pg Re en ae ae ee ee eee DEZVALUIRI DIN CULISELE ISTORIEIDespre aceasta carte tuturor ne plac enigmele. Dar cAnd este vorba / despre un personaj celebru sau cand intrebari despre mari evenimente istorice raman fara raspuns, povestea capati o dimensiune suplimentara —'una pe care nici o opert de ficfiune nu © poate contine. Accasta antologie de 91 de povestiri ne poarté iner-un trecut dramatic in care licomia, tai- rele, incriga, tradarea, pasiunea, nesabuinya si crima ‘au afectat mult prea adesea cursul istoriei si au lasat un labitine uimitor de mistere pe care cercetatorii inca mai incearca sa le elucideze. Povesti fascinante si un caleidoscop de imagini ne transporta in miezul unor evenimente ciudate, dar adevarate, si ne prezinta uncle dintre cele mai uimi- toate si notorii personaje din ultimele secole. Epi- soadele relacate sunt aranjate tematic mai degraba decat cronologic, fiind insorite de numeroase casete ce infatiseaza intamplari si personalitati similare. To- tul_ intr-o cavalcada plina de suspans, dezvaluiti si noi informagii semnificative. »Disparuti fara urma*, prima din cele sapte sec siuni, relateaza despre soarta celor doua corabii ale lui Sir John Franklin pierduce in timpul expeditiei arctice, astfel incae vreme de peste un secol nu sa mai stiut nimic despre acesta; explica de ce Mao a vrut sa scape de un rival de la conducerea Chinei ro- sii; si ceea ce sa intamplat probabil cu faimosul sef de orchestra Glenn Miller in zborul spre Franta din 1944. .Morti in imprejurari suspecte™ ni-i prezinea de Dag Hammarskjéld, Wolfgang Amadeus Mozart si dictatorul sovietic Iosif Stalin ca numarandu-se printre cei care au avue parte de un sfirsit invaluic in mister. Printre figurile fascinante introduse in ,Per- sonaje ciudate si enigmatice™ se afla Lawrence al Arabici, sinistrul calugar Rasputin, lord Byron si Be~ nedict Arnold. »Vinovac sau nevinovat? — este intrebarea care ‘inca se mai pune in ceca ce-i priveste pe anathistii Sacco si Vanzetti, spioana Mata Hari din cel de-Al Doilea Razboi Mondial si presedintele Nixon in afacerea Watergate. Istorisirile despre acestia, pre- cum si despre alte personaje sunt prezentate in cea de a patra sectiune. Regele Arthur din Camelot, contele Dracula, lady Godiva, Romeo si Julieta — istorici si detectivi literari incearca sa separe reali- tatea de mit in ,Adevar si legenda*, Stiau Statele Unie ca Japonia avea sa atace Pearl Harbor? Cine a scris cu adevarat piesele shakespeariene? Cum a ajuns Rutherford B. Hayes presedinte dupa ce a pierdut alegerile din 1876? Opiniile specialigtilor ne sunt prezentate in ,Intrebari fara raspuns*. Jar in capitolul final, ,Greseli fatale", aflam de ce invazia lui Hirler din Rusia a fost un esec, ce L-a determinat pe Custer sici atace indienii sioux la Lite Big Horn si cum strategia lui Napoleon de la Waterloo a dat greg. Editorii de la Reader's Digest au cautat in culisele istoriei pentru a scoate la iveala cele mai interesante evenimente si cele mai incitante personaje pentru aceasta incursiune in trecut. Sunt cercetate mistere, enigme si sunt prezentate opinii ale expertilor; sunt oferite raspunsuri la intrebari — demonstrindu-se inca o data ca adevarul este intr-adevar mai ciudat decat fictiunea.Cuprins Disparuti fara urma Destinatie: Marea Mare a Sudului 12 In 1785, exploratorul francez La Pérouse 4 pornit increzator intro calatorie in jural lumii Disparitia comorilor de razboi nariste 18 In 1945, aur in valoare de milioane de dolari si inestimabile opere de arta au disparut. Secretele turnului 23 Fiti regelui Angliei Eduard al IV-lea au fost probabil ucisi din ordinul unchiului lor O prabusire politica 26 Ministrul Apararii al Chinei intentiona sa il inlature de la putere pe Mao Zedong: in schimb, a murit intr-un accident de avion. Exploratorul disparut al Australiei 3 In 1848, un explorator german neexperimentat «a fost primal care a traversat continental. Sfarsitul unei idile 37 Tanarul si chipegul soldat s-a viscatsoarta ciind a incerat sd fg cu printesa casdtorita. In iadul de verdeata 42 Un colonel britanie era convins ca in jungla braziliand se ascundeau orage dispartae. Colonia disparuta 51 AIntorcdndu-se in 1590 la asezarea sa din Virginia, guvernatorul englez nu a mai gasit decdt un mesaj cifrat gravat pe un copac. Zbor fara intoarcere spre Franya 56 In 1944 Glenn Miller plecase pentru a sustine un concert in faga trupelor, cand avionul sau aa disparut, Moarte in gheata arctica 62 Englecul spera sa gaveasca Pasajul de Nord Vests in schimb, ela fost cel indelung catutat Evadare intr-o alta lume 69 Selipitoral fizician s-a imbarcat pe un vapor cu destinatia Sicilia; a ajuns oare in Argentina? 2, Morti in imprejurari suspecte Regele nebun 74 Ludovic al I-lea al Bavariei ducea 0 viaga de basm in castelele sale: cum s-au inecat el si doctoral lui intr-un lac alpin? Moarte la Ndola 81 ‘Dag Hammarskjold incerca sa pund capat rachoiului civil din Congo, cénd avionul in care se afla sa prabusic in mod misterios. Cautat: Raoul Wallenberg 44 Inseland vigilensa nazisilor, curajosul diplomat suedes a fost aresat de armata sovietica si dus in Rusia. Ucis intro incaierare 86 Un dramaturg care Lar fi purut egala pe Shakespeare a fost omorat eu 0 loviturd de ‘cust; oare sia prea multe?Destinul unei fami 90 Ulvionul par al Rusiei era un conducator slab, dar un tata devotat; oare bolevicii au omordt ‘intreaga familie? Sinucidere sau crima? 144 Deprimat, avnd de ficut fara acuzatiilor, fostul exploraror Meriwerher Lewis a murit ‘prematur intr coliba din Tennesce. ‘Triunghiul regal 96 Regina Elisabeta 1a Angliei avea un favorit printre curtenii sai; dar exista un obstacol ‘in calea cisatoriel lor: acesta avea o soe. Ingropat intr-un mormant anonim 98 Wolfgang Amadeus Mozart era convins cat Reeviernul pe care il compunea era destinat propriilor funeralii 102 Asasin singuratic sau conspiratic? La céteva decenii dupa asasinarea lui JE Kennedy, la Dallas, mulpi american ‘mai cred ea adevrul inca mu a fost spus, Fiul impocriva taealui 109 Istoria ba judecat cu asprime pe regele Filip al I-lea al Spaniei; a ordonal el oare ‘moartea fiului sau? Intrigs Ja Kremlin 113 Despre losif Stalin s-a spus ca a murit din cauce naturale; multi au fos sceptci. Un filozof asasinat? Soa spus ca René Descartes a murit de pnewmonie in Suedia; dupa trei sute de ani S-a avansat ipotezd unei otraviri us Imparatul in exil 124 ‘Napoleon a murit convins ed este victima unei conspiratis date recente au dovedit ct a avut dreprate Sotul nedorit ‘Maria, regina Scopiei, sa plictsie curand de tanarul e sof: a avut ea un amestee in moartea acestuia? 129 O moarte anungata 146 Jn 1943, seful guvernului polones a avut un accident de avion; moartea lui fusese anuntata cu sase sdptaméni inainte, Personaje ciudate si enigmatice Lawrence al Arabiei 152 Sino nfs a independent popoarelor arabe a avut, se pare, motivasii personale pentru acpiumile sale. Calugarul nelegiuie 158 Rasputin a avut 0 influent nefasté asupra familie imperiale a Rusii: i-a urmarit aceasta ‘pe Romanovi pana la moarte? Idolul unei epoci 162 Lordudl Byron a socat 0 intreaga natiune cu viata hui scandaloasa, dar a inspirat 0 genenatie de luptitori pentra libertate Credinta in astre 167 Cel mai faimos general din seeolul al XVI-lea era calduzit de credinta in astrologie; aceasta sit i fost cauzainfringeri lui? Profet sau sarlacan? Tragedia de la V 132 174 Doar servitorii stiau ca arbiducele avea Nostradamus, un medic frances din secolul 0 visita secrets intdliea romantica a avut alXVE-lea, a anticipat coenimente ce ura tun sfarsit fatal pentru améndboi. sa se petreaca in urmatoarele 20 de secole. Impostor pe tronul Rusiei? 139 Parintele bombei atomice 7 Final parului a fost ucis cu crusime in 1591 — sais poate adevarul este alrul? Un btrbat care se Pretindea a fi mogtenitorul eronutui sia facut aparitia 12 ani mai tarzin Una dintre cei care au contribuit la victoria Staselor Unite in cel de-al Doilea Ratzboi Mondial, J. Robert Oppenheimer, a fost mai térziu suspectat de tradare.Cautatorul Troi’ 183, Un milionar german i-a realizat ambigia deo viatd cand a descoperit locul unde se aflase ciindva stravechiul oras al lui Homer. Despotul pocait 188 A rdmas cunoseut in istorie sub numele de Ioan cel Groaznics primal far al Rusiei a muritcenind sd se inalje rugaciuni pentru victimele sale Eroul cransformae in tradator 190 AA fost unl dintre cei mai buni generati «ai lui Washington; astied nurmele lui este sinonim cu tradarea. Drama pe gheara 195 Robert F Scott nu a veusit sa ajunga primul la Polul Sud moartea a facut din el un ero. Omul care s-a creaut pilotul pacii 202 Rudolf Hess voia sa puna capat celui de-Al Doilea Razhoi Mondial; in schimmb, aa petrecut zeci de ani in inchisoare. Femeia singuratica din padure 208 Dian Fosey sia consacrat viata saloarii gorilelor din Aftica de Est; cine it dorea ‘moartea? O avere daruita stiingei 210 Mostenirea lasata de un engles a contribuit la crearca Institutului Smithsonian. Vinovat sau nevinovat? Enigmele nerezolvate de la Watergate 214 O spargere banala a dus la demisia preedintelui Nixon; in ce masura era acesta implicat? Ivirea zorilor 219 Numele ci a devenit simbolul spionajuduis dar a fost Mata Hari spioana? Conspiragia cardinalilor 223 In timpul Renasterii, Curtea papal de la Roma era un focar de intrigi Prea scump pentru o regina 226 ‘Maria Ancoaneta a reficat colierul in valoare de 8 milioane de dolar, daar a fost invinuita de scandalud provocat de vinzarea acestuia O eroare judiciara 231 Condamnarea pentru tradare si deportarea hui Alfred Dreyfus au divizat pucernic Franta. Soria autoritara 236 Ecaterina cea Mare a ajuns pe tronul Rusiei dupa moartea sozubui ei, cu care avusese 2 casatorie nefericita Tradator sau patrio? 241 Pentru nationalist irlandeai, Roger Casement este un erou al miscarii de independenga; englezii Iau executat pentru tradare. Mai straniu decat ficyiunea 246 Povestea politista a lui Edgar Allan Poe se baza pe wn fapt real; ce anuome sta seriitorul despre corima comisa? Prabusirea unui favorit 248 Sir Walter Raleigh, un eurtean credincios «al reginei Elisabeta 1a Anglici, a fose trimis la moarte de succecorul acesteia 252 Pedcapsa cu moartea pentru spionaj atom: Fihel si Julius Rosenberg au fost executaji _pentris iradare; de ce se faceau ei vinoval Acuzata: regina 256 Regele George al IV-lea al Angliei era decis sa scape de consoarta sa; putea fi adwlterul ei dovedit? Justitie egala pentru tori? 261 ‘Au fost anarhigtii Sacco si Vanzetsi vetime ‘ale isteriei antiradicale? Sau poate unul dintre ei eva chiar vinovat? Sinucidere din ordinul Fahrerului 265 A fost cel mai celebru general al Germaniei naziste; de ce i-a ordonat Hisler lui Erwin Rommel sa se sinucida? Cumplita incercare pentru un erou 270 A fost Bruno Richard Hauptmann, omul ‘executat pentru ripirea si uciderea micubud Lindbergh, adevaratul vinovat?rel O plimbare calare intrata in istorie 320 | Pentru a-si proteja poporul de darile | impovaratoare, lady Godiva, despuiata de vegninte, sa preumblae calare prin Covent ste povestea adeviratd? Adevar si legenda Cel mai faimosnaufragiat din ume 322 ~ Robinson Crusoe, eroul primului roman englez, a avut mai multi corespondenti in viaga In cautarca regelui Archur 276 yeaa din secolul al XVI -lea, A domnit in epoca spiritului cavalerese — aya a spune povestea; realitatea insd este cu rotul alta Pentru Cruce si Coroana 326 — Se presupune ci Roland si-a dat viata resistin Patriocul vamp 281 unui atac al musulmanilor asupra ariergarsii Dracula este chintesenta groazei; serimoyul sda lui Carol cel Mare; povestea adevaratd este cu real este un erou national al voménilor. totul alta Pe urmele unui ealhar 285. Tinerii indragostiti din Verona 329 Numele lui este sinonim cx lupta omului de Romeo si Julieta, personajele shakespeariene, rind pentra libertate; cercetatorii ined nu au sum ei mai ele indedosits ea stat la putut demonstra existenta lui. baza acestet povesti nemuritoare? Un pact cu diavolul 288 Jn literatura, Faust si-a vindus sufletul diavolului; a fost el un precursor al oamenilor de stiinta de mai térziu? O femeie pe Scaunul papal 293 Se spunea ca femeile aveau o influent ‘puternied asupra papalitasii medicvales a devenit vreuna dintre ele eu adevavat Papa? Razbunare in numele lui Siegfried 296 4 pees mel gr ies fe Intrebari fara raspuns de curaj si personaje eroice. A Deposedat de dreptul primului nascut? 334 Conducator al unei notorii bande de proserisi «fost asasinat in Germania ert el mostnitonad Jesse James a reusit sa-si castige reputatia de crewmen ‘Robin Hood american. a — — Surprinsiin zori 341 Dama cu camelii 306 Devastatorul atac japonez de la Pearl Harbor a Celebra curtezand, Marie Duplesis, a fost declangat razboiul: fusesera oare avertizate jimortalizata in literatura flancead printr-un Starele Unite? roman sio piesa de teatru. = —_—_— Geniul necunoscut 347 Cautind Eldorado 310 Piesele shakespeariene au resistat vreme de 400 Indienii le-au vorbit conchistadorilor despre 0 de ani si sunt jucate in lumea intreaga; dar capetenie invesmantata in aur; tardmu kui despre autorul lor se stie surprinzattor de pugin. legendar nu a fase gasitniciodata s — Allegerile furate 352 Parintele libertatii elvetiene? 315 Rutherford B. Hayes a fose declarat presedinte A tintis marul asezat pe crestetul fului stu, iar capoi ba ucis pe tiranul care i-a cerut sa fad aceasta; a existat Wilhelm Tell ou adevirat? in martie 1877; istoricti sunt de pareve ca adlegerile fusesera de fape cstigate de rivalulCrime pe malusile Tamisei 356 Rarboiul-fulger care a equat 399 Crimele atroce din toamna lui 1888 au Hitler invinsese Franta si izolase Marea ingrozit Londra; Jack Spintecatorul nu a fost Britanie; de ce sa intors insa spre est ca sa niciodatd identifica sau prins. starneasca ursul rus adormit? Flacari la Berlin 359. Ultima revistenta a lui Custer 405 Hitler i-a acuzat pe comunistii germani de Chipesul comandant de cavalerie a ignorat incendierea Reicbstagului; era aceasta 0 ordinele si si-a impairtis rupele alate in conspiratie menita sa rastoarne regimul nazist? inferioritate numerica in batilia de la Little sae Bighorn. ‘Omul cu masca 364 e Dece se temea Ludovie al X1V-lea al Frantei Jocul puterii la Roma 410 de misteriasul prizonier? ‘Mussolini tia cd adversarii sai voiau sal ——— _destituie in iulie 1943; de ce Il Duce nu a Mana neagra 369 actionat in vreun fel? “Asasinatul de la Sarajevo a dus la declanserea ae Primului Rétzboi Mondial; cine era Vaporul care nu se poate scufunda 414 responsabil? are un act de neglijenta sa fi fst responsabil pentru scufundarea vaporului Titanic in Distrus in aer 372 aprilie 1912? In 1963, Uniunea Sovietica a doborat un —_—— - —_— — cavion de pasageri coreean; sa fi fost atacul Gheyaria lui Seward 420 justificat in vreun fel? Rusia era convinsd cd filcuse 0 tranzactie ————vantajoasa vinztind Alasa Statelor Unite Regele, fiu de macelar? 378 in schimbul sumei de 7.2 milioane de dolari. Victor Emmanuel al I-lea al Italiei nu parea potrivit sa fie rege; fi luat vreun alt copil Ultima batalie a imparatului 424 Tocul adeviratului mostenitor dupa incendiul ‘Napoleon s-a planuit cu grija atacul dela de la palas? Waterloo; de ce nu a mai functionat faimoasa [ui strategie? ‘Tinta loviea — scufiandatal 383 Germania a fost condannata pentru Jurnalele secrete ale lui Hitler 428 seufundarea Lusitaniel in mai 1915; sf fost Se spunea cd a fost 0 lovitura de pres cum au un complot britanic? putt editorii revistei germane sa fie atét de ——————— = 1 indusi in eroare de un fakificator? Delfinul disparut jeg _ fr ils dasa Mogeenitorul tronului Frantei a murie in captivitate in iunie 1785 — sau a supraviepuit? [7] Invincibila Armada 394 In mod surprinzator, Filip al U-lea al Spaniei nu a reusit sd coordoneze atacul impotriva Angliei. Dezastru in desert 431 Eforturle diplomatice nu au reusit sd ducat la cliberarea ostatcilor americani din Iran; ce nu «a functionat in efortul de saloare? 435, O victorie abandonata? Regele Carol al XUf-lea al Suediei La invins pe Petra cel Mare al Rusiei, dar nu a continua rmarirea adversarului sau pand la Moscova.12 Disparuti fara urma Marea Mare a Sudului Calatoria de explorare intreprinsa de La Pérouse avea sat dureze patru ani, cu o revenire in Franta in vara lui 1789. Cele doua corabii au fost vazute ultima oara pe cand navigau in nord-estul Australiei; nici unul din cei peste 400 sute de oameni aflati la bordul celor doua nave nu a mai fost gasit vreodata. patru, manate de vantul de nord-vest. Doua Zoclete au primit ordin sa insoyeasca corabiile pana in larg. Astfl, in aceasta zi, La Pérouse si-a inceput calato- ria in jurul lumii" Cu acest mesaj transmis pe 1 august 1785, amiralul Jean-Francois de Galaup, conte de La m onoarea si raportez.ca La Boussole si LAs A rrolabe au plecat in dimineata aceasta la ora 22. Pérouse, il informa pe regele Ludovic al XVI-lea ca pa- rasea porcul francez Brest pentru a traversa Oceanul Adantic si mai apoi Marea Mare a Sudului, numele sub care era cunoscut la acea vreme Oceanul Pacific Desi descoperit cu aproape 300 de ani mai devre- me de exploratorul spaniol Balboa, Pacificul era abia acum explora si cartografiat in mod sustinutmulyumita in primul rand celor tei calatorit int prinse de capitanul britanic James Cook intre 1768 5i 1779. Expeditia lui La Pérouse era menita st asi- gure Frantei o pozitie alacuri de Anglia, la vremea respectiva fara care domina navigatia pe mari Un navigator experimentat Chiar inainte de a implini 44 de ani, La Pérouse a parasit Brestul, Se afla deja la apogeul unci cariere care deburase in 1756 cu inrolarea sa ca aspirant de marina la virsta de 15 ani, in momentul declansari Razboiului de Sapte Ani dintre Franta si Anglia. In 1783, deja veteran a 18 campanii in serviciul garii sale, se retrasese pe domeniile familiei din sudul Frantei — ca apoi si fie solicitat sa conduca expedi- fia ce urma sa descopere toate teritorille care scapa- sera vigilengei capitanului Cook” Nu sa precupetic nici un efort in pregatirea expe tici. La bordul celor doua fregate de cite 500 de tone cu nume nimerit alese: La Bousole (,Busola") si LAs srolabe (,Ascrolabul’, un instrument pentru masurarea distangei dintre astri sia inaltimii lor deasupra orizon- tului) — au fost stivuite provizii pentru o calacorie de patru ani, Pentru bibliotecile corabiilor au fost obvinu- te ultimele harti si documente ale expeditiilor anterioa- re, iar la bord a fost adus un observator portabil. Prin- Destinagie: Marea Mare a Sudului 13 tre darurile si obiectele destinate trocului cu bastinasii se numarau 600 de oglinzi, 2 600 de piepteni, 6 rone de margele de sticla si 50 000 de ace de cusut. ‘Se dadea o adevarata competitie pentru cele vreo 400 de posturi de pe cele doua vase. Printre candidati se numara si un sublocotenent de la Academia Milita- 1a din Paris, in varsta de 16 ani: un corsican cu nume- le de Napoleon Bonaparte. Desi figura pe lista preli- minara, nui a mai fost selectat si a ramas in Franga — fapt cu consecinte triage pentru istoria tari sale. Momentul plecarii a sosit in cele din urma. In uralele multimii si bubuitul salvelor de tun, La Bousole si LAS ‘rolabe au ridicat ancora din Brest in zorii aceleizile de august. Calatoria spre necunoscut incepuse. Tragedie in Alaska La 25 ianuarie 1786 — dupa mai multe popasuri in diferite insule de pe intinsul Oceanului Atlantic — cele doua corabii au inconjurat Capul Horn si au patruns in pele Pacificului. Dupa o escal la Valparaiso, Chile, au Dupe inconjurul Capului Horn, cele dowd corabii conduse de La Pérouse au patruns in apele Pacificului a inceputul anului 1786. Parcursul lr, traversind si inconjuriind oceanul,sisfirsind intr-un naufragiu a Vanikoro, este trasat pe harta de mai jos. (GROEMLANDA cou Roe aa “, AMERICA DE NORD om a se FRANTA s a “HeONA os OCEANUL ‘saan : AFRICA sent FUPNE nous ATLANTIC, come GRANADA AMERICA err NOUA ZEELANDA Tepes DESUD, Uapuara ieee yee vapeacg™ EUROPA,14 Disparuti fara wma Cooperare intre dusmani La Pérouse gia petrecut cea mai mare parte din carie rasa in marina luprandu-se cu englezil Si torus, ca explorator, -a bucurat de sprijinul si cooperarea fost lor sti inamici — grate unui gest plin de omenie din timpului Razboiului de Independents al Americ Comerqul cu blanuri pe care Anglia il facea cu Canada reprezenta o importanta sursa de ve discrugerea acestuia ar fi fost in avantajul colonis lor tebeli sia aliagilor lor francezi. Cand capicanul La Pérouse a primie ordinul de a ataca facroriile de blanuri engleze de la Golful Hudson in 1782, el a actionat rapid si decis. A cucerit si discrus forcurile, ddar a crugat locuingele acelor englezi care s-au refi giatin ceritorile canadiene salbacice si ostiles cand a pplecat, e-a lasat chiar hrana si_provizii ca s4 poata supravietui iernii care se apropia. Daca ar fi proce dat altfl, a declarat La Pérouse explicindu-si gestul de clement, ar fi fost inuman din partea sa. Desi mai matii sai de la Paris poate ca nu au apreciat compasiunea laudabila a lui La Pérouse, actiunile nu i-au fost uitace inst in Anglia, Astfel, tri ani mai rarziu, pe cind se pregatea si-silanseze expedigia in Pacific, englezii au acceptat imediat sa coopereze la proiectul siu stingific. ‘Unui mediator francez i sa permis accesul la harti- le, insemnarile si rapoartele capitanului James Cook, care in urma celor tei calatorii increprinse in Paci- fic intre 1768 5i 1779 isi castigase repuratia de cel ‘mai mare navigator al epocii sale. Printre documen- tele lui Cook se aflau si 20 de pagini cu date amanun- tite despre prevenirea si traramentul scorbucului — la acea vreme cea mai temuta boala printre marinari. Esce neindoios ca La Pérouse a invatat aceasta lecie de la Cook, caci se stie a nici unul dincre membrit cchipajului sau mu a suferit de scorbut in cei trei ani de calatorie despre care ni sau pastrat martufi Cand a parasit Brestul in 1785, La Pérouse a luat cu sine doua ,ace magaetice" sau busole, care il insorisera pe capitanul Cooke in jurul lumii. Le primise in dar de Ia Socictatea Regala Brianica sia tratat aceste suveni- ruri ct sentimente aproape de veneratic teligioasa pentru memoria acelui mare si inegalabil navigator". ajuns pe Insula Pastelui la 8 aprilie. Urmatoarea oprire a fost Maui, in insulele Hawai, descoperite cu numai opt ani inaimte de capitanul Cook (si unde exploratorul britanic fusese ucis de bastinasit ost). Ancorand la 28, mai intr-un golf care inca fi mai poarra numele, La Pé- rouse a refuzat si tevendice tertoriul in numele lui Lu- dovic al XVElea, ,Obiceiurile europenilor in astfel de ‘ocazii sunt cu totul ridicole*, a declarat cl. Muntele St, Elias, la extremitatea nordict a pen- insulei Alaska, a oferit ocazia ca pentru prima oata Ghesari impunatori demina golful Alaska, unde au ancorat in 1786 La Boussole si L’Astrolabe. Desentul cst realizar de artistul expeditiei, Duche de Vancy. sa poata fi zarita coasta Americii de Nord. Pe cand cartografia linia tarmului catze sud, expeditia france- zaa fost lovira de dezastru. Doua barci de recunoas- tere cate faceau masuratori la intrarea in golf au fost rastumace de valuri si in_naufragiu au pierit 21 de oameni, dintre care 6 ofieri. Cu toate acestea, La Pérouse si-a continuat cercerarile pe toara durata ve- ri, inaintand spre sud pana la Monterey, California, Din California, expeditia franceza s-a indreptat spre vest traversind Pacificul sila 3 ianuarie 1787 a ajuns in colonia portugheza Macao, la gura de varsare a Fl viului Perlelor din China. Dupa ce s-a reparat corabi le si si-a tefacut proviziile in Filipine, in aprilic La Pe a indreptat spre nord pentru a explora coasta trecand pe lings Taiwan, printre Coreea si Ja- ponia pana in Marea Japoniei si navigand prin stram- toarea care separa Japonia de insula Sahalin a Rusie Carre sfirsitul ‘celei de-a doua veri de explorati, corabiile au atins Peninsula Kamceatka. Acolo La Pérouse a lasat un ofiter vorbitor de limba rusa, Les- seps, cu misiunea de a traversa Siberia indrepta du-se spre Europa si a duce vesti despre realizarile cexpeditiei pana la acea data. Al doilea dezastru, intalnire surprinzatoare In septembrie 1787, expeditia se afla din now in zona de laticudine sudica. Au facut o escala pentru a se alimenta cu apa proaspata la Turuila, astazi prin- cipala insula a arhipelagului american Samoa. Inat-mati doar cu bate si pietre, bastinasii au atacat salu- pele si au ucis 12 oameni, printre care si pe Fleuriot de Langle, capitanul de pe L'Astrolabe si secundul lui La Perouse. 43 de oameni, jumatate dintre ei raniti grav, au reusit sa scape inot. Francezii s-au retras in graba si s-au indreprat spre coasta de est a Australie. ‘Ajungind in Golful Botany la sfarsitul lui ianuarie 1788, francezii au fost suxprinsi sa dea peste o escadra englena. Aceasta era faimoasa Prima Flota de sapte vase care aducea 750 de detinuti britanici — barbari, femei si copii —, intemeietorii celei dintai colonii din Austra- lia. Prin britanicii care revencau in patrie, La Pérouse a ttimis mai multe rapoarte si scrisori; intr-una dintre ele promitea si revina acasd in iunie 1789. La 10 marti cele doua corabii au parasit Australia, in directia nord-est. Nu au mai fost vazute vreodata. A disparut fara urma in imensitatca albastra, avea sa scrie escistul scorian Thomas Carlyle despre La Pé- rouse; ,si doar o umbra misterioasa, indoliata mai za- boveste indelung in gandurile si inimile tucuror. O operatiune de salvare esuata fn vara anului 1789 se implinea mai mult de un an de cand nu se mai primise nici o veste despre La Pé- rouse, dar Franta avea griji mai importante decat soarta unui explorator disparut. La 14 iulie 0 mulyi- ‘me pariziana lua cu asalt infama inchisoare cunoscu- Destinatie: Marea Mare a Sudului 15 ta sub numele de Bastilia — eveniment care a mar- cat inceputul unei revolugii ce avea sa framante tara pana la sfarsitul secolului si sa se incheie cu autoin- coronarea lui Napoleon Bonaparte ca imparat. ‘Abia doi ani mai tarziu guvernul francez se va decide si ofere 0 recompensa pentru orice veste primita de- spre La Pérouse si sa trimite o expeditie de cautare in Pacific. La 25 septembrie 1791, contraamiralul Joseph Antoine Bruni d’Entrecasteaux pleca din Brest. cu doua corabii — la sase ani distanya de momentul cand La Pérouse pornise plin de optimism in expeditia sa. Cutreierand Pacificul in cautarea lui La Pérouse, 'Encrecasteaux a facut o serie de descoperiti stiingi- fice si geografice. Apoi, in mai 1793 s-a oprit la Va- nikoro, o insula din arhipelagul Santa Cruz, situat in nord-estul Australie Echipajul a zaric nori de fum ridicandu-se de pe var- furile mai multor inalyimi din acea insula muntoasa, dens impadurita. Sa fi fost un semnal lansat de euro- penii nauffagiati in speranta ca vor fi salvati de o corabie Locuitoriiinsulelor din Marea Sudului se ardtau in general prietenosi cu exploratori franceai. Cu toate ‘aceitea, ei din Tutuila in arhipelagul Samoa, au atacat prin surprindere echipajul ce venise la tarm pentru a-si ‘reface provizia de apa proaspata. Astazi, unele femei din insulele Pacficului poarta ghirlande de lori la gat (insert dreapta jos) pentru a le ura asfel binete oaspetilor.16 Disparuti fara urma alata in trecere prin acele Locuri? D’Enerecasteaux era convins ca il gasise pe La Pérouse sau, cel putin, supra- viewuitori ai expeditiei acestuia. Dar dupa ce corabiile sale aproape au esuat pe recifurile ingelatoare din jurul insulei Vanikoro, d’Entrecasteaux sa vazut siicsa plece fara a mai trimite 0 echipa de cautare. Amiralul s-a im bolnavit si a murit doua luni mai tarzius in toamna acelui an coraiile sale au fost capcurate de olandezi in Java, caci la acea vreme Franta revolutionara se afla in razboi cu Olanda si mare parte din Europa. Nici o alta misiune de salvare nu a mai fost organizata de francezi Patru decenii mai térziu: primele indicii In mai 1826, un irlandez cu numele de Peter Dillon care naviga in nordul Pacificului in cautare de negor si aventura — a poposit pe mica insula Tikopia din arhi- pelagul Santa Cruz. Cand i-a intrebat pe bastinasi de tunde aveau coliercle si margelele de sticla, i sau aratat si alte obiccte, evident de provenienta european: 0 fur culita si o lingura de argint, cutite, cesti de buri de fier si o teaca de sabie din argint cu initialele «J-EG.P. Toate acestea, a aflar Dillon, fusesera obtinu- te in urma unui troc cu bastinasii din Vanikoro, insula aflaca la doua zile distanga pe mare. Dillon a ghicic ime- diar ca inigialcle ii apartineau lui Jean Frangois Galaup de La Pérouse. Dar tentativa lui de a ajunge la Vaniko- ro nua avut succes, caci mai corabia nu a putut ridica panzele din cauza acalmiei, iar apoi a incepuc st ia apa, Dillon fiind astfel nevoit in final sa se inapoicze in Java. La sfargicul verii reusise sa-si asigure fonduri pentru a porni in cautarea supravietuitorilor expeditici lui La Pérouse, dar i-a mai Iuar inca un an pana st reu- seasca sa ajunga cu adevarat pe Vanikoro. In bastinas i-a relatat cum cu multi ani in urma doua corabii au esuat pe recifurile insulei in timpul uunei furtuni, Una s-a scufundat imediat, majoricatea membrilor echipajului inecindu-se sau fiind mancati de rechini. Dar cea de a doua corabie a ramas prinst in recif, si din lemnul ei supravictuitorii au reusit sa-si construiasca o mica ambarcatiune in care ,dupa multe luni pline* au plecat. Doi dintre straini — uunul ,un sef*, celalale slujitorul lui — au ramas pe loc, supravietuind pina nu demult. Pe toata insula oamenii lui Dillon au gasit dovezi ale prezentei fran- ceze, inclusiv un clopot de catarg gravat si o scandura pe care era incrustata floarea de crin a Frantei. Marturia finala In februarie 1829 Dillon a ajuns la Paris aducand cu sine tristele relicve ale nefericitei expeditii conduse de La Pérouse; la autentificarea lor a fost prezent acelast Lesseps care fusese debarcat in Kameceatka la sfarsicul lui 1789 cu rapoartele despre primi doi ani ai expedi- sici si cate petrecuse un an intreg traversind Siberia 0 disputa in jurul lui Venus scoperirea_ramasitelor _cclor Jdoua corabii ale lui La Pérouse a a reprezentat cea mai impor- tanta realizare din caricra de explora tor a lui Dumont d’Unille In 1819-20, aproape cu un an ina- inte de popasul in insula Vanikoro, ti- narul ofier participa la 0 expeditie franceza in arhipelagul grecesc. Oprin- du-se in insula Melos (sau Milo), a dat din intamplare peste 0 statuie de cw rind dezgropata de un taran si depozi- ner-un tare pentru capre. [nstrui= tul Dumone €’Unville a recunoscut chipul lui Venus, sau al Afroditei, ze- fa greaci a iubiri; in mina aceasta i nea marul daruie de Paris, care 0 de- cretase cea mai frumoasi dintre cele trei zcite rivale. Desi pretul cerut de taran era prea ridicat pentru a putea fi platil pe loc, Dumont d'Unille a recu- noscut valoarea statuii. Un sculpror anonim de la sfisitul secolului al I-lea a.Chr. crease o eapodopera in care Chiar 5 fara brate, Venus din Milo ‘cpa wen loc de onoare in muzenl Lure din Paris. Fa exte una dintre cel a admirateopere de arta din lum fia torsului deavelit al zeiged comtrasta cu faldurile bogate ale veymancului care fi acoperea partea de jos a trupu- Tui. Staruia terebuia sa fie achizgionara pentru Fran La convins pe ambasadorul francez la Constantinopol si trimita un diplo- mat care 33 il insoteasea la intoarcerea in Melos, cu misiunea de a cumpara seatuia. Din neferiire, inere timp ranul 0 vinduse unui oficial cure, iar comoara era deja impachetata. Dupa tun pret generos oferic de Dumont @'Unville, taranul a reusic si-si amine teasca cf piesa fusese vinduta inainte francezilor si deci nu putea fi predata turcilor. Staruia impachetata a fost ur- cata pe o brancarda si dust in viteza pe plaja peneru a fi imbarcata pe cora- bia lui Dumone d'Urville. Turcii care yeneau pe urmele lor i-au atacat si, in incaierarea care a urmat, statuia pierdur ambele brate — pentru tor-Vestile despre descoperirile facute de Dillon ajun- sesera la Paris cu mult inaince de sosirea acestuia si o misiune oficiala de cercetare sub comanda lui Jules Sébastien César Dumont d’Urville fusese deja erimi- st in Pacificul de Sud. La inceputul lui 1829 Du- mont d’Urville ancora in largul insulei Vanikoro. Bastinasii i-au indicat un pasaj prin recif pe care inca il mai numeau ,Calea inselatoare” sau, Trecatoarea cepavelor*. In acea zi furtunoasa cu multi ani in urma, vasul amiral al lui La Pérouse, La Boussole, deschisese drumul catre un aparent loc de refugiu, dar a sfarit prin a nauftagia pe coli de coral ascunsi la mica adancime. Venic in ajutorul sau, LAstrolabe esuase si el »Pe fundul apei, la tei sau patru stinjeni adancime”, scria Dumont d’Urville, ,oamenii nostri au vazut an- core, tunuri, ghiulele si 0 mare cantitate de placi de slumb." Toate indoielile cu privire la adevaratul mor- mant al corabiilor conduse de La Pérouse s-au risipie cand Dumont d’Unville a reusit 1 recupereze din for- matiunile de coral relicve provenind de pe acestea. Destinapie: Marea Mare a Sudului 17 Pacificul ofera o imagine paradiziaca (sus): ‘otusi majoritatea insulelor sunt inconjurate de recife de coral Jingelatoare, precum cele din largul insulei Vanikoro, care sau dovedit a fi morméntul corabiilor La Boussole siL Astrolabe (snga). Clopotul cele de-a dowa spe marion ln dreapea Inainte de plecare, a ridicat la Vanikoro un monument inchinat lui La Pérouse si celor 400 de oameni ai sai participant la expedita lipsita de noroc. Desi au mai avut loc descoperiti ulterioare pe Va- nikoro pina prin 1964, nimeni nu va sti vreodata daca La Pérouse a supravietuit naufragiului, a ramas Ja Vanikoro, unde se zvonea ca inainte cu tei ani de sosirea lui Dillon in 1826 mai traiau inca doi fran- ce2i, sau a plecat mai departe cu barca improvizata Ja cateva luni dupa dezastru. Oceanul Pacific isi pastreaza tainele, dar pe intinderile sale nemasurate amintirea lui La Pérouse dainuie in de- nnumirile pe care acesta le-a dat unor repere geografice de la Insula Paselui pana in Hawaii, Japonia si Australia.18 Disparuti fara urma Disparitia comorilor de raizboi naziste O data cu prabusirea Germaniei, conducatorii fascisti au incercat sit ascunda 0 cantitate de aur in valoare de 7,5 miliarde de dolari si mii de capodopere inestimabile furate. Cea mai mare parte a tezaurului nu s-a recuperat niciodata, desi — in mod surprinzator — unele piese au fost descoperite intr-un orasel din Texas in 1990. jombele au fost lansate! Trapele se inchid! ) war militar al Fortelor Aeriene Americane 23 ‘ebruarie 1945. in timp ce 950 de bombardiere importante, inclusiv Cartierul General al lui Hitler, au fost rase de pe fara pamancului sau grav av Tn acea sambata fatala, o zi lucratoare, 5 000 de anga- jati ai principalei banci naziste, monumentala Reichs iate. descarcau 2 265 de tone de explozibil deasupra Berli- nului, capitala Germaniei naziste. In acest bombar- dament, cel mai cumplit din cel de-Al Doilea Razboi Mondial, au fost ucisi in jur de 2 000 de oameni, alti aproximativ 120 000 au ramas fara adapost si cartiere incregi au fost distruse. Multe cladiri guvernamentale bank datand de la inceputul secolului al XIX-Jea, s-au ascuns in buncarul aflac in subsolul cladiri, in timp ce 21 de incarcaturi exploribile loveau impozancul edificiu, demolindw-1 in cele din urma. Cand teribilul asalt ain- cetat, toi lucratorii din Reichsbank si presedintele de notorietate mondiala al acesteia, Dr. Walther Funk, su La sfisitul razboiului, parlamentul Germaniei, Reichstagul, era o ruind masiva in mijloculpeisajului pustie al Berlinuluipravietuisera, dar distrugerea centrului vital al natiunii care pomise razboiul a declansato strane serie de eveni- mente ce aveau si duca la unul dintre cele mai incitan- te mistere neelucidate ae istoriei. Se pare ca avutia Ger- manic avea sa dispara fara urma pentru a putea fi astel pusi a adapost in timp ce Forrele Aliate inaintau pe teri- toriul german, De fapt, unii oficiali rapaci au incercat sa sustraga in interes propriu milioane, ascunzaind arat de bi- ne lingouri si valuta, incat nu au mai fost gasite vreodata. Subsolurile din Reichsbank adaposteau cea mai mare parte a rezervelor de aur ale Germanici naziste, estimate la 7,5 miliarde de dolar, la valoarea din zilele noastre, inclusiv circa 1,5 miliarde de dolari in aur italian, Ascunzatoarea secreta a miliardelor Doctorului Frank i-a fost suficienta o singura privire aruncata grimezilor de moloz si focurilor care ardeau inabusi. Imediat a decis transferul inaljlor functionari ai bancii in alte orase de unde urmau st conduca insti: a ordonat ca rezervele in aur si bani sa fie trans- catia ferate intr-o uriast mina de potasiu aflata la 320 km sud-vest de capitala. Izolata mina Kaiseroda, la 50 km distanga de cel mai apropiat oras, oferea un adapost la 0 adincime de 800 de metri sub pamant. Existau cinci incrai separate care duceau la retea de galerii subtera- ne insumand 50 km. Transferul secret al grosului rezer- velor naziste, circa 100 de tone de aur si 1 000 de saci cu bancnote, a necesitat 13 vagoane de tren. In mai putin de sapte sapramani insa; Armata a II]-a a Saelor Unite sub conducerea generalului George S. Patton inainta spre zona respectiva. De necrezut, dat din cauza vacantei de Pasti nu s-au putut gist destule trenuri pentru ca aurul sa fie salvat; rotusi reprezentan- tii Reichsbank au reusit sa puna la adapose 450 de saci plini cu bancnote. La 4 aprilie au sosit americanii Doua zile mai tarziu, doi ofiteri ai polite’ militare au inealnic pe un drum de tara doua refugiate frantuzoaice si: aplicand ordinul de restrctionare a deplasarilor cvi flor, le-au dus inapoi sub escorta in orasul Merkers. ‘Trecand pe lang Kaiseroda, una dintre femei a spus: ‘Asta este mina unde sunc tinue lingourile de aur.” La7 aprilie, ofiteri americani au coboric cu liftul la 0 adancime de 640 de met intr-o grota taiata in stinca de sare, unde au gasit un miliard de marci germane in cei 550 de saci lasagi in urma. Dupa ce au dinamitar usa de ofel a Camerei nr. 8, au descoperit peste 7 000 de saci numerotati intro incapere de 45 de metti lun- sgime pe 23 de metri latime si 3,5. metti inalyime, De- Pozitul continea 8 527 de lingouri de aur, monede de aur din Franta, Elvetia si Statele Unite si inca si mai multe teancuri de banenote. Bare de aur si argint, apla- tizate pentru a fi mai usor de depozitar, erau impache- tate in liz si cufere. Erau si geamantane, pline cu dia mante, perle i alte pietre pretioase furace de la victime- Disparitia comorilor de razboi naziste 19 Camera pierduta ine nesmosa pk on ei arc lebrei,camere de chiblimbar a tarilor”, 0 in - eee NC en eee et ae proprictatea regelui Frederic Wilhelm al Prusici, ea a fost daruita de acesta in 1716 aliatului stu rus, tarul Pecru cel Mare, care fusese cucerit de .farmecul inex- primabil" al decoratilor sale stalucitoare. Petru a am- asat acest dar generos iner-un pala de langa capitala mice ere Sa eee sali de bancher si adaugindu-i 24 de oplinzisio podea de sidef. Doua secole mai tarziu, cind au invadat sia in eel de-Al Doilea Razboi Mondial, nemgii au re- vendicat darul si -au dus in castell de la Kénigsberg pentru reconstructie. Dupa ce a fost pentru scurt timp ‘expusi publicului, camera a fost demonrata si depor- ‘tata in pivnitele castelului inainte ca oragul si fie dis- trus de bombardamentele britanice din august 1944, Dupa rizboi nu s-a mai gasit nici o urma a aces- tei comori unice in pivnitele castelului bombardat. Circulau nenumarate zvonuri conform cirora na- zisti ar fi ficut-o disparuta imbarcind-o pe un vas, ulterior scufundat de un submarin sovietic. In cele din urma, anumite dovezi din 1959 pareau sa indi- ce ea fusese ascuns’ intr-o salina folosita pentru de- pozitarea si altor lucrari de arta. Cand insa anche- {arori s-au apropiat de presupusa ascunzitoare, s-a produs o explozie misterioasi care a inundat purul inci, ficand imposibila salvarea comori le lagarelor de exterminare, precum si saci plini cu Iu- rari dentare din aur. Impreuna cu alte sume in valura, mai purin insemnate, provenind din Marea Britanie, Norvegia, Turcia, Spania si Portugalia, intreaga captura se dovedea a fi unul dintre cele mai bogate tezaure din lume Ja acea vreme. El reprezenta un procent uimitor de 93,17% din intreaga rezerva financiara a Germanici Jz momentul cind razboiul se apropia de ssi. Dar aceasta nu era tot. In alte galerii care se intre- tescau prin stanca de sare, s-au mai descoperit 400 de20 Disparugi fara urma tone de obiecte de arta, inclusiv picturi din cele 15 muzee germane si carti valoroase din colectia Goethe de la Weimar. Sub 0 supraveghere severa, comorile gisite in salina au fost inchise in 11 750 de containe- te si incarcate in 32 de camioane a cate 10 tone fieca- re, pentru a fi transporrate la Frankfurt, unde au fost depozitate in subsolurile fiialei locale Reichsbank. In pofida zvonurilor insistente despre disparitia unuia dintre camioanele convoiului, nu s-a pierdut nimic din aur sau operele de arta pe durata transportului.. O comoara se face nevazuta In opinia lui Joseph Goebbels, seful_ propagandei hidleriste, vinovaca de ajungerea tezaurului nagiunii in imainile Aliagilor era ,criminala neglijenta in serviciu® a lui Funk. Fahrerul aprobase initiativa de evacuare a rezervelor ramase. De fapt, autorul planului fusese chiar ofigerul insarcinat cu paza lui petsonala, un co- lonel de politie cu numele de Friedrich Josef Rauch. Urmand exemplul Gestapoului — care incepuse deja transferarea aurului, bijuterilor, obiectelor de arti si a valurei pe care le avea in poscsie in mine, lacuri si alte ascunzatori de prin muntii din sudul Bavariei si nor- dul Austrici —, colonelul Rauch a sugerat ca 6,83% din rezervele oficiale de aur ramase in Reichsbank sa fic trimise in Bavaria pentru a fi puse la adapost. Lin- gourile de aur si monedele ce aveau sa fie trimise ar fi avut astazi o valoare de 150 de milioane de dolari. In cursul lunilor urmatoare, bombardamentele Alia- tilor au increrupt comunicatile si inigiativeleindividua- Je au creat un scenariu complicat care nu a fost nicio- data elucidat in mod satisfacator. Valuta a fost incarcata fn doua enuri, in timp ce un convoi de camioane a fost pregatt st transporte lingourile de aur si monede- le. In haosul unui imperiu care se prabusea, trenurile au avut nevoie de doua siptimani ca si strabara dru- ‘mul de 800 de kilometri pana la Munchen. Pe parcurs, colegul docrorului Frank, Hans Alfred von Rosenberg Tipindi, « onlonat a soci cn vluth § Be Ini din tren si transferati in convoiul de camioane. In cele din uurma, camioanele au dus banii, monedele de aur, lin- gourile si valuta staina intr-un orasel din Alpit Bava- Fic, in vreme ce trenurile s-au indreptat spre Miinchen, Intre timp, Rosenberg-Lipinski a regnuc un sac cu va- Jura strain si cinci lazi mici .pentru anut Nu se sie care a fost soarta acestora, dar este posbil ca, data flind prabusirea iminenta a Germaniei nazist, ofi- cialul banciisi-si fi pregati un viitor confortabil. ‘Aldi i-au urmat exemplul. Camioanele incarcate cu comori au strabatut des impadurigii mungi Karwendel pana la o tabara de antrenament pentru infanteric. In timp ce ofiterii haryuiti discutau unde sa ascunda ce ‘mai rimasese din tezaurul natiunii, se pare ci Emil Ja- nuszewski de la Reichsbank a luat doua lingouri de aur (valorand astazi aproape jumatate de milion de dolari). Cand nu s-a mai puruc aprinde focul ints-o soba de la popora ofiterilor si cineva a dat peste acestea blocind cosul, batranul si respectabilul Januszewski s-a sinucis Intre timp, restul rezervelor de aur fusese ingropat in ascunzatori bine protejate in apropierea unci mici ca- bane alpine izolate, cunoscute sub numele de Casa din Padure. Valuta sub forma de bancnote fusese impartita in erei depoaite si ascunsa pe tei virfuri de munte di- ferite. Ultrior, cele doua lingouri de aur recuperate si 6 mare cantitate de valuta au sfirsic prin a ajunge in grija unui anume Karl Jacob, un functionar local. Nu au mai fost vazute vreodata. Mai mul inferior implica in ascunderea comorii, inclusiv mili- tari distinsi, se pare c& nu au rezistat tentatiei. Curind, de. Funk si alti oficiali nazi fost arestati de Forgele Aliate, dar nici unul nu a mar- turisit ca ar i stiue unde se afla ascunse rezervele de aur disparute. In cele din urma, armata americana a recuperat 0 parte din aurul de la Reichsbank in va- loare de circa 14 milioane de dolari, precum si aur german provenind de la alte agentii guvernamentale valorand 41 milioane de dolari, insa comoara de la Casa din Padure nu a putut fi gasita. Timp de patru ani ancheratori americani au incercat cu insistenga st clucideze misterul, dar in cele din urma au fost ne- voiti sa raporteze ca circa 3,5 milioane (46,5 milioa- ne astazi) in aur si circa 2 milioane (12 milioane as- tazi) in bancnote disparusera fara urma. Jaful cuceritorilor Nemgii nu au fost singurii care au profitar de ocaz surprinzatoare oferite de risipirea aurului, a valutei sia obiectelor de arta inestimabile. Spre indignarea unor ofiteri precum generalul Patton, care avea principii stric- te in privinga modului cum rebuiaw administrate co- morile naziste si care declara ,Vreau ca nimeni sa nu poati spune vreodata ci ticalosul ala de Patton a furat ceva din ele", un numar alarmant de ridicat de soldagi americani cadeau prada ispitei. In aproape 300 de cazui ccunoscute, lucrati de arta valoroase au fost transportate ilegal in Statcle Unite. Vinovagii au fost judecagi pentru fare si fic condamnati la inchisoare, fie disponibilizat ‘Mai tarziu, in 1990, lumea a fost gocata sa afle ca ve- ritabile comori de arta germana, inclusiv una dintre cele mai valoroase si insemnate, din punct de vedere istoric, lucrari de arta medievala, erau fara nici o expli- catie oferite spre vanzare de mostenitorii unui obscur vereran de razboi dintr-un orasel de provincie texan. Pana la moartea sa in 1980, Joe T. Meador, proptie- tarul unui magazin de feronerie si un pasionat de orhi- dee, se pare ci a pistrat infigurat intr-o patura un ines- timabil manuscrs al celor patru Evangheli datand din secolul al IX-lea, pe care-| arata frecvent prietenilor siescoperirea surprinzatoare de la Deccan: izita comandantului suprem al Fortelor Aliate, Dwight Ei a patru dintre general si si George Patton. Impulsivul ofite, amintindu-si de momentul cand a 23- ric pentru prima oara nepretutele pic- ‘uri in uli, scria: ,Cele pe care le-am vaaut valorau, dupa parerea mea, 2,50 dolai si erau de genul pe care prin barurile din America." Alii au avutinsa o perspectva diferta,eaci co- lectia includea capodopere de Renoir, Tizian, Rafael, Rembrands, Diirr, ‘Van Dyck si Manet (sus). Dar chiar si aceste repere atistice erau puse in um- bra de cea mai valoroasa opera din pa- trimoniul Germanic, celebrul cap vechi de 3 000 de ani al frumoaseire- 1¢ a Egiprului antic Nefertiti, Multe eee ete ear din imprejurimi. Capi nazisti acumulasera comori riage de arta de la cetateni particular, precum si din muzecle tarilor cuceri Multe lucrari se pare ca au fost dis se in timpul razboiului, dar altele, nu enhower, $i Disp purine la numar, leau fost inapoiace proprietarilor de drept, prin eforturile susfinute ale echipelor curatoriale de- semnate sa lucreze cu departamentele de Seat si al Apararii ale Statelor Uni te. Cu toate acestea, mii mu au fost g2 site niciodata, si 0 evidenta realiza recent la Miinchen indica circa 400 de tablouri europene disparute Furtul vezaurclor nati aparyinind inamicului in tuie 0 tema bine eu istoriei, consemnaca inca din matelor asirienc, egiprene, grecesti si romane si continuand cu campanile napoleoniene si cuceririle coloniale bri- tanice. Impunacorit pilagi de port rou ai moscheei Hagia Sophia din Is tanbul, de exemplu, au fost Fura din Persepolisul persanilor de catre cucet totii romani, Cei patra cai faimosi ca brati pe acoperisul caredralei San Ma co dela Venetia, care mai trziu au fost demontagi pentru a fi protejati impotri- va poluari, reprezentau prada de #azboi adusa din vechiul Constantinopol Jn 1907, Conventia de la Haga cu privire la Razboiul pe Uscat permitea comorilor de razboi naziste 21 in mod expres .salvarea comorilor de arta de pe toate zonele de lupta", dar oficialit nazis rapaci au mers mult mai departe, confiscind obiecte de arta in are de milioane de dolar de la rari- le subjugate. Unele dintre acestea au fost expuse in muzeele germane, dar atele au. fost depovitate in mod secret sau in casele opulente ale membrilor arajulu lui Hider, iubitori de Printre unitagile speciale insarcinate | Colonia disparuta O colonie britanica numarand peste 100 de barbati, femei si copii, fondata in 1587 de Sir Walter Raleigh pe o insula aflata la intrarea in bratul Albemarle din dreptul statului Carolina de Nord, a disparut in mai putin de trei ani lasand in urma doar 0 marturie incitanta despre soarta ei. apropia, a 17 august 1590, de insula Roanoke, capitanul Abraham Cocke a tras o salva de tun pentru a anunga sosirea sa si a guvernatorului John White, Cu trei ani inainte, in numele lui Sir Walter Raleigh, reprezentant al reginci Elisabeta I, White fondase ceea ce urma sa fie prima colonie engleza permanenta de pe coasta de est a Americii de Nord. Lasindu-si colonistii pe Roanoke, la 28 august 1587 guvernatorul sc indreptase spre Anglia — in cautare grabnica de resurse materiale Desi White a revenit abia dupa tei ani, era convins de fapeul ca nerabdatoriicolonist il vor intampina cu f: timp ce vasul britanic de corsari Hopewell se bucurie. Pasagerii de pe Hopewell, vazand fumul ce se ridica de pe insula, au banuit ca acesta provenea de la focul rinut aprins de colonistii de pe Roanoke. in timp ce marinarii de pe vas il tansportau pe White cu barca spre insula, acestia tipau, cantau si sunau din trompete pentru a atrage atentia celor parasiti in 1587. Debarcand {in partea nordica a insulei, au gasit insa asezarea parasi- 12. Fumul provenea dintr-un foc asat nesupravegheat. Acostare pe un farm neospitalier O alta incercare eguata de a fonda o colonie pe insula Roanoke avusese loc in vara anului 1585, la initiativa Insula Roanoke insr-o reprecentare a vremii: la dreapta se afla asezarea, inconjurata de palisade. Jos, dreapta: varul Elisabeca aI o replica a vasului din secolul al XVI-lea anicorat in preajma insulei Roanoke, este acum un vapor-muzeu comemordnd prima caldtorie in Carolina de Nord.52 Disparugi fara urma lui Sir Richard Grenville, un var al lui Raleigh. Lasind ‘mai mult de 100 de oameni pe insula, Grenville pleca- se in Anglia la sfarstul hui august promitind ca se va intoarce pana la sarbatorile de Pasi din 1586. Colonis- tii — aflati sub conducerea guvernatorului Ralph Lane ‘si numarandu-l printre ei pe artistul si cartograful expe- ditiei, John White — au explorat imprejurimile in cau- tare de resurse minerale. In scurt timp inst au avut de {nfruntat tiburile locale de indieni, iar hrana s-a impu- tinar. Ingrijorari de intarzierea lui Grenville, colonistii au profitat de ocazie pentru a se intoarce in Anglia cu Sir Francis Drake, care se oprise pe neasteptate pe insu- Iain iunie 1586, revenind din sud dupa seria de atacuri indreptate impotriva coloniilor spaniole din Lumea Noua. La numai doua sapeamani — insa prea tarziu—, Grenville s-a intors cu provizii si alti 15 colonisti. Aces- tia au fost lasati pe Roanoke pentru a apara pozitile pana cand puteau fi aduse intariri din Anglia. oO Zi he VIRGINIA g = . A = a Se a 3 x eo. ~ Hive. > Shiedac? Zz < w ” ° sinutsverae O Roanoke Bis ranico roatcan a ese Misiunea era condusa de John White, numit gu- vernator al noii colonii ce urma sa fie infiingaca golful Chesapeake. La 26 aprilie 1587, White a pa- rasit Anglia din Portsmouth, impreuna cu alti 117 colonisti — de data aceasta, incluzand si femei, si copii — imbareati pe tei vase. Unul dintre pasageri era fiica guvenatorului, Elinor, insarcinata si mari- tata cu colonistul Ananias Dare. La 22 iulie expedi- tia a ajuns pe Roanoke, de unde White intentiona si-i imbarce pe cei 15 oameni parasiti cu un an ina- inte, pentru a continua apoi drumul spre nord, spre golful Chesapeake, si a intemeia colonia. Sosirea la Roanoke a fost trista. Din cei 15 oameni lasati aco- Jo, au fost gasite doar oasele unuia dintre ei. Forcul fusese atacat si distrus, desi unele case, napadice de buruieni si in care ii gasisera salasul animalele salba- tice, erau inca in picioare, White era nerabdator si-si continue drumul, dar a fost impiedicat de navigatorul expeditici, pilorul portughez Simon Fer- nandez. Cei doi se certasera deja in timpul celor trei luni de calatorie, iar, in acel moment, Fernandez a anungat brusc ca dorea si-i debarce pe colonisti pe Roanoke si si se intoarca in Anglia la bordul celei mai mari corabii dintre cele trei. Era o perioada prea tarzie a anului pentru semana- cul graului, astfel incac colonisti s-au vanut in situatia de a depinde de gencrozitatea indienilor. Insa i aces- tia pardsisera insula si se mutasera pe continent, in- dignati si jignigi de comportamentul primilor engle- ‘Astfel, White a fost nevoit sa le lase colonistilor unul dintre vasele mai mici si sa se inapoieze pentru tela oara in Anglia dupa provizii. Colonistit urmau sa se indrepte spre golful Chesapeake, lasind in urma un grup de 25 de oameni pe Roanoke, care stl in- drume pe White, la intoarcere, spre noua asezare. Inainte de plecare, White a avut un motiv de sar- batoare. Fiica sa a dat nastere la 18 august unei fete pe care a numit-o Virginia. Acest prim copil euro pean nascut in America de Nord, pe teritoriile ce nu jon spaniol, a primit un nume adecvat Intoarcere intarziata Lucrurile nu au iesic conform planului lui White, iar cele sase-opt luni s-au transformat in trei ani. De abia in martie 1590 a reusit Raleigh sa il imbarce pe guvernator pe Hopewell si sa incarce vasul, si alte pa- tru corabii mai mici, cu provizii pentru colonistii parasiq. Ajeziinduse in partea de est a Americii de Nord, engleli si-au numie prima colonie Virginia, in onoarea reginei fecioare, Flsabeta I; astdzitinutul este divizat inte statele Virginia si Carolina de Nord.Colonia disparuta — 53 Primele vesti din Lumea Noua Ina doua jumatace a secolului al XV-ea, Anglia a devenit 6 putere maritima, Nu numai muzica gi literarura au inflo- itn epoca elisaberana; dar si constructia de nave cra, de asemenea, in plina efervescenra. Englezii nu mai erau dis- usi sa accepte asa-is re a lumii incre Spania si Poreugalia: in urma eratatului de la Tordesillas din 1494, Portugalia a revendicat Africa si Brazilia, iar Spania cea ‘mai mare parte a Noii Lumi, impreuna cu toate bogatile acesteia. Corsrii englezi in special Sir Francis Drake, ne- rabdatori st pirleasea Barba regelui Spaniel", reugean st atace cu stcce flotele spaniole ce aduceau aur §argine din Lumea Noua. Anglia inst dorea st tntemeieze 0 colonic, asemeni celor care aduuceauatica bogatie Span ‘In 1584, Walter Raleigh, favorit al reginei Elisabeca I, a primie din partea suveranei dreptul de a descoperi si revendica teritorii inci neaflate in stapanirea vreunui spring crestin®, In acel an Raleigh a trimis o prima expe- digie pentru a explora teritoriul cunoseut azi sub numele de Carolina de Nord. Unul dintre conducitorii expediviei, Arthur Barlowe, ica trimis lui Raleigh un lung rapost ce descria noul teri- toriu in culori admirabile: solul era fertil si producea po- rumb, mazare si pepeni, padurile erau pline de vanat, ar burucii se indoiau sub’ greutatea strugurilor. Bastinasii ¢ care.i intilnise se ardtau blanzi, primitori si loiali, rt urme de vielene su dare. tind dup model varstei de aur". Peinere primi colonigticrimisi de Raleigh in 1585 sa umarat Thomas Hariot, in varsta de numai 25 de ani, proaspat absolvent al universiaii Oxford, dar deja pri- Geer aril abe tun eu a crarealAnglicl Ta po! ES ee ar a aceca de a incepe explorarea stiingifica a Americit Nord, Cartea sa O seu padentant relate dope ara now deicoperita Virginia a fost publieata in 1588, find ‘nsorita de minutioasee iustrai ale lui John White. Totusi majoritacea colonigtlor erau prea pugin mulqu- titi sau chiar deloc de viata din Vieginia. Nu era ins si cazul lui Harior si White, care au devenit propagandist fnflacarai ai colonizari, Cartea lui Hariot,tradust in la- tina, franceaa si germana — si insoyita de acuarelele li ‘White gravate de Theodor de Bry — a constituit timp de un secol una dintre principalele surse de informatit despre Lumea Nova. In primul capitol al cart sale, Ha- riot enumera ,Benefcile pentru tndelemicitea negoru- Jui aluminiul, zibeve, viermii de matase, pacura, lemnul de cedru, blana de videa, cuprul si multe altele, De ase- ‘menea, exista si hrana din abundenta pentru vitori colo- nigt,inclusiv peste, broastetestoase si pasiri domestic. Capitolul dedicat de Hariot bastinasilor snd ca o pro- fatie pencru urmatorii 300 de ani. Indien, scra cl, erau tun popor sirac; ci priveau podoabele europene fara vvaloare ca pe nigte comori pretioase; armele lor nu se puteau compara cu cele ale europenilor si nici nu aveau tehnici de lupea adecvate. In rafuiclile cu colonistii din Roanoke, ,cea mai buna defensiva a indienilor era fuga". Jn multe dinere satele in care poposeau albii apareau neingelegeris catodata erau raportate gi furturi minore. Deseori abi actionau rapid pentru a-i impune aucorita- Un sat indian derenat de Jobn White. Ka dreapta se afla 0 plancarie cde porum sus, un spatiu de git, cu rans ear ete servita in centr a dreapta indieni interpreta wn don rita in sings ess afl lisa mare in care sine ingropati ivnstoepcne Se ‘tcuarel li fohn White reprezentind un bastinas satuat din Carolina de Nord. tea si sanctionau orice aba- tere. Dar cea mai grea pe- deapsi venea adesea dupa pplecarea colonistilor: in- dicnii au musit din pricina tunor boli aduse de curo- peni, precum pojarul sau varsatal de vant. Din prici- na acestei confruncari care sa dovedit firala, indienit au inceput sii priveasca pe curopeni ca pe niste 221 puternici, chiar daca riz- bunatori si cruzi, impo- ttiva clrora vor trebui in cele din urma st se re- volte 1) asl Weel54 Disparugi fra urma Astfel, la 17 august 1590, la aproape trei ani de la plecare, White se reintorcea in Roanoke. Hopewell si corabia care 0 escorta, Moonlight, au ancorat in dreptul insulei ce separa ca o graniqa braqul Albe- marle de Oceanul Atlantic si au trimis doua barci spre (arm. Prima, apartinand vasului Moonlight, a fost rasturnata de valurile puternice, iar capitanul si alfi sase oameni s-au inecat — cu putin timp inainte ca White sa gaseasca asezarea parasita, Unde disparusera colonistii din 1587? Exista un indiciu constand in doua semne asemanatoare. Pe un copac, la intrarca intr-o palisada ridicata in jurul asezarii, fusese incrustat cuvantul CROATOAN; pe un alt copac, aflat pe drumul ce ducea spre locul de ancorare, fusesera incrustate literele CRO, probabil 6 prescurtare a prime inscripti. ntr-adevar, colonistii cazusera de acord sa lase un semn intr-un loc vizibil indicandu-le destinatia, in caaul in care ar fi fost nevoiti sa paraseasca insula. Daca s-ar fi aflat in pericol, langa semn trebuia adau- gata o cruce. Cum nu exista nici o cruce pe nici unul dintre semne, se parea ct grupul s-ar fi murat de buna voie pe Croatoan, o insula aflaca la 80 km sud, locuita — din cate se sia — de indieni pasnici. ‘White a vrut sa navigheze intr-acolo imediat. Vremea sa s-a stricat brusc, iar Hopewell, desprinzandu-se de ancora, a inceput st pluteasca in deriva pe mare. Nepoata lui John White, Virginia Dare, a fost botezara in 1587 pe insula Roanoke; primul copil engl nascut ‘pe pamént american avea sa dspara insa impreuna ‘cu paringi si i celal colonise’ din Roanoke. Din cauza pericolului, scurta calatorie spre Croatoan, nu s-a mai realizar, iar cele doua vase s-au intors in Anglia. La 24 octombrie White ajungea la Plymouth. ici unul dintre cei 117 oameni parasiti in 1587 pe Roanke nu a mai fost vazut vreodata. In cargile de istorie grupul este evocat sub numele de ,Colonia disparuta®. Ce s-a intimplat de fapt cu ei? Ucisi de spanioli? In 1586, faimosul corsar britanic Sir Francis Drake a jefuit cea mai nordica asezare spaniola din Ame- rici, Sfancul Augustin, din Florida, dupa care s-a in- dreptat spre nord, de-a lungul coastei, in drum spre casi. La urechile guvernatorului spaniol al Floridei, Pedro Menendez Marques, a ajuns zvonul ca engle- zii ar construi un fort — sau poate chiar ar intemeia © colonie — la nord, Acest lucru ar fi permis flotelor engleze sa ramana pe timpul iernii in Lumea Noua. Pana in acel moment spaniolii putusera conta pe 0 perioada de acalmie, caci temutii corsari erau nevoiti sa se intoarca acasa la sfarsicul fiecarei veri Menendez Marques nu avea de unde sa stie ca in acel an Drake nu facuse decat sa se opreasca in Vir- ginia si sa fi mute pe colonisti rataciti ai lui Gren- ville din Roanoke. Se pare ca spaniolii nu aflasera nici de cea de a doua colonic lasata de White pe Roanoke in 1587. Cautind sa afle ce urmareau en- glezii, in iunie 1588 guvernatorul a trimis spre nord un vas sub comanda lui Vincente Gonzales. Dupa ce spaniolii au cercetat golful Chesapeake fara si giseasca vreun indiciu cu privire la colonistiLa intoarcerea sa in 1590, guvernatorului White fi ste arauat cuwantul CROATAN, gravat pe un copac [a intrarea in asezarea abandonata de pe Roanoke. cenglezi, la intoarcerea spre sud s-au oprit pe insula Roanoke, Aici aut gasit un loc de ancorare si niste butoaie, dar nici uma de forturi sau_colonist Aceste informatii au fost raportare de Gonzales la Havana, unde Menendez Marques deja primise vesti legate de colonia din Roanoke si avea ordin de la re- agcle Spanici sa o distruga cu primul prilej. Prilejul nu s-a vie insa, Corsati britanici i-au har- suit atae de sustinut pe spanioli, incit fiecare vas a trebuit sa fie folosit pentru a proteja flotele pline de comori ce carau aur si argint din Americi. Concen- erindu-se pe apararea bazelor din sud, Spania se gindea chiar uncori sa cedeze Florida, Astfel, se poa- te afirma cu certitudine ca, daca guvernarorul White nu si-a gisit colonia, nu spaniolii sunt cei care pot fi acuzati de disparitia ei. Ucisi de indieni? Aveau colonistii englezi vreun motiv sa se teama de indienii local? John White, arcistul si cartograful colonici parasite in 1585 pe Roanoke, isi amintea de primirea calduroasa a bastinasilor. Fara ajutorul. si ospitalitarea indienilor, englezii nu ar fi pucut supra- viewui primei ierni, Acestia le-au oferit seminte, le-au aratat cum sa semene porumb si i-au ajurat sa Fact navoade pentru pescuit. Colonistii au rasplatit aceasta bunacate in felul lor. Cum 0 cupa de argint disparuse de pe una din am- barcatiunile sale, Sir Richard Grenville 2 distrus plantagiile indienilor gia ars un sat. Auzind ca un sef local, Wingina, planuia sa riposteze, guver- Colonia disparuta 55 natorul Ralph Lane a pregatic un atac surpriza asu- pra sarului, omorand capetenia indiana si pe sfetni- ii sai, Este posibil ca pierduta colonie a fui White din 1587 sa fi fost pedepsita pentru astfel de acte sau altele similare Dar colonistii nu au lasat nici 0 cruce Kanga in- scriptia CROATOAN, indicand astfel ca nu ar fi pa- rasit insula din pricina vreunei primejdii. In 1590 White nu a gasit nici trupuri, nici locuinte arse. Pur sisimplu nu exista nici un indicin care sa sugereze ca imigranti ar fi fost victimele razbunarii indienilor. Ce s-a intdmplat cu adevatrat? Probabil ca majoritatea colonigilor din Roanoke s-au mutat mai la nord in apropierea intrarii in gol- fal Chesapeake, intr-un loc numit Skicoac, con- form planului initial. Este posibil ca indienii che- sapeake sa le fi oferit colonistilor oarecare protectie in faga bastinasilor ostili condusi de seful de crib Powhatan, care traiau in regiunile mai departate dinspre nord si vest. Dar, precum se stabilise, se poate ca un alt grup mai mic sa fi ramas in Roanoke pentru o vreme. Probabil ca ameningati de indienii tot mai ostili, te- mindu-se de spanioli si disperati de intirzierea lui White, s-au murat spre sud, in Croaroan, unde locu- iau indieni pasnici. Cu trecerea anilor s-au adaptat de nevoie stilului de viaga al indienilor 5, in cele din turma, s-au amestecat cu localnicii Dar ce a intimplat cu grupul mai mare care a mutat la nord de golful Chesapeake? Se presupune a si acegia sar fi amestecat cu. indienii, cei din tribul chesa- peake in acest cxz. In- tu-o buna zi insa a sur- ann venic si dezascrul. Po- “ vayuit de preotii sai, ey Powhatan @ horarat sa sete i limine pericolul re- prezentat de albi si ti- bul chesapeake, care niu i se supusese nicio- dara. In aprilic 1607 a atacat asezarea de la Skicoac, distrugand-o complet. O luna mai tarziu, prima agezare permanenta — englera era instalata in apro- piere, la Jamestown. Nou-venitii nu au gi- sit nici o urma a colo- nistilor de pe Roanoke. Timbru aniversar lansat cu ocazia celei de a 400-4 aniversari a primei calatorii spre insula Roanoke in 1584,Zhor fara intoarcere spre Frana 57 Lbor fara intoarcere spre Franta Jn ultimul an al celui de-Al Doilea Razboi Mondial, fanii au fost socati de disparitia faimosului sef de orchestrit Glenn Miller, plecat din Anglia pentru a sustine o serie de concerte in fata trupelor aflate pe continentul european. s-a urcat la bordul aparatului de zbor mono- motor Norseman pe aerodromul milicar din apropierea orasului Bedford, Ia 65 de kilometri nord de Londra, Era programat ca, peste 0 sapramana, Miller sa-si insoyeasca faimoasa orchestra, Formatia Forrelor Aeriene ale Armatei Statelor Unite, la un concert de Craciun organizat pentru crupele aliace din Parisul eliberat. In ultimul moment, Miller si-a schimbat planurile cerand sa ajunga in Franca inaii tea orchestrei sale. In seara precedenta, dupa o intl nire neprevazuta la clubul ofigerilor, Miller reusise sa faca rost de un loc in micul avion ce urma sa infrun- te ploaia si ceata pentru a traversa Canalul Manecii intotdeauna nelinistit de perspectiva calatoriilor aeriene, Miller si-a manifestat indoielile legate de avio- nul monomoror. Tovarisul sau de drum, colonelul Norman Baesell, i-a reamintit ca Lindbergh reusise sa traverseze Adanticul iner-un aparat asemanator; iar ei nu zburau decat pana la Paris. ,Unde naiba sunt parasutele?*, a intrebat Miller. ,Care-i proble- ma, Miller? Vrei sa craiesti vegnic?", -a raspuns colo- nelul in gluma. La scurt timp, Norseman-ul a deco- lat prin ceara densa disparand pentru tordeauna. Faimosul sef de orchestra a fost dat disparut de-a- bia pe 24 decembrie, dupa ce soria sa, aflata in lo- cuinga lor din New Jersey, a fost instiintata de acci- dent, Inaltul Comandament american, preocupat de problemele mai importate legate de faza finala a raz- boiului din Europa, presupunea ca Norseman-ul se prabusise in Canalul Manecii dupa ce aripile inghe- {asera sau motorul cedase. Nu au avut loc cercetari sau anchete asupra acestei tragedii. Prietenii si fanii cunoscutului interpret de swing, nu s-au multumic cu explicatile oficiale. Au inceput sa circule zvonuri ciudare: se spunea ca avionul lui Miller fusese doborat de nemti, iar muzicianul, mu- L a 15 decembrie 1944, maiorul Glenn Miller In decembrie 1944, un avion monomotor Norseman, asemanator celui din stanga sus, a disparut avandu-l 1a bord pe sefial de orchestra Glenn Miller (stinga). Ziarele an dat versiuni diferte ale accidentutui tilat si desfigurar, fusese ascuns iner-un spieal; ca fu- sese ucis intr-o incaierare dincr-un hotel parizian; ca colonelul Baesell, implica in afacerile de pe piata neagra, fi impuscase pe Miller si pe pilot, dupa care aterizase in Franga; c2 Inaleul Comandament il omo- ase pe Miller considerandu-| spion german. In ciu- da absurdicarii acestor povesti, disparitia nu a fost explicata pe de-a intregul niciodata, iar legendele le- gate de soarta muzicianului care vrajise milioane de oameni cu ritmurile sale armonioase au continuat sa prolifereze. Apogeul lui Glenn Miller In 1939, la varsta de 35 de ani, Glenn Miller avea cariera de succes. Cu 15 ani inainte, dupa ce aban- donase facultatea, intrase in formatia lui Ben Pollack ca trombonist si aranjor. Apoi a sustinut concerte alaturi de formatii cunoscute ale anilor '20-'30, pre- cum cele conduse de Tommy si Jimmy Dorsey, Red Nichols, Smith Ballew si Benny Goodman, ,Regele Swingului‘, care la numit pe Miller ,un muzician pasionac*. Tanarul 2velt, cu aspect serios si ochelari fara rame, aadus cu sine un perfectionism meticulos in materie de muzica, experimentand un nou tip de sunet: moa- le si catifelat, armonios, suplu, independent de so- lis, Dupa ce a esuat cu prima sa formatie, in 1938. Miller a pus bazele unui nou grup, primind la ince- pucul anului urmator ca premii rezervari la cazinoul Glen Island din New Rochelle, statul New York, si la Meadowbrook, in Cedar Grove, New Jersey. In toamna lui 1939, noua formatie a lui Glenn Miller putea fi asculrara Ja postul national de radio si, nu ‘dupa mule timp, de la New York pana la San Francis- co se dansa pe melodii ca In the mood, Pennsyluania 6-5000, Tiecedo Junction Spring of Pearl si slagarul faimos al lui Milles, Moonlight Serenade, In 1940 veni- cul sau bruc ajunsese la 800 000 S, iar in anul urmator formatia si-a facut prima din cele dou’ aparitii cine- matografice in Serenada din Valea Soarelui, alacuei de Sonja Henie. Cantecul Chatanooga Choo Choo de pe58 Disparuti fara urma coloana sonora a filmului s-a vandut in peste un mili- oon de exemplare si i-a adus discul de aur de la RCA Victor. Miller glumea cu modestie in ceea ce privea succesul sau: ,Te simi inspirat cand privesti de la bal- con 7 000 de oameni care se leagana pe ringul de dans — mai ales daca primesti cite 600 $ pentru ficcare mie." Intrebat daca ar dori sa ajunga noul ,Rege al swingului", Miller a raspuns: ,As prefera st-mi cagtig reputagia ca una din cele mai bune formayii care face muzica pentru toata lumea. Versatilitatea este lucrul pe care-mi doresc cel mai mult sl dobandese.” Swingul pleaca la razboi La opt luni dupa ce America a inteat in cel de Al Doi- lea Razboi Mondial, Glenn Miller a renungat la cariera sa exceprionala oferindu-siservicile armatei in toamna lui 1942 a devenit capitan in armara SUA. Cautand alki muzicieni recrutayi sau voluntari, Miller a pus baze- le Formatiei Fortelor Aeriene ale Armatei Starelor Uni- te, care in anul urmator dadea deja spectacole pentru cadeqiaflay in ancrenament la universitarea Yale din New Haven, Connecticut. Insa in momentul in care a introdus swingul in marguri, un veteran i-a amintit cA muzica lui John Philip Sousa fusese suficient de buna pentru Primul Razboi Mondial. ,Mai 2bori si acum cu aceleasi avioane pilotate in Primul Razboi? |-a intrebat atunci Miller Armata a acceptat swingul. Desi in turneele din ara formatia a strans milioane pentru a sustine efortul de razboi, Miller simea ca nu facea destul. In cele din urma, in iunie 1944, a primit peisiunea de ple peste ocean pens 2 canta pentru trupele stationate in Anglia. In urma- toarele cinci luni si jumatate, formaria a sustinut 71 de concerte, considerate de catre un general ca repre- zentand cea mai buna metoda de a ridica moralul soldatilor, ,aproape ca o scrisoare primita de acasi Concertele erau transmise prin Reteaua Corpurilor Expedirionare Aliate, destinata trupelor din Anglia si de pe continentul european. Programele de la BBC au incetat insa nu peste multa vreme emisia, cand un, director a insistat ca formagia sa cante la un volum constant; ascultatorii din zonele mai indepartate nu puteau auzi muzica mai slaba. Cu toate acestea, Glenn Miller si-a castigat fani si printre ,civili*. Pre- zentat reginei Marii Britanii, Miller a aflat ca pringe- sele Elisabeta si Margaret Rose fi ascultau transmisiile aproape in flecare seara In decembrie 1944 a primit ordin sa mearga cu spectacolul in Franga. Ramanand treaz aproape toata noaptea de 14, Miller a discurat cu un prieten pla nurile pe care le-avea de a constitui 0 noua formatie Glenn Miller se afla in central fotografici din stanga, ‘ficutd cu numai tei zile inainte de disparitia sa Trei luni mai tari, sofia sa, Helen, i scvia prietenului artistului Don Haynes: .Am asteptat rabdatoare vest de la Glenn si sunt sigura ed le voi primi curand.*Zhor fara intoarcere spre Franta 59 Pasiunea pentru zbor ju numai cateva luni inainte ca (Glenn Miller si dispara cu avio- nul militar, un ale personaj ce- Jebru a murie intr-un accident neas- teptat. La 31 iulie 1944, seritorul s aviatorul francez Antoine de Saint- Exupéry a disparuc in urma unui zbor de recunoastere deasupra Marii Medi- terane, Nu se stie daca avionul sa prabusit din cauza unei defecriuni tehnice sau daca a fost doborat de un aparat de zbor inamic ‘Nascut in 1900, Saint-Exupéry si-a luat permisul de pilotaj la incepurul anilor '30, pe cind se afla in serviciul forrelor aeriene franceze, Mai tarziu, ca pilot in aviayia civil, a contribuit Ja stabilirea liniilor postale acriene peste Aftica de Nord, Adanticul de Sud si America de Sud. In 1939 sa reinrolat in foryele aeriene franceze in ciuda invalidicayii cauzate de acciden- te de pilotaj anterioare, iar dupa cade- zea Frangei In anul urmator si-a oferit Aviacoral gi seritorl francee Antoine de Saint Expiry a disparutinvimpul celui de-Al Doilea Rézhot Mondial nero misiune de recunoaseredeasypra Marit Mediterane serviciile forgelor aeriene din Aftica de Nord ale Frantei Libere. Intr-o serie de romane, eseuri si jur- nale, Saint-Exupéry si-a povestit cu pasiune avencurile din lumea aviatiei. A scris despre experiente aproape mis- tice ce il legau de fratia pilotilor care ‘gi riscau viata in aceasta nowa si peri- culoasa profesie. Desi considera ca an- tologia Vins, niip si stele, publicara in 1939, constituia cea mai importanta carte a sa, el ramine probabil celebru ca autor al Miculué Print. Minunat ilustrara de eatre autorul insusi, aceasta poveste clasica ne pre- zinta o ,extraordinara persoana micu- «2° de pe o planeta indepartata si mi- rnuscula, pe care autorul o incilneste dupa un accident aviatic in desert. Considerara un basm pentru adult, Micul Pring ti amintestecititorului de precepte bine cunoscute precum cel care ne povaguieste ca a dari este mai important decac a primi. dupa sfarsicul razboiului si de a se retrage apoi even- tual lao ferma pe care o cumparase in California. Un om grav bolnav »Glenn Miller nu a murit iner-un accident de avion in timp ca traversa canalul Manecii, ci de cancer la pla- mani incr-un spital." Acest anunt surprinzator a fost facut 40 de ani mai tirvu, in 1983, de care Herb Mille, fratcle mai mic al sefului de orchestra. Incr-ade- vat, Miller se suise la bordul Norseman-ului la 15 de- cembrie 1944 pe un aerodrom de langa Londra. Dar dupa ce avionul a aterizat o jumatate de ora mai tar- iu, Miller a fost dus la un spital militar unde a mutit a doua zi. Herb Miller fusese cel care inventase poves- tea accidentului, deoarece fratele sau dorise sa moara ca.un erou si nu intr-un ,pat nenorocit® Herb Miller a incercat si-si sustina povestea prin- to sctigoare pe care muzicianul, fumator inversu- nat, o scrisese in vara lui 1944: ,Sunc coral lipsic de vlaga, desi mandnc indeajuns de mult. Am probleme cu respiratia. Cred ca sunt foarte bolnav. Pentru ca nu avusese loc nici un accident, sustinea ‘anarul Milller, nu fusese nevoie de cercetari sau an- chete. In plus, buletinul meteorologic din 15 decem- brie indica o temperatura de 5 grade Celsius (41 Fah- renheit), deci suficient de ridicata pentru anu cauza ingherarea aripilor avionului. Atat pilocul Norseman ului, cat si tovaragul de zbor al lui Glenn Miller, co- lonclul Baesell, murisera ulterior intr-o batalie cu nmi Fratele sau fusese probabil inmormancat intr-o groapa comuna dintr-un cimitir militar din Anglia. In sprijinul acestei povesti poate fi invocata starea de depresie, nervozitate si oboseala acuta a lui Glenn Miller din ultimele zie ale viei sale, provocata de ceea ce al descria ca repetate crize de sinuzita. Conform lui Don Hayes, adjutantul lui Glenn Miller si manager al formatici FAA, scful de orchestra pierduse mult din greutate, iar uniformee sale facute la croitor ,mu fi ve- reau deloc. De-abia stateau pe el. George Voutsas, di- rector al programelor radiofonice militare, isi amintea de o discutie nocrurna legata de planurile de dupa raz- boi. ,Nu stu de ce imi pierd timpul cu asemenea pla- nuri, spunea Glenn Miller, sii, George, am sentimen- tul ingrozitor ca va vet intoarce acasi fara mine. Descoperirea adevitrului Versiunea lui Herb Miller privind moartea fratelui sau nu a fost sustinuta de autoritarile militare ameri- cane, iar fostii piloti britanici au venic cu o explicatie mai plauzibila in legatura cu moartea faimosului muzician. Un film vechi de 30 de ani a condus la elucidarea cazului. In 1955, in filmul Povestea lui Glenn Miller, James Stewart si June Allyson au interpretat rolurile lui60 Disparuti fara urma Glenn Miller era indrepaatic sa fe mandru de conerbuyia sala efortul de razboi simea ca orchestra sale aducea tru- pelor americane ceva din atmosfera de acast. Cel mai minu- ‘at sunet care putea auzt la concercele sale, spunea Glenn, cra seactia a mide soldat care ovagionau, cu stegate asur- Zitoare, aproape isterce de fercire,fiecare melodie Tnaltul Comandament american acorda mare impor- ‘angi moralului trupelor si se preocupa st aduca persona~ licag din Jumea teatrulu, flmului sia radioului pentru a Intreine trupele atit in timpul antrenamentelor pe tet toriul american, ci si mai tiaiu pe teatrul de razboi cu ropean. Princre starurile cele mai indragite se numara gi Marlene Dietrich, nemjoaica prin nastere, care interpre- tase un rol bine ales in filmul Follow she Boys. Africa de Divertisment pentru trupe Nord a reprezentat punctul de plecare intrun curnew ampli al aberlormiftare care a pureao prin mai mule {iri curopene. Aici, in mijlocul uralclor si al aplauzelor, «a sia facut apargia pe scena purtind o uniforma kaki bine mulaca, care lasa sa i se intrevada discree picioarele faimoase; s-a subjugat apoi auditoriul cu vocea ei ragusi- {4 interprtind cingece precum See What the Bays he Back Room Will Have. ctriga nu a cerut un eratament special si adeseori manca alacuri de trupe din porgilera- Wionalizate. Zvonurile rautacioase care susfineau ca Diet: Fich fusese crimisa sa ridice moralul trupclor xdczvelin- du-sipicioarele” au fost curind stopate cind s-a vazut cit de devorata era artista eforcului de razboi. Importanta muzicii si a divertismencului in mengine- rea moralului armatei a fost recunoscuta si de Germa- nia. Inca din octombrie 1939 — Ia numai o luna de la izbucnirea rizboiului — nemii au incepuc sa transmita © emisiune intitulata ,Un concert la cererea dumnea- vvoastra pe toate fronturile”. Pe langa melodiile preferare solicitare de trupe, programul mai transmitea mesaje §1 tra dela gi cae familie acest, Un cintec indrigit in timpul celui de-Al Doilea Raz- boi Mondial a reuse st traverseze frontul din tabara for- telor Axei in cea a Aliayilor. Nostalgica melodie a lui Lale Andersen despre un soldat care iia ramas-bun de la mireasa sa la poarta gamizoanei, [ili Marleen, a fost in cele din urma considerata demoralizatoare pentru trupele germane si interzisa de cel de-Al Treilea Reich 1942. Din acel moment, in versiunea engleza, a de- venit extrem de populara printre trupele americane. Senzwala Marlene Dierich intro poca provocatoare altri de soldati aliati (sing). Inainta la gradul de maior dupa dowd luni dela ssirea sain Anglia, Glenn Miler (os) divjeazt orchestra AF in fata trupelor.Glenn Miller si ale sotiei acestuia, Helen. Dupa vi- tionare, un fost ofiter al Fortelor Acriene Regale, Fred Shaw, a incercat sa prezinte presci propria teo- ric depre soarta Norseman-ului, dar fara succes. De-abia in 1984, pe cand traia in Africa de Sud, Shaw a vazur din nou filmul. De aceasta data a reu- sit si-si publice povescea. La 15 decembrie 1944 Shaw se intorcea la bordul unui bombardier Lancaster dintr-un raid deasupra Germaniei. Apropiindu-se de coasta sudica a An- gliei, bombardierul si-a aruncat peste bord incarca- {ura — inclusiv 0 bomba de 1,8 tone poreclita .pra- care a explodat la mica distanga de suprafa- fa apei. Cand Shaw a privit explozia, a observat si tun Norseman ce zbura la altitudine mai joasa. O eli- pa mai térziu, mitraliorul din spatele avionului i-a strigat prin intercom: Ai vazut ce-a pagit zmeul [de- numirea slang pentru avion] ala?" Undele de soc de- gajate de explozie ar fi putut sa doboare aparatul aflat in 2bor. In Anglia, un membru al Societatii Omagiale Glenn Miller i-a scris ministrului britanic al Aparar sia publicat un anung in RAE Association Journal prin care solicita informatii care sa confirme poves- tea lui Shaw. Pilorul Lancaster-ului, Victor Gregory, a raspuns la anuntul dat. Degi el nu zarise nimic, Gregory a confirmat ca in- tradevar comandantul avionului, Shaw, identificase un Norseman zburand mai jos si ca mitraliorul de la spatele aparacului, intre timp decedat, raportase ca il vvazuse prabusindu-se in mare. Cum misiunea sa fuse- se contramandaca, nu. avusese loc nici o ancheta, si Gregory nu mentionase incidencul superiorilor sai Sa nu credeti ca sunt lipsit de compasiune sau fara inima, dar cand am auzit avionul prabusindu-se, pro- babil ca mi-am spus a n-ar fi trebuit 92 se afle acolo — duca-se.* Grija lui era a revina teafar la baza. Povestea Iui Shaw a declansat o investigatie din par- tea Serviciului de Istoria Aviatiei din cadrul Ministeru- Jui bricanic al Apararii. Pana in acel moment, Fortele Aeriene Regale consideraseri episodul disparitiei lui Miller ca o problema strict americana. Cu toate acestea, Norseman-ul cu care Miller disparuse decolase de pe un actodrom britanic gi se sta avea ca destinatie Franga — chiar daca nu fusese prezentar nici un plan de zbor. Era posibil ca Norseman-ul si bombardierele st se fi ‘ncrucisat in zbor, concluziona raportul, sau la fel de bine sa se fi aflac la kilometri distanya unul de altul. Melodia supravietuieste Adevarul despre disparitia lui Glen Miller probabil nu va fi cunoscut niciodata — si poate 8, dupa tia ani, acesta nici nu mai prezinta vreo importanga. ‘Ceea ce conteaza insa este muzica lui. Zhor fara intoarcere spre Franta 61 James Stewart si June Allyson ats foe parteneré fn Povestea lui Glenn Miller, s celebrifilm din anul 1955; mama lui Miler suspinea ea faimosul sear american nu era nici pe departe atte de frumos pe cdt fuses fl sau La 17 ianuarie 1946, la numai cinci luni de la sfarsi- tul celui de-Al Doilea Razboi Mondial si la treisprezece de la disparitia Norseman-ului, Orchestra Glenn Miller, sub conducerea lui Tex Beneke, s-a facut debutul trium- fal la Capitol Theater din New York. A continua s& isi incante publicul in urmatorii 5 ani cu bine cunoscutele si indragicele cantece al epocii swingului. Mai tarziu, succesul Povestii /ui Glenn Miller a dus la 0 noua impri- mare a multor inregistrari mai vechi ale formatii si la renasterea unei noi Orchestre Glenn Miller in 1956 Ceea ce fi incinta cel mai mult pe membrii formatic din anii 1970 era publicul prea tinar ca sv fi cunoscut pe muzician, dar care in mod evident voia s@ asculte in continuare armoniile specifice muzicii lui Glenn Miller.62 Disparugi fara urma \s Moarte in gheata arctica In mai 1845, Sir John Franklin a pornit in cautarea misteriosului Pasaj de Nord-Vest, despre care sa crezut mult timp ca ar fi legat oceanele Pacific si Atlantic, la nord de Canada. Dupé aproape un secol si jumatate, oamenii de stiinta au dezgropat trupurile a trei dintre membrii expeditici. rile de pietrig si gheata vegnica groasa de un me~ tru si jumatate de pe insula Beechey, la intrarea in canalul Wellington, in nordul extrem al Canadei, oa- meni de stiinga au deschis primul dintre cele trei mor- inte ramase de pe urma unei expeditiiarctice din secolul al ‘XDXlea. Ceea ce au vazut i-a lasac fara grai: in pamancul in- ghejat, neincalzit nici macar de soarele de vara, state intins corpul perfect conservat al unui tinar care murise cu 138 de ani in urma El si cei doi insotitori ingropagi in-apropie- re facusera parte din echipaje- le vasclor Erebus si Terror, ce sosisera aici sub comanda lui Sir John Franklin. Cele doua vase ale expedi- sici ui Franklin parasisera Anglia cu mare pompi, bine incarcate cu provizii, in. pri- mavara lui 1845. Telul lor cera sa gaseasca si sa traverse- ze indelung cautarul Pasaj de Nord-Vest, 0 ruta maritima ce ar lega, prin insulele arc- tice ale Canadei, Oceanul Atlantic de cel Pacific. Cei trei morti de pe insula Beechey sunt singurit membri ai acestei expedigi sortie piei- ri care au fost gasiti si iden- tificagi vreodara. T 1 august 1984, dupa patru zile de sapat in stratu- 350 de ani de cautari Expeditia lui Franklin, spon- sorizata si echipata de Ami- ralitatea britanica, intengiona sa raspunda la o intre- bare care ti obsedase pe englezi timp de 350 de ani: Este posibil sa strabati apele oceanului la nord de continentul american pentru a deschide astfel 0 noua ruta comerciala de la est la vest? Cum mai aveau si treaca decenii pana la construirea. Canalului Panama, singura cale mari tima din Atlantic in Paci- fic era ocolind periculosul Cap Horn din America de Sud, predispus furtunilor. Nu era oare mai avantajos, ca timp si distant’, sa se gaseast’un rraseu la nord de Canada si Alaska, prin Stramtoarea Bering si spre Oceanul Pacific? Aceasta. idee ispititoare_ ti framantase pe englezi inca din secolul al XV-lea. John Cabo — in realitate, Giovanni Ca- boro, un italian contemporan cu Columb — traversase Atlamticul de Nord in 1497, pe cand se afla in slujba lui Henric al VIl-lea; pe baza descoperirii de catre acesta a insulei Terra Nova, Anglia a revendicat America de Nord. Insa Terra Nova nu era Ca- thay, sau China, cum banuia John Torrington, membru ‘al expeditied lui Franklin, Fi priveste cu ochii deschis i dintii inclestatifntr-o grimasa morbida. pe oamenii de stiinta canadieni care i-au deschis morméntul in 1984.Cabot, iar Pasajul de Nord-Vest ramanea inca nedes- coperit. Printre cei care i-au urmat s-au numarat por- tughezi, francezi si olanderi care au continuat caucarea drumului spre Pacific. Pe aceasta harta au aparut ume ca Henry Hudson sau William Baffin, insa nici uunul dintre ef nu a reusit sa atinga coasta vestica a con- sinentului. In prima dintre cele trei calatorii ale sale, fntreprinse intre 1819 si 1825, William Edward Parry -a apropiat de victorie cand a ajuns pe insula Melville in apropietea Marii Beaufort, la nord de Alaska. In cele din urma, in 1844, a fost anuntata o alta incercare de descoperire a Pasajului de Nord-Vest Dar cine era capabil nu numai si conduca expeditia din anul urmator, dar sa isi si asume sarcina exami- nari atente si cartograficrii teritoriilor necunoscute ale Canadei de nord? Cand Sir John Franklin si-a oferit serviciiile, lorzii Amiralitagii au ezitat. Nu s-au indoit de abilitatea, perseverenta si cunostingele sale in materie de regiuni nord-polare; experienta si per- sonalitatea sa erau bine cunoscute. Dar varsta aces- tui ofiter de marina acoperic de decoratii era descu- rajatoare: avea 59 de ani, .Nu, nu, domnilor, va in- selati, i-a corectat Franklin cu calm, am numai 58 de anil Si misiunea i-a fost incredingata. Marina Regala era casa lui Sir John. Nascut la 16 aprilie 1786, Franklin isi dotise inca din copilarie sa plece pe mare. La varsta de 14 ani a intrat in mari- na, iar la 19 a participat Ja batalia de Ia Trafalgar. Prima sa intalnire cu gheaga arctica a avut loc cu ocazia expeditici spre Spitsbergen, o experienta ce i-a ‘marcat restul vietii. Din acel moment a devenit ob- sedat de ideea explorarii arcticului canadian, Trimis de Amiralitate, Franklin a inceput in 1819 st cerceteze teritoriul coastei nordice a Americti de Nord, Ia est de raul Coppermine. Dupa trei ani si jumatate de privasiuni incredibile si suferinge inimaginabile sa intors acasa, de unde a plecat din nou in 1825 spre tara ghetii si a zapezii vesnice. De aceasta dara a cobo- it pe raul Mackenzie spre Marea Beaufort pentru a explora vestul coastei nordice a continentului. Exami- and si cartografiind sutele de kilometri de coasta arc- 3, publicind descrieri ale modului de viata al eschi- 1, Franklin a devenit un fel de erou national; in 1829 pentru serviciile aduse natiunii a fost rasplatit cu titlul de cavaler. Mai apoi a primit diverse alte funcgi, printre care cea de guvernator al unei colonii de deti- nui din insula auscraliana a Tasmanie. Chemarea ghetit Cu toate ca Franklin se apropia de 60 de ani, ambi- tile sale de explorator erau la fel de incense. $i cand a ivit ocazia din 1844, a profitat rapid. Din now era hotarat sa sfideze nordul indepartat, si indure frigul, gheata si fureunile arcticului si sa duca la bun Moarce in gheaga arctica 63 sfarsit misiunea pe care i-o incredingase Anglia: descoperirea pasajului dintre Oceanul Pacific si cel Adantic Toata populatia Anglici era convinsa de succesul ce urma si-l repurteze calatoria, caci expeditia fasese pregatita cu mula meticulozitate, Vasele cu panze, Erebus si Terror fusesera reconstruite ca vapoare cu lice, primele de acest fel trimise st strabata zona arctica. La bord au fost incarcate provizii pentru cei ani. Echipajul, numarand 129 de oameni, fusese ces- tat in privinga calificarii. In ovatiile mulsimii londo- neze encuziaste, vapoarele au navigat pe Tamisa ajungand pe mare la data de 19 mai 1845; expeditia ui Franklin incepuse. Un prim mesaj sosit de la Sir John a menginut eu- foria nationala: ,Suntem siguri de succes. Urmatoa- rea optire va fi in China la Hong Kong." Apoi, o ba- leniera a zarit vasele Erebus si Terror navigand spre vest in Golful Baffin, intre Groenlanda si Canada. Dar dupa ce vapoarele au intrat in stramtoarea Lan- caster, urma lor s-a pierdut. “Trecusera doi ani fara nici un mesaj din partea expe- ditiei dar, avand in vedere posibilitagile limitate de co- municare din acea vreme, tacerea nu a fost Inata drept semn riu. In primavara lui 1848 ins’, dupa a treia iar- na, In Marea Britanie se punea tot mai des intrebarea: Unde oare se afla Sir John Franklin? Recompensat pentru Franklin Amiraliratea bricanica oferea o recompensa de 20 000 de lire oricarei persoane care dadea de urma expeditiei iii salva pe membrii acesteia. Lady Franklin a adaue gat acestei sume inca 3 000 de lire din proprile rezer- ve. Astfel a avut loc una din cele mai ample cautari din istorie: 40 de expedigi in 10 ani la pregul de 4 mi- lioane de dolari. Nenumarace vase au navigat spre Golful Baffin, unde fusesera zarite pentru ultima daca vasele Erebus si Terror, urmand apoi posibilele ruce pe care s-ar fi putut indrepta Franklin. Alyii au pornit cautarile din vest, intrind prin Scrameoarea Bering in marea Beaufort, a nord de Alaska, de unde expeditia ar fi tebuit st se indrepte spre Pacific, Fiecare expedi- tie de caurare lasa pe parcurs provizii de hrana si me- saje sub pietre insemnace. Alte mesaje eraut puse in bu- toiase sau gravare pe zgarde ce erau atérnate la gitul Zui polusexgerl nesta. larapel lar, Calatoriile, atic pe apa, cat si pe uscat, prin acest teritoriu ostil au tntrecut cele mai mari realizari ale expedigiilor din zona arctica de pana atunci. Au fost descoperite insule necunoscute, cartografiate lini de coasta, explorate’ stramtori. Foarte multe pete albe au disparut de pe harti. Dar in ceca ce priveste expe- difia lui Franklin, nu a fost gasic nimic, nici vase, nici supraviewuitori, nici macar corpuri neinsulletite64 © Disparuti fara urma Primul indiciu ‘Anul 1851. Debarcnd pe Insula Beechey, echipajul a inceput cautarile sia descoperit ramasitele unui depozie bine aprovizionat — deporicul lui Franklin! Expeditia lasase in urma stice goale, conserve de came si colaci de funii, Primul indiciu fasese gasit. Dupa toace apa- rentele, prima iarna, respectiv cea dintre anii 1845~ 1846, fusese petrecuta pe Insula Beeches. In apropiere au fost descoperite mormintele, de aceasta data inchise, a tei dintre membrii echipajului. © piatra tombala purta numele lui John Torrington, un subofiter de pe Terror, iar ceilati doi, John Hartnell, un marinar price- put, si William Braine, membru al Marinei Regale, fi- ‘eau parte din echipajul de pe Erebus. (Acestea au fost cele trei morminte redescoperite si deschise in 1984.) Cu toate acestea cercetarile nu au scos la iveala nici un indiciu cu privire la waseul pe care Franklin ar fi pucut sa-] urmeze dupa ce a parasit Insula Beechey. in ianuarie 1854, membrii expeditiei lui Franklin au fost declarat oficial decedagi Se pierduse orice sperana Pe harta de mai jos sunt marcate itinerariile expeditied ui Franklin intre 1845-1847; ale misiunilor de cautare conduse de McClure, 1850-1854, si de McClintock, 1857-1859; si prima traversare a Pasajului de Nord-Vest realizata in 1903-1906 de Roald Amundsen 4\0 q : dea mai fi descoperite alte urme sau, inca si mai puyin, supravietuitori. Inst noua luni mai tarziu, John Rae, medic al Companiei Golfului Hudson, s-a intors in Anglia pentru a arunca o lumina noua asupra tragediei. Marturii uimitoare In bagajele lui Rae se aflau fragmente de ceasur, bu- sole, furculve si lingui de argine, precum sio farkus rioara gravata cu numele de Sir John Franklin®, Cumparase aceste obiecte de la nigte eschimosi care locuiau pe coasta vestica a Peninsulei Boothia, la 500 de kilometti sud de Insula Beechey. Eschimosii i po- vestisera lui Rae ca in primavara lui 1850, pe insula King William din apropiere, intalnisera 40 de barbati albice se indreptau spre garmul canadian folosin- du-se de o barca si de o sanie. Neputind sa se ince- leaga prea bine cu eschimosii, oamenii au explicat prin semne ca vasele lor fusesera zdrobite de gheata si 2 incercau sa vaneze ceva comestibil — fapt pentru care eschimosii le-au vandut mica foca. Rae a aflat ca in acea vara alti eschimosi descoperi- sera mai multe morminte, precum iin jur de 30 de rupuri neinsufletie pe continent si alte 5 pe o insu- Ia vecina. Raportul oficial pe care Rae I-a prezentat Amiralieaii conginea informagii sumbre: ,...starca in care sc prezinta multe din trupuri, precum si con- GRopy Cony g etn Peninsula Labrador Goltul Hudsonsinutul ceainicclor scot la iveala fapeul ca nefericigii nostri conafionali au fost nevoigi st recurga la ulti- ma solusie pentru a-si prelungi existenta — caniba- lismul*. Se pare ca unii dinere membrii echipajului au supravietuit pina in mai, cand au sosic gistele si rajele salbatice, caci eschimosii aurisera impuscaturi, iar in vecinatatea locurilor in care s-au destasurat ul- timele triste evenimente au fost gisite oase si pene. O calatorie atroce, dupa toate aparentele. Dar a luae oare Franklin parte la acest ultim act? Aceasta este una dintre multele increbari ramase fara_ras- puns, Amiralitavea insa a declarat cazul inchis. Toate cautarile au fost suspendate, iar doctorul Rae a fost recompensat cu 10 000 de lire pentru eforturile sale. Ultima catutare Desi acum se stia cu siguranta ca tori membrii expedi- tici Franklin disparusera, Lady Franklin a dorit sa se or- ganizeze o ultima si epuizanta cautare ,pentru fiecare dincre ci, pentru oasele celor morti, pentru jumalele, ‘nsemnarile si ultimele lor cuvinte scrise*. Cu ce ti mai ramasese din averea sa a cumpatat micul vapor cu elice, dorat cu velatura de goeleta, Fax, la comanda caruia la numit pe capitanul Francis Leopold McClintock — veteran al primei misiuni de salvare din 1848. Moarte in gheaga arctica Sir Jobn Franklin a acceptat imediat misiunea de a gasi rault-cautatul Pasaj de Nord-Vest, conducand o expedite de 129 dle oameni imbarcati pe daua vase care au parasie Anglia in primavara lui 1845. Nici unul dinore acestia nu s-a mai intors acasd, murind cu top in infinitatea alba imortalizata in imaginea de mai sus. Pe 1 iulie 1857, la 9 ani de la plecarea in prima sa cautare, McClintock a parisit Anglia intr-o cilatorie la fel de periculoasa. Pucea oare aceasta ambarcatiu- ne mica, cu un echipaj de 25 de oameni, sa reuseas-66 Disparuti fara urma Descoperirea Pasajului de Nord-Vest lorocul care-I ocolise pe Franklin Neeser ree sa de Robert McClure. Trimis saci giseasca pe Franklin si pe oamenii acestuia, McClure a patruns in regiu- nea arctici in vara anului 1850, prin Stramtoarea Bering. A navigat la sud de Insulele Banks spre Stramtoarea Prince of Wales, care duce spre Stramtoarea Melville Viscount si, mai departe, spre Stramcoarea Barrow — 6 cunoscuta ruta dinspre Atlantic. Re- alizind ca descoperise Pasajul de Nord-Vest, McClure a exclamat cu fervoare ,Siava Domaului! Totusi McClure nu a avut sansa s2 strabata pasajul pe care il descoperise caci vasul sau a ramas blocat in ghe- uri gi, dupa o a treia iamna, a eebuit sa fie abandonat in momentul in care © alta expeditie trimisa in cautarea lui Franklin le-a oferit drumul spre casa Desi judecat de Curtea Martial pen- tu ct-gi parasise vasul, McClure a Venind alspre Aaa 1969, perp lied compare Standard Oil Manhatan, iperunde cu ajtoral unui spargstor de _gheta in cimpurile police ale Alasktt fost ulterior achitac si ficut cavaler pentru descoperirea sa. Aven ete mai mult de 50 de ani pana cind exploratorul norvegian Rea Decree teed cu succes intregul pasa). Venind din- spre Golful Baffin, in micul lui vas Goa, cu.nu mai mult de 7 oameni la bord, Amundsen a intrat in vara lui 1903 pe bragul Lancaster. Dupa doua jemi petrecute acceprabil pe aceeasi Insula King William pe care Franklin igi gasise sfrgicul, Amundsen g-a con- tinuat calatoria ocolind armul cana- dian. O petrecut o a treia iara in ropiere de Alaska, dupa care expe- Incheiat prin craversarea Stramrorii Bering la 30 august 1906. In 1969 superperrolierul Manhattan a devenit primul vas comercial ce a fi- nalizat trascul. Cu coate acestea, Ca- nada a interzis folosirea acestei rute invocind impactul negativ pe care lar avea asupra mediului inconjuraeor ca acolo unde alte vapoare mult mai mari si mai bine dorate dadusera gres? Grupul condus de McClintock era insa cu adevarat motivat, fiind com- pus numai din voluntari cu experienta. Credinta lor nestramucata i-a ajurat nu numai si cistige bacalia cu gheata atotstapanitoare, dar si sa desluseasca adancul mister al disparitiei expeditiei lui Franklin CCautarea intreprinsi de Fox urma si se concentreze la sud de stramtoarea Bellot, punctul de trecere din- tre Peninsula Boothia si Insula Somerset la nord. Conform rapoartelor lui Rae, cheia acestui mister putea fi gasita in aceasta zona sau pe Insula King ‘William din apropiere. insa nici nu a ajuns bine in Golful Baffin ca Fox a fost prins in gheara compacta. Ramanand blocac timp de opt luni, Fox a plutit in deriva aproximativ 1 600 de kilomerri mai la sud. Dupa ce vasul sa eliberat intr-un tarziu si s-a reapro- vizionat in Groenlanda, McClintock a navigat spre Insula Beechey pentru a aseza 0 placa comemorativa la locul mormintelor si al depozitului descoperite an- terior. Apoi a inconjurat Insula Somerset ajungand in brarul Peel. Cand acesta s-a dovedit de netrecut, ‘McClintock a incercat accesul dinspre est. A reusit sa se apropie, dar nu sa si patrunda in Stramcoarea Bel- lot, lucru care avea si-i teuseasca de-abia la incepurul celei de a doua ierni a calatoriei sale Neavand rabdare sa astepte sosirea_primaverii, McClintock a ordonat continuarea cautarilor cu aju- torul unor sanii crase de cfini, ocolind asefel Insula King William si explorand o mare parte a Peninsulei Boothia. La 20 aprilie 1859, McClintock a intalnic eschimosi care aveau obiecte de pe Erebus si Terror si pureau in cele din urma furniza informatii despre soarta celor doua vase. Unul dintre vasele lui Franklin fusese zdrobit de sloiuri de gheara in largul coastelor Nord-Vestice ale Insulei King William; celalale, grav avariat, fusese tras la garm, abandonat si mai tarziu fo- losit ca rezerva de combustibil de catre bastinasi © alta iniciaciva de caurare a lui McClintock, con- dusi de locotenentul W.R. Hobson, s-a soldat cu 0 descoperire insemnata la Victory Point, pe coasta nord-vestica a Insulei King William. Sub o piatea se afla un mesaj lasat de locotenentul Graham Gore, datand din 28 mai 1847, continand un raport despre bunul mers al Jucrurilor dupa a doua iarna si mentio- rind faprul ca Franklin era in continuare conducatorul expeditiei. Un an mai carziu insa capitanii Fizjames si Crozier adaugasera un post-scriptum indoliat: ,Va- sele Maiestatii sale, Erebus si Terror, au fost abando- nate la 22 aprilie [1848], fiind blocate in gheata inca din 12 septembrie 1846... Sir John Franklin a murit la 11 iunie 1847 si pierderile umane ale expeditiei se ridica pana in ziua de astazi la 9 ofiteri si 15 mari- nari. Maine, 26, pornim spre raul Back’s Fish." La scurt timp, Hobson a dat peste 0 barca, fixata pe 0 sanie; in ea se aflau doua schelete. In apropiereerau impristiate diverse obiecte, ceasuri, cari, arti- cole de uz personal si cea ce McClintock a numic 0 cantitate de articole de tor soiul, cu adevarat ui- mitoare ca varierate si de felul care [s-ar putea consi- dera ca] ar fi... balast, dar cu oarecare utilicare si care ar fi putut foarte bine pricinui cercuri printre echipajele saniilor*. Singurele alimente gisite erau putin ceai gi 18 kilograme de ciocolata. Din acest moment, se pare c& cei 105 de supraviequitori incepu- sera ceea ce urma sa devina un mars fatal spre sud. Moarte in gheaga arctic 67 O mragedie asemanatoare celei a carei victime a fost Franklin aproape c@ sa repetat cu unul dintre echipajele de salvare. Conducatorul expeditiei din anti 1850-54, Robert McClure, care este de fap i descoperivorul Pasajului de Nord-Vest a fost nevoit sai abandoneze vasul cand acesta a ramas blocat in sloiurile de gheata din dreprul Insulei Banks. Spre deosebire de Franklin, el si echipaju si au fost saluap de catreo alta misiune de cautare Stiga: Guuermul britanica ofrit o recompensé de 20 000 de lire pentru gasirea si salvarea vaselor expeditied Jui Franklin si 10 000 lire pentru informagii ce ar fi condus la salvarea membrilor sai sau ar fi adus dovezk despre soarta acestora, Ultima calatorie a lui Franklin In cele din urma a fost posibila reconstieuirea eveni- mentelor care au marcat expeditia lui Franklin desti- nata descoperirii Pasajului de Nord-Vest. In iulie 1845, la doua luni dupa ce parasise Anglia siconform spuselor balenierului care fi arise ultima data, Erebus si Terror au intrat in Stramtoarea Lan- caster. Cum in fata Stramtoarea Barrow era inca blo- cara de gheara, Franklin a cautat o trecere mai spre nord, pe care i-a oferit-o Canalul Wellington, Dat find ca destinagia sa era vescul, iar el inaintase prea mult spre nord, Franklin s-a intors pentru a-si pette- ce iarna dintre anii 1845-1846 pe Insula Beechey. In68 — Disparuti fara urma primavara si-a continuat calatoria. Cum Stramtoarea Barrow era inca partial blocata, Franklin a ales o ruta sudica de-a lungul coastei de vest a insulei Somerset sia Peninsulei Boothia spre Insula King William. Dar de aici s-a inaincat oare spre vest sau spre sud? ‘Cum pe harta sa King William era reprezentata nu @ 0 insula, ci ca facand parte din Peninsula Boo- thia, Franklin s-ar fi putut gandi ca singura posibili- tate ce-i rimanea era si se indrepte spre vest. Aceasta informarie falsa a fost incepucul dezastrului, Cele doua vase au pornit spre vest intrand intr-o portiune de gheaya compacta care la 12 septembrie 1846 deja le blocase pentru totdeauna. La 28 mai 1847, locotenentul Gore, care explora teriroriul cu o sanie, a lasat in urma un mesaj confir- ‘mand bunul mers al lucrurilor. Dupa doua sapramani Franklin murea. In timpul unei a doua ierni petrecu- te blocati intre gheturi la nord de King William, mai multi membri ai echipajului au murit din cauza pro- viziilor de hrana contaminate. La 22 aprilie 1848, precum era si scris in post-scriprumul la mesajul lui S-a demonstrat ca soarta expeditei lui Franklin a fost pecetluita de proviziile de hrana contaminate. {In apropierea scheletelor echipajului descoperite ‘in anii 1850, s-au gasit pusti Incarcate si provizii de hrana foarte bine pastrate si aparent comestibi- le, De ce au disparut roti oamenii daca aveau hra- | na si muniia necesare penteu a supraviewui? Mis- terul ramane neelucidat de mai bine de un secol. ‘Antropologul Owen Beattie a gasit raspunsul in Pesce em ela eee Ta Cadavrele consineau cantitati ridicate de plumb, digerat o data cu hrana provenita din conservele neetangeizate complet aflate printre proviziile va- sclor. Intoxicagia cu plumb are ca efect scaderea apetitului, oboseala,slabiciune si tulburari ale sis- temului nervos central ce duc la comportamente impreviibile si paralizie. De asemenea, sensibili- zzeaza organismele victimelor care devin mai expu- Se unor bol obimnuite cam arf pneumonia, Gore, cei 105 supraviewuitori s-au abandonat ambar- catiunile incercand disperagi si in zadar sa ajunga pe tarmul canadian. Destinatia lor, raul Great Fish — rebotezat in onoarea lui George Back, un membru al celor doua expeditii anterioare ale lui Franklin, car cartografiase in 1834 — i-ar fi pucur duce spre avan- posturile Companiei Golfului Hudson. Vreme de inca un deceniu au circulat zvonuri cum cc unii supraviequitori eaiau in continuare alaturi de bastinasii prietenosi, dupa ce renunfasera la orice spe- ranga de a fi salvati si a se intoarce acasa. Cu timpul, se spunea, acesti oameni au adoprat stilul de viata ic, originea lor fiind tradata doar de ochii al- bastri melancolici. Inst nici un astfel de ,bastinas alb* nu a fost gasit vreodara. Se pare ca membrii ex- peditiei Franklin au cizut prada unul cite unul, pana fa ultimul om, mediului ostil si nordului ingherat. Ce s-a realizat? Tragedia lui Franklin a reinsuflecit inceresul naviga- torilor si exploratorilor pentru regiunea arctica, cau- tarile fara precedent dand ocazia carcografierii terito- riilor intinse din nordul canadian. Unul dintre pri- mele echipaje de salvare a reusit sa descopere ruta maritima nordica pentru care Franklin isi sacrificase Nord-Vest, ingheyat in cea mai mare parte a anului, rnu avea valoare comerciala. Treptat au fost descope- rite mai multe rute alternative ce strabat pustiurile nordului canadian. Desi i-au trebuit trei ani pentru a-si incheia calatoria, norvegianul Roald Amundsen 2 reusit sa urmeze drumul cel mai apropiat de yarm, devenind astfel primul navigator care a finalizat ruta maritima dintre cele doua oceane. Drumul parcurs, spune Amudsen, cra ata de intortocheat si ingust, incat nu ar fi folosit decat negustorilor de blanuri si misionarilor. Nu avea st existe nici o ruta comerciala rapida si simpla spre pierele bogate ale Asiei. Cu toate acestea aventurile arctice nu au luat sfarsit. Dar din acel moment accentul avea sa cada pe chipul eroull solar si desori emer ce frunta suferingele crunte ale foamei, malnuctitiei, monotoniei, frigului si cangrenei pentru a-si atinge telul imposibil, Desi nu a reusit si descopere Pasajul de Nord-Vest, Sir John Franklin este comemorat astazi in toate te- ritoriile canadiene nord-vestice, prin care a calatorit si ale caror rauri, golfuri si strimtori Hi poarta nu- mele, Vaduva sa credinciosa, Lady Franklin, este amintita prin numele dat unui promontoriu de pe Insula Victoria, aflaca la jumatacea drumului spre Pasajul de Nord-Vest, pe care sotul ei I-a caurat cu atata curaj.Evadare intr-o alta lune 69 Evadare intr-o alta lume Desi se afla in pragul unei promitatoare cariere de fizician, Ettore Majorana a disparut in mod misterios, Mai traieste el inca in spatele zidurilor unei manastiri? A emigrat in Argentina? Sau poate s-a sinucis aruncandu-se in mare? lian Ectore Majorana in varsea de 31 de ani s-a imbarcat pe vasul de noapte ce pleca din Napoli spre Palermo, in Sicilia. Inainte de plecare a scris doua scrisori. Prima, lasart in camera sa de la hotelul Bologna, era adresata familie, Scrisoarea continea 0 rugumin- te stranie: ,Am o singura doringa, si anume si nu va imbracati in negru pentru mine. Daca vreti st va conformati obiceiului, purtari orice alt semn de do- liu, dar nu mai mult de trei ani. Apoi, amintirea mea sa ramana in suflecul vostru, iar daca putet, ier- tama Mesijulavea tonal rau-prevestitor a unc a . - [i seara zilei de 25 martie 1938, fizicianul ita- ‘A doua depesa, trimisa prin posta, parea sa confir- me intensia lui Majorana de a-si pune capat zilelor. Ti era adresata lui Antonio Carrel, director al institu- tului de fizica din cadrul Universitagii din Napoli, unde tanarul om de stiinta predase in ianuarie. ,Am luat o decizie care era de necvitat. Nu exist nici o fi rama de egoism in ea; desi sunt constient de faptul ca neagteprata mea dispaiie va provoca neplaceri siti, si studentilor. De aceea, te rog st ma ierti mai ales pentru c nu am pretuit indeajuns toaca increderea, sincera prietenie si bunatatea pe care mi le-ai aratat.* Inainte ca aceasta scrisoare sa ajunga la destinatic, elli a primic insa o telegrama de la Majorana. Ti- mist de la Palermo, aceasta il indemna sa nu ia in70 Disparuti fr urma considerare mesajul expediat din Napoli. A urmat apoi 10a doua scrisoare, datata 26 martie, expediata tor din Palermo. Drag Carell, seria Majorana, marea m-a res- pins. Ma voi intoarce maine la hotelul Bologna. Cu toa- te acescea am de gind sa renunt la activitatea didactic, Isi voi sta la dispozitie pentru mai multe amanunte.* ‘Aceasta a doua scrisoare catre Carelli parea sa indi- ce o tentativa nereusita sau abandonata de sinucide- re, Torusi nu anunta inceputul unei vieti noi pentru Majorana. Nici Carrelli, nici alti membri ai familie sale nu au mai auzit sau vazue de arunci Un perfectionist sclipitor Ettore Majorana era de o inteligenta extraordinara, dupa cum toti contemporanii sai o tecunosteau in unanimitate. Mentorul sau, Enrico Fermi, laureat al premiului Nobel, a mers atat de departe cu aprecie- rea, incat i-a mentionat numele alaturi de cele ale lui Galileo Galilei si Isaac Newson, Nascut in Catania, Sicilia, pe 5 august 1906, Ettore rezolva inca de la varsta de 4 ani, in gand si cu o uimitoare rapiditate, probleme de matematica complicate. Cu cit avansa ‘cu studiile, acest dar avea s& ii uimeasca pe cei din jurul sau, Dupa ce a studiat 0 vreme acasa cu profesori parti- culari, a fose trimis la Roma la o scoala iezuita, ca apoi sa absolve Liceul Torquato Tasso inainte de im- plinirea varstei de 17 ani, In toamna anului 1923 a fost admis impreuna cu fratele sau mai mare, Lucia- no, si Emilio Segré la Universitatea din Roma, sectia de ingineric. Acesta din urma I-a convins sa se in- drepte catre studiul fizicii, fapr realizat in 1928, cand Majorana, sub indrumarea lui Enrico Fermi, s-a transferat la Institutul de Fizica Teoretica. Un an mai tarziu sia Iuat doctoratul cu brio, dar a conti- nuat sa lucreze in urmatorii cinci ani cu Enrico Fermi in domeniul fizicii nucleare. Desi intreaga activitace academica a lui Majorana a constat in publicarea a 9 Iucrari intre 1928 si 1937, realizarile sale inca atrag admiratia si uimirea comu- nitacii stiintfice. Lucrarile sale dovedesc 0 cunoastere Profesor la Institutul de Studi Teoretice din Roma (sus) incepand ‘eu 1927, Enrico Fermi a cerut azil politic in Statele Unite dupa ce «a primit premiul Nobel in 1938. A predat la tuniversitatea Columbia, dupa care a lucrat a Proiecoul Manhattan, care a creat prima bomba atomica.aprofundara a studiilor experimentale, o usuringa in a simplifica problemele, o minte alerta si un perfectio- nism ce nu accepta compromisuri. Spiritul critic i-a atras porecla de ,Marele Inchizitor’. Insa era la fel de sever si cu el insusi, fapt ce explica ritmul lent si nu- marul relativ redus al Iucrarilor sale postdoctorale. La initiativa lui Fermi, Majorana a parasit Italia la inceputul anului 1933 cu o bursa din partea Consi- liului Nasional pentru Cercetare. La Leipzig, Ger- mania, |-a cunoscut pe Werner Heisenberg, alt lau- reat al premiului Nobel. Din scrisorile pe care avea sa ile scric lui Heisenberg, este evidenc ca Majorana descoperise in acesta nu numai un coleg, ci si un prieten apropiat. Heisenberg il indemna pe tanarul italian sa publice incr-un riom mai sustinut, dar aces- ta nu parea si-i urmeze sfacul. Evolutia unei crize In toamna lui 1933, Majorana s-a intors la Roma bolnay, suferind de o gastrica acura si, dupa toate aparentele, epuizat psihic, Nevoit si tind regim strict, a devenit retras si dificil in raporcurile cu fa- milia, Din Germania ii scrisese mamei sale, de care fusese foarte apropiat, ca nu o va Insoti in obignuita lor vacanya de vara la mae. Mergea la institut din ce in ce mai rar ia rand avea s4 nu mai iasa din casa decat ocazional; «2- narul fizician care promiea atat de mult devenise un pustnic. Timp de aproape patru ani s-a izolat de prieteni si a incetat sa mai publice. De abia in 1937 Majorana s-a intors la ceea ce s-ar putea numi ,0 viata normala In acel an— dupa o lunga tacere — a publicat ceea ce avea si reprezinte ultima sa lucrare stiingifica si a candidat la postul de profesor de fiz ca. In noiembrie a fost numit profesor de fizica teo- retica la Universitatea din Napoli. Din nefericire pentru orgoliul lui Majorana, cursu- rile sale nu erau prea frecventate. Majoritatea stu- dengilor pur si simplu nu puteau ingelege explicayile lui Ectore. La 22 ianuarie 1938 l-a rugat pe fratele stu si-i transfere tori banii de la o banca din Roma la una din Napoli. In martie a cerut sai se plateasca integral salariul de profesor, de care nu se atinsese de cand fusese titularizat, Cu acesti bani si pasaporcul sau, Majorana s-a imbarcat pe un vas la data de 25 martie gi a disparut pentru totdeauna. In catutare de indicii Investigatia din saptamanile ce au urmat disparitiet fizicianului au deschis cateva piste promitaroare Toate insa s-au dovedit false. in ziua de 26 martic, cand a trimis celegrama si cea de a doua scrisoare catre Carelli, se presupune ci Evadare intr-o alta lume Doar o solutie literara? Cand scriitorul italian Leonardo Sciascia a put cat in 1975 0 lucrare pe care a descris-o ca repre- zentind jun roman detectiv filozofic® intitular azul Mejorana, dispavtia suspect din martie 1938 a fizicianului Ettore Majorana fusese de mule uitata, Romanele anterioare ale lui Sciascia vizau aproape in exclusivitate cadrul socio-econo- mic, politic si moral din Sicilia natala. Sciascia a devenit constient de misterul care tl {nconjura pe Majorana in 1972. In acel an Consi- liul National pentru Cercetare — care finantase calatoria tandrului in Germania in 1933 — lea de- semnat pe Erasmo Recami, profesor de fica te0- retica la Universitatea din Catania, si se ocupe de ‘mostenirea spiricuala lasata in urma de Majorana. Astfel acesta a descoperit o serie de indicit ignora- te anterior, pe care i le-a predat lui Sciascia. Ur- marind aceasta pisti, romancierul a inceput si mediteze la motivele care Lar fi pucut decermina pe Majorana sa partseasca Italia si a ajuns tn acest ‘mod si claboreze o teorie surprinzaroare. Inceli- genta sa superioarai-a permis lui Majorana sa rea- izeze inaintea colegilor sai norma capacitate de discrugere a energiei atomice si mu voia si contri- buie la procesul de realizare a unei arme aromice pentru regimul fascist al ui Mussolini Teoria lui Sciascia 2 stamit mari controverse in Italia, Principala voce contestatara ti aparginea lui Eduardo Amaldi, care isi terminase studile docto- sale sub indrumarea lui Fermi la un an dupa Ma- jorana, Parerea acestuia era ci nici un fzician din anii '30 nu era capabil sa prevada efectee finale ale cercetarilor nucleare din anit antebelici. Erasmo Recami, care cunostea cel mai bine lucratile lui Majorana, refuza si inlaure aceasta teorie. Este, considera el, una dintre multele variante posibile. 772 Disparuti fara uma Majorana se imbarcase pe vasul de pasageri ce facea cursa Palermo-Napoli.. Conform spuselor admi- nistratiei portuare, un bilet pe numele sau fusese re- turmat. Mai tarziu, cind s-a cerut st se prezinte aceasta dovada, autoricarile au declarat ct bilevul contramandat fusese pierdut, Un martor a pretins ca ar flimpartito cabina cu Majorana, dar mai tarziu a marturisit ca nu era sigur ca respectivul pasager era fizicianul disparur. Pe de alta parte, o infirmicra care il cunostea foarte bine pe Majorana sustinea ca-l za- rise la Napoli la citeva zile dupa intoarcerea vasului Ja data de 26 marti. Intr-o manastire? Familia lui Majorana a publicat la rubrica de persoa- ne disparute un anunt insotit de o fotografie a lui Extore. Abatele manastirii Gesu Nuovo din Napoli a anungat ci un tinar semanind celui din fotografie venise sa-l caute la sfarsit de martie sau inceput de aprile, cerand gazduire, Cand abatele a ezitat in fara acestei solicitar, ranarul a plecat si nu s-a mai intors, Din nefericire, abatele nu putea garanta data exacta cand avusese loc intalnirea si deci era imposibil de determinat daca virita avusese loc inainte sau dupa calatoria la Palermo. ‘Apoi, s-a descoperit ca la 12 aprilie un canar care corespundea descrieri lui Majorana ceruse sa fie pri- mit la manastirea San Pasqualo de Portici. $i acolo fusese refuzat si plecase. La 40 de ani dupa eveniment, scriitorul Leonardo Sciascia a enungat o teorie bazindu-se pe aceste mar- turii incitante si necloncudente, Sacul de lume si de obligariile pe care munca stiintifica i le impunea, poate deziluzionat de cariera de profesor lipsita de succes, Majorana a cautat refugiu in viata religioasa. ‘A gasit in ccle din urma unde sa se retraga, traind incognito si dedicandu-si restul viewii rugaciunii si meditay Evadare in Argentina? Ultima si poate cea mai ciudata urma lasata de Ma- jorana ne duce catre America de Sud. In 1950, fizi- cianul chilian Carlos Rivera locuia la Buenos Aires, capitala Argentinei, fiind gazduit temporar de o fe- meie mai varstnica. Intr-o zi, batrana a gasit din in- tamplare numele lui Majorana printre hartiile lui Rivera si -a informat pe chirias ca fiul ei cunostea un tanar cu acelasi nume. Acesta nu mai lucra in do- meniul fizicii, ci in cel al ingineriei. Rivera a trebuic si pardseasca Buenos Aires-ul inainte de a putea in- vestiga aceasta pista. In mod straniu, omul de stiinta chilian s-a mai lovit inca o data de numele lui Majorana la Buenos Aires. in 1960, in timp ce lua masa in restaurantul unui ho- tel, scria absent formule matematice pe un serverel Un chelner s-a apropiat spunandu-i: ,Mai stiu pe ci- neva care are acest obicei de a mazgali formule pe ser- vetele. Vine aici din cdnd in cand. Se numeste Ettore Majorana si a fost un important fizician in Italia ina- inte de razboi, dar a trebuit si-si parascasca tara si s-a stabilit aici." Din nou acest indiciu nu a condus nica- jeri. Chelnerul nu stia adresa lui Majorana, iar Rivera a rebuit sa plece inainte de a rezolva misterul Trei batrane pastreaza secretul Vestile despre uimitoarele descoperiti ale lui Rivera in Argentina au ajuns in Italia prin intermediul 2v0- nurilor colportate prin comunitatea stiintifica la sfarsitul anilor ‘70. Profesorul de fizica Erasmo Re- cami si una dintre surorile lui Ettore, Maria Majo- rana, au pornit sa investigheze aceasta pista. Pe par- cursul caurarilor au descoperit un alt indiciu ce du- cea tot in Argentina. Viritand Italia, vaduva seriitorului guatemalez M guel Angel Asturias a aflat despre noile eforcuri in- treprinse pentru a clarifica vechiul mister al dispar tiei lui Majorana. Ea a oferit o informatie importan- ‘a, si anume ca il intilnise pe fizicianul italian in casa surorilor sale Eleonora si Lilo Manzoni. Majo- rana, spunea doamna Asturias, devenise prietemul apropiat al Eleonorei, care era matematiciana. Dar solutia enigmei, aparent in sfirsit la indemana, s-a evaporat asemeni unui nor de fum. Doamna As- turias a dat inapoi in momentul cind is-au cerut de- «alii suplimentare, De fapt, ea nu il incilnise personal pe Majorana, ci doar auzise de la alii despre legaeura sa cu Eleonora Manzoni. Ins doamna Asturias a dat asigurari ca sora ei si Lilo Manzoni ar putea oferi do- vezi, caci Eleonora murise intre timp. Cele doua ba- trane nu au fost capabile sau nu doreau sa raspunda la intrebari. Facusera oare un pact aceste femet pen- ruta tine ascuns secretul lui Ettore Majorana? Deoarece doua indicii total disparate i-au condus pe investigatori spre Argentina, este foarte posibil ca fiicianul italian sa fi plecat intr-acolo in 1938 — si ru sa se i retras intr-o manastire sau s& se fi sinucis, Motivul acestei plecari subite ramane neclar si pro- necunoscut. Poate ca Enrico Fermi avea dreprate cand a co- mentat sec insuccesul investigatilor privitoare la dis- ia omului de stiinga. Daca Ettore Majorana ar fi sr-adevar sa dispara fara urma, ar fi puvut face acest lucru cu usuringa, gratie inteligentei sale.| (2 Morti in imprejurari suspecte74 Morti in imprejurari suspecte Regele nebun La varsta de 18 ani, in aplauzele entuziaste ale supusilor sai, inaltul si chipesul pring se urca pe tronul Bavariei sub numele de Ludovic al H-lea. Cand a implinit 40, era obez si ducea un trai retras, obsedat fiind de castelele sale de basm. La cateva zile dupa ce a fost declarat nebun si incapabil sa conduca regatul, a murit inecat. ‘and s-a facut ora opt, iar medicul psihiacru C Bernhard von Gudden si pacientul sau regal nu se intorsesera inca de la plimbarea de seara, doctorul Miiller, asistentul lui Gudden, s-a alarmat. Acesta sugerase ca cei doi sa fie insoxiti de infirmieri, aga cum se procedase la plimbarea de di- mineaya; Gudden insa refuzase. Regele avea un com- portament rational, aproape normal. In afara intre- barilor pe care le punea fara incetare, din punctul lui de vedere nu prezenta nici o alta problema. ,Este doar un copil*, a remarcat Gudden. Din norii apasatori incepuse sa picure ploaia, adu- cand un asfingic timpuriu in lunga seara de vara. In cautarea perechii disparute, doctorul Miiller a trimis Ja inceput un singur politist, apoi la scurta vreme alti doi, de-a lungul malului lacului Starnberg, directie in care cei doi fusesera zarigi ultima daca indreptandu-se. Pe masura ce se intuneca, ingrijorarea se transforma in panica, fapt pentru care intregul personal al caste- lului Berg a iesit sa cerceteze imprejurimile la lumina torrelor. Miller a trimis o telegrama la Curtea din Munchen anunxand disparitia regelui si a doctorului La un moment dat dupa ora 10 s-au auzit strigate ce anungau primele descoperiri: doua umbrele lasate pe o banca si palaria regelui in apropiere. La margi- nea apei se puteau vedea plutind cateva obiecte intu-necate; s-au dovedie a fi pardesiul si haina regelui Vaslind mai in largul lacului, caucacorii au gasit la scurt timp trupurile neinsufletice ale regelui Ludovic al Il-lea si doctorului Gudden, purtate in voia cu- rentului in apa pusin adanca, la nici 25 de mecri de mal. Ceasul regelui se oprise la ora 6:54 in acea seara de duminica, 13 iunie 1886. Cand cele doa corpuri au fost examinate, s-a desco- perit ca pe fata Gudden avea zgirieturi, iar deasupra ochiului drept o vanataie, capatata cel mai probabil in urma unci lovituri de pumn. Urmele de pe gat sugerau tentativa de strangulare. Trupul regelui nu prezenta leziuni. Incercase oare Ludovic si evadeze si-l omorase pe Gudden cind acesta incercase st-l opreasca? Sau fare regele il inecase pe doctor, iar apoi se sinucisese aruncindu-se in lac? Il omorase regele pe Gudden, iar poi suferise un infarct? Oricare ar fi fost faprele, era sfargicul tragic si socant al unci vieti ce incepuse sub auspicii atic de favorabile cu 41 de ani in urma. Pringul din poveste devine rege La25 august 1845, bataile de clopor si bubuiturle de tun anungau la Miinchen nasterea fiului_ pringului mostenitor Maximilian al Bavariei si al soi acestuia, Marie, Copilul a purcat intai numele de Otto, apoi de Ludovic, in amintirea bunicului sau, regele Ludovic L Trei ani mai tirziu, regele a fost obligat sa abdice din pricina scandalului izbucnit in urma legacurii sale cu dansatoarea Lola Montez; Maximilian a preluat tro- nul, iar tanarul Ludovic a deveni pring mosenitor. O Juna mai carziu se nascea fratele sau, Otto. Conform obiceiului vremii, cei doi printi primeau o educatie riguroasa de la profesori particulari si erau crescuti intt-o disciplina stricta. Lectile il plictiseau insa pe Ludovic, exceptie facand povestile guvernantei sale franceze despre regele Ludovic al XIV-lea si mag- nificul sau palar de la Versailles, Cele mai fericite zile Je-a petrecut la Hohenschwangau, un castel cu vedere spre unul din lacurile Alpilor bavarezi, afla la 80 de Kilometri sud-est de Miinchen. Citind legendele ger- mane, cutreierand codrii adanci si pierzindu-se in vi- sate, Ludovic si-a descoperit menirea in viaya: st con- struiasca palate care si rivalizeze Versalles-ul. Un de- sen facut la varsta de 14 ani infagge un superb castel cu creneluti, ce se ridica deasupra unui lac pe care plu- tea o lebada aproape la fel de mare ca insisi cladirea La 10 martie 1864, cu puyin timp inainte de a im- plini 19 ani, Ludovic a devenie rege in urma mortii Vestea despre moartea lui Ludovic al T-lea, anunyata nero editie special de cir (nga), ia rulburat si trgijonat (pe supusii sai — in ciuda comportamencului distant si indiferens al monarhului. O cruce simpla marcheaza locul de pe malul lacului Starnberg unde iva fost gsi trupul. Regele nebun 75 premature a tatalui stu: ,Max a murit prea devre- me’, scria regina Marie in jurnalul ei; era constienca ca fiul ei nu era pregatit sa urce pe tron. Cu toate acestea, pentru oamenii care il vedeau pe Ludovic pasind in cortegiul funerar al racalui sau, fermecato- ral print era acum rege. Inale, zvelt, cu par bogat, ondulat si negru si ochi albastri patrunzatori, Ludo- vic avea 0 sinuta semeata si o gratie aproape femini- na, Fara indoiala ca parea mandru de sine, aproape arogant. Poporul a indragit instantaneu pe noul rege. Femeile suspinau cand trecea si aruncau flori spre trasura lui deschist. I se scriau sonete, care ti cerau trimise la resedinta regala. Cine urma sa fie consoarta lui Ludovie? Era dato- ria sa de rege sa se casatoreasca si sa aiba un mosteni- tor; in momentul in care, [a inceputul lui 1867, a ales-o pe frumoasa sa verigoara Sophie, toata lumea area satisfacuta. Pozand crufasi pentru fotografi, Ludovic si Sophie alcatuiau un cuplu frumos. Dar unta ce urma sa aiba loc in august a fost amanata pentru octombrie, ca apoi logodna sa fie rupta bruse de rege cu citeva zile inainte de ceremonie. Ludovic i-a marturisit unui curtean ct mai bine s-ar ineca tn- te-un lacalpin decat st se casitoreasca, Nopti albe Ludovic nu si-a ascuns niciodara disprequl fata de viata de la Curtea din Munchen si, 0 data cu trecerea ani- Jor, isi petrecea din ce in ce mai mule timp la resedin- tele sale din mungi. La cina prefera compania busturi- lor sculprate ale lui Ludovic al XVE-lea si Mariei An- toaneta, decapitati in timpul Revoluriei Franceze; spre deosebire de musafiri in carne si oase, explica regele, statuile veneau numai invitate si se pureau retrage la doringa sa. Facand din noapte zi, Ludovic dormea de dupi-amiaza pina la miczul nopyii, cind pleca in Jungi plimbari singuratice prin Alpi inzapezii intr-o sani aurita, trasa de pacru cai albi, In sala de specta- cole de la Curte, erau puse in scena reprezentatii ela- borate, la care regele era unic spectator. Dupa scurta idila cu Sophie, Ludovic a ajuns sa prefere compania tinerilor ofiteri i actori chipesi. Jur- nalele regelui, publicate abia dupa moartea sa i scrise fintr-un amestec de german, francera si latina, sco- teau la iveala disperarea incercarilor, se pare nereusite, de a-si reprima homosexualicatea, Majoritatea legatu- rilor sale cu barbagi au fost de scurca durata, cu excep- sia celei avute cu intendencul grajdurilos, Richard Hornig, care a durat aproape 20 de ani. Casaroria lui Hornig, se presupune ca a marturisie regele, a fost mai ¢greu de suportat decit razboiul franco-prusian. In iulie 1870, Franta a declarat razboi Prusiei, dar a fost rapid invinsa de 0 coaliie a statelor germane, printre care se numara si Bavaria.76 Morti in imprejurari suspecte Cancelarul Bismarck -a impus lui Ludovie sa se ala- ture formarii unui imperiu german condus de regele Wilhelm I al Prusiei. Desi avea dreptul de a mengine 0 armata si un serviciu diplomatic separate, precum si de a avea sigiliu si a bate moneda proprie, regatul Bavarici a fost inclus in Imperiul German, proclamat la incepu- tul anului urmator in Sala Oglinzilor de la Versailles. Mania constructiilor ‘Cum independenga Bavariei era acum strict limitata, lui Ludovic ii reveneau mai putine sarcini in calitace de monarh — ceea ce nu pirea stil afecteze citusi de pusin, In vara lui 1867 calacorise pe ascuns in Franga si vazind in cele din urma Versailles-ul, a hotarat st cladeasca palate la fel de impunatoare si in propria tari. A inceput constructia la Neuschwanstein in 1869, la Linderhof 1870 si la Herrenchiemsee in 1878. Doar Lindethof avea sa fie terminac in timpul relativ scurtei sale vieyi. Aceste castele de basm au fost descrise ca vulgare, artificiale, exotice si eclectice ca stil arhitectural. Pentru Ludovic, ele reprezentau Jocul unde putea uita de obligatiile regalicat Neuschwanstein este poate cel mai graitor pentru linagia sa spre ostentatic. Construit pe o stanca inalta, el domina — voie — palatul tatalui sau, Hohenschwangau. Era menit st fie, dupa cum ii scria lui Richard Wagner, 0 replica a castelelor me- dievale ce constituiau decorul pentru operele com- pozitorului fara de care nutrea o admiratie deosebi- ta, Castelul avea o sala de primire inalta de doua eta- je si construita in stilul unei bazilici bizantine — rnumai ca in locul unde te-ai fi asteptat sa gasesti al- tarul cra asezat tronul; o galerie a menesteelilor; iar dincolo de biroul lui Ludovic de la etajul al pacrulea, © pestera artficiala, dorata inclusiv cu o cascada si 0 luna in interior. Dupa cum ii marturisise lui Wag- ner, Neuschwanstein era un loc in care ,7eii indig- nati vor cauta st se izbune si vor ramane cu noi o vreme pe piscul semet, in bataia adierilor celeste*. ‘Al doilea castel de vis al regelui, Linderhof, a fost la Snceput doar 0 anexa, sub forma unui dormitor, la 0 simpli cabana de vanatoare siruata intro vale la aproxi- mativ 20 de kilometri vest de Neuschwanstein, Dar Ludovic a devenit curind obsedac de ideea construrit ‘n Bavaria a unei replici a Marelui Tvianon, elegantul pavilion regal din gradinile de la Versailles, conceput ca tn satelit al palarului. ,Ah! Este neaparata nevoie st ‘cream asemena paradisuri, ti scria unui prieten, ase- menea sanctuare poetice in care putem da uitarii pen- tru o dpa vremurile grozznice in care traim.” Linder- hof era o cladire din piatra alba compacta, impodobita cu starui amplasate in nigele de pe fayada de-a lungul li- nie acoperisului. Oricat de ornamentat pare exteriorul, un ctitic seria ca ,prin comparatie cu interioru, acesta poate fi considerat un model de austeritate*. Incaperile de la Lindethof sunt ornamentate cu decorati din aur, oginzi, portelan si pictre semipretioase. In gradina, Ludovic a construit 0 grota artficiala; intrarea se facea printr-o poarta ascuns4 intre stinci, iar in interior se afla tun lac miniatural pe care regele era plimbat cu barca. Dar cel mai ambitios — sau nebunesc, in opinia scepticilor — proiect arhitectural a fost Herrenchiem- see, ridicat pe o insula din cel mai mare lac al Bavariei, Chiemsee, la 70 de kilometti est de Miinchen. Aici Ludovic si-a putut indeplini in cele din urma visul de a.construi o replica a mirificului Versailles al lui Ludo- vie al XIV-lea, inclusiv celebra Sala a Oglinzilor. Ra- ‘mas neterminat la moartea lui Ludovic, Herrenchiem- see a costat 16 milioane de marci, mai_ mule decac ‘Neuschwanstein si Linderhof la un loc. Ludovic si-a petrecut exact 10 nopti acolo, in toamna lui 1885, In cautare disperata de fonduri Regele si-a facut ultima aparitie in public la Miinchen. in august 1875, Cand i sa cerut sa viziteze capitala pentru cea de a700-a aniversare de la urcarea familici sale pe tronul Bavariei in 1880, regele a exclamat: ,Nul Nu! Nu o sa mai ies din cochilia mea — niciodata!* Pentru supusi sti, cindva devotati, devenise acum un, personaj enigmatic. Pentru ministi, reprezenta un mo- tiv de continua ingrijorare. Construite fara gust, caste- Iele erau se pare ridicate si fara vrco restritie financiara. Desi regele avea un venit anual de 4,5 milioane de marci, in primavara lui 1884 daroria sa faya de trezore- ria regala se ridica la 7,5 milioane; un an mai tirziu ea ajunsese la 14 milioane. Cand ministrul finanyelor La avertizat ca ar trebui sa-gi limiteze cheltuielile, Ludovic nu numai cd nu a luat in considerare sugestia, dar — ‘mai mult chiar — a solicitat un imprumut in valoare de 20 de milioane de marci. Cu toate ct Neuschwan- stein si Herrenchiemsee era ine neterminat, rege planuia sa mai construiasca inca unul sau doua castele. Refuzat de propriul guvern, Ludovic a cerut sprij nul altor monarhi europeni si, pe de alta parte, a cerut imprumutusi de la familia Rothschild si casa de Or- leans care, desi nu se mai afla in fruntea Frantei, avea in continuare o avere impresionanta. Ca garantie, a oferit proprietatile familiei sale din Bavaria. La un mo- ment dat, a sugerat chiar s fie angajati hoti care i dea spargeri in bancile din Frankfurt, Berlin si Pasi, si chiar a ameningat cu deshumarea trupului tatalui stu pe care intengiona si-l palmuiasca — ca reprog pentru fapcul ca nu-linzestrase cu o avere indestulatoare. Nebunia regelui In afara de mania constructillor, Ludovic a inceput sa dea si alte semne, inca si mai alarmante, de insta~Regele nebun 77 ‘Miu lui Ludovic: un chipes pring din povesti, incoronat rege (tanga, un poreret din 1865), care construia castle de basm (sus, Neuschwanstein) si flea plimbari cu sania sub clar de luna prin zapecile Alpilor, inopit find numai de slujitori in litrea (18).78 Morgi in imprejurari suspecte Un cuplu ciudat: regele si compozitorul La Inceput Richard Wagner a crezut ca vizitarorul ne- poftit se folosea de un siretic pentru a-l putea vedea gi 4 de fapt, nu era vorba decat de o incercare din partea uunuia dintre multi sii creditori de a-i inmana nite acte oficiale. Ce treaba putea sa aiba cu el secretarul regelui Bavatiei si cum il descoperise acesta in casa unui prieten din Scutgare, unde isi gasse adapost? A refuzat agadar sicl primeasca. Dar mesagerul era insistent sila a doua tentativa i-a inmanat comporitorului fotografia monar- ene ett lee ee imediat la Munchen. Pe data de 4 mai 1864, la mai pusin de dowa luni de la urcarea sa pe tron, Ludovic si-a intilnit idolul muzical, ‘Wagner ava 51. de ai, darn ciude unor ope rem precum Olandecul zhurdtor si Tannhaiser, suferca din pricina saraciei, a unei casatoriiratate si dizgratici in ‘are cizuse ca urmare a activitatilor sale republicane. T: narul monath, care inca nu implinise 19 ani, fusese vea- jit de creatiile compozitorului inca de cand asistase la un spectacol cu opera Lohengrin cu rei ani in urma: expe- rienga il impresionase pana la lacrimi. Dupa ce a brecul Zneludui Nibelungilor, ciclul de patru opere nete rminat si inca nepus in seena la acea vreme, Ludovic a jue rat si fie cel care, avand resursele financiare si auroritatea necesare, & sprijine montarea grandioasei opere. Extaziat dupa prima inalnire, Wagner i-a scris unui prieten ca regele il indragise ycu pasiunea gi tandregea primei iubiri". Ludovic a promis st recompenseze pe ‘Wagner pentru toate suferinele, s-iinlacure din viara toate grijile marunte, .astfel incat st fi liber siti des- chizi aripile purernice ale geniului in aerul pur al ferme- catei tale arte", a pus lui Wagner la dispozitie 0 vila, iar el sa mutat in castelul Berg din apropiere. Cand nu se aflau imprena ficind planuri pentru operce ce aveau s2 fle compuse gi jucate in anii urmacori, cei doi Isi timiceau unul aleuia mesaje ce nu puteau fi consi- derate decat scrisori de dragoste — cu toate ci nu exista nici o indoiala ca Wagner nu imparcajea incli- nariile homosexuale reprimate ale Iui Ludovic. .De nezdruncinat este legacura care ne leaga, tainica, ecer- na, sfanta si profund incantatoare este dragostea pen- tru tine ce imi mistuie sufletul", scria monarhul. Fara tine nu mai sunt nimic, raspundea compozito- Tul, Ob, Regele meu, esti divin! Wagner nu purea sa rnu-si fi dat seama ca protectorul sau nu avea ureche muzicala: ceea ce il atragea insa pe rege era mirifica lume a basmelor. Pe 4 decembrie 1864, cand Wagner a dirijat la Min- chen Olandezul zhurator, regele se afla in loja regala pentru a participa la triumful comporitorului. Premiera spectacolului Tristan i Isolda din anul urmator a fost deopotriva un succes. Dar chiar si indrigostiti’ se mai ciondanesc uneori, iar cand Ludovic a afla ca idolul sau se referie la el numindu-l @acaul meu", i-a interzis pentru o vreme acestuia accesul la persoana sa regala. Dar mai ingrjoratoare erau murmurele de nemulgumire ale cercurilor de la Curte. La inceput au existatresenti- ‘mente determinate de fapeul ca rege risipea bani pu- blici peneru a finanga stlul de viaga extravagant al com- pozitorului. Apoi, in noiembrie 1865, Wagner a criticat deschis guvernul — o ofensa de neiertat pentru bavare- il ese fee acl pel ete (ala ‘n Saxonia un strain. Membr familieiregelui s-au reu- nit pentru 2-i da acestuia un ultimatum pe data de 1 de- cembrie: Ludovic trebuia si aleaga ine Wagner si sdragostea pentru si respectul fata de poporul tau cre- dincios*. Regele a ales poporul, si zece zile mai tirziu ‘Wagner se aila inte-un tren care il ducea in Elveria — rmuzicianul cizut in dizgratie anuntand in prealabil ca pleca din motive de sanatate. Idila dintre rege si compo- itor durase 18 luni. ‘Wagner a avut parte de o viata foarte productiva in Elvesi, iar regele a continuat s2l sprijine gi stl sustina Goce] Oo dames cel octet reise struirea unui teatru magnific la Bayreuth, pentru repre- zentarea operelor wagneriene, si a fost de fata la prima reprezentatie integrala a ciclului Jnelului, care a durat patru zile consecutiv in august 1876; era prima art Gand cei doi se revedeau dupa opt ani. La finalul celei de a patra opere, monarhul cel retras a fost convins si se ridice in picioare si sa se arate publicului in loja regala pentru a se alatura ovatilor care se revarsau asupra lui Wagner. aaa cere nerf perce Venetia pe 13 februarie 1883, Ludovic a declarat: ,Tru- pul lui Wagner imi apartine’, sia poruncit sa fie trans- portat la Bayreuth pencru inmormancare. ,Eu am fost cel dintai care a recunoscut artistul pe care il pl acum lumea intreaga, a spus el; si tor eu am fost ace! care Ia salvat pentru a- reda lumii.”bilitate psihica. Momentele de calm si buna dispozi- sie crau urmate de erize necontrolate de furie Poruncea ca slujitorii nesupusi st fie biciuiti, rorcu- raji, inchisi, exilagi in America sau chiar decapitati, dar nu dadea vreun semn de surprindere sau nemul- jumire cand ordinele nu fi erau duse la indeplinire Dupa ce isi piercea cumpatul si lovea vreun servitor, regele incerca sa-si rascumpere gescul oferind daruri scumpe sau bani. Gras si neglijent in vestimentatie, incerca uncori sa-si reinvie frumusetea pierduea anga- jind frizeri pentru ai ondula pairul. Nimeni nu se putea apropia la mai mule de 45 de centimetti de el sau si vadi ce mananca, Un ascensor de serviciu ii fusese instalat in dormitor, astfel ca mesele si-i poata fi servite fara sa fie nevoit sa vada pe cineva. In cele din urma, a ajuns sa-si strige poruncile din spatele usilor inchise si si comunice cu propriit minist Pe care-i numea ,gloata*, ,haimanale si ,paraziti® — doar in scris. Documentele oficiale ramaneau ne- semnate sau erau pierdute, Intun moment de luci- In timpul plimbarii pe malul lacului din apropierea castelului Berg, a incereat oare doctoral Gudden st impiedice tentativa deinec a regelui? Regele nebun 79 ditate, regele a marturisit: ,Nu ag fi ministrul meu pentru nimic in lume!“ Calatoriile cu servitorii sub clar de luna se inche- ja adesea cu picnicuri, chiar daca pamantul era acoperit de zapada, iar jocurile de copii se prelun- geau pana in zori, lar daca vremea proasta ducea la intreruperea vreuneia dintre excursiile sale nocturne, Impreuna cu escorta sa profita de ospitalicatea yara- nilor uimigi. Cand pleca de la sau se intorcea la Lin- dethof, Ludovie imbratisa cu pasiune un anumic sealp; in timpul plimbatilor, se pleca in faya unui co- pac anume i saluta politicos un gard viu. Erau voci pe care numai el le auzea si conversagii amuzante pe care le purta cu el insusi. Conspirapia de inlocuire a lui Ludovic La incepucul anului 1886, necesitatea de a-l inlocui pe regele or mai nebun devenise evidenta. Exista insa © problema serioasé in ceea ce privea succesiu- nea, In timpul rizboiului franco-prusian, prinyul Outo incepuse sa dea semne de nebunie, ,Se poarta ca un lunatic, scria Ludovic despre fratele sau mai tana, se strimba ingrozitos, latra ca un cdine si cate- daca spune cele mai indecente lucruris dupa care pentru 0 vreme se poarta din nou normal.“ In 1875 ‘Octo fusese declarat nebun incurabil si internat. Decisi, ministrit au hotarat 52-1 faca pe Otto rege cu numele; puterca reala avea sa fie deyinuta de uunchiul regelui, in varsta de 65 de ani, pringul L pold, in calitare de regent. Mai intai insa trebuia in- Incurat Ludovic. Pentru aceasta, au apelat la renumi- tul psihiatru dr. Gudden, care a fost convins si-s asume ceea ce el numea ,dureroasa sarcina* de a-l declara pe regele Bavarici nebun.80 -Morti in imprejurdri suspecte Dupa ce a adunat marturii de la slujitori din trecut gi din acel moment ai casei regale, doctorul Gudden a de- pus la data de 8 iunie 1886 un raport de 19 pag ~Maiestatca Sa se fla intr-un stadiu avansat de debilita- te mintala", era concluzia doctorului Gudden; boala lu strebuie declarata incurabila si este de asteprat o agrava- re a deficiengelor sale psihice". Cum aceasta stare se va prelungi pana la sfirsitul zlelor sale, ,Maiestatea Sa tre- buie considerata incapabila de a mai guverna regacul”. Doctorul Gudden nu La examinat niciodata perso- nal pe rege, aparent mulpumindirse 2 adune informer ‘ii la mana a doua. Marturile favorabile au fost ignora- te, cc erau gi servitori care au atestat bunatatea regelui. Prinerefarani, a rimas o figuri indrigita, chiar daca in- trucitva ciudata, Existau doua suflete distincte in piep- tul lui Ludovic, seria cu iste un curtean, ,sufletul unui tiran si sufletul unui copil*. Cand i s-a prezentat cancelarului Bismarck un exemplar din necrugatorul ra- port al lui Gudden, acesta Ia expediat ca reprezentand _scorocire in cosul de hardi si dulapurile regelui“. Farsa arestarii Pe data de 9 iunie, spre miezul noptii, 0 comisie con- dusa de ministrul de Externe baronul von Crailsheim a sosit la castelul Hohenschwangau pentru 2-1 infor- ma pe Ludovic de inlaturarea de pe tron. Afland ca regele se afla la castelul sau de basm din apropiere, Neuschwanstein, membrii comisiei au decis sa ama- ne neplacuta misiune pana a doua zi dimineara. Asa ca s-au agezat la o cina aleatuita din sapre feluri de mancare si stropita cu 40 de litri de bere si 10 sticle de sampanie, dupa care s-au dus la culcare. La ora trei dimineaja, baronul von Crailsheim i-a trezit pe colegii sai din comisie. Un vizitiu pe nume ‘Osterholzer se furisase din castel si se banuia ca porni- se spre Neuschwanstein pentru a-I preveni pe Ludovic de arestarea iminenta. Pe intuneric si 0 ploaie toren- siala, comisarii au pornit-o pe drumul serpuit ce du- cea la resedinta regelui — dar la poarta au fost intam- pinagi de un poliist care le-a oprit intrarea, In mo- mentul in care un grup de farani devotati lui Ludovic facut aparitia $i a inceput si-i ameninge pe mem- ‘omisici, acestia s-au retras la Hohenschwangau. Nici nu apucasera sa ajunga la castelul in care se credeau in siguranta, cand au fost arestati si siliqi sa se intoarca la Neuschwanstein, unde au fost inchisi in camere separate. Li s-a comunicat ca regele, ma- nat, daduse ordin sa fic omorati. Spre pranz, furia monarhului se transformase in re- semnare; membrii comisici au fost eliberati si s-au in- dreprat in mare graba spre Miinchen. Ce sa faca acum, la intrebat Ludovic pe un curtean credincios. AA fost sfatuit si ceari sprijinul poporului, facandu-si aparitia in public in capitala, sau sa fuga peste grania bri in Austria. Regele insa a cerut otrava, iar cand a fost refuzat, a cerut cheile curnului. Prefera moartea prin inec, a dedlarat Ludovic, caci nu Far fi desfigurat arat de mult ca varianta aruncarii din turn. Speriat, sluji- torul ia spus ca de fapr cheile turnului se pierdusera. Ludovic a cerut coniac si sampanie sia inceput sa bea. O a doua comisie, de data aceasta condusi de docto- rul Gudden, a sosi la resedinga din mungia regelui in zorii2ilei de 12 iunie. Cu ajurorul unui servitor, Lu- dovic a fost ademenit spre scara turnului, unde a fost prins de infirmierii de la ospiciul din Miinchen. ,Ma- iestatea Voastra, i-a spus doctorul, ,misiunea pe care tre- buie sa o indeplinesc in acest moment este cea mai tris- ca din viata mea." Din cauza stati sale psihice, Ludovic urma sa fie inlocuit de pringul Luiepold si pus sub paza in castelul Berg. ,Cum pori st ma declari nebun fara sa ma consulti mai intai?, a intrebat regele. ,Nu era ne voie de nici un consult’, a raspuns doctorul Gudden, Ginand cont de nenumaratcle doveri pe care le adunase. Sfirsitul domniei In jurul orei patru dimineata, regele, de 0 paloare ca- ddaverica, s-a luat ramas-bun de la slujitori sai credin- ciosi de la Neuschwanstein si s-a urcat intr-o trasurd careia ii fusesera scoase clangele dinspre interior ale portierelor. Afar in fata si in spate, stateau infirmie- ospiciului. O teasura preceda si o alta urma caleas- cca rgala pe drumul de opt ore pana la castelul Berg. Palacul de pe malul lacului fusese transformat intr-o {nchisoare regala, cu bare de fier la ferestrele apartamen- telor lui Ludovic si vizoare instalate la usi. Ludovie sa comportat calm si s-a retras dupa prinz, cerand sa fie trecit ca de obicei la mieaul noprii. Ordinul i-a fost ins igor si rege pea iat Im moment cind s-a trezit spre zori. Desi nu i se permisese si participe Ta slujba de duminiea, dociral Gudden a fost de acord sa il insoteasca intr-o plimbare mai earziu in cursul dimineyis doi infirmicsi fi urmau discret la dis- tanta. Doctorul Gudden era atat de mulgumit de pa- cientul sau, incat la a doua plimbare, dupa-amiaza, sa lipsit de acestia. $-a dovedie insa afi o greseala fatal. ‘Cum nu a existat nici un martor la moartea lui Ludovic si a docrorului Gudden, povestea adevaraca rou va fi cunoscuta niciodata. Cel putin unul dintre biografii regelui a ajuns la concluzia ca Ludovic La ucis pe psihiatru, iar apoi s-a sinucis; departe de a fi nnebun, regele a ingeles c& viitorul nu ii rezerva decat, fo viata in dizgratie si detentie. Unul dintre contem- poranii sai se pare ca era de acceasi parere. Auzind de moartea varului sau, imparateasa Elisabeta a Aus- ttiei a declarat cu tristeye: »Regele nu era nebun; era doar un excentric care traia intr-o lume a visurilor. Ar fi putut sa fie tratac cu mai multa blandere si ast- fel s-ar fi evitat un sfarsic atat de tragic."Moarte la Ndola 81 Moarte la Ndola Intre fortele Natiunilor Unite si mercenarii din Katanga, provincia secesionista 4 Congoului, au izhuenit lupte, fiind necesara interventia personala a secretarului-general Dag Hammarskjild. Misiunea sa de pace s-a incheiat cu un accident fatal. Zn 1960, Organizatia Natiunilor timp violenga. La 5 iulic, trupele congoleze I Unite a avut de facut fata celei mai din capitala Leopoldville s-au razvratt mari provocari din cei 15 ani de impotriva ofiterilor belgieni. Cand re- \ volta a cuprins si orase importante \) din alte provincii, crupele belgiene Vy au intervenit pentru a proteja popu- layia alba. Pe 1 iulie, Motses Chom- be, conducatorul provinciei Katan- ga cu bogatii minerale deosebite, a anunfat secesiunea declarand terito- L riul respectiv stat independent. Pentru Practic nu avusesera loc nici un fel de pregatiri pentru independenga fostei colonii belgiene, declaraca pe \\ : Gand exista: intampinarea rizboiului 4 Republica Congo (Zairul de astazi) devenita independenca. V { data de 30 iunie, In urma protestelor anticoloniale din anul precedent, Bel- gia facuse preparative rapide pentruase = == a restabili ordinea, Kasavubu si Lumum- retrage. Ca rezultat al alege- ba au cerut sprijinul Natiuni- rilor din mai, noul guvern lor Unite, in rindurile carora avea si fie un parteneriat fra- ‘Congo tocmai fusese admis. re presedintele Joseph In aprilie 1953, cand diplo- Kasavubu_ si rivalul sau, matul suedez in varsta de 47 prim-ministrul Patrice Lu- de ani Dag Hammarskjéld a mumba. Intr-o ara de cel putin trei ori mai mare decat ‘Texasul, cu o populatie de aproximativ 30 de milioane, nu exista nici macar un sin- gur doctor, inginer sau func- fionar cu studii superioare de origine afticana; ofiterii din armata erau si ei tot bel- gieni. Intr-un discurs indraz~ net tinut de ziua indepe dengei, Lumumba a amintit Belgici ca poporul sau a avut barjocuri, insul- ince dimineara, la pring si seara, pentru ca exam negri®. Cu toate aces- tea nu exista 0 constiinga na- sionala la nivelul populariei republiciisloialicayile erau in fost ales al doilea seeretar-ge- eral al Nariunilor Unite, doar patru state afficane erau membre ale organismmului in- ternational. La sfarsicul anului 1960 — pe masura ce Euro- pa renunga fa controlul colo- nial asupra continencului — numarul lor se ridicase la 26. In afara_vesnicul tensionat Orient Mijlociu, — pentru Hammarskjéld nu exista pro- blema mai presanta decat Aftica. Criza din Congo avea sa impuna o reevaluare majo- ia rolului jucat de Nagiunile Unite in relatile internationa- Je, stl aduca pe Hammars- Kjéld in conflict direct cu Uniunea Sovietica si in final primul rand tribale. sacl coste pe acesta viata. Nu a fost de mirare ca in Ultima fotografie: Dag Hammarskjéld (centru) Convocand in seara zilei de acest mediu ostil si tensionat pplecind de la Leopoldville spre Ndola, 13 iulie Consiliul de Securita- a izbucnit nu peste mult la 17 septembrie 1961. te, Hammarskjold a solicirat82 Morti in imprejurdri suspecte tun raspuns rapid la cererea Congoului. Uniunea Sovie- tica dorea condamnarea ag-zisei agresiuni a Belgcis Franta, Marea Britanie si Statele Unite au prorestac la critica adusa aliatului lor din NATO. Totusi, pana la ora 3:25 dimineata, in ziua de 14 iulie, Consilul de Se- uitate a adoptat 0 hotarire de compromis ce ti didea secretarului-general dreprul de a cere retragerea trupelor belgiene si de a trimice in Congo forge ale Natiunilor Unite, Pana dimincaea planul si fusese pus in aplicare. ‘Anterior, Hammarskj6ld luase deja decizia de a cere intai sprijin militar altor state afticane, astfel incat in cinci zile putea raporta ca un contingent de 3 500 de ‘oameni din Tunisia, Ghana, Maroc si Etiopia ajunse- sera la Leopoldville si ocupasera pozigit in toata fara. Sub foc inerucigat Sosirea trupelor Natiunilor Unite in Congo nu a re~ zolvatcriza si nici nu a pus capat problemelor cu care era confruntat Hammarskjéld la sediul ONU din New York. La 5 septembrie, Kasavubu la destieuit pe Lumumba, care a anuntat imediat ca il demie pe presedinee. Seful statului-major al armatei, Joseph In dreapta, secretarul-general Hammarskjéld inspecteaza trupele ONU din Congo; sus, scene de luptat in feamancata para africana. Mobutu, a intervenit in disputa, preluand puterea ‘Una dinere primele sale actiuni a fost s& expulzeze ambasadele fostului bloc comunist, suspectandu-le de amestec in treburile interne al Congoului. Desi Kasavubui si-a pastrat titulacura de sef af guvernului, Lumumba a fost arestat, predat dusmanilor sai din Katanga sila incepucul anului 1961 ucis in chip bes- tial, Inere simp, Chombe isi continua lupta sfidatoare de secesiune si a inceput si inroleze mercenari euro- peni care s8 lupte pentru independenga Katanga ‘Adunarea Generala a Nasiunilor Unite care sa intru- ni la New York pe 20 septembrie a reunit 57 de mi- nigtri de externe si 23 de sefi de stat — inclusiv prese- dintcle Dwight D. Eisenhower, prim-ministrul britanic Harold Macmillan, Jawaharlal Nehru al Indiei, Fidel ‘Castro al Cubei si Nikita Hrusciov al Uniunii Sovieti- ce. Liderul sovietic a acuzat fostele puteti coloniale ci wisi rezolvau treburile murdare din Congo cu concursul Secretarului-general" si a propus st se renunce la rolulpe care il indeplinea Hammarskjéld. Acesta urma st fie Inlocuit cu un executiv format din tei persoane, sau 0 sroike, reprezentand Estul comunist, Vestul capitalist si state neutre. In replica, Hammarskjéld a declarat so- Jemn ca nu pleaca din postul pe care-| deginea — de- claratie pentru care a fost ovationat la scena deschisa in Adunarca Generala. Dar spre sfirgtul anului, secreta- rul-general, tot mai impovarat, isi asemuia intrucitva misiunea cu ,incercarea de a rezista in faya unei avalan- se; sii regulile:scapa de schiuri, nu incerca st opui re schimb lasi-te purtat la suprafata 2aperi, si spera in interventia unui salvamontist. Pe 17 februarie 1961, Consiliul de Securitate a confirmat mandatul lui Hammarskjéld de preintam- pinare a razboiului civil din Congo, iar in vara res- pectiva guvernul de coalitie din Leopoldville a reusic sa reuneasca toate facriunile — cu exceptia norabila a lui Moises Chombe. Independenta Karangai era in- tr-o oarecare masura sprijinita de Belgia, Franta, Ma- rea Britanie, Statele Unite si protectoratul britanic al Rhodesici de Nord invecinat (Zambia de astazi). La sfarsicul lui august, cu un contingent de trupe ONU numarand aproximativ 16000 de soldati Hammarskjéld a decis sa treaca la masuti ferme, auto- rizand incercuirea mercenarilor europeni din Katanga ‘si cucerirea unor puncte-cheie in capitala provincial Blisabethville. Era acum randul Occidentului s-l ata- ce pe secretarul-general, acuzandu-l de simpatii proco- muniste si atitudini antioccidentale. La data de 12 septembrie, dupa ce ia marturisit unui coleg de la Na- tiunile Unite ca avea de gind sa demisioneze dact nu reusea s@ solutioneze problema Katangai, Hammar- skjéld a parasit New York-ul in directia Leopoldvill. Intalnivea eu Chombe In momentul cand sccretarul-general sosea la Congo a doua zi, luptele dintre trupele ONU si mercenarii din Katanga izbucnisera deja, iar Chombe disparuse peste granita in Rhodesia de Nord. Convins fiind ca doar interventia sa personala ar fi putut sil castige de partea sa pe liderul secesionist, Hammarskjéld s-a oferie sa-1 intalneasca pe Chombe la Ndola, in ime- diata apropiere a graniei. Diplomatul britanic lordul Landsdowne fusese tri mis inainte cu un DC-4, aparat cu care se deplasa se- cretarul-general, asa cd acesta s-a decis sa foloseasca un DC-6B mai rapid, numit Albertina, care tocmai sosise de la Blisabethville. Probabil Hammarskj6ld nu stia c@ avionul fusese atins de o rafala de mitaliera cind decolase din Katanga. Desi fusese reparat, rimasese nepazit vreme de patru ore inainte ca Hammarskjéld, impreuna cu un grup de noua delegat, st decoleze cu putin inainte de ora 5, in dupa-amiaza de duminica 17 septembrie. Penutu a evita Katanga, Albertina s-a Moarte la Ndola 83 Lumumba: Nationalist african Arestarea lui Patrice Lumumba de catre adversaii sti politiciin decembrie 1960 si moartea sala inceputul anului urmator au facut din el un martial nayiona- lismului african. Spre deosebire de rivalii sti poitict Joseph Kasavubu si Moises Chombe, care erau repre- See ee eee eee sprijinul regiunilor lor de bastina, Lumumba facea parte diner-un trib congolez mai mic, ceea ce si ex- plica pledoara sa pentru un stat unificat pureric. Nascut in 1925 si educat la 0 scoala de misionari pprotestanti, Lumumba a lucrat ca Functionar la post, ccontabil si ziarst cu jumatate norma. La varsta de 30 de ani sa alacurat miscarii sindicale si a inceput sa arate interes pentru politica. In 1958 a sprijnit fon area Miscarii Nayionale Congoleze sia participat la ‘ conferinga panafticana in Ghana, unde a Tnclnit li- deri care militau pentru independenta altor colonii ceuropene. In anul urmator a fost arestat de autortati- Te belgiene pentru inctare la revolta, dar a fost elibe- sat pentru a participa lao intrunite la Bruxelles lain ceputul anului 1960, care avea st faciliteze declararea independentei Congo-ului pe data de 30 iunie. Cum. prtidul sau fusese victorios in alegerile din mai, Lu- ‘mumba a fost numie prim-ministr, find inst nevoie si imparta puterea cu Kasavubu. Cand forgele ONU nu au reusit si actioneze ou destula rapiditate pentru a pune capat miscirii de secesiune a Katangai, Lumumba a cerut sprijinul Uniunii Sovietice — un gest cate i-a atras demiterea de catre Kasavubu. Seapind de sub ,protectia" sub care fusese pus la Leopoldville el a ciuat si ia legi- tura cu suporterii sai din interior, dar a fost prins si predat secesionistilor din Katanga (sus)- Moartea lui Lumumba, in care 2 fost implicat Chombe, a fost confirmata in februarie 1961. In memoria condu- catorului affican cis, Uniunea Sovietica a fondat la Moscova Universitatea prieteniei intre popoare Patrice Lumumba",84 Morti in émprejurari suspecte indreptat spre est, apoi spre sud, peste lacul Tanganyi- ea, in directia Rhodesiei de Nord. Vesti socante din Africa ‘Dupa stirea eronata aparuta in edigia de luni a ziaru- lui The New York Times, conform careia secretarul- general s-ar fi intalnit cu Chombe la Ndola, acelasi Cotidian titra cu litere de-o schioapa, marti 19 sep- tembric: ,Hammarskjéld moare intr-un accident de avion in Aftica; Kennedy pleaca la ONU pentru cri- za de succesiune." Presedintele a promis sprijinul Americii in transformarea Nariunilor Unite intr-un ninstrument eficace de asigurare a pacii, ceea ce fuse- se marea ambitie a lui Dag Hammarskjéld*. Detalile despre accident au ajuns si fie cunoscute cu greu. Dupa patru ore de zbor fara nici o legatura radio, Albertina a comunicat ca va ateriza la Ndola la ora 12:35 a.m. in ziua de 18 septembrie. La zece mi- rnute dupa miezul nop¢ii transmitea ca luminile pistei de aterizare se puteau vedea si incepuse coborarea. Dupa ce a trecut pe deasupra aerodromului la o inalti- me de aproximativ 600 de metti, cu luminile de sem- nalizare aprinse si trenul de aterizare coborit, Albertina a zburat mai departe pentru a efectua o manevra de intoarcere obligatorie. Avionul nu s-a mai intors. REPUBLICA { CENTRAFRICANA ~'s, SUDAN , Bi Tea TANZANIA acu Tanganna Epava nu a fost gasita decat a doua zi dupa-amiaza, la 14 kilometti discanga de aeroport. Dupa toate pro- babilitarile, aparacul, aflandu-se la o inalkime prea joasa, atinsese varfurile copacilor, se prabusise si fuse- se cuprins de flaca. Tori cei sase membri ai echipa- jului si opt oficiali ai Nayiunilor Unite au mutit, ma- joritatea carbonizagi pe scaunele avionului. Doi din- te pasageri fusesera aruncari in afara aparatului: un ofiter responsabil cu securitatea al ONU, sergentul Harry Julien, descoperie inca in viaga, dar cu rani ata de grave, incat avea st moara cinci zile mai carzius si Dag Hammarskjéld, decedat in urma unor rani mul- tiple, dar neatins de incendiu, Secretarul-general nu. a mai supraviewuit deca pugin timp dupa accident; jn mana strangea un smoc de iarba smuls in agonie. Intrebari ramase fara raspuns Asa cum se intimpla adesea in cazul unor morti su- bite ale personalitatilor publice, au inceput sa circule tot felul de speculagii despre accidentul aviatic. Se- cretarul-general avea multi adversari in eforcurile de a stopa secesiunea din Katanga, printre acestia nu- marindu-se britanicii din Rhodesia de Nord, pentru care Chombe si mercenarii lui reprezentau un bas- tion in calea nationalismului african. URSS ceruse si Ultimul zbor al lui Hammarsjld: de la Leopoldvilte, avionul Natiunilor Unite a indreptat spre est n directa lacului Tanganyika, apoi spre sud, catre Ndola in Rhodesia de Nord. Resturile epavei Albertinei zac imprastiate in padurea de linga Ndola, unde sa prabusit la scurt timp dupa miccul nopyi la 18 septembrie 1961. TA aaMoarte la Ndola 85 Uciderea lui Olof Palme Olof Palme, popularul prim-minis- au al Suediei sé lider al migcarit in ternarionale pentru dezarmare, a fost Jimpuscat moral in timp ce iesea de la un cinematograf din Stockholm im- preuna cu sotia sa, Lisbet; un al doilea glont a atins usor spatele doamnei Palme, Trei ani mai tarziu, Carl Gus- tay Christer Pettersson, un vagabond fn varsea de 42 de ani, cu o viatt mar- cau de consum de droguri si alcool, violenta criminal si cratament psihia- tric obligatoriu, a fost acuzat oficial de uuciderea lui Palme. Nimeni nu a vizut de unde sau tras gloantele, desi mai multi mareori — inclusiv doamna Palme — au ates tat prezenta lui Percersson la locul cri- mei. Dar dupa interogatorile prelimi- rare, acesta a fost eliberat, deoarece Pesala alecipeoet eal ‘Vreme de mai mule de un an autorita- j: seara zilei de 28 febmuarie 1986, Lumea indolia se aduna la local sacoperitde flor i inerzs acerulu de pe strada din Stockholm unde Olof Palme 1 fst impuscat marca in 1986, tile suedeze au condus cercetarile por- ence eet sese un mobil politic. Cum nu sa pu- tut descoperi nimic in acest sens, poli- tia La caurat din nou pe Pettersson si Jn decembrie 1988 acesta a fost ares- tat. In urma vizionarii unei videocase- te, doamna Palme La identificat pe Petcersson ca posibilul autor al crimei. Chil, ochii si privtea aceea ingro- Zitoare sunc aceleasi.” La 28 iulie 1989, bazndu-se in principal pe marturia doamnei Palme, tribunatul 1a gasit vinovat. Sase juragi neprofesionisti au votat pentru con- damnare; cei doi judecatori de profesie au votat pentru achitare. In luna oc- tombrie, curtea de apel anula condam- narea sil elibera pe Pettersson, Cum doamna Palme declarase ca era sigura Pettersson era ucigasul, experi juc ridiei au atras atengia c& ea nu mai pu- tea depune marcurie vreodata impotri- ‘va unui alt suspect in acest caz. cea deschis inlocuirea sa la ONU; iar alte puteri occi- dentale [-au acuzat de atitudini procom ‘Comisia de ancheta a ajuns la conch cau doveri care sa conduca la iporeza unui sabotaj, atac sau a unei defectiuni tehnice — desi nici una dintre cele tei variante nu putea fi ignorata. In mod ciudat, relatarile bastinasilor allay la sol au fost considerate ca lipsite de credibilicace si neluate in seam’. Si rorusi acesti martori povesteau cum au vazut doua avioane, uun aparat mic urmarind un alcul mai mare, acesta din uurma prabusinduse sub rafala unei arme de foc O eventuala sinucidere? La cagiva ani dupa moartea lui Hammarskjéld, a fost lansata o ipoteza bizara: mahnit de esecul eforcurilor sale de instaurare a pacii si frustrat de opozitia cres- anda pe care o avea de infruntar in cadrul Nariunilor Unite, secretarul-general se sinucisese. Cu arma in- dreptata spre capul capitanului, La obligat pe acesta si faca 0 manevra de diversiune deasupra aeroportului din Ndola, cea ce a dus la prabusirea aparatului, In sprijinul acestei variante fanteriste se spune c& ar fi fost aduse urmatoarele probe: un manuscrs lasat in apartamentul sau din New York, cu instructiuni de a f dat publicitagii numai dupa moartea sa; un testament facut cu putin timp inainte de plecarea spre Congos si ultima sa lectura, lsat pe noptiera din camera de hotel din Leopoldville — lucrarea clasica de religie a lui Thomas a Kempis De imitatione Christi scrisa in sccolul al XV-lea, intre paginile careia fusese lasat un exemplar din jurimaneul depus de Hammarskjéld la preluarea functiei de secretar-general Dar contraargument Ia aceasta ipoteza este faprul ca Hammarskjéld isi facuse testamentul cu multi ani inainte de accident si nu si-l modificase inainte de plecarea de la New York. Manuscrisul, un fel de jur- nal spiritual la care incepuse si lucreze de prin 1956, a fost publicat sub tical Markingsin 1964 si dezvalu- ia un om dedicat religiei, poeziei i serviciului public — si nu gata sa sacrifice 15 alte vieti pentru a se sinucide, Isi luase cu el in avion o carte pe care o tra- ducea din germana in suedeza, 0 camasa de schimb gi periusa de dinti, obiecte de care este putin probabil Gi ar fi avut nevoie daca intentiona sis ia viata, Omagiu postum La 19 septembrie s-a convocat la New York Adunarea Generala a ONU. La dreapta presedintelui Adunarii se afla scaunul gol al secretarului-general. Dupi. un moment de reculegere, un membru al Natiunilor Unite a luat cuvantul: ,Niciodata nu a fost un minut atit de lung, 0 tacere atit de deplina sau un scaun ata de gol." In luna urmatoare lui Dag Hammarskjéld i se decema postum premiul Nobel pentru pace.86 © Morti in imprejurari suspecte Ucis intr-o incdierare O cearta iscara de nota de plata dupa o zi de petrecere la un han englezesc s-a sfarsit cu moartea lui Christopher Marlowe, dramaturgul cel mai promitator al Angli sfersitulué de secol al XVI-lea. Povestea adevirata, precum ne arata documentele descoperite dupa mai mult de trei secole, se pare cat este mult mai interesanta si complicata. barbati se intalnesc intr-o dimineaya de mier- curi pentru a manca, bea si sporovai la un han apartinand vaduvei Eleanor Bull din Deptford, sat situat la aproximativ cinci kilometri sud-est de ras, pe malul celalale al Tamisei. Ciudatul cvartet era format din Ingram Frizer, un escroc aflat in permanente litigii din cauza\viclesugurilor sal jolas Skeres, complicele frecvent al lui Frizer Robert Poley, un agent secret guvernamental, cu caracter indoielnic si dezagreabil; si Christopher Marlowe, care la numai 29 de ani era considerat unul dintre dramaturgii de frun- te ai Anglici. Data este 30 mai 1593. Dupa o scurta plimbare de dupa-amiaza, cei pacru reincep si. palavrageasca si sa bea. Mai carziu, dupa cina, intre Frizer si Marlowe iebucneste © cearta in lega- ura cu nota de placa — ri- dicata, se pare, dupa o astfel de zi de chef prelungic. Amandoi martorii, Skeres si Poley, au fost de acord ca Marlowe fusese cel care in- cepuse gilceava, insfacand pumnalul lui Frizer si na- pustindu-se asupra lui fara motiv. Dupa ce s-a ales cu doua taicturi la cap, Frizer reuseste sa recupereze arma de la Marlowe si isi injun- ghie adversarul infierbantat deasupra ochiului drept. Tanarul dramaturg se pri- buseste fara suflare. a f timp ce la Londra ciuma face ravagii, pacru O placa comemoratea de la colegiul Corpus Christi din Cambridge evocd figura unui celebru absolvent, dramarirgul mort inainte de vreme. Sunt chemate garzile si spre dimineaga soseste gi procurorul casei regale. Desi Frizer este arestat pen- tru omor, ancheta il absolva curind de fapta sa; in mod evident, crima avusese loc in legitima aparare. Pana la sfarsicul lunii iunie, prizonierul este eliberat. Intre timp, Marlowe esce ingropat la 48 de ore dupa ‘moartea survenita violent. ‘Aceasta versiune oficiala despre sfarsieul subie al tunei cariere promigatoare a fost acceptata ca atare vre- me de peste trei secole. Apoi, in 1925, raportul despre ancheta procurorului a fost gasit intr-o athiva, unde zacuse neluat in seama mai bine de 332 de ani. O lectu- ma atenta a documentului ri- dica mai multe intrebari. De ce a fost Marlowe in- gropat atit de repede? De ce a durat atat de putin anche ta, iar _marcuriile celor doi martori au fost acceptate imediat? A fost incaierarea de Ja han singura explicatie pen- tru cima comisa? Na fost are 0 conspiratie a celor tret sal omoare pe Marlowe? Ra- nile lui Frizer erau, se pare, atat de usoare, incat si le-ar fi putut provoca si singur pen- ‘ru a parea victima unui atac comis la betie. Actionau oare aceste trei personaje dubioase pe cont propriu sau erau ma- Fionetele unui personaj influ- ene? Sa fi existat un plan de lichidare a unui om care stia prea multe? Aceasta_ ultima eventuali- tate trebuie luata serios in consideratie, deoarece acumse stie ca novicele dramaturg ducea o viata dubla, ca agent al serviciului secret al reginei Un tanar grabit Christopher Marlowe s-a nascut in februarie 1564, cu doua luni inainte de cel a carui cariera mai inde- lungara si incununara de succes avea s-o eclipseze att de rapid pe a sa: William Shakespeare. Dar in timp ce Shakespeare eraia inca intr-un anonimat li- nistit la Stratford, Marlowe primea o bursa la cole- giul Corpus Christi din Cambridge si a varsta de 20 de ani isi lua deja licenga. $i-a continuat studiile aici, probabil cu gelul de a deveni pastor anglican. Dar autoritatile de la Cambridge au refuzat la inceput si-l promoveze, privind cu un ochi nefavorabil frec- ventele sale absente de la universitate Epoca de aur a Anglici sub domnia reginei Elisa- beta I (1558-1603) a fost de asemenea o perioada de transformari tumultuoase. Urmind la tron surorii sale vitrege catolice, Maria, Elisabeta a reinstaurat Biscrica Protestanta a Angliei, instituita de tatal lor, Henric al Vill-lea. Aceasta initiativa a atras ura rege- lui Filip al Il-lea al Spaniei, vaduv al Mariei si apara- tor fervent al religiei catolice. Pe vremea cand tana- rul Marlowe era la Cambridge, Anglia se afla sub ameninfarea invaziei spaniole, iar studentit catolici Ucis intr-o incaierare 87 Christopher Marlowe (dreapta) a fost admis a Cambridge cu 0 bursa destinata pregatrii clericilor anglicani. se refugiau in Franta. Sa fi constituit absentele sale un preludiu la o astfel de evadare? Sa fi fost universi- tatea adapost pentru un catolic? In 1587, consiliul privat al Elisabetei a intervenit. Studentul ,in toate intreptinderile sale... actionase cu disciplina si di cretie, aducind astfel bune servicii Maiestacii Sale"; capacitatile nu trebuie sa-i fie puse sub semnul intre- barii ,de catre cei necunoscatori ai treburilor cu care a fost insarcinat*. Cambridge-ul i-a conferit in cele din urma tilul la care aspira La un an dupa parasirea universitagi, a fost jucata prima piesa a lui Marlowe, drama in doua acte Ta- ‘merlan cel Mare. Asa-zisul cleric devenise om al lite- relor. Intr-o cariera ce nu a durat decat sase ani, a scris sase piese de teatru, un lung poem si a tradus din latina. Dar si-a castigat deopotriva o repuatie de ‘om impulsiv si incapasinat, inclinat s1 rezolve dis- putele apeland la forta. In 1589 a fost inchis pentru scurt timp in urma unei incaierari de strada in care fusese ucis un om.88 Morgi in imprejurari suspecte “Tiei ani mai tarziu a fost citat la tribunal deoarece agresase ofieri ai legii. In primavara anului 1593 inst, Marlowe a fost acuzat de un delict mule mai grav Negdndu-l pe Christos Pentru a-si apara regatul de invazia spaniola si tronul de rivala sa catolica, Maria, regina Scotici, Elisabeta sa bazat pe un serviciu secrct elaborat de ingeniosul sau secretar de stat, Sir Francis Walsingham. Chel- tuind deseori din averea proprie, Walsingham folo- sea o rerea de spioni pe care ii infiltrase la Curtile straine cu misiunea de a comunica orice amenintare ce se putea ivi la adresa reginei. Walsingham a fost cal care a descoperit complotul impotriva reginei pus la cale in 1586 de Anthony Babington si a cerut condamnarea $i executarea reginei Scotiei in 1587. Tot el a prevenit-o pe Elisabeta de pregatirile Arma- dei spaniole din acelasi an, implorind-o in zadar sa ia masuri de aparare. Desi, in vara anului 1588, marea floca a lui Filip al lea a fost invinsa de englezi, in primavara lui 1593 © noua ameningare venea dinspre Spania. Cand, la Londra, au inceput sa apara peste noapte afige sediti- ase, consiliul privat a numit 0 comisie de investiga- tie careia i-a acordat dreptul de a patrunde in lo- cuingele particulare pentru a depista activitatile sub- versive. In timpul acestor cercetari, pe 12 mai, comi- sarii au gisic lucrarile lui Thomas Kyd, un ale tanar dramaturg, cu care Marlowe locuise 0 vreme. Nu exista nici un indiciu de tradare in lucrarile lui Ky, insa documentele confiscate contineau afirma- til ce negau originea divina a lui lisus Christos. Era © blasfemie ce se pedepsea cu moartea. Intr-adevar, cu doar cativa ani inainte un tanar de la colegiul Corpus Christi fusesese ars pe rug pentru ca expri- ‘ase asemenea idei. Kyd a negat ct el ar fi fost auto- tul scrierilor, dar — sub tortura — a marturisit ca acestea ii apartineau lui Marlowe. »Marturisirea" lui Kyd a pus serviciul secret intr-o situagie dificila. Timp de ani buni Marlowe fusese angajat ca mesager clandestin pe continent; iar in momentul arestarii lui Kyd era oaspetele lui Thomas Walsingham, tanarul var al lui Sir Francis, la Scad- bury, in Kent, la 20 de kilometri de Londra. La 18 mai, Marlowe a primic la Scadbury o citatie prin care i se cerea sa se prezinte la Londra. Fara st i se spuna de ce era acuzat, a fost eliberat pe causiune, dar i s-a cerut sa ramana la dispozitie pentru explica- Sofie serviciului secret al reginei Elisabeta I, Sir Francis Walsingham (stinga) La angajat pe Christopher Marlowe ca agent pe continent. Ne este exclus ca dramaturgul sa fi fost ucis de alti agenti secret, desi raportul oficial (jos) at hotarat ca moartea sa a fost rezultatul unei incaieraré dintr-un baa.Ucis intr-o ineatierare 89 ea mai faimoasa vietima a retelei servcilor secrete conduse de Sir Francis Walsingham a fost Ma- ria, regina Scotiei. In 1567 aceasta a fost obligata sa abdice in favoarea fiu- Jui sau minor, Facob al VI-lea. In anul lurmator, in urma inabusiriirevoleei ce turma s@ 0 readuca pe tron, s-arefugiat in Anglia cautand prorecria verisoarei sale, Elisabeta 1. fnst regina Angliei, necasatorita si fark urmasi, a privit-o ce peo rival sila scurt timp a pus st fic arestara, Aflaca inca in captivicate 18 ani mai tarziu, Maria a fost impli- cata intr-un comploe ce urmarea asssi- natea Elisaberei si aducerea pe tronul Angliei a unui monarh catolic, in pro- priaci persoana, Conducatorul conspirayiei era un nobil de cara in varsta de 25 de ani, pe nume Anthony Babingion. Educat in secret in religia cacolica, Babington fusese candva paj al temnicerului Ma- tici, contele de Shrewsbury — si pro- Un post-scriptum fatal Maria, regina Scotch, st decapitata deaarece sins despre ‘complocul lui Babington. babil Ia acea vreme ctzuse vietima far- mecelor fiscinantei regine. In vara lui 1586 a inceput sici scrie Mariei de- re plane sae dea o salva dea 0 indeparta pe Elisabeta. Agentii lui Walingham au inereepen corespon- ddenra, dar dupa ce au citie documente- le incriminatori, l-au sigilat la loc si eau ttimis mai departe. La scrisoarea Mariei din 17 iulie, Sir Francis a adau- gat un post-scripeum cerindu-i lui Ba- Bingcon sa precizeze numele celoralyi conspiratori. Unul dintee acesia, un preot pe nume John Ballad, a fost ares tat la 4 august. Sub orcura, Ballard denuntat si pe ceilaltis 10 zile mai eie- iu Babington a fost arestat. La juma- ‘area lui septembrie complot fost judecati, condamnati si executat. Elisabeta avea acum pretextul ne~ cesar pentru a-si elimina prizoniera regala incomoda. Maria a fost si. ca judecara si gasita vinovata de aproba- rea unui complot ce viza inlacurarea reginei. La 8 februarie 1587 a fost executata in marea sala a cascelului Fotheringhay. ti, Douasprezece zile mai tarziu z4cea mort pe po- deaua hanului din Depeford. Omul care stia prea multe Daca Marlowe era vinovat de blasfemie, de ce a fost clibera? De ce nu a fost, asemenea lui Kyd, torturat si silit sa-si recunoasca teribila crima? De ce i sa permis in schimb sa se intalneasca la 30 mai cu aces- te trei personaje suspecte? Se crede ca in serviciul secret al [ui Walsingham inerasera agenti dubli — oameni care pretindeau ca o servesc pe regina, dar care de fapt doreau inlocui- rea ei cu un monath catolic. Printre acestia se numa- a Robert Poley, care fusese inchis in urma complo- tului Babingcon, dar eliberat si reprimic in serviciile secrete. Poate ca Marlowe stia de continuarea activi- tarilor secrete ale lui Poley: sub cortura ar fi putut sa cedeze si sa dezvaluie numele acestuia, precum si ale altora neloiali Elisabetei. Pentru siguranga los, ar fi fost mai bine ca Matlowe sa fie eliminat. Acesta sa fi fost motivul intalnirii de la Deptford? A fost incaie- rarea de la han o crima premeditata? Sau oare Mar- lowe chiar nu a fost victima acelei seri? In 1955 un scriitor pe nume Calvin Hoffman a avansat o tcorie conform carcia conspiratori, inclu- siv Marlowe, ar fi ademenit un marinar oarecare la hanul din Deprford, I-au ucis, iar apoi au inventat povestea mortii lui Marlowe in cimpul incaierarii — dupa care Marlowe si-a luat 0 noua identicate, sub numele de William Shakespeare, petrecandu-si_ur- miatorul sfert de veac scriind picsele de teatru ce i-au adus nemurirea. Desi sfarsitul carierei lui Marlowe coincide cu inceputurile lui Shakespere, oamenii de litere au respins teoria lui Hoffman ca neplauzibila, Nimeni nu va cunoaste vreodata intregul adevar despre disparitia lui Marlowe. Printre contemporanii sai au existat unii care i-au privit moartea ca pe 0 pedeapsa cereasca data unui ateu, blasfemator si ndramacurg scabros*. Posteritatea insa_a deplans ‘moartea sa premacura. In noaptea de 30 mai 1593, literarura engleza a pierduc un mare dramaturg, poa- te unul tor atat de valoros ca Shakespeare. Doar cu un an in urma Shakespeare parasise orasul Stratford pentru Londra, unde piesele sale incepusera sa atta- os publ deve. taceuna din ee, Cam oi ple. ce, scriitorul facea aluzie la moartea tragica a pre- decesorului stu, numind-o ,o mare rifuiala intr-o odaie mica” Dar Marlowe, fara sa stie, si-a scris propriul epitaf in epilogul celei mai faimose opere a sa, Doctor Faus- tus. ,Retezati-i ramura ce-ar fi putut din plin sa ereasca drept." Stins la virsta de 29 de ani, probabil aa lasat nenumarate capodopere nescrise.90 Morti in imprejurari suspecte Destinul unei familii Romanovii condusesert Rusia de mai bine de trei secole, cand revolugia din 1917 a dus la inlaturarea lor, Un an mai tarziu, tarul detronat Nicolae al I-lea si membrii familici sale au fost ucisi cu cruzime. Au reusit totusi unii dintre ei sa scape? tic, Imperiul Rus pornea la rizboi ca aliat al Frantei si Marit Britanii in lupca impotriva Im- periilor German si Austro-Ungar. Insa Primul Razboi Mondial s-a dovedit a fi un dezastru arat pentru Ru- sia, cat si pentru dinastia Romanov, In martie 1917, ‘moartea a milioane de oameni, ara se afla in suferinga. In capitala Sankt Petersburg, lipsa hranei ‘impingea oamenii la revolte, demonstratile studen- testi se alaturau grevelor muncitoresti, iar crupele chemate si restabileasca ordinea se rizvrateau. Somat in mare graba sa se intoarca de pe front, unde preluase personal comanda trupelor imperiale, farului Nicolae al I-lea i s-a prezentat un ultima- tum: abdicarea. In numele sau si al firavului sau fiu in varsta de 12 ani, a renungat la tronul pe care fa- milia sa il detinuse inci din 1613 ,,cu usuringa cu care cineva preda conducerea unui escadron de cava- erie unui nou comandant*, a remarcat profund ui- ‘mit unul dintre ofiterii sai. Torusi, in jurnalul sau, garul si-a exprimat adevaratele sentimente: ,peste tot in jurul meu vad tradare, lastate si duplicitate!* La scurt timp, guvernul provizoriu condus de Aleksandr Kerenski a pus sub arest la domiciliu fosta familie imperiala la Tarskoe Selo, elegantul ansam- blu de palate gi vile din afara oragului Sankt Peters- burg, unde gasisera refugiu departe de realitatile raz- boiului. In afart de rarul Nicolae, de farina Alexan- dra si de fareviciul Alexei, aici se aflau si fiicele lor, marile ducese Olga, Tatiana, Maria si Anastasia, cu varste cuprinse intre 10 si 22 de ani. fi vara lui 1914, cu mandrie, aproape cu bucu- Pentru siguranta — spre Siberia Pe langa umilinga de a se afla sub supraveghere aproape neintrerupta, familia lui Nicolae nu a avut mult de suferit pe durata arestului la Tarskoe Selo. Scapat de povara puteri, fostul tar taia acum lemne, planta legume, isi plimba copiii cu barca sau prin parc, iar serle si le petrecea citind familici. Condu- cator nepriceput si depasit de evenimente, Nicolae Romanov — cum era numit acum — fusese dintot- deauna un familise devorat. $i acest lucru constic se, intr-o oarecare masura, cauza caderii Lui. De mult timp se stia ca Nicolae era de fapt condus de soria sa, Alexandra, printesa nemjoaica pe care 0 luase in casatorie in 1894. Dupa ce au avut patru fiice, au fost extrem de fericigi cand li sa nascut un fiu — Alexei. Bucuria lor s-a transformat insa iner-o suferinga amara in momentul in care copilul s-a do- vedit afi bolnav de hemofilie; cum cea mai mica le- iune ar fi putut atrage dupa sine hemoragii puter- nice, baiatul trebuia supravegheat in permanenta. Dupa 1907, Alexandra si soyul ei au cazut prada influentei sinistrului si depravatului calugar Raspu- tin, pe care il creditau cu vindecarile miraculoase ale nenumaratelor boli de care suferea Alexei. Inst pe 31 decembrie 1916, nobilii rusi, exasperati sinat pe Rasputin — lovitura pe care familia impe- riala a resimtit-o la fel de profund precum abs foryata ce avea sa se petreaca doua luni si ceva mai ‘aeziu. {in vara lui 1917, Kerenski era ingrijorat, pe de parte, din cauza uneltirilor rivalilor sai de stanga, bolsevicii, care doreau sl elimine pe fostul tar, iar pe de alta parte, din cauza monarhistilor inca devo- tagi ce doreau sl salveze pe Nicolae si si-l readuca pe tron, S-a decis astfel si-i trimita pe prizonierii imperiali iner-un loc sigur, la Tobolsk, un oras sibe- rian izolat, la mai mult de 1 500 de kilometri spre est, dincolo de muntii Ural. La 14 august, Nicolae, sotia sa si cei cinci copii, insotiti de 40 de servitori, au pornit de la Tarskoe Selo intr-o calatorie de sase zile cu un tren bine pazit. Cu doua zile inainte fami- lia arestata sarbatorise cea de-a teisprezecea aniver- sare a lui Alexei. »Casa cu destinatie speciala* Avancul revolusionar ce strabatea Rusia a dus a scurt timp la inlacurarea lui Kerenski pe motiv ca ar fi protector al fostei familii imperiale. In noiembrie,bolsevicii au Iuat puterea si au negociat o pace sepa- rata cu. Germania si Austro-Ungaria, semnand in martic 1918 tratatul de la Brest-Litovsk. Princre multele probleme ce il framantau pe noul lider, Via- dimir ici Lenin, se numara si cea a sorgit fostului tar care era acum prizonierul sau. In aprilie 1918, cand Armata Alba — prosarista si adversara a Armatei Rosii bolsevice — inainta spre ‘Tobolsk de-a lungul caii ferate transsiberiene, Lenin a ordonat ca familia sa fie mutata la Ekaterinburg, ‘ras aflat la capacul vestic al liniei ferate. Bolsevicii locali rechizitionasera, pentru Nicolae si familia sa, 0 Destinul unei familii — 91 cladire solid, cu doua etaje, ce apartinuse unui ne- gustor, un anume Ipatiev, pe care au botezat-o cu un rnume de rau augur ,Casa cu destinayie speciala* Etajul inferior era practic un demisol si consta din bucatarie si camari; cele cinci odai de la etaj erau alocate familiei fostului tar, medicului lor personal, Evgheni Botkin, si putinilor servitori care le mai ré- maseseri, Ferita de vazul lumii printr-un gard de Jemn si avand geamurile varuire pentru ca nimeni si ‘nu poata privi inauntru sau in afara, casa era pazita in permanenta, cu strictete, de catte un detasament local de bolsevici. In mare parte constituice din fosti muncitori, garzle se aflau sub comanda lui Aleksandr Avdeey, un om primitiv si betiv care se delecta nu- minducl pe fostul tar yNicolae bautorul de singe". Familia si servitorii primeau cele doua mese zilni- ce inte-o cratiga norma, din care, adesea, garzile se serveau direct peste umerii mesenilor. Fostele mari In 1910, ciind a fost facut, de familie din stinga, tea pte b phaiet casupra lui Nicolae dusese deja la diminuarea puterti Romanovilor. La stinga jarului se afla farina, iar cele tice — (de la stinga), marile ducese Olga, Maria, Sma Tekana i rareviciul, plapandul Alexei, stax in jurul cuplului imperial, Js, bolsevicti casalteaza guvernul in cea de a dowa revolutie din 1917.92 Morti in imprejurari suspecte ducese erau insogite pana si la toaleta, ai carei pereti fusescra acoperiti cu desene obscene reprezentand-o pe mama lor si pe Rasputin. Nicolae a fost amenin- fat de catre Avdeev cu munca silnica in. momencul Ga a protestat timid impotriva acestui tratament umilitor Intre timp, Alexei devenise atat de slabit, incat pentru plimbarea zilnica prin gradina prafuita catal stu trebuia si-l duca in brate pina afara, la scaunul cu rotile. La 50 de ani, lui Nicolae incepeau sa-i apara primele fire albe in barba, dar se imbraca in- totdeauna cu grija intr-o simpla uniforma kaki de soldat. Una dintre garzi a remarcat ca Alexandra avea ,infatisarea si comportamentul unei femei seve- re si arogante". Somatia de la miezul noptit La inceputul lui julie, Avdeev a fost inlocuit cu Iakov Iurovski, seful politiei secrete bolsevice locale. ~Acest specimen imi displace si mai mult", seria Ni- Colac la 10 julie in jurnalul sau. Dupa doua zile conducerea bolsevica de la Moscova a trimis un me- sager cu ordinul de a se lua masuri ca fostul (ar st nu cada in mainile albilor. Promonathistii, carora li se alacurase un detasament ceh numarand 40 000 de oameni, avansau in titm sustinut spre vest, in di- rectia oragului Ekaterinburg, in timp ce rezistenya bolsevica slabea. Laun moment dat, in noaptea de 16 spre 17 iulie 1918, dupa ora douasprezece, Turovski a trezit in- Dupa abdicarea parului in martie 1917, sta familie imperial ar suupraveghere la Tarkoe Selo, in apropierea Sanks Petersburgului Aci Nicolae (al doilea din dreapta) si doua dintreficele sale planteaza o grading. treaga familie, ordondndu-le sa se imbrace si sa co- boare in una din camerele de la parter. Le-a spus ca albii deja luprau pe strazile din Ekaterinburg; afara ti astepta un camion cu motorul ambalat. Au fost adu- se scaune pentru Nicolae, Alexandra §i invalidul Ale- xei, in timp ce doctorul Botkin, cele patru fiice si cei trei servitori au fost lasati sa stea in picioare. Dupa ce a citit o sentinya de condamnare la moarte emisa de bolsevicii locali, lurovski I-a impuscat pe Nicolae in cap — semnal pentru ceilalti membri ai pluronu- lui de executie sa traga in celelalte inte. Cei care au au murit pe loc au fost lichidari rapid prin lovituri de baionera. ‘Cadavrele au fost azvarlite in camion si duse intr-o mina parasica din afara orasului, unde au fost taiace in bucati, stropite cu acid sulfuric si aruncate intr-un put. La 17 iulie conducerea de la Moscova primea un mesaj ciftat de la Ekaterinburg: II informam pe Sverdlov (un colaborator apropiat al lui Lenin) ca in- tueaga familie a sfarsit in acelasi mod ca si capul ci. Oficial, familia a decedat in timpul evacuarii.” Douda anchete Descrierea de mai sus a acestei nopyi fatale se bazeaza pe o ancheta amanuntita realizata de albi, in momen- tul in care au cucerit, o sapeamina mai tarziu, oragulDestinul unei familié Mare ducesa sau impostoare? In seara zlei de 17 februarie 1920, un politsta gasit 0 tinara femeie ce avea in jur de 20 de ani inte-un canal din Berlin, Cum aceasta refuzase st-si dewaluie identi- tarea si si rispunda la orice intrebare despre morivele care pareau si o fi impins la sinucidere, a fost internaca intr-un azil psihiatric sub numele de Frain Un- bekannt (,Domnigoara Necunoscuta). Dupa ce s-a descoperit ca suferea de ,depresie%, ranara a martutisit in cele din urma unei infirmiere cA era marea duces Anastasia, cca mai mica dintre ficcle farului Nicolae al Thea al Rusici i ale sotici acestuia, farina Alexandra. ‘Tanara a spus cera singura din familie care reusise $4 scape masacrului din noaptea de 16 spre 17 iulie 1918 dela Ekaterinburg. insa nu a fost singura cate pretin- dea a fi supravietuitoarea macelulul; aveau sa apara si alte Anastasi,si chiar si un Alexei, care sa ivit in Po- lonia anilor °60 declarind ca inereaga familie reusise s& paraseasca Rusia. Dar povestea femeii salvate de la inec Ja Berlin parea sa fie cea mai plauzibila Uni dintre membri, in mare parte sarcii, ai fostei familiiimperiale rusestiscapaseraintr-un fel sau altul de epurarea bolgevica si triiau in Europa postbelica. Nu tsa ommerods mai bun pentru a descopetadevarata identitace a tinerei femei din Berlin, care acum isi spu- nea Anna Anderson, decat aranjarea unei intalniri cu pretinsele ei rude. Numai doua persoane au fost de acord A reuse oare marea duces Anastasia (forografe din 1914, dreapea, ss) si scape din Rosia? Sicine era Arma Anderson (dreapta, jes) nara care ‘ea facut aparitia 104i de miteriosa la Berlin in 1920? ‘au aceasti propunere: sora lui Nicolae, marea duces ‘Olga, si sora Alexandrei, pringesa Irene a Prusiei, Cand aceste dout matusi nu au sprijinit afirmariile Annei An- derson, etl relor sau stat pe aces poi, Pana in 1928, 12 Romanovi si trei dintre surotile nemfoaice ale Alexandrei au respins-o considerand-o impostoare. ‘insa. Anna Anderson a continuat st aiba sustinato- sii ei. Tatiana Borkin, fica doctorului familie impe- riale care fusese executat impreuna cu acestia, 0 vazu- se ultima data pe Anastasia in timpul arestului de la Tobolsk si credea in povestirea Annei. Unul dintre fii pringesei Irene 2 intocmie o lista de inerebari la care numai Anastasia ar fi putuc réspunde; raspunsu- rile Annei Anderson Iau convins. Mai tarziu mama saa recunoscut ca exista o asemanare izbitoare intre Anastasia pe care si-o amintea si Anna Anderson, Peste cativa ani s-a descoperit ca marea ducesa Olga sovaise inainte de ao respinge pe Anna. Tnvalnirea dincre Olga si tanara care pretindea a fi ne- pata sa Anastasia a avut loc in octombire 1925 intr-un spital din Berlin unde Anna Anderson isi revenea dupa un grav atac de tuberculoza. La despargre, Anna a iz- bucnit in lacrimis marea ducesa a sarutat-o promigan- duri sti scrie: §Nu-mi dau seama de ce, i-a spus Olga ‘unui insoitor, dar inima imi spune ca micitica este Anastasia.” Pana la Craciun vizita a fost urmata de scri- sorile afectuoase ale Olgai. Dupa o petioada de tacere, in fanuarie 1926, a urmac respingerea. Pana in. 2iua mortii ei in 1984, Anna Anderson nu avea si ingeleaga cea determinat aceasta schimbare de atitudine. In cuda publicisii cargi sale, Fu sunt Anastasia, Anna ‘Anderson nu a purut explica convingator evadarea. Re- lararea ef despre cum a supravieyuit nu numai gloanye- lor, dar si baionetelor, precum si despre salvarea ei de

You might also like

• GHIDUL SOLICITANTULUI Pentru Masura 112 - Versiunea 05 Din Octombrie 2011

  

  Document34 pages

  GHIDUL SOLICITANTULUI Pentru Masura 112 - Versiunea 05 Din Octombrie 2011

  Marilena Şerban

  No ratings yet
• Dictionar Medicina

  

  Document48 pages

  Dictionar Medicina

  Florin

  No ratings yet
• Alchimie - Notiuni Generale

  

  Document2 pages

  Alchimie - Notiuni Generale

  Florin

  100% (2)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Secretul Succesului Lui Bill Gates

  

  Document50 pages

  Secretul Succesului Lui Bill Gates

  Florin

  No ratings yet
• Bill Gates - Afaceri Cu Puterea Gandului

  

  Document148 pages

  Bill Gates - Afaceri Cu Puterea Gandului

  Florin

  100% (1)
• Texte Care Au Zguduit Lumea

  

  Document145 pages

  Texte Care Au Zguduit Lumea

  Lucian Musteata

  100% (12)