Determinarea umiditatii aerului

Umezeala sau umiditatea aerului este definit prin coninutul de vapori de ap existeni la un moment dat n atmosfer. Este o nsuire important a aerului att din punct de vedere meteorologic ct i bioclimatic. Gradul de umiditate are o mare importan din punct de vedere meteorologic, deoarece vaporii de ap influeneaz bilanul radiativ-caloric al aerului, prin absorbia radiaiilor de und lung iar prin condensare genereaz norii, ceaa, precipitaiile lichide i solide. Cantitatea de vapori de ap din atmosfer se exprim prin diferii parametri sau mrimi fizice, cum sunt: a) Tensiunea vaporilor de ap sau fora elastic reprezint presiunea parial cere vine vaporilor de ap dintr-un volum de ap. Ea se exprim n milimetri coloan de mercur sau n milibari (hectopascali). b) Umezeala absolut reprezint cantitatea de vapori de ap pe care o conine 1m deaer la o anumit temperatur. Referindu-ne la unitatea de volum, umezeala absolut este n realitate densitatea vaporilor. c) Umezeala specific reprezint cantitatea de vapori de ap pe care o conine 1 kg de aer umed, exprimat n g/kg. d) Umezeala relativ este mrimea care reprezint cel mai bine gradul de saturaie aaerului cu vapori de ap. Ea indic n procente, ct din cantitatea vaporilor de ap necesar condensrii exist la un moment dat n atmosfer, tiind c pentru aerul saturat, are valoarea de 100%. n funcie de valoarea umiditii relative, aerul secaracterizeaz din punct de vedere higrometric astfel: >100% - suprasaturat; 100% - saturat; 91-99% - foarte umed; 81-90% - umed; 51-80% - normal; 31-50% - uscat; <30% - foarte uscat. e) Temperatura punctului de rou reprezint temperatura la care vaporii de ap ajung s satureze aerul. Dup atingerea strii de saturaie, orice scdere de temperatur va fi nsoit de condensarea vaporilor de ap, care fiind n exces se vor depune sub form de rou. Se exprim n grade Celsius. f) Deficitul de saturaie reprezint diferena dintre tensiunea maxim a vaporilor de ap i tensiunea real la un moment dat. g) Deficitul psihrometric reprezint diferena dintre temperatura indicat de termometrul uscat i cea indicat de termometrul umezit al unui psihrometru. h)Starea higrometric reprezint raportul dintre greutatea vaporilor de ap i greutatea aerului uscat dintr-un metru cub de aer.

La statiile meteorologice din Romania, pentru masurarea valorilor umezelii aerului, se folosesc aparate cu citire directa numite psihometre si higrometre.

Psihometrele
Sunt instrumente prin intermediul crora se determin tensiunea vaporilor de ap din aer i umezeala relativ a acestuia. Partea principal a acestora este dat de dou termometre identice, unul avnd rezervorul acoperit cu tifon care se umezete n timpul efecturii msurtorilor (termometrul umed), iar cellalt msoar temperatura aerului n mediu uscat(termometru uscat). Pe tifonul umezit se produce evaporarea, proces care se efectueaz cu consum de energie caloric. Astfel, temperatura indicat de termometrul umed va fi mai mic dect cea indicat de termometrul uscat (din stnga) al psihrometrului. Totui,n prezena ceii, cnd temperatura aerului are o valoare mai mic de 0C, pot s apar i situaii inverse. Diferena de temperatur dintre cele dou termometre (diferena psihrometric) este cu att mai mare cu ct aerul este mai uscat, iar evaporarea va fi mai intens. Cnd umezeala aerului are valori apreciabile, evapotranspiraia se reduce mult sau nu se mai produce, iar temperaturile citite la cele dou termometre sunt apropiate ca valoare. Procesul de evaporaie depinde de: absorbia cantitii de cldur, cldura latent de evaporare a apei, viteza curenilor de aer din atmosfer sau a curentului de ventilaie din jurul termometrului umed, tensiunea real a vaporilor aflai n aer n momentul observaiei, suprafaa evaporatoare a rezervorului termometrului umed, tensiunea maxim a vaporilor, presiunea atmosferic

Psihometrul de statie cu aspiratie - ventilatie artificiala

Se instaleaza in primul adapost meteorologic, in pozitie verticala, pe acelasi stativ cu termometrele de maxima si de minima. Sunt de doua tipuri, cu doza dubla si doza simpla. Prezinta o morisca aspiratoare care are rolul de a aspira un curet de aer prin tuburile de aspiratie, ventiland astfel rezervoarele celor doua termomtre (umed si uscat). Prin rotire, morisca determina formarea, in jurul rezervoarelor, a unui curent de aer cu viteza constanta, ce va contribui la evaporarea apei de pe tifonul umezit cu apa distilata. Observatiile psihometrice (efectuate la orele 01, 07, 13, 19) trebuie sa respecte o anumita ordine in cadrul determinarilor termometrice: se umezeste tifonul termometrului umed cu apa distilata se intoarce cu cheia arcul moristii aspiratoare se urmareste coborarea temperaturii la termometrul umed; cand coloana de mercur a acestuia devine stationara se efectueaza citirea ambelor termometre, incepand cu cel umed, apoi la cel uscat in momentul in care o coloana termometrica s-a stabilizat se citesc in primul rand zecimile de grad si dupa aceea gradele intregi daca temperatura aerului scade la valori mai mici de -10 C, determinarile se fac numai la termoetrul uscat si la higrometru.

Psihometrul cu ventilatie artificiala tip Assmann

Este un intrument de constructie speciala folosit cu precadere in expeditiile de cercetari microclimatice deoarece este usor transportabil si ofera posibilitatea de a efectua masuratori in plin soare, datorita unei monturi metalice nichelate ce protejeaza cele doua rezervoare termometrice. Se compune din termometre identice care au diametre mai reduse. Sunt fixate intr-un mont metalic, format dintr-un tub central. La capatul superior al tubului central se insurubeaza etans morsica aspiratoare. Carcasa are in partea de jos o deschidere inelara, intrerupta din loc in loc, care serveste pentru evacuarea aerului aspirat. Latera, carcasa prezinta o ferestruica circulara.

Psihometrul electric cu ventilatie artificiala tip Rossel

Unele statii au si psihometre electrice tip Rossel, a carui morisca este actionata fie prin curent electic, fie prin intermediul catorva baterii uscate, fixate sub capatul acestuia. Morisca se pune in functiune prin apasarea in jos a intrerupatorului din drepta, care trece in pozitia AUS (deschis). Cand alimentarea se face prin intermediul bateriilor uscate, intrerupatorul din dreapta trece de la AUS la EIN iar intrerupatorul din stanga trece de la NEZ in BATT. Determinarile se efectueaza ca si la celelalte psihometre.

Psihometre fara aspiratie

Sunt acele instrumente meteorologice la care ventilaia aerului din jurul rezervoarelor termometrice se face fr intervenia unui dispozitiv anume construit (psihrometre cu ventilaie natural). Indicaiile lor nu sunt dintre cele mai exacte deoarece viteza curentului de aer din jurul

rezervoarelor termometrice nu este constant.

Psihometrul de statie tip August

Este utilizat la statiile meterologice numai in conditiile in care nu se poate folosi psihometrul cu morisca. Este alcatuit din doua termometre identice fixate pe stativul vertical prin intermediul unor clame si este pus in mijlocul primului adapost meteorologic, astfel incat rezervoarele termomtrelor sa se situeze la 2 m fata de suprafata terestra. Rezervoul termometrului 2 se infasoara in tifon al carui capat ajunge intr-un paharel de sticla umplut cu apa distilata. Observatiile se efectueaza in mod asemanator cu cele cu morisca aspiratoare, exceptand operatiile legate de prezenta celui din urma.

Psihometrul prastie

Este un instrument relativ simplu, fr aspiraie,care se utilizeaz mai ales n expediiile de cercetri microclimatice lipsite de psihrometre speciale de tip Assmann. Pentru efectuarea observaiilor, dup umezirea tifonului care acoperr ezervorul termometrului din dreapta, psihrometrul inut de mner se rotete deasupra capului cu viteza de circa 120 turaii pe minut, pentru a asigura o bun ventilaie a aerului n jurul rezervoarelor. n scopul obinerii unor date mai sigure,determinrile se repet de 3-4 ori.

Higrometrele
Sunt instrumente utilizate la staiile meteorologice n scopul determinrii umezelii relative a aerului. Ele i bazeaz funcionarea fie pe proprietatea firului de pr omenesc, degresat, de a se alungi atunci cnd umezeala crete i de a se scurta cnd umezeala scade, fie pe variaiile dimensiunilor lineare ale unei membrane organice cu nsuiri higroscopice.

Higrometerle cu absorbtie cu fir de par

Se gsesc la majoritatea staiilor meteorologice din ar, utilizeaz fire de pr omenesc blond ce prezint un numr foarte redus de pigmeni, ce le confer o sensibilitate mai mare fa de variaiile umezelii aerului.

Higrometrul tip Koppe

Se instaleaza in primul adapost meteorologic, in spatele psihometrului de statie, in pozitie verticala. n funcie de variaiile strii de umiditate a aerului, acul higrometrului Koppe se deplaseaz dinspre stnga spre dreapta cnd gradul de umezeal a aerului este n cretere i, de la dreapta la stnga, cnd umezeala aerului este n scdere. Msurtorile higrometrice se efectueaz zilnic, la orele climatologice 01, 07, 13,19, iar valorile obinute se noteaz n registrul de staie n procente ntregi. O condiie important pentru citirea unor valori ale umezelii relative ct mai apropiate de condiiile reale const n meninerea receptorului ntr-o stare perfect de curenie. Decadal (n zilele de 1, 11 i 21 ale fiecrei luni) se verific punctul de 100% umezeal al higrometrului, prin nchiderea acestuia cu un capac de sticl la partea anterioar (se creeaz un mediu saturat cu vapori de ap). Dac higrometrul funcioneaz normal, dup circa 50-60 de minute, acul indicator se va stabili n dreptul diviziunii 100.

Higrometrul tip R. Fuess

Se deosebeste de cel precedent prin faptul ca piesa sensibila pentru umezeala este alcatuita din 1-4 fire de par, el fiind prevazut cu un cadran circular. Este un instrument higrometric precis, mai putin raspundit in statiile meteorologice. Partea superioara a firelor de par se introduce intr-un mic tub cu exterior filetat, care se insurubeaza intr-un orificiu metalic. Firele de par sunt in permanenta intinse, gratie unui arc spiralat care mentine acul indicator al higrografului in echilibru. Scara instrumentului are forma circulara. Pentru verificarea punctului de 100% se foloseste tubul metalic al carui capat este captusit cu pasla.

Higrometrul tip URSS

Alcatuit dintr-un cadru metalica de care este prinsa scara curbata higrometrica tip URSS drept piesa receptoare un singur fir de par. Cu ajutorul unui mic stift de lemn, acesta se fixeaza la capatul superior intr-un surub de reglare prevazut cu piulita de fixare. In scopul punerii la valoare a acului indicator se slabeste piulita de fixare si se roteste dupa necesitatea dispozitivului mobil intre capetele lamei indoite. Surubul de reglare inainteaza astfel in sus sau in jos antrenand cu sine si capatul firului de par. La extremitatea inferioara, firul de par este fixat prin mijlocirea stiftului de lemn in lama arcuita, cre face corp cu tija. Aceasta din urma patrunde cu unul din capetele in orificiul axului de suspensie, pe care este montat solidar acul indicator, si se termina cu celalalt capat cu o contragreutate sferica ce are rolulde a mentine intins firul de par. Impreuna cu surubul care o fixeaza in diferite pozitii, tija formeaza dispozitivul de amplificare al higrometrului.

Higrometrul tip M-39

Recent construit, are ca piesa receptoare o membrana organica circulara, tratata special. Aceasta este intinsa pe o rama metalica fixata pe un cadru dreptunghiul pe a carei parte superioara este montata scara. Prin mijlocirea garniturii metalice dispozitivul de transmisie si amplificare se cupleaza cu centrul membranei higroscopice, astfel incat deplasarile acestuia se transmit axului de suspensie pe care e fixat acul indicator. Membrana se mentine permanent intinsa datorita contragreutatii montate la capatul parghiei care se misca solidar cu axul de suspensie al acului indicator. La temperaturi ridicate, cand umezeaza scade, membrana plesneste usor din cauza uscaciunii accentuate.

Higrograful
Aparate pentru inregistrarea continua a variatiilor umezelii relative a solului. Se instaleaz pe podeaua celui de-al doilea adpost meteorologic, alturi de termograf, la nlimea de 2 m deasupra suprafeei solului. Este format din trei pri componente:- partea receptoare cuprinde un mnunchi sau mai multe mnunchiuri de fire de pr omenesc, blond i degresat, ce pot fi dispuse orizontal sau vertical, n funcie de tipul higrografului; - partea transmitoare este dat de un sistem de prghii, care amplific i transmit deformrile suferite de mnunchiul de fire; -partea nregistratoare este alctuit din braul prghiei de nregistrare, tamburul cilindric pe care se nfoar higrograma i care efectueaz o turaie complet n 24 de ore (lahigrografele zilnice) sau ntr-o sptmn (la cele sptmnale). Deoarece deformarea firelor de pr omenesc nu este proporional cu variaiile umezelii relative a aerului, gradaiile orizontale de pe higrogram ce marcheaz procentede umezeal, nu sunt egale ntre ele, fiind astfel, din ce n ce mai mici cu ct valorile umezelii sunt mai mari. Prelucrarea higrogramei const n aplicarea coreciei de timp, urmat de citirea valorilor n procente ntregi. Se stabilete apoi corecia umiditii relative prin compararea valorilor citite pe higrogram, cu valorile mult mai precise, determinate cu ajutorul psihrometrului. La staiile meteorologice din ara noastr se utilizeaz diverse tipuri de higrografe, care difer ntre ele prin mici amnunte de construcie.

Higrograful R. Fuess

Este format dintr-o cutie metalica prevazuta cu geam in interiorul careia se gaseste numai sistemul de inregistrare cuprinzand tamburul cu mecanism de ceasornic si parghia penitei. Toate celelalte piese si angrenaje care alcatuiesc aparatul sunt fixate de peretele posterior al cutiei in afaea ei. Protectia lor este asigura printr-un schelet cilindric de metal pe care se monteaza usor o caroasa confectionata din sita metalica. Piesa receptoare se compune din 35-40 de fire de par omenesc, care alcatuiesc un manunchi dispus orizontal. Unul din capetele este fixat intr-o garnitura metalica prin intermediul unei placute prinse cu suruburi, iar celalalt intr-o garnitura asemanatoare de care se leaga si dispozitivul de punere la valoare a penitei inregistratoare. Toate piesele de la exteriorul aparatului sunt fixate pe placa metalica si protejate de o caroasa cilindrica, ce se introduce in cercul de metal.

Higrograful Junkalor

Are drept piesa receptoare un manunchi compus din 35-40 fire de par ale carui capete sunt fixate pe un cadru metalic aflat la exteriorul aparatului. Una dintre extremitatile manunchiului se prinde, prin intermediul unei mici garnituri metalice, de dispozitivul de punere la valoare format din doua vergele infasurate cu arcuri si un buton special. Prin rotirea butonului se actioneaza asupra firelor de par care transmit actiunea respectiva parghii prevazute cu penita inregistratoare, facand-o sa urce sau sa coboare pe higrograma dupa necesitate. Dispozitivul de amplificare este fixat cu ajutorul surubului pe axul de suspensie de care se angreneaza si parghia penitei inregistratoare la al carei capat exterior se gaseste contragreutatea cilindrica menita sa tina intins manunchiul firelor de par.

Higrograful Fischer

Se distinge de celelalte inregistratoare de umezeala prin faptul ca are piesa receptoare formata din sase manunchiuri de cate 10-12 fiere de par, grupate in doua lire a cate trei manunchiuri fiecare, precum si prin faptul ca toate piesele se angrenajele care il alcatuiesc se gasesc in interiorul cutiei aparatului. Capetele manunchiurilor de fire sunt fixate intre placutele metalice care se strang solid in suruburi si prezinta la partea de mijloc cate o lamela metalica rasucita in scopul obtinerii unui mai mici rezistente. Cele doua garnituri metalice care fixeaza capetele din stanga firelor de par sunt legate prin intermediul lamelor rasucite si al unor stifturi de axul de suspensie. Garnitura metalica care fixeaza capatul din dreapta al manunchiurilor de fire ce altcatuiesc lira se leaga prin lamela rasucita de piesa cilindrica,

aflata la extremitatea inferioara a dispozitivului de punere la valoare. Penita inregistratoare se pune la valoare rasucind convenabil dispozitivul dupa ce in prealabil a fost slabit surubul. Dispozitivul de amplificare este fixat pe axul de suspensie de care, prin intermediiul garniturii paralelipipedice si al axului cilindric este fixata contragreutatea de metal, menita sa tina permanent intinse firele de par.

Higrograful W. Lambrecht

Se aseamana oarecum cu higrograful Fischer prin faptul ca are piesa receptoare formata din opt manunchiuri a cate 15 fire de par, care constituie laolalta un dispozitiv in forma de lira. Ambele garnituri metalice care fizeaza capetele manunchiurilor dispuse verical prezinta un orificiu. In orificiul garniturii superioare se prinde un carlig fixat de o lama elastica curbata, reprezentand dispozitivul de punere la valoare a penitei inregistratoare. Acesta este actionat cu ajutorul surubului de la capatul vergelei metalice. In orificiul garniturii metalice inferioare intra carligul dispozitivului de amplificare compus dintr-un tub subtire in interiorul caruia se deplaseaza prin insurubare sau desurubare, o piesa metalica solidara cu carligul mentionat.

Higrografele cu dispozitiv de compensare

Higrograful J. Richard

Are ca piesa receptoare formata dintr-un manunchi de 35-40 fire de

par omenesc ale carui capete sunt prinse cu ajutorul unor suruburi mici intre placutele de alama, fixate la extremitatile sasiului metalic. Una din extremitatile manunchiului de fire se afla in legatura cu dispozitivul de punere la valoare. Acesta este un ax paralelipipedic care patrunde cu capatul sau filetat intr-un sistem de lame mealice asezate perpendicular una fata de cealalta. Dispozitivul de amplificare este fixat pe axul de suspensie, de care se prinde solidar si cama curbata. Aceasta se sprijina pe cama care este fixata de axul de suspensie si are curbura inversa fata de cea dintai. Manunchiul de fire de par si toate celelalte piese aflate in afara cutiei aparatului sunt protejate de o carcasa confectionata dintr-o plasa fina de sarma, care se poate detasa usor.

Higrograful URSS model vechi

Se aseamana in linii mari cu higrometrul J. Richard, deosebindu-te de el numai prin cateva amanunte de constructie. Ambele capete ale manunchiului de fire de par sunt prinse in garnituri cilindrice de material plastic, fixate la randul lor in cilindri metalici. La una din extremitatile manunchiului de fire de par este prins de o lamela elastica care prin rotirea cu ajutorul unei cheite a surubului cu cap paralelipipedic se deplaseaza intr-o parte sau alta, punand astfel la valoare penita inregistratoare de la capatul parghieie. Dispozitivul de amplificare al higrografului se compune dintr-o vergea paralelipipedica termnata la partea superioara cu un carlig de prindere al manunchiului de fire si fixata la partea inferioara de axul exterior de suspensie. Pentru reglarea amplificarii sistemului de parghii, se ridica ori se coboara vergeaua paralelipipedica dupa ce in prealabil a fost slabit surubul. Piesele fixate pe cadrul din afara cutiei aparatului sunt protejate prin intermediul unui invelis confectionat din palsa de sarrma, intinsa pe un cadru metalic.

Higrograf URSS model vechi

Reprezinta o varianta imbunatatita a modelului vechi, scris mai sus, de care se deosebeste prin cateva amanunte de constructie, Cutia aparatului este confectionata din ebonit si are capacul prevazut cu geamuri de plexiglass pe ambele parti laterale. Cele doua capete ale piesei receptoare sunt prinse in garnituri cilindtrice de ebonit, protejate de invelisuri metalice concentrice si fixate prin suruburi la extremitatile unei lame speciale. Dispozitivul de amplificare este cuplat cu cama curbata fixata la randul ei pe axul de suspensie care se afla in legatura cu surubul de punere la valoare. Piesele din interiorul cutiei aparatului sunt fixate pe gartinura metalica, iar cele din afara ei sunt protejate printr-un sistem de vergele metalice.

Instalarea si intretinerea higrografelor

Higrografele se instaleaza impreuna cu termograful pe podeaua celui de-al doilea adapost meteorologic la inaltimea de 2 m fata de suprafata activa-subiacenta. In timpul functionarii el trebuie sa aiba o pozitie perfect orizontala si carcasa de profectie a pieselor exterioare montata.