5.2.

Fundatii
5.2.1. Amenajarea terenului.
Amenajarea terenului de amplasament al viitoarei constructii se compune din mai multe operatii care conduc, n final, la posibilitatea executarii elementelor de constructie din infrastructura. Aceste operatii sau procese sunt de complexitati diferite. Ele pot fi executate n paralel sau pot fi consecutive. Lucrarile de amenajare a terenului de amplasament pot ajunge, n cazul unor constructii de mare amploare, la o pondere considerabila n ceea ce priveste costurile economico-financiare. 5.2.1.1. Lucrari constructiilor. pregatitoare si trasarea

Prin lucrarile pregatitoare se ntelege un grup compact de procese specifice, bine definite, si anume: fixarea cotei pardoselii de la parter, respectiv cota 0.00; curatirea si defrisarea terenului demolarea constructiilor existente pe amplasament n cazul c!nd acestea exista transportul materialelor rezultate obtinerea si definitivarea platformei terenului sistematizat situata la cota -CTS; trasarea sistemului modular de axe: A, ", #, $., %, &, ', ,$..

A. Fixarea cotei 0.00. 1. Printre primele operatii care se executa la nceperea lucrarilor pe santier este fixarea cotei 0.00. 2. #ota 0.00 un reper relativ ales de proiectant nca n primele faze de proiectare. (data ales acest reper ram!ne definitiv pentru ntreaga viata a constructiei. )n raport cu cota 0.00

se defineste n jos infrastructura si deasupra suprastructura. *oate cotele de nivel, at!t n interiorul constructiei, pentru infrastructura si suprastructura, c!t si n exteriorul acesteia, se masoara n raport cu cota 0.00. #otele aflate deasupra sunt pozitive, + a, iar cele aflate sub sunt cote negative, b. 3. Prin definitie, cota pardoselii de la parter a cladirii ce se executa este cota 0.00. Aceasta cota este precizata n proiectul de executie, n plansele n care se reprezinta: planul de situatie, planul de sapatura, planul general de fundatie. #ota 0.00 este exprimata n valori absolute, n metri. 4. Pozitionarea cotei 0.00, precum si verificarea periodica a pozitiei se face cu mijloace topografice. 5. +ixarea pe teren a cotei zero se face cu borne din beton sau din metal pentru lucrari de importanta medie sau deosebita. Pentru lucrari de mai mica importanta se pot folosi tarusi din lemn. 6. "ornele se dispun n locuri special amenajate situate n incinta santierului astfel nc!t sa se poata pastra pe toata durata de executie. )n cazuri deosebite trebuie realizate lucrari speciale de protectie, spre exemplu mprejmuiri. 7. )n cazul n care se alipeste la calcan o constructie noua n raport cu o constructie existenta, legata functional de aceasta, n majoritatea cazurilor se adopta cota 0.00 a cladirii existente. Este recomandabil acest procedeu deoarece n raport cu aceasta cota sunt pozitionate toate elementele de constructii din fundatii si suprastructura. ,n alt aspect important este conectarea retelelor de instalatii interioare la retelele exterioare existente. B. Amenajarea terenului.

1. )n cele mai multe situatii, pe amplasamentul viitoarei constructii se gasesc, la momentul nceperii lucrarilor, diverse materiale depozitate nt!mplator, vegetatie de diferite marimi sau constructii care trebuie demolate. -e aceea terenul de amplasament trebuie pregatit pentru nceperea lucrarilor de trasare a sistemului modular de axe de referinta. 2. (peratiile de curatire, de defrisare, n general de pregatire prealabila a locului pe care se va amplasa viitoarea constructie, constituie lucrarile de amenajare a terenului de amplasament. 3. *oate aceste lucrari sunt nsotite de transportul si depozitarea materialelor rezultate n locuri special pregatite n acest scop. . !"tinerea plat#ormei situata la cota & '(. terenului sistemati$at%

1. -upa curatire terenul de amplasament rezulta denivelat. )n continuare este necesar sa fie adus la o forma c!t mai plana, care sa permita nceperea lucrarilor de sapatura, n vederea trasarii si executarii fundatiilor. )n proiectul de executie trebuie precizata cota acestei platforme de pe care se porneste trasarea sistemului modular de axe. Lucrarile care conduc la obtinerea platformei mentionate sunt lucrari fie numai de sapatura de pamnt, fie numai de umplutura de pamnt, fie de sapatura n unele locuri si de umplutura n altele. Aceste lucrari se numesc lucrari de sistematizare a terenului de amplasament. #ota prevazuta n proiect se numeste cota terenului sistematizat CTS. .ar platforma obtinuta se numeste platforma terenului sistematizat. ). 'rasarea axelor principale ale sistemului mo*ular.

1. Prin trasarea constructiei se ntelege, n principal, trasarea sistemului modular principal de axe. Acest sistem de axe este format din a!e trans"ersale notate n general cu cifre: %, &, ', $ si a!e lon#itudinale notate n general cu litere majuscule: A, ", #, $ *rasarea sistemului modular principal de axe se face cu aparatura topografica. )n monografia Constructii si mediu, Editura /A*0.1 0(/, "ucuresti &223, capitolul %3, Coordonare dimensionala si modulara, sunt precizate principalele aspecte legate de introducerea notiunii de sistem modular de axe de referinta. 2. )n figurile 4.&.%. si 4.&.&.este prezentat procedeul de trasare a sistemului modular de referinta pe platforma terenului sistematizat situata la cota din proiect CTS. 3. )n figura 4.&.%. este reprezentat profilul continuu pe ntregul contur al viitoarei constructii. Axele %5 - 35 si axele A5- #5 sunt materializate prin fire 6cabluri sau s!rme7 si pozitionate pe profilul continuu. Proiectia n plan a acestor fire este tocmai sistemul de axe principal. Axarea pe suprafata terenului se coboara cu firul cu plumb sau cu aparatele topografice. /arcarea pe teren se face cu vopsea. 4. )n figura 4.&.&. se poate vedea trasarea sistemului modular de axe realizata direct pe platforma terenului sistematizat la cota CTS. 5. -upa aceste trasari de axe ncep lucrarile de fundatii, adica sapaturile pe axele de referinta. )n raport cu axarea facuta se marc8eaza sapatura la cotele din proiect. Pe axul " este exemplificata trasarea santului continuu care are latimea n plan .

$i#. %.&.1. 'rofile continue pentru trasarea sistemului de a!e

$i#. %.&.&. (edere )n plan 5.2.1.2 (apaturi si sprijiniri. A. riterii care *etermina sapatura.

1. Studiul #eote*nic. Avizul geote8nic sau studiul geote8nic, care este descris n capitolul urmator, furnizeaza structura stratificarii terenului de amplasament, cota n ad!ncime a terenului bun de fundatie 6stratul geologic pe care se poate aseza talpa fundatiei7, capacitatea portanta a stratului bun de fundare. 9tudiul geote8nic mai precizeaza date despre pozitia n ad!ncime a apei freatice. )n cazul existentei p!nzei de apa freatica pot fi necesare lucrari de eliminare a apei din teren, atunci c!nd executia fundatiilor necesita aceste operatii. 2. Tipul solutiei de fundare. 9olutia de fundare se alege astfel nc!t sa asigure transmiterea ncarcarilor verticale si orizontale provenite din suprastructura terenului de fundare. *ipurile de fundatii diferite sunt prezentate n continuare n capitolul clasificarea fundatiilor. 3. $unctiunile existente n subsol pot influenta configuratia sistemului de fundare prin aspecte particulare cum ar fi: procesele termice cu valori de temperatura mari, configuratiile geometrice speciale determinate de procese te8nologice, regim de functionare dinamic etc. B. (apaturi *easupra p+n$ei *e apa #reatica. 1. 9apaturile se pot executa n taluz vertical, n functie de natura terenului, sau nclinat 6natural7. Aceasta depinde de coeziunea terenului si ad!ncimea la care se face sapatura. 2. Pentru terenurile cu coeziune buna si ad!ncimi de fundare sub & m, sapaturile se pot executa vertical si fara sprijiniri. 3. )n cazul sapaturilor cu ad!ncimi mari, sunt necesare sprijiniri ale malurilor.

4. /ontantii se bat n pam!nt sprijinind taluzul vertical prin intermediul dulapilor orizontali. +ortele de mpingere sunt preluate de spraituri 6elemente orizontale cu rol si de distantieri7. 5. ,neori, n loc de solutia descrisa mai sus, se folosesc ziduri de sprijin. :idurile de sprijin se calculeaza la mpingerea pam!ntului si se verifica la rasturnarea fata de muc8ia fundatiei zidului de sprijin. ,tilizarea zidurilor de sprijin este admisa numai n cazuri speciale si bine justificate. . (apaturi su" p+n$a *e apa #reatica. 1. )n cazul acestor terenuri, sprijinirile se fac pe elemente cu profil special numite palplanse. Palplansele asigura incinta sapaturii mpotriva patrunderii apei. Ele pot fi din lemn, beton armat sau metal. 2. Palplansele din lemn pot avea profil n ;. Ele se nfig n pam!nt realiz!nd astfel un perete continuu care, prin forma profilului si colmatarea acestuia n timp, mpiedica patrunderea apei n incinta. Etansarea se face prin umflarea lemnului n contact cu apa. 3. Palplansele din beton armat si palplansele din metal se pun n opera n acelasi mod. 4. Patrunderea apei este mpiedicata la palplansele din beton armat si metal prin colmatarea rosturilor n timp si de sicanarea patrunderii acesteia, respectiv prin forma profilului. 5. Apa se elimina din interiorul sapaturii cu pompe speciale amplasate pe conturul sapaturii, execut!ndu-se epuismente. Aceste operatii sunt nsa costisitoare. -e aceea se recomanda a nu se evita executarea lucrari sub nivelul apei subterane fara o justificare ntemeiata.

5.2.2. )e#initia si clasi#icarea #un*atiilor.

5.2.2.1. ,ream"ul. 1. +undatiile sunt principalele subsisteme de constructie dispuse n infrastructura. Ele se afla n contact direct cu pam!ntul si anume cu terenul bun de fundare caruia i transmit ncarcarile provenite din suprastructura. 9tudiul geote8nic, care va fi analizat n paragraful urmator, precizeaza caracteristicile fizico-mecanice ale terenului din amplasament, pe baza carora se alcatuiesc si se proiecteaza fundatiile si infrastructura n ansamblu. Aceasta nseamna ca ncarcarile verticale si orizontale de la nivelul talpii de fundatie se transmit terenului bun de fundare stabilit conform avizului geote8nic n limitele capacitatii portante a acestuia. 2. )n alegerea tipului de fundare, precum si a celorlalte date necesare executarii fundatiilor, cum sunt: ad!ncimile de fundare, materialele cu care se realizeaza efectiv fundatiile, clasele de betoane, tipul de otelul beton, termoizolatiile si 8idroizolatiile, trebuie sa se tina seama de mai multe aspecte: #aracteristicile zonei climatice n care se afla amplasamentul #aracteristicile seismice ale amplasamentului #aracteristicile geologice si 8idrologice ale terenului *ipul structurii de rezistenta Particularitatile structurii de rezistenta provenite din conditii locale de conformare, te8nologice, procese termice, medii agresive etc. )ncalzirea deosebita a elementelor din infrastructura n cazul cazanelor de la centralele termice, cazane, cuptoare etc.

Posibilitatea patrunderii apei n subsolul constructiei datorita fluctuatiei anuale a nivelului p!nzei de apa freatica.

5.2.2.2 )e#initia si rolul #un*atiilor. )e#initie$undatiile sunt elemente principale de constructii aflate )n contact direct cu terenul. $undatiile fac parte din infrastructura. +le au rolul de a prelua si transmite terenului de fundare )ncarcarile #ra"itationale si )ncarcarile orizontale transmise de suprastructura. #onditiile de transmitere a ncarcarilor sunt determinate de: conditii geote8nice conditii 8idrologice tipul structurii procese te8nologice specifice etc.

5.2.2.3. (tu*iul geote.nic si sta"ilirea cotei *e #un*are. 9tudiul geote8nic contine rezultatele cercetarii asupra tuturor conditiilor de amplasament, furniz!nd toate datele referitoare la acestea: 1. Conditii climatice < se refera la adncimea eficienta a ciclului )n#*et-dez#*et )n sol, notata cu . )n 0om!nia, dimensiunile afectate de acest ciclu sunt de 2,=>%,& m n functie de zona geografica. #ota de fundatie trebuie sa depaseasca ad!ncimea de ng8et cu minim %2>&2 cm 2. Conditia de stabilitate #enerala a terenului < se refera la alunecarile de teren sau alte de#radari posibile ale acestuia 3. Conditii #eote*nice < se refera la stratificatia terenului pe verticala, n amplasament. 9e precizeaza aici calitatea si

proprietatile fizico-mecanice ale fiecarui strat geologic si se indica acel strat n care se poate funda, numit si strat bun de fundare. 9tudiul geote8nic indica n mod obligatoriu cota de fundare, notata masurata de la terenul natural la care se afla acel strat. +undatiile trebuie ncastrate minim &2 cm n stratul bun de fundare. 4. Conditii *idro-#eolo#ice < se refera la ni"elul apelor freatice 6ce pot fi de suprafata sau de ad!ncime7. 9tudiul geote8nic trebuie sa se refere si la caracteristicile c8imice ale apelor, la agresivitatea acestora, indic!nd si o solutie de principiu pentru protectia fundatiilor. )n studiul geote8nic se mai precizeaza variatia sezoniera si variatia anuala a nivelului apelor freatice 5. Conditii le#ate de zona seismica. 9tudiul indica zona seismica si gradul de protectie antiseismica la care trebuie efectuat calculul seismic al constructiei respective. 9e mai pot indica unele particularitati si conditii ce se vor impune structurii si conformarii de ansamblu a acesteia 6. Conditii le#ate de structura de rezistenta. Acest criteriu se refera la alegerea tipului de fundatie n functie tipul structurii de rezistenta. -esi sistemul de fundare al oricarei structuri de rezistenta are particularitati, se pot preciza unele caracteristici generale. Astfel se pot corela urmatoarele tipuri de structuri cu tipurile de fundatii corespunzatoare lor. pentru structuri realizate cu pereti structurali din beton armat se pot adopta fundatii continue din beton armat, fundatii pe retele de grinzi de fundare, fundatii pe radier general pentru structuri realizate cu pereti structurali din blocuri de zidarie se pot adopta fundatii continue sub ziduri de tip bloc si soclu armat

pentru structuri realizate din st!lpi si grinzi, adica structuri n cadre sunt indicate mai nt!i fundatiile izolate din beton armat de tip bloc si cuzinet armat

7. Conditii le#ate de caracteristicile de a#resi"itate ale terenului sau apei din p!nza freatica, precum si ale proceselor te8nologice: patrunderea apei n incinta constructiei particularitati ale proceselor te8nologice: noxe, medii agresive, sau agresivitatea apelor subterane ncalzirea excesiva a fundatiilor si terenurilor de fundare datorata instalatiilor si ec8ipamentelor din infrastructura utilaje speciale sau configuratii geometrice speciale necesare proceselor te8nologice prevazute n subsol.

5.2.2.4. 'ema *e proiectare. *oate caracteristicile prezentate n cadrul studiului geote8nic, trebuie cuprinse n tema de proiectare. 1. Conditii climatice. 2. Conditia de stabilitate #enerala a terenului. 3. Conditii #eote*nice. 4. Conditii *idro-#eolo#ice. 5. Conditii le#ate de zona seismica. 6. Conditii le#ate de structura de rezistenta. 7. Conditii le#ate de caracteristicile de a#resi"itate ale terenului sau apei din p!nza freatica, )n afara acestor date tema de proiectare mai trebuie sa contina date specifice elaborate de specialitatea ,nstalatii. 5.2.2.5 lasi#icarea #un*atiilor.

1. -upa material.

fundatii din zidarie de piatra fundatii din beton simplu < se folosesc urmatoarele clase de betoane: "# & pentru umpluturi si egalizari "# '.4 pentru fundatii continue, n cazul variatiilor mici de umiditate n sol, la 9 ? P ? 3 etaje "# 4 "# = se folosesc la fundatii continue pentru 9 ? P ? %2 etaje fundatii continue n cazul variatiilor mari de umiditate 6n acest caz este armat7.

fundatie din beton armat - se folosesc urmatoarele clase de betoane: "# %2 "# %4 folosite pentru fundatii elastice, radiere, fundatii pa8ar monolit, cuzineti, retele de grinzi de fundare folosite n conditii speciale c!nd elementele de fundare vin n contact cu apele subterane, fundatii pa8ar prefabricat, fundatii supuse la solicitari importante, fundatii supuse la actiuni dinamice folosit pentru rezistenta si constructiv

(" '=

plase 9*@" 6s!rma trasa metalica7 < folosita pentru rezistenta P# 4& folosit pentru armaturi de rezistenta. 2. -upa adncime. fundatii de suprafata: fundatii continue, rigide, elastice sau izolat elastice fundatii de ad!ncime: fundatii speciale, de c8esoane sau piloti. fundatii deasupra nivelului apelor freatice fundatii sub nivelul 8idrostatic.

3. -upa ni"elul apelor freatice. -

4. -upa tipul structurii si solicitarile impuse de structura fundatiei. fundatii continue sub pereti portanti de zidarie si diafragma fundatii sub st!lpi fundatii tip pa8ar pentru elemente prefabricate 6pa8arul poate fi tip monolit sau prefabricat7 fundatii pe retele de grinzi si grinzi cu reazeme izolate ce nu pot fi ntrerupte de lucrari de canalizare, sau fundatii de utilaje si masini cu caracter special. radier.

5.2.3. Fun*atii *irecte

5.2.3.1. /tape *e reali$are a "locului *e #un*atie. 1. -upa terminarea platformei terenului sistematizat, se face trasarea sistemului modular principal de axe de referinta, fig. 4.&.%. si fig. 4.&.&. )n cazul local al executarii unui sant de fundatie, spre exemplu pentru turnarea blocului de fundatie cu latimea din axul ", fig. 4.&.&, se parcurg etapele a, b, c, d, prezentate n fig. 4.&.'. 2. Prima etapa consta n trasarea pe teren a latimii sapaturii care, n cazul luat ca exemplu, este centrata fata de ax, fig. 4.&.'.a. 3.)n continuare se executa sapatura n sant continuu p!na la prim cota de sapatura, notata cu < #.9.%. fig.4.&.'.b. 4. ,rmatorii min. &2 cm p!na la cota finala de sapatura, notata cu < #.9., trebuie sa se excaveze imediat naintea turnarii betonului din blocul de fundatie. )n acest mod se elimina eventualitatea degradarii terenului de la contactul cu betonul din blocul de fundare, n cazul unor precipitatii abundente sau altor situatii neprevazute.

5. #ota de fundare < #.+., stabilita conform precizarilor de la punctul 4.'.&.&., este identica cu cota de sapatura < #.9. Latimea sapaturii fundare . este identica cu latimea blocului de

6.)n etapa urmatoare se toarna betonul din blocul de fundatie, fig.4.&.'.c. 9e observa ca betonul turnat poate fi realizat n elevatie folosind cofrajul de cca. %2cm peste cota < #.9. Aceasta cota n elevatie a blocului de fundare poate avea diferite valori, n functie de ceea ce este necesar. 7. ,ltima etapa consta n dispunerea stratului de 8idroizolatie la partea superioara a blocului de fundare, n vederea realizarii peretelui de zidarie si a straturilor de pardoseala, fig. 4.&.'.d. 0. 9tabilirea dimensiunilor blocului de fundare se face prin respectarea datelor referitoare la : corelatia dintre dimensiunile sapaturii, latimea si ad!ncimea si dimensiunea minima a de axare a peretelui pe bloc latimea blocului de fundare rezultata din calcul

alte date constructive specifice cu caracter local sau particular n functie de amplasament, de sistemul cladire, de traversarea, strapungerea blocului de fundatie cu elemente de instalatii etc.

5.2.3.2. Fun*atii continue *in "eton simplu su" $i*uri. A. Fun*atii cu sectiune *reptung.iulara. 1. 9apatura obtinuta dupa toate operatiile descrise anterior, trebuie sa satisfaca datele prezentate n tabelul %, fig. 4.&.3. Aceste date se refera la corelatiile dintre dimensiunile minime

ale latimii sapaturii si naltimea sapaturii este masurata de la cota CTS.

. 9apatura aici

&. )n fig. 4.&.4. este reprezentata o fundatie cu sectiune dreptung8iulara mpreuna cu straturile laterale de pardoseala si peretele din zidarie care sta, axat, pe fundatie. 9-a considerat cazul unui perete axat centrat. /. Ad!ncimea sapaturii se considera aici ca respecta toate prevederile referitoare la executia acesteia. Prin urmare la care ajunge sapatura satisface conditiile impuse cotei de fundare C$. 0. Latimea de fundare rezulta din calcul. *otodata latimea de

fundare trebuie sa ndeplineasca si datele constructive referitoare la alcatuirea blocului de fundatie. Astfel este necesar ca, indiferent de valoarea rezultata din calcul pentru , peretele de zidarie sa poata fi pozitionat pe blocul de fundare.

$i#. %.&./. +tape de realizare a blocurilor de fundatie )n acest sens este necesara o cota minima de ambele parti ale peretelui pentru trasarea peretelui si pentru preluarea

unor eventuale erori n trasarea si executia blocului de fundatie. 9e poate aprecia ca aceasta cota poate avea valoarea de %2 > %4 cm. *otusi n functie de situatia concreta valoarea de mai sus poate scadea la &,4 > 4 cm. 5. Peste blocul de fundatie se asterne un strat *idroizolator pentru mpiedicarea patrunderii apei n peretele de zidarie. 6. 9traturile de pardoseala, luate de sus n jos sunt conform fig. 4.&.4., detaliul 1: a. stratul de pardoseala de la cota 0.00; b. stratul de placa de pardoseala realizata din beton armat monolit c. un strat de 8!rtie Araft d. stratul de rupere a capilaritatii realizat din pietris anticapilar e. terenul sistematizat. 7. 2nele functiuni ale straturilor de pardoseala. Astfel placa de pardoseala rolul de a asigura o suprafata plana pentru executia pardoselii, ndeplineste si rolul de a face posibila sprijinirea cofrajului pentru placa de la parter. B!rtia Araft nu permite laptelui de ciment din betonul proaspat al placii de pardoseala sa se scurga gravitational n stratul urmator. Pietrisul anticapilar: o granulometrie monotona mpiedica patrunderea apei din umiditatea naturala a pam!ntului sau a apei din precipitatii, prin fenomenul de capilaritate. 0. +undatiile cu sectiune dreptung8iulara se pot folosi n mai multe cazuri: ncarcari mici pe blocul de fundatie capacitate portanta mare a terenului de fundare cladire de importanta redusa si mici dimensiuni.

B. Fun*atii 1n trepte. 1. +undatiile n trepte sunt o varietate de fundatii din beton simplu. Pot fi cu o treapta sau cu doua trepte. 9ectiunile curente sunt date n fig. 4.&.C. pentru fundatii cu o treapta si n fig. 4.&.=. pentru fundatii cu doua trepte. 2. Acest tip de fundatie, n trepte, devine util n cazul acelorasi constructii de importanta redusa cu mici dimensiuni, dar cu ncarcari ceva mai mari sau, atunci c!nd aceste cladiri sunt amplasate n terenuri cu capacitati portante reduse. )n aceasta situatie creste latimea a blocului de fundare. Este mai economic sa se recurga la un bloc de fundatie cu sectiune n trepte dec!t sa se adopte un bloc de fundatie cu sectiune dreptung8iulara. 3. )n figurile mentionate sunt prezentate toate datele de alcatuire constructiva a sectiunilor n trepte. Astfel pentru prima treapta cm. cm, iar pentru a doua treapta

4. Prevederile referitoare la ung8iul D sunt prezentate n fig. 4.&.%%. n tabelul &. ;aloarea t# 3 este cuprinsa n urmatorul interval:

si se coreleaza cu valorile capacitatii portante a terenului . 5. Ereutatea umpluturii de pam!nt se ia n calcul alaturi de greutatea blocului de fundatie.

$i#. %.&.0. Corelarea dimensiunilor sapaturii

$i#. %.&.%. 4loc de fundatie cu sectiune dreptun#*iulara

$i#. %.&.5. 4loc de fundatie cu o treapta

$i#. %.&.6. 4loc de fundatie cu doua trepte

5.2.3.3. Fun*atii continue cu "loc si soclu la cla*iri #ara su"sol. 1. +undatiile cu bloc si soclu se adopta la cladiri la care cota 0.00 se afla mai sus dec!t n cazul precedent. )ntre peretele structural si blocul de fundatie se afla un element de transmitere a ncarcarilor denumit soclu. 2. )n fig. 4.&.F. este data sectiunea curenta a unei fundatii cu bloc si soclu pentru perete exterior, iar n fig. 4.&.G. sectiunea curenta a unei fundatii pentru perete interior. +undatia peretelui exterior este prevazuta cu trotuar perimetral. 3. Alcatuirea acestor sectiuni trebuie sa respecte mai mult date constructive, spre exemplu: corelatia ntre cotele sapaturii care sunt identice cu cote sapaturii conform *abel %. si . cotele de pozitionarea soclului pe blocul de fundatie: %2 > %4 cm cotele de pozitionare a peretelui structural pe soclu: &,4 > 4 cm naltimi minime pentru blocul de fundatie pentru soclu cm. cm si

4. 7atimea trotuarului si panta acestuia pH trebuie corelate cu sensibilitatea la umiditate a terenului de fundare. Pentru terenuri sensibile la umiditate se recomanda latimi de trotuar si pante mai mari dec!t n cazul terenurilor insensibile sau cu sensibilitate redusa la apa. 5. )ntre soclu si trotuar trebuie prevazut un cordon continuu perimetral din bitum pentru mpiedicarea patrunderii apei n terenul de fundare de l!nga blocul de fundatie. 6. ,ng8iul 3 trebuie sa satisfaca valorile de corelare din *abelul &. 7. 9tratificatia straturilor de pardoseala este expusa n fig. 4.&.%%. n detaliile 4 si C, respectiv detaliul 4 pentru

stratificatia interioara exterioara, la trotuar.

si

detaliul

pentru

stratificati

0. Latimile blocurilor de fundare la exterior si la interior se determina din calcul respect!nd totodata datele constructive mentionate. 2. Armarea minima a soclurilor interioare si exterioare, precum si armarea minima a trotuarului este prezentata n fig. 4.&.%&. si fig. 4.&.%'.

$i#. %.&.8. $undatie pentru perete e!terior

$i#. %.&.9. $undatie pentru perete interior

$i#. %.&.10. Stratificatii interioare si e!terioare

$i#. %.&.11. Corelatia dintre

si clasa de betoane

$i#. %.&.1&. 1rmare soclu e!terior si trotuar

$i#. %.&.1/. 1rmare soclu interior

$i#. %.&.10. Stratificatia planseului peste subsol

$i#. %.&.1%. Stratificatia sub placa de pardoseala

$i#. %.&.15. Stratificatie trotuar

$i#. %.&.16. -ispunerea *idroizolatiei

5.2.3.4. 'ransmiterea 1ncarcarilor gra3itationale *e la peretele structural la terenul *e #un*are. 1. )ncarcarile gravitationale se transmit de la peretii structurali la terenul de fundare prin intermediul subsistemului structural al infrastructurii, adica prin intermediul fundatiilor. Acest subsistem structural are tocmai acest rol de redistribui ncarcarile transmise de suprastructura, respectiv, n cazurile expuse de peretii structurali din zidarie de caramida si de a le transmite terenului de fundare. 2. )n figurile 4.&.%F. si 4.&.%G. sunt precizate sectiunile de contact ntre elemente diferite: perete structural <bloc de fundatie sauIsi ntre treptele blocului de fundatie, precum si ntre blocul de fundatie si terenul de fundare. 3. )n figurile 4.&.&2. si 4.&.&%. sunt reprezentate n detaliu diagramele de presiuni care apar la contactul ntre elementele structurale. )n baza axiomei legaturilor se pot pune n evidenta presiunile care apar n sectiunile de contact definite anterior. 4. Presiunile efective se compara cu presiunile

conventionale ale ternului de fundare Studiul #eote*nic. 5. 0elatiile de calcul sunt urmatoarele:

determinate n

pe baza acestor relatii rezulta latimea blocului de fundatie .

$i#. %.&.18. 'recizarea sectiunilor :planelor; de contact )ntre elemente )n cazul fundatiei cu bloc de beton simplu cu sectiune dreptun#*iulara

$i#. %.&.19. 'recizarea sectiunilor :planelor; de contact )ntre elemente )n cazul fundatiei cu bloc de beton simplu cu o treapta

$i#. %.&.&0. Transmiterea )ncarcarilor #ra"itationale de la peretii structurali din zidarie la terenul bun de fundare prin intermediul blocului de fundare cu sectiune dreptun#*iulara

$i#. %.&.&1. Transmiterea )ncarcarilor #ra"itationale de la peretii structurali din zidarie la terenul bun de fundare prin intermediul blocului de fundare cu o treapta 5.2.3.5. Fun*atii continue su" pereti *in $i*arie cu "loc si cu$inet la cla*iri cu su"sol.

1. 9ubsolul este un spatiu prevazut n infrastructura caruia i se aloca diferite functiuni corespunzator destinatiei si importantei cladirii. #ele mai frecvente functiuni sunt de depozitare, de adapost protectie civila, de spatii te8nice pentru centrale termice, garaje, anexe gospodaresti etc. 2. Aceste aspecte functionale trebuie prevazute n Tema de proiectare elaborata de specialitatile Ar8itectura si .nstalatii, mpreuna cu datele te8nice care fac posibila alcatuirea subsolului, si anume: a. dimensiuni subsolului de gabarit, ndeosebi precizarea naltimii

b. sistemul de goluri n pereti structurali ai subsolului care de cele mai multe ori nu coincide cu sistemul de goluri de la nivelurile superioare c. strapungerile n peretii structurali necesare amplasarii instalatilor si ec8ipamentelor etc. Pe baza temei de proiectare se poate elabora apoi proiectul de rezistenta. 3. )naltimea subsolului, notata a. pentru subsoluri locuibile b. pentru subsoluri te8nice se alege astfel: m m

c. alte naltimi bazate pe date te8nice elaborate si justificate de beneficiar. 4. )n figurile 4.&.&&. si 4.&.&'. sunt prezentate solutiile curent folosite n cele doua cazuri curent nt!lnite n practica: solutia

pentru peretele de subsol exterior, fig. 4.&.&&. si solutia pentru peretele de subsol interior, fig. 4.&.&'. -etaliile -, +, $. si <., n care sunt precizate modalitatile de alcatuire n diferite zone distincte sunt expuse n fig. 4.&.%3. > 4.&.%=. 5. Peretele de subsol se 8idroizoleaza la exterior si stratul de 8idroizolatie se protejeaza, spre exemplu, cu un strat de zidarie de caramida plina n grosime de %&,4cm. )n detaliul $ este expus modul de succesiune al acestor straturi. 6. -atele constructive minime referitoare la pozitionarea soclului pe bloc si a peretelui structural pe soclu sunt precizate at!t pentru solutia la exterior, c!t si pentru cea la interior. 7. Alcatuirea planseului peste subsol necesita asigurarea unei termoizolatii la intrados. -etalierea solutiei este prezentata n detaliul +. -e remarcat solutia adoptata pentru asigurarea pozitiei termoizolatiei prin stratul de tencuiala armata prinsa de placa peste subsol prin mijlocirea agrafelor.

$i#. %.&.&&. $undatii continue sub pereti din zidarie cu bloc si soclu, la cladiri cu subsol. solutia pentru perete e!terior

$i#. %.&.&/. $undatii continue sub pereti din zidarie cu bloc si soclu, la cladiri cu subsol. solutia pentru perete interior

5.2.3.6. Fun*atii continue su" pereti *in "eton armat cu "loc si cu$inet la cla*iri cu su"sol. 1. #onsideratiile referitoare la functionalitatea subsolului sunt aceleasi ca n cazul solutiei peretilor de subsol realizati din zidarie de caramida. 2. 9e recomanda ca grosimea peretilor de subsol realizati din beton armat monolit sa fie minimum &4 cm, at!t la exterior, c!t si la interior. 3. )n fig. 4.&.&3. si 4.&.&4. sunt date solutiile de pereti de subsol folosite n practica curenta. -etaliile de alcatuire 4, + si < sunt date n fig. 4.&.%2. > 4.&.%=. 4. )n vederea alcatuirii sectiunilor pentru blocul de fundatie si cuzinet, se recomanda urmatoarele valori: cm si si 5. Latimea a blocului de fundare se determina respect!nd n acelasi timp datele constructive si valoarea rezultata din calcul. Armarea peretilor *e su"sol 6. 1rmarea cuzinetului. #uzinetul se armeaza cu bare lon#itudinale si bare trans"ersale rezultate din calcul, conform detaliilor din fig. 4.'.&C. si fig. 4.'.&=. Pentru asigurarea legaturii ntre cuzinet si peretele de beton armat se prevad n cuzinet bare de le#atura numite mustati de le#atura. 7. 1rmarea peretelui de subsol. Peretele subsolului se armeaza cu bare lon#itudinale si bare trans"ersale minimum J%26J%&7I%2$&2 cm rezultate din calcul. Pentru trecerea de la o sectiune mai mare la o sectiune mai mica fierul se graifuieste cu panta %:C. "arele longitudinale si barele transversale formeaza o retea rectangulara pe ambele cm

fete ale peretelui. Pentru mentinerea distantei prevazute n proiect ntre cele doua retele de armatura de pe fetele peretelui se folosesc agrafe sau distantieri 3JFImp.

$i#. %.&.&0. $undatii continue sub pereti din beton armat monolit cu bloc si cuzinet la cladiri cu subsol. solutia pentru peretele e!terior

$i#. %.&.&%. $undatii continue sub pereti din beton armat monolit cu bloc si cuzinet la cladiri cu subsol. solutia pentru peretele interior

$i#. %.&.&5. 1rmarea peretelui de subsol aflat la e!terior

$i#. %.&.&6. 1rmarea peretelui de subsol aflat la interior

5.2.3.7. Fun*atii i$olate su" st+lpi. 1. Principalele solutii de fundatii izolate sub st!lpi sunt prezentate n fig. 4.&.&F. > fig. 4.&.''. 2. +undatia izolata cu bloc din beton simplu si cuzinet din beton armat este reprezentata n sectiune si n vedere plana n fig.4.&.&F. s fig.4.&.&G. -atele constructive de alcatuire sunt descrise n fig. 4.&.&F. 3. #uzinetul este armat la partea inferioara cu o retea ortogonala de bare minimum J%2I%2$&2 cm conform sectiunii %-% fig. 4.&.&G. La partea superioara a cuzinetului se pot prevedea bare de legatura cu blocul de fundatie. 4. Pentru asigurarea legaturii dintre cuzinet si st!lp se prevad mustati de legatura conform sectiunii si vederii &-&. 5. )n functie de aria suprafetei de fundare se poate alege una dintre solutiile urmatoare astfel: pentru fig. 4.&.'%. pentru m, fundatie cu talpa prismatica, fig.4.&.'2.si m, fundatie tip obelisc, fig.4.&.'&.si fig. 4.&.''.

6. Principiile de alcatuire sunt: a. armarea talpii de fundare cu o retea rectangulara de armatura min. J%2I%2$&2 cm

b. conectarea blocului de fundare cu st!lpul folosind bare de legatura 6mustati de legatura7. c. mustatile n interiorul blocului sunt legate ntre ele cu etrieri. 7. Pentru ambele solutii de fundare, de tip prismatic sau de tip obelisc, betonul din bloc nu se toarna direct pe pam!ntul din sapatura, ci mai nt!i se asterne un strat de beton simplu de clasa inferioara "c ',4, sau "c 4, numit beton de e#alizare.

Pe acest strat egalizator se monteaza armatura si abia apoi se toarna betonul din bloc.

$i#. %.&.&8. $undatie izolata sub stlp cu bloc de beton simplu si cuzinet. Sectiune "erticala.

$i#. %.&.&9. $undatie izolata sub stlp si cuzinet. Sectiuni orizontale.

$i#. %.&./0. $undatie cu talpa prismatica din beton armat

$i#. %.&./1. $undatie cu talpa prismatica din beton armat

$i#. %.&./&. $undatie cu talpa tip obelisc din beton armat

$i#. %.&.//. $undatie cu talpa tip obelisc din beton armat 5.2.3.0. Fun*atii su" pereti *e compartimentare.

1. Peretii de compartimentare, pentru cazul c!nd sunt realizati din zidarie de caramida pot fi de maximum %&,4 6%47cm. 2. 9olutiile prezentate n fig. 4.&.'3. expliciteaza stratificatia straturilor de pardoseala sub fiecare tip de perete de compartimentare, de: =,46%27cm, %&,46%47cm. 3. )n functie de grosimea peretelui, se iau masuri din ce n ce mai complexe de armare a placii de pardoseala. Astfel pentru peretii din caramizi asezate pe cant de =,4 6%27cm se pot prevedea local sub perete n placa de pardoseala doua bare de min. J%2, P#4&. )n cazul unor pereti mai grosi de %&,4 sau %4cm placa de pardoseala se poate ngrosa local sub peretele de compartimentare si arma corespunzator realiz!ndu-se de-a lungul peretelui o grinda cu fetele laterale nclinate, fig. 4.&.'3.c.

$i#. %.&./0. $undatii pentru pereti de compartimentare 5.2.3.2. Fun*atii pe retele *e grin$i.

1. +undatiile pe retele de grinzi se adopta n cazul unor solicitari mari la nivelul infrastructurii si a unor valori mici ale capacitatii portante a terenului de fundare. 2. Pentru exemplificare s-a ales reteaua de grinzi de fundatii expusa n fig. 4.&.'4. > fig.4.&.'F. Pe sistemul modular de axe de referinta 1, 4, C, si 1, &, /, 0 au fost prevazute grinzile de fundare transversale <=.T.1 > <=.T.0. si grinzile longitudinale <=.7.1. > <=.7.C. pozitionate axat, fig. 4.&.'4. 3. 9ectiunile caracteristice prin acest sistem de fundare Sectiunea trans"ersala T-T si Sectiunea 7on#itudinala 77 sunt expuse n fig. 4.&.'C. si fig. 4.&.'=. Erinzile se dispun pe un strat de beton de egalizare n grosime de F > %2 cm. )n elevatie, cofrajul grinzilor de fundare transversale si longitudinale pune n evidenta, n afara de betonul de egalizare amintit, naltimea talpii si naltimea inimii a grinzii de fundare. 4. 1lcatuirea constructi"a a sectiunii #rinzii de fundare. - Erinzile de fundatii sunt supuse la solicitari mari si de aceea naltimea inimii are n general valori mari, de cca. %,22 m si mai mult, m. -eoarece st!lpii sunt ncastrati n grinzile de fundatie, dimensiunea latimii inimii trebuie sa fie de minimum latimea st!lpului pe acea directie. -in conditii de dispunere a armaturii n interiorul grinzii de fundatie latimea acesteia se mareste fata de parte a st!lpului. Latimea talpii cu c!te 4 cm de fiecare

rezulta din calcul. 9e recomanda ca

naltimea talpii sa fie cm. 5. 1rmarea sectiunii #rinzii de fundatie. Erinzile de fundare sunt dublu armate datorita solicitarilor la care sunt supuse. )n fig. 4.&.'F este prezentata armarea minima a sectiunii grinzii de fundatie. Armaturile longitudinale rezultate din calcul sunt notate cu 11a si 1&a. 9ectiunea mai contine armaturi

longitudinale de montaj, armatura transversala a talpii, etrieri.

$i#. %.&./%. 'lan #rinzi de fundatii

$i#. %.&./5. <rinda de fundatie trans"ersala. Cofraj.

$i#. %.&./6. <rinda de fundatie lon#itudinala. Cofraj.

$i#. %.&./8. Sectiune prin #rinda trans"ersala de fundatie. Cofraj si armare. 5.2.3.10. Fun*atii pe ra*ier general.

1. 0adierul general este o solutie de fundare care consta dintr-o placa groasa asezata pe terenul de fundare prin intermediul unor straturi cu rol functional. 2. 9olutia curent nt!lnita n practica are pereti perimetrali pe tot conturul radierului si pereti structurali sau st!lpi la interior. )n fig. 4.&.'G. este prezentat un radier general dispus pe un sistem rectangular de axe de referinta transversale 1, &, /, 0 si longitudinale 1, 4, C. *ot aici sunt puse n evidenta sectiunile caracteristice transversala si longitudinala. 3. 0adierul este protejat la exterior cu un strat 8idroizolator si protectia 8idroizolatiei conform detaliului ?. 9tratificatia pe care se aseaza radierul este specificata n detaliul @. 4. 1rmarea radierului se face cu retele rectangulare de bare dispuse at!t la parte inferioara, c!t si la partea superioara a radierului. Aceste retele de bare sunt puse n evidenta n sectiunile transversala si longitudinala fig. 4.&.3%. 5. 9ub peretii perimetrali si peretii interiori n grosimea radierului se pot prevedea carcase de centuri sau de grinzi incluse detaliilor A, 7, B, C si '. 6. <rosimea radierului se alege n functie de marimea solicitarilor, de gabaritul radierului, de natura si capacitatea portanta a terenului, precum si de alte conditii locale si particulare.

$i#. %.&./9. 'lan cofraj radier #eneral

$i#. %.&.00. -etalii radier

$i#. %.&.01. 'lan armare radier

$i#. %.&.0&. -etalii armare radier

$i#. %.&.0/. -etalii armare radier

$i#. %.&.00. -etalii armare radier