A. Conceptul de trstur (G. Allport, R. Cattell, H. Eysenck); Modelul celor 3 factori (Big Three H.J.

. Eysenck), Modelul celor 5 factori (Big Five Costa i Mc Crae).

Modelul classic dispozitional - Modelul Trasaturilor Dispozitionale Allport 1897 1967 Primul care propune descrierea personalitatii in termeni de trasaturi: in 1921 La congresul International de Psihologie Yale, 1929 a prezentat articolul Ce este o trasatura de personalitate? Unde a lansat 8 asertiuni ref la trasaturi: trasaturile au mai mult decat o existenta nominala sunt mai generalizate decat habitudinile/obisnuintele comportamentale sunt dinamice sau cel putin determinative pt comportament pot fi det empiric au o independenta relative fata de alte trasaturi nu inseamna judecata morala sau sociala pot fi vazute din persp personalitatii care le contine sau ca distributie la nivel de populatie existent de acte/comportamente/habitudini inconsistente cu o trsatura nu sunt neaparat o dovada a inexistentei respective trasaturi

Trasaturile = unitatile de baza ale personalitatii trasaturile nu sunt creatii in mintea observatorului, nici fictiuni erbale, ele sunt acceptate ca fapte biofizice, ca dispozitii psihofizice relationate cu sistemele neuronale persistente de tensiune si determinare Allport, 1937 Definire Trasaturi: au o existenta reala, realitati ultime ale modului de organizare psiholgica a experientelor personale nu sunt observate in fluxul comportamental; sunt inferate din succesiunea actelor adaptative specifice; explica calitatea recurenta a actelor observabile separate system neuropsihic generalizat si focalizat cu capacitate de prelucrare/interpretare a unei multitudini de stimuli functional echivalenti si de initia forme consistente de comportament expresiv si adaptativ doua atribute importante: generalitatea si pemanenta/caracterul omnipresent unifica mai multe raspunsuri adresate anumitor stimuli; amprenta trasaturii- consistenta comportamentala

Particularitati trasaturi[T]:

sunt diferite de facultatile mintale [memorie, vointa, etc] si de substructurile mintale [interese, sentimente, etc]-care sunt universale, independente, date a priori; T sunt personale, interdependente, det empiric diferite de teoria factorilor sau alte sisteme de categorizare a persoanelorcare subliniaza ceea ce e universal al om; T=sisteme personale integrale, evid individualitatea concreta nu pot fi observate direct, ci pot fid oar inferate; explica stab si consistent comport personal orice act e det de un nr infinit de factori, nu doar de trasaturi; aparitia repetata a actiunilor cu aceeasi semnificatie [echiv rasp] ca urmare a unui sir definit de stimuli si cu ac semnificatie personala [echiv stimul] duce la postularea trasaturilor ca stari de a fi nu sunt mereu active, pot fi latent, cu prag scazut de activare nu pot fi imaginate ca entitati reale, tb descoperite expr prin etichete lingvistice in limbaj comun operationalizate si scalate pe un continuum devin abstractiuni; n viata fiecarui individ opereaza in mod unic exista T dinamice si motivationale [ambitii, interese, complexe] dar si T mai putin dinamice care mai degraba stilizeaza comportamentul nu sutn total independente unele de altele; sisteme neuropsihice relationale, excitabilitatea unei zone iradiind si in zone invecinate; pot fi factori de organizare dynamic; de aici consistent relativa si flexibilitatea comport ca expresie dinamica a aceleiasi T reprez modi Vivendi, devin semnificative in masura in care faciliteaza adaptarea personala la mediu gradul de organiz a struct T difera la nivel de persoanal

Ca raspuns la critici Traits Revisited Allport, 1966 T=termen generic pt posibilitatile permanente de actiune de ordin generalizat Dispozitii corticale, subcorticale, postural, provoaca sau ghideaza reactii fizice specific, doar aspetul fizic fiind vizibil Include spectru larg de seturi si aptitudini, var ca dispozitii de rasp perceptive, constructe personale, stiluri cognitive Pot fi studiate la 2 niveluri: ca psi a diferentelor personale; in termeni de dispozitii personale

1936 Allport si Odbert: 17 mii cuv in engleza care descriu trasaturi de personalitate, reduse apoi la 4.504: val mare in modul in care oamenii se percep si comunica nii cu altii Organizarea T: T cardinale: dispozitii generalizate a persoanei, modeleaza ca mai mare parte a comportamentelor in marea majoritate a situatiilor de viata T centrale: mai putin generale ca cele cardinal T secundare: atitudini personale

Modul unic de struct la nivelul persoanei det unicitatea de actiune in fata unor situatii identice

Allport a sustinut: Rolul determinative si predispozant al T asupra comportamentului Conceptia biopsihoogica personalitatii : T nu e o eticheta, ci o structura mental la niv personalitatii care explica consistent comportamentului

Diferente T-alte concept T-atitudini: atitudinile si trasaturile sunt toate dispozitiile relevante psihologic; atitudinile insa sunt legate mereu de un obiect/val concreta; T=atitudini generalizate, dincolo de clase de obiecte/valori T-tipuri: tpurile=cstr abstractizate cu ref biosociali; nu exista natural, cid oar in mintea obs, sunt prototipuri; T exista la nivel cncret T-habitudini: habitudinile snt un subset al T; T=struct dinamice de habitudini ce devin autonome; T apare prin integrarea mai multor H, nu neaparat cu elem commune, dar care au aceeasi semnificatie adaptativa pt persoana; T=fuziune de H si poate det aparitia unor noi H; T se exprima variat, poate fi activate de o clasa larga de stimuli,e omniprezenta, devine system motivational autonom al personalitatii; H e doar un raspuns invariant la anum situatii-stimul recurente, pe baza unei practice/exper indelungate; ex cu adictia

Conceptia lui Cattell 1905-1998 T= unitatea de baza in studiul consistentei personalitatii; structure mentale, inferabile pe baza comportamentului; constructe fudamentale responsabile de regularitatea si consistent comportamentala Contributii metodolgice: Analiza factoriala pt a extrage din multitudinea de trasaturi factorii-trasatura, eliminand elementele redundant in descrierea personalitatii o A redus personalitatea la 16 factori primari -16PF o 2 avantaje: Economia resurselor Trasatutilr-sursa: adevaratele influente structural ale personalitatii-> cunoasterea si explicarea dinamicii personalitatii Ipoteza lexical: porneste de la lista prescurtata a lui Allport si Odbert si reducand pe baza sinonimelor ajunge la 171 descriptori pe care ii evalueaza cu 3 metode: self-report-ul, peerrating si testele obiective Delimitarea tipurilor de trasaturi: o 36 de clusteri = trasaturi de suprafata o Apoi analiza factoriala=> 15-20 de factori: trasaturi-sursa [6 reconfirmati ulterior in mod repetat] 3

o Conceptia: -

Apoi limitat la 16 factori=factorii-sursa

T de suprafata sunt consecinta uor surse multiple si suprapuse, interactiunea dintre ele determinand matricea de corelatii dintre elementele-trasatura. Aceasta reprezinta tendinta medie specifica grupului; asta pt ca toti indivizii dispun intr-o anumit masura de acelasi fond ereditar si in acelasi timp sunt supusi acelorasi presiuni social-educationale T-sursa sunt pure si independente; sunt unice, reprezentand o deviatie de tip particular a individului de la T comuna

Modelul celor 3 factori (Big Three H.J. Eysenck) Conceptia lui Eysenck (1916-1997) Porneste de la tiplogia extraversiune-introversiune propus de Jung si de la dimensiunile constitutionale cercetate de Kretschemer si dezv o viziune factoriala a personalitatii asemanatoare cu a lui Cattell Limiteaza la 3 nr factorilor: extraversiune, nevrotism, psihotism Considera ca cercetarea tb sa fie mai degraba ipotetico-deductiva decat exclusive explorative Adica factorii sa fie confirmati si empiric prin raportare predictive la un criteriu de confirmare sau grup de control

Idei: A utilizat analiza factoriala cf careia factorii sunt principii de clasificare economica, dar a completat-o cu un demers ipotetic-deductiv pt validare empirica ca dimensiuni fundamentale ale mintii In urma corelatiei intre date experimentale si factoriale, Eysenck a dem a factorii sunt concept conotative [adica subsumeaza mai multe intelesuri conexe] si nu concept denotative cum zicea Cattell [adica exprima exact ceea ce scrie] Diferenta trasatura-tip: o Teoria initial considera cele 2 teorii in opozitie: Tipul=clasificare exclusiva a indivizilor intr-o categorie, T=distributia pe un continuum; in loc de calsif introvertit/extrovertit-> majoritatea ar fi caract de ambiversiune o Eysenck: Tipurile = constelatii observate de sindroame de trasaturi; interconexiuni de trsaturi si nu trasaturi dihotomizate in sensul de raspuns habitual cu o anumita frecventa T= constelatii observate de tendinte-actionale ale individului

Organizarea ierarhica a factorilor personalitatii:

Raspunsuri specifice: reactii accidentale in situatii accidentale [factorul eroare] Raspunsuri habituale: raspunsuri specifice care s-au specializat si au capatat consistentain rap cu context activatoare identice sau similar; primul nivel la care coeficientiide fidelitate pot confirma probabilitati crescute ca la repetarea unei situatii comportamentul sa ramana acelasi Trasaturi: intercorelarea raspunsurilor habituale rezulta in factori de grup, constructe teoretice ca persistent, rigiditate, iritabilitate Tipuri: din intercorelarea trasaturilor, ca de ex tipul intorvertit

Consecinte pentru cercetare: Relatie invers proportional intre nivelul ierarhic de organizare sia curatetea demersurilor predictive; este mai usor de prezis pe baza raspunsurilor habituale decat pe baza trasaturilor sau a tipului; dc dorim sa realizam predictii cu privire la un anumit nivel de organizare tb sa prnim de la masurarea nivelului ierarhic supraordonat Distinctia intre factorii generali, de grup si specifici este doar una formala si nu materiala, relative si nu fixa, deoarece toate sunt structure care vin din dependent intre anumite teste si trasaturi particulare care au fost supuse intercorelarii si factorizarii

De cautat in cursul de teste; la zeno nu e descries Modele Big Five Se bazeaza pe teoria clasica dispozitionala Extrag prin analiza factoriala superfactorii de personalitate Au fost replicati trans-cultural 5 superfactori-Digman, 1990; Piedmont si McCrae, 1991 NEO-PI-R: Nevrotism, Extraversie, Deschidere, Agreabilitate, Constiiinciozitate, fiecare cu 6 fatete intercorelate Se bazeaza pe metodologia lui Cattell Superfactorii operationalizeaza structuri comportamentale considerate independente de orice constrangere situationala, motiv pt care se pp ca raman constant de-a lungul timpului si a contextelor situationale Superfactorii si fatetele sunt singurele structure durabile ce confera character pervaziv compotamentului Demersurile explicative si predictive se bazeaza exclusive pe factorii-trasatura extrasi din tendintele medii comportamentalede a performa anumite tipuri de actiuni

1. -

Constiinciozitate Competent (efficient, capabil/nu are incredere in propriile capacitati) Ordonat ( organizat, metodic/ neglijent ) Cu simtul datoriei ( scrupulous, cu principii etice/ nu te poti baza pe el, nu inspira incredere) Cu dorinta de realizare ( harnic, cu aspiratii, workaholic/ apatic, fara ambitie) Disciplina ( finalizeaza o sarcina/ amana, renunta, intrerupe) 5

2. 3. -

Deliberare ( reflexiv, chibzuit/ pripit, spontan, nu judeca consecintele) Extraversie Caldura ( prietenos, entuziast, se apropie usor/distant, rezervat, tacut) Spirit gregar ( sociabil/Evita grupurile, solitar) Afirmare ( dominator, indraznet, ferm/ ramane in fundal, in spatele cortinei, este supus ) Activism ( energic, face mereu ceva/ lenes, comod, relaxat) Cauta excitarea ( cauta pericolul, doreste mediu stimulativ/ iubeste natura, este linistit) Stari poztive ( rade cu pofta/ lipsit de verva, nefericit, trist) Agreabilitate A fi increzator ( /suspicios, cinic) Sincer in exprimare ( /rezervat, manipuland exprimarea, precaut) Altruist ( gata sa ajute generos/ Centrat pe sine, nu se amesteca) Binevoitor ( Doreste sa resolve conflictele, este gata sa uite, capabil sa isi controleze agresivitatea/ competitive, agresiv, luptator ) Modestie ( / a fi arrogant, a te considera superior) Blandete ( simpatie fata de semeni/ persoana fara mila, necaritabila, rea, lipsita de caldura, rationala, logica) Deschiderea Deschiderea spre fantezie Deschidere in plan estetic Deschidere fata de emotii si sentimente Deschidere in planul actiunilor Deschidere in plan ideatic Deschidere in planul valorilor Nevrotism/ Stabilitate emotionala Anxietate Ostilitate Depresie Constiinta de sine exagerata Impulsivitate Vulnerabilitate

4. 5. -

Critici ale modelului T: Ignorarea variabilelor externe/situationale duce la T ca fiind eroarea fundamental Acuratetea explicarii si predictiei personalitatii e deceptionanta; superfactorii nu contoleaza decat o parte f mica din variatia comportamentului individual Incapacitatea de a furniza dovezi empirice privind consistenta trans-situationala a comportamentului

B. conceptul de construct dispozitional; Modelul condiional-dispoziional (J. Wright i W. Miscel).

6

Modelul conditional-dispozitional 1987 O abordare dinamica ce incearca sa rez limitarile modelului mechanic, static care nu a reusit sa modeleze adecvat amprentele comportamentale definitorii ca raspuns ajustat la mediu. Termenul conditional se refera la contingent dintre o situatie si un comportamentor prin intermediul unei propozitii Daca.atunci. constructele dispozitionale = leaga categoriile comportamentale de categoriile conditionale in care se asteapta sa se produca resp comport; structura si functia lor e cel mai bine descrisa de clusterele contingentelor specific de tip daca.atunci, conditie-comportament pe care oamenii le afiseaza Particularitati MCD: renuntarea la conceptul de trasatura de personalitate-un set de tendinte comportamnetale covariante,generalizate unitatea de analiza a personalitatii e constructul dispositional [CD]=propozitie tip dacaatunci care specif contextual necesar pt aparitia unui comportament; CD nu e doar un substitut lingvistic pt T ci un mod mai complex de conceptualizare a personalitatii in context CD pt o persoana se def in MCD ca seturi de probabilitati conditionale, comportamentalcontextuale; se det probabilitatea unui anumit comportament intr-un context activat; CD nu sunt simple probabilitati ale frecventei comportamentului de baza; ex: o persoana se va comporta agresiv intr-o anumita situatie cand se manifeste trigerii prin prezenta sau activare: frustrare, incitare; agresivitatea nu ar tb abordata ca o tendinta generalizata, sumativa care se exprima independent de context la nivelul MCD regula probabilistic de asociere a celor 2 categorii: P si S surprinde aspectul dinamic al personalitatii in contrast cu modelul dspozitional unde T sunt conceptualizate in afara activarii conditiilor contingente specifice, MCD pune sub ctrl strict conditiile-stimul activatoare

Ex: agresivitate regula de asociere intre: o categoria conditionala stare interna: suparare, frustrare eveniment interpersonal: amenintare, critica o categoria comportamentala fizica: loveste, se comporta impulsive verbal: ameninta, tipa

CD sunt reprezentari conceptual ce constau in 2 categorii-situatii si comportamente unite printr-o relatie probabilistic de tp Dacaatunci; categoriile au granite si continuturi de tip fuzzy si nu de tip exact delimitat Implicatii practice ale MCD:

in cercetarea empirica impune trecerea la masurarea consistentei trans-situationale a indicatorilor comportamentali ref la o T data; masurarea pattern-ului de perechi contextcomportament si det manif regulate; aceste pattern-uri comport sunt afisate de indivizi doar cand sunt activate conditiiile cu potential mactivator sau evocator studiind modul in care indivizii au perceptii evaluative si inferente asupra trasaturilor sociale ale celorlalti, exista necesitatea trecerii de la focalize pe ocurenta unor adjective-trasaturi la un context mai larg in care sa se considere si structura contextuala si legatura specifica cu comportamentul; asta ar permite id elem necesare in det predictibilitatii comportamentelor locale

C. interaciunea persoan-situaie (PxS) n Teoria sistemului cognitive-afectiv al personalitii (CAPS W. Miscel i Y. Shoda). Conceptul de consisten vs coeren comportamental Teoria CAPS

Comportamentul este o functie a interactiunii dintre caract personale si caract unei situatii date. Personalitatea este un sistem tip neuromimetic compus din unitati cognitive si affective multiplu interconectate intre ele si activate atat de stimuli externi cat si de cei interni. In confruntarile zilnice, individual isi stabilizeaza numite modele de activare si raspuns; raspunsurile pot fi cognitive, affective si comportamentale. Modurile de procesare si rapsunsurile capata stabilitate si devin definitorii pt individ, formand o amprenta comportamentala coerenta. Chiar daca persoana variaza raspunsurile in fct de situatie, dinamica personalitatii e mai degraba predictibila decat aleatorie. Ipoteze CAPS: - preia ipoteza MCD care zice ca pesronalit fct dupa modelul daca.atunci in care rasp comport poate fi prezis in masura in care anterior se stab probabilitatea de activare in rap cu un stimul - sistemul personalitatii gen patternuri stabile de tip situatie-comportam: dacaatunci, diferite ca forma si variatie, dep de modificarile in structura de attribute psihologice care det configuratia situatiei-stimul; variatia raspunsurilor nu e nici aleatoare, nici o medie comuna tuturor indivizilor; var stabila in timp a comportamentului in rap cu modif situatiilor reflecta patternul predictibil al sist de personalit al individului - gandurile, emotiile, comport se modif fct de situatia data, dar organizarea lor poate ramane stabila in situatii similare - diferentele dintre indivizi configureaza amprenta sau semnatura comportamentala unica care sintetizeaza forma dupa care s eproduc variatiile comportamentale stabile trans sitautionale si intraindividuale Schema CAPS: - attribute situationale - procese de encodare, procese de generare comportamentala, interactiuni intre mediatori, unitati cognitive si afective
8

rezultatul: comportamente

CAPS=retea interconectata de unitati cognitive-afective[cstr psi abstracte bazate pe reprezentari si nu unitati biologice] care activate de stimuli interni [ganduri, emotii, expectante] sau externi [obiecte, sit sociale, personae, etc] def in experienta persoanei moduri unice de procesare psihologica reflectate in rasp comportamentale predictibile. Relatiile dintre unitati pot fi positive sau negative, ceea ce influenteaza gradul de activare si se expr ca ponderi intr-un model de retea neuronala. Astfel se ghideaza, extinde sau constringe modul de activare a cognitiilor, emotiilor si comportamentelor correlate. LA nivel individual personalitatea este stabila si in acelasi timp unica, reflectand in acelasi timp si diferentele intre indivizi in ce priveste disponibilitatea si potentialul de activare a anumitor modele de procesare si raspuns. Reguli de fct a retelei: - desi virtual posibilitatile de conectare sunt nelimitate, in realitate doar anumite unitati vor fi conectate - unitatile se activeaza in 2 moduri: la stimuli interni si resp externi - unitatile de procesare au bucle de feedback - unitatile active det la randul lor activarea altora in logica org interne ceea ce gen in final raspunsul comport observabil In teoria CAPS personalitatea functioneaza prin interactiunea a 5 variabile-persoana, si anume: - schemele de encodare - expectantele si credintele - afectele si emotiile - scopurile si valorile - competentele de autoreglare In interactiune cu var-situatie, procesarea informational e vectorizata pe anumite directii comportamentale constranse de forma de organizare a retelei cognitive-afective. Reprezentarile cognitive si starile affective interact dynamic si se infl reciproc, prganiz relatiilor dintre ele fiind esenta structurii de personaltiate ce ghideaza si constringe impactul lor Conceptul de consisten vs coeren comportamental.

Consistenta = param stat det care exprima masura in care una sau aceeasi trsatura/disp/caract de pers isi pastreaza valaorea masurata in 2 sau m multe ocazii de testare sau situatii; se expr ca si coef de corelatie; pp ipoteza ca persoanele au caracteristici ce s epastreaza constant de-a lungul timpului si al contextelor de viata sociala, ipoteza care nu a putut fi validate empiric Tipuri de consistenta:

consistenta absoluta: modelul trasaturilor; T sunt pre-dispozitii cauzale ale comportamentului care duc la conduit invariante la situatii [ex: un extrovertit se va comporta mereu asa, indifferent de situatie] lipsa consistentei [specificitatea]: modelul situationist; behaviouristii: stimulul extern cu val de intarire pentur subiect e singurul care ctrl comportamentul; repetarea comport e conditionata de utilizarea stimulului extern-orice comport e ctrl de stimul-contextual consistenta relativa: model dispositional: diferenta constanta in cazul compararii comport iner-individuale dpdv trasaturii investigate; inteleasa prin raportarea la alte personae aflat ein aceleasi context situationale coerenta:model interactionist: pattern de variatie comportamentala trans-situationala, intraindividual stabil

MCD si CAPS au introdus conceptul de coerenta comportamentala ca alternative la consistent comportamentala. Unitatile de analiza ale coerentei comport sunt amprenta sau semnatura. Amprenta comport = pattern de raspunsuri coerente oferite de individ la solicitarile venite din partea mediului dinamic in care se afla. Fundam intr-un pattern comport este coerenta rasp oferite. Coerenta se refera la: - pattern predictibil dupa care rasp individ variaza in fct de situatie - pattern de ajustare dinamica la situatii-stimul - pattern formalizat statistic ca variatie ne aleatorie - variatii ne aleatorii deduse din masuratori repetate aplicate la nivel intraindividual Coerenta tine de o metodologie idiografica, vs consistenta care tine de teorii nomotetice de tip Big Five. Sarah Hampson 1982 4 tipuri de consistenta comportamentala care rezulta din combinatia: - var comportament [P]: identic/diferit - var situatuatie [S]: identica/diferita la momente de timp diferite rezulta 4 tipuri de consistenta: - Tip A: P si S identice; similar cu aplicarea unei masuratori repetate test-retest [aplicam un test aceleiasi pers in acelelasi conditii la 2 mom de timp diferite] - Tip B: P identic S diferita: unul si acelasi comportament este comparat in 2 situatii - Tip C: P diferita S identical: corelarea a min 2 comportamente relative distincte, subsumate aceleiasi categorii/factor, in una si aceeasi situatie - Tip D: P diferita S diferita: corelarea a min 2 comport diferite in situatii distinct; eseta demersurilor de validare predictive Perspective de analiza a consistentei: - tehnica R:detectarea var in inter-individuale; pasi: o select var/set fix de var o select situatia de masurare o det var scorurilor in rap cu var si ocazia select pe un esantion de subiecti - tehnica P : detectare var intra-individuala; pasi:
10

o select un singur subiect o select var o det in mai multe ocazii esantionate var scorurilor subiectului relative la var select Perspectiva longitudinala/temporala: studiaza identitatea de manifestare a uneor structure de personalitate/T in 2 sau m multe mom de timp; poate fi aplicata unui individ [idiograficamprenta comportamentala] sau unui grup de persona: nomotetic; datele de grup nu pot face predictii la nivel individual Perspectiva transversal: forma de variatie a unuia si aceluiasi indicator comportamental al unei T [sau ansamblu de T] de-a lungul mai multor personae intr-un context dat Rezultate empirice in verif consistentei Mischel 1968: - tip A: singura forma validate empiric [pe dispozitii de personalitate, inteligenta, stil cognitive] - tip B: validate doar pt inteligenta si stil cognitive - tip c: nevalidata - tip D: a revizuit f multe studii cu info privind corelatia dintre scorurile pers la testele de personalitate si indicatori care operationalizau comport T manifestate in situatii reala=coeficientul de personalitate; corelatia a fost gasita ca fiind f mica; predictorii de personalitate explica doar 4-9% din var in comportament=paradoxul consistentei Shoda in 1999 a oferit un cadru metodologic unificat pt abordarea formala a amprentelor comportamentale coerente. A definit clar si distinct 3 forme alternative de consistent, dpdv mathematic, pe baza tehnicii ANOVA, aratand cum pot fi integrate si unificate ai sa permita o conceptualizare a interactiunii PersoanaXSituatie in forma conceptului de coerenta. Astfel: - consistenta cross-situationala =var P/(var P+var inter PXS+eroarea) - stabilitate temporal intra-situationala =(var P+var inter PXS)/( var P+var inter PXS+eroarea) - coerenta comportamentala = (var S+var inter PXS)/( var S+var inter PXS+eroarea); dc standardizam situatiile, astfel ca var S=0, formula devine : var inter PXS)/( var inter PXS+eroarea) Shoda a dem superioritatea partitionarii variantei, pe fiecare din var: P, PXS si S in locul utiliz variantei totale ca numitor comun. A propus inlocuirea raportului traditional omega patrat cu raportul omega patrat al diferentelro interindividuale, adica: varP, resp var PXS, resp eroare, raportate fiecare la suma tuturor acestor variante; a eliminate practic variatia indicatorilor statistici de consistent in functie de situatie. A fost explicat astfel replicarea paradoxului consistentei, adica: Prin agreagarea in diferite ocazii a comportamentelor tipice se obtine un coefficient de stabilitatea temporala semnificativ, insa agregarea acelorasi comportamente in mai multe contexte situationale nu adduce nimic in plus pt consistent trans situationala comparative cu utiliz lor neagregata. Ex: o pers preocupata de aparitia ei sociala, se va imbraca de fiecare data altfel, in fct de eveniment. Aparenta pers e consistent in aceleasi situatii,insa f inconsistent trans-situational.

11

focalizarea pe consistent trans-situationala va face sa nu se poata obtine efecte relevante ale trasaturii fidele, chiar cand relevant T are influente semnificative theoretic vb Formalizarea si clarificarea diferentelor de mai sus au consistuti pasi important in consolidarea si impunerea strategiilor idiografice de cercetare. Acestea sustin faptul ca personalitatea este un construct de nivel individual ce tb investigat prin analize adecvate perspective microindividuale.

Abordarea fenomenologic realitatea fenomenelor rezida exclusiv in modul subiectiv in care acestea sunt percepute ; real pt o pers e doar ce se afal in cadrul intern de referinta; orice experienta/act de cunoastere va fi dependent de interpretarea subiectiva; perceptia ca mechanism de prelucrare a informatiilro este un act interpretative orice obiect exista doar in masura in care persoana crede in existenta sa; credintele se bazeaza perceptii, sa sip e ipoteza ca ceva exista; realitatea este realitatea perceputa; 2 pers care obs aceeasi realitate o vor percepe diferit ca 2 realitati distinct C Rogers: cunoasterea fenomenologica- intelegerea personalitatii prin prisma propriului cadru de referinta experiment Geer, Gatchel si Davison , 1970 arata ca stresul e det nu doar de caract obiective ale situatiei ci si de credinta subiectiva a persoanei ca poate ctrl acea situatie [self-efficacy Bandura] se pune problema validitatii stiintifice

PArticularitati si ipoteze ale teoriei fenomen: oamenii sunt finite natural active-deci motivatia nu e necesara in explicarea comport; oamenii reactioneaza prin zestrea lro biologica la evenimentele stimul se intereseaza de directionarea comportamentului; Rogers afirma ca comport oamenilor este directionat de tendinta unica a oamenilor de autoactualizare; Kelly sustine ca oamenii actioneaza astfel incat sa-si maximizeze abilitatea de a anticipa cu acuratete evenimentele din viata lor vede omul ca fiinta dinamica; Rogers:viata e in cel mai bun caz o curgere, un flux, un process schimbator in care nimic nu e fix; de und eimportanta analizei aici si acum a experientei =trairea actuala bine focalizata ; mindfulness; se admite ca exper anterioara influenteaza comportamentul prezent, dar trecutul este interpretat doa rin mas in care afecteaza perceptia prezenta. se acorda putin importanta trasaturilor de personalitate sau pattern-urilor comport din copilaria timpurie-spre deosebire de psihanaliza este holistica explica si concepe comportamente specific in termenii intregii personalitati; Rogers: importanta consistentei dintre perceptia proprie a unui individ sic ea a celorlalti; Kelly: nu diferentiaza intre ganduri, sentimente si actiuni, considerand toate aceste procese psihologice subscrise si guvernate de aceleasi principia

12

are o metodologie idiografica in studiul personalitatii; individualitatea este centrala ; Rogers si MAsalow considera comport guvernate de tendinta de autoactualizare, desi natura acestei tendinte este idiosincratica pt fiecare individ; Kelly=conduita e det de felul in care oamenii percep lumea, dar viziunile asupra lumii sunt unice la niv persoanei oamenii se comporta rational; actiunile oamenilor sunt raspunsuri adecvate la mediul perceput; oamenii sunt atenti la procesele psi, la experienta lor constienta A) teoria constructelor personale (G. Kelly).

George Kelly, 1955 Principles of Personal Construct Psyhology. Pozitia filosofica existentialist numit-o de le alternativism constructive:exista intotdeauna cai alternative de a vedea lumea. Nimeni nu trebuie sa fie complet victim circumstantelor prezente sau a istoriei TCP-teoria constructelor personale- det modul in care persoana vede si aliniaza evenimentele pe propriile sale coordinate; Teoria trasaturilor incearca localizarea persoanei pe continuumul unei trasaturi abstractizate, pe cand Kelly vrea sa descopere natura domensiunilro CP [cstr personale] Ex: dc exam din sesiune e f imp pt un student, Kelly incearca sad et modul in care acesta il percepe, ce semnificatie ii confera si NU sa det scorul la o scala de anxietate privitoare la sit de exam Def CP: - sabloane transparente dupa care se decupeaza realitatea; - moduri subiectivate de reprezentare interna a evenimentelor externe, deci strict personale - eveniment=orice aspect care itnra in sfera vietii unei pers: alte pers, fenomene, obiecte - sunt utilizate pt a cstr semnificatia evenimentelor sau situatiilor reflectate/traite de pers Construirea une situatii pp ca persoana va active si va aplica un construct care va prezice ceva despre dinamica probabila a acelei situatii, Fiecare conduit e det de constructul activat, dupa sablonul unic/personal dupa care aceasta percepe enenim. Persoana va testa ipoteza derivate dina cest construct, comport dupa cum dicteaza CP. In viata de zi cu zi, oamenii se omporta ca oamenii de stiinta, incercand sa prezica evenim pe baza CP, ai sa obt maxim de adaptare in urma confruntarii. Ipotezele TC: - oamenii incearca sa prezica si sa ctrl evenim ca oamenii de stiinta; au teorii despre lume care le ghideaza comportamentul in rel cu altii si in rel cu evenim; exista teorii personale reale despre existent evenim reale; aceste teorii pot fi studiate stiintific - oamenii percep lumea prin sabloane transparente=constructe= reprez sau interpretari subiective ale realitatii - CP nu deriva din realitate ci sunt impuse realitatii; vin de la persoana nu de la eveniment - CP sunt bipolare: just-injust, sanatos-bolnav, putere-ctrl, etc - CP sunt unice ; aceeasi eticheta [bun/rau] are semnificatii personale diferite - CP sunt folosite pt a construe semnificiatia evenimentelor[predicate/testarea ipotezei, comportament cf teoriei] - Oamenii retin si dezv CP care s-au dovedit urile [au prezis correct]
13

Nu exista o asociere unica CP-eveniment,fieare eveniment poate fi vazt dintr-o multitudine de perspective; CP=procese cognitive

Proprietatile CP: - Spectrul de aplicabilitate: fiecare CP e util in cstr unui set limitat de evenimente; ex: religios-non-religios nu pt animale de companie - Zona de focalizare: fiecare CP are o zona de foc in care prezice mai bine evenimentele; religios-nereligios nu se aplica la copiat - Permeabilitatea : masura in care constructul poate fi utilizat pt a cstr alte constructe Postulatul fundamental si cele 11 corolare Postulatul: Procesele unei personae sunt canalizate psihologic de modurile in care aceasta anticipeaza evenimentele, iar aceste moduri exista in forma constructelor. Toate procesele psihice si personalitatea tintesc spre anticiparea evenimentelor. Naura activa a oganismului uman det demesurile predictive indifferent de nivelul de formalizare. Cele 11 corolare: - C constructiei: predictiile despre evenim se realizeaza pe teme recurente/replicari; se cauta trasaturi commune, stabile; 2 evenim diferite pot fi cstr de pers diferite in acelasi fel - C alegerii: at cand anticipeaza pers face o dubla alegere: la nivel de construct si de pol poz/neg; def C=alegerea C si a polului relevant in predictive; Extinderea C=a alaege ceea ce creste probabilitatea in largirea spectrului de aplicabilitate; validitatea C=puterea sa de predictive; puterea predictive creste cu imbunatatirea definirii C si extinderea lui - C dihotomiei: fiecare pers detine un nr finit de C dihotomice; C indica mas similaritatii/dif a 2 evenim; pt a cstr un evenim snt 2 etape: identificarea evenim de cstr; un evenim etalon care mas similaritatea; un evenim diferit care sa permita stab disimilaritatii - C spectrului: un C e util pt anticiparea unui set finit de evenimente; exista evenimente pe care pers nu le poate cstr in lipsa de C sau dinc auza impermeabilitatii C fata de noul eveniment - C organizarii: C sunt org in ordine ierarhica, pt a permite anticiparea evenim; pers difera pt ca au C si org ierarhice diferite - C experientei: sist de C se schimba continuu pe mas ce pers cstr replicari [T similar] ale evenim; cand predictiile dau gres, C se revizuiesc modif tot sistemul deC; modif minore la sist de C poate duce la modif semnificative ale comportamentului; exper subiectiva=flux de evenim cstr succesiv si pp interactiuni cu noi evenim sau ac evenim din alta perspect, de unde necesit reinterpretarii - C modulatiei: variatia in sist CP e limitata de permeabilitatea C; pt schimbarea sistemului de C, C tb sa fie permeabile si persoana capabila sa cstr schimbarea - C fragmentarii: o persoana poate aplica succesiv o varietate de subsisteme de constructe care inferential snt incompatibile; schimbarile nu decug neaparat intr-o succesiune logica; noile C nu sunt extensii ale celor vechi; deci sist de CP sunt fragmentate - C individualitatii: modul de cstr si ierarhiz a sist de CP duce la individualizare; sist si modul de interpretare a evenim sunt diferite la nivel personal
14

C comunalitatii: in mas in care o pers cstr realitatea intr-un mod similar cu al altei personae, procesarile psi subiacente vor fi similar; persoanelese vor comporta similar; oamneii care ap aceluiasi grup cultural se comporta similar dat acestui fapt; este baza empatiei, ca disponibilitate de a cstr evenim prin sabloanele celorlalti C socialitatii: in masura in care cineva cstr procesele constructive ale altcuiva, aceasta va putea juca un rol intr-un process social de interrelationare B) Teoria eului (teoria lui C. Rogers, Faetele Eului M. Zlate). teoria lui C. Rogers

2 asumptii majore: Comportamentul e det de tendinta unica a fiecarei personae spre auto-actualizare Toti oamenii au nevoie de consideratie/evaluare pozitiva

Fiecare dintre noi are un potential unic de a se dezvolta, creste si schimba in dir positive si sanatoase; intr-un climat psi liber de influente si constrnageri externem acel potential va chida toate comport pers Tendinta de auto-actualizare - Este innascuta- tend inerenta a organismlui de a-si dezv capacitatile in moduri care servesc la mentinerea si imbunatatirea acestuia - La nivel fundamental, tendinta duce la satifacerea nevoilor biologice la maturizare fizica, crestere continua si regenerare - La nivel psihologic, tendinta ghideaza omul spre dobandirea autonomiei, auto-suficienta, extinderea experientei si dezvoltare personala - Ghideaza oamenii spre comportamente positive, sanatoase; comport patologice apar doar in conditii neobisnuite/perverse - Este selective si directional o tendinta constructive Cum conduce tendinta la comport positive? - Fiecare om eval o experienta in fct de masura in care il ajuta sa se mentina sis a se dezvolte=process evaluative numit procesul valorizarii oraganismice Experienta = orice se intampla la un mom dat si intra in campul constiintei persoanei Exp positive = duc la sentim satisfactiei, cautate active Exp negative = insatisfactie, evitare active Tendinta are 2 aspecte: - Biologic = homeostazia totalita comport care asigura supravietuirea - Psihologic = auto-actualizare: autonomie, auto-suficienta, dezv pers Selful/Eului/Self-conceptul - Reprez perceptia totala/gobala, organizata si consistent pe care omul o are despre sine - Comp din: perceptia asupra lumii + valorile si atitudinile cu priv la ac perceptii - Dif eu fizic si psihic si non eu=alte pers si obiecte - Eul se cstr in cazul copiilor, nu e de la inceput
15

Pt ca personalit sa fct normal, eul tb sa fie consistent si perceptiile compatibile Dc self-perceptiile sunt conflictuale, selful ramane consistent dc acestea sunt reconciliabile; pt asta, ele tb sa priveasca aspect diferite ale vietii [ex: organizat cognitive, dezorganizat la birou] Diferenta eul real=cum se percepe pers si eul ideal=cum ar vrea pers sa fie

Cum se masoara selful: cu tehnica Q-sort= atribuirea unor valori prin comparative intrebarilor de tipulsunt lenes, sunt o pers dominant Ogilvie[1987] : distinctia dintre eul ideal[dezirabil] si eul indezirabil=acele caract ale personalitatii pe care pers le considera indezirabile; o alta fateta de contrast a eului real; satisfactia de viata poate fi prezisa mult mai bine pe baza discrepantei eu real/eu indezirabil fata de eu real/eu ideal Nevoia de consideratie pozitiva=acceptare, respect, simpatie, caldura, dragoste Initial consid poz e obt de la ceilalti si pe baza ei se cstr sentim val interioare si se transf in autoconsideratie pozitiva La adult provine de la sine si de la ceilalti E o nevoie invatata si e unul din det cei mai puternici a comport, sentim si cognitiilor Process reciproc=oferi si primesti Consideratie poz conditionata = oferita cu cond anumitor comport/conduit Consid poz necondit = independent de comport; pers e valorizata ca fiinta umana Cea mai importanta pt auto-actualizare: self-consideratia pozitiva neconditionata si apoi consid poz necondit; experim lor creeaza conditii optime pt a fi ghidati de tendintele proprii de autoactualiz Conditii de valorizare Nevoia de consid poz e atat de puternica incat pt a obt omul poate renunta la ceea ce e bun pt el pt a o obtine; exper ce fav mentinerea si dezv persoanei pot fi considerate negative si evitate Conditii de valorizare=valorile aplicate asupra anumitor comportamente de catre individ; apar atunci cand consid poz din partea unor pers imprtante este oferita conditional Conditiile de valorizare pot interfera cu progesul organismic de valorize si pot afecta dezv personalitatii cand se substituie acestui process, impiedicand pers sa fct liber si al max de eficienta Implicatii asupra creativitatii Emergenta creativitatii se realiz in 2 conditii: - Siguranta psihologica: mediu social ce furniz consid poz necnditionata, fara evaluari si cu intelegere empatica - Libertate psihologica: pers se poate angaja in expresii creative nerestrictive Harrington, Block si Block in 1987 au realiz o cercet priv dezv longitudinal a 106 copii de la varsta de 3 ani pana la 10-14 ani. Au eval initial modul de educatie utilizat plecand de la condit creativity lui Rogers. Practici positive: - Respect opiniile copilului si il incurajez sa si le exprime - Las copilul sa ia singur decizii - Incurajez copilul sa fie curios, sa exploreze sis a chestioneze lucrurile

16

Exista o corelatie pozitiva semnificativa intre conditiile dezv creative si potentialul creative al copiilor la varsta adolescentei; 0.38-0.49 Copii crescuti in atm psi de sig si libertate si-au dezv la nivel mai inalt potentialul creative in rap cu grupul copiilor care nu au beneficiat de ac atm Piedici in calea auto-actualizarii: Fct optima: Eu guv exclusive de procesul de valorizare organismica Eul ramane consistent pt ca se aplica un singur set de reguli Aplic a 2 seturi de reguli: organismic vs conditiile de valorizare devenite parte a eului Self-conceptul nu e congruent cu experienta [ex: student competent vs picat examen] Conflictele fragmenteaza eul; produc frica-tensiune difuza; anxietatea=semnalul ca unitatea self-conceptului e in pericol sau e dezorganizata; anxietatea duce la procese defensive destinate reducerii congruentei PRocesele defensive Distorsiunea perceptive=mec prin care pers modif perceptia unei experiente amenintatoare ai aceasta sa devina compatibila cu self-conceptul [ex: pers popular neinvitata la petrecere isi zice ca e din cauza ca lumea stia ca e ocupata in weekend]; distorsiune amodif experienta in sine pt ca exper e doar perceptia suiectiva a persoanei despre ceva Negarea= process care permite persoanei ca nu devina constietna de faptul ca exper si slef-conceptul sunt incongruente [ex: pers popualara isi zice de fapt a fost invitata si a refuzat]; cand o realitate e negate, nu mai exista Ajustarea psihologica Fenomen psiho-social ce pp cel putin o coresp moderata intre exper subiectiva si realitatea externa; astfel exista deschidere la experienta, altfel pers ramane prada amenintarilor si proceselor defensive Terapia centrata pe client Terapia raspunde pb, sentim, perceptiilor, atitudinilor si scopurilor clientului Abordeaza pers prin propriul cadru de referinta Terapeutul incearca sa invete despre modul subiectiv in care clientul percepe si se rap la experiente Procesul therapeutic pp 3 conditii necesare pt ca personalitatea sa se poata ajusta: o Congruent=deschidere/transparent totala, netrucata o Intelgere empatica- a fi perceput correct de alte pers o Consideratie pozitiva neconditionata: acceptare deplina a clientului Faetele Eului M. Zlate

17

M. Zlate (53) considera ca pentru cunoasterea naturii si personalitatii umane are mare importanta: - ce este omul in realitate; - ce crede el ca este; - ce doreste sa fie; - ce gandeste despre altii; - ce considera ca gandesc altii despre el. El abordeaza personalitatea privind mai multe fatete ale acesteia: - personalitatea reala; - personalitatea autoevaluata - personalitatea ideala; - personalitatea perceputa; - personalitatea proiectata; - personalitatea manifesta.

1. Personalitatea reala este constituita din ansamblul proceselor, functiilor, tendintelor, insusirilor si starilor psihice de care dispune omul la un moment dat si pe care le poate pune oricand in disponibilitate, fapt care-i asigura identitatea si durabilitatea in timp. 2. Personalitatea autoevaluata cuprinde totalitatea reprezentarilor, ideilor, credintelor individului despre propria sa personalitate incluse, de regula, in ceea ce numim noi imaginea de sine. Este vorba de felul cum se percepe individul, ce crede el despre sine, ce loc isi atribuie in raport cu ceilalti. Imaginea de sine reprezinta un integrator si un organizator al vietii psihice a individului, cu rol major in alegerea valorilor si scopurilor. Ea este nucleul central al personalitatii, reper, constanta orientativa a ei, element definitoriu al statutului si rolului social - dupa cum considera N. Bogatu (5). Imaginea de sine isi are originea nu doar in personalitatea reala, ci si in alte fatete ale ei. Uneori ea isi trage seva din personalitatea ideala, alteori din cea manifesta, sau din
18

cea proiectata. Cercetarile de psihologie sociala au aratat ca un copil care crede ca altii il apreciaza ca fiind simpatic, sociabil, va sfarsi prin a introduce aceste trasaturi in imaginea de sine; la fel, copiii mai putin populari, se pretuiesc pe ei insisi mai putin. Sub raport evolutiv, imaginea de sine cunoaste o traiectorie specifica. in copilarie ea este mai pregnant dependenta de ceea ce individul ar dori sa fie si mai putin de ceea ce este in realitate, pentru ca la varstele mai inaintate ea sa se construiasca in functie de ceea ce omul este sau a fost, de ceea ce face sau a facut. M. Zlate (53) nu crede ca imaginea de sine este automat eronata sau ca ea nu reprezinta fidel realitatea. in fond - spune el - ea este in functie de capacitatea de cunoastere de sine a omului. Si, daca aceasta capacitate este formata si dezvoltata corespunzator, nu este exclus ca si imaginea despre sine sa fie cat mai adecvata. (53, p. 117). Nu este insa mai putin adevarat ca mult mai raspandite sunt situatiile de supraapreciere sau de subapreciere a propriilor insusiri sau trasaturi, de dilatare sau ingustare nepermisa a lor, deci cele de deformare a imaginii de sine. Si dilatarea si ingustarea raman in esenta forme de reflectare eronata, care se cer a fi corectate cu timpul, pentru a asigura adoptarea corespunzatoare la solicitarile mediului inconjurator. 3. Personalitatea ideala este cea pe care individul doreste sa o obtina. Ea se refera nu la ceea ce este un individ in realitate sau la ceea ce crede el despre sine, ci la ceea ce ar dori sa fie, cum sa fie; ea reprezinta personalitatea proiectata in viitor, idealul ce trebuie atins, modelul pe care individul si-l propune sa-l construiasca in decursul vietii sale. 4. Personalitatea perceputa cuprinde ansamblul reprezentarilor, ideilor, aprecierilor cu privire la altii. Asa cum individul isi formeaza o imagine despre sine, tot asa, el isi elaboreaza si o imagine despre altii, care il ghideaza in comportamentele sale fata de acestia. Imaginea despre altul este o creatie proprie a persoanei cunoscatoare, dar ea va fi influentata si va depinde maximal de posibilitatile si limitele psihofiziologice ale celui ce cunoaste, de scopul, motivatiile si aspiratiile sale, de felul de selectionare, organizare si structurare a indicilor perceptivi, influentate toate la randul lor, de ordinea perceperii indicilor, de relevanta lor, de starile psihologice temporare ale celui care percepe, de atitudinile sau de caracteristicile personale ale acestuia. 5. Personalitatea proiectata cuprinde ansamblul gandurilor, sentimentelor, aprecierilor pe care crede un individ ca le au, le nutresc, le fac ceilalti asupra sa. V. Ceausu (6, p. 133) o numeste: imaginea de sine atribuita lumii, adica ce cred eu ca gandesc altii despre mine.

19

O asemenea imagine este uneori expresia celor mai intime dorinte ale individului de a aparea in ochii lumii, iar alteori reflexul imediat al comportamentului celorlalti fata de persoana respectiva. 6. Personalitatea manifesta este reprezentata de ansamblul trasaturilor si insusirilor ce-si gasesc expresia in modalitatile particulare, proprii, specifice de exteriorizare si obiectivare comportamentala. Este o constructie psiho-comportamentala sintetica, deoarece cuprinde fie aspecte, laturi, parti din fiecare fateta a personalitatii, fie toate fatetele articulate si integrate intre ele. Fatetele personalitatii nu sunt izolate, ci, dimpotriva, se intrepatrund, se presupun reciproc, se intersecteaza si se convertesc unele in altele. Datorita relatiilor de cooperare sau conflictuale intre ele, de prelungire a unora in altele sau de compensare a lor, ca si celor de asociere sau de discrepanta si disjunctie valorica, personalitatea umana capata o infatisare aparte. La cele sase fatete ale personalitatii, M. Zlate (53, p.120) asociaza 6 fatete ale Eului: 1. Eul real (cum este); 2. Eul autoperceput (cum crede ca este); 3. Eul ideal (cum ar vrea sa fie); 4. Eul perceput (cum percepe eurile celorlalti); 5. Eul reflectat (cum crede ca il percep altii); 6. Eul actualizat (cum se manifesta). Nu exista numai personalitati unitare si armonios dezvoltate, sau dimpotriva, instabile, dedublate, accentuate, ci si Eu-uri unitare, armonioase, sau instabile, dedublate, accentuate. Corespondenta structurala si tipologica dintre personalitate si Eu evidentiaza pregnant interdependenta lor. Pe aceasta baza vom intelege daca o personalitate este instabila aceasta se datoreaza faptului ca nucleul ei - adica Eu-l - este instabil. De cautat si completat C) Teoria autoactualizrii (A. Maslow).
Cred ca e inclusa mai sus; de cautat si facut diferenta Rogers/Maslow

3. Abordarea comportamental a personalitii:

20

Se preocupa de comportamentul in sine, real, netrucat sau filtrate la nivelul constructelor abstracte. Utilizeaza observatia si desprind esantioane comportamentale si nu clase generale de trasaturi. Unitatea de analiza: comportamentul persoanei. Personalitatea=suma comportamentelor. Comportamente: - Deschise, manifeste-direct observabile; in forma motorie - Latente- nu pot fi obs direct; private, subiective; inferabile in rap cu alte comportamente manifeste Ipoteza funadamentala: achizitia comportamentului se face prin experienta si invatare, nu e un dat ereditar 3 directii de abordare: - Behaviorism radical: Watson 1919- psi e stiinta comportamentului si obiectul ei tb sa fie doar comportamentul manifest; comportamentul latent e o ipoteza neverificata stiintific lansata de introspectionisti - Dupa 1950: abordarea invatarii sociale: modul in care comport sunt invatate ca si comport sociale specific umane - Dupa 1970 abordarea cognitiv-comportamentala care incearca sad et rolul evenim externe asupra manifestarii comport deschise si rel intre comport manifeste si latent Abordarile comportamentale difera cu privire la modul in care e inteleasa invatarea: - In conditionarea clasica: invatarea se realizaeaza prin asocierea dintre stimuli si raspunsuri; ex: professor, jensi, success domnisoare - Conditionarea operanta: comportamentul este invatat prin consecinta actiunilor: intarire sau pedeapsa; ex: professor jeansi complimente - Invatarea observational: invatarea prin observarea comportamentelor altora si a aconsecintelor positive sau negative suportate; ex: prof jeansi pt ca cei care poarta jeansi se simt mai confortabili Invatarea se poate face combinand toate mecanismele de mai sus A) condiionarea clasic (I. Pavlov). Porneste de la obs ca cainii saliveaza inainte de primi mancare/de a a vea contact nemijlocit cu alimental. Reflexul salivar este innascut, dar poate fi prvocat si altfel. Pavlov chema cainii la msa folosindu-se de bataile metronomului si a obs ca ei au inceput sa saliveze doar cand auzeau zgomotul. Experiment- 3 faze: - A dat hrana [stimul neconditionat] inregistrand raspuns salivar [raspuns necondiionat] cre se produce natural - Odata cu prezentarea hranei[SN] a fost aprinsa o lumina[stimul neutru]; s-a repetat aceasta asociere de mai multe ori - In a 3 a faza doar la aprinderea luminii produce reflexul salivar al cainelui, fara ca hrana [SN] sa fie prezentata; astfel, lumina si-a schimbat valoarea din stimul neutru in stimul conditionat, iar raspunsul salivar determinat a fost de tip raspuns conditionat intrucat a fost produs de un stimul care in mod natural nu produce un astfel de effect: process de conditionare clasica Schema conditionarii clasice:
21

Faza preconditionala: stimul natural, raspuns neconditionat Faza conditionala: asociere stimul neutru cu stimul natural, rezultat neconditionat; repetitive - Faza post conditionala: stimul conditionat [se transf din stimul neutru] si produce rezultat conditionat Achizitia = organismul isi insuseste C ca urmare a asocierii repetate SN si Sneutru/SC Generalizarea =RC care apare la un stimul [ex sonerie] se generalizeaza si la alt stimul =snet emis de o punga, din aceeasi clasa Discriminarea = organizmul ofera un RC la un SC [lumina albastra] dar nu si la alt SC din aceeasi clasa [lumina verde] Extinctia =RC inceteaza sa se produca cand asocierea SN-SC nu se mai repeat o perioada de timp; cateodata acest lucru nu se intampla [vezi anxietatile produse din trauma]; un RC extinctionat se recupereaza mai repede prin repetarea SN-SC Conditionarea clasica a emotiilor Watson, micul Albert. Teama de sobolani prin conditionarea naturala: lovire gong bara metalize-frica, dupa 7 asocieri sobolan-gong Alt experiment: fotografii despre moarte prezentate studentilor- asociere cu ton/sunet care devine SC DEzvoltarea fricii si anxietatii sunt d emulte ori produsul unei conditionari clasice [vezi circcutremur-frica de a merge la circ]; generalizare:frica cand vede afis de circ Conditionarea clasica poate produce anxietati sexual [cpil-masturbare-sanctiune aspra] Generalizare Watson- micul Albert a ajuns sa manifeste frica de pisici, haine de blana, parul uman Miller arata ca generalizarea se produce similar la animale; sobolani-socuri in compartiment de culoare alba; dupa asociere soc-culoare alba, sobolanii se salvau mergand in camera neagra; reactia de mers in camera neagra s-a mentinut si dupa ce nu s-au mai aplicat socuri Terapii associate cu conditionarea clasica: - Terapia aversive: eliminarea unui RC indezirabil ca de ex consumul de alcool, prin asocierea consumului de alcool [Sneutru/SC] cu antalcoolul [SN]; astfel starea negative va fi atribuita alcoolului SC; terapia nu e eficienta pt ca dupa descoperirea ca efectul este datorat antalcoolului, clientul va renunta la cesta si nu la alcool; schma fct insa bie la enuresis, fumat sau comportament violent - Desensibilizarea sistematica: Joseph Wolpe- expuenrea gradual a clientului la stimuli evocatori de anxietate, acesta fiind invatat sa exerseze raspunsuri incompatibile cu starea de anxietate; pasi: o Clientul invata si practica rasp adaptative: relaxare muscular, respiratie o Stimuli anxiogeni sunt ierarhizati de client si terapeut o Cleintul e expus gradual la stimuli anxogeni, iar terapeutul ii cere sa performeze sub supervizare raspunsurile adaptative invatate o Se urmareste practice substituirea anxietatii RN cu raspunsuir adaptative RC; stimuli neconditionati inaintea terapiei devin SC care duc la reactii adaptative B) condiionarea operant (B.F. Skinner).

22

Ipoteze: un comportament este modificat de consecintele care ii urmeaza; rezultatul asociat oricarui comportament [operant] det proababilitatea de a fi repetat in viitor. DAca consecinta comportamentului este o intarire pozitiva, at probabilitatea de a fi repetat creste. Invatarea comportamentelor bazata pe consecintele produse se numeste conditionare operanta/instrumental/prin incercare si eroare. Schema conditionarii operante: propoz conditionale de tipul: Daca[comport].atunci[consecinta/intarire] Diferente conditionarea clasica- operanta: - Cond clasica se concentr pe conditiile care preced comportametul, cea operant ape consecintele comport Intarirea comportamentului: cresterea probabilitatii de repetare a comportamentului-cand un evenim sau effect ce urmeaza comport creste probabilitatea de repetare; categorii: - Intarire pozititva; ex:lauda - Intarire negative; elim comport prin oprirea consecintei acestuia; ex: parintele se opreste din urlat doar cand copilul si-a facut temele - Pedeapsa =effect invers intaririi negative; def=evenim ce urmeaza unui raspuns comportamental reduce probabilitatea ca raspunsul sa mai apara Masuratori obiective: - Unit de analiza: comportamentul si conditiile-stimul: intaririle - Masurarea obiectiva a personalitatii prin esantionare si inregistrarea comport in context strucutturate; masurarea comportam inainte si dupa terapie pt a aprecia in mod obiectiv eficietna [ex teama de inaltime] - Skinner: a avertizat asupra riscului def circulare a comportamentului Identificarea conditiilor-stimul: - Stimuli ctrl comportamentul sintgma stimulus control - Pt a putea explica comportamentul, cercetatorul tb sa identifice conditiile sau situatiilestimul care il ctrl- exista deci ipoteza ca cel putin un stimul ctrl resp comportament; ex: copil cu pb de citire- presiunea mamei; indepartam presiunea-masuram si vedem dc exista modificari Generalizare vs discriminare: - Daca intaririle sunt plicate in orice conditie sau situatie inc are apare comportamentul, at se ajunge la o generalizare; ex: agresivitatea unui copil gen dc fratii, parintii, colegii, prof ignora aceste manifestari; ex: neajutorarea intarita de toti care isi ofera ajutorul - Anumite situatii pot sugera individului dc un comportam va fi insotit sau nu de o consecinta favorabila=stimuli discriminative; socializarea individului e o forma de training discriminative; ex: curiozitatea copilului e cateodata intarita dar alta data pedepsita; rezultat: om de stiinte deinteresat de barfele sociale C) Formarea i modificarea comportamentului Shaping: Formarea comport se refera la obt unui comportament dorit, prin intarirea raspunsurilor ce compun config finala a cestuia si ignorarea rasp ce nu intra ina ceasta config Ex: Skinner training porumbel sa se aseze in central unei tinte concentric; graunte doar cand se deplaseaza catre centru; in rest, nimic; ex: intariri ferrite de antrenor pt elem corecte duce la un ex perfect
23

Graficul de intarire: secventa sau pattern-ul dupa care intaririle sunt allocate, atunci cand persoana realizeaza raspunsul comport care face obiectul de interes al cercetatorului Frecventa cu care intaririle sunt allocate duce la dif in comport; graficuld e intarire poate fi mai important decat natura intaritorului Morse si Kelleher 2 forme de intarire: o Continua: de cate ori comport de interes apare, intaritorul este aplicat o Intermitenta/discontinua: ntarirea nu se face de fiecare data cand apare comport dezirabil 4 scheme de intarire intermitenta prin combinarea: o Nr de raspunsuri effectuate vs perioada scursa de la ultima intarire o Froma variabila vs fixa de alocare a intaritorului o Schemele: frecv fixa/var+ interval fix/var Ex: Interval fix: salariul lunar, alaptarea la ora fixa Frecventa fixa: plata la piesa, bonusuri pe target Interval variabila: pescarul si pestele Frecventa var: adicatia fata de jocurile de noroc; ticuri, agresivitate; provoaca comportamente mult mai stabile si mai greu de restructurat

Extinctia: disparitia comprotamentului, ca urmare a faptului ca intarirea nu mai este apliacata; comprotamentul este recuperate mult ami rapid ca urmare a realocarii intaritorului sau Analiza functionala Leaga variatiile stimului [var indep] de cele ale raspunsului oferit [var dependenta] Se allege un tip de rasp comportamental si doar pt acest raspuns se vor aloca stimuli de intarire, celelalte comport fiind ignorate. Daca stimulul ales are val de intarire, dupa cateva alocari probabilitatea de producere a comport va creste.

PAsi: Stabilirea frecventei cu care comportamentul apare in contextual sau natural Obs si inreg consecintelor ce mentin cmportamentul Planificarea invatarii unei alternative comportamentale prin manipularea intaririlor allocate Evaluarea modificarii comportamentale la anumite interval de timp

PRogramele bazate pe analiza functional pp eliminarea intaritorilor care mentin comportamentele problematice si alocarea de intaritori imediat dupa performarea unor comportamente adaptative, avantajoase.
24

Ex: Robbie, Ann

4. Abordarea social-cognitiv a personalitii: modelarea social a comportamentului (J. Rotter, W. Mischel, A. Bandura). TSC= teoria social cognitive a pornit de la 2 constatari interesante: - O parte din comport definitorii ale oamenilor apar prin simpla observare si imitare a comport pe care altii le au; comport se poate forma deci sub influenta altor personae prin modelare comport - Modul subiectiv de reprezentare si transformare cognitiva a stimului poate controla atat comportamentul persoanei cat si stimulul; ex: experimentele bazate pe paradigma amanarii gratificatiei Mischel, Ebbsen si Zeiss 1972: copiilor li se cere sa stea asezati in fata unei bomboane pana cand experimentatorul revine in incapere; daca astepta fara sa manance bomboana, vor primi la final o recompense cu valoare subiectiv amai mare pt copil- ex o prajitura savuroasa; unul din factorii importanti in reusita a fost modul subiectiv de reprezentare a tentatiei; cei care isi reprezinta bomboana hot nu pot amana, pe cand cei care si-o reprezinta cold[ex: ca o guma de sters] reusesc sa reziste; deci comportamentul persoanei este ctrl nu de caracteristicile obiective ale stimulului si mai degraba de modul subiectiv de reprez mental Teoria invatarii sociale de Rotter 4 constructe esentiale: - Potentialul comportamental=probabilitatea ca un comport sa se produca in anumite situatii; in orice situatie exista mai multe alternative comportamentale si fiecare are o probabilitate asociata; potentialul comport al fiecarui raspuns e dependent de alternativele premise de situatie - Valoarea de intarire [valenta]= preferinta subiectiva a persoanei pentru una din alternativele comport disp la un mom dat; alegerea se face a i sa se obt rezultatul/consecinta preferate; ex: noaptea acasa, la mall, la concert, la Paris; oamenii difera in val asociata acestor variante; alegerea e dep de alternativele disponibile si valenta subiectiva asociata fiecareia - Expectanta: var pur subiectiva; Rotter considera importanta perceptia individului cu privire la posibilitatea de implinire a unui eveniment; expectanta influenteaza planurile de viitor si comportamentele concrete in care se angajeaza persoana; pot fi specific sau generalizate; locul controlului e una din expectantele generalizate identificate de Rotter; alta e autoeficacitatea; prin invatare, unele expectante pot fi aplicate unei var de situatiiastfel se generalizeaza si apoi gen comport specific; expectanta si valoarea de intarire sunt var independente, dar comportamentul poate fi prezis correct doar ca functie a interactiunii lor [nu aditivarii], cf formulei: o potentialul comportamental= f(expectanta X val de intarire) situatiatia psihologica: comportamentul are sens in context; contextual=sit psi dpdv al respondentului; val de intarire si expectantele sunt dependente de situatie; ex: castigarea a
25

20 usd are o val de intarire m mare pt o pers fara loc de munca fata de una care tocmai a primit sal Invatarea observationala Albert Bandura 1969: procesele de conditionare operante singure sunt insuficiente pt a explica var comport umane; oamenii invata si prin simpla obs a ceea ce fac si ceea ce se inampla altor oameni Def: IO=procesul prin car eo pers-observator- isi sch comportamentul ca urmare a expunerii la un model; elem modelatoare provin de la comport modelului IO poate conduce la achizitia de comport fie prin expunere reala sau prin expunere simbolica. De ex: copilul se comporta agresiv prin expunere reala intr-un grup de copii agresivi sau prin expunere simbolica la filme cu personaje violente. Printr-o serie de experimente Bandura dem ca o gama larga de comport [manierele de servit masa, modul cooperant/agresiv de rel sociala] se formeaza prin IO. Experimentul Bobo Doll-1961: agresivitatea e un comport care poate fi achizitionat prin IO Niste copii dintr-o gradinita au vizionat un film [stimul experimental]. In film apare un adult care se indreapta catre o papusa [bobo doll] careia ii ordona sa o stearga de acolo. Pt ca papusa nu se supune, adultul performeaza 4 raspunsuri aggressive, insotite de verbalizare distinct. - Prima faza: adultul doboara papusa, se asaza pe ea o oveste in nas si zice: poc, drept in nas, bum, bum - Faza 2: adultul ridica papusa si o loveste in cap cu un ciocan strigand: nemaipomenit, stai jos - Faza 3: papusa e lovita cu picioarele si adultul striga: zboara de aici - Faza 4 adultul arunc acu bile de cauciuc in papusa Var independent manipulate in experiment a fost consecinta pe care adultul o primeste la sfarsitul filmului- 3 grupuri de copii cu 3 finaluri: - Final 1: adultul/modelul social este recompensat pt fapta sa - Final 2: adultul este pedepsit - Final 3: adultul nu suporta nicio consecinta Apoi fiecare copil e introdus in camera cu papusa din film si e lasat sa se manifeste liber, avand la indemana obiectele folosite de adult in film. Gradul de achizitie a modelului a fost apreciat prin capacitatea fiecarui copil de a reproduce verbal comport modelului; numarul actelor de violent a fost o mas a acceptantei modelului social; rezultatele arata ca grupul copiilor expusi la model social agresiv cu cosecinte positive a manifestat cea mai mare acceptanta dintre cele 3 grupuri; baietii au imitate in mas mai mare comport modelului de referinta Dupa 1970 Bandura isi extinde teoria pt a cuprinde o var mai mare de factori cognitive. PErsonalitatea se dezvolta printr-un determinism reciproc. PErsonalitatea, comportamentul si factorii situationali interactioneaza continuu pt a det ceea ce facem si gandim. IO pp 3 stadii: - Expunerea obs la infl modelului social- real sau symbolic - Achizitia modelului- sarcinide repordcere/amintire; procesul cognitive este latent, dar e operationalizat prin amintiri /reactualiz ca un comport deschis/manifest - Acceptanta = gradul de disp al obs de a imita comport modelului; se mas prin nr de performari spontane de cate obs a comport modelului:
26

o o o o

Imitatie directa Imitatie indirect/facilitare Contraimitatie directa Contraimitatie indirecta/inhibitie

Teoria social-cogitiva bazata pe variabile persoana- Walter Mischel 1973 5 tipuri majore de var-persoana pe care se cladeste personalitatea; masurarea lor se face idiografic, centrat pe persoana: - Encodarile/reprezentarile : modul unic in care persoana reprez, eval si interpret experientele externe, trairile interne, pe ceilalti si pe sine; caine- animal de companie dar pt altcinvea stimul fobic; modul de encodare si evaluare influenteaza ce va obs si invata pers din experientele pe care le are - Expectantele: actiunile pe care oamenii le fac depind de consecintele la care se asteapta; asteptarile specific ale consecintelor anumitor comportamente reprez variabile ce tb masurate pt a prezice comport pers resp; exista expectante specific si generalizate; o locul controlului este o expectant generalizata si eval masura in care o persoana considera ca poate ctrl evenimentele importante care o afecteaza; reprez o var tip interval si reprez la extreme 2 tipuri de personae: cele care considera ca evenimentele sunt consecintele propriului comportament [loc de ctrol intern] si cele care ocnsidera ca evenimentele sunt rezultatul sansei, hazardului [loc de ctrol extern]. o Autoeficacitatea: Bandura 1977 exp gen: creditna persoanei ca poate face un anumit comportament/activitate care pp un anumit grad de dificultate; corelatie mare intre autoeficacitate si rezolvare fobiei de serpi in terapie; Wiedenfeld 1990: pers cu grad scazut de autoeficacitate sunt vulnerabile la anxietate si dezv patternuri de evitare ; Bandura 1982: factorul comun de success al tuturor terapiilor; factor motivational o Expectantele specific sunt de tipul dacaatuncisi pers va face comport care ii adduce consecinta cea mai buna[aiurea] - Emotiile: modul de procesare si raspuns afectiv al persoanei la situatiile-stimul; puternic conectate cu encodarile si procesarile cognitive; hot cognitions = cognitiile care activeaza emotii personale puternice=despre sine si viitorul personal; un stimul cu consecinte semnificative asupra individului poate active reactii inalt diferentiatoare; emotiile ca stari affective sunt in interactiune cu situatiile externe sau interne, dar se pot organiza ca pattern-uri stabile de ordin temperamental - Scopurile si valorile: ghideaza proiectele pe termen lung, situatiile si intaririle pe care persoana le cauta ca si reactia fata de acestea; chiar dc 2 pers au aceleasi expectante, vor reactiona diferit fct de valorile/valentele diferite atasate rezultatului asteptat; ac var servesc la organziarea si motivarea eforturilor pers, furniz dif de structura pt proiectele urmarite [Grant si Dweck 1999] - Competentele de autoreglare: prin scopurile liber impuse si prin intaririle autogenerate oamenii isi autoregleaza comportamentul; autoevaluarea depinde de modul de encodare si de val rezultatului obtinut in raport cu expectantele fizate; planurile mentale care selectioneaza si ghideaza actiunea sunt ancorate in val personale si pot ignora deseori
27

semnalele externe; autoreglarea se refera si la selectarea libera a situatiilor la care persona se va expune; datorita selectivitatii persoana isi creeaza propria nisa sociala Buss 1987; nisa in care pers act are o serie de oprtunitati dar si constrangeri care pot limita dezvoltarea personala

28