprilie 1828 ianuarie 1829) In timpul sau au fost luate masuri de organizare sanitara, de preTntimpinare a ciumei. A irscsput r-; carmuirii, Tnlocuirea divanului unic prill trei organisme: divanul savarfitor, divanul judecatoresc 5; sdLn zztz z l .i 1 divanurilor. Ultima exercita atribufiile fostului divan, era organul administrativ suprem fi instants supre .2 ce :i 1 Reorganizarea Tncearca un timid :~csput de septrLri 1 Guvernarea Principatelor puterilor. b) Prefedintia generalului Jeltnhin (februarie in anii 1821-1834 octombrie 1829) In aceasta perioada s-au constituit comisiile 1821-1822 Ocupatie militara turceasca formate din cate 4 boieri, Tnsarcinate cu redactarea 1822-1828 Grigore al IV-lea (Dimitrie) Regulamentelor organice, sub pre$edin{ia consulului Ghica / Muntenia Minciaky. Ele trebuiau sS lucreze pe baza instructiunilor lonita Sandu Sturdza curfii de la Petersburg, care au avut T n vedere doleantele / Moldova expatriate de Principate de la 1821 Tncoace. Instructiunile 1 au Tncercat sa dea satisfacfie fi altor categorii sociale decat Ocupafie militara rus5 1828-1834 boierii, au propus 0 serie de reforme, fara sa rastoame Pre$edin(i ai divanurilor: legile fundamentals, au urmarit sa dea un caracter cat mai contele Pahlen 1828-1829 uniform normelor de organizare ale farii. Constituirea generalul Jeltuhin 1829 comtsiilor boierefti a intensificat mifcarea memoriilor 1829-1834 generalul Pavel Kisseleff privind reorganizarea societafii ,;i a statului.

Geneza Regulamentului organic

Instructiunile Curfii de la Petersburg

Lucrarile comisiilor boierefti de reforma din Principate ' ' - i - r " I

ii
Comisia de revizie de la Petersburg > 1 t

_______ _________
Adunarile extraordinaire de revizie din Principate

Structura regimului politic al Regulamentelor

Alcgaturi Reprezentanfi ai:
Reprezentanfi a i

EVOLUJIA POLITICA A PRINCIPATELOR ROMANE tNTRE 1822 1 1834

O' f'V* *J.

L E C flA IV " ** U f

,/u /

c) Pre^edintia genendohri Kfeseleff

A continuat crgan^s^a :aran:elor $i a serviciilor sanitare, a organizai administrapa sanitara, a numit tnedici, a tnfiintat spitale, a cantiaua: ci^graf^e incepute sub Jeltuhin, lucrarile statistice, a infiintat o comisie pentru desfiintarea scuteinicilor, a orgarizat divasci specials de apeI, comisii de revizie Shjudete pentru a stabili abuzurile, a iustituit bugetul colar, gaJbenul olandez a devenit unitatea monetara conventionala, a dispus ca o parte din veniturile manastirUor Tnchinate sa revina in Principate, a organizat primeJe batalioane ale mllifiei national^ Comitetele de reforma s-au Tmpotrivit masurilor care atingeau privilegiile boierefti, luate de Kisseleff inainte de aprobarearegul amentelor: impunerea boierimii ?i desfiintarea scuteInicilor. In 1830, proiectele de regulamenie au fost incheiate $i supuse coniisiei de revizie de la Petersburg. Curtea rusa a respins propunerile boierefti referitoare la numarul zilelor de clacS, desfiintarea poslu$nicilor, alegerea domnuiui, ihcercand sa limiteze drepturile aristocratiei. Dupa ce au fost revizuite la Petersburg, regulamentele au fost supuse fn 1831 adunarilor extraordinare de revizie. In Muntsnia, Regulamentul a fost repede aprobat, dar in Moldova dezbaterea a durat mult, din cauza boieriior care s-au opus articolelor ce le atingeau privilegiile.

5. Regulamentele organice
Au intrattn vigoare in fara Romaneasca in 1831 i T nMoldova ia 1832. Cu valoare de lege fundamentals de organizsre a principatelor, regulamentele au reglementat organizarea societatii fi a institutiilor statului, constituind un moment important Tntr-o serie de aez3minte sau acte cu valoare constitujionala, care au cristalizat o traditie constitutionals la romani.

Regulamentul organic al farii Romaneti

"Art 48. Toate hotardrile Obicinuitei Obftefti Adunari se vor supune cunoftinfei domnuiui prin anaforale iscalite de catre prezidentul, doi secretari f i ajutoarele lor; fi alcdtuirea acestor anaforale se va face dupa chtpul urmdtor: a) Dupa ce se va citi Obfieftii Adunari pitacul domnuiui asupra caruia va f i sa se chibzuiascd, se va indeletnid aceasta Adunare intru a s a coprindere. ori tot mtr-aceeafi zi, sau dupa cinci zile; iar sfadirea se va mdrgini asupra priimirii ori nepriimirii acehti ptiac, sau asupra schimbdrilor ce se vor socoti ca trebuie a se face asupra lui; b) Amdndoi secretarii vor scri, unui tntr-o condica osebita, f i altul tntr-o coala de hartie iardfi osebita, toate parerile cate se vor sprijini de catre fase madulare ale Adunarii; in urma se vor ceti cu glas mare fi, dupa ce le vor infelege cu tofii, prezidentul I va adeveri acea alcatuire cu a sa iscalitura; I c) Dupa aceasta, va incepe lucrarea balotafiei asupra tutulor parerilor scrise; iar | scoaterea bilelor din vas se va face in vederea tutulor madularilor Obfteftii Adunari; m j urma se va serie impotriva fiefcaria pdreri cate bile au iefit albe f i cate negre; apoi fi j condica, fi osebita coala se vor iscdli de catre toate mddularile Adunarii, caprintr-aceasta sd nu mai rdmaie nici o indoiala asupra ispravii chibzuirilor; d) Indatd dupa aceasta se va iscdli anaforaua p e temeiul chibzuiriipentru care au iefit cele ' mai multe bile albe fi, dupa ce se va ceti cu glas mare act, inaintea Adunarii, se va iscdli de prezidentul, secretarii fi ajutoarele lor f i se va insofi cu coala de kartie coprinzdtoare de urmarea chibzuirilor, f i se vor supune cunoftinfei domnuiui. Iar condica, a caria coprir.isre va f i din cuvant in cuvdnt conglasuitd cu coprinderea coalei de hdnie fi iMcre&r.:ata cu iscalitura tutulor mddularelor Adunarii, va ramanea dinpreur.a cujum aiul la a.-'. - s Adunsrr. A r t 49. Chibzuirile Obicinuitei O bftefti Adunari atunci numai vor avea puiere d e p r z Id zlrJ. se vor mtari de domn, care slobod este de a nu le intdrifdrd sa-fi dea aevdntidperjm u ; intarefte; dar fi domnul nu va avea cadere sdfacd de sinefi schimbSri de aszmenec ci, pentru orice indreptare va socoti de trebuinfa, va da-o in a l doilea chibzuire a zcsszz Adunari fi apoi, la orice chibzuire i se va infatifa in acea pricina dupa cele din urma - : ale Adunarii, va intari sau nu (...) -v , ^ r - t ; * A r t 148. Ministrul trebilor dinlauntru, al fmanfii fi marele postelnic vor alcdtui un Ff:: Administrativ, subt prezedenfia marelui dvornic, ministru trebilor dinlauntru. Toatepricinile de trebuinfa ce vorprivi la trebilecurgatoare dinlauntru, lafinanfa fi la comerchi vor cerceta de catre acest Sfat f i hotardrile ce vor face dupa temeiurile acestui regulament, 'u-sa de domn, sd vorpune in lucrare: daca. v a fi neunire la socotinfele Sfatuluiatunci sd al sau raport catre dotnn, f i domnul va hotari pricina, dand porunca in scris. i sfat sunt indatorate a sa aduna totdauna de doua oripesdptdmand, bez

&

EVOLUJIA POLITICA A PRINCEPATELOF. 5.C >LO1 INTRE 1822 1 1834

K - Organizarea de stat . ' Regulamentele au reprezentat un progres tn institutiocalizarea sccsraiej potedkr in stat,} chiar daca aceasta ramane incompleta. ^'Putexea executiva o detinea domnul, ales de o adunare objtaasca extraordinari, compusa in majoritate din reprezentantii boieriior, la care se adaugH reprezentantii ora$elor fl a; judsjdot P'jterea legislative o detineau in comun domnul $i adunarea objteasca ordinara, compusa in majoritate din reprezsntanpi boierii cr |i ai judetelor. Domnul avea initiativa legislativa ?i sancfiona legile, adunarea .vota legale $i putea exprima domnuiui dezideiate in materie legislativg. vota bligetele ji impozitele^ De?i Iimitate, puterile domnuiui raman in cootnnaxe foarte mari: numea tn slujbe; coinanda militia; in materie de justice intarea sentintele instanfei supreme, avea arept de gratiere sau mic$orare a pedepsei. Minijtrii atamau de domn ?i erau responsabili in fafa acestuia.

Regulamentul organic al Jarii Romane$ti

"Art 140. Lucru lacuitorilor ce vorfi cqazati p e mofia vreunui proprietor trebuind a se socoti, dupa cum s-au zis mai sus, drept rasplatirea folosurilor ce li sa dau lor de catre proprietari, spre a departa de acum inainte tot felul de prigonire sau urmare asupritoare, f i pSna cand fnchirieriie holdelor dupa mofii sa se poatd face prin tocmeli de mvoire, este I de neaparata trebuinfa a sd hotari printr-o fntocniire, despre o parte, totalul acelor j folosuri ce sd dau sdtenilor, f i despre ceialalta, a statornici indatoririle la care au a f i j supufi, spre rasplatirea acestor folosuri, sau Idcuitorii ce le vor priimi p e deplin, sau aceia care vor priimi numai parte dinlr-insele. Drept-aceea, proprietarul sd Tndatoreaza sd deafiecaruia satean saldfluitpe a sa mofie: I. Un h e de patru sute stdnjini pdtrafi la camp f i de trei sute asemenea la munte pentru casa sa, pentru curte, cu trebuinciaasele Tmprejmuiri, f i pentru o grddind de legumi spre intrebuinfarea familii sale. Acest fel de locuri vor f i legate unui de altul, f i la o parte de loc a m ofifeji care sd va insemna de proprietor. il. Locuri de islaz pentru patru vite de munca, adeca boi, bivoli sau cai, fi pentru ! o vaca de hrand. Daca lacuitorul va avea acest numar de vite a le lui, sd va socoti pentru fiecare cap dintr-aceste vite cate o jumatate de pogon de islaz, fi in loc de vaca va putea I lacuitorul sd fie zece oi sau capre. 111. Catre aceasta, tot p e numarul mai sus pomenit de cinci vite n va da proprietarul \ trei pogoane de Janefe pentru hrana lor p e iama. IV Asemenea, ii va da pana la trei pogoane loc de ara turd, care il va lucra ori insufi, I sau prin mijlocirea altora numai p e seama sa, fara sd poatd vreodata a-1 inckiria cu bani. j Proprietarul va insemna locurile de islaz, precum fi pogoanele de fanefe f i cele de ardtura. Pe acele mofii unde vor f i pdduri, proprietarul va da voie clacafilor sai a lua lemne I de fo e din crdnguri fi pddurile care insufi le va arata, f i numai pentru a lor neaparata trebuinfa f i cu acelafi chip cu care s-au urmatp&na acum (...) A r t 141. Dupa ce s-au aratat in paragrafurile de mai sus folosurile ce sd dau sdtenilor celor afdzati p e mofia unui proprietor, trebuinfa este a hotari indatoririle la care vor f i supufi pentru aceste folosuri, atdt cei ce le vor priim i pe deplin, cat f i cei ce le vor priim i numai parte dintr-acele folosuri: 1-iu. Sateanul care va priimi deplin folosurile care s-au aratat mai sus anume, va f i dator sd lucreze dupa vechiul obicei douasprezece zile Tntr-un an in folosulproprietarulid p e mofia cdruia va f i afezat, adeca patru zile primavara, patru vara f i patru toamna. 2-lea. Afara dintr-aceste 12 zile de lucru, orice Idcuitor satean va urma ca fi p e vremea trecuta sd lucreze proprletarului o zi de plug, precum f i de a-i cara, pana Tntr-o departure de cale de fase ceasuri, un car de lemne tdiat din pddurea proprietarului, fi daca proprietarul nu va avea pddure p e acea mofie, atunci sdtenii vor cara un car de fan, ori 500 oca grdunfe, sau 50 vedre. bautura; iar pentru 4 boi, va f t povara Tndoita. 3-lea. Lacuitorul va da proprietarului dijmd, adeca a zecea parte din rodul pogoanelor ce sd oprind Tn paragrafurile III f i IV din articolul 140, f i o va cara insufi p e mofie la locurile ce i a arata de proprietor, Tntocmai precum s-au urmat aceasta totdauna; cu deosebire insa {jinefe, la locurile unde au fost obicei a se hia dijmd mai mult din zece, fi de unde nu sd de acum inainte decat din cinci una, afara din tocmeli prin bund voie ce ar orietar fiplugar, fi care ar avea tdriia lor (...) "

33

LECJLAIV - j f Regulamentele an :rsat o institute noua, departamentele (ministerele), fara precedent intre institutiile centrale ale statului. Miniftrii de interne, finsnte j i secretaruultatulm formau sfatul administrativ. in Principate au functional 6 depariamente: departamentui de interne, departamentuTde finanfe, secretariatul statului, marea logofejie a dreptatii, marea logofetie a credintei fi fefj! militiei. - Administratia Unitatile administrative din Muntenia erau judetele, conduse de oc3rmuitori, iar T n MSlatiVa tinuturile, conduse de ispravnici, subdivizate in plafi in Muntenia fi In ocoale in Moldova,Regulamentele marcheaza inceputurile autonomiei comunaleJinstituind in fruntea orafelor sfatul orafenesc, format din 5 psrsoane la lafi fi la Bucurefti, ales de catre populatia uftsarrSrcn-Lm anumit venit. In fruntea satelor erau parcalabi in Muntenia 51 vomici In Moldova. Polifia orafelor era condusa in cele doua capitale de mardeaga^Capitalele erau organizate pe sectoare (5 culori in Bucurefti fi 4 cvartaluri in Iafi). Regulamentele prevecfeau sistenaatizarea capitalelor, canalizarea, pavarea, aprovizionarea cu apa, iluminatul, imbunS-tajirea sistemului edilitar.

- Justitia
Jultitia a fost organizata separat de administrate, pe baze noi, fnteo4ciarhie riguros stabilitS: in prima instsr.i .tribunale sategti, urmau judecatoriile sau tribwmlelfijiisigjspe, un tribunal administrativ la BucureftL sU a si tnTxmi'.e comerciale. Instance superioare erau divanele judecatorefti, iar ca suprema instanta a fost desemnat Inaltu] Divaa. Regulamentele au instituit ministeml public, procurori, judecatori fi avocati. Desfiin{a cazna, muiiarta fi co cf averii, a introdus garantii privind libertatea persoanei fi a precizat legile in vigoare, a reorganizat temnifele.

- Organizarea financiara

_ ,

!n materie fiscala, regulamentele au introdus un sistem modem de impozitare.Tmpoz::elg directs n f : r n : j : la dou5, darea personal! (capitatia) fi patenta pentru negustori sau meseriafi. Au fost desfitnjate vamDe ~ e r r r havaieturile dreggtorilor, categoria scutelnicilor. Ramane scutita de dare boierimea, precum fi neamurile, ckrel r militarii. Pentru prima oara se instituie institutia modem! a bugetului.

- Reglementari economice fi sociale

Regulamentele au reglementat organizarea sanitara a (arilor romane, incredintata unui Comitet al sani^riL a instrucfiunii publice, instituind fcoli primare, institute de fete fi colegii pentru baieti, seminarii preofefti. Prevedeau masuri pentru dezvoltarea economic!, exploatarea subsolului, Incurajarea manufacturilor f i industriei, decretau libertatea comertului, desfiintarea vamilor interne, egalitatea supufilor din cele doua tari In materie de comert fi meserii, un curs unic al monedelor, dreptul de a define proprietati In principatul vecin. Au reglementat statutul principalelor categorii sociale, boieri, cler fi tarani. Au reglementat statutul proprietatii funciare in Principatele romane, statuand ca 1/3 din mofie revine proprietarului cu titlul de proprietate deplina, libera din punct de vedere juridic de orice condifionare, iar 2/3 ramaneau in posesia taranilor, care prestau pentru acest pamant claca Intr-un numar sporit de zile. Cu acest act Incepe sa se transforme regimul proprietatii fun ci are din |arile romane, inlocuindu-se stapanirea medievala conditionatS cu proprietatea deplina, specifics societatii burgheze. <C' - Important^ Regulamentelor Tratatul de la Aarianopole fi Regulamentele organice au accelerat procesul de modemizare in tarile romane. Au rctinut 0 parte din cererile formulate de clasa politica romaneasca incepand din 1821, au limitat mult suzeranitatea otomana, au oferit un cadru mai larg de reorganizare in sens modem a institufiilor politice fi administrative, favorizand manifestarea fi realizarea progiamului national al modernizarii. Au sporit Insa foarte mult influenza Rusiei In Principate. Regulamentele au creat cadnil fi instrumentele menite sa serveasca interesele Rusiei in tarile romane, sS realizeze un sistem legal de interventie in Principate, asigurandu-i rolul de arbitru intre domn fi adunarea obfteascl Regulamentele au eliminat institufii fi practici medievale, au creat aparatul de stat modem fi un cadru propice de manifestare a spiritului modem. In evolutia sistemului politic romanesc reprezinta 0 faza noua, ce inaugureaza tranzifia spre regimul politic modem, defi a instaurat un regim aristocratic, in care boierimea mai pastra toate parghiile puterii. Functionand ca lege fundamentals care instaura un regim de tranzitie spre modemitate, regulamentele au fost un amestec pe alocuri contradictoriu de vechi fi modem, reflectand exact stadiul de tranzifie pe care il traversa societatea romaneasca dinspre Vechiul Regim. El reprezinta fi o ipostaza a reformismului impartafit de generalul Kisseleff, in care etatismul a fost prevalent, potrivit modelului reformator al monarhilor luminati din secolul al XVIH-lea, pe care i-a imitat.

34

EVOLUTIA POLITICA A PRINCIPATELOR ROMANE INTRE 1822 $1 1834

Cuprinsul lectiei

i t y T rf i
%rh:'.
PvfXfi

L ite r a tu r a

politica din perioada domniilor pamantene

- Constitufia carvunarilor (1822)

- Literatura politica din Muntenia * Reacfia marii boierimi ;v \ x 2 Administrafia domniilor pamantene (1822-1828) ' ; a) Domnia lui Grigore Dimitrie Ghica , vij'.' b) Domnia lui Ionita Sandu Sturdza *' J rv: Jmbunitatirea statutului international al Principatelor J a) Convenfia de la Akkerman (1826) -;5 b) TYatatui de la Adrianopole (1829) : ';r;4. Regimul ocupatiei rusejti (1828-1834) .j;. a) Prejedintia contelui Pahlen i jb) Prejedintia generalului Jeltuhin !> ; .. c) Prejedintia generalului Kisseleff \i: 5. Regulamentele organice Organizarea de stat s' i; j: - Administra^a j - Jusdtia ?: -= ; - Organizarea fin an cial ^ - Reglementari economice ji sociale is - Importanta Regulamentelor

Intrebari

probleme

1. Cum apare relatia dintre mica fi marea boierune, in lumina literaturii politice aparfinand celor doua grupari? 2. Enumerate principcdele reforme continute in "Constituia carvunarilor". Comentati caracterul lor. 3. Care aufost realiz&rile si limitele domniilor pamantene? 4. Ce schimbari aduc in statutul international al Principatelor conflictele fi tratatele intervenite intre Rusia $i Turcia? 5. Descriefi regimul ocupafiei rusefti. Ce efecte a avut el: pozitive sau negative? Aducefi argumente. 6. Cum se realizeaza separafia puterilor in Principate, o datS cu introducerea Regulamentelor? 7. Precizafi competentele principalelor institufii politico-administrative, potrivit Regulamentului organic.

LECTIA V: SPATIUL ROMANESC INTRE

1. Domniile regulamentare (1834-1848)
2 . [deologia romantismului politic la romani

3. Contestarea regimului politic

Domniile regulamentare due mai departe vocafia reformatoare conpnuta de spiritul Regulamentelor, aienuata de caracterul autoritar al guvernarii, ca f i de influenfa politica a Rusiei, datoratS. regimului Protectoratului, impus tn 1829. Ideologia prim ei jum atati a secolului X JX sta sub semnul romantismului politic, ca pretutindeni Tn Europa. Nationalismul, liberalismut, conservatorismul f i socialismul, alaturi de prelungirile iluministe tnc& semniflcative, reprezinta principatele curente de idei care legituneaza actiunca politica fiprogram u l emanciparii. Contestarea regimului politic existent tmbraca mai intai form a acpunilor legalists, petitionare in Transilvania f i parlamentare in Muntenia. Nolle generatii intelectuale nu mai sunt insa mulfumite cu ritmul reformelor ft nici cu modalitatile de acfiunepolitica tradifionala. In consecinfS, dupa 1830, m ai ales tn Principate, se afirm& f i politica subversha a conspirapei, care va savarfipregatirea ideologica f i tactica a revolupeu

1. Domniile regulamentare (1834-1848)

Daca primele domnii pamantene nu au reuit sa modifice prea mult din raojtenirea fenariota/perioada regulamentara a msemnayin,,,progres al. civilizatiei, al ideilor i culturii in tarile romane. A fost rezu ltatn nl^ feriT naturale, dar fi o consecinta a prevederilor favorabile ale regulamentelor =i a legislatiei domniilor regulamentare. Desi rezultatele nu au fost aceleasi pentru toate cele trei domnn, toti domnu au avut programe reformatoare si modemizatoare, _u rest preocupati sajplice ipoaele europene. Au acjionat, msa, mtr-un cadru foarte mgust, limitat de htera | i spmtul regulamentelor 51 de statutul de dubla subordonare fata de paterea suverana $i cea protectoare.

Domniile regulamentare
1834-1842: 1842-1848: 1834-1849: Alexandru Ghica (Muntenia) Gheorghe Bibescu (Muntenia) Mihail Sturdza (Moldova)

Contestarea violentS a domniilor regulamentare de catre generafia pajoptista a creat o imagine deformata ?i uneori incorecta despre unele din aceste domnii, in evaluarea carora trebuie sa recunoa$tem progresul pe care 1 -au realizat in sens modem, tn domeniul civilizafiei ji al institufiilor. A domnit in ipldova! A fost un personaj controversat in epoei fi in istoriografie. Imaginea care s-a impus il prezinta ca un om cult, instruit, inteligent, la curent cu literatura economica ?i politica europeana, diplomat abil, gospodar, chibzuit, dar ?i orgolios, venal, ambijios, lacom i autoritar. S-a anrmat in via|a politica romaneasca in anii 1821-1822, s d e la incq>ut de pe pozi rii cpnservatoare, ca lider al marii boierimi rusofile, adverser al spiritului revolufionar ?i al refonrnsmului promovat de boienmea noua; Conceptia sa politica se intemeia pe ordine, stabilitate politica, echilibru s 0ci al/A. fost partizan al absolutismului luminat, reformat#, adversar al principiilor liberale ?i republicans, osril participarifpoporului la vfata ppitfcl,' adepfctl ev 01utionism'QitrCal progresului lent, gradual, al reformism ulu: conirolat de sus. In plan social-politic a fost influenfat de o serie de ganditori din Europa, dar ?i de ideile lui Kisseleff iar in plan social-economic a promovat, sub influenta lui Nicolae ufu, libsrul-schipab, preocupat sa stimuieze factorii prcdnctivi Legislatia pe care a_promovat-o reflecta tenclr.:ele refonnatoare fi modemizatoare. A transformat cel mai mult domeniul justitiei 51 legislajiei, prin simplificarea procecuriT ce ;T-ecata, crCTiea-titstantelor^ppf.ialiTatp f.ljminarp.a ingerintelor administra{iei in justifie, prin traducersa ji apLrlrea cocm lcr os'lTfirTnclusfv a codului criminal francez. Prin legea pentru administrarea manastirilor tnchinate 1 >35 fi >gea per.ru ocirmuirea averilor bisericejti (1844) a pus sub controlul statului averile mSnastirilor, ale mitropciiei ri episcopiLX

36

SPAJIUL ROMANESC INTRE !S34 1 1848 A limitat sfera de acfiune a jurisdicfiei straine, iar in 1337 a Ircheiat o conventie de extradare cu Austria, prima feT senmata de un domn roman de la Cantemir Incoace. Prin legea rsngurilor asimila rangurile boierefti cu cele civile, jccelerand dezagregarea clasei boierefti tradifionale prin crefterea sensibfli a numarului boieriior, A luat masuri pentru ^eliorarea eailor de comunicatie, pentru infiintarea targurilor f i iarmaroaceior, pentru organizarea serviciilor de sanitate 'pubiica, pentru dezvoltarea invatamantului. Cea mai mare realizare a constituit-o crearea invatamantului superior la Academia Mihaileana, reorganizata dupa model occidental, compromisa Insa prin scoaterea limbii romane die Academie in 1847. ) In modernizarea administrafiei a avut in vedere numirea In funcfii a celor cu pregatire superioara universitarS, jjjeuraiind formarea ftmctionariior administrafiei superioare la Academie. A promovat reorganizarea administrafiei fi $ 3 ' nulitiei, a introdus organizarea municipaia in orafe, a sustinut sistematizarea fi modernizarea edilitara, organizarea serviciilor publice (police, pompieri), a luat masuri de salubrizare fi canalizare a orajelor, a reorganizat poftele 51 a ; j^trodus supravegherea cSilor de comunicatie. A avut numeroase initiative pentru sprijinirea invafamtntului, tiintei fi {C J ) culturii. c '|K Pe plan social a luat masuri in favoarea taranimii, pentru a 0 stabiliza fi a-i mentine capacitatea contribuabila, : 'rijii apSrSnd-o de abuzurile administrafiei 51 ale proprietarilor, una din cele mai interesante legi fiind legea privind raporturile ' v : dintre proprietari ?i sateni in satele de munte. Prin Iegile din ianuarie fi februarie 1848 au fost dezrobiti robii tigani ai O jA r clerului fi ai statului. ! : Adversar al spiritului revolufionar, a reprimat acti unite tineretului liberal, manifestarile conspirative fi r: revolutionare. A introdus un regim al cenzurii foarte sever. Fara sa suspende adunarea, fi-a subordonat-o, a guvemat personal, asigurandu-fi sau manevrand majoritatile. A promovat o politica de echilibru intre puterea suzerana i cea protectoare, in a$a fel inc&t s5 nu pun5 to pericol interesele jarii. Toate acestea explicS prosperitatea Moldovei in perioada domniei lui Mihail Sturdza, care in 1849 lasa moftenire in Moldova 0 rezerva de 2 milioane de piaftri fi nici o datorie pubiica.

b) Alexandra Ghica (1834-1842)

Este primul domn regulamentar in Tara RomaneascS, numit in mod exceptional, ca fi Mihail Sturdza. A fost fratele fostului domn Grigore Ghica i s-a afirmat in viafa politics dupa 1821, ocupand inalte funcfii. A fost un colaborator apropiat al lui Kisseleff. De la inceput s-a confruntat cu opozifia persona)a a unor boieri candidafi la domnie. In guvemare a fost slab fi lipsit de perspicacitate. Cea mai grava problema a fost cea financiarS, in parte moftenita, in parte agravata de datoriile mari contractate, care 1-a determinat sa sporeasca impozitul direct (capitajia) cu 30%. Dificult&file financiare fi gesthmea deficitara, aducerea frafilar s5i in guvem, chestiunea articolului adifional la Regulamentul organic au consolidat opczita fi au multiplicat manifestarile acesteia in pariament, in saioane sau in strada. Opozitia s-a organizat in Adunare in jurul lui loan Clmpineanu, care a declanfat 0 ampia mifcare impotriva regimului regulamentar f i a amestecului rus in treburile interne ale farii, desfafurata in plan legal, in conspiradvitate fi pe plan extern, pentru a obtine sprijinul Turciei, Franfei ?i Angliei. Dupa reprimarea acesteia, domnia a fost confruntata cu mifcarea revolufionara de la 1840, desfafurata in conspirativitate, care a conceput rasturiiarea regimului Ghica printr-o insurecfie asupra capitalei, care trebuia s8 pomeasca din Oltenia fi sa instituie un regim republican. Daca in mifcarea lui Cimpmeanu cea mai mare parte a protagcniftilor au fost boieri, in 1840 o noua gen erafie intra in viafa politica Incercand s3 exerseze solufia revolufionara , formati in majoritate din|ineri cu vederi liberale. La acestea s-au adaugat mifcarile antiotomane din 1841, care au siabit pozifia domnuiui. denus. jnToamnaaiiului T842 in urma anchetei Turciei fi Rusiei.

c) GheorgheBibescu (1842-1848) S-a afirmat ca om politic in perioada regulamentara, cand a ocupat aemnitatea de secretar al statului fi apoi a devenit unui din liderii opozifiei care 1-a contestat pe fostul domn. In prima parte domniei a intrefinut relafii cordiale cu Mihail Sturdza fi cu Adunarea objteasci din principat, ceea ce i-a permis s5 treaca prin organul legislativ 0 serie de proiecte de legi importante privind faranimea inca din 1843: rascumpararea faranilor de la particulari, Iimitarea prestafiei taranilor la lucrul foselelor la numai 6 zile, fixarea prefului zilei de munca pentru farani. Cooperarsa nu a durat mult, din 1844 Adunarea a devenit mai pufin dociia fi a respins propunerile legislative ale domnuiui. Spre deosebire de Ghica, a fost mai abil fi mai suplu in raporturile cu Adunarea, neutralized opozitia boiereasca, opozifie care nu a reufit sa se constituie intr-o partida politica, la fel ca in timpul fostului domn. !n februarie 1844, printr-uri ofis domnesc, a limitat atribufiile corpului legislativ, inaugurind 0 perioada in care a guvemat prin . decrete-legi, ignorand Adunarea, cu aprdbarea Turciei fi a Rusiei. Decretele-iegi adoptate reflecta o conceptie reformists, vizand organizarea caselor comunale, alegerea zapciilor, modificari in sistemul justified lucrfiri edilitare, reforma penitenciareior. D e r m ; a ridicat, fara succes, chestiunea manastirilor inchinate. Noua adunare aleasa in 1846 era favorabila domnuiui, tacit legiie au fost votate cu ufurinti: legea clerului, prin care se instituia controlul statului asupra veniturilor ecleziastiM, dezrobirea tiganilor, modificarea procedurii judecatorefti, naturalizarea strainilor, reorganizarea invafamar.Tiiai Domnia hd s-a caracterizat printr-o mai j* .* ; ttare stabilitate politica, Opozifia boiereasca a fost neutralizatS cu abiUa:!, iar re p l a ettera a promovat o politics de i' echilfbru intre puterea suzeranS fi puterea protectoare.
*

Sistemul politic instaurat de Regulamentele organice constituis ire; -; ai regimului politic modem fi un moment in evolu{ia tradifiei constitufionale romanefti, impunand principii j: pn r* z: arroriate de cele europene: inceput

LECTIAV de regim parlamentar. IcgriJi:sa puterii dcmncfti, separajis mco-rnpleta a puterilor In stat, crearea institutiilor statului modem guvem, ministere, buget, responsabilitatea minijtrilor, organizarea modemi ajustitiei, autonomia comunala, crearea sistemului fiscal modem. Regulamentele sistematizeaza Intr-o lege fundamentala principiile de organizare interna a statului fi societadi, inaugurand exersarea unui constitutionalism, In functie de care se vor exprima toate tentativele ulterioare de organizare. In ciuda progreselor inregisirate, regimul regulamentelor a fost unui restrictiv pentru majoritatea categoriilor sociale, Ingradite in a participa la viata politica, ceea ce i-a atras^ontestarea din partea tinerei mijcari liberale. Contestatia a avut fi o components nationals, determinate de oficializarea amestecului rus In afacerile interne ale Principatelor prin actul aditional al regulamentelor.

2. Ideologia romantismului politic la romani

( ' Pafoptismul; ca ideologic fi mifcare, Ifi are rSdScinile In evenimentele ce au urmat anului 1821, dar se crklaiiijeaza-ea direcfie in spiritul public cu deosebire dupa 1830, sfarfind ca doctrinS fi spirit militant In 1859. intre aceste doua limite s-a'definit consecvent ca o doctrina eclectica, suprapunand spiritului romantic o components iluminista importanta, favorabilS spiritului reformist fi actiunii politice desfSfurate in cadrele legalismului: Romantismul, in variatele sale acceptiuni mifcare de idei, stare de spirit, mentalitate selnstituie tnxKai in spatiul rominesc dupa 1830, grefat pe moftenirea iluminista, pe care o Incorporeaza, operand Insemnate trarjrftJ_in mentalitatea clasei politice, in doctrinele social-politice fi chiar In comportamentul politic al liderilac. Romantismul politic a incorporat, ca fi in alte spafii europene, liberalismul, nafionalisnrul, s o d a j. _ ; conservatoHSmd modem. Chiar'daca radScinile lor pot fi coborate In deceniul ce succede revclupei din 1:21. zziaz mai devreme, aceste curente se individualizeaza mai pregnant Intre 1830-1859, cand se consumS fkza z evolufia curentelor politice romanefti din secolul al XlX-lea. 'Eclecfismin ce caracterizeaza paoprismd 'r gir.sn. t n valabil fi pentru fortele politice care actioneaza in tarile romaneTpSiSia 1848 mterferandu-se cel pufin doua generarii, iluminista fi romantics, pentru ca dupa 1848 accesul unor forte sociale noi in viafa politica sa adanceasca aces: sc!

Romantismul politic i paoptismul: componente ideologice

Liberalism ROMANTISMUL POLITIC Nationalism Conservatorism

v>

Socialism

Pafoptism = romantism politic + reminiscence iluministe

a) Ideea nationals Vom observa preeminent in ideologia pafoptista a factorului national, cu o components ideologic! InsemnatS, care a absorbit exprimarile politice, intr-o relativa unitate doctrinara in jurul ideii fi dezideratelor nationale, ce a estompat, cel pufin pana la 1859, afirmarea independents a curentelor politice menfionate, de cele mai multe ori regasindn-se intr-un raport de interdependent mai mult sau mai pufin exprimat O ^ k c e a s ta unitate ideologica in jurul ideii nafionale a fost generat de imperativele militantisrnului politic, de solidarizarea grupurilor sociale active politic in jurul dezideratelor cu caracter national, impuse de statutul juridic al Principatelor rotnane, al natiunii romane din teritoriile aflate sub stapaniri straine, de imperativul definirii locului fi rolului natiunii In Europa r.afionalitatilor. Revolutiile anului 1830 fi ascendenta principiului de Definifii ale natiunii nationalitate in Europa centrals fi de rasarit, in prelungirea expansiunii ideilor Revolutiei franceze, dar fi ca o reactie la 1. Definitia de tip francez: acestea, explica la randul lor aceasta preem inent a - contractuaiista factorului national in ideologia pafoptista, subordonarea -rationalists celorlalte directii politice ideii fi programului national. - voluntarists

Sursele natianalismului pafoptist

"Eftifrancez pentru ca vrei sa / i i francez " 2. Definitia de tip german: - organicista - naturalista "Efti german pentru ca te-ai nascut german 38

Naponalismul pafoptist, ca doctnnS sau mifcare, se origineaza in moftenirea Revolutiei franceze fi a epocii napolecniene, care au favorizat afirmarea individualitatilor etnice In toatS Europa... ideea romaneasca de najiune sirtetizeaza cele doua mari directii care s-au delimitat In defmirea natiunii: cea spiritualist-contractualista, de =::c:rts francezS, intemeiatS pe o idee contractuaiista,

SPAJIUL ROMANESC JNTRE 153- 51 1848 rationalist* de natiune, ji cea naturalists. germanS. 'ri^ tfzaf? jn -: <Je Vo!k?g?!?f (spirit a! poporuhii) :7 &u i continut fi forme de manifestare, ea se integreaza fazei mgonaiismuiui'foeral, care a promovat afirmarea natiimilor feirim ate, egalitatea cu alte natiuni, dreptul la o via}5 nationals proprie $i ia o politica conforma interesului national. ImpulSionata de revolufia din 1821, iar in Transilvania de ioseSnism fi de evenimentele ce au urmat reactiunii jj^iliare, de actul Supplex-ului din 1791, Sdeea nationals s-a definit succesiv in plan confesional, cultural fi politic, faf.& i-.,, . . sg SU gtin4 o doctrina complexa in epoca pafoptista. Cea mai imporanffi contribute la deflnirea noului concept de nafiunc au adus-o preromantismul fi romantismul politic, care an promovat Incorporarea poporului in aceasta S l ^ e g o r i e , care dobSndefte o functie poM ca,militantS. Politizarea ideii de nafiune, realizata de romantism, conduce de i i | M . Se n tim e n tu l difuz, insuficient precizat, la o concepfie politica stand sub semnul autodeterminSrii natiunii fi a afitmarii :; p |U jjn C ipiului de nationalitate in viata politic! ' - Ce este natiunea? tg ; La inceputurile lor, tn epoca paf optistS, aceste tendinte pun capal carierei jdeii medievale de nafiune, redusa la llpgfupurile privilegiate, singurele recunoscute ca exponents ale najdunilor mcdievale. Ideea_naponala~m6 derttaJ care fPlifojrporeazS toate categoriile aparfinand grupului etnic, ifi aSrma individualitatea pornind de la popor, de la tradijiile, llilManba, spirilul fi speciflcul acestuia, definind un teritoriu national fi o suita de factori care individualizeaza natiunea J| Votnana in concertul european: istoria, limba, folclorul fi o conftiinfa a apartenenfei la nafiime ce se manifests peste jj 'granifele politice existente, peste originea fi starea sociala, peste deosebirile de ordin politic fi chiar nivel cultural._X H -S f Asumata la Inceput de grupurile elitare din societatea romaneasca, ideea nationals se difuzeazi treptat spre i^MBrtegortile de jos ale societStii, o cfati cu progresele spiritului laic, ale instrucfiei fi alfabetizSrii, ale mifcarii culturale ce fetiitinde s i apropie creajiile culturale de popor, pe masura multiplicarii mijloacelor de comunicare cu societatea, ce conduc 3p! la eliminarea particularismelor fi regionalismeloE Considerimd pgnorul drept componenta fundamentals a natiuniiv care. - s pringeniul, limba, spiritul sau, o individuali2 eaza"sau-particularizeazS, preromantismul a definitjpgcificulnaiionai caun f^Glor. esential, care ii exprima fi ti delimiteazS pe romani de alte grupuri nationale, animi conftiinta nationals fi 'M realizeaza solidaritatea conafionalilor peste deosebirile de stare, concepfie politica, religie, transformand nafiunea tntr-o v ^ idee-forta a socielatii, cu o funcfie politica aptS sa angajeze In sens militant populatia. Individualitatea nafiuniil definita clar de romantism, a fost insotita de o idee generoasa, definiTea natiunii ca persoani jundica, care beneficiaza de toate drepturile pe care liberalismul le-a definit in Europa. Iibertate, dreptate, 3SjjcuRa exprimare, explicand sinteza nationalismliberalism, ce reprezinta o realitate a Europei Restaurafiei, pana la ' i 848 f i chiar dupS acee Acest concept politico-juridic de natiune a preliminat in plan doctrinar i al militantismului national ideea autodetenrrinani politice, exprimata in dezideratul eliberarii de sub stSpaniri strSine, al aflrmarii geniului . creator al natiunii in lurne, al integrarii acesteia in universalilale i umanitate cu tot ce are mai valoros, original, creator. Conceptia politica a autodeterminarii a intretinut in plan european a national principiul_de nationalitate, ce presupunea coinciden{a frontierelor nafionale cu cele politice, exprimat in wealul statului nafional, democratic fi independent, formulat de pafoptism. Ideea coboara din planul cultural in realitatea mifcarii politice, gasindu-se ia temelia tutnror proeramelor politice elaborate de la 1830 pang, in 1848. Ideea de nafiune in romantism fi-a asocial democratismul ?i o viziune sociala mai accentuata, ce a fertilizat ideologia democrafiei sociale, promovSnd extinderea drepturilor sociale fi politice asupra tuturor categoriilor, inclusiv a drepturilor de proprietate, pentru a intari Iegatura nationals, sentimentul . de solidaritate ce IeagS pe tofi membrii unei natiuni. b) Liberalismul Components importantS a romantismului politic, liberalismul se afirma in societatea romaneascS In preiur.girea il^nimsmuM, indeosebi a criticismului iluminist, pe fondul receptarii influenfelor occidentale, cu deosebire a spiritului : i ;. revoiufidnar fl-ancez in Principate.

Izvoarele liberalism ului romanesc

-;.t ~ .'1: h fT K2 V '1 i; hk, Iluminism politic Secolul X V III dreptului natural f teoria d < * criticisri criticism iosefmism (reformism,' absolutism luminat) V * iosefini
*

Secolul X IX Liberalism

Ij :;
V:; i '< , I; ji: ' Liberalismul romanesc din Transilvania

{
{

liberalismul timpuriu aastriac liberalismul german (Karl RoCeck) liberalismul maghiar (Szicr.zr.-/., 'S'ssselenyi) - Jules Michelet Lamennais - Edgar Quinet ....

Liberalismul romanesc din Principate

romantismul politic frsz:i 2

39

LECTIAV In provinciile rcmtnejti din monarhia habsburgicS, liberalismul t$i are radacinile in sursele teoretice aie iluminismuiui politic, cars evolueaza de la teoria dreptului natural, iosefinism, criticismul Luminilor, la democratisniul liberalismului. Translajia de la dreptul natural la liberalism setrmifica i treceirea de la reformismul Luminilor la demooratismul epocii revolutiei, de la imobilismul social sau politic la un activism ce evolueaza pana la sustinerea dreptului de rezistenfi ca legitimate a starii de insurgenfa. Modelele pentru liberalismul romSnesc din Transilvania au fost liberalismul timpuriu din Austria, liberalismul german, prin Rarl Rotteck in primul rand, cel maghiar, prin Szechenyi $i Wesselenyi. in Principate, influenza franceza a fost precumpanitcare, detaandu-se ca modele pentru generatia pa'optista Michelet, Lamennais, Quinet 0 remarca speciala facem pentru Savigny, care a influentat mijcarea ideilor din Moldova ii Transilvania, unde ideile $colii istorice a dreptului s-au intersectat cu liberalismul, realizand o sinteza originala, la ganditori ca S. Bamufiu sau M, Kogalniceanu. i Doctrina liberalismului se circumscrie dezideratului luptei impotriva oricarei dominatii care afecteaza libertatea, individuals sau colectiva, a grupurilor sociale sau a comunitatii nationale. Operand cu ideologia liberalismului occidental, generatia pafoptista o aplica atat nevoilor restructurarii organismului social sau politic intern, pe bazele dsmocrafiei, ale justifiei sociale, dar i dezideratului emanciparii nationale, extinzand aplicarea principiilor liberale asupra natiunii, ca persoana juridica. in provinciile romanejti din Imperiul habsburgic, intr-o prima faza a liberalismului timpuriu a fost accentuata ideea libertatii religioase |i nationale, iar din deceniul cinci al secolului ideea libertatii sociale sau politice. . | Protagoni$tii ideilor d mi?carilor cu caracter liberal au fost lsoierii de difcrite categctrii. iritelectaalitatea, mai putin cercurile burgheze, slabe in Principate; in Transilvania, intelectualii, clerul, fimcjionarii imperiali $i grupul negustorilor romani. tn perioada 1830-1848, liberalismul traverseaza o prima etapa a clarificarilor doctrinare, in care s-a incercat ji o adecvare a liberalismului politic occidental la realitatile din tarile romane. Aceasta tentativa de adaptare a ideologiei liberale la realitatea romaneasca se regasejte mai pregnant in micarile cu caracter liberal care au traversat epoca pafoptista, in programele $i manifestele care insofesc aceste mijcari, mai pujin in scrieri cu caracter politic, doctrinar, poate cu excep^a Transilvaniei, unde foile lui Barif au difez at sistematic ideologia liberala, subsumata, in cele mai multe cazuri, ideii nafionale. Literatura istorica, filosofica, juridica, economica sau bisericeasca incorporeaza, insa, sistematic, motivele liberale, invocate ca argumente in sprijinul demonstrate! autorilor. c) Conservatorismul Conservatorismul, ca doctrinS social-politica Conservatorismul modemS, se individualizeaza greu dintr-o ideologie bisericeasca tinzand sa pastreze inca resturile vechiului organicism mod de gandire, revendicandu-se din Icso 5 e istorism organicismului 51 istorismului european, cu deosefcire progres pe baza tradifiei german, postuland un progres lent, gradual, contraI t , Tespingerea ideii de revolufie cum il concepea Mihail Sturdza, unui dintre cei cirri: oameni polltici care au asuraat programatic o asemenea doctrina, detaandu-se de vechea traditie boiereasca. Re-. a va contribui decisiv la cristalizarea doctrinei, deji exponenp'i acestui curent se manifests inca din aceasta pericada, ca individualitati marcante sau in numele clasei pe care o reprezinta. Conservatorismul politic romanesc seamana, in general, cu cel european, dar se revendica dintr-o realitate $i cm tradifii proprii. De aceea trebuie inteles prin el insufi, ca un produs al unor situafii specifice $i in raport cu celelalie curente din societatea romaneasca. Geneza i evolutia conservatorismului sunt in relafie directa cu modul in care s-a realizat procesul de modemizare a societatii romane$ti, care a altemat fazele revolutionare cu cele evolutive. Conservatorismul este, in ultima instanfa, produsul 5 1 expresia ritmultii. lent de transfprmare moderna a societafii romanejti, chiar dacS manifestarea sa in aceastS perioada nu se exprima in forme clare, bine definite. Chiar daca mo$tenete ideologia boierimii romanejti, conservatorismul este produsul secoliilui XIX, nu doregte 0 reintoarcere la epoci revoiute, la vechile realitati, Intemeiat pe 0 concepfie organicist-istoristS, nu a fost traditionalist, ci mai degraba evolutionist, postuland teza ca dezvoltarea trebuie si-?i aiba radacinile in evolutia naturala a societafii romane^ti, adecvata tradijiei 51 specificului romanesc. Respingand progresul in salturi, vedea in revolufie 0 ruptura in evolufia organic^ ?i natural^ a societatii. Adversar revolufiei, susfinea progresul treptat, lent, gradual, masurat, controlat de sus, potrivit firii 51 tradifiilorpoporului. * ' ' * " *7" ' *"?'- j'K promovat ideea de ordine, armonie sociala, un nationalism organic, folositor neamului. Nesistematizata, ideologia conservatoare apare inca in epoca drept crexpresie a reactionarisjnului, prin raportare mai ales la doctrinele liberale sau socialiste in expansiune, darnu ajunge sa se cristalizeze cTo doctrina unitara decat in timpul revolutiei, care a constituit un.moment de tumura ?i pentru doctrina conservatoare. d)Soci*iH|^uf % Pa?optismul romanesc a jayorizat ?i aparitia unor idei socialiste, inspirate mai ales de socialismul francez premaixist, nesistematizate doctrinar, disexmnate^iii. scnerile tinof "ganditori de marea ai epocii. Un moment mai important il reprezinta perioada 1834-1836, candHeliade a popularizat prin Curierul romanesc principiile lui Fourier, dominate de ideea asociationismului. SocialismuMui lor. Heliade Radulescu a avut un juternic caracter asociafionist, grefat pe un fond umanist de nuanfa crejtina. Ideile asociationiste au fosl experimentate intre 1835-1836 dfe Teodor Diamant, pe mofia boierului E. Balaceanu, dupS modelul fourierist. 40

SPAJIUL ROMANESC iN T R i 1334 ^sl 1848 tn paralel, la Paris exista chiar un_cerc de tineri cuceriti de ideile socialiste ale lui Saint-Simon. In ,'preajma revolufiei, reprezentanfi de seamS ai curentului F ^^-?pa?opti 8t, to }ara sau in exil la Paris, au Imbrafifat mai ales IftM pf'ideile socialismului francez, cele mai multe diseminate in P l f ;i[r scrierile deceniului cinci. Indeosebi la Cezar Bolliac, I f f l l ^ c o l a e BSlcescu, C.A. Rosetti f.a. se pot delimita a s e m e n e a influence socialiste in chestiunile economice, | f ? M ?,sociale fi, parjial, politice. ::

A-"

.... i

m m m
Bp : 1& r.- x ;} 5 < ,

m *

It!! ;u 4 3. Contestarea regimului politic

Romantismul politic s-a manifestat !n sfera nulitantismului printr-un activism fara precedent, la care Sl'r.rf1 " lie angajeaza o varietate mai mare de grupuri sociale,- cu Ijfi^F-'bpJiuni diferite, de la reformism la revolujie, ilustrand a, 'j&jl ezitarile unei epoci intre legalism fi insurgents, jf-'v W " M fcarile politico-nafionale se activizeaza in mod deosebit dupa 1830 in tot spafiul romtnesc, desigur fi ca t f S;-: .'un ecou a! revolutiilor europene din acest an. Acest ecou I; . H r.era resimfit de o noua generate in viaja politics, cu o j instructie superioarS, formats in ?colile europene, sensibilS ' la valorile democratice, care avea bune contacte, ce au | j i ii...' evoluat pana la cooperare, cu mifcarile democratice |'i europene. 0 caracteristica a acestor mifcari o constituie ? r:!c important factorului politic, care a marcat fi celelatte | segmente in care ele s-au manifestat, cultural, confesional, J economic sau social. Mijcarile premergatoare revolufiei : - pafoptiste au enunfal practic problematica fi programul acesteia, au pregStit spiritul public pentru revoiute. .
> .-

_ 'it.. %' s - 1

: /

f
h

/-

;> ..-ij

/-'

s,

/ : /

I "

C. A. Rosetti

- Opozitia legalists
Pe plan intern, convocarea adunarilor ob;ted fi a dietei Transilvaniei au oferit un cadru propice de manifestare unor mijcSri cu caracter national fi liberal, deoarece in interiorul lor s-au manifestat acfiunile de opozitie, cu caracter legal, prelungite in mifcari petifionare sau conspirative. Daca in Transilvania romanii nu au beneficial de reprezentare in dietS, fiind exclufi de la viata politica .In virtutea constitute! medievale a celor trei najiuni poHtice, mifcarea politica romaneascS a exploatat disputele dintre opozitie fi putere in dieta, dinlre deputafii maghiari fi safi, promovand propriile deziderate pe linia politica inaugurata de mifcarea Supplex-vitw. In Principatele dunarene, opozip'a din adunarile obf tefti, care la inceput a avut caracterul unei opozifii personale, se transforma treptat intr-o opozifie politics impotriva regimului regulamentar, o opozifie nationals impotriva amestecului rusesc in treburile interne fi a instrumentului care 1-a favorizat, regimul regulamentar. Conflictul dintre opozifie fi domn s-a intensificat dupa adoptarea articolului adijional al Regulamentului organic, ce ftirbea grav autonomia Principatelor. In afara adunarilor, opozitia s-a manifestat in saloane, reuniuni publice,

i j.

Actiuni contestatare legaliste

In Transilvania: Gazeta Transilvaniei Foaie pentru minte, inima fi literatura Organul luminarii ^ -----> Dieta Transilvaniei
----- y impSrat

articole de presa

1pstifii ale episcopilor or - greco-catolic - ortodox c

In Principate: ' opozifia politica in Adunarea obf teascS 1spirit contestatar in saloane, reuniuni pmblice petitii cStre marile puteri (Rusia, Turcia, Franti. .Az 41

LECTIAV uyun&nd personaiitati ale protipervdadei sau ale boierimii mici. Aceasta opozitie s-a manifestat prin boicot sau obstrucfie parlamentara, redactarea unor petii catre Rusia, Turcia sau consulii puterilor garante, a acfionat cu predilecpe in caareie legalitafii, pe calea memoriilor. In exterior, a intrejinut o stare de spirit potrivnica domnilor i regimului regulamentar, beneficiind de sprijinul unor publicatii straine de orientare liberals, democrats, ce au facut ca problems romaneascS sa fie binej'egrezentatS In opinia pubiica occidentals, franceza in primul rand. O remarcabila pleiada de gazetari democrafi au S cut o larga difuzare chestiunii romanefti, cu tendinta de a influenta decizia politica a cabinetelor occidentals Tn vederea intemationalizarii acestei chestiuni. " . ReprezentSnd o faza de analiza a chestiunii romanefti, brofurile, memoriile, articolele de presa vehiculau dezideratele formulate de cercurile politice romanefti, sintetizate fi de consulul francez Bois-le-Comte tn rapoartele sale: unire, independents, prinf strain, garanfia colectiva a Europe:. Acjiunile opozijiei din tarile romane concords fi se interfereaza cu manifestarile opiniei' pubiice intemationale, deseori Tncearca sa le influenteze pentru a determina atitudinea. cabinetelor europene; - Mifcarea lui Ioaa Campineanu Mifcarea lui loan Campineanu, din fara Romaneasca, este un exe'mplu in acest sens. Reprezentant al vechii generatii din mifcarea nationals/ Iider al opozifiei in Adunarea__ohf.teasca~m,-problema articolului adi+ional, b a r Campineanu adaugS formelor deTi^SrSiHIpOTS^niegaiiste, solufia conspirativa fi calea diplomatic! mifcarea din Jara Romaneasca cu cercurile politice occidentale, cu emisarii acestcra In arS fi, mai ales, Su e p i z : polona, care prin intermediul tinerilor prezen|i la studii in capitals Fran^ei incearcS sa-I convinga pe Campiaeana ir sensul unei insurecfii comune polono-romane impotriva Rusiei.

Osibitul act de numirea suveranului rumanilor (5/17 noiembrie 1838)

"Art. 7. Constitufia rumanilor a. fara ntmaneasca este un loc slobod pentru cap in ea lacuiesc, pamantul ei nu sd va putea instreina. b. Tofi rumanii sunt deopotriva inaintea pravilii, tofi priimip in posturile civile fi militare fi tofi contribuiesc la trebtimfele statului, precum se y a hotari de catre Adunarea nafii. , c. Slobozenia individuals este chiezafuita; nimeni nu va putea f i parai f i arestuit decat in intamplarile prevazule de legi, f i dupa formele ce ele hotarasc; nimeni nu va putea ft pedepsit f a r d-a f i mai intai judecat. d. Tofi rumanii au dreptul de a pubiica f i a tipari ale lor pareri; sunt top fara osibire raspunzatori pentru scriierile lor de ale lor cuvinte fi fapte, dupa pravila. e. Persoana suveranului este nesiluita fi sfanta; a suveranului este puterea savarfitoare; suveranul este feful cel mai inalt a l statului (...) q. Reprezentafia naponala. Top rumanii fara osibire sunt reprezentap. Reprezentapa naponala cerceteaza toate actele launtru fi din afara ale miniftrilor raspunzatori, hotarafte bugetul ce i se infapfaza p e , revizeaza cheltuielile hotarate de dansa, are dreptul a fa ce raporturi suveranului :ator sa ating de enteresul obftesc (...) "

'-a

In paralel cu aceasta fa{a legala, mifcarea a ;utilizat cadrul favorabil ce-1 ofereau intrunirile Societatii filannonicg^infiintata in 1833 de Campineanu fi Eliade cu scopuri culturale, care, pe parcurs, a dobandit fi rosturi politice. mascand o societate secreta cu iz masonic, la inifierea careia a contribuit doctoral francez Tavemier. Mifcarea realizeaza un tratat de alianfa cu emigratia polonS, Insufindu-fi planurile de insurecjie comuna romSno-polona, avansate de printul Adam Czartoiyski. *.................. Obiectivele mifcarii romanefti au fost expuse de Campineanu cu prilejul tratativelor cu polonezii: eliberarea de protectoiatul rus, rascumpararea tributului cStre Poarti, asigurarea puterii suverane, instaurarea principiului ereditar, inlSturarea ingerintelor straine in administra^ia intemi, reunirea tuturor romanilor sub acelafi scsptra, asigurarea bunastarii in toate clasele. in opinia liderului roman, realizarsa acestor deziderate era posibfla numai dupS. instaurarea unei monarhii constitutionale, printr-o insurectie commit rcrrJho-pcicni, la care intrevedea fi o participare sarba. Demersul sau pe langa guvemele de la ConstantinopoL Paris san Lc-cSTunnarea^in fapt, inlociurea domnitofului Al. Ghica cu un.domn favorabil acestor plaauri, prevazut a chiar loan Carspineanti! ___ __^ ^ i ; 42' -------" . ""

BBS
gW

. . .. _^ Document*?!*? prngramatice ale mifcarii. Act de wri>-? ien fi declaratia de principii a nartidei . naponale. cum este numita in epoca opoztfia fi proiectul de Corsdnifie. reflects gradul avansat de politizare a ideii Dapoaale, tendinfele de modemizare fi democratizare concordance spirir.iui european. Era platforma politica avansata : spre cabiaetde europene prin intermediul pobnezilor, pentru un sprijia direct in vederea modificarii statutului t .-international al Principatelor, obiectivul fundamental al mifcarii lui Cinpbeanu, ce presupunea unirea, independenta, vC,;. jestaurarea vechilor drepturi ?i libertati. _ " _ In spirit vizlonar, romantic, proiectul de constitutie inscrie o garni largft de drepturi politice sau civile din arsenalul ideologic al liberalismului, propuse ca principii de organizare viitoare a statului fi societafii: egalitatea in fata . legii, libertatea individuals, libertatea cuvantului, a presei fi tiparului, separarea puterilor in stat, responsabilitate 1 jnirnsteriala, garda nationals, publicarea codurilor de legi, lists civila pentru suvemn, reprezentare nationals reala. Actele programatice reflects o viziune 5 1 " conceptie reformists, specifics actiunilor legale, cum a fost in ultima . instants mifcarea lui Campineanu, dupa ce a parasit planurile de msurecfie corauna romano-polone in favoarea ' - : dcmersului pc langa puteri. Deoarece solufia domniei ereditare cu loan Campineanu pe tron nu a intrunit adeziunea tuturor participantilor, ca de altfel nici aceea a insurccfiei, protagoniftii au propus o alta formula, cu Mihail Sturdza pe tronul celor doua principate unite. Divergentele din sanul mifcarii privind tactica f i programul, raspunstirile negative sau evazive ale cabinetelor occidentals au dus in final mifcarea la efec. Atitudinea marilor puteri, determinatS de 0 serie de . evolutii pe plan international, acomprorms. calea dipbmatbarbazatS pe interventia marilor puteri. D incob de caracterul vizionar 51 utopic, mifcarea lui loan Campineanu constituie un moment to seria mifcarilor premergatoare revolutiei pafoptiste, pentru faptul ca a inscris dezideratele fundamentals ale societatii in acte cu caracter constitutional, pentru complexitatea soluliilor politice pe care le utilizeaza, complementan opozitia in adunare, calea pettyonarS, conspirafia, demersul pe langa puterile europene, pana la solutia insurec|jei, neimpartSfitS insa, In general, de participant, motiv pentru care 0 integram in suita acjiunilor politice desfijurate pe baza unei tactici legale. Mifcarea lui Campineanu a ibst.ultima manifestare a vecliii generatii iluminigte din mifcarea nationals, la care au aderat fi reprezentanfi ai tinerei generafii, ce va prelua in scurt timp ini^iativa, 3esolidarizlndu-se de generatia anterioarS atat in plan tactic, dit f i programatic. Calea legala, a opozitiei, memoriilor, petitiilor sau proiectelor de reforms nu a fost parasita, condnuS sS se manifeste in tot deceniul premergator revolutiei, ca un apanaj al cercurilor boierefti in primul rand.

1 i '' r

SPAT1UL ROMANESC INTRE 1834 $11848

- Actiunea condusa de Leonte Radu (1838-1839)

O Impletire a cSii legale cu metodele complotiste apare fi In acfiunea comisuiui Leonte Radu in Moldova, la sfefitul anului 1838 i inceputui lui 1839, clgd^este^O de reprezentanji ai cercurilor boierefti opozante.domnieijiji ........St^czas-au legat sa lupte pentru indreptarea |&tii, bifiturarea relelpr regmului regulamentar, dommeereditgrS: E: acuzS modul.m care se fac alegeriie. acordarea boierieL vanzarea siutbebr. asuprirea taranilor hniV]jrnit arribairsa veniturilor mSnSstirilor unor particulari. ' ...... ~ ..........' . tToiectul de reforms pe care-1 propun, de nuanja boiereascS, tradeaza nemuljumirea boierimii mici fi mijlocii pentru starea de inferioritate in care era mentinuta, 0 atitudine contrarS regimului regulamentar, ilustrand maniera in care boierimea se angajeaza in mifcarea nationals: inlocuirea protcctoratului Rusiei cu garantia coleclivS a Angliei. Frantei. Austria! fi Prusiei; crearca unifl conferieratii d ova, Jara Romaneasca ft Serbia; domn pamantean sau striin ales de toate categoriile de locuitori; suprimarea deosebirilor dmff^TOie'boiarimiC'' . Proiectul meredinta puterea executiva domnuiui fi unui senat de 12 boien, iar puterea Iegislativa obfteftii ^adunari. ilcltuitS din 32 de membri, alesi de seitnul ia&ifeeii boienmi:"n; i col clementarein finutun, m sinod pentru treburile bisenceti, introaucerea monedei nationale, dezrobirea ^.lgamlor, ubertatea cuvantului fi a tiparulffif!|I5H13BW1^SOT8SRBr dintre proprietari fi clacafi, cu ingradirea stramutSrilor, incurajarea i protecfia industriei napionale, dezvoltarea mijloacelor de transport. In pofida unor principii liberale, proiectul reflects un punct de vedere boieresc, ilustreaza platforma de pe care se integreaza boierimea micS fi mijlocie in mifcarea naponala, dar fi ponderea mare fi veleitafile ce le are in viata pubiica moldoveanS, constituind o particularitate a societStii romanejti de aici, care explicS orientarile fi comportamentele din 1S48. Chiar dacS fi-a propus alungarea dommilui printr-un complot armat, baza politics IngustS, caracterul reformist al programului, preeminenfa boierimii opozante domniei, indica mai degraba 0 acfiune din categoria celor de opozifie, ' legalists, fe ciuda planurilor de acjiune prin forja impotriva regimului.

^ Pet!|ionaIismul romanesc din Transilvania (1834-1842)

in Transilvania, in conjunctura politics existentS fi in prelungirea tradi{iei refonr.iste se pastreazS dominants . calea legalS de acfiune, prin memorii si petitii adresate autoritatilor, expbatand imprejurSrile politice favorabile create prin convocarea dietei. Calea petifionarL p'romovata de ierarhiile celor doua biserici, reprezinta eiementul de continuitate . cu epoca Supplex-ului, cu noi contribupi in plan ideologic, programatic fi in tentaiva de largire a bazei sociale a mif cSrii Memoriul episcopilor romani din 1834 readuce pe scena politica transi/. inearS dezideratul fundamental al nufcarii Supplex-ulxn recimoafterea politics a najiunii romane udlizand, b parts, vechile argumente din .1791, _ formulate in numele nafiunii romSne, solidtlcnd ca aceasta sa beneficieze de :ca:s ? z z z ilt pe cars legile le admit, ca i de benefteiile cancivilit&tu. Memoriul afirmS existenfa romanilor ca natiune la Ttszsl-- iiia 5: solidaritatea cu ansamblul .natiuni romane dm-Principate, avertizand autoritatea cu pericolul unei noi r isx i^ ; i= ci nu se tine cont de cererile rornanefti, . 43

LECTIA V

Pettdi romdmii din Transilvania i Ungaria

- Supplsx Libellus Valachorum - al doilea Supplex inaintat la Viena - Memoriu adresat imparatului in problema Pamantului Craiesc - Petifia romanilor din dieceza Aradului, in!problema episcopului roman - Recursul adresat imparatului Francisc I de catre Moise NicoarS - Memoriul protopopului Timif oarei, Vasile Georgevici - Memoriul celor doi episcopi romani din Transilvania - Memoriul episcopului ortodox Vasile Moga - Memoriul episcopilor romani in problema Pamantului Craiesc - Protestul consistoriului din Blaj in problema introducerii limbii maghiare - Petifiile comunitajii romanefti din Brasov, adresate Dietei i imparatului

Semnificativ este faptul ca mifcarea nationals actioneaza peste _diferen|ele. de orain _confesional, ilustrand triumful ideii modeme de natiune in societate. Specific deceniului patru este transferal de interes de la o problenH^ci general! privind emanciparea najiunii spre RzcSvamTundr probleme paraK legate de conservSea individualitapi ?: specificului national: problema limbii, chestiunile fcolare sau bisericefti, problema romanilor de pe Paminni! ;riie?c. toate, insa, in relatie cu dezideratul fundamental impus in programul romanesc de mifcarea Supplsx-ului. Un alt i'trr.en: de noutate il constituie fi tentativa de largire a.bazei sociale a mifcarii, prin atragerea unor categorii noi, din sfera eHtci locale. Memoriile din 1837 fi 1842 reflecta aceste tendinte. ' '-.Un moment de v iif il reprezinta lupta pentru limba din anul 1842, cand reactia concertata a romanilor impotriva proiectului de lege privind ridicarea limbii maghiare la rangul de limba oficiala fi introducerea ei in decurs de 10 ani ca iimba a tuturor fcolilor s-a impus ca unui din factorii cu pondere, in funcfie de care se definea pozitia celorlalte forfe. Atitudinea romanilor a fost exprimata in protestele consistoriilor din Blaj fi Sibiu, in remonstrafiunea episcopului Lemeni, in articolele publicate de Barif in Gazeta de Transilvania fi Foaie pentru minte, inima fi literatura, in expunerea lui Bamufiu, O tocmeala de nqine f i o lege nedreapia, ce susjm drepturile nationale ale romanilor din perspective politica f i juridica, intemeiata pe legatura cu romanii din celelalte provincii, ale caror institufii nationale constituiau spunea G. Barit o garanfie pentru pastrarea nafionalitatii romane in Transilvania. Pentru mifcarea romaneasca, momentul 1842 are i o alta semnificatie, prqvocata de criza de autoritate pe care o traverseaza vSrfurile ierarhiei cleripale romanefti in faja afirmarii unei noi generatii politice,. de formatie laica, mai apropiata de popor prin origine fi convingeri social-politice, tributara spiritului democratic european, ce a colaborai mai strans cu noua generate tanara din Principate in afirmarea planurilor comune de unire fi independenji.

-- Opozitia societatilor secrete: politica de conspira(ie fi compiot

In paralel cu formele legale menfionate mai sus, din primii ani ai deceniului patru incepe sS se manifeste in societatea romaneasca politica de conspiratie fi compiot, specifica Europei Restaurafiei fi epocii reformelor, reprezentativS pentru mentalitatea romantica. Acfiunile de acest gen, promovate prin intermediul societatilor secrete, organizate dup5 modelele francmasoneriei sau ale carboneriei europene, consacra integrarea noii generatii in mifcarea politica, o generate formata in spiritul romantismului, cu numeroase legaturi in societatea occidentals, inclusiv cu mi^carile politice ce au actionat acolo. Solutia revoluponara pentru promovarea drepturilor nationale fi democratice, avansata de noua generatie, in paralel cu formele legaliste, de sorginte iluminista, a evoluat tactic de la acjiani conspirative de tipul conjuratiei, complotului sau insurectiei organizate de membrii societatilor secrete, intr-un cadru social ingust, redus la un numar restrans de initiafi, la mifcarea revolufionara sau revolutia nafionala, prin care se preconiza angajarea tuturor fortelor sociale fi politice interesate in rSstumarea regimului regulamentar. Societafile secrete care au activat in farile romane au intretinut o atmosfera, o stare de insurgents, preparand spiritul public pentru ideea revolutiei democratice, au realizat semnificative legaturi la nivelul intregului spatiu romanesc, angajand in planurile revolutionare personaiitati din toate provinciile locuite de romini, -

^ u litfc q de conspiratie si
Forme de organizare societap' secrete * loje masonice asociatii cu obiective de eliberare nationala * organizapi anarhiste, republicane Acfiuni / / / s ^ distribute de publicafii ilegale conspiratie terorism violenfa armata

atentate comploturi insurectii revoludi

44

SPAJIUL ROMANESC tSTRE 1834 11848 - Consplratii ardelene Din suita actiunilor ce se integreaza acestei practici a canspiradei ji complotului, remarcSm societatea secretS ffi^iectivele i ^ ^ B b e t a ll Descoperita to feza de organizare, ea nu a reufit s i dezvolte o ac|r.ne politic! de amploare. Ramane semnificativS ^ P b e n tn i atitudinea sa impotriva absolutismului, pentru angajarea masiva a burgheziei, ca fi prin personajeie suspectate de I^Marticipare, care vor apare fi to mifcarea conspirativS condusa de Eftimie Murgu to anii 1842-1845 to Banat Reprezentativ! pentru noua tactica din mifcarea politica a fost societatea secreta organizati In 1834 to ff e ffc c o la b o r a r e cu emigrafia polona din Transilvania, care preconiza o insure^e to provinciile rasaritene ale Austriei, IlifS^iisSinuta de polonezi, romani, cu concursul forfelor politice din Principate. -OrganizatS dupa modelul societSfilor ffiswjrancmasone din Galina, societatea fi-a fixat central, totr-o prima faza a actiunii sale, to regiunea muntoas! a Banatului, angajand preoti, tovajatori, studenji, funcfionari. Societatea preconiza sa unease! pe romanii dintr-o parte fi alta a sfei-; ?!arpatilor Intr-o singura patrie, Intr-o republic! romana, organizata dupa principiile democratice: egalitate to drepturi, C-ipIccesibilitate egala la functii, vot universal, desfiintarea titlurilor de noblefe, libertatea muncii, emanciparea taranilor fi l l f lefbnna agrara, libertatea tovatamfcitului, egalitatea cultelor. r. . In proiectele de insurectie comuna romslno-polone, Bucure$tiul avea un rol important to pregatirea materialului WSi-de propaganda. In planurile conspirative erau angajate personality din toate tarile romSnefti, inauguritod o colaborare politics peste grani}ele existente, caracteristica epocii pafoptiste.

;,!.j

- Socictafile secrete din Principate

DacS to provinciile romanefti din monarhia habsburgica aceasta tactic! reprezinta o excepfie, caracteristica fi r -:i reprezentativ! fiind calea legala, reformists, cu o lunga traditie din epoca iosefinista, to Principatele romane, Impletirea S ' tacticii conspirative cu cea legala reprezinta o permanent!, o forma de manifestare a mifcarii politice. Aici se realizeaza tosa evolu{ia treptata de la formula complotului, proprie societatilor secrete, spre cea a mifcarii revolufionare, sJir$md f/f'-t piin adoptai'ea ideii de revolutie menit! sa tofaptuiascS dezidcratul national fi organizarea democratic! a societatii. r;-";" to deceniul ce a premers revolutia, to Jara RomSneasca au activat trei societSti s_ecrete, organizate dupa modelul francmasoneriei franceze, mascate de societSti cu caracter cultural: societateaTS5ndusS de dr. Tavemier, care a stat to spatele mifcarii lui L Campineanu, societatea tofiintatS de Vaillant, pusa sub conducerea lui Mitic! Filipescu, care a pregatit mifcarea din 1840, fi societatea Fratia, organizatS m T43, care a pregatit revolutia din 1848. In. Moidqva, parti cularitafile de ordin social fi politic, preemincn{a boierimii In viata publics, regimul autoritar al lui Mihail Sturdza, vectoatatea puterii protectoare au imprimat o relativa moderate actiunilor politice, generate, tosa, ?i de o ideologie careia Ii era tributar! opozitia moldoveanS, favorabilS evolutionismului, reformismului, spiritului legalist Chiar actiuni declanfate to spiritul tacticii conspiratiei fi complotului, cum au fost conspiratia lui Leonte Radu sau complotul lui lonita Popovici, raman. to esen|5, tributare reformismului boieresc.

Actiuni opozfyioniste, conspirative i revolufionare in perioada 1830-1847

1830 1834-1835 1838-1839 1839 1839 1840 1841 1842-1845 1843 1846-1847 i'r r d ? ':. i W ' Societatea secrets Constitutia (Lugoj) Conspirajia lui A dolf David Actiunea lui Ion Campineanu Complotul lui lonita Popovici (Iafi) Conspiratia confederativS (Leonte Radu) Mijcarea condusa de Mitic! Filipescu Activitatea societatii Fiii coloniei lui Traian" (Moldova) Mifcarea condusa de Eftimie Murgu (Banat) Constituirea societatii secrete FrStia (Bucurefti) Societatea studenfilor romani de la Paris

- Mifcarea din 1840 Tranzifia de la politica de compiot fi conspiratie la tactica revolutionarS o realizeazS mifcarea de la 1840, care din mifcarea . ideea revolutiei. J ^& tiat! de o societate secreta organizatS dupa modelul francmasoneriei, prto origir.ea sccialS a participantilor, programul ' f .?!"1 '?1planurile de insurectie, a r e a list o mai larga deschidere spre "popor, reevaluand rolul acestuia to societate. Mifcarea de la 1840 se revendica drept je g a S a revolufiei din 1821, al cL-ei model de insurectie II preia, totr-un W ^ P i r i t de continuitateideologic! fi programatic!. Preconizarealizareaprogram . . i t : i pliiformasoiidaritapi fi unitajii - rationale, ceea ce implies Moldova fi chiar Transilvania In strategia general! a m ifrfriL In acest scop a stabilit un;

V : ^.wtenpL, aproape panS la detaliu, revolutia pafoptista, la o scar! mai r e d tsl

LECTIAV Qbicctivelc nnjcSrii relevS mai clara armonizare a dezideratelor sociale ?i nationale, specific! pajoptismului, o solidaritate in jurul revendicarilor cu caracter national, sintetizate in cateva puncte: restaurarea pozitiei natiunii romane pe plan international, stat national unitar, cu autonomie interna fi externa, protec^a puterilor europene, Ideologia micarii s-a dezvoltat in raport cu factorul popor, temeiul najionalitatii, m functie de care se definesc program ele fi planurile revolutionare, Radicalismul, mai accentual la 1840 decat la 1848, a fost explicat prin dialectica notiunilor popor neam natiune. Generatia de la 1840 a dat o interpetare sociala nofiunii de popor, in sensul de clasa de jos. Defi echivaleaza natiunea cu neamul, exclude din randurile acesteia privilegiatii, identificSnd-o cu poporul. Rezolvarea antagonismulri privilegiati popor era conceputa prin revolutie, menita sa desfiinfeze prima categorie i regimul social-politic ce il reprezenta, ceea ce semnifica o noua r'eorganizare ,a:societafii ji statului pe baza principiilor de suveranitate a poporului, prin care se definea i suveranitatea nationals. Programul mifcarii viza toate compartimentele societatii: desfiintarea relajiilor fi a proprietatii feudal*, emanciparea fi improprietarirea taranilor, schimbarea organizarii politice printr-una democratic!, pentru ca tot rorcl-_ sa fie liber fi egal in drepturi in fara lui, principiul domniei democratiei fiind afezat la baza proiectului de consr:-_: ; alcatuit de societatea secreta. Programul, sublimat in proiectul de constitutie, propunea o forma de g u v ersim fe republicans, reprezentare reala, un regim de drepturi fi liberta.fi democratice, o legislate ccrespunzaio ire revolutionara. Mifcarea de la 1840 are meritul de a fi declaiifat pregatirea directa a revolutiei In societarea r c a L - ; u :i de a fi elaborat un model al acesteia pentru Jara Romaneasca, inspirat de exemplul Revolutiei franceze dm : ; - Mifcarea lui Eftimie Murgu (1842-1845) Un alt model, partial exersat, susfinut de o ideologic fi un program de valoare teoieticS heaotesafcili, tra ss-c mifcarea lui Eftimie Murgu din 1842-1845, ce avea legSturi cu mifcarea liberal! dir. -.onamie fi cu cerrarib revolutionare din Principate. Mifcarea lui Murgu in Banat se manifests pe ceie doua planuri intiloite in ts p ^ L s i_n Principate: conspiratia si calea legattjB lc erau utilizate concomitent in pregaSfSf liisttrectiei, care viza sd l ccjcursu! militar al regimentelor de granija, cat fi legitimarea justetei aspiratiilor romanefti prin memoriile adresate L-irirar.:'ui desfiintarea rel ajljtorde TipTeudal In pro\4ncfe, nbertatespdalSji^ti'TOi^Tmproprietarireataxaiulogrr^ iro democratic de libertati fi dreptun%

- Activitatea romanilor aflati in strainatate

in preajma revolutiei se inregistreaza un efort de organizare a forfelor revolutionare .romanefti din exterior, a celor aflati la studii, in exil sau cu refedinta in strainatate, care stabilesc legSturi cu mif carile altor popoare, cu societSti secrete ai caror membri au fi fost adeseori, colaborand in acest cadru la pregatirea viitoarei revolutii europene. Tinerii aflati la studii sau in exil fSceau parte din lojele masoneriei franceze, un cadru propice in care s-au stabilit legaturi cu mifcarile politice europene. - V - - ~ Mifcarile desfafurate In tarile romine au scos in evidenfa necesitatea concertarii actiunii politice romanefti intr-o directie unitara in cadrul viitoarei revolutii. | /Expresia concreta a acestei stari de spirit o infaiifa ( Societatea studenfilor romani de la Paris, ce reunea aproape intreg contingentul revolufiefpafoptistejnunteiii si moj.dovem,*'cu JegSturi si in Transilvanieu societate ..... careia ii revine meritul de a fi sintetizat fi enunjat ilizatlfi-propusy in obiectivele vijtftarsina: primav . anului 1848. un plan al revolutiei romane din B

IM K a l

Dupa ezitari intre reforma sau revolutie, societatea romaneasca, dupa ce a travexsat intre 1830-1848 o criza de conftiinja, a adoptat in. final ul interval ului solutia revolutiei pentru realizarea dezideratelor nationale, exprimat! concret in plan politic, social, cultural fi bisericesc. Practic, mifcarile premergatoare anului 1848 au completat calea legalists, alaturandu-i in Principate fi cealalta solutie politics, a revolujiei, pentru care au ecucat spiritul public, i-au precizat ideologia, programul, linia tactica fi coordonatele exteme, dezvoltand teza integrarii revolutiei romane in fenomenul similar european, stabilind contacte fi legaturi cu mifcarile popoarelor de pe continent care promovau aceleafi idealuri. Actele Societatii studentilor romani din Paris

SPATIUL ROMANESC INTRE 3834 ?I 1848 C u p r in cu t fe c p e f

Vij. Domniile regulamentare (1834-1848) a) Mihail Sturdza (1834-1849) b) Alexandru Ghica (1834-1842) c) Gheorghe Bibescu (1842-1848) !
2. Ideologia ro m a n tism u lu i p olitic la ro m a n i a) Ideea n aflo n a la

- Sursele nationalismului pajoptist - Ce este natiunea?

b) Liberalismul

c) Conservatorismul d) Socialismul
C o n testarea reg im u lu i politic

- Opozitia legalists

Mi?carea lui loan Campineanu f | Actiunea condusa de Leonte Radu (1838-1839) Petitionalismul romanesc din Transilvania Opozdtia societStilor secrete: politica de conspiratie $i compiot Conspirafii ardelene f , Societa^ile secrete din Principate \ Mljcarea din 1840 $, Mijcarea lui Eftimie Murgu Activitatea romanilor aflati in strainatate

Intrebari i probleme
1. D escrieti domnia lui Mihail Sturdza fi apreciafi calitafile j i defectele atribuite acesteia. 2. Identificafi cauzele caderii luiAL Ghica tn fa ra Romaneasca. 3. Pronun(afi-va asupra relafiilor dintre damnitorul Gh. Bibescu, opozifia din Adunarea obfteascS fi Rusia. 4. Care sunt componentele romantismului politic? 5. Care su n t sursele ideologice europene ale nafianalismului rom&nesc? 6. Cum dejineau natiunea ganditorii romani romantici? A evoluai de atunci f i pana astazi modul de definire a nafiunii in cultura romaneasca? Argumentafi-va raspunsul. 7. Care erau nevoile concrete de reformare politico-socialS carora le raspundea liberalismul? Avea liberalismul romanesc o baza sociala adecvata? 8. Cum s e justifica prezenfa conservatorismului in gandirea politica romaneasca? Avea el un caracter retrograd? Era util in explicarea societafii? 9. D escrieti programul ideologic f i revendicarile mifcarii lui Ion Campineanu. 10. Enum erafiproblem ele politice ale romanilor ardeleni. Cum se inlegrau ei in sistemul politic a l Transilvaniei? 11. Care a u fo st form ele de acfiunepolitica ale romanilor ardeleni? Erau ele eficiente? 12. D efiniti politica de conspirafie f i com piot. Era ea eficientc? Corr.entati indreptatirea ei, din p u n c t de vedere politic f i m oral

,:i. -

47

LECTIA ?'7; REVOLUJIA DE LA 1848 IN PRINCIPATE

1. Moldova la 1848 2, Revolutia din Muntenia

Revolufia de la 1848 a izbucnit datorita imposibilitatii rezolv&riipe cale normala a unor crize f i disfunctionalitati majore ale societapt f i sistemului politic. Ea se incadreaza tn contextul larg al revolufiei europene, democratice f i sociale. In Moldova, evenimentele au avut un accentuat caracter legalist, datorita ideologia moderate de aici, bazei sociale elitare a mifcarii f ipoUticii autoritare a domnuiui. Muntenia ofera exemplul unei revolutii clasice, imitata dupa model francez. " desfa$urata in condifii social-economice total diferite. Institufiile create de revolufie HusrreazJ efortul de introducere a unui regim politic cu totul nou, bazal tn primul rand pe ideolegia cuceritoare a revolufiei.

Izbucnirea revolutiei europene a Tncurajat noua generate politica sa treaca la aplicarea modelulai re-- chdionEr pentru Infaptuirea programelor consacrate democratizarii statului. Prin programe, forte participants, tip de revolutie, acfiuni politice ?i militare revolutia din Jarile romane se integreazi modeluhri revolutiilor nationale din Europa centrala ?i de sud-est. Ca desfajurare, a avut manifestari variate in diferitele provincii romanefti, marcate de evolutia evenimentelor Internationale, de preshmils exteme, de radjcalismul violenta acjiunilor. In farile romane, evenimentele din 1848 reprezinta aplicarea tipului de revolufie specific secolului al XVHI-lea, cu anumite particularitati de la o provincie la alta, care ilustreaza ezitarea intre reform! sau revolutie.

Obiective ale revolutiilor de la 1848 in Europa Acceterarea ritmului dezvoltarii istorice in sens modern
Obiective politice Obiective nationale Obiective sociale

(vestul, centrul $i estul Europei

constitufionalism regimuri reprezentative extinderea dreptului de vot drepturi i libertati individuate liberalism ?i democratizaxe

(centrul f i estul Europei)

autonomie inlaturarea dominatiei straine recunoa$terea individualitStilor politico-nationale unificarea politica pe baze nationale

(vestul, centrul dar mai ales estul Europei)

rezolvarea problemelor sociale ale muncitorilor (Franta) inlaturarea piedicilor feudale din calea dezvoltarii comertului fi industriei desfiinjarea privilegiilor nobiliare desfiintarea iobagiei, tmproprietarirea faranilor egalizarea sociala

In Jarile in care ritmul modernizarii era suficient de intens (Anglia, Statele Unite) nu au avut loc revolutii.

1. Moldova la 1848
Evenimentele din martie 1848 din Moldova au fost considerate Inceputui revolutiei din 1848 In tarile romane. Deji exilatii romani din Paris au hot&rat In 8/20 martie izbucnirea simultana a revolufiei in cele douS principate, refuzand propunerea lui Balcescuca ea sa izbucneasca mai mtai in Jara Romane asc5, revolujia a inceput In martie In Moldova, grabita ji de tendigta hii M. Stmfca.de a rczolva criza politics intenS, de lipsa de coordonare intre forfele interne $i cele din exil. Declanfaria pripita a evenimentelor, care a lipsit tabara revolutionary moldoveana de aripa ei radicala, presiunea factorului extern ?i o serie de alp ikctori au imprimat o desfisararc particulars evenimentelor dm Moldova, care se manifests ir prelungirea opozifiei anterioare intr-un spirit nou, ce II imita pe cel revolufionar. Situafia de crizS ce tindea s5 se'transformt intr-o revolutie nu a evoluat pana la insnrecfie, ca in alte zone, ci in Moldova a prevalat calealegala, nonviolen1 1 48

REVOLUJIA DE LA.' S4* N PR2VCIPATE

a) Criza regimului Sturdza

In Moldova, opozipa impotriva regimului Sturdza s-a acrivai de ia silrfitul anului 1845, angajand in randurile a boierimea m ici si miilocie. cercuri ale boierimii mari. de cr.sr.tire i , linerimca intelectual& . Evenimentele din 0 ifliSeT 848 .continua practic manifestarile legale ale acestei bcierim:, Tr.ir-o conjuncture internTfi externS diferitS, cu obiective modificate. Ele au evoluat de la opozijia legala pana Is rasrumarea repmului Sturdza. lajnlocuirea regimului regulamentar pe cale pagmca, prm rename graduate, miliz&ad. calea legala, nonviqlenta. in Moldova nu a ftmcjfioriat o societate secretadetrpul Fratiei, care sa pregateasca revolutia. ~ Actiunea opozijiei, declan,yata in. decembrie 1845 in tinutul Veslui, a crescut in amploare din primavara anului 1846, prin extinderea !n celelalte tinuturi, in principalele orafe fi targuri. Manifestarile opozitiei au t o caracter organizat, dar nu au ajiins la nivelul unei actiuni politice unitare, deoarece compoziiia mifcarii_a fost eterogena, iar ideologia sa . gglectklTRepnmate de regimul Sturdza, mifcarile opozitiei au continual in 1847, sub o alta forma, cu prileju! alegerilor pentru Adunarea otifteascS, atunci cand cercurile opozitiei au incercat sa obpna majoritatea in adunare pentru a promova un program de reforme. Tentativa boierimii opozante a efuat, dar a ilustrat Iinia tactica pe care intentions sS o urmeze , pentru realizarea programului reformator, calea legala, reformists, care a fost adoptata fi in 1848.Jm timpul actiunilor opozitioniste din 184^ s-a cristalizat alianta tactica dintre boierimea mica fi mijlocie fi marea boierime liberals, care a functionat fi in 184SJCompromisul realizat explica evolutia particular! a evenimentelor din Moldova. Boierimea mare ' a conditional colaborarea de menfinerea formelor legale de actiune politica. Criza regimului Sturdza s-a agravat, incurajand actiimile opozitiei, pe fondul intensificarii mifcarilor Jaranefti, al neimiltumirilor amplificate de eliminarea limbii romane din Academia MihSileana fi al inaspririi cenzurii. Compozifia eterogena a opozifiei, lipsa de unitate in plan ideologic fi programatic, explica orientarea in directia realizarii unui program minimal, care sS intereseze toate fortele; inceputui trebuia sa fie rastumarea dpmnuluifi aregimului acestuia, Alianta tactica a diferitelor cercuri nemuljumile"de domnia'lui" Mihail Sturdza fi de regimul regulamentar a fost expresia oportunismului politic, a necesitatilor momentului, dar reflecta fi particularitatile societatii moldovene/preeminenta boierimii in viata economics, sociala fi politica, slabiciunile burgheziei pamantene; faptul ca localitafile cu statuFurBan aveau o structura eterogena din punct de vedere etnic fi confesional; existenja unei ideologii politice fkvorabile evolutionismului, care respingea revolutia in favoarea reformismului La acestea se adauga considerente de ordin extern, in primul rind pericolul interventiei annate rusefti, care a grevat permanent asupra mifcSrii opazijiomste. Manifestul Jarului din 16/28 martie 1848 avertiza brutal principatele ca nu va tolera ca anarhia sa patriinda In partea statelor otomane puse sub a lui protectie.

Peisajul politic moldovean la 1848

Rusia Domnitorul Sturdza profeseaza idei conservatoare Marea boierime o parte il sprijina pe domn o parte il contesta, dar numai pe cai legale Boierimea mica i mijlocie dorefte inlaturarea regimului regulamentar, prin reforme pafnice Tardnimea Burghezia Elita intelectuala constituie aripa radicals, a spectrului politic, dar este temperata fi ea de influenta ideologiei moderate germane

combate manifestarile revolutionare

nemultumirile ei nu se exprima la nivel politic * nu exista un dialog politic intre tarani fi celelalte categorii

* este divizata fi slaba, datorita compozitiei etnice eterogene

luodtraije politica, legalism, refoi misnu evolutionism

| I

b) Document* revolutionare moldovene . Mifcarea din martie 1848 a izbucnit fiind grabitS fi de intenfia lui Mihail Sturdza de a rezolva criza politica rotema. La 27 martie/8 aprilie s-a intrunit una din adunarile de protest, aprobate de stipatnre, prin care s-a manifestat fi ; pana acum opozijia, reunind toate componentele acesteia. Un comhet ales a prorus o penpe catre domnitor Petifiaproclamafie , redactata de Vasile Alecsandri in 35 de puncte .fi semnata apoi de nmrnnie persoane, care reprezinta iV j ;-'Pro8ramul minimal s'uS'^nut He cercurile angajate in alianfa contra lui Mihail ;$S:I Petijia-proclainatie a fost adresatS domnuiui fi puterii protectoire, ceea ce explica moderafia cererilon V ,;f ^Pectarea-legalita|ii_,reguJamentar6, sagcuranja-personala, eliberarea cerfr.uril;: res-ponsabiljtate ministerlala, .reformafcolilorpe o.-larga temelienafionala,infimfareaunei banoi n a r . l - . - . r . - i ' i r . r s i ?:irtei taranilor. dizolvarea, , .adunarii existente fi constituirea.imeiadunari:cu adevarat reprezentari-i, drrf zu riiji garda,,gsitB,eac^| Acjiunea opozitiei cpnmartie 1848 a fost reprimata, mai mulfi fruntzsi r_: ; ^ in surghiun la mojii. 49

LECTIA VI

Petitiuneaproclamatie a boieriior fi notabililor moldoveni (28 martie 1848)

"1. Sfanta pazire a Regulamentului, in tot cuprinsul sen ft fara nici o rastalmdcire. 2. Secarea coruptieiprin pravile inadins fdcule fi a abusurilor ce izvorasc din acea corupfie. 3. Siguranfa personala, adeca nimeni sa nu poata fi pedepsit decat p e temeiul legiior f i in urmarea unei hotdrdri judecdtorefti. Fiecare arestuit sa fie infafifat in vreme de 24 ceasuri dinaintea tribunalului competinte. 4. Grabnica imbunatdfire a starii locuitorilor sdteni, atat in relafia lor cu proprietarii mofiilor, c a tfi in acelea cu Ocdrmuirea, precum contenirea tuturor beilicurilor sub numirea de plata f i celelalte. 5. Alcatuirea unei noua ca ta g ra fiisp re a scapa de impilare p e tofi nenorodrii j lacuitori, care sunt astazi asuprifi prin masurile catagrafiei trecute. I 6. Mazilii, ruptafii, ruptele visteriei f i celelalte clasuri privilegiate sa f ie ocrcr.z potrivit Regulamentidui, fi sa nu mai f ie intrebuinfafi in trebile particulare. 7. Privighetorii sa se aleaga dupa glasuirea Regulamentului fara nici o inrcu rr-re : carmuirii. 8. Reforma fcoalelorpe o temelie larga f i nafionala, spre rdspandirea koninarilor in tot poporul (...) 10. Ridicarea pedepselor trupefti injositoare caracterului de mill fie nafionala, imbunatatirea hranei sale fi mai ales dreapta inaintare in ranguri dupa merituri personale (...) 14. Imbundtafirea portului Galafi ca cel mai mare canal al infloririi comerfiuui f i agriculturii farii. > 15. Ridicarea morala fi sofiald a clerului. 16. Pazirea cusfinfenie a legiior p e carese reazima creditul public, fi aceasta inprivirea tuturorfara osebire, pentru siguranfa relafiilor comerciale (...) : 21. Ofisurile slobozite pana acum de Ocarmuire in ramuljudecdtoresc f i administrativ sa se supue voturilor Obftescii Adunari f i de acum sd se conteneasca de a se slobozi asemenea ofisuri, fara a f i cercetate de Adunare. 28. Seanfele tribunalelor sd f ie publics. 29. Seanfele Obftescii Adunari sa fie publics. finerea randuielii in sanul ei sa atarne de insafi Adunarea, iar nu de Vornicia de aprozi, potrivit Regulamentului. 30. Fiecare pamdntean sd aiba dreptul de a adresa jalba Obftescii Adunari. 31. Deputafii sa nu poatd f i in slujba, sa nu poata prim i nici ranguri, nici mulfumire baneasca in vremea deputdfiei lor. 32. Chipul ce s-a intrebuinfat la alegerile deputafilor, fiind impotriva legiior fi in urmare f i Obfteasca Adunare de astazi, fiin d rodul acestui chip, nu insufla nici o incredere obftei, deci aceasta Adunare sa se desfiinfeze f i indata sd se injghebe o noua Camera, fa ra nici o inrdurire upra alegdtorilor din partea Carmuirii, pentru ca acea Camera sd fie adevdratd reprezentafie a [ei f i adeydraia inchezefliiire a fericirii patriei. 33. Pe temeiul art. 57 din Regulament, Camera sd aiba dreptul de a face Domnuiui punere tfelu l de lucruri privitoare la folosul obftesc. grabnica a unei garde cetafenefti prin toate targurile farii, alcatuita atat de

Adunarea din martie a fost o adunare legala, preocuparea liderilor fiind aceea de a rSpi Rusiei orice posibilitat de interventie armata, Petifia a fost difuzatS in Iai $i la sate intr-o forma adaptata la capacitatea de injelegere poporului, nu pentru a atrage far&nimea alaturi de mifcare. ci pentru a legitima acjiunea opozitiei la sate. Aceea,' tending de a legitima rftiarea din martie o descifrim si in brojurile aparute in lunile mai-iunie, cu prilejul vizitf comisarilor puterilor suzerana i protectoare in prirripai: In numele Moldovei, a l omenirii f i a l lui Dumnezei Proclamafia Partidului Nafional din Moldova, Mihail sn&dza. partida nafionala fi comisia, Intampldrile din Moldov in luna lui martie 1848. Toate acuza domnkorui $: regijzr: siu, aparand mi?carea de acuza de reyolufie, subilniin legalismul sau.

50

REVOLUTIA DE LA 1848 IN PRINCIPATE Calea reformists fi legala a fost menfinuta fi dupa inahufirea actiunilor din martie 1848, de catre cele doua ifflli': cornitete care s-au constituit fi au colaborat, la Cemauji fi la lap, pentru a realiza programul de reforme. i in memoriul adresat comisarului turc, boierii argumentau necesitatea refonr.elor pentru conservarea randuielilor existente. Programul minimal din martie a fost dezvoltat 51 uneori radicalizat d e emigrajia politica, care integreaza P f f ' ^ d e z ic le r a te le moldovene tn programul national Principiile noastrepentru reformareapatriei, t e d redactat la Brasov de I I I ' / exilatii din Moldova sub impresia eyenimentelor dfnTransilvaria, ccnsti:u;e_caa mai radicals exprimare a opozrfiei din I f -5 : L i^ f o id o w .r e v r a f f ic ln d abolireaprivilegiilor, intemeierea institutiilor fa r ii pe principiile de libertate, egalitate fi fr5|ietate, g-S* desfiintarea iobSgiei fi improprietarirea {aranilor farS despagubire, desfimfarea beilicurilor, a lucrului foselelor fi a ' w tu r o r 'in d a to r ir ilo r fara plata catre stapanire, unirea Moldovei fi a Valahiei intr-un singur stat neatamat romanesc^/

Printipiile noastre pentru reformarea patriei (12/24 mai 1848)

J. Desfiinfarea boierescului f i a orice alte dari ale locuitorilor sdteni catre proprietari. 2. Ridicarea beilicurilor, a lucrului foselelor f i a tuturor impovdrarilor fa ra plata catre stapanire. 3. Improprietarirea locuitorilor sdtenifara nici o rasciimparare din partea lor. 4. Nimicirea tuturorprivilegiilor fi, prin urmare, deopotriva purtare a sarcinilor statului de catre tot poporul indeobfte, precum f i deopotriva impdrtdfire a lui, la toate driturile politice fi fivile. 5. Intemeierea institufiilor farii p e principiile de libertate f i egalitate f i de jrafietate, in toata intinderea lor. Moldovei f i a Valahiei intr-un singur stat neatarnat, romanesc."

Documentul reprezentativ pentru ideologia fj programul politic al gen eratjei pag optiste din Moldova a fost, fara hdoia'.a, D orinielepartidei nationale in Moldova. Spre deosebire de Muntenia, unde Frafia a cultivat ideea de revolutie ji spiritul revolutionar dupa modelul francez, tn Moldova, curentul preponderent evolutionist intrepnut re'fonnisihul, transformarea__graduala.. controlata. Dcrintelepartidei nafionale in Moldova, este un manifest fc acest sensual caii moldoveneti,; repudiinB revolutia in favoarea spiritului reformator fi a IdeiT'Tiberale. Defi sintetizeaza toate actele programatice romanefti din 1848, el reflects fidel linia moldoveana. Actul denunta regimul regulamentar pentru ca a , . .: ;intrerupt brutal evolutia societafiifi a statului, introducand |:vjpmstitutii, legi fi principii straine de tradijia fi specificul j$; j;|ta{ional al poporului. Din aceasta perspectiva istorista, in r :iifcar se regSsesc ideile lui Savigny, programul revendica f e f e s t it u ir e a acelor institutii fi drepturi pe care jara le-a avut trecut fi pe care Rusia le-a lichidat, unirea Moldovei cu 1 Proiectul de constitutie- a sistematizat juridic m ifr o g r a m u l anterior. El este inspirat de constitu|ionalismul cu deosebire "de constitutiabejgiana din 1831, a fost tradusa in 1847 in Moldova, fi de actele .s|y|yi|?F0graatice emise pana atunci in |5rilc romane. Cele 120 articole ale proiectulni consacrfi ..principiile ^^pinstitutionaiisinaini modem: suveranitatea nafiunii, ijcjrBPsratia puterilor tn stat, dreptui neingradit de a exercita ^ ffll^ tta n ita tea in teritoriul national, drepturile fi libertajile T l p s a ^ ----- ----------------------------------------------- : Proiectul reprezinta un moment in cristalizarea ^ traditii constitutionals romanefti, ce sta la ________ constitufii a Rom&niei moJeme.

nsdanaU in Moldova

LECJIA VI

2. Revolutia din Muntenia

Singura provincie romaneasca in care protagonitii evenimentelor din 1848 au avut un model cel francez $i o conceptie clara despre revolutie a fost fara Romaneasca. Aici, Fratia ajjrcgatit opinia pubiica, o mmoritate revolufionara activa a fom ulat planul ji prograrnul^revolutiei. Exilul francez, participarea is eveiuxnentele 3m 1848 de la Paris, tratativele cu revolufionarii francezi $i cu emigrafia polona au favorizat asumarea caii revolutionare in Sara Romaneasca. planul revolufiei a fost dezbatut in 8/20 martie, la intrunirea moldo-muntenilor de la Paris, care a decis izbucnirea revolupet

a) Pregatirea 51 izbucnirea revolufiei "

Declan?area mijcarii din martie in Moldova $i reprimarea ei de regimul Sturdza, fara aportul emigratiei moldovene, au facut ca numai in fara Romaneasca sa se exerseze modelul ?i planul dezbatut la Paris. GrupuLde_exilati munteni-de la. Paris..axetenitjn fari ?i a actionat in numele Frafiei, pana la declanjarea revolufiei, ge^ouaplan'jri,
p o l i ti c ^ nulitar.) .............. ...

! P F ilan poiiticJa realizat alianta cu gruparea lui Eliade. negustori. intelectuali $i.,o parte a boierimii libers!;, constituind comitetul revohifionar, fns^mfflI"CTegfeast.S planul msurecfei $ actele sale programatice. Comiterl a fonnulatPrdc&Onajifa si tactica insurccjici,marcate de ideea compromisului dintre fbrfete angajatc tn aliar.jL rub solidaritatii na^onale. Proclamafia a dat 0 interpretare nationala conceptului depopor, in sens ce r.ar--r re : toate categoriile sociale, inclusiv boierimea, pledand pentrusolidaritate i nu pentru confhmtare intre class.

Forte revolutionare la 1848

* societatea secreta Fratia >grupul romanilor aflati la Paris >(studenfi, exilafi) gruparea liberal-moderata a lui Ion Eliade Radulescn (negustori, intelectuali, boierime liberals) >ofiferi ?i unitafi militare >populate urban! activa politic A doua direcfie^militara,,/a urmarit atragerea unor_ofi|eri sau unit&ti !n favoarea revohifieiv pentru iSstumarea regimului existent In sensuTaccepfiunii generals in Europa, protagoniftii evenimentelor din fara Romaneasca au infeles prin revolutie rastumarea guvernului i a regimului existent i edificarea unuia nou. De$i in comitetul revolutionar s-a acceptat compromisul intre forfele participante, 0 minoritate a sa a sustinut 51 solufionarea unui program social mai radical. Chiar daca pregatirea revolufiei releva 0 serie de imperfectiuni, aceasta a avut un plan de insurectie, 0 component^ militara, un program in numele caruia a izbucnit $i a instaurai propriul regim politic. ( Planul insurectiei prevedea izbucnirea ei simultana in ideologic francez! - liberalism (Lamartine) - romantism (Michelet) - radicalism (Ledru Rollin) - socialism creftin (Larsennais)

9/21 lirnte l p 8 fa patn |j^ ^ ^ ,lin u d ^ f e R a fim ^ r^ a^ a , la Izlaz la Bucurefti. La aceasta data ea a izbucnit numai la
Izlazj dm cauza represaliilor regimului Bibescu. In 9/21 iunie, la Izlaz, s-a desffifurat o adunare popular!, la care a participat ?i milifia favorabila revolufiei, unde Eliade a citit Proclamafia, programul, i s-a constitute un guvem 'provizonuTFarticipantii de la Izlaz s-au indreptat apoi prin -. Caracal spre Craiova, unde populafia depur.e juramSntul pe programul de la Maz. In Bucuresti, insurecjia S-a declan^at in. 11/23 iunie, cand populafia ora$ului ji faranimea din imprejurimi au asaltatpalatul domnesc, obligand pe domnitor sa sancfioneze constitufia $i sa accepte un riou guvem. In noaptea de 13/25 14/26 iunie, domnitorul Bibesc & fjcansihim^.-6 K 3edE8 ind puterea unui guvem provizoriu, prezidat de mitropolitul . Neofit, format~dm~I. Eliade RIdulescu, Jtsfan Golescu, Christian Tell, Gheorghe Magheru, Gheorghe Scurtu, ca membri, ?i Nicolae Balcescu, A. G. Golescu, C. A. Rosetti, . L Bratianu ca secretari. Acesta a incredintat puterea executive unui minister, constituit dupa structura celui ......... ".'"'-"r; regulzmsnai;'

REVOLUTIA DE LA 1848 N ?R2vCIPATE (fn l5 /2 7 iunie) programu] revolutionar a fost expus in fata populatiei adunata pe Campia Filaretului, denumita

is atunci *

/ J * :-

Proclamatia i programul de la Izlaz (9/21 iunie 1848)

"In numele poporului roman, "Dumnezeu e Domnul si s-a aratat noua; bine este cuvantat ce! ce vine intru numele Domnuiui". Respect catre proprietate. Respect catre persoane. Frafilor romani, \ Timpul mantuirii noastre a venit; poporul roman se defteapta la glasul tranibifei \ . mgeruhii m&ntuirii fi [fi cunoafte dreptul sau de suveran. \ P ace voua, pentru ca vi se vestefte libertate voua! i Poporul roman se scoala, se armeaza, fi nu spre a se lupta o clasa asupra alteia, nu i spre a rumpe legaturile sale de relafii din afara, ci ca sa fie in frau fi in respect p e voitorii de ^ rau ai fericirii publice. Strigarea romanilor e strigare de pace, strigare de infrdfire. La aceasta i fapta mare a mantuirii, tot romanul are dreptul de a f i chemat, nimeni nu este scos afara; tot i romanul este un atom al intregii suveranita.fi a poporului: satean, meserian, negufator, preot, t soldat, student, boier, domn, e fin a! patriei fi, dupa sfanta noastra credinfa, e fi mai mult, e I fiu a l lui Dumnezeu. Tofi avem acelafi nume de roman. Acesta ne infrafefte fi face sa inceteze ' toate interesele, sa se stinga toate urile. Pace dar voua! Libertate voua! (...) Pe scurt, popolul roman, recapituland, decreta: 1. Independenfa sa administrated fi legislatives p e temeiul tractatelor lui Mircea fi Vlad V , f i neamestec al nici unei puteri din afara in cele din intru ale sale. 2. Egalitatea drepturilor politice. 3. Contribute generald. 4. Adunanfa generald compusa de reprezentanfi ai tuturor stdrilor sofietafii. 5. Domn responsabil, ales p e cinci ani, fi cdutat in toate starile sofietafii. 6. Impufinarea listei civile; ardicarea de orice mijloc de corumpere. / 1 7. Responsabilitatea miniftrilor f i a tutulorfancfionarilor in foncfia ce ocupa. 8. Libertatea absolute a tipandui. 1 9. Orice recompensd sa vie de la patrie prin reprezentanfii sai, iar nu de la domn. JO. Dreptul fiecarui judef de a-fi alege dregatorii sdi, drept care purcede din dreptul popohtlui intreg de a-fi alege domnul. 11. Gvardie nafionala. 12. Emancipafia manastirilor inchinate. 13. Emancipafia cldcafilor, ce se fa c proprietary prin despagubire. 14. Desrobirea figanilor prin despagubire. 15. Reprezentant al farii la Constantinopole dintre romani. 16. Instrucfie egald fi mtreaga pentru tot romanul de amandoud sexele. 17. Desfiinfarea rangurilor titulare ce nu aufoncfii. 18. Desfiinfarea pedepsei degradatoare cu bdtaia. 19. Desfiinfarea atat in fapta, cat f i in verba a pedepsei cu moartea. 20^4fezaminte penitenfiare, unde sa se spele cei criminali de pacatele lor f i sd iasd imbtmatafifi. ~ . 2U Emancipafia israelifilor fi drepturi politice pentru orice compatriofi de alta credinfa. 22. Convocarea indatd a unei Adunanfe generale estraordinare constituante, alese spre a ynstitufia farii p e temeiul acestor 21 articole, decretate d epopoh d roman (...) ! , n oi este Dumnezeu, frafilor! in numele lui sculcfi-va f i ingerul razbunani jstinge p e tot vrajmaful f i va dobori fi cal f i cS crtf, carele $i armele lui vorfi murile lui impraftiate cafumul.

IS '
.? :.* ;r :' |u . u

i r

.f

'80?-

LECJIA VI

. -rnK C v - 'U v : - " :

-- -

b) P ro c la m a tia d e la Izla z

Proclamafia eiaborata de comitetul revolutionar inainte de izbuuiiiiea revolufiei fi prezentsta la Izlaz, numita atunci constitufie", a fost in realitate o declaratie de drepturi, pe baza careia urma sa se elaboreze o constitutie. Ea da o iarga extensie dreptului la libertate, mscriind emanciparea clacafilor, dezrobirea figanilor. emanciparea izraelitilor ?i drepturi politice pentru orice compatriofi, libertatea tiparului, a cuvantului fi a intruniriior, libertatea invafamantului. Proclamatia inscrie principiul egalitatii, concretizat Tn egalitatea drepturilor politice fi civile, desfiintarea rangurilor titulare, egalitatea tn*materie^fiscall, de mvatam&it fi intre sexe; principiul fratemitajii, chemandu-i pe toti locuitorii la aceleafi drepturi fi datorii intr-o patrie dreapti, oritoare. Ideea infratirii oamenilor fi a colectivitatilor sub seninul solidaritafii nationale a fost o idee dominanta a revolufiei muntene, foarte bine exprimata de Eliade in Proclamatie. Proclaxnafia inscrie prevederi menite sa mlocuiasca vechiul regim politic cu unui nou, ce prefigureaza un regim politic democratic, intemeiat pe principii liberale. in primul rand, acesta (rebuia sS e intemeieze pe o constitutie eiaborata de o adunare constituaiita, pe baza principiilor inscrise in proclamatie. Institutiile centrale ale statului preconizate erauadunirea generala;,compusa din reprezentanfii tuturor s^ri'r-r societafii, fi domnul, responsabil, alespe 5 ani, din toate stanle socieSpi. ~ La nivel local, se propime principiul descentralizarii administrative .sLdenumirea . Proclamatia prevede, apoi, contribufie generals, bancg nationals, invStSmfint general, egal si gratuit Is lir-ba z s z : nLi, desfiinfarea pedepsei cumoarteasi bataia, autonomie administratiya i legislativa, abolireaR eg-'.i~arr.:_ LEste o declaxatie de principii fi nu un program de organizare pe baze noi, 51 In forme r. fi confine efemente esenfiale ale unui sistem consStiiffonal, mclusiv 0 declaratie de drepturi. Hr j c e a c i ~ri - - s constitufiei, constituind 0 proclamafie-prograro, forma inifiala a ceea ce urma s5 fie prima c e n s t i r u p 5: r

c) Institufiile politice ale regimului revolufionar

Guvernul provizoriu a inceput sa organizeze noul regim politic emanat de revolutie, preocupa: sa scludczeze ir primul rand problema puterii. In 13/25 14/26 iunie a facut primele numiri de administrator!' de judefe, car nu 2 rrujri sa inlocuiasca integral vechea administrate fi aparatul judecatoresc. Doar in 6 din 17 judefe a reufit sa instiiuie 0 administrafie favorabila noului regim, singura Oltenia fiind sigura din acest punct de vedere. Abdicarea domnuiui Bibescu a lasat nerezolvata problema puterii. Parasind fara, acesta a lasat puterea guvernului constituit in urma insurecfiei. Dupa 0 serie de foviieli fi cautiri, revolufia a inceput organizarea noului regim. S-a constituit guvernul provizoriu, organ colegial, cu un prefedinte, 5 membri cu drept de vot deliberariv 51 4 membri secretari de stat cu drept de vot consultativ, amintind formula cErectoratului francez. Guvernul provizoriu exerata pTenituditiea" puterii executive fi legislativa in lipsa unui cotp reprezentativ. Era o institute cu caracter : cxtraordinar fi competenta proprie, cu misiunea de a organiza noul regim pe baza celor 21 de puncte ale proclamatiei. j Ea conducea prin decrete ale guvemultn provizoriu. ~ ~ ~~ -------

Un nglota$ muntean
54

REVOLUTIA DE LA 1848 IN PRINCIPATE Ministend, care era o institute distincta, subordonad guvcruhii provizoriu, a ramas in vechea organizare fB^lamentara^cu.atributii executive. Comisarii de propaganda reprezentau o institutie echivaisnti cu ccmisarii Convenfiei din Revolutia franceza. Ei r jjfo au fo st nunuffdin primele zile ale revolutiei, la inifiativa lu i Nicolae Balcescu. DecretuTlEf 2? iume/5 iulie,"care c o n s titu ia oficial institup'a comisarilor, consfinfea o practica existenra deja. Potrivit instructiunilor guvernului cu privire l i t la atributiile comisarilor, ace$tia trebuiau sa expliciteze constituia in fafa poporului, s i organizeze garzile nationale in judete, alegerile pentru adunarea constituantl^ sasupr^egheze adrariistrana locala ji sS mlaliifF^Ienientele^dVaielnice. fc ip :uncpafiau 3-5 cnisan pe jaoej; majonmealmeri, apartinand cercurilor intelectuale sau burjgheze, unii cu studii in li:0 k t e O c c id e n t. O pondere mare in corpul comisarilor au avut-o ardelefuf re!irgiSp*in'Principate/care'Vordeveni ulterior lideri inarcanti ai revolutiei din Transilvania. Garda nafionala a fost creatS dupS modeiuj_francez. prin .decretul din 14/26 iunie, dax organizarea ei avansa greu, ca ji constituirea armatei de voluntari care inlocuia milifia. Proclamatia prevedea intmnirea Adunarii Constituante, cu misiunea de a elabora noua constitutie. D ivergence cu privire la caracterul votului pentru alegereiO^iMfiTor (cenzHarsau universal) au am!Sat"^organizarea alegerilor i jnstitutia nu s-a mai putut constitui. sUSaf

Institufii ale revolutiei in Muntenia

Guvernul provizoriu
1 prefedinte 5 membri 4 secretari de stat
V i

Locotenenfa domneasca
3 membri va fi inlocuit de organ interimar al puterii, similar Caimacamiei din organizarea regulamentara

>define puterea executiva fi legislativa emite decrete

MLnisteruI
6 membri, potrivit organizarii regulamentare rezolvS problemele curente ale guvemarii

Comisia proprietafii

Comisarii de propaganda

Agenti diplomatici
acreditafi p e langa marile puteri

Institutii preconh.ate Adunarea Constituanta

elaboreaza Constitutia, pe baza Proclamatiei de la Izlaz este aleasa prin vot: cenzitar? - universal?

Domnul
responsabil pentru actele guvemarii ales pe cinci ani

d) Guvernarea revolutionary; problema agrar5

inca din primele zile, guvernul a trecut la aplicarea programului revolufiei. A legiferat egalitatea in drepturi cu

roman* Poporul suverar. Amicul comercianfilor, invatatord satLlui*, Reforma1 Romania, illP ^ o n a lu r .^Guvemul a dat ua decret nrivind culorile steagului national L : | g r f h r o y i cu deviza ' flljbcrarca robilor boieriior. . Chestiunea agrara a provocat disensiuiii $i '^ivergente tn guvernul prc -iroric, ilustrand fragilitatea

i|9 B a lc e sc u , sustinea aplicarea imediata, in timp ce majoritatea, in frunte c u s - .i u r_izras. arirarea unei sqlutii pana IK ? mtrunirea adunarii constituante, singuraindreptafitain opinia lui Eliade s i i : : :: . : < = problema agrara. Decretul = -il fiSj iunie lasa neschimbate relatiile dintre proprietari i clicai p in i li C*rjrrjanteL Concomitent, o i'j

L E C JIA VI proclamatie catre sateni, in rbi volaute, Tn contradicfie cu decretal, desfiinfa claca, lucru! foselelor, dar ea a fost anulata In 21 iunie printr-o noua proclamatie catre ffirani, care le cerea sa-ji Tndeplineasca obligafiile catre proprietari. Aiticolul 13 al Proclamatiei reflecta compromisul ?i situafia de tranzifie in aceasta chestiune. Modu] Tn care a fost formulat Emanciparea claca?ilor ce se fac proprietari prin despagubire indica foptul cS a fost recunoscut caracterul servil al regimului agrar, dar respinge teza vehiculata in epoca a dreptului istorie al taranului asupra pamantului. De asemenea, recunojtea legitimitatea istorica a marii proprietSfi ji obligaria de a fi despSgubita pentru pamantul acordat fSranilor. In 1848, protagonijtii revolutiei nu au avut o solufie clara in problema agrara, ci num aiunajg principiu. Solutia exproprierii a provocat discufii in tabara revolutionarS. Majoritatea au conceput rezolvarea problemei agrare fara expropriere, nu impotriva proprietarilor, ci cu concursul lor. Cele mai ample discutii au avut loc in Comisia proprietafii, unde Ion Ionescu de la'Brad a_sus|iiiut exproprierea pentru rniproprietSrirea taranilor, reugind sa cristalizeze o opinie favorabila acestei solutii. Comisia proprietafii a fost infnnfata prin decretul din 9/21 iulie, dintr-un num5r egal de deputafi, ai taranilor si boieriior (cate uriul pentru fiecare judet), cu misiunea de a pregati proiectul de lege care urma a 5 supus constftnmlei, Tn spiritul art. 13. i-a inceput lucrarile in 9/21 august i a lucrat tn noua edinte pana m 19/31 august, cand a fost dizo'. a s. In ?edinta a asea a votat Tmproprietarirea prin despagubire, dar propunerile concrete formulate au fost respinse

e) Revolutia $i interventia armata strains

Regimul politic a suferit modificari ca urmare a interventiei militare turcejti, Intrat T n tari la 19 3 1 r_j* fruntea unui coip de*afmatS;'Suteiffianpa^racondaiimaTrevoIufrap insStufifle pe care le-a creat ngrecur.c scdz i _ politic instaurat T n Tara Romaneasca. A conditional Tnceperea tratativelor de constituirea unei lecc'-erer.-^ f c a s r_ Adunarea populara de'peXampia Libertatii a proclamat Locotenenfa din 6 membri (fostul guvem provizoriu . : r a ; fost respinsa de turci, care admit doar o locotenenfa formata din 3 membri. conform preyederlor Regular: sEahorganic, ceea ce semnifica revenirea la legalitatea regulamentara."-' " Locotenenfa din 3 membri Eliade, N. Golescu i Christian Tell a fost anunfafi oficial T n 28 iulie1 ? angles: pe CSmpiaLibertatii. Ea a fostrecunoscutS de Suleimanpaa de consuliiJtriini, care au si rehiat relatiile oScialeca Tara Romaneasca. Locotenenfa a acceprat propunerea lui Suleiman de a modifica Tn punctele sale cele mai radicale consfitutia ce uima a fi prezentata spre aprobaxe sultanului o grava atingere adusa autonomiei recunoscute pe plan international. 0 comisie din patru persbane a fbsf dSSemnata sa prezinte la Constantinopol modificSrile conifitutiei. Propunenle au fost respinse, Suleiman paa a fost destituit ji Tnlocuit cu Fuad, care in 13/25 septembrie a intrat cu armata in Bucurejti. " Rezistenta armata nu a fost posibila din cauza lipsei armelor ?i a munitiilor. Manifestable populare nu 1-au putut impiedica pe Fuad sa ocupe capitals. In 15/27 septembrie au intrat T n principat ?i tropele tsriste ih fiunte cu Liiders. Fuad a anunfat restaurarea regimului regulamentar i numirea caimacamului G. Cantacuzino.

f) Politica externa a regimului revolutionar

Pe plan extern, revolutia ji-a propus abolirea formelor de limitare a suyeranitSfii,,de,stat a J3rii.Rojaneti promovarea unor relafii intemafionale pe picior de egai i ate cu alte state. In acest scop, a creat organismul menit sa realizeze aceste obiective, Tnlocuind secretariate! statului cu ministerul trebilor din afara, care a i inceput sS exercite dreptul de a mtretine relafii directe cu alte state. Guvernul provizoriu a acreditat agenfi diplomatici Tn exterior Dumitru Bratianu pe lang5 guvemele Ungariei $i Austriei, ulterior i s-a dat plenipotecta pentru toate puterile europene; I, Maiorescu pe langa parlamentul german de la Frankfurt, A. G. Golescu la Paris ?i I. Ghica la Constantinopol. A propus, de asemenea, marilor puteri stabilirea de relatii diplomatice. Preocuparea principals a guvernului provizoriu a fost recunoaterea internafionala a noului regim. tn mod expres, consulii straini $i Turcia nu au recunoscut guvernul provizoriu, dar prin relatiile ce le-au Tntretinut cu acesta au acceptat de fe.pt noua.realitate; Locotenenfa domneasci, T n schimb, a fost recunoscuta dejure de catre' Poarta ?i consulii puterilor straine de la Bucurejti. " ' 4 ' O alta direcfie promovata pe plan extern de : guvernul provizoriu a fost modificarea statutului juridic ' international al tarii. A impus exercitarea deplinS a suveranitafii statului roman Tn teritoriul sau, ceea ce : semnifica desfiinfarea jurisdictiei consulare, a precizat competenfele ministerului de exteme, similare cu cele ale ministerelor din alte state, a acreditat agenfi diplomatici, reprezentantul farii la Constantinopol a a w t prin asiiniiare statut de agent, ceea ce Tnsemna afirmarea individualitafii politico-juridice a statului roman, a fost restaurata funcfia de aparare a statului prin masurile luate pentru Grup de c8uzajl" la 1848 56

REVOLUJIA DE LA 184-S frf PRINCIPATE

:organizarea arcnatei, autoritatea de stat romaneasca a avut inifiative pe plan extern. De?i a oscilat tn privinta Iimitelor gaveranitapi de stat Intre auLonomie $i independents, revoiupa a crea:, pentru scurt timp, un nou subiect de drept iftj:: international, tn mSsura sa-i precizeze singur pozijia intemafionaia. ^ Spre deosebire de statutul international al guvernului provizoriu, statutul Locotenenfei se caracterizeaza prin ; ftieSlcarea autonomiei interne, restaurarea partiala a jurisdictiei consulare, limitarea intr-o mai mare masurS a suveran ___ itatn | | 'If,;.' v i. In scurta perioada oat a funcfionat regimul instaurat de revolutie, statui roman a desfa$urat o politica externa tn confonnitate ca propriile- interese, a tntretinut prin ministerul de exteme relapi pe pioior de egalitate cu alte state, a M i 1- - - a f i r m a t individualitatea politico-juridica a statului roman, in parte recunoscuta 51 de puteri.

LECTIAVI

Cuprinsuf fertiei
1. Moldova la 1848 a) Criza regimalui Sturdza b) Documente revolutionare moldovene 2. Revolutia din Muntenia a) Pregatirea $i izbucnirea revolutiei b) Proclamatia de la Izlaz c) Institutiile poiitice ale regimului revolutionar d) Guvernarea revolutionara; problema agrara e) Revolutia fi interventia armata straina f) Politica externa a regimului revolutionar

tntrebari

probleme

J. Explicati caracterul legalist a l evenimentelor din Moldova. Se poate vorbi de o rev-olutie in acest caz? 2. Cum a evoluatprogramul revolufionar din Moldova? 3. Care a fo st baza sociala a revolufiei tn Muntenia? 4. Enumerati institufiile create de revolutie f i precizafi com peten ce lor. Erau potrivite aceste institutii pentru societatea din M untenia? Comparati-le cu cele ale Regulamentului organic. 5. Cu ce probleme s-a confruntat revolutia munteana in planul raporturilor agrare fi in cel al recunoafterii sale internationale?

LECTIA VII: REVOLUTIA DE LA 1848 IN TRANSILVANLA 1 BUCOVINA

v ii- ' ; ;;r, 1 . Prima fazS a revolutiei din Transilvania 1 (mart.sept 1848) 2. Revolu{ia din Transilvania tn faza razboiului civil (oct. 1848 aug. 1849)
3. Revolutia in Bucovina

w ! j
V-

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------In Transilvania, problemele curente ale revolufiei liberale, democratice fi sociale, promovate de romani ca f i de maghiari, sunt complicate de conflictul national dintre cele doua comunitdp. Imposibilitatea rezolvarii acestuia provoaca un dramatic rdzboi civil, cu grave conseciniepentru relufiile interetnice. i in Bucovina, rivalitafile nafionale f i confesionale dintre comunitatile etnice ale provindei ifi pun pecetea asupra modului de desfafurare a revolufiei 'Ca o sintezH a acfiunii lor politice, romanii ardeleni f i bucovineni elaboreaza un program national, de autonomie politica p e criterii etnice, in cadrul Austriei.

; | r >

1. Prima faza a revolufiei din Transilvania (mart.sept. 1848)

Spre deosebire de Jar a Romaneasca, unde a functional modelui occidental, in Transilvania nu au existat societati secrete de tipul celor din Europa Restauratiei fi a reformelor, care au pregatdt spiritul public pentru revolutie, promcvind tactica de conspirajie fi compiot. Elita romaneasca din Transilvflnia..a.bstputemiamarcata.de:lrefotmismul iuminat, de icsefinism in primul rand, cu toate prelungirile sale ulterioare, ceea ce a conferit militantismului politic xcir.esc'o^ot^'apai1e de legalism, dinasticism, un caracter petitionar. Societatea romaneasca de aici nu a fost educati pentru o revolutie, elita politica nu a avut o idee clara, un scenariu elaborat, fiind lipsita de expsrieata fi de o traditie de via^-politica orgamzata. Lipseau clasa politica fi institutiile politice romanefti. Statutul romanilor ca nafiune, exclufi din constitufia medievala, i-a menfinut in afara sistemului politic din -Thmsilvania sau din Ungaria. Din punct de vedere politic fi administrativ, blocul etnic romanesc era divizat. Romanii din Banat si comitatele vestice aparfmeaU-deJLIngaria si beneficjau de un statuLpoiitic-fi-com'esional-diferit-de- af ronianijQcdin-Brinapatuljrransilvaniei. Din punct de vedere bisericesc, romanii ortodocfi se aflau sub jurisdicfia 5 Jidtropoliei sarbefti de la Carlovi|, iar romanii greco-catolici sub jurisdictia arhiepiscopului primal al Ungariei. In plan ^ideologic, generatia pafoptista a fuzionat intr-o conceptie organica fi pragmatica liberalismul cu nafionaiismul, e IkgitimSnd dreptul la existenta politica al natiunii romane in numele ideilor democratice triumfatoare in Europa dupi i'^jBevoIutia franceza. .

pci

' a) Comportament politic rominesc la inceputui revolutiei

j.' jfj; . Exersat mai ales pe teren cultural fi confesional pSna la 1848, in paralel cu mifcSrile jarSnefti, care intre i t.J^*Koala lui Horea fi 1848 s-au politizat, asociindu-fi fi o components. nationals, militantismul romanesc din 1848 : -r Kcorporeaza diverse tipuri de comportament politic. ,! I1 " $5 desfafurarea revolufiei romane din Transilvma-jLBanats-au-mdividua]izat_distincLdoua..p.lanuri^ilustrand tipuri "specTfice <le comportament politic In cadrul revolutiei democratice: cel ta3nesc, traditional, ,$i cel i;?i|^lat^eim5Sffi8^ar8KBSt$KlKSEaepS^@ ieieL .-Ip Integrarea faranimii in revolutia democradca s-a realizat potrivit mentalitipi raditionaie firanefti, jajpnrisle rascoalelor medievale, manifestandu-se local, atomizat. Manifestarsa revoiupocara a ^rSnimii a precedat-o pe a elitelor, desfafurandu-se in prelungirea mifcarilor faranefti ce au bulversa: principatul inca din anii T846, foarte |s |f jP^temice in Mun{iiApuseni. A fost cea maiputemicS mifcare faransasca de '.a tnceputcl a sn k i 1S4S, ce s-a intensificat , care a cejf_ntat in Ungaria robotele, dijma, Impotrivirea nobilimii fata de legislatia agrara a revolufiei maghiare a pre- ? a z insa o serie de rascoale fi i fSranefti, declanfate mai intai in comitatele vestice ce apartineau Ungar.r_ e s m st zpoi pe intreg teritoriul vaniei. Alaturi de revendicarile cu caracter social, mifcarile tarir.esn dezvojd. : components politica, ce se aza treptat in perioada martie-mai 1848. 59

REVOLUTIA DE LA 1848 SN TRANSILVANIA ?I BUCOVINA

Aliafi i adversari la 1848 bi Imperial habsburgic

Revolufia din Viena $i pro\dnciiIe austriece ^Revolufia din C e h ia ^

Revolutia din nordul Italiei

Curtea dm Viena Croatii

Sarbii Nafionalitatile :|:F din Ungaria . 9 : 1 i ?i Transilvania Romanii ardeleni $i o parte a banatenilor Romanii din Ungaria A lfi promaghiari din randul nap'onalitafilor Revolutia maghiara

*> aliati - = adversari c) Acfiuni politice tn iunile martie aprilie 1848 PrimeLe acjjuni ale elitei romanejti, care mcep sa . exprime o coH3E2tS distincS7*SnK lSnntereselor nafiunii romane, se manifests in cadrele legalitatii, prin memorii ?i petipi elaborate pe plan local, in diferife centre, fara o j coordonare prealabili. Primele Mcercarf d e'a stabili o ; conduita romaneasca distinctS, o tactica ?i un program unitar |f c contextul evenimentelor din imperiu, ie-au constituit i/consStuirile politice din luna martie de la Blaj, Cluj, T& | Mure, Abmd sau Bra?ov, De la inceputui lunii aprilie se cristalizeaz5 o ;.tendinta noua in cercurile politice romancjti, abandonarea ' ,,tnsfatuirilor restranse ale inteligentei in favoarea unor ...adunari popuiare mai largi, care s5 testeze atitudinea :'f5poporului fafa de revolufie ?i sa dea mai multa greutate ff^lcvendicSrUor romanefti. La Blaj s-a hotSsdt convocarea unei 'p ;adunari romanejti in Duminica Tomii, iar la Cluj s-a elaborat ;.*?i petitie in numele natiunii romane catre viitoarea dieta a Transilvaniei, reprezentand o primlplatformi-program, care j;.ra fost prezentata popuiafiei In adunarile popuiare organizate .m Mujjfii Apuseni la inceputui lunii aprilie. Jfe * in Banat i parfile vestice, conferintele politice dez8 at probleme specifice acestor provincii autonomia j; 4i B.anatului. separatia bisericeasca de mitropolia sSrba din fi .priovi}, organizarea unei mitropolii ortodoxe rpmaneti. mtrunirea acestor adunari cu participate popularJ, la mijiativa elitei politice, marcheazS inceputui procesului de ;y . organizare a natiunii romane in contextul revolufiei din

fportrer iJegoric)

LEC JIA V1L

imperiu, ce viza fuziunea celor doua planuri pe care s-au manifestat romanii in contextul evenimentelor revolufiei;are. Manifestarile elitei dm lunile martie-aprilie demonstreaza atajamentul ei la tactica legalists, mai ales ca i celelalte natiuni din Transilvania, chiar 5; revolutia din Ungaria, s-au mentinut pe atari coordonate in. relafiile cu dinastia de Habsburg. Unrol important in procesul de clarificare politica 51 ideologica, pentru unificarea programului ji stabilirea unei conduite unitare a romanilor tn contextul revolutiei din imperiu, 1-au avut manifestele-program. Decisiv in acest sens a fost maoifestul lui Simion Bfcnutiv^Prpvcc'afiune, care a precizat pozdfia romanilor fafS de programul revolutiei maghiare i a enunfat principalele obiective nafionale. Manifestul a respins uniunea Transilvaniei cu Ungaria pana la recunoajterca romanilor ca nafiune cu drepturi politice, aprobarea congresului national romanesc fi desfiintarea iobagiei. Reluand ideea recunoafterii natiunii romane, manifestul lui Aron Pumnul, de la inceputui lunii aprilie, avansa ideea intrunirii unei adunari nationale a romanilor, care sa stahileasca pozitia natiunii, lipsita de reprezentanfi in dietiE fi de institufii politice. Caftiga astfel teren ideea organizarii acfiunii politice romanefti pe coordonate programance 5; tactics, incredintand adunarii nafionale representative coordonarea luptei romanilor pentru realizarea programului tan-trx _ Aceasta ii asuma unificarea comportamentelor diferite pana acum ale taranimii i ale elitei, a ideologies progn-muL fi tacticii romanefti. Tactica legalist! a dominat fi adunari le nafionale rom&nefti. 0 prima exersare a ideii de oigarizsrt c rerrrmmi adunarea de la Blaj, din 18/30 aprilie, intrunita in pofida interdicfiei autoritifilor, cu scopul de_a :?>- 1z r . 1 1 ;; poporului, modul In care se solidarizeaza cu ideologia fi programul elitei. Ea a pregStit marea adunare nar cza 1 r ? Dejuc&nd manevrele autoritatilor, care au Incercat sa-i scindezepe romani aproband doua acxtlr! : : : : , confesionale, consfStuirea politics din 8 mai de la Sibiu a hotarat intrunirea unei singure adunari z ir .r z z .; in cr-rtr : ;; confesiune, realizand unitatea in mifcarea romaneasca, prin adoptarea punctului de vedere propus de Smticn irr_r a fi abandonarea unor tendinfe unionists (in raport cu Ungaria) sustinute de unii Kderi romani in prima adjnare --n cr .ili de laB l^ inc^eprocesul de organizare a nafiunii rptnSne i de fuzionare a celor doua planjri re :;* - a . - i r S i s - : romanii'pana acum.

Cronologia revolufiei din Transilvania si.Banat in primavara lui 1848

1/13 mart. 3/15 mart. 6/18 mart. 12/24 mart 13/25 mart. 27 mart./8 apr. 31 mart./12 apr. 18/30 apr. 26 apr./8 mai 3/15 5/17 mai 3/159/21 mai 4 /1 6 5/17 mai - Izbucnirea revolutiei la Viena - Izbucnirea revolufiei maghiare la Pesta - Dieta de la Bratislava voteazS desfiintarea iobSgiei in Ungaria - Simion Bamutiu redacteaza manifestul Provocafiune - Adunarea cancelif tilor din Targu Muref - Eliberarea lui Eftimie Murgu din inchisoare - Proclamafia profesorului Aron Pumnul - Prima adunare de la Blaj (Duminica Tomii) - Consfatuire la Sibiu, in vederea pregatirii adunarii de la Blaj - A doua adunare de la Blaj - Adunarea de la Pesta a romanilor din Ungaria - Prima adunare de la Lugoj

1-

'

d) A doua adunare de ia Blaj (mat 1848) I Linia politica a natiunii romane a fost prezentata de Simion Bamutiu in discursul din 2/14 mai 1848, rostit in catedrala Blajului in fafa inteligenfei reunite din toate zonele romanefti. Bamufiu respingea ideea de nafiune politica fi limba oficiala maghiara, propusa de revolufia din Ungaria, pledand pentru dreptul la existenfa libera fi egala al nafiunilor din Transilvania. Exprimand. intr-o formula incipient!^ dreptul nafiunii romane, ca nafiune majoritarS in Transilvania, la autodetenninare, Bamufiu avea in vedere j teritoriul, dreptul fi puterea nationals, cerand adunarii sa proclame libertatea fi independenfa nafiunii. Discursul a susfinut teza potrivit careia Ardealu! e ; proprietatea adevaratS a nafiunii romane, in temeiul' dreptului istorie f i al majoritafii ce o reprezentau romanii,; reclamand organizarea nafiunii fi crearea p r o p r iilo r institufii politice, culturale, bisericefti f i juridice. Numai: dupa ce va fi constituita f i organizata nafiunea romana p temeiuri egale spunea Bamufiu atunci sa facS federsfiune cu ungurii pentru apararea comuna, cum faceAdunarea de la Blaj natiune libera cu o alta nafiune libera. *

62

REVOLUTIA DE LA 1848 IN TRANSILVANIA 1 BUCOVINA

Petifiunea nationala (4/16 mai 1848)

"1. Nafiunea romana rezimata p e principiulu libertafd, egalitafei f i frafietdfei, pretinde independenfia sa nafionala in respectul politic, ca sd figureze tn numele sau; ca nafiunea romana sa-fi aiba reprezentanfii sdi la Dieta farii in proporfiune cu numerul sau; sa-fi aiba dereguiiorii sdi tn toate ramurile administrative, judecdtoresci f i militare, in aceiafi proporfiune; sa se serveasca cu limba sa in toate trebile ce se atingu atatu in legislafiune c&t fi in administrafiune. Ea pretinde p e tot anul o adunare nafiunale generate. 2. Nafiunea romana pretinde, ca biserica romana fara distzncfiune de confesiune sd fie fi sa rdmdna libera, independinte de la oricare alta biserica, egala in drepturi f i foloase cu celelalte biserici ale Transilvaniei. Ea cere restabilirea Mitropoliei romane, f i a Sinodului general anual dupa vechiul drept, in care Sinod sd fie deputafi bisericefti f i mirenefti. In aceiafi Sinod sd se alegd f i episcopii romdnesci liberi prin majoritatea 1 voturilor Jara candidafiune. 3. Nafiunea romana, ajungdnd la consciinfa drepturilor individuate omenesci, cere fara intdrzlere desfiinfarea iobagiei Jara nici o despagubire din partea tieranilor iobagi, atdt in comitate cat fi in districte, scaune fi granife militare, Ea cere totdeodata fi desfiinfarea dijmelor ca a unui medilocu de contribute impedecator economiei. 4. Nafiunea romana poftesce libertatea industriale f i comerciale cu redicarea cehurilor fi a privilegiilor f i a tuturor pedecelor fi stavilelor comerfului in farile convecine, de care se tiene desfiinfarea vamelor la granifd (...) 6. Nafiunea romana cere desfiinfarea zeciuelei minelor create in patria aceasta, care decima e o adevaratd pedecd pentru lucrctrea minelor. La tofi proprietarii de fodird Jara distinfiune intre urburari fi metalurgi se li se deie aceiafi drept in privinfa mesurei hotarului fodineL 7. Nafiunea romdna cere libertatea de a vorbi, de a serie f i a tipdri Jara de nici o censurd. 8. Nafiunea romana cere asecurarea libertateipersonate, nemine sa nu sepotdprinde sub vreun preiestu politic. Cu acestea dimpreund cere libertatea adunarilor, ca oamenii sd nu cadd la neci un prepusu, deed se aduna numai sd vorbeasca fi sd se infeleagd in pace. 9. Nafiunea romana cere tribunale de ju rafi cu publicitate, in can procesele sd se facd verbale. Nafiunea romana cere inarmarea poporului sau garda nafionala spre apararea farii din launtm fi dinafara, milifia romana sa-fi aiba ofiferii sdi romani. 10. Nafiunea romana cere denumirea unei comisiuni mixte compuse din romdni f i alte nafiuni transilvanepentru cercetarea cauzelor de mediune a mofiilor fipddurilor, de ocuparea pamantului comun f i a sesiunilor colonicale, f i alte ce se fin de categoria aceasta. 11. Nafiunea romana cere dotarea clerului roman intregu din casa statului intogmacu clerurile celorlalte nafiuni. 12. Nafiunea romana cere infiinfarea fcoalelor romane p e la toate satele f i urbile, a gimnazielor, institutelor militare f i tehnice f i a seminariilor preofiesci, precum f i a unei Universitafi romane dotate din casa statului in proporfiunea poporului contribuiente, in dreptul deplin de a-fi alege directorii f i profesorii, fi de a sistemisa invetiaturile dupa un plan scolasticu f i cu libertate de a invetia. 13. Nafiunea romana pretende portarea comune a sarcin ibr publice dupa starea fi averea fiecdruia f i ftergerea privilegielor. 14. Nafiunea romdna pofiesce, ca sd se fa cd constitupune noua pentru Transilvania prin o adunare constituente a nafiunilor farii, care constitufiune sd se tniemeieze p e principiile reptatei, libertatei, egalitatei f i frafietatei, sd se lucreze codici noue de legi civile, penale, merciale etc. tot dupa acele principii. 15. Nafiunea romdna cere, ca conlocuitoriele nafiuni ned de cum sd nuieela desbatere cauza ' cu Ungaria, pana cand nafiunea romdna nu va f i nafiune canstittdtd fi organipatd cu vot ' decisiv tn camera legislativa; iar din contra, dacs diets TransiK'artiei va voi totufi a se a aceleafi uniuni de noi fara noi; atund napur.ea r-rrjns preiesteazd cu

L E C flA VII - Petifia nationals Adunarea naponala din 3/15 mai a consacrat organizarea politica a romanilor fi fuzionarea ceior doua planuri care au evoluat pana acum paralel, cel farlnesc fi cel elitar, a sistematizat In Petifia nafionala dezideratele generale romanefti, pe baza unei concepfii democratice despre stat fi societate, in care se regasesc principiile liberale ale consritufionalismulm european i ale democrafiei sociale. Act programatic fundamental al revolufiei romane fi al mifcarii nationale romanefti pentru intregul secol XIX, aceasta a pretins independenfa nafiunii romane i participarea sa la viafa politics a principatului, reprezentare proportionals tn dieta, in administrate, justitie fi in dregatoriile militare, folosirea limbii .nafionale in administrate 51 justifie, dreptul de a convoca anual o adunare nationals, independenfa Wsericilor romanefti fi egalitatea de tratament cu celelalte culte, restaurarea mitropoliei romane, sinod general din cler fijmmni,/desfiintarea iobagiei, a dijmei, libertatea industriei fi a comerfului, libertatea cuvantului fi a tiparului, desfiintarea cenzurii, libertatea personals, libertatea de fatrunire, tribunale cu jurafi, garda nationals, dotarea clerului roman din casa statului, crearea unui sistem de invatSmant romanesc de toate gradele, inclusiv universitar, purtarea in comun a sarcinilor publice dupS stare fi avers, elaborarea unei constitafii noi pentru Transilvania printr-o adunare constituanta la caresg partjcjpe, toate n afimilc-farii elabcnrsa u n o r cgdwi noi de .legi dupS principiile modeme, libertate, egalitate, fraternitate, respingerea uniimii Tfrnsi!ya=:ei Ungaria-panS la recunoafterea politics a napmii'romlne fi reprezentarea ei in forul legislativ. f Spre deosebire dsSupplexLibelius ValacKorum'Xt7 9 1 ) 3 ^ fevendica incadrarea romanilor tc consti^s:-il: ~ _ transilvanean, Petifia nafionala de la Blaj revendica independent nafiunii romane fi egalitatea in crspr_- cz - - ; conlocuitoare, asumarea suveranitafii in teritoriul ei national prin organizarea unei puteri prcpri:. -j- autodeterminarea nafiunii romane. Armonizarea dezideratelor sociale f i politice pe fundamentele unei concerts in care se regasesc incorporate drepturile fundamentals ale omului fi cetafeanului, principiile c o n sr a i .2 .isMiiu: - : i i integreaza documental de la Blaj in seria actelor revolufiei democratice, europene fi nationale.

- Institutii romanefti ale revolutiei

Adunarea a inceput sa transpunS in viafa programul autodeterminarii prin organizareaj; uteri: nar' ~ : r: ~ rr : In imprejurarile excepfionale ale anului 1848, a desemnat ca organ executiv Comitelul nafional, de 25 i : m rrjrr. s _r prefedintia lui Andrei $aggna, format din avocafi, clerici, profesori, funcfionari, canceUfti, care sa coordoneze acfiucsa ^oHBcS'romaneasca. Adunarea din 3-5/15-1Tmai a contmtiatliSmlegaljsta a elitei romane, cristalizata in acfhmfle din pnmlvarS, promovatS de altfel fi de revolufia maghiarS. Compromisul realizat intre Viena fi Pesta, sugestii primite de la Bucurefti, au determinat liderii politici romani sS menfinS formula petifiilor cStre impSrat fi dieta pentru a obtine recunoafterea dezideratelor formulate de adunare. S-au cristalizat astfel doua institufii ale unui sistem politic romanesc in Transilvania, Adunarea nafionala fi Coniitetul national, ce prefigurau un inceput de organizare a nafiunii fi implicit a revolufiei. Chiar daca a menfmut calea legala, prin confinutul programului sau adunarea promova rastumarea constitufionalismului medieval, intemeiat pe cele trei nafiuni privilegiate, yemnd JttJfrtiaipmagea constitufiei anstriece, c s tf sustinea egalitatea in drepturi a tuturor nadunilor. AceastS atitudine indica f i tendinta de a menfine un contact, dacS nu cbiar 0 colaborare cu revolutia maghiara.

A doua adunare de la Blaj

Documents: Discursul lui Simion Bamutiu JurSmantul nafiunii romane Petifia nafionala Adunarea din 3/15 5/17 mai de la Blaj

Deiegatii fi petifii:
La Dieta din Cluj, episcopul Lemeni La Curtea imperials, episcopul ?aguna

Instjtufil;
Adunarea nationals Comitetul nafional - 25 membri - prefedinte: " Andrei aguna Adunarea de la Blaj a realizat solidarftatea elitSpopor, sub lozincile programului nafional, liberal, democratic fi social, insujite de populafia romaneascS. Dovada stau mifcarile fSrane?ti ulterioare adunarii, care asociaza dezideratelor sociale 0 tot mai pronunfatS nota politics fjnaJionalS. j r e) Revolufia la romanii din Ungaria w , dffl. Bana a avut in debutal ei 0 alta orientare, determinata de particulantafile politice fi confesionale aiTzonei. Ea a cooperat cu revolutia din Unearia in im fH ^ autonomia politica fi confesionala a romanilor din In disputa c u . lerarhia bisericeascS sarbS, romanii die Banat fi parrile vestice incercau sS valorifice alianta cu uneurii' tnnn{and m dieta deputati care au susfinut progranfuTImfofisEnst--------- u tm , ...... * * 64 I i

REVOLUTIA DE LA 1848 IN TRANSILVANIA i BUCOVINA Respingerea dezideratelor romanesti T n dieta maghiara a coTrrpromis msa linia politica promovafa de Eftimie iurgu fi alti lideri T n Banat ?i parfile vestice, din toamna cristalizandu-se o alti orientare, diferitS de a revolufiei iehiare, favorabilS cooperarii cu dinastia i cu romfinii din celelalte provincii ale Imperiului austriac, sustinuta de ffffemilia Mocicmi.

f) Agravarea tensiunilor romano-maghiare in vara anului 1848

_ E?ecul imduml^tpniane^ti la eurtea imperials fLla dieta, mtsrzicerea Comitetului nafional-de catre autoritafi, fcj^onarelT uniunii cu Ungaria de cStre jmpSrat, prin care s-a transferal guvernului din Pesta decizia in chestiunea l^^aneascCau' pus in e?ec calea legalist!. Dupa o perioada de indecizie din partea conducerii romfinejti, fn care nu a jjjjgt' eJploatata eonjMctuia favorabila realizatS de adunarea nationals din mai, pe fondul multiplicarii nemulfumirilor tlkr.ejti din cauza tergiversarii rezolvarii problemei iobagiei, ca fi al reprimarii sangeroase la care a fost supusa -p opulatia romaneasca, increderea in tactica legalists incepe sa se clatine. I p f e i : ! n contextul instaurarii statariuluyfi a tribunalelor excepfionale, al executiilor militare fi al recrutarilor fbrfate M f e f e ' apntrfu maghiarS, a tendinfei rnimSfefului de razboi de a-i subordona regimentele de granifa romanefti, in diferite |p h | 0zcme ale Transilvaniei se cristalizeaza un curent favorabil inarmarii $i trecerii la insurecfie, stimulat de rezistenfa

a prcgresat, iar romanii nu au partiejpat la alegeriie dedeputafi pentru dieta Ungarjei. '' Extinderea legiior din aprilie asupra Transilvaniei a'ramasfarS effect Viena a intrefinut o anumita stare de .ttnSme, mentinand o dualitate a puterii in Transilvania. Puterea politica reprezentata de guberaiu era controlatS de if c n o h ilim e a liberal! maghiara fi gravita spre revolutia din Un^gaifaTTes^tivt'^ve'mul din Pesta. AutoritStilejnilitare, p t f - reprezeniiife de Comaiida generals, au ramas favorabfle dmasjiiet Coiaborarea de pana acum dintre autoritafile politice S ticele militare incepe sS se deterioreze fi apar semne de rupturS, reflectand stadiul relaffilor dintre Viena si Peata. DupS compromisul din martie, raporturile guvernului din Pesta cu dinastia se mrautafesc treptat, in condifiile imodificarii raportului de forfe din imperiu. Degajarea frontului italian in urma victoriilor lui Radetzky, rSscoala sarbilor ||j& ; p a croatilor impotriva guvernului din Pesta, au modificat atitudinea dinastiei fafS de evenimentele din Ungaria, | | K , condacind la ef ecul tratativelor purtate de D eik i Batthiany cu oficialitStile anstriece. De la criza, raporturile austro-ungare j& : ajung in septembrie la rupturi total! jg$T. ; Alston de manifestarile uneori violente ale flranilor, un alt factor antiunionist au fost regimentele de granifa i iomSnejti, care ji-au precizat rezistenfa faf& de uniunea Transilvaniei cu Ungaria $i orientarea prodinastica in adunSrile de la NasSud ji Oriat. Lor le-a revenit un rof important iff ojgini^M rezisjE^erFgm ine^IfiJ^uniim ea'^uTJngaria, . in unificarea forfelor romanefti fi organizarea revolufiei, impreunS cu centrul inarrcat dinMtmfii Apuseni'condus de
-u A vramlancu. .... ' ' - ~

Evenimente din vara anului 1848

S fV' W.\p;: :.J;a: fjii;. Teritoriul regimentului de la Nasaud devine un loc de refugiu pentru romanii din nordul $i nord-vestul Transilvaniei. Regimentul de la Orlat, sub influenza Comitetului nafional, a devenit la inceputui lunii septembrie centrul inifiativelor politice romanefti. Adunarea regimentului, cu acordul Comitetului nafional, a hotSrat convocarea unei noi adunSri nafionale la Blaj, care sa decida atitudinea romanilor in noile imprejurari. 18/30 mai 21mai/2 iun. 24 mai/6 iun. 10/22 iun. 15/27 iunie 29 aug./lO sept,-30 au g./ll sept 2/14 sept. - Dieta de la Cluj voteaza unirea Transilvaniei cu Ungaria - Incidental de la Mihalf (12 farani romini sunt impufcati) - Dieta de la Cluj voteazi desfiinfarea iobagiei in Transilvania - ImpSratul sancfioneazS unirea Transilvaniei cu Ungaria - A doua adunare de la Lugoj - Adunarea de la Orlat - Adunarea de la NSsSud

2.

Revolutia din Transilvania in faza razboiului civil (o c t 1848 aug. 1849)

a) A treia adunare de la Blaj (sept. 1848) A treia adunare nafionala de la Blaj, din septembrie 1848, reprezinta ultima & z i In procesul de organizare a revolutiei romane din Transilvania fi un moment- esenfial in dezvoltarea revolutie; romanilor din imperiu. A reafirmat programul din mai, cu accente suplimentare de ordin social ji politic, cu o notS mai prommtHtl de pragmatism. Alaturi de revendicarile sociale desfiintarea iobagiei, comisie mbariall, mcetarea execufiilor militare impotriva celor ce refuzau prestarea robotelor adunarea completeaza programul dm u m cu o ccmponenta politica mai bine precizata. A inceput aplicarea acestui program al 'aulodeterminSrii cn n if. revolufionare. Adunarea din Septembrie a denunfat oficial uniunea Transilvaniei cu Ungaria, proclam and r .p ^ n cu r_ r r d de la Pesta fi asumarea suveranitafii asupra teritoriului romanilor. Referitor la viitoarea organizare a Transilvaniei^ adunarea a susfk'-t iutcr. m . a - r.i. recescbiderea dietei aleasi dupa proporfia grupurilor etnice, Tormarea unui-'gtlVem provizoriu tfc zrp rszsz^ zz. n^'iunilor desemnafi in mod

65

LECTIAVII nronortional pani la constituirea guvernului permanent, anularea alegerilor pentru dieta Ungariei, recunoafterea constitufiei austriece ca act fundamental in organizarea $i conducerea principatului, ceea ce semnifica ofidalizarea alianfei cu Viena. Respingerea cererilor romanefti in dieta Ungariei i votarea uniunii fara participarea romanilor recunoscuti ca nap'une i organizati politic i-au determinat pe liderii acestora sa se orienteze spre Austria constitutionals, condusa de un guvem liberal, fi spre Casa de Habsburg, care au promis autonomia provinciilor $i egalitatea nafiunilor. Adunarea nationals din septembrie a inaintat parlamentului austriac un memoriu ce suspnea unirea Principatelor romane sub sceptrul Austriei, reluand o idee mai veche, formulate de cercurile politice moldo-mtintene in primavara anului 1848. Propunerea avansata de adunare coincidea cu demersurile similare facute de loan Maiorescu pe langa parlamentul german de la Frankfurt in dezvoltarea revolutiei romane, adunarea din septembrie reprezinta un moment de tumura. Ea marcheaza abandonarea legalismului, Inceputui insurecfiei, adoptarea solutiei revolujionare ca mijloc pentru transpunerea in viafa a programului autodeterminarii, inarmarea romanilor ji organizarea Transilvaniei pe baze nationale. Adunarea a trecut ia organizarea sistemului politic romanesc, Ia constituirea puterii. in cadrul sistemului prefigurat din mai, adunarea napc-ali ?i-a asumat competenfe de ordin general, iar Comitetul national, reorganizat acum, un rol executiv, politic 51 mil:tar.

b) Institutiile politice fi militare ale revolutiei

La nivelul teritoriului Transilvaniei, organizarea puterii nafionale s-a facut sub forma prefecturilor si Isghr:r. organisme politico-administrative i militare, subordonate Comitetului nafional. Constitute pe baza prindpichi: sera. t competenfelor politice $i administrative de cele militare, aceste organisme nu S-au putut organiza deplin din cacza rzburL.-; razboiului civil. Arondarea teritoriali inifiala a suferit modificSri, m funcfie de evolufia operafiunilo: mi'.:are. Dir :t ; ; 5 legiuni 51 prefecturi preconizate, douS nu s-au putut organiza, altele au avut 0 existenfa efemeri Mai bine crgaar-i;; n f s prefecturile din sudul Transilvaniei, mai apropiate de Sibiu, care au beneficiat de indrumarea Comitetul x zsr

Legiunile i prefectii revolufiei romane din Transilvania

Legiunea/Prefectura Legiunea I (Prima Blasiana), a Blajului Legiunea a Jl-a, Media? $i Cetatea de Balta Legiunea a IH-a, a Mure^ului Legiunea a IV-a, a Campiei Legiunea a V-a, Solnocul Inferior * Legiunea a VI-a, Clnoar Legiunea a Vll-a, Dabaca (nu s-a constituit efectiv) Legiunea a VUI-a, Cluj (nu s-a constituit efectiv) Legiunea a DC-a (Auraria Gemina), a Munfilor Apuseni Legiunea a X-a, Zarand Legiunea a Xl-a (Ulpia Traiana), Hunedoara Legiunea a XU-a, Reghin Legiunea a Xlll-a, Sibitx ?i Fagara? Legiunea a XTV-a, Alba Superioara Legiunea a XV-a, Jara Birsei Prefecntl Axente Sever . Vasile Moldovan Florian Mica? Alexandru Batraneanu Grigore Mih&ilajiu Athanasie Motiu Dambul

Avram Iancu, Simion Balint loan Buteanu Nicolae Solomon Constantin Romanu-Vivu Ioyian Brad EliseuArmatu loan Bran

Organizarea administrative a coborat pana la nivelul satelor, unde a functionat sufragiul universal la alegerea in fruntea institutiilor locale, ce amintesc de vechile structuri ale obftii satejti. In prefecturile cu populafie mixta au fost asociafi la conducere $i reprezentanfii .celorlalte nafiuni, ca in Munfii Apuseni sau pe Timave. Dupa izbucnirea razboiului civil, in Munfii Apuseni a functional 0 institute exceptional^ ConsiliuLde.razbgi^,., . format din prefecfi, viceprefecfi $i tribuni, care au hotarat in marile problemFcifcareieconfruntau prefecturile, cum au fost mobilizarea genefalS'saiTfrlfafivW'de'aniMsSflu. DupS retragerea Comitetului nafional in fara Romaneasca din cauza offensive! generalulyiJBem, fn, primavara anului 1849, Consiliul de razbpi din munti a preluat conducerea rezistenfei'jojn&ejti fi a fnfregii i-evolufii, concentrata, de altfel, id aceasta zofli. 1 ^ in absenfa unor mijloace rapide de comunicare, acfiunea de organizare politica 5: militara a romanilor a fost indrumatS de la Sibiu prin manifested 51 circularele Comitetului nafional sau prin intermediul gazetelor rcmanejti, care au desfajurat 0 amp la campanie de,legitimate, 51 explicare a pozipei romanilor. in 6/18 octombrie,generalul Puchner facea public^ ruptura dintre Viena 51 Pesta, declarand ordinea instaurata de revolutiajnaghiara ca fftfl egitiffia""?! anunfand preluarea puterii in Transilvania in numele impSratului. in 7/19 octombrie WS.'Cotnitetul^nafiotsra'aSresat un mesaj de conciliere nafiunii maghiare $i secuieti in care scria: inca noi va deschidem cu. dor brafele noastre cele firejti. Toate cele trecute trebuie sa fie uitate, 0 legatura nedesiacuta de urrire sa ne lege spre a cajtiga noua i voua un viitor mai bun; cea din urma picatura de sange va curge pentru apararea drepturilor voastre, a libertJfilor voastre, ca 51 pentru ale noastre. inca 0 data va mai rugam: nu lasafi sa treaca fara folos acest mare moment al pacii ?i al frafetii unin, cine $;ie cand se mai intoarce; inca nu e nimeni biruit; fiecare poate cu onoare a fatinde o mana spre untre. __ __ _ _______ _

66

Structuri de pul ere ai autoritfifi rivale in Transilvania in perioada razboiului civil

REVOLUTIA
d e

L A 1848 I N TRANSILVANIA 1 BUCOVINA

LECJIA v a ia 20 octombrie, Comitetul national a publicaf manifestul prin care justifies pozifia romanilor, ruptura cu guvernul fi dieta Ungariei, recunoafterea constitutiei austriece. ' C omitetul national mm^n interzis de autoritafile maghiare, a fost recunoscut forma] de Comandamentul militar austriac fflSdenumirea de Ccmitet de pacifieafiune, presupunand o subordonare..politica. sijnilitara, ce decurgea fi din recunoafterea r.nnstitaifiei austriece ca leye fundamental! in Transilvania. Din punct de vedere militar, subordonarea comifetuiui roman fata de autoritSjile imperiale a fost mai mare, din punct de vedere politic, insa, romanii s-au detafat de acestea, ajungand chiar la conflicte.

c) Evolufii ?i atitudini politice tn toamna fi iarna anului 1848

Adunarea din septembrie a consacrat alianfa romanilpr.CU.Austria, alianta ce functiona dejatn cazul slavilor din Ungaria. Comitetul national roman a justificafIn fapi opiniei publice intone fi intemafionale aceasta atitudine, mai ales ca se vehicula imaginea revolutiei romane puse in slujba reacfiunii. George Barif scria semnificativ in acest sens: Noi tinem cu Constitutia austriaca (...) Noi insa finem fi cu monarhia austriaca, pentru ca (...) nu vedem nici o garanfie pe viitor, ci suntem prea siguri ca de nu va exista o manarhie austriaca,aid unde ea este, aceste tari sau vor cadea prada Rusiei impreunS cu Principatele danubiene sau, dupa cmgersa vailor de singe cetafean pe mai mulfi ani inainte, in cel mai bun caz ar rasari alte staturi, pentru a caror formare nc: rumanii inca nu avuram nici timp a medita fi a politiza. Afa noi voim monarhia austriacS pentru ca ne fsrin, parte, de tiranicele pretensiuni aristocradce nationale maghiare, pe de alta de o panslavie (...) Monarhia ee . . mettemihism, libertatea nu e desMu fi anarhie. Comitetul nafional a realizat pSna in iamS organizarea revolufiei, canalizand elanul elrtelor j; n . ' . z - : directia organizarii politice fi militare a napmu^'patttr't^dffi^Hrin viafa a programului national . i: i desSvarfit in septembrie. Blocul romanesc din monarhie nu g foyt wnftar dinpnnct de vedere al atitudmii politice O p a a m g r .; : r 1 n Banat, Crifaha fiMaranWrfffrmaTputin-regimentele de granifa-b5natene;1au colaborat cu rzzzz _L - : deputafi in dieta Ungariei fi au susfinut politic sau militar revolufia. Rominii din Bucovina au avut o cajd m a zi run: Planul dacic, vehiculat In diferite variante de moldoveni sau munteni inca.din primavara anului 184S, mai ales sub :c i unui stat romanesc in cadrul-ImperiuluLaustriac, a ramas in stadiul intenfiilor, fiind parSsit dupa interventia militara a Rusiei fi Turciei to Principatele dunarene. / In contextul dezbaterilor din parlamentul de la Frankfort sau in Congresul slav de la Praga pentru federalizarea Austnefpe baze nationale, in cercurile politice romanefti se cristalizeaza ideea constituirii unei autonomii nationale romanefti in Imperiul austriac. Semnalu! in acest sens 1-a dat Nicolae Balcescu in discufiile cu membrii Comitetului nafional din noiembrie 1848, cSnd a propus reluarea legSturilor cu romanii din Bucovina fi din Banat fi crearea unui ccrp national autonom romanesc in monarhia austriaca. Decizia in acest sens a fost luata in adunarea de la Sibiu, din 28 decembrie 1848, desfafurata intr-o noua conjuncture, marcata de reconsiderarea pozifiei dinastiei fafa de romani, sxprimata prin rescriptul imperial din 22 decembrie.

d) Adunari fi petifii politice intre dec. 1848 apr. 1849 - Adunarea din decembrie 1848
Adunarea din decembrie a hotarat inifierea de tratative cu banafenii fi bucovinenii pentru adoptarea unei ccnduite unitare pe baza unei platforme-program comune, Adunarea a aprobat documentul Masuri f i condijii de i-r.pdeiuire in viitor, destinat a constitui o platforma pentru tratative in vederea pacificarii Transilvaniei. Documentul pomea de la principiile autodeterminarii statuate in adunarea din septembrie: anularea unirii Transilvaniei cu Ungaria, autonomia principatului, desfiinfarea gubemiului fi inlocuirea lui cu un guvem provizoriu, recunoafterea Comitetului national ca institute pennanenta, dieta compusa din reprezentanfii nafiunilor transilvanene, alegerea unui cap nafional fi organizarea unei adunari nafionale pe baza egalitafii in drepturi a nafiunilor.

- Petifia din 25 februarie 1849

Adunarea din decembrie a pus bazele actiunii politice comune a romanilor din cele trei provincii la Viena, in iama anului 1849, care susfineau la curie unirea Bucovinei, Ardealului fi Banatului sub un guvem. in perspectiva viitoarei constitufii a imperiului, in curs de promulgare, deputafii reprezentand cele trei provincii romanefti la Viena au inaintat imparatului memoriul din 25 februarie 1849, document fundamental pentru infelegerea stadiului la care a ajuns ......... ...... procesul de organizare politica a nafiunii.. . ,;u......* in esentS, memoriul cerea unirea romanilor din statui austriac intr-o singura nafiune independenfa, sub sceptrul Austriei, ca parte intregitoare a monarhiei, semnificSnd opfiunea politica a romanilor pentru federalizarea imperiului dupa principii nationale. Memoriul revendica administrafie nafionala independenfa, politics fi bisericeasca, Intrunirea congresului national romanesc pentru alegerea unui cap nafional confirmat de imparat, pentru alegerea unui sfat administrativ nafional sub numele de Senat roman, alegerea unui cap bisericesc de sine statator, organizarea administrafiei in comunele fi cercurile romanefti, organizarea fcolilor fi a institufiilor de invafamant, folosirea limbii romane in chestiunile privitoare la romini, adunarea nationals anuala pentru discutarea tuturor problemelor romanefti, reprezentarea proporfionala a nafiunii fn parlamentul austriac, infiinfarea unui organism al nafiunii romane pe langa guvernul imperial pentru reprezentarea intereselor nafionale. Memoriul a realizat, in ultima faz3 a revolufiei romane, unificarea programului politic nafional. Pentru intaia oara din martie 1848, romanii aveau un program politic unic, fundamental pe principiile federalismului etnic, coiiiparabii din acest punct de vedere cu proiectele cehilor, sarbilor sau ale altor popoare din imperiu.

68

REVOLUJIA DE LA 1848 frf TRANSILVANIA 1 BUCOVINA Ca urmare a acestora, Avram Iancu a acceptat ca fortele romane sa ramana neutre in conflictul dintre fortele annate rassfti care au intrat Tn Transilvania $i armata maghiari Pacificarea s.-a realizat TnsS prea tarziu, armata rusa dadea ultimele lovituri unitafilor revolutionare maghiare T n curs de dezorganizare, f) Concluzii; semnificafia revolufiei Revolufia romana s-a exercitat Tmpotriva ordinii de drept instauratS. de revolufia maghiara, pentru salvg ard area autonomiei statale a Transilvaniei, 'C onsiderata teritodu nafional, fi a independent nafiunii romane, pentru organizarea puterii acesteia T n teritoriul sau nafional. Solufia la care au recurs romanii Tn final a fost aceea a federalismului pe baze nationale. Prin memoriul din 25 februarie 1849 romanii au xeluat tactica legalists, a petitiilor adresate imparatului pentru a obfine recunoafterea obiectivelor politice. Era, consecinfa recunoajterii ordinii constitutionale austriece. Petifia din 25 februarie 1849 reprezinta capul de serie al unui lung fir de memorii adresate cercurilor aulice pana Tn decembrie 1851, un model pe care se mfemeiaza. toate memoriile ulterioare, care aproape far! excepfie solicitau organizarea unei 'autonoraii nafionale romanefti tn Austria. Alaturi de acest deziderat politic fundamental, memoriile uimareau sa dea confiftut, printr-un efort de institufionalizare, acestei autonomii nafionale, in plan economic, cultural, bisericesc, In administrafie, justifie, politica. Revolufia romana a tmbinat solufia reformista, legalists, cu insurecfia Tmpotriva ordinii constitufionale instaurate de revolutia maghiara Tn faza ei finala. Formula reformista avea in vedere un constructivism in plan national, original T n concepfia autodeterminarii propusa de revolufia din 1848-1849, fi continuat dupa pacificarea monarhiei printr-o tactica legalist!, ce susfinea institufionalizarea fi organizarea statului dupS principii nafionale, democratice fi de justifie social!

3. Revolufia in Bucovina
a) Premisele revolufiei
Manifestarile anului revolufionar 1848 au avut tn Bucovina trasaturi comune cu revolufia din celelalte provincii roinanefti sau din imperiu, dar fi o serie de elemente specifice, izvorSte din structurile etnice fi sociale ale provinciei, din stHtuiul acesteia T n cadrul Galifiei. Din atari motive, manifestarile revolufiei m Bucovina poarta marea evenimentelor care s-au succedat tn Imperiul habsburgic, precum fi o serie de similitudini fi interferenfe cu revolufia din principatul Moldovei. Incorporate Tn provincia Galifia la 1786, Bucovina fi-a pierdut individualitatea istoricS de care a beneficiat T n timpul primei administrate militare austriece. Din atari motive; unui din cele mai importante obiective ale programului politic sustinut din 1790 de romani cSrora li se adauga fi alte grupuri nafionale a fost autonomia provinciei.

Evolutia populatiei Bucoviuei in secolul al XlX-lea

Anul Populafia Bucovinei
71.750 116.926 135.494 192.830 377.571 378.536 456.920 511.964 568.453 642.495 730.195 ; 794.942

Romani

Ucrainieni

Germani, poloni, maghiari, armenl etc.

4.000 8.000 12. 000 48 481 59.381 51.136 83.282 118.364 .138.758 165.827 203.379 216.474

1774 1779 1786 1800 1848 1851 1861 1869 ,1880 1890 1900 1910

52.750 87.811 91.823 150.000 209.293 184.718 202.655 207.000 190.005 208.301 229.018 273.254

15.000 21.114 31.671 108.907 142.682 170.S83 186.000 239.690 268 3 6 7 297.793 305.101

LECTIAVn
Politica de colonizer: prcmovatS de Casa de Habsburg dupa anexarea provinciei, pSna la mijlocul secolului XIX, a modificat structura etnica a provinciei, adaugand romanilor, majoritari la 1775, alte grupuri najiynale, germani, rutcai, armeni, evrei, secui, boemi. De asemenea, a modificat structura orafelor fi a targurilor din proviricie, din punct de vedere etnic fi confesional, accents and caracterul lor eterogen. In plan confesional, s-au rupt legaturile bisericii ortodoxe cu biserica din Moldova, prin crearea episcopiei Bucovinei, subordonata in chestiunile spirituale i dogmatics mitropoliei din Carlovif. Politica de colonizare a consacrat caracterul multiconfesional al provinciei, adaugand bisericii ortodoxe fi alte confesiuni: romano-catolicS, greco-catolica, mozaicS, armeana etc. Atitudinfle politice ale diferitelor grupuri nationale au evoluat In funcfie de apartenenfa la o nafiune sau alta, de raporturile cu Casa de Habsburg sau revolufia maghiari. In Galicia, confilctul polono-rutean a divizat mifcarea nationals ruteana, o aripa a ei sustinSnd un stat autonom rutean in cadrul Austriei, alta un stat rutean m cadrul Imperiului rus. Rutenii erau pentru menfinerea Bucovinei in cadrul G alilei, in timp ce romami ?i celelalte grupun nafionale sustineau autonomia acesteia. Rutenii erau favorabili revolutiei maghiare, in timp ce romanii fi-au exprimat solidantatea cu conafionalii din Principatele dunarene fi din Transilvania.

b) Taranii, elita intelectuala $i problema confesionala in primSvara lui 1848

i in Bucovina distingem doua tipuri de comportament politic in contextul evenimentelor revclmit-nire_ paranesc, care se manifests! cu Tncepere din Iuna martie in forme specifics rascoalelor medievale, prm a3 rar:.a ; incendierea primariilor, incendierea registrelor cu obligafii fiscale, alungarea arendafilor saa fciccutrea pritssrtl Principalele revendieari in satele de claeafi au fost desfiinfarea boierescului, desfiintarea dajdiilar ft a rrestat; alungarea arendafilor fi a dregatorilor. Rapoartele oficiale releva cS taranii au ocupat 51 au tmparTh cu fora paminr Zr pafunile, au refuzat sa-fi achite obligafiile in munca fi in bani. Agitafiile faranefti s-au intensificat In luna aprilie, principalele revendieari fiind: restituirea lotnrJcr 0 : --pati abuziv de boieri, arendai fi funcfionari, restitairea pafunilor i fanefelor care au aparpnut clacafilor, desfiintarea z'lcr. fi a corvezilor. La 17 aprilie, imparatul Ferdinand a promis desfiintarea iobagiei in Galifia fi conccmitent a annnur desfiintarea boierescului in Bucovina, cu incepere de la 15 maL Autoritafile an incercat sa linifteasca satele cu sprijinul ierarhiei bisericefti, care trimite circulare In aces: sens, sau prin proclamatii destinate faranilor, cum a fost Catre satenii din Bucovina, din 2 aprilie. Al doilea tip de comportament In revolufia din Bucovina a fost cel burghez, liberal, promovat de cercurile elitare. In 1848, elita romaneascS, formata din boieri, intelectuali fi cler, ji-a asumat conducerea mifcarii pentru suionomie, sustinutS de fruntafii celorlalte grupuri nafionale, mai putin de niteni, care erau favorabili menfinerii Bucovinei In cadrul Galifiei. Elita Bucovinei s-a manifestat pe cale legali, prin adunari popuiare sau prin manifeste fi memorii adresate cercurilor oficiale din M ena La 22 martie 1848, la CemSuti, s-a desfafurat 0 asemenea adunare, la care au participat orSfeni, boieri fi cler, care a desemnat un comitet condus de Eudoxiu Hurmuzaki, cu misiunea de a redacta un program de revendieari pentru rnreaga populafie. La Cemaufi fi Suceava s-au constituit garzi nafionale dupa modelul vienez. Dupa aceasta adunare, la Cemaufi adunarile s-au repetat cu o frecvenfi notabila, denunfand absolutismul. .* >r' < - 'v'W- Problema confesionala a avut 0 . pondere mare in evenimentele din 1848 din Bucovina, clerul ortodox formuland propriile revendieari. Adunarea clerului ortodox din luna martie a cerut autonomia bisericii ortodoxe din Bucovina, democrat]zarea conducerii ei, administrarea averilor bisericefti de catre un organism mixt, format din cler fi mireni, Inlaturarea functicnariior strfiini din consistoriu fi formarea unei mitropolii pentru toti romanii ortodocfi din imperiu. S-a constituit un comitet duhovnicesc, avand ca sarcina pregatirea programului susfinut de cler. Acest comitet a organizat in 15-17 mai o adunare nafionala la. Cemaiifi, M care a fost diiuzatS brofura lui Eudoxiu. ' Hurmuzaki, Datoriile arhiereilor bisericefti, In care : denunfa episcopatul fi situafia din biserica ortodoxa a Bucovinei. Pozifia clerului 1-a obligat pe episcopul Hacman sS accepte principalele revendicSri ale clerului. La 15 martie 1848, impSratul Ferdinand a dat proclamatia prin care promitea 0 noua constitufie. Proiectul ei a fost difuzat in 25 aprilie f i in Bucovina, in toate limbile nationale. Manifested difuzate in primavara anului 1848 in Bucovina, cum a fost cel intitulat Catre frafii f i impreuna locuitorii noftri din via domnuiui din Bucovina, dezvolta 0

72

REVOLUTIA DE LA 1848 N TRANSILVANIA $1 BUCOVINA ideologie Iiberala, democratica, enunfind principii generate sau obiective pragmatics concrete, cum ar fi libertatea ?i egalitatea nafionala fi religioasS, recunoafterea individualitatii fi autonomiei fiecarui popor. c) Petifia fSrii Comitetul condus de Eudoxiu Hurmuzaki a prezentat rn 20 mai 1848, fa cadrul unei adunari la care au participat toate grupurile sociale fi nafionale, principalele revendieari ale tarii, care au fost sistematizate in actul programatic fundamental al revolufiei, Petifia farii, redactat Ia inceputui lunii iunie, Afirmand identitatea de aspirafii cu milioanele de frati consangeni, singurii fericiti, ce exprima voalat idealul de unire cu romanii din celelalte provincii, petifia revendica: autonomia provinciei, cu o dieta proprie, in care sa jBe reprezentate toate starile, farS deosebire de religie, infiinfarea de fcoli primare, a unei catedre de limba fi literatura romana, admiterea in funcfii a celor care cunosc limba fa rii, in primul rand a pamantenilor, obligativitatea pentru toate institufiile de a primi cereri in limba romana, provincia sa aiba o conducere proprie in administrate, justifie, politica, reglementarea situafiei faranilor finandu-se cont de cerinfele farii, ce urmau s i fie dezbatute !n dieta care va elabora proiectul de lege, infiinfarea unei institufii bancare, asigurarea proprietafii, inlaturarea cordonului sanitar fi a carantinei, facilitarea circulatiei i a comerfului cu Moldova, eliminarea pedepsei pentru trecerea granifei in Moldova, inlaturarea regimului opresiv de frontiers, mic^orarea impozitului pe sare. In plan confesional, cerea egalitatea religioasS fi desfiinfarea oricaror obstacole ce provin din deosebirile religioase, alegerea episcopului intr-un sinod mixt, din- cler fi mireni, administrarea fondului bisericesc de catre un comitet format din toate categoriile sociale, sub controlul dietei. Petifia semnata de fruntafii grupurilor nafionale, in frunte cu episcopul Hacman fi Eudoxiu Hurmuzaki, fi de 230 de locuitori din toate clasele fi etniile, a fost inaintata parlamentului din Viena la 1 august 1848, de catre o delegafie condusa de Eudoxiu Hurmuzaki. Un rezumat al ei a fost inaintat prin ministerul de interne f i Gubemiului Galifiei. A fost publicats, in limba germana la Mena, precum fi In revista Bucovina.

Documente ale revolufiei din Bucovina

aprilie 1848 primavara 1848 mai 1848 iunie 1848 noiembrie 1848 februarie 1849 oct 1848 sept 1850 proclamatie oficialS manifest brofurS document programatic manifest act programatic publicafie periodica Catre satenii din Bucovina Catre frafii fi impreuna locuitorii noftri din via Domnuiui din Bucovina Eudoxiu Hurmuzachi, Datoriile arhiereilor bisericefti Petifia farii Frafilor farani din Bucovina Pro memoria la Petifia farii Bucovina Gazeta Bucovina

d) Activitate parlamentarS, petifionalism fi rivalititl nafionale Fuziunea celor doua tipuri de comportament s-a realizat in vara anului 1848, ca urmare a inifiativelor elitei de aatrage fruntafii faranilor la programul burghezo-democratic fi nafional formulat, dar fi manevrelor cercurilorimperiale, care au reufit sa caf tige increderea faranilor. In atari condifii, mifcarea politics legala se transfers in plan parlamentar, imbinand tactica memoriilor cu lupta parlamentara. Bucovina ofera poate cel mai interesant fi inedit caz, in mod sigur unic in istoria Austriei, trimifand in parlamentul vienez 7 farani, din cei 8 deputafi pe care ii avea provincia. In acest mod, fi faranimea se integreaza in tipul Se comportament legal, promovat de cercurile elitare, realizandu-se treptat fuziunea dintre cele douS planuri. In alegerile din iunie 1848, faranimea a asurnat calea legala pe cont propriu, farS cooperarea elitei, desemnand 7 deputafi in circumscriptiile electorate, In parlament, deputafii farani au cerut desfiinfarea robotei sau cIScii, a zeciuielii, SrS despSgubire, in general a obligatiilor feudale. Atunci cand trei din cei opt deputafi au cerut la 30 august 1848 desparfirea Bucovinei de Galifia, au fost condamnafi de ceilalfi ca ar voi unirea Bucovinei cu Moldova. Aceasta atitudine . a majoritgfii deputafilor tarani a determinat partizanii programului autonomist sa se orienteze spre o colabbrare mai stransa cu cercurile elitei conduse de Hurmuzachejti fi cu reprezentanfii celor: alte naficnalitafi favorabile autonomiei, in . vederea unei acfiuni concertate in acest scop. Deoarece Petifia farii nu cuprindea ?i revendicarile celorlalte grupuri etnice, acestea au inaintat parlamentului vienez, in vara anului 1848, memorii in numele diferitelor comune, cu propriite deziderate, la care s-au adaugat alte emorii, ale clerului, ale populafiei romanefti, susfinand desparprea d; Ga'jrLa organizarea provinciei ca district : sutonom. Deputatul faranilor Mihai Bodnar Bodnarescu a desfafurat o arcpll carrpade prlntre farani, pentru a explica fi |egitimapozifia deputafilor autonomifti. In acest scop, a difuzat in 17 noiembne manifestulFrafilor farani din Bucovina, 1 1 1 care susfinea egalitatea in drepturi a nafionalitafilor, recunoafterea drept^r'.:: raarjlor; a coordonat fi sintetizat memoriile populafiei care revendicau autonomia. In aceiafi scop a fost completat fi actul programatic fundacezta, al rer '.ap'ei, redactandu-se Pro memoria la j Petifia farii Bucovina, inaintat parlamentului austriac de la Kremsier. si : :t e: al comisici insarcinate cu elaborarea 73

L E C flA VII uuli eonstitufii a imperiului, in 9 februarie 1$49 Textu! elaborat de Eudoxiu Hurmuzaki, semnat de deputatii favorabili autonomiei provinciei ji de reprezentanfii tuturor categoriilor sociale i ai nationalitatilor, argumenta necesitatea despartirii de Galifia $i a constituirii ducatului autonom. In paralel, la 20 ianuarie a fost inaintat $i Imparatului, printr-o delegate reprezentativa, un memoriu in care se cerea autonomia Bucovinei. Deoarece existau fi pstifii ale rutenilor care cereau ca sudul Galifiei $i nordul Bucovinei sa constituie un stat rutean autonom, comisia parlamentara pentru redactarea constitufiei a luat in dezbatere chestiunea provinciei, in 24 februarie, aprcband statutul ei de provincie separata.

e) Colaborarea bucovinenilor cu romanii din Principate $i din restul Austriei

Romanii din Bucovina ji-au exprimat solidaritatea cu conafionalii din celelalte provincii, participand mai ales prin reprezentantii familiei Hurmuzaki la planurile de unire a farii or romane, vehiculate Tnc5 din primSvara anului 1848. Aici s-au refugiat revolutionari exilafi din celelalte provincii, s-au initiat planuri de unire, a ftmcfionat Ccnniteral revolufionar moldovean, care coopera cu cel de Ia Iasi, ce actiona clandestin. Tot aici a fost redactatS gazeta "Bncc - na ce a aparut cu mtreruperi intre octombrie 1848 $i septembrie 1850. De la sfarjitul anului 1848, In urma colaborarii cu bSnSfenii ?i ardelenii, romanii din Bucovina =-aa isc-r.r proiectului de formare a unui corp nafional autonom romanesc in Austria, deziderat exprimat in numele rururur ir. :: din imperiu in petifia din 25 februarie 1849. Deji constitutia imperials din 4 martie 1849 nu a recuncscir aaer: in ', ea dadea satisfactie multora din cererile bucovinenilor, validand astfel realismul programului elabora: ae Eua: a_ Hurmuzaki, care a formulat revendieari moderate, posibil de realizat. Reprezentantii romanii or din Bucovina ar T n perioada 1849-1850 actiunea deputatilor romSni Tn capitala Austriei, care au incercat pe cale legala. prin in:emr-ic:_ memoriilor, sS obtina dinpartea cercurilor aulice satisfacerea dezideratelor formulate In timpul revokrpei. rc primul rin: a revendicarii politice fundamentale, constituirea unei autonomii nafionale romanefti T n Austria, cu teatr insrtunile menite sa o exprime $i sa o garanteze.
*

Revolutia din 1848 a reprezentat un moment de cotitura in istoria romaneasca, marcind coviirjitor istoria secolului al XlX-lea, oferind un model global de organizare a societatii $i statului, o strategic i doctrina a modernizarii, o alta perspective a ideii $i sentimentului nafional, sub semnul principiului de nafionalitate i al dreptului la autodeterminare. Idealurile revolufiei au fost institufionalizate intr-un proces de evolufie care s-a derulat T n ritmuri diferire T n deceniile urmatoare, reluand Tntr-o forma sau alta dezideratele revolufiei romanilor din 1848-1849.

REVOLUTIA DE LA 3848 IN TRANSILVANIA $1 BUCOVINA

Cuprinsul lectiei
1. Prima faza a revolutiei din Transilvania (martsept. 1848) a) Comportament politic romanesc la inceptital revolufiei b) Elita romaneasca fi revolufia maghiara c) Actiuni politice in lunile martieaprilie 1848 d) A doua adunare de la Blaj (mai 1848) - Petifia nafionala - Institutii romanefti ale revolufiei e) Revolutia la romanii din Ungaria f) Agravarea tensiunilor romano-maghiare in vara anului 1848 2. Revolufia din Transilvania in faza razboiului civil (oct. 1848 aug. 1849) a) A treia adunare de Ia Blaj (sept 1848) b) Institufiile politice $i militare aie revolufiei c) Evolufii $i atitudini politice in toamna fi iarna anului 1848 d) Adunari fi petifii politice intre dec. 1848apr. 1849 - Adunarea din decembrie 1848 - Petifia din 25 februarie 1849 - Petifia nafiunilor unite e) Rezistenta militara din Munfii Apuseni; tentative de impacare cu revolufia maghiari f) Concluzii; semnificafia revolufiei 3. Revolufia in Bucovina a) Premisele revolufiei b) Tfiranii, elita intelectuali fi problema confesionali in primavara lui 1848 c) Petifia tarii d) Activitate parlamentarS, petitionalism $i rivalitafi nafionale e) Colaborarea bucovinenilor cu romanii din Principate fi din restul Austriei

Intrebari fi probleme
1. Cum a reacfionat comunitatea rotnaneasci din Transilvania tn raport cu izbucnirea revolufiei maghiare? Precizafipunctele de convergenfa fi de dezacord intre cele doui mifcari. 2. Urmarifi evolutia revendicarilor rom&nefti din programele revolutionare. 3. De ce nu a fost posibila colaborarea tntre revolufia romani fi cea maghiara fi cum sar ft putut realiza acest lucru? Ar f i avut el efecte pozitive pentru evolufia ulterioarS a celor doua comunit&p? 4. Care erau problemele de natura politica fi nafionala ale Bucovinei?

LECTIA VIII: ROMANII 1 EUROPA LA 1859: iNFAPTUIREA UNIRII PRINCIPATELOR

1. Domniile Conventiei de la Balta Liman (1849-1856) 2. Mifcarea pentru unirea Principatelor (1856-1859)

'Dupa evenimentele dramatice ale revolufiei, in contextul internationalfavorabil crtaz iurma tnfrangerii Rusiei in razboiul Crimeei, societatea romaneasca g&sepe o modalhste rr.z: eficienta de promovare a programului nafional, concretizata in mifcarea unionists. Inifiativa diplomatic8 decisiva a Franfei, care a urmarit crearea unui stat-tampon romdnesc la gurile Dunarii, pentru a bara astfel expansiunea Rusiei fi a menfine echilibrul european, a gasit in Principate o elita receptivS, capabili de acfiune pentru materializarea unui asemenea obiectiv. Acfiunea politics rotnaneasci s-a manifestat mai intaiprin reformismul domniilor Convenfiei de la Balta Liman, ca fi prin propaganda emigrafiei revolufionare, continuand apoi cu ocazia alegerilor pentru adunarile ad-hoc fi pentru nolle institufii legislative fi executive introduse de Convenfia de la Paris. Programul nafional schifat in adunarile ad-hoc, prevazand unirea Principatelor, prinf strain ereditar fi reformarea sistemului politic fi social, defi nu a fost realizat integral, a primit la 1859 o bazi solidS prin dubla alegere a lui Cuza.

Ideils pragmatice ale revolufiei din 1848-1849 au fost institutionalizate, partial, Tn perioada ce a urmat svolnfiei, dar, incontestabil, realizarea practica a modelului propus de revolufie s-a Tnfaptuit in perioada 1S59-1866, prin icCil unirii Principatelor pi prin politica de reforme promovata de Al. loan Cuza. Revphitia a individualizat caile izixii societafii i statului, a imprimat un caracter politic ideii fi sentimentului nafional sub-forma principiului de a Sdam eitoTdociHna care itabina principiile liberale cu ideea nafional! fi idealurile democrafiei sociale. Ea a definit imperativul modernizarii in matricea statului nafional fi independent. Deceniile care au urmat au concretizat sn-atsgia unirii propusa de revolufia din 1848. In procesul de formare a statului roman modem, cercetarea istorica romaneasca a subliniat interferenfa mai multor factori, dintre care se impun mai pregnant atitudinea domnilor Convenfiei de la Balta Liman, mifcarea unionists din Principatele romane, atitudinea opiniei publice europene fi nu in ultimul rand politica marilor puteri.

1. Domniile Convenfiei de la Balta Liman (1849-1856)

Convenfia de la Balta Liman, Tncheiata Tntre Rusia i Turcia, a restabili^re_gimul regulamentar, a modificat T n sens autoritar regulamentele, eliminand o serie de prevederi favorabUe regimului parlamenta^Timtand_autonomia principatelor. Astfel, au fost susgendate adunarile obftefti, domnul este numit de suhanj e o perioad! de 7 am. fa local " " . p^unSrTESTse instituie divanuri:eu. attbutsi^S'ales'fiscalel'''"................ Perioada ce a stat sub semnul Convenfiei de la Balta Liman (1849-1856) se baraclerizeaza prin eforturile clasei. .... politice f i ale domrutorilor, Barbu tirbei T n Jara Romaneasca, Grigore Al. Ghica Tn Moldova, de a reforma fa sens modem, burgHezTsoeiefafisa i statui, pe baza dezideratelor de la 1848, aplicate din perspectiva liberal! sau-cdnservaJoare, T n funcfie.... de opfiunile politice ale domnitorilor, de contextul intemafional (ocupafia strain!), de raportul dintre forfele politice. Refonnele domnilor Convenfiei de la Balta Liman au pregatit instaurarea regimului Convenfiei de la Paris (1858), au continual efortul din perioada regulamentara de conso1ida6 S'stafuIuf a institufiiior sale lifsocfetate, in conformitate cu principiile etatismului promovate Tnc! din timpul reformismului din secolul al XVIII-lea. Cei doi domni au colaborat In opera reformatoare, contribuind la adoptarea unor masuri asemanatoare Tn efortul de modemizare. Cele mai importante masuri au fost luate fa domeniul agrar ajezamintele agrare din 1851 urmarind sa regiementeze raporturile dintre proprietari fj ^ateniTconsacrand iaracterul burghez al proprietatii boierefti, libertatea ,,muiicii"exfinHere'a TnvoieliloV*9 - / m domeniul admiristrariv,' ed:'.::ar. fi urbanistic, in organizarea armatei a TnvatSmantului, Aezamantul pentru reorganizarea ir.vataturilcT publice in Principatul Moldovei vorBmd cHiar'de mvatantSntiil KSesf fi gratuit pentru top' locuitorii. Proiectul de reform! a invSfamantului prevedea largirea bazei 76

ROMANII 1 EUROPA LA 1859: iNFAPTUIREA UNIRII PRINCIPATELOR ^aj>m8ntn1iiLJnfiniterea invatamantului practic. rtantrodncerea limbii romans ca limba de predars. S-au luat masuri pentru eliminarea abuzuriloTam aamnistratis, imb^at5^rsa-c^ordexofflna!C^ier tn timp ce Grigore Ghica a ilustrat o atitudine liberals, acceptand reintoarcerea sxilafilor moldaveni din timpul revolufiei, o parte fiind atajafi chiar la guvemars, conferind un cars liberal administrafiei, Barbu tirbei a promovat o politic! de orientare conservatoare, s-a opus tntoarcerii revohijionarilor exilafi in farS. La ocuparea Principatelor de catre rufi, in 1853, cei doi domni s-au retras, fiind restaurafi in septembrie 1854. Barbu tirbei a continuat politica anterioarS, favorizand acum pe austrieci, a masprit eenzura, a interzis presa. Din 1855, cand in conferinta de ]a Viena s-a ridicat problema inlocuirii domnitorilor, promoveaza o politica nafionala, favorabila autonomiei farii i unirii Principatelor, pentru a se reabilita in fafa opiniei publice interne fi Internationale. In februarie 1856 a decretat emanciparea robilor figani.

SSI

J m !\ |P |.;

jfe
Ip -r ftf

Guvernarea Principatelor intre 1849 i 1859

MOLDOVA Grigore AJ. Ghica oct 1849-oct. 1853 - ocupafie militara rusa oct 1853-sept. 1854 - ocupafie militara austriacS sept 1854-mart 1856 Grigore AL Ghica oct. 1854-iun. 1856 (intre o ct 1854-mart. 1856:
sub ocupafie austriaca) MUNTENIA

f c m |

Barbu tirbei
iun. 1849-oct 1853

fir
i p

Consitiul administrativ extraordinar iul. 1856 Teodor Balf, caimacam

iul. 1856-febr. 1857

- ocupafie militarS rus5 oct 1853-iul. 1854 - ocupafie militara otomana iul. 1854-aug. 1854 - ocupatie militarS austriaca aug. 1854-mart 1856 Barbu $tirbei sept. 1854-iun. 1856 (intre sept 1854-mart 1856:
sub ocupafie austriaca)

m :
m -

Nicolae Vogoride, caimacam febr. 1857-oct 1858 CSimacamia de trei

( t Catargiu (LA. Cantacuzino), V. Sturdza, An. Panu) o c t 1858-5 ian. 1859

Alexandru D. Ghica, caimacam iun. 1856-oct 1858 CaimScSmia de trei (E. Baieanu, I. Manu,
AL Filipescu)

oct 1858-24 ian. 1859

ia r ;

gr |=

ik .

m W Jg.-.l pr: )y . w w M i

In consens cu politica anterioara, Grigore Ghica a promovat o Iinie politics liberal! fi nafionala, s-a opus presiunilor austriece, a sustinut elementele liberale in administrate, a adoptat o finuta unionists. A fost preocupat de introducerea unor legi fi inrritufii modeme, a desfiinfat robia figanilor in 1855, a inceput elaborarea proiectelor de cod fi proceduri civilS, cod penal fi comercial, a creat o atmosfera favorabili mifcarii unionists din fara, condusa de Mihail Kogalniceanu Pe plan extern s-a apropiat de Franfa, favorizand capitalul francez in fara. Regimul mai Ingaduitor al cenzurii a facut posibila aparifia unor publicatii favorabile mifcarii unioniste. Vasile Alecsandri a editat Romania literara, iar Mihail Kogalniceanu Steaua Dunarii, publicafie in jurul cSreia se grupeaza principalele forte unioniste fi care a facut o largi propaganda unirii.

2. M ifcarea pentru unirea Principatelor

Dupa Congresul de la Paris (1856), care prin hotararile sale a creat contextul international favorabil unirii Principatelor, centrul de greutate al luptei pentru realizarea unirii s-a deplasat in Principate, situafie stimulati de prevederile favorabile ale tratatului de la Paris.

m -:

a) Organizarea mifcarii tn 1856

In Moldova se realizeazi o importania regrupare de foije prin apropisrsa dir.tre gruparea liberal! unionista din jurul lui M. Kogalniceanu fi gruparea boierimii unioniste din jurul doraritorului Ghica. Datorita condifiilor politice favorabile, mifcarea unionists din fara se organizeaza, depasind stadiul raarifestSrilor sponiane, constituindu-se la 25 mai/6 iunie 1856 Sagetatea unirii, formats djti.rcprezentanfi ai boierimii ii cersuriior ir.tslsctuale fi orajenefti, care in 30 mai/11 iunie se transforms tntr-o societate mai largS, reprezentind cattgoriile s:::='.s. In programul ei figura unirea Principatelor sub un prinf strain^ de rasa latina. Prin aceasta, mifcarea unionista a primit o organizare oficiaiizad. Z: : z z i s zilz legala, in presa, adunari, Prin difuzare de brofuri fi manifeste, extinz&idu-se tn toate finuturiie cu r r-rril ainizistrajiei fi al domnuiui, care in ultimele zile ale domniei a facut un tumeu de propaganda in favoarea unirii r_Z Mc .dovd. In Tara Romfineasca, in absenta exilafilor care s-au reintcrs ab 5", dupa congresul de pace, mifcarea unionista nu a reufit sS se organizeze, datorita regimului re; :i r: ;: Z ir'ru $sjfbei, manifestlndu-se -= ................ n'-ai mult prin intruniri publice.--*-*

ffe
1 -

LECTIAVIII Domnitorii convenfiei de la Balta Liman au fost Iniocuifi In vara anului 1856 prin caimacamii Teodor Balf in Moldova $} Al. Ghica fn Tara Romaneasca. Teodor Bal? a promovat o politics, antiunionista, In timp ce Al. Ghica a creat condifii favorabile de manifestare mifcarii unioniste. In aceste Imprejurari, In Moldova rm$carea se modereaza din rafiuni tactice, favorizand conlucrarea tuturor forfelor care susfineau unirea, peste deosebirile de orientare sociala sau politica, tn Jara Romaneasca, In schimb, In noile Imprejurari, mifcarea unionista se organizeaza, constituind Comitetul central da y actiune, care a coordonat comitetele unioniste judefene, este adevSrat, cu o activitate clandestine. Pana la sfarjitul anului 1856 mifcarea unionists a stagnat fi din cauza Imprejurari Ior intcmafionale, neftind promulgat firmanuT pentru convocarea adunarilor ad-hoc., r,

b) Mifcarea unionista tn 1857

Efortul organizatoriii s-a amplificat In anul 1857, cand s-a constitmt In Moldova, In ciuda abuzurilor caimacaraiei, Comitetul electoral al unirii, reunind reprezentanfii tuturor forfelor unioniste, fara deosebire de orientare politica sau ideologic! Acesta a facut public programul mifcarii unioniste in 1/13 martie 1857, program care pre-. edea unirea Principatelor, autonomia $i neutralitatea noului stat, print strain care sa nu aparfina familiilor domnitoare din tL-It limitroft, adunare obfteasca reprezentfind interesele Intregii nafiuni, desfiinfarea jurisdicfiei consulare, drepr.i n o o l. c de a siabili relafii comerciale potrivit intereselor sale, garantia puterilor europene, promovarea reform; i;: r.er ; =i modemizeze societatea i sa afirme nafiunea, Intemeiate pe principiile dreptafii, egalitapLi In fafa legi: ; r: proprietafii. Comitetul moldovean a reprezentat mifcarea unionista fa{5 de puterile garante ji a ccn:u:rit r.L -j r. mifcarea munteanS, tn Jara Romaneasca m ijc^eaji fost coordonatSde p i Comitet central al unirii, m fruntea e: fiind d c s c r n c i : conducere unitara, in 3/15 martie 1857~iomiata din C. A. Crefulescu prefedinte, GL Costaforu ji C 5 : : vicepreedinfi. Tot acum a fost adoptat programul mifcarii unioniste, care in patru puncte reluaprogramul ~ unirea Principatelor, print strain, autonomia fi neutralitatea noului stat, guvem constitutional fi o adnr.are f ; i: : i reprezentativa, precizand fi principiile care trebuiau sa stea la baza viitoarei organizari interne: dreptul ii prcrr : ; orice natura, egalitatea tuturor cetafenilor In fafa legii, libertatea individuals fi a muncii faranilor. tn 10/22 martie, un grup de boieri unionifti pubiica un program propriu, care coincide tn obiectrvele naricr.als, dar este diferit In principiile de organizare a viitorului stat. tn 30 martie/ll aprilie 1857, Comitetul central a explicitat programul mifcarii Intr-un document intitulat Deslugiri asupra celor patru baze din programa nafjonala". Mijcarea unionists din cele doua principate a conlucrat indeaproape atat In plan programatic, cat $i in pregatirea alegerilor pentru adunarile ad-hoc, moldovenii cerand chiar Intrunirea unei singure adunfiri pentru cele doua principate. Programele mifcarii unioniste releva consensul dintre forfele politice din cele doua fari, dar fi opfiuni politice diferite, In fiincfie de orientarea ideologies a grupurilor angajate, liberals sau conservatoare, a caror solutionare a fost arcanata pana dupa realizarea unirii, pentru a se menfine unitatea tuturor forfelor In jurul dezideratelor nafionale, In fafa intrunirii adunarilor ad-hoc fi a comisiei europene de informare care trebuia sa vina In principate.

Problema romaneasc&problema europeana - cronologie 1853-1856 -* mart 1855 mart. 1856 Razboiul Crimeei Propaganda prounionista a emigrafiei romanefti In Occident Conferinfa de la Viena: - recunoafterea oficiala a chestiunii romanefti Congresul de pace de la Paris: reafirmarea autonomiei garanfia colectivS a marilor puteri revizuirea Regulamentului organic convocarea adunSrilor ad-hoc

- Moldova reprimefte sudul Basarabiei aug. 1857 * aug. 1857 o c t 1857 Puterile unioniste rup relafiile diplomatice cu Turcia, In urma falsificarii alegerilor pentru adunarile ad-hoc Intalnirea de la Osborne: Rezolufiile adunarilor ad-hoc: - compromis franco-eriglez In problema Principatelor - unirea Principatelor -print strain , - autonomie fi neutralitate

apr. 1858 aug. 1858,

- regim reprezentativ Raportul Comisiei europene de informare consemneazS voinfa de unire a romanilor Conferinfa puterilor europene adopta Convenfia de la Paris: - confederarea Principatelor - regim politic constitutional fi reprezentativ - reforme sociale fi administrative * .

ian. 1859 '

Dubla alegere a lui Cuza, la lafi fi la Bucurefti

78

ROMANII 1 EUROPA LA 1859: iNFAPTUIREA UNIRII PRINCIPATELOR

c) Convocarea adunarilor acf-hoc

Convocarea unor adunari ad-hoc, care s5 dezbeia 1 organizarea viitoare a Principatelor, s-a hotarfit !a Congresul: de la Paris. Acesta preconiza pentru adunari un rol consultativ, respectiv formularea unor propuneri catre
puterile garante privind viitorul Principatelor dunarene.

: Firmanul electoral din 1/13 ianuarie 1857 stabilea urmitoarea components a divanurilor: clerul inalt, reprezentanfii egumenilor, 2 reprezentanfi de judet ai marii I proprieta.fi, 1 a! micii proprietati, 1 a] orasenilor, 1 al clacajilor. Votau direct reprezentanfii clerului, ai marii proprietari $i ai orasenilor, iar mica proprietate ?i faranii . votau indirect, prin delegafi. Pentm prima oara in farile romane, prevederile electorale erau intemeiate pe avere, $i nu pe origine sociala.

0 jedinfS a divanului ad-hoc

H r-

in Moldova, caimacamia lui Vogoride, urmaul lui T. Bal$. a faJsificat alegerile pentru adunarea ad-hoc din luna iulie, declanjlnd protestul forfelor unioniste, dar ?i al puterilor favorabile unirii. Ca urmare a compromisului de la Osborne, realizat intre.franta ji Anglia, alegerile pentru adunarea moldoveana au fost anulate. Noile alegeri din 29 august/10 septembrie 1857 au dat cajtig de cauza unionijtilor. Aceleasi rezultate au fost inregistrate ji in alegerile din 7/19 septembrie din Jara RomSneasca. Partida nafionalS sau unionista a triumfat in amandoui adunarile, cu precizarea ci in Tara Romaneasca era ji o majoritate liberal-radicalJ. Inedita este participarea faranilor intr-o adunare cu caracter reprezentativ.

d) Lucrarile adunarilor ad-hoc

Adunarile ad-hoc s-au intrunit in toamna anului 1857.lPartida nafionala a incercat sa impuna o sfera mai larga de acfiune decat aceea fixata de puteri, de adunari cu caracter consultativ. In procesul unirii Principatelor, adunarile

fund^nentale pe care le ridica crearea statului nafional, au reafirmat adeziunea romSnilor la opfinnile programatice ale octombrie 1857, la propunerea lui Mihail Kogalniceanu, adunarea moldoveana a adoptat punctele nii$carii umoniste ca hotarari finale, exprimandu-$i de la inceputui lucrarilor adeziunea la unire. i in fara Romaneasca, in 9/21 octombrie adunarea a adoptat programul in patru puncte al mijcSrii unioniste ca hotarare, astfel c5 rezolufiile csvancrilor celor doua fari au fost identitce, chiar 51 in formulare: unire,'autonomie, neutralitate^prinf stain, adunari* - i:'-"r. e . " ? rKC* P ' Divanul moldovean susfinea in plus garantia'cdlectivS a puterilor/- iar cel din Muntenia

feSp.':. Kif

M
ir/i-i

Dupa votarea programului unionist, In adunarea din Jara Romaneasca a avut loc o regrupare a forfelor de orientare conservatoare, determinand radicalii sa amane dezbaterea problemelor legate de organizarea interna a fSrii. In Moldova, insa, atari probleme s-au dezbatut, hotarandu-se ca rezultatul discufiilor s i fie transmis $i la . ucure5!*pentru a fi luat in considerare la viitoarea organizare. Adunarea moldoveana a susfinut dreptul de a stabili in continuare relafii comerciale cu alte state, abolirea jurisdicfiei consulate, organizarea armatei, egalitatea in fafa -egii, accesibilitatea in funcfii de stat, ajezarea dreapta 51 generala a impozitelor, respectarea domiciliului i a 1 ertafii individuale, responsabilitatea minijtrilor, libertatea cultelor, organizarea municipalitafilor, organizarea instruciiunii publice, separafia puterilor in stat, emanciparea orafelor, organizarea comunelor, inamovibilitatea judecatorilor, independenfa bisericii moldovene fafS de patriarhia din Constantinopol. Propunerile au intrunit inajon\atea, singura respinsa fiind cea care susfinea 0 solufie echitabila in chestiunea farSneascS. Adunarea de la a?i a mai cerut 5 1 intrunirea celor doua divanuri intr-o adunare unica, in vederea elaborarii unei legi electorale comune.
Depuratii farani au susfinut in adunari interesele $i dezideratele populafiei rurale. in fara Romaneasca au susfinut reprezentarea faranilor ?i in viitoarea adunare a fSrii, iar deputafii din Moldova au cerut desfiinfarea lerescului improprietarirea. Datorita opiniilor diferite, exprimate de toate segmentele adunarii, s-a acceptat amanarea unei decizii in aceasta chestiune $i suspendaxea lucrSrilor. La inceputui anului 1858 un firman otoman punea capat divanului ad-hoc. ^%Adun5rile ad-hoc au avut 0 semnificafie distincta in procesul de formare a statului roman modem: au reactualizat principii i deziderate ale anului 1848 in tentativa ce a ie insrituponaliza pe cale legala, constitutionals, re ormista; au ilustrat destramarea unitafii ideologice $i a militar.tisrnnhii pe car; pa^optismul le-a susfinut in jurul ideal ului nafional, indicSnd viitoarele direcjii care se vor cristaiiza doctrinar 5: orgariza^ric din 1858 liberalismul ?! conservatorismul ?i caile prin care se preconiza realizarea progra.m.''.: d; modemizare, prin reforme graduale, pa$nice, aa cum le-a propus M. Kogalniceanu In Dorinfele parties:. rjp cn a le In Moldova. Adunarile au scos in evidenfS politizarea $i activizarea unor noi categorii sociale, inchasiv tzrir .rea, recent afirmate pe scena politic!, au ep5?it statutul de organisme consultative, aa cum 1-au propus patsrils i . '-.-ir - ccnsiderabil mi?carea unionista fi au fonnulat 0 solufie romaneasca in chestiunea unirii, conforma interest 79

Jfe.

K;f 5

l e c t ia

vm

Hotardrile adunarilor ad-hoc (1857)

"Astazi, luni in fapte octombrie, anul una mie opt sute cincizeci f i fapte, in a faptea fedinfd pubiica, 'adunarea ad-hoc a Moldovei, instituata prin tratatul de Paris pentru a rosti dorinfele farii asupra viitoarei organizafii a Principatelor Romane; Simfind ca cea intaie dorinfa a fiecand popul este dorinfa de afi; Ludnd in privire cu un popul, pentru a fi, trebuie sa -fi asigure fiznfct sa in marea familie a nafiilor (...) Cele mai mari, mai generale f i mai nafionale dorinfi ale (arii (drii sunt:
I

1. Respectarea drepturilor Principatelor fi indeosebi a autonomiei lor in cuprinderea

' vechilor lor capitulafii incheiate cu Inalta Poarta in anii 1393, 1460, 1511 f i 1634. S 2. Unirea Principatelor intr-un singur stat sub numele de Romania. 3. Prinf i strain cu moftenirea tronului, ales dintr-o dinasde domnitoare de ale Europei fi ai carui moftenitori sa f ie crescufi in religia farii. 4. Neutralitatea pdm&ntului Principatelor. 5. Puterea legivitoare incredinfata unei obftefti Adunari, in care sa fie r e p r e s e n ts toate interesele nafiei. Toate acestea sub garanfia colectivd a puterilor care au subscris tratatul de la Par-j " in Muntenia "Nafia romdna, impedecata in dezvoltarea sa morala fi materiala de catre arbitrariul fi ilegalitatea domnitorilor subt o constitufie imperfecta fi subt amestecul influenfei straine in treburile sale, simte de mult nevoia uneiprefaceri radicale a constitufiei f i trebuinfa ca cele fapte puteri subsemnatoare tractatului din Paris, intr-o gandire bine voitoare f i in interesul general al Europei, sd chezdfuiasca autonomia, care s-a asigurat acestei fari din vechime, prin tractate. Ea este convinsa insa ca acea chezdfuire nu a rfi eficace daca fara nu arprim i in aceiafi timp o organizare care sd cuprindd intr-insa principiuri de vitalitate; f i ajunse a recunoafte ca aceasta condifie nu s-ar gasi decal in Unirea amandurora Principatelor intr-unul singur f i in instUuirea principiului ereditdfii tronului. Ea recunoafte, deosebit de aceasta, ca ereditatea nu ar f i cu putinfa decSt prin a$ezarea tron a unei ramure a vreuneia din familiile domnitoare in Europa. De aceea, romanii sunt unanimi in dorinfaformulata in urmatoarelepuncturi: idfuirea autonomiei f i a drepturilor noastre intemafionale dupa cum sunt hotdrate ulafiile din anii 1393, 1460 fi 1513, incheiate intre farile romane f i Inalta i teritoriului moldo-roman..."

e) Atitudinea marilor puteri In 18/30 mai 1857 fi-a Inceput activitatea comisia europeanS stabilita de Congresul de la Paris, cu misiunea de
a propune bazele viitoarei organizaxi a principatelor dupa o minufioasa informare la fafa locului. Reprezentar.fii puterilor au remarcat efervescenta politica, adeziunea populafiei la ideea unirii, dar, in ansamblul ei, activitatea comisiei s-a consumat in controverse fi discufii interminabile, reflectand divergence dintre puteri, incat comisia a demonstrat o ineficacitate deplina din cauza contradicfiilor, dar fi. a imperfecfiurjlor statutului fi regulamentului sau. Dupa o intrerupere In iulie, comisia fi-a reluat lucrarile in septembrie, pentru ca in 20 martie/1 aprilie 1858 sa fie acceptat raportul eL ......... _ D efi evitl sa formuleze o solufie in chestiunea unirii, raportul are interesante incheieri in privinta necesitafii reformelor modemizatoare, vizand toate sectoarele societatii. in prima parte raportul Inregistra voinfa de' unire a romanilor, iar in partea a doua fScea cunoscute reformele necesare. in anexa erau consemnate opiniile necarui comisar, reprezentand punctul de vedere al farii pe care o reprezenta in chestiunea romaneasci. in 1858, centrul de greutate al efortului pentru unire s-a deplasat in exterior, in jurul conferinfei de la Paris, care a hotaratm sensul compromisului anglo-francez de la Osborne, 1------------- f) Dubla alegere din ianuarie 1859 > in aceste condifii, efortul politic in principate s-a concentrat in jur^ akgm lor lucrfirilor acestora. in baza art. 49 al Convenfiei de la Paris, caimacarmi au fost inlocui^pnn'cli'inicamii de 3 persoaSte, J' ic ^ i i u * s ? p , regJteasca alegerile pentru adunarile elective, in Muntenia, caimacatnia, definuta de reprezentanfii 80

ROMANII 1 EUROPA LA 1859; {NF.iJTUTREA UNIRII PRINCIPATELOR

'f:

Organizarea p regimul politic al Principatelor Unite ale Moldovei i Valahiei, potrivit Conventiei de la Paris

81

LECflA v n i
fbrjdpr rcvnservatoare. a favorizat aceste grupari, in Moldova era dominate de r-prezentantii tendinjelor liberale, care au favorizat cauza nationals. In amandoua principatele cele doua tabere au fost divizate to jurul mai multor candicaturi. Conservatorii sustineau In Moldova pe Mihail Sturdza sau pe Gr. Sturdza, In Jara RomaneascS pe Gh. Bibescu 51 Barbu tirbei. Partida nationala susfinea In fara Romaneasca pe N. Golescu, Al. D. Gbica i L C. Cantacuzino, iar In Moldova a refuzat sa numeasca un candidat din cauza numeroaselor propuneri. Adunarea din Moldov:

vehiculat, la 3/15 ianuarie deputatu drept candidat unicpe Alexang propunere la .care, ; ! m uriannmtate. Alegerile din fara Romaneasca au asigurat majoritatea forfelor conservatoare In adunare. In acer.s I m p - liberalii au facut apel la presiunea forfelor populate pentru a contracara aceasta majoritate. Trecerea prin Sueur; - : deputafiei moldovene care mergea la Constatinopol pentru a obfine ir.vestitura lui Al. loan Cuza, a prilejuit c ser.e is dLscutii asupra dublei alegeri. Adunarea electiva munteanS i-a Inceput lucrSrile In 22 ianuarie/3 februarie. Efepi ~-r-. ' separate ale conservatorilor ?i liberalilor, cele doua tabere au renunt&t la candidafii proprii, acceptind ca z d iiirj^ _ Cuza, care In 24 ianuarie a fost ales In unanimitate ?i In fara Romaneasca. Dubla alegere a lui Alexandru loan Cuza a fScut posibila unirea deplina a Principatelor, a inaugurat c domnis ce stS sub semnul reformelor modemizatoare, in toate domeniile viefii publice.

82

ROMANII 1 EUROPA LA 1859: INFAPTUIREA UNIRII PRINCIPATELOR . ............ ........ C u p r in s u l le c tie i

DomniHe Convenfiei de ia Balta Liman (1849-1856) Mifcarea pentru unirea Principatelor a) Organizarea raijcarii in 1856 b) Mifcarea unionista tn 1857 c) Convocarea adunarilor ad-hoc * d) Lucrarile adunarilor ad-hoc e) Atitudinea marilor puteri f) Dubla alegere din ianuarie 1859

tntrebari gi probleme
1. Facefi un bilant alproiectelor 1 realizarilor domniilor Convenfiei de la Balta Liman. Comparafi-l cu bilanful revolufiei 2. Descriefi contextul intem afionalde dupa razboiul Crimeei. Estimafi importanta acestui element pentru evolufia ulterioara a evenimentelor. 3. Care sunt fortele interne favorabile unirii, cum segrupeaza f i se manifest& acestea? 4. Expunefi program ul nafional form ulat de adunarile ad-hoc. Care era rafiunea soliciiarii de a se aduce un prinf strain p e tronul noului stat unificat? 5. Cum se m anifests diferitele forfe politice din fara in problema reformelor politice f i sociale? 6. Cum s-a realizat actul dublei alegeri a lui Cuza?

LECTL4LK : DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN CUZA (1859-1866)

1. Perioada consolidarii unirii (1859-1861) 2. Perioada reformelor realizate pe cale constitutionals (1862-1864) 3. Regimul guvemarii autoritare (1864-1866) 4. Bilanful domniei ;i inlaturarea lui Cuza

*Guvernarea lui Cuza a avut ca obiective principals desavarfirea unificarii politice, administrative fi legislative a Principatelor Unite, recunoafterea acestuifaptde catre marile puteri, precum fi introducerea reformelor politice f i sociale indispensabile buneifunctionari a noului s tz t intr-o prim a etapS a domniei, Cuza a incercat sa-fi realizeze program ul de g vvem a re p e calea parlamentard oferita de regimul constitutional al Convenfiei de la Paris. Dificuttatile functionarii acestui sistem politic modern, in condifiile in care clasa politica romaneasca era dominate de aristocrafia conservatoare, il determine insa p e Cuza sa renunte la guvernarea reprezentativ& , p e care o inlocuiefte cu un regim personal, autoritar. C om peten ce extrem de mari p e care f i le arog& in acest f e l ii perm it s i introduca reformelc socotite drept cele m ai importante de catre program ulpafoptist, in prim ul rand legea rurali. Cu toate acestea, el nu reufefte sa creeze o baza politica a guvem arii sale, in condifiile in care toate forfelepolitice se dovedesc refractare cezarismului democratic p e care ilpractich. Acest grav impas politic este solutionat de conspirafia care il inlaturS de la putere.

Domnia lui Al. loan Cuza inaugureaza regimul politic al Conventiei de la Paris, care realizeaza in tarile romane trar.zitia spre regimul politic modern, paxlamentar $i constitutional. Ea s-a desfajurat in cadrul regimului de protectie cc-iectivS a marilor puteri, al prevederilor constitutionals ale Conventiei, contradictorii in multe aspecte, care au facut z u cili funcjionarea mecanismului statului, $i al unui context politic nou, caracterizat prin aparitia unor grupari politice de diferits nuante ideologice, care inaugureaza procesul de cristalizare a partidelor politice modeme. 0 data cu domnia lui Cuza se incheie faza ideologica din evolutia celor doua curente care au dominat viata pubiica -mineasca inca din deceniul trei al secolului liberalismul ?i conservatorismul , regimul parlamentar al conventiei isvorizand aparitia unor grupari disdncte ca doctrinS fi program, care acfionau pentru a cuceri sau influenza puterea politica. Cr.stalizarea gruparilor politice cu incepere din 1859 reprezinta faza premergltoare constituirii partidelor politice modeme. Domnia lui Cuza semnifica $i sfarjitul pajoptismului ca ideologie ji mijcare unitara in jurul idealului national, transferand lupta-politics pe alte coordonate doctrinare, care Incoiporeaza sau neaga mo$tenirea pafoptista. tn fara Romaneasca, in iupta pentru puterea politica s-au cristalizat grupari de trei nuante: conservatoare, liberal-radicala i liberal-modsrata. In Moldova, liberalii nu reujesc sS constituie grupari putemice, aceasta tendinta.

Grupari politice in Principate in timpul domniei lui Cuza

Liberalii radicali (1. C. Bratianu, C. A. Rosetti) - sunt influenti doar in oraele din Muntenia - constituie gruparea cu cea mai buna organizare ________ - lipsesc aproape total in Moldova > Liberalii moderafi (Mihail Kogalniceanu, Nicolae Crefulescu, Ion Ghica) - nu alcatuiesc un grup organizat, ci ion ansamblu de personality diverse - prezenfi in ambele Principate, ei reprezinta aproape intreg liberalismul moldovean - Cuza a incercat sa. guvemeze in special cu sprijinul lor_____________ Conservatorii (Barbu Catargiu, Lascar Catargiu) - nu au nici ei o organizare omogenS - sunt putemici in ambele Principate

/
84

DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN CUZA (1859-1866) manifestaadu-se mai degraba prin intermediul unor personal; ti:i marcante, tn timp ce tabara conservatoare se tnfSfifeaza jnai omogena. Datorita prevederilor electorale ale convenpei de !a Pans, cele doua camere parlamentare aie Principatelor $i apoi camera unica au avut tot timpul o majoritate conservatoare. Toate acestea au imprimat actiunii de reformare in sens modemizator o evolufie sinuoasa, ritmuri diferite, discontinuitate uneori, lasand imaginea unei continue confruntari cu puterile garante, cu prevederile restrictive ale convenfiei sau intre fortele politice inteme. Tstoriografia romaneasc! a dslimitat trei etape tn domnia lui Alexandru loan Cuza: 24 ianuarie 1859 decembrie 1861; ianuarie 1862 2 mai 1864; de la lovitura de stat pana la abdicare.

1. Perioada consolidarii unirii (1859-1861)

Prima etapa se caracterizeaza prin efortul depus pe plan international pentru a obtine recunoafterea dublei alegeri fi a unirii depline. Ea s-a caracterizat printr-o instabiiitate politica, datorata divizarii fortelor politice, lipsei de rnaturitate si experienta parlamentara, meat tntre 24 ianuarie 1859 ji 24 ianuarie 1862 s-au succedat tn cele doui principate peste 20 de guveme. v;te; ?ir:
ffi.
ffl ' .

a) Recunoafterea international! a dublei alegeri

Pe plan extern, dubla alegere a fost recunoscut! numai de cele patru puteri unioniste, celelalte state au refuzat sa o recunoasc!. La inifiativa Turciei, la 26 martie/7 aprilie s-a intrunit la Paris conferinfa international! a celor 7 puteri garante, in chestiunea dublei alegeri. La propunerea Franfei de a se recunoafte alegerea lui Cuza tn cele doua fan, 5 state (inclusiv Anglia) au hotarat sa recunoasca domnia lui Cuza. Austria a respins propunerea, dar izbucnirea razboiului austro-franco-sard a facut diplomats austriaca mai concilianta fi tn 1/13 mai Austria a recunoscut oficial dubla"'alegere. Turcia fi-a tergiversat decizia, insa demonstrafia de forfa a domnitorului Cuza, care a ameninfat cu rezistenta armata, fi presiunile marilor puteri au determinat Turcia sa recunoasca in fedinta conferinfei din 26 august/7 septembrie dubla alegere, impreun! cu Austria. Sistemul administrativ greoi ca procedure instaurat de convenfie a facut dificil! guvernarea, incat de la inceputui domniei s-au formula! propuneri pentru desavarfirea unirii celor dou! Principate romSne, dar, la sugestia lui C. Negri, pentru a menaja puterile, Cuza a procedat mai intai la pregatirea ei diplomatic! Inca din vara anului 1860 a fost pregatit memoriul destinat puterilor garante $i Turciei, prin care domnitorul anunfa unificarea camerelor fi a guvernului, dar din cauza conjuncturii exteme nefevorabile tnaintarea lui a fost amanata pana dupa vizita la Constantinopol pentru obfinerea investiturii Succesul vizitei la Constantinopol 1-a determinat pe domn s i Inainteze oficial memoriul in decembrie 1860. Turcia a convocat o noua conferirif! international!, insa, din cauza procedurii, aceasta s-a intrunit greu, abia in septembrie 1861. Intre timp, camerele romanefti au votat reunirea intr-o fedinfa extraordinara, dar Cuza; nu a sancfionat decizia camerelor pentru a nu pune puterile in fafa faptului implinitjconferinfa accept! unirea administrativ! fi legislativ! cu conditiile puse de Turcia fi Austria, numai pe perioada dommei lui Cuza, iar la 4 decembrie 1861 Turcia a promulgat -----Srmanul de recunoaftere a unirii depline.

iii.i

a?!i I t ;

$
f t '

B
j&
W ft R

5 1

b) Eforturi in vederea unificarii legislative i administrative

Programul refonnator al domniei lui Cuza a fost dominat in toate cele trei etape de unificarea legislativ!, care sebuia sa fie baza unitafii politice. Direcfiile acestui program au fost enunfate in scrisoarea catre tmparatul Napoleon din 17/29 mai 1859, tn memoriul din noiembrie 1860, Idei generale pentru a folosi la reorganizarea Principatelor Unite. Moldova f i Valahia fi in mesajul-program din 6/18 decembrie 1859 la deschiderea coipurilor legiuitoare, un adevarat program de guvemare, unde prevede reformarea finantelor, justifiei, administrafiei, garantarea libertafii individuale, tntarirea autoritafii comunale, legiferarea statutului fimcfionarilor, modernizarea mijloacelor de comunicafie, organizarea sistemului de invatamant, instaurarea unui sistem protectionist tn industrie, garantarea neintervenfiei statului in afecerile particulare, solufionarea chestiunii agrare. !n prima perioada a domniei, efortul principal s-a tndreptat spre unificarea in plan legislativ fi administrativ. Pe plan administrativ s-a realizat unificarea serviciilor vamale intr-o direcfie general!, a telegrafului, a serviciului penitenciar, a fost declarat oraful Bucurefti drept capital! fi 24 ianuarie ziua nafional!.

c) Activitatea Comisiei centrale de la Focfanl

Unificarea legislativa a inaintat mai greoi, din cauza procedurii complicate prev!zuta tn convenfie. Rolul esential a revenit comisiei de la Focfani, format! din 8 munteni fi 8 moldoveni, jumatate ale?i de camerele celor dou! tari, jum!tate numifi de domn. Comisia i-a inceput lucrarile inTO/22 mai 1859, cu o majoritate conservatoare* In primele doua sesiuni a elaborat doua proiecte, proiectul de constitute fi proiectul de lege rural!, dar nici unui nu a devenit lege. Dup! ce a fost schimbata componenfa comisiei in favoarea elementelor liberale, noua comisie a elaborat un alt proiect de lege electoral!, nepromulgat din rafiuni de ordin extern. In fapt, comisia nu a putut premulga decat 6 legi, privind recrutarea fi instructia armatsi, venitul vamilor fi salinelor, importul fi exportul de cereale, taxele pe vite ale h

1 .

~ ._

ii

LECTIAIX

Prim-minitm Principatelor Unite pana la unificarea din 1862

M U N T E N IA

MOLDOVA Vasile Sturdza ian.-mart. 1859 Ion Ghica mart-apr. 1859' M. C. Epureanu apr. 1859-apr. 1860 Mihail Kogalniceanu apr. 1860-ian. 1861 Anastase Panu ian.-sept, 1861 Alexandru C. Moruzi oct 1861-ian. 1862 * O parte a acestor premier! au ir.deplir.it doua jam atm I ntulte mandate in inta-vahil mentiorMl

I. A. Filipescu ian.-mart. 1859 C. A. Crefulescu mart-sept. 1859 Nicolae Crefulescu sept-oct. 1859 Ion Ghica oct. 1859-mai 1860 Nicolae Golescu mai-iuL 1860 M. C. Epureanu iul. 1860-apr. 1861 Barbu Catargiu apr.-mai 1861 $tefan Golescu mai-iul. 1861 Dimitrie Ghica iul. 1861-ian. 1862

r astarilor ardeleni, combaterea lacustelor si infiinfarea curtii de casatie. A mai dezbatut $i votat o serie ds proiecte de legi ; enfru unificarea cursului monedelor, instituirea unei monede nafionale, organizarea administrafiei ministerelor, pentra saviciul de contabilitate a finanfelor statului, pentru aplicarea codului penal osta?esc, pentru introducerea codului de :-3sserf, organizarea pojtelor, telegrafului, fnfiintarea curfii de control, 3 proiecte cu caracter fiscal, pentru contnbutia r^ciarf, pentru contributia personala fi impunerea pentru poduri ?i osele. in privinta unificSrii legislative, s-a hotarat sa fie revizuite codul civil, penal, comercial i de procedure penala, In ::' fbnrrifate cu prevederile Conventiei, hotarandu-se preluarea Codului civil -francez, deoarece redactarea unui cod autohton . tim p. Masurile adoptate aplica prevederi ale Conventiei, ca desfiinfareaprivilegiilor, egalitatea in fafa legiior, in ~ de impozite, obligativitatea serviciului militar. La 26 ianuarie 1860 a fost inaugurate Universitatea din IaL

2. Perioada reforraelor realizate pe cale constitutionals (1862-1864)

A doua etapS. a reformelor realizate pe cale constitutionals, pe baza prevederilor convenfiei, a fost perioada tn cars domnul a incercat sa rezolve marile deziderate ale societafii romanefti. Programul de reformare $i modemizare a :: r. prszentat m discursul rostit tn fafa camerelor reunite: unirea administrative. i legislative, descentralizare, organizare ccaamali, infiinfarea Curfii de casafie $i a Curfii de conturi, crearea Consiliului de stat, chestiunea rurali.

a) Guvernul Barbu Catargiu (1862)

Primul guvem unic al Romaniei, instaurat la 22 ianuarie 1862, condus de Barbu Catargiu, a fost un guvem conservator, reflectand structura camerei reunite. A luat o serie de mSsuri ce decurgeau din unirea deplina, desfiintarea comisiei centrale de la Focjani, a ministerelor ie?ene, inlocuite temporar cu directorate, Fonnarea camerei unice a accelerat procesul de adoptare a legiior, un rol important revenind domnuiui, care avea dreptul de inifiativa. Pentru elaborarea legiior din punct de vedere tehnic, s-a creat un organism permanent, Comitetul legislativ provizoriu (19 martie 1862). S-a elaborat o lege conservatoare a presei, iar in mai 1862 a fost adus in discufia camerei proiectul-de lege rurala cu caracter conservator, Tntocmit la 1860 de Comisia centrals, combStut de M. Kogalniceanu. De?i votat In iunie, el nu a fost sancfior.at de Cuza. . '*>> -'-il' is'-% i**

b) Guvernul Nicolae Crefulescu (1862-1863)

. ,f-.

Dupa asasinarea lui Barbu Catargiu (in condifii neelucidate pana azi), in fruntea guvernului a fost desenmat Nicolae Crefulescu, eful gruparii liberalilor modsraji. Instaurat la 24 iunie/6 iuKe 1862,'guvernul Crefulescu a acfionat de la inceput pentru adoptarea intr-un ritm mai alert a masurilor administrative pentiu unirea deplina: unificarea serviciilor sanitare, elaborarea regulamentelor de activitate ale serviciilor f i corpurilor constituite, cum au fost regulamentul de navigatie sau cel al corpului inginerilor civili. Se constituie Consiliul superior al instrucfiuniipublice, Direcfia generala a arhivelor statului. Pe plan legislativ, in iulie 1862 s-a constituit o comisie de specialitate, formats, din juri$ti, care a redactat 6 proiecte de legi: a Consiliului de stat, a organizarii administrative, a Consiliilor de prefecturi, privind constrangerea corporal!. Din cauza opozifiei adunaru conservatoare, in sesiunea parlamentara'1862-1863 au fost adoptate doar 6 proiecte de lege din cele 68 depuse de guvem, obligandu-1 pe domrdtor sa recurga la solufia administrativa a decretelor ji regulamentelor pentru adoptarea unor masuri in direcfia consolidarii uniriL *

86

DOMNIA LUI ALEXANDRU ICAN CUZA (1859-1866) Guvernul Crefulescu a adoptat o serie de masuri Guvernele d in perioada 1862-1864 preliminare privind manSstirile Tnchinate, care aveau o mare datorie fata de stat. ManSstirile defineau 22,3% din suprafata PRINCIPATELE UNITE tarii, din care cele Tnchinate aveau 12,16%. Inca din vara anului (ROMANIA) 1860, C. Negri a depus primul memoriu la Constantinopol in chestiunea manastirilor Tnchinate, In noiembrie 1862 averile Barbu Catargiu acestora au fost trecute T n casa statului, iar T n 22 decembrie ian.-iun. 1862 1862/3 ianuarie 1863 camera a votat ca datoria manastirilor, de conservaton 20.000.000 lei, sa intre T nbugetui statului. Apostol Arsache Dificultafile domnuiui de promovare a programului iun. 1862 , reformator au adus in discutie fi solutia instituirii unei Nicolae Crefulescu guvemari personale. In iunie 1863 domnitorul Tnainteaza lui C. Negri la Constantinopol un memoriu T n care expune iun. 1862-oct 1863 liberali moderafi masurile necesare pentru a elimina conflictul dintre Mihail Kogalniceanu camera fi domn. In aceiafi scop, T n august a fost pregatit oct 1863-ian. 1865 un proiect de constitute, comunicat de C. Negri la Constantinopol guvernului otoman fi reprezentantilor puterilor garante, iar m septembrie guvernului francez. Proiectul de constitute menit sa instituie o guvemare personala a fost influenfat de Constitujia franceza din 1852 fi de legea electorate belgiana.

c) Guvernul Mihail KogaLniceanu (1863-1864)

Cel de-al treilea guvem al acestei perioade a domniei lui Cuza, guvernul Kogalniceanu, a fost instalat la 11/23 octombrie. i-a Tnceput activitatea Tntr-o atmosfera de destindere. A Tnfiinfat coa!a superioard de litere la Bucurefti, dupa ce T n ultimele zile ale guvernului Crefulescu s-a format $coala superioara de ftiinfe. La 3/15 noiembrie 1863, T n mesajul prezentat camerei, Cuza anunfa principalele reforme pe care Tnfelege sa le realizeze: reforma electoralS, reforma agrarS, organizarea armatei, reforma instrucfiunii publice, organizarea comunala, garantarea libertafilor cetafenefti, seculartzarea averilor manastirefti. In sesiunea parlamentara noiembrie 1863aprilie 1864 au fost adoptate 18 proiecte de lege referitoare la organizarea statului: extinderea codului de comerf din Muntenia in Moldova, secularizarea averilor manastire^ti, legea pentru Tnfiinfarea Consiliului de stat, legea contabilitSfii, legea comunalS, legea consiliilor judefene. Au fost adoptate fi alte proiecte, nesancfionate de domn: legea pentru organizarea armatei, proiectul de cod penal fi de procedura penala, legea instrucfiunii publice, legea cumulului, legea organizarii judecatorefti, legea pensiilor. A fost cea mai fecimdS perioada a domniei lui Cuza Inca dm august 1863, C. Negri a Tnaintat Portii o nota propunand rezolvarea chestiunii manastirilor Tnchinate contra unei despagubiri. In 13/25 decembrie a fost prezentat camerei proiectul de lege al secularizarii averilor manSsrirefti, adoptat rapid cu o mare majoritate de voturi, prin care revenea Tn stapanirea statului 25% din teritoriul farii. ^ In 13/25 martie 1864 a inceput dezbaterea chestiunii rurale. Camera a dat vot de nelncredere guvernului Kogalniceanu, ins I Cuza a refuzat aceasta solufie fi a prorogat camera. Reunita T n sesiune extraordinara la 2/14 mai, camera a repetat motiunea de neTncredere, dar a fost dizolvata, Lovitura de stat a fost Tnsofita de o proclamafie catre armatS fi una catre popor. Intre 10/22 mai 14/26 mai domnul a supus spre aprobare printr-un plebiscit Statutul dezvoltator al Convenfiei de la Paris fi proiectul de lege electoral!

3. Regimul guvemarii autoritare (1864-1866)

a) Statutul dezvoltator al Convenfiei de la Paris Statutul modifica Tn sens autoritar convenfia, sporind drepturile puterii executive, Iimitand cele ale legislativului. Domnul avea singur inifiativa legiior, care erau elaborate de Consiliul de stat Statutul constituie a doua camera a parlamentului, corpul ponderator (senat) format din membri de drept i membri numifi de domn, ultimii constituind majoritatea. Numai aceasta camera avea dreptul de a primi petifii. Atribufiile camerei au fost considerabil reduse. Noua lege electorate stabilea doua categorii de alegatori: direcfi 51 primari. Alegatorii primari votau prin delegafi, 1 la 100. Legea reducea mult censul in raport cu prevederile Convenfiei de la Paris, sporind numlrul alegatorilor. Modificarea Convenfiei a fost recunoscuta pe plan intemafional Intr-un acord al puterilor din 16/28 iunie 1864 fi a fost consemnata T n Actul adifional la Convenfiunea din 7/19 august 1858, unde este recunoscuta autonomia farii, dreptul de a modifica fi schimba legile ce priveau carmuirea interna, fara nici o interventie din afari Statutul restituia Romaniei si guvernului sau atributele suveranitafii. Potrivit prevederilor statutului, ce acorda puteri suplimentare executivului, Tn intervalul dintre sesiunile pariamentare guvernul putea emite decrete-legi. In perioada iulie-decembrie, parfi la mtrunirea noilor adunari legiuitoare, au fost elaborate 40 decrete-legi, Tntre care cele referitoare la reforma agrari, rrtcducerea sistemului de masuri 51 greutati, unificarea legiior penale f i civile, Tnfiintarea camerelor de comert, a Case: de depuneri fi consemnafiuni. La 4/16 iulie s-a Tnfiinfat Universitatea din Bucurefti. De asemenea, a fost creati $coal- de p-zzi ri fi fosele.

b) Legea rurala
In 14/26 august 1864, Cuza a sancfionat fi promulgat legea rural a, i : o proclamatie catre sateni. Art. I al legii prevedea: satenii clacafi sunt fi raman proprietari depiini pe locurile ~ - c - - :sssnmii lor Tn Tntinderea hotarata lege, Tntindere fixata Tn foncfie de numarul de vite pe care le defineau. __ _______ ___ _______ . .. 87

I'

Structura /lolitud u Romdniei potrivit Stututului dezvoltator a l Convenfiei de lu Paris

Parlament bicameral

h f ' j-A

X IV ltD H l

DOMNIA LUI ALEXANDRU 10AN CUZA (1859-1866) Articolele urmatoare prevad posibilitatea complejgjjj loturilor pentru cei care nu aveau intinderea suficienta, v "' - " if fixeaza intinderea maximS a pamantului faranilor la 2/3 din suprafafa m ojiei, cei care n-au facut claca deveneau proprietari numai pe locurile de casa i grading, cei care nu aveau supraiata cuvenica se puteau muta pe mobile statului daca s-au epuizat cele 2/3 din suprafafa mojiei, ca $f Insurateii de altfel, timp de 30 de ani pamantul primit nu putea fi instrain at sau ipotecat, se xeglementa dreptul jaranului la padure, desfiinfarea clacii, dijmei. podvezilor | i a tuturor sarcinilor datorate stapanilor. de mojii, faranii plateau o despagubire repartizata pe 15 ani pentru clacS, dijmJ pi celelalte obligatii. Prin aceasta lege au fost unproprietarite Cuza $i taranii aproape 500.000 de familii, cu circa doua milioane hectare de (tablou propagandists) pamant, revenind o medie de 4 ha pe familie. Legea rurala incheie procesul de transformare a proprietatii fimciare din Romania in proprietate deplina, in sens burghez, consacrand dreptul de proprietate al taranilor asupra loturilor. Legea a avut numeroase imperfecfiuni, care au generat problema agrarS la sfarjitul secolului ai XlX-lea fi inceputui secolului XX. intinderea prea mica a lotului de improprietarire a facut caproprietatea faraneasca sa nu fie eficienta, capabila de a oferi o altemativ5 viabilS la marea proprietate, creandu-se un dezechilibru flagrant intre funcfsa economica ?i sociala a celor doua categorii de proprietari; un numar destul de mare de tarani au ramas neimproprietirifi; pe planul producfiei a insemnat o stagnare $i un regres pentru o perioadS de timp. A avut $i consecinte favorabile pentru o parte a taranimii, pentru inzestrarea mojiilor i a gospodJriei tarane?ti cu inventar modem, a eliberat o parte a fortei de mimcS orientand-o inspre industrie, a favorizat relatiile capitaliste de munca in agriculture $i a avut consecinfe sociale importanta.

Legea rurala - categorii de tarani improprietariti Frunta?i , - definatori a douS perechi de boi ------ circa 6 ha __________________ 79.815 tarani improprietariti____________________ Mijlocaji - definatori ai unei perechi de boi ------ > circa 4 ha _________________215.654 tarani imoroprietSriti____________________ ----circa 2,5 ha 149.550 : farani improprietariti Tarani care nu au prestat claca, vaduve etc. - primesc doar locul de casa i gradinS 60.651 farani * insurafei - tarani improprietariti pe mobile statului 228.328 ha 48.342 tarani improprietariti Palma$i - fara vite de munca

1.654.969 ha

Total: 493.361 in baza aceleiaji legi: 106.714

farani farani

improprietariti pe 1.883.297ha au cumparat din mobile statului, in Ioturi mici, 546.593 ha

c) Legea instrucifiuiui publice

La 25 noiembrie/7 decembrie a fost promulgata legea instruc{iunii publice. Prima lege modemS a mvafamantului din Romania reglementa, intr-o maniera unitara, toate ramurile invafarn&ntului, public sau particular, de la cel elementar la invafamantul superior. Legea instituie principiile h'bertan'i, obligativitatii $i gratuitatii invafam|ntului? unitatea fcolii elementare de sat i ora?, egalitatea sexelor Ia invatSmant, Iaicizarea invafamantului. Legea consacra in Romania Iiceul unitar de 7 clase, cu.o ' ' ' Prim-miniftrii din timpul pondere mai mare acordata disciplineior umaniste, cu un guvemarii personate a lui Cuza ciclu inferior de 4 clase gi cu gimnaziu distinct. Legea introduce invafamantul tehnic profesional (1864-1866) prin 5colile reale de agriculture, arte $i meserii, de comerf. Ea prevedea necesitatea pregatirii pedagogice a cadrelor Mihail Kogalniceanu oidactice i obligativitatea probelor publice de admisibilio ct 1863-ian. 1865 tate in post Legea instituia principiul inamovibilitatii Constantin Bosianu profesorilor universitari titulari, importanta in conditiile zzr--:sn. 1865 anularii autonomiei universitare. Mcc-iae Crefulescu invatamantul era pus sub jurisdicfia Ministerului i d . lg 5-fete 1866 cuhelor $i instrucfiunii publice. Era public _sau privat fi 89

L E C JIA IX avea 3 grade. Mnistcrul !?i exercto autorifatsa prin intermediul Consiliului permanent a l instrucfiunii, format din 5 membri nunriji prin decret, conceput ca un coip consultativ fi juridic, ce aviza in toate chestiunile privind adminisiralia 5: conducerea mvafamantului. Legea instituia Consiliul general a l instrucfiei, coip reprezentativ, prezidat de ministru, format din delegati ai invatamantului primar, secundar, superior, ai colii particulars, ai fcolilor militare, medicale, profesionaJe fi din 6 membri numifi. ............. ...I............ 1

d) Alte reforme
tn 4/16 decembrie a fost adoptat codul civil, elaborat pe baza codului Napoleon fi a celui italian, care a introdus o serie de prevederi modeme, cum au fost casatoria fi divorful civil. In 3715 decembrie 1864 a fost promulgat Decretul organic pentru infiintarea unei autoritafi sinodale centrale pentru chestianile romSnefti, prin care se prevedea autocefalia bisericii romanefti, legatura cu Constantinopolul mentin2ndu-se numai in chestiunile dogmatice. tn 1865 au fost promulgate 32 de legi, intre care se remarca legea organizarii judecatorejti, din iulie 1865, c o d j proceduri civiia, infiinfarea curplor cu jurafi, a tnaltei curfi de justifie, infiintarea Consiliului medical superior (1 j .riembrie 1865), adoptarea Codului penal fi de procedure penala. tn aceasta perioada au fost luate o serie de rsntnt incurajarea capitalului strain in tara, infiinjarea burselor de comert, pentru sprijinirea creditului de crer-er; i - enirurilor statului, stabilirea impozitiiM funciar, organizarea sistemului de impunere ji percepere a impozitel:-: Reformele modemizatoare ale domnitorului Cuza au provocat mutatii insemnate in structurile so c is'ix i tr. i i a ecor. omici, stimulSnd categoriile burgheze, dezvoltarea i n d u s t r i a l s fi introducerea treptata a mafinismulu_ r-.v- ------mijloacelor fi cailor de transport

4. Bilantul domniei $i inlaturarea lui Cuza

Unirea fi reformele care au Insotit progresul capitalismului au pus bazele statului modem, au creat ur jtr i ; care au beneficiat categorii mad largi de cetajeni in comparatie cu regimul regulamentar. Reformele au --srtupik din cele doua J5ri, au dat o organizare unitara noului stat, au contribuit la democratizarea acestuia, Reforxeie realizat unificarea, reorganizarea fi modernizarea armatei.

a) Politica externa; aJte aspecte pozitive

Unirea din 1859 a insemnat triumful principiului de nationalitate, chiar daca incomplet, dezvoltarea unei poiitici exteme in conformitate cu interesul nafional. Ca unnare a politicii exteme promovate de Cuza, suzeranitatea otomana a :':r sensibil diminuata, deschizandu-se calea dobandirii independentei. Pentru a feri politica extern! de oscilatiile din i a politica intemS instabilS, domnul Cuza a concentrat activitatea de politics extema in mainile sale. Prin aceasta : : : i , Principatele Unite fi-au aparat drepturile fi au afirmat o linie politics proprie, fiind prezente In jocul politic :: -zrental sub o formS sau alta, la inceput prin misiuni diplomatice cu care au fost insarcinaji Vasile Alecsandri, Ludo vie Steege, tefan Golescu, D. Bratianu, I. Balaceanu in 1859, Baligot de Beyne sau D. Bolintineanu tn 1861. Pentru a asigura prezenta continua a Romaniei in prima linie a jocului diplomatic, ca fi continuitatea demersului diplomatic in principalele centre europene, pentru a afirma individualitatea politica a statului roman, Cuza a depus eforturi pentru infiintarea unor agenpi diplomatice ale Romaniei. Agenda de la Constantinopol a fost ridicata la acest rang dupS recunoafterea dublei alegeri, in 1860 a fost creata agenda de la Paris fi, in 1863 cea de la3elgrad. Pentru coordcnarea activitajii de politica extemS a fost creat mimsterul de exteme, cu o organizare asemanatoare ministerelor similare din Europa, prin decretul din 27 iulie/8 august 1862. Obiectivele politicii exteme promovate de Cuza vizau recunoafterea dublei alegeri, a unirii depline, largirea auforiomiei tSrii, largirea atributelor suveranitatii fi pregStirea condipilor pentru dobandirea independentei, pentru afirmarea ''solidarif2 {ti cu rbmanii aflati sub' stapanire strains, ' Largirea autonomiei ja n f *a constituit un obiectiv fundamentai 'al polificii 'ejaemfe romahfeftv'afirmat inca din 1859, o data cu dubla alegere. tn acest sens Cuza a acfionat pentru limitarea jurisdicfiei consulare, resping&nd tendintele de imixtiune ale consulilor straini. A supus regimului fiscal din tara pe tofi supufii straini. A afirmat autonomia statului roman in chestiunea transportului de arme sard pentru nevoile emigratiei maghiare, In tranzitul de arme pentru Serbia sau in afacerea detafamentului polon. ____ Vasile Alecsandri................ ..

DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN CUZA (1859-1866)

Doamna Elena Cuza

Domnitorul A], loan Cuza

In acelaji scop, dar ?i pentru a sublinia individualitatea politics a statului roman to. relajiile intemationale, pentru a intrefine relatii directe cu statele europene, a mcheiat convsntii cu statele vecine, Serbia, Austria. Rusia, de extradare, po^tale, telegrafice, a inifiat, fara a o realiza, o convenfie de comerf i navigafie cu S.U.A. A organizat 51 coordonat propaganda romaneasca to strainatate. Cuza a sustinut mifcarile de eliberare ale popoarelor din Europa centrala fi de rasarit, emigrafia maghiarS ji polonezS, a mtretinut raporturi foarte bune cu Serbia, apropiate cu Grecian a ajiitat emigrafia bulgara de pe teritoriul Romaniei. O pondere important au avut relatiile cu romanii aflati sub stapanire straina, care au beneficiat de sprijinul politic, material i cultural al statului roman. Cuza instituie ca politica de stat susfinerea dezvoltarii culturale a romanilor din Imperiu! habsburgic, inscriind anual tn bugetul statului sume pentru scoliie romanefti, asociatiile culturale sau publicatiile periodice. Domnia lui Cuza ?i refonnele pe care le-a promovat au asigurat o dezvoltare culturala farii precedent, un progres al instructiei i alfabetizarii prin extinderea jcolii elementare, dezvoltarea invitSmantului secundar ?i profesional-tehnic, crearea invafamantului superior, cu importante urmari pentru dezvoltarea ?tiin{ei i artei. In timpul sau au fost puse bazele SocietSfii literare, & inaugurate dupa abdicare. a luat un avant deosebit presa. vi.> Prin opera sa reformatoare, .societatea roma- . t? neasci a intrat ireversibil in ri&r.ul 5 1 ' standardeie modeme, ' si- europene.

' b) Activitatea opozifiei $i rasturnarea lui Cuza

& Opozipa cristalizata pe deplin to IfpM ^prm J alianta dintre extremele spectrului politic romanesc, motiv f - pentru care a fost numita "monstruoasa coalipe, avand ca obiectiv unic rasturnarea domnuiui, $i-a intensificat 5 . activitatea dupa 2 mai 1864, atat to tara, cit i to strainatate. Politica faptului implir.it, promovata de Cuza sir fa relafiile cu puterile garante a provocat netocrederea !' puterilor ?i a dus la izolarea pe plan international a S regimului Cuza.

__

Csza Rmaand abdicare*

L E C J1 A IX . AceasfJ cn>3 se aeraveaza din 1865, cand Cuza fi-a pierdut o mare parte dintre colaboratori fi a menfionat deja posibilitatea retragerii de la putere in cazul in care interesul national ar cere-o. Opozitia s-a angajat, in comormitatc cu dorinfele adunarilor ad-hoc, sa sustina un prinf strain pe tronul farii, reprofand domnuiui instaurarea domniei personale. reducerea rolului camerei, situatia financiara precara, favorizarea camarilei. Pe langa forjele politice din coalifie au fost atrafi fi ofiteri din armata, Innoaptea de 11/23 februarie, complotiftii 1 -au obligat pe domnitor sa semneze abdicarea, fara s5 intampine vreo rezistenta. In locul sau a fost numita o locotenenfa domneasca, formats din principalele forte ale opozitiei, Nicolae Golescu de la liberali, Lascar Catargiu de la conservatori fi N. Haralambie din partea armatei.

jBaza politica a regimului Cuza

REGIMUL CUZA

liberalii moderati

o parte se retrag (Kogalnicesrz. nemul[umi$i de politica au tcritsri

camarila domnuiui (compromite regimul in fa|a opiniei publice)

armata

liberalii radicali unii ojiferi se alatura "monstruoasei coalifii

conservatoni

Monstruoasct coalifie

c) Semnificatiile domniei lui Cuza Domnia lui Cuza mcheie o lunga perioada de reforme incepute inainte de 1848, impulsionate de programele r.-.vnlnhVT' fthriHriiTalft mfr-iirTTitnTmanftnt fi cu alte dimensiuni. dupa 1848. Domnia lui Cuza a accelerat procesul de modemizare. a institutionalizat principiile si dezideratele anului 1848, tncheind un lung proces dg tT^zTtie.spre'rajiir.uil -fofific nSbdern. sore o societate stnicturatt tn Baffle eL a g & J f t t o i j mQjMdr.faffgfaez. umpeaa..Chiar~dacS procesul de ciistalizare a structurilor noi este mult Intarziat in comparafie cu Europa occidentals, direcfia de dez%'oltare merge inspre 0 economie capitalists care incepe sS se afirme, stimulata de unele din. reformele cuziste. Spre deosebire de Europa vestica, unde evolufia structurilor modemitatii a avut 0 evolufie naturals spre capitalism, in plan economic fi social, obligand factorul politic sa se adapteze, sS modifice statui fi mecanisinele sale in serviciul noilor structuri, in spatiul romSnesc structurile sooiCHeconomiceLa u ^ N ;ele-fo rta te-sa se-traasforme-priBtr-o actiune reformatoare. in aceste conditii, factorul politic fi in primal rtodLstatut.au. avut uri roi esential ?a procesul de . modemizare,inlocuindagenfti sociali careau asiftuiit transionnarea fa ahe^firir " Epoca lui AI. loan Cuza este un exemplu tipic pentm reformismul secolului .al XlX-lea, de modemizare a societatii fi statului intr-un proces convergent, in care cel din urma a avut un rol decisiv, pregatind Romania pentru a trece intr-o fazanouS a evolutiei sale, aceea a consolidSrii capitalismului, a stabilirii regimului politic modem, parlamentar, a monarhiei constitutionale, demonstrand valoarea fi importanta statului national in afirmarea nafiunii fi promovarea interesului national.

DOMNIA LUI ALEXANDRU IC AN CUZA (1859-1866)

Cuprinswf fecfief
1. Perioada consolidarii unirii (1859-1861) a) Recunoafterea international a dublei alegeri b) Eforturi fn vederea unificarii legislative $i administrative c) Activitatea Comisiei centrale de la Focfani 2. Perioada reformelor realizate pe cale constitutional! (1862-1864) a) Guvernul Barbu Catargiu (1862) b) Gnvernul Nicolae Crefulescu (1862-1863) c) Guvernul Mihail Kogalniceanu (1863-1864) 3. Regimul guvemarii autoritare (1864-1866) a) Statutul dezvoltator al Convenfiei de la Paris b) Legea rurala c) Legea instrucfiunii publice d) Alte reforme 4. Bilantul domniei $i Inlaturarea lui Cuza a) Politica externa; alte aspecte pozitive b) Activitatea opozitiei $i rasturnarea lui Cuza c) Semnificafiile domniei lui Cuza

Intrebari fi probleme
1. Enum erafi acfiunile de p o litic s ex tern i ale lu i Cuza vizartd recunoafterea internafionala a unirii 2. In ce a constat programul guvem arii lui Cuza f i care erau posibilitafile lu i de infaptuire? 3. Descriefi activitatea depus& de Comisia centrals de la Foc$ani in vederea unificarii legislative a Principatelor. . 4. Cum se reflects raportul de forfe din {ara in componenfa adunarilor legislative gi a guvernelor din timpul domniei lui Cuza? Erau aceste institufii reprezentative pentru societatea romaneasca? 5. D e ce nu s-a adoptat reforma agrara inc& din prim a parte a domniei lui Cuza? 6. Cum poate f i caracterizat regimul politic dintre 1864-1866, in comparafie cu cel anterior? Atribuifi celor doua regimuri calificativele de liberal, reprezentativ, democratic, autoritar fiapreciafi pertmenfa acestor denum iri 7. Prezentafi confinutul legii rurale. A reufit ea sa rezolveproblema agrari? Erauposibile f i alte variante d e rezolvare a chestiunii rurale? 8. D e ce nu a reugit Cuza sa atraga de partea sa un sprijin politic m ai consistent? A fo s t vina sa? A clasei politice? A societ&fii? 9. Cum se poate justifica Inlaturarea lui Cuza, in lumina bilanfului domniei sale? A fo st un act pdzitiv? Negadv? Necesar? = . , < . - * <

LECJIAX: iNCEPUTURILE DOMNIEI LUI CAROL I: RODAJUL REGIMULUI POLITIC AL MONARHIEI CONSTITUTIONALS
1. Instaurarea noului regim 2. Constituia de la 1866 3. Viata politica romaneasca in perioada 1866-1876

Problemele politice ale guvern&rii lui Cuza a u reactualizat acei punct din progratr.ul adunarilor ad-hoc care solicita aducerea unui p rin f strain p e tronul Rom aniei. Coaiiaa liberal-conscrvatoare care a preluat puterea l-a gasit in persoana lui Carol I de H ohenzollem Sigmaringen, agreati de majoritatea clasei politice. Constitufia care punea bazele noului regim statua un sistem monarhic reprezentativ, bazat pe principiul suveranitatii nafionale, a l separatist puterilor f i al domniei legiior. Itr.parpree bine echilibratit a competentelor in stat, precum f i sistemul electoral cenzitar, bazat p e reprezentarea mega la a membrilor societafii, in funcfie de avere f i capacitate, d e contribupa adusa de fiecare la binele general (cuantificata prin impozitul piatit fi p rin catificarea intelectuala), au asigurat cea mai lunga perioada de stabilitate politica din istoria Rom&niei moderne. Primii ani ai noului regim au debutat insa sub semnul agitapilor politice fi al instabilitafii guvemamentale, care semnificau lipsa de maturitate politica a societatii romanefti, dificultdtile adaptarii ei la noul sistem politic de facturd occidentals.

1. Instaurarea noului regim

Unirea Principatelor, realizatS de Alexandru loan Cuza, a pus bazele constirutionale ale statului roman modem. Z i 7ZTtr.l de organizare politica, noul stat Romania era, in esenfS, o formula sui-generis a monarhiei rioneie, formS de organizare prin excelenfa specifica statului modem, realizata pe parcursul epocii modeme, prin rr:':nusm sau revolutie, in majoritatea statelor europene. Exemplul cel mai elocvent era monarhia britanica, modelul cipal al acestei formule. Pentru clasa politica romaneasca, in cea mai mare parte conservatoare in aspiratiile sale, snplul oferit de Regatul Belgiei a fost, de asemenea, unui dintre cele mai convingatoare fi dezirabile.

a) Problema prinfulni strain la romani

Ideea aducerii pe tronul tarilor romane a unui prinf strain era mai veche $i intrunea asentimentul celei mai mari pL-d a clasei politice romanefti. In acest sens s-au vehiculat nenumarate proiecte. Astfel, in infelegerea incheiata la srarf itnl secolului al XVHI-lea intre Iosif al II-lea $i Ecaterina a Il-a, a aparut ideea unui regat dacic, care urmarea realizarea unui stat-tampon intre marile imperii, farist, austriac fi otoman, relizat prin unirea celor trei principate fi pus sub autoritatea unui prinf dintr-o dinastie germana sau ruseasca. In prima jumatate a secolului al XlX-lea ideea se va maturiza, din aproape in aproape, astfel c5 dupa 1848 ea va domina spiritele. Inseji Adunarile ad-hoc forurile reprezentative ale celor doua Principate vor impune ca un deziderat concret realizarea unui stat roman modem in forma unei monarWi. constifufi.cmale.sub un principe strain dintr-o dinastie europeanS. s Dincolo de prestigiul fi autoritatea de care s-ar fi bucurat noul stat in concertul european avand in frunte un print dintr-o dinastie. straina, solutia oferea fi un alt avantaj, deloc de neglijat, prin faptul ca elimina din start numarul mare de competitori autohtoni din vechile familii princiare fi boierefti; competifia pentru tron ar fi alimentat nesfarfite dispute ce ar fi impietat asupra stabflitafii politice fi institufionale a noului stat Chiar daca putea parea o idee conservatoare. aducerea unui prinf strain s-a dovedit o masura salvatoare, care va aduce prestigiu fi autoritate sporita in plan intern fi international.

b) Criza politics a regimului Cuza

Rezultat al unui compromis intre marile puteri europene, grijulii cu propriile lor interese fi atente la echilibrul european, unirea prevazuta de Convenfia de la Paris a lasat numeroase probleme in suspensie. Dubla alegere a lui Cuza a constituit solufia gasita in extremis de catre clasa politica romaneasca pentru a salva unirea i a realiza statui roman modem. Dar, inca de la inceput s-a dovedit o solufie provizorie, unele dintre marile puteri recunoscand unirea doar pe ----- -------- ------------ ., perioadadomniei lui - 94

INCEPUTURILE DOMNIEI LUI CAROL t RODAJUL RH3MULUI POLITIC AL MONARHIEI CON STITUTIONALB ti-A

Succesiunea formelor de guvernam&nt la romdni

Dinastii autohtone (os domnesc") sistem ereditar combinat cu cel electiv in principiu, domnia este viagera ulterior, Poarta introduce sistemul numirii domnitorilor Domnitorii fanariofi ... Evul mediu

It
f t '

Sec. XVIII 1822-1828 1834-1848

w an ~*ti :

iispjr

principi straini numifi de Poarta pe durata limitata Domniile pamantene principi autohtoni, numifi de Poarta pe durata limitata Domniile regulamentare principi autohtoni, alefi de Adunarea obfteasca extraordinarl fi confirmafi de Turcia f i Rusia, in principiu pe viata Domniile Conventiei de la Balta Liman * principi autohtoni, numifi de Turcia pe durata limitata Regimul Conventiei de la Paris * principe autohton, ales de Adunarea Electiva fi investir de Turcia, pe viafa Monarhia constitutionals sistem dinastie ereditar, cu moftenirea tronului in familia de Hohenzoliem-Sigmaringen Republics de tip comunist feful statului (prejedinte) este ui principiu ales, practic este numit de catre partidul comunist Republica de tip democratic prefedinte ales, pe durata limitati

P
01-

1849-1856 , 1859-1866 1866-1947 (cu modificari intre 1938-1944) 1947-1989

|j'

f*B

il?,:

f r rV ft*. [W il.a :

din 1990

-i.fi

F--: 'M

f
I -' i .
I

ft
m mH isturf...

Isit* P iiiU 'M i111-

Politica autoritara a domnuiui acuzat de cezarism , care n-a reufit sa-ji asigure sprijinul masiv al unei grupari politice, a eondus la organizarea unei opozifii In rSndul clasei politice; liberalii i conservatoril aliniafi in monstruoasa coalitie contestau legitimitatea lui Cuza fi aduceau in prim-planul dezbaterii politice ideea aducerii unui prinf strain 5a conducerea noului stat. Fruntafii liberali fi conservatori erau convinfi de ideea "ca instalarea unei dinastii straine devenise un obiecfa'v important" (I, C. Bratianu). Oameni politici liberali ca Ion Ghica fi tefan Golescu, alStixri de conservatori ca Gr. M. Sturdza fi G. B. tirbei realizeazS o grupare de aproximativ 30 de deputafi care, in ianuarie 1863, au semnat un amendament la proiectul de adresa la mesajul tronului, amendament ce va pune bazele coalifiei comune a liberalilor fi conservatorilor, coalitie ce avea ca scop apararea regimului constitutional fi mgradirea tendinfei de guvemare personals peste voinfa corpului legislativ. Paralel, reprezentantii acestei coalrtii urmareau sensibilizarea cabinetelor europene pentru a-fi da acordul la inlaturarea lui Cuza fi aducerea unui prinf strain. Lovitura de stat din 2 mai 1864 fi incercarea de guvemare personala fi autoritara intenfionata de domn a determinat o strangere a randurilor acestei coalifii fi trecerea efectiva la inceperea preparativelor pentru inlaturarea lui Cuza fi aducerea prinfului strain. In iunie 1865, conservatorii fi liberalii au semnat un important document, numit Iegamant, in care se angajau sa-l oblige pe'Cuza sa abdice, folosind, daca va fi cazul, chiar forfa armatl, iar dupa declararea unei "vacanfe a tronului sS actioneze prin toate mijloacele pentru alegerea unui principe dintr-una din 1 ' ..... -'* - r . femiliile domnitoare din Occident: ...... . Chiar fi domnitorul unirii, Al. I. Cuza, convins de insuccesul unei guvemSri personale, s-a aratat, in ultima parte a domniei, inclinat spre ideea ca solufia salvatoare era desemnarea unui prinf strain in fruntea statului roman. In 186S, intr-o' scrisoare adresata lui Napoleon al-IH-lea, imparatul Franfei, Cuza scria c a singurul mijloc de a elibera Romania de marasmul politic in care se zbStea era aducerea unui principe strain ereditar". Pe mSsura ce baza politica a regimului sau se eroda, insufi Cuza se gandea in mod serios la abcicsri. c) in cautarea prinfului strain Aceasta se infaptuiefte in noaptea de 10 spre 11 februarie 1866. In anna abdioarii se formeaza o locotenenfl domneascS, alcatuita din Lascar Catargiu, Nicolae Golescu fi colonelul Haralambi* fi m guvem prezidat de Ion Ghica, care va prelua puterea pentru perioada de vacanfa a tronului. Ministerele erau repardzz^ fruntafii liberali fi conservatori, moldoveni fi munteni. Primul ministru a convocat in aceea$i zi, la 11 fehruir : 1 *56. parkmentul. Camera fi Senatd reunite proclama ca domnitor al Romaniei pe Filip de Fiandra, firatsle regehri BeigirL Le : r ; .: il H-iea. Filip de FJandra arefuzat 2 - ^ pr0punerga guvernului roman, fara. a da nici. o expllcafie, fan: care a - _ :- : clasa politica romaneasca. 95

LECTIA X Detronarea lui Cuza a determinat reacfia puterilor garante, mai ales a celor nemuituimte de politica faptului Implinit practical de romani: Austria, Rusia fi Turcia. Ion Ghica Ultima va reacfiona foarte dur, cerSnd revocarea 11/23 febr.- 11/23 mai 1866 protocolului prin care se recunoftea dubla alegere a lui Lascar Catargiu Cuza fi, deci, chiar unirea Principatelor. Poarta cerea 11/23 mai 15/27 iul. 1866 anularea neintarziata a unirii celor doua Principate. Ion Ghica La 10 martie 1866 este convocatS la Paris Conferinfa 15/27 iul. 1866 1/13 mart. 1867 celor 7 mari puteri europene, care fi-a desfafurat lucrarile timp de o luna. Cum majoritatea participanfilor erau mclinap iS suspnS punctul de vedere otoman privind desfacerea unirii, oamenii polltici romani au incercat sa obfina acordul lui Napoleon al ni-lea in legatura cu aducerea unui print strain. Ion Balaceanu, titularul agenfiei diplomatice romane de la Paris, Ion C. Bratianu, trimis special al guvernului de la Bucurefti, au reu?it dupa Indelungi tratative sS obfin& acordul impfiratiihc fjancez privind aducerea unui prinf strain, in persoana principehri german Carol de Hohenzollem-Sigmaringen/ La 25 martie 1866, doua telegrame din Paris comunicau In fara numele noului candidat Deplasat la DEsselccrf a 31 martie 1866,1. C. Bratianu comunica familiei princiare a lui Anton de Hohenzollem-Sigmaringen ca, in urma aviz al imparatului Napoleon, locotenenfa domneascfi a Romaniei are de gand sa propuna poporului rcmar. alegeric : i domn a celui de-al doilea flu al prinfului. Prinful Anton accepta propunerea delegatului roman, urmand a k a ac: de atitudinea oficiala a Franfei !n aceasta chestiune i, desigur, afteptand acordul regelui Prusiei, seful sm ; - :t H coenzollem- Sigmaringen.

Gu veniclc anului 1866

d) Prinful Carol I ocupa tronul RomSniei

In tarS, vechile Camere sunt dizolvate, iar locotenenta dome eases. $i r_- s a d incep demersurile pentru organizarea plebiscitului in vederea alegerii ca derm = 1 Romaniei a principelui Carol. Dupa anunfarea plebiscitului, relafiile Romaniei cu Pssna devin tensionate, guvernul turc acuzandu-1 pe ce! roman de incaicarea tratatelor. Trupe otomane sunt cantonate In sudul Dunarii, iar ca raspuns autoritatile de la Bucurefti mobilizsaza armata fi dispun reorganizarea unui corp de voluntari. Plebiscitul este prevazut sa se organizeze pe data de 2/14 aprilie 1866, cetafenii farii fiind chemafi sa se pronunfe cu privire la aducerea lui Carol ca domn al Romaniei. Se manifesta cu acest prilej o serie dedificulta.fi. Reactualizand mai vechi orgolii ranito, un grup,. de cateva sute de persoane, stimulate de agenfi farifti, manifesteaza pe strazile vechii capitale a Moldovei, cerand desprinderea de Valahia, fi aleg chiar un domn al Moldovei, in persoana lui Nicolae Roznoveanu. Autoritafile reufesc sa dezamorseze cu ufurinfa aceasta mifcare separatists care, printr-un efect invers, intarefte randurile susfinatorilor prinfului strain. La 16 aprilie, prinful Carol comunica tatalui sau hotararea nestramutata de a primi coroana RomSniei f i de a pleca In contra voinfei Conferinfei de la Paris direct la Bucurefti. Hotararea prinfului este adusa la cunoftinta regelui fi cancelarului Prusiei. Rezultatele plebiscitului sunt favorabile inscaunarii prinfului Carol, cu 685.965 de voturi da, doar 224 nu fi un numar de 124.837 de abfineri. Intre timp, Intre 21 aprilie fi 1 mai s-au desfafurat alegeri pentru Adunarea Constituanta, in paralel cu intensificarea activitafilor diplomatice. La Paris, Conferinfa puterilor garante a respins alegerea.prinfului strain pe tronul Romaniei, iar la 2 mai ambasadorii puterilor garante comunicau autoritafilor de la Bucurefti ca daca doresc menfinerea unirii trebuie sa aleaga un nou domn pamantean. Evenimentele se precipitS, Ion Balaceanu i I. C. Bratianu sosesc la Dusseldorf i la 8 mai, In urma unor ccnciliabule cu prinful Carol-Anton, se stabilefte plecarea fara mtarziere a prinfului Carol spre Bucurefti. La 28 aprilie/10 mai 1866, Adunarea Constituanta, forul suprem al tarii, proclama solemn fi pentru ultima oara voinfa nestramutata a Romaniei de a ramane una fi nsdesparfita, avand in fruntea sa pe Carol I din dinastia de Hohenzollem-Sigmaringen. Declarafia este adoptatS cu 109 voturi pentru, din cele.J 15 exprimate,(6 abfineri de.lavot fi nici un vot Impotriva). i-*.. > Marile orafe din Muntenia si Moldova au trimis prin telegraf mesaje de. felicitate prinfului Carol. Acesta apomit conform planului. inifial,. spre Romania, pe aceiafi vapor cu L C. Bratianu. Diumul- a-durafc'2 ^apt-amarfi. Prinful a ajuns la Bucurefti in ziua de 10/22 mai 1866. fn apropiere de Baneasa a fost Intampinat cu urale .de catre locuitorii capitalei, in fiunte cu primarul Bucureftilor, Dimitrie Bratianu. Alaiul numeros a strSbatut Calea Mogofoaiei, principala artera a Bucureftilor la acea vreme, urcand pe Dealul Mitropoliei. S-a organizat un Te-Deum m prezenfa prinfului Carol, a mitrapolitului primat, a membrilor locotenenfei domnefti fi ai guvernului, dupa care participanfii s-au deplasat In sala de fedinfe a Parlamentului. In numele deputafilor celor 33 de districte ale farii, prefedintele Adunarii, Manolache Costache Epureanu, 1-a invitat pe prinful Carol Ia tronul princiar ridicat pe tribuna. Colonelul Haralambie a citit juramantul In limba romani; Jur sa Cu credincios legiior farii, a pazi religiunea romanilor precum fi integritatea teritoriului... fi a domni ca domn constitutional! " Cu mana pe Evanghelie, Carol a rostit In limba romanai Jur|. Din acest moment, tara avea un domnltor constitutional.

96

INCEPUTURILE DOMNIEI LUI CAROL I: RODAJUL REGIMULUI POLITIC AL MONARHIEI CONSITTUpONALE

Instaurarea noului regim la 1S66

e) Reactii exteme Reacfiile fata de politica faptului Implinit, realizat! de romani, au fost diverse, fmparatul Napoleon al Hl-Iea s-a declarat plaeut impresionat, dar Poarta otomani s-a aratat hotarata sa ocupe Principatele. RomSnia a raspuns acestei intenfii, ordonand mobilizarea trupelor. La 27 mai, reprezentantul Turciei a Inaintat Confermfei de la Pads un memoriu Impotriva venirii prinfului Carol In Romania. De$i nu incoviintau interventia militara, guvemele marilor puteri au interzis reprezentantilor lor din capitala Romaniei sa mtrefina relafii cu guvernul roman, fara se vedea astfel izolata. Prin eforturile diplomatice ale noului guvem, condus de Lascar Catargiu, prin atitudinea ferma a domnitorului Carol, situafia va fi dezamorsata, mai ales datorita neinfelegerilor dintre marile puteri In feta acestei chestiuni. Imparatul Napoleon al HI-lea s-a angajat, totuji, sa obfina recunoafterea prinfului Carol ca domnitor de catre Poarta otomana. In ciuda presiunilor intemafionale, criza va fi depajita datorita hotararii clasei politice romanefti de a instaura rapid un regim politic constitutional care sa obfina sufragiul tuturor reprezentanfilor nafiunii romane.

2. Constitutia de la 1866

Regeie Caro! i .

a) Adoptarea Ccnstitujiei Imediat dupi alegerea sa, In aprilie 1866, Adunarea Consti in anti ?i-a inceput activitatea In vederea adoptarii unei legi fundamental modeme. In cadrul Constituantei, cele doua important gr.- L-i politice, liberalii i conservatorii, au reu$it sa ajunga la un compromis. data fiind situatia exceptional in care se r lse i csra. Astfel, noul for legislativ a reu^it In scurt timp sa finalizeze proiectul unei noi constitute. Problemele care au provocat vii dezbateri au fost legate de c itr : -nee. existsntei celei de-a doua camera legislative Senaiul , de dreptul de veto absolut acordat domnitomlu:, : t r a evreiasci i de cea a succesiunii colaterale la tronul Romaniei. Un rol dinamizator l-a avut Insufi prinful Carr, sets s-i rmnuntat ferin pentru menfinerea Senatului ca a doua cameri a Parlamentului, cu ro1 ponderator, ca $i jsn r u jr tr r _ :* . p a absolut acordat domnitorului. 97

LECTIAX La 3 iulie a fc;t adoprat articolul care rnnditiona cetStenia romana de apartenenta la una din confesiunile religiei crejtine. La 11 iulie, noua Constitutie a fost adoptata de catre Adunarea Constituanta, iar la 1/13 iulie 1866 ea a fost promulgate de catre domnitorul Carol I.

Divergence intre liberali i conservatori cu prilejul adoptani constitutiei

Liberalii Parlament unicameral Limitarea dreptului de veto al domnuiui Largirea drepturilor electorale (coiegiu unic) * Drepturi fi libertafi individuale extinse Conservatori! Parlament bicameral Drept de veto absolut al domnuiui Vot cenzitar restrins prin sistemul colegiilor Limitarea drepturilor ?i iibertatilor individuale ^ ->w succes conservator

succes liberal

( ^

b) Confinutul Constitutiei
Reluand o traditie constitutionals. intemS, in continuarea Regulamentelor organic*, a CoEvsa d; 1 1 ? s tj i Statutului dezvoltator al lui Cuza, noua Constitutie a Romaniei a fost inspirata in parte de constitmk sEz i i : ' un model de constitutie liberals a timpului. Ea era impSrfita tn 8 titiuri 1 organizata pe capitole ri sscz-xr. Aoss^s. refereau la teritoriul Romaniei, drepturile cetafenilor, organizarea puterilor in stat fi reprezenta;^ azzoBali, prerogativele domnitorului fi ale miniffrilor, puterea judecitoreasca, armata, finance etc. In Consthupe erau precisr.r.e principiile politice modeme lansate de Revolufia franceza. cu privire la libertafile fi drepturile ruadamentaie ale cetateanului, suveranitatea nafionala", separarea puterilor in stat, responsabilitatea ministeriala, alaturi de principiul monarhiei ereditare, principiu] inviolabilitafii fi iresponsabilitafii monarhului etc. Potrivit noii saleConstitufii, Romania (numitS astfel oficial) devenea o monarhte coristituponala ereditara, m care dcmnitorul era f eful statului. Prerogativele sale erau urmatoarele: Domnul convoca, axnana sau dizolva Adunarea deputafilor ji Senatul (prima aleasS pe 4 ani, cel ds-al doilea pe 8 ani, reinnoindu-se parfial la jumatatea mandatului). El putea initia prin miniftrii sai proiecte de lege, pe care dupa dezbaterea $i aprobarea Parlamentului le sancfiona fi le promulga; tot el rr-nea fi revoca miniftrii, era fefiil suprem al puterii annate, conferea gradele militare, ordinele fi decorafiiletf Puterea judecatoreasca este incredinfata judecatorilor, iar instanfa suprema este inalta Curte de Casafie; toate hctararile tribunadelor se executa in numele domnitorului. Monarhului T i revin, de asemenea, fi alte atribufii, cum ar fi: amnistierea, grafierea, dreptul de a declararazboi, de a incheia tratate fi convenfii sau de a bate monedS.

Institutiile politice ale statului, potrivit Constitutiei de la 1866

iNCEPUTURILE DOMNIEI LUI CAROL I: RODAJUL R32M U LU I POLITIC AL MONARHIEI CONSTITUTIONALE Reprezentanfa nafionala era format! din 2 camere: Adunarea Deputafilor fi Senatul. Acestea aveau urmatoarele prerogative: dreptul de autoconducere, de raspuns la mesejul tronului, de interpelare a guvernului, de legiferare, In mod special, Adunarea Deputafilor avea fi atribufia de a dezfcats fi aproba bugetul farii. . Noua Constitute a Romaniei consacra caracterul sacru fi inviolabil al proprietSfii, Libertatea absoluta a cuvantului scris, elimina cenzura sau caufiunea, oferea dreptul de azil politic, statuand astfel o seama de drepturi fi libertafi fundamentale care nu erau prezente In alte constitufii ale timpului.

c) Regimul electoral
Constitufia era completata cu o lege electorate carc prevedea alegerea reprezentanfei nafionale pe baza unui cens. in mentalitatea politica a timpului se considers ca dreptul de vot trebuia sa fie proporfional cu educafia fi cu veniturile obtinute. Censul era relativ ridicat, permitand doar unei parti a cetafenilor Romaniei participarea la viata public! Astfel, pentru alegerea deputafilor coipul electoral era imparfit tn patru colegii, dupS. averea sau veniturile realizate; colegiul I aparfinea marilor proprietari cu un venit mai mare de 300 de galbeni; colegiul II, proprietarilor rurali cu venituri tntre 100 fi 300 de galbeni; colegiul III, comerciaiifilor fi industriafilor care pISteau patenta, liber-profesioniftilor, ofiferilor in retragere, profesorilor fi pensionarilor statului; la colegiul IV votau tofi cei care nu votau in primele trei fi plateau un impozit catre stat, adica, in principal, taranii. in primele 3 colegii votul era direct, iar fn colegiul IV votul era indirect: 50 de alegatori desemnau un delegat, iar tofi delegafii unui judef alegeau un deputat. Pentru Senat corpul electoral vota T n doua colegii. Colegiul I era rezervat proprietarilor rurali cu un venit funciar de cel pufin 300 de galbeni, iar cel de-al II-Iea proprietarilor de imobile din orafe fi din judefe cu un venit de pSna la 300 de galbeni. Deputafii se alegeau pentru un mandat de 4 ani, iar senatorii pentru 8 ani; jumatate din numarul senatorilor se relnnoia la fiecare 4 ani. Puteau fi alefi deputafi cetefenii care au implinit varsta de 25 de ani, iar senatori cei care au trecut de 40 de ani fi aveau un venit minim de 300 de galbeni.

Structura corpului electoral, potrivit Constitufiei din 1866

ADUNAREA DEPUTAFILOR
Colegiul I

1.............

t
Colegiul II
(33 deputafi) proprietari fimciari cu venit intre 100 fi 300 de galbeni * 1 deputat de judef

+
Colegiul M
(58 deputafi) comercianfi ?i industrial din orafe, platitori de minimum 80 lei impozit intelectualii fi liber-profesioniftii, scutifi de cens mandatele sunt repartizate pe orafe, in fimcfie de marimea acestora

T
Colegiul IV
(33 deputafi) tofi cetatenii care platesc un impozit cat de mic fi nu intrj in primele trei colegii voteaza indirect, prin delegafi, alefi cate unui la 50 de alegatori I deputat de judef

(33 deputafi,) proprietari fimciari cu venit de peste 300 galbeni 1 deputat de judet

se voteaza prin vot direct

1
vot indirect

v.

."

i i 3 - i i ... . SENAT

t
Colegiul I
( 66 senatori) proprietari fimciari din judefe cu venit de peste 300 galbeni 2 senatori de judef

t
Colegiul II
(66 senatori) proprietari de bunuri imobile din orafe, cu venit sub 300 galbeni 2 senatori de judef

t
Universitatea din Bucurefti 1 senator ales de corpul profesora]

" V

Universitatea din Iafi I senator

ales de corpul profesoral

LECTIAX

Constitutia din 1866

Titlul I I Despre drepturile romanilor " A rts. "Romanii se bucura de libertatea conftiinfei, de libertatea invafamantului, de libertatea preset, de libertatea intrunirilor". A rt 7. "Insufirea de rom&n se dobandefte, se conserva fi se pierde, potrivit regulilor statomicite prin legile civile. Numai strainii de rituri creftine p ot dobdndi mpamantenirea, ArLlO. "Nu exista tn stat nici o deosebire de clasa. Tofi rom&niisunt egali inaintea \ legii f i datori sa contribuie Jara deosebire la darile fi sarcinile publice. Ei singuri sunt 1 admisibili in funcfiunile publice, civile f i militare. Legi speciale vor determina condifiunile de admisibilitate f i de inaintare in funcfiunile statului. Strainii nu p o t f i admifi in funcfiunipublice, decat in cazuri excepfionale f i anume statomicite d e legi". A r tl3 . "Libertatea individuals este garantata. Nimeni nupoatefi urmarii, deed: in cazurile prevdzute de legi fi dupa formele prevdzute de ele. Nimeni nu poate f i oprit s j. arestat, afara de cazul de vina vadita, decat in puterea unui mandat judecdtoresc motr. at ;i care trebuie sa fie motivat la momentularestdrii, sau cel mult fa 24 de ore dupa areszz~:-r.~ A rtl4 , "Nimeni nu poate f i sustras in contra voinfei sale de lajudecatorii ce-i dd Izgss A r tlS . "Domiciliul este neviolabil N ici o vizitare a domiciliului nu s e poate face, decat in cazurile anume prevdzute de lege f i potrivit formelor de ea prescrise A r tl6 . " Nici o pedeapsa nupoate f i inJUnfatd, nici aplicatd, decat in puterea unei legi'. A r t 17. "Nici o lege nu poate infiinfa pedeapsa confiscarii averii ". A r t IS. "Pedeapsa mor(ii nu se va putea reinfiinfa afara de cazurile prevdzute in Codulpenal militar in timp de rezbel". \ A r t 19. "Proprietatea de orice natura, precum fi toate creanfele asupra statului sunt sacre fi neviolabile. Nimeni nu poate f i expropriat decat pentru cauza de utilitate pubiica, legalmente constatata f i dupa o dreapta f i prealabila despagubire. Prin cauza de utilitate pubiica urmeaza a se infelege numai comunicafiunea f i salubritatea pubiica, precum fi kicrarile de apdrare a tarii. Legile existente privitoare la alinierea fi largirea stradelor de prin comune, precum fi malurile apelor, ce curgprin sau pe langa ele, raman In vigoare" (...) A r t 20. "Proprietatea data faranilor, prin legea rurala, fi despdgubirea garantata proprietarilor prin acea lege nu vor putea f i niciodata atinse. A rt21. . Libertatea conftiinfei este absoluta. Libertatea tuturor cultelor este garantata mtrucat insa celebrafiunea lor nu aduce o atingere a ordinei publice sau bunelor moravuri. Religiunea ortodoxa a rasaritului este religiunea dominanta a statuhii roman " (...) Art.24. "Constitufiunea garanteaza tuturor libertatea de a comunica fi pubiica ideile fi opiniile lor prin grai, prin scris f i prin presa, fiecare fiind raspunzator de abuzul acestor libertafi in cazurile determinate prin codicele penal, care in aceasta privinfa se va revizui f i complccta, Jara insa a se putea restrange dreptul in sine, sau a se infiinfa o lege excepponala. Delictele de presa sunt judecate de jurii. Nici cenzura, nici o alta masura preventiva pentru aparifiunea, vinderea sau distribufiunea oricarei publicafiuni nu se va putea reinfiinfa" (...) A rt25. "Secretul scrisorilor f i a l depefelar telegrafice este neviolabil. O lege va determina responsabilitatea agenfilor guvernului pentru violarea secretului scrisorilor fi depefelor incredinfate p o ftei f i telegrafului . A rt26. "Romanii au dreptul d e a seaduna pafnici fi Jara arme, conformandu-se legiior are reguleaza exercitarea acestui drept, pentru a train tot felul de chestiuni: intru aceasta nu trebuinfa de autori.zap.une prealabila. Aceasta dispozifiune nu se va aplica f i intrunirilor in chis, care sunt cu totul supuse legiiorpolifienefti".,..... , rt.27. "Romdrlii au dreptul a se asocia conformdndu-se legiior care reguleaza exercifiul care are dreptul de a se adresa la auioriidtile publice prin petifiuni subscrise rsoane, neputand insa petifiona decat in numele subscrifilor"."

 1 7

iNCEPUTURILE DOMMEILUI CAROL!: RODAJUL" RBGMULUI POLITIC AL MONARHM CONSTITUTIONALS d) Destinul ?i rolul Constitute! de la 1866 Realizand un echilibru stabil intre puterea execudvi. exsrci^ta de monarh reprezentat de guvem ji reprezentanja nafionala, Constitutia s-a dovedit, timp de mai bine -is o jumState de secol (1866-1923), un instrument juridic eficace, pe baza caruia a fost guvemata Romania modemi. Ea a fost totui modificata in doua randuri ptaS la primul razboi mondial; in 1879 a fost modificat articoiul 7, referitor Iff acordarea cetafeniei necrejtinilor; cea de-a doua modificare a avut loc to 1884, privitoare la articolele care se refersau la ?eful statului, la teritoriul tarii, regimul presei, sistemul electoral etc. Cbiar daca unele aspecte existenja unui cens ridicat, conditionarea cetateniei de credinfa religioasS au jidicat o serie de oritici ?i probleme, in esenta, ea ramanea actul constitutional de cea mai mare stabilitate din istoria RomSniei modems ji contemporane. Rezultata dintr-un compromis intre principalele forfe politice ale momentului, conservatorii $i liberalii, Constitutia de la 1866 a reprezentat instruments juridic fundamental pe care s-au cladit institufiile statului roman modem.

0.
m

m
1 .

>

P 1&. II m
I '

If

|
pi

3. Via{a politics romaneasca in perioada 1866-1876:

pi
ffi
B,

lii
m

Adoptarea Constitute! de la-1866 a insemnat raceputu! unui-drum lung ?i anevoios care a condus timp de o jumatate de secol la transfonnarea statului roman constituit prin unirea de la 1859. Obfinandu-fi independen{a in 1877-1878, e! i?i sporejte autoritatea prin ptoclamarea regatului in 1881 51 se desavar$e$te tentorial prin Marea Unire din 1918, care a cuprins intre granifele sale politics pe tofi componentii najiunii romane $i intreg teritoriul etnic romanesc. Drumul inceput acum a pus bazele institutiilor ?i structurilor unui stat modem, in deplin sincronism cu statele europene civilizate. Dar problemele Romaniei la momentul 1866 erau nenumarate ?i deosebit de complexe; clasa politica nu era nici pe departe atat de structurata 51 omogena pe cat ar putea lasa sa se creada actiunile care au dus la instaurarea regimului tnonaihic constitutional. Scena politica a Romaniei modeme a fost animata i disputata de doua orientari politice majore: gruparile de nuanta liberal! i cele de nuanta conservatoire, ce corespundeau din punct de vedere ideologic celor doua doctrine majore ale lumii modeme. Pe parcursul viefii politice din deceniile celei de-a doua jumatafi a secolului al XlX-lea, aceste orientari s-au grupat 51 coaguiat indouS. partide politice ce au guvemat altemativ Romania modems.

a) Grupari politice liberate lal866 ?J

8
jr.

w.

fi: iff
E;

fc

Liberalismul se origineaza in ideologia mijcarilor revolufionare de emancipate sociala $i nationals care au marcat evolujia primei jumatafi a secolului al XlX-lea. Este ideologia care a reprezentat suportul luptei de emancipare nationals ?i care a prezidat modemizarea tuturor structurilor romanejti. La momentul 1866, liberalii se prezentau destul de fragmentati din punct de vedere organizatoric. Principala grupare liberals este cea radicals, care-i avea in firunte pe I. C. Bratianu ?i C. A. Rosetti. Cunoscuti ?i sub numele de ro$ii, datorita radicalismului lor, liberalii condu?i de cei doi lideri au avut un rol hotarator in inscaunarea printului Carol I pe tronul Romaniei ji in statuarea sistemuiui politic- al monarhiei constitutionale. Liberalii radicali au fost pritnii care au incercat sa se organizeze intr-un partid politic. Grupa{i in jurul societa|ii Amicii Constitutiunii i avand ca- organ de propaganda ziarul Rominul (al carui patron era C. A. Rosetti), liberal! radicali au dezvoltat un discurs politic, adresat industriajilor ?i comerciantilor, paturilor mijlocii, pe care uneori le vo folosi cu abilitate ca mijloc de presiune politics. In egala mSsura, propaganda liberal-radicala se adresa unor categorii $i profesii liberale, avocatilor3 msdicilor, profesorilor ji studentilor, 0 alta grupare, de orientate liberal-moderatS, i-a conturat In jurul lui Mihail Kogalniceanu, aducand laolalta o parte din liberalii moldoveni, la fel cum tn Muntenia moderatii erau grupafi in jurul lui Ion Ghica. La Iaji, in jurul profesorului Nicolae-Ionescu, s-a organizat fractiunea libera i independents", ce grupa cadre didactice universitare fi d b liceele vechii capitate a Moldovei.

p* y..
.

b) Guvernele iiberal-radicaic din anii 1867-^868. :

Nemultumifi de politica dusS de guvemul condus de Ion Ghica, la inceputul anului 1867 liberalii-radicali condufi de I. C. Bratianu au inceput negocieri cu gruparea lui M. Kogalniceanu. Intelegerea s-a realizat ia hotelul ' Concordia din Bucurejti, unde cele doua grupari se intalnesc pe 0 platforms comuna care uimarea instituirea in Romania a unui regim stabil, bazat pe institufii liberale i democratice. S-a elaborat 0 Declaratie a deputatilor, ce grupa mai. nwlte fractiuni liberale din Camera, declaratie c e ;a fost facuta public! in ziarul Romanul din 10 martie 1867. in fiil urm^'unui vot de blam, guvemul condus de I. Ghica a demisionat la 3 martie 1867. Coalitia liberals de la Concordia Si;! a venit la putere, guvemand pis. prin intermediul a 3 guveme care s-au succedar la intervale scurte: guvemul prezidat de w

Grupari liberale intre 1866-1875

Ijj'f

Liberalii radicali (I.C. Bratianu, C.A. Rosetti)

Liberalii moderati din Moldova (M. Kogalniceanu)

d \ dm Muntrxs.
(Ion Ghica)

Fractiunea libera fj independents - in Moldova (Nicolae Ionescn)

c e p u t u r il e d o m n ie i

LUI CAROL L RODAJUL RBGIMULUI POLITIC AL MONARHIE] CONSTITUTIONALS

strainatate dona scnsori, in care, alaturi de invocarea pcribiiitijii remgerii de la tronul Romanic:, avanseaza ur.ele aprecieri cu privire la lipsa de vocafie democratica 51 pariamentara a statului pe care-1 guvema. Aceste afirmatii au provocat 0 grava criza in cadrul clasei politice romanejti. pentru c i parlsirea tronului de catre Carol I ar fi avut consecinte funeSte pentru statul national. Lucrurile nu s-au sfar^it aid, deoarece la 22 martie 1871 a avut Ioc un incident in jurul salii Slatineanu, unde, la 0 aniversare a zilei de najtere a imparatului' Germaniei, forfeit liberate, rojii, au organizat 0 contramanifestatie; ca urmare, guvemul condus de Ion Ghica a fost demis. ' * Criza atinge apogeul. Principele Carol convoaca la Palat, la 23 martie 1871, pe cei trei fo?ti membri ai locotenentei domncjti din 1866, pentru a le anunfa abdicarea sa. Lascar Catargiu i Nicolae Golescu II conjura pe prin} sa renunfe la acest gest Carol accepts, dar cu conditia constituirii unui nou guvem care sa voteze bugetul ji sa rezolve problema concesionarii cailor ferate. Lascar Catargiu se angajeaza sa formeze noul guvem, cu condifia ca principele sa ' dizolve Parlamentul, ceea ce se accepts. Primu! ministru preia ?i ministerul de interne, il numejte pe generalul I. Era. Florescu in fruntea ministeiului de razboi 51 prin masuri rapide restabile$te ordinea in capitals chiar in noaptea de 23 spre 24 martie 1871. - Se incheie astfel o primS etapa (1866-1871) foarte agitatS, in care, pe baza Constitute' de la 1866, forfele politice din |ar3, mai ales cele liberale, dar unele coalitii liberal-conservatoare, au incercat sa puna bazele unor institutii democrat! ce modeme i s5 faca sa funcfioneze un nou sistem politic; in fata impetuozitatii liberalilor care va conduce uneori la grave imprudence , Carol I va prefera soliditatea ideii conservatoare, care, prin teoria progresului moderat, avea mai multe janse sa conduca statul roman catre stabilitate intern! 51 sa II pregateascS pentru cucerirea independentei. d) Prima mare guvem are conservatoare (1871-1876) Coalizand principalele personalitati grupari de nuantS conservatoare, guvemul condus de Lascar Catargiu a inaugurat o lunga perioadS de stabilitate in viata politica a Romaniei modeme. Conservatorismul, ca ideologie politick, se origineazS. in mi^carea politics, de reformare a societatii romaneti din prima jumatate a secoluhri al XlX-lea 5 1 "151 propunea reorganizarea moderna a societafii nu pe cale revolufionara, ci prin reforme graduale care sa nu puna in pericol stabiiitatea ?i statutul politic al noului stat, GrupSrile conservatoare au adunat in jurul aceloragi idei politice marii proprietari de pamanturi, de origine aristocratica sau plebeiana, dar 5; 0 pleiadS de intelectuali de elita, cea mai mare parte cu 0 formajie desavarita in Germania; ei au realizat cel de-al doilea mare pariid politic ce a participat la guvemarea Romaniei modeme. Punand capat crizei politice generate de afacerea Stroussberg, conservatorii conduji de L, Catargiu au reofit instaurarea unui guvem stabil, care s-a fScut remarcat printr-o bogatS acdvitate legislative $i realizari insemnate in mocsmizarea tani. In scurt timp guvemul a ajuns la o intelegere cu Societatea drumurilor de fier din Romania . satisfacand in parte cerintele bancherilor germani care au preluat afacerile consorfiului Stroussberg. Un rol insemnat in politica acestui guvem 1-ait avut masurile luate pentru.dezvoltarea proprietari funciare; s-au realizat astfel societafile de credit rural 51 urban, societatile de asigurare, extinderea retelei de comunica{ii $i s-a perfectionat sis .emul monarhiei constitufionale. In politica extema, guvemul conservator condus de L. Catargiu a urmarit consolidarea independentei cu ajutorul unor masuri diplomatice, prin dobandirea dreptului de a incheia tratate proprii, separat de cele incheiate cu Turcia. Astfel, s-aincheiat o convenjie comerciala pe termen de 10 ani cu Austro-Ungaria 51 o alta similarS cu Rusia. A intreprins acuuni diplomatice care vizau proclamarea independent cu acordul puterilor europehe. In politica sa n-au Iipsit, insa, nici masurile nepopulare, precum legea invoielilor agricole din 1872, care introducea 0 clauza ce permitea proprietarilor sa foloseasca forfa armata pentru impunerea respectarii contractelor incheiate. La fel, legile care promovau politica liberului schimb, in detrimentul unei politici protecponiste, care sa intareasca industria nationals.

LECJIA X

Cuprittsul lecfiei
1. Instaurarea noului regim a) Problema printutui strain !a romani b) Criza politica a regimului Cuza c ) in cautarea printului strain d) Prinful Carol I ocupa tronul Romaniei e) Reactii externe 2. Constitutia de la 1866 a) Adoptarea Constitufiei b) ContinutuI Constitufiei c) Regimul electoral d) Destinul $i rolul Constitufiei de la 1866' 3. Viata politics romaneasca tn perioada 1866-1876 a) Grupari politice liberale la 1866 b) Cuvernele liberal-radicale din anii 1867-1868 c) Criza politick din 1870-1871 d) Prima mare guvernare conservatoare (1871-1876)

intrebari ?i probleme
1. Care au fo s t rafiunile interne f i externe ale aducerii ca domnitor a lui Carol I? 2. Cum au colaborat fortele politice romSnegti in aceasta acfiune? 3. Enumerafi yi explicitadprincipiile care stau la baza Constitufiei din 1866. 4.D escrieti atributiile institufiilor statului $i relaftile dintre acestea potrivit textului Constitufiei. 5. Comparafi Constitufia din 1866 cu Constitufia de astazi a Romaniei. Raportafi cele doua texte la peisajulpolitic $i social-economic din epoca aferentS. 6. Descriefi sistemul electoral introdus la 1866. Comparafi-l cu cel in vigoare astazi. Cum se jusdfica neacorddrea dreptului de vot tn mod egal, pentru to a ti populafia? 7. Enumerafi forfele politice care s-au succedat la guvernare in perioada 1866-1871. Reflectau ele raportul de forfe din fara? 8. De ce a socotit domnitorul Carol ca jiin d necesarS aducerea unui gw><ern conservator puternic la 1871? ->v

LECTIA XI: SCHIMBAREA STATUTULUI INTERNATIONAL LA 1877-1878: OBTINEREA INDEPENDENTEI

1. Preliminarii politico-diplomatice in deceniul premergator razboiului 2. Participarea Romaniei la razboiul din 1877-1878 3. Tratatele de pace

Obiectivul obfinerii independentei tarii ramasese una din martie probleme nerezolvate ale tanarului stat roman. Clasa politica romaneascS a incercat solutionarea ei p e cale diplomatic^, dar atunci cand contextul politic tn zona balcanici a inceput din nou sa se fluidizeze, sub impactulpoliticii ofensive a Rusiei, calea milhara s-a impus de la sine. In poftda imenselor suferinfe umane p e care le provoca, ea era considerata tn mentalitatea vremii drept metoda ultima i legitima de atingere a unui obiectiv politic major. Efortul militar al Romaniei, ca aliatS a Rusiei, considerabil tn raport cu potenfudul uman f i material de care dispunea, a consacratpe campul de lupta obfinerea independenfei $i a dat romanilor o mare Incredere in forfele propriL Tratatele de pace au recunoscut in dependent $i au oferit Romaniei Dobrogea, dar au anexat din nou R u siei sudul Basarabiei, ceea ce a provocat in tara un sentiment de frustrare o radre a relafiilor cu fostu l aliat

1. Preliminarii politico-diplomatice fn deceniul premergator razboiului

a) Problema independentei tntre 1866 i 1875 Cucerirea unui statut international independent a ramas una dintre problemele noului stat roman modem, realizat in deceniile de la mijlocul secolului al XlX-lea. Clasa politica romaneasca a cautat, pe toate caile, sa realizeze obtinerea acestui fapt; in privinta cailor de unnat au existat, firesc, o multiludine de puncte de vedere. In timp ce oamenii politici -liberali, mai ales gruparile radicale, sperau sa atingS acest deziderat major prin mijloace radicale, inclusiv prin actiuni militate, gruparile de nuanja conservatoare optau mai ales pentru calea diplomatics, preferabilS deoarece nu punea Tn pericol stabiiitatea ?i integritatea tarii si putea fi mai putin costisitoare material ?i uman. In intervalul 1866-1877, responsabilii politici ai Romaniei au cautat sa foloseasca toate ocaziile ivite in viafa politics internapionala pentru a obtine independenta statului roman. Astfel, Vasile Boerescu ?i Gheorghe Costaforu considerau ca razboiul franco-prusac din 1870-1871 putea oferi o ocazie favorabila pentru a se conferi Romaniei un statut de neutraiitate i independenta sub garanjia marilor puteri; la fel, Lascar Catargiu, fruntaju] conservator, credea ca independenta se putea obfine printr-o apropiere politica a Romaniei de Austro-Ungaria, Germania i Rusia. La 27 aprilie/3 mai 1873, domnitorul Carol I a pus & discujia guvernului conservator problema independentei de stat a Romaniei. Legaturile de suzeranitate ui raport cu Poarta otomana deveniserfi sirnbolice in deceniile de la mijlocul secolului al XlX-lea. Intrarea Prindpatelor ?i apoi a Romaniei sub garanfia marilor puteri europene a diluat ?i mai mult dependenta fata de Poarta. DupS unirea Principatelovo serie de masuri intreprinse de nOul Stat au aSnnat dar tendinja de desprindere de legaturile cu Turcia: lichidarea jurisdictiei consulare, deschiderea primelor agenjii diplomatice ale Romaniei in strainatate, tnfiintarea Bancii Nalionale $i a unui sistem de credit, incheierea conventiiior comerciale, telcgraiice i p.oftale cu state ca Serbia, Austro-Ungaria, Franfa, Rusia, Anglia, Italia, ca $i participarea Romaniei.la Expozitia urtiversala de la VienaV " Constitutia de la 1866 realizase printr-un act de curaj institufii modeme ?i nu mentiona legaturile Romaniei cu Poarta. 0 intensS activitate diplomatics urmarea sS sensibilizeze guvernele marilor puteri $i opinia publics ir.temationala cu privire la dezideratul fundamental al Romaniei modeme: independenta. b) 1875-1876: reizbucnirea crizei orientale Ocazia favorabila s-a ivit in 1875, o data cu redeschiderea in viata politics intemaponala a dosarului cbestiunii orientale. In unele teritorii europene stapanite de turci Bosnia i Herzegovina au izbucnit rascoale in 1875, iar in 1876 Serbia $i Muntenegru au declarat razboi Portii otomane. Urmarind o politica devenita deja tradifionala, de interven(ie in Balcani, Imperiul tarist a stimulat lupta unorpopoare aflate sub stapanire turceascS sub pretextul protejarii -- - ______ _ * ----------credincio?i!or de religie ortodoxi. ___ _____ _ ______ __ 105

L E C JIA XI

Razboaie ruso-iurce in secolele XVUJ-XIX

Anil razboiului 1711 1735-1739 1768-1774 1787-1792 1806-1812 1828-1829 1853-1856 1877-1878 Altan te alian'fS ruso-moldoveana . alianJS ruso-austriacS aiianta ruso-austriacS Victorii victprie turca victorie rusS victorie rusS victorie rusa victorie rusa victorie rusa victorie turcS victorie rusS Tratate de pace pacea de la Vadul Hujilor pacea de laBelgrad pacea de la Kuciuk-Kainargi pacea de la Ia$i pacea de la Bucureti pacea de la Adrianopole pacea de la Paris pacea de la Berlin Anul pacii 1711 1739 1774 1792 1812 1829 1856 1878

alianfS turdo-franco-engJeza aiianta ruso-romana

Privind favorabil lupta de eliberare nationals a popoarelor balcanice, Romania s-a vazut stimulata de ocaz;i ee i se oferea pentru jnodificarea statuttHui sau international. C onfliotel^m BalcanTjratrruSInea^inior puteri au rz: ateilpa tactorilor politici de Ta~BtiCtn^5ti'; iricercarid sa evite transformarea teritoriului lor in teatm'de razbei, fa ;::.-. politici romani au adoptat tactioa expectativei $i a neutralitafii. Exista, mai ales, temerea ca Rusia faristS va inc.:res. Li cazul unui conflict militar, sa modifice clauzele tratatului de la Paris din 1856 ?i sa revendice cele trei judete din juc_: Basarabiei. La 16 ianuarie 1876. prinnd tpinistm .Lascfir Catargiu. totr-o notS diplomatics adresata tuturor ager.r.icr diplomatlci ai Romaniei in strainatate, sublinia linia de conduita a statului roman, care era hotarit sa-?i apere integriatea teritoriala $i s5 adopte tactica neutralitatii in fata conflictului balcanic ce lua amploare. O data cu formarea guvemului de catre o nouS co^^e^Uber^a^I^frimjae^cu primul ministru I. C. BrStianu, activitatea diplomatics in vederea modificarii statutului international al Romaniei se intensificaTln'calitate de ministru de externe, M. Kogalniceanu a emis la 28 iunie 1876 o n ota diplomatics in care soLicita recunoa?terea de catre marile puteri europene a individualitStK noului stat romSn ?i a num eluisiu oficial de Romania,.integrifatea teritoriului, fixarea hotarului cu Turcia pe thalwegul Dunarii, recunoaijteresPpajapoartelor romanejti, ca ft incheierea unei conventii economice ?i juridice cu Poarta otomana. Se cerea, cu alte cmdnte._recuiK>ast&eaJndeDendeateiJlomanici. AJte note diplomatice condamnau reacfiile turcejti $i anuntau liotarSrea Romaniei de a-ji apara granitele Jarii. In vara anului 1876, criza orientals s-a aaSncit. La Reichstadt, in Boemia, a avut loc o intalnire intre imparatul Austro-Ungariei, Franz Joseph, 51 tarul Rusiei, Alexandru al II-lea, unde se realizeaza caleva angajamente politice ce au hotarat soarta crizei balcanice. Austro-Ungaria s-a angajat sa preia sub administrajia sa Bosnia ?i Hertegovina, in timp ce Rusia avea camp de actiune libera in Balcani; s-a mai hotarat autonomia Buigariei 51 preluarea de catre Serbia ?i Muntenegru a unor teritorii detinute de Turcia. c) Pregatirea politica 51 miiitara a razboiului; tratativele cu Rusia Presimpnd izbucnirea unui conflict deschis intre Rusia $i Turcia, primul ministru I. C. BrStianu ?i ministrul de * externe M. Kogalniceanu s-au orientat spre tratative directe cu Rusia, in scopul de a evita transformarea. {Srii in cSmp de razboi. RomSnia manifesta, de asemenea; sentimente de "amicijie fats de Austro-Ungaria. La 29-30 sept/11-1.?, oct. , 1876, o delegate romanS, din care faceau parte L C. Bratianu ca prim ministru, colonelul Gh. S]8niceanu, ministrul de razboi, T. Vacarescu, marefal al Curtii 51 Singurov, adjutantul lui Carol I, precum i o delegajie compusS din tarul Alexandru al II-lea, cancelarul Gorceakov ?i ministrul de razboi Miliutin, au purtat tratative avand ca obiect problema trecerii trupelor rusepeste teritoriul romanesc in drum spre teatrul de razboi din Balcani. Tratativele dintre cele doua state au continuat in noiembrie 5 1 ' la Bucure$ti. Conferintele intemationale de la Constantinopol (1876-1877) i de la Londra (1877) au incercat sa gaseascS solufiipa$nice'crizei balcanice; dar lucrurile se precipitau tn cealalta,directie. Noua constitute a Imperiului otoman, adoptata la 11-13 decembrie 1876, considera Romania 0 provincie privilegiata a imperiului, SfapVce a stann't proteste vehemente din-partea Romaniei Lainceputul.anului.1877, Rusia a semnat o convenfie secretS la Budapesta cu AustroUngaria, prin care primea manS libera in Balcani. . . Diipa tratative fndelungate, la 4/16 aprilie 1877, la Bucurejti, s-a semnat Conventiapriviad trecerea,trupelor rusajti pe teritoriul Romaniei. Textul Convenfiei reglcmenta traczitul trupelor spre Balcani $i angaja Rusia sa respects f. sa menpna integritatea Romaniei $i drepturile politice ale statului roman a$a cum rezultau din legile interne 53 tratatele exteme. Trasenl pe care trupele rusejti unnau sa se deplaseze a fost stabilit m detaliu, ocolind Bucure^tiul, iar cheltuielile de transport unnau sa fie suportate de guvemul farist Au fost stabilrfi confsari care realizau legSturile cu autoritatile romane. in paraiel, guvemul roman a luat masuri de orgarizart a apararii in caz de atac din partea Turciei. A fost decretata mobilizarea armatei romane, s-au organize no: regimente ji baterii de artilerie, Romania dispunand la acel moment de forte militare in numSr de 120.000 de oaner.i, 55. C-X) reprezentand trupele operative, la care se adaugau garda civicS 5 1 ' alte formapuni militare. ... ----------------- - ___ ____________ _ _ ___

SCHIMB AREA STATUTULUI INTERNATIONAL LA 1877-1878: OBTINEREA INDEPENDENTEI Trupele romane au fost dispuse pe aliniamente T n sudul tarii. pe linia Dunarii, pentru a putea interveni in caz de atac otoman. La 12/24 aprilie 1877 Rusia a declarat razboi Turciei, iar trupele rusajti au inceput treoerea Prutului spre Balcani. Armata romana a acoperit linia Dunarii pentru a evita invadarea teritoriului romanesc de catre trupele otomane. Batsriile turce?ti au bombardat gamizoanele romanejti din stanga Dunarii la Calafat, Bechet, Izlaz, Corabia, Giurgiu. Ce!e romanejti au ripostat bombardand Vidinul. Starea de razboi intre Romania ?i Poarta devenea efectiva. d) Proclamarea independentei In tara, opinia publics 51 autoritatile se aratau adanc impresionate de aoeste evenimente, La 29-30 aprilie/11-12 mai 1877 Parlamentul Romaniei a votat motiuni in care se cerea guvemului mperea urgent! a relafiilor de dependent fata de Imperiul otoman ?i declararea starii de razboi cu Poarta. Ca raspuns la interpelarea deputatului Nicolae Fleva, in data de 9/21 mai 1877, ministrul de externe, M. Kogalniceanu, a declarat ca fara este gata sa rupa orice legatura cu Turcia. Parlamentul a votat printr-o motiune independenta Romaniei, precum i faptul ca tributul datorat Portii unna sa fie destinat . mzestrarii armatei romane. - Actul proclamarii independentei a fost primit cu mult entuziasm de catre opinia publica romaneasca si de catre rom&nii din . ,, . i. . , p. . . , G enerali romam la 1877 afara granitelor tanx. Pe plan european 51 diplomatic, msa, acest act a fost privit fn moduri diferite; astfel, Rusia a acceptat ca pe un fapt Implinit actul proclamarii independentei, Italia s-a manifestat cu simpatie, dar Anglia, Germania $i Austro-Ungaria au avut 0 atitudine rezervafi, mentionand ca se vor prommta asupra acestui fapt dear la sfaritul razboiului.

Schimbari tn statutul international al Prindpatelor, pe fondul "crizei orientale

1774 1812 1821-1822 1826 1829 Tratatul de la Kuciuk-Kainargi Pacea de la Bucure?ti Eteria i micarea lui Tudor Conventia de la Akkerman Tratatul de la Adrianopole - Rusia primejte dreptul de protecjie asupra supu$ilor crs=tmi ai Imperiului otoman - Moldova pierde Basarabia - Turcia ocupa Principatele ?i impune regimul domniilor pamantene - Recunoajterea individualitatii politice a Principatelor - Garantarea autonomiei - Abolirea moriopolului comercial otoman - Restituirca raialelor - Protectoratul Rusiei - Autonomie sub suzeranitate otomana - Garantia colectiva a marilor puteri - Moldova reprimete sudul Basarabiei - Reconfirmarea autonomiei administrative i legislative - Confederarea Principatelor - Recunoaterea unirii Principatelor de catre Turcia i marile puteri , - Recunoa?terea noului regim de catre Turcia

1-856

Congresul de la Paris

1858 1859 1866 ' -

Conventia de la Paris , , Dubla alegere: a lui Cuza ..... -Instaurarea regimului monarhiei constitutionale

2. Participarea Romaniei la razboiul din 1877-1878

Responsabilii politici romani, principele Carol, guvemul $i Parlamentul, ca i opinia publica din fara, erau favorabili angajarii militare a Romaniei in razboiul balcanic. Primele incercari ale guvernului roman de a se angaja intr-o cooperare miiitara cu Rusia au fost intampinate, Insi, cu 0 opozitie totala; autoritatile militare ruse credeau'ca vor putea tran?a singure victoria in favoarea lor. Ceicurile politice tariste nu doreau ca Romania sa fie implicata ?i sa aiba un cuvant de spus la tratativele de pace. ' " ' ' ' - 107

LECTIA XI Concentrate in. zoria sudica a jarii. armata n m trecea Dunarea la 14-15/26-27 iuriie 1877, incepand o inaintare pe trei directii pe teritoriul inamic: spre Nicopole, spre Tamovo-aipka Zagora i spre Biala-Rusciuk. Rezistenfa opusa de armata otomana s-a dovedit Tnsa mult peste a$teptarile ru$ilor, astfel ca Inaintarea trupelor tariste a fost oprita tn faja Plevnei. AceastS localitate' ocupa o pozifie strategics $i controla directive de inaintare spre Nicopole, Constar.tir.opo!, Vidin-Tamovo. intr-un complex de fortificatii, tm'cii au masat un numar de peste 30.000 de ' soldati, sub conducerea lui Osman Paja. Primele asalturi ale trupelor tariste au fost respinse de catre turci cu pierceri grele; situafta se dovedea critica pentru ruji, care se vedeau Printul Carol la Calafat blocati astfel Tn fafa Plevnei i m trecatoarea $ipka, in timp ce T n Caucaz trupele ruseti sufereau grave Tnfrangeri. A SED 1UL P L E V K iE l - Campania de la sudul Dunarii; iuptele de la Plevna La 19/31 iulie 1877, mareie duce Nicciae. comandantul frontului rusesc din Balcani, a zznsaz o telegrams principelui Carol I al Romaniei, in care n csrs= angajarea trupelor romane, indispensabila p ec~_ deblocarea armatei ruse$ti. Ca raspuns la cerer.le rosejti, au fost trimise la sudul Dunarii divizia a Il-a ?i a m -a romana. tn paralel au fost reorganizate Armata de operatii i Corpul de observa^ie romanesc. Parlamentul Romaniei a votat noi credite militare pentru dotarea o$tirii romane. La Tntalnirea dintre principele Carol 1 $i |am l Alexandru al II-lea, T n . august 1877, au fost consimtite bazele colaborarii romano-ruse. Fortele aliate ruso-romine de la Plevna au fost puse sub comanda principelui Carol I, asistat de generalul rus P. Zotov ?i de generalul Alexandru Cemat in Ji 3 Schema de operatiuni militare operatiunile de la Plevna armata romana a acfionat cu 38.000 de oameni ?i 108 tunuri, Asaltul general asupra Plevnei s-a desfajurat la 30 Ierarhia principalelor grade militare august/11 septembrie, de ziua de natere a farului. tntr-o armata moderna Rezistenta otomanilor a fost deosebit de putemica; doar 3 redute din 14 au fost cucerite momentan $i doar una pastrata. Pierderile umanc pe catnpul de lupta au fost soldat trupa, cople?itoare; maiorul Gh. onfu, capitanul Valter gradafi caporal Maracineanu i mulfi alfii au murit eroic la datorie. Noile sergent Tncercari de cucerire a Plevnei s-au soldat tot cu pierderi. subofijeri plutoaier In Iuna octombrie s-a decis Tncercuirea Plevnei, pentru a-1 ofiteri sublocotenent obliga pe Osman Pa$a sa capituleze. La 28 noiembrie turcii au Tncercat sa strapunga Tncercuirea, dar au fost Tnfranti si locotenent inferiori nevoiti sa capituleze; Osman Pa$a s-a predat T n mainile capitan colonelului M. Cristodulo Cerchez. 45.000 de soldaji i maior ofiteri 2.500 de ofiferi turci s-au predat o data cu Osman Paya. , locotenent-coione].. s u p e r i o r i . . t .. ,, r ; CapitularSa Pleviiei a permis dezvoltareg acfiuhilor colonel ; militare ruso-romane$ti; trupele ruse au Tnaintat spre sud in general de brigada . ;. generali _. v; ,, 'directia Sofia-Eilipopol-Adriaoopolj panS aproape de Constantinopo}. in timp .ce trupele romane au desfajurat general de divizie acjium militare in sud-vestul peninsulei balcanice.. in zona general de armata Vidin. in ianuarie 1878 Vidinul a fost Tncercuit de armata mare$al romana. infranta pe toate fronturile, Poarta a fost nevoita sa Tncheie armistitiul. - BilantuI ostilitatilor: elogii ?i sacrificii Participarea annatei romane la razboiul care a consfinfit independenta {arii a costat Romania un uria? efort; astfel, un numar de 10.000 de osta$i fi ofiferi au murit sau au fost rani^i. S-au remarcat Tn conducerea operatiunilor Alexandru Cemat, George Lupu, M. C. Cerchez etc. Principele Carol I a fost decorat de Tnsuji tarul Alexandru al II-lea al Rusiei cu "ordinul Sfantul Gheorgbe ?i ordinul Sfantul Andrei cu spade: ------- -----^
1 AO

SCHIMBAREA STATUTULU1 INTERNATIONA LA 1877-1878: OBTINEREA INDEPENDENTEI

Curajul, eroismul i bravura armatei romane au capatat o larga apreciere in opinia publics internationals, tn cercurile militare ?i politice. Numeroase articole de presa publicate in prestigioase jumale europene au apreciat efortui romanesc pe campul de lupta din Balcani. Participarea armatei romane la razboiul din 1877-1878 a fost sustinuta de on imens efort din partea populafiei; donafiile au totalizat suma de 10.000.000 lei. S-au organizat numeroase comitete de sprijin, care prin colectarea de donatii, alimente, furaje, vite etc. au contribuit la efortui de razboi. i in Transilvania, comitetul de la Sibiu sau cel din Bucovina au adus contribute importante pentru sustinerea armatei romane. Sub conducerea doctorulul Carol Davila s-a organizat serviciu] sanitar al armatei romane, sprijin.it de studenfii medicinifri veaifi voluntar. Intelectualitatea a sprijinit ?i ea, in mod activ, cauza independentei ?i efortui de razboi.

Scene de lupta la Plevna

Structura principalelor unitafi militare intr-o armata moderna

Artilerle subuni taji | C grupS ' pluton k companie ^ batalion regiment . f brigadS f divizie 1 corp de armata armati Cavalerie Marina

baterie divizion

escadron

unitafi mari unitaji

flotila escadra

, ~ ; . 3. Tratatele de pace '/; :~

. ;

.V

'. /

a) Tratatul de la San Stefano . DupS incetarea ostilitSfilor, guvemul roman a intensificat contactele diplomatice pentru a vedea recunoscute eforturile sale: confirmarea independence)' ft suveranitatii, a integritaUi teritoriale, retrocedarea gurilor Dunarii ?i obtinerea unor despSgubiri pentru eforturile de razboi. Diplomatic rusS a facut deja cunoscuta intenfia sa de a schimba Dobrogea, teritoriul dintre Dunare fi Mare, ce urraa a fi luat Turciei, cu cele trei judeje din sudul Basarabiei. in ianuarie-februarie 1878 s-au desfafurat tratative de pace la San Stefano intre reprezentanfii Rusiei fi Turciei. Defi Romania fi-a trimis propriul ei reprezentant, pe colonelul I. Arion, acesta nu a fost acceptat la discutii, Tratatul de la San Stefano a fost finalizat la 19 februarie/3 martie 1878; el confirma o creftere a infiuentei Rusiei in Balcani, dar prevedea fi recunoafterea independentei Romaniei fi Serbiei. S-a hotarat organizarea Marelui Principat al Bulgariei, iar stramtorile 3osfor fi Dardanele au fost deschise circulate! tuturor vaselor. In acelaji tratat, Rusia fi-a materializat intenjia de a schimba Dobrogea, luatS de la turci ca despagubire de razboi, cu cele trei judefe din sudul Basarabiei: Cahul, Ismail fi Bolgrad.

LECTIAXl b) Tratatul de la Berlin Angajamentele tratatuhii de la San Stefano au nemultumit marile puteri europene, care nu vedeau cu ochi buni crefterea infiuentei Rusiei In Balcani fi considerau ca echilibrul european devenea tot mai fragil; erau nemultumite mai ales Anglia fi Austro-Ungaria, dar i Romania, care constata cu tngrijoraxe tendinta de extindere teritoriala a Rusiei in ...... - -- ----...... !... . . detrimental sau. Pentru restabilirea echilibmlui european, marile puteri au impus reluarea negocierilor hi cadrul Congresului de la Berlin, prezidat de cancelarul german, Otto von Bismarck. Nici la acest congres Romania nu a fost acceptata ca parte la discufii; reprezentanfii sai, primul ministru I. C. BrStianu fi ministrul de externe M. Kogalniceanu au expus totufi punctul de vedere al Romaniei. Ei au pledat pentru recunoafterea de catre statele europene a independent:; 5: rategritatii teritoriale, pentru garantarea nsurraiinin; fi acordarea unei indemnizatii ca despagubire de razbe:. Hotararile Congresului de la Berlin a-_ fo r urmatoarele: , Bosnia fi Herzegovina trecean ; .r administratia Austro-Ungariei, Bulgaria era. re_s. 1 spatiul dintre Dunare fi Balcani, iar la sud de ' ' Balcani se constituia provincia Rumelia or!entail, rare ramanea tn continuare sub suzeranitatea Fcrpi. R_rii primea o serie de teritorii nord-caucariene, iar Angt* insula Cipru. Serbiei fi Muntenegrului li se recunor.ea Trupele romane intrS tn Dobrogea independenta. Problemele ce vizau Romania au facut obiectul articolelor 47-53 din tratat Independents Romaniei, der. era recunoscuta, era conditionata de modificarea punctului 7 din Constitutia de la 1866; era vorba de acordarea drep:_l_: i t cetatenie locuitorilor evrei. De asemenea, Anglia fi Geimania au cerut Romaniei sa rascumpere actiunile consortiuj-ji Stroussberg, lucra care s-a rezolvat printr-o convenfie Intre statul roman fi bancherii germani. Delta Dunarii fi Dobrogea au trecut fn componenta statului roman, tnsa Rusia $i-a adjudecat cele trei judefe din sudul BasarabieL

Consecintele Tratatului de la Berlin pentru Romania

Avantaje: recunoafterea independenfei Incorporarea Dobrogei fi a Deltei Dunarii Dezavantaje: pierderea sudului Basarabiei Condi tii: acordarea dreptului de cetafenie pentru evrei despagubirea actionariior consortiului Stroussberg

c) Criza relatiilor romano-ruse Fozipa Rusiei la tratative fata de Romania, nesocotirea convenfiei de la 4 aprilie 1877 ca ?i politica de forta adoptata de trupele de ocupajie ce stajionau pe teritoriul Romaniei, to retragere din Balcani, au creat o stare ue animozitate 51 tensiune Intre cele doua tari. Mai mult, rufii au adoptat 0 politica de amenintare la adresa statului roman; trupele tariste au tntreprms preparative pentru a ocupa chiar capitala tarii. Confruntat cu o asemenea situatie, guvemul roman a luat masuri de concentrare a armatei In vestul Romaniei ?i i-a anuntat hotararea de a rezista militar impotriva unei eventuale agresiuni ruse$ti. Criza relatiilor romano-ruse nu a ramas fara urmari; In mediile politice roroanejti s-au manifestat putsmice resentimente fata, de Rusia, fapt ce a determinat reorientarea Romaniei In politica externa spre relafii pozitive cu AustroUngaria ?i Germania, ca 0 garantie a conservarii independentei $i integrita^ii. !n ciuda pierderilor suferite, a eforturilor imense depuse de statul roman, cucerirea independentei a marcat un moment liotarator tn afirmarea Romaniei modeme ca un stat liber; el de.venea un subiect important pe scena relatiilor internationale In ultimul sfert al secolului al XlX-lea, pani la primul razboi mondial. '

SCHIMB AREA STATUTULU1 INTERNATIONAL LA 1877-1878: OBJINEREA INDEPENDENTEI

Cuprinsul lectiei
1. FreEminarii politico-diplomatice in deceniul premergator razboiului a) Problema independentei nitre 1866 ?i 1875 b) 1875-1876: reizbucnirea crizei orientale c) Pregatirea politica ;l miiitara a razboiului; tratativele cu Rusia d) Proclamarea independence! 2. Participarea Romaniei la razboiul din 1877-1878 - Campania de la sudul Dunarii; luptele de la Plevna - Bilanful ostilitatilor: elogii si sacriilcii 3. Tratatele de pace

hitrebari $i probleme
1. Care au f o s t acfiunile prin intermediul carora statul roman a incercat sa obtina independenta p e cale diplom atics ? 2. Explicati evolutia contextului international tn care a izbucnit razJboiul din 1877. Care a fo stp o zitia puterilor europene in raport cu noul conflict? 3. Descriefi modul in care Romania i-a pregatit intrarea in razboi, precum f i actul declararii independentei. 4. Retinep:principalele operatiuni m ilitare la care aparticipat Rom&nia la 1877-1878. 5. Cunt se explicS racirea relatiilor dintre Romania f i Rusia la sfarfiiul razboiului? Apreciafi contributia Romaniei la purtarea razboiului, in raport cu cea a Rusiei. 6. Ce condifii au pu s marile puteri Romaniei pentru recunoafterea independentei? Erau ele justificate sau nu? Argumentafi.

LECTIA XII: VIATA POLITICA A ROMANIEI MODERNS (1878-1914)

1. Sistemul politic a! RoraSniei mod erne 2. Partide fi grupari politice 3. Caracteristici ale guvernariiin perioada 1876-1914

Sistemul politic romanesc fi-a definitivat contururile prin consolidarea dinasiiei, obtinerea independentei f i instituirea mecanismului de guvernare alternativa a celor doua mari partide, liberal f i conservator. Rolulprincipal in viata politica il au partidele, al&turi de suveran, ca arbitru fi factor de echilibru constitutional Disputelepolitice se consuma in prim ul rand la varf tn parlament, in conditiile in care participarea societatii la guvernare este inca una redusa. Doctrinele politice cristalizate acum propun viziuni alternative cu privire la caile de modernizare a Rom aniei Ele se reflecta in activitatea legislative fi guvernamentala, care ofera cadrulpentru o dezvoltare ampla a tuturor domeniilor de activitate. Liberalii propun un proces de dezvoltare accelerate, dupa m odelul evolufiilor occidentals, in timp ce conservatorii pledeaza pentru un progres mai lent, avand la baza specificul strudurilor locale. In practica guvernamentala insa, ambele partide actioneaza in sensul urtei m odem izari accentuate a legislafiei fi institutiilor.

1. Sistemul politic al RomSniei moderns

Sistemul politic al Romaniei modeme s-a organizat consolidat pe baza Constitutiei liberale de la 1866; lege fundamentals a statului, ea a creat un cadra democratic pentru desfa^urarea vietii politice. Procesui de democratizare resia a societatii romane^ti s-a realizat insa lent, pe masura maturizarii institutiilor politice, a dezvoltarii economice $i coiturale. a modificarii fi modemizarii mentalitatilor. Sistemul politic s-a articulat pe institutia monarhica, reprezentanta nationala (Parlamentul bicameral) $i pe partidele politice. a) Monarhia Monarhul a reprezentat una din institutiile fundamentale ale statului roman modem, cu rol de moderator i arbitru al intregii vieti publice. Constitutia oferea manarhului largi prerogative politice, militare, executive ?i legislative, ceea ce-i permitea sa joace un important roi de factor moderator si dmamizator al intregii activitati politice din tara, Pentru sporirea prestigiului monarhului i al tarii, la 9/21 septembrie 1878, Parlamentul a hotarat sa confere principelui Carol I titiul de Alteta Regaia; aceasta semnifica, de fapt, afirmarea unui nou statut i a unui prsstigiu sporit al Romaniei in relatiile intemationale. Proclamarea ?i recunoafterea independentei de stat a Romaniei a permis instaurarea regatului. La 14 martie 1881, Parlamentul tarii a votat legea prin care Romania devenea regat; la 10/22 mai 1881, Carol I ?i so|ia sa, Elisabeta de Wied, au fost Tncoronati, in cadrul unei impresionante festivity, ca rege ?i regina a Romaniei, monarhul primind coroana de otel realizata din tunurile capturate la Plevna. Noua titulatura a suveranilor ?i ridicarea Jarii la rangul de regat au sporit independenta $i prestigiul Romaniei in viata international! Cum Constitutia declara Romania monarhie sreditara, iar familia nu avea mo$tenitori directi, prin pactul de familie din 18 mai 1881 s-a reglementat succesiunea la tronul statului roman. Astfel, motenitor al tronului a fost proclamat printul Ferdinand de RohehzoSlemSigmaringen, nepotul de rate al regelui Carol I.
Regele ?i regina Romaniei

VIATA POLITICA a ROMANIEI MODERNE (1878-1914)

Succssiun*a la ivcTi tn familia regala a Romaniei

Din 1875, la Sinaia a Inceput ccnstruirea castelului Peie$, care va constitui refedinta familiei regale; in 1884 ?arlamentul a votat legea de mfiintare a Dcmeniilcr Corcanei. In calitate de monarh constitutional, regele Carol I a avut un roi insemrar in viata politica a Romaniei modeme. ?srsonalitate onestS ?i echilibrata, integru din punct de vedere moral, regeie a jdut 5a mcdersze cu pricepere disputele

L E C JIA X II politics 5: sa fnca sa eficient sistemul politic constitutional. El a actionat cu deosebita stiplete pentru bunui mers al treburildr tlni, a tocurajat modemizarea institutional^ a statului fi a sprijinit lupta nationals a roinaniior aflati sub stapanire straina. Spiritmodest 51 disciplinat, Carol I a dus el Tnsufi o viaia exemplara; a eliminat orice amestec in viata politica din partea reginsi Elisabeta, care s-a remarcat prin mcurajarea literelor fi artelor, investindu-se cu pasiune totr-o intensa activitate de patronaj cultural fi social. _ _ Beneficiind de cea mai lunga domnie din istoria tarii, 1866-1914, regele Carol I fi-a pus, fara todoiala, amprenta asupra intregii dezvoltari a Romaniei modeme. Dand dovada de un sirot politic abil, regele a colaborat fructuos cu oamenii politici ai tarii. personalitati putemice fi uneori dificiie: L C. Bratianu, D. A. Sturza, Lascar Catargiu, P. P. Carp, I. I. C. Bratianu etc.; a lacut fata cu demnitate turaror atacurilor antidinastice fi republicane, manifestandu-se ca un veritabil suveran constitutional, reufind sa-si asigure respectul consideratia colaboratorilor. b) Paria mental Parlamentul sau reprezentanta nationals era fbim s din cele doua camere: Adunarea deputa|ilor fi Senary., e. = reprezentat una din institutiiie fundamentals ale statnid reman modem. Conform legii electorale, anexa la Const:tut:;. Parlamentul se alegea pe baza unui vot cenzitar ce condtncna participarea la viafa politica de nivelul veniturilor obpnute prin activitati productive. Prin cele doua camere ale sale, el a devenit cadrul celor mai importante confruntari fi dezbateri cu privire la directiile de dezvoliare ale {aril fi la poiiticile fi Regina Elisabeta strategiile de modemizare ale statului romin. Dezbaterile to cadrul Parlamentului incepeau cu rostirea to fata camerelor reunite a mesajului tronului de regula T n luna noiembrie, la deschiderea corpurilor legiuitoare. Dezbaterile parlamentare se desfafurau pana to primavara, timp dc 4-5 luni, iar la tochiderea sesiunii parlamentare se formula raspunsul corpurilor legiuitoare la mesajul tronului. Parlamentul exercita dreptul de control asupra puterii executive prin urroarirea modului to care se aplicau legile tarii. In acest sens, deputatii fi senatorii adresau guvemului sau miniftrilor interpelari, in urma carora unii dintre miniftri erau pufi totr-o reala dificultate. Parlamentul Romaniei modeme a reprezentat, de asemenea, cea mai toalta tribunS a vietii publice, de unde s-au iacut auzite discursuri parlamentare pline de idei. Cele mai inalte conftiinte ale timpului fi-au facut cunoscute to acest cadru opiniile cu privire la diversele cai de modemizare a Rotn&niei; printre aceftia se remarca I. C. Bratianu, M. Kogalniceanu, V, Boerescu, C. A. Rosetti, L. Catargiu, T. Maiorescu, P. P. Carp, Take Ionescu, N. Iorga, P. S. Aurelian, V. Lascar, S. Haret etc. c) Doctrineie politics Problema cailor de dezvoltare adecvate Romaniei modeme a determinat vii fi contradictorii dezbateri ideologioe. intreaga viata politics a Romaniei a fost 0 permanenta confruntare de idei, de principii doctrinare, privind directiile, caile, ritmul dezvoltarii, domeniile prioritare fi maniera de abordare, totr-un cuvant, strategia constructiei societatii modeme. S-au cristalizat, astfel, to disputele de idei, supcrturi ideologice doctrinare care au orientat practica politica a partideior aflate la guvernare. Cele mai elaborate doctrine au fost liberalismul fi conservatorisimil, dar n-au lipsit nici altele, precum samanatorismul, poporanismul, socialismul, care, chiar daca n-au constituit suportui teoretic al vreunei guvemSri, au influentat intr-o mSsura insemnata ideile, conceptiile fi mentalitatile timpului. . - Doctrina liberals 0 doctrina liberals s-a cristalizat 0 data cu consolidarea partidului liberal; printre elementele sale constitutive remarcam: consolidarea politicc-economicS a tarii, stabiiitatea institutionala, protejarea fi tocurajarea industi-iei nationale, o participare conditionals a capitahilui strain In economia tarii, 0 politica financiara prudenta fi echilibrata. Liberalii recunofteau sxistenta unei probleme agrare, dar, fapt esential, ei se declarau aparatori ai proprietatii. Abia din 1910 au vizat 0 reforma agrara radicals, care sa rezclve gravele probleme ale lumii rurale romanefti. Doctrina liberals viza, de asemenea, democratizarea societatii prin largirea cadruiui vietii politice, domnia legilor lupta Impotriva practicii politicianiste, dar mai ales largirea dreptului de vot. In anii razboiului mondial, liberalii au prevazut in programul lor votul universal. Liberalismul romanesc, adept al devizei prin noi tofine, urmarea punerea in valoare a tuturor resurselor, catalizarea tuturor energiiior nationale fi a constituit factorui accelerarii dezvoltarii societatii modeme. 114

VIATA POLITICA
Bssw cts.~S51j :

ROMANIEI MODERNE (1878-1914)

R*

/ Programul Partidului Liberal din 1875

"Tara intreaga recunoafte ca regimul constinifional-parlamemar, unit! din cele p a tm puncte adoptate de adunarile rname din 1857, ca baza viitoarei organizafiuni a Romaniei, a devenit in ultimii ani o simpla fictiune. In fapt, guveniamdntui btmului p la c a inlocuit institufiunile noastre representative (...) j j !

te

: j
\ j j t j

In fapt, nit tnajoritdtile legislative formeaza ministerele, ci ministrii ifi fac j majoritatea fi mai ca putem zice unanimitatea legislated (...) i Acthitatea noastrapaiiamentard va urmdri cu energie realizarea urmdtoarelor principii:;
I. - Vom stand ca, in afacerile noastre exterioare, sa domneascd o politica romaneasca, o politico de pace; afa o voiesc vechile noastre tratate, incheiate cu Inalta ; Poarta, afa o voieste tratatul de Paris, afa voiefte interesul bine infeles al Romaniei. i Suntem dar decifi a combate orice politico, aventuroasd (...) ! 2. - In toate statsle europene, guvernele, oricare este natura lor, pun o deosebita | i mgrijire intru a ocroti bunul trai, intru a desvolta buna stare a claselor muncitoare, intru \ j a raspdndi instrucfiunea in mijlocul lor. Ministerul actual carmuefte aceasta {ard de un i j timp mai indehmgat dacatl'au avut toate celelalte ministers, de la 1866pana la 1870. El i ; insa n 'afdcut nim icpentru acestepopulafiuni f i mai cu deosebirepentru cele rurale (...) \ j Vom starui dar cu tot dinadinsul ca (...) soarta claselor muncitoare, de la prosperitatea \ j carora atdrna prosperitatea nafiunei intregi, sa se imbundtdfeascd in mod pozitiv. \ Vom reclama aplicarea legilor in privinfa invdtdmantului gratuit f i obligatoriu in \ j toata tarn. \ Vom reclama imparios capopulafiunile rurale sa reintre in legea comund f i sa ajungd \ j a avea f i ele ceea ce le lipsefte astazi cu totul: justifia populard (...) \ 4. - Cu toate laudele oficiale date imbundtdtirii finanfelor noastre, laude cari nu p o t | rezista la cea mai ufoard criticd, este mcontestabil f i chiar amicii guvernului o recunosc, ca j sarcinile fiscale ce apasa p e contribuabili an ajuns la nifte proporfiuni atdt de zdrobitoare, j incdt seacd toatd avufia publica f i privatd (...) Reducerea cheltuielilor publice este dar de neaparatd nevoie, in vedere mai ales de a desdrcina clasele muncitoare, cari, astazi, i ingenunchiate sub povara ddrilor, sunt osdndite a la p ld ti nu din econotniile lor, cari nu mai : exista, nici chiar din capitalul lor, care nu-l mai au, ci robindu-fi munca, f i nu numai pe cea | prezinte dar f i p e cea viitoare f i pe mai multi ani inainte (...) i 6. - Legilejudefene f i comunale, din nou reformate, in loc de a da farei o legislafiune mai j desvoltatd decat in trecut fi afa precum o prescrie Constitufiunea f i precum o reclama . necesitdtilepractice d e farei, au intemeiat o centralizare nepamenita, care intrunefte in mainile puterei executive toate in teresele judeislor f i comunelor. Aceste doua legi trebuesc imperios reformate, in vedere de a da localitdfilor o serioasa f i eficace independenta in conducerea afacerilor proprii. 7 . - Magistratura, clerul, corpul profesoral sunt astazi lipsite de orice independenta in indeplinirea misiunei lor. Personalul lor, lipsit de orice garanfie, este redus la rolul de simpli fimcfionari administration. Indeosebijustifiapusa in atdrnarea administratiunei a co n ten itd a mai f i a treia putere a Statului. Vom starui dar cu madormire ca o independenta saiutard sa fie asiguraia dsrului f i profesoratului, iarjnstifia sd fle ridicatd la inalfimea misiwiei sale, la gradul * deputere care este garantatd de Constitutiune fi ceruta de interesul cetdtenesc. j Centralizatiunea de mai sus a avut de efect faptul ca astazi interesele economics, j mateiiale ft morale d e tuturor claselor sociale sunt in atdrnarea guvernului. Activitatea j . cetafenilor, fortele f i inteligenta farei f i chiar a indhidului sunt restranse intr 'un cerc defier fi j centrald tinde din ce in ce mai mult de a cugeta f i a viefui singurd pentru tofi. 0 i nenea stare de lucniri prehingindu-se, va avea de efect a injosi caracterele, a conrupe j t umand, a indbufi in tard orice independenfa, orice activitate, orice viata. Aceasta a rfi : mcrala a natiunei. eformate cat mai curand legile administrative si chiar economice in vederea Jtotputermcia guvemamerjcdd, ir.izzz-a , activitatea f i traiul actend si independent zndividului fata cu Statul. j

w fi
fi
Mi-

ft

f i : p..
M
m

tr

'T:
f c :

1 ~ r~ H M a l& f-:

Apel catre alegatori Programul Partidului Conservator din 1888

In fa ta apropiatelor alegeri pentru Camera f i Senat, guvem ul se crede dator a expune Jdrii vederile sale asupra situa(iei interne fi a reformelor ce le reclama. (...) Relativ la situatia economica, cea dintai preocupare a noastra a trebuit sa fie soarta ' sdtenilor f i a meseriafilor. Intre danfii f i elementele conducatoare ale unui popor existd o 1 solidarifate de interese, care nu sepoate ignora Ja m o grea raspm dere nafinnala. A stdrpi \ f i prevent proletariatul in sate f i in orafe este idealul p e care 'I urmarim; f i ddnd sdteanului j toate inlesnirile putincioase pentru improprietarire, cautand, pre cat atdrna de guvem, a j i introduce o mai mare echitate in raporturile dintre proprietari fi sateni, procedand la o \ organizare administrativei care sa puna populafia la addpostul abuzurilor biurocratiei ; I inferioare, credem a realiza un progres serios. Cat pent>-u meseriafi f i lucrdtori, legea ; asupra meseriilor va stabiii intre danfii o puternicd asociare c e i va apara in contra ; 1 ignoranfei, a neajunsurilor bdtrdnefei f i a accidentelor. i In privinfa reformei administrative, prin proiectele de lege asupra organizarii \ j comunelor rurale f i asupra organizarii adm inistratei generate, s a deosebit cu desdvarfire I comuna rurala de cea urband f i s 'au hiat deasupra celei dintai sarcinile f i indatoririle i complicate ce o apasa astazi f i o impiedicd a avea o viafdproprie mai sandtoasa, bazatd p e j interesele ei firefti. Siguranta publica greu compromisa se va spori in m od sim fitor prin j mdrirea numarului fi micforarea circumscripfiilor agenfilor direct insarcinati cu paza ei si I totdeodatd se va reduce din administratia zilnicd a comunelor acel formalism sec, care nu | face decat a inlesni abuzurile f i vexafiunile de tot soiul. (...) Instituirea cdpitdniilor generale intinde aceasta descentralizare asupra tuturor I adminisirafiiior civile ale Statului, unde astazi enorma imbulzeald a lucrdrilor in birouriie j ministeriaie fa c e din ce in ce mai anevoioasa o solufiune grabnica f i data in cunoftinfd de cauzd a diverselor cestiuni. Proiectele de legi asupra organizarii comunelor urbane, asupra mfiinfdrii unei gendarmerii, asupra admilerii f i maintarii infuncfiunile administrative, asupra perceperd darilor comunale f i judetene, in fine, asupra modificdrilor de introdus in legea actuald electorald comunala f i judefeana, vor complecta organizarea proiectata f i vor form a un cod adm inistrate coordonat, care va cduta sd desvolte institufiunilefard a produce confuzia ce ar rezulta din o reformd prea radicala. In jtistifie, guvem ul propune Corpurilor Legiuitoare inamovibilitatea pentru curtile de apel, pentru prefedinfii de tribunale f i pentru judecatorii de instructie, acestea indeosebi pentru a f i la adaposl de banuiala mfluentelor guvemamentale. (...) In administrarea finanfelor, guvem ul ifi propune a remania unele din imposiie p e baze mai echitabile-, spre a putea desfiinfa acele ddri p e care opinia generala le considera ca mai ingreuitoare f i mai nearepte, precum taxa asupra rachiurilor f i spirturilor f i taxa de 5% asupra functionarilor; a reforma institufia creditelor agricole, a cdrar situapie inspird legitime ingrijiri, spre a micfora pagubele eventuale ce p o t aduce Statului fi spre a le pune in stare sd raspunda in realitate la necesitafile cultivatorilor, pentru care a u fo st create. (...) In departamentul cultelor f i al instruefhtmi publice sunt deocamdata doua mari trebuinfe de satisfdeut. Este intai imbunatafirea soartei clerului de mir; pentru acest scop, Sf. Sinod ifi va termina in sesiunea de toamna proiectul inceput pentru organizarea eparchiilor; iar o parte a mijloacelor materiale ceruie se va pro cw a din monopolizarea in favoarea preoliior mireni a j ,producerei f i vdnzdrei unor obiecte necesare cultului religios. A doua trebuintd urgentd este ntinderea invdfamdntului real; actualele gimnazii reale vo rfi complectate pdnd la 7 close (s 'a |cut mceputul cu cel din Braila), f i absolvenfilor li se va deschide intrarea legald lafacultafile I tie fi de medicina, precum f i la fcoala superioara de poduri fi fosele. O asemenea direcfie j yarfi a invdfamdntului public de la clasicismul exclusiv de astazi spre studiile mai j 2td(efte a spera accelerarsa mifcarii economice f i industriale f i mfrdnarea j

115

V IA JA POLITICA A ROMANIEI MODERNE (1878-1914) - Doctrina conservatoare; junitnismul Doctrina conservatoare a fost elaborata pe parcursul guvemarilor reah'zate de partidu! conservator, dar ea se origineaza In zestxea de idei a conservatorismului ?i tradifionalismului ideologic la nivel european. Initial, in mod pragmatic, Implinirea programului stabilit de adunarile ad-boc in 1857 a tinut locul unui fundament doctrinar, alaturi de teoriile jurumiste. Dupa 1881, conservatorii s-au aratat preocupati de elaborarea unei platforme doctrinale care sa sintetizeze i sa sustina teoretic politica urmata. Conservatorii erau adeptii dezvol&rii evolutive In toate domeniile, ai unui progres masurat, dar sigur, care sa nu puna in periool institutiile statului $i anumite interese de grup. In mod special conservatorii jimimi$ti au fost cei care s-au preocupat de elaborarea ieoretica a doctrinei; astfel, junimi?tii au facut o aspra critica a institutiilor modeme create dupa 1866, institutii care in opinia lor erau prea liberale. A.ceasta critica s-a concretizat In teoria foimelor fara fond. Dupa ei, institutiile modeme, copiate dupa modele europene, nu se adecvau Indeajuns realitatilor romane?ti. Junimiftii nu insistau Insa in sensui desfiin^arii lor, ci erau convinfi de necesitatea unei dezvoltari lente, dar continue a societatii romanefti. Doctrina conservatoare a minima) izat, In parte, rolul industriei, considered ca agriculture ji alte ramuri economics sunt cele care trebuie sa se bucure de prioritate. Conservatorii nu recunoteau existenta unei probleme agiare, de aceea considerau rascoalele ?i agitatiile t2raneti un rezultat al instiga|iilor provocate de liberali. Ei s-au aratat ostili largirii dreptului de vot, dar s-au aratat interesati de perfectionarea sistemului politic; nu s-au opus modernizarii, dar au Incercat sa o promoveze dupa propria lor conceptie, prin pastrarea unui echilibru. Din confruntarea acestor doua doctrine liberal! ?i conservatoare i din poiiticile izvorate din ele s-a nascut ritmul, mai accelerat sau mai lent, al modernizarii Romaniei In ultima jumatate a secolului al XlX-lea ?i In primele decenii ale secolului XX.

2. Partide $i grupari politice

Constitutia de la 1866 a determinat grupSrile ?i orientarile politice, In mod decisiv, sa se cristalizeze in partide politice modeme. Ilustrand principalele curente de gandirs politica, liberalismul i coiiservatorismul au gasit T n societatea romaneasca moderna adepti care sa le promoveze ?i sa le aplice la reaiitatile complexe ale statului roman. Dar, daca doctrinele au putut prinde contururi cat de cat elaborate, partidele politice au aparut In Romania moderna ca grupari de interese, mai mult sau mai putin opuse. Principalele partide care s-au conrruntat pe scena politica romaneasca T n epoca moderna au fost Partidul liberal i Partidul conservator; ele au participat la guvemarea tarii, legandii-ji numele de cele mai importante realizari ale Romaniei modeme. Alaturi de aceste douS partide s-au manifestat, de asemenea, grupari ?i dizidente, de la cele radicalliberale la cele conservatoare, trecand prin cele de orientare social-democrata sau socialist!

Ion C. Bratianu

Mihail Kogalniceanu

L E C flA XII Partidele politice din Romania moderna s-au integrat unei tipologii politice specifice timpului; ele au fost organizate dupa modelul bntanic, pe sistemul cluburiloi fi, datorita votului cenzitar, ele nu au fost niciodata partide de masa, cu un numar ridicat de membri, Erau mai degraba grupari de ter.nicieni fi oameni politici, o elita politica dispusa sa se implice in viata publica a tarii. a) Partidul National Liberal Partidul National Liberal a fost unui dintre principalele partide politice din istoria moderna romaneasca; el reprezenta interesele unor categorii largi de cetafeni, de la marii proprietari ?i intreprinzatori industriali, burghezia mica ?i mijlocie, la proprietarii agricoli fi la o parte din intelectualitate. Economic era legat de sistemul bancar national ?i promova cu precadere dezvoltarea industrial! Originea partidului o gasim in a?a-numita coaiitie de la Mazar-Pafa, o uniune de grupari liberale cdnstituita in 1S75. Liberalii publicau ziarol Alegatorul liber i promovau un program politic bazat pe idei progresiste, ce urmareau Diraitric A. Sturdza moderaizarea statului roman, respectarea legalitafii, descentralizarea administrative, democratizarea societatii romanefti. Printre personalitatile de marca ale partidului liberal s-au numarat I. C. Bratianu, C. A. Rosetti, D, A. Sturza, I. C. Bratianu, D. Bratianu, A. G. Golescu ?i altii. Liberalii au avut un rol insemnat in obtinerea independentei de stat a Romaniei fi au fost preocupati de intarirea prestigiului tarii in raporturile internationals. v_ sprijinit, de asemenea, lupta de eliberare national! a romaoilor din monarma a_strcungara, dar au folosit uneori aceasta lupta fi in scopuri politicianiste. In politica inter-1 liberalii au luat o serie de masuri pentru protejaiea fi incurajarsa economiei nationale, a sistemului bancar national, dupa iozinca prin noi infine. S-au preocupat in era!i masura de rezolvarea problemei agrare, promovand legi care sa imbunatateasca v-;=a satenilor, precum legea insurateilor sau legea casei rurale. Liberalii au militat pentru democratizarea vietii politice, pledand pentru modificarea sistemului colegiilor eiectorale; astfel, ei au fost principals aaepti ai modificarii Constitutiei, reufind la 1884 sa reduca numarul colegiilor eiectorale de la 4 la 3, ceea ce permitea o mai buna reprezentare a-cetafenilor in parlament. Dupa 1900, Partidul National Liberal fi-a consolidat pozitia tn viata politica a Romaniei gratis suflului proaspat adns de noua generatie de lideri politici in frunte cu 1 .1. C. Bratianu Ionei Bratianu fi I. G. Duca. Abard&nd un program liberal mai radical, ei au readus in partidul liberal o buna parte din elita intelectuala cu vederi de stanga. Noul program al partidului liberal, adoptat in 1913, s-a radicalizat prin Liderii Partidului avansarea celor doua reforme de substanta reclamate de reaiitatile politice fi socials National Liberal romanefti; reforma electoral! fi reforma agrara. - Grapari fi dizidente liberale Evident, ca orice partid politic modern, fi partidul liberal a fost traversal Ion C. Bratianu de tendinis fi framantari care au dat natters la dezertari fi dizidente politice. (1875-1891) Unele personaiitati liberale au trecut la alte partide, iar altele fi-au organizat Dnmitru Bratianu propriile lor partide. Astfel, in 1878, sub conducerea lui Vasile Conta fi Grigore (1891-1892) Cobalcescu, s-a desprins o grupare care a format Partidul Liberal Moderat. !n D. A, Sturdza 1880, Factiunea libera-.fi independenta condusa de Nicolae lonescu s-a aiaturat (1892-1908) Partidului Conservator: G. Vernescu a fost fi el liderul unui grup, numit Ion (Ionei) I. C. Bratianu liberalii sinceri, care s-au unit cu Factiunea libera fi independenta fi (1909-1927) conservatorii, formand Partidul Liberal-Conservator. 0 grupare cu totul special! au constituit-o liberalii radicali condufi de C. A. Rosetti; ei nu s-au desprins din randurile Partidului National Liberal, dar au militat consecvent pentru largirea dreptului de vot, libertatea presei fi o reforma agraxa radical! Gh. Panu a organizat Partidul Radical, ce sustinea reforma agrara, vohil universal, o noua legislate a muncii etc. Spirit republican initial, Gh. Panu a intrat in final in rindurile Partidului Conservator. In 1886, din Partidul Liberal s-au desprins tinerii liberali condufi de Nicolae Fleva, iar in anul urmator economists! P. S. Aurelian a constituit o noua grupare radicals, numita (dupa organul de presa Drapelul) gruparea drapelista, din care faceau parte B. tefanescuDelavrancea, A. D, Xenopol etc. ; Constituind una dintre cele mai importante forte politice ale tarii, Partidul National Liberal fi-a legat numeie de cele mai de seama realizari ale Romaniei modeme. reufind sa catalizeze energiile clasei politice romanefti. b) Partidul Conservator Partidul Conservator a reprezentat cealalta forta politica care s-a manifestat pe scena Romaniei modeme. El grupa categorii sociale dintre cele mai diverse, de la mari proprietari funciari fi elemente ale burgheziei bancare fi comerciale, pana la intelectuali de mare calitate. Printre personaiitatile de seama care au aciivat in randurile acestui partid J -$: > ': X \ IIl& f .*.j*- jtm ta H d M m m * 118

VIATA POLITICA A ROMANIEI MODERNE (1878-1914) Gi'UpUiH, idrtu iiiie, u iiiu e tiie ilb a ru le

1866-1909
liberalii radicali liberalii moderati - munteni - moldoveni fractiunea libera $i independenta

1878 Partidul National Liberal (1875) generojii tree de la socialists la liberaii

------ -------- = 9 -

Partidul Liberal Moderat

1899

gruparea radicals C. A. Rosetti W dupa 1SS1)

gruparea drapelista (dupa 1897)

1880

1S86

-------

tinerii liberaii (N. Fleva)

Partidul Radical (Gh. Panu)

Fractiunea libera ji independenta (Nicolae lonescu)

liberalii sinceri (Oh. Vemescu)

vor trees !a conservatori

tree la conscrvatori (1880) = Partidul Liberal Conservator

amintim pe Lascar Catargiu, M. Costache Epureana, Gh. Gr. Cantacuzino, P. P. Caip, Titu Maiorescu, Nicolae Filipescu, Take lonescu. Alexandru Margiiiloman, Theodor Rosetti etc. Organul de presa a! Partidului Conservator a fost ziarul TLmpuT, avandu-1 ca redactor, o vreme, pe Mihai Eminescu. Conservatorii erau adeptii unor principii evolutioniste, vizand un progres masurat, dar sigur, in toate domeniile de activitate. In politica ei erau adeptii tacticii pajilor marunti, incsrcand sa acorde dezvoltarea moderna cu tradifiile istorice nationale. In politica externa conservatorii s-au preocupat de intarirea independentei tarii, propunand un sistem de aiianta cu Puteriie Centrale, Austro-Ungaria fi Germania, ca raspuns la amenintarile Rusiei jarists; ei au sprijinlt insa ?i lupta de emancipare a romanilor din afara statului national. !n politica interna au urmarit cu consecventa conservarea proprietatii mari ?i mijlocii. propunand solutii morals pentru rezoivarea problemei agrare; au adoptat msa legi care

Lascar Catargiu

P strs ?. Carp

Tttu Maiorescu

119

disnuneau vanzarea catre tarani a unor proprietati ale statului, iar prin legea minelor, votata de conservafori in 1895, au stimulat dezvoltarea industdei nationale. Intr-o rnasura mai mare decat liberalii, conservatorii reprezentau o structura elitara, bazata pe organizarea in cluburi. Din Partidul Conservator racea parte gruparea junimista, in frunte cu P. P. Carp fi Titu Maiorescu. Intelectuali de marca, junimiftii au realizat o analiza critica a evolutiei urmate de societatea romaneasca, a reformelor realizate in deceniile de la mijlocul veacului al XlX-lea, lansand celebra teorie a formelor fara fond in cels din urma, juiiimiftii s-au unit cu conservatorii iar P. P. Carp a devenit pentru o vreme prefedintele partidului. Dm randurile conservatorilor s-au desprins grupari fi tendin$e sau personality de seama; astfel, in 1908, Take lonescu a parasit Partidul Conservator si fi-a format propriul partid, numit Partidul Conservator Democrat; acest partid milita pentru accelerarea ritmurilor de modemizare a Romaniei, iar in politica extema pentru reSatii mai apropiate cu Anglia i Franta. In 1909, Nicolae Iorga si A. C. Cuza au fondat Partidul National Democrat, ce sustinea idei nationalists, pigmentate cu accente antisemite. Dupa declanarea primului razboi mondial fi declararea neutralitatii, in Partidul Conservator s-au produs mai multe sciziuni: gruparea condusa de N. Filipescu s-a alaturat partidului lui Take lonescu, formand Partidul Conservator Nationalist, ce sustinea apropierea Romaniei de Antanta.

Conservatorismal politic

c) Alte curente fi tending politice Problemele Romaniei modeme, diversitatea programelor fi cailor de modemizare, precum si a solutiilor de re. 01 vare a unor insemnate chestiuni, ca industrializarsa, problema rurala etc. au condus la aparitia in viata politica fi a a/.or partide i grupari politice, cu orientari ideologice diverse, care au dat o mai mare complexitate viefii politice romanefti in aceasta epoca. - Grupari interesate de problemele lumii rurale Data fiind gravitatea problemei agrare, s-a incercat organizarea unui partid taranesc. Initiativa a venit din partea invatatorului Constantin Dobrescu-Axge?, in 1882, fi se baza pe un program ce dezvolta o serie dintre ideile c-onservatoare fi radicale cu privire la emanciparea economica fi morala a lumii rurale. Aceasta initiativa a fost reiuata mai tarziu de catre Vasile Kogalniceanu fi Ion Mihalache, mvatator din Topoloveni-Argsf. Problema rurala a suscitat un putemic interes din partea intelectualitatii, indeosebi in randul celei venite din lumea satuiui, care s-a apropiat de curente ideologice fi culturale precum samanatorismul fi poporanismul. In fruntea unor mifcari progresiste de regenerate a satelor printr-un fel de iluminism intarziat s-a plasat $i Spiru Haret, ministru liberal al instructiunii publice. Mifcarea propunea solutii concrete pentru rezolvarea chesriunii rurale, prin constituirea unor asodatii agricole fi a unor banci rurale. - Socialiftii Pe scena politica a Romaniei modeme s-a afirmat, in deceniile de la sfarfitul veacului XIX, mifcarea sociaiista. Numarul muncitorilor ir.dustriali nu era prea insemnat, dar ideile sociaiiste au fost propagate de catre intelectuali cu vederi de stanga, in paginile unor publicatii precum Romania viitoare, Contemporanul, Emanciparea, Revista sociala fi altele. Un rol marcaat in dezbaterile teoretice din jurul ideilor socialists l-a avut Constantin Dobrogeanu Gherea, autorul primului program socialist din Romania, intitulat Ce vor socialiftii romani? (1886). Au aparut, de asemenea, primele cercuri sociaiiste, cercuri muncitarefti fi cluburi muncitoresti. In 1893 s-a creat Partidul Social Democrat al Muncitorilor din Romania, in fruntea carda s-au aflat personalitap ca Ion Nadejde, Constantin Mille etc, Programul partiddui viza introducerea votdui universal, riscumpararea marii proprietati fi arendarea si taranilor, garantarea drepturilor politice fi economice ale muncitorilor. Prin tradarea generofilor la Congresul din 1899, partidul s-a dezorganizat; csi mai mul$i dintre liderii sai poiitici intelectuali au intrat in Partidul National Liberal. Mifcarea muncitoreasca fi ideile sociaiiste au continuat insa

VIATA POLITICA A ROMANIEI MODERNE (1878-1914) cn nrotno'''3t? pri". cercurik socialists fi orgsmzatiile sindicsle. In 1910 s-au pur bnz-Ic Partidului Social Dtmccrat din Romania. Dezbatand diverse aspecte ale vietii social-economice fi politice, mifcarea socialist! a dat o nota de cuioare suplimentara scenei politice romanefti. Socialists s-au pronuntat pentru o politica de industrializare a tarii, au propus solufii de expropriere fi desfiintare a marii proprietati. au afirmat necesitatea votului universal. * Viata politica a Romaniei modeme a fost deosebit de dinamica in a doua jumatate a secolului al XlX-lea fi la inceputu! secoluiui XX. Sistemul politic a fimctionat pe baza afa-numitului mecanism al rotativei guvernamentale acesta consta in faptul ca monarhul chema succesiv la guvernare unui din cele doua man partide, liberal fi conservator. Se diminuau astfel veleitatile, surprizele fi diversiunile de natura politica. Este adevarat, nu s-a reufit nici prin acest sistem eliminarea dizidentelor sau stoparea crearii unor noi partide, dar acest lucru nu a periclitat stabiiitatea sistemului politic romanesc.

Mecanismul altemarii la putere a celor doua partide guvernamentale

1. 2. 3. 4. 5. etc. Guvemul are increderea Parlamentului Suveranui numeste un guvem conservator Suveranul dizolva Parlamentul, guvemul organizeaza alegeri, pe care le cSftiga intotdeauna Suveranul numefte un guvem liberal Suveranul dizolva Parlamentul. guvemul organizeaza alegeri, pe care le caftiga intotdeauna guvem liberal guvem conservator guvem conservator guvem liberal guvem libera! in credere lipsa de incredere incredere lipsa de incredere incredere parlament iiberal parlament liberal parlament conservator parlament conservator parlament liberal

3. Characteristic! ale guvernarii in perioada 1876-1914

Perioada cuprinsa intre proclamarea mdependentei (1878) fi izbucnirea primului razboi mondial (1914) reprezinta in planul vietii politice o epoca ce a cunoscut, in general, guvemari stabile fi de lunga durata; ea a reprezentat epoca de maturizare efectiva a sistemului politic romanesc organizat pe baza rotativei guvernamentale, In ciuda aparitiei unor noi grupari politice, pentru a pSstra echilibrul, regele Carol I a apelat doar la cele doua partide man, Partidul National Liberal fi Partidul Conservator, chemate altemativ la guvernare la anuxnite intervale de timp. Marea guvernare liberals (1876-188S) reprezinta o perioada sinonima cu punerea in practica a programului de modemizare a societatii romanefti de catre cel mai important fi mai dinamic partid politic, Partidul National Liberal, Au fost adoptate o serie de importante masuri de natura economica f i tegi precum cea privind rasponsahilitatea ministerial^ organizarea camerelor rurale, organizarea invatamantuiui fi a armatei. Tot acum, diplomatia romaneasca a reufit sa otyina recunoafterea internationals a noului stat independent roman. S-a prociamat regatul fi s-a regiementat succesiunea la tron. Tot guvemul liberal condus de I. C. Bratianu a tmpus votarea legii domeniilor regale. In 1884. liberalii au reufit sa modifice Constitutia fi sa impuna reducerea numarului de colegii eiectorale de !a 4 la 3. In anul urmator, Biserica Ortodoxa Romana s-a prociamat autocefala, adica independenta in raport cu Patriarhia din Consiantinopol. Dupa o lunga guvernare, liberalii au fost Maturati in 1888 ca urmare a activitatii afa-namitei opozitii unite. Intre 1888 fi 1895 Romania va fi guvemata de catre ccnservatori fi junimifti; ei fi-au propus sa promoveze o serie de legi care vizau exploatarea bogatiilor soluiui fi subsolulni (legea minelor), legi privind regiementarea unor aspecte ale problemei agrare sau ocrodrea sociala. A urmat, intre 1895-1899, o noua guvernare liberala, desfafurata sub semnul unor dificultati legate de complicatiile mifcarii memorandiste a romanilor din Transilvania, ca fi de problema Dunarii.. Dupa un seurt interval (1899-1901), liberalii au venit din nou la guvernare intre 1901-19C4. Guvemarea conservatoare dintre 1905-1907 a fost inlrerupta brutal de revoltsie taranefti din 1907. Liberalii veniti la guvem in conditii de criza majora au fost preocupati in timpui guvemari! dintre 1907-1910 de elaborarea unei ieaisiaiii care sa rezoive criza societatii rurale romanefti. Abia mai tarziu, in 1913, Partidul Liberal a anuntat in nou! sau program necesitatea unei reforme agrare, realizata prin exproprierea marilor proprietati agricoie fi improprietarirea arar.ilor, ca fi introdacerea votului universal. !n 1914, Pariamentu! Romaniei a luat in dezbatere proiectele legislative ce vizau reforma electorala fi reforma agrara, dar izbucnirea primului razboi mondial a impus factorilor pciirici amanarea infaptuirii acestor reforme, care urmau sa schimbe radical fata tarii, pana dupa incheierea razboiului. 121

Guvernele Romaniei 1876-1914

Ion C. Bratianu iuL 1876-apr. 1881 Dumitru C. Bratianu apr.-iun. 1881 Ion C. Bratianu iun. 1881-mart. 1888 Theodor Rosetti mart. 1888-mart. 1889 Lascar Catargiu mart.-nov. 1889 George Manu nov. 1889-febr. 1891 Ion Emanuel Florescu febr.-nov. 1891 LascSr Catargiu nov. 1891-oct. 1895 D. A. Sturdza oct. 1895-nov. 1896 P. S. Aurelian nov. 1896-mart. 1897 D. A. Sturdza mart. 1897-apr. 1899 Gh. G. Cantacuzino apr. 1899-iul. 1900 P. P. Carp iul. 1900-febr. 1901 D. A. Siurdza febr. 1901-dec, 1904 Gh, G. Cantacuzino dec. 1904-mart. 1907 D. A. Sturdza mart. 1907-dec. 1908 Ion I. C. Bratianu dec. 1908-dec. 1910 P. P. Carp dec. 1910-mart. 1912 Titu Maiorescu mart. 1912-ian. 1914 Ion I. C. Bratianu ian. 1914-ian. 1918

Deceniile de la sfanjitul secolului al XlX-lea inceputul secolului XX au condos la organizarea, raaturizarea f; Rir.ctionarea noilor institutii politice modeme, a mecanismelor constitutional ale statului roman modem. Romania a parcurs in citeva decenii un drum dificil, cu transformari radicale, care i-au marcat mtreaga evolutie de-a lungul secolului X X

VIATA POLITICA A ROMANIEI MODERNE (1878-1914) CUjj tiilSU t IgCii&i

1. Sistemul politic al Romaniei m odeme a) Monarhia b) Parlamentul c) Doctrinele politice - Doctrina liberals - Doctrina conservatoare; junimismul 2. Partide ?i grupari politice a) Partidul National Liberal - Grupari $i dizidente liberale b) Partidul Conservator c) Alte curente $i ten dinte politice - Grupari interesate de problemele lumii rurale - Socialijtii 3. Caraeteristici ale guvernarii 5n perioada 3876-1914

Intrebari i probleme
1. Precizad eletnentele p e care se baza sistemul politic romanesc f i rolul ju cat de fiecare dintre acestea. 2. Ce masuri fi legi a u fo st adoptate in vederea consolidarii dinastiei? 3. Anaiizati rolul claseipolitice fi alpersonalitatiior In viata politica rom&neasciL Se poate vorbi de democratie in conditiile respective? 4. Faceti o coinparatie intre viziunea liberalii fi cea conservatoare cu privire la cdile de dezvoltare a Romaniei, Anaiizati argumenteie fiecareiparti, 5. Descriefi spectrul politic romanesc. Rapotiafi diversele partide, grupari fi dizidente la fragm ented de societate p e care le reprezinta. 6. Cum expkcati prezenta unor dizidente politice numeroase in sanul marilor partide politice? 7. Comparati perioadele de guvernare fi realizarile liberalilor fi conservatorilor. 8. Cum a moluat problema reformei agrare f i a celei eiectorale in programele partideior f i tn practica guvernarii?

LECTIA XIII: SOCIETATEA 1 ECONOMIA ROMANEASCA INTRE 1866 11914

1. Structuri demografice $3 sociale 2. Problemele lumii rurale 3. Modernizarea structurilor economice $i de civilizafie

Populatia Romaniei a cunoscut o crefiere spectaculoasa la sfarfitul secolului X IX f i la tnceputul celui urmator. D efi conditiile de trai ramaneau precare, s-a deposit totufipragul critic care menfinuse pana atunci evolufia demografica la cote scazute. Structura societatii este inca una tradifionala, majoritar far&neasca, dar urbanizarea fa ce progrese notab He. Masa populatiei rurale este confruntata cu marea problema a lipsei de pamant, generatoare de saracie f i de tulburari sociale majore, de tipul celor din 1907. La prima vedere, cauza este cea a distribufiei inegale a proprietdfii, concentrata in mdna mofierilor, dar in spatele ei se afta productivitatea extrem de redusi a muftcii agricole, efectuata cu mijloaceprimitive fi ineficiente. Modernizarea structurilor de civilizafie este mult mai vizibila la or of. Progresul industrial, urbanismul modern sau construirea de cai ferate pun in valoare noile resurse de dezvoltare ale societatii, in acord cu tendinteie majore europene.

1. Structuri demografice ?i sociale

Cea de-a doua jumatate a secolului al XlX-iea $i primele doua decenii din secolul XX reprezinta o perioada de ?-ra mutapi, care au schimbat intr-o maniera radicala structurile societatii romanefti. a) Populatia Din punct de vedere detnografic, avem de-a face cu cre?teri deosebit de semnificative ale tuturor indicatorilor; :j p opulatia Romaniei la 1860 era de 3.917.541 locuitori, la 1866 ea se ridica la 4.115.000 locuitori, atinge 4.479.813

Structura populapei Romaniei dupa cetafenie la 1899

Cetatenia t r^nini sapu?i strata! ausnc-ungan J germani bulgari rancezi greci itaiieni m?i sarbi turci alte state evrei evrei de protectie romana aifi straini de protectie romana TOTAL 7.190 1.848.122 10.083 2.659.517 124 2.037 1.181.243 2.762 267.808 22.072 5.956.690 193.282 58.142 4.187 877 256.488 Moldova 1.606.470 24.529 1.352 1.001 330 4.808 1.818 1.694 197 2.632 309 2.510 Muntenia 2.487.960 62.302 4.975 4.618 1.049 9.871 4.024 1.131 1.117 10.843 1.019 2.383 Oltenia 1.149.124 14.160 910 1.240 65 1.159 1.396 37 2.616 3.540 78 694 Dobrogea 245.742 3.117 399 1.105 120 4.219 1.603 1.339 59 5.974 220 272 Romania 5.489.296 104.108 7.736 7.964 1.564 20.057 8.841 4.201. 3.989 22.989 1.626 5.S59

SOCIETATEA SI ECONOMIA ROMANEASCA INTRE 1866 $1 1914 locuitori la 1377. 5.956.690 locuitori fn 1899 pentru a aiunse la 7.I60.6S2 in 1912. Densitatea populatiei era de 33 locuitori pe km2 tn 1866, 45.3 locuitori pe km 2 tn 1899. Crsfterea populatiei s-a datorat in primul rand sporului natural. Structure etnica a populatiei romSnesti in aceeasi perioada era relativ omogena; in 1899, 92% erau considered cetateni romani, 3,2% erau supu?i straini, 4,7% erau straini. RegatuI Romaniei era inainte de razboi un stat etnic aproape omogen. Din punct de vedere confesional, 91,5% erau ortodocfi, 4,5% mozaici, 2,5% catolici, 0,4% protestanfi, 0,7% mahomedani. In a doua jumatate a secolului al XlX-lea peste 80% din populatia farii locuia in mediul rural 3 avea ca principals ocupatie agricultura, ramura ce producea 2/3 din produsu! social. Inscrierea Rominiei pe coordonatele dezvoiterii modeme a condus la Insemnate mutadi. Ca urmare a jndustrializarii si a pauperizarii unei parti din populatia rurala, a crescut ponderea populatiei urbane. Dupa recensamantul din 1912, Romania avea 2.620 de con m e $i 72 de orase. Principalele ora$e erau: Bucure?ti, capitala tarii, avea 121.734 locuitori la 1859, iar la 1899 populatia lui se ridica la 276.178 locuitori; lajii aveau doar 65.745 locuitori la 1859 i 77.759 locuitori in 1899; Briila avea 15.769 locuitori in 1859, cu o cre$tere tnsemnata, pana la cifra de 56,330 locuitori, in 1899. Craiova avea tn 1859 21.521 locuitori, urcand la 45.579 tn ultimul an ai secolului al XlX-lea.

Stmctura confesionctfa a populatiei Romaniei la 1899

Romania / provincii ROMANIA Moldova Muntenia Oltenia Dobrogea Ortodoxa 72,5 55,7 80,5 86,9 74,3 Din 100 locuitori in consonele urbane, sunt de religie: ArmeaCatoProtes Mahomena ici ifca tants dana 0,4 1,4 19,0 5,6 0,9 4,4 6,4 7,6 2,8 0,3 . 2,1 1.1 1.1 0,1 0,2 0,3 12,2 0,6 0,2 0,0 1,8

Moza-

Lipoveana 0,2 0.2 0,2 2,2

38,7 10,6 4,1 5,6

Romania / provincii ROMANIA Moldova Muntenia Oltenia Dobrogea Ortodoxa 95,9 91,3 99,4 99,8 73,1

Mozaica 1.1 3,6 0,0 0,0 0,2

Din 100 locuitori in comuneie rurale. sunt de religie: Ar moaProtesMahome Catona lics tanta dani 1,8 4,9 0,4 0,2 2,0 0,2 0,1 0,1 0,0 2,4 0.7 0,0 0,0 0,0 16,7 0,0 0,1 0,0 0,2

Lipoveana 0,3 0,0 0,1 5,4

Pana la primul razboi mondial unele orae au cunoscut o cresters demografica destul de accelerate ca uimare a dezvoltarii tntreprinderilor industriale fi comerciaie. Astfel, tn Calara^i ritmu! de cretere a populatiei era de 968%, la Braila de 257%, la Gaiati cre?terea a fost de 140%, la Buzau de 142%, in timp ce la Bucure^ti procentul de cre?tere a fost de 127%. Dar fenomenui este mai complex, deoarece uneie oraje, cum erau de pilda cele din nordul Moldovei, vor inregistra o crefters mai redusa sau chiar o stagnare. In general, pentru perioada 1859-1899, populatia urbana a crescut cu aproximativ 90%, iar cea rurala cu 46%. b) Structara social! Structura sociaia a Romaniei modeme este, de asemenea, graitoare pentru ritaiurile ji proftmzimea procaseior de modemizare. Marii proprietari funciari au reprezentat un grup destul de neomogen; o parte erau de origine sociaia modesta. La fel stau lucrorile i in cazul burgheziei, o parte de extractie aristocratica, pe cand cea mai mare parte erau noi intrsprinzatori. Preferand liberalismul ca doctrina, burghezia romaneasca a reprezentat clasa cea mai dinaraica, impunandu-se tn activitatea de modemizare a tarii. Un toe tnsemnat in societatea romaneasca 1-a avut ciasa de mijloc; de origine plebeiana sau rurala, dar $i de origine straina, naturaiizata tn Romania, clasa de mijloc era eterogena, compunandu-se din liberi profesicni?ti, avooati, invatatori, preoti, intreprinzatori mijlocii, industrial, cotnercianti etc. Este categcria care a alimentat cu veritabila personality clasa politica $i intelectuala a Rominiei modeme. Gasa cea mai numeroasa o reprezenta insa taranimea. Patrunderea capitalismului tn agricultura a deterrainat insenmate diferentieri in cadrul clasei taraneti; avem de-a face cu fenamenul ccnsclidarii unei taranimi instarite ji, in paralei, cu o deteriorate materials, a taranimii sarace, a carei pauperizare se accentueaza. O parte a acestsi J5ram rai 125

paapcrizaic a alimsntat ncua categorie a tmmcitorilor industriali. ce va creste pe masura dezvoltarii industriei romanefti. O alta parte a lucratorilor industriali provenea din randul me?teugarilor ruisati ?i din categoriile urbane marginale, in 1900, numarul total al acestora era insa destul de scazut, atingandu-se cifra de 500.000 de membri ai familiilor miincitorejti.

2. Problemele lumii rurale

Datele statistice atestau preponderenta iuraii rurale T n 1905, ea reprezentand 91,9% din populatia Romaniei. Chestiunea rurala a fost si a ramas una din problemele fLmdamentale ale societafii romane?ti, care, in ciuda dezbaterilor furtunoase, nu i-a gasit o rezolvare satisfacatoare. a) I'Sranii fi proprietatea funciara Legea rurala din 1864 nu a rezolvat nici pe departe problemele societatii rurale. In ciuda unor masuri care s-au luat, precum legea msurateilor, pe totparcursul acestei perioade (1866-1914) problema rurala a rSmas acuta. Dificuitatile erau ilustrate de repartiria disproportionata a proprietatii funciare; astfel, la Tnceputul secolului XX, un numar de 7.790 de mari proprietari runciari detineau o data i jumatate mai mult pamant decat 957.287 de gospodarii tarane$ti. In aceeasi perioada, in 1903 de pilda, un numar de 300.000 de familii tarane^ti nu aveau pamant deloc, iar 423.403 familii posedau mai putin de 3 ha.

Principalele culiuri agricole din Romania: suprafe^e i recolte

Suprafaca/recoita 1866 Soprafata semanaturslor in total j Grau ; Pcnmb ! O n |i ovaz j Secara, mei, hrifca : Ahe olante Recolta cerealelor j Ksccfta graului ?.icolta porumbului 100 100 100 100 100 100 100 100 1876 154 142 143 194 154 504 116 291 % 1386 180 156 171 230 215 552 202 435

1896 213 200 200 276 189 474 386 393

1905 243 261 204 280 121 1.718 561 356

in lumea rurala romaneasca s-a produs in aceasta perioada un proces de concentrare a pamanturilor in mainile irilor proprietari funciari. Sistemul arendafiei, care a cunoscut in Romania o dezvoltare aparte, a agravat o data in plus taranimii.

Situatia tiintei de carte in Romania la 1899-1912

Categorii Populatia de la 7 ani In sus - ftiutori de carte -% 1899 4.694.288 1.032.743 22,0 1912 5.716.400 2.242.868 39,3

Lumea rurala romaneasca a fost comruntata i cu alte probleme aproape insurmontabile: conditil grele de viata. o siaba dotare cu animale $i mijloace de exploatare a pamantului, o stare igienico-sanitara precara etc, Toate acestea, dar in primul rand lipsa pamantului, au creat grave probleme. In ciuda interesului deosebit fata de chestiunea rurala, solutiile prcpuse nu reprezentau decat paleative. Cum conservatorii erau cei care militau T n cel mai Inait grad pentru proteqia proprietajii, s-a dorit rezolvarea problemei agrare prin solujii de compromis, prin vanzarea pamantului din proprietatea statului }i nu printr-o reforma agrara radical! Exploatarea muncii taranilor, conditiile dure ale Invoielilor agricols au provccat o atmosfera de neliniste, un climat de nemultumire care a expiodat, din cand in cand, in revolte taranesti. Situatia grea a lumii rurale a fost exploatata uneori Intr-o maniera politicianista, ceea ce a provocat izbucniri violente cu grave consecrate. Astfel, in martie 1888 liberalii au raspandit zvonul ca guvemul a decis o noua reforma agrara, dar ca unii proprietari s-ar impotrivi aplicarii ei. Tulburarile au izbucnit T n Campia Baraganului, la Urziceni, dar s-au extias cu repeziciune tn iudetele Prahova, Vla$ca, Ufov, Gog, Mehedinti, Vaslui, Suceava $i Neamt. Mecanismul revcltelor taranejti este tipic revolteior rurale din sccietatile traditicnaie: arderea ?i pradarea ccnacelor, distragerea documentelor de proprietate sau a registrelor de Tnvoieli agricole, iinpariirea rezervelor de cereaie 126

SOCIETATEA 1 ECONOMLA. ROMANEASCA INTRE 1866 1 1914

Productia medie la hectar in anii 1911-1915

CereaSe Grau Orz Ovaz Porumb Marea proprietate 12,1 (chin tale) 14,2 (chintals) 18,1 (chintale) 15,4 (chintale) Mica proprietate 10,5 (chintale) 12,2 (chintale) 15,3 (chintale) 12,7 (chmtale) Diferenta (%) 13,0 13,8 19,7 17,5

etc. fa cele din urmS, tulburarile stint oprite, ordinea este mstaurata, dar masurile de reglementare a situatiei s-au lasat mca afteptate. S-a propus doar vanzarea pamanturilor din proprietatea statului fi revizuirea unor proceduri ale legii invoielilor agrieole. Pe acest fundal de lipsuri, nemultumiri fi agiia^ii, rascoaleie din 1893, 1899 fi mai ales cea din 1907 au aratat gravitatea si profknzimea crizei de structura in care se zbatea Romania moderna. b) Rascoala din 1907 Rascoala din 1907 a izbucnit la 8/21 februarie in satul FlamSnzi, jud. Botofani, pe o mofie exploatata de trustul arendasesc Fischer. Jaranii au cenit administratorului mosiei incheierea unor invoieli agricole mai favorabile, dar acesta a refuzat categoric; drept urmare, taranii 1-au batut fi 1-au alungat. In scurta vreme, prin contagiune mentala, agitafiile taraneti s-au raspandit fi in alte sate fi comune din nordul Moldovei. Revolta taxanimii a debordat tn violente dramatice, care au dus la alungarea sau chiar linsarea unor proprietari fi arendafi, la devastarea unor sedii ale administratiei locale si a conaceior. In lima martie rascoala continua fi tn sudul tarii, in sate din Oltenia si Muntenia; au fost cuprinse de revolta locaiitati rurale din judetele Dolj, Romanaji, Vlafca, Teleorman fi Ilfov. Formele de manifestare ale revoltei populars au fost diverse: atacarea conaceior proprieiarilor, distrugerea liniilor de comunicatie, distrugerea registrelor de proprietate fi a ceior de invoieli agricole etc. Pentru a face fata acestei crize sociale de o mare amploare, autoritatile politice au recurs la masuri de mana forte; la 12/25 martie 1907 guvemul conservator a demisionat, locul sau fiind luat de un guvem liberal avandu-1 ca prim ministru pe D. A. Sturdza. Pentru linif tirea localitafilor rasculate, guvemul a facut apel la armata; au fost trimise unitati militare care au folosit in cateva cazuri f i artileria pentru stingerea rascoalei: la Bailesri, Stane?ti fi Hodivoaia. Au existat victims fi s-au operat numeroase arestari tn randul razvratitilor. In legatura cu numarul victimeior s-a speculat foarte mult; autoritatile au tncercat sa miaimalizeze cifra acestora, L I. C. Bratianu anuntand un numar de 419 victime din randul taranilor. Probabil cifta a fost mai ridicata, dar m nici un :az nu s-a ajuns la 11.000-12.000 de mor{i, cat estimau ziarele cu orientare de stanga, "Dimineafa si Adevarul . In sprijinul taranilor au luat pozi^ie favorabila intelectuali de marca, precum N. Iorga, I. L. Caragiale, Radu Rosetti, AL Vlahuta etc. Rascoala din 1907 a fost, fara indoiala, evenimentul care a scurt-circuitat sensibilitatea opiniei pubiice fi a clasei politice din Romania, impunand chestiunea agrarS in prim-planul preocuparilor politice fi sociale. Masurile n-au tntarziat sa apara; o noua lege a invoielilor agricole stabilea un plafon maxim de arenda, s-au infiintat Casa rurala f i bancile populare, care urmau sa faciliteze irecerea pamantului in proprietate taraneasca in condi|ii mai acceptable. Problema agrara a provocat mutafii in conceptiile socials ale ciasei politice romanefti, astfel ca pfina in preajma izbucnirii primului razbGi mondial liberalii au impus in programul lor politic necesitatea infaptuirii unei reforme agrare.

3. Modernizarea structurilor economics $1 de civllizatie

Romania celei de-a doua juxnatat: a secolului a! XlX-lea i a primelor decenii ale secolului urmStor a cunoscut un proces intens de modemizare. Acesta, insa, nu s-a realizat dupa aceleafi' ritmuri fi nu toate domemile de activitate au suferit consecinfe positive de pe urma sa. Ca in orice proces accelerat de modemizare, care dorea sincronizarea cu tarile europene prin arderea unor etape, s-au produs fi o serie de efecte secundare ale modernizarii, pe care le putem trace la capitolul nelmplinirilor. Evident, feptele sunt explicabile; pomirea de la un nivel de dezvoltare fnapoiat, lipsa resurselor financiare proprii. o slaba forta a burgheziei nationale, caracterul preponderent agrar al societatii romanesti etc. In ciuda acestei situatii, se cuvine sa remarcam faptul ca, mai aies dupa cucerirea independentei, avem de-a face cu un proces de creftere, vizibil tn toate planurile vietii sociale. a) Industrializarea Industriaiizarea a reprezentat una dintre coordonatele economice majore ale Romaniei modeme. A avut ioc un proces de dezvoltare industriali mcurajat de o legislate protectionist!, ce urmarea promovarea, procectia fi Incurajarea industriei nationale, S-a remarcat o creftere a mimarului mtreprinderilor industriale; astfel, in 1866 sxistau 236 mtreprinderi industriale, numirul lor crescand la 403 in 1893, atingand nivelul de 625 in 1901 fi 1,149 !n 1915. Cele mai dinamice ramuri de productie au fost industria moraritniui, a zaharului, a cimentului, hartiei, cherestelei, petrolului, siderurgiei, a transporturilor fi telecomimicaiiilor. Insuficienta capitalurilor nationale a facilitat patrunderea masiva a capitalului strain, atat sub forma impnmsuturilor de stat, cat fi a invesiifiilor directs^ uele mai msemnate domenii in care au patruns capitalurile strains au fost industries sxtracriva, forsstiera fi a zaharuiui. La nivel

LECTIA X3II

Dezvoltarea industriei in Romania pana la 1914

Categoria TOTAL Industria mare (mecanizata) Industria mica (meftefugareasca) Industrii speciale (mori, fierastraie, pive) numar 61.953 625 54.405 6.923 Unita ti % 100,0 1,0 87,8 11,2 Forta motrice C.P. 60.745 45.212 236 15.297 % 100,0 74,4 0,4 25,2 Personal numar 162.630 39,746 105.031 17.853 % 100,0 24,4 64,6 11,0

bancar, cca. 40% din capital era definut de bancile strains. in industria petrolului, 35% din capital era german, 25,2% englez, 13,1% olandez fi doar 5,5% romanesc. An cunoscut o mai intensa dezvoltare productia bunurilor de consum si exploatarea matsriilor prime, pe cand ramurile producatoare de mafini fi utilaje au rimas deficitare.

Comertul exterior al Romaniei intre 1852-1911

Anii (cate 5 ani) 1862-1866 1872-1876 1892-1896 1897-1901 1902-1906 1907-1911 mis lei 611,6 838,9 1.539,2 1.290,3 1.940,3 2.706,7 Export % 100 137 251 218 317 442 mii lei 355,1 596,7 1.875,6 1.588,5 1.624,3 2.192,4 Import % 100 168 528 447 471 620 Soldul balantei comerciale (+) 265,5 242,2 326,4 514,4 (-) 336,4 298,0

b) CredituI fi finanfele Creditul fi finantele au reprezentat fi ele un indicator al modernizarii. tnfiinfarea Bancii Nationale a Romaniei, la 1 decembrie 1880, a insemnat un moment important m modernizarea finantelor romanefti. Banca National! cumuJa fjncria de unica banca de emisiune, precum fi de banca comerciala central!; ea a constituit una dintre cele mai importante citadels ale liberaiilor. Pana la tnceputul secolului XX au mai fost mfiintate in jur de 27 de band: Banca general! romana (capital gsrman). Banca comertuiui din Craiova (capital romanesc), Banca de scont Bucurefti (capital romanesc), Banca agricola etc, Dupa 1900 s-au constituit Banca de credit roman (capital austriac), Banca Marmorosch-Blanck & Comp, (capital german, francez, maghiar fi romanesc). S-au mfiintat banci populare pentru sprijinirea micilor producatori agricoli. Astfel, tn preajma primului razboi mondial creditul romanesc era constituit fi relativ consolidat.

Salarii din perioada 1875-1920

Fimctia, gradul fi profesia Inginer fef c l II Contabil Arliitect ef gar! Impiegat de mif care Medic de circa Tipograf Maistru de atelier Mecanic de locomotiva Cantonier Salariu! (lei) 1875 665 150 480 250 175 100 120 200 225 60 1890 665 150 480 250 175 100 120 200 225 60 128 1905 594 178 500 207 163 100 114 200 207 60 1915 750 325 550 275 200 200 150 230 230 80 1920 1265 505 1170 430 315 390 390 390 130

SOCIETATEA 1 ECONOMIA ROMANEASCA lNTRE 1866 11914

Bucare^fli Sa tnceputul secolului XX

Bugetul Romaniei modeme a cunoscut o evclatie ascendent!- de la 1864 la 1914 s-a realizat o cretere a veniiiixilor de la 60,1 mil. lei la 608,5 mi!, lei, cheltuielile sporind de la 62,3 mil. lei la 512,2 mil. lei. Cele mai rnari sume din buget s-au cheltuit pentru realizarea retelei de cai ferate, poduri ?i alte dotari aferente, cheltuieli militare ?i echipament de aparare, construct!! coiare, institutii de cuitura si construct administrative. c) Caile de comunicatie Dinamica dezvoltarii cailor de comunicatie, a transporturilor, ofera dimensiunea rsala a modernizarii, Veacul al XlX-lea a fost secolu! locomotivei cu abur ?i al dnsmului de fier. indiceie modernizarii se aprecia in numarul de kilometri de cale ferata de care dispunea un stat. Reteaua de cai ferate a cunoscut crejteri insemnate, de la 1.229 km In 1878, la 3.549 km in 1914, Tot acum au fost construite cele mai importante gari (Gara de Nord din Bucuresti) sau instala{ii compiexe, precum podui de la Cemavodi Reteaua rutiera a cunoscut fi ea crejteri msemnaie, de !a 3.219 km in 1879 la peste 28.000 km in 1916. Transporturile navaie au realizat progrese insemnate prin inSinfarea in 1890 a Navigapei Fluviale Romans; iar cinci ani mai tarziu a Serviciului maritim roman. Au fost amenajate in aceasta perioada marile porturi Constanfa, Braila, Gaiati, Giiirgiu, in conexiune cu refeaua de c5i ferate. d) Urbanisisaul Uibanismul modem a reprezentat o components senmificativa a procesului de modemizare. Statul roman a facut in aceasta perioadS tm uriai efort pentru sistematizarea ri reconstrucpa oraselcr Romaniei, pentru ridicarea unor edificii publics care sa raspunda noilor exigence ale timpului In aceasta perioada s-au realizat primeie sistematizari aie principatelor crae ale fSrii dupa cerintele unui urbanism modem, s-au trasat largi cSi de acces i bulevarde, s-au construit cele mai impozante ediScii.

Palatal Adsiinistrativ dia Iasi

129

L E C JIA X n i

S tra d i din Galafi

Capitala Romaniei datoreazS acestei perioade coEStruc|ii care au rSmas ia fel de representative pana astazi, precum Banca Nationala, Ateneul Romin, PalatuI de Justice, Palatal CEC-uIui, Palatul Adunirii Deputafilor, Casa Ceatrali a Aimatei, Biblioteca Centrala Universitara etc. La Ia$i, s-au Inalfat in aceasta vreme clldirea Universitap, Teatrul National, Palatul Mitropoliei etc. * Eforturile in vederea industrializSrii, de modemizare a fmanfelor, a sistemului de credit, realizarea cSilor de comunieafie, urbanismul modem reflects, In cel mai Tnalt grad, nu numai eforturile imense depuse de statul roman, ci ?: o stare de spirit care a marcat profond mentaiitafile romanefti $i care martarissfte angajacsa deplini a societatii noastre in efortui de sincronizare cu civilizajia europeana a timpului.

Palatul AdntinUtrativ dia Craiova

130

SOCIETATEA 1 ECONOMIA ROMANEASCA fNTRE 1866 11914

Cuprinsul Icctiei
1. Structuri demografice $i sociale a) Populatia b) Structura sociaia 2. Problemele lumii rurale a) I'Sranii fi proprietatea funciara b) Rascoala din 1907 3. Modernizarea structurilor economice ji de civilizatie a) Iadustrializarea b) Creditul fi finantele c) Caile de comunicatie d) Urban ismul

inirebari i probleme
1. Urmariti dinamica f i structura populatiei din Romania, p e baza tabdelor statistice. Precizati care sunt principalele tendin g de evolutie. 2. Care au fo st cauzsle crefterii rapide a populatiei la sfarfitui secolului al X lX -iea f i la inceputul secolului XX? 3. Cum se prezinta structura socio-profesionala a Romaniei la sfarfitul secolului X IX in comparatie cu situatia de astazi? 4 . Care au fo st cauzele crizei sociale din lumea satului? 5. Descriefi evolufia f i modul de desfafurare a l r&scoalei faranefti din 1997. 6. A fo st justificata sau nu represiunea impotriva jaranilor? 7. Cum. a fo st folosita in scopuri politice f i ideologice problem a numarului de victime din timpul rSscoalei? 8. Care au fo st directiile de dezvoltare industriali a Romaniei? 9. Ce realizdri urbanistice din perioada studiata cunoafteti din propria experienfd?

LECTIA XIV: CULTURA ROMANEASCA MODERNA (1866-1914)

1. lastitudi de culturi 2. Curente culturale fi artistice

Cultura romdneasca tnregistreaza la sfarfitul secoluluiXJX si la tnceputul celui urmator una din cele mai wfloritoare perioade ale sale. Creafia artistica f i culturala se sincronizeaza deplin cu cea europeanti, reprezentand nu doar o imitafie reu^ita, ci o contribute valoroasa fi originala. Institutiile culturale create acum dan mSsura progresului tn acest domeniu f i oferi suportul m aterial fi organizational a l activit&tii intelectuaie. Academia, universitatile. lnva$amantulpublic de toate gradele reprezinta reperele acestui cadru institutional, ' Creatia artistica fi reflexia inielectuala se stm ctureaza in curente care contureazs ur. peisqj cultural bogat f i diversificat, racardat la tendinteis similare existente p e plan universal. Domeniile de creatie cultivate ilustreaza Intreaga gamd a unei culturi moderne, deschisa Lzrg tnspre societate.

Cea de-a doua jumatate a secolului al XlX-lea fi primele doua decenii ale secolului X X reprezirf : =: :I _: culturale majore. Este perioada clasica a culturii modeme romanefti, in care valorile culturale crea:; ~ --.-ngniiie artistice fi literare se vor sincroniza fi integra intr-o maniera organica In peisajul valorilor euro-pe-e. ;-u_ ~ _ ; cultura romaneasca se va impune acum prin creatii competitive pe plan universal, oferind solutii cuicrsle : - g r.3. ; 5: de cure valoare. Pe de alta parte, cultura modema rom in eis-l t Tngemanat pentru prima data Tn mod explicit r. institu|:icraalizat intr-o creatie omogena mfaprairile culturale fi artistice ale romanilor de pretutindesi. Este epoca in care au trait f i au creat titanii culturii romane, ic toate domeniile de creatie, dand Inalta expresie artistic! geniului creator romanesc: Mihai Eminescu, Ion Creanga, I. L. Caragiale, B. P. Hafdeu, N. Iorga, N. Grigorescu fi alfii, 1. Isstitutii de cultura Ajunsa in faza maturitafii depiine, cultura romana moderna s-a dotat cu institutii pe misura, ce au contribuit la dezvoltarea fi punerea in valoare a geniului fi talentuiui a numerofi creatori. a) Academia Prima institute culturala a tarii, in ordinea valoriu a fost Academia Romana. Constituita In 1866 ca o societate literara, din initiativa unor oameni de cultura -din toate provinciile. locuite de romani fi avand ca scop declarat stabilirea ortogtaSei, gramaticii fi a dictionaruid limbii romane, ea va deveni in 1867 Societatea Acaaemica Romana. Din 1872 Academia a admis printre membrii sa:, in afara de filologi sau istorici, fi personalitati din dcmeniul medicinei, ftiintelor naturale, economiei, geologiei etc. In 1879 s-a adoptat titulatura de Academia Romana, care-fi propunea ca obiectiv promovarea "cuirurii, limbii fi istoriei nationale, a literelor, ftiir.telcr fi artelor frumoase. 132

Bogdan Petriceica Hafdeu

CULTURA ROMANEASCA MODERNA (1866-1914) Organizata dupa modelul academiilor europene. Academia Rnmana cuprmdea trei sectfuni: literature, istorie si fritnte. Fiecare dintre acestea a numarat printre membrii sai personality prestigioase din toate domeniile creatiei. Astfel. din sectia literara a Academiei au Scut parte in aceasta perioada Timotei Cipariu, Titu Maiorescu, Vasile Alecsandri, August Treboniu Laurian, Bogdan Petriceicu Ha?deu, Costache Negruzzi, loan Slavici, George Cofbuc, Barbu tefanescu Delavrancea etc. La sectia istorica s-au remarcat nume prestigioase ca M. Kogalniceanu, George Barit, Al. Odobescu, V. A. Urechia, A. D. Xenopol, Dimitrie Onciu, loan Bogdan, Vasile Parvan, N. Iorga. Din secfia stiintifica a inaltului for au facut parte medicui Nicolae Kretzolescu, economijtii P. S. Aurelian fi Ion Ghica, fizicianul E. Bacaloglu, chimistii Nicolae Teclu ?i petru Poni, botanisrul Florian Porcius, geologul Grigors Cobalcescu, agronotnul fi economistul Ion lonescu de la Brad, matematicienii Spiru Haret, David Emanuel, Dimitrie Fompeiu, Gh. Titeica, inginerul Anghel Saligny, geologii Ludovic Mrazec, I. Simionescu, Gh. Munteanu-Murgoci, geograful Simion Mehedinti, biologul Grigore Aatipa, botanistul Dimitrie Brandza, medicii Victor Babe, Ion Cantacuzino, C. Istratd, Gh. Marinescu, biologul Emil Racovita etc. Academia Romana a numarat printre membrii sai cele mai Insemnate forte creatoare romanesti, iar prin colectiile.. bibliotecile si institutele sale a tezaurizat valori culturale inestimabile ale romSnilor de pretutindeni. b) Asociationismul cultural Alaturi de Academie s-au organizat fi au desfafurat o bogata activitate un numar impresionant de societal ?i asociatii culturale, care au animat fi dinamisat o efervescenfa creatoare in cele mai diverse domenii. Printre cele mai insemnate amintim: Societatea Junimea, fondata la Iai in 1863, Societatea culturala Ateneul Rc-maa (Bucurefti 1865), Societatea Filarmonica RomSna (Bucurefti 1868), Societatea pentru fondul de teatru roman (Deva 1870), Astra (Sibiu .1861), Amicii literaturii ji artei romane (Bucurefti 1895), Societatea pentru raspandirea gustului artistic in Romania Ileana (Bucurefti 1897), Liga culturala, Liga Desteptarsa etc. i-au desfafurat activitatea societal culturale ce aveau ca objective promovarea unor domenii foarte specializate: Societatea de arhitectura (Bucurefti 1897), Societatea scriitori'or romani (Bucuresti 1909) etc. Pentru promovarea artelor fi ftiintelor s-au organizat T n aceasta perioada colectil fi muzee care au tezaurizat inestimabile valori culturale, materials fi spirituale. Datorita educatiei fi gustului artistic rafinat al regelui Carol I i al reginei Elisabeta {Carmen Sylva, ca peed), famiiia regala a Romaniei a organizat o valoroasa colectie de arta, a patronat manifestarile artistice ale epocii, sprijinind fi stimuland material talents deosebite. in 1910 s-a organizat la Bucuresti primul muzeu de arta, care adapostea colectiile lui Anastase Simu. Tot acum s-a organizat Muzsul National de Arta Veche Romaneasca, Muzeu! de$tiinfe ale Naturii, Gradina Botanica din Carmen Sylva printre artijti Bucurefti, Filarmonica fi Opera (Teatrul Liric).

Institutii culturale c) tavafim anful Una dintre institutiile de baza ale culturii modeme, fcoala, a cunoscut T n aceasta perioada progrese Academia deosebite. InvatamSntul romanesc s-a sincronizat de-a 1866: Societatea literara romSnl lungul epocii modeme, in forma fi apoi in conpnutul sau, 1867: Societatea academica romSna cu cel european. S-a realizat acum, prin legi ?i regulamente 1879: Academia Romana___________ fcoiare modeme, un invatamaat unitar, la scara intregii |ari, S ocietal culturale de ia cel superior, isniversitar, la cei primar. 1863: Societatea Junimea In 1860 a luat fiinta Universitatea din lafi, iar in 1864 Universitatea din Bucuresti, institufii de cultura 1868: Societatea Filarmonica Romana prestigioase ale Romaniei modeme, cars au focalizat viata 1909: Societatea Scriitorilor Romani Stiintifica fi culturala a tarii. Alte institufii de invatamant Instinspi de invatamaat superior au lost organizate pentm a pregati cadre specializate: 1860: Universitatea din Iai Facultatea de Medicina, coala de Axte Frumoase, la 1864: Universitatea din Bucurssti Bucurefti fi la Iasi, Conservatorui de Muzica fi Arta 1864: invatamant primar gratuit Dramatica etc. Toate aceste isstitutii de invatamant superior au beneficiat de un corp prcfesoral cu o pregatire temeinica, obtinuta T n universitatiie europene de prestigiu. Pentru crearea unei elite intelectuale, statul roman modem a oferit burse de studiu in strainatate, contribuind astfel la circulatia valcrilor nationale fi la recunoafterea lor in. spafiul cultural european. Celelalte fcrme de invatamant au cunoscut fi els iransformari sensibile. Legea instrucfiunii publice din 1864 instituia invatamantul primar obligators fi gratuxt. Un rol insemnat in modernizarea invatamantului romanesc in
133

LECJTAXIV deceniile de ia cumpana dintre secole i-a revenit marelui om de cultura, pedagog, matematician ?i astronom, Spiru Haret El a organizat pe baze modeme invatamantul de toate gradele f i a initiat actiuni de culturalizare, alfabetizare fi de trezire a conftiintei publice In lumea satelor, prin intennediul corpului invatatorixnii rurale. Alaturi de invatamantul de stat, a continuat sa tonctioneze in Romania moderna un invatamant privat, mai ales liceal, ca fi invatamantul oonfesional. Din pacate insa, toate aceste eforturi de institutionalizare f i organizare n-au reufit sa dimimieze procentul mare de analfabeti. Conditiile de viata, economice fi sociale, au facut ca, mai ales in mediul rural, populatia rara ftiinta de carte sa ramana numeroasa pana la primul razboi mondial.

2. Curente culturale si artistice

Cultura romana moderna a reujit, intr-un interval istoric relativ scurt, sa ajunga la realizari de inalta valoare artistica. La fel ca fi scena politica, viata culturala a Romaniei modeme a fost traversata de tendinte diverse fi confradictorii, de confruntarea dintre traditionalism i modemitate. Au fost vizate in aceste dezbateri directiile culturale de urmat, criteriile ce trebuiau sa stea !a baza valorizarii actului creator. Orientarile fi tendintele s-au incadratin mifcarea ideilor europene, aducana in acelafi timp nota atat de specifica a spatiului spiritual romanesc. a) Curente culturale Romantismul a fost curentul cultura! care a cunoscut adeziunea unui mare numar de creatori din toate domeniile In deceniile de la mijlocul secolului al XlX-lea. Numeroase opere iiterare, artistice, creatii muzicale fi plastice se Incadreaza in spiritualitatea romantica. Spiritul critic s-a impus in cultura romana moderna o data cu curentul junimist, organizat in jurul societatii Junimea din Ia?i, ai carei principali animatori au fost Titu Maiorescu, P. P. Carp, Th. Rosetti si altii. Junimism:'. a reprezentat un curent complex de idei estetice, Iiterare ?i politice care au avut un insemnat rol in cultura romani Re is~ Convorbiri iiterare a gazduit in paginile sale cele mai insemnate dezbateri cu privire la critica formelor fara fond. la. directiile fi criteriile care ixebuie sa stea la baza dezvoltarii culturii romanefti. Spiritul critic, foarte pronunts: b dezbaterile de la Junimea, a realizat o opera de asanaie culturala, de promovare a valorilor culturale autennce. Ultimele decenii ale secolului al XlX-lea au oferit in peisajul cultural romanesc o efervescenta creaicare nemaiintalnita; curente estetice fi Iiterare s-au dezvoltat fi s-au concurat, oferind un spectacol cultural plm de idei ferr. ; de cea mai mare diversitate, Curenteie modemiste, pamasianismul fi simbolismul, au fost promovate in cadxul cenaclului LiterstoruT, in jurul personalitatii lui Alexandru Macedonski. Nevoia de angajare a artistului fi artei sale in social a fost sustinuta cu verva de Constantin Dobrogeanu-Gherea in paginile revistei Contemporanul. Ca o reactie la modernizarea structurilor de civiiizatie ce au dislocat valorile txaditionale, s-au nascut curente seo-romantice cu tenta social-politica, precum s5mSn2torismul fi poporanismui. Organizat in jurul revistei SamanatoruT, prhnul curent apromovat creatii culturale $i o ideologie marcate de nostalgia fata de valorile lumii rurale rraditionale, considerate a fi amenintate cu dislocarea totala o data cu modernizarea structurilor agrare. Curentul poporanist, organizat in jurul revistei Viata Romaneasca si ilustrat de Garabet Ibraileanu fi Constantin Stere, a militat pentru o arta care sa se inspire din specincul national, sa promoveze valorile autohtone fi sa le incadreze organic intre valorile culturale europene.

Curente ideologies (politice i culturale) la sfargitul secolului al XlX-lea i inceputul secolului XX

Janimismu! (Titu Maiorescu, P. R Carp, lacob Negruzzi) - organ de presa: Convorbiri Iiterare (1867) Curentul cultural de la revista Conteaiporanal (Constantin Dobrogeanu-Gherea) - organ de presa: < C ontemporanul (1881) * SamSn&torismu! (Nicolae lorga) - organ de presa: Saman&toml (1901) Poporanismul (Constantin Stere, Garabet Ibraileanu) - organ de presa: Mata romaneasca (1906) b) Artele plastice, .nsuzica ?i teatrui In domeniul artistic s-au conturat in aceste decenii marile domenii de creatie care au reliefat specificul national: arhitectura, sculptura, muzica fi teatrui, care au atins cote de inalta valoare. In arhitectura, ciasicismui a oferit inca solutii viabile, inainte de a fi afcandonat in favoarea tsndintelor estetice de inspiratie franceza fi a celor modemiste. Campionul acestui stil, Alexandru Orascu, a proiectat un mare numar de edificii publice momimentale, care au dat farmec marilor orase ale Romaniei modeme: Palatul Bancii Nationals (ridicat in anii 1883-1885), Ateneui Roman (1886-1892), Palatul de Justine (1890-1895), Palatul Ministerului Agriculturii 134

CULTURA ROMANEASCA MODERNA (1866-3914)

Ateneui Roman (i 896), Casa da Econotnii ?i Consemnathmi (1896-1900) etc. Rsflexele neoromantice au fost prezente in arhitectura din alte orase, pracurn Iasi (Palatul Culturii) sau la Castelul Peles. Prsoouparaa de a recupera solujii arhitecturale traditionale ?i de a realiza un stil specific romanesc s-a manifestat tn opera arhitacrului Ion Mincu si a elevilor sai. Fokssind mai aies elements ale stiiului brancovenesc, ei au

Curente cultuml-artfstice

Iiterare

Curente consacrate, dominants pana spre sfdr$itul secolului X IX

c
contir.uate de: Neo-ciasicism Nac-romantism Academism Traditionalism

Realismul

contsstate de:

135

LECJIA XIV creat un veritabil stil neoromanesc, ilustrat de edificii precum $coala de .Arhitectura, Primaria Capitalei, Casa . Minovici etc. : In pictura fi sculptura s-au remarcat de asemenea, ultimeie reminiscente ale clasicismulm, dar ?i mceputul fi manifestarea impresioaismultii. Au creaf a'cum,. lasand opers artistice de mare valoare, Theodor Aman, Gheorghe Tatarascu, Carol Storck etc., alaturi de mai tinerii artifti, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu fi )'tefan Luchian. Primii am ai secolului XX, desi dominati, de fonnele artistice i de spiritul academismului, au cunoscut o deschidere a artei romanefti spre idei fi forme modemiste. in aceasta vreme s-au remarcat man creatori ai artelor plastics i sculpturii, precum Gheorghe Patrafcu, Theodor Pallady, Constantin Brancusi, in sculptura, alaturi de C. Storck, s-au remarcat D. Paciurea, I. Georgescu etc. Expozitia jubiliara organizata la Bucurefti in 1906. peatru a inarca 40 de ani de domnie a regelui Carol I* a constitui: un moment de exceptie pentru arta romaneasca; k fsl. participarea Romaniei la expozitiile universale, orgamzats m diferite capitaSe europene in aceasta vreme. Viata muzicala a Romanies modeme a oferit c bogatie de genuri in care s-au realizat valori artistice d< mare calitate; s-au afirmat compozitorf cum au fast Ciprian Porumbescu, Eduard CaudeDa, Alexsacra Flechtenmacher, Gavril Muzicescu, Gheorghe Dima si t3narul George Enescu. Haricleea Darclee este doar una C iprian Porumbescu dintre vocile celebre care au impresionat publicul mclusrv pe marile scene lirice ale Europei. Tot acum s-a impus o r t i cramatica de valoare, cu actori de mare talent: Matei Millo, Mihail Pascallv, Aristita Romanescu, Constantin Nottara sc., care au valorificat creafia dramatica universala fi romaneasca, ridicand-o la Tnalte cote interpretative. Reflectand Tn mare masura problemele fi framfotarile procesului de modemizare, creatiiie cultural-artistice ale Romaniei modeme s-au situat, fara itidoiaia, la un nivel european fi au reufit sa impuna cultura fi genul creator national in scara de valori universale.

CULTURA ROMANEASCA MODERNA (1866-1914) C u p r in s u l le c tie i

1. Institufii de culturi a) Academia b) AsodafionisEnul cultural

c) Invi{ 2mantul
2. Curente culturale ?i artistice a) Curente culturale b) Artele plastice, muzica

teatrui

Intrebari i probleme
1. Enum eratiprincipalele tipuri da institufii culturale prezente in societatea romaneasca a timpului 2. Cars au fo st domeniile tiintifics $i intelectuale cultivate In m odpredilect la Academia Romana? 3. Anaiizati rolul societafilor i asociatiiior culturale In promovarea activitatii intelectuale. 4. Cum poate f i explicatd coexistenta unui invatamant dezvoltat de toate gradele cu un procentaj extrem de ridicat de analfabeti? 5. tncadrafi curentele culturale i artistice romanefti in contextul celor europene. Ce note de specificitateputeti detecia din acestpunct de vedere? 6. Au reprezentat institufffle culturale existente un cadru favorizant pentru ajirmarea talentelor individuate? Exemplificafipe cazuri concrete.

137

LECTLi XV: TRANSILVANIA IN PERIOADA NEOABSOLUTISTA (1849-1860)

1. Trasaturiie generate ale regimuiui 2. Organizarea politica $i administrativa 3. Reforme ?i masuri de modernizare

Anul 1849 a pus in fa ta Imperiului habsburgic problema prevenirii p e viitor a suferinfelor pricinuite de o revolutie f i a posibilitatii convietuiriipe mai departe a comunitafilor etnico-nationaie care il alcdtuiau. in acest sens, Viena recurge la o politica de reformism auioritar, dirijat de sus, avand ca scop modernizarea societatii p e o cale pafnica. Reorganizarea centralism a imperiului f i reformele de ordin administrativ, juridic fi economic au furnizat un cadru stabil de dezvoltare a societatii civile fi a economiei, cu pretul interzicerii aproape totale a implicat'd populatiei in viata politico. Pentru comunitatea romaneasca din Transilvania, perioada absolutista a insemnat o epoca de acumuldri lente, dar solide, in domeniul proprietatii agrare, invafdmdntului, al organizarii bisericii i viefii culturale, chiar daca liderii rdman profund nemultumiti de nerealizarea programuluipolitico-national a l revolufiei

1. Trasaturiie generate ale regimuiui

- O alternative ia revolutie In toamna anului 1849, o data ce revolutia a luat sfarit, Lmperiul austriac se vedea pus in feta a doua probleme ;=pitale pentru soarta sa i a popoarelor din cuprinsul monarfaiei: pe termen scurt, restabilirea cat mai rapida a ordinii a pacii i stabilitafii statului; pe termen lung, identificarea unor formule de organizare care sa previni pe viitor -szetarea revolutiei, adica a sufermtelor, a uriaselor pierderi umane 51 materiale aduse de catre aceasta. In rezolvarea acestor chestiuni, Curtea de ia Yiena pleca, pe de o parte, de la premisa ca gradul mare de iibertate oferit in mod neasteptat societatii de catre rastumlrile revolutionare a provocat, in cele din unna, numai necazuri ?i iifiincpi. Tendintele nationale ale popoarelor din imperiu, de pilda, lasate sa se manifeste liber in conditiile revolutiei, ia condus la conflicte ireductibile, imposibil de solutionat prin compromisuri reciproc acceptabile in cadrele propuse de xespectivele mi$cari.

tmparatul Franz Joseph despre perioada de dupa revolutia de la 1848 (diploma din oct 1860)
Cand am luat locul strabunilor mei, monorchia era data u n o r ' zguduiri \ cumplite; fi dupa 0 lupta foarte dureroasd pentru sentimentele cele de parinte alpatriei, \ a urmat, ca pretutindenea in ferile continentului european, cutreerate prin forta, nainte de \ toate necesitatea unei concenlrari mai stranse a puterei guvernamentale. \ Prosperitatea publica f i siguranja majorita{ei locuitorilor pacinici ai monarhiei 1 cereau aceasta, cacipasiunile involburate f i ciocnirile dureroase ale acelui mai de-aproape j trecut, facusera ca 0 mifcare libera a elementelor, cari cu pufin inainte se luptasera I duftnanefte, sd nu fie posibild. " /

138

TRANSILVANIA iN PERIOADA NEOABSOLUTIST A (1849-1860) Pe de alta parte, ccnducatorii monarbiei conftientizai! fi faptul ca situajia proasta de dinaintea revolufiei fiisese cauza. izbucnirii acesteia, ceea ce ducea la ideea necesitatii schimbarilor, a refannelor fi modernizarii, prin acele metode fi ia acele domenii ale viejii publice care sa nu afecteze stabiiitatea politica indispensabila imperiului, precum fi coexistenta pafnica a diferitelor componente aie acestuia. Absolutism fi modernizare Cele doua premise evocate au imprimat cele doua trasaturi esentiale, oarecum opuse, cu ajutorul carora a fost descrisa, etichetata fi judecata perioada 1849-1860: a) caracterul absolutist fi centralizat al regiirmlui, vizibil la nivelul vietii politice, al modului de guvernare, al relatiilor dintre stat si societate; b) reformismul si modernizarea, manifestaie indeosebi in domeniul economiei, al iavafamantului, culturii, justitiei sau administrate!. Primul aspect i-a firapat indeosebi pe contemporanii de orientari diferite nemultumiti de faptul ca revolutia nu le-a adus peste noapte materializarea idealurilor lor; ei, precum fi tradifia istoriografica pe care au inaugurat-o, au si denumit perioada drept epoca neoabsoiutista. Al doilea aspect era ilustradv pentru punctul de vedere al poiiticienilor conservatori care conduceau monarhia la acea data fi a fost luat apoi in considerars de istorici mai apropiap de zilele noastre, care fi-au pus nrmstoarea intrsbars; sohijiiie alternative propose de cei care criticau regimui erau oare suficient de realists, erau capabile sa faca fata cu adevarat problemeior extrem de complexe ale imperiului?

Imparatui Franz Joseph

Mecanismul guvernarii in monarhia austriaca in perioada neoabsoiutista

imparatui detine autoritatea suprema executivi ?i iegislativa

Ccnsiiiul imperial guverneaza ixnperiul

Guvernatorii civil! fi militari

ai provinciilor de coroana aplica deciziili puterii centraie

defin puterea exscutivS fi Iegislativa la nivel provincial * rasptind doar in fafa Consilitilui imperial

w o
N

Pref&ctii districtelor (cercurilor) au !n subordine toate autoritafiie administrative la nivel local

SOCIETATEA CIVILA 139

2. Organizarea politica si administrative Sa. vedem in continuare care erau metodele concrete prin care liderii monarhiei au incercat sa atinga cele doua obiective evocate: stabiiitatea p o litic a l modernizarea social-economica. a) Concepfia politics fi cadrul constitutional In plan politic, al conducerii statului fi al controlului aplicat societatii, mtreaga putere era concentrata tn mana organelor centrale. Conducerea se exercita exclusiv de sus In jos, iar societatea nu participa aproape cu nimic la luaxea deciziilor. Viena judeca fn felul urmator: societatea a avut puterea tn mainile sale in timpul revolutiei, dar a folosit-o intrun mod cu totul ineficient, rezultatul fiind razboiul civil fi conflictul, izbucnit nu doar intre stat si societate, ci 51 intre partile componente ale celei din urma. In aceste conditii continua rationamentui respectiv , deciziile ceie mai intelepte fi mai potrivite binelui general nu puteau avea ca sursa decat autoritatea centrala, fi nu societatea. Chiar 51 liberalii austrieci vor ajunge sa gandeasca in acest mod; pastrand principiul reprezentativitaiii, al participarii societafii la luarea deciziilor, ca pe un ideal de atins pe viitor, ei considerau ca aplicarea sa ar fi prematura, in raport cu gradul scazut de maturitate politica al populatiei imperiului, ca 5: cu structurile sale social-economice fi culturale inapoiate. Din punct de vedere al cadrului constitutional care status principals de guvernare ale monarhiei, ss poate nentiona faptul ca in perioada martie 1849 decembrie 1S51 a ramas formal in vigoare constitutia imperials acordata de Curte in focul revolutiei, cu prevederi liberale, de genui dreptului de aato-guvemare limitata al provinciilor sau ai principiului egalitatii in drepturi a tuturor nationalitatilor. Ea nu va fi Insa apiicata integral niciodata, iar in decembrie 1351 va fi chiar abrogate De acum inainte, pana in 1860, imperiul nu va mai avea 0 constitute, fiind guvemat pe baza carorva principii fixate de puterea centrala, interpretate f i aplicate in mod discretionar de catre aceasta. b) Organizarea poJitico-administrativa !a nivel central Imparatul (din decembrie 1848 domnea tin anil Franz Joseph) reprezenta autoritatea suprema executi-l ? .erislariva. El era ajutat in luarea deciziilor de un Consiliu imperial, compus din oameni de stat cu experier.-J- r : r ~ i resrezentativS a regimului era ministrul de interne, Alexander Bach, sub a carui autoritate se aflau, in materie guvsraatorii diferitelor provincii. Din punct de vedere administrativ, imperiul era impartit in provincii de coroana, dependente direct de Veca. cum ar fi Boemia, Galitia, Dalmatia, Ungaria, Transilvania, Voivodina sarbeasci fi Banatul Timifoarei, Bucovina etc.; in ulunele patru provincii mentionate era concentrata populatia romineasca din monarhie. Aceasta imparprs respecta, in iir:: mari, tradipa istorica In baza careia se structurasera de-a lungul timpului respectivele unitati politico-administrative. Zxistau ?i unele inovatii (cazui constituirii provinciei Banatului fi Voivodinei sau al despartirii Bucovinei de Galitia), care avsau in general rolul de a asigura un mai bun control al Vienei In teritoriu. Ungaria, de pilda, principalul rebel la 1848, e n "cedepsita prin detaarea unor comitate sudice, incorporate Banatului, ca fi a celor din Partium (Zarand, Crasna, Chioar, Solnocul de Mijloc), care revin in cadrul Transilvaniei. Nu doar maghiarii, ci fi liderii romani, a caror principals revendicare la 1848 1849 msese gruparea tuturor . x.ir.tiar din monarhie intr-o singura unitate politico-administrativa autonoma, subordonata direct Vienei, vor fi profund nsnakumiti de noua situatie. Ei vor protesta vehement, exprim&ndu-fi revendicarile In zeci de memorii adresate ismriSglor imperiale In perioada 1849 1851. Respingerea acestora va provoca 0 imensa frustrare In randui cooducitorilor pafoptifti, care vor avea sentimentul ca roadele victoriei obtinute alaturi de austrieci le-au fost furate.

Memorii romanefti inaintate Vienei dup& revolutie

oct. dec. ian. ian. ian. mart. * dec. 1849 1849 1850 1850 1850 1850 1850 - Petitia adresata guvemului austriac de catre delegafii banateni - Petitia lugojenilor catre imparat - Petitia episcopului Vasile Erdelyi catre imparat - Memorandul tnaintat guvemului austriac de catre delegada romana la Viena - Memorandul adiesat prim-ministrului Scbwarzenberg de catre episcopul aguna - Audienta a lui Avram lancu la Imparat - Memoriul adresat guvemului austriac de catre A. T. Laurian si S. Bamutiu

Revendicari Constituirea unei autonomii nationale a romanilor din Austria (Romanenland) Impartirea administrativa dupa criterii etnice a provinciilor locuite de romani Numirea de ftmctionari romani fi folosirea limbii romane m administrate Compensatii morale fi materiale pentru pierderile suferite in revolutie Imbunatatiri fcolaxe, facultate romineasca de drept

140

TRANSILVANIA IN PERIOADA NEOABSOLUTISTA (1849-1860) c) Organizarea provincial! Provinciile amintite srau conduse de catre guvematori care cumulau atribufiile civile fi militare fi a caror fimctie era aceea de a transmite si aplica decretele f i instmcfiunile puterii centrale. Ei erau recrutafi din rikidul inalfilor demnitari fi generali ai imperiului, si nu dintre personalitafile provinciei, cum fosese in general cazul pana atunci. !n Transilvania, vor ocupa aceasta fimctie feldmarefalul Ludwig von Wohlgemuth (1849 1851), prinfu! Karl von Schwarzenberg (1851 1858) fi printul Friedrich von Liechtenstein (1858 1861), guvematori care vor rezida la Sibiu, fi nu la Cluj capitala traditional! a Transilvaniei fi a eiitei provinciale, nohilimea maghiara. In spiritul regimului, guvematorul defines puterea Iegislativa fi executiva pe plan local, raspundea pentru actele sale doar fata de miniftrii din Viena fi nu in raport cu reprezentanfii populafiei locale, avea puteri aproape Delimitate in aplicarea instructiunilor primite. El nu convoca dieta fi se sprijinea in problemele administrative doar pe gubenuu, organ executiv alcatuit din fimctionari austrieci sau importati din alte provincii ale imperiului. Provinciile erau imparfite la randul lor in districte sau cercuri ( 6 , apoi 10, in Transilvania, 5 in Banat si Voivodina), iar acestea in subcercuri (in Transilvania existau 79 de subcercuri). Se desfiinfa astfel vechea imparfire administrativa in comitate. Pe aceeafi linie a uniformizarii administrative fi politice se inscris desfiintarea regimentelor de grani|a (rom&nefti fi secuiefti) fi a zonelor specials administrate de catre acestea (1851), precum fi limitarea autonomiei sasefii, Universitatea saf ilor pierzandu-fi functia juridica. in fruntea cercului unitatea administrativa de baza se afla un prefect, caruia i se subordonau toate autoritatile locale: administrafia, justifia, functionary fiscali, jandarmeria etc. d) Sistemul represiv Limba oficiala 51 cea a administratiei era germana, intregui sistem bazandu-se pe 0 birocrafie foarte vasta, originara din alte provincii ale imperiului fi, deci, fara nici o legatura cu eliteie locale, cu interesele particulare ale zonei in care ifi desfafura activitatea. Populatia era atent supravegheata, pentru a se conforma docil dispozitiilor regimului, prin intermediul unui aparat modem, excesiv chiar, de urmarirs a delicventilor fi a oricarui potential inamic al statului: politia orafelor, jandarmeria miiitarizata (apare in Transilvania din 1851) fi polifia politica secreta, care utiliza reisle de icformatori infiltrati in toate straturile societatii. Acestor institutii li se adsugau masuri cum ar fi menfinerea starii de asediu instituita in timpul revolutiei, regimui strict de supraveghere a presei, precum fi neacordarea de autorizatii pentru intrunirile publice, indeosebi pentru ceie cu caracter politic.

Sistemul represiv
Institufii: politia urbana jandarmeria politia politica secreta i retele de informatori - Masuri: * starea de asediu * cenzura presei interzicerea intrunirilor publice

3. Reforme $i masuri de m odemizare intre masurile de modemizare a admimstrafiei fi vietii publice se remarca: introducerea unui nou sistem fiscal, bazat pe suportarea egala a sarcinilor publice (existau impozire directs, pe pamant, pe casa fi pe venit. precum fi impozite indirecte, pe articolele de consum); inifierea unui sistem judiciar modem, realizata prin separarea justitiei de administrate (1850), prin introducerea noii proceduri penale fi a codului civil austriac (1852 1853). in domeniul confesional, regimui va duce o politics de promovare a catolicismuiui, care era de altfel religia raajoritatii populafiei imperiului, in ideea de a oferi un iiant suplimentar, alaturi de loiaiismul dinastic fi germanizarsa administratiei, unitatii spirituale a monarhiei. Jumatatea greco-catolica a pcpulafiei romanefti din Transilvania va beneficia fi ea de aceasta politica, prin ridicarea episcopiei unite din B!aj la rangul de mitropolie, in anul 1853. Acest act conferea bisericii greco-catolice ardelene independent fi prestigiu, precum fi posibilitafi mai mari de promovare a intereseior nafionale pe tgrim confesional fi 5colar. - Reforma agrara In plan social-economic, cea mai important! reforma s-a concretizat prin patentele (decretele) de desfiintare a iobagiei din 135j (pentru Ungana fi Banat) fi 1854 (pentru Transilvania). Consfintind legile de emancipare a taranimii votate de catre dieta Ungariei fi cea a Transilvaniei la 184S, noile reglemeatiri incearca sa rezolve dificiieie probleme practice legate de aplicarea legilor respective. Foftii iobagi sunt impropnetariti pe Icturile pe care le detineau, punandu-se astfel bazele procesului de formare a unei proprietati fimciare mijlocii in Transilvania. Principaiii benenciari ai acestui proces au fost faranii romani, cei mai numerofi iobagi din perioada anterioara. In acelafi timp, jeierii, tarani fara pamant m folosinta, sunt emancipafj si ei, prin despagubire, de servitutile feudale, unnand sa intre in relatii de tip contractual cu detinatorii de proprietati fimciare.

LECTIA XV

Biserica greco-caiotica din Transilvania la 1853-1855

Se creeaza astfel premisele unei dezvoltari de tip capitalist in agricultura Transilvaniei, structural relan-. echilibrat pe trei segmente ale binomului proprietate funciaraforta de munca: a) mentinerea unei mari prcprienu b) constituirea unei proprietati mici ?i ir.ijlocii viabile; c) disponibilizarea unui proletariat agricol, a carui forts de : .z z i va fi absorbita de primeie doua segmente, de Industrie ?i minerit, iar ulterior de emigrarea in Romania sau pests oceca. AceastS reforma agrara, infaptuita cu un deceniu inaintea celei a iui Cuza, a reu$it sa evite intr-o masuri -.raporisnta procesul de faramitare generalizata a proprietatii tarane^ti pe care II vom mtalni in regatul Remade:. In -onsecmta, desi avea o suprafata agricola mult mai redusa i mai pufin fertila, Transilvania nu va cunoafte o rascca'J ce gen'al celei din 1907. - Bilan|ul regimului fa concluzie, se poate aprecia ca noua organizare de stat ?i reformele introduse tn perioada 1849 1860, de?i au f: ~ isiaptuite fara concursul societatii ?i adeseori in opozitie deschisa cu tendintele din sanul acesteia, au reprezentat -e-.ri Transilvania un categoric pas inainte in sensul modernizarii generate, a statului ?i a societatii; aceasta atat in raport : . sis^nu] premodem existent inainte, cat i cu scurta perioada a puterii militare exercitate de revolutie, fie ea maghiara ; i - romaneasca. Sub anumite aspecte, in mod paradoxal, regimui Bach nu a Scut altceva decat sa consolideze unele < .--mhari prefigurate la 1848, evident, cu mijloace total diferite, dar i cu rezultate mai sigure. Aceasta nu inseamna insa ca reujita a fost deplina. Guvemarea prin insiructiuni secrete transmise fimcfionarilor sriini, feptui ca imparatul putea emite si revoca hotarari fara nici un control al eficientei acestora din partea societatii, gaea ca profesionalismul aparatului administrativ sa fie anulat de provizoratu! i arbitrariul inerente oricarui sistem absolutist i centralizat. Lipsa transparentei politice a participarii cetatenilor la rezolvarea problemelor vietii publice race intotdeauna, mai devreme sau mai tarziu, la o proasta fimcionare a sistemului politic care intrstine astfe! de practici. !n anii 1859 1860, ele vor aduce i sfarjitul regimului Bach.

142

TRANSILVANIA IN PERIOADA NEOABSOLUTIST A (1849-1860)

Cuprinsul lectiei
1. TrSsSturile generate ale regimului - O alternadva la revolujae - Absolutism 51 modemizare 2. Organizarea politics fi administrativa a) Concepfia politica $i cadrul constitutional b) Organizarea poiitico-adininlstrativa la nivel central c) Organizarea provin cial d) Sistemul represiv 3. Reforme ;i masuri de modemizare - Reforma agrara - Btlantul regimului

latrebari $i probleme
1. Care au fo st motivele care au determinat Viena sd introduca regimui neoabsolutist? 2. Era posihilS realizarea reformelor intr-un stat condus in m od autoritar? 3. Faced 0 comparable intre politica lui Mihail Sturdza in Moldova, guvernarea autoritard a lui Cuza fi regimui austriac neoabsolutist Identificafi elements de asemanare fi deosebiri 4. Descried organele puterii centrale f i structurile administratiei locale din imperiu; anaiizati ntecanismul de luars a deciziilor. 5. Enumerati mijloacele de represiune f i control ale statului asupra societatii ft institutiile care asigurau indeplinirea acestor funcpL 6. Enumerati principalele reforme introduse in monarhia austriaca. 7. Ce efecte a avut legislatia agrara din 1853-1854 asupra dezvoltarii societatii romanefti? 8. Faced o evaluare globala a regimului. Care au fo st reaiizartte f i neimplinirile sale, raportate la programul anterior ai revolutiei, la revendicarile sociei&tii, dar f i la posibiiitatile practice de rezolvare a problemeior in contextul dot?

LECTL4 XVI: TRANSILVANIA IN PERIOADA REGIMULUI LIBERAL: 1860-1866

1. Instanrarea regimului 2. Dieta Transilvaniei de la Sibiu (1863-1864) 3. Spre o noua schimbare de regim (1864-1866)

Dandu-fi seama ca lipsa de participare a societatii la luarea deciziilor genereazd o slaba calitate f i eficien{a a actului de guvernare, Viena introduce in 1860 un nou regim politic, care transfera o parte importanta a autoritafli unor organe locale reprezmiative, cu atributii executive fi legislative, constitute la nivelul provinciilor istorice ale imperiului in conditiile in care natioitalitdfile m aiputernice din imperiu (maghiarii, cehii f i croapi) consider& ca autonomia acordaia este insuficienta, Viena se va baza p e sprijinul g ru p u rih r mai defavorizate. Ront&nii vor profsta mult de p e urma acestei conjuncturi, ajungand sd doming dieta p ro v in c ia l a Transilvaniei f i sa impund un p a ck et legislativ in sensul program ului lor naponal Pe asemenea baze, Viena nu va reufi insa sd asigure un sprijin sujicient acestui regim, ceea ce o va determina sd se indrepte spre cel mai important partener social aflat la indemana, elita politica maghiara. Noua orientare va avea printre consecintele sale alipirea Transilvaniei la Ungaria, in sensul programului national maghiar.

1. Instaurarea regimului
Jnfrangerea miiitara suferita de Austria in razboiul purtat cu Franfa fi Sardinia (1859), soldata cu pierderea Lombardiei, 1-a convins pe imparat ca regimui politic introdus tn anii 1849 1851 nu reuefte sa asigure conditiile r.acesare dezvoltarii imperiului. Pentru ca actul guvernarii sa devina eficient iar nemultumirile interne sa nu pericliieze stabiiitatea statului, devenea necesara gasirea modalitatilor prin care societatea sa fie cooptata la luarea deciziilor. a) Noua organizare a imperiului Diploma din octombrie 1860 fi patenta din februarie 1861 erau cele doua acte cu valoare constitutionals, smise de imparat care statuau noua organizare a imperiului, in mod cert, una liberals in raport cu perioada anterioara. Potrivit lor, era restabiiita autonomia provinciilor istorice ale monarhiei, care T i redobandeau institupile i competentele in naierie de politica fi administrate locala, Pentru Transilvania, de pilda, se reinfunteaza Cancelaria aulicJ de ia Viena, noul gubemiu va fi format din personalitati ale provinciei, se restabilesc vechile unitati administrative, comitatele, iar in 1863 va fi convocata dieta. Aceste masuri de descentralizare, de deplasare a deciziei spre nivelurile de jos, erau contrabalansate prin inriintarea unor organe centrale, cu rolul de a hotari in problemele cu caracter general. Parlamentul central din Viena, ai carui mernbri erau desemnati de catre dietele provinciate, urma sa fie institutia definitorie pentru acest sistem federalist, care incerca sa Imbine centralismul cu autonomia locala, pe o baza constitutionals fi reprezentativa. Principalul autor al acestei conceptii de guvernare era noul prim-ministru, Anton von Schmerling. b) Reacfii fi atitudini ale romanilor In fata noilor perspective care se deschideaxi, elitele romanefti din Transilvania reactioneaza printr-o activitate politica energica, ale carei ecouri se ras&ang in toate straturile societatii. Liderii ardeleni subscriu acum la formula federalismului istoric, concretizata prin autonomia Transilvaniei. La fel procedeaza banatenii, care, in fata perspective! revenirii Banatului la Ungaria, opteaza fi ei pentru ideea autonomiei provinciei. fmparatul insS, consecvent ideii restaurarii entitatilor politico-administrative consacrate de experienja istorica fi, in aceiafi timp, dorind sa anuleze masurile punitive la adresa Ungariei adoptate in perioada absolutists, readuce Banatul fi comitatele din Partium (Zarand, Crasr.a etc.) sub autoritatea Pestei. !n situatia creata, rcmanii din Ungaria se vor orienta, m general, In directia participarii la viata politica maghiara, afa dup& cum o facusera fi la 1848, susfinandu-fi in acest cadru programul national. Mai rezervati in acest sens al participSrii sunt o parte a banajenilor (Andrei Mocioni) sau cei din Zarand (Iosif Hodof). In alegeriie pentru dieta maghiara organizate in 1861, romanii din Ungaria vor reosi sa obtina 19 locuri de deputati, la care se adaugau cei patru 144

TRANSILVANIA !N PERIOADA REGIMULUI LIBERAL: 1860-1866

Diploma imperiala din octombrie 1869

"Noi, Fm ncisc Iosif I, din gratia lui Dumnezeu imparat alAustriei, rege al Ungariei al Boemiei, aiLodomeriei, Venefiei, Galifiei, Iliriei etc. (...) Avdnd in vedere, ca elementele institufiunilor cotnune organice f i ale cooperdrei j organice s 'au inmidtit fi intarit prin egalitatea tuturor supufilor nofiri in fa fa legei, prin liberul esercifiti al religiei, garantat pentru tot:, prin capacitates de a purta oficii publice j independent de stare f i de naftere, prin datorinia comund f i egald de inrolare tn armata fi j de contribute, ce cade asupra tuturor, prin desfiinfarea iobagiei f i delaturarea liniei de j vamd in monarchia noastra; i Avdnd mai departs in vedere, ca la concentrarea pitterii de stat in toate ferile | continentuhd european, deliberarea comund asupra celor mai inalte probleme de stat ( pentru siguranfa monarchiei noastre f i prosperitatea singuraticelor regate f i feri a ajuns a f i o trebidnta imperative: noi, pentru a aplana diferinfele ce existasera mai nainte in 'j regatele f i ferile noastre f i in scopid ca supufii noftri sd ieie parte amesurata la ! legislafiune f i administratiune, pe temeiul sanctiunei pragmatice fi in vigoarea deplinei j noastre potestdfi, am aflat cu cale a hotdri f i a ordona, spre indreptar noua f i clironomilor noftri legiuifi in domnie, ca lege fundamentals, stabila f i irevocabild de stat, urmatoarele: 1. Dreptul de a da legi, de a le schimba fi fterge, se va exersa de catra noi f i de urmafii noftri numai cu conlucrarea dietelor, chemate in mod legal, respective cu a senatului imperial, la care dietele vor trimite numerul membrilor stabilit de m i. 2. Toate agendele legislafiunei, cari se reduc la drepturi, datorinfe f i interese comune tuturor regatelorfi ferilor noastre, la legislafiunea despi-e monetdrie, bani fi credit, despre vami f i afaceri comerciale, despre basele fundamentale ale unei band de note de stat f i legislafiunea referitoare la principiile regularei poftelor, telegrafehr f i ale drumurilor de fer, despre modul, modalitatea f i ordinea datorinfelor militare, in viitor au sd fie perti-actate f i decise in infeles constitutional ft cu senatul imperial, asemenea f i repartarea de contribufiuni none fi de imposite, apoi urcarea contribufiunilor fi taxelor ce se afla in fiinfa, mai v&rtos, urcarea prefului sarei f i luarea de imprumuturi noue in conformitate cu decretul nostru din 17 lulie I860. Tot afa f i conversiimea daioriilor de stat esistente fi vinderea, schimbarea sau indatorirea proprietafii nemiscatoare de stat, numai cu invoirea senatului are sa se dispuna. In fins, esaminarea fi votarea bodgetului de spese de stat pentru anttl viitor, cum f i censurarea bilanpurilor, socotelilor de stat f i a resultatelor administrafiunei anuale a finanfelor, are sd se fa ca cu conlucrarea senatului imperial. 3. Toate celelalte obiecte de legislafiune, necuprinse in punctele precedente, se vor resolva in mod constitutional in f i cu respectivele diete, anume: in regatele f i ferile aparfinatoare la coroana ungureascd in infelesul constitufiunilor lor de mai nainte, ea r'in celelalte regate fi feri ale noastre, in infelesul f i in conformitate cu statutele provinciate. Dupa-ce totufi, afard de ferile coroanei ungurefti, in privinfa celorlalte obiecte de legislafiune, cari nu cad in esclusiva competenfa a senatului imperial, pentru celelalte feri ate noastre s 'a susfinut de un lung fir de ani o pertractare fi resolvare comund, ne reservam dreptul de a face, ca f i asemenea obiecte sd fie pertractaie cu cooperarea constitutional a senatului imperial pe langa consultarea senatorilor imperiali din aceste feri. Desbaterea comund se poate intdmpla fi atunci, cand unele obiecte nu cad in competenfa senatului imperial, d a r' camerile respective cer f i propun sd se pertracteze acolo. 4. Aceasta diploma, m pardteascd sd se ieie numaidecdt in pdstrare in archivele din regatele f i ferile noastre, sa se inarticuleze la timpul sau in legile ferei in textul [utentic f i in limbele patriei. Urmafii noftri vor avea intru asemenea sd confirme cu lor subscriere aceasta diploma indata la suirea lo rp e tron, fis d o trimitd lafiecare unde va f i trecuta in legile ferii. credinfa noastra am pus a noastra subscriere, am donat apasarea sigiiuiui nostrx .mandat pastrarea acestei diplome in archivul nosti-u de casd de cw-te f i de stat. noastra Viena, in 20 Octomvrie anul unamieopisutefasezeci, al B & jffig d in fa noa conte Rechkerg m .p."

L iiU IiA AVI

Regimui politic austriac in perioada 1861-1865

Im p a r a t u l Organe executive Organe legislative

Unitaii administrative

Coasiliul de minl$tri imperial

Parlamentul central bicameral legifereaza In problems de interes general Canceiarii aullce ale provinciilor organe executive provinciate constitute la nivel central ,

Provinciile istorice autoEome

Gubemii provincials organe executive la nivel local

Diete provindak legifereaza fn probleme de interes provincial * trimit delegaa in parlamentul imperial

Comitatele ?i districtele gaditionale

Conalti numiti Coitsilii comitatense alese

vot cenzitar

t
Alegatori 'j reprezentanti din Casa Magnatiior, camera superioara a parlamentului maghiar. Guvemul din Pssta numise i el patru romani in fimctia de comiti supremi (respectiv un capitan de district), in comitate locuite majoritar de populate romaneasca (Maramure?. Cara?, Zarand ?i districtul Chioar). In Transilvania, revendicarile romanefti, exprimate printr-un memoriu inca din decembrie 1860, vizeaza recunoafterea juridica a egalitatii natiunii romane cu celelalte natiimi, nmnirea unui roman !n postal de cancelar al Transilvaniei, introducerea limbii romane ca limba oficiala, dieta aleasa pe baze cat mai largi, congres national, tn plan cultural, se infiinfeazi asociatii cu rol de popularizare in randul maselor a culturii, literaturii ?i ?tiintei, dar ?i a ideologiei nationale; din randul lor se detajeaza Astra (1861). Revendicarile politice vor fi reluate cu ocazia conferinteior nationale desta^urate in anii 1861 i 1863. Se structureaza in acest fel o micare politica organizata, coerenta, expresie indeosebi a elitei intelectuale laice (avocap, juri?ti, profesori, ziaristi, fimctionari imperiali), care tinde sa ia locul elitei bissricesti in ceea ce privests conducerea luptei nationale. Ca ?i in cazul maghiarilor, programul politic romanesc mergea strans tn descendenfa celui de la 1848.

2. Dieta Transiivaniei de !a Sifaia (1863-1864)

a) Politica vieneza fi nationaiiratsle monarhiei Imprejtirarile erau insa acum mult mai favorabile respectivului program. Viena avea nevoie de sprijinul najicnalitatilor mai putin importanre din punct de vedere social-economic, cum era cazul rotnanilor, slovacilor, rateniior sau sarbilor, in situafia in care nationalitatile mai puiemice, in primul rand maghiarii, dar cehii $i croatii, considerau ca autonomia acordata nu este suncient de larga. In consecinja, cei din urma vor refuza sa vina in intSmpinarea initiativelor monarhiei, combaiand regimui printr-o politici de pasivitate. Aceasta politica se va dovedi extrem de eficienta, in conditiile in care csea ce dorea Viena era tocmai activizarea societaiii, in scopul scoaterii imperiului din crizL In Transilvania, in fa{a opozitiei maghiare, regimui putea sa se bazeze pe sa$i, orientati in mod traditional spre Viena, ?i pe romani, care, datorita situa|iei lor de inferioritate politica de pana atunci, nu aveau ce pierde,. precum maghiarii, i aveau numai de ca$tigat din schtmbarile preconizate. Da: fiind ca noile organe de conducere, in primul rand dieta, aveau sa fie alese pe baze reprezentative, Viena putea sa rrncritce acest sprijin al romaitilor doar daca stabilea 146

TRANSILVANIA IN PERIOADA REGIMULUI LIBERAL: 1860-1866

Cronologic evenimente politice intre 1860 i 1863

mai 1860 oct 1860 oct. 1860 nov. 1860 dec. 1860 dec. 1860 febr. 1861 > febr, 1861 febr.-mart. 1861 mart. 1861 apr. 1861 aug, 1861 nov. 1861 apr. 1863 apr. 1863 iun. 1863 - Incep fedintele Consiliului imperial largit, organ consultativ convocat de imparat - Diploma cu valoare constitutionals privind reorganizarea imperiului - Restabilirea Cancelariei aulice a Transilvaniei - Conferinfa politica a banatenilor, la Timifoara - Incorporarea Banatului la Ungaria - Conferinfa nationals de la Sibiu a ardelenilor - Conferinfa regnicolara a nationalitatilor din Transilvania, intrunita la Alba lulia - Patenta imperials privind completareaDiplomei din oct, I860 - Alegeri pentru Dieta Ungariei; sunt alefi 19 deputafi romani - Restabilirea comitateior fi districtelor in Transilvania; desninfarea administratiei absolutiste - Alegeri pentru noile organe ale administratiei locale din Transilvania - Dizolvarea de catre imparat a Dietei Ungariei - Viena schimba conducerea Cancelariei aulice a Transilvaniei, a Gubemiului fi a unor comitate, pentru a coniracara opozifia maghiara - Conferinta nafionala a romanilor ardeleni, la Sibiu - Imparatul convoaca Dieta Transilvaniei, cu un program legislativ favarabil cererilor romanefti - Alegeri pentru Dieta Transilvaniei; romanii caftiga majoritatea relativa

prevederi eiectorale cat mai democratice, de natura sa puna in valoare numarul ridicat al acestora fi sa masckeze slabiciunea lor social-economica. b) Studiu de caz: problema eSectoralS la 1863 In acord cu situatia generala din Europa la ora respectiva, dreptul de vot urma sa nu se mai bazeze pe apartenenta la un grup social privilegiat ceea ce in Transilvania distrugea sistemul celor trei natiuni beneficiare ale drepturilor politice , ci pe avere fi capacitate intelectuala, pe contribufia adusa de fiecare la susfinerea societatii, exprimata tn cuantumul impozitului platit. Se ridica insa problema nivelului la care urma sa fie stabilit censul care condifiona dreptul de vot. 0 varianta era ca el sa fie unui ridicat, solutie adoptata in general in statele cu o structura social-economica tnapoiata, aflate Sa inceputul transformarilor liberale, in ideea ca marea masa a populatiei nu era capabila inca sa participe ia viata politica. Acesta va fi, de pilda, sistemul impus in Principalele Unite Tntre 1858 fi 1864, prin Convenfia de la Paris. 0 aita varianta era cea a censului scazut, care in state de factura celor evocate va favoriza de regula autoritarismul puteri: centrale, in pofida aparentei sale democratice. Cuza la 1864, in Principatele Unite, sau Viena la 1863, in Transilvania, vcr reduce drastic censul, nu atat dintr-un reflex democratic, cat din oportuniiate politica: neputandu-fi asigura concursui elitei politice (boierimea conservatoare in Principate, nobilimea maghiara in Transilvania), vor face apei la o masa mai larga de alegatori, in ideea ca ea va fi mai cooperanta cu puterea. Desigur, se putea pune Tntrebarea in ce masura o asemenea largire subita a dreptului de vot era capabila sa asigure o baza reala de sprijin fi reprezentativitate regimului care o infaptuia? Daca noii alegatori nu reprezentau o forta politica reala, matura sub raport socio-economic, ci doar o masa de manevra m mainile unui regim lipsit de sustinere din partea clasei politice, succesul nu putea fi unui de durata.

Modul de alcatuire a Dietei Transilvaniei, preconizat la 1863

40 de regalijtt membri ai Dietei numiti de imparat 125 de deputafi alefi de:

- localitafi urbane - cercuri eiectorale rurale

Sunt reprezeatate in Dieta: 13 localitafi ____________ - cite 2 deputafi_____________ ____________________ ________________ 23 iocalitap________________- cite I deputat____________________ 76 cercuri eiectorale rurale (cu cats 30.000 de locuitori) - cate 1 deputat - comitatele au intre 2 fi 6 cercuri - scaunele fi districtele secuiefti, sasefti fi rominefti au intre 1 fi 3 cercuri 78.000 alegatori barbati majori (24 de ani) - care piatesc 8 florini impozit direct (incluzand capitatia) intelectuali fi lfber-profesionifti 147

Structura Dietei Transilvaniei la 1863

Deputati alefi Total menibri Dieta (125 deputafi alei + 34 regalifti desemnafi) Total membri Dieta: 159 Romani: 59 Maghiari: 56 Sasi: 44

Total deputafi alei: Romani: Maghiari: Safi:

125 48 44 33

48 (38,4%)

> > \

59 (37,1%)

N. \

\ \

44 (35,2%)

33 J (26,4%) f

\ 44 \ (27,67%)

56 (3 5 ,2 2 % )/

Nu este uor de spus daca censul de 8 florini stabilit la 1863 pentru Transilvania, care va permite sa voteze unui numar de 78.000 de persoane, era ideal pentru aceasta provincie. Evident, romnii il vor considera prea ridicat, solicitand ca numarul de deputati ai fiecarei nationalitafi sa fie proportional eu ponderea numeric! a etnig; respective, fi nu cu situatia ei materials ?i sociaia. Maghiarii ripostau, apreciind ca acest sens, prea scazut rn opir.ia lor, pune in inferioritate elita politica fi sociaia traditianala a provinciei, In fata unei majoritati bazate numai pe numar. In mod cert, alegerile desfajurate in 1863 pentru dieta vor da exact rezultatul dorit de Viena in respec --c. : . oolitic (48 deputati romani, 44 maghiari, 33 sa?i), conducand la o majoritate romano-saseasca de natura sa ?.r~opozitia maghiara. Acest lucruindica faptul cadozajul censului tinuse continmare masura de aceasta necesitarspchdca. Pe de alta parte, trebuie remarcat fi faptul ca alegatorii romani de la 1863 nu mai sunt tiranii iobagi analfabeu care dadeau grosul rezistentei romanefti la 1848, Reforma agrara din 1853 1854, progresele economice ?i culturale ale rerioadei scurse au provocat mutatii i In ceea ce privefte maturizarea politica a unei elite rurale. Militantismul ei national ;e motiveaza tot mai mult Intr-un sens ideologic, elaborat, suprapus acum resentimentelor etnice fi sociale rudimentare, are dominaseii pana atunci la nivelul mentalului taranesc. c) Realizarile Dietei Dieta Ifi va desxasura activitatea In doua sesiuni, in anii 1863 1864, materializand cele mai importante puncte e programului romanesc prin intermediul a doua legi: legea cu privire la egala Indreptatire a natiunii romane f i a ccnfesiuailor ei fi legea care consacra romana drept limba oficiala a Transilvaniei, alaturi de maghiara fi germana. In rihra acestor acte cu caracter preponderent politic, reparatoriu, dieta, pe baza colaborarii romino-sasefti (majoritatea naghiarilor, aflafi In pasivitate, nuparticipau la lucrSri), a a m b ijic n a t sa constituie un parlament local veritabil, band in iszbatere infiintarea unui Tribunal suprem ai Transilvaniei, problemele agrare, o noua lege electoral! etc. intr-un alt plan, acestor realizari li se adauga ridicarea bisericii ortodoxe din Transilvania la statutul de miircpolie, printr-o decizie imperial! din decembrie 1864, ceea ce aducea romanilor ardeleni mari avantaje de natura jonresionala, culturala fi f colara. Fara Indoiala, scurta perioada In care a activat dieta cu majoritate romaneasca de la Sibiu a fost perceputa ca un succes remarcabil de catre elita politica national!, de natur! sa probeze faptul ca programul ei este realist fi poate fi pus in practica.

Biserica ortodoxa din Transilvania la 1864-1865

TRANSILVANIA IN PERIOADA REGIMULUI LIBERAL: 1860-1866

Articol de lege despre efectuarea egalei indreptdpri a natiunii romane i a confesiunilor ei (1863)
I. Nafiunea romana, religiunea gr. catolica, ca atare, f i religiunea gr. orientals, se recunosc prin iege, intru infelesul constitufiunii transilvane, intocmai ca si celelalte 3 nafiuni f i 4 confesiuni recunoscute ale Transilvaniei. 2. Biserica gr. catolica, ca atare, f i biserica gr. orientals au tot acea posifiune de drept de sine stdtdtoare in stat, fi tot acea libertate de a se organisa in afacerile lor interne, p e cari le ocupau celelalte biserici ale ferii, recunoscute prin lege si recepte dupa dreptul de stat, adecd biserica rotnano-caiolica, biserica de religiunea evangkelico-elveticd, biserica de religiunea evanghelico-augsburgica f i biserica unitarie, p e basa legilor ferii, cari garanteaza pe deplin libertatea legii f i a conftiinfii. Pe langa reservarea dreptului de suprainspecfiune al Coroanei, determinat prin legile marelui principat Transilvania, ce ii compete a-l exercia in infelesul constitufiunii, sunt afadar toate aceste biserici indreptafite a 'fi regula, administra f i conduce toate afacerile lor eclesiastice, preaim f i fundatiunile, ^ fondurile f i institutele lor, intru infelesul afezamintelor lor canonice, independent de ^ orificare influenfd a vreunei alte biserici. < 3. Nafiunile recunoscute prin lege, f i adecd, nafiunea Maghiarilor, Sacuilor, Safilor \ f i a Romanilor, fa ta una cu aha , sunt p e deplin egal indreptafite fi ca atari sefolosesc in sensul constitufiunii transilvane de asemenea drepturi politice. Liberul esercifiu religionar, f i egalitatea de drept cetdfenesc f i politic a tuturor locuitorilor ferii, nu sufere prin aceasta nici o restrangere. 4. Numirils diferite ale partilor ferii nu intemeiazd f i nu dau pe seama nafionalitdfilor singuratice nici un fe l de drepturi politice. 5. In marca marelui principat a l Transilvaniei se va suscepta emblema proprie pentru nafiunea romana. 6. Toate legile ferii, privilegii, paienie, rescripts, ordinafimi f i alte masuri administrative, cari stau in contrazicere cu determinafiunile legii acesteia, stm t desfiinfate fi fara putere de lege. 7. Puterea obligatoare a legii acesteia intrd in activitate fara amanare. "

I
ii i.

Articol de lege privitor la intrebuintarea celor trei limbi ale tarii in comunicatiunea publica oficioasa (1863)
I. Cele trei limbi ale tarii, adicd limba ungard, germana, romana sunt egal indreptafite in camunicafiunea publica oficioasa. 2. Pdrfilor le sta in voie a intrebuinfa in toate esibite acts de orice soiu, cum f i in toate pertractarile oficioase orificare din cele trei limbi ale farii. (...) 9. Fie-cine poate intrebuinfa in pertractarile publice orificare din cele trei limbi ale farii. 10. In comunele cetdfenefti f i satefti defige limba afacerilor interne in trebi comunale g tanfa comunei (...) Limba de invatamant in fcoaiele poporale fi medii, apoi institutele superioare de j gceia cari au de a ingrijipentru sustinerea fcoalelor respective f i a institutelor j

---

L E C JIA XVI

3. Spre o noua schimbare de regim (1864-1866)

a) Efecul regimului Schmerling fi efectele saie asupra Transilvaniei La scara imperiului insa, sprijinul acordat regimului de catre nationality cum erau rominii, safii sau rutsnii se dovedea cu totul insuficient in conditiile in care cehii, croatii fi maghiarii ifi mentin opozitia. !n cele din urma,' nemaiputand persista in acest impas, Curtea de la Viena va lua In considerate gasirea unei alte formule de organizare a monarhiei. Ea se va baza in primul rand pe colaborarea cu maghiarii, care constituiau cel mai insemnat partener susceptibil sa ofere o baza soiida guvernarii, prin putemica lor elita politic! pi sociaia, predominant nobiliara, ca fi prin rraditia istorica de organizare politico-statala. In 1865, ministrul-prejedinte Schmerling este demis si Incep negocierile dintre Viena fi gruparea de centru a liberalilor maghiari, condusa de Deak Ferenc, care se vor finaliza !n 1867 prin instituirea noului regim politic dualist. Pentru Transilvania, prima consecinfa vizibila a acestei reorientari a politicii vieneze va fi inciiiderea lucrarilor dietei de la Sibiu; initial prorogata, in octombrie 1864, ea este dizolvata oficial in septembrie 1865. In noiembrie 1865 este convocata o noua dieta, la Cluj, al carei scop anuntat era dezbaterea problemei unirii Transilvaniei cu Ungaria, una din ceierile importante ale partii maghiare in tratativele ei cu Viena. Prevederile eiectorale vor fi modificate de data aceasta intr-un sens conservator, in intentia evidenta de a favoriza candidatii maghiari, aa dupa cum la 1863 fusesera avantajati romanii. Dieta cu majoritate maghiara voteaza in favoarea alipirii Transilvaniei ia Ungaria, in timp ce deputatii romani aflati in minoritate tree de data aceasta ei in pasivitate, o parte refiizand chiar sa participe la lucrari.

Dieta Transilvaniei din 1865

Alegatori: vot universal pentru nobili nenobilii platitori de 8 florini impozit (fara a include capitatia) Deputati alefi Total raembri Dieta (103 deputafi ale?i +19 1 regaiifti desemnafi) Total membri Dieta: 294 Maghiari: 195 Safi: 51 Romani: 48

Total deputati alefi: Maghiari: Safi: Romani:

103 58 31 14

56,31%

.JX

195 (66,32%)

\ (30,09% )/ \n 3 ,5 9 % ) \ y

Y 1734 % )/ \( 1 6 ,3 2 % ) \ y

b) Reactii !a nivelul mi$c2rii politice romanefti Mifcarea politica romaneasca a suportat cu greu acest prim foe inregistrat la sfarsitul anului 1865. Dupa succesele din 1863 1864, dezamagirea era cu atat mai amara, insojita insa fi ds o deruta in ceea ce privejte conduita care urma sa fie adoptata pe viitor. O parte a liderilor romani, indeosebi mitropolitul $aguna, se orienteaza spre o politica mai concilianta, de acceptare a noului cadru. politic impus de Viena, in schimbul cbfinerii unor avantaje de natura practica pentru comunitatea romaneasca, a unui minimum de autonomie cultural-national i, mai ales la nivelul institutiilor fcolare fi bisericesti. Se inaagura astfel tactica activista. Alti fruntafi romani, cum erau George Barit sau loan Rafiu, intelectuali laici care ajung acum sa domine in conferintele nationale ale elitei romanefti, refiiza sa accepte notle reglementari politice, contesta din principiu legalitatea lor fi resping orice posibilitate de compromis in aceasta privinta. Prefigurand tactica pasivista, ei se vor manifesta indeosebi prin proteste solemne adresate direct imparatului, aa cum va fi memoriu! din decembrie 1866, in care se solicita restabilirea autonomiei Transilvaniei. Dar, m ponda dezamagirii imense pe care o provoca in randul intelectualilor romani sfarsitul scurtei perioade liberale, frustrare care va alimenta de acum inainte programul mifcarii nationale decenii de-a randul, existenta unei Transilvanii autonome, modern! fi guvemata reprezentati%r , va ramane o pagina de istorie definitiv inchisa. i aceasta nu doar pentru maghiari, ci ceea ce ar fi parut de neconceput la 1866 fi pentru safi fi romani.

150

TRANSILVANIA IN PERIO A D A :REGIMULUI LIBERAL: I860-1866

Cuprinsul lectiei
1. Instaararea regimului a) Noua organizare a imperiului b) Reactii ?i atitudini ale romanilor 2. Dieta Transilvaniei de la Sibiu (1863-1864) a) Politica vieneza $i nafionalitatile monarhiei b) Studiu de caz: problema electoraiS la 1863 c) Realizarile Dietei 3. Spre o noua schimbare de regim a) E$ecul regimului Schmerling i efectele sale asupra Transilvaniei b) Reactii la nivelul mifcarii politice rom inefd

Jntrebari i probleme
1. Ce rafiuni au determinat curtea vieneza sa introduce regimui liberal? 2. Care au fo st reglementarile constitutionals p e baza citrora s-a reorganizat imperiul? Prezeniafi continutul acestora. 3. Cum au reactionat romanii ardeleni yr binafeni fafa de noul regim politic? Cum se explica atitudinea politica a romanilor din partile vestice? 4. Cum poate f i caracierizata dieta de la Sibiu din punctul de vedere al reprezentativitafii acesteia? Se reflectau fidei in components ei interssele generate ale provinciei yi ate factorilor de putere locali? 5. Expuneti program ul legislativ al dietei. Ce semnificatie avea el pentru elita p o litici romaneasca? 6. Cum se explica noua orientare a poliiicii austriece de dupa 1865? Era justificeta sau nu noua aiianta p o litic i inaugurate de Viena? Din cepuncte de vedere? 7. Expuneti efectele de ordin politico-administrativ generate la nivelul Transilvaniei de apropierea austro-maghiara. S. Cum estimafi re&ctia elitei politice romanepi In fa(a non politics? Reacfie firea sci? Deruia p lip si de prevedere politica? Oricum, totulfiind pierdut, nu se putea fa ce nimic mai bun? A lte modaiitap de judecare a situatiei? 9. Cum apreciati disparitia definitive a unei Transilvanii autonome? Era un proces firesc? Obiectiv? Injust? S-a realizat Intr-o maniera nepotrivita? E ra posibila o alia evolupe istorica?

LECTIA XVII: TRANSILVANIA IN PERIOADA REGIMULUI DUALISTJ(1867-1914)

1. Trssaturi de ansamblu ale epocii dualiste: modemizare i nationalism 2. Populatia: structura etnica fi comportamentul demografic 3. Regimui politic problema nationala; tnyatamanfail 4. Acfiunea politica rom ineasca tntre 1867 fi 1887 5. Anii Memorandului 6. Romanii ardeleni la InceputuI secolului XX

if

Regimui dualist austro-ungar, insiaurat in 1867, a oferit cadrul politic constitutional necesar unei modernizari accelerate a tuturor structurilor sociale, economice fi culturale. Inclusiv societatea romaneasca din Ungaria a benejiciat de aceasta ten din ta majora, inregistrdnd un proces de creftere remarcabila, ca putere economica, afirmare sociaia p organizare politico. In planulpoliticii nationale insa, Budapesta a prom ovat o identitate exclusiv maghiara a statului f i a institutiilor sals, precum fi o ideologic nafionalista, ceea ce a nemultumix nationalitafile, care considerau drepturile individuate drept insujiciente fi doreau o reprezentare defactura colecdvd, autonomista. Mifcarea politica a elitei rom&nefti ardelene va cunoaste in aceste condipi un proces de organizare fi modemizare, avand ca baza solida progresul general a l comunitafu p e care o reprezenta. Romanii contesiu. bazele regimului dualist, revendicdnd initial autonomia Transilvaniei, iar ulterior recunoafterea lor c a o entitate politica distincta in cadrul Ungariei sau al unei monarhii habsburgice federate. Imposibilitatea gasirii unui compromis cu guvernarea maghiara, apropierea crescanda de Romania fi conjunctura favorabila de dupa primul razboi mondial vor impune insa, ca solufe de rezolvare a crizei, varianta radicala a unirii cu regatul Romaniei

1. Trasatari de ansamblu ale epocii dualiste: modemizare i nationalism

a) Structura monarhiei dualiste In iunie 1867 se inaugura oficial InceputuI unei noi etape T n organizarea politica a Imperiului habsbutgic, cea a m o n a r h ie i dualiste, care va dura pana la sfarfitul primului razboi mondial. Imperiul, numit de acum Inainte AustroUngaria, era structurat ca o confederate alcatuita din doua parji. Prima, cu capitala la Viena, cuprindea Austria $i celelalte -.eritorii din partea vestica fi nordica a monarhiei, cealalta, cu capitala la Budapesta, se Intindea Intre frontierele istorice ale regatuiui Ungariei. Fiecare parte avea guvem, parlament, viata politica fi organizare administrativ-stataia distincta, iar Franz Joseph era simultan Imparat al Auslriei ?i rege al Ungariei. Dincolo de aceasta legatura personal!, unitatea monarhiei dualiste mai era asigurata printr-o politica externa, o armata fi un sistem financiar comune; cele trei domenii nnentionate aveau cate un singur minister de resort, comun pentru Intreg imperiul. Majoritatea romanilor din monarhie, respectiv cei din Transilvania, Banat, Crifana fi Maramuref, se aflau astfel in partea maghiara a imperiului; cei din Bucovina traiau sub autoritatea guvemului de la Viena. b) Caracterizaraa general! a regimului Se pot retine doua puncte de vedere din care poate fi judecata epoca duaiista. Pe de o parte, anii 1867 1914 au constituit o perioada de modemizare accelerate a tuturor structurilor statului fi societatii. S-au mregistrat progrese remarcabila in domeniile economiei, culturii, invatamantului, urbanizarii sau cailor de comunicafie. La fel ca fi In regatul Romaniei fi intreg spatiul Europei centrale, epoca In discutie a reprezentat o tentativa de recuperare rapida a decalajelor fata de Europa apuseana. Chiar daca nu au reufit sa atinga Intru totul acest obiectiv, past and tnca aiulte dinfre caracteristicile traditionale ale Inapoierii, statele din zona au izbutit totufi sa Ifi schirr.be radical Infatisarsa tn numai sateva decenii, traversand In vitezi etape aie modernizarii pe care tarile vestice le strabatuseri Intr-o pericadl mult mai indelungara. Cu coate imperfecfiunile sale, regimui dualist a reprezentat cadrul politic care a asigurat dezvcitarea general! a societajii In sensul menfionat anterior. 152

, i i

________________ J

TRANSILVANIA FN PERIOADA REGIMULUI DUALIST (1867-1914)

Structura monarhiei dualiste

Guvernul Austriei

Ministers comune externe > razboi * finante

Guvernul Ungariei

Parlamentul Austriei D'eiegarii ale celor doua Intrunite altemativ, la Viena fi Budapesta J D ie te p r o v in c ia le {Landtag- u r i )

Parlamentul Ungariei

Dieta Croafiei auionome

Pe de alta parte, national itatile negermane fi nemaghiare din Austro-Ungaria au retinut din bilantul general al regimului Indeosebi modul nesatisfacator tn care acesta a abordat problematica nationals. In Ungaria, de pilda, aproximativjumatate din populatie era alcatuita din minoritati, pe care statul maghiar nu a reufit niciodata sa le integreze in mod corespunzator. Cetatenii romani, germani, slovaci sau sarbi rtu s-au simtit reprezentaji cu adevarat de acest regim. In conditiile in care ei fi-ar fi don't In primul rand o reprezentare fi o identitate politica de factura najionala, chiar fi In cadrul mai !arg al unei monarhii dunarene. Promovand o identitate exclusiv maghiara a statului fi a institutiilor sale, precum fi o ideologie politica nationalists. Ungaria dualista fi-a Instrainat treptat loialitatea tuturor celor care nu-fi regaseau propria identitate T n formulele respective. Daca pe tot parcursul secolului al XLX-lea, majoritatea elitei ardelene nu Ifi putea imagina viitorul politic al romaniior altfel decat In cadru! unei monarhii austriece puteraice, care sa le asigure dezvoltarea nationals fi sa Ii apere de pericolul panslavist, pana Ia sfaritul primului razboi mondial aceasta credinta se va eroda intr-un proces conttnuu, nascand treptat un nou atafament politic, concretizat ia 1913 prin unirea cu Romania.

Cluj: palatsle statusului catolic

Aradul ia InceputuI secolului XX

2. Populatia: structura etnica fi comportamentul demografic

a) Problema asimilSrii etnice In perioada dintre revolutia de la 1848 ?i primul razboi mondial, populatia Transilvaniei istorice (comitatele ..-.-acarpatice) cunoa^te o cretere substantial^: de la 2 milioane T n 1850. la 2,6 milioane tn 1910. Dupa statisticile oficiale, tn intreaga Ungarie traiau la 1910 circa 3 milioane de romani, adica 16% din total ai -cpulatiei. In Transilvania istorica (intracarpatica), tn aceia?i an, erau tnregistrati 55% romani, 34% maghiari, 8% gennagi. Romanii ?i celelalte nationalitati acuzau aceste reeensamanturi pentru faptul ca ar mari artificial numarul rrazhiarilor. In ace1a?i timp, ei se plangeau ca politica oficiaia favorizeaza deznationalizarea $i maghiarizarea rL-.cntaplor. Este adevarat ca sporul pe care tl tnregistrau maghiarii, de la un recensamant la altul, era mai mare decat celortalte nationalitati, dar acest lucru se datora tn primul rand fapiului ca evreii, romii (tiganii) $i armenii vor fi trecuti n statistic! ca maghiari; in randul ior exista de altfel o tendinta de tnsusire a limbii maghiare i de asimilare. Existau $i situatii care probau mai clar asimilarea nafionalitafilor, in speta a romanilor. In nordul Ungariei, de :-.ldi, tn comitatul Hajdu, exista o episcopie greco-catolica de limba maghiara, ai carei credincio?i trebuie sa fi fost la origine romani $i ruteni. De asemenea, cazuri de asimilare mai puteau fi Intalnite destul de des tn orae, tn randul elitelor. Dar marea masa a populatiei nu putea fi atinsa de acest fenomen, tn pofida acuzelor care se aduceau. Romanii traiau tn general tn blocuri compacte, se difcrentiau de maghiari din punct de vedere religios i social, ceea ce facea asimilarea foarte dificila. Chiar ?i simpia cunoastere a limbii maghiare, promovata de stat cu ajutorul invatamantului. face tn realiiate progrese care pot fi apreciate drept modeste daca le raportam atat la agresivitatea legilor calare, cat ji la temerile romanilor. Conform statistici!or, care nu aveau nici un interes sa subevalueze numarul jtiutorilor de limba maghiara, In Transilvania istorica doar 7% dintre locuitorii nemaghiari se declarau cunoscatori ai limbii statului la 1880, pentru ca in 1910 procentajul lor sa ajunga abia la 15%. Aceste date arata ca milioane de indivizi puteau sa traiasca tn Ungaria fara a cunoa^te limba oficiaia. Desigur, aceasta nu favoriza integrarea lor sociaia, avand consecinte negative atat asupra dezvoltarii de ansamblu a statului $i a societatii, cat ?i asupra posibilitajilor de afirmare personala a respectivilor cetafeni, in conditiile !n care folosirea limbii maieme in viaja publica le era prea pufin permisa. Pe de alta parte, aceleai date demonstreaza ca problema asimilarii, disputata cu inver?unare la nivel politic ?i ideologic, de ambeie pSrti, avea o acoperire reala mult mai redusa, tn comparafie atat cu ceea ce spera guvemul, cat $i cu ceea ce deplangeau nationaiitadle. b) Alte elemente de comportament demografic: famiiia fi emigrarea Cifrele recensamanturilor dadeau insa seama i despre alte modificari, extrem de importante, referitoare la conditiile de trai ?i la comportamentul demografic al populatiei. Scade mortalitafea infantila, dispar o serie de boli contagioase ca urmare a progreselor asistentei sanitare. Varsta ia care tinerii se casatoreau ramane una timpurie tn raport cu situatia din Europa apuseana, dar totu$i ea create mereu. Aceasta inseamna ca scade presiunea vointei parintilor ?i a comunitatii asupra tncheierii casatoriilor, crescand gradul de iibertate at tinerilor tn alegerea partenenilui. Se raspandete $i fenomenui reducerii deliberate a numarului de na?teri, bazat pe folosirea practicilor contraceptive, indeosebi pentru ca 154

x x u u i u j j j v n m n . t i' 1 , r u x v i \ - r r i j - / . v i v a ^ v j i i n u i - w t ^ -' *

Evolutia structurfi etnice a Transilvaniei in secolul al XlX-lea

Etnia Romani Maghiari Germani Sirbi, Croafi Tigani Slovaci Anneni Ruteni Evrei Altii fn 1850 1.226.901 535.844 192.216 78.902 7,600 15.570 4.612 tn 1880 2.231.165 1.024.742 487.145 1.3% 25.305 14.514 224.43! 0 .6% 0.4% 5.6%

59.5% 26% 9.3% 52.105 3.8% 0.4% 0 .8% 0 . 2%

54.9% 25.2% 12%

Etnia Romani Maghiari Germani Sarbi, Croati Jigani Slovaci Armeni Ruteni Evrei Altii

in 1900 2.682.435 1.436.896 582.027 51.160 29.904 20.587 69.012

55% 29% 11.9% 1. 1% 0.5% 0.4% 1.5%

in 1910 2.827.419 1.662.180 564.359 53.455 31.655 25.620 ' -95.814

53.7% 31.6% 10.7% 1% 0. 6% ~ 0.5% 1.9%

familiile doresc sa Impiedice fartmitarea prin mGftanire a pamantului pe care il stSpanesc. La cuplurile saseftt mai intai, ulterior 51 la romanii din partile vsstice, apare modelul familiei cu 1 2 copii. Crefterea populatiei este compensata de fenomenul emigrarii. Intre 1880 fi 1914 emigreaza peste Tsndinte demografice 150.000 de ardeleni tn regatul Romaniei, aproape o treime la sfarqitul secolului XIX fiind maghiari, iar restul romani. Dupa 1900 Tncepe fi in Transilvania emigrarea masiva fn America de Nord, care antreneaza i ea cateva sute de mil de persoane. Multi se reintorc insa, dupa ce reusesc sa agoniseasca o suma de bani. Emigrarea crefterea numarului populatiei ifi gisea cauzele in crefterea populatiei fi tn lipsa de crefterea sperantei medii de yia+a pamant din Transilvania, dar fi in progresele mentalitatii fi 1reducerea mortalitatii infantile mobilitatii individuals a celor care aveau capacitatea >crefterea varstei medii de contractare a casStoriilor economica fi curajul de a-fi cumpara un bilet de vapor fi 1inceputurile planificarii familiale a pleca in lume tn cautarea unei soarte mai prospers. emigrarea tn Romania fi Tn America Pentru stat, emigrarea a avut rolul pozitiv al unei supape de natura sa diminueze presiunea sociaia,

3. Regimui politic i problema nationals; invafam aotul

La fe! ca fi Constitutia din 1866 in Romania, dualismul a introdus In Ungaria un regim constitutional, o viafi politica parlamentara, o administratie uniforms, drepturi fi libertati cetafeneti in genera!, normele fi institutiile unui stat de drept, liberal si reprszentativ. Tot asemanator P.omaaiei, caracterul liberal al regimului era moderat de structura social-economica Tnapoiata, de preponderenfa economiei agrare, de slabiciunea categoriilor burgheze si de existenta unei ctase politice T n care nobilimea conservatoare juca un rol important. In plus insa, Ungaria avea problema ccmpozitiei nationale eterogene a populatiei sale, ceea ce facea ca atenuarsa caracterului democratic fi reprezentativ al regimului sa reprezinte o necssitate fi mai acuta Tn vederea mectinerii stabilitatii generale. Situafia specifics a Ungariei facea ca masuri considerate Tn alte state drept reforme tn vederea modernizarii sa primeasca aici, tn acelafi timp, fi un sens national, Tndreptat Impotriva minoritatiior. Promovarea invatamantuiui de stat fi laicizarea acestuia sau. uniformizarea administrativa fi desfiintarea diferitelor autonomii fi specificitati socjal-palitice locale constituiau example elocvente Tn acest sens. Problema nationalitaplc-r, inciusiv a eeler din Transilvania, era atinsa tn cateva legi mai importacte adoptate de paiIamentui din Pesta. 155

LECTIAXVII

a) Legea privind unirea Transilvaniei cu Ungaria

Legea cu privire Ia reg!ementarea uniunii Ardealului cu Ungaria reafirma egalitatea civila fi politica a tuturor cetatenilor, desfiintarea privilegiilor, egalitatea confesiunilor fi dreptul de autoconducere al acestora. D efi tendinta general! era cea de adaptare a Transilvaniei la situatia din Ungaria, totu?i anumite particularity ale provinciei vor dainui intreaga perioada. Afa era cazul unor reglementari juridice, rSmase in vigoare din perioada absolutista. sau al regimului electoral, diferit pentru comitatele ardelene. Uneori, diferentele erau mentinute in intentia reala de a menaja anumite particularitati locale; pe de alta parte msa, nationalitatile acuzau Budapesta ca mentine sau introduce doar acele reglementari menite sa favorizeze elemental maghiar fi sa le discrimineze pe celelalte.
b) L egea ele c to ra l!

Legea electoral! pleca de la principiul conservator, de inspiratie britanica, al extinderii treptate a drepturilor eiectorale, de la cei care le detinusera anterior, in baza unor privilegii (foftii nobili fi reprezentanfi ai orafelor), catre catsgoriile de alegatori nou create, in baza censului i capacitatii intelectuale. Chiar fi censul era mai ridicat in comitatele 3rdelene, luandu-se drept temei reglementarile anterioare, de la 1S48, care fixau cifre diferite pentru Transilvania si Ungaria. Existau de asemenea inegalitati intre circumscriptiile eiectorale. Rezultatul era o lege electoral! exirem de complicata, care crea numeroase discrimmari, nu doar in defavoarea nap'onalitatilor. cum reclamau acestea, ci fi intre sat fi ora?, intre diverse categorii sociale sau intre unitable administrative. c) Legea natioiialliatilor ;j aplicarea ei Legea nationalitatilor, votatain 1868, a reprezentat un act valoros, sintetizand, in orice caz, maximul de concesii sccrdate de regim in acest domeniu. Pe de o parte, ea proclama ca din punct de vedere politic toti cetatenii Ungaria ilrimiesc o singura natiune, indivizibila, natiunea politica maghiara. Acest lucru i-a nemultuir.it prefund pe rerrezentantii nationalitatilor, care ar fi dorit ca acestea sa fie recunoscute ca entitati cu drepturi politice colective, part: ^institutive aie organismului statal. Pe de alta parte, legea acorda cetatenilor apartinand nationalitariior drepturi egale in stat, indiferent de Hmba pe : are c vorbeau in spiritul recunoasterii drepturilor individuale ale acestora, inclusiv a celor care aveau tangents rc :r-enema lor national!. Legea permitea fiecarui cetacean sa se adreseze fi saprimeasca raspuns din partea autoritinlor ~ --a matema, sa o foloseasca in justitie, precum fi T n adunarile comitatelor fi localitatilor in care respect.* - - - ;^aiitate constituia cel putin 20% din totalul populatiei. Bisericile, fcoiile fi institutiile confesionale iji puteau alege rfr limba pe care o foioseau, la fel fcolile comunale, care erau intretinute de comunitatile locale. Chiar fi statul se obliga I irlgcre Invatamantul in limba matema la nivelurile inferioare, precum fi numirea de functional! fi magistrat; din ria&I nsrionaiitafilor. 0 alta prevedere important!, de care nationalitatile vor reusi chiar sa profite, era aceea care le : ::ea sa intemeieze societati fi ftmdatii, de natura sa le asigure o baza economica fi independenta fa(S de stat.

Domenii de udUzare a limbilor maghiari i romana la romanii din Ungaria dualista

L im b a m a g h ia ra

in viaja publica; limba oficiaia a statului parlament fi guvem justitie administrate locala invatamant primar fi mediu de stat invajamtnt superior

Lim ba romanaj invatamant primar fi mediu confesional biserica administrate locala (consilii locale fi comitatense) - partial in viafa privata, presa, publicapi, asociafii culturale fi profesionale etc.

!n general insa, aceasta remarcabila creatie Iegislativa a liberalismului moderat maghiar a ramas doar pe hirtie; premisele nerespectarii actului se gaseau de altfel chiar in textul sau, care nu prevedea sanctiuni in cazul eludarii legii. 0 buna parte a prevederilor enumerate nu vor fi aplicate in practica. Justitia f i administratia nu vor utiliza cunoscatori ai limbii nationalitatilor, fcolile de stat fi chiar fcolile comunale (datorita presiunilor aceluiasi stat) vor functiona in limba maghiara, functionary romani reprezentau, de exemplu, la 1891, doar 6% din totalul birocratiei ardelene, ocupand aproape toti posturi inferioare. . Va ramane in picioare dreptul de folosire a limbii mateme in administratia locala, in acele comitate in care elita nationalitatilor reufefte s i se mentina in pozitii putemice (Bistrita-Nasaud, Hunedoara, Cara-Severin fi Maramure? in cazul romanilor, Sibiu pentru safi). De asemenea, autonomia celor doua biserici romanefti fata de stat (ortodocfii o primesc tn 1868, printr-o lege special), ca si autonomia fcolilor confesionale, garantata si prin legea invafamantului din 1868, alcatuiau principala umbrel! de protectie cultural-national! pentru romanii din Ungaria. d) Autonomia fcolara romaneasca fi ingerintele autoritatilor Aceasta autonomie fcolara, pe care romanii fi-o vor pastra in linii mari pana la sfarfitu! duaiismului, va fiafectata insa de o serie de legi ulterioaie (legea Trefort, din 1879, legea Apponyi, din 1907), care tind sa majoreze mereu interventia statului, adeseori sub forma modernizarii fi ridicarii calitatii mvatamantului, dar cu preful maghiarizarii acestuia. 156

TRANSILVANIA IN PERIOADA REGIMULUI DUALIST (1867-1914)

I I I I I

Legi cu incidentd in sfera probiemei nationale din Ungaria

legea privind reglementarea uniunii Transilvaniei cu Ungaria * legea electoral! * legea nationalitatilor legea invatamantului (1868); legea Trefort (1879); legea Apponyi (1907) legile privitoare la autonomia confesionaSa

Se introduce mai intai predarea limbii maghiare ca obiect de studiu in ?colile primare, pe urma predarea altor discipline in limba statului. In consecinta, sa pretinde invatatoriloi cunoafterea obligatorie a acestei limbi, iar statul poate sa supravegheze indeplinirea acestor conditii, afectand prin inspectorii sai autonomia ?co!ara. in fine, mai ales dupa 1907, se vor impune ^oolilor confesionale anumite standarde calitative, cum ar fi un salariu minim pe care erau obligate sa il acorde invafatorilor sau existenta unui local de jcoala corespunzator. fn situatia In care comunitatile mai sarace nu puteau satisface aceste cerin|e, statul snchidea respectivele coli i infiinta altele, pe socoteala sa, care corespundeau standardelor, dar in care limba de predare era maghiara. In fata acestei tactici, liderii romani vor solicits mereu, tara a ii se da satisfactie, ca $colDe confesionale sa fie subventionate de stat, in ideea ca populatia interesata in mentinerea lor este platitoare de impozite 51 poate, deci. pretinde o asemenea alocatie bugetari, corespunzatoare nevoilor sale specifics Statistic, se poate remarca mai intai 0 perioada de progrese remarcabile inregistrate de invatamantul primar in limba romani De la 742 in 1851, numarul ?colilorromane?ti din Transilvania cre?te la 1436 in 1869. La 1879, in intreaga Ungarie existau 2755 de coli populare cu limba de predare romana. Dupa acest an, maxcat de legea Trefort, mcepe un declin lent al invatamantului primar romSnesc. El se datora inchiderii de catre stat a fcolilor care rm reujeau sa asigure predarea orelor de limba maghiara, dar tendintei unor comunitati de a scapa de sarcina intretinerii ?colii confesionale, tn conditiile in care statul le subvenfiona pe cele proprii de labuget. La 1904 statisticile arata.2433 de scoli romanefti, iar la 1913 numai 2170. Circa 20% (dupa alte calcule 30%) dintre elevii romani frecventau acum coii in limba maghiara sau gemana. e) Sitaafia instructiei jcolare la romanii din Ungaria Lasand la 0 parte aspectul national, se poate concluziona ca in Transilvania epocii progresul alfebetizarii a fost cu totul deosebit La 1869, 80% dintre copiii sa$i erau jcolarizafi, iar in preajma primului razboi mondial, chiar $i in mediul romanesc, mai defavorizat din punct de vedere economic ji social, peste jumatate dintre copiii de varsti jcolara frecventau institutiile de invatamant, majoritatea in limba matema. Datorita conditiilor superioare de aici, numarul stiutorilor de carte romani din Ungaria dualisfa, raportat la totalul popuiafiei, era mult mai ridicat in raport cu citra corespunzatoare din regatul Romaniei.

I
R

Episcopia fi fcolile romainesti ale Lugojuiui 157

LbU J JA A. V11

Invatamantul la romanii din Ungaria sub raportul expresiei lingvistice i ai controlului efectuai asupra sz
invatamantul primar, majoritar in limba rom ani

coli de stat CONTROLUL BISERJCILOR ROMANE?!! INGERINTE ALE STATULUI

InvUftunantul mediu, majoritar tn limba maghiara

CONTROLUL STATULUI

?coli confesionale jcoli de stat

invatamantul superior, exclusiv tn limba maghiara J - r . snfa din partea r - sn d lo r romanefti fi a z-:i:ior particulars ----------- pe-Jm studentii romani

catedre de limba romana ia Univ. din Cluj ?i Budapesta , ,

CONTROLUL STATULUI Dinpunct de vedere al posibilitafilor de instruire in iimba matema, Iucrurile stateau mai prost ia nivelui r. "Lacantniuimediu 51 superior.Existau doar 5 gimnazii ?i licee confesionale romaneti, carora li se adaugau 6 7 jccli : scigogics, precum ?i seminariile teologice ortodoxe i greco-catoiice. Majoritatea elevilor romani care frecventau liceui erau - e : sa o faca in institutii jcolare maghiare sau germane. De altfel, numarul redus de locuri existent in general la nivelul - tim auului mediu Ii asigura acestuia 0 capacitate de selecfie 0 calitaie foarte ridicate, indiferent de iimba de predare, La nivel superior, exista doar cate 0 catedra de iimba romana la universitafile din Budapesta $i Cluj. Circa 600 ~y. is student romani frecventau anual facultatile din Ungaria, in preajma primului razboi mondial. In afara sprijinului - i zz?z !1 primeau din partea bisericii, ace$ti studenji au beneficiat din plin de ajutorul fuadafiilor particulars. Cea mai _~r>:.-iaata diatre acestea, Fimtlafia Gojdu, a acordat in perioada 1871 1914 circa 3.000 de burse, in valoare totals de un milian de coroane.

4. Acfiuiiea politica romaneasca intre 1867 fi 1887

Actiunea politica romaneasca din perioada dualista a debutat prin protestels vehemenie ia adresa uniunii Transilvaniei cu Ungaria. in mai 1868, cu ocazia aniversarii revolutiei, George Barit redacteaza. Prvnunciamentul de la Blaj, 0 declaratie care pretinde imperativ restaurarea autonomiei Transilvaniei i revenirea la legislatia dietei de la Sibiu. Larga publicitate Scuta acestui document prin presa a atras atat atenfia opiniei publice din Occident i din Romania; cat ji acjionarea in justifie de catre autoritati a fruntasilor romani care au difuzat documentul. Se inaugura astfel lunga serie de procese cu caracter politic intentate liderilor ?i mai ales jumali?tilor romani, soldate cu ani de inchisoare ?i amenzi substantiate, a) Motivafiile politscii nationale guvernamentale Procesele respective, avand la baza nerscunoajterea de catre inculpa|i a fundamentelor statului, au indaijit suplimentar opinia publics romaneasca fi an creat martiri ai cauzei nationale, parand sa aduca astfel mai mult prejudicii decat avantaje celor care le iniriau. Pe de alta parte Insa, guvernele care recurgeau la asemenea practici nu urmareau atat reprimarea propriu-zisa a militantismului romanesc, cat obtinerea unui spor de popularitate i crearea unor diversiuni politice, oferind satisfactie opiniei publice nationalisie din Ungaria, mgriioratade faptul ca guvernul nu ia masuri impotriva celor care ameninta statul. 158

A ;/ * *

(f -'r . ? ;.'X\ ;

i.y*-

H ill
___________
Aiexandni Mociooi

Mi

TRANSILVANIA IN PERIOADA REGIMULUI DUALIST (1867-1914)

Pronunciamentul de la Blaj (1868)

"Inteligenfa romana adunata spre a serba aniversarea zilei de 3/5 mai cele atat de memorabile in analele natim ii romane, patrunsd de msemnatatea zilei, dupa terminarea serbdrii a aflat cu cale a se aduna intru o unire fi intre marginile legii, a discuta, atat asupra situafiunii politice prezente, in care in contra votnfei sale se vede aruncata p e sine f i p e nafiunea romana, cat f i ca cetafeni credinciofi augustului monarh f i mare principe, f i farii, asupra mijloacelor ce le considera a fi singiir corespunzdtoare spre inlaturarea nemulfumirilor interne ce domnesc in nafiunea romana din Transilvania f i se manifesto p e toata ziua, din toate unghiurile farii. \ Deci, preinftiinfdnd lucrul la locul competent, s-a intrunit spre scopulpreamintit. I Intrunirea formata in modul acesta, dupa dezbatere, precum o cerea momentul \ obiectului, face urmatorul prommciament: ' Considerdnd nemultumirea generala, considerand pericolul prea invederat in care ajunsese nafiunea romana, limba fi confesiitnile ei, prin starea prezentatd a lacntrilor fi nemultumirea provenitoare de aid; Considerdnd ca acesta din urma [pericolul] mi se poate deldtura decat pundndu-se in practicd principiile de egalitate, atat nafionale c d tfi confesionale; Din datorinfa catre patrie f i nafiunea noastra, cari sunt aruncaie p e marginea unui abis, fi nu se p o t mantui decat prin mulfamirea justelor pretensiuni ale nafiunii noastre, care face majoritatea precumpanitoare a locuitorilor Transilvaniei, declaram a rnmane neclatifi p e langa principiile fi pretenfiile proclamate sarbdtorefte de nafiunea romana in adunarea generala fi legala de la 3/15 mai 1848, iar in special ca: 1) Ne pronunfam pentru autonomia Transilvaniei, p e baza Diplomei Leopoldine fi a sancfiunii pragmatice, cu aiat mai vtirtos, ca f i autonomia farilor croato-slavone e recunoscutd, defi relafiunile acelora catre Ungaria au fo st cu totul diferite de ale Transilvaniei. 2) Ne pronunfam pentru reactivarea articolilor de lege adufi in Dieta de la Sibiu din anii 1863/64 prin ambiifactori competenfi ai legislafiunii sancfionati de maiestate, publicafi fi pun in viafa, prin cari articoli nafiunea romana s-a inarticuiat ca natiune regnicolard, iar limba fi confesiitnile ei au fo st garantate. 3) Ne pronunfam pentru redeschiderea Dietei transilvane p e baza unei adevarate representafiuni populare, dupa drept fi cuviinta, in sensul votului dat de minoritatea romana in dieta feudala de la Cluj in anul 1865. Dieta pestand noi nu o putem considera de indreptafita de a fa ce legi valide pentru Transilvania, nici p e transilvanenii care poate vor f i fez&nd intr-insa de reprezentanfi legali ai farii noastre. Fiindca intre imprejurdrile prezentate nu ne-a rdmas alt teren pentru a caftiga iinfarea fi valoarea convicfiunilor noastre politice, ne rastrangem la descoperirea lor p e 'ublicitafii ca cel pufin in modul acesta sd ne indeplinim datorinfa de cetafeni, nazuind fnce fi un serviciu regimului prin descoperirea franca a nemulfumirii prevenitoare din jt afacerile Transilvaniei

Pentru putere, acfiuiiea impotriva nafionalitatilor i maghiarizarea nu au reprezentat atat un scop in sine, cat o diversmne politica fundamentals pentru meatinerea regimului. Dat fund ca obiectivul principal al nafionalismului maghiar, promovat m primul rand de opezitie, era crefterea independentei in raport cu Viena, guvernele au utilizat lupta impotriva nationalitafilor ca un mijloc de deturuare a atentiei opiniei publice din directia respective, b) Constitisirea partidelor politice romanefti (1869) Anul 1869 marcheaza constituirea a doua partide nafionale, care grupeaza mtr-o structura politica modema elita romaneasca: Partidul Nafional al Romanilor din Banat f i Ungaria, condus de Alexandra Mociotti, fi Partidul National al Romanilor din Transilvania, Tn frunte cu Hie Macelariu. Cele doua partide inscriu Tn programul lor revendicari cum ar fi autonomia Transilvaniei, restabilirea dietei ardelene, largirea reprezentativiiatii in organeie centrale locale, de aatarS. sa mareasca participarea romanilor. In mod semnifkativ pentru distanta considerable existenta intre partea maghiara fi cea romana, este combatuta chiar fi legea napcnalitatilor, romanii pledand pentru un oroiect de lege diisrit 159

U}U11A AY 11

Proiectul de lege a nationalitatilor al deputatilor romdni, inaintat in parlamentul Ungariei (1868)

" I. Popoarele ce constitidesc fara, neintelegand aci Ardealul f i Croatia, sunt: Maghiarii, Romanii, Slovacii, Sarbii, Nemfii fi Rutenil 2. Locuitorii maghiari constituiesc nafiunea maghiara, Romanii nafiunea romana, Slovacii nafiunea slovacd, Sarbii nafiunea sarbeascd, Nemfii nafiunea nemfeascd I f i Rutenii nafiunea ruteand; f i toate aceste nafiuni se recunosc fi se declard de tot atatea j nafiuni ale tarii, precum fi ele de tot atatea factori ai dreptului public f i de parfi ! constitutive ale patriei, p e baza libertdfii, dreptafii f i frdfietdfii, f i se declard de egal j indreptafite, atat in respect politic, cat fi in respectul limbei lor. \ 3. Fiecare nafiune in sine formeazd totalitatea nedesparfibila fi unitatea | nedisolubila a farii. 1 4. Fiecare nafiune regnicolara, pentru asigurarea, promovarea, controlarea, \ privegherea, representarea fi pertractarea intereselor f i trebilor nafionale, va avea o corporafiune, sau adunare speciald nafionala, sub numire de "universitate nafionala , drept \ 1 representanta a nafiunei ins&fL Organisarea interna a acestei representanfe o va stabili \ ! fiecare nafiune pentru sine. Astfel de representanta nafionala se considera de corporafiune legald a nafiunei p e care o represintd. De asemenea: 5. Fiecare nafiune va. avea un cap nafional, care ca atare va f i membrul consiliului de coroana. Acest cap nafional il numefte M. Sa. Nu altmintrelea. 6. Fiecare nafiune la guvern fi la toate dicasteriile mai inalte ale farii va avea senate sau secfiuniproprii nafionale, cari singure vo rfi competente a pertracta f i decide obiectels ce ating o nafiune in special, obiectele ce ating toatd fara tinandu-se de competenfa secfiunilor in colectivitate. Astfel: 7. Pe cand fiecare nafiune ifi afia espresiunea sa speciald in universitate f i in capul nafional, ele ifi mai afld aceasta espresivne fi in comitatele, districtele, cercurile, orafele, fi in comunele satefti locuite de ele. Espresiunea colectiva a tuturor nafiunilor se manifesto in dieta comund a farii. La guvern, fi la toate dicasteriile mai inalte ale patriei, in obiecte ce ating toatd fara, f i a id in asta colectivitate inca se manifesta unitatea fi comuniunea patriei. 8. Portul f i colorile nafionale sunt egal indreptafite pentru fiecare nafiune regnicolara. 9. Fiecare nafiune are dreptul de asemenea scutire, apdrare f i ingrijire din partea tuturor potestafilor publice fi de asemenea ajutor din mijloacele farii. 1 0 . Fiecare nafiune este in drept a 'fi ridica din propriile sale puteri orice institute de cultura f i invafdmant; iar institutele publice ce esista acum fi sunt ridicate p e spesele publice ale statului precum fi cele ce s 'ar infiinfa de aci inainte cu astfel de spese se declard de institute ale farii fi respective ale celor fase nafiuni regnicolare. 11. Aceasta lege se declard de lege fundamentals a farii, f i nu se va putea stramuta decat cu 2/3 a representanfilor celor fase nafionalitafi. (...) 13. In comune, comitate, districte, orafe, cu sau fara magistrat propriu, limba oficioasa, in toate afacerile administrative fi judecatorefti, e limba majoritdfii locuitorilor. Limba minoritafilor e facultativa. (...) 22. La dieta, in darea de petifiuni sau orice scrieri, facerea de mofiuni, amendamente propuneri, precum fi in pertraciari, discufiuni se poate folosi oricare din limbile nafiunilor icolare. Ziariul se poarta in limbile in cari decurg discufiunile, iar 'protocolul se duce numai maghiara. Decisiunile insa f i legile se publica in toate limbile, fiind de asemenea de controversiuni in text va decide textul maghiar. rn fi la dicasteriile supreme ale tarii, in seanfele colective se poate folosi conclusele insa se fa c numai in limba maghiara. (...)

c) Pasivism sau activism?

Ca o consecinta a nerecunoa$terii din principal a dualismului, tactica politici adoptata de ardeleni era pasivismul. respectiv neparticiparea ia aiegerile pariamentars. Romanii din partile vestice, In schimfc, adopta activismul, 160

TRANSILVANIA IN PERIOADA REGIMULUI DUALIST (1867-1914)

tn trim M politice ale rom anilor dip Ungaria intre 186^1881

ian. 1869 - Conferinta de la Timisoara (const'tuirea Partidului National Roman din Ungaria) (pre$edinte: Al. M octoni)_________________ - Conferinta. de ia Miercurea Sibiului (coestituirea Partidului National Roman din Transilvania) (prefedinte: Hie Macaiariu) - In Parlamentul Ungariei sunt alefi 25 de deputafi romani <15 reprezentanfi ai partidului national banatean 10 deputafi alesi pe listele partidului guvemamental maghiar _________________ - Consfatuire pasivistS la Turda (inifiatori: loan Ratiu fi George Barit) - Conferinta nafionala ardeleana de la Alba lulia (loan Ratiu fi George Bang_________________ - Conferinta electoral! a partidului national ardelean. la Sibiu (presedinte: Nicolae Popea)____________ _ - Consfatuirea politica de ia Sibiu (presedinte: Nicolae Popea) - Conferinfa nafionala de constitute a PNR (presedinte: Partenie Cosma)

1apr. 1869

1ian. 1870

mai 1875
iul. 1878

Mitropolitnl Andrei aguna

1oct. 1880 1mai 1881

dat fiind ca ei nu contest!, m principiu, apartenenfa lor adimnistrativteritoriala la Ungaria, ci doar atitudinea acesteia fafa de nationalitati, aerecunoafterea ior ca entitati autonome cu drepturi colective. Disputels dintre activiyti si pasivifti se manifests cu putere in Transilvania. Aici, susfinatorii pasivismului sunt intelectualii laici din fruntea partidului, Hie Macelariu, loan Ratiu, George Barit, care se plaseaza pe o pozitie radical!, in crsdinfa ca dualismul este doar un experiment de scurta durata, care va fi revocat de imparat. Romanii, spun ace$ti lideri, nu trebuie sa se compromita recunoscand un asemenea regim efemer; ei trebuie doar sa-fi exprime tn mod solemn protestui, sa menfinS fi masele In acest spirit $i sa aftepte vremun mai bune, care nu vor tntarzia sa vina. De-abia atunci, cand autonomia Transilvaniei va fi restabilitS, se va putea negocia inclusiv cu maghiarii, de pe aceasta baza putemica. Activiftii, in schimb, grupati in jural mitropolitului Andrei MitropoUtui loan Mefianu aguna, dar aflati m minoritate tn partid, sustin ca o asemenea atitudine este nerealista. Romanii ar trebui sa se implice Tn viafa politica, susfm ^ ..... . . . ei, lasand la o parte principiile abstracte fi Tncercand sa obtina concesii de naturi practica dm partea regimului, tn schimbul recunoafterii acestuia. Numai aa vor putea fi salvate biserica fi fcoala, singursle instrtufu cu caracter nafional ale romanilor. Indeosebi ierarhia bisericeasca ortodoxi, in frunte cu mitropolifii Andrei $aguna, Miron Roman-151 asi e Manera, va practica tn toata perioada dualist! 0 atare politica pragmatic!, de colaborare cu autoritatile. In pofida disputelor cu activiftii, pasiviftii domina elita intelectuala romaneasca, iar fermitatea f< coeziunea lor moral! vor fi tntarite de diverse evenimente pozitive sau negative, cum ar fi obfinerea mdependenfei ue catre Romania, la 1877-1878, sau legea fcolara Trefort, la 1879. In general, regimui dualist devine mai pufin concesiv fata de mmontSfi dupa 1875, cand vechea garoiturS a Hberalflor moderati care au conceput legea nationalitatilor (Deak Ferenc, uotvos Jozsef) este tnlccuit! de 0 noua generafie liberal!, mai decisS in naponalismul ei, condus! de prim-minist isza Kalman (1875 1890).

d) Constitairaa Partidului NafionaJ RomSn (1881)

In aceste condifii, cele douS partide ale romanilor din Ungaria se un-fica :a 1881 intr-un smgur partid, cunoscu ca Partidul Nafional Roman (PNR), adoptand un program cars va fi respectat cu rigoare panS tn 1905. vtnarca 1 pnn intransigents cu cars combaiea dualismul, el nu ISsa insS aproape nici 0 pcsibiiitaie de dialog cu gu /em u , care nu era de altfel nici ei prea interesat in afa ceva la ora respectivi 161

LECJIA XVII

Programul Partidului National Roman (1881)

"Partida nafionala va lucra p e teren legal pentru exoperarea urmatoarelor drepturi: 1. Incat p r iv a te Transilvania, recdftigarea autonomiei sale. 2. Introducerea ex lege a uzului limbii romane in toate (inuturile locuite de romani, \ atat la administrate, cat fi la justitie. 3. in (inuturile locuite de romani, aplicarea de fiincfionari romani, iar dintre \ I neromani numai de aceia, cari ftiu vorbi fi serie romanefte fi cari cunosc moravurile i i poporului roman, f i deldturarea uzului de astazi, de a se aplica ca amploiafi indivizi i necunoscufi fi necurwscatori de popor. \ 4. Revizuirea legei despre egala indreptdfire a nationalitatilor tn favoarea acestora, loiala f i reala executare a tuturor legilor. I 5. Eluptarea fi susfinerea autonomiei bisericilor fi fcoalelor confesionale, ca a unor j chestiuni curat de nafionalitate. Provederea din visteria statului a fcoalelor romane fi a altor j institute de cultura nafionala in proporfiune cu sacrificiile de sange fi avere ce le aduce nafionalitatea romana pentru patrie, avdnd de a se delatura legile f i ordinafiunile cari se ! contrariaza dezvoltarii nafionale. 6. Crearea unei legi eiectorale p e baza sufragiilor universale sau cel pufin ca fiecare j cetafean care e supus la dare directa sa fie investit cu drept de alegere. 7. Fiindcd prosperitatea statului e condifionata de la multamirea tuturor civilor sai iar prin protejarea unei nafionalitafi f i suprimarea celorlalte se provoaca nemulfumiri, se tulbwa liniftea civilor de stat fi se nutrefte urd reciprcca; partida nafionala va lupta contra tuturor ! tendinfelor de maghiarizare manifestate din partea organelor statidui p e cale directa f i indirecta, j ca in contra unor fapte nepatriotice. j 8. In chestiunile libertdfilor publice peste tot, precum f i a reformelor necesare in administrafiunea publica, fi mai ales in situatiunea economica financiara, respective in rivinfa sarcinilorpublice, devenite nemaisuportabile, partida nafionala va conlucra frafefte cu d a cari mai vartos vor finea cont de interesele fi bunastarea poporului peste tot. tiunea dualismului nefiind astazi la ordinea zilei, partida nafionala ifi rezerva a

Principalele puncte prevedeau redobandirea autonomiei Transilvaniei, folosirea limbii romane In justice $i iirunistrajie, numirea de funcfionari romani in raport cu ponderea populatiei romanefti, respectarea autonomiei : -:r.cest $i scolare, ISrgirea dreptului de vot. Singura concesie facuta regimului, impusa de realitati, consta in ac-el punct d_- program care cerea aplicarea $i imbunatatirea legii nationalisation Era prima oara cand mifcarea nafionala rcriireasca recuno$tea oficial o lege a regimului dualist, ceea ce Insemna un prim pas, este adevarat, foarte retinut, In iirsctia unei actiuni politice pomite din mterioral noului cadru constitutional. Tactica adoptata In 1881 ramanea pasivismul pentru ardeleni ?i activismul pentru banateni i ungureni, dar incepand din 1887 ?i ace^tia din urma tree la pasivism, mai ales datorita rezultatelor foarte slabe obtinute In alegeri. Generalizaiea pasivismului reflects agravarea tensiunilor dintre regim ?i nationalitati. fjfi Intransigent uneia din parp' o stimuleaza pe a celeilalte, a$a ca intensificarea politicii de maghiarizare va atrage, in replica, radicalizarea nationalismului romanesc.

S. Anii Memorandului
Din 1884, o data cu aparifia gazetei Tribuna, la Sibiu, se afirma o noua generatie In mifcarea national!, a^a-numipi tribuni$ti (loan Slavici, Eugen Brote), care sustin ideea autonomiei etaice a romanilor din Intreaga Ungarie. se pronunfa pentru antrenarea maselor jaranesti In politica PNR, ca ?i pentru strangerea legaturilor politice $i culturale cu regatul Romaniei. Spre deosebire de generafia mai varstnica din cadrul partidului, ei nu mai cred ca dualismul este un experiment de scurta durata $i nici ca va fi posibilS candva o rediscutare a problemei autonomiei Transilvaniei cu partea maghiara. In consecinta, se orienteaza spre colaborarea cu celelalte nafionalitati din Ungaria, mai ales cele slave, $i au In vedere o reorganizare a imperiului pe baza autonomiei etnice a nationalitatilor, prefigurine astfel proiectele de mai tarziu ale federalipiior. 162

loan Slavic!

Ji

TRANSILVANIA IN PERIOADA REGIMULUI DU.ALIST (1867-1914) In acord cu tendintele dominante la acea ora tn intreaga Europa, ulfimiil deceniu a! secolului cimoafte o perloads de maxima inflorire a nationalismului maghiar, ilustrata de masurile dure la adresa nationalitatilor luate de catre guvemul Banfry Dezso' (primul premier ardelean al Ungariei). - Politica regatului Romaniei $i romanii ardeieni Un alt factor care influenfeaza acum tot mai putemic raicarea romineasca este reprezentat de conjunctura politica din regatul Romaniei. Pe de o parte, opinia publica de aici simpatizeaza in mod evident cu lupta nationals a frafilor de peste Carpati. Simpatia se materializeaza prin sprijinul moral ?i materia] acordat ardelenilor, tndreptat in directia ziarelor ?i publicafiilor acestora, a studentilor romani, a institufiilor biserice?ti ji jcolare $i chiar a PNR-ului. Ajutoarele veneau atat din partea persoanelor particulare, a societajilor de tipul Ligiipentru unitatea culturala a tuturor romanilor (mfrintata in 1890), cat 5: sub forma unor subvenfii secrete de la bugetul statului.

Romania, Puterile Centrale i romanii ardeieni

Pe de alta parte, din 1883 Romania a incheiat 0 aiianta cu Austro-Ungaria ji Germania, considerata de oamenii politici de la Bucurefti drept vitala pentru interesele regatului; ea proteja tara in fata infiuentei Rusiei fi asigura stabiiitatea in Europa centrala $i in Balcani. insa asemenea rafiuni de politica inalta nu puteau fi intelesefi agreate de opinia publica din Romania, care reac|iona negativ fati de politica najionala din Austro-Ungaiia. Aceasta situatie delicata era folosita in disputele politice interne, ca o diversiune extrem de utiia, in special pentru opozitie. La inceputul anilor 90, cand liberalii se afiau la Bucurefti in opozitie, ei agita opinia publica pe tema Transilvaniei 5 1 totodata ii stimuleaza in secret pe ardeieni sa i?i intensifice actiunile. Mifcarea memorandista. desfajurata in anii 1892 1894, va avea printre cauzele sale $i aceasta instigate venitS de la Bucurefti. Liberalii, condui de D. A. Sturdza, scontau pe faptul ca agitatiile romanefti din Ardeal se vor solda cu represalii politice din partea Budapestei. Acestea urmau sa puna intr0 situatie imposibila guvemul conservator de la Bucurefti, prins intre obligatiile sale de aliat al Austro-Ungariei ji presiunile opiniei publice, care ii va cere sa ia apararea conationalilor oprimati, Lucrurile s-au desfafurat exact cum a prevazut Sturdza, astfel ca in 1895 guvemul conservator a fost nevoit sa demisioneze, fiind inlocuit de catre liberaii. - Actiunea memorandista in Transilvania, actiunea memorandista a debutat in martie 1892, cand Comitetul Central al PNR a stabilit textul definiriv al unui vast memoriu (denumit Memorand), care facea 0 critica aspra a poliiicii guvemelor de la Budapesta $i

LECTIAXVII

Memorandul (1892)
"Maiestatea Voastrd, Itnperiala f i Regala Apostolica, Preagrafioase Doamne! Reprezentanfii alegatorilor romani din tarile coroanei ungare a Maiestafii Vbastre, intnmindu-se p e zilele de 20 fi 21 ianuarie ale amilui curgdtor la Sibiu in conferinta electorala, au constatai ca comitenfii lor, nemulfitmifi cu situatiunea politica creata de sistemul de guvernamant inaugarat In anii 1866-1868 f i cu intreaga dezvoltare a vietii noastre publice de aiunci fi pana acum, nu mai au, dupa tristele experience p e care le-au avut, nici o incredere in dieta din Budapesta fi in guvernul maghiar, f i dupa lungi f i mature \ cxmpaniri au cazut fi de astd data cu totii de acord, c a e o chestiune de prudenta patriotica, \ ca romanii sa nu mai faca incercarea de a se folosi de dreptul lor de a alege deputafi ci sa \ se considere ca neftind reprezentafi in dieta farii lor. (...) Chiar daca romanii n-ar avea nici un trecut istoric fi astfel nici o baza legitima luata din trecutul milenar al statului pentru preienfiunile lor, chiar f i numai faptul ca ei sunt, voiesc cu toata hotararea fi p ot mult in anumite imprejurari, e destul motiv politic spre a determina p e orificare guvern sa find seama de interesele lor legitime. Cu atat mai vartos trebuie sd find seama de aceste interese, cand ei nu cer decat ca dreptul public a l farii sa nu fie desvoltat contra tradifiilor seculare, ca sd fie respectate drepturile odata caftigate de danfii fi sa li se asigure, ca unui popor odata recunoscut ca atare, libertatea de dersoltare. $i aceeafi pozifiune, ca romanii, o au f i concetdfenii noftri germani, precum fi cei slavi, in statul ungar: aceleafi rezoane de stat cer ca sd se find seama de interesele h r legitime. Sistemul inaugural in anii 1866-1869 n-a finut seama de aceste rezoane de stat, f i astfel a fo st peste putinfa f i realizarea dorinfei Maiestafii Vbastre de a vedea p e popoareie ce constituiesc statul ungar poliglot ajunse la o mai fericita impreund vieluire. Din contra, dupa o viafd constitufionala de douazeci fi cinci de ani spiritele sunt mai invrajbite ca orificand fi lupta de rasa a fo st organizatd cu premeditare. Nu manafi de gdnduri pom ite din egoism nafional, ci cuprinfi de ingrijire patriotica am venit in fata gloriosului tron al Maiestafii Vbastre. Calea in care ne aflam e tot cea aleasa de pdrinfii, bunii f i strdbunii noftri, care plini de incredere in parinteasca purtare de grija f i in infelepcmnea providenfiala a imparatului lor au varsat intotdeauna cu inima veseld sdngele lor pentru monarhie fi tron. Vazdnd nemultumirea generala de care sunt cuprinse toate straturile societatii fi greutafile mari ale timpului, romanii au finut sd caute mangdiere fi imbdrbatare la Maiestatea bastrd, fdcandu-fi datoria de supufi leali fi sinceri. Azi, ca totdeauna, convinfi ca numai prin o sincerd infrdfire a popoarelor se poate asigura dezvoltare a patriei noastre, romanii staruie in dorinfa ca fn forma legald fi prin ! rilor competenfi sistemul de guvernare sd f ie reformat in patria noastra astfel ca sd / lata caftigate f i sd se find seama de interesele legitime ale tuturor /

m a sa fie inaintat Imparatului. Responsabilitatea actiunii ji-a asumat-o intreaga conducere a partiduiui, in frunte cu prtsedinjele loan Ratiu, George Pop de Base?ti, Eugen Brote, Vasile Lucaciu. Iuliu Coroianu, Septimiu Albini. Fara indoiala, semnatarii actului nu au avut in vedere vrsun succes mai deosebit al aqiunii pe langa imparat. Ei au tir.ut sa alirme in mod solemn un punct de vedere, un protest public, mai ales au contat pe ecoul intern ?i international al demersului lor. Publicarea Memorandului in limbile de circulate europeana, publicitatea facuta in jural lui prin presa romaneasca i international urmareau tocmai acest obiectiv. Suiprinzatoare a fost insa reactia vehementa a autoritatilor maghiare, care a reufit de fapt s i aduca actiunea in atentia opiniei pubiice europene. Dupa ce delegatia romaneasca a incercat zadamic sa fie primita de imparat in mai 1892, pentru a-i remite documentul, ji a fost nevoitS sa-l predea in plic doar Cancelariei imperiale, Viena 1-a trlmis nedesfacui autoritatilor de la Budapesta. Cu toata deceptia periculoasa pe care o provoca in randul romanilor, imparatul era navoit sS procedeze astfel, m spiritul legilor constitutive ale pactului dualist. Problema romaneasca era considerata o problema intema a Ungariei, or imparatul, ca rege constitutional al acesteia, nu putea decat sa incrsdinteze chestiunea spre rszoivare guvemului sau de la Budapesta. Evident, liderii romani, care contestau legitimitatea pactului dualist, vedeau situatia intr-un mod diferit 164

TRANSILVANIA IN PERIOADA REGIMULUI DUALIST (1867-1914) 51 considerau afitudinea itnpetiala drept un act de vinovata ingratitudine la adresa romanilor. Autoritatile maghiare vor intenta autorilor MemorandvJui un proces, desfafurat la Cluj in mai 1894. Liderii romani se vor servi de acest prilej pentru a-fi reafirma cu energie pozitia, aplaudati de opinia publica intemationala, susdniiti totodata de manifestarile de simpatie ale populatiei romanefti, domica sa-fi apere martirii. Condamnarile pronunfate i-au trimis pe inculpafi in xnchisoare, pe termene mergand pana ia 5 ani (Vasile Lucaciu), ceea ce nu a facut decat sa sporeasca indignarea si tensiunea. Este adevarat, dupa un an, imparatul i-a grafiat pe toti ccndamnatii, in intenjia de a reduce tensiunile interne, cat fi dificultafile ivite in relatiile cu Romania. Memorandul a reprezentat apogeul potiticii rominefti de tip traditional, bazata pe pasivism fi pe nerecunoafterea dualismului. Dar, in aceiasi timp, el a evidentiat i impasul in care a ajuns mifcarea romineasca printr-o asemenea politica. Ea reufea sa dea o satisfactie morala liderilor fi aderentilor lor intr-o chestiune de eonsecventa principiala, dar nu oferea nici un rezultat concret i nici macar posibilitatea vreunei acfiuni pentru atingerea unui asemenea rezultat.

6. RomSaii ardeieni secolului XX

la

ineepntul

Ca 0 consecinta a conftientizarii acestui impas, in 1895 izbucnefte un conflict intre liderii mai m varsta ai mifcarii nationale fi tinerii tribunifti, care solicits schirnbarea tacticii partidului fi trecerea la activism. Aceasta era dorita fi de liberalii aflati acum la putere in Romania, deoarece concesiile PNR-ului urmau sa atraga 0 arenuare a intransieentei Buaapestei, iar aceasta relaxare si moderate generala ar fi ufurat relatiile diplomatice aie Bucureftiului cu aliatii sai. Potrivit programului activist, PNR-ul urma sa reintre m viata parlamentara a Ungariei fi sa uicheie cu regimui urmarorul compromis: in schimbul renunjarii la revendicarea traditionala a autonomiei Transilvaniei, sa obtina din partea regimului 0 largire a dreptului de vot acordat populatiei romanefti. a) Cauzele trecerii Sa activismul politic Discutiile din sanul mifcarii nationale referitoare la noul activism, desfafurate in primii ani ai secolului XX au pus in evidenta o serie de argumente foarte puternice in favoarea acestuia.

Institutii i forme de organizare pe criierii nationals la comunitatea. romaneasca din Ungaria

Partidul National Roman_________________ __________________________ Partidul Social-Democrat din Ungaria, sectia romana___________________ Mitropolia ortodoxa (2 episcopii sufcordonate) Mitropolia greco-catolica (3 episcopii sufragane)_______________________ Retelele de invatamant confesional ale celor doua biserici (fcoli primare, gimnazii, licee, jcoli pedagogice, seminarii teologice) Presa poiitica (Gazeta Transilvaniei, Tsiegrafii Roman, Tribuna, Romaaul) Prssa culturala (Familia, Laceafaml)__________________________ Asociatii fi societati culturale (Astra, Asociatiunea aradana, Asociatiunea margrr.ureseana1 ) Societati de lectura ale elevilor, reuniuru de cantari, asociatii de binefacere Tipografii Funcatii (Fundatia Gojdu)____________________________________ Asociatii profesionale, cooperatiste, de credit, de ajutor reciproc Banci (Albina, Victoria, Economuf); sindicatul bancar Sclidaritatea'' 165

LEC JIA X V H Li primul rand, societatea romane?.sc5 ajimsese ta un nivel remarcabil de dezvoltare si independents economica s: culturala, motiv pentru care reprezentantii ei solicitau imperics sa intre in politica, pentru promovarea diferitelor nrsrese coiective sau particulare. Exista o burghezie influents economic, bazata pe puterea financiara a bancilor --iT T Snasti. Nu intamplator, centrele politice ale activismului se cristalizeaza In jurul unor institufii de credit, cum erau ' rarca 'Victoria din Arad sau banca Ardeleana din Orajtie. La Sibiu activa cea mai putemica banca romaneasca din -.-nartue, Albina. In 1905, existau 129 de band romanefti, cu un capital de 17 milioane de coroane. De asemenea, se afirma o patura taraneasca proprietara de pamant, care tndeplinea condifiile de cens necesare : irticiparii la viata politica; alfabetizarea ?i progresele culturale o faceau capabila sa recepteze un program politico-irooal mult mai elaborat. Toate categoriile sociale faceau presiuni in directia sustinerii mtereselor lor de catre KHmEpuni politice proprii. In perioada pasivismului, rezultatul paradoxal al politicii promovate de PNR a fost ca circumscripjiile in care lotrjiau numeric romanii au constituit Tn permanenfa fiefuri eiectorale guvernamentale, Acest lucru nu se datora numai . r tnerii de la vot sau presiunilor din partea autoritajilor, ci i faptului ca alegatorii romani ajungeau in postura de a vota : -: rrameie partddelor maghiare, indeosebi a celor afiate la guvernare, T n conditiile in care PNR nu venea cu nici o oferta - ;c-jra3i. Dupa 1905, cand in cadrul Partidului Social-Democrat din Ungaria se infiinfeaza o sections aparte : - itsasca, pericolul atragerii alegatorilor romani de catre ideile sociaiiste reprezenta un alt argument de natura sa ezs participarea PNR ia alegeri. In fine, se poate remarca si faptul ca toate nationalitatile din Ungaria, slovacii, sarbii ji sa?ii, adoptasera i ele. romanilor, noua politica.

Programul Partidului National Roman din 1905

I 1. Pretutindeni neclintit recunoafterea poporului roman de individualitate politica alcatuitoare de stat f i asigurarea dezvoltarii sale etnice fi constituponale prin institufiuni de drept public. 2. Susfinerea neftirbita a unitafii armatei comttne, in conducere, administrafiune fi l limba de comandd (...) de alta parte respectarea fi uzul mai intensiv al limbii fiecdrui regiment. 3. (...) punsrea in deplina vigoare f i respectarea legii despre egala indreptdpre. In consecinfa, pretindem ca, in administrate, justitie f i instrucpune, uzul limbilor popoarelor din patrie prin lege sa fie asigurai, in afa masurd f i in afa chip, ca fiecare popor din patrie sa fie judecat, administrat f i instruit in limba sa proprie... 4. (...) Pretindem ca in fcolile primars de stat sau comunale unde majoritaiea locuitorilor e romana, limba de propunere sd fie romaneasca... 5. Pretindem autonomie deplina a comunelor f i a cercurilor administrative fi arondarea lor cu deosebita considerare la limitele de limba a popoarelor din fara. (...) 6. Cerem lege electorald p e baza sufragiului universal f i arondarea cercurilor cu numar egal al alegatorilor, vatare secreta in sediile notariale. (...) Pretindem sd se garanteze prin isge dreptul de mtrunire fi asociere, fara nici o restricfiune, pretindem votarea deplinei libertdp a presei, nelimitate in afacerile publice. 7. Cerem straformarea radicald a sistemului de dare, reducerea ddrii de pamant, peste tot introducerea contribufiei progresive, scutirea de sub contribute a minimului de existenfa fi desfiinfarea ddrii de consum prin articoli indispensabili de alimentary. 8 (...) improprietdrirea fn masura corespunzatoare a agricultorilor prin vinderea in parcele sub conditii favorabile a mofiilor statului. Cerem inalienabilitatea f i indivisibilitatea / minimului de proprietate fipretindem ca in finutul locuit de romani colonizdrile sd sefaca numai populafiune romana. (...) Interesele muncitorilor sa fie scutite in mod eckitabil in raport cu lor, jacdndu-se imposibila exploatarea lor din partea intreprinzdtorilor. Prin institut de / oduca i asigurarea obligdtoare a muncitorilor pentru cazul de boald fi bdtrdnefe. (...)

ticarea i igienei publice, medic fi medicamehte pentru sdraci. "

b) Conferinta PNR din 1905 !n consecinta, Conferinta aarionaia a PNR din anul 1905 va decide trecerea la activism, slaborand un nou - : l -p al partidului. Se renun ta acum la solicitarea expresa a restabilirii autonomiei Transilvaniei, ceiindu-se iri schimb ricaaca?terea mdividuaiitafii politice a romanilor in cadrul statului maghiar. Pe langa revendicarile traditionale, lega^ 166

TRANSILVANLA IN PERIOADA REGIMULUI DUALIST (1867-1914)

Vasile Gold}?

Octavian Goga

AI. Vaida-Voeyod

de autonomia bisericeasca si scolara, aplicarea legii nationalitatilor, autonomia administrative etc., se adauga dezideratul votului universal, egal i secret, precum $i numeroase cereri de natura sociaia. In conditiile avansuhii idcilor sociaiiste ?i a celor democratice in Imperiul austro-ungar, i programul PNR isi asocia o serie de prevederi radicale, menite s i vina in int&npinarea acestor tending, pentru a atrage de partea sa masele de alegatori. Alte soliciiari, referitoare la menfinerea unitatfi armatei imperiale, reprezentau o miaa intinsa in directia Vienei, careia i se oferea sprijin in disputa sa cu opoztda nationalists maghiara. Pe baza acestui program, partidul va participa la alegeri, obfinand in 1905 doar 8 mandate. In 1906 numirul deputafilor romani create la 14, carora li se adaugau 8 slovaci ?i 4 sarbi formandu-se astfel un club parlamentar al nafionalitafilor. Evident, cu o reprezentare atat de redusa, activitatea deputafilor nafionalitafilor nu se putea solda cu succese, acetia margindndu-se la interpelari ?i discursuri; s-a incercat ?i metoda obstrucfiei parlamentare, menita sa airaga atentia opiniei publice. c) Tendinte in mi$carea politica romineascS in mijcarea nafionala se afirma in aceasta perioada cateva curente distincte. Conducerea partidului, alcatuita din liderii care infaptuiseri trecerea la activism (Vasile Goidis, tefan Cicio-Pop, luliu Maniu, Aurei Vlad), intra in conflict cu o grupare mai radical!, numiti a tinerflor ofelifi. avandu-1 in frunte pe Octavian Goga. Ace$tia invinuiesc partidul de moderafie ?i de compromisuri in tratativele sale cu guvemul. O alta tendinfa este cea a federaiitilor, ayandu-i ca reprezentanfi pe A. C. Popovici ?i Al. Vaida-Voevod, oameni politici care intri in relafii cu anturajul prinfului mo?tenitor Franz Ferdinand, in ideea c i monarhia si, in egala masura, destinui national al romanilor pot fi salvate prin reorganizarea imperiului ca o federafie a popoarelor din cuprinsul acestuia, sub sceptrul dioastiei de Habsburg.

Curente $i tendinte politice la romanii ardeieni la inceputul secolului XX

1 linia oficiaia a PNR (Vasile Goidis, gtefan Cicio-Pop, Teodor Miliali)_______ 1tiaerii otelifi (Octavian Goga, O. TSslauanu)_____________________________ 1federali$tii adepti ai monarhiei austriece (Al. Vaida-Voevod, A. C. Popovici) social-democrafii (Aurel Cristea, loan Cretu) partizanii coiaborarii cu guvemul maghiar (Vasile Mangra, Constantin Burdea) refugiafii din Romania, fosti tribuni?:! (loan Slavici, Eagen 3rote)

d) Spre o alta epoca Fara indoiaia, criza reaii a regimului dualist, care se amplifica pe masura apropierii primului razboi mondial, ficea ca ?ansele de gas ire a unor modalitati de conviefuirs in cadrul imperiului sa se diminneze din ce in ce mai mult Tratativele intervenite intre anii 1910 >i 1914 intre FNR fi guvernele de la Budapest, in vederea solutioaarii profelemei nafionale, vor dovedi cu prisosinta acest iucru, prin eecui lor categoric. Guvemanfii maghiari ?i reprezentandi nationahtafilor nu erau capabili sa gaseasca o solufie de compromis care s i garanteze menfinerea ?i stabiiitatea regynulus. 167

LECTIA XVII Din pacate. situatia nu ifi mai putea gasi rezolvarea decat prin mtermediui unei crize 5: a unei rupturi categorice, pe care le va aduce in cele din urma razboiul. In conditiile prabu^irii militare a imperiului fi mai ales ale epuizarii oncaror posibilitafi de reformats interna, pe baze stabile, a acestuia, singura solutie pentru romanii din Austro-Ungaria era unirea cu Romania. Dupa aproape un mileniu de convietuire dificilS, dar statomica, alaturi de maghiari ji sai, in tara plurietnica a Transilvaniei, dupa doua secole de loialitate politica fafa de Casa de Habsburg, sub a carei autoritate au cunoscut drumul greu, dar atat de necesar, al modernizarii politice fi social-economice, dupa un secol de edificare colectiva $i de gravitatie spre modelul cultural panromanesc, romanii ardeieni ii insufesc o noua forma de fidelitate politico-statala, Indreptata asupra regatului Romaniei.

168

TRANSILVANIA IN PERIOADA REGIMULUI DUALIST (1867-1914) Cstprinstr! lecfi*i

1. Trasaturi de ansamblu ale epocii dualiste: modemizare ji nationalism

a) Structura monarhiei dualiste b) Caracterizarea generala a regimului 2. Populatia: structura etnica fi comportamentul demografic a) Problema asimilarfi etnice b) Alte eiemente de comportament demografic: familia fi emigrarea 3. Regimui politic fi problema nationafa; invatamantul a) Legea privind unirea TVansilvaniei cu Ungaria b) Legea electoral^ c) Legea nationalitatilor fi aplicarea ei d) Autonomia fcolara romaneasca fi ingerintele autoritatilor e) Situatia instrucflei fcolare la romilnii din Ungaria 4. Activitatea politics romaneasca intre 1867 fi 1887 a) Motivatiile politico nationale guvernamentale b) Constituirea partidelor politics romanefti (1869) c) Pasivism sau activism? d) Constituirea Partidului Nafional Rom in (1881) 5. Anil Memorandului - Politica regatului Romaniei fi rom inil ardeieni - Actiunea memorandista 6. Romanii ardeieni la inceputul secolului XX a) Cauzele trecerii la activismul politic b) Conferinta PNR din 1905 c) Tendinfe in mifcarea politica romaneasca d) Spre o alta epoca

tntrebari i probleme
1. Care era structura monarhiei austro-ungare? 2. Definifi trasaturile generate ale regimului B e ce aveau nationalitatile din Ungaria sentimentui ca regimui nu le reprezinta in mod adecvat? 3. Care era structura etnica a populatiei in Transilvania i Ungaria? 4. Comentafi politica de asimilare a nafionalitafilor a regimului dualist A reprezentat aceasta un succss efectiv? A existat fenom enul deznafionalizdrii? 5. Analizafi alte fenom ene demografice. Care vi se p a r mai interesante? 6. Prezentafi legislafia ctt privire la nafionalitafi din Ungaria dualista. Cum poate f i caracterizatd situafia invatamdntului romdnesc? 7. Analizafi legea nafionalitafilor. Oferea sa cadrul necesar pastrarii identstdfii etnice i participarii la viata publica a nafionalitafilor? Comparati-o cu proiectul de lege prezentat de deputafii romani. 8. La ce ii folosea regimului politica dusd impotriva nafionalitafilor? Reprezenta ea o greeala politica? E ra utild? 9. Urmdrifi evolufia acfiunilor politice romdneti pdnd la inceputul secolului XIX. Erau acestea eficiente sau nu? S e putea fa ce altceva in contextul respectiv? 10. Prezentafi argum entepro contra in disputa activism" pasivism , itata acfiunea memorandista de viafa politico, de la Bucurefti $ 'participarea Rom aniei la Tripla Alianfd? evenimenfiai ai acfiunii memorandiste. le trecerii la noul activism? romaneasca ardeleanix la ideea loialitdtii politice fajd de regatul

LEC flA x m i: BASARABIA IN SECOLUL AL XIX-LEA i l a In c e p u t u l s e c o l u l u i x x

1. Destiii geopolitic fi optiuni identitare 2. Populatia: components etnica 3. Refomismul rusesc fi societatea moldoveana 4. Viafa nationals a romanilor basarabeni

Anexand in 1812 regiunea dintre Prut fi Nistru, ajlatd pdn& atunci partial in c.omponen(a Moldovei, partial sub adm inistrate otomana, Rusia atingea un pu nct extrem al expansiunii sale apusene f i deschidea o mare disputa in perspective cu viitoarea Romanic, care nu va inceta niciodata sa considers Basarabia drept un element component a l identitapi sale politico-geografice fi nationale. Instaurandu-fi siapanirea asupra unei provincii asesnanatoare realitatilor rusefti ca nivel de civilizatie, administratia (arului va promova f i a id reformismul sau caracteristic, incomplet f i in salturi, care va contura o cale specifica de modemizare, proprie acestei zone. In pofida tendinte: continue de integrare in realitaple sociale f i administrative ale imperiului, Basarabia ifi va menpne p e parcursul secolului o anumita spedficitate locala. Politica de rusificare prin fcoala fi biserica, precum fi nationalismul oficial, nu vor reufi sa disloce total tradlfia unei identitati moldovene, chiar daca ea se exprima in form e modeste. Deschiderea operata in Rusia dupa 190S va permite afirmarea unui activism national mai decis al elitei intelectuale, care va incerca promovarea unui dialog national cu o sodetate inca patriarhalA.

1. Destin geopolitic i optiuisi identitare

a) Expansianea rasa fi Basarabia Rigiunea de rasarit a Moldovei, cuprinsa intre Piut fi Nistru fi denumita cu incepere din secolul al XIX-!ea 3 a . a r a intrat in componenta Imperiului ms in urma tratatului de pace de la Bucurefti, semnat in mai 1812 de catre Turciei fi Rusiei. Faptul survenea ca o consecinta a infrangerilor militare suferite de Poarta otomana in fafa i_ arului, pe parcursul unui razboi declanfat in anul 1806. Potrivit prevederiior tratatului, Turcia ceda atat : - .e basarabene pe care le administra direct (unele inca de la 1484), respectiv raialele Hotin, Bender (Tighina), j. .-. g-i (Cetatea Alba), Chilia, Ismail, Reni fi Bugeacul, cat fi unitatile administrative (tinuturile) care mai ramasesera : ir i la acea data in componenta principatului autonom al Moldovei. respectiv Soroca, Orhei, Hotamiceni, Codru, Greceni fi partea de peste Prut a tinutului Ia?i. Aceasta modirlcare teritoriala in favoarea Rusiei (de aproximativ 45.000 km2) fusese posibila in contextul fhidizarii generale a conjuncturii politico-diplomatice fi militare europene, fenomen datorat focuiui provocat pe continent de razboaiele napoleoniene. Cucerirea Basarabiei reprezenta pentru Rusia atat apogeul expansiunii sale teritoriale pe seama Imperiului ::cman (urmarita consecvent de-a lungul secolului al XVIII-lea), dar fi punctuJ final al respectivei expansiuni. Cu toate e:':~urile pe care le va depune ulterior, in timpul razboaielor din 1828-1829, 1853-1856 fi 1877-1878, fi in pofida unor inponante caftiguri diplomatice, Rusia nu va mai reufi sa-fi mute frontierele dincolo de linia Pratului. Mai mult chiar, .: 1S56, in urma icfrangerii suferite in razboiul Crimeei, ea va face chiar un pas inapoi, retrocedand Moldovei trei judete -i sudul Basarabiei (Cahul, Ismail fi Bolgrad), pe care partea romana le va pastra pana la 1878, cand Congresul de pace de ia Berlin le va trece din nou sub stapanirea Rusiei. Aceasta limitare a expansiunii rusefti s-a datorat. In primul rand, rc'iricii marilor puteri europene de mentinere a stabilitatii fi echilibrului european, manifestati, printre altele, fi prin bloc area Rusiei pe frontiera amintita. in acest context geopolitic se inscrie fi fenomenul aparifiei fi dezvoltarii unui stat romanesc modem, unificat, pe parcursul secolului al XlX-lea.

b) Modelal ideatltar basarabean

Dar in timp ce conjunctura politico-militara europeana a condus la fixarea grmitelor cu Rusia pe Prut, noul stat romanesc va tinde mereu spre largirea sferei identitati: sale pana ia Nistru, in baza unor argumente de ordin etnic fi jroric. Aceasta neconcordanta dintre situatia geopoiitica existent! fi proiectia idenritarS romaneasca va genera in cursui secolului al XlX-lea, ia fel ca fi astazi, o problems a Basarabiei. 170

BASARABIA

IN SECOLUL AL XIX-LEA 1 LA INCEPUTUL SECOLULUI XX

Schimban teriionale $/ de. suveraniiate in Basarabia

1387 1392 1412 1484 1538 1595 1622 1712 1812 1856 1878 1918 1918 1940 *1941 1944 1991 - VoievodatuI Moldovei stapane$te Hotinul - Hotarele Moldovei ating tarmul Marii Negre - Moldova mcorporeaza intreg teritoriul dintre Prut ?i Nistru - Chilia ;i Cetatea Alba devin raiale tuxcejti - Tighina (Bender) si Bugeacul devin raiale turceti - Tinutu] Isxnail (Smil) devine raia turceasca - Iinutul Reni este alipit raialei Ismail - Hotinul devine raia turceasca - Intreg teritoriul Basarabiei intra m componenta Rusiei - Judetele Cahul, Ismail ?i Bolgrad revin in componenta Moldovei - Cele trei judeje din sudul Basarabiei sunt reincorporate de Rusia - Basarabia Ti proclama independenta - B asarabia intra In componenta regatului Romaniei - Basarabia este cedata Uniunii Sovietice - Basarabia reintra tn componenta Romaniei - Basarabia reintra tn componenta Uniunii Sovietice - Basarabia devine stat independent (Republica Moldova)

In intervalul dintre 1812 1918 epoca hotaratoara pentru procesul general de modemizare a regiunii istoria Basarabiei a fost cea a unei provincii a Imperiului rus, fapt care nu va ratnane fara consecinte la nivelul memoriei colective fi al con$tiintei istorice a locuitorilor s5i. Este adevarat, ruperea in doua a Moldovei a fost resimtita ca un eveniment nefiresc $i dureros, pe ambele malun ale Prutului, inregistriindu-se chiar unele reactii proteste, indeosebi tn randurile boierimii ramase in Moldova autonoma. Pe de alta parte, la data integrarii Basarabiei in imperiu Romania nu exista inca pe harta Europei, iar in deceniile care vor urma comunicarea culturala ?i ideologica peste ftontiera Prutului va fi una extrem de firava, stanjenita de barierele impuse de oficialitatile ruse$ti. In aceste condijii, elita autohtona va profesa tn primul rand o atitudine de afirmare a propriei specificitafi i autonomii in raport cu tendintele nivelatoare ale Sanfct-Petersburgului, dezvcltind o identitate moldoveneasca venita in prelungirsa traditiei istorice. in paralel cu aceasta directie ideologica principals, se afirmi insa ?i o conftiinta culturala panromaneasca, avand ca argument principal comumunea etnica ji Iingvistica a nsoldovenilor cu blocul national romanesc. ar daca aceasta tendinp nu se va manifesta in mod spectaculos in Basarabia, nici la nivel politic, nici la nivel cultural, ea se va exprima cel putin prin apartenenfa categorica la cultura nafionala panromaneasca asumata de cel mai valoroji incctuali basarabeni, de la Costache Stamati si Alecu Russo la Bogdan Petriceicu Hajdeu fi Constantin Stere.

2. Populatia; componenta etnica

Populatia Basarabiei va cunoa$te o dinamica ascendent! pe parcursul secolului alXIX-lea, in acord cu tendintele generate ale fenomenului revolutiei demografice. Creterile se vor datora in primul rand sporului natural, iar in doilea rar.d politicii de colonizare. La inceputul veacului, populatia provinciei era estimata la 300.000 de oameni. Primul recensamant sistematic, efectuat de autoritatile ruse?ti la 1817, inregistra deja aproximativ 480.000 de suflete. Sporul inregistrat in aceasta perioada trebuie pus mai ales pe seama stabiiitatii politico-administrative aduse de noul regim. La 1856, populatia Basarabiei atingea aproape 1.000.000 de oameni, la 1897 erau recenzati 1.900.000 de indivizi, la 1912 2.500.000, iar in 1918 2.700.000.

Evoiutia populatiei Basarabiei

Nationalitati mii 692,0 162,2 25,6 33,5 93,5 17,1 1.023,9 171 3871 % 67,4 15,8 2,5 3,5 9,1 1,7 100 155,7 103,2 60,2 228,1 81,2 1.931,4 8,05 5,33 3,11 11,79 4,39 100 1897 Date oSciale ruse % mii 47;58 920,9 19,75 382,1

Moldoveni Ruteni Ucrainieni Velicoru^i Bulgari Germani Evrei Ceilalti (tigani, gagauzi, armeni, polonezi s.a.) TOTAL

lectiaxvih

T n privinta componentei etnics a populatiei. catagrafia din 1817 Inregistreaza 86 % romani, 6,5% ucrainieni. : evrei, precum fi procente mai putin insemnate de Iipoveni, greci, axmeni, bulgari fi gagauzi. In statisticile oficiale. .- ntajiii romanilor va scade pana sub 50% la inceputul secolului XX, ceea ce, desigur, nu corespundea reab'tafii. in irxenii unor estimari mai realiste, ponderea populatiei romanefti a scazut totufi, de la cele 86 de procente din 181 l* 3 i la jumatatea secolului i la 2/3 (66 %) la inceputul celui uimator. Cel putin pentru primele decenii, fenomenul avea explicafii firefti, justificabile. Basarabia era o.regiune foarte ; populata, indeosebi in zonele sale sudice, administrate anterior de turci, care rSmasssera aproape pustii In unna rlrisirii Bugeacului de catre tatari, dupa 1812. Or, in aceasta situatie, autoritatile au colonizat In regiunile respective . .ani gagauzi, bulgari, ru?i, evrei, ba chiar fi francezi, fapt care a modificat compozitia etnica de ansamblu ; rr: rcciei. Spre sfarsitul secolului al XlX-lea, considerentelor pragmatice care determinasera colonizarile initiale 1. s- = : i- .p .: politica de rusificare deliberate a Basarabiei, manifestata atat prin implantari de populatie, cat fi prin asiinilars ; rromovarea limbii rase prin fcoala, biserica fi institutiile statului.

3. Reformismul rusesc fi societatea moldoveana

a) Evaluarea reformismuiui rusesc 0 judecata istorica obiectiva asupra administratiei russfti din Basarabia in secolul ai XlX-lea necesita trxriria. : perspective nuantate. In mod traditional, stapanirea Rusiei in zona a fost condamnata tn termeni categoric:. ?e ; rs r ; asexarea unei provincii locuite majoritar de o populatie romaneasca, precum fi politica de rusificare fi in g riirt = ;;;drlIor nafionale practicata la sfarfitul secolului XIX fi la inceputul celui urmator au reprezentar elements certs i.: b:lan{ negativ, Pe de aitS parte, autoritarismul i despotismul considerate specifice politicii interns a _ ; r. inconsistent procesului ei de modemizare s-au adaugat ca argumente pentru o judecata defavorabui. Or, in acest ultim punct, lucrurile nu sum ciuar id: : ; simple. Istoria modema a Rusiei, pana la revotepa be Is-e \ Basarabia sub domnia tarilor Rusiei poate fi lecturata ca o serie continua de ts-ui t re modemizare, in sectoral admimstrativ, social r rr rais u: Alexandra I urma in cel politic, efectuate intr-o corrjunccxii t s r a z rs (1801-1825) dificila. Chiar daca efecurile fi reculurile au rest Nicolae I rasunatoare decat succesele, iar reufitele au frs: asDrbesrra (1825-1855) incomplete,, se ridica Intrebarea. daca in s c . f = a g f a i Alexandra al SI-lea Rusiei era posibila fi realist! o alta varianta is rcor^rr srs. (1855-1881) consecventa fi accelerata, dupa mode- occ: beets.' I-arrrrri Alexandra al IH-lea struoturilor sale social-economics fi culrurL: busr-: j e (1881-1894) assmanatoare celor din alte provincii ale Rusr SssL^rur Nicolae al 11-fea se incadra fi ea acestei situatii, ceea ce a S a c cs tipci re (1894-1917) reformism aplicat aici de autoritatile tariste sa su ne re impropriu pe cat s-ar parea la prima vedere fc Evolutia autonomiei administrative basarabene L-csputurile stapanirii rusefti in Basarabia stau sub semnul prezervarii caractenilui distinct al acestei proviacti. ; .: ic o r administranv, legislativ fi social. 0 asemenea politics se explicl, pe de o parte, prin faptul ca ea repressers : -: mai ieftmi fi mai eficienta de guvernare, in conditiile in care introducerea brusca a reglementarilor din F.u;:i - 3 isirabia ar n necesitat costuri enonne fi ar ii provocat reacfii adverse. Pe de alta parte, farul Alexandra {, cu torts -. ci-sr.eotele sale, avea o putemica. Inclinatie reformatoare, manifestata, cu titlu experimental, Indeosebi in provrttr.lls i : . rocsnte, cum erau Polonia, Georgia, Finlanda fi Basarabia, care se bucura de o anumita autonomie In timpul doom:si sals. Prsl'jr.giriie acestei politici se vor resimfi chiar fi In timpul urmafului sau autocrat, Nicolae I, care, desi duce c b ri dura In Rusia, introduce in Principatele dunarene, ocupate militar de rufi, regimui Regulamentului ocganic, .ericre cu caiacter liberal fi semi-constitutional. Astfel, acazele (decretele) imperiale acorda Basarabiei statutul de oblastie, respectiv de provincie privilegiaii, . ir.i nstiuitii administrative specifice, aeasimilate celor din gubemiile rusefti. Se asigura, In acefti ani, folosirea limb:: r : .do1 ' snejti (romane) in administrafie, In paralel cu cea rusa, precum fi mentinerea legislafiei traditionale. in 18 i 8. tarul rr: ulgi personal, la Chifinau, A^ezamdntul obrazovaniei oblastiei Basarabiei, un regulament de drept public care ;- = - < = institutiile administrative, legislatia fi reglementarile de natura sociaia din provincie. in fruntea provinciei se afla un guvemator general militar, cu airibufii executive, a carui putere era Insa Ingradia a imui sfat cu atributii legislative fi judecatorefti, care Intrunea pe langa un guvemator civil fi alfi dsmruar. s: o serie de deputati alefi din randul boierimii autohlone. Capitala "oblastiei era fixatS la Chifinau. Unitatils administrative ale provinciei, {inuturile, aveau in frunte capitani ispravnici, alefi de catre nobilimea locala fi connrmar -e ruvematorul general, intreaga administrafie avea, asadar, un caracter reprezentativ, fiind aleasa din randurile unui com electoral nobiliar, respectiv al marii boiarimi autohtone. Acest iegim reprezentativ va fi transformat treptat mtr-unul autoritar fi centraiizat, pe parcursul dcmniei lui Nicolae L Afezamantul din 1818 este Inlocuit in 1829 cu un Regulament, care reducea drastic atributiile staruie. ititmnistrativ, concsntrand intreaga puters in mainile guvematonilui general. Membrii administratiei, pana la mvelurli: nfsrioare, vor fi de acum inainte functionari rufi (nacialnici fi cinovaici), numiti de autoritatile centrale. Ei vor forma o 172

BASARABIA EN SECOLUL AL XIX-LEA 1 LA INCEPUTUL SECOLULUI XX putsreica elita provincial!, cars concursaz! tnlccui-rjte treptat boienrnea rnmaneasca in structarile administratiei. reprezentand un instrument ideal al politicii de asimilare ?i rusificare a provinciei. Ca un pandant al acestor masuri, limba romana este tnlocuita i ea tn actele publice cu rusa, disparand practic la acest nivel din a doua jumatate a secolului. In privinta legislafiei de drept privat, desi exista o tendinta $i dispozitii concrete de introducere a legislate! ruse?ti, Basarabia ii va pastra caracterul sau juridic distinct pe tot parcursul secolului. Dreptul civil local se va mentine m vigoare pana m 1928 (1), legile civile ruse fiind introduse doar ca un izvor subsidiar a! dreptului basarabean, in caz de insuficienta a legilor locale. c) Structarile sociale Daca pe plan politico-admmistrativ caracterul specific-nafional al provinciei va avea de suferit incepind ca domnia lui Nicolae I, lucrurile stateau ceva mai bine sub aspect social. Stapanirea ruseasca va recunoate, tn general, structurile sociale din Basarabia, tncercand sa le echivaleze cu categoriile similare existente In Rusia. Marea boierime moldoveana este tncadrata tn categoria cobilimii ereditare rusefti, bucurandu-se de privilegiile importante ale acestei clase, inclusiv de dreptul de a fi reprezentata de sfafuri ale nobilimii, districtuale si centrale, tn finnte cu cite un mareal al nobilimii. in societatea ruseasca, aceste organe autonome constituiau unele dintre cele mai putemice tbrmule de exprimare a intereseior societatii civile. In mod analog, boierimea secundara 51 celelalte categorii privilegiate 151 pastreaza statutul specific, fiind scutite de impozite fi avand acces la ocuparea serviciiior publics, situatie care va duce tnsa la asimilarea acestora ta randurile functionarimii ruseti. Orasenii, in rtndul carora romanii ocupau o pondere mai redusa, i?i aveau organizarea lor distincta, siructurata initial pe criterii corporatiste, In fimctie de ocupatiile, veniturile i statutul social ale fiecarei categorii urbane. in fine, categoria cea mai nunaeroasa a populatiei basarabene, taranimea, se bucura de o situa|ie destul de buna, daca 0 raportam la standardele social-economice ale epocii, atHt cele din Rusia, cat i cele din Romania. Aceasta stare oarecum smprmzatoare se datora, In primul rand, densiiatii relativ scazute a populatiei, raportata la mtinderea terenului cultivabil, In asemenea conditii, i politica agrara aplicata de autoritati a avut anse mai mari de a asigura un statut economic 51 social suportabil al taranimii. In prima jumatate a secolului, puterea centrala a protejat taranimea, tn intentia de a favoriza sporul demografic i economic, stabiiitatea general! a acestei provincii de granita. Raporturile dintre sateni 51 boierime au fost reglementate prin intermediul unor contracte de tocmeli agricole obligatorii, menite sa stavileasca abuzurile proprietanlor, sa prsvina fiiga ?i emigrarea taranilor.

Organs de putere tn Basarabia sub regimui provincieiprivilegiate

(1818-1829)

Suvernatorul general militar atributii executive raspunde tn fata autoritatilor imperials centrale

SfatuJ provincial - deputafi alesi - guvem atorul civil de nobilime at Basarabiei atributii executive, legislative ?i judecatore?ti la nivel provincial - demnitari rtumifi

t
confirma alegerea capitanilor ispravnici Capitani ispravnici conduc administratia la nivelul jinuturilor

t
alege deputafi in Sfatu! provincial

4
alege capitanii ispravnici

( C

Marsfalsii nodilimii la nivel provincial

alege sfaturile nobilimii

(
173

Marea boierime (corp electoral)

Mare?ali ai nobilimiT^ la nivel local )

LECTIA XVIII d) Reforma agrara {n 1861, la apte ani dupa reforma agrara din Imperiul austriac si cu trei ani inainte de reforma lui Cuza, tarul rs&rmator Alexandru al II-lea a edictat ucazul de emancipare fi improprietarire a clacasilor din Rusia. El va fl aplicat in Basarabia incepand din 1868, femiliile de farani primind loturi de pamant intre 8 fi 10 hectare, pentru care aceftia aveau de platit o despagubire. In Rusia, pamantul de improprietarire urma sa ramana in proprietatea colectiva a obstri satefti", pentru i se preveni instrainarea acestuia, iar moftenitorii II puteau parcela Intre ei doar pana la cota de 1/4 din infoiderea lotului initial. Defi in Basarabia au fost aplicate Intr-un mod putin diferit, dispozifiile respective, menite sa protejeze rroprietatea taraneasca de instrainare fi faramiiare, au reufit sa atinga acest obiectiv Intr-o masura mai mare decat eg-;s!atia agrara din Rom&nia, Tn conditiile prisosului de teren arabil fertil din Basarabia. In schimb, nici ele nu au reufit i i asigure o eficienja mai buna a explcatarii agricole, prin ajezarea acesteia pe un ragaf de dezvoltare capitalists. Abia a 1906-1911, reformele prim-ministrului Stolapin vor permite taranilor sa iasa din iudiviziunea obstii satejti ?i sa rJyaneasca in proprietate individuals pamantul pe care il defineau. e) Modemizare fi integrare Reforma agrara din 1861-1868 nu a fost decat o componenta a unui pachet mai vast de masuri reformatoare, sub impresia infrangerii suferite in razboiul Crimeei (1853-1856). Razboiul dovedise ir.apoierea Rusiei fi -ectsitatea reformarii institutiilor sale, concluzie care se va repeta inca o data dupa razboiul ruso-japonez din 1904-1905, - *rma cSruia se va inregistra un al doilea val masiv de reforme. Reformele introduse L n Basarabia au avut un earacter paradoxal, asemanator, la o alta scara, situatiei din Modemizare i reformism in Basarabia Transilvania sub regimui dualist Ele au raspuns unor nevoi acute de modemizare a societatii, avand, din acest punct de rtfonna agrara din 1861-1868 (Alexandra al II-lea) vedere, un roi absolut benefic, dar in acelasi timp an .Jiir.rarea zemstvelor (1864-1870) contribuit la o integrare mai stransa a provinciei in structarile rerbcna judecatoreascS. administrative, sociale, culturale fi mentale ale Imperiufci achsacirea statutului de gubemie (1871-1873) rus. Dupa cum serie fi istoricul Alexandra Boldur, daca is r-roducerea serviciului militar obligatoriu (1874) prima perioada a istoriei Basarabiei sub rufi ea ifi plsra -ifcnna agrara din 1906-1911 (prim-minislrul Stolapin) aproape pe deplin infapfarea sa einicS, precum fi era refoctari curentelor ruse (masonice, mistice, revohiponare, u : :z.~ie), nu se poate afirma acelafi lucru fi pentm perioada a doua. Reformele au atins interesele esentiae ale populate; ::rsspundeau cu revendicarile sociale basarabene. Eie au atras atenjia populatiei, mlesnind familiarizarea ei cu institutiile -_5 c ?; spiritul public al Rusiei. Ele au contribuit la nivelarea populatiei fi distrugerea sistemului de stari sociale." Intre reformele aplicate fi In Basarabia, in afaxa celei agrare, sunt de mentionat: reforma judecatoreasca a Lrrocns judecatorii de pace, curtile cu juri, curtea de casatie (Senatul), institutia avocaturii; reforma dreptului penal fi iesSn prea pedepsei corporale, simbol al despotismului rusesc traditional; introducerea serviciului militar obligatoriu care pentru Basarabia are efectul paradoxal al pierderii unor privilegii, asoarece de la 1812 fi pana atunci : provinciei fuseserS scutiti de recrutare. Tot in acest context al uniformizarii administrative, Basarabia este r^rsfbnnari in gubemie (1871-1873), dobandindun statut similar cu al oricarei alte provincii din Imperiul rus.

f) ~Zemstvele
Li fine, reforma cea mai caracteristica pentru sistemul social-politic rusesc a constituit-o infiintarea ZT-ir/eior, in 1864 (din 1869-1870 sunt introduse fi in Basarabia). Zemstvele erau nifte consilii locale de > --^rimiristrare, organizate la nivel districtual fi provincial, fiind considerate drept reprezentanfe ale societapi civile, fi

Sistemul administrativ al zemstvelor

Zemstva provincials fixarea taxelor locale * aprovizionarea populate] asistenta sociaia in'/atamant 1incurajarea industriei fi comertului

Control din oartea statului

fi

Adun-area organ deiiberativ

z:

Selegatia organ executiv

Alegatori: colegiul proprietarilor funciari colegiul orafenilor colegiul taranilor

Zemstve judetene (organizare fi atributii similare la nivel local)

BASARABIA IN SECOLUL AL X3X-LEA 1 LA INCEPUTUL SECOLULUI XX nu organe 3leA.tpbutnle lor se focslizsu ?_svpr? intcr^s^Icr obft?sti locale, respectiv: fixsireft tsxelor locale, aprovizionarea populatiei, asistenfa sociaia, asigurarile mutuale contra incendiilor, incurajarea comertului fi industries, instrucfia publica, sanatatea fi penitenciarele. Atat la nivel gubemial, cat si la cel judetean, zemstva se corapunea dintr-o Adunare, ca organ deliberativ, 51 o Delegate, ca organ executiv. Membrii zemstvelor erau alefi pe baza unui sistem electoral cenzitar, organizat in colegii de proprietari funciari, colegii ora$enesti fi ale taranilor. Desigur, baza electorala era una foarte restransa, favorizand de departe alegatorii cei mai avufi. Zemstvele fi-au pastrat atributiile in Rusia pna la instaurarea regimului bolfevic, cu singura diferenta ca dupa 1890 controlul statului asupra lor s-a intensificat. Cu toate limitele lor, ele au avut meritul de a fi substituit in parte 0 birocrafie ineficienta fi centralizata, oferind societatii, inclusiv celei basarabene, un mijloc important de exprimars fi aparare a diferitelor sale interese.

4. Viata nationals! a romanilor basarabeni

Viata nationals a romanilor din Basarabia in secolul al XDC-lea nu s-a materializat in acfiuni fi evenimente spectaculare fi nu a cunoscut formula organizate de tipul celor existente la romanii din Imperiul habsburgic. Faptul s-a datorat, intr-o masura, conditiilor mai restrictive din acest punct de vedere existente in Rusia, dar, in primul rand, el se explica prin intarzierea modernizarii structurilor socio-economice fi culturale din Basarabia. Pretutindeni, nationalismul veacului XIX este in primul rand o creatie a unei elite intelectuale modeme, a unei societal deschise fi dinamice, or in climatul patriarhal al Basarabiei aceste fenomene se manifests mult mai timid, a) Suporturfle identitatii na(ionale basarabene Totufi, se poate vorbi despre o viata nafionala fi un sentiment al identitatii comunitare la romanii basarabeni de sub stapanirea ruseasca, exprimate insa in forme estompate, de conservare latenta a propriei identitati la nivelul unor structuri traditionale. Principalele suporturi ale agiegarii unei identitati nationale au fost, o data, marile argumente de fond: caracterul majoritar romanesc al populatiei Basarabiei, tradifia istorica a unui stat moldovean, caracterul distinct fi specific al provinciei in cadrul Imperiului rus. fn al doilea rand, ele au avut la baza existenfa unor structuri sociale putemice: marea aristocratie moldoveana, care, defi va fi depafita numeric de nobilimea de origine rusa, ifi va conserva totufi in buna parte valorile sale specifice, intretinand un sentiment identitar de factum etnica; apoi, taranimea, care, daiorita caracterului sau compact, a cantonarii in orizontul unei culturi etnografice, a inapoierii fi analfabetismului, s-a dovedif greu permeabila pentru politica de rusificare, In fine, in al treilea rand se inscrie existenfa unei elite intelectuale care cultiva 0 ideologie nafionala moderna; daca pe parcursul secolului al XDC-lea ea se manifest! doar ca 0 elita pur culturala, de traditie iluminista, care exalta intrun cerc restrans rolul etnopedagogic al limbii mateme. la inceputul veacului urm&tor ea i?i asociaza fi 0 anumita dimensians poh'tica, bazata pe comunicarea cu segmente mai largi ale societatii, pe actiunea fi expresia publics. b) Mata culturala, biserica fl fcoala 0 viata cultural-national^, de expresie lingvistica romaneasca, se poate sesiza indeosebi prin intermediul tipariturilor romanefti din Basarabia, circa 1,000 de titluri inregistrate in acest interval. Majoritatea sunt carti bisericsfti destinate nevoilor de cult, dar nu lipsesc, pana la 1870, reguiamenteie fi instructiunile oficiale tiparite in romanefte, precum fi abecedarele fi alte manuale fcolare. Daca pana la 1870 tiparirea de publicafii in limba romana nu a fost stanjenita de autoritafi, intre 1870 fi 1905 se constata o scadere a activitatii tipografice. Dupa 1905, se inregistreaza o noua creftere a numarului acestora, ilustrata mai ales de reviste, publicatii periodice, brofuri ocazionale etc. in sarsul bisericli basarabene, organizata ca 0 arhidieceza in cadrul bisericii ortodoxe ruse, a existat mereu 0 tendinfa de cuitivare a limbii romSne, ca limba de predict fi de cult, ca fi prin publicatiile religioase fi invatamantul bisericesc. Arhierei cum au fost mitropolitul Gavril Banulescu (1812-1821), arhiepiscopul Dimitrie (1821Ierarhii biserica basarabene 1844) sau episcopul Vladimir (1904-1908), chiar daca sub stapanirea ruseasca erau de origine rusa (cazul ultimilor doi), au promovat limba romana in biserica, in calitatea ei de limba a Neofit Gavril Banulescu majoritafii ortoaocfilor basarabeni. Altt ierarhi, cum au (1892-1898) (1812-1821) fost episcopii Pavel (1871-1882) fi Serafim (1908-1914), lacob Fiatnicki Dimitrie Salima s-au ilustrat, dimpotriva, prin promovarea limbii ruse. (1898-1904) (1821-1844) coa!a nu putea fi considerata in nici un caz un Vladimir Irinarh Popov mijloc de manifestare a culturii nationale, In conditiile in (1904-1908) (1844-1855) care dupa 1867 intreg invatamantul public din Basarabia Serafim Antonie ocotoy folosea ca limba de predare rusa. La 1912 existau circa (1908-1914) (1855-1871) 1.700 de fcoli elementare, precum fi 56 de fcoli Platon Pavel Lebedev secundare (gimnazii fi licee). Absolvenfii romani ai celor (1914-1915) (1871-1882) din urma ifi puteau continua studiile frecventind, de Ataaasie Serghie regula, universitatile din Odessa, Kiev, Harkov, Dorpat, (1915-1918) (1882-1891) Moscova sau Sankt-Petersburg, Putini dintre ei ajungeau la lafi sau la Bucurefti, stabilindu-se de obicei, in acest caz, in Romania. 175 Isachie (1891-1892)

Vs

Viata culturala s-a manifestat prin intermediu! unei literaturi basarabene, ilustrata de nume cum ar fi Costache : err.i - , Alexandru Hadeu, Alexie Mateevici, fara a mai adauga figurile de prima marime cars au emigrat in Romania. 7 - j_: iaca nu au avut un ecou deosebit in randurile unui public mai larg. operele respective au creat o traditie a unei : . r_r. scrise de expresie romineasca.

c) Ideologie natianala $i activism politic

Manifestari ale unei ideoiogii nationale modeme pot fi inregistrate insa abia o data cu inceputul secolului XX. _ - Trim element in acest sens l*a constituit organizarea studentilor basarabeni din universitatile rusejti in asociatii care Jrezr cultivarea identitatii nafionale moldoveneti. Revolufia din 1905, promulgarea de catre tar a unei constituti: ; - t =sriie pentru dumele de stat (parlamentele imperiale) au provocat i o activizare in sens politico-national a diferitelor , componente ale elitei basarabene. Domenii de mamfestare nationaM pe 0 parte, reprezentantii vec'nii boierinri, la romanii din Basarabia profesand idei politice couservatoare i avandu-1 in pe Pave! Dicescu, au constituit o grupare care reven-icz drepturi nafionale pentru moldoveni, reintroducerea ii i.. trar.rjri (carti biserice?ti, manuale, lor in biserica si ?coala. Acest ultim deziderat va devesi un rJructiuni oficiale, brosuri etc.) laitmotiv al manifestarilor nationale din Basarafci. riserica (folosirea romanei ca limba de predica) 0 alta grupare nobiliara, avandu-i in frunts pe Ai : : (organizatii ale studentilor romani Krupenski si Pavel Kmsevan, se declara Saela psxir. _niversitatile ruseti - dupa 1905) ruse, cultiva antisemitismul ji milita impotriva tend:;::.: crrane literara nationale moldovene$ti. r_rente politice (dupa 1905) In fine, exista un al treilea curent, ilustra: de rr-esi (dupa 1905) intelectuali tineri ca loan Pelivan, Pancelimon Haiippa. Ion i Teodor Inculet, Al. Mateevici, E. 2 .-: - .dr. nationale radicale, insotite de revendicari sociale ?i democratice. Intre gruparea national! conser.itc-.Ere : : i- ------- -*r5 va exista un putemic conflict, manifestat prin polemici de pres $i dispute in camparriile eiecxrz,-;

Curente politice la romanii basarabeni la inceputul secolului XX

curentul conservator al boierimii traditionale (Pavel Dicescu) curentul nobiliar filorus i antisemit (Al. Krupenski) curentul democrat radical (Ion Inculef, Pantelimon Halippa)

Activismul politic ?i national are ca principal mijloc de expresie presa. In afara publicatiilor bisericejti in K m : -j--- intre care s-a remarcat Luminatorul (1908), apare fi o presa cu conti nut politic. Se disting publicatiile 3 as orobi: ia rasa), organ al gruparii filo-ruse, Moidovanul, inspirat de ideile moderate ale lui Pavel Dicescu, Basarabia. f. y - Basarabiei, de orientare national-democrata. Vasile Stroescu, magnatul basarabean cunoscut pentru donatiile saie f r : .ire in favoarea romanilor ardeieni, va sprijini material $i aparifia revistei Cuvanlul moldovenesc, principalul organ :; -rasa romanesc aparut la Chisinau in preajma primului razboi mondial. Fara indoiala, toate aceste manifestari ale vietii nationale romanefti, dinamizate de efervescenta viefii politice r-ssfn din anii premergatori razboiului, au constituit un ferment prieinic unificarii cu Romania, pe care o va aduce : 5rs:^ii conflagrafiei xnondiale. Majoritatea numelor implicate in acfiunile cu caracter national din anii 1905-1914 se vor rsgasi printre aderentii actului din 1918. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul ca pana la acea data tipul de identitate nafionala construit de rerrezentanfii elitei basarabene, in numeie caruia acedia respingeau politica de rusificare. era unui eminamente -dovenesc. Spre deosebite de conafionalii !or din Imperiul austro-ungar. care vor renunta la prioritatea unei identitati n-znsi!vane sau moldovene, considerandu-se in primul rand romani, ?i abia secundar ardeieni sau bucovineni, basaxabenii :r pune accentul principal pe afinnarea distincta a caracterului lor moldovean, ca metoda de delimitate de Rusia. Asrailarea lor in formula nationals panromaneasca, efectuata in mare viteza la 1918, va avea insa. ca punct de plecare aceasta platforms. identitara specirica.

BASARABIA IN SECOLUL AL XDC-LEA 1 LA INCEPUTUL SECOLULUI XX

Cuprinsul lectiei
1. Destin geopoiitic fi optiuni identitare a) Expansiunea rusa si Basarabia b) Modeiul identSlar basarabean 2. Populatia; componenta etnica 3. Reformisixtul rusesc fi societatea moldoveana a) Evaluarea reformismului rusesc b) Evoiutia autonomiei administrative basarabene c) Structurile sociale

d) Reforma agrara
e) Modemizare fi integrare f) Zemstvele 4. Viaja nationals a romanilor basarabeni a) Saporturile identitatii nationale basarabene b) Viata culturala, biserica fi fcoala c) Ideologie national! fi activism politic

Intrebari f i probleme

1. Care a fo st contextulpoUtico-mUitar a l anexarii Basarabiei de catre Rusia? 2. Comentafi relatia dintre situatia geopolitica a Basarabiei f i incltiderea ei in formula identitari romaneasca. 3. Prezentati evoiutia structurii etnice a populatiei Basarabiei 4. Care a u fost ratiunile politicii de colonizars cu populatie alogena a Basarabiei? Era ea necesara? Era justificata? 5. Expunefi principalele reforme ale administrate! ruse in Basarabia. 6. Emiteti o judecata de valoare cu privire la refortnismul rusesc fi la eficienta acestuia. 7. Prezentatiform eie de manij'estate ale vietii nationale romanefti din Basarabia. S. Care era opfiunea identitara a elitei ntoldovene la inceputul secolului X X f i cum va pregati ea terenulpentru integrarsa in noul contextpanromanesc de dupa 1918?

LECTIA XIX: POLITICA EXTERNA A ROMANIEI

( 1878 - 1914)
1. Consolidarea independentei 2. Aiianta ca Puterile Centrale 3. Noua orientare din perioada razboaielor balcanice

* Dupa obtinerea independentei, politica externa a statului roman a urmarit consolidarea acesteia, printr-o cat m ai larga recunoa$tere internafionala, ca f i printr-un sistem de aliante care sa ii asigure securitatea. Pana la inceputul secolului XX, Romania fi-a bazat securitatea p e aiianta cu Germania si Austro-Ungaria, deoarece aceasta o proteja tn fata Rusiei $i, p e un plan mai larg, asigura stabiiitatea generala in Europa centrals $i in Balcani Dupa rdzboaiele balcanice, in care Romania se afirmd ca un factor de putere in zona, obtindnd chiar beneficii tertioriale, politica sa externa se indreapta tot mai mult inspre puterile Antantei, Franta, Anglia f i Rusia. N oul curs alpoliticii externe romaneti nu mai mizeazd acum, in primul rand , p e menfinerea stabilitatii, ci, in perspectiva razboiului general care se apropie, pe contractarea acelor aliante care sd o plaseze intr-o situape cat mai avantajoasa in rapor. a t revendicarile sale nationale $i teritoriale in Transilvania.

1. Consolidarea independentei
Pusa in situatia de a actiona, ca slat de-sine-statator, in campul relatiilor internationals, Romania va prone - : : r : ;~ca nwnitl sa realizezs obiectivele sale majore in plan extern: pe termen scurt, consolidarea independentei -roez: r^cerite fi, Pe termen lung, realizarea unitapli politice a teritoriilor locuite T n majoritate de romani, respectiv: Trans::, m : _ Bcsarabia, Bucovina. a) Recunoafterea internationals a independentei In vederea consolidarii independents! au fost desfafurate actiuni concrete, in masura sa conduca la recunoafterea arestu: statut de catre principalele puteri europene, la ridicarea tarii la rang de regat, precum fi la incheierea unor aliante cits sa-: ofere siguranta si stabilitate. Defi si-a prociamat independent la 9 mai 1877, principalele {art europene, Anglia, Frarpa. Germania, au legat recunoafterea Romaniei independente fie de abrogarea art. 7 din Constitute, care conditiona : r:I:enia romana de apartenenta la creftinism, fie, in cazul Germaniei, de rascumpararea de catre statul roman a actiunilor so-rietafii falimentare germane de constructii feroviare Stroussberg. Dupa acordarea cetafeniei evreilor fi lichidarea afaceri: Stroussberg, intre anii 1878-1880, statele europene au recunoscut independenta de stat a Romaniei.

b) Proclamarea regatului
Noul statut al tarii reclama, in acelafi timp, ridicarea ia rangul de regat. Demer'surile au inceput inca In toamna anului S78, cand Caroi I a luat titlul de Altera Regala. in anul urmator, noul titlu era recunoscut de tarile europene. Recunoafterea rangului de regat a comportat numeroase fi asidue eforturi. fn anul 1880, Carol I fi L C. Bratianu au vizitat Germania. Cu aceasta ocazie a fost abordata problema regatului fi a succesiunii la tronul tarii. In privinta succesiunii, s-a decis ca, in lipsa descendenfilor, tronul sa revina printului Ferdinand, nepot de irate al iui Carol I. Acesta va deveni prinful mof tenitor la tronul Romaniei fi se va casatori, in anul 1892, cu principssa Maria de Edinburgh, nepoata reginei Victoria a Angliei. In privinta ridicarii Romaniei la rang de regat, tara a aftepta un accept al puterilor europene, la 14/26 martie 1881, Parlamentul a votat transformarea Romaniei in regat Era primul semn al prestigiului de care se va bucura Romania, intre tarile sud-est europene, la sfaifitul secolului al XlX-lea fi inceputul secolului al XX-lea. inca din acest an, 1881, Romania intrefinea relapii diplomatice cu 18 state.

2. Aiianta cu Puterile Centrale

a) ta cautarsa anei aliante Problema realizarii unei aliante, menita sa consolideze independenta tarii, a fost mult mai complicata. Dupa razboiul de independenta, relatiile Romaniei cu cele doua imperii vecine, Imperiul rus fi Imperiul austrc-ungar, au traversal momente dificile, datorita agresivitadi Imperiului res fi a politicii austro-ungare fafa de romanii de sub stapanirea lor, precum fi in problema Dunarii. 178

POLITICA EXTERNA A ROMANIEI (1878-1914)

Tratatul de la Berlin (1878)

Art. 43. Inalieleparfi contractante recunosc independenta Romaniei legand-o de condifiunile expuse in urmdtoarele doua articole. Art. 44. fn Romania, deosebirea credintelor religioase fi a confesiunilor nu va j putea f i opusd nimdnui ca un motiv de excludere sau de incapacitate in ceea ce privefte bucurarsa de drepturi civile fi politice, admiterea in sarcini publice, fiincfiuni f i onoruri sau exercitarea diferitelor profesiuni fi industrii in orice localitate ar fi. Libertatea fi practica exterioara a oricarui cult vorfi asigurate supufilorpdmanteni ai statului roman, j precum fi strainilor fi nu se va pune nici un fe l de piedicd atat organizapei ierarhice a J difs? itelor comunitafi religioase, cat f i raporturilor acestora cu capii lor spirituali. ^ Nafionahi tuturor puterilor, comercianfi sau alfii, vor f i tratafi in Romania fara \ deosebire de rehgiune, p e piciorul unei desavarfite egalitafi. I Art. 45. Principatul Romaniei retrocedeasd M.S. Imparatul Rusiei portiunea teritoriului Basarabiei desparfitd de Rusia in urma tratatului de la Paris din 1856 fi care \ la apus se marginefte cu talvegul Prutului, iar la miazazi cu talvegid brafulvi Chikei fi cu ( gura Stari-Stambulului. \ Art. 46. Insidele formand Delta Dunarii, precum f i Insula $erpiior. sandgeacul \ Tulcei, cuprinzdnd districtele (cazas) Chilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Tulcea, Mdcin, \ Sabadag, Hdrfova, Kiustenge, Medgidia sunt intrupate cu Romania. 1 Principatul mai primefte afara de aceasta (inutul situat la sudul Dobrogei pdnd la o ' linie cars plecand de la rasarit de Silistra raspunde in Marea Neagra, la miazazi de \ Mangalia. \ Lmia granifelor se va fixa la fafa locului de comisia europeana instituitd pentru | delimitarea Bulgariei. 1 ^ A rt 47. Chestiunea impdriirii apelor f i a pescdriilor se va supune la arbitrajul Comisiunei europene a Dunarii. Art. 48. Nu se va lua in Romania nici un drept de transit pentru mdrfurile ce vor trees prin principat. Art. 49, Romania va putea inckeia convenfiuni pentru. reglettientarea privilsgiilor fi a tribupuniior consuiilor in matsrie de protecpune in principat. Drepturile caftigate vor ramdne in vigoare atat cat ele nu vor f i modificate printr-o . infelegere comund intre principat fi parfile interesate. Art. 50. Pdnd la incheierea unui tratat care sd reglementeze privilegiile fi drepturile consuiilor intre Turcia fi Romania, supufii romani ce vor cdldtori sau vor sta in Imperiul otoman fi supufii olomani ce vor cdldtorii sau vor sta in Romania se vor bucura de drepturite garantate supufilor celorlalte puteri europene. Art. 51. In ceea ce privefte intreprinderile de lucrdri publics, sau altele de asemenea natura, Romania v a fi substituitd in drepturile fi indatoririle Inaltei Porfi pentru tot teritoriul cedat. Art. 52. Pentru a mari garantiile asigurate liberldfii de navigafiune p e Dundre, recunoscuta ca fiin d un interes european, inaliele parfi contractante hotdrasc ca toate intdririle fifortificafiile ce se gdsescpe tot cursul rdului de la Porfile de Fier pdnd la gurile lui sd fie rase f i sd nu se m aipoatd ridica altele noi. Nici un vas de razboi nu va putea sdpluteascd p e Dundre in jo su l Porfilor de Fier, afara i 'asele ufoare destinate pentru politia fiuviului f i pentru ser/iciu l vamal. (...) Art. 64. iratatul de fa ta se va ratifica fi ratificdrile se vor schimba la Berlin intr-un sdptdmdni sau, daca este posibil, f i mai curdnd. j mcredinfarea cdrora plenipotenparii respectivi l-au semnat f i au pu s p e ddnsul I 'jtfzi a lunei iulie 1878."

L E C JIA XIX F usm si-a intarit mult influenfa fn Bulgaria, cautand sa-fi asume aceeafi pozitie m Romania. La deteriorarea relatiilor romano-ruse, cauzata de Incalcarea conventiei din 4 aprilie 1S77 fi de ocuparea sudului Basarabiei, s-a adaugat incidental de la Arab Tabia, prilejuit de trasarea frontierei de sud a Dobrogei, incident care era pe punctui de a determina izbucnirea unui conflict armat intre trupele ruse fi cele romane. Ca urmare, departe de a putea lua In considerare reiatii amicale cu Rusia, Romania era tn cautarea unui aliat care sa previna o actiune agresiva a vecinuiui de la rasarit. Austro-Ungaria, dupa ce fi-a extins administratia asupra BosnieiHertegovina, cauta sa obtina un loo privilegiat In Comisia Dunarii, respectiv prefedintia fi pe segmental Buziaf Marea Neagra, ceea ce a determinat reactii potrivnice romanefti. In acelafi timp, conventia cotnerciala, semnata In 1875, a condus nu atat la un comert reciproc avantajos, ci la un razboi comercial intre cele doua tari. Impedimental cel mai mare In stabilirea unor ralafii de aiianta era constituit da politica nationals practicata de guvemul de la Budapesta. Reactiile romanilor Impotriva acestei politici, de o parte fi de alta a Carpa{iIor, devin tot mai insistente. Cliiax tn ace?ti ani, cand guvemul I. C. Bratianu tatona capitalele europene tn vederea stabilirii unei aliante, respectiv In 1882, a avut icc dezvelirea unei statui a iui tefan cel Mare la Iasi, in prezenta regelui Carol I. Cu aceasta ocazie, senatorul Petre Gradifteanu declara ca spera ca suveranul Romaniei sa recapete pietrele pretioase ce lipseau inca din coroana voievodului moldovean. Aluzia era fara indoiala ia Transilvania fi Bucovina. Aceasta a determinat o replica violenta a presei budapestane fi un incident diplomatic cu Viena. Privirile Romaniei s-au Indreptat de la bun inceput spre Franta, aliata traditionala de la unirea din 1859. Franta suferise Insa infringerea din razboiul franco-prasian, din 1870-1871, fi era ea Insafi in cautarea unui aliat, in dariata de a realiza o brefa in zidul izolarii diplomatice in care o invaluise cancelaral Germaniei, Otto von Bismarck. Ramanea, dintre puterile europene, Germania. Anglia fiind interesaza, ia aceasta perioada, in rotunjirea imperiului sau colonial, a adoptat fata de Europa faimoasa politica a splendidei izolari.

PricnU moftenitor Ferdinand

b) Tratatul de aderare ia Tripla Aiianta

Interesele Romaniei, mai cu seama cele economice, erau convergence cu ais Germaniei. In acelafi timp, intre Romania fi Germania nu existau nici un fel de asperitati, iar originea germana a suveranului Rominiei era in masura sa faciliteze o apropiere romano-germana. In cursul anului 1883, regele Carol I fi prefedintele Consiliului de Miniftri, I. C. Bratianu, au vizitat succesiv Germania fi Austro-Ungaria. Romania ar fi agreat semnarea unui tratat de aiianta cu Germania, mai cu seama ca Otto von Bismarck facuse, inca din 1880, o aluzie la o asemenea eventualitaie. Principesa Maria Dar in acel moment Germania facea parte din Tripla Aiianta, alcatuita, in 1882, din Germania, Austro-Ungaria fi Italia. Cancelarul g ci aspdtanle roraano-ungare pot prejudicia soliditatea Triplei Aliante fi, ca urmare, in momentul tn care conducatorii ?.;rrJdei vor solicita o alianfa cu Germania, Otto von Bismarck le-a spus ca drumul spre Berlin trece prin Viena. Cu alte : . r.te. Romania trebuie sa incheie un tratat de aiianta cu Austro-Ungaria jiprin acest tratat sa adere la Tripla Aiianta. Tratatul a fost semnat in 1883. El avea un caracteT defensiv, Austro-Ungaria fi aliatele sale, Germania fi Italia, s j :'ci:gau samtsrvinS inaparareaRomaniei In cazul in care aceasta ar fi fost atacata de Rusia. Tratatul a fost mettvinut ; t:rst. iar conpinutul sau nu afost cunoscut decat de rege fi de fefii guvemeior care s-au succedat la conducerea id e i, pana in 1914. Menfinerea secretului se datora necesitafii evitarii unei reactii dure din partea Rusiei, dar fi aaracterilui unpopular pe care un asemenea tratat l-ar fi prezentat in fata opiniei publice romanefti. Tratatul a avut darul de a conferi siguranta noului stat independent El nu putea insa concura la reaiizarea :::ecri-.'ului pe termen lung al politicii externe romanefti, Guvemele de la Bucurefti vor sprijini tn continuare mifcarea n zraaia romaneasca din Transilvania fi Bucovina, I. C. Bratianu respingand hotarat cererea guvemului austro-ungar ds i j permits pe teritoriul Romaniei actiuni iiidreptate Impotriva dublei monarhii. Tratatul de aderare a Romaniei la Tripla Aiianta a fost reinnoit periodic, pana In 1914. Cu toate acestea, dupa 1890, si i fost supus unei critici virulente in presa romaneasca si in Parlament. in anii 90 au avut loc doua evenimente care au r.-- darui sa mtretina aceste critici: aiianta fonco-rusa, din anii 1891-1893, fi mifcarea memorandista (1892-1894). Aiianta franco-rusa pretigura constituirea unui al dcilea bloc politico-militar, Tripla Inteiegere, finalizata prin incheierea Infelsgerii fianeo-britanice (Antanta Cordiala), in 1904, fi a acordului anglo-rus, in 1907. Noua Inteiegere, 180

POLITICA EXTERNA A ROMANIEI (1878-1914)

A lia n te p u te n iia ie a le R o m a n ie i

dupa 1878
Avautaje / Oportunitati
Rusia ocuparea sudului Basarabiei tensiunile de dupa razboi tendintele rusejti de majorare a infiuentei tn Balcani rivalitatea cu Rusia asigurarea stabilitafii m Europa centrala ?i Balcani Austro-Ungaria * politica nationals a Ungariei * diferende comerciale * problema Dunarii

Dezavantaje / Lipsa de oportunitati

Germanist * aiianta Germaniei cu Austro-Ungaria protec-tia tn fata infiuentei Rusisi stabilitate In zona interese comerciale * afinitati dinastice Fran fa simpatiile opiniei publice slabiciunea $i izolarea diplomatics continuarea traditiei a Frantei dupa razboiul din 1870-1871 politicii externe romanefti Anglia dezinteresul Angliei fafa de politica europeana

Tratatul secret de aderare a Romaniei la Tripla Aiianta (1883)

I "Art. 1. Inaltele parp contractante ifi fagaduiesc pace f i prietsnie fi ca nu vor \ intra in nici un. f e l de aiianta sau lupta indreptatd impotriva vreunuia din statele lor. Ele \ se angajeaza sa duca o politica de prietenie fi sa-fi acorde sprijin reciproc tn limita \ intereselor lor. \ Art. 2. Daca Romania vaf i atacatd fara ca din partea ei sd f i existat vreo provocare, \ Austro-Ungaria va trebui sd-i acorde in timp util ajutor fi asistenfd impotriva agresorului. \ I Daca Austro-Ungaria ar f i atacatd In aceleafi imprejurari in vreuna din zonele statelor iimitrofe Romaniei, va f i de indata casus foederis pentru Romania. Art. 3. Daca una din inaltele parti contractante a r f i ameninfatd de o agresiune in conditiile sus-menponate, guvernele respective se vor pune de acord asupra masurilor care vor trebui luate in vederea unei cooperari a armatelor lor. Aceste probleme militare, indeosebi cea a unitdpi operapunilor f i a trecerii prin teritoriile respective, vor f i reglementate printr-o convenpe miiitara. Art. 4. Daca, contrar dorinfei fi sperantei lor, inaltele p d rp contractante vor f i nevoite sd duca un razboi comun in imprejurdrile prevdzute de articolele precedente, ele se angajeaza sd nu negocieze sau sd incheie pace in mod separat. Art. 5. Prezsntul tratat va rdmdne in vigoare timp de cinci ani incepdnd din ziua sckimbarii instrumentelor de raiificare. Daca prezentul tratat nu vafi denuntat cu un an inainte de expirarea lui sau daca nici una din inaliele pd rp contractante nu va cere revizuirea lui, el va f i considerat ca prelungit pentru inca trei ani. Art. 6. inaltele parti contractante ifi fagaduiesc una alteia sa pdstreze secret conpnutul prezentului tratat Aj't. 7. Prezentul tratat va f i ratificat fi instrumsntele de raiificare vor f i sckimbate intr-un de trei sdptamani sau mai degraba daca este cu putinfa. care, plenipctenparii respectivi l-au semnat f i sigilat cu sigiliul lor. Viena in a treizscsa zi a lunii octombrie a anului de grape o mie opt sute

LECTIAXIX

Aliante i eurooene * la inceputul secolului XX

Tripla Aliaata (Puterile Centrale) Tripia Inteiegere (Antanta)

-*- Germania 1882 - Austro-Ungaria - Italia 1S83 - Romania

Franta , 1904 Anglia ~ 1907 Rusia r 1S91-1893

I i Tripla Aiianta. era in masura sa sprijine Romania in realizarea dezideratului sau major de politica exta J . atiocala, $i de aceea tot mai multe voci vor reclama desprinderea de Austro-Ungaria. Aceasta cu atat m a:: . -i: ~_>carea memorandista ?i procesul de la Cluj al liderilor Partidului National Roman, din mai 1894, au detenrir,;: : - * ! lies mifcare de solidaritate a romanilor din regat

3. Noua orientare din perioada razboaielor balcanice

Caracteristica pentru politica externa romaneasca, la inceputul secolului al XX-lea, a fost tocmai cristaiizarss. vrc: ,-c.: r fc ie ji politic care reclama desprinderea de Austro-Ungaria $i apropierea de Antanta. Daca, insa, TripiaAIias^ r . - ;: Austro-Ungaria, care se opunea realizarii obiectivului major al politicii externe romanefti, Tripla Iar6. eaert r ^ - un alt adversar, Rusia. Romania ar fi dorit o aiianta cu Franta fi cu Anglia, dar cercurile poiiics parirjns _* . -rr--. rsjierea Romaniei la Tripla Inteiegere de rezolvarea diferendelor cu Rusia. Ca fi Bismarck in 15S3. x _ r rsaziecfi sugerau Romaniei, preajma primului razboi mondial, ca drumul spre Paris Irece prin Pet2rsc^~

a; Imptiearea Romaniei !n problemele balcanice

in primii ani ai secolului al XX-lea, atenfia politicii externe rbmanefti a zabovit asupra rslariilD: ca Bulgaria, pe fondul mifcarii aniiotomane fi al rascoalei izbucnite in Macedonia in 1903, rascoail rep*" -------- i i suitamil tare, se erija in campioana a luptei antiotomane, nutrind, in acelafi timp, aspirst:: expsz^ : r - DcarogeL Ca unnare, relatiile romano-bulgare au fost destul de reci. Momeote iemporare de asperitate au cunoscut fi relatiile romano-grecefti. in 1905, Turcia etnica apopulafiei macedo-romane, destul de numeroasa in acel moment. Grecia, care avea In sisrs l granirelor sale asupra regiunii locuite de aceasta populatie, a reactionat potrivnic, ceea ce a determina! rb o sa si, care va lua in considerare de acum inainte apropierea tot mai manifests, de Turcia. Evenimentul care a avut darul sa clarifice pozitia Romaniei fafa de stateie balcanice a fost criza bosniaca i n ; .: -1909. in tnamna aaului 1908, Austro-Ungaria proclama anexarea definitiva a Bosniei fi Hertegovine:, ce*= :; at o reactie virulent^ a Serbiei fi a Rusiei, ever.imentul fiind pe punctul de a declanja un conflict mifitsr. > ...: -nt, cu acordui fi sprijinul Austro-Ungariei, Bulgaria ifi proclama independenfa deplina. In urma a:er.:r r :-------rta. Rusia, din sprijinitoarea Bulgariei, devine aliatul cel mai important al Serbiei, iar Austro-Ungaria va : -a : csschis ambifiile Bulgariei.

Relatiile Romaniei cu stateie din zona in raport cu evolutiile balcanice, la inceputul secolului XX
j 3rsd2 U n a B sl 2iria - diferende - relajii bune - diferende -pe tema atitudinii fata de populafia macedo-romana - datorita diferendelor cu Grecia - pe teme teritoriale (Dobrogea, sudul Dobrogei) - datorita majorarii infiuentei Bulgariei in Balcani, - relatii bune - diferende - tendinta de apropiere 182 sprijinita de Austro-Ungaria - datorita diferendelor cu Bulgaria, apropierii de Rusia fi distanfarii de Austro-Ungaria Anstro-Ungaria ?jisia - problema romanilor din Ungaria - crefterea infiuentei Austro-Ungariei in Balcani, bazata pe alianfa cu Bulgaria - datorita tensiunilor cu Austro-Ungaria

* Serbia

POLITICA EXTERNA A ROMANIEI (1878-1914) Noua orientare a politicii austro-ungare a dszvoitat reacfiiie po&ivmce Triple! AKante la Bwcwwft* N V >vm generate de la conducerea Partidului National Liberal, 1.1. C. Bratianu, I. G. Duca, VintilE Bratianu, careia i se alaturau principesa Maria, precum 5 1 ' conservatorii Take lonescu fi Nicolae Filipescu, se pronunta pentru detafarea de Tripla Aiianta fi apropierea de blocul Triplei Intelegeri. Chiar fi regele Carol I {inea sa precizeze, tn 1911, in fata dipiomatiei germane, ca: Daca Germania paras ete conducerea Triplei Aliante in mana Austro-Ungariei, Romania nu va fi, momentan, in stare sa urmeze tndatoririie ei feta de aceasta legatura. Sesizand aceasta reaiitate, diplomatiile berlinsza si vieneza vor face eforturi pentru mentinerea Romaniei in orbita Triplei Aliante. In 1909, moftenitorii tronurilor din Germania si Austro-Ungaria au vizitat capitala Romaniei. La implinirea varstei de 70 de ani, regele Carol I a fost numit feldmarejal al armatei germane. Concomitent, puterile Triplei Intelegeri, cu deosebire Franta, fac gesturi concrete pentru atragerea Romaniei de partea lor. Romania a fost yizitata de misiuni militare din Anglia 5 1 ' Rusia, precum ?i de 0 serie de personalitati ale viefii culturale ?i politice francsze, printre care primarul Paxisului, Paul Deschanel. b) Romania fi razboaiele balcanice (1912-1913) Pe acest teren, dinainte pregatit, razboaiele balcanice din anii 1912-1913 vor constitui prilejul pentru detafarea Romaniei de Tripla Alianfa fi apropierea ei de Tripla Inteiegere. In anul 1912, stateie baicanice Serbia, Muntenegru, Grecia, Bulgaria realizeaza 0 aiianta balcanica sub auspiciile Rusiei, cu scopul Maturarii dominatiei turcefti In Macedonia. In octombrie, izbucnefte primul razboi balcanic, care opune Turcia aliantei balcanice. Spre surpriza Europei fi, in primul rind, a tarilor din Tripla Aiianta, Turcia a fost infranta, la 3 decembrie 1912 semnandu-se armistifiul. Tratative de pace anevoioase (datorita neintelegerilor intervenite intre aliati privind Impartirea teritoriilor dobandite) s-au desfafurat la Locdra pana in luna mai 1913. Romania, sfatuita si de partenerii sai din Tripla Aiianta, a adoptat initial 0 pozitie de neutralitate. Victoria aliatilor balcanici fi, mai cu seama, pretentiile teritoriale ale Bulgariei, care facea aluzie fi la Dobrogea, au determinat guvemul roman, condus atunci de Titu Maiorescu, sa solicite 0 rectificare a granifei din sudul Dobrogei. ceea ce a fi obtinut in urma conferinfei de Ia Petersburg din primavara anuiui 1913. Guvernul pacii de ia Bucurefti (1913) La sfarfitul lunii iunie, Bulgaria, nemultumita de deciziiie Conferiniei de la Londra fi stimulata de AustroUngaria, ii ataca pe foftii sai aliati. O victorie a Bulgariei ar fi schimbat radical echilibrul de forte in Balcani, T n defavoarea Romaniei, care se considera fi era recunoscut! a fi factorul de echilibru in aceasta zona. Ca urmare, la inceputul lunii iulie 1913, Romania mobilizeaza fi iniervine in al doilea razboi balcanic, impotriva Bulgariei, alaturi de Serbia, Grecia fi apoi Turcia, Interventia sa a avut darul sa scurteze durata razboiului, prin capitularea Bulgariei la sfarfitul lunii iulie, evitandu-se astfel degenerarea acestui conflict local tn unui general, prin interventia marilor puteri. Ca 0 recunoaftere a locului fi rolului pe care 1-a avut Romania, tratativele de pace s-au desfafurat la Bucurefti, statului roman revenindu-i sarcina de a pondera apetitui tentorial al statelor invingatoare, respectiv Serbia fi Grecia.

Razboaiele balcanice

Pacea, prima din epoca moderna care s-a desfafurat in absenta marilor puteri, s-a incheiat la 10 august 1913 fi prevedea cedarea de catre Bulgaria a unei parji din Macedonia catre Serbia fi a sudului acestei provincii Greciei. Turciei ii revenea 0 parte din estul Traciei cu oraful Adrianopole (Edime), iar Romaniei ii revenea Dobrogea de Sud, pana la linia ... - ....... Ecrsne-Turtucaia. 183

LECTIA XIX c) rmpHcatiile razboaleSor balcanice asapra politicii externe rom inefti Pentru Romania, interventia sa impotriva Bulgariei fi pacea de la Bucurefti au avut semnificatii fi important! rsrspectiva politicii sale externe. Campania din Bulgaria a insemnat o actiune clara impotriva politicii austro-ungare - Hilcani. Austro-Ungariei, care nu voia o Serbie Mare, Romania i-a opus interesul sau de a nu avea la sud o Bulgarie ' lire Dima cum marturisea N. Iorga, participant la campania din sudul Dunarii, peste Dun are se discuta chestiunea se Incepe razboiul Impotriva vointei austriece. tncercarea Austro-Ungariei de a revizui pacea de la Bucurefti 5 cut decat sa tr.departeze Romania de Tripla Aiianta. Era foarte evident, de acum, ca in cazul unei crize majore . i - n Rominiei cu Austro-Ungaria devenea caduca, diplomatia de la Bucurefti orientandu-se tot mai insistent spre .: : i ia aiianta, Tripla Inteiegere. Canftientizand aceasta realitate, Austro-Ungaria a cautat la sfarfitul anului 1913 fi in primavara anului .1914 sa T iz .z a Romania pe vechea linie de politica externa. In acest sens, a numit ambasador la Bucurefti o personalitate -^r;mta a cercurilor politice vieneze, viitor ministru de externe al dublei monarhii, contele Ottokar Czemin. Printre 1 :&e. e'. a incercat sa-1 determine pe Carol I, fara sa reu?easca, sa faca public tratatul de aiianta din 1883. in schimb, la 14 iunie 1914, farui Nicolae al II-lea, Insotit de familia sa fi de ministrul de externe, facea o vizita 2 ~- - - =-'* El a fost primit de Carol I fi de 1.1. C. Bratianu, acesta din urma mvitandu-1 pe ministrul de externe rus la 5. de unde desigur, nu intamplator au efectuat o scurt excursie la Predeal, pe teritoriul Transilvaniei. ' z ._. care s-a bucurat de o primire calduroasa din partea romana, arata ca vechile asperitati erau uitate, ceea ce inlatura : - - . ritui impediment al apropierii Rominiei de Tripla Inteiegere. Atitudinea adoptata la inceputul primului razboi va confirma noua orientare de politica externa a Rominiei.

184

POLITICA EXTERNA A ROMANIEI (1878-1914)

Cuprinsul lectiei
1. Consolidarea independentei a) Recunoafterea international! a independentei b) Proclamarea regatului 2. Aiianta cu Puterile Centrale a) In cautarea unui aliat b) Tratatul de aderare la Tripla Aiianta 3. Noua orientare din perioada rSzboalelor balcanice a) ImpKcarea Romaniei in problemele balcanice b) RomSnia $i razboaiele balcanice (1912-1913) c) Implicatiile razboaielor balcanice asupra politicii externe romanefti

Intrebari i probleme
1. Ce probleme a mtdmpinat Romania in recunoafterea independentei sale de catre puterile europene? 2. Care au fo st cauzele orientarii Romaniei tnspre Puterile Centrale? Cum apreciati aceasta aiianta? Nu intra ea in contradictie cu sprijinul p e care Romania il datora romanilor din Austro-Ungaria? 3. Cum a influm tat problema romanilor din Transilvania aiianta Romaniei cu Puterile Centrale? 4. Care au fo st elementele interne $i externe care au determinat orientarea Romaniei inspre Tripla Inteiegere? 5. Ce obiective urmarea politica externa romaneasca in Balcani? 6. Cum poate f i apreciata participarea Romaniei la razboaiele balcanice f i anexarea sudului Dobrogei? 7. De ce a intrat Romania in dezacord cu Austro-Ungaria cu ocazia razboaielor balcanice?

LECTIA XX: ROMANIA IN TIMPUL PRIMULUI RAZBOI MONDIAL (1914-1918)

1. Perioada neutralitatii sau anii a$teptarii (1914-1916) 2. Anii razboiului (1916-1918)

Izbucnirea prim ului razboi mondial a p u s in fafa Romaniei problema unei opfiuni cruciale pentru viitorul ei. Tinand cont de statutul sau form al de aliat ai Puterilor Centrale, de noua orientare antantojila a politicii sale externe, de presiunile opiniei publice in favoarea unui razboi pentru Transilvania, ca i de insuficienta sa pregatire miiitara, Romania a ales la inceput calea neuiralitafii. In vara lui 1916, Romania intra in razboi, cu scopul de a aduce Transilvania intre frontierele sale, tn scurt timp insa, Puterile Centrale ocupa jum atatea de sud a. farii, autoritaple romanefti refitgiindu-se la IaL Victoriile militare din vara lui 1917 opresc de data aceasta ofensiva germana, dar ietfrea din razboi a principabilui aliat, Rusia, va determina Romania sa incheie la randul ei o pace separata, extrem de nefavorabila, in mai 1918. in toamna aceiuia$i an, in conditiile prabuirii militare a Puterilor Centrale, Romania intra din nou in razboi al&turi de aliafii occideniali, regasindu-se astfel intr-o situatie nesperat de avantajoasa la incheierea razboiului, atat in Basarabia, cat $i in Transilvania f i Bucovina.

1. Perioada neutralit&tii sau anii ateptirii (1914-1916)

in timpul primului razboi mondial, Romania a traversat doua perioade distincte: perioada neutralirz;:: - '.SI6) ?i perioada angajarii In razboiul pentru intregirea Romaniei (1916-1918).

a) Izbucnirea razboiului fi adoptarea neutrality fii

La 28 iunie 1914 a avut loc atentatul de la Sarajevo, caruia i-au cazut victime mojtenitorul tronului austro-ungsr, - Ferdinand, ?i sotia sa, uci$i de gloanjele unui nationalist sarb. In Romania, evenimentul a trezit un sentiment adanc i - ;carpaiimire, fiind condamnata o asemenea metoda de lupta. Exact o luna mai tarziu, la 28 iulie, Austro-Ungaria a isc sr Serbia, incepand astfel prima conflagratie mondiala a secolului al XX-lea. tn mai putin de o saptamana, r:tHagoni$tii scenei international marile puteri europene erau anirenafi tn razboi, prin jocul celor doua alianfe. in cursul lunii iulie, cele doua blocuri, Puterile Centrale i Antanta, au facut presiuni insistente la fie pentru o angajare imediata ta razboi, in cazul Puterilor Centrale, fie pentru o neutralitate ::;evoitoare, intr-o prima etapa, in cazul puterilor Antantei. In fata unei asemenea decizii grave, batranul rege State angajate Carol I a considerat necesara consultarea tuturor factorilor politici. Ca urmare, Ia 3 august 1914 a convocat Consiliul in primul razboi mondial de Coroana, la care, pe langa membrii guvemului, au luat parts regele, printul Ferdinand ?i principalii oameni Antanta Puterile Centrale politici, reprezentand toate partidele i orientarile politice. Regele, fidel angajamentelor asumate prin 1914 | Serbia Austro-Ungaria 1914 sermatura depusa pe tratatul de aiianta cu Austro-Ungaria, 1914 j Rusia 1914 Germania a prezsntat, pentru prima oara, continutui tratatului celor 1914 prezenti ?i a cerut intrarea in razboi alaturi de Puterile i Anzlia 1914 Turcia I w I Centrale. In acelai timp, insa, tinea sa precizeze: Sunt 1914 | rranja 1915 Bulgaria rege constitutional, ?i nu voi declara singur razboiul. 1914 j Japonia Convocarea Consiliului de Coroana, ca $i acceptarea 1915 i Italia puncfului de vedere exprimat de cei prezenti, demonstreaza 1916 Romania ca pentru regele Carol I interesele nationale au prevalat, in 1916 acel moment, asupra altor considerente $i principii. Portugalia De partea sa s-a situat doar liderul conservator P. P. 1917 Grecia Carp, care considera victoria Rusiei {ariste mai 1917 SUA primejdioasa pentru Romania decat victoria Germaniei 5 1 186

ROMANIA IN TIMPUL PRIMULUI RAZBOI MONDIAL (1914-1918) Austro-Ungariei. Membrii marcanfi ai Partidului Conservator Democrat si ai Partidului Conservator, precum I. Gradijteanu $i I. N. Lahovari, s-au prominfat pentru neutralitate armata. Ion I. C. Bratianu fi membrii guvemului, precum $i Alexandru MarghiSoman, au sus|inut necesitatea expectetivei annate, solutie.care a fost adoptata de Consiliu cu o clara majoritate. In comunicatul oficial, se preciza ca atitudinea de neutralitate adoptata de Romania se motiva prin aceea ca nu a fost prevenita de catre aliatul sau de izbucnirea razboiului, iar casus foederis era conditionat de un atac neprovocat impotriva Austro-Ungariei. b) Intre Antanta fi Puterile Centrale in cei doi ani de neutralitate, cele doua tabere beligerante au facut numeroase demersuri la Bucurefti, fie pentru atragerea Romaniei in razboi, fie pentru menfinerea ei in stare de neutralitate. Daca la inceput Puterile Centrale au reclamat imperios alaturarea Romaniei de partea lor, pe parcurs, in fata unei opinii publice tot mai doritoare de o interven|ie miiitara alaturi de Antanta Tn vederea eliberarii teritoriilor romanefti de sub dominatie austro-ungara, Germania 55 Austro-Ungaria s-au pronunfat pentru 0 neutralitate definitiva. Puterile Antantei au considerat la inceput neutralitatea ca 0 solutie avantajoasa pentru ele, dar 0 data cu prelungirea razboiului, conjtientizand interesele majore ale Romaniei privind intregirea sa, a militat pentru atragerea ei in razboi impotriva Puterilor Centrale. Pe parcursul neutralitatii, prefedintele Consiliului de Miniftri, I, I. C. Bratianu, care fi-a asumat cu 0 responsabilitate deosebita conducerea politicii externe romanefti, a inifiat i a condus tratative de angajare a Romaniei in razboi numai cu fi alaturi de Antanta. B1 a amanat intrarea Romaniei in razboi timp de doi ani, urmand sa asigure pentru Romania conditii optime din punct de vedere politic fi militar. Un prim succes, privind dreptul Romaniei de a-f i alipi teritoriile locuite de romanii din Austro-Ungaria, a fost obtinut prin seinnarea, la 1 octombrie 1914, a convenfiei ruso-romane, de catre S. D. Sazonov (ministrul de externe al tarului) fi C-tin Diamandy (ministrul roman in capitala rusa). Prin conventie, Rusia recunoftea dreptul Romaniei de a ocupa teritoriile austro-ungare locuite de romani, daca va adopta fa|a de Antanta o neutralitate binevoitoare.

Atitudini fafa de r&zboi in Romania (1914-1916)

Partizanii Partizanii aiianfei cu Puterile Centrale ueutraiititii definitive Expectativa armata, prelungirea neutralitatii !n vederea regele Carol I (in 1914) conservatorii filogermani (PR Carp) * mifcarea socialista (motive ideologice) pregatirii razboiului * guvemul liberal majoritatea opiniei publice opozitia nationalists, fi conservatoare Partizanii intrarii In razboi alituri de Antanta

Pe fondul unei mijcari interne tot tnai putemice, care reclama intrarea in razboi alaturi de Antanta, a survenit moartea regelui Carol I, decedat la 10 octombrie 1914 fi inmormantar ia Curtea de Argef. Sotia sa, regina Elisabeta, i-a supravietuit doar pana in februarie 1916, fiind ajezata in cele vefnice alaturi de sotul sau. Carol I a fost unnat la tron de Ferdinand I. Inca inainte de a urea pe tron, e! s-a postal pe pozitii antantofile, fiind influentat, Tn aceasta directie, de sotia sa, regina Maria. Sub noul monarh, Romania se va indeparta tot mai mult de Puterile Centrale, mai ales ca guvemul Tisza Istvan se arata tot mai reticent fata de Romania, dei imparatul Germaniei, Wilhelm al II-lea, incerca sa-1 sensibiiizeze pentru a asigura un tratament normal populatiei romanefti din Transilvania. c) Presiunile opiniei publics rom inefti Opinia publica romaneasca, precum fi principalele partide politice erau profund framantate de posibila intrare a Romaniei in razboi fi de problema intregirii nationale. Curentul dominant a fost cel ce se pronunta pentru angajarea In lupta alaturi ds Antanta, care promitea sprijin deplin pentru aiipirea teritoriilor locuite de romanii din Imperiul austro-ungar. Inca din toamna anului 1914, sub impulsul Ligii pentru imitates culturala a tuturor romtnilor, devenita acum Liga pentru unitaiea politica a tuturor romanilor, condusa printre altii de N. Iorga, Vasile Lucaciu, B. t. Delavrancea, Octavian Goga, a Actiunii Nafionale, condusa de N. Filipescu, s-au desfafurat la Bucurefti fi in alte orafe din fara mari manifestatii, uneori foarte zgomotoasa, care reclamau interventia imediata in razboi alaturi de Antanta. Demonstratiilor li s-a alaturat presa antantofila, un numar impresionant de brofuri, presiuni sistematice ale oamenilor politici pe langa guvemul 1.1. C. Bratianu, somandu-1 sa se decida. Presei din Romania i s-a aiaturat In aceste demersuri si presa franceza. Alaturi de curentul antantofil s-a manifestat, mult mai firav, un curent de opinie la nivelul unor lideri politici, care, mai mult datorita atitudiaii antiruse decat fidelitatii fafa de Puterile Centrale, susfineau alianfa Romaniei cu Germania fi Austro-Ungaria. Cei mai reprezentativi au fost P. P. Carp, V. Arion, Alexandru Marghiloman. Pentru neutralitate definitiva s-a pronunfat fi mijcarea socialista, destul de firav i fi ea in peisajul politic romanesc. 187

LECTIA XX la fata acestor framinfHri, guvemul condus de T . I. C. Bratianu a cautat sa angajeze Romania in razboi alaturi de Antanta, la momentul fn care aceasta angajare ar fi fost cit mai profitabila fi In conditiile in care Romania avea siguranta ca obiectivul sau fundamental, unirea teritoriilor romanefti din monarhia austro-ungara, va fi asigurat fi garantat de cele cei puteri, Anglia, Franta, Rusia. Mai cu seama, Bratianu a cautat sa nu ramana T n fata doar cu Rusia i sa evite repetarea situatiei in care se gasise tatal sau m timpul razboiului pentru independent!

d) Pregatiri diplomatice fi militare pentru intrarea in razboi

Angajarea in razboi, alSturi de Antanta, presupunea depasirea unor dificultafi economice, politice i militare care s-as. datorat noii situatii geopolitice a Rominiei. Schimbarea orientarii politicii externe romanefti determina o reorientare a comertului spre puterile occidentale, : are deveneau fn acelafi timp sursele principale pentru aprovizionarea armatei cu armamentul modem ce se validase inca 1 3 nrimele zile ale razboiului. fnchiderea stramtorilor Bosfor fi Dardanele, prin alaturarea Turciei, inca din 1914, Puterilor Centrale, a redus simtitor comerful romanesc, iar aprovizionarea cu armament se putea realiza doar prin pcrturile rusefti din nordul Rusiei, Murmansk fi Arhanghelsk. Sub aspect politic, guvemul I. I. C. Bratianu a urmarit delimitarea teritoriala clara a celor doua provincii, Tnnsflvania fi Bucovina, iar din punct de vedere militar, sprijinul fi colaborarea miiitara cu Rusia fi armata francom ica debarcata Ia Saionic.

Dilema guvemului Bratianu (1914-1916)

Argumente In favoarea intrarii in razboi
- -area unitafii nafionale esianile opiniei publice j r-rm ile politice ale opozitiei antantofile 7 Icnescu, N. Filipescu) r--in;le Antantei de satisfacere a revendicarilor tem m aie romanefti r-sr. .mile Antantei in vederea intrarii in razboi

Argumente In favoarea mencinerii neutralitatii

slaba pregatire miiitara * dificultatile aprovizionarii In eventualitatea intrarii in razboi incertitudinea existentei unui sprijin militar eficient din partea Antantei lipsa garanfiilor politice in privinfa realizarii obiectivelor teritoriale

5 - m .j

Dupa tratative indelungi f i anevoioase, In cursul anului 1915, Antanta a recunoscut legitimitatea ocupirr. Bucovinei fi Transilvaniei de catre Romania, solicitand-o mereu sa intre in razboi. Insistentele erau mai -jnoadeie in care puterile Triplei Infelegeri sufereau mfrangeri pe fronturile de lupta, afa cum s-a mtampin ir .u iu ; 1915, cand trupele rusefti au fost Invinse pe froniul de est, sau m toamna aceluiafi an, cind Serbia a fbst ;upta. in asemenea momente, Franta, Rusia, Anglia solicitau intervenfia Romaniei fara a tine seama de a n e n in f a n d guvernul roman ca, daca nu se decide, va pierde trenul fi, deci, avantajele pe care cele trei ruer. e recunoscusera fi acceptasera in cursul tratativelor. La aceste presiuni, prefedintele Consiliuiui de Miniftri ram&n raspundea ca razboiul va fi indelungat, precizsnd ; -;ir,act dat ca el va angaja Romania in razboi atunci cand va fi sigur 75% ca Romania nu va i distrusa, Ca urmare, 1.1. C. BrStianu n-a amanat intrarea Romaniei in razboi urmarind avantaje facile, ci a cautat sa intre : _niiict in conditii optime din punct de vedere politic fi militar.

e) Presiunile puterilor Antaniei

in cursul anului 1916 a fost angajata batalia de la Verdun, una din cele mai sangeroase fi epuizante pentru Frmta. in sccpul siabirii presiuni: germane asupra Verdunului, pe frontul de est, armata rusa a desfafurat, In vara anului : ; : rensiva condusa de generalul Brusilov. In acest moment, guvemul fi Marele Cartier General francez au considerat -:.'.e ccnditii "deosebit de favorabile intervenfiei Romaniei fi au insistat pe langa guvernul rus sa accepte toate v r - iie reclamate de guvemul roman, pentru a-1 angaja cat mai grabnic tn lupta. in atari imprejurari, generalul Alexeev, -?r_ Marel'-ri Cartier General ras, transmitea ia Bucurefti, la 1 iulie 1916, faimoasa telegrama prin care soma Romania :i : r e in razboi acum ori niciodata. Supus unor asemenea presiuni, 1.1. C. Bratianu, decis sa intre in razboi pentru realizarea idealului national, ~ r = ministrului Frantei la Bucurefti, contele Saint-Auiaire, la 3 iulie 1916, conditiile absolut necesare intrarii rn iaiei in razboi, fi anume: intrarea In Romania a primului tren cu munitii fi asigurarea ritmicicatii aprovizionarii : . run: pile necesare pe toata durata razboiului cca. 300 de tone zilnic; ofensiva romana impotriva Austro-Ungariei :i tie sustinuta de o ofensiva general! aliata; armata rasa sa asigure spatele frontuiui romanesc in Bucovina fi Dc-brcgea. Dupa o luna de tergiversSri, la inceputul lunii august 1916, Romania a semnat alaturi de puterile Antantei douS : :-rjmente secrete de o deosebita important!: Tratatul de aiianta fi Conventia miiitara.

f) Intrarea in razboi Impotriva Puterilor Centrale

Traraiui de aiianta fi Conventia miiitara au fost semnate, Tntre Romania fi cele patru puteri, intr-o discrede liii-irfita , la mcfia familiei Braaacu de laFlorica, in dimineata zilei de 4/17 august 1916. 188

ROMANIA iN TIMPUL PRIMULUI RAZBOI MONDIAL (1914-1918)

I &

Tratatul de aiianta intre Romania Rusia, Franta, Anglia i Italia, incheiat la 17 august 1916
"1. D Stanislav Poklovski-Koziel. trimis extraordinar si ministru plenipotenfiar a l M.S. Imparatul tuturor R ufilorpe langa M.S. Regele Romaniei. 2. Contele de Saint Aulaire, trimis extraordinar f i ministru plenipotenfiar al j republicei fi-ancezepe langa M.S. Regele Romaniei. ! 3. Sir George Barclay, trimis extraordinar fi ministruplenipotenfiar al M.S. Regelui regatului Unit al Marei Britanii fi Irlandei fi al pamanturilor britanice de peste man, Imparat al Indiilor, p e Idngd M.S, Regele Romaniei. 4. Baronul Fasciotti, trimis extraordinar fi ministiv plcnipotenfiai a l M.S. Regele Italieipe langa. M.S. Regele Romaniei, anume insdrcinafi de guvernele lor respective, de o parte, si d. loan I. C. Bratianu, prefedintele Consiliului de Miniftri al regatului Romaniei, in numele guvemului romdn, de alta parte, s-a stabilit ceea ce urmeazd: I. Rusia, Franfa, Anglia f i Italia garanteaza integritatea teritoriala a regatului Romaniei in toata intinderea jruntariilor sale actuale. 27. Romania se obliga sd declare razboi fi sd atace Austro-Ungaria in condifiile stabilite prin convenfia miiitara; Romania se obliga de asemeni sd inceteze, de la declararea razboiului, orice legaturi economice f i orice schimb comercial cu tofi dufmanii aliafilor. III. Rusia, Franfa, Anglia f i Italia recunosc Romaniei dreptul de a anexa teritoriile monarhiei Austro-Ungariei prevdzute f i hotarnicite in art. 4. TV. Marginile teritoriilor despre care e vorba in articolul trecut sunt hotarate dupa cum urmeazd: Linia de hotar va incepe de la Prut, de la un punct al frontierelor actuale intre Rusia fi Romania aproape de Novosulifa f i va urea rdul pdnd la granifa Galitiei, la intdlnirea Prutului cu Ceremuful. De a id va urma frontiera dintre Galifia f i Ungaria pdnd la punctul Steag, cota 1655. Mai departe va urma linia de despdrfire dintre apele Tisei f i Vizului ca sa ajungd la Tisa, la satul Trebuza, mai sus de locul unde se unefte cu Vho. De la acest punct ea va cobori malul Tisei pdnd la 4 km mai jo s de locul unde se intalnefte cu Someful, Idsand satul Vasares-Natneni Romaniei. Va continua, apoi, in directia sud-sud-est pdnd la un punct la 6 km la est de oraful Debrefin. De la punctul acesta va atinge Criful la 3 b n mai jo s de locul de mtalnire al celor doi afluenfi ai sai, se va uni, apoi, cu Tisa la inalfimea satului Algyo, la nord de Seghedin, trecdnd la Apus de satele Oroshaza fi Bekesamson, la 3 km de care va face o mica indoiturd. D e la Algyo linia va cobori malul Tisei pdnd la vdrsarea sa in Dundre fi, in sfarfit, va urma malul Dunarii pdnd la frontiera actuald a Romaniei. Romania se obliga sd nu ridice fortificap.i in fa ta Belgradului p e o zona ce va f i stabilita ulterior fi sd nu find in aceasta zona decat forfele necesare serviciului de polifie. Guvernul regal romdn se obliga sd despagubeascd p e Sarbii regiunei Banatidui cari pardsindu-fi proprietdtile vor voi sd emigreze intr-un termen de doi ani dupa incheierea pdcii. V . Rusia, Franfa, Anglia f i Italia de o parte f i Romania de alta parte se obliga sd nu incheie pace separata sau pacea generala decat in unire fi in acelafi timp. Rusia, Franfa, Anglia fi Italia se obliga de asemeni ca in tratatul de pace teritoriile onarhiei Austro-Ungariei, prevdzute in art. 3, sd fie anexate Coroanei Romaniei. VI. Romania se va bucura de aceleafi drepturi ca fi aliafii sai in tot ce privefte nariile, tratativele de pace, ca f i discutarea chestiunilor care vor f i sttpuse hatararei contractante se obliga sd pdstreze in secret prezenta convenfie pdnd la

L ECTIA X X

Conventia miiitara ruso-romana anexata tratatului de aiianta din 1916

"Subsemnafii: Colonel A. Tatarinov, A.M.F.M. Despres, S. B. Thompson fi colonel L. i G. Ferigo, atafafii militari acreditati in particular de inaliele comandamente ale armatelor lor de o parte fi Ex. S. prefedintele Consiliului de Miniftri Ion I. C. Bratianu, j | ministru de razboi, de alta parte, au mcheiat ceea ce urmeazd: ; /. Pentru a completa tratatul de alianfd mcheiat la 4/17 august 1916 intre Rusia, 1 Franfa, Anglia, Italia f i Romania, Romania se obliga a mobiliza toate forfele sale de uscat I f i de apa fi a ataca Austtv-Ungaria cel mai tarziu la 15/28 august 1916 (8 zile dupa j ofensiva prin Salonic). Ataeurile a m a te i romane vor Incepe chiar fn ziua declarafiei de I razboi. j 2. Din momentul semnariiprezentei convenfiuni f i fn timpul mobilizarii f i a concentrdrii j armatei romane, am a ta rusa se obliga sd atace tn chipul cel mai energic p e tot Jrontul j austriac pentru a ufura Romaniei aceste operatiuni. Ataeurile acestea vor f i indeosebi I agresive fi puternice fn Bucovina, unde armata rusa va trebui sd menfina cel pufin pozifiile '( I fi efectivele sale actuale. fncepdnd din 12/25 august, flota rusa va trebui sd apere portul 1 Constanta, sd se opund la orice debarcare de trupe dufmane p e coastele romane f i la orice patrundere fn Dundre mai sus de gura acestui fluviu. J Din partea ei, Romania recm oafte flotei rusefti a Marii Negre dreptul de a folosi j Constanfa ca port de razboi fi de a lua masurile necesare contra sitbmarinelor dufmane. I Vasele de razboi rusefti care vor folosi Dunarea sunt pentru apdrarea malurilor sale, cat fi i pentru a coopera cu armata f i flota romaneasca, vor f i puse sub ordinele comandantului j suprem al armatei romane fi vor opera p e acestfluviu fn colaborare cu escadra de monitoare I romane. Amanuntele acestei acfiuni comune vor f i stabilite fn conformitate cu prezenta j conventiune. 3. Rusia se obliga sd trimitd fn Dobrogea in momentul mobilizarii armatei romane doua divizii de infanterie fi una de cavalerie, pentru a coopera cu armata romana contra armatei bidgare. \ Aliafii se obliga a executa o hotdratd ofensiva prin armata lor de la Salonic cel mai tarziu cu opt zile inainte de fnceperea atacului Romaniei, fn scopul de a ufura niobilizarea fi concentrarea armatei sale. Aceasta ofensiva va fncepe la 7/20 august 1916. Daca fn cursul operatiunilor militare, puterile aliate, de acord cu stateie lor majore, ar recm oafte nevoia de a sport contingentele armatelor lor aflate in colaborare cu armata romana, aceasta sporire nu va schimba intru nimic prevederile convenfiilor incheiate. 4. Rusia, Franfa, Anglia fi Italia se obliga a fum iza Romaniei munifiuni f i material. Transportul acestora va f i facut p e vase romane f i aliate fi vor trace fn tranzit prin Rusia. (Aceste furnituri fi transporturi vor trebui sd cuprindd un minimum mijlociu de 300 tone p e zi). 5. Aliafii se obliga sd furnizeze Romaniei, fn limitele posibiliiafilor, cai, medicamente, provizii f i echipamente. 6. Ei vor pune ia dispozitia sa personalul tehnic strict necesar pentru pregaiirea in Romania a munitiiior fi materialului. 7. De la incheierea prezentului acord, stateie majore ale armatelor ruso-romane f i acelea d e armatelor de la Salonic se vor fnfelege in privinfa cooperarii lor. Acordul cu privire la cperafiunile militare ruso-romdns cum fi orice sckimbare, lamurire f i completare pentru pdstrarea unei legaturi temeinice se va organiza la cartierul general competent potrivit revederilor de mai jos. Cooperarea armatelor aliate nu presupune nici o subordonare a vreuneia din armatele aliate alta; ele ffi propun numai de a lu a m mod liber dispozitiunile decurgand din situafia create de scopul urmarit fi dir. frdaa de arme. (...) y , din nevoile I He vor f i hotardte de comun acord. va rdmane fn vigours pana la pacea generala.

190

ROMANIA tN TIMPUL PRIMULUI RAZBOI MONDIAL (1914-1918)

Declaratia de razboi a Romaniei, inaintata Austro-Ungariei la 14 august 1916

"Alianp incheiata Intre Germania, Austro-Ungaria f i Italia nu avea dupa insdfi declarable gwernelor decat un caracter esenpalmente conservator fi defensiv. Obiectivul sau principal era de a asigura farile aliate impotriva oricarui atac dinafard f i de a consolida starea de lucruri creatd prin tratatele anterioare. In dorinfa de a pune de acord politica sa cu aceste tendinfe pacifiste, Romania s-a alaturat acestei alianfe. Datorita operei sale de reconstrucpe interna fi fidela hotardrii sale ferme de a ramane in 7'egiunea Dunarii de Jos un element de ordine f i echilibru, Romania nu a incetat de a contribui la menfinerea pdcii in Balcani. Ultimsle razboaie balcanice distrugdnd statusquo-ul, i-au impus o noua linie de conduita. Intervenpa sa a grdbit pacea fi a restabilit j \ j j | \ j \ \

echilibnd. (...) Cand a izbucnit actualul razboi, Romania, la fel cunt a facut Italia, a declinat de a se asocia la Declarafia de razboi a Austro-Ungariei, despre care ea nu a fost prevenita de catre Cabinetul de la Viena. (...) \ In prezenta unei modificari atat de radicale a situapei create intre monarhia AustroUngard f i Romania, aceasta din urma fi-a reluat libertaiea sa de acpune. (...) Aderdnd in 1883 la grupul de puteri centrale, Romania, departs de a uiia legaturile de sdnge care unescpopulatiunile din Regat f i romanii supufi ai monarhiei Austro-Ungare, a vazut in raporturile de prietenie f i alianfd care s-au stabilit intre cele trei Mari Puteri, o garantis prefioasa pentru liniftea sa interna, ca fi pentru imbundtaprea soartei romanilor din Austro-Ungaria. (...) \ Speranfa p e care noi ne-am facut-o din acest punct de vedere aderdnd la Tripla Alianfd a fost infelata. In timpul unei perioade de mai mult de 30 de ani, romanii din monarhie nu numai cd n-au vazut niciodatd introducdndu-se o reforma de natura a le da clar o aparentd satisfacpe, dar ei au fost, dimpotrivd, tratap ca o rasa inferioara fi condamnap sd sufere opresiunea din partea unui element strain, care nu constituie decat o minoritate in mijlocul diverselor naponalitdp din care se compune statul Austro-Ungar. Toate nedreptaple suferite de frapi noftri au intrepnut intre (ara noastra fi Monarhie un element continuu de animozitate p e care Guvernele Regatului nu au ajuns sa-l potoleascd decat cu preful unor mari dificultap f i a numeroase sacrificii. Cand a izbucnit actualul razboi, se spera cd Guvemul Austro-Ungar, celpupn in ultimul ceas, va sfarfi prin a se convinge de necesitatea urgentd de a face sa inceteze aceasta nedreptate care punea in pericol nu numai relatiile de prietenie, dar insdfi raporturile normale care trebuiau sd existe intre State vecine. Doi ani de razboi, in timpul cdrora Romania a pastrat neutralitatea, au davedit cd Austro-Ungaria, ostila oricaror reforme interne putdnd sd faca mai bund via(a popoarelor pe care le guvemeazd, s-a aratat la fe l de prompta in a le sacrifica fi neputincioasa a le apdra impotriva atacurilor exterioare. Razboiul la care ia parte aproape intreaga Europa pune in discupe cele mai grave privind insdfi dezvoltarea naponala fi insdfi existenfa Statelor. Romania, mdnata de de a contribui la grdbirea sjarfitului conflictului, sub imperiul necesitdpi de a salvgarda de neam, se vede silita de a intra in linie alaturi de cei care ii pot asigura realizarea nationale. motive, ea se considera, incepand din acest moment, in stare de razboi cu

LECTTAXX Cuofotm conveiivici politico, Romania sc obliga sa declare razboi numai Austro-Ungariei si sa intre in conflict - - : -a acesteia. nu mai tarziu de 15/28 august 1916. Era o concesie facutS Romaniei, deoarece L I. C. Bratianu a : ri-r in cursul tratativelor, ca singura rajiune a intrarii Rominiei in razboi era integrarea in statul roman a Trr^ u -^niei fi Bucovinei, la care se opunea cu toata forta Austro-Ungaria. Guvemul roman urmarea, in acelafi timp, :;:'irati2. de razboi adresata doar Austro-Ungariei, s5 evite un atac bulgar de la sud, precum fi masuri punitive din ; ; = Gennaniei. Se stipula, In acelafi timp. egalitatea de tratament a Romaniei cu puterile Antantei la viitoarea .: de pace, precum fi angajamentul puterilor semnatare de a nu inclieia pace separata. in conformitate cu Convenfia miiitara, ofensiva armatei romane in Transilvania trebuia sa fie devansata cu ~Ie cs o ofensiva a trupelor anglo-franceze de la Salonic pentru a refine fortele bulgare In sud, iar Rusia se angaja . r afecsiva in Bucovina fi la trimiterea a doua divizii In Dobrogea pentru asigurarea flancului de sud al armatei Odata parafate cele doua convenfii, la 14/27 august a fost convocat Consiliul de Coroana, sub pre$edina regelui ----- ion I. C. Bratianu a prezentat continutul Intelegerilor cu Antanta fi a cerut intrarea Romaniei In razboi. Toti :: f - s a i cu exceptia lui Titu Maiorescu fi a lui P. P. Carp, care sustineau politica de expectativa, s-au declarat de acord . e. suspant decizia guvemului. iceeafi seara, 14/27 august, ministrul roman la Viena, Edgar Mavrocordat, a Inmanat ministrului de externe - jagar declarajia de razboi, Romania se preciza In declara{ie , departe de a uita legSturile de sange cu supufi monarhiei austro-ungare, a putut constata ca speranfa ce ne puseseram pe adeziunea noastra ia Tripla lesi inseiata (...) Romania se vede nevoita a intra in lupta alaturi de aceia care pot sa-i asigure mfaptuirea unitatri

2. Anil razboiului (1916-1918)

a; Planurile de razboi Conform plaaului militar alcatuit de Marele Stat Major al armatei romane, principalele forte romanefti au fost ; r a n ia cu Transilvania, urmattd sa opereze o ofensiva de proportii pentru eliberarea acestei provincii romanefti ?: ~ au fost piasate doar forfe de acoperire, Bulgaria trebuind sa fie retinuta de la tm atac impotriva Romaniei de .- in - - - i . i anglo-franceze de la Salonic fi de catre trupele rusefti din Dobrogea. Jucecand lucrurile din punct de vedere strict militar, atacu! principal al forfelor romanefti trebuia sa se produca r sid >ssirj a realiza ojonepune cu trupele de 1a Salonic, ceea ce ar fi condus, probabil, la scoaterea Bulgariei fi Turciei : : rirtoi, deschizandu-se posibiiitatea aprovizionarii trupelor romane fi rusefti, prin stramtori, cu cele necesare purtarii rizboi modem. Planul de iupta al armatei romane raspundea insa mai mult comandamentului politic de eliberare a romanilor de r_: nspiruea austro-ungara, decat cerintelor strict militare. Numai un razboi pentru eliberarea Transilvaniei Intrunea r r. :~pa populare fi al fortelor politice. In acel moment dupa cum sublinia N. Iorga nixneni n-ar fi putut r e : altadirecpe steagurilor romanefti. b) Campania din Transilvania fi ofensiva dinspre Dunare a Puterilor Centrale Operatiile militare au inceput in noaptea de 27/28 august 1916, prin trecerea Carpafilor in 18 puncle, intr-o ;;ri i i eatuziasm general, defi armata romana. era deficitara in privinja dotarii. in artilerie grea, mitraliere fi aviatie. Primite cu bratele deschise fi cu o bucurie nedisimulata de citre populatia romaneasca transilvaneana, tmpeie romane au ocupat cu usurinfa Brafovul, Toplifa, patrunzand In zona JBifZEEC ARMATE O S f M W i secuiasca. tn timp ce se desfafurau aceste evenimente datatoare de speranfe in Transilvania, Bulgaria declara rizboi Romaniei fi, la I septembrie 1916, tmpe germanobulgaro-turce, conduse de generalul Mackensen, forfeaza Dunarea fi ocupa Turtucaia, provocaad o infrangere grava tmpelor romanefti care ap5rau aceasta fortSreata. Actiunea nestingherita a trupelor inamice se explica fi prin lipsa unui sprijin fa(a de armata romana din partea aliafiior. Departe de a devansa ofensiva romani cu 8 zile, cum se stipula In convenfia military, armata de la Salonic a fost ea Ins2fi atacata de forfele turco-bulgare, fiind nevoitS sa se apere. Trupele rusefti nu ajunseserS inca tn Dobrogea, afa tncat Intreaga linie a firontului romanesc, pomind de !a Carpati, continuand de-a lungul Dunarii pana la Marea Neagra, trebuia sa fie acoperita fi aparata de cei 833.000 de soldati fi ofiteri ai armatei Schema de operation! militare romane din acel moment 192

ROMANIA I n TIMPUL PRIMULUI RAZBOI MONDIAL (1914-1918)

Generalul Mackensen

Generalul Prezasi

Dispunerea efectivelor armatei romane tn vara anului 1916

Marea unitate Armata de Nord Armata a C-a Armata I 70 35 61 78 12 71 87 11 83 104 44 131 Elective batalioane infanterie escadroane cavalerie baterii artilerie batalioane infanterie escadroane cavalerie baterii artilerie batalioane infanterie escadroane cavalerie baterii artilerie batalioane infanterie escadroane cavalerie baterii artilerie Dlspunere Carpatii Orientali

Carpafii de curbura fi Meridionali (zona Vrancearaul Olt) Carpajii Meridionali (zona OltDunare) frontiera de sud

Armata a HE-a

Marele Cartier General Romlrt, condus de generalul Constantin Prezan, a mcercat sS. contracareze infiingerea de la Turtucaia printr-o operatiune de traversare rapida a Dunarii ?i de incsrcitire a inamicului. Operatiunea a ejuat datorita inceputului ofensivei Centralilor in Transilvania, la 26 septembrie 1915, sub conducerea generalului Falkenhayn. Luptele din Dobrogea au continual pana la sfar?itul lunii octombrie, cand romanii au fost nevoiti sa se reiraga cupierderi grele. !n Transilvania, dupS lupte aprige, trupele Puterilor Centrale au rupt apararea romaneasca in Banat ?i pe crestele Carpajilor Meridionali. in schimb, de-a lungui Carpa^Ior Orientali, Eremia Grigorescu a catigat batalia pentru apararea trecatorilor Moldovei, sub lozinca, ce va capata in 1917 valoare de simboi, Pe aici nu se trece! c) Oeuparea Bucure?tOor ?i retragerea in Moldova Cu toata apararea eroica de pe Jiu, unde Ecaterina Teodoroiu a facut dovada unui eroism legendar, trupele inamice au strapuns trecatorile Carpatilor Meridionali fi s-au revarsat in Campia Romani. Concomitent, Mackensen' a format Dunarea la Zimnicea ji se tndrepta spre Bucurefti. Presate ca intr-un clefte, trupeie romane au incercat o bStalie disperata in zona Argef-Neajlov, pe care au pierdut-o, capitala ramanand deschisa inaintarii trupelor inamice. La 23 octombrie/6 decembrie 1916, trupele conduse de Mackensen au intrat in Bucurefti. Guvemul, autoritatile, armata fi o parte a locuitorilor s-au retras in Moldova, la lafi, care devihe 'capitala unei Romanii restranse la central fi nordul Moldovei, dupa ce frontul a fost stabilizai pe cursul inferior al Siretuhu. Defi campania romana din 1916 a e?uat, ea s-a rasfrant benefic asupra taberei .Antantei. Intrarea Romaniei in razboi, intr-un moment de epuizare materiala fi moraia a francezilor datorita batSIiei de la Verdun, a toniricat rezistenta

L E C JIA X X ir=.-.cs24, mai cu seama ca Marele Stat Major german a prelevat de pe frontul de vest fi de pe alte fronturi divizdi de elita In scopul scoaterii Romaniei din razboi. Pe teritoriul ramas sub autoritatea regelui fi a guvemului de la lafi, a inceput o munca extraordinara de refacere - izr.atei romane, in conditiile lipsurilor de tot felul, a tifosului exantematic care a afectat peste 30.000 de persoane. Un : : s jsebit m acest efort 1-a avut misiunea franceza, condusa de generalul Henri Berthelot, care s-a identificat cu nevoile r. ispiratiik romanefti. in vederea ralierii tuturor structurilor sociale la efortui de rezistenta, regele Ferdinand a promis, iar Parlamentul reunit L _=sii zprobat efectuarea a dcua reforme de important^ majora pentru progresul Romaniei: .reforma electorala fi cea agrara. b conditiile de atunci, de extrema gravitate pentru tara, guvemul roman, neprevazand ceea ce se va intampla aroi, a depus In Rusia. spre pSstrare, tezaurul nafional. EI continea arhivele, devize, mari valori de arta, lingouri de ezajrul Casei Regale, obiecte de valoare ale Mitropoliei Ungro-Vlahiei. Pe teritoriul ocupat de Puterile Centrale, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, sudul Moldovei, s-a organizat un regim i i ::cratie, care a excelat prin exploatarea epuizanta a bogatiilor solului fi subsolului m beneficiul Puterilor Centrale. a reiuzat, in general, sa colaboreze cu ocupanfii, iar oamenii politici cunoscuti ca germanofili, Alexandru -r- ' Petre P. Carp, Titu Maiorescu, au adoptat aceeafi atitudme.

d) Campania din vara anului 1917

Pana tnluna mai 1917, armata romana, ce grupa 460,000 de soldafi fi ofiteri, erarsfacuta, dotatacu armament - :: j r. ivand un moral ridicat, fapt remarcat fi de miniftrii socialist! din guvernele francez fi belgian, respectiv Albert Thomas i Vandervelde, care au vizitat trupele romane. Alaturi de misiunea franceza, tn ridiearea moralului soldatilor un rol deosebit 1 -a avut regina Maria, care a organizat sub patronajul sau Crucea Rofie. Pianul romanesc de acfiune, in colaborare cu armata rusa, era de a opera o ofensiva m sectorul Namoloasa, pentru a disloca fortele inamice 51 a le impinge spre sud. in acelafi timp, Puterile Centrale erau decise s i scoata Romania din razboi, printr-un atac combinat al lui Mackensen dinspre sud fi o ofensiva la Oituz, pentru a prinde trupele romane din Moldova intr-un clefte fi a le forfa sa capituleze. Marile batalii din vara anului 1917, desfSfurate la Marifefti, Marifti fi Oituz, au debutat cu ofensiva din. 11 iulie a armatei a U-a romane, condusa de generalul Alexandru Averescu, dispusa in spatiul OneftiAdjud. Cele mai putemice lupte au avut loc In zona Marafti, unde trupele inamice au fost dislocate, li s-au pricinuit mari pierderi fi au fcst Impinse pe 0 adancime de 20 km fi 0 largime de 30 km. Succesul obtinut ds armata romani n-a putut fi insa exploatat, datorita faptului ca armata Geaerttal Averescu rusa, Intr-un profond proces de dezorganizars datorat patrunderii ro-fevice printre soldati, s-a retras din Galitia fi nordul Bucovinei, ceea ce a determinat stoparea fi replierea trupelor pe spafiile descoperite prin retragerea rusa. Mx - u r , aceasta situate a permis trupelor Puterilor Centrale sa-fi puna in aplicare pianul ofensiv. Printr-un . tcr 3 orzizax, remarcat de presa fi de oamenii politici straini, armata romana a reufit s i anihileze planurile inamice r ls.s lupte de la Marafefti fi Oituz, desfafuraie in intervalul 6 august3 septembrie 1917. Ca urmare, pianul scoatere a Romaniei din razboi, a efuat. i Defectianea Rusiei I- cnmeoiele desfafurate ia Rusia, in toamna anului 1917, care au condus la instaurarea guvemului bolfevic, la 7 -: - . r r : au schimbat radical situatia miiitara fi politica. Nu numai ca armata rusa nu putea sprijini efortui militar - njr ei: is : aceasta armata, care se ocupa mai mult cu atacul depozitelor de armament fi alimente, cu propagarea unor -n = devenea un perico! pentru autoritatile romanefti fi pentru ordinea sociaia din Romania.

Scene din luptele de la W arfssjti

194

ROMANIA IN TIMPUL PRIMULUI RAZBOI MONDIAL (1914-1918)

Soidafi in trainee

Mausoleid de la MSr5$e?ti

La 3 decembrie tncepeau tratativele de armistitiu dintre Rusia ?i Puterile Centrale, la Brest-Litovsk !n aceeaji zi, comandantul trupelor rase din Moldova, generalul Scerbacev, comunica regelui Ferdinand ?i premierului I. I. C. Bratianu ca nu mai poate stapani armata i ca a decis tnceperea negocierilor cu generalul Mackensen. Noua situatie condamna $i Romania sa procedeze 1a fel ?i, la 9 decembrie, Romania, de$i victorioasa In luptele din vara, a fost nevoita sa semneze armistitiul cu Puterile Centrale. D acl reprezentantii puterilor Antantei la Ia$i au recunoscut necesitatea unei asemenea decizii, ?e5i guvamelor lor au fost foarte critici Ia adresa guvemului roman. George Clemenceau, evaluand gre$elile i vinovatia aiiatilor feta de Romania, tinea sa declare in fefa delegatiei romane, care incerca sa justifies starea imperativa in care Romania a semnat armistifiul: Da, domniior, in lata poporului roman imi scot respectuos palaria, inaintea, insa, a politicienilor dv.f ma acopar. Dupa semnarea anr.istipului, rama$itele armatei ruse filoboljevice s-au dedat la jafuri $i distrugeri, ceea ce a determinat guvemul roman sa treaca la dezaimarea ior, in zilele de 21-22 decembrie 1917. in replica, guvernul boi?evic, condus de Lenin, aresteaza ministrul roman la Petrograd, C. Diamandy, ?i personalul ambasadei. Ei vor fi eliberafi a doua zi, la intervenfia sefilor a 20 de misiuni diplomatice, dar la 26 ianuarie Rusia sovietica rape relatiile diplomatice cu Romania ?i sechestreaza tezaurul romanesc depus 3a Moscova. -

f) Pacea separata de la Bycuresti

Lipsita de orice sprijin, asupra Romaniei se exercita presiuni crescande ale Puterilor Centrale in vederea tacheierii unei paci separate, in urma ultimatumului inaintat guvemului roman, Ia 7 februarie 1918, pentru incheierea grabnica a pacii, I. I. C. Bratianu demisioneaza, alcatuindu-se un guvem condus de Alexandru Averescu. Ottokax Czerain, devenit ministru de externe ai dublei monarhii, a avut o mtalnire speciala cu regele Ferdinand, la Radacini, in aceeafi luna, in cursul careia i-a cerut regelui Romaniei, intr-un mod ultimativ ?i ireverentios, abdicarea sau incheierea pacii. In aceste conditii, au fost convocate, !a inceputul lunii martie, doua consilii de coroana care au dezbatut soarta tarii. Romania trebuia sa aleaga intre o pace umilitoare ?i ocuparea de catre inamic a intregului teritoriu al tarii. S-a decis acceptarsa pacii. In fata prstentiiior tot mai agravante ale Austro-Ungariei, Alexandru Averescu demisioneaza, la finele lunii februarie. Regele incredin{eaza foimarea guvemului lui Alexandru Marghiloman.

Pacea separata a Romaniei i revenirea in tabara Antantei - cronologie 25 oct./7 nov. 1917 22 nov./5 dec. 1917 26 nov./9 dec. 1917 *29 ian./11 febr. 1918 5/18 martie 1918 5/18 martie 1918 24 apr./7 mai 1918 12/25 sept 1918 24 c c t /6 nov. 1918 28 oct./lO nov. 1918 29 o c t /ll nov. 1918 - izbucnirea revolutiei bol?evice ?n Rusia - incheierea armistitiuiui ruso-german de ia Brest-Litovsk - armistitiu! de la Focani, intre Romania ?i Puterile Centrale - formarea guvemului AL Averescu - formarea guvemului conser/ator AL Marghiloman - semnarea preliminariilor de pace de la Buftea, mtxe Romania si Puterile Centrale - tratatul de pace de la Bucurefti, intre Romania $i Puterile Centrale - annatele Antantei sparg frontul din Balcani - demisia guvemului Marghiloman; formarea cabinetului Constantin Coanda - Romania declara razboi Germaniei - Germania semneaza armistitiul cu putenie aiiate 195

L E C flA XX Guvemul Marghiloman fi-a asumat o misiune foarte dificila, aceea a unei paci umilitoare, dar care permitea supravietuirea fiintei statale romanefti. Dupa unels preliminarii la Buftea, pacea s-a semnat la Bucurefti, in ziua de 7 mai 1918. Conditiile impuse Romaniei au fost deosebit de grele, Dobrogea era ocupatS de Puterile Centrale, Romaniei permijandu-i-se accesul la Marea Neagra de-a lungul unui drum comercial pana la Constanta. Austro-Ungaria ifi extdndea stapanirea de-a lungul crestelor Carpatilor. Surplusurile de petrol $i cereale ale farii au intrat in posesia Germaniei, care fi-a instituit controlul asupra intregii economii romanefti. g) Reveairea In tabara Antantei Pacea, ratificata de Parlament, nu a fost promulgate de regele Ferdinand. In acelafi timp, principals oameni politici romani, Take lonescu, autoexilat m Franta, 1.1. C. Bratianu, faceau cunoscut Antantei faptul ca sentimentele fi atitudinea monarhiei f i a tarii fa|a de aliati nu sau schimbat fi ca afteapta momentul retragerii fi anularii acestei paci atat de nedrepte pentru Romania, Pe fondul victoriilor objinute de aliatii occidentaii, in vara fi toanrna anului 1918, la 6 noiembrie guvemul Marghiloman demisioneazi, fiind alcatuit un nou cabinet sub prefedintia generalului H.-*EComn semneaza tratatul de pace Noul guvem a decretat imediat mobilizarea generala fi a cerut trupelor germane sa paraseasca tara. La 10 noiembrie 1918, Romania a -Germaniei fi a anunfat caducitatea pacii de la Bucurefti. Desigur ca gestul Romaniei a avut mai mult o saabolica fi politica decat miiitara, dar, la 11 noiembrie, cand se punea capat primului razboi mondial, ' - - s* rlsea din nou in tabara aliafilor occidentaii. a acceptat riscul grav al angajarii sale in razboi, care s-a soldat cu mari jertfe 339, L17 morti fi : :X -s-:r , urmarind realizarea obiectivului sau politic major de la inceputul secolului al XX-lea, unirea tuturor :: r. a teritoriilor locuite de ei fn granitele aceluiafi stat, Romania Mare.

196

ROMANIA IN TIMPUL PRIMULUI RAZBOI MONDIAL (1914-1918)

Cuprinsul lectiei
!. Perioada neutralitatii sau anii asteptarii (1914-1916) a) Izbucnirea razboiului ;i adoptarea neutralitatii b) fatre Antanta $i Puterile Centrale c) Presiunile opiniei publice romanefti d) Pregatiri diplomatice ?i militare pentru intrarea In razboi e) Presiunile puterilor Antantei f) Intrarea in rSzboi impotriva Puterilor Centrale 2. Anii razboiului (1916-1918) a) Planurile de razboi b) Campania din Transilvania $i ofensiva dinspre Dunare a Puterilor Centrale c) Ocuparea Bucure?tilor ?i ratragerea in Moldova d) Campania din vara anului 1917

e) Defecjiunea Rusiei
f) Pacea separata de la Bucurefti g) Revenirea In tabara Antantei

fntrebari i probleme
1. Anaiizati motivele care au determinat Romania sd aleaga in 1914 statutul neutralitatii 2. Prezentafi preparativele diplomatice intreprinse de guvernul Bratianu in vederea intrarii in razboi. A fo st justificata intarzierea intrarii Romaniei in razboi? 3. Expuneti conpnutul convenfiilor dintre Romania f i puterile Antantei 4. A fo st justificata din punct de vedere militar decizia de a trece la ofensiva tn Transilvania in vara lui 1917? E m posibila o alta opfiune pentru guvem ul Bratianu? 5. Prezentafi evolutfa operatiunilor militare din 1916 fi consecintele acestora. 6. Prezentafi desfafurarea campaniei din 1917. Ce factori au contribuit la succesul rezistentei romanefti? 7. De ce a incheiat Romania pacea separate cu Puterile Centrale? Cum poate f i judecata atitudinea guvem ului Marghiloman? 8. Cum a fo st posibila reintrarea in razboi la sfarfitul anului 1918 f i ce perspective deschidea acest lucru?

197

LECTIA XXI; UNIREA BASARABIEI, BUCGVINEI 1TRANSILYAJNIEI CU ROMANIA

1. Ideea de nafiune fi principiul autodeterminarii 2. Unirea Basarabiei 3. Unirea Bucovinei 4 . Evoiutia principiului autodeterminarii ia Transilvania in toamna anului 1918 5. Adunarea de la Alba lulia

Unirea cu regatul Romaniei a teritoriilor locuite de romani din cadrul Rusiei $i AustroU .gzrU i a f o s t posibila In contextul afirm arii p e plan international a prin cipiului ssaoJeterminirii, in conjunctura favorabila de la sfarfitul prim ului razboi mondial. Promovarea .: isadprincipiu de catre Stateie Unite f i prefedintele Wilson a avut un rol deosebit de important In conditiile prabuirii Rusiei fariste f i ale prezentei trupelor romane in Basarabia ia > s ir -r id anului 19]8, organele reprezentative constitute in vidul de autoritate politica din r 'jv ia d e au hotarat unirea cu Romania fn martie 1918. lntr~o situafie similara, p e fondul destramarii autoritatii statului austro-ungar, romanii Bucovina proclama unirea provinciei cu Romania in luna noiembrie, acfiune sprijinita de a -:^mea de prezenta trupelor romane. In Transilvania, acfiunea in favoarea unirii cu Romania este promovata de consiliile fi ftrzHe nationale create de militanpi PNR f i PSD, care preiau puterea in numele populatiei - m ln sfti Ei convoaca o adunare reprezentativa la Alba lulia, la 1 decembrie 1918, menha sd an caracter plebiscitar kotar&rii de unire cu Romania p sa ofere un argument rq . ry' mfn :ar in acest sens viitorului Congres de pace de la Versailles.

1 I ; ; de natiune si principiul autodeterminarii

r : jaitapi romanefti in 1918 a fost expresia dezvoltarii istorice organice a nafiunii, In agala masura, s. : : i actului fundamental al istoriei romanefti a fost rezultanta unei conceptii politice sistematic : ;a.-e fbzioneaza o serie de componente ale doctrinei nationale din secolul al XlX-lea fi marile teme ale rrsaie, dar fi noile valori politice ce au ixiumfat la sfarfitul primului razboi mondial, c _ po i tic al unirii nu este inovatia anului 1918, ci nreasca mcununare a unei traditii de gindire politica ? -area concentrate de energie spiritual! ?i politica, momentul respectiv a reprezentat fi o stralucita e ;e a sistematizat doctrinar traditia secolului XIX fi inovatiile de la sfarfitul razboiului. Sinteza rr; fi nationalism a conferit ideii modeme de natiune la romani o fundamentare democratic!, iar rsz m i e rtminefti caracterul mifcarilor de drept. ire .: de nsdune la romani in secolul ai XlX-lea s-a definit in opozifie cu dreptul istoric fi, din 1867, tn opozifie r Principiul de nationalitate, ce s-a nascut !n secolul al XlX-lea din ideea nafionala, a incorporat i la :. :**: in Transilvania, o conceptie rafionalista despre natiune, fundamental politic, juridic fi moral. - reari :cr.cepde a definit rolul esenfial al conftiintei in arirmarea solidaritafii nationale, al vointei colective de : :: -imitate nafionala m teritoriul sau, intr-un stat capabil sa o personifies. Pe aceste temeiuri s-a elaborat o rr-aaia, ce pomea de la traditia istoric! romaneasca, intemeiata pe raporiul ce exista intre ideea de stat Dreptul la autodeterminare a fost invocat pentru M ohgice $i de drept international prima data de catre romani in proclamafia voluntariior ardeieni de la Darnita, fofti prizonieri de razboi aflafi pe Li sfarfitul primului razboi mondial teritoriul Rusiei; la 13/26 aprilie 1917, se preciza voinfa de secesiune de Imperiul austro-ungar fi de realizare a statului prircipiul nafionalitafilor nafional pe bazele democrafiei universale. Proclamatia irectul la autodeterminare enunta acest drept ca unica solufie pentru rezolvarea zria^izarea democratic! chestiunii de nafionalitate in Austro-Ungaria, postuland - acea universal! dezmembrarea acestei monarhii in numele democratiei. 198

UNIREA BASARABIEI, BUCOVINEI 1 TRANSILVANIEI CU ROMANIA Aplicarea dreptului !a autodeterminare al romanilor s-a reaiizat m mod diferentiat de la o provincie la alta, fn fimctie de tmprejuraxik interne $i intemafionale, In etape realist gandite ?i realizate, care au urmat, Insa, acelai sens ai evolutiei istorice de la autonomie la independenta nationaia i apoi la unirea cu Rominia.

2. Unirea Basarabiei
a) Autonomia In Basarabia, lupta pentru autonomie s-a intensificat la Inceputul secolului XX, In Imprejurarile favorabile create de revolutiile din 1905 $i din 1917. Din 1917, Tn fruntea mi?earii s-a aflat Partidul National Moldovean, creat m martie 1917. Mifcarea pentru autonomia Basarabiei s-a intensificat In vara anului 1917, datorita tendintelor Ucrainei de a-i extinde stapanirea asupra acestei provincii. In urma recunoafterii de catre guvemul rus a dreptului popoarelor la

Declaratia de unite a Basarabiei cu Romania din 27 martie/9 aprilie 1918

"fn numele Poporului Basarabiei, Sfatul fa iii declard; Rgpublica democraticd Moldoveneasca (Basarabia), in hotarele sale dintre Prut, Nistru, Dundre fi Marea Neagra f i vechile granite cm Austria, m ptd de Rusia acum o suta f i mai bine de ani din tnipul vechii Moldove, in puterea dreptului istoric fi al dreptului de neam, pe baza principiului ca popoarele singure sd-si hotdrasca soarta lor, de azi inainte f i 1 pentru totdeauna se unefte cu mama sa Romania. I Aceasta unire se face pe urmatoarele baze: \ 1). Sfatul farii actual ramane mai departe pentru rezolvarea fi realizarea reformei 1 agrare, dupa nevoile fi cererils norodului; aceste hotarari se vor recunoafte de Guvernul \ Romdn. \ 2). Basarabia ifi pastreazd autonomia provinciald, avdnd un Sfat al fa rii (dieta), ales p e \ viitor prin vot universal, egal, direct fi secret, cu un organ implinitor fi administrate \ proprie. \ 3). Competenfa Sfatului farii este: \ a) Votarea bugetelor locale; \ b) Controlul tuturor organelor zemstvelor fi orafelor; > c) Numirea tuturor funcponarilor administratiei locale prin organul sau implinitor \ iar funcfionarii inalp sunt intarip de Guvern. 4). Recrutarea armatei se vaface in principiupe baze teritoriale. 5). Legile in vigoare fi organizafia locala (zemstve fi orafe) ramdn in putere f i vor putea f i schimbate de Parlamentul Roman numai dupa ce vor lua parte la lucrdrile lui fi ' reprezentanpi Basarabiei. 6). Respectarea drepturilor minoritaplor din Basarabia. j 7). Doi reprezentanti ai Basarabiei vor intra in Consiliul de Miniftri romdn, acum desemnafi de | actualul Sfat al Tarii, iar p e viitor luafi din sanul reprezentanplor Basarabiei din Parlamentul Romdn. 8). Basarabia va trimite in Parlamentul Romdn un numar de reprezentanp pivporponal cu populapia, alefi p e baza votului universal, egal, direct fi secret. 9). Toate alegerile din Basarabia pentru voloaste fi sate, orafe, zemstve fi parlament, se vorface pe baza votului egal, direct fi secret. 10). Libertatea personald, libertatea tiparului, a cuvantului, a credinfei, a adunarilor fi toate HberiStile obftefti vorfi garantate prin constitute. 11). Toate calcarile de lege facute din motive politice, in vremile tulburi ale prefacerilor din urma, sunt amnistiate. Basarabia, unindu-se cafiica cu mama sa, Romania, parlamentul romdn va hotdri convocarea neintdrziaid a Constiluantei, in care vor intra proportional cu populatia fi reprezentanfii arabiei, alefi prin vot universal, egal, direct fi secret, spre a hotdri impreuna cu topi rea in Constitupe a principiilor f i a garanpilor de mai sus. irea Basarabiei cu Romania de-a pururi fi intotdeauna. % la 27 martie 1918, Chifinau. Secretarul Sfatului farii, I. Buzdugan

199

L E C flA XJU autodeterminare, in 25 septembrie/8 octombrie 1917, congresul ostajilor iixildoveui do la Chi5ir.au, intrunit la 20 octombrie/2 noiembrie 1917, a prociamat autonomia teritoriala i politica a Basarabiei si a creat Sfatul farii, ca expresie politica ?i organism de .... i. T io s iie O n . conducere al acestei autonomii. Sfatul farii s-a intrunit la 24 noiembrie/4 decembrie 1917, desemnandu-1 pe Ion Inculet ca presedinte. Realizarea deplina a b a s a r a b i a autonomiei s-a savlrjit in 2/15 decembrie 1917, cand a fost proclamata Republica Democratica MoldoveneascS, membra cu drepturi egale a Republicii Federative Ruse, b) Unirea cu Romania Prabuirea frontului rusesc dupa semnarea armistifiuiui, starea taSjrZl ! 1 " * |,n * * 5 ru* *r ~l * " ," 1 i Irc-.mr/.-uI -1 M M K a '" * ,....... ^ ltr I ., -n b r fitoi u> ix-in.**# ! " de anarhie i dezordine intretinuta de trupele rusefti, tot mai mult c^tigate de propaganda bolfevica, ameninfand stabiiitatea institufiilor fundamentale ale farii (monarhia, guvemul), securitatea h .< g S33&~ <* --politica 1 miiitara a teritoriului ramas neocupat, liniile de comunicatie 5?t!af3s Sfatslaf TitS J^wMieftfaMtwlice JtteWoifcacfB cu depozitele $i serviciile transferate fn sudul Basarabiei. au obiigat ! iu fflfe fopris S ssa ra fei S fa ftl lira fete * * * * > guvernul roman sa ia masuri impotriva unitatilor rusefti ;n curs de 1 -_ . destramare. Pentru a pune capat anarhiei create pe teritoriul c u m o n m s n R o m A n ia * Basarabiei $i pentru a apara securitatea acesteia, Consiliul de directori, organ ai Sfatului farii, a cerut guvemului roman sa disloce trupe In Basarabia pentru menfinerea stabilitaiii fi ordinei interne. Ca urmare a intrarii trupelor rom&ne in Basarabia a ciocnirilor cu unitafile destramate ruse$ti, la 13/26 ianuarie 1918 g u v e m u l rus a rupt relafiile cu Romania. In noile imprejurari, complicate ?i de proclamarea independenfei Ucrainei (2/15 ianuarie), Sfatul farii a hotarat in unanimitate independenfa Republicii Moldovene?ti, in 22 ianuarie/4 februarie 1918, cu dreptul de a-si hotari singura soarta in viitor. Se incheia 0 noua etapa in procesul de traducere in viata a autodeterminarii natiunii, care a realizat o componenta esentiala a acesteia, proclamarea independentei ca expresie a voiafei colective.

Etapele autodeterminarii in Basarabia - cronologie mart. 1917 20 oct./2 nov. 1917 2/15 dec. 1917 22 ian./4 febr. 1918 27 mart./9 apr. 1918 - formarea Partidului National Moldovean - crearea Sfatului farii; proclamarea autonomiei Basarabiei - este proclamata Republica Democratica Moldoveneasca - Republica Moldoveneasca i$i proclama independenta. - Sfatul farii hotarate unirea Basarabiei cu Romania

A treia etapa a autodeterminarii natiunii romane s-a savar$it prin actul din 27 martie/9 aprilie 1918, cand Sfatul farii, ca organism reprezentativ al acesteia, format din delegati ai intregii populafii, indiferent de nafionalitate ?i opinie politica, a hotarat cu majoritate de voturi (86 voturi penliu, 3 impotriva, 36 abtineri) unirea Republicii Moldovenefti cu Romania.

3. Unirea Bucovinei
a) incepafnrile autodeterminarii bucovinene: etapa autonomiei
La romanii din Austro-Ungaria, mifcarea pentru traducerea in viafa a dreptului la autodeterminare a avut un curs asemanator, cu particularitafi de la 0 provincie la alta, generate de evoiutia raporturilor politice sau de actiunea unor factori din exterior. Un rol important in afirmarea voinfei colective 1-au avut refugiatii din Transilvania $i Bucovina, organizafi in Asociafia romanilor bucovineni j i transilvaneni, care au militat pentru intrarea Romaniei in razboi alaturi de Antanta. De asemenea, 0 contribute important! a avut corpul voluntarilor romani, organizat intre prizonierii romani din Rusia, care a participat la luptele din Moldova. Dupa manifestul de la Damifa, a urmat Declarafia romanilor emigranfi din Austro-Ungaria, din 6/1S octombrie 1918, care a cerut eliberarea nafiunii romane din Austro-Ungaria, secesiunea fati de acest stat ji unirea cu Romania. Declaratia era un raspuns la maoifestul imperial din 3/16 octombrie 1918, care propunea organizarea federalists a monarhiei. In urma manifestului, deputatii romani din parlamentul de ia Viena s-au constituit in Consiliul Nafional Roman, au cerut in numele nafiunii dreptul la autodeterminare, declarand ca romanii bucovineni doresc unirea intr-un stat a tuturor provinciilor romanefti din Austria $i Ungaria. La 22 octombrie, reprezentanti; romanilor bucovineni in parlament au anunfat oficial dorinta de secesiune. Li s-au opus deputatii ucrair.ieni din Consiliul Nafional Ucrainean, sprijinifi de cei din Gaiitia, care doreau stapanirea asupra Bucovinei, bazati pe tna>ele ucrainiene stationate aici. Dupa proclamarea

200

UNIREA BASARABIEI, BUCOVINEI 1 TRANSILVANIEI CU ROMANIA independentei Ucramei. acestia au hotarat ca Bucovina de Nord. cu orasele Cemauti. Storoiinet noul stat ucrainean. Siret, sa faca parte din

Documentele unirii Bucovinei cu Romania (octombrienoiembrie 1918)

"1. Reprezentanfii poporului din Bucovina, fntrunifi astazi, in ziua de 27 | octombrie 1918 fn capitala Bucovinei, se declara, in puterea suveranitafii nafionale, ! Constituanta a acestei fori romanefti. | 2. Constituanta hotdrdfte unirea Bucovinei integrate cu celelalte fari romanefti j intr-un stat nafional independent f i va purcede spre acest scop, in deplina solidaritate cu j romanii din Transilvania fi Ungaria. ! 3. Spre a conduce poporul romdn din Bucovina fi a-i apdra drepturile fi spre a 1 stabili o legdturd slr&nsa intre tofi romanii, Constituanta constituie un Consiliu Nafional I de 50 de membri. Acest consiliu ne va reprezenta prin mandatari la Conferinfa de pace fi ( in afara de el nu recunoaftem nimanui dreptul de a hotdri sau a trata asupra popondui 1 roman din Bucovina. i 4. Constituanta respinge cu hotarare orice incercare ce a r duce la ftirbirea | Bucovinei, dorefte insa sd se infeieaga cu popoarele conlocuitoare. (...) 1 Congresul General al Bucovinei, intrunit azi, jo i 15/28 noiembrie 1918, in Sola \ Sinodala din Cerndufi, considerdnd cd: de la Fundarea Principatelor Romane, Bucovina, j care cuprinde vechile jinuturi ale Sucevei fi Cerndufilor, a facut pururea parte din Moldova, 1 care fnjurul ei s-a fnchegat ca Stat; \ cd in cuprinsul kotarelor acestei fari se gasefte vechiul scaun de domnie de la i Suceava, gropnifele domnefti de la Radaufi, Putna.fi Suceava, precum fi multe alte urme fi \ amintiri scumpe din trecutul Moldovei; \ cd fiii acestei fari, umar la umdr cuJrafii lor din Moldova f i sub conducerea acelorafi ' domnitori, au aparat de-a lungul veacurilor fiinfa neamului impotriva tuturor incdlcdrilor I din afara fi a cotropirii pagdne; I cd fn 1774, prin viclefug, Bucovina a fost stnulsd din trupul Moldovei f i cu de-a sila t alipitd coroanei Habsburgilor; i cd 144 de ani poporul Bucovinei a indurat suferintele unei ocarmuiri strdine, care ii nesocotea drepturile nafionale fi care, prin strdmbatdti fipersecufii, cauta sd-i instrdineze firea fi sd-i mvrdjbeasca cu celelalte neamuri, cu care el voiefte sa traiascd ca frate; cd, tn scurgerea de 144 de ani, bucovinenii au luptat ca nifte mucenici pe toate catnpurile de batalie din Europa sub steag strain pentru menfinerea, slava f i mdrirea asupritorilor lor f i cd ei, drept rdsplatd, aveau sd indure micforarea drepturilor moftenite, izgonirea limbii lor din viafa publica, din fcoald f i chiar din biserica; cd tn acelafi timp poporul bdftinaf a fo st impiedicat sistematic de a se folosi de bogdfiile fi izvoarele de cdftig ale acestei fari, fi despuiat fn mare parte de vechea sa mofienire; dara cd, cu toate acestea, bucovinenii n-au pierdut nddejdea cd ceasul mantuirii, afteptatd cu atata dor fi suferinfd, va sosi fi cd moftenirea lor strdbuna, taiata prin granife nelegiuite, se va reintregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Stefan, ci au nutrit vefnic credinfa cd marele vis a l neamului se va infaptui, prin Unirea tuturor fdrilor romane dintre Nistru f i Tisa intr-un singur Stat nafional unitar; constata cd ceasul acesta mare a sunatl Astazi, cand dupa sforfari f i jertfe uriafe din partea Romaniei f i a putemicilor fi nobililor eiAliafi, s-au fntronat fn lumeprincipiile de drept f i umanitate pentru toate neamurile fi cand, in urma loviturilor zdrobitoare, monarhia austro-ungara s-a zguduit in temeliile ei si saprabufit, fi toate neamurile fncdtufate fn cuprinsul ei fi-au cdftigat dreptul de libera hotarare 'e sine, cel dintai gdnd al Bucovinei zdrobite se indreapta catre Regatul Romaniei, de care , otdeauna am legat nddejdea dezrobirii noastre. j Drept aceea noi, Congresul General al 3ucovinei, intrupdnd suprema putere a farii fi fiind inguri cu putere legiuitoare, in numele suveranitafii nafionale, onatd f i p e veci a Bucovinei, fn vechile ei hotare pdnd la Ceremuf fi

LECTIA XXI in aceste Imprejurari, la Cemauti initiativa a fost luata de gruparea intelectualilor romani din jurul publicatiei Glasul Bucovinei, in frunte cu Sextil ___________ ______________________________________ Pufcariu, care prin articolul-program al ziarului, Ce V27 oct. 1918 - se constituie Consiliul National vrem?, din 9/22 octombrie 1918, au cerut autonomia al romanilor din Bucovina pentru romanii din Bucovina, colaborarea cu cei din ---- r --------- ~-------V - ,TT-:;-----r rn---------Transilvania pentru Implinirea idealului national, * nov. 1918 - Consiliul National stabileste , .r r . ... r r . desemnarea de reprezentanfi proprn la conferinta pacii, ____________ institutiile autonomiei bucovmene care g&,e sus|ma mteresele.

Etapele autodeterminarii in Bucovina - cronologie -

La inifiativa acestei grupari, in 14/27 octombrie 1918a avut loc o adunare nafionala tn Cemauti, care sa prociamat adunare constituanta, hotarand unirea Bucovinei integrale cu celelalte provincii romanefti : - er _, Intr-un stat national independent. Adunarea a desemnat ca organism politic reprezentativ al romanilor din r : ins Consiliul Nafional, compus din 50 de membri, apartinand tuturor categoriilor societatii romanefti, care a ales _ r_-;u ixscuriv format din 14 secretari de stat, In frunte cu Iancu Flondor. b Interventia R om iniei si infiptuirea anirii Dsxr.ta hotararii Radei (Adunarii) ucrainiene de a Incorpora nordul Bucovinei, susfinuta de Aurel Onciul din - - - nr jplicata la 6 noiembrie, ca urmare a tulburarilor interne provocate de trupele ucrainiene din tara fi de - : - : - - - bolfevica, Consiliul National Roman a prezentat guvemului de la Iasi hotarSrile adunarii de la Cemauti, din ;" ..; -brie, fi a solicitat interventia armatei romane, hotarare comunicata f i guvematoruiui austriac. Guvemul roman a aprobat la 23 octombrie/6 noiembrie intrarea Diviziei a 3-a In Bucovina fi a informat - -r -- - - w austro-ungar la Bucurefti in acest sens, precizand ca interventia s-a produs la cererea Consiliului National : - j - - - Bucovina pentru a proteja populatia contra anarhiei care bantuie provincia. inirares armatei romine in Bucovina, la 11 noiembrie, Consiliul National a votat Legea fundamental! provizorie L~xr5 . farii Bucovinei (12 noiembrie), care, In spiritul traditiilor autonomiste, stabilea ca puterea suprema a tarii era : s.isncL, instituit de adunarea constituanta, cu atributii legislative, care avea fi un organism executiv, biroul, sub : a x Iancu Flondor. Faza autonomiei s-a Incheiat cu aceste masuri, trecandu-se la o etapa noua. Traadveie purtate cu reprezentanfii guvemului de la lafi au evidenfiat faptul ca problema Bucovinei trebuia sa i: - /--sd In sensul unirii ei neconditionate cu Romania, convocandu-se In acest scop congresul general, renuntandu: ; iesemnarii deiegatilor proprii la congresul de pace. Consiliul National a fost largit prin Incorporarea unor - -ire activat In afara provinciei. La 25 noiembrie, cu ocazia cooptarii noilor membri, s-a hotarat convocarea : general pe data de 15/28 noiembrie 1918. Cgrasui intnmit la acea data a votat In unaaimitate motiunea de unire necondifionata a Bucovinei cu Romania, : !n cars a fost luati Moldovei de catre austrieci in 1774. La hotararea de unire a congresului au aderat germanii : ; necarticipand evreii fi ucrainienii. Prin hotararea congresului general din 15/28 noiembrie 1918, Bucovina _ :; m ; si existe ca entitate politica autonoma, integrandu-se prin legile de unificare In cadrele statului national Se Incheia a doua faza a procesului de autodeterminare, care a dat curs vointei colective de unire a acestei saiu! roman.

.5 23 nov. 1918

- Congresui general al romanilor bucovineni hotarafte unirea cu Romania

4. Evoiutia principiului autodeterminarii tu Transilvania in toamna anului 1918

in Transilvania, mifcarea pentru autodeterminare a avut un caracter popular mai accentual. Ideea : c ; - i n arii s-a bucurat de adeziunea populatiei romanefti la toate nivelurile. Presa i-a dat o mare extindere in ~ - ir _ui 1918. Cel mai mare ecou l-au avut declarative prefedintelui american Wilson, difuzate In opinia publica 3 . prin toate canalele posibile, receptate in toate zonele Transilvaniei fi in toate categoriile sociale, pana la ^rinssc.

ai Declaratia de la Oradea: proclamarea dreptului la autodetermiaare

_i D eclarafia oficiaia prin care romanii au anunfat hotararea de autodeterminare a fost declaratia de la Oradea, din : : ~ - . e 19! S, prezentata In parlamentul maghiar la 18 octombrie 1918, rezultat al tratativelor dintre principalele -: :: _z:e romanefti, desfafurate la Budapesta la sfixfitul lunii septembrie fi Incepntul lui octombrie. !n numele dreptului de libera dispunere, comitetui executiv largit al Partidului National Roman anunta ca _ n *-a dorefte sa-1 aplice tn viafa. Declaratia din 12 octombrie este o declarafie politica generala, de principii, _i tzisim principalele componente ale conceptului european; libertatea nafiunii, secesiunea politica de Ungaria, - = suveranitafii nafiunii In teritoriul sau national, plebiscitul. Destinafia actului parlamentul maghiar releva . ; mai degraba o declarafie de independents ji de sscesiune a nafiunii romane din Ungaria, ce anunfa intentia de a de aici inainte de soarta sa. ia ansamblul procesului de autodeterminare, ea nu poate fi infeleasa fara actul din 31 octombrie 1918, care ::rmarea Consiliului Nafional Romdn, ca organ al suveranitarii nafionale, constituit din reprezentanfii forte politice ale nafiunii. Declaratia din 12 octombrie se completeaza organic cu nota ultimativa a C.N.R. 202

UNIREA BASARABIEI, BUCOVINEI 1 TRANSILVANIEI CU ROMANIA adresata guvemului maghiar de la Budapesta, prin care se comunica trecerea tn suveranitatea natiunii a teritoriului sau national, respectiv comitatele Torontal, Timis, Caraf-Severin, Arad, Bihor, Satmar, Maramure?, Bistrifa-Nasaud, SoinocDabaca, Salaj, Cluj, Mure, Turda, Turda-Arie?, Alba Inferioara, Tarnava Mica, TSmava Mare, Hunedoara, Sibiu, Brafov, Fagaraf, Trei Scaune, Odorhei fi Ciuc, precum .fi parfile romanejti din comitatele Bichi?, Cenad fi Ugocea. Declaratia de independents din 12 octombrie se Tntregefte cu actele ulterioare, nota ultimativa adresata guvemului maghiar, respectiv manifestul Catre popoarele lumii. Ele c completeaza fi o articuleaza fiecare cu cate o componenta esentiala a teoriei si practicii autodetermmarii. Autodeterminarea nu s-a realizat printr-un act de violent! ci prin exprimarea vointei nationale intr-un proces complex, intins pe o durata mai lunga, ce ?i-a asociat, in final, plebiscitul, ca act de exprimare a vointei colective fi in acord cu pretenfiile civilizatiei universale. Declarafia de la Oradea, ce reamintefte ideea de autodeterminare impartafita de Bamufiu la. 1S48, reprezinta o prima etapa T n procesul de autodeterminare, in care s-a enuntat independent natiunii i separarea sa politica. b) Preiuarea puterii de citre Consiliul National Roman Constituirea Consiliului National Roman solutiona in mod practic suveranitatea natiunii. Manifestul Revolufia a invirts. care anunta acest eveniment, delega Consiliul National Roman ca unicul for care reprezinta vointa poporului roman si se bazeaza pe libera hotarare asigurata de curentul vremii si de vointa popoarelor libere.... Era creat organismul politic chemat sa traduca Tn viata hotararea de autodeterminare, ce realiza unitatea necesara a principalelor forte politice romanefti ?i care s-a frxat programatic pe temeiurile juridice ale dreptului la autodeterminare. Institufia este caracteristica acestei etape a procesului de formare a statelor nationale din central fi rasaritul Europei la sfErfitul primului razboi mondial, constituind o faza de tranzifie de la imperiu la statul national In procesul de reorganizare politica a zonei. O gasim la toate nationalitanis din fostul imperiu, la soldatii din armata imperials, organizafi pe baze nationale T n procesul descompunerii acesteia, la emigrafiile politice ale nafiunilor din Europa centroorientala care actionau T n Occident.

Structuri de putere romanefti din Transilvania in toamna anului 1918

Organizate T n baza dreptului la autodeterminare, ca o replica data principiului dinastic de pe pozifiile principiului de nationalitate, consiliile au inaugural procesul de structurare politica pe baze nafionale, constituind nucleul unei viitoare organizari statale. Ln vidul de putere creat, consiliile s-au substituit vechii organizari politice, asumandu-fi valoarea unor organe ale puterii de stat la natiunile lipsite pana acum de institutii statale nationale. Crearea Consiliului Nafional Roman solutiona problema puterii politice a nafiunii. Se completa decizia din 12 octombrie prin organizarea politica a nafiunii, extrem de importanta T n condifiile absenfei institufiilor politice proprii pentru nafionalitafi Tn vechiul imperiu. Consiliile nationale locale, organizate pe intreg teritoriul Transilvaniei, T n locaiitati romanefti sau cu populatie mixta, Tntr-o ierarhie riguros precizata, sunt organe ale puterii romanefti, ce Tnlatura sau. subordoneaza vechea administratie sau celelalte institufii statale. Constituirea lor s-a facut in cadrul adunarilor publice, cu participarea majoritafii populafiei, aderand de la Tnceput la principiile politice anuntate de C.N.R. S-a constituit, Tntr-un interval relativ scurt, practic Tn cursul lunii noiembrie, un sistem politic romanesc ce Tncorporeaza, in vidul de putere creat, atributele unei organizari statale fi care realizeaza transferal de suveranitate T n favoarea nafiunii romane, solutionand in acest mod chestiunea puterii, a organizarii politice a nafiunii. In condifiile dezorganizarii cauzate de razboi in toate compartimentele vietii sociale, consiliile au asiguratbunul mers ai viefii, aprovizionarea, comunicafiile, siguranta vietii fi a bunuriior cetatenilor, indiferent de nationalitate. Ele au potolit violenfele, au M bufit macifestariie anarhice, Iansand numeroase apeluri in acest sens. In 2 fi 6 noiembrie a fost difuzat Apelul Consiliului Nafional Roman fi manifestul Catre nafiunea romana, prin care C.N.R. inaugureaza primeie masuri T n sensul exercitarii suveranitafii. c) Tratativele cu reprszantantii Coasiliuiai National Maghiar Transferul de suveraniiate realizat prin plebiscitul spontan al populatiei romanefti, care a constituit organisms politics in toate zonele Transilvaniei, ridica fireasca mtrebars privind utilitatea notei ultimative din 10 noiembrie adresata guvemului maghiar de catre Consiliul National Roman. Ea se Tnscrie Tn conceptia autodeterminarii, precizand teritoriul 203

fn cars se exercita suveranitatea natiunii f i hotararea de a exercita oficiai puterea in teritoriul nafional, in temeiul dreptului de libera dispunere, solicitand recunoafterea oficiaia de catre Consiliul Nafional Maghiar a acestei realitafi. Actul reprezinta forma! trecerea la exercitarea puterii nafiunii in teritoriul in care reprezinta majoritatea. Era proclamarea oficiaia a suveranitafii asupra teritoriului national, necesara tn spiritul autodeterminarii, a carei concretizare a lipsit in declaratia din 12 octombrie, actiune ce punea de acord realitatea politica din teritoriu cu detinatorul efectiv al puterii. Ea reprezinta o etapa necesara tn procesul de aplicare in practica a dreptului la autodeterminare, punand de acord puterea politica din teritoriul natiunii cu voir.fa exprimat! spontan de populatia romaneasca tn adunarile de constituirs a consiliilor nationale. In acelafi context, C.N.R. se angaja sa respecte principiile wilsoniene "fata de celelalte popoare aflatoare pe teritoriul din chestiune. in esenta, C.N.R. a inteles sa realizeze un transfer pajnic de putere, sa evite conflictul militar sau violenfele fi a actional In acest sens prin nota ultimativa. Tratativele purtate la Arad intre reprezentanfii Consiliului National Roman fi cei ai Consiliului National Maghiar au evidentiat doua modalitafi de interpretare a dreptului de autodeterminare. Refuzand sa accepte propunerile romanefti, delegatia maghiara condusa de Jdszi Oszk&r vorbea de stabilirea ordinei provizorii, pana ce conferinta generala de pace va hotaii asupra litigiilor, recunoscand organismele politice romanefti ca expresie a dreptului de libera dispunere numai in granitele fostei Ungarii fi sub autoritatea guvemului de la Budapesta. Raspunsurile Consiliului Nafional Roman la propunerile delegatiei maghiare invoca suveranitatea deplina a romanilor in teritoriul national ca expresie a independentei politice a natiunii, angajandu-se ca fata de celelalte popoare locuitoare pe acest teritoriu va respecta principiile wilsoniene fi este gata sa asigure pentru fiecare popor conditiunile liberei dezvoltari nationale. Este un principiu politic ce decurgea din doctrina wilsoniana., asumat ca un principiu de guvernare pentru noua putere.

Toamna lui 1918 in Transilvania - cronologie 29 sept/12 oct. 3/16 oct. 5/18 oct. * 5/18 oct. 18/31 oct. 21 oct/3 nov. 31 oct/13 nov. 5/18 nov. 7/20 nov. 9/22 nov. 13-14/25-26 nov. 18 nov./l dec. - Declaratia de la Oradea - enunfarea dreptului la autodeterminare - Manifestul imparatului Carol I, Catre popoarele mele credincioase - Austro-Ungaria solicit! puterilor aliate incheierea pacii - Alexandru Vaida Voevod citefte tn parlamentul maghiar declaratia de autodeterminare a romanilor ardeieni - Constituirea la Budapesta a Consiliului Nafional Roman Central (6 reprezentanfi PNR, 6 social-democrafi) - Ungaria isi deciara independenta fata de Austria - Armistifiul de la Belgrad intre Ungaria fi puterile aliate - Manifestul CNRC, Catre popoarele lumii - CNRC convoaca Adunarea nafionala de la Alba lulia, pe data de 18 nov./l dec. - CNRC solicit! ultimativ guvemului maghiar recunoafterea autoritafii sale asupra Transilvaniei - Tratative efuate intre CNRC fi guvemul maghiar, desfafurate la Arad - Adunarea national! da le Alba lulia hotarafie unirea Transilvaniei cu Romania

d) Manifestul Catre popoarele lumii

Manifestul Catre popoarele lumii, dm 18 noiembrie 1918, precizeaza principiile politice pe temeiul carora intelege sa-fi,exercite nafiunea romana suveranitatea in noul sa t romanesc. Toate actele romanefti de dupa 10 noiembrie denumesc Transilvania ca un stat independent romanesc. Manifestui din IS r.oiembrie se adreseaza opiniei publice Internationale spre a legitima concepfia politica a natiunii 5: a 0 sprijin: rn reaiizarea sa efectiva. Enunfand principiile politice pe care r.atur.ea romana irtteiege sa ie puni la temelia noului stat rezultat din prabufirea moDariiiei, manifestul deciara: Pe teritoriul sau stramofesc nafiuoea reman! ene gata a asigura Eecarui popor deplina iibertate national! fi organizarea tn stat liber fi independent o va mx-crru pe tsnehil sarsocrapei, care va asigura tuturor indiviziior aflatori pe teritoriu! sau egalitatea conditiilor de viata, unioui nrf.cc ai dsar-i^trJ omenefti. Prin continutul sau, manifestul este un veriiabil preambul al discursului lui Goidi? de la 1 decjobrie r 1. ztzz hinei man; adunari nationale, cel putin prin cateva mari teme: afimsarea dorintsi de unire cuansambiui nariuni: rasfce. jrrrarea principiului de nafionalitate cu principiul superior ai umanitafii, al pacii generate, fi, prin asocierea valorikf ascccrsc;. -x v a sa le la opera politica propusa, realizeaza imbinarea principiului de aaficnalitats cu principiul hbertarii indr. 1. dr-pcriioc omului fi cetafeanului. Manifestul tncfceie prima etapa tn procesul de airtode'^crmare, 2. rare: bilanf pcate rezumat astfel: nafiunea romana fi-a dobandit independeafa, a prociamat despartirsa i t staai r ^ f _ 3r in cars au plasat-o imprejurarile istoriei, ji-a realizat propria organizare politica, exercitand su v era x tx ii ii_ national potrivit principiilor care au triumfat in lume prin victoria aliafilor, principiile civiliza^e r. j = ) c c r L : egalitifii nafiunilor, pentru triumful umanitafii fi pacii generate.

204

UNIREA B ASARABIEI, BUCOVINEI 1 TRANSILVANIEI CU ROMANIA

Hotararea de unire a Transilvaniei cu Romania (1 decembrie 1918)

"I. Adunarea nafionala a tuturor romanilor din Transilvania, Banat f i fara Ungureasca, adunaji prin reprezentanfii lor indreptafifi la Alba lulia in ziua de 18 Noiembrie/l Decembrie 1918, decreteaza unirea acelor Romani fi a tuturor teritoriilor locuite de danfii cu Romania. Adunarea nafionala proclama indeosebi dreptid inalienabil al nafiunii romane la intreg Banatul, cuprins Intre raurile Murdf, lisa f i Dundre. II. Adunarea nafionala rezerva teritoriilor sus-indicate autonomie provizorie pdnd la mt}~unirea Constituantei aleasa p e baza votului universal. III. In legdtura cu aceasta, ca principii fundamentals la alcatuirea noului stat romdn, adunarea nafionala proclama urmdtoarele: 1. Deplina libertate nafionala pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va insttvi, administra fi judeca in limba sa proprie prin indivizi din sanul sau f i fiecare popor va primi drept de represent are in corpurile legiidtoare f i la guvernarea farii in proporfie cu numarul indivizilor ce-l alcatuiesc. 2. Egala mdreptafire fi deplina libertate autonoma confesionald pentru toate \ confesiunile din stat. 3. Infaptuirea desdvarfita a unui regim curat democratic p e toate terenele viefii publice. Votul obftesc, direct, egal, secret, p e comune, in mod proporfional, pentru ambele sexe, in varsta de 21 de ani, la reprezentarea in comune, judef ori parlament. 4. Desdvarfita libertate de presa, apreciere f i intrunire; libera propaganda a 1 tuturor gdndurilor omenefti. 5. Refoima agrara radicala. Se va face conscrierea tuturor proprietdfilor in 1 special a proprietdfilor mari. In baza acestei conscrieri, desfiinfand fidei\ comisele fi in temeiul dreptului de a micfora dupa ti-ebidnfa latifundiile, i se va \ face posibil faramdui sa-fi creeze o proprietate (ardtor, p d f m e, padure) cel putin atat, cat sd a poata munci el fifam ilia lui. Principiul conducator a l acestei politici agrare e p e de o parte promovarea niveldrii sociale, p e de alta parte patenfarea producfiei. 6. Mv.ncitorim.ei industrials i se asigura acsleafi drepturi fi avantagii care sunt legiferate in cele mai avansate state industriale din Apus. IV. Adunarea nafionala da expresiune dorinfei sale, ca congresul de pace sd infdptuiascd comuniunea nafiunilor libere in afa chip, ca dreptatea fi libertatea sd fie asigurate pentru toate nafiunile mari f i m id deopotriva, iar in viitor sd se elimine razboiul ca mijloc de regulare a j raporturilor intemafionale. |V , Romanii adunafi in aceasta adunare nafionala saluta p e jrafii lor din Bucovina scapati j din jugul monarhiei Austro-Ungare f i unifi cu fara mama Romania. VI. Adunarea nafionala saluta cu iubire f i entuziasm libertatea nafiunilor subjugate pdnd aci in monarhia Austro-Ungard, anume nafiunile: ceho-slovaca, austro-germana, jugo-slava, polona fi ruteana fi hotdrdfte ca acest salut al sau sd aducd la cunoftinfa tuturor acelor nafiuni. VII. Adunarea nafionala cu smerenie se inchina inaintea smereniei acelor bravi Romani care in acest razboi fi-au varsat sdngele pentru infaptuirea idealuiui nostru, murind pentru , libertatea fi unitatea natiunii romane. VIII. Adunarea nafionala da expresiune mulfumitei f i admirafiunei sale tuturor puterilor / te, care prin straludtele lupte purtate cu cerbicie impotriva unui dufman pregatit de multe 'entru razboi, au scdpat civilizapunea din ghearele barbariei. conducerea mai departe a afacerilor nafiunei romane din Transilvania, Banat adunarea nafionala hotdrdfte instituirea unui Mare Sfat Nafional Roman, sd reprezinte nafiunea romana oricdnd fi pretutindeni fafa de ' le va afla necesare in interesul nafiunii.

205

LECJIA XXI

5. Adunarea de la Alba lulia

a) Problema caracterutui plebiscitar al adunarii

Pana acum, discursul politic romanesc a constituit o negatie, negatia unei alcatuiri politice anacronice, contrara principiului de nationalitate, ce aminteste de negatia barnutiana de la 1848, respingerea uniunii Transilvaniei cu Ungaria. Desfafurarea ulterioara a evenimentelor a insemnat o afirmafie, aceea a unirii Transilvaniei cu Romania, ca expresie a vointei nafiunii exprimata plebiscitar. Se implinea fi ultima componenta a conceptiei autodeterminarii plebiscitul consacrat pe plan international ca o regula normativa fi constitufionala, expresie a sufragiului universal in domeniul international. !n practica politica a vremii, vointa colectiva a natiunii romane s-a exprimat sub forma plebiscitului spontan, de fiecare zi, care reprezenta cel mai bine vointa colectiva, Acest plebiscit spontan, manifestat in adunarile de constitute a consiliilor nafionale, de alegere sau desemnare a delegafiilor la adunarea nationals de la Alba Julia, tn chiar formula adunarii nationale la care au recurs liderii, facea inutil plebiscitul organizat, prescris, sub auspiciile organismelor intemafionale, a$a cum s-a realizat m alte zone la sfaritul primului razboi mondial. Exprimarea voinfei colective in acord cu realitatea etno-demografica s-a facut in aceasta maniera, in manifestarile cotidiene din toamna anului 1918, elitninand orice indoiala pentru comunitatea intemationala. Apelul la solutia adunarii nationale, ca expresie a vointei natiunii, venea tn prelungirea traditiei politicii romanefti din Transilvania, consacrata pentru momentele cruciale din yiata nafiunii, originate in practica soboarelor bisericefti ?i verificata la 1848. Implinind exprimarea plebiscitara, adunarea de la Alba lulia incheie o procedura necesara f i esentiala a dreptului la autodeterminare, denumita in dreptul international forma pasiva a principiului de nationalitate, ce recunoftea unei fractiuni de nafiune dreptul de a se alipi la o colectivitate de acelafi caracter national, tn cazul romanilor din Transilvania la natiunea-mama, in cadrele statului national fi independent. Principiile democratiei anuntats de Consiliul Nafional Roman au fost riguros aplicate tn practica plebiscitara, inclusiv votul universal, pe baza camia s-au ales delegatii circumscriptiilor eiectorale la adunare. Credentionalele, adeziunile sau scrisorile adresate adunarii au exprimat convingator, fara echivoc, vointa de unire a Transilvaniei cu Romania f i de democratizare a statului. b) Convocarea adunarii Convocarea adunarii nationale pentru 1 decembrie 1918 s-a facut in numele ideii de dreptate, al civilizanei universale, ce presupunea condifii egale de dezvoltarepentru toate nafiunile ?i dreptul de a dispuna liber de soarta lor. Participarea la adunare a fost o forma de exprimare a acestui plebiscit spontan nu numai prin delegatii sosifi din 25 de comitate, reprezentand 130 de circumscriptii eiectorale toate categoriile sociale sau profesionale aie neamului, institutiile fi societafcile nationale, dar fi prin numarul extraordinar al delegatilor neonciali sositi la Alba Adunarea de 3e Alba lulia M ia, prin miile de adrese de adeziune, cu sute de mii de semnaturi. Annnatia ce o eonstituia unirea Transilvaniei cu Romania a fost rostita in toate actele adunarii de la 1 decembrie 1918, dar, prin caracterul lorde sinteza, discursul lui Vasile Goldif fi rezolutia adunarii nafionale tncununeaza practic libera dispunere a natiunii romanedin Transilvania fi proclama unirea sa cu Romania. Adunarea punea capat existenf ei de-sine-statatoare a organismelor politice romanefti constitute in luna noiembrie in Transilvania, exprimand vointa romanilor de unire. Consiliul Nafional Roman ?si. depunea In fata adunarii mandatul, lasand tn seama acesteia misiunea de a hotari soarta viitoare a nafiunii. Afirmafia ce o rostefte adunarea nafionala dela Alba lulia a fost aceea a unirii Transilvaniei cu Romania, pentru care pledeaza toate actele din I decembrie,faranicio excepfie, fi toate adeziunile sosite pe adresa adunarii din toate regiunile Transilvaniei. O justificau potrivit versiunii din acele documente istoria neamului, civilizatia umana, ratiunile economice, politice, culturale, ale democratiei fi, nu tn ultimul rind, unitatea fi omogenitatea nafiunii, realitatea etno-demografica, c) Discursni lui Vasile Goldif Discursul lui Vasile Goldif da expresie acestui mesaj cu o rara forta de evocare fi persuasiune, cu solemnitatea cuvenita fi mai ales cu o deosebita mcarcatura ideatica, tn care regasim tot ce a expus gandirea politica romaneasca pana la el, dar fi puterea de anticipare a vizionarului democrat, cs a moftsnit de la ideologia pafoptista imperativul tmbinarii democratiei politice cu cea sociaia, tntr-un ideal superior de umanitate, cladit pe ideile de libertate, dreptate $1 egalitate. Privind Episcopul Hossa se adreseazs onisifianii 206

m m

UNIREA BASARABIEI, BUCOVINEI 1 TRANSILVANIEI CU ROMANIA retrospectiv conceptia politica ce a guvemat actul de la 1 decembrie, remarcara faptul ca ea reprezinta o sinteza a libeitatii individuale libertapii nagonaie, a iiberaiismuiui cu principiul de nationalitate $i valorile democratiei sociale, in numele idealului superior de umanitate ?i pace generala la care aspira civilizatia umana.

Discursul lui Vasile Goldi (1 decembrie 1918)

Legea tainica a firii cu necesitatea de fier indruma intamplarile omenefti p e cSrarea civilizapunii ce duce spre desdvarfire, omenirea instinctiv urmeazd aceste legi. Ea a ajirns la recunoafterea necesitafii de a sintetiza libertatea individuals fi libertatea I nafionala intr-o unire superioarS a sodetapi omenefti. Sinteza aceasta e condiponata insa i de desavarfirea celor doua libertdp: Individuals fi nationals. Daca insa aproape in toate j stateie civilizate libertatea individuals este desdvarfita ori p e calea desdvdrfirii, in unele ! dintre aceste state libertatea nationals este incdtufata. Razboiul mondial s-a facut pentru i descatufarea acestei libertafi. Napuniie trebuie sd fie libere, ca astfel intre egale drepturi i f i condipuni sa poata incheia acea mare unire a popoarelor, care va f i chemata sa t reprezinte o conceppune superioara p e scara civilizapunii f i sd sporeascd astfel fericirea \ omeneascd p e pamant. Toate capetele luminate ale Apusidui au marturisit crezul lor: razboiul acesta este razboiul pentru liberarea nafiunilor, nu de dragul acestor nafiuni, ci pentru interesul lumii, pentru interesul omenirii care numai in chipul acesta e capabila a p a fi un pas inainte pe calea fericirii sale. Ideile acestea le-a copt istoria fi apostoiul care le vestefte este Wilson (Traiasca Wilson!, ovapi entuziaste f i indelung repetate).
i

"Dupa cum insa cea dintai reuniune de o clipa a elementuhd romanesc la marginile de \ la Rasarit ale lumii civilizate s-a facut prin sabia lui Mihai in numele unui principiu superior celui ce navalise asupra Europei fi care acum in zilele acestea, spre ufurarea tuturor inimilor care bat pentru lutnina fi libertate, sucomba cu desavdrire, tot afa aceasta noua unire de acum a tuturor Romanilor, care de data asta va f i integrals f i pentru eternitate, se face prin straludta invingere a armelor purtate pentru civilizapune in numele unei conceppi de viafa superioara lumii ce se prabufefte. Este principiul libertapi adevarate a tuturor neamurilor fi cel al egaiitapi condipunilor de viafa pentru fiecare individ al oricai-ei napuni fi este principiul intovdrSfirii tututvr napunilor libere intr-o comuniune internaponala spre a impiedica nedreptatea fi a scuti p e cei mari fi m id deopotriva. . Unirea tuturor romanilor intr-un singur stat numai atunci va f i statornica f i garantata prin istoria mai deparie a lumii, daca va raspunde tuturor indatoririlor impuse prin noua concepfie a viefii, prin duhul vremurilor noi. Aceasta noua conceppe a civilizapunii ne va inspira datoria sd nupedepsim progenitura pentru pacatele pdrinfilor f i ca urmare va trebui sa asiguram tuturor neamurilor f i tuturor indivizilor conlocuitori p e pamantul romanesc aceleafi drepturi fi aceleafi indatoriri. Civilizapunea care ne-a eliberat, pretinde de la noi respectul pentru dansa fi ne obliga sa prabufim in noul nostru stat orice privilegiu fi sd statorim ca fundament al acestui stat munca ft rdsplata ei integrals. Inaintafii noftri p e Campul Libertapi in 1848 au hotarat afa: "Nafiunea romana depune mrdmant de credinfa catre imparatul, catre patrie fi catre napunea romana ". Imparatul ne-a elat (afa-i), patria ne-a ferecat fi ne-am trezit ca numai credinfa in noi infine, in neamul romanesc ne poate mantui. Sa jurSm credinfa de aci inainte numai nafiunii romane, dar juram credinfa tare civilizapunii umane. Cata vreme vom pastra aceste credinp, ii, se va intari f i fericip vor f i urmafii noftri pana la sfarfitul veacurilor. "

LECTIAXXI Incursiunea istorica, de o rara forta de evocare, ce sublima in cateva pagini constantele istoriei romanefti, nu a fost un argument, ci o explicate. La Aiba lulia romanii nu au recurs la dreptul istoric, cum nu au facut-o nici pana acum, in secolul al XlX-lea. Dreptul istoric era al foftilor opresori, al cuceririi fi fortei. D e partea romanilor a stat dreptul de libera dispunere mtemeiat pe majoritatea romaneasca a Transilvaniei. In opinia lui Vasile Goldif, unirea apare ca o necesitate a dreptului, a nevoii de desavarfire a civilizatiei fi a idealului peren de umanitate. Acest ideal de umaniiate fi civilizatie reclama sinteza libertatii sociale fi a celei nafionale tntr-o unire superioara a societatii omenefti. Razboiul care s-a facut pentru eliberarea natiunilor reclama o noua ordine internationala, in care sa fie asigurata dezvoltarea plenara, In deplina egalitate fi libertate, a indivizilor fi a comunitatilor nationale, pentru ca, astfel, spunea Goldif, tntre egale drepturi fi eonditiuni sa poata incheia acea mare unire a popoarelor, care va fi chemata sa reprezinte o coucepfiune superioara pe scara civilizatiunii fi sa sporeascS astfel fericirea omeneasca pe pamant". Unirea era o necesitate izvorata din idealul superior de umanitate fi pace general! Pentru aceasta au luptat romanii in primul razboi mondial, exercitandu-fi misiunea istorica incredintata de Occidentui latin de a fi santinela a democrafiei la gurile Dunarii fi In Carpati, acolo unde Occidentui se iiitalnefte cu Orientul Intr-o civilizatie de sinteza. Natiunea romana s-a eliberat din robie fi prima sa manifestare de libertate o constituia unirea cu Romania, deoarece, spunea Goldif, libertatea acestei natiuni inseamna unirea cu Jara Romaneasca. Unirea o justifica unitatea teritoriului, in opinia autorului cea mai ideala unitate economica, o reclama o eonceptie de viata superioara, ce a triumfat prin victoria aliatiior m razboiul purtat pentru civilizatie. Aceasta conceptie superioara impusa de spiritul veacului este principiul libertatii adevarate a tuturor neamurilor fi cel al egalitatii conditiei nivelelor de viata pentru fiecare individ al oricarei nanuni, este principiul mtovarafirii tuturor nafiunilor libere intr-o comuniune intemationala spre a tmpiedica nedreptatea fi a scuti pe cei mari fi mici deopotriva. Principiile politice pe care le propune a sta la temelia noului stat erau: sa asiguram tuturor neamurilor f i tuturor indivizilor conlocuitori pe pamantul romanesc aceleafi drepturi fi aceleafi indatoriri; sa pribufim in noul stat orice privilegiu fi sa statomicim ca fundament al acestui stat munca fi rasplata ei intreaga; in al treilea rand, spunea Goldif, la temelia noului stat trebuiau sa stea credinta in natiunea romana fi Tn civilizatia umana.

m m

Decretal regal cu privire la incorporarea Transilvaniei in regatul Romaniei (11 decembrie 1918)
Ferdinand I prin grafia lui Dumnezeu fi vc/infa natianala Rege al Romaniei la top de faid f i i viitori sanatate! Asupra Raportuiui prefedintelui Consiliului nostra de Miniftri sub nr. 2171 din 1918, Luand act de hotararea unanima a Adunarii Nationals de la Alba-Iulia, Am decretat f i decretdm: A r tl. - Jsnuturile cuprinse tn Hotararea Adunarii Nafionale dirt Alba-Iulia de la 18 noiembrie/1 decembrie 1918 sunt f i raman de-a pururea unite cu Regatul Romaniei. Art.2. - Prefedintele Consiliului nostru de Miniftri este tnsarcinat cu aducerea la indeplinire a Decretului-lege de fata. Dat la Bucurefti, la 11 decembrie 1918 Ferdinand Prefedintele Consiliului de Miniftri fi ministru de externe I. C. Bratianu "

d) Discursal lui Iuliu Manila

Discursul lui Iuliu Maniu intarefte ideile lui Vasile Goldif, subiiniind misiunea neamurilor de a contribui, !n mod propriu, conform insufiiilor lor politice specifice, la dezvoltarea civilizatiei omenefti. El expliciteaza, poate fi mai mult decat Goldif, rezolufia adunarii, motivand marile probleme pe care?aceasta le enimta, dezvoltand principiile care trebuie sa stea la baza viitcrului stat. Realizarea unirii romanilor in numele principiului libertajii umane reclama, in opinia lui Iuliu Maniu, sa se instituie in noul stat libertatea tuturor neamurilor fi a tuturor cetatenilor, ca fiecare om sa aleaga liber limba fi credinta in care vrea sa traiasca, atat in viafa lui particulars, cat fi in iegaturi cu viata de stat. Iuliu Maniu fixa la temelia statului roman colaborarea organic^ a tuturor paturilor sociale fi a tuturor cetatenilor in serviciul statului roman. Propafirea 208

UNIREA BASARABIEI, BUCOVINEI 1 TRANSILVANIEI CU ROMANIA statului roman era conditional de Iuliu Maniu de asigurarea onei depline libertati, convins ca deplina libertate ?i egala Impartafire tn puterea de stat a cetatenilor este singura baza solida a dezvoltarii unui stat. Integrarea plenara a taranimii in noul stat nafional presupunea in 1918 o reforma agrara radicala, considerata esentiala de Iuliu Maniu pentru realizarea omogenitatii in comunitatea nationals, printr-o nivelare justa a raporturilor fi a puterilor sociale. in egala masura, Iuliu Maniu remarca necesitatea dezvoltarii economice capitaliste, a industriei fi comertului, pentru a corecta structura sociaia a natiunii romane, ce nu corespundea exigenteior statului modem. e) Ideile majors ale adunarii Adunarea decreta unirea romanilor din Transilvania, Banat f i judetele vestice cu Romania. Ea a prociamat, msa, fi cateva din marile idei ce au guveraat Romania interbelica: votul universal, deplina libertate nafionala pentru toate popoarele conlocuitoare, egala indreptatire fi deplina libertate confesionaia pentru confesiunile din stat, instaurarea unui regim democratic, libertatea presei, de asociere fi mtrunire, reforma agrara radicala, drepturi fi avantaje pentru muncitori afa cum sunt iegiferate 5ri cele mai avansate state din Apus, viitorul congres de pace sa asigure comuniunea natiunilor libere in afa fel, ca dreptatea fi libertatea sa fie recunoscuta natiunilor mari fi mici, deopotriva, iar In viitor sa se elimine razboiul ca mijloc pentru reglementarea raporturilor Internationale.

Tratatul de la Trianon (4 iuitie 1920)

"Art. 45. Ungaria remtnfa In ceea ce o privefte, in favoarea Romaniei, la toaie drepturile si titlurile asupra teritoriilor fostei monarhii austro-ungare situate dincolo de fruntariile Ungariei. (...) Art. 47. Romania recunoafie fi confirma fata de Ungaria angajamentul de a consimfi la insertiunea intr-un Tractat ca Principalele Puteri Aliate fi asociate a unor disposifiuni p e cari aceste Puteri le vor socoti necesare pentru a ocroti m Romania interesele locuitorilor ce se deosebesc prin rasa, limba sau religiune de majoritatea populaiiunii, precum fi pentru a ocroti libertatea tranzitului fi a aplica un regim echitabil comertului celorlalte nafiuni. " \

Concepfia politica manifestata cu ocazia formarii statului unitar roman, fondaia pe o viziune organica despre statsocietatenatiuneumanitate, a fost perfect compatibila cu standardele universale, a fost concordanta aspiratiilor general-umane de dupa razboi fi explica perfecta conlucrare dintre elita fi popor in tumultul evenimentelor, recunoafterea intemafionala a voinfei nationale exprimate plebiscitar $i, nu In ultimul rand, progresul din Romania interbelica, prin care ideile generos anrmate in 1918 s-au transformat In institafii.

m
m
1. Ideea de nafiune $i principiul autodeterminarii 2. Unirea Basarabiei

L E C T IA X X I

Cuprinsul lecfiei

a) Autonomia

b) Unirea cu Romania 3. Unirea Bucovinei a) fnceputurile autodeterminarii bucovinene: etapa autonomiei b) Interventia Romanies fi infaptuirea unirii 4. Evoiutia principiului autodeterminarii in Transilvania in toamna anului 1918 a) Declaratia de la Oradea: proclamarea dreptului Ia autodeterminare b) Preluarea puterii de catre Consiliul Nafional Roman c) Tratativele cu reprezentanfii Consiliului National Maghiar d) Manifestul Catre popoarele lumii 5. Adunarea de la Alba lulia a) Problema caracterului plebiscitar al adunarii b) Convocarea adunarii c) Discursul lui Vasile Goldif d) Ideile majore ale adunarii

tntrebari i problems
1. In ce conditii s-au constituit noile structuri de putere tn Basarabia, la sf&rfitui anului 1917 $i inceputul lui 1918? Cum a evoluat a id principiul autodeterminarii? 1 Ce justificari an fo st invocate in vederea trimiterii trupeior romane p e teritoriul Rusiei, tn Basarabia? 3. Care erau altemativele care se ridicau in fata Bucovinei dupa prabufirea autoritafii statului dualist? 4. Cum a influenfatprezenfa trupelor romane evolufia situafiei din Bucovina? 5. Care aufo st momentele f i acfiunile care au marcat preluarea autoritafii tn Transilvania de catre noile structuri de putere romanefti? 6. Cum a morivat Consiliul National Roman Central asumarea puterii in zonele locuite de romani din fo sta monarhie austro-ungara? Pe ce baze principiale f i de drept international se putea justifica in acel moment actul respectiv? 7. Ce au urmarit liderii ardeieni prin convocarea adunarii de la Alba lulia? 8. Analizafi discursul lui Vasile Goldif fi rezolufia de unire cu Romania. 9. Analizafi rolul ju ca t in infaptuirea unirii de catre urmdtoarele elements, ca fi relafia dintre ele: preluarea autoritafii de catre organele C.N.R. C.; adunarea fi hotararea de la Alba Julia; decretul regal cu privire la incorporarea Transilvaniei in statul roman; intrarea armatei romane in Transilvania; tratatele de pace de la Versailles.

210
m
c : ' * * - ----------------------------- i, ------------------------------- d