*' -.1 Antoine Compagnon Jacques Seebacher SPIRITU !UR"P!I #i "T"$'i"C% &&& ''Jt -(1 r )*+, -c Aceast.

e/i%ie este parte a programu$ui 0I/eea european.)1 #inan%at /e 2un/a%ia C"3C!PT1 Center #or Pub$ishing 4e5e$opment - "pen Societ6 Institute /in 7u/apesta1 8inisteru$ 2rance9 a$ A#aceri$or !:terne ;i Ambasa/a 2ran%ei <n Rom=nia. Antoine Compagnon este pro#esor /e $iteratur. #rance9. $a Uni5ersitatea Paris I> ;i $a Co$umbia Uni5ersit6 ?3e@ AorBC1 /octeur es $ettres ;i membru a$ American Aca/em6 o# Arts an/ Sciences. "pera sa impresionant. cuprin/e1 a$.turi /e <ngriDiri /e e/i%ii1 numeroase artico$e1 stu/ii ;i $ucr.ri origina$e. 4intre acestea /in urm. $e 5om cita /oar pe ce$e ce au cunoscut mai mu$te ree/it.ri ;i tra/uceri <n $imbi str.ineE a Secon/e 8ain ou $e tra5ai$ /e $a citation ?Seui$1 Paris1 1F-F1 ree/. 1FG-11FFH1 1FFGC1 3ous1 8iche$ /e 8ontaigne ?Seui$1 Paris1 1FGI1 ree/. 1FFHC1 a Troisieme Repub$ique /es $ettres1 /e 2$aubert = Proust ?Seui$1 Paris1 1FG,1 ree/. 1FFHC1 es Cinq Para/o:es /e $a mo/ernite ?Seui$1 Paris1 1FG,1 ree/. 1FF-+ tra/.rom. Cinci para/o:uri a$e mo/ernit.%ii1 !chino:1 7ucure;ti1 1FFGC1 e 4emon /e $a theorie. itterature et sens commun ?Seui$1 Paris1 1FFG1 ree/. HIIIC. Jacques Seebacher1 pro#esor /e $iteratur. $a Uni5ersitatea Paris >II. Re<n#iin%ea9. <n 1F-J Krupu$ Lugo1 #on/at ini%ia$ /e Pierre A$bou6. Acoor/onat e/itarea <ntregii opere a mare$ui poet ?>ictor Lugo1 C!ou5res comp$=tes1 Robert a##ont1 Paris1 1FGJ1 ree/. HIIHC. 4intre $ucr.ri$e origina$e1 amintimE >ictor Lugo ou $e ca$cu$ /es pro#on/eurs ?PU21 Paris1 1FF-C1 e mon/e /e >ictor Lugo 5u par $es na/ar ?Robert a##ont1 Paris1 HIIHC. @@@.po$irom.ro '!sprit /e $'!urope1 2$ammarion1 Paris1 1FF, M 1FF, b6 2$ammarion1 Paris M HIIH b6 !/itura P" IR"81 pentru pre9enta tra/ucere !/itura P" IR"8 * $a;i1 7-/u$ Copou nr. N1 P.". 7"O HPP1 PPII 7ucure;ti1 7-/u$ I.C. 7r.tianu nr. P1 et. -1 P.". 7"O 1--HG1 -I-II 4escrierea CIP a 7ib$iotecii 3a%iona$e a Rom=nieiE C"8PAK3"31 A3T"I3! )Q Spiritu$ !uropeiRAntoine Compagnon1 Jacques Seebacher. -$a;iE Po$irom1 HIIH. , 5oi.+ HI cm - ?I/eea european.C IS73E F-,-PG,-G,P-P >oi. 1E 4ate ;i $ocuriRtra/. /e C$au/iu Constantinescu - HIIH - ,PG p. -IS73E F-,-PG1-ING-G I. Seebacher1 Jacques II. Constantinescu1 C$au/iu ?tra/.C IIG?NC Printe/ in R"8S3IA antoine compagnon Dacques seebacher Spiritu$ !uropei >o$umu$ 1 - 4ate si $ocuri <n co$aborare cuE A. /e 7aecque1 A.C. 7arto$omeo /e ArauDo1 >. 7e$ohra/sB61 8. 7enabou1 J. 7erenger1 4. 7erin/ei1 J.-3. 7iraben1 J.-CI. 7onnet1 Ph. 7raunstein1 R. Ca$imani1 8. Chibna$$1 7. Cottret1 R. 4e$ort1 A. 4ur=n/1 8. 2erro1 J. 2$ecBenstein1 CI. 2riou:1 R Kerbet1 Ph. /'Larcourt1 4. $ogna-Prat1 P. Jeannin1 A. acoste1 J. eenhar/t1 2r. estringant1 8. ienhar/1 P. ombar/o1 4. 8i$o1 P. 8i$9a1 !. 8orin1 7. 3e$son1 J.8. Pere9-Pren/es1 &. Petter1 J.-P. Riou:1 J. /e Romi$$61 . Scherr1 A. TartaBo5sBi1 J.-P. >a$$at. Tra/ucere /e C$au/iu Constantinescu P" iR"8 HIIH

*G,GGF,T 7I7 I"T!CA JU4!U!A3V 0"CTA>iA3 K"KA)

C UJ S)'t .*'.'

C"3SI IU TU4!U!A3 C I I 7T.)U"T! W .XU4. 1.". K"KA) SWi -L !->URV Y .Z"DA .3iC!A3U 3r. 'b/ 8"R1J' C [' E # Cu5<nt <nainte !uropa s-a schimbat ea <ns.;i at<t /e mu$t <n /ecursu$ ani$or necesari rea$i9.rii acestei $ucr.ri1 <nc<t nu ne mai este /e$oc $impe/e ce s-ar cu5eni spus <n intro/ucere. \i apoi1 s-au pub$icat at<tea c.r%i /espre !uropa <n u$timu$ timp* Practic1 atunci c<n/ am <nceput1 i/ei$e ne erau mu$t mai c$are. Aceasta se <nt<mp$a <n 1FGG1 <nainte /e c./erea ]i/u$ui 7er$inu$ui ;i /e ri/icarea Cortinei /e 2ier1 <nainte /e reuni#icarea !uropei /e >est cu !uropa /e !st1 <nainte /e pr.bu;irea imperiu$ui so5ietic ;i /e resurec%ia na%iona$isme$or <n miD$ocu$ unei !urope <ntinse /e $a At$antic p<n. $a Ura$i. Pe atunci - ce <n/ep.rtat. pare acum 5remea aceea* - a5eam c<te5a certitu/ini simp$eE Du/ecin/ prin re/ucere $a absur/1 se putea spune c. !uropa ?sau ceea ce numeam noi !uropaC era 9ona pe care un e5entua$ con#$ict nuc$ear ar #i /istrus-o <nc. /e $a <nceput. Ast.9i nu se mai 5orbe;te nici /e r.9boiu$ rece1 nici /e bomba atomic.E un $ucru <n sine #oarte bun1 numai c.1 /intr-o /at.1 nu mai ;tim ce <nseamn. !uropa. Ceea ce nu e totuna <ns. cu recunoa;terea unui e;ec. 4impotri5.E o carte este reu;it. atunci c<n/ se porne;te /e $a o i/ee simp$.1 iar conDunctura istoric. o #ace /in ce <n ce mai comp$e:. ;i mai oportun.. Cartea 5ine $a timp1 cu toate c. nu mai este momentu$ ce$ a;teptat ;i cu toate c.1 /intre at<tea momente posibi$e1 nici nu mai ;tim care anume ar #i #ost ce$ mai nimerit. <n orice ca91 e5enimente$e /in u$timii ani au con/us $a actua$i9area /emersu$ui $ucr.rii /e #a%.. 4ar /espre ce /emers este 5orba^ <n 1FGG1 cu to%ii ne g<n/eam $a acea perspecti5. care a5ea s. se /eschi/. e#ecti5 <n 1FF,1 atunci c<n/ pia%a unic. urma s. /e5in. o rea$itate <n ca/ru$ Comunit.%ii !conomice !uropene ;i c<n/ #rontiere$e a5eau s. #ie ;terse <n interioru$ !uropei Ce$or 4oispre9ece. Acest moment ne #r.m<nta pe to%i1 /ate #iin/ consecin%e$e concrete pe care e$ urma s. $e aib. asupra muncii #iec.ruia )/intre noi ;i asupra ce$or mai obi;nuite aspecte a$e 5ie%ii noastre coti/iene. !uropa urma s. e:iste - acea !urop.1 ce$ pu%in. Se cu5enea atunci s. ne _ntreb.m ce este ;i ce 5a #i ea pentru noi - a$t#e$ spus1 /ac. ea este ;i 5a #i ;i a$tce5a /ec<t o simp$. sum. /e ci#re. Conte:tu$ s-a schimbat1 /ar <ntrebarea a r.mas <n picioare. 4ac. state$e-na%iune repre9int. <n P CU>X3T X3AI3T! continuare rea$itatea po$itic.1 istoric. ;i cu$tura$. #un/amenta$.1 ce anume mai /enume;te 0europenitatea)1 a/ic. i/eea /e !uropa sau i/entitatea european.1 comun. /e e:emp$u semnatari$or Acor/u$ui /e $a Le$sinBi /in 1F-J cu pri5ire $a securitatea ;i cooperarea <n !uropa^ 0Cu$tura) este 0$imba comun. a !uropei)1 scria 2ernan/ 7rau/e$. Iar /ac. o asemenea i/ee a unei !urope sub #orma cu$turii $ipse;te1 ea ar trebui in5entat. c<t mai repe/e1 pentru ca !uropa s. nu #ie conceput. /rept acu$tura$.. <n a$ s.u Kran/ 4ictionnaire uni5erse$ /u OIOe siec$e ?8are$e /ic%ionar uni5ersa$ a$ seco$u$ui a$ O$O-$eaC1 Pierre arousse scriaE !uropa nu <nseamn. ce5a /ec<t <n m.sura <n care ea se nume;te 2ran%a1 Ang$ia1 Rusia1 Austria1 Prusia1 Spania etc. Aici1 particu$aru$ primea9. asupra genera$u$ui. 3u ace$a;i $ucru s-ar putea spune /espre America1 Asia1 A#rica1 "ceania+ aco$o1 genera$u$ primea9. <n #a%a particu$aru$ui. !uropa nu este un continent1 ci un arhipe$ag /e /i5ersit.%i un/e ambi%ii$e imperia$iste au #ost /intot/eauna sortite e;ecu$ui. I/eea /e !uropa este /e necuprins1 ca ;i 4umne9euE circum#erin%a se a#$. pretutin/eni1 iar centru$ nic.ieri. Pri5in/ <ns. /inspre America1 Austra$ia sau /in a$t. parte1 #.r. ca /eta$ii$e 0tapiseriei) europene s. /ispar. cu totu$ o /at. cu /istan%a ?c.ci !uropa r.m<ne o sum. /e /eta$iiC1 trebuie totu;i s. se conture9e o imagine sau o i/ee asupra !uropei - #ie ;i numai prin ceea ce $e $ipse;te ce$or care nu o au -1 c.ci !uropa repre9int. mai mu$t /ec<t suma p.r%i$or sa$e. !a este /eopotri5. o /orin%.. Ce anume ar /isp.rea o /at. cu ea ^ 3umai ni;te particu$arit.%i ^ Sau o ci5i$i9a%ie ^ " cu$tur.1 <n sensu$ eng$e9 sau german a$ termenu$ui1 <n%e$eas. ca un ansamb$u /e 5a$ori1 /e ritua$uri ;i /e practici a$e unui grup socia$^ Un spirit1 a;a cum se spunea <n seco$u$ a$ O$O-$ea ^ Inten%ia noastr. era c<t se poate /e #erm.E ne g<n/eam s. construim <nc. o carte /espre !uropa1 /ar care s. #ie /i#erit. /e toate ce$e$a$te pe aceast. tem.1 o carte /espre o !urop. 5.9ut. ca un pu99$e1 ca o enigm.1 ca o /orin%.. 3u o encic$ope/ie1 un /ic%ionar1 un manua$ /e istorie sau /e geogra#ie1 /ar nici o simp$. cu$egere /e eseuri sau /e omagii ori o crestoma%ie. 3e g<n/eam $a un #e$ /e tapiserie1 a/ic. $a o $ucrare structurat. <n Duru$ unei trame so$i/e1 /ar ;i pigmentat. cu 5aria%iuni /intre ce$e mai neobi;nuite. 4oream s. se /esprin/. /e aici o anumit. imagine1 /ar pe un #on/ bogat <n /eta$ii. Toto/at.1 trebuia ca1 <n concep%ia ;i re/actarea sa1 aceast. $ucrare co$ecti5. s. #ie c<t mai cosmopo$it. ?sau mai... interna%iona$.C cu putin%.1 pentru a reu;i s. surprin/. c<te ce5a /in i/eea /e !uropaE 0#ire$e sa$e /e aur1 #ire$e sa$e mu$tico$ore str.bat1 %es istoria /ens. a acestui microscopic ;i

incomparabi$ continent CU>X3T X3AI3T! care este !uropa)1 scria1 /e asemenea1 7rau/e$. 4e atunci1 at<tea #rontiere au #ost /es#iin%ate <n !st ;i at<tea a$te$e au #ost reinstaurate -#.r. a mai socoti Tratatu$ /e $a 8aastricht1 care stabi$ea un nou proiect pentru construc%ia !uropei "cci/enta$e -1 <nc<tR^`99Re-u$1 enigma1 /orin%a au /e5enit ast.9i cu mu$t mai interesante. !uropa era <ns. ;i a;a /estu$ /e ciu/at.. Tapiseria e /oar ce5a mai comp$icat.1 iar #iru$ ro;u oarecum mai greu /e /escurcat. Crucia$e <n aceast. tapiserie - sau no/a$e pe aceast. hart. - a i/eii europene pe care ne propunem s-o schi%.m s<nt $ocuri$e pri5ite sau recunoscute ca europene a posteriori <n istoria noastr. comun.. A$t#e$ spus1 chiar /ac. pre9enta carte nu este o istorie a !uropei1 ea se /ore;te totu;i a #i o $ucrare istoric.. <ntr-a/e5.r1 con;tiin%a european. nu este #oarte 5eche1 ceea ce nu neag. <ns. simu$taneitatea unui mare num.r /e mi;c.ri - /e or/in po$itic1 economic1 re$igios ;i inte$ectua$ - a c.ror /imensiune european. este in/iscutabi$.1 a$c.tuin/ <ns.;i i/eea /e !uropa. Ju$ien 7en/a1 <n a$ s.u 4iscours = $a nation europeenne ?4iscurs c.tre na%iunea european.C /in 1F,,1 amintea1 <n acest sens1 crucia/e$e ;i re5o$u%ii$e1 co$oni9.ri$e1 Re#orma sau apari%ia $uptei /e c$as.. 4ar1 conchi/ea e$1 0toate aceste mi;c.ri europene nu au #.cut nimic #un/amenta$ pentru unitatea !uropei. 4e ce^ Pentru c.1 rea$i9<n/u-$e1 !uropa nu $e con;tienti9a ca #iin/ europene+ pentru c. popoare$e ei suportau comuniunea proprii$or interese1 tr.iau i/entitatea sentimente$or $or1 /ar nu o g<n/eau). Se impune1 a;a/ar1 s. $e restituim /imensiunea european. anumitor $ucruri ;i #enomene care a priori nu s<nt percepute ca atare. 4ar cum s. proce/.m^ At<ta 5reme c<t nu ne puteam ba9a pe ni;te ;tiin%e /eDa constituite1 at<ta 5reme c<t !uropa nu este o /iscip$in. ;i nici o /iscip$in. nu inc$u/e i/eea /e !uropa printre puncte$e sa$e /e 5e/ere1 trebuia s. in5ent.m o a:. speci#ic. nu numai <n ceea ce pri5e;te na%iona$it.%i$e1 cu interschimburi$e ;i con#$icte$e $or1 ci ;i <n pri5in%a specia$it.%i$or ;tiin%i#ice a$e autori$or c.rora noi ne a/resam1 cer<n/u-$e <n #on/ s. ne spun. ce sens ar putea a5ea !uropa - <n m.sura <n care ea are 5reunu$ - <n /omeniu$ $or /e in5estiga%ii. <ntrebarea pus. #iec.ruia /intre ei ;i1 imp$icit1 #iec.rei /iscip$ine <n parte1 #iec.rei specia$it.%i ;tiin%i#ice era1 practic1 urm.toareaE ce <nseamn. pentru /umnea5oastr.1 <n /omeniu$ propriu /e acti5itate1 i/eea /e !uropa^ Am putea1 ast#e$1 reg<n/i #enomene$e /e o/inioar. ;i pe ce$e mai recente <n termenii coinci/en%ei $or europene1 #.r. a nesocoti toto/at. mi;c.ri$e ce$e mai noi1 <n p$an artistic ;i socia$. " a$t. primeD/ie se pro#i$a totu;i $a ori9ontE aceea /e a raporta totu$ e:c$usi5 $a !uropa. !ra tenta%ia ace$ui b$estemat /e 0eurocentrism) /e care am /e5enit pe /ep$in con;tien%i o /at. cu s#<r;itu$ co$onii$or. G CU>X3T X3AI3T! A schi%a i/eea european. nu trebuie s. #ie sinonim cu a-i ri/ica un monument #unerar1 nici a o <ngropa sub ce$e mai nobi$e sentimente1 ci1 /impotri5.1 a e5i/en%ia 9one$e ce$e mai prob$ematice ;i mai con#$ictua$e /in istoria sa ;i poate ;i /in 5iitor. A e:p$ora spiritu$ !uropei <nseamn.1 <n mo/ necesar1 a-I pune sub semnu$ <n/oie$ii1 <ntruc<t1 /ac. !uropa a in5entat $ibertatea1 umanismu$1 progresu$1 to$eran%a1 tot ea a n.scocit ;i inumanu$1 into$eran%a1 tortura. Aceast. carte1 /eparte /e a e:trage /intr-o encic$ope/ie i/ea$. artico$e$e care s-ar $ega <ntr-un #e$ sau a$tu$ /e i/eea european.1 /eparte /e a #ace panegiricu$ unei !urope /e#uncte ;i <nchise asupra ei <nse;i1 propune cititori$or interesa%i o suit. riguros or/onat. ;i structurat. /e re#$ec%ii origina$e asupra c<tor5a aspecte e:emp$are a$e !uropei cu$tura$e 5ii. !a trebuie citit. ca o carte1 nu consu$tat. ca o $ucrare-instrument. Cititoru$ s. nu se a;tepte1 a;a/ar1 s. g.seasc. aici tot ce i se pare $ui european. <n ca/ru$ unui proiect c$ar trasat1 co$aboratori$or $e-a #ost $.sat. o #oarte mare $ibertate1 cu con/i%ia s. a/opte un punct /e 5e/ere european asupra /iscip$inei $or1 a/ic. s. o pun. pe aceasta <n /iscu%ie pornin/ /e $a i/eea /e !uropa. Ce$e trei 5o$ume cuprin/ repre9entarea istoric. ;i geogra#ic. a ceea ce constituie i/eea /e !uropa1 e:p$orarea categorii$or menta$it.%ii europene ?po$itic.1 economic.1 re$igioas.1 socia$.C ;i1 respecti51 /escrierea coinci/en%e$or ;i a mi;c.ri$or estetice europene. I. 4ate ;i $ocuriE au #ost re%inute aici c<te5a /ate-cheie1 $ocuri simbo$ice ;i re%e$e esen%ia$e1 nu at<t <n istoria ;i geogra#ia !uropei rea$e1 c<t <n con;tiin%a /e sine a !uropei. Aceste /ate1 po$uri ;i re%e$e nu au ambi%ia /e a constitui o crono$ogie sau un at$as1 ci #iecare /intre e$e tin/e s. /e5in. nuc$eu$ unei interoga%ii asupra !uropei1 <n%e$ese ca spa%iu-timp imaginar. 2ire;te1 ar #i putut ap.rea aici ;i a$te /ate sau a$te $ocuri1 inc$u/erea ori e:c$u/erea unora sau a$tora put<n/ #i $a #e$ /e bine contestat.. Tocmai acest $ucru 5a /a <ns. /e g<n/it cu pri5ire $a /estinu$ !uropei <n termenii repere$or sa$e simbo$ice. II. Cu5inte ;i $ucruriE pentru a se schi%a i/eea /e !uropa1 a #ost stabi$it. o $ist. $imitat. /e categorii /in s#era sacru$ui1 a 5ie%ii ci5i$e sau /omestice. \i aici traseu$ poate p.rea uneori arbitrar. Se poate s. #ie a;a1 /ar nu <ntr-o prea mare m.sur.1 <ntruc<t noi am <ncercat s. trecem <n re5ist. /oar c<te5a /intre mari$e centre a$e !uropei. 4e ce nu se insist. mai mu$t asupra ;tiin%ei sau asupra /reptu$ui ^ 3u se 5orbe;te oare prea /es /espre re$igie ^ Aceste <ntreb.ri s<nt $egitime1 /ar cartea /e #a%. nu 5a putea risipi toate <n/oie$i$e. S. sper.m c.1 /in contra1 ea $e 5a spori. CU>X3T X3AI3T! F III. Kusturi ;i maniere E ;i aici1 primeD/ia ar #i s. parcurgem <ntreaga istorie a arte$or ;i a $iteraturii sub prete:tu$ a#init.%i$or $or europene1 <nainte /e a 5orbi /espre mi;c.ri$e cosmopo$ite /in seco$e$e a$ O$O-$ea ;i OO1 ne 5om opri $a o serie /e coinci/en%e care atest. e:isten%a unei rea$it.%i estetice europene1 ba9at. <n specia$ pe receptarea

;i circu$a%ia i/ei$or ;i a opere$or. Preci9.m <nc. o /at. c. preocup.ri$e noastre nu 5i9ea9. e:hausti5itatea1 ci e:emp$aritatea. 4ac. !uropa1 a;a cum /orim noi s. o i$ustr.m1 nu este un simp$u continent1 ci o re%ea sau un arhipe$ag1 atunci spiritu$ !uropei - #ie c. e 5orba /e imaginaru$ anumitor $ocuri sau 5eacuri1 /e harta menta$it.%i$or ori /e 5arietatea maniere$or ;i a sti$uri$or - nu are <n sine nimic /eterminat. !$ este re9u$tatu$ unui 5echi ;i <n/e$ungat comer%1 a$ unui cabotaD a$eatoriu. Antoine Compagnon ' '' * Jacques Seebacher Tt i.'at ` .ir ii )C ')bc .1 _1)b-a51 6 Sumaru$ ce$or trei 5o$ume >o$umu$ 1 - 4ate ;i $ocuri R. 8omente$e /e cotitur. a$e con;tiin%ei europene NGI <.Lr.E Respingerea per;i$or /e c.tre greci $a Sa$amina1 /e Jacque$ine /e Romi$$6 JH <.Lr.E Imperiu$ Roman se e:tin/e p<n. <n Ka$ia1 /e Jean-Pierre >a$$at ,P /.Lr.E Con5ertirea $ui Pa5e$ pe /rumu$ 4amascu$ui1 /e !mi$e 8orin N1IE Intrarea $ui A$aric I <n Roma1 /e Jose 8anue$ Pere9-Pren/es -11E In5a9ia mauri$or /uce $a pr.bu;irea regatu$ui 5i9igot1 /e Jose 8anue$ Pere9-Pren/es GN,E Tratatu$ /e $a >er/un schi%ea9. o !urop. a na%iuni$or1 /e Jose# 2$ecBenstein 1IIIE Anu$ 1III nu a a5ut $oc1 /e 4anie$ 8i$o 1IPPE 4up. Sici$ia1 norman9ii cuceresc Ang$ia1 /e 8arDorie Chibna$$ 1,N-E Ciuma neagr. se r.sp<n/e;te /in Constantinopo$ p<n. $a %.rmu$ 8.rii 7a$tice1 /e Jean-3oe$ 7iraben 1NFH E 0 umea noastr. a /escoperit o a$t. $ume )1 /e 2ranB :stringant 1J1-E uther <;i e:pune te9e$e $a &ittenberg1 /e 8arc ienhar/ 1PG,-1PGG E Turcii s<nt <n#r<n%i $a por%i$e >ienei1 u/o5ic a$OI>-$ea re5oc. !/ictu$ /e $a 3antes1 iar eng$e9ii <$ <n$.tur. /e $a /omnie pe Iacob a$ 11-$ea1 /e 7ernar/ Cottret 1-JJE a isabona1 !uropa <ntreag. este 9gu/uit.1 /e Ana Cristina 7arto$omeo 4e AraiiDo 1-PF E &att in5entea9. motoru$ cu aburi1 /e Jean-Pierre Riou: 1-GFE Parisu$ /ec$an;ea9. Re5o$u%ia1 /e JeanC$au/e 7onnet 1G1H E 3apo$eon intr. <n 8osco5a1 /e An/rei TartaBo5sBi 1GNG E 0Prim.5ara popoare$or) tre9e;te $a 5ia%. !uropa1 /e 4an 7erin/ei 1GPPE 0 umea se pr.bu;e;te) $a Sa/o@a1 /e &o$#gang Petter 1F1-1F1FE Re5o$u%ia rus. ;i tratate$e /e pace instaurea9. o nou. or/ine1 /e 8arc 2erro 1F,, E !uropa #ascist. <;i e:tin/e imperiu$1 /e Pierre 8i$9a 1H 4AT! \I "CURI 1FNJ E Cei trei mari A$ia%i <ncheie r.9boiu$ $a Aa$ta1 /e A5es 4ur=n/ 1FJ- E Tratatu$ /e $a Roma pune ba9e$e !uropei1 /e Pierre Kerbet 1FGF-1FF, E S#ir;itu$ comunismu$ui rea/uce <n actua$itate prob$ema #rontiere$or1 /e A5es acoste II. 8.suri1 po$i ;i re%e$e d 1 !ra cre;tin. creea9. un ca$en/ar unic1 /e 4anie$ 8i$o Sistemu$ metric uni#ic. masuri$e ;i greut.%i$e1 /e Antoine /e 7aecque 2$ora1 #auna ;i peisaDu$ a$c.tuiesc un imaginar comun1 /e Robert 4e$ort 4omesticirea p./urii in/ic. e:isten%a unei con;tiin%e /emogra#ice1 /e Phi$ippe /'Larcourt "ra;e$e se trag /in 9ona rura$.1 /e Phi$ippe 7raunstein Un mare #$u5iu reune;te !uropa E 4un.rea1 /e Jean 7erenger C<te5a m.ri au creat !uropaE /e $a Cana$u$ 8<necii $a 8area 7a$tic.1 /e Pierre Jeannin Capita$e$e imperiu$ui ser5esc ;i /eser5esc !uropa E >iena ;i 8itte$europa1 /e >=c$a5 7e$ohra/sB6 3.9uin%a c.tre un e/i#iciu european se concentrea9. <n ora;e$e-#rontier.E >ene%ia1 Trieste ;i A/riatica1 /e Patri9ia ombar/o Regiuni$e /e grani%. se occi/enta$i9ea9.E SanBt-Petersburg1 /e C$au/e 2riou: "r/ine$e monaha$e au creat puternice re%e$e europene E spiritu$ /e $a C$un61 /e 4ominique Iogna-Prat Case$e princiare nu au a5ut nicio/at. $imiteE Kotha1 /e Phi$$ipe /'Larcourt !5reii au #ost primii europeniE /iaspora1 /e Riccar/o Ca$imani !uropa <;i suprapune itinerare$eE shtet$1 /e i$6 Scherr Co$onii$e 5isea9. !uropa E metropo$a1 /e 8arce$ 7enabou !:trema !urop. se a#$. $a antipo9iE Austra$ia1 /e 7rian 3e$son !uropa se pri5e;te pe sine E og$in/a Americi$or1 /e Jacques eenhar/t >o$umu$ H - Cu5inte ;i Corpu$E ocu$ centurii1 /e 8.ria Pia 4i 7e$$a $@5 _ '' d5 b' '[ imbaE !uropa sa$5at. /e 7abei ^1 /e 8aurice "$en/cr *b' 8itu$E 4on Juan1 4on euiDote ;i cei$a$%i1 /e &erner Lo#rnann 2emeiaE egen/e$e #emininu$ui1 /e 8irei$$e Ca$ee 4reptu$E Kenetica ;i moartea subiectu$ui1 /e 2rancois Terre

Cre9u$E !uropa ;i cre/in%a1 /e Roger Kreenacre ibertatea E In5entarea to$eran%ei re$igioase1 /e !$ie 7arna5i Sceptru$ ;i mitraE Cre;tinism ;i putere po$itic.1 /e Jean-8arie 8a6eur Po$iticaE 8onarhie sau repub$icanism1 /e C$au/e e#ort 3a%iuneaE 3u e:ist. spa%iu pub$ic european1 /e 4ominique &o$ton Trecutu$E Con;tiin%a european. a patrimoniu$ui /e $a Antichitate $a Rena;tere1 /e A$ain Schnapp IstoriaE 3a;terea con;tiin%ei mo/erne1 /e Jacques Seebacher 2i$oso#<aE !urocentrismu$ ;i e:otismu$ i/ei$or1 /e Li/e Ishiguro Ra%iuneaE Lusser$1 <ntre cri9. ;i <n/oia$.1 /e Jean Katt6 Progresu$E !uropa sau mo/ernitatea1 /e Kianni >attimo 8one/aE Schimbu$ ;i statu$1 /e Pierre-C6ri$$e Lautcoeur ;i Jean Katt6 TehnicaE Re5o$u%ii <n serie1 /e 2rancois 4agognet \tiin%aE !uropa este /eDa construit.1 /e Jean Au/ou9e ;i 8iche$ Casse Con#$ictu$E !:perien%a european. a r.9boiu$ui1 /e !mmanue$ Terra6 <nchisoareaE !uropa penitenciar.1 /e 8iche$$e Perrot Amoru$E A5entura para$e$.1 /e Pierre Citti 8asaE Scaunu$ ;i #urcu$i%a1 /e Jean- ouis 2$an/rin A$imenta%iaE >inu$ sau berea1 /e Jean- ouis 2$an/rin <n/oia$aE U$tima stratagem. a con;tiin%ei curate1 /e Antoine Compagnon 8e$anco$iaE Sau/a/e1 sp$een1 triste%e1 /e !/uar/o ourenco + Sensibi$itateaE Parcu$ ;i stic$a1 /e Petr Zr=$ 1N >o$umu$ , - Kusturi ;i maniere Ritmu$E 4ansu$ cu5inte$or1 /e Jean- ouis 7acBes A$egoriaE C.utarea sensu$ui1 /e A5es Lersant 7$as#emiaE Arta r<su$ui1 /e Antoine Compagnon ocu$ comunE Imperiu$ retoricii1 /e Antoine Compagnon CarteaE Tipogra#ie ;i $ibr.rie1 /e Jean-A5es 8o$$ier Repre9entareaE Imaginea ;i ra%iona$itatea ei1 /e ouis 8arin 7arocu$E "per. ;i 5aria%iuni1 /e Phi$ippe escat Cosmopo$itismu$E Cu$tura 5eche ;i cu$tura nou. /e $a eibni9 $a Koethe1 /e Keorges 7enreBassa Con5ersa%iaE Sa$oane$e ;i spiritu$ /e societate1 /e 7ene/etta Cra5eri +Rr Co$ec%iaE R.sp<n/irea tab$ouri$or $a s#ir;itu$ seco$u$ui a$ O>III-$ea1 1fg /e 2rancis LasBe$$ Romanu$E Lanu$ spanio$1 /e Jacques Seebacher 11+ Anticu$E "biceiuri a$e Antichit.%ii <n !uropa mo/ern.1 /e An/re Sto$$ E[EE1-2antasticu$E 02ace%i $oc umbrei* )1 /e Jean 4e$abro6 Canonu$E Construc%ia ;i /econstruc%ia c$asici$or1 /e Antoine Compagnon A5angar/aE Ruptura cu$tura$. ;i i$u9ia 5iitoru$ui1 /e Jacques eenhar/t 8a;inaE Tenta%ia ma;inist. ;i inte$ectua$ii europeni1 /e Jeanouis Cohen 2i$mu$E S. ascu$t.m cinematogra#u$ 5orbin/1 /e Jean-C$au/e 7iette 8u9icaE 2$u5iu$ $ini;tit a$ mu9icii europene1 /e Lugues 4u#ourt 8iD$oace$e /e comunicareE 8oartea c.r%ii ^ 1 /e Co$in 8acCabe 7an/a /esenat.E 8a:1 7ecassine1 Tourneso$ ;i cei$a$%i1 /e 8iche$ Pierre Ra/iou$E !uropa un/e$or1 /e Jacques Rigau/ Americani9areaE 8o/ernism ;i cu$tur. /e mas.1 /e Pasca$ "r6 Ja99u$E Sartre ;i banane$e1 /e 2rancis 8arman/e Pub$icitateaE !:ist. o pub$icitate european. ^1 /e 2rancois 7ernheim Cu$turaE Patrimoniu ;i $ocuri noi1 /e Jacques Rigau/ Postmo/emu$E S#ir;itu$ hegemoniei cu$tura$e europene1 /e Antoine Compagnon " !urop. $iterar. ^1 /e 7ernar/ Kenton 8omente$e /e cotitur. a$e con;tiin%ei europene 11 ' [I NGI <.Lr. Respingerea per;i$or /e c.tre greci $a Sa$amina Krecii i-au /at !uropei nume$e pe care <$ poart. ;i ast.9i - chiar /ac. e$ nu-;i are originea <n ce$ a$ nim#ei r.pite /e ]eus. Tot ei au #ost primii care au g<n/it !uropa ca pe o rea$itate po$itic. ;i cu$tura$.. 3umai c.1 /e;i a5eau cuno;tin%. ;i /espre %inuturi$e mai <n/ep.rtate1 #ie mu$%umit. comer%u$ui1 #ie /in spuse$e c.$.tori$or1 ;i cu toate c. mtemeiaser. ora;e grece;ti pe <ntreg $itora$u$ european a$ 8e/iteranei1 este $impe/e c. !uropa1 atunci c<n/ se re#ereau $a ea <n sens po$itic ;i cu$tura$1 se con#un/a /e #apt cu Krecia. Acest $ucru nu trebuie s. ne surprin/.. 8ari$e ci5i$i9a%ii ;i mari$e imperii #useser. ce$e asiatice. Iar Krecia a #ost ea <ns.;i pe punctu$ /e a #i supus. /e c.tre cuceritorii 5eni%i /in Asia1 <n perioa/a r.9boaie$or me/ice. A reu;it totu;i s. ias. trium#.toare1 aceast. 5ictorie constituin/ un stimu$ent pentru <n#$orirea sa u$terioar. ;i1 toto/at.1 momentu$ c<n/ a con;tienti9at 5a$ori$e pe care ea1 Krecia1 $e <ntrupa. Un seco$ mai t<r9iu1 acti5itatea $ui Isocrate repre9int. o tentati5. e:trem. /e a #on/a pe aceast. opo9i%ie un proiect po$itic. <nainte /e toate <ns.1 nu este $ipsit /e interes s. 5e/em care anume a #ost punctu$ /e pornire pentru un asemenea proiect 0european) E 5om <n%e$ege atunci mai bine importan%a $ui1 care %ine /e o e:perien%. tr.it.1 /ar care se ;i /eta;ea9. /e aceasta pentru a 5eni <n <nt<mpi-narea !uropei noastre /e a9i. 8ituri$e care i$ustrea9. ciocniri$e ;i schimburi$e /intre ce$e /ou. continente s<nt 5echi ;i numeroase. 4ar e$e nu imp$ic. i/eea unei opo9i%ii cu$tura$e. 3ici I$ia/a1 care are /rept subiect o con#runtare /e acest gen - una ce5a mai

recent. - nu #ace 5reo /i#eren%. <ntre ase/iatorii 5eni%i /in Krecia ;i ap.r.torii Troiei. 1G 4AT! \I "CURI Totu$ se schimb. <ns. o /at. cu r.9boaie$e me/ice /e $a <nceputu$ seco$u$ui a$ >-$ea <.Lr. 4e ast. /at.1 este 5orba /espre e:pe/i%ii mu$t mai amp$e. Trupe$e $ui 4arius1 apoi a$e $ui Oer:es repre9int. un imens imperiu1 st.p<nit /e per;i. "r1 /at. #iin/ aceast. /i#eren%.1 apar /ou. aspecte noi. <n primu$ r<n/1 $upta cap.t. o semni#ica%ie mu$t mai gra5.. Cotropitorii /oresc s. <ngenunche9e Atena1 imp$icit pe to%i grecii1 iar o /at. cu ei !uropa. Scriin/ $a scurt. 5reme /up. consumarea e5enimente$or1 Lero/ot <i atribuia rege$ui Oer:es urm.toare$e cu5inteE 03u m. 5oi opri p<n. ce nu 5oi cuceri ;i nu 5oi trans#orma <n scrum Atena. ?...C 4ac. 5om supune acest popor ;i pe 5ecinii s.i /in %ara #rigianu$ui Pe$ops1 5om a5ea ca hotar a$ p.m<nturi$or persane /oar ceru$ $ui ]eus. ?...C >oi cotropi aceste %.ri ;i 5oi #ace /in e$e una singur.1 arunci c<n/ 5oi #i cucerit <ntreaga !urop.). >ictoria /e $a Sa$amina a #erit1 a;a/ar1 Krecia /e c./erea sub /omina%ia Asiei1 #apt e:trem /e important. <n p$us ;i acesta este a$ /oi$ea e$ement /e noutate -1 grecii au a5ut atunci1 pentru <nt<ia oar.1 sentimentu$ c. ap.r. o ci5i$i9a%ie <mpotri5a a$teia. Prima $ucrare istoric. greac. <i apar%ine $ui Lero/otE e$ po5este;te r.9boaie$e me/ice ;i re$ie#ea9. aceast. /i#eren%.+ cea mai 5eche trage/ie greac. p.strat. este cea a $ui !schi$1 Per;iiE ea pune <n scen. <n#r<ngerea armate$or persane1 #.c<n/ s. transpar. ace$a;i contrast. !ste un contrast care a5ea s. re5in. <n nenum.rate a$te opere1 aDung<n/ p<n. $a Isocrate. <nc. /e $a !schi$ ;i Lero/ot1 marea /i#eren%. care iese <n prim--p$an este /e or/in po$itic1 imp$ic<n/ <ns. un <ntreg mo/ /e 5ia%.. !a %ine /e un $ucru #oarte simp$uE grecii se a/ministrea9. singuri ;i nu ascu$t. /ec<t /e $ege1 <n 5reme ce popoare$e asiatice s<nt supuse arbitraru$ui unui singur om. Aceast. $ibertate po$itic. <i surprin/e pe Oer:es - <n scrierea $ui Lero/ot - ;i pe mama $ui Oer:es1 <n piesa $ui !schi$. <n ambe$e $ucr.ri1 ea inspir. aceea;i m<n/rie /e partea greci$or1 ca o /escoperire uimitoare. Ast#e$1 se creea9. o $eg.tur. - care ast.9i nu ne mai poate surprin/e - <ntre !uropa ;i regimuri$e1 <n genera$1 /emocratice1 opuse tota$itarisme$or ;i abso$utisme$or orienta$e. <n a$te seco$e probabi$ c. nu am #i remarcat-o1 /e;i chiar /espotismu$ $uminat sau monarhia abso$utist. au #ost #oarte /i#erite /e arbitraru$ regimuri$or orienta$e1 $ucru pe care ast.9i nu <$ putem trece sub t.cere. Pentru $umea seco$u$ui a$ >-$ea <.Lr.1 acest prim contrast 5a a5ea o serie <ntreag. /e consecin%e. Per;ii se prosternau <n #a%a unui % NGI X.LR. 1F singur omE grecii re#u9au s. o #ac.. Per;ii erau obe/ien%iE grecii se $.u/au c. s<nt acti5i ;i in5enti5i1 5.9<n/ <n aceasta un e#ect a$ $ibert.%ii $or po$itice. Lero/ot constat.1 ast#e$1 c. oamenii care tru/esc pentru un st.p<n nu au prea mu$t. tragere /e inim. - a;a cum a #ost ca9u$ atenieni$or <n 5remuri$e /e tiranie+ <n schimb1 o /at. e$iberat. Atena1 0#iecare era /irect interesat s.-;i #ac. treaba c<t mai bine). Ce ne apare <ns. e5i/ent este #aptu$ c. acest sens a$ responsabi$it.%ii #iec.rui in/i5i/ era str<ns $egat /e obiceiu$ /iscu%ii$or pub$ice1 /iscu%ii care au con/us /eopotri5. $a na;terea retoricii ?pentru /e9bateri$e $a care poporu$ era chemat ca Du/ec.torC1 a istoriei ?menit. s. $umine9e o po$itic. a#$at. <n responsabi$itatea tuturorC ;i a numeroase a$te /iscip$ine pri5in/ 5ia%a cet.%ii1 toate <n#$orin/ /eo/at.1 <ntr-o a/e5.rat. re5.rsare /e i/ei ;i prob$ematici noi. In5entarea acestei cu$turi1 care se a#$. $a originea cu$turi$or europene1 este /eci $egat. /e po$itic.. Con;tienti9area respecti5e$or /i#eren%e ar #i trebuit s. se /o5e/easc. /e /urat.. <n rea$itate <ns.1 grecii nu r.m<n uni%i prea mu$t timp E <ncep s. se $upte <ntre ei1 nee9it<n/ s. #ac. ape$ $a per;i1 unii <mpotri5a ce$or$a$%i1 <ntr-un necru%.tor r.9boi intern /in care oamenii aDung s. nu mai <n%e$eag. nimic. A;a se e:p$ic. proteste$e i9o$ate care se #ac au9ite $a s#<r;itu$ seco$u$ui a$ >-$ea. Tot ast#e$ se e:p$ic. ;i insisten%a $ui Isocrate1 care reia i/eea unei !urope opuse Asiei1 /e ast. /at. <ns. sub #orma unui 5eritabi$ proiect po$itic. <ntre anii ,GI ;i ,,F <.Lr.1 e$ e$aborea9. o serie <ntreag. /e tratate1 ape$uri ;i /iscursuri #icti5e. Uneori1 Isocrate pare /estu$ /e osci$ant1 <ntruc<t1 <n #unc%ie /e posibi$it.%i$e /e moment1 se g<n/e;te s. a;e9e <n #runtea greci$or cetatea Atenei1 apoi un su5eran care s. #ie capabi$ s. con/uc.1 iar ce5a mai t<r9iu pe 2i$ip a$ 8ace/oniei+ /ar ceea ce rec$am. e$ necontenit este o 0!urop.) unit.1 care s. #ac. #a%. Asiei. >i9iunea sa asupra istoriei este gu5ernat. <n <ntregime /e aceast. i/ee. !:p$ic<n/ $ucruri$e <n propria-i manier.1 Isocrate arat. c. <n r.9boiu$ troian se $upta /eDa 0pentru !uropa) sau 0pentru Asia) ?!$ena1 J1C+ e$ o $au/. pe !$ena /eoarece1 gra%ie ei1 a #ost cucerit atunci 0primu$ tro#eu a$ !uropei <n #a%a Asiei). a #e$1 merg<n/ <n continuare pe #iru$ istoriei1 Isocrate Du/ec. po$itica Atenei sau a HI 4AT! \I "CURI Spartei <n #unc%ie /e mo/u$ <n care e$e i-au putut %ine $a respect pe barbari ?Panegiricu$ AteneiC. <n ceea ce pri5e;te programu$ s.u1 e$ este cit se poate /e simp$uE uni#icarea Kreciei - ca #or%. opus. barbari$or - ;i <n#r<ngerea Asiei gra%ie acestei uni#ic.ri. 2ie prin r.9boaie1 #ie prin trimiterea /e co$oni1 trebuie 0s. se a/uc. <n !uropa bun.starea ce /omne;te <n Asia). Aceast. 0!urop.) are /e partea sa superioritatea propriei cu$turi -cea a $ogos-uh:i1 care era <n p$in. <n#$orire $a

Atena ;i a c.rei str.$ucire urma s. r.9bat. p<n. $a noi. Socrate nu cre/ea <n ci5i$i9a%ii1 ci <n ci5i$i9a%ie1 nici <n cu$turi1 ci <n cu$tur.. 2ire;te1 un spirit ce5a mai mo/ern ;i mai e/i#icat asupra /i5ersit.%ii cu$turi$or nu $-ar urma pe acest teren+ /e a$t#e$1 nici grecii nu $-au urmat. Totu;i1 hotaru$ Le$$espontu$ui ;i-a p.strat sensu$1 iar sentimentu$ unei cu$turi europene a r.mas - <ntemeiat pe mo;tenirea greac. ;i transmis apoi /e cetatea Romei. Cu toate e:cese$e ;i cu toate simp$i#ic.ri$e sa$e1 g<n/irea $ui Isocrate repre9int.1 $a urma urme$or1 cea /int<i <ncercare /e a tre9i1 ca o opo9i%ie <n #a%a Asiei1 un #e$ /e con;tiin%. european.. \i apoi1 e$ ri/icase prob$ema uni#ic.rii1 $ucru nu tocmai u;or /e rea$i9at. Isocrate <n%e$esese1 mu$%umit. $ui Tuci/i/e1 primeD/ia pe care o repre9enta imperia$ismu$. >.9use Atena1 apoi Sparta c.9<n/ <n aceast. capcan.. Atunci c<n/ $i se a/resea9. atenieni$or1 e$ <i conDur. s. nu repete gre;e$i$e /in trecut ;i s. nu trans#orme hegemonia <n imperiu. Iar atunci c<n/ obser5. c. Atena <ncepe s. e:ercite une$e presiuni asupra ce$or$a$te cet.%i1 st<rnin/u-$e osti$itatea1 e$ scrie /e <n/at. un tratat ar.t<n/ r.u$ pe care <$ pot pricinui asemenea e:cese. 8ai t<r9iu1 ace$ea;i s#aturi i $e 5a /a ;i $ui 2i$ip a$ 8ace/oniei. 4e #apt1 seco$u$ a$ I>-$ea <.Lr. este unu$ a$ uniuni$or1 a$ #e/era%ii$or sau con#e/era%ii$or1 un 5eac <n care se schi%ea9. un <nceput /e /rept interna%iona$. 2ire;te1 Isocrate nu 5orbe;te aici /e 0construirea !uropei)1 ceea ce nu ne <mpie/ic. s. consi/er.m c.1 prin toate aceste taton.ri1 Krecia este /eDa pe ca$e /e a /e#ini ace$e prob$eme ;i sarcini care se 5or a#$a <n aten%ia mari$or #orme /e gu5ernare mo/erne. >orbin/ /espre /enumirea !uropei1 e5ocam un str.5echi mit grec+ 5orbin/ /espre !$ena ;i /espre r.9boiu$ Troiei1 pomeneam /e asemenea un mit. 8ituri$e grece;ti nu intrau <n aten%ia $ui Isocrate1 NGI X.LR. H1 preocupat cum era /e o ac%iune concret. <n ca/ru$ $umii <n care tr.ia. 4ar cum s. nu $e e5oc.m ;i pe e$e^ Pentru noi1 mituri$e repre9int. o mo;tenire /e o importan%. pe care Isocrate nu o putea pre5e/eaE /atorit. $or1 /i5erse$e popoare a$e !uropei s-au hr.nit /in <n#$oritoarea ci5i$i9a%ie a $ogos-u$ui1 /e care Isocrate <nsu;i era at<t /e m<n/ru1 iar imagina%ia $e-a #ost in#$uen%at. - <n bun. m.sur. - /e 5echi$e imagini ;i simbo$uri a$e Kreciei. !$e ne s<nt comune tuturor ;i1 uneori1 mu$t mai apropiate /ec<t i/ei$e <n sine. !$e ne #ac s. a5em ace$ea;i 5ise ;i1 <ntr-un #e$1 s. 5orbim ace$a;i $imbaD. 4ac. Isocrate ar #i ;tiut1 ce argument minunat ar #i #ost pentru e$* Jacque$ine /e Romi$$6 membr. a Aca/emiei 2rance9e Re#erin%e bib$iogra#ice Lero/ote1 Thuc6/i/e1 C!u5res comp$etes1 Ka$$imar/1 0P$eia/e)1 1FGF htra/.rom. Lero/ot1 Istorii1 5oi. I-I>1 Uni5ersitas1 7ucure;ti1 1FFF+ Thuc6/i/e1 R.9boiu$ pe$oponesiac1 7ucure;ti1 1FPPi. 8athieu K.1 es $/eespo$itiqu.es /'Isocrate1 es 7e$$es ettres1 Paris1 1FPP. Romi$$6 J. ?/eC1 Prob$emes /e $a /emocra%ie grecque1 Lermann1 Paris1 1FGP. Romi$$6 J. ?/eC1 a Krece antique = $a /ecou5erte /e $a $iberte1 /e 2a$$ois1 Paris1 1FGF. TeneBi/es K.1 a 3otionDuri/ique /'in/epen/ance et $a tra/ition he$$enique1 Institut #rancais /'Athenes1 1FJ1. &i$$ !.1 e 8on/e grec et $'"rient1 PU21 Paris1 1FGF. u s# . > Qb JH <.Lr. Imperiu$ Roman se e:tin/e p<n. <n Ka$ia Kesturi simbo$ice /e <ntemeiere1 crime ;i r.9boaie1 comer% ;i ci5i$i9a%ie - $a Roma1 <n epoca repub$ican.1 toate s<nt centrate <n Duru$ 8e/iteranei. Cuceriri$e romani$or /intre seco$e$e a$ I>-$ea ;i I <naintea erei noastre r.spun/ unui p$an $impe/e ;i $ogic. "r1 <n Duru$ anu$ui JI <.Lr.1 $inia acestui ori9ont maritim este <mpins. ce5a mai /eparte. Keogra#ii ;i cartogra#ii /in perioa/a $ui Ce9ar sau a $ui Agrippa caut. noi #rontiere c.tre nor/1 <ntre mun%ii Lispaniei ;i spa%ii$e continenta$e. A:a me/iteranean. 7or/eau: -A$e:an/ria este /e5iat. <nspre $inia ce une;te1 /e $a 5est spre est1 Co$oane$e $ui Lercu$e ;i Le$$espontu$. Cuno;tin%e$e epocii #.ceau /in oceanu$ septentriona$ un spa%iu continuu1 ce s-ar #i <ntins ne<ntrerupt /e $a st<nci$e 5iitoru$ui Kibra$tar p<n. $a 8area Caspic. sau L6rcanian.. Pe atunci se cre/ea c. negustorii /in Ka/es au aDuns $a 8area Ro;ie pornin/ c.tre 5est. Cum <ns. geogra#ii se <n;e$au1 Roma ;i-a <n/reptat aten%ia c.tre continent. a #e$ cum Co$umb1 pornit <nspre In/ii1 /escoper. America1 Ce9ar1 pornit <nspre <mp./urit. Ka$ie ;i <nspre Iut$an/a1 cre/e c. <;i 5a putea oco$i imperiu$ prin partea /e nor/. <ncepute sub semnu$ $impe9imi$or m.rii1 campanii$e /e cuceriri au acum /e <n#runtat /esi;u$ co/ri$or1 negura ;i #rigu$1 <n anu$ JI <.Lr.1 romanii au ie;it1 practic1 /in ba9inu$ me/iteranean. Campanii$e mi$itare 0"rbem 5ictum osten/ere)... Cartogra#iin/ teritorii$e cucerite sub con/ucerea $ui Agrippa1 statu$ roman 5rea s. <i /e$imite9e cu c$aritate pe cei <n5in;i1 i$ustr<n/u-;i ast#e$ 5ictorii$e. <n seco$u$ I /.Lr.1 ro$u$ imperiu$ui <n pro5incii$e ocupate se schimb.E cuceriri$or concepute JH X.LR. H, ca impunere a unei /omina%ii #erme asupra teritorii$or ane:ate $i se substituie i/eea unui spa%iu ci5i$i9at1 <n care /omnesc pacea ;i securitatea. >io$en%a e:ist. aici <n continuare1 mai a$es cea mi$itar.1 <ns. a/ministra%ia urm.re;te acum 0mai mu$t s. tun/. oi$e1 /ec<t s. $e Dupoaie)1 /up. cum scriau Suetoniu ;i Tacit1 ca ecou $a mai

5echiu$ /emers a$ $ui Cicero ce propo5./uia Dusti%ia <n $ocu$ #or%ei. " /at. $ansat. <n cucerirea /e %inuturi continenta$e1 Roma schimb. semni#ica%ia no%iunii /e 0/u;man) E ea <;i stabi$i9ea9. grani%a intern. prin integrarea progresi5. ;i ierarhi9at. a ce$or <n5in;i1 prin impunerea1 pe teritoriu$ $or1 a proprii$or ei mora5uri1 a mo/u$ui s.u /e 5ia%.1 a /reptu$ui ;i a onoruri$or sa$e+ apoi1 ea /e#ine;te o nou. grani%.1 un metus hosti$is e:terior imperiu$ui. <n anu$ JI <.Lr.1 Ka$ia este un %inut /eopotri5. cunoscut ;i necunoscut. Istmu$ ce $eag. $unca #$u5iu$ui Pa/ /e coasta Tarragonei este o pro5incia1 p$in. /e 5eterani1 co$onii1 po/gorii ;i m.s$ini. "ra;e$e ;i sate$e sa$e seam.n. cu ce$e a$e Ita$iei /e pe a:a me/iteranean. a imperiu$ui. 3u $a #e$ stau <ns. $ucruri$e <n pri5in%a Ka$iei centra$e1 un %inut acoperit /e co/ri <ntuneco;i1 care porne;te /e $a 8asi5u$ Centra$1 cuprin9<n/ apoi p$atouri$e <na$te a$e Ronu$ui ;i Saonei1 p<n. $a c<mpii$e /in nor/. 2ire;te1 arheo$ogii au ar.tat c. mone/e$e ;i obiecte$e /in ceramic. au p.truns aici <nc. /in epoca #ieru$ui1 /ar1 sub aspect etnic1 cu$tura$ ;i chiar economic1 9ona este str<ns $egat. /e ci5i$i9a%ii$e perioa/ei a Tene1 a c.ror a:. se <ntin/e mai /egrab. /e $a 4un.re p<n. $a oara. Ce9ar ;i succesorii s.i a5eau s. inter5in. <n mo/ /ecisi5 <n acest spa%iu continenta$ 0european). Practic1 pentru Ce9ar e:istau ce$ pu%in /ou. Ka$ii. 4e $a coaste$e armoricane p<n. $a A$pi ?Ka$$ia ug/unensisC1 5ia%a ora;e$or este <n#$oritoare1 iar sate$e s<nt prospereE acesta este %inutu$ ce$%i$or. a nor/ /e Sena s<nt p./uri$e1 m$a;tini$e ;i o 5ia%. economic. /espre care nu se ;tia mai nimicE acesta este %inutu$ be$gi$or ;i a$ germani$or... 4i#eren%ierea <i apar%ine cuceritoru$ui. <n orice ca91 <ntre 9eci$e /e neamuri care <;i <mpart imense$e teritorii e:ist. o anumit. /i5i9are - uneori rea$.1 a$teori creat. prin instig.ri sau une$tiri. !/uenii ;i reme%ienii1 a#$a%i <ntre Saone ;i 8arna1 <nc$in. s. i se a$.ture $ui Ce9ar. S<nt ei1 prin aceasta1 ni;te tr./.tori ^ 4oresc ei oare numai s. <;i p.stre9e bune$e $eg.turi comercia$e cu Roma ^ 3er5ienii1 <n schimb1 s-ar p.rea c. re9ist. at<t $a p.trun/erea 5inu$ui ita$ian1 c<t ;i $a aceea a armatei romane. Cu toate acestea <ns.1 Ka$ia continenta$. cunoa;te o rea$. integrare <n 9ona /e circu$a%ie HN 4AT! \I "CURI a /inaru$ui /e argint1 succesoru$ /rahmei grece;ti. Reu;ita campaniei mi$itare a $ui Ce9ar se ba9ea9.1 a;a/ar1 pe o e#icient. in#i$trare <n p$an economic ;i monetar. Armata 5ine <n urma comercian%i$or1 pentru a p.trun/e mai /eparte1 spre nor/. Pro#it<n/ /e pre9en%a armatei1 comer%u$ acestor negustori /e5ine tot mai <n#$oritor1 5inu$ repre9ent<n/ o mar#. e:traor/inar.E NI /e mi$ioane /e am#ore iau /rumu$ Ka$iei1 <ntr-un singur seco$. Ce a#acere pentru proprietarii ;i negustorii ita$ieni* Ce consecin%e pentru schimburi$e comercia$e /intre popoare$e ga$ice* 4e cine au #ost <n5in;i1 p<n. $a urm.1 ga$iiE /e sabie sau /e 5in ^ <n ceea ce <i pri5e;te pe germani1 prob$ema este $a #e$ /e comp$e:.1 /up. cum a5eau s. constate1 <ncetu$ cu <ncetu$1 cartogra#ii a#$a%i <n s$uDba armate$or romane. 3ici m.sur.tori$e $atitu/inii1 nici in#orma%ii$e cu$ese /e $a negustorii <ntor;i /in perip$uri$e $or nu $e permit recti#icarea 5echii 5i9iuni - eronate - cu pri5ire $a e:isten%a unui ocean septentriona$ pe care $-ar #i putut trans#orma <n grani%. a imperiu$ui. >arus1 $egat a$ $ui Augustus <n Kermania1 <;i 5a pier/e aici $egiuni$e. Se /escoper. apoi noi insu$e - 7ritannia ;i Scan/ina5ia - ;i mai nor/ice ca po9i%ie. Lispania se /o5e/e;te a nu #i chiar at<t /e aproape /e 8asi5u$ Armorican ;i /e 7ritannia1 iar $a 8area Caspic. nu se poate aDunge prin nor/. A trebuit s. 5in. $a /omnie /inastia 2$a5ii$or pentru ca %inuturi$e germani$or s. /e5in. pro5incii romane ;i pentru ca 7ritannia - partea meri/iona$. -s. repre9inte o 9on. stabi$.. Acum1 4un.rea ;i >istu$a s<nt mai bine cartogra#iate1 obser5<n/u-$i-se <n/eaproape cursu$ ;i i/enti#i-c<n/u-$i-se i95oare$e. Totu;i1 $a s#<r;itu$ seco$u$ui I1 4omi%ian <nc. <;i mai pune prob$ema 5anit.%ii unor asemenea cuceriri1 iar atunci c<n/ se <ncearc. o conso$i/are a imperiu$ui1 procesu$ /urea9. mai pu%in /e un 5eac1 <ntruc<t /inastia Se5eri$or este - /eDa* - co5<r;it. /e ne<ncetate$e con#runt.ri cu popu$a%ii$e re5o$tate ;i /e masi5e$e /eport.ri /in ra%iuni a/ministrati5e. 4e $a 9i/u$ $ui La/rian1 /in 7ritannia1 p<n. $a $imes-u$ rino-/anubian1 mi$itarii <;i impun superioritatea asupra ci5i$i$orE garni9oane$e s<nt ce$e care #i:ea9. 0ci5i$i9a%ia)1 integr<n/ uneori <n c<te o nou. co$onie negustorii ;i popu$a%ii$e pestri%e /in 9one$e peri#erice a$e imperiu$ui1 a;a cum s-a <nthnp$at <n Oanten1 pe Rin1 pe 5remea <mp.ratu$ui Traian. Kospo/.rii$e #ermieri$or1 obiecte$e /in ceramic.1 mone/a1 arhitectura ora;e$or atest. o romani9are progresi5.1 /e;i mai pu%in pregnant. /ec<t <n 9ona me/iteranean.. <m^ JHX.LR. n HJ Spa%iu$ continenta$ <ng$obea9. toto/at.1 $a su/-5est /e imperiu1 Lispania interioar.. <n epoca $ui Augustus1 usitania ;i partea estic. a %inuturi$or tarragone9e repre9int. pentru romani ni;te p.m<nturi numai bune /e co$oni9at1 /ar care trebuie smu$se mai <nt<i /in m<ini$e <n#rico;.tori$or asturi. Lot.r<n/u-se s. nu mai atace /inspre 8e/iterana1 trupe$e romane p.trun/ pe #iru$ #$u5ii$or !bru1 4uro ;i TaDo1 c.tre p$atouri$e 8esetei ;i c.tre mun%ii /in nor/-5estE o campanie $ung. ;i /i#ici$.1 /ar cu o mi9. e:traor/inar.. >echi$e te:te ;i /escoperiri$e arheo$ogice /emonstrea9. pro/ucerea masi5.1 <n aceste teritorii1 a 5inu$ui ;i a u$eiu$ui1 precum ;i e:tragerea auru$ui ;i a argintu$ui ca <ntr-un 5eritabi$ e$/ora/o. 4in ce$e J, /e mi$ioane /e am#ore sosite $a Roma <n /ecurs /e o sut. cinci9eci /e ani1 ,- /e mi$ioane con%ineau u$ei ;i 5eneau aproape e:c$usi5 /in Lispania. <ntre anii 1II ;i H,I se e:pe/ia9. /in Lispania c.tre "stia cam tot at<tea am#ore cu 5in ;i u$ei c<te #useser. trimise cu 5in /in Ita$ia c.tre Ka$ia1 <ntre anii JI <.Lr. ;i JI /.Lr. Cum s. nu $eg.m o asemenea r.sturnare a #$u:u$ui comercia$ /e romani9area %inutu$ui respecti5 ;i /e /iriDarea curente$or /e schimb ^ Pe timpu$ Imperiu$ui Roman 5or #i smu$se /in mine$e Iberiei tot at<tea tone /e aur ;i argint c<te tone /e meta$ pre%ios 5or $ua /rumu$ Spaniei1 /inspre ce$e /ou. Americi1 <n Seco$u$ /e Aur. 4ac. ne g<n/im ;i $a mine$e /in !uropa Centra$.1 <n%e$egem mai bine

importan%a pe care spa%ii$e continenta$e o au pentru economia romani$or. A;a-numite$e ruina montium -e:p$oat.ri$e auri#ere /in 9one$e co$inare1 care /istrug1 practic1 peisaDe$e /in nor/u$ Spaniei - 5or constitui principa$a surs. /e bog.%ii a imperiu$ui. 4e $a campanii$e $ui A$e:an/ru ce$ 8are1 nicio/at. nu se mai <nregistraser. schimb.ri economice /e asemenea propor%ii. Insta$area romani$or P.m<nturi$e s<nt riguros parce$ate1 /e$imitate /e $inii per#ect /repte care1 /e $a 8eri/a p<n. <n "range1 /e $a Reims p<n. <n Co$onia ?actua$u$ Zo$nC1 atest. <mp.r%irea so$u$ui /e c.tre statu$ romanE terenuri pub$ice1 particu$are sau 0a$ocate)1 $uate ;i apoi 0restituite) -pretutin/eni Docu$ acestor mu$tip$e statute /i#eren%ia9.1 /i5i9ea9.1 recen9ea9. ;i #isca$i9ea9. teritorii$e cucerite. Ca/astru$ respect. uneori sisteme$e /e <mp.r%ire a so$u$ui e:istente anterior1 5i$$a r.m<-n<n/ simbo$u$ romani9.rii1 #.r. a #i totu;i singuru$ tip /e a;e9are /in HP 4AT! j1 "CURI 9one$e /e e:p$oatare. Chiar /ac. nu este <ntot/eauna pre/ominant.1 5i$$a p.trun/e <n spa%iu$ rura$1 aDung<n/ p<n. $a grani%a teritorii$or cucerite. <n regiuni precum Co$onia sau 8iinster1 <n a;a-numite$e 5i$$ae a$e $ui 4ionisos1 #i$oso#u$ui1 /omnesc un sti$ /e 5ia%. ;i un mo/ /e cu$tur. /e tip roman. a #e$ se <nt<mp$. <n usitania1 ca ;i <n estu$ %inuturi$or tarragone9e. umea me/iteranean. ;i cea continenta$. s<nt1 ;i <n aceast. pri5in%.1 /i#eriteE <n su/1 5i$$a are $a ba9. un sistem sc$a5agist1 <n 5reme ce <n nor/ - <n Ka$ia1 ce$ pu%in - m<na /e $ucru1 #iin/ mai rar.1 pare a #i a$c.tuit. <n principa$ /in oameni $iberi. " a$t. /i#eren%. maDor. o constituie a/aptarea tehnici$or /e cu$tur. $a aceste noi teritorii. Ast#e$1 secera apare ca o ino5a%ie ga$ic.1 necesar. <n con/i%ii$e e:tin/erii cu$turii cerea$iere pe spa%ii #oarte $argi. S. #ie ea oare crea%ia poporu$ui ce$t1 sau o mo/erni9are tehnic. /e origine roman.^ <n nor/1 cre;terea anima$e$or pentru carne1 $apte1 br<n9. etc. <nregistrea9. progrese remarcabi$e1 stop<n/ procesu$ /e /egenerare pornit $a s#<r;itu$ neo$iticu$ui. Cu$tura 5i%ei--/e-5ie p.trun/e p<n. <n 9ona 8ose$$e1 iar cea a m.s$ini$or p<n. <n 3arbonnaise ;i Aquitania. Pe ansamb$u1 schimburi$e tehnice ;i integrarea <n economia imperiu$ui se /o5e/esc a #i pro#itabi$e1 constat<n/u-se o cre;tere a cererii1 <n genera$. A;e9.ri$e /e /imensiuni importante r.m<n speci#ice pentru ba9inu$ me/iteraneanE >ienne ;i "range1 3<mes1 7or/eau:1 3arbonne1 Tarragona s<nt ora;e <n a/e5.ratu$ sens a$ cu5<ntu$ui. <n spa%iu$ continenta$ e:ist. 6onu$1 cu portu$ s.u1 cu ate$iere$e /e ceramic.1 #orumu$ ;i pie%e$e $ui1 cu teatru$1 cu sanctuare$e sa$e1 printre care ;i ace$a - #e/era$ - a$ ce$or trei Ka$ii. <n continuare 5in Trier1 Co$onia1 8eri/a1 Coimbra. Parisu$ st. <ns. /eocam/at. pitu$at pe #$ancu$ nor/ic a$ 8unte$ui Sainte-Kene5ie5e1 on/ra /e-abia <;i <ngaim. nume$e1 iar Co$chester nu este /ec<t o 5eche tab.r. mi$itar.. Rareori ora;e$e /ep.;esc HJ.III /e $ocuitori. <ntre continent ;i 08e/iterana) se creea9. o anumit. ruptur.E <n Aquitania1 <n 9ona go$#u$ui 6on ;i - chiar /ac. <ntr-o m.sur. ce5a mai mic. - <n 7e$gia /e ast.9i1 autorit.%i$e <;i <n/reapt. aten%ia cu prec./ere asupra e/i#icii$or ci5i$e1 <n schimb1 <n Kermania ;i <n 7ritannia1 mi$itarii ;i /i#erite$e corpora%ii practic. un #e$ /e cu$t a$ e/i#icii$or sacre1 <n onoarea <mp.ratu$ui sau a Romei. A/e5.rata ruptur. se pro/uce <ns. $a ni5e$u$ /reptu$ui1 a$ statutu$ui #iec.rui in/i5i/. imba $atin. este un #actor uni#icator1 iar cursus honorum - un #actor integrator. Aceste /ou. concepte re9um. #b< . JH X.LR. a Hmo/e$u$ roman1 mo/u$ <n care supu;ii aDung s. #ie atra;i <n s#era economic.1 po$itic.1 Duri/ic. ;i cu$tura$. a Romei. Cursus honorum #ace /in cet.%eanu$ roman nati5 un 5irtua$ magistrat1 /in in/igenu$ intrat <n armat. sau <n 5ia%a po$itic. $oca$. un 5iitor cet.%ean1 /in $atinu$ /e /rept minor un roman cu /repturi /ep$ine1 /in sc$a5 un om $iber - parcursuri mu$tip$e1 a;a/ar1 <n ca/ru$ c.rora procesu$ /e romani9are este unu$ continuu. \i sub acest aspect1 8e/iterana se opune continentu$ui. 4eparte /e coaste$e $itora$e1 co$onii$e se num.r. pe /egete1 num.ru$ municipii$or abia se ri/ic. $a c<te5a 9eci1 iar cet.%enia este o chestiune care 5i9ea9. mai /egrab. persoane /ec<t co$ecti5it.%i. 8aDoritatea or.;eni$or apar ca str.ini /e imperiu. Chiar ;i <n ca/ru$ senate$or /e aici e:ist. o puternic. ierarhie <n r<n/uri$e notabi$it.%i$or1 <n #unc%ie /e 5<rst. ?tineri ;i 5<rstniciC1 /e a5ere ?persoane <nst.rite sau mai pu%in bogateC1 <n #unc%ie /e accesu$ $a o #unc%ie <na$t.. " a/e5.rat. pr.pastie separ.1 pe /e o parte1 mari$e #ami$ii /e senatori sau ca5a$eri /in pro5incii$e romane - n.scu%i aproape cu to%ii pe ma$uri$e 8e/iteranei ;i care parcurg cursus honorum <ntre /ou.9eci ;i cinci ;i patru9eci ;i cinci /e ani - ;i1 pe /e a$t. parte1 pro5incia$ii care1 asemenea ce$or /oi #ra%i originari /in >ienne1 aDung s. aib. #unc%ia /e chestori $a ;apte9eci ;i ;apte /e ani. <n%e$egem ast#e$ /e ce Consi$iu$ Ka$ii$or se bucur. atunci c<n/1 <n seco$u$ a$ II-$ea1 <mp.ratu$ $imitea9. che$tuie$i$e pentru g$a/iatori ;i promisiuni$e e$ectora$e care /uceau $a ruin. e$ite$e or.;ene;ti. Puteri ;i s$.biciuni Roma ;i-a c$./it imperiu$ prin asimi$are consim%it. sau #or%at.. 4ar a5ansarea se #ace mai a$es pe 5ertica$.1 <n interioru$ #iec.rui grup /e$imitat strict prin statutu$ s.u1 ;i numai rareori pe ori9onta$.1 <ntre /i#erite$e grupuri. C<t. sup$e%e ;i c<t. rigi/itate e:ist. <n ca/ru$ a;a-numitei interpretatio romana1 concept $arg1 care <i permite Romei s. accepte perspecti5e$e ce$or <n5in;i1 impun<n/u-;i toto/at. proprii$e norme ^ Un $ucru este e5i/ent1 ;i anume c. sistemu$ protectorate$or1 ca ;i ce$ a$ 0regi$or-prieteni) nu re9ist. mu$t. Strabon arat. c.1 <n 7ritannia1 regii ;i-au pus regatu$ $a /ispo9i%ia $ui Augustus1 au acceptat s. p$.teasc. tributuri gre$e ;i s. a/uc. o#ran/e Capito$iu$ui1 #iin/ /eci consi/era%i tr./.tori /e <n/at. ce i9bucnesc re5o$te$e. "r1 re5o$te$e HG

4AT! \I "CURI s<nt permanente. Aceea;i 5io$en%. se mani#est. pretutin/eni1 /e $a 8e/iterana p<n. <n %inuturi$e ce$e mai <n/ep.rtate. egatu$ roman care <;i <n/ep$inise cu succes misiunea <mpotri5a iciei-Pamphi$ia ;i ce$ care <i strunise pe mauri 5in s. <i <ngenunche9e pe bretoni. Aici1 regimu$ protectoratu$ui a supra5ie%uitE Roma <$ interpretea9. ca pe o co-regen%.1 ce #ace /in <mp.rat un mo;tenitor a$ tronu$ui atunci c<n/ nu e:ist. /escen/en%i /irec%i ;i <n con/i%ii$e <n care $egi$e romane $e re#u9. #emei$or /reptu$ $a succesiune. Regina breton. 7ou/icca ?sau 7o/iceaC este mai pu%in <n/rept.%it. s. mo;teneasc. tronu$ tat.$ui s.u /ec<t 3ero1 care se <nsc.unea9. peste regate$e bretone1 ca ;i peste ce$e a$e $ui Iro/1 /in Siria. Apar prob$eme %in<n/ /e succesiune1 /e impo9itare1 /e abu9uri$e procuratori$or hr.p.re%i. <n %inutu$ asturi$or1 <n 7e$gia1 <n ce$e /ou. Kermanii sau <n Ka$ia1 represiunea este masi5.1 popu$a%ii <ntregi aDung s. #ie /eportate1 Da#uri$e s<nt sistematice. Re5o$ta mocne;te <ns.1 /i5erse$e triburi circu$<n/ /e ambe$e p.r%i a$e 9i/uri$or $ui La/rian ;i Antonin+ <n perioa/e$e /e aca$mie1 popu$a%ia b.;tina;. #ace comer% ;i <;i cu$ti5. p.m<nturi$e+ c<n/ re5o$te$e i9bucnesc1 ea se /e/. Da#uri$or1 <i uci/e pe $ega%ii romani1 s#<rtec<n/u-$e trupu$ <n buc.%i ;i cucere;te AorB-u$ - un/e Septimiu Se5er moare1 <n H111 #.r. a #i reu;it s. restabi$easc. or/inea. Re5en/ic.ri na%iona$iste nu e:ist. <ns. nici $a bretoni1 nici <n r<n/u$ ga$i$or sau a$ bata5i$or1 /up. cum nu se poate 5orbi nici /espre o re5o$u%ie pro$etar. a trupe$or ;i nici /espre o so$i/aritate <ntre triburi. To%i 5or numai s. #ie respecta%i ca a$ia%i1 ;i nu pri5i%i ca sc$a5i ai poporu$ui roman1 a/ic. socoti%i /rept socii1 nu mancipia. Prob$ema re$igioas. Doac.1 /e asemenea1 un ro$ important <n r.95r.tiri$e popu$a%ii$or <n5inse. <n Co$chester1 temp$u$ /i5inu$ui C$au/iu1 statuia <mp.ratu$ui ;i a$taru$ >ictorii$or -cu a$egorii$e ce <i repre9entau pe <n5in;i - 5or #i toate /istruse /e popu$a%ia r.scu$at.. A re#u9at oare ast#e$ cu$tu$ Romei ;i a$ <mp.ratu$ui1 sau contribu%ia #inanciar. necesar. instituirii $ui ^ 7ritannia /e5enise re#ugiu$ propagan/ei /rui9i$or /up. ce ace;tia a5useser. /e <n/urat represiuni$e /in Ka$ia. Putem <n%e$ege ast#e$ un aspect important a$ $uptei /e re9isten%.1 %in<n/ /e #aptu$ c. Roma nu accepta re$igia ce$or <n5in;i /ec<t <n $imite bine /e#inite. S-a /o5e/it c. 5echea cetate a Romei a asimi$at c<%i5a /intre 9eii ce$%i cu unii 9ei ai panteonu$ui greco-roman1 a/uc<n/u-i $a un #e$ /e numitor comun. Asemenea cu$te s<nt o#iciate /e un c$er puternic1 a$c.tuit /in /rui9i ;i inter9is /e Tiberiu <ntre anii 1N ;i ,-. Aceasta nu e:c$u/e <ns. JH X.LR. $ HF buna 5ecin.tate /intre 9eii Ka$iei ;i cei ai Romei1 a;a cum poate #i ea constatat. <n /i#erite$e inscrip%ii sau <n te:te$e epocii. !pona1 Artio1 Ar/uinna - 9ei%e$e cai$or1 ur;i$or ;i1 respecti51 mistre%i$or -nu se romani9ea9.1 <ntruc<t nu g.sesc un echi5a$ent printre 9eit.%i$e romane+ Suce$$us1 9eu$ purt.tor /e ciocan1 <;i p.strea9. ;i e$ speci#icitatea + re$igia ce$tic. nu repre9int.1 practic1 un perico$1 nici chiar arunci c<n/ <i pri5e;te <n mo/ /irect pe so$/a%ii ga$i1 a;a cum se <nt<mp$. <n ca9u$ !ponei. <n schimb1 ug1 Teutates1 Taranis /e5in1 mai mu$t sau mai pu%in1 ga$o-romanii 8ercur1 8arte ;i Jupiter. Roma nu este <ns. <ntr-at<t /e /eranDat. /e aceste contamin.ri <nc<t s. inter9ic. ro%i$e1 cuie$e $or /e siguran%. sau st<$pii $ui Taranis-Jupiter1 pe care <$ 5enerea9. cei mai romani9a%i /intre ga$i. <n represiunea anti/rui/ic.1 este 5i9at. o cast. sacer/ota$. care /ispune /e mari bog.%ii1 /e putere po$itic.1 /e cuno;tin%e serioase <n /omeniu$ Duri/ic1 ca ;i <n ce$ a$ /iscursuri$or ;i a$ magiei. Puterea roman. a <ncercat s.-i se/uc. pe /rui9i o#erin/u-$e noi #unc%ii ;i a;tept<n/ 5reme /e trei genera%ii1 r.ga9 consi/erat /e ea su#icient pentru pro/ucerea unor e5entua$e schimb.ri. Autorit.%i$e /e aici nu au renun%at s. #ie preo%i ai 9ei$or $oca$i1 /ar1 cu c<t e$e s<nt mai romani9ate1 cu at<t se <n/reapt. mai mu$t c.tre /reptu$ ;i 5ia%a po$itic. speci#ice romani$or. Cu$tura ancestra$. - cu <ntreaga ei in/igen%. - 5a #i1 a;a/ar1 ce$ mai bine p.strat. <n r<n/u$ oameni$or simp$i. a <nceputu$ seco$u$ui a$ III-$ea1 Roma <;i cunoa;te per#ect p.m<nturi$e pe care $e st.p<ne;te. Krani%a sa este una permeabi$. E $atura nor/ic.1 a#$at. /inco$o /e 9i/u$ $ui Antonin ;i $atura estic.1 <ntins. /inco$o /e Rin ;i /e 4un.re1 s<nt mai /egrab. ni;te trepte /ec<t ni;te bariere /e netrecut. Roma <;i are <n continuare c$ien%ii s.i1 protectorate$e sa$e1 <n regiuni /in ce <n ce mai <n/ep.rtate. Capita$e$e pro5incii$or - 6on1 Co$onia1 8eri/a - s<nt tot at<%ia po$i /e atrac%ie c.tre ci5i$i9a%ia roman.1 a#$a%i $a intersec%ia /rumuri$or mi$itare ;i comercia$e. Constitu%ia /in H1H - care1 cu rare e:cep%ii1 #ace /in to%i $ocuitorii imperiu$ui cet.%eni cu /repturi /ep$ine -permite /e#inirea unei noi grani%e <ntre romani ;i barbari1 <ntre cei a#$a%i 0<n interioru$) ;i 0<n a#ara) imperiu$ui. 4ar mai corespun/e oare acest imperiu posibi$it.%i$or /e /ep$asare1 /e comunicare ;i /e cunoa;tere a$e unei epoci <n care a:a continenta$. contraba$ansea9. a:a me/iteranean.^ Centru$ s.u /e greutate este acum /ep$asat c.tre $inia Rin4un.re. A atins oare Imperiu$ Roman - aceast. $ent. ;i /i#ici$. construc%ie - un gra/ satis#.c.tor /e coe9iune sau /e ,I 4AT! \I "CURI coeren%. <n momentu$ <n care i/entitatea sa a #ost bine conturat.1 iar spa%iu$ s.u european su#icient /e contro$at^ Trupu$ $ui Romu$us a #ost s#<;iat <n buc.%i - s#<rtecare a unui rege care <ntemeia9. cetatea Romei+ Ce9ar a #ost asasinat - <nDunghiere a unui om care pecet$uie;te na;terea imperiu$uiE iat. gesturi$e <ntemeietoare ce asigur. coe9iunea comunit.%ii ci5ice. Imperiu$ $as. <ns. prea pu%in $oc particip.rii $a 5ia%a pub$ic.E #unc%ionarii subminea9. ro$u$ a/un.ri$or ;i a/ministrea9. #.r. a mai %ine cont /e opinia cet.%eni$or. >ia%a re$igioas. se re/uce $a gesturi #orma$e1 #.r. a mai r.spun/e cre/in%ei ;i misticii. Krani%a /intre romani ;i barbari nu mai #unc%ionea9. <n sensu$ e:ercit.rii in#$uen%e$or /ominante a$e Romei c.tre e:terior1 ci <n ce$ a$ p.trun/erii barbari$or c.tre

interior. Ce repre9int.1 a;a/ar1 Imperiu$ RomanE o repub$ic. /e cet.%i autonome sau o monarhie #.r. autonomie municipa$. ^ - aceasta este <ntrebarea $ui 4io Cassius1 $a <nceputu$ 5eacu$ui a$ III-$ea. " asemenea stare /e #apt %ine1 #.r. <n/oia$.1 ;i /e bascu$area imperiu$ui /e $a a:a $ui me/iteranean. $a a:a at$antic. ;i rino-/anubian.. Trebuin/ s. #ie cum5a <ng$obat1 prins <n recens.m<nturi ;i str.b.tut /e $a un cap.t $a ce$.$a$t1 acest imens spa%iu nu mai e pe m.sura unor armate ;i unor #unc%ionari care <ntrebuin%ea9. cai sau cor.bii pentru a se /ep$asa. Ace;tia s<nt /oar o m<n. /e oameni pu;i s. a/ministre9e mi$ioane /e a$%i in/i5i9i ;i nici m.car nu pot o#eri tenta%ia cet.%eniei1 spre a #a5ori9a a/erarea $a ci5i$i9a%ia roman.. Imperiu$ Roman1 care %ine s.-;i arate puterea prin h.r%i$e a#i;ate sub porticuri$e construite /e Agrippa1 nu 5a mai repre9enta1 trei seco$e mai t<r9iu1 sub porticuri$e /in Autun1 /ec<t un ansamb$u /e teritorii paci#icate. Krani%a intern. /intre <n5ing.tori ;i <n5in;i se ;terge. Acesta este1 poate1 momentu$ <n care se na;te !uropa. Jean-Pierre >a$$at Re#erin%e bib$iogra#ice Latt J.-J.1 86thes et 4ieu: /e $a Kau$e1 Picar/1 Paris1 1FGF. $ Jacques 2.1 Schei/ I.1 Rome et $'integration /e >!mpire1 PU21 Paris1 1FFI. 3ico$et CI.1 'In5entaire /u mon/e1 2a6ar/1 Paris1 1FGG. Serres 8.1 Rome1 $e $i5re /es #on/ations1 Krasset1 Paris1 1FG,. ,P /.Lr. Con5ertirea $ui Pa5e$ pe /rumu$ 4amascu$ui "are Pa5e$ /in Tars este ce$ care a in5entat cre;tinismu$ ^ 3oua cre/in%. aDunsese $a Roma <nainte ca e$ s. pun. picioru$ aco$o. Totu;i1 episo/u$ $egat /e /rumu$ 4amascu$ui se impune <n imaginaru$ cre;tin1 ca ;i bote9u$ $ui Isus1 /rept punctu$ /e pornire a$ unei imense con5ertiri cu$tura$e. Pentru 8accob61 5iitoru$ aposto$1 un a5enturier p.g<n con5ertit $a iu/aism1 s-a pus <n s$uDba po$i%iei mare$ui preot. 4e9am.git <n speran%e$e sa$e1 e$ ar #i con#ec%ionat - sub in#$uen%a gno9ei ;i a re$igii$or /e mistere - mitu$ mor%ii e:piatorii a unei #iin%e /i5ine1 <nr./.cin<n/u-1 <n $atura na9arinean. a iu/aismu$ui ;i <mbr.c<n/u-1 cu e$emente pre$uate /in iu/aismu$ #ariseic. Pentru a sc.pa /e sume/enia /e ipote9e $egate /e acti5itatea aposto$u$ui1 ar trebui s. $e putem /istinge1 <ntre episto$e$e care <i s<nt atribuite1 pe ce$e care cu siguran%. <i apar%in1 s. $e /at.m ;i s. $e p$as.m ?#ie <n <ntregime1 #ie - uneori - pe por%iuniC <n /eru$area misiunii sa$e1 aDut<n/u-ne /e 2apte$e S#in%i$or Aposto$i. 7oismar/ ;i amoui$$e i/enti#ic. nu mai pu%in /e trei straturi re/ac%iona$e <n aceast. $ucrare scris. <ntre anii PI ;i FI1 #.r. a mai socoti ;i i95oare$e sa$e1 ce$e /ou. /ocumente ?unu$ ioanit1 ce$.$a$t petrinianC ;i Durna$u$ /e c.$.torie. Cum s. pro/uci o simu$are cre/ibi$. a <nceputuri$or 7isericii #.r. s. iei po9i%ie <n #a%a acestei <ntreprin/eri cu re9u$tate /eopotri5. #oarte sus%inute ;i conDectura$e ^ 3ou$ Testament1 <n #orma sa #ina$.1 a in#$uen%at puternic cu$tura european.. !ste moti5u$ pentru care1 /inco$o /e asemenea /e9bateri1 5om pre$ua totu;i 5ersiunea /e#initi5.1 cea care a hr.nit <ntregu$ ,H 4AT! \I "CURI curent cre;tin1 e5oc<n/ <n ce$e ce urmea9. patru muta%ii /ecisi5e pri$eDuite /e itineraru$ pau$in ?prima1 geogra#ic.1 /e $a est $a 5est+ a /oua1 etnic.1 /e $a $umea e5reiasc. $a cea p.g<n.+ a treia1 teo$ogic.1 /e $a ege $a gra%ia /i5in.+ a patra1 antropo$ogic.1 /e $a g<n/irea semitic. $a cea greac.C. 4e $a est $a 5est Trimis $a 4amasc /e c.tre mare$e preot spre a-i opri pe /iscipo$ii e5rei ai 3a9arineanu$ui1 Pa5e$ - a;a cum o arat. ce$e trei istorisiri /in 2apte$e S#in%i$or Aposto$i ?IO1 OOII1 OO>IC1 ca ;i !pisto$a c.tre Ka$ateni - /e5ine misionaru$ $ui Lristos1 propo5./uin/ cu5<ntu$ !5anghe$iei <n #a%a pagini$or1 a regi$or1 a tuturor oameni$or1 inc$usi5 a copii$or $ui Israe$. 2ostu$ #ariseu1 $a #e$ /e con5ins /e re5e$a%ia sa persona$. ca ;i /e chemarea $ui1 p.strea9. contactu$ cu Ierusa$imu$1 ora;u$ <n care st<rne;te totu;i <n continuare ne<ncre/ere. 4in 5reme <n 5reme1 e$ 5ine <n ora;u$ s#<nt1 <ntruc<t %ine s. se <mp.rt.;easc. <mpreun. cu aposto$ii Petru1 Ioan ;i Iaco5 ce$ 8are ?0#rate$e 4omnu$ui)C1 ace;ti st<$pi ai cre/in%ei1 pentru a se asigura c. nu a 0umb$at <n 9a/ar). C<%i5a e5rei e$eni;ti /in Cipru ;i Cirenaica au hot.r<t1 <n Antiohia1 ini%ierea unei ac%iuni /e e5anghe$i9are <n r<n/u$ poporu$ui grec. Pa5e$ /in Tars1 bene#iciar a$ cu$turii e$ene ;i bun cunosc.tor a$ #i$oso#iei stoici$or1 s-a ar.tat at<t /e priceput ;i /e <n#$.c.rat <n s$uDirea !5anghe$iei1 <nc<t e$ 5a #i ce$ a$es /e con#ra%ii s.i s. <n/ep$ineasc. aceast. misiune. <n cursu$ ce$ei /e-a /oua c.$.torii1 <n Duru$ anu$ui J11 Pa5e$ ;i Si$as str.bat %inuturi$e ce apar%in Turciei /e ast.9i ;i aDung <n Troa1 un/e 0noaptea i s-a ar.tat $ui Pa5e$ o 5e/enie. Un b.rbat mace/onean sta rug<n/u-1 ;i 9ic<n/E Treci <n 8ace/onia ;i ne aDut.) k2apte$e S#in%i$or Aposto$i1 O>I1 FC. Au urmat /ebarcarea <n !uropa1 $a 3eapo$e1 ;i /i#ici$a e5anghe$i9are a cet.%i$or 2i$ippi1 Tesa$onic ;i 7ereia. <n #a%a areopagi%i$or atenieni1 aposto$u$ a <ncercat s. a/opte $imbaDu$ $or #i$oso#ic1 <ns. #.r. prea mu$t succes. Re$ati5u$ s.u e;ec $-a /eterminat s. porneasc. <nspre Corint1 un/e <ntemeia9. o comunitate cre;tin.1 <ntre portu$ Chencreas1 /eschis c.tre "rient ;i uBaon1 ce #.cea $eg.tura cu "cci/entu$. C<t. 5reme s-a a#$at <n Krecia1 Pa5e$1 cet.%ean roman prin na;tere1 nu a <ncetat o c$ip. s. pri5easc. <nspre centru$ imperiu$ui. C.tre 1+ ,P 4.LR. ,,

anu$ JG1 <ntr-o scrisoare ce 5orbe;te /espre m<ntuirea prin cre/in%. - ;i pe care uther o a5ea s-o consi/ere 0te:tu$ capita$ a$ 3ou$ui Testament) - aposto$u$ <;i e:prima /orin%a ar9.toare /e a 5i9ita comunitatea /in Roma1 <n /rumu$ s.u c.tre Spania. Sosirea $ui Pa5e$ <n capita$a imperiu$ui sur5ine <n urma ape$u$ui pe care i-1 a/resea9. $ui Ce9ar1 /up. ce mai <nt<i aposto$u$ a5ea s. #ie arestat $a Ierusa$im ;i %inut <n temni%.1 <ntre anii JG ;i PI1 <n Ce9areea. <n perioa/a P1-P,1 /eten%ia <n custo/ia $ibera <i 5a permite s.-1 5esteasc. pe 8esia Iisus tuturor ce$or care 5eneau s.-1 caute. 4in p.cate <ns.1 este imposibi$ /e stabi$it a/e5.ru$ cu pri5ire $a e5entua$a sa /ep$asare <n Spania1 ca ;i cu pri5ire $a o crono$ogie - oric<t /e scurt. - a u$timei p.r%i a misiunii $ui aposto$ice1 care1 <n 2apte$e S#in%i$or Aposto$i1 se opre;te $a Roma. Sigur /e a/e5.ru$ 5i9iunii sa$e1 cu ce$e trei componente a$e persona$it.%ii $ui - e5reiasc.1 greac. ;i roman. - trans#igurate /e intensa $umin. hristic. ce i se ar.tase pe /rumu$ 4amascu$ui1 aposto$u$ Pa5e$ a #i:at <n puncte$e strategice a$e "cci/entu$ui o puternic. structur. re$igioas.. 8ersu$ $ui c.tre 5est a inspirat /inamismu$ ambiguu a$ #ii$or b.tr<nei !urope ;i /orin%a $or /e a /uce - cu ce pre%* - $umina $or pe a$te continente. 4e $a e5rei $a p.g<ni a <nceputu$ erei noastre1 nu prea a5ea cum s. #unc%ione9e o <n%e$egere mutua$. <ntre e5rei ;i p.g<ni. Asa$tat 5reme /e trei seco$e /e ci5i$i9a%ia e$en.1 Israe$u$ <;i ap.ra propria i/entitate. 2$a5ius Josephus1 Tacit1 Suetoniu ;i 4io Cassius 5orbesc /espre tensiuni$e e:istente <ntre /i#erite$e comunit.%i1 /espre /eport.ri$e1 e:pu$9.ri$e ;i inter9icerea oric.ror <ntruniri1 <n ca9u$ e5rei$or. "r1 pre/ici$e pau$ine urm.reau tocmai reconci$ierea <ntre popoare. Pa5e$ nu /orea o renun%are /e#initi5. $a a/e5.ru$ iu/aic. Asemeni s$uDitoru$ui /espre care 5orbe;te Isaia1 e$ consi/era c. a #ost a$es spre a a/uce na%ii$or $umina - acea $umin. a Torei care1 pentru e$1 $uase chipu$ $ui Iisus mort ;i <n5iat. 4e;i <;i spunea 0s$uDitoru$ $ui Iisus Lristos printre p.g<ni)1 2apte$e S#in%i$or Aposto$i po5estesc cum pretutin/eni1 /e $a sinagogi$e /in Sa$amina - <n Cipru - ;i p<n. <n temni%a /in Roma1 e$ se a/resa sistematic <n primu$ r<n/ e5rei$or. Abia apoi1 /ate #iin/ num.ru$ mic /e con5ertiri ;i respingerea sa /e c.tre maDoritatea e5rei$or /in /iaspora1 ;i-a <n/reptat e$ aten%ia c.tre p.g<ni. ,N 4AT! \I "CURI <ncuraDat /e succesu$ primei sa$e misiuni <n Asia1 pe care a re$atat-o <n a/unarea aposto$i$or /e $a Ierusa$im1 Pa5e$ cere - ;i ob%ine - ca pagini$or con5erti%i s. nu $i se impun. egea e5reiasc.1 <n sinagogi1 e$ ;i i-a apropiat pe simpati9an%ii iu/aismu$ui1 atra;i /e monoteism ;i /e ca$itatea mora$ei e5reie;ti1 /ar c.rora $e era re#u9at. integrarea1 /at. #iin/ ob$igati5itatea circumci9iei. <n Corint1 /up. ruperea re$a%ii$or sa$e cu e5reii1 aposto$u$ se stabi$e;te chiar $a unu$ /intre acei oameni 0cu teama $ui 4umne9eu). <n !#es1 /up. /esp.r%irea /e sinagog.1 e$ %ine pre/ici $a ;coa$a $ui Tiranus1 un/e prime;te /eopotri5. e5rei ;i greci. Potri5it 2apte$or S#in%i$or Aposto$i1 re$a%ii$e con#$ictua$e /intre e$ ;i comunitatea e5reiasc. au #a5ori9at ;i au Dusti#icat orientarea $ui c.tre pagini. 4up. !pisto$a c.tre Romani ?IO-OIC1 in#i/e$itatea Israe$u$ui este una trec.toare1 ea %in<n/ /e misteru$ /i5in a$ a$egeriiE 0c. <mpietrirea s-a #.cut $ui Israe$ <n parte1 p<n. ce 5a intra tot num.ru$ neamuri$or. \i ast#e$ <ntregu$ Israe$ se 5a m<ntui). <ntr-a/e5.r1 to%i oamenii trebuie s. se a/une <ntr-un singur popor. 0C.ci to%i s<nte%i #ii ai $ui 4umne9eu prin cre/in%a <n Lristos Iisus. C.ci1 c<%i <n Lristos 5-a%i bote9at1 <n Lristos 5-a%i <mbr.cat. 3u mai este iu/eu1 nici e$in ?;i nici barbar1 nici scit1 /up. !pisto$a c.tre Co$osen<C+ nu mai este nici rob1 nici $iber+ nu mai este parte b.rb.teasc. ;i parte #emeiasc.1 pentru c. 5oi to%i una s<nte%i <n Lristos Iisus) k!pisto$a c.tre Ka$ateni1 III1 HP-HGC. Au #ost apoi stabi$ite ni;te regu$i1 pentru a se <n$esni traiu$ <n comun a$ e5rei$or con5erti%i - #i/e$i proprii$or cutume - ;i a$ cre;tini$or pro5eni%i /in r<n/u$ pagini$or. 4e a$t#e$1 Pa5e$ a ini%iat chiar o co$ect. prin biserici$e /in $umea greac.1 pentru a 5eni <n spriDinu$ #ra%i$or /in Ierusa$im1 acceptarea sa /e c.tre Iu/eea urm<n/ s. cons#in%easc. /ep$ina primire a pagini$or <n s<nu$ 7isericii. 4intre ce$e /ou. popoare - a$ 0p.g<-ni$or cu trupu$1 numi%i net.iere-mpreDur) ;i a$ ce$or 0numi%i t.iere--mpreDur1 #.cut. /e m<n. <n trup) - Iisus a #.cut 0una1 surp<n/ perete$e /in miD$oc a$ /esp.r%iturii) care $e inter9icea pagini$or accesu$ $a ace$ 0$.ca; s#<nt <n 4omnu$) k!pisto$a c.tre !#eseni1 II1 11-HHC. Ironia sor%ii a #.cut <ns. ca o propo5./uire at<t /e... ecumenic. s. suscite nenum.rate comp$oturi1 <nc.ier.ri ;i ciom.ge$i1 at<t <n 4amasc1 Ierusa$im ;i 2i$ippi1 c<t ;i <n Corint ;i <n !#es. ,J 4e Ia ege $a gra%ia /i5ina Care este1 p<n. $a urm.1 cre/in%a ce <$ <mpinge pe Pa5e$ c.tre !uropa p.g<n. ^ Aposto$u$ a bene#iciat1 <n aceea;i m.sur. ca to%i Cei 4oispre9ece kS#<nta !5anghe$ie /up. 8atei1 OI ;i O>IC1 /e apoca$ipsa -a/ic. /e re5e$area ?apoca$upsis1 <n greac.C - 2iu$ui $ui 4umne9eu ?!pisto$a c.tre Ka$ateni1 I1 1PC. Timpu$ ce$ /e pe urm. a irupt <n 5ia%a sa. 2ire;te1 Pa5e$ pre$uase /e $a 7iseric. tra/i%ii$e re#eritoare $a moartea-<n5ierea $ui Iisus ;i $a <mp.rt.;anie. <n 5i9iunea /e pe /rumu$ 4amascu$ui <ns.1 esen%a !5anghe$iei - puterea $ui 4umne9eu <n m<ntuirea oric.rui cre/incios1 0a iu/eu$ui mai <nt<i1 apoi a grecu$ui) - $-a marcat precum un #ier <nro;it. 4espre ce este 5orba^ Pa5e$1 care <n pri5in%a /rept.%ii pe care i-o poate /a egea unui om #.r. gre;ea$.1 era s<rguitor p<n. $a a persecuta 7iserica1 ;i-a /at seama c. nu $ucr.ri$e egii $-au sa$5at. 3umai prin gra%ia a$egerii /i5ine ce$ s$ab a /e5enit puternic1 iar ce$ nemernic a #ost #.cut aposto$. 04eci1 /ar1 nu este nici /e $a ce$ care 5oie;te1 nici /e $a ce$ ce

a$earg.1 ci /e $a 4umne9eu care mi$uie;te) ?!pisto$a c.tre Romani1 IO1 1PC. Pornin/ /e $a aceast. re5e$a%ie1 Pa5e$ a construit o 5i9iune no5atoare asupra m<ntuirii. To%i oamenii s<nt p.c.to;i. P.g<nii1 cu su#$etu$ cuprins /e 0stric.ciune) ?!pisto$a c.tre Romani1 IC ;i e5reii1 necre/incio;i Torei ?!pisto$a c.tre Romani1 IIC1 s<nt /in na;tere <n/ep.rta%i #a%. /e 4umne9eu ;i neputincio;i <n a ;i-1 apropia. Ro$u$ egii este esen%ia$. !a a ser5it $a re5e$area1 pe /e o parte1 a p.catu$ui c5asipersoni#icat care1 <ntip.rit <n su#$etu$ oameni$or1 <i <mpinge <n gre;ea$.1 iar pe /e a$t. parte1 a ne5oii uni5ersa$e /e m<ntuire. Singura sa$5are ^ <n/reptarea /ob<n/it. gratuit prin 8esia Iisus1 2iu$ $ui 4umne9eu1 nou$ A/am ceresc1 care s-a <ntors c.tre 4umne9eu <n #o$osu$ <ntregii umanit.%i. Reconci$ierea umanit.%ii cu 4umne9eu ;i a oameni$or <ntre ei s-a #.cut prin acea gra%ie /i5in. c.reia se cu5ine s. i te supui prin cre/in%.. 02iin/c. este un singur 4umne9eu1 Care 5a <n/repta /in cre/in%. pe cei t.ia%i <mpreDur ;i1 prin cre/in%.1 pe cei net.ia%i <mpreDur) ?!pisto$a c.tre Romani1 III1 ,IC. Ce se <nt<mp$. <n acest ca9 cu $ucr.ri$e egii^ Trebuie oare neg$iDat. mora$a ^ 3ici/ecum. ucr.ri$e s<nt <n#$orirea gra%iei /i5ine o#erite cre/inciosu$ui. !$e nu s<nt menite capita$i9.rii unor merite ,P 4AT! \I "CURI prin care s. se achite /atoria <n/rept.rii1 ci tra/uc e#icien%a m<ntuirii /inainte primite prin cre/in%.. 4e $a g<n/irea semitic. $a cu$tura greac. Pa5e$ spuneE 0\i noi to%i c.9<n/ $a p.m<nt1 eu am au9it un g$as care-mi 9icea <n $imba e5reiasc.E Sau$e1 Sau$e1 /e ce m. prigone;ti ^ Kreu <%i este s. $o5e;ti <n %epu;. cu picioru$) ?2apte$e S#in%i$or Aposto$i1 OO>I1 1NC. "r1 9ica$a /espre bou$ care se r.ne;te inuti$ $o5in/ cu picioru$ <ntr-o %epu;. este grecesc.* Ce$ care se n.scuse <n mare$e centru inte$ectua$ repre9entat /e ora;u$ Tars1 ce$ care #usese p$.m./it /e cu$tura rabini$or ;i care cuno;tea <n/eaproape teme$e g<n/irii e$ene1 ace$a era pre/estinat s. r.s./easc. <n r<n/u$ pagini$or1 <ntr-un act /e acu$tura%ie1 cre/in%a <ntr-un 8esia e5reu. 2ormat <n spiritu$ /iscursuri$or ateniene1 Pa5e$ a5ea s. se i9beasc. /e sarcasmu$ greci$or atunci c<n/ 5a enun%a i/eea <n5ierii. <ntre prima ;i cea /e-a /oua !pisto$. c.tre Corinteni1 e$ se 5a ar.ta capabi$ s. treac. /e $a antropo$ogia semitic. ?#iin%a uman. este <n <ntregime coruptibi$. ;i <n <ntregime trans#ormat. /e S#<ntu$ 4uhC $a antropo$ogia greac. /ua$ist. ?aposto$u$ inten%ionea9. s. tr.iasc. <n preaDma 4omnu$ui1 <n a#ara trupu$ui1 p<n. $a cea /e-a /oua cobor<re a $ui Lristos pe p.m<ntC. <mprumut<n/ /e $a apoca$iptica iu/aic. no%iunea /e mister1 /e tain.1 e$ o#er. o a$ternati5. p.g<nu$ui ce caut. o m<ntuire persona$. <n a;a-numite$e re$igii /e mistere. Toto/at.1 e$ integrea9. g$oso$a$ia - a$e c.rei prece/ente pro#etice s<nt cunoscute - <n practica cre;tin.1 /e$imit<n/-o /e comportamente$e e:tatice a$e anumitor cu$te p.g<ne. Pa5e$ creea9. un contrapunct $a specu$a%ii$e pregnostice asupra 0e$emente$or $umii)1 $a g<n/irea stoic. 5i9<n/ in/i#eren%a #a%. /e statutu$ socia$1 armonia uni5ersu$ui ;i raporturi$e cu un 4umne9eu /e $a care 5in toate1 prin care ;i <ntru care e:ist. toate $ucruri$e. Uneori1 aposto$u$ #o$ose;te /iatriba1 at<t /e /rag. #i$oso#i$or e$eni1 <n%e$epciunii grece;ti e$ <i substituie <n%e$epciunea cre;tin. - o para/o:a$. 0nebunie a $ui 4umne9eu)1 ce se /e95.$uie $umii <n s$.biciunea Ce$ui R.stignit. Aceste transcrip%ii #ac pre$u/iu$ marii m.rturisiri /e cre/in%. /e $a Ca$ce/onia. Se poate totu;i 0incu$tura) cre;tinismu$ <n ci5i$i9a%ii cu totu$ str.ine /e mo/uri$e /e g<n/ire europene1 #.r. a se tr./a pe sine ^ ,P4.LR. ,4up. /ou. mii /e ani umina orbitoare ce i se ar.tase $ui Pa5e$ pe /rumu$ 4amascu$ui1 cu$c<n/u-1 $a p.m<nt1 $-a #.cut s. tra5erse9e grani%a /intre Asia ;i !uropa1 s. ignore 9i/uri$e <n.$%ate <ntre popoare1 s. accepte con#runtarea cu /i#erite$e cu$turi1 s.-1 primeasc. mai /egrab. pe 4umne9eu1 /ec<t s. <ncerce s. ;i-1 e:p$ice ra%iona$. Suprapunerea Ierusa$imu$ui1 Atenei ;i Romei <ntr-o cetate nou.1 unic.1 era ea gre5at. /in start /e contra/ic%ii ire/uctibi$e sau1 /impotri5.1 purt.toare a unui ecumenism promi%.tor ^ !mi$e 8orin Re#erin%e bib$iogra#ice Armogathe J.-R.1 Pau$ ou $'impossib$e unite1 8ame1 Paris1 1FGI. 7oismar/ 8.-!. ;i amoui$$e A.1 es Actes /es /eu: ap=tres1 5oi. I-III1 J. Kaba$/a1 Paris1 1FFI. 7ornBamm K.1 Pau$us1 Stuttgart1 1FPF. Luge/e 3.1 Saint Pau$ et $a Krece1 es 7e$$es ettres1 Paris1 1FG,. Luge/e 3.1 Saint Pau$ et Rome1 es 7e$$es ettres-4esc$ee /e 7rou@er1 Paris1 1FGP. '!p$attenier Ch.1 es Actes /es ap=tres1 abor et 2i/es1 Kene5a1 1FG-. oh#inB K.1 a Con5ersion /e saint Pau$1 Cer#1 Paris1 1FP-. 8accob6 L.1 Pau$ et $'in5ention /u christianisme1 ieu commun1 Paris1 1FG-. '- W>$ti8& [[[ u aiQ iB?1

r N1I Intrarea $ui A$aric I <n Roma 4up. un an ;i Dum.tate /e ase/iu1 <n 9iua /e HN august N1I1 Roma - Ci5itas sau Cetatea prin e:ce$en%.1 0st.p<na $umii1 ;coa$. /oct. ;i #aimoas.1 <n rarit.%i #ecun/.)1 /up. cum a5ea s-o numeasc. 8o$iere <n 1PP,1 cea care /./use nume$e ce$ui mai /urabi$ ;i mai cuprin9.tor aparat Duri/ic ?Dus ci5i$eC /in $ume - 5e/ea armata 5i9igot. a $ui A$aric I p.trun9<n/ prin poarta Sa$aria1 situat. <ntre Terme$e $ui 4ioc$e%ian ;i Castra praetoria. P<n. <n Haugust1 $ocuitorii ;i toate bunuri$e cet.%ii a5eau s. se a#$e $a bunu$ p$ac a$ so$/a%i$or1 #.r. a se putea spune cu e:actitate ce s-a <nt<mp$at cu imunitatea /estu$ /e con#u9 acor/at. biserici$or. 8oti5e$e care au con/us $a pr./area Romei au #ost e:trem /e comp$e:e. <n tab.ra roman.1 aceasta a #ost preg.tit. /e /e9echi$ibru$ #or%e$or <ntre1 pe /e o parte1 antigermanii ra/ica$i1 <n #runtea c.rora se g.sea1 <n primu$ rin/1 pa$atinu$ "$impio/or - /e origine orienta$. -;i1 pe /e a$t. parte1 mo/era%ii care spriDineau po9i%ia germanu$ui Sti$icon <n armata imperia$.. "biecti5u$ ce$or /int<i era /e a-$ constr<nge pe <mp.ratu$ Lonoriu s. nu pacti9e9e cu A$aric. P<n. $a urm.1 /at. #iin/ ase/ierea Romei1 aceasta a ;i #ost atitu/inea a/optat.. 4e #apt1 ase/iu$ a precipitat o ten/in%. perceptibi$. <nc. /e $a <nceputu$ anu$ui NIG1 c<n/ A$aric se /ep$asase cu inten%ii r.9boinice /in !pir c.tre nor/u$ Ita$iei1 pentru a cere ace$e annonae pe care Roma $e /atora oameni$or $ui ca trupe #e/erate. Ura /intre 5i9igotu$ A$aric I ;i ostrogotu$ Sarus ?succesoru$ $ui Sti$icon1 asasinat ca genera$ a$ armatei romaneC o ur. n.scut. /in con#$icte #ami$ia$e ;i po$itice s<ngeroase1 5echi /e mai bine /e trei9eci /e ani -1 a contribuit probabi$ ;i ea $a hot.r<rea romani$or /e a respinge propuneri$e /e pace pe care A$aric1 potri5it re$at.rii $ui i.SUE N1I -'RTACi 1 ,F ]osimus1 $e-a #.cut p<n. <n septembrie NIG. C.petenia 5i9igot. a /ec$an;at atunci osti$it.%i$e ;i1 <n $oc s. ase/ie9e Ra5ena1 care era #oarte bine ap.rat.1 s-a <n/reptat c.tre capita$a imperiu$ui1 <n ciu/a #orti#ic.rii unor puncte strategice precum 8auso$eu$ $ui La/rian ?/e5enit u$terior caste$u$ Sant'Ange$oC. A$aric <ncerca ast#e$ s.-i #or%e9e m<na $ui Lonoriu pentru a ob%ine pe <ntinse$e teritorii /e pe continentu$ a#rican - ce <$ interesau <n mo/ /eosebit o 9on. <n care poporu$ s.u s. se poat. stabi$i. 3egocieri$e /intre A$aric ;i consi$ierii anti5i9igo%i ai $ui Lonoriu sau /es#.;urat <n mai mu$te repri9e1 pe <ntreaga /urat. a ase/iu$ui Romei1 /in noiembrie NIG p<n. <n iu$ie N1I. C<n/1 <n ce$e /in urm.1 atitu/inea e:tremist. a $ui "$impio/or a 5$.guit re9isten%a $ui Lonoriu1 A$aric a <ncercat s. ob%in. acor/u$ pe care acesta /in urm. i-1 re#u9ase at<ta timpE mai <nt<i1 e$ <$ nume;te <mp.rat pe Athau$#1 pre#ectu$ roman a$ ora;u$ui1 pecet$uin/ ast#e$ un pact cu Roma+ apoi <$ /etronea9.1 urm.rin/ o reconci$iere cu Lonoriu. Atunci c<n/ aceast. /in urm. mane5r. p.rea pe punctu$ /e a-;i ar.ta roa/e$e1 inci/entu$ pro5ocat1 e5i/ent1 <n mo/ 5oit1 probabi$ /e c.tre Sarus - un atac asupra parti9ani$or $ui A$aric1 sub prete:tu$ unei <ntre5e/eri cu Lonoriu - /uce $a $uarea cu asa$t a Cet.%ii !terne. 3imic /in ce a5ea s. se petreac. aco$o nu ar #i putut $.sa orgo$ioasa Urbs - ca <n sonetu$ $ui >er$aine - in/i#erent.E 0!u s<nt imperiu$ $a s#<r;itu$ /eca/entei1R Care-i pri5e;te pe marii barbari a$bi cum trec1R Compun<n/ acrostihuri nep.s.toare). Totu$ a #ost trecut prin #oc ;i sabie1 #apt ce a5ea s. #ie consi/erat /e 3ama%ian - un a$t poet1 contemporan cu e5enimente$e - /rept cea mai mare crim. /in c<te s-au comis 5reo/at.1 0asasinarea mamei $umii-ntregi). !$ o $ega1 pe ne/rept1 /e chipu$ - /u;m.nos1 <n tain. -a$ ce$ui care1 /up. opinia sa1 nu era /ec<t un tr./.tor1 a/ic. a$ $ui Sti$icon - cu toate c. acesta primise e$ogii pub$ice1 gra5ate <n NIP pe ste$e$e /in Roma1 pentru c. sa$5ase cetatea /e in5a9ia go%i$or $ui Ra/agaisus1 <n5ing<n/u-i ;i captur<n/u-i $a 2ieso$e. Ce5a mai pu%in simp$ist1 un a$t martor a$ e5enimente$or1 "rosius1 /iscipo$ a$ S#<ntu$ui Augustin1 $e interpreta ca pe o pe/eaps. 5enit. /e $a 4umne9eu1 s.tu$ /e 0at<tea b$as#emii #.r' /e c.in%.) c<te 5.9use ;i au9ise <n marea cetate. "rosius se asem.na1 prin critica /eca/en%ei ;i a corup%iei Romei1 cu Ammianus 8arce$iinus. 3umai c. nici opera istoric. a u$timu$ui nu constituie o surs. impar%ia$.1 ea #iin/ chiar consi/erat. ast.9i /rept cea mai ten/en%ioas.. "rosius r.m<ne1 /e #apt1 ce$ mai instructi5 /intre autorii care au %inut s. sub$inie9e <n mo/era%ia barbari$or un e#ect a$ cre;tin.rii $or1 NI 4AT! j1 "CURI a;a cum au #.cut-o Ior/anes1 S#<ntu$ Augustin <nsu;i ori Sa$5ian /in 8arsi$ia care1 <n termeni /i#eri%i /e cei ai $ui "rosius1 re$ie#ea9. <mbun.t.%irea sensibi$. a comportamentu$ui genera$ a$ barbari$or #a%. /e cre;tini1 ap.r<n/u-ne mai /egrab. ca un ana$ist po$itic /ec<t ca un pre/icator atunci c<n/ critic.1 /e asemenea1 $ipsa /e <n%e$egere #a%. /e A$aric a gu5ernan%i$or romani a#$a%i $a Ra5ena. A$tminteri <ns.1 asemenea m.rturii r.spun/ ne<n/oie$nic mai mu$t moti5a%ii$or persona$e a$e autori$or $or /ec<t unei <ncerc.ri /e abor/are obiecti5. a #apte$or. Acest $ucru /e5ine e:trem /e $impe/e /ac. 5om compara /ate$e /in surse$e citate mai sus cu ce$e o#erite /e S#<ntu$ Ieronim1 mu$t mai /emn /e <ncre/ere /ec<t cei$a$%i1 at<ta 5reme c<t e$ nu abor/ea9. tema respecti5. /ec<t #or%at /e <mpreDur.ri1 ;i anume <n episto$e$e a/resate unor persoane care1 <n mo/ in/i5i/ua$ sau co$ecti51 a5useser. /e p.timit /e pe urma atacu$ui asupra Romei. !:ager.ri$e pe /irec%ia apo$ogiei re$igioase sau a /e9baterii po$itice comune aproape tuturor ana$i;ti$or - <i #.ceau s. trans#orme re$at.ri$e cu pri5ire $a pr./area Cet.%ii !terne <ntr-o p$e/oarie <n #a5oarea propriei $or te9e1 centrat. pe critica sociomora$. pe care o sus%ineau ori pe acu9area ri5a$u$ui po$itic pe care <$ comb.teau1 mai /egrab. /ec<t pe ana$i9a e5enimente$or. " Rom. tr./at.1 pentru unii+ o Rom. /e9onorat.1 pentru a$%ii. " Rom. a$e c.rei su#erin%e %ineau /e 5oin%a unor /i5init.%i aban/onate1 <n opinia

pagini$or1 /e /reptatea unui 4umne9eu a$ cre;tini$or1 e:emp$ar <n sentin%e$e sa$e1 ori /e cea a unui semi-barbar care ac%iona cu ;iretenie1 pretin9<n/ a #i cet.%ean roman. Pentru a spune <ns. ce s-a <nt<mp$at cu a/e5.rat <n Cetatea !tern. pe parcursu$ ce$or optspre9ece $uni /e ase/iu1 apoi a$ ce$or trei 9i$e #ati/ice /in august N1I1 nu a5em $a /ispo9i%ie /ec<t ni;te Du/ec.%i p.rtinitoare1 $ipsin/u-ne practic in#orma%ii$e istorice concrete. Totu;i1 <n $inii mari1 $ucruri$e nu pot #i prea /i#erite /e urgii$e care1 <n teribi$a perioa/. NIF-N1H1 se abat asupra Lispaniei1 pro5incie care se 5e/e pr./at.1 /e $a nor/ $a su/1 /e c.tre sue5i1 5an/a$i1 a$eni ;i 5i9igo%i. Li/acius re9uma situa%ia /e aco$o <n c<te5a r<n/uriE 0" /at. intra%i <n Lispania1 barbarii #ur. ;i uci/ <n /u;m.nie. Ciuma se <ntin/e <n regiuni$e in5a/ate. Sub amenin%area barbari$or /e9$.n%ui%i ;i a ciumei care cuprin/e <ntreg teritoriu$1 ce$ care De#uie;te ora;e$e #ur. tot at<tea bunuri ;i a$imente c<te consum. ce$ care $e ap.r.. 2oametea spore;te <n a;a m.sur.1 <nc<t $ocuitorii s<nt si$i%i s. m.n<nce ca/a5re umane1 chiar ;i mame$e proce/<n/ $a #e$ cu pruncii $or1 pe care <i omoar. pentru a-i g.ti. Anima$e$e1 pe care carnea <D%iD--C _ N1I %tAK ' N1 oameni$or <n#ometa%i1 bo$na5i sau uci;i $e-a Scut s. se s.$b.ticeasc.1 <i atac. pe cei s.n.to;i ;i 5iguro;i1 nepreget<n/ s.-i omoare pentru a se hr.ni). Situa%ia Romei1 /eosebit /e grea1 nu s-a schimbat probabi$ prea mu$t <ntre u$time$e $uni a$e anu$ui NIG - c<n/ <ncepea ase/iu$ - ;i august N1I1 /ata asa$tu$ui #ina$. Ce$ pu%in1 /ac. Du/ec.m /up. tonu$ cu care S#<ntu$ Ieronim /escrie1 <n episto$a 1H-1 ceea ce e$ nume;te terribi$is rumorE Roma1 spune e$1 era ase/iat.1 iar 5ia%a oameni$or se cump.ra <n aur1 /ar cum ase/iu$ pre$ungea $a nes#<r;it spo$ierea1 ace;tia <;i pier/eau /eopotri5. bunuri$e ;i 5ia%a. Asa$tu$ asupra cet.%ii a #ost <nc. ;i mai cump$it1 /ac. este s.-i /.m cre9are ace$uia;i Ieronim1 care a#irm. c. ;i-a /ictat re$atarea cu #a%a sc.$/at. <n $acrimi ;i cu 5ocea sugrumat.. 0Iat. ocupat. cetatea care ocupa Uni5ersu$)1 a/aug. e$1 interpre-t<n/ #apte$e cu un Doc /e cu5inte ce trimite $a te9a /eDa citat. a unei r.sturn.ri uimitoare1 #ati/ice1 care ar e:p$ica Da#u$ ini%iat sub con/ucerea $ui A$aric. S#<ntu$ Ieronim se opre;te asupra c<tor5a /eta$ii pri5in/ ase/iu$ ;i1 apoi1 asa$tu$ asupra Romei+ e$ insist. asupra /urit.%ii $or1 ar.t<n/ c. <n#ometarea a #.cut mai mu$te 5ictime /ec<t a5eau s. #ac. so$/a%ii1 ceea ce e:p$ic. num.ru$ mic /e pri9onieri /in timpu$ Da#u$ui. Iar pentru a <ncheia paragra#u$1 e$ recurge $a ace$ea;i argumente ca Li/acius1 men%ion<n/ c. nebunia #oametei a /us $a /escoperirea unor 0a$imente) abominabi$e1 mame$e aDung<n/ s.-;i /e5ore9e copiii nou-n.scu%i. "rosius nu este1 a;a/ar1 /emn /e <ncre/ere1 iar erori$e sa$e cu greu pot #i puse /oar pe seama unei $ipse /e in#orma%ii. Capito$u$ ,F /in $ucrarea sa Istoria <mpotri5a pagini$or este consacrat <n <ntregime /escrierii Da#u$ui /in N1I. 3imeni1 oric<t /e ingenuu ar #i1 nu ar putea cre/e c. acest asa$t /e trei 9i$e - re9umat /e S#<ntu$ Ieronim <n termenii urm.toriE 02aimoasa cetate1 #runtea <ntregii $umi1 a #ost mistuit. /e un imens incen/iu) - s-a putut trans#orma1 a;a cum pretin/e autoru$1 <ntr-o procesiune $iturgic. ce i-ar #i reunit pe maDoritatea 5i9igo%i$or ;i romani$or1 singurii care ar #i a5ut /e su#erit #iin/ acei rari necre/incio;i care re#u9aser. s. $i se a$.ture primi$or. \i totu;i1 asta a#irm. "rosius. 4up. spuse$e sa$e1 c<n/ Da#u$ /eDa <ncepuse1 un got1 pe c<t /e puternic1 pe at<t /e bun cre;tin1 a /at peste o c.$ug.ri%. b.tr<n.1 c.reia i-a cerut cu5iincios toate obiecte$e /in meta$ pre%ios pe care $e /e%inea. C.$ug.ri%a1 <mb.rb.tat. /e propria-i cre/in%.1 i-a r.spuns c. ;i /ac. ar a5ea /in abun/en%. a;a NH 4AT! \I "CURI ce5a1 nu ar putea s.-i /ea nimic1 pentru c. toate erau /estinate cu$tu$ui1 iar /ac. cine5a i $e-ar $ua cu #or%a1 ace$a ar a5ea1 <n con;tiin%a sa1 /e /at socotea$. <n #a%a $ui 4umne9eu. Pro#un/ mi;cat1 5i9igotu$ s-a /us s.-1 consu$te pe A$aric1 care i-a or/onat trans#erarea o/oare$or $a ba9i$ica S#<ntu$ui Petru1 a#$at. $a mare /istan%. /e teatru$ ace$or e5enimente1 #apt ce a /at na;tere unei procesiuni care a tra5ersat <ntregu$ ora;1 purt<n/ cu sine o mare cantitate /e obiecte pre%ioase. Ko%ii au asigurat protec%ia mi$itar.1 iar ase/iatorii ;i ase/ia%ii $i s-au a$.turat spontan1 mina%i /e ace$a;i e$an mistic. 3umai un num.r restr<ns /e oameni - a$ c.ror re#u9 ne$egiuit /e a se a$.tura cortegiu$ui <i #.cea s. apar. /rept tic.$o;i sau bicisnici - au c.9ut 5ictime #ocu$ui ori s.biei. "rosius <;i 5a <ncheia re$atarea asupra pr./.rii Romei a/.ugin/ c.1 /e;i u$terior au #ost incen/iate c<te5a e/i#icii1 e$e au #ost mu$t mai pu%in numeroase /ec<t ce$e /istruse <n ce$e$a$te urgii care se mai ab.tuser. asupra cet.%ii. A;a arat.1 /in perspecti5a acestui cronicar1 incen/iu$ genera$ pomenit /e S#<ntu$ Ieronim. !ste e5i/ent c. ;i <n con/i%ii$e <n care anec/oticu$ ar 5eni <n spriDinu$ unei asemenea optici1 "rosius tot nu ar a5ea /reptu$ s. opere9e o ast#e$ /e e:trapo$are1 con5ertin/ atrocit.%i$e comise atunci <ntr-o e:a$tare a puterii cre/in%ei cre;tine1 capabi$. s.-i <mbune9e <ntr-o mare m.sur. pe r.9boinicii barbari. Re9um<n/1 pentru acest autor nu s-ar #i <nt<mp$at nimic1 /e n-ar #i #ost ruine$e r.mase <n urma ace$or e5enimente. Roma se g.sea <ntr-o situa%ie /e mare con#u9ie po$itic.1 <ntruc<t singura autoritate susceptibi$. /e a o proteDa1 papa Inocen%iu I1 se a#$a $a Ra5ena1 <mpreun. cu <ntreaga curte imperia$. a $ui Lonoriu. "rosius <nsu;i /. aceast. in#orma%ie1 $ucru /e$oc $ipsit /e importan%.1 c.ci nu putem s. nu 5e/em aici o /o5a/. a imp$ic.rii sa$e pasionateE e$ este <nc$inat s. perceap. e5enimente$e ca pe un p$an /i5in pentru a-$ cru%a pe ponti# /e su#erin%a /e a /escoperi ce$e petrecute <n rea$itate. 8u$t mai /emn. /e <ncre/ere pare <ns. a #i o a$t. men%iuneE e:act atunci s-au /e9$.n%uit #urtuni$e /e 5ar.1 agra5<n/ probabi$ situa%ia prin amp$oarea $or1 cu toate c. autoru$ nostru 5e/ea <n tr.9nete m<nia pe/epsei /i5ine ce se ab.tea asupra romani$or pentru p.cate$e $or neisp.;ite. Consemn.ri$e S#<ntu$ui Ieronim 5in s. a/uc. ce5a mai mu$t. $umin.. !ste #oarte probabi$ ca De#uirea Cet.%ii

!terne s. #i #ost prece/at. /e un acor/ care 5i9a o anumit. mo/era%ie a acesteia. Putem /e/uce un asemenea $ucru /in $imitarea ei e#ecti5. $a /urata ce$or trei 9i$e1 /e;i nu-i sigur c. ;i absen%a papei #usese pre5.9ut. <n @uE N1I -Dt+0, . N, presupusu$ acor/1 ea put<n/ s. r.spun/. ;i a$tor ra%iuni. Cert este1 <n schimb1 c. a a5ut $oc un e:o/ a$ persoane$or /e 5a9.1 care au p.r.sit cetatea Romei <n perioa/a ase/iu$ui ori ;i-au impro5i9at rapi/ #uga1 <n #a%a iminen%ei s<ngerosu$ui /e9no/.m<nt. Ast#e$ /e ca9uri au #ost1 pare-se1 /estu$ /e numeroase - ;i /e r.sp<n/ite1 $a propriu c.ci1 /up. cum a#irm. S#<ntu$ Ieronim1 nu a e:istat regiune <n care s. nu se #i stabi$it 5reun #ugar roman1 #apt /e necontestat1 /inco$o /e retorismu$ #ra9ei. Aceste persoane trebuiau1 bine<n%e$es1 s. se resemne9e cu pier/erea tota$. a a5eri$or mobi$iare1 ca pre% a$ #ugii $or1 /e;i1 Duri/ic 5orbin/1 e$e r.m<neau proprietare$e bunuri$or respecti5e+ a;a a #ost situa%ia #ami$iei 4emetria/ei1 /estinatara scrisorii 1,I a S#<ntu$ui Ieronim1 <n care s<nt re$e5ate tocmai aceste aspecte. Prin urmare1 5ictime$e rea$e ;i /irecte a$e De#uirii Romei par s. #i #ost1 <n marea $or maDoritate1 $ocuitorii s.raci1 impru/en%i sau /e9orienta%i1 care nu s-au ra$iat unor asemenea m.suri /e precau%ie. C<t pri5e;te re/ucerea num.ru$ui /e 5ictime - ne<n/oie$nic1 rea$. -1 ea a constituit1 poate1 prete:tu$ ace$ei /iminu.ri abu9i5e a e#ecte$or pe care "rosius1 a;a cum am 5.9ut1 o e:agera #.r. m.sur.. Pactu$ prea$abi$ /e care 5orbeam ar putea e:p$ica1 /e asemenea1 respectu$ acor/at biserici$or1 <n specia$ ba9i$icii S#<ntu$ui Petru ;i <mpreDurimi$or sa$e. 4ac. a;a au stat $ucruri$e1 aceast. oa9. a a5ut1 pesemne1 o importan%. a sa - chiar /ac. nu #oarte mare - /e 5reme ce S#<ntu$ Ieronim1 e:trem /e t.ios atunci c<n/ a#irm. c. mu$te biserici1 respectate <nainte1 s-au trans#ormat <n cenu;. ;i #um1 men%ionea9. aici ca9uri concrete /e ap$icare e#icace a /reptu$ui /e a9i$. 3um.ru$ ri/icat a$ atrocit.%i$or1 care au atins /eopotri5. cetatea ;i $ocuitorii ei1 nu poate #i pus sub semnu$ <n/oie$ii. ! 5orba /e $ucruri oarecum pre5i9ibi$e <n atari circumstan%e1 /ar ca9uri$e citate /e S#<ntu$ Ieronim s<nt cu totu$ 9gu/uitoare E 5io$uri consumate sau nu ?scrisoarea 1,I1 J ;i -C1 torturi pre$ungite pentru a#$area comori$or ascunse ?scrisoarea 1H-1 1,C. Pe /e a$t. parte1 e$ genera$i9ea9. <n mai mu$te r<n/uri - /o5a/. a unei con5ingeri #erme -1 atunci c<n/ 5orbe;te /espre stric.ciuni$e pricinuite cet.%ii1 pe care o nume;te urbis Romae uastatione ?scrisoarea 1HP1 HC1 ori 9i/uri$or sa$e1 pe Dum.tate /istruse. or $i se a/aug. /ucerea <n sc$a5ie a pri9onieri$or1 precum ;i $uarea /e ostatici1 ca9u$ ce$ mai cunoscut #iin/ a$ sorei <mp.ratu$ui1 P$aci/ia Ka$$a A$eia. 4up. ce$e trei 9i$e /e Da#1 A$aric a re<nceput s. se g<n/easc. $a stabi$irea poporu$ui s.u pe #erti$e$e p.m<nturi a#ricane1 gr<naru$ NN 4AT! \I "CURI tra/i%iona$ a$ Romei. 3umai c. tra5ersarea 8e/iteranei1 <mpie/icat. mai <nt<i /e o #urtun.1 a5ea s. #ie oprit. /e#initi51 <n ace$a;i an N1I1 /e moartea rege$ui 5i9igot $a Cosen9a1 <n Ca$abria. 3ou$ rege1 Athau$#1 5a schimba pro5i9oriu - cursu$ #$u5iu$ui 7usento pentru #unera$ii$e pre/ecesoru$ui s.u1 apoi 5a mo/i#ica p$anuri$e acestuia1 urm.rin/ s.-;i impun. /omina%ia asupra su/u$ui Ka$iei1 /in 3arbonne p<n. $a 7or/eau:. " /at. stabi$i%i <ntr-un regat in/epen/ent - a5<n/ capita$a ini%ia$ $a Tou$ouse1 apoi1 p<n. <n -111 $a To$e/o -1 5i9igo%ii a5eau s. nu mai p.r.seasc. nicio/at. !uropa. Jo;i 8anue$ Pere9-Pren/es Re#erin%e bib$iogra#ice 6 7ro@n R1 Kenese /e $'antiquite tar/i5e1 Ka$$imar/1 Paris1 1FG,. * Chastagno$ A.1 '!5o$ution po$itique1 socia$e et economique /u mon/e romain1 S!4!S1 Paris1 1FGH. ot R1 a 2in /u mon/e antique et $e /ebut /u 8o6en Sge1 pre#a%. /e P. Riche1 A$bin 8iche$1 Paris1 1FGF. ai [ 1+ -11 In5a9ia mauri$or /uce $a pr.bu;irea regatu$ui 5i9igot <ntr-un #oarte scurt inter5a$ /e timp1 /in iu$ie -11 ;i p<n. <n -1,1 c<n/ puterea is$amic. pare /eDa su#icient /e conso$i/at.1 regatu$ 5i9igo%i$or - o #orma%iune po$itic. /e mare an5ergur. <n "cci/entu$ european1 care acumu$ase mai bine /e /ou. sute /e ani /e e:isten%.1 cre<n/ o ci5i$i9a%ie /in care ne-au r.mas 5estigii impresionante ;i e:trem /e origina$e1 mai a$es <n /omeniu$ /reptu$ui - a5ea s. /ispar. <n urma unei in5a9ii /e5astatoare1 /ar nu a unui <ntreg popor <narmat1 ci a c<tor5a trupe e:pe/i%ionare musu$mane1 re/use ca e#ecti5. 2aptu$ <n sine r.m<ne una /intre ce$e mai mari enigme a$e istoriei europene1 cau9e$e 5ehicu$ate nereu;in/ s. o#ere o e:p$ica%ie mu$%umitoare. Chiar consi/erate <n ansamb$u$ $or1 situa%ii a$tminteri in/iscutabi$e1 precum $upta pentru putere <ntre principa$e$e #ac%iuni 5i9igote1 inega$a imp$antare a contro$u$ui statu$ui 5i9igot <n /i#erite$e regiuni a$e Peninsu$ei Iberice sau1 mai /eparte1 perioa/e$e /e secet.1 #oametea ;i epi/emii$e /e cium. nu s<nt su#iciente pentru a Dusti#ica o cri9. /e o asemenea amp$oare. Pr.bu;irea aproape teatra$. a acestui stat1 pu$5eri9area - ca s. 9icem a;a - instantanee a institu%ii$or $ui1 /ispari%ia resurse$or sa$e o#icia$e constituie e5enimente /e o singu$aritate cu totu$ e:cep%iona$. <n istoria tuturor timpuri$or1 cercet.torii nereu;in/ nici ast.9i s. <n$ocuiasc. uimirea cu o e:p$ica%ie. Care a #ost percep%ia ce$or /irect a#ecta%i /e aceste $ucruri ^ Cum a #ost pri5it. /istrugerea unei ci5i$i9a%ii precum cea 5i9igot.1 care #.cuse cuceriri <nsemnate1 mai a$es <n sectoare /i#ici$e precum teoria or/onan%.rii Duri/ice a

societ.%ii ;i construirii structuri$or po$itice ^ Ce ecouri au aDuns p<n. $a noi1 $egate /e aceast. incre/ibi$. r.sturnare NP 4AT! \I "CURI ;i /e reac%ia martori$or ei /irec%i ^ Ce$e mai bune cronici a$e epocii se opresc <nainte /e -11 ?iar <n une$e ca9uri1 chiar cu mu$t <nainteC. >a trebui1 a;a/ar1 s. ne mu$%umim cu re$at.ri$e unor scriitori /e m<na a /oua c.rora1 /estu$ /e /es1 $e $ipsesc #or%a ;i #ine%ea <n abor/area #apte$or. S. mai preci9.m c. /e;i asemenea surse nu au #ost consu$atate /oar <n pri5in%a /ate$or ;i itinerare$or cuceririi is$amice1 nu e:ist. aproape nici o preci9are re#eritoare $a 5i9iunea asupra societ.%ii ;i $umii c.reia <i apar%ineau autorii respecti5i. Te:te$e arabe ?ca1 /e pi$/.1 ADbar 8achmua sau scrieri$e $ui A$-8aBBariC1 mai bogate <n in#orma%ii /ec<t ce$e pomenite mai /e5reme1 s<nt re/actate /intr-o perspecti5. pro5i/en%ia$ist.1 tin9<n/ a consi/era totu$ /rept o suit. /e miraco$e1 ceea ce nu #ace /ec<t s. con#irme amp$oarea ;ocu$ui pricinuit /e e5enimente$e respecti5e. Aceste m.rturii - oric<t /e s.race <n in#orma%ii1 oric<t /e /eparte /e rea$itate ar #i e$e - nu ar putea #i <ns. <n%e$ese #.r. a $e raporta $a anumite atitu/ini cu$tura$e ;i socia$e ce caracteri9au epoca <n care au #ost scrise $ucr.ri$e men%ionate. Pentru a se percepe cum se cu5ine pro#un/u$ sentiment /e aban/onare pe care /ispari%ia $umii 5i9igote $-a pro/us <n r<n/u$ ce$or care au asistat $a acest #enomen1 trebuie s. se porneasc. /e $a o tr.s.tur. #un/amenta$. - ;i anume /e $a 0gotism)1 ru/imentar sentiment na%iona$ hispanic prin care <n%e$egem orgo$iu$ /e a se sim%i ori /e a se cre/e $egat1 /intr-un moti5 sau a$tu$1 /e gens Kothorum. !ste o i/ee care a <nsu#$e%it #oarte /e timpuriu 0e$ite$e) ce$e mai bine repre9entate ;i mai semni#icati5e /in punct /e 5e/ere po$itic /in societ.%i$e peninsu$are + ea poate #i u;or reg.sit. <n surse$e istorice 5i9igote1 surse care1 <n p$us1 $as. s. se <ntre5a/. o accentuare progresi5. a tr.s.turi$or speci#ice 5i9igo%i$or1 o /at. cu trecerea timpu$ui. Apo$ogia cu a/e5.rat ra/ica$. a acestor tr.s.turi este #.cut. <n opera t<r9ie a c$erici$or mo9arabi1 care au emigrat /in teritorii$e is$amice c.tre teritorii$e cre;tine. " asemenea oper. r.spun/ea necesit.%ii /e a se construi o /octrin. care s. Dusti#ice $upta /e recuperare1 /e c.tre monarhii hispano-cre;tini1 a p.m<nturi$or ;i $ocuitori$or ce intraser.1 /in -111 sub puterea is$amu$ui. Pentru a #i e#icient. - a;a cum ;i a5ea s. #ie -1 o ast#e$ /e /octrin. trebuia s.-;i g.seasc. un spriDin socia$ care s. o <nt.reasc.+ <n consecin%.1 propo5./uirea necesit.%ii /e a se reinstaura o or/o gothicus nu $e-ar #i putut aDuta arti9ani$or ei /ac. nu ar #i e:istat <nainte o societate obi;nuit. s.-;i asume aceast. or/o ca pe ce5a a$ mWDE -11 iTrA"S Ns.u1 a/ic. un <ntreg mo/ /e 5ia%. a c.rui pier/ere este resim%it. cu mai mu$t. putere /ec<t teama genera$. <n #a%a n.5.$itori$or. 4ispari%ia regatu$ui 5i9igot a ar.tat ce <nseamn. s. #ii singur <n #a%a surp.rii $umii <n care cre/eai1 conte:t ;i suport esen%ia$ pentru 5ia%a ;i comportamente$e grupuri$or socia$e1 iar $a ni5e$ in/i5i/ua$1 a$e persoane$or. Semni#ica%ia pro#un/. a bruta$ei pr.bu;iri /in -11 se poate #ace <n%e$eas. /in caracteru$ e:trem a$ atitu/ini$or pe care $e-a generat. 4e;i unii1 ca Teo/omir /in "rihue$a1 nu se supun /ec<t <n urma unei aprige re9isten%e1 a$e c.rei urme s<nt numeroase ?s. ne g<n/im numai $a ora;u$ 8eri/a1 pomenit <n ADbar 8achmuaC1 grup.ri$e pre/ominante 5or hot.r< s. accepte noua situa%ie ;i se 5or 0con5erti) rapi/ $a is$amism. A;a au #.cut1 printre a$%ii1 conte$e Casio /in !Dea ;i chiar 5./u5a rege$ui Ro/eric1 care s-a c.s.torit cu #iu$ cuceritoru$ui 8usa Ibn 3aser+ #aptu$ - /atorat sup$e%ii tratamentu$ui coranic ap$icat e5rei$or ;i cre;tini$or /e c.tre c.petenii$e musu$mane ?s. cit.m aici mo/u$ <n care a capitu$at Luesca1 potri5it in#orma%ii$or o#erite /e A$ 8/ri ;i 8arraBusiC - nu are nici o $eg.tur. /eocam/at. cu rigori$e u$terioare a$e e:ege%i$or Coranu$ui ;i nici cu 5reo $ectur. a acestuia care s. e$imine orice a$t. 5ariant.. Ast#e$1 s-ar cu5eni s. 5orbim mai /egrab. /e o 0is$ami9are) a spanio$i$or1 #ie ei /e origine roman. sau 5i9igot.1 /ec<t /e o 0in5a9ie a arabi$or)1 a;a cum se scrie /e obicei1 /intr-o perspecti5. par%ia$.1 $imitat.1 ce re/uce r.sp<n/irea is$amu$ui <n peninsu$. /oar $a e#ecte$e stabi$irii aici a triburi$or arabe ;i berbere1 <n marea $or maDoritate a$c.tuite /in b.rba%i. <n #a%a acestor mase <ns.1 a$te popu$a%ii - precum minorit.%i$e mo9arabe - negau pur ;i simp$u rea$itatea ;i1 <nchi9<n/u-se <n e$e <nse$e1 <ncercau s. tr.iasc. <n continuare /up. $egea go%i$or1 ca ;i cum nimic nu s-ar #i schimbat1 a/ic. <n cre/in%a ba9at. pe pro#e%ii$e $ui !9echie$1 potri5it c.rora /omina%ia musu$man. s-ar <ncheia <n o sut. ;apte9eci /e ani. Atunci c<n/ o ast#e$ /e po9i%ie a5ea s. se /o5e/easc. /i#ici$. <n spa%ii$e is$ami9ate1 grupuri$e respecti5e 5or emigra spre nor/1 <n noi$e regate cre;tine1 /uc<n/ cu e$e c.r%i$e1 o/oare$e s#inte ;i propria $imb.1 pentru a-;i p.stra ;i r.sp<n/i 0gotismu$). Pier/erea regatu$ui a #ost 5.9ut. ca o consecin%. a p.cate$or unui rege1 >iti9a1 a c.rui reabi$itare a5ea s. <nceap. abia peste un mi$eniu1 <n 1--H1 gra%ie $ui Kregorio 8a6ans 6 Siscar1 isc<n/ chiar ;i atunci c<te5a noi po$emici <n r<n/u$ istorici$or. Pentru genera%ia ce i-a urmat enigmaticu$ui ;i ne#ericitu$ui rege got1 e:ista o re$a%ie c$ar.1 NG 4AT! \I "CURI /e $a cau9. $a e#ect1 <ntre comportamentu$ ce i se atribuia ;i ceea ce s-a <nt<mp$at1 <n ciu/a e#orturi$or $ui Ro/eric /e a e5ita un asemenea $ucruE pr.bu;irea armatei 5i9igote <n #a%a so$/a%i$or sara9ini. Te:te u$terioare e5enimente$or1 /ar marcate <nc. /e impactu$ $or - precum cronica re/actat. $a curtea rege$ui asturian A$#ons a$ III-$ea ;i cea cunoscut. sub nume$e /e Cronica regatu$ui eon1 misce$anea sau naDerense - 5or amp$i#ica nes.buin%e$e atribuite $ui >iti9a /e Cronicon 8oissacense1 a/.ug<n/u-$e1 ca ;i pe a$te e:cese a$e $ui Ro/eric1 ne/escrise aici1 /eDa e5i/entei 0tr./.ri a $ui >iti9a)1 <ntr-o ana$i9. gr.bit.1 /ar care are ce$ pu%in meritu$

/e a nu re/uce totu$ $a o singur. cau9.. a #e$ /e t<r9ie ca ;i sursa anterioar.1 a;a-numita Istorie scris. /e un c.$ug.r /in Si$os $a 111J 5a e$ogia totu;i curaDu$ $ui Ro/eric1 care ar e:p$ica na;terea unei $egen/e $egate /e apari%ia r.m.;i%e$or sa$e p.m<nte;ti1 /up. enigmatica $ui /ispari%ie. <n a$te te:te ;i /intr-o perspecti5. /i#erit.1 bine cunoscutu$ istoric Pau$ 4iaconu$ insist. cu prec./ere asupra speran%ei pe care o na;te 5ictoria $ui Caro$ 8arte$ asupra ce$or pe care <i nume;te gens sarracenorum. !$ este mu$t mai pu%in se5er /ec<t 8oissacense <n pri5in%a <n#r<ngerii 5i9igo%i$or1 mu$%umin/u-se s. consemne9e #aptu$ c. musu$manii au in5a/at <ntreaga Spanie. Totu;i1 men%iunea pe care o #ace re#eritor $a e:i$u$ transpirinean a$ $ocuitori$or /in peninsu$. este /e un /ramatism cu totu$ aparte ?/up. 9ece ani1 ei au p.truns1 <nso%i%i /e #emei ;i copii1 <n Aquitania1 preg.ti%i parc. s. se insta$e9e aco$oC. Aceast. re$atare $egat. /e emigrarea #or%at. a at<tor #ami$ii este unu$ /intre ce$e mai 5echi te:te re#eritoare $a un #enomen ce a5ea s. se repete <n nenum.rate r<n/uri /e-a $ungu$ istoriei1 p<n. <n seco$u$ OO1 5eac marcat /e e:o/u$ spanio$i$or $a nor/ /e Pirinei /in ra%iuni po$itice. Continu.ri$e ?p.r%i$e a Ii-a ;i a I$I-aC $ui 2re/egarius Scho$asticus 5or accentua 5i9iunea #ranco-centric. asupra #apte$or1 pomenin/ cu em#a9. numai 5ictorii$e #ranci$or1 Christo au:i$iante. 4istan%area acestor te:te <n raport cu trage/ia 5i9igot. este e5i/ent. ;i %ine1 cu siguran%.1 nu /oar /e con5ingerea c. /e-acum e:ista o imunitate <n #a%a unei asemenea amenin%.ri1 ci ;i /e o /orin%. aproape incon;tient. /e a se compensa ori /e a #ace uitat un episo/ at<t /e gra5. Situa%ia--$imit. o o#er. Anna$es Peta5iani1 un/e1 <n prima parte a $ucr.rii1 abia /aca se acor/. trei r<n/uri e5enimente$or ce se <ncheie <ntre anii -,1 ;i -,-1 0c<n/ Caro$ s-a r.9boit cu sara9inii <n Uara Ko%i$or). -11 [[1_1a* NF 4intre e:p$ica%ii$e cu pri5ire $a atitu/inea cronicari$or n-ar trebui e:c$use1 poate1 nici une$e reminiscen%e incon;tiente a$e 5echii ri5a$it.%i /intre #ranci ;i go%i1 ri5a$itate ce se <ntorcea <n a5antaDu$ primi$or <n b.t.$ia - /eDa <n/ep.rtat. - /e $a >oui$$e1 /in anu$ JI-. 4e;i <nc. /e temut pentru ei1 ocupa%ia musu$man. a peninsu$ei <n/ep.rta totu;i pentru tot/eauna pre9en%a 5i9igot.1 cea care nu <ncetase nicio/at. s. repre9inte o amenin%are $atent.. Pe /e a$t. parte1 absen%a papei Constantin I - care1 <n -111 c.$.torea <n 9ona r.s.ritean. a 8e/iteranei contribuia $a rigi/itatea percep%ii$or non-hispahice. >i9iunea cea mai /ramatic. asupra pr.bu;irii regatu$ui 5i9igot -%in<n/ cont /e $aconismu$ te:te$or /in acea perioa/. - a5ea s. se %eas. <ntr-un ansamb$u /e cronici mu$t mai apropiate /e e5enimente /ec<t prece/ente$e1 inc$usi5 /in punct /e 5e/ere geogra#ic. <ntr-a/e5.r1 mu$t mai e:presi5e /ec<t m.rturii$e /eDa citate se /o5e/esc a #i cea cunoscut. /e mai mu$t. 5reme sub nume$e /e Anonimu$ /in Cor/oba - cronica $ui Isi/or 0Pacense) ?/atorit. atribuirii ei nu $ui Isi/or /in Se5i$$a1 ci episcopu$ui cu ace$a;i nume /in ora;u$ 7eDar1 %inutu$ cunoscut prin Pa: Ju$i.C - ;i cronica mo9arab. /in -JN sau Continuatio Lispana. Autoru$ acesteia /in urm. este un c$eric to$e/an1 apar%in<n/ grupu$ui /e rebe$i mo9arabi. !$ po5este;te <n termeni /ramatici <n#r<ngerea $ui Ro/eric1 pe care <$ acu9. /e a-;i #i e:ercitat i$egitim puterea1 #.r. a #ace <ns. 5reo a$u9ie $a acu9a%ii$e ce i se a/uc $ui >iti9a <n cronica 8oissacense. <n#r<ngerea acestuia /e c.tre musu$mani ;i1 apoi1 moartea $ui s<nt pre9entate ca o pe/eaps.1 i/ee <nt.rit. /e /e9ertarea armatei sa$e. Acu9a%ii$e $a a/resa $ui Ro/eric a5eau s. prin/. contur ce5a mai t<r9iu1 atunci c<n/ i se 5or repro;a toate ace$e /es#r<n.ri pe care 8oissacense i $e atribuise $ui >iti9a - <ntr-o oper. /in prima Dum.tate a seco$u$ui a$ O$-$ea1 cunoscut. sub nume$e /e Chronica Kothorum pseu/o--Isi/oriana1 nume ce i-a #ost /at /e c.tre 8ommsen. !ste 5orba /e o re$atare pro5enin/ tot /in cercuri$e c$erica$e a$e mo9arabi$or /in To$e/o1 aici ap.r<n/ pentru prima /at. $egen/a potri5it c.reia cau9a atacu$ui musu$man ar #i #ost o r.9bunare a gotu$ui Iu$ian1 gu5ernator a$ Ceutei1 ca urmare a 5io$.rii #iicei sa$e 2$orin/a /e c.tre Ro/eric -re$atare ce a #ost re$uat. <n une$e te:te mai t<r9ii1 precum Cronica regatu$ui eon /in Duru$ anu$ui 11PI1 ca ;i /e unii autori musu$mani1 precum A$8aBBari. <n Anonimu$ /in Cor/oba apare cu c$aritate sentimentu$ unei pr.bu;iri tota$e1 nau#ragia1 <ntruc<t Ro/eric <;i pier/e tronu$1 JI 4AT! \I "CURI pro5oc<n/ toto/at. /ispari%ia propriei sa$e patrii. Cronicaru$ insist. asupra acestui /in urm. aspect1 /up. care trece $a nararea sobr.1 cutremur.toare1 a orori$or care a5eau s. cuprin/. <ntreaga peninsu$.. Ast#e$1 /up. De#uirea ora;e$or1 /up. cruci#icarea ce$or care $e con/uceau ;i e:terminarea tineri$or1 era ine5itabi$ ca popu$a%iei /e aici1 pri5at. /e con/uc.tori proprii ;i $ipsit. /e orice speran%.1 s. nu-i r.m<n. /e a$es /ec<t <ntre #ug. sau capitu$are1 a/ic. <ntre o 5ia%. mi9er. ;i moarte. Anonimu$ a/aug. apoi c<te5a r<n/uri <n care a#irm. c. un asemenea sup$iciu este comparabi$ cu ce$e mai mari trage/ii a$e istoriei omene;ti1 cu /istrugerea /in teme$ii a Troiei1 a Ierusa$imu$ui1 a 7abi$onu$ui sau a Romei1 at<ta 5reme c<t ceea ce #usese Lispania /e$iciosa /e5enise acum o ruin.. Peste p.m<ntu$ ei ;i a$ cet.%ii sa$e simbo$1 Cor/oba1 /intot/eauna cea mai bogat. ;i prima care i-a o#erit ce$e mai /e$icate roa/e1 se 5a <ntin/e - conchi/e cronicaru$ -un regat straniu. " a$t. surs.1 #oarte apropiat. /e aceast. cronic. mo9arab.1 este cea pe care 8ommsen a numit-o Continuarea bi9antino-arab. a istoriei S#<ntu$ui Isi/or1 oper. scris. <n -N11 reunin/ te:te bi9antine1 arabe ;i 5i9igote1 /ar care1 pe ansamb$u1 se /o5e/e;te a #i mu$t mai pu%in e:presi5. /ec<t prima. Ce$e /ou. $ucr.ri au <ns. un punct comun1 ambe$e consi/er<n/ cucerirea musu$man. /rept un rea$ catac$ism. Iar <n termeni aproape i/entici1 /ar <nc. ;i mai /ramatici1 mai <mpin;i c.tre e:trem1 !pitome o5etense ?$ucrare ce 5a #i

numit. Cronica a$be$/ense1 /at #iin/ manuscrisu$ p.strat <n m.n.stirea A$be$/aC 5a sub$inia /rept caracteristic. principa$. a is$ami9.rii tota$a /ispari%ie - <n t.cere sau moarte - a /emnit.%ii poporu$ui got ?0/ecor Kothicae gentis)C1 <n urma pier/erii propriu$ui regat. T<r9ia Istorie a c.$ug.ru$ui Si$os1 pe care am amintit-o /eDa1 5a /escrie $a r<n/u$ ei orori$e ;i #o$osirea #or%ei ca pe ni;te agen%i ai is$ami9.rii1 aceasta #iin/ pri5it. ca o subminare tota$. a Spaniei. Ju/ec.%i$e amare a$e cronicari$or mai apropia%i /e e5enimente$e respecti5e <;i 5or g.si o pre$ungire 5eac /up. 5eac1 nu numai <n opere eru/ite cum s<nt ce$e a$e unor ucas /e Tu61 Jimene9 /e Ro/a sau A$#ons a$ O-$ea <n%e$eptu$1 ci ;i <n tra/i%ia popu$ar. anonim.1 inspiratoare /e roman%e. Poetu$ 5a #i chiar mu$t mai 0ra/ica$)1 concentr<n/ 5er/ictu$ asupra is$ami9.rii <ntr-un 5ers t.ios E Spania1 nobi$a Spanie1 n-a mai #ost atunci /ec<t o ruin.. 1 ' '' Jose 8anue$ Pere9-Pren/es -11 J1 Re#erin%e bib$iogra#ice "r$an/is J.1 Listoria /e$ Reino 5isigo/o espano$1 Ria$p1 8a/ri/1 1FGG. Pa$o$ P. ?/eC1 es KothsE "strogoths et &isigoths en "cci/ent1 A->II2 siec$es1 Seui$1 Paris1 1FFI. $W GN, Tratatu$ /e $a >er/un schi%ea9. o !urop. a na%iuni$or Tratatu$ /e $a >er/un /in GN, ocup. un $oc important <n con;tiin%a noastr. istoric.E e$ marchea9. s#<r;itu$ unit.%ii mare$ui imperiu a$ #ranci$or1 a$ a;a-numitu$ui imperium 2rancorum1 ;i <nc. pentru mu$t. 5reme. Cum <ns. p.r%i$e componente a$e acestui imperiu - c.rora tratatu$ $e con#erea o e:isten%. istoric. - a5eau s. se a#irme <n continuare1 /e5enin/ %.ri in/epen/ente1 i/eii /e /is$ocare a 5echiu$ui imperiu i se asocia9. ime/iat1 <n mintea noastr.1 i/eea comp$ementar. /e gene9. a ceea ce numim state$e succesoare caro$ingiene1 a/ic.1 p<n. $a urm.1 a 2ran%ei1 a Ita$iei ?/up. un /rum $ung ;i /i#ici$ p<n. $a c<;tigarea su5eranit.%iiC ;i a Kermaniei /e ast.9i. >er/unu$ este1 practic1 soc$u$ constituti5 a$ na%iuni$or europene. 3a;terea $or este $egat.1 #.r. nici o <n/oia$.1 /e #ragmentarea /in GN,1 care1 /up. toate aparen%e$e1 nu a antrenat i9o$area comp$et. a noi$or regate. Iar /ac. noi $e ca$i#ic.m /rept 0na%iuni europene) este tocmai pentru c. /up. Tratatu$ /e $a >er/un - ;i <n ciu/a acestuia -e$e au p.strat anumite puncte comune ;i o omogenitate care s. $e /i#eren%ie9e /e na%iuni$e neeuropene. 4e aceea1 principa$a prob$em. $egat. /e semni#ica%ia Tratatu$ui /e $a >er/un %ine /e raportu$ /intre #ragmentarea ;i unitatea imperiu$ui E re9o$5area sa nu numai c. a hot.r<t /estinu$ 5echiu$ui imperiu a$ #ranci$or1 /ar a ac%ionat <n continuare ca o mo;tenire a acestuia mai mu$t sau mai pu%in 5i9ibi$.. Iar mo;tenirea respecti5.1 <n care intra ;i o urm. /in 5echea unitate1 ne trimite c.tre a$t. unitate1 ce o a5usese pe prima ca #un/a$ ;i care1 <nc. /e pe 5remea Imperiu$ui Caro$ingian1 purta nume$e /e 0!uropa). Unitatea a;a-numitu$ui imperium #rancorum <;i g.sise simbo$u$ uni5ersa$ <n coroana imperia$.. !a reunea /i#erite$e regiuni a$e $YUE '_ GNT .Ti'Ra* J, imperiu$ui st.p<nit /e #ranci1 nee:c$u9<n/ #ragmentarea $ui1 /ar impun<n/ con/i%ia ca p.r%i$e s. se supun. <n continuare <ntregu$ui1 <nsu;i Caro$ ce$ 8are se g<n/ise <n GIP1 $a #e$ ca to%i pre/ecesorii $ui1 $a o <mp.r%ire a imperiu$ui <ntre #ii. 4oar moartea prematur. a prime$or sa$e o/ras$e $-a <mpie/icat s.-;i pun. p$anu$ <n ap$icare+ apoi1 u/o5ic ce$ Pios1 #iu$ care a supra5ie%uit1 5a reuni /in nou sub su5eranitatea sa <ntregu$ imperiu. ucruri$e p.reau e:trem /e bine a;e9ate. \i totu;i1 u/o5ic ce$ Pios a a/optat <n G1- - $a numai c<%i5a ani /e $a pre$uarea tronu$ui ;i sub presiunea mu$tora /intre oamenii importan%i ai imperiu$ui - o reg$ementare Duri/ic. ce in5oca e:emp$u$ unit.%ii 7isericii pentru a asigura /e#initi5 <nt<ietatea unit.%ii imperiu$ui <n #a%a 5iitoare$or <mp.r%iri <ntre #iii. Ast#e$1 othar I1 #iu$ s.u ce$ mare1 5a #i a$es co<mp.rat ;i 5a #i <ncoronat1 <n 5reme ce o/ras$e$e urm.toare1 Pepin I ;i u/o5ic a$ II-$ea1 nu a5eau parte /e su5eranitate /ec<t ca regi 0me/ia%i) ?5asa$i ai <mp.ratu$uiC - unu$ a$ Aquitaniei1 ce$.$a$t a$ 7a5ariei1 iar asta sub seniore #ratre. Aceast. con5en%ie1 care #usese totu;i conceput. ca o so$u%ie /e#initi5.1 a5ea s. #ie <nc.$cat. <nc. /in GHP1 chiar /e c.tre u/o5ic ce$ Pios. 4in cea /e-a /oua c.s.torie a sa - cu Ju/ith /e 7a5aria1 o spriDinitoare a gue$#i$or -1 e$ a5usese <ntre timp un a$ patru$ea #iu1 Caro$1 numit mai t<r9iu 0ce$ P$e;u5). Sub presiuni$e Ju/itei1 u/o5ic ce$ Pios i-a /at <n st.p<nire acestuia o parte a imperiu$ui1 $a #e$ ca ;i #ra%i$or s.i1 ceea ce a trans#ormat <mp.r%irea /e p<n. atunci <ntr-o c5a/riparti%ie. Cum triparti%ia era stipu$at. <n co/u$ ace$ei or/inatio imperii1 amen/area ei necesita aprobarea mai-mari$or statu$ui1 care nu a 5enit. Iar pentru c. noua <mp.r%ire se #.cea <n /etrimentu$ ce$or$a$%i #ii1 ace;tia sau re5o$tat <mpotri5a <mp.ratu$ui1 tat.$ $or1 ceea ce a a5ut ca e#ect /ec$an;area unei <ntregi serii /e b.t.$ii ;i a/ucerea imperiu$ui <ntr-o situa%ie cu at<t mai /ramatic. cu c<t e$ a5ea /e <n/urat <n ace$a;i timp necru%.toare$e atacuri a$e inamici$or e:terioriE incursiuni$e norman9i$or <n nor/1 re5o$te$e s$a5i$or $a est ;i noi$e incursiuni a$e sara9ini$or <n su/. Riposte$e $ui u/o5ic ce$ Pios1 cu totu$ insu#iciente1 nu au #.cut /ec<t s.-i <mpo5.re9e /omnia cu che$tuie$i ;i /atorii. 4ar ;i <n interior norocu$ <$ oco$ea. <n $upta pentru partea /e imperiu care <i re5enea $ui Caro$ ce$ P$e;u51 e$ se eriDa <n ap.r.toru$ i/eii /e #ragmentare1 /up. ce mai <nainte #usese campionu$ unit.%ii

imperiu$ui. Acum1 othar se a#$a <n #runtea 0unioni;ti$or). Asemeni tat.$ui s.u1 e$ a <ncercat s.-;i c<;tige #ra%ii /e partea cau9ei $ui1 ceea JN 4AT! \I "CURI ce1 p<n. $a urm.1 s-a ;i <nt<mp$at1 <n /etrimentu$ <mp.ratu$ui care1 <n G,,1 a5ea s. su#ere ce$e mai mari umi$in%eE sub con/ucerea $ui othar1 propriii s.i #ii $-au constr<ns1 $a Soissons1 s.-;i recunoasc. gre;e$i$e1 impun<n/u-i apoi un canon re$igios /up. care1 a;a cum notea9. cronicaru$1 0nimeni nu se mai <ntoarce $a 5ia%a <n $ume). 4estituirea se 5oia a #i una ire5ersibi$.. 3umai c.1 prin umi$irea $ui u/o5ic ce$ Pios1 se <nDosea <ns.;i /emnitatea imperia$.. Prin urmare1 spirite$e s-au <ntors cur<n/ <n #a5oarea ne#ericitu$ui su5eran1 #.c<n/ ca u/o5ic s. preia /in nou puterea. Au urmat noi $upte1 cu re9u$tate tu$buri1 care au con/us $a noi <mp.r%iri1 nicio/at. puse <n practic.. Situa%ia s-a simp$i#icat <ntru c<t5a o /at. cu moartea $ui Pepin I /e Aquitania1 <n G,G. !a o#erea posibi$itatea /e a i se atribui partea acestuia /in imperiu $ui Caro$ ce$ P$e;u51 <n con/i%ii$e <n care #iii /e#unctu$ui erau /e9mo;teni%i. u/o5ic ce$ Pios a5ea s.-;i concentre9e <ntreaga energie <n aceast. /irec%ie. >e/em ast#e$ cum1 treptat1 se pro#i$ea9. o ten/in%. /e <mp.r%ire a imperiu$ui potri5it c.reia partea occi/enta$. ?cu Aquitania ;i <mpreDurimi$e eiC s. <i re5in. $ui Caro$ ce$ P$e;u51 partea orienta$. ?cu o 7a5arie sensibi$ e:tins.C $ui u/o5ic /e 7a5aria1 0Kermanu$)1 iar $ui othar1 <mp.ratu$1 o parte /in centru$ /omeniu$ui imperia$ p$us Ita$ia. <n iunie GNI1 c<n/ u/o5ic ce$ Pios a5ea s. moar.1 procesu$ <nc. nu se <ncheiase. 3oi$e con/i%ii au #.cut ca osti$it.%i$e s. se trans#orme <ntr-un a/e5.rat r.9boi #ratrici/1 cu at<t mai mu$t cu c<t othar I1 ba9<n/u-se pe or/inatio imperii ;i pe propriu$ s.u imperiu1 <;i re5en/ica <nt<ie-tatea asupra #ra%i$or s.i. Atunci c<n/ e$ a <ncercat s.-;i impun. aceast. re5en/icare prin #or%a arme$or1 preg.tin/u-se /e o uni5ersum imperium in5a/ere ?3ithar/C1 cei /oi #ra%i amenin%a%i1 u/o5ic ;i Caro$1 s-au <n%e$es s.-;i apere interese$e comune pornin/ cu oaste pentru a-$ <n#runta pe #rate$e $or mai mare. !i s-au <nt<$nit $a 2ontanctum -ast.9i1 2onteno6-en-Puisa6e -1 $a su/-5est /e Au:erre1 un/e1 <n 9iua /e HJ iunie GN11 /up. negocieri 9a/arnice1 a5ea s. se /ea marea b.t.$ie. Consi/erat. /e c.tre cei trei #ra%i /e s<nge regesc o Du/ecat. a $ui 4umne9eu1 teribi$a con#runtare a pus <n umbr.1 /up. cum o atest. /i#erite$e surse1 toate ce$e$a$te $upte purtate p<n. atunci. u/o5ic Kermanu$ ;i Caro$ ce$ P$e;u5 se m<n/reau cu 5ictoria $or1 <ns. contemporani$or ea $e p.rea mai /egrab. 0/emn. /e p$<ns)1 <ntruc<t <i aruncase pe #ranci <mpotri5a #ranci$or1 #=c<n/u-i pe cei /e-un neam s. se uci/. <ntre ei. 0S.bii$e #ranci$or) scrie cronicaru$1 0au t.iat <n carne propria $or ran.). W *`_-)[ GN, ) JJ <n ce <$ pri5e;te pe othar1 acesta nu s-a recunoscut <n5ins. !$ nu a e9itat s. se a$ie9e cu 5iBingii ;i s. pro#ite /e tensiuni$e /in Sa:onia1 un/e %.ranii $iberi ;i cei semi$iberi1 a#$a%i <ntr-un con#$ict 5io$ent cu nobi$imea1 se uniser. <n coa$i%ia /e $a Ste$$inga ;i amenin%au s. re5in. $a p.g<nism+ othar a a%<%at re5o$ta $or <mpotri5a nobi$i$or -;i1 imp$icit1 <mpotri5a $ui u/o5ic Kermanu$ - pentru a-;i asigura inter5en%ia <n nor/. !$ spera ast#e$ ca1 <n prim. instan%.1 s.-1 poat. <n#runta separat pe Caro$ ce$ P$e;u51 numai c. p$anu$ s.u a e;uat. othar nu a a5ut timp s.-;i str<ng. o oaste pe m.sura ce$ei a $ui Caro$ ;i1 mai mu$t /ec<t at<t1 nici nu $-a putut <mpie/ica pe acesta s. se <nt<$neasc. /in nou cu u/o5ic. <ntre5e/erea ce$or /oi regi a a5ut $oc <n #ebruarie GNH1 $a Strasbourg1 pri$eD cu care s-au angaDat - prin #aimoase$e Serments /e Strasbourg - s. <;i acor/e un spriDin reciproc necon/i%ionat. eg.m<ntu$ ne este cunoscut <n integra$itate gra%ie unuia /intre cei mai /e <ncre/ere martori ai epocii1 3ithar/1 #iu$ $ui Angi$bert ;i a$ 7erthei1 #iica $ui Caro$ ce$ 8are. Potri5it re$at.rii $ui 3ithar/1 care este un parti9an a$ $ui Caro$ ce$ P$e;u51 cei /oi #ra%i au #.cut mai <nt<i o /ec$ara%ie1 $a #e$ /e impresionant.1 <n #a%a trupe$or $or reuniteE ei e:puneau moti5e$e care <i /eterminaser. s. se a$ie9e <mpotri5a #rate$ui mai mare1 iar <n ca9u$ <n care - #ereasc. 4omnu$* -$i s-ar #i <nt<mp$at totu;i s. rup. respecti5u$ $eg.m<nt1 <;i in5itau 5asa$ii s. se consi/ere e$ibera%i /e <n/atorirea /e supunere ;i /e9$ega%i /e propriu$ $or angaDament. Acestea #iin/ spuse1 cei /oi regi au rostit Dur.m<ntu$ - u/o5ic /e 7a5aria ?0Kermanu$)C <n $ingua romana1 a/ic. <n #rance9a 5eche1 iar Caro$ ce$ P$e;u5 <n $ingua theo/isca1 a/ic. <n 5echea german.1 pentru ca #iecare /intre ei s. #ie <n%e$es /e supu;ii ce$ui$a$t. 4ar iat. cum sun. $eg.m<ntu$1 unu$ /intre prime$e monumente $ing5istice a$e 5echii germane ;i primu$ <n ca9u$ #rance9ei 5echiE 04in iubire pentru 4umne9eu ;i poporu$ cre;tin ;i <ntru i9b.5irea noastr. a am<n/urora1 eu... ?urmea9. nume$eC m. $eg s. %in $a acest #rate a$ meu ?urmea9. nume$eC a;a cum trebuie s. %in. un #rate1 pentru ca ;i e$ s. #ac. $a #e$ cu mine. \i nu /oresc s. <nchei cu othar /in propria mea 5oin%. nici o <n%e$egere ce i-ar putea /.una acestui #rate a$ meu). 4up. regi1 a #ost r<n/u$ ce$or$a$te persoane /e 5a9. s. Dure - /e ast. /at. <n propria $or $imb. - c. <;i 5or aban/ona su5eranu$ <n ca9u$ <n care e$ 5a <nc.$ca Dur.m<ntu$ #.cut #rate$ui s.u. A$ian%a pecet$uit. prin so$emnu$ $eg.m<nt /e $a Strasbourg este /e o e:traor/inar. <nsemn.tateE ea are o /imensiune eminamente JP 4AT! \I "CURI po$itic.1 /ar repre9int. nu mai pu%in un #apt cu$tura$ maDor /in punctu$ /e 5e/ere a$ istoriei $imbi$or europene. !sen%ia$1 sub aspect po$itic este c. cei /oi regi nu s-au mu$%umit s. <;i ia proprii$e popoare - jib dn primu$ r<n/1 pe mai-marii /in proprii$e regate - /rept martori ai angaDamentu$ui $or reciproc1 ci au #.cut ca respecti5ii s. #ie

cop.rta;i $a a$ian%a care se <ncheia. Importan%a mari$or nobi$i nu putea ast#e$1 /ec<t s. sporeasc.. Schimbarea <nceput. $a 2onteno61 un/e pentru prima /at. se #.cuser. au9ite 5oci care e:primau nemu$%umirea #a%. /e #uneste$e $upte #ratrici/e1 at<t /e p.gubitoare pentru popor1 s-a mani#estat $a Strasbourg prin participarea mai consistent. a capi$or ) cu pricina $a angaDamente$e $uate /e propriii $or regi. ) <n bi$ing5ismu$ $eg.m<ntu$ui se conturea9.1 pe /e a$t. parte1 un #enomen inte$ectua$ /e prim or/in1 ;i anume /escoperirea /e c.tre /ou. na%iuni <n /e5enire a i/entit.%i$or $or $ing5istice. Aici se a#$. un prim semn a$ !uropei 5iitoare1 care 5a #i o !urop. a na%iuni$or. 7ine<n%e$es1 aceasta a5ea s. se 5a/. mu$t mai t<r9iu. Pri5in/ retrospecti5 <ns. putem spune c. /eci9ia po$itic. /e $a Strasbourg a suscitat <ntru c<t5a acest proces inte$ectua$ sau1 <n orice ca91 $-a prece/at ;i a continuat1 <ntr-un #e$1 s.-1 cana$i9e9e1 chiar /ac. procesu$ <n sine este a$imentat /e e$emente mu$t mai /e pro#un9ime. Ceea ce trebuie remarcat <n primu$ r<n/ este acest #apt po$itic marcant1 ji anume importan%a sensibi$. pe care1 a$.turi /e regi1 o c<stig. a;a-numi%ii primores1 a/ic. oamenii /e 5a9. ai regatu$ui ? capiii)C- Atunci c<n/ to%i se preg.teau pentru re$uarea $upte$or1 ei s<nt cei care <i 5or /etermina pe su5eranii $or s. pun. cap.t /isputei prin negocdri pri5itoare $a o /i5isio a imperiu$ui. 3umai mu$%umit. inter5en%iei $or se 5a aDunge1 p<n. $a urm.1 Ia <ncheierea Tratatu$ui /e $a >er/un. !$ este1 poate1 tot un tratat /e separare1 /ar se /eosebe;te /e toate ce$e care $au prece/at prin #aptu$ c. a #ost rea$mente pus <n ap$icare1 iar asta tocmai /atorit. presiuni$or nobi$imii. SD mai amintim <nc. un episo/ importantE me9inii u/o5ic ;i Caro$ au cucerit Ai:-$a-Chape$$e1 acea se/es prima 2rancice1 <n urma re#u9.rii /e c.tre othar1 ime/iat /up. 2onteno61 a propunerii $or /e <mp.r%ire a teritorii$or. Pier/erea ora;u$ui imperia$ ;i a bogatu$ui /omeniu #isca$ a/iacent a #ost at<t /e puternic resim%it. /e othar1 rnc<* acesta s-a 5.9ut ne5oit s. ce/e9e - cu at<t mai mu$t cu c<t u/o5ic ;i Caro$ erau pe punctu$ /e a <mp.r%i imperiu$ <ntre ei1 pe e$ e:c$u9<n/u-1 comp$et1 con#orm sentin%ei pe care o /./user. JD se episcopii $or. A$armat1 othar a <nceput s. trimit. me N7Qre se /ec$ara /ispus s. <ncheie pacea pe ba9a >aneiW # ii a imperiu$ui. Ceea ce #rapea9. este $ipsa oric.rei /lcor desaJe Prd #i%a principii$or /up. care aceasta urma s. #ie pus. <n pra WWiie* iTd ipus1 cu to%ii au #ost /e acor/ <nc. /e $a <nceput ca 7adarDA ) m P1) iii. ;i D Ita$ia ?partea ei nor/ic.C - a/ic. regiuni$e <n t5are J'actic.. Ib' I unuia sau a$tuia /intre #ra%i era incontestabi$. - s1. tW da- AFuid D partaDu$ui. !$e constituiau un #e$ /e unit.%i #un. /aiOte su5e urmau s. $i se subor/one9e toate ce$e$a$te. <m4#esrt-i> ramma D 1 se * d)*J- t)8* tB' 1 J$W W e#ectue9e /up. ni;te criterii care1 potri5it $ui 3it$idD dtoenta$e cRf?$$$?De [ <nru/irea ?a##initasC cu regate$e respecti5i$or #ra%d s D i*rea a5ea 1'r#$bi$itatea intrinsec. a p.r%i$or <ntre e$e kcoi%ruenstiaWQ dneau cdi&s1 i trebuia ca #iecare /intre #ra%i s. ob%in. ni;te p.r%i a6Dn 5 _ de com2-i*re s. #ie /eopotri5. <nru/ite ;i echi5a$ente. Cum <fnsAd' dd 1 Qn/e /atorii1 /e /repturi ;i /e bunuri tota$ /i#erite - epb ansamb$dUfi^ comitate1 bene#icii ec$e9iastice sau $aice - ;i1 mAa era 5 iIin i /omeniu #isca$ at<t /e /ispersat1 ce constituia umi$f ?DnW mP)' aiRS'ie /e ba9. a$e puterii rega$e1 principa$a prob$em. rdmid adeS' D#'-'- a ;ti cum anume se puteau stabi$i - <n con/i%ii$e e tA1111P ede .iiri inega$e a /repturi$or ;i a bunuri$or - ni;te p.r%i ?Jde +>nea aceeni $*S. #ie ega$e sau echi5a$ente. 7ine<n%e$es1 consi/erente$e t#>ne* red inn-nen%a etnic. nu au a5ut aici nici un #e$ /e impoitD%an` AmPenu cd$ 4at. #iin/ /i#icu$tatea unui asemenea proiect- `>1d11ddP ai Di+ai i # /i i i #i .i ii. $d Jd*- `AbdN AAnA1& dN A. A. .A.dd B*aA ?U>>U %ii I III [ h&>1N1>NI>L umi$u$ dJ dd WWn <nt<i ca #iecare /intre cei trei #ra%i s.-;i trimit. $a* 8lW repre9entan%i ?missiC /in r<n/uri$e nobi$imii1 cuinis<sDUI% r1 con5end#?EEriie imperiu$ aequa$iter) ?Ana$e$e /in 2u$/aC. UlrttdruOi9 Patru9d a imperiu$ui) k/escriptio regniC urma s. ser5easc. Y ap 'a [Q a <mp.r%irii acestuia. >a Q/escri'R Cei o sut. /ou.9eci /e negociatori a5eau sDn. Q ?drePt iun octombrie GNH1 /ar nu $a 8et91 cum se stabi$ise i iniW iput-Castor1 <n Zob$en91 /in pricina noi$or tensiuni j apdW mt*$n# A #ost imposibi$ s. se aDung. ime/iat $a o /escri'iien5, ' C1 i#$b <ntruc<t1 pentru a se in5entaria toate pri5i$egii$e id regd 'e mtrd o < W t h 1p pg d regd d reinspectare a %inuturi$or ce intrau <n /iscu%ie. <ntr- g-a/W sat$s o a <n%e$eas. 0/escrierea) respecti5.1 /up. cum o a+s arai>eD s)a 'lie care s-au p.strat1 #ie ;i sub o #orm. #ragmentar.. IanDDDna A.rb aja iiN, s-a scurs1 a;a/ar1 cu str.baterea %inuturi$or <n cau+i1u9gA j1 *n5e ''Rda acestora. Au urmat negocieri$e1 care s-au pre$ua unn i'ntre

d*H df?8*rQi cu /esc#'R ' $a r<n/uC JG 4AT! \I "CURI \i <nc. o /at. nobi$ii - iar nu regii - s-au /o5e/it a #i principa$ii mi$itan%i pentru pace. <n august GN,1 $ucruri$e erau su#icient /e a5ansate pentru ca othar1 t*/o5ic ;i Caro$ s. se reuneasc. $a >er/un1 <mpreun. cu nobi$imea- Aici1 a;a-numi%iiR^n@<cbres au <mp.r%it imperiu$ - pe ba9a unei /escriptio /e-acum <ntocmite - <n trei p.r%i echi5a$ente1 con#erin/ acor/u$ui $or putere /e $eg.m<nt. <mp.r%irea imperiu$ui s-a #.cut1 a;a [cum at<t /e semni#icati5 preci9ea9. o surs.1 0cu sau #.r. 5oia regi$cr) - #ormu$are p$in. /e <n%e$es1 care arat. c<t se poate /e $impe/e cine era /e-acum a/e5.rata #or%a motrice. Tratatu$ propriu-9is nu s-a p.strat1 /ar e$emente$e pe care $e a5em $a /ispo9i<*e ne permit s. <$ reconstituim. 2useser. create trei imperiiE occi/enta$* centra$ ;i r.s.ritean. Krani%e$e $or se <ntin/eau /e $a nor/ spre su/1 cea /intre imperiu$ centra$ ;i ce$ occi/enta$ mergea /e-a $ungu$ #$u5ii$or Sche$/e1 8eusa1 Saone ;i Ron1 <n 5reme ce #rontiera care separa imperiu$ centra$ /e ce$ r.s.ritean urma cursu$ Rinu$ui1 apoi a$ r<u$ui Aare1 mai /eparte $inia cumpenei ape$or <n A$pi1 pentru a atinge <n ce$e /in urm.1 $a su/-est /e Kra/o1 $itora$u$ A/riaticii. ui othar i-a #ost acor/at pri5i$egiu$ - ca <mp.rat - /e a-;i a$ege partea pe care o pre#era. !$ a a$es imperiu$ centra$1 un/e se a#$a 5echiu$ ora; imperia$ Ai:-$a-Chape$$e1 ast#e$ c.1 #iin/ /eDa st.p<n a$ Ita$iei1 e$ a putut /omni peste ce$e /ou. centre eminente a$e imperiu$ui1 Ai* ji Roma. Imperiu$ centra$ cuprin/ea1 a;a/ar1 inima Imperiu$ui Caro$ingian ?2ranBreichC1 <n 5reme ce imperiu$ occi/enta$ - pe care $-a ob%inut Caro$ ce$ P$e;u5 - a a5ut /rept centru /e greutate 5echea 3eustrie mero5ing<an.1 <n ciu/a <nc$in.rii ini%ia$e c.tre Aquitania. " /ep$asare simi$ar. a centru$ui /e greutate a a5ut $oc ;i <n imperiu$ r.s.ritean a$ $ui u/o5ic Kermanu$1 <n urma <n/atoritoarei inter5en%ii a 7isericii. 4up. cum o /o5e/esc es Serments /e Strasbourg1 <ntre imperiu$ occi/enta$ ;i ce$ r.s.ritean se conturea9. o net. /i#eren%iere $ing5istic.1 <ns. - a;a cum o arat. ;i e:isten%a imperiu$ui centra$1 care este bi$ing5 - b aceasta nu a Ducat nici un ro$ <n <mp.r%irea propriu-9is.. <n schimb' mai mu$te surse men%ionea9. c.1 pentru #ra%ii a#$a%i <n /iscor/ie1 important. era <n primu$ r<n/ ob%inerea unor teritorii care s. poat. #i /iDmuite - #ie#uri ;i posesiuni a$e mari$or $or 5asa$i - ;i1 apoi1 sporirea $or c<t mai mu$t cu putin%.1 <ntruc<t bun.starea rega$. era mai /epen/ent. ca oric<n/ /e ace;ti #i/e$es. GN, JF <n timp1 re$ati5a omogenitate a popu$a%iei /in imperii$e occi/enta$ ;i orienta$ a #a5ori9at /e95o$tarea $or comun.1 a5<n/1 /in punct /e 5e/ere istoric1 urm.ri /intre ce$e mai importante. Care este1 a;a/ar1 semni#ica%ia Tratatu$ui /e $a >er/un^ 4ac. ne raport.m $a or/inatio imperii /in G1- proc$amarea ace$ei unitas imperii1 cu subor/onarea e:p$icit. a regate$or me/iate #a%. /e imperiu -1 tratatu$ semni#ic.1 #.r. nici un echi5oc1 o /i9o$5are a unit.%ii ;i a mare$ui imperiu. Aceasta /eoarece u/o5ic Kermanu$ ;i Caro$ ce$ P$e;u51 <n ciu/a priorit.%ii ierarhice care i se recuno;tea <n continuare <mp.ratu$ui1 au pretins - spre /eosebire /e to%i cei$a$%i regi caro$ingieni - e:ercitarea /ep$in. a su5eranit.%ii $or pe proprii$e teritorii. 2.r. <n/oia$.1 ce$e trei p.r%i /e imperiu au /e5enit ni;te imperii par%ia$e care1 Duri/ic1 a$c.tuiau un totE toate trei erau ni;te regna #rance1 $egate <ntre e$e prin #aptu$ c. su5eranii $or apar%ineau ace$eia;i #ami$ii. Cum <ns. <mp.ratu$ nu a primit /ec<t tot o parte /e imperiu1 ca ;i #ra%ii s.i1 5echiu$ imperium s-a re/us1 practic1 $a imperiu$ par%ia$ a$ $ui othar. 2ire;te1 regna $ui Caro$ ce$ P$e;u5 ;i cea a $ui u/o5ic Kermanu$ nu erau <nc. autonome1 /ar <ncepeau s. se sustrag. <ncetu$ cu <ncetu$ autorit.%ii imperia$e. Iar <n 5reme ce autoritatea imperiu$ui centra$ sc./ea1 imperii$e occi/enta$ ;i orienta$ intrau am<n/ou. <ntr-o perioa/. /e ascensiune. 3u e:istau <nc. nici 2ran%a1 nici Kermania1 /up. cum1 /e a$t#e$1 nu se putea 5orbi /e o con;tienti9are - /e o parte ori /e a$ta - a i/entit.%ii na%iona$e. <ns. ca/ru$ <n care e$e se puteau #orma era /eDa constituit. 4e aceea1 Tratatu$ /e $a >er/un este un reper care marchea9. s#<r;itu$ unei $inii /e /e95o$tare ;i <nceputu$ a$teiaE o /at. cu pr.bu;irea mare$ui Imperiu Caro$ingian <ncepe procesu$ conso$i/.rii interne a 2ran%ei ;i a Kermaniei. Jose# 2$ecBenstein Re#erin%e bib$iogra#ice C$assen P.1 0 es traites /e >er/un et Cou$aines /e GN, comme #on/ements po$itiques /u ro6aume #ranc occi/enta$)1 <n Listoriche ]eitschri#t 1FP1 1FP,. 4ion R.1 0S propos /u tr.ite /e >er/un)1 <n Anna$es1 1FJI. Riche P.1 es Caro$ingiens. Une #ami$ie qui#it $ '!urope1 Lachette1 Paris1 1FG,. &erner Z.2.1 0 es "rigines)1 <n 2a5ier J. ?coor/.C1 Listoire /e 2rance1 5oi. I1 2a6ar/1 Paris1 1FGN. -t i'8' 1III

Anu$ 1III nu a a5ut $oc Istoria "cci/entu$ui este segmentat. /e trei /ate rotun/e1 #rumoase1 e$eganteE I1 1III1 HIII. Toate trei s<nt #a$se... Anu$ I1 /in /ou. moti5e E era cre;tin. a #ost in5entat. mai <nt<i <n JHJ1 iar a /oua oar. <n -,11 ceea ce <nseamn. c. cei contemporani cu Lristos habar nu a5eau c. tr.iesc <n anu$ I+ apoi1 na;terea $ui Iisus Lristos a #ost #i:at. nu <n anu$ I1 ci <n anu$ 1. HIII este o /at. 0#a$s.) tot /in /ou. moti5e E mai <nt<i c. <nc. nu s-a aDuns aco$o*1 iar apoi1 c<n/ se 5a aDunge1 totu$ 5a #i #ost /eDa hot.r<t. "rice s-ar <nt<mp$a1 5iitorii istorici s<nt pre/estina%i s. #ac. /in anu$ HIII1 ca ;i /in /ecenii$e care $-au prece/at1 /ac. nu chiar /in <ntreg seco$u$ OO1 un 0moment istoric) pri5i$egiat. A;a cum sugerea9. Jean Kirau/ou:1 r.9boiu$ Troiei este cu at<t mai ine$uctabi$ cu c<t e$ este #icti5. Iar anu$ 1III^ Aceast. /at. suna /eosebit /e #rumos. 4ar1 /up. cum se ;tie1 aici este 5orba /e mai mu$t /ec<t /espre o simp$. /at.. Printr-o metamor#o9. semantic. a c.rei $ogic. o 5om schi%a <n ce$e ce urmea9.1 ci#ra respecti5. a /e5enit no%iune+ <n p$us1 no%iunii i s-au con#erit ;i ini%ia$e maDuscu$e. 1III a a5ut $oc1 /ar Anu$ 1III ^ Toate atuuri$e erau /e partea sa. 4ou.1 <n specia$E num.ru$ magic 1III ;i capito$u$ OO /in Apoca$ipsa S#<ntu$ui Ioan Teo$ogu$E 02ericit ;i s#<nt este ce$ ce are parte /e <n5ierea cea /int<i. Peste ace;tia moartea cea /e a /oua nu are putere1 ci 5or #i preo%i ai $ui 4umne9eu ;i ai $ui Lristos ;i 5or <mp.ra%i cu !$ mii /e ani. \i c.tre s#<r;itu$ mii$or /e ani1 satana 5a #i /e9$egat /in <nchisoarea $ui ;i 5a ie;i s. am.geasc. neamuri$e care s<nt <n ce$e patru unghiuri a$e a /ata apari%iei e/i%iei origina$e ?n.re/.C. <s ir 1III [_R Pi p.m<ntu$ui1 pe Kog ;i pe 8agog1 ;i s. $e a/une $a r.9boi+ iar num.ru$ $or este ca nisipu$ m.rii) ?5ersete$e P-GC. Ar #i #ost $oc1 #ire;te1 /e o e:primare ;i mai e:p$icit.. <n /omeniu$ pro#e%ii$or <ns.1 este greu s. #ii mai e:p$icit #.r. a bascu$a <n istoria 5iitoru$ui1 care este un cu totu$ a$t gen. Te:tu$ acesta #ace1 <ntr-a/e5.r1 totu$ pentru a in/uce cititori$or o spaim. teribi$. $a apropierea anu$ui o mie /e $a 5enirea $ui Lristos1 mai a$es <ntr-o epoc. <n care semne mu$t mai 0ne5ino5ate) - comete1 cutremure1 ec$ipse - au #ost su#iciente pentru a sem.na panica <n r<n/u$ oameni$or. 4ar nu s-a <nt<mp$at nimic. <n pre9ent1 s-a stabi$it c. oamenii /e atunci au mani#estat o superb. in/i#erent. <n #a%a /atei #ati/ice. " singur. surs. a ace$or 5remuri 5orbe;te /espre angoasa mase$or -Istoria c.$ug.ru$ui Raou$ K$aber1 un/e pre9entarea Anu$ui 1III #ine mai /egrab. /e anumite necesit.%i narati5e /ec<t /e e:actitatea istoric.. In/i#eren%a oameni$or /in !5u$ 8e/iu nu poate /ec<t s. ne mire. Cheia acestui mister ne 5a #i1 <ns.1 #urni9at. /e c.tre 8arc 7$och1 <n a Societe #eo/a$e kSocietatea #eu/a$.CE 04ac. totu;i nu s-a 5.9ut atunci r.sp<n/in/u-se asupra mase$or uni5ersa$a teroare pe care mae;trii romantismu$ui s-au gr.bit s. ne-o /escrie1 aceasta se e:p$ic. <n primu$ r<n/ prin #aptu$ c.1 atent. $a succesiunea anotimpuri$or ;i $a ritmu$ anua$ a$ $iturghiei1 popu$a%ia ace$or 5remuri nu a5ea obiceiu$ /e a g<n/i <n ani ca$en/aristici ;i1 cu at<t mai pu%in1 <n /ate ca$cu$ate c$ar1 /up. o ba9. uni#orm.). A$t#e$ spus1 co5<r;itoarea maDoritate a oameni$or /e atunci nu a5eau habar /e apropierea anu$ui 1III1 iar in#ima minoritate care 0era $a curent) - respecti5 0me/iu$) monastic - ;tia <n mo/ $impe/e c. $ectura autori9at. a Apoca$ipsei1 cea apar%in<n/ S#<ntu$ui Augustin1 inter9icea orice interpretare $itera$. a num.ru$ui 1III. Prin urmare1 e greu s. ne imagin.m mase$e necu$ti5ate /e cre/incio;i accept<n/ sau <n%e$eg<n/ $ectura augustinian. $a 5e/erea num.ru$ui 1III <nscris <n ca$en/are+ $ecturi$e simbo$ice1 a$egorice ;i anagogice a$e Scripturii $i s-ar #i p.rut atunci /e o opacitate 5ecin. cu escrocheria. 4in #ericire pentru 7iseric.1 am putea spune1 poten%ia$ii terori9a%i nu ;tiau nimic1 nici /e apropierea /atei #uneste1 nici1 mai a$es1 /e trecerea ei #.r. <nregistrarea 5reunui catac$ism1 trecere care ar #i 9/runcinat cu siguran%. cre/in%a $or <n S#<nta Scriptur.. Crono$ogia cre;tin.1 /e care /epin/ea ;i recunoa;terea anu$ui 1III1 a intrat <n obiceiu$ oameni$or mu$t mai t<r9iu1 $enta sa 0r.sp<n/ire) /e#initi5<n/u-se abia <n epoca mo/ern.. Ast#e$ se e:p$ic. /e ce mi;c.ri$e mi$enariste care sau succe/at <ncep<n/ cu seco$u$ a$ O$$-$ea au g.sit ecou <n PH 4AT! \I "CURI r<n/u$ mase$or ;i a$ e$ite$or1 /e;i e$e propuneau interpret.ri /intre ce$e mai #ante9iste a$e Apoca$ipseiE /ata pre5.9ut. pentru o $ectur. $itera$. #iin/ /ep.;it.1 cea care a5ea s. se impun. 5a #i $ectura simbo$ic.1 prin /e#ini%ie mu$t mai /eschis.. Anu$ 1III $ipsea inc$usi5 /in istoriogra#ia me/ie5a$.. Totu;i1 istoricii mo/erni #ac a/eseori ape$ $a e$ ca $a un punct /e reper como/ - 0<nDurai anu$ui 1III)1 0Ime/iat /up. anu$ 1III)1 0Pe $a anu$ 1III) -1 #.r. <ns. a 5orbi ;i /e teroare Anu$ui 1III1 con;tien%i #iin/ /e $ipsa /e temei a unei asemenea a#irma%ii. ! 5orba numai /e ni;te #ormu$e retorice curente1 care permit $oca$i9area #apte$or re$atate ;i ana$i9a $or <ntr-un timp /eopotri5. $ung ;i tu$bure. "r1 asemenea #ormu$.ri a;a-9ic<n/ benigne - ;i care1 ast.9i1 trec neobser5ate - nu erau <ntrebuin%ate /e istoricii me/ie5a$i ?cu e:cep%ia $ui Raou$ K$aberC. 8itu$ Anu$ui 1III apare <n Duru$ anu$ui 1PII1 <n /eschi/erea 5o$umu$ui a$ O$-$ea /in Ana$e$e ec$e9iastice a$e car/ina$u$ui Cesare 7aronius ?1J,G-1PI-C. 3ici c. se putea na;te sub auspicii mai bune1 7aronius #iin/ superioru$ "ratoriu$ui ?bib$ioteca >aticanu$ui1 <nce-p<n/ cu 1JF-C ;i1 mai a$es1 istoricu$ o#icia$ a$ 7isericii1 /e

apro:imati5 trei /eceniiE Un nou seco$ <ncepe. Se p.;e;te <n ce$ /int<i an /e /up. <mp$inirea mi$eniu$ui1 marcat cu in/ic%iune paispre9ece1 <n ciu/a 9a/arnice$or a#irma%ii a$e ce$or care anun%au apropiatu$ s#<r;it a$ $umii1 /up. ce #iu$ p.catu$ui ;i a$ pier9aniei1 a$ c.rui nume este Antihristu$1 a5ea s. se arate. !$e ?a#irma%ii$eC au <nceput prin a se #ace au9ite <n Ka$ia1 au #ost pre/icate pentru prima /at. $a Paris1 iar /e aici s-au r.sp<n/it <n <ntreaga $ume1 cre9ute #iin/ /e mu$%i1 acceptate cu team. /e cei simp$i1 iar /e <n5.%a%i pri5ite ca improbabi$e. Cum s-ar putea e:p$ica aceast. n.scocire bi9ar.1 aparent e: nihi$o1. ;i care1 <n p$us1 contra5ine imperati5u$ui augustinian^ 3e a#$.m acum <n p$in. epoc. a Contrare#ormei1 mi;care <n care se <nscriu ;i Ana$e$e $ui 7aronius. <nc. <nainte /e 1JPF1 acesta este so$icitat /e maestru$ ;i c.$.u9itoru$ s.u spiritua$1 2i$ip 3eri1 <ntemeietoru$ "ratoriu$ui1 s. scrie o istorie a cato$icismu$ui comp$et. ;i /e#initi5.1 <ntreprin/ere pe care au patronat-o1 succesi51 Krigore a$ O$II-$ea ;i C$ement a$ >UI-$ea. Istoria cu pricina era1 pe atunci1 o chestiune /e mare urgen%.. <ntre 1JJF ;i 1J-N apar $a 7ase$ treispre9ece 5o$ume /in Istoria ec$e9iastic. protestant.1 care au un ecou e:traor/inar. _8o. 1III ' P, Reunit. <n Duru$ $ui 8atthias 2$acius1 o echip. /e eru/i%i rea$i9ea9. opera respecti5. #.c<n/ amp$e trimiteri $a 5echi$e surse. <ns. aceast. istorie ;tiin%i#ic. a5ea1 cum $esne se poate b.nui1 ;i un puternic caracter po$emic1 argumentu$ s.u maDor #iin/1 <ntr-a/e5.r1 5enirea <n $ume a Antihristu$ui1 a/ic. a papei. 7aronius era chemat s. o#ere o rep$ic. nu numai orto/o:.1 ci ;i bine /ocumentat.. !$ se $ansea9. <n c.utarea te:te$or 5echi1 re$ati5 rare <n me/iu$ cato$ic1 /<n/ ast#e$ peste sursa acestui mit a$ Anu$ui 1IIIE Istoria 2ran%ei ;i a 7urgun/iei scris. /e Raou$ K$aber ?cea FGJ-cca 1INJC1 un c.$ug.r burgun/ pe atunci necunoscut1 /ar sortit unui mare 5iitor. 8anuscrisu$ nu circu$ase prea mu$t <n !5u$ 8e/iu1 pe 5remea $ui 7aronius e:ist<n/ trei e:emp$are1 /intre care unu$ $a >atican ;i /ou. $a Paris. 4in aceste /ou. centre cu$tura$e #aima $ui K$aber a5ea s. aDung. p<n. $a 7aronius ;i1 apoi1 $a umani;tii pari9ieni1 care <$ 5or pub$ica <n 1JFP ?PithouC1 <n 1PN1 ?4uchesneC ;i <n 1-PI ?/om 7ouquetC. Citirea operei $ui K$aber a #ost o con/i%ie necesar. pentru e5ocarea gro9.5ii$or Anu$ui 1III1 /ar nu ;i o con/i%ie su#icient.. A$tu$ este #actoru$ care a5ea s.-1 sensibi$i9e9e pe 7aronius $a acea /at.E segmentarea istoriei pe seco$e. 4ar tehnica respecti5. #usese in5entat. /e 2$acius ;i /e co$egii s.i1 0Centenari;tii) /in 8ag/eburg. 7aronius <$ urmea9. pe 2$acius1 <ns. numai p<n. $a un punct. Primu$ 5o$um este <mp.r%it aritmetic ?1-1IIC1 /ar /ecupaDe$e urm.toare %in /e e5enimente istorice1 precum ce$e /in ,IJ ?urcarea pe tron a $ui Constantin ce$ 8areC1 ,FJ ?/e9membrarea Imperiu$ui RomanC1 GN, ?Tratatu$ /e $a >er/unC. A /oua oar. c<n/ 7aronius pre#er. ci#re$e e5enimente$or este <n 5o$umu$ a$ 9ece$ea1 care acoper. perioa/a GN,-1III. 2ra9a cu care a5ea s. se /eschi/. apoi ce$ /e-a$ unspre9ece$ea 5o$um 5a #i 0Un nou seco$ <ncepe)1 ea constituin/ pasaDu$ prin care se <ntemeia Anu$ 1III. 4ecupaDu$ istoric pe por%iuni /e o sut. /e ani1 pentru perioa/a /e /up. Iisus Lristos1 a #.cut ca anu$ 1III s. <i apar. $ui 7aronius ca o /at. important. ;i ca un moment istoric. Anu$ 1III s-a n.scut1 a;a/ar1 sub ce$e mai bune auspicii1 ceea ce nu <nseamn. <ns. c. s-a ;i impus ime/iat. 4impotri5.. <ntre 1PII ;i 1GII nu s<nt /ec<t nou. - ce$ mu$t 9ece - autori care 5orbesc /espre e$E 7aronius ?1PII1 Ita$iaC1 e >asseur ?1P,,1 2ran%aC1 Sau5a$ ?1P-P1 2ran%aC1 Ta$$ents ?1PGI1 Ang$iaC1 2$eur6 ?1PG,1 2ran%aC1 pseu/o--Johann Tritheim ?1PFI1 KermaniaC1 ongue5a$ ?1-,N1 2ran%aC1 PN 4AT! \I "CURI Robertson ?1-PF1 Ang$iaC1 7ettine$$i ?1--,1 Ita$iaC ;i1 poate1 7ossuet. 4egeaba am <ncerca /eci s. g$os.m pe marginea acestor re#erin%e1 s. $e in5entariem ori s. $e ana$i9.m1 #iin/c. nu am #ace /ec<t s. omitem esen%ia$u$E mitu$ Anu$ui 1III nu a #ost cunoscut <n perioa/a >echiu$ui Regim1 a/ic. a monarhiei abso$utiste #rance9e. !poca <n /iscu%ie pare cu totu$ imuni9at. <mpotri5a unui asemenea 5irus + nici autoritatea $ui 7aronius1 nici cea a abate$ui 2$eur6 ;i nici m.car cea -interna%iona$. - a $ui Robertson nu au reu;it s. <$ incu$ce <n mintea oameni$or ;i <n scrieri$e 5remii. 4e ce oare^ Trebuie spus c. nu a e:istat un singur an 1III1 ci trei. 8e/ie5i;tii au comis1 <ntr-a/e5.r1 eroarea /e a-$ consi/era o entitate cu o semni#ica%ie imuabi$.1 ce5a ce str.bate1 neschimbat1 /i#erite te:te ;i epoci istorice1 ca ;i cum cei care <$ 5ehicu$ea9. nu ar #ace /ec<t s. repro/uc. un mit mereu i/entic cu sine. " ana$i9. a ce$or 9ece re#erin%e amintite mai <nainte arat. trei #unc%ii a$e acestuia1 care1 #.r. a se e:c$u/e neap.rat una pe a$ta1 presupun trei abor/.ri /i#erite a$e istoriei. Prima /intre e$e1 propus. /e 7aronius1 citea9. gro9.5ii$e Anu$ui 1III ca i$ustrare a menta$it.%i$or me/ie5a$e. A /oua1 care i se /atorea9. $ui Robertson1 #ace /in e$ una /intre 0cau9e$e mai <n/ep.rtate a$e crucia/e$or). A treia - Anu$ 1III = $a#rancaise1 <ntruc<t ea se reg.se;te $a e >asseur1 2$eur61 Sau5a$1 ongue5a$ ?p$us Ta$$ents ;i 7ettine$$iC - #o$ose;te acest An 1III ca pe o marc. a rupturii1 ca pe un instrument /e perio/i9are. A$t#e$ spus1 e:ist. un An 1III static ?antropo$ogicC1 un An 1III /inamic ;i 0continuist) ?cau9a$C ;i un An 1III /inamic ;i 0/iscontinuist) ?perio/o$ogicC. Teoretic1 /e aici s-ar /esprin/e trei tra/i%ii. <n rea$itate <ns.1 prime$e /ou. nu au nici un ecou1 unu$ sau /oi autori neput<n/ constitui o tra/i%ie. <n schimb1 a treia - mu$t mai pu%in #icti5.1 e a/e5.rat - a <nt<$nit un obstaco$ /eosebit /e /ur1 <n sensu$ c. nu ;i-a g.sit un practicant. Raou$ Rosieres notea9.E 0... /e;i a/mise #.r. nici o re9er5.1 ?aceste $ucruriC au stat mu$t. 5reme <n 9ona arheo$ogicu$ui p<n. s. se poat. insinua <n istoria 2ran%ei. Scipion

4up$ei:1 8e9era61 4u >er/ier nu $e men%ionea9.. Apoi1 istoricii /in prima Dum.tate a seco$u$ui a$ O>III-$ea1 p.rinte$e 4anie$1 egen/re1 >e$$61 >aissette1 Ca$met1 abate$e 2$eur61 >o$taire1 neg.sin/u-$e <n 5echi$e cronici1 re#u9. <nc. s. $e accepte). Artico$e$e 08i$eniu) ;i 08i$enium) /in !ncic$ope/ie nu $e pomenesc nici e$e1 /up. cum nu o #ac nici bene/ictinii /e $a Saint-8aur1 <n Listoire Utteraire /e $a 2rance ?Istoria $iterar. a 2ran%eiC ;i Recuei$ /es historiens /es Kau$es et /e 1III PJ $a 2rance kAnto$ogia istorici$or Ka$iei ;i 2ran%eiC1 /e;i a5eau ni;te e:ce$ente oca9ii s. o%gc. <n seco$u$ a$ O>IIBiea imunitatea $a acest 0r.u) este /ebor/ant.1 p.r<n/ a-;i <ntin/e e#icacitatea ;i <n a#ara grani%e$or 2ran%ei ?sau a$e Ita$ieiC. 8itu$ nu a 0prins) nicio/at. <n %.ri$e ang$o-sa:one. Istoricii eng$e9i ;i americani Contemporani s<nt interesa%i /oar /e mi$ena-rismu$ posterior anu$ui ioo". Iat. /ou. e:emp$eE cartea1 /e-acum c$asic.1 a $ui 3ormin C. Cohn1 The Pursuit o# the 8i$$enium kContinuarea mi$eniutnu$uiC1 a$ c.rei subtit$u <n 5ersiunea #rance9. este c<t se poate /e e$oc5entE Courants mi$$enaires re5o$utionnaires /u OIe au O>Ie siec$eW apoi1 $ucrarea $ui 7ernar/ 8cKinn1 >isions o# the !n/E Apoca$6%tic Tra/itions in the 8i//$e Ages ?>i9iuni a$e s#ir;itu$uiE Tra/i%ii ate Apoca$ipsu$ui <n !5u$ 8e/iuC1 <n care autoru$ consacr. o pagin. Aru$ui 1III pentru a a#irma c. 0pe ba9a c<tor5a te:te1 unii istorici #rance9i /in seco$e$e a$ O$O-$ea ;i OO au creat imaginea unei terori ce s-ar #i r.sp<n/it <n r<n/uri$e cre;tin.t.%ii $a apropierea anu$ui 1III). S-ar p.rea c. nici <n Kermania Anu$ 1III nu a a5ut mai mu$t succes. Te:tu$ /in 1GG, a$ $ui L. 5on !icBen1 prin care se respinge aceast. $egen/.1 nu citea9. nici un istoric german1 preci9<n/1 <n schimb1 c. mitu$ a prins r./.cini <n 2ran%a. <n ce pri5e;te Ita$ia1 singuru$ semna$at este abate$e ie9uit Sa5erio 7ettine$$i1 /e a$t#e$ primu$ care a intro/us termenu$ 0o mie) <n tit$u$ unei $ucr.ri istorice. <ncep<n/ <ns. cu 1GNH1 o /at. cu Cesare Cantu1 se /ec$an;ea9. o a/e@rat. a5a$an;.1 Anu$ 1III /e5enin/ un topos istoriogra#ie /e neoco$it. Aceast. propagare /i#erit.1 constatat. $a scar. interna%iona$.1 se mani#est. ;i <n interioru$ corpora%iei istorice #rance9e /e $a <nceputu$ seco$u$ui a$ O$O-$ea. P<n. <n 1G,I1 Anu$ 1III apare /oar /e trei oriE $a Kinguene1 care nu #ace /ec<t s. repete ce$e a#irmate /e 7ettine$$i+ $a Joseph-2rancois 8ichau/1 <n primu$ 5o$um a$ impresionantei sa$e Listoire/es croisa/es ?Istoria crucia/e$orC1 un/e reia mo/e$u$ $ui Robertson+ <n #ine1 $a Jean Char$es eonar/ Simon/e /e Sismon/i. <n schimb1 nici urm. /e Anu$ 1III <n principa$e$e $ucr.ri /e popu$ari9are a$e epociiE ce$e /ou. Listoire /e 2rance1 una semnat. /e Antoine Anqueti$1 cea$a$t. /e 8me /e Saint-"uen. a #e$1 nici urm. /e Anu$ 1III <n scrieri$e ce$or /oi istorici importan%i /in perioa/a Restaura%iei1 Augustin Thierr6 ;i 2rangois Kui9ot. Totu;i1 Kui9ot a #ost primu$ tra/uc.tor <n #rance9. a$ $ui Raou$ K$aber1 iar PP 4AT! \I "CURI <n ce$ /e-a$ trei$ea 5o$um a$ $ucr.rii sa$e Listoire /e $a ci5i$isation en 2rance kIstoria ci5i$i9a%iei #rance9eC1 /in 1GHF1 e$ a5ansea9. te9a unei 2ran%e care ia #iin%. cu a/e5.rat $a s#<rsitu$ seco$u$ui a$ O-$ea ;i <nceputu$ seco$u$ui a$ O$-$ea. Intrarea Anu$ui 1III <n con;tiin%a co$ecti5. poate #i /atat.1 $ucru e:trem /e rar1 cu o preci9ie /e c<te5a $uni1 respecti5 $a s#<rsitu$ $ui 1G,I ;i <nceputu$ $ui 1G,1. <nainte /e aceast. /at.1 notorietatea $ui era cu totu$ con#i/en%ia$.+ /up.1 e$ a /e5enit un $oc comun. ansarea se petrece1 simu$tan1 prin Ju$es 8iche$et1 <n Intro/uction = $'histoire uni5erse$$e ?Intro/ucere $a istoria uni5ersa$.C1 apri$ie 1G,11 ;i prin Arcisse /e Caumont ?tot 1G,1C. Iat. ce scria primu$E 0<n Duru$ anu$ui 1III1 popu$a%ia !5u$ui 8e/iu1 mirat. c. a supra5ie%uit ace$or timpuri care1 /up. cum i se 5estea /e at<ta 5reme1 ar #i urmat s.-i a/uc. pieirea1 s-a pus pe $ucru cu o e:uberan%. copi$.reasc. ;i a <nnoit maDoritatea e/i#icii$or re$igioase. !ra - spune un martor a$ e5enimente$or - ca ;i cum $umea1 scutur<n/u-se singur. ;i arun-c<n/u-;i 5echi$e 9/ren%e1 ar #i <mbr.cat /a$bu$ 5estm<nt a$ biserici$or). Iar Arcisse /e Caumont notaE 0" /at. cu p.;irea <n 5eacu$ a$ O$-$ea1 pentru arte a <nceput o er. nou.. Apatia ;i /escuraDarea <n care a;teptarea s#<r;itu$ui $umii %inuse spirite$e /e-a $ungu$ <ntregu$ui seco$ a$ O-$ea au /isp.rut cur<n/1 pentru a #ace $oc unei acti5it.%i pro/igioase). Apoi1 /ata /ecisi5.E 1G,,1 'Listoire /e 2rance ?Istoria 2ran%eiC a $ui 8iche$et1 <n care 5o$umu$ a$ patru$ea <ncepe cu anu$ 1III. <n urma $ui1 #oarte str<ns1 5in Lenri 8artin ?1G,NC1 Sismon/i ?1G,JC -0!:ist. totu;i un moti5 care te ob$ig. s. 9.bo5e;ti asupra acestui cap.t /e 5eac a$ O-$ea1 chiar /ac. tu ai #i 5rut s. treci cu re$atarea ta mai /eparte. ! 5orba /e a;teptarea aproape uni5ersa$. a s#<r;itu$ui $umii ?...C. a acest prag1 <n/e$ung temut1 a$ anu$ui o mie ne 5om opri ;i noi1 pentru a ne $ua un u$tim r.mas bun /e $a prime$e 9ece seco$e /e cre;tinism ;i pentru a Du/eca spiritu$ genera$ a$ na%iuni$or care1 $a pr.bu;irea 5echii $umi1 a5eau s. <nceap. o $ume nou.) - ;i1 <n #ine1 Jean-Jacques Ampere ?1GNIC. Ast#e$1 istoricii marcan%i /in perioa/a a;a-numitei monarhii /in iu$ie a/opt. Anu$ 1III1 iar istoricii minori <i urmea9.E Reinau/ ?1G,PC1 8erimee ;i a5a$$ee ?1G,GC1 /u Cherrier ?1GN1C1 7atissier ;i Crossier ?1GNJC1 >aub$anc ?1GN-C1 apoi1 <n 1GNG1 !/gar euinet. 8ai /eparte1 re#erin%e$e nu mai pot #i contabi$i9ate1 <ntruc<t mitu$ a intrat /e#initi5 <n r<n/u$ 0/eprin/eri$or). Prin urmare1 Anu$ 1III s-a n.scut cu a/e5.rat <n anii ',I ai 5eacu$ui a$ O$O-$ea. 4e ce tocmai acum ^ Pentru a <n%e$ege emergen%a <S-$<E 1III ,#AU P-

mitu$ui $a aceast. /at.1 trebuie s. sub$iniem #aptu$ c. 8iche$et1 Caumont1 Sismon/i ;i1 mai t<r9iu1 euinet se <nscriu pe /irec%ia 0mo/e$u$ui #rance9) a$ Anu$ui 1III. a ei1 ca ;i $a pre/ecesorii $or1 acesta ser5e;te /rept instrument /e perio/i9are1 separ<n/ obscuritatea unui !5 8e/iu care $-a pro/us /e #ream.tu$ ce a urmat 0r.su#$.rii u;urate) /e /up. 1III. 4e a$t#e$1 asem.n.ri$e /intre autorii cita%i nu se opresc aici. Arcisse /e Caumont a pre$uat1 ca s. spunem a;a1 mo/e$u$ <nnoiri$or ce %ineau /e e/i#icii$e re$igioase pentru a e$abora un 5eritabi$ sistem /e arhitectur. monumenta$.1 <n care construc%ii$or mai /egrab. s.r.c.cioase /in seco$u$ a$ O-$ea $i s-ar opune o 0arhitectur. roman. secun/.). a #e$1 8iche$et1 Sismon/i1 euinet au rescris1 mai mu$t sau mai pu%in1 scenariu$ /e95o$tat /e abate$e 2$eur6 ;i /e p.rinte$e ongue5a$1 ap$ic<n/ rena;terea spiritua$. nu - sau nu at<t - 7isericii1 ci societ.%ii <n genera$. 8iche$et <ncepe ce$ /e-a$ patru$ea 5o$um a$ Istoriei 2ran%ei ?pasaD ce prece/. pagini$e care au 0#.cut) mitu$ Anu$ui 1IIIC ast#e$E 0Aceast. uria;. re5e$are a 2ran%ei1 pe care tocmai am preci9at-o ca spa%iu ;i pe care o 5om urm.ri <n timp1 <ncepe <n 5eacu$ a$ O-$ea1 o /at. cu aDungerea $a /omnie a Cape%ieni$or). Anu$ 1III semni#ic.1 <ntru c<t5a1 trecerea 2ran%ei /e $a geogra#ie $a istorie. 8iche$et1 Arcisse /e Caumont1 Sismon/i1 euinet propun cu to%ii1 grosso mo/o1 opo9i%ia <ntre un seco$ a$ O-$ea in#orm1 ;ubre/1 ignorant ;i un seco$ a$ O$-$ea care marchea9. na;terea 2ran%ei1 a !uropei1 a ci5i$i9a%iei mo/erne. 8o/e$u$ este1 a;a/ar1 ce$ a$ Kui9ot1 /ar 0<mbog.%it) cu mitu$ Anu$ui 1III. "r1 mi;carea /ec$an;at. <n iu$ie 1G,I nu era str.in. /e toate acestea. A pune totu$ pe seama re5o$u%ii$or este un /emers care <n/eamn. $a o anumit. pru/en%.. \i totu;i1 1G,I <nseamn. o a /oua re5o$u%ie -cea a/e5.rat.1 /up. cum se cre/ea atunci1 cea menit. s. pun. cap.t o /at. pentru tot/eauna unui >echi Regim /e /ou. ori resuscitat. Iu$ie 1G,I ;i1 prin e#ect retroacti51 1-GF au marcat aceast. genera%ie /e istorici a c.rei #igur. emb$ematic. este 8iche$et. !i scriu istoria prin prisma ce$or /ou. mari momente 0seismice) a$e 2ran%ei1 <n 5reme ce Kui9ot a/mira <n primu$ r<n/ re5o$u%ia eng$e9.1 0K$orioasa Re5o$u%ie). "po9i%ia /intre ce$e /ou. mo/uri /e a #ace re5o$u%ie este con;tienti9at. /e spirite$e epocii1 #iin/ pre9ent.1 /e a$t#e$1 ;i <n 9i$e$e noastre. Pe /e o parte1 a5em mo/e$u$ rupturii bruta$e /intre 5echea ;i noua $ume + pe /e a$t. parte1 re#orma <n con/i%ii /e continuitate ;i1 PG 4AT! \I "CURI pe c<t posibi$1 /e $ega$itate. !ng$e9ii nu cunosc opo9i%ia /intre 5echiu$ ;i nou$ regim1 iar Kui9ot pare s. o resping.. Toto/at.1 /ac. aceast. ana$i9. este 5a$abi$.1 atunci i/eea /e a #i:a 0na;terea na%iunii #rance9e) <ntr-un an precis1 #ie ;i numai /in ra%iuni pe/agogice1 ar #i #ost /e neconceput pentru istoricu$ ;i omu$ po$itic Kui9ot. In schimb1 pentru a/ep%ii ce$or /ou. re5o$u%ii /in iu$ie ?1-GF ;i 1G,IC1 istoria nici nu are uneori ne5oie /e un an <ntreg pentru a se #ace ?sau a se /es#aceC - o 9i1 /ou. sau trei1 p$ine /e g$orie1 put<n/ #i1 $a o a/ic.1 /e aDuns. Re5o$u%ia #rance9. nu numai c. a marcat s#<r;itu$ unei $umi1 /ar a ;i <ncheiat un seco$. Contemporani$or nu $e-a sc.pat aceast. corespon/en%.1 /up. cum o arat. numeroase$e te:te ap.rute <n Duru$ anu$ui 1GII ;i care 5orbesc /espre seco$u$ a$ O>III-$ea ca /e o epoc. re5o$ut.. 2oarte cur<n/ <ns.1 /in moti5e $esne /e intuit1 i/eea ecua%iei 0s#<r;itu$ unei $umi ( s#<r;it /e seco$) <ncepe s.-;i piar/. /in $egitimitate. >echea $ume se reimpune $a toate ni5e$uri$eE suprimarea ca$en/aru$ui repub$ican1 /ispari%ia nume$or /e str.9i ;i a prenume$or 0repub$icane)1 respingerea sistemu$ui metric. Simp$. coinci/en%.^ <n anii ',I ai 5eacu$ui a$ O$O-$ea1 no%iunea /e 0seco$) re5ine <n #or%.. 1G,, E $ansarea re5istei e Siec$e ?Seco$u$C+ 1G,PE a Re5ue /u OIOe siec$e ?Re5ista seco$u$ui a$ O$O-$eaC1 ca ;i es Con#essions /'un en#ant /u siec$e ?Con#esiuni$e unui copi$ a$ seco$u$uiC /e A$#re/ /e 8usset+ N iu$ie 1G,-E monarhia /in iu$ie re5ine $a sistemu$ metric1 <n #orma sa pur.. U.ri$e /e $imb. eng$e9. <nregistrea9. o anumit. <nt<r9iere. <n State$e Unite1 prima re5ist. intitu$at. The 3ineteenth Centur6 ?Seco$u$ a$ O$O-$eaC apare <n 1GNG1 iar prestigioasa pub$ica%ie $on/one9. 3ineteenth Centur6 /atea9. /in 1G-- ?/e5enin/ pe ,1 /ecembrie 1FII1 $a mie9u$ nop%ii1 The 3ineteenth Centur6 an/A#terC. Anu$ 1III1 seco$u$1 metru$ au re5enit <n actua$itate1 iar cariera acestor no%iuni1 /e-atunci ;i p<n. ast.9i1 #ace ca nimeni s. nu $e mai poat. /etrona. 4anie$ 8i$o Re#erin%e bib$iogra#ice 2oci$$on L.1 'An 8U1 4enoe$1 Paris1 1FGN. 8i$o 4.1 Trahir $e temps1 es 7e$$es ettres1 Paris1 1FF1. Pognon !.1 a >ie quoti/ienne en $'An 8U1 Lachette1 Paris1 1FFH. Tr6stram R1 e$$ouche P.1 e 8i$$enaire /e $'Apoca$6pse1 2$ammarion+ Paris1 1FGI. 1E i+ i. 1'. +_[ #% .bb -[i##tr.#ic65 bE[ ie . _ #tet.i .*Q 1IPP 4up. Sici$ia1 norman9ii cuceresc Ang$ia <n Istoria /ec$inu$ui ;i c./erii Imperiu$ui Roman1 !/@ar/ Kibbon pre$ungea aceast. $ent. /ec./ere p<n. <n 1NJN* Apoi1 <ncep<n/ cu seco$u$ a$ O>I-$ea1 autoru$ reu;ea s. surprin/.1 conturate tot mai c$ar1 caracteristici$e state$or unei !urope mo/erne. Pentru istoricii /e ast.9i1 !5u$ 8e/iu acoper. o epoc. <nc. ;i mai <ntins.. Jacques e Ko## sus%ine i/eea unui 0!5 8e/iu <n/e$ungat1 a$e c.rui structuri #un/amenta$e nu e5o$uea9. /ec<t #oarte $ent1

<ncep<n/ cu seco$u$ a$ III-$ea ;i p<n. $a miD$ocu$ seco$u$ui a$ O$O-$ea). Un asemenea punct /e 5e/ere este c<t se poate /e corectE e5o$u%ia s-a petrecut treptat+ cutume$e ;i tra/i%ii$e Antichit.%ii persistau <nc. <n ca/ru$ noii $umi1 <n ciu/a 5io$en%ei r.9boaie$or ;i in5a9ii$or barbare. Iar asta pentru c. barbarii ?a/ic. popoare$e neromaniceC care ocupau teritorii$e 5echiu$ui imperiu1 p.str<n/u-;i proprii$e $or obiceiuri1 /oreau totu;i 0romani9area) + pe /e o parte1 e$e %ineau $a 5echea $or mo;tenire1 /ar pe /e a$ta1 5oiau s. o trans#orme. Ast#e$1 <n ca/ru$ state$or noi1 5echi$e tra/i%ii 5or #i p.strate. 4intre numeroase$e popoare noi care au contribuit $a e/i#icarea !uropei mo/erne pot #i aminti%i go%ii1 $ombar9ii1 sa:onii ;i1 ce5a mai t<r9iu1 norman9ii. Cine s<nt ace;ti norman9i ai $ui &i$he$m Cuceritoru$ ^ Potri5it cronicari$or me/ie5a$i1 ei s<nt 0oamenii 3or/u$ui)1 a/ic. 5iBingi1 /ane9i ;i nor5egieni1 a$e c.ror e:pe/i%ii r.9boinice au /us $a na;terea 3orman/iei. <ncep<n/ cu anu$ F11 - /up. ce1 pentru a st.5i$i campanii$e /e De#uire ;i pentru a-;i asigura protec%ia regatu$ui1 rege$e 2ran%ei a ce/at teritorii$e Senei in#erioare c.peteniei nor5egiene Ro$$on ;i o;tirii sa$e a$c.tuite <n principa$ /in /ane9i - a5ea s. se /ec$an;e9e un proces rapi/ /e co$oni9are. Co$onii respecti5i ;i /escen/en%ii -I 4AT! \I "CURI acestora au r.mas $a #e$ /e 5io$en%i ;i /e pericu$o;i pentru 5ecinii $or1 /ar ;i e:trem /e <ntreprin9.tori ;i /e /eschi;i $a i/ei$e <n/r.9ne%e. Tr.iau a$.turi /e popu$a%ia in/igen.1 respect<n/ cutume$e acesteia1 a/opt<n/u-i $imba ;i ar.t<n/1 practic1 acea capacitate /e asimi$are ce st. $a ba9a e5o$u%iei $or u$terioare. A 5orbi /espre un 0popor norman/) ?gens 3ormannorumC1 a;a cum #ac istoricii /in seco$e$e a$ O$-$ea ;i a$ O$$$ea1 presupune o con;tiin%. na%iona$. /i#erit. /e con;tiin%e$e na%iona$e /e ast.9i. " asemenea #ormu$. <ncetea9. rapi/ s. mai /esemne9e un grup etnic1 /ucatu$ 3orman/iei #iin/ cosmopo$it <nc. /e $a <nceput. a curtea /uce$ui g.seai1 <n seco$u$ a$ O$-$ea1 0greci1 #ri9oni ;i bretoni1 /ane9i ;i eng$e9i1 sco%ieni ;i ir$an/e9i). Ro$u$ 5iBingi$or a #ost ce$ a$ unui #erment <n interioru$ unei p$.m./e$i compo9ite. 3obi$imea <ns.;i este /e /i#erite originiE c<te5a #ami$ii i$ustre pro5in /in emigra%ia #ranc.1 a$te$e1 /e un rang suba$tern1 /in r<n/u$ bretoni$or1 ange5ini$or1 #$aman9i$or sau germani$or. Cu to%ii s<nt <ns. $ega%i prin #i/e$itatea #a%. /e /uce. Ace$a;i ec$ectism apare ;i <n ca9u$ institu%ii$or+ /ucii p.strea9. a;a-numita 0$ege a armatei)1 prin care <;i <nt.resc puterea1 /ar1 <n para$e$1 respect. cutume$e popu$a%ii$or in/igene ;i preiau <n gu5ernarea $or o serie /e institu%ii caro$ingiene. 4e5eni%i cre;tini /up. bote9area $ui Ro$$on1 ei se trans#orm. ime/iat <n protectori ai biserici$or1 construiesc m.n.stiri - ca 2ecamp ori 8ont-Saint-8iche$ - ;i /ec$ar. o#icia$ 0r.ga9u$ $ui 4umne9eu)1 e$ement esen%ia$ a$ con5ie%uirii pa;nice1 promu$gat1 <n ca9u$ ce$or$a$te regiuni a$e 2ran%ei1 /e c.tre episcopi1 <n ca$itatea $or /e repre9entan%i ai 7isericii. Puterea /uci$or asigur.1 <n genera$1 stabi$itatea <ntr-o societate a$tminteri semibarbar. ;i /estu$ /e 5io$ent.. Reu;ita norman9i$or se ba9ea9. pe e:ce$ente$e $or resurse mi$itare1 <ncep<n/ /in anii 'HI ai seco$u$ui a$ O$-$ea1 r.9boiu$ este - /ac. putem spune a;a - in/ustria $or na%iona$.. <nc. <nainte /e miD$ocu$ 5eacu$ui1 aDunseser. s. st.p<neasc. #oarte bine tehnica $uptei c.$are1 cu $ancea <ntins.1 <n po9i%ie #i:.1 c<;tig<n/u-;i reputa%ia /e ca5a$eri;ti ne<ntrecu%i. Practic1 ei au pus ba9e$e ace$ui corp 0sociopro#esiona$) pe care ne-am obi;nuit s.-1 numim 0ca5a$erie). uptau <n grupuri mici1 bine antrenate ;i /iscip$inate1 numite conrois. 7ruta$itatea atacu$ui $or <i <nsp.im<nta pe a/5ersari1 asigur<n/u-$e 5ictoria. 4e aceea1 erau /eseori angaDa%i ca mercenari <n armate$e prin%i$or /in su/u$ Ita$iei sau a$e <mp.ra%i$or Constantinopo$u$ui. Ast#e$1 atunci +s E.C_E.Q 1IPP __ )1 -1 c<n/ o;tiri$e /uce$ui 3orman/iei au pornit s. cucereasc. Ang$ia1 acestea erau /eDa temute. <nc. /in primii ani ai 5eacu$ui a$ O$-$ea1 norman9ii erau cunoscu%i1 /e asemenea1 ca negu%.tori <n 9ona 8.rii 7a$tice1 a %.ri$or scan/ina5e ;i a Insu$e$or 7ritanice1 #iin/ <nt<$ni%i toto/at. ca pe$erini pe mari$e /rumuri a$e $umii1 /e $a ce$ c.tre Composte$a p<n. $a ce$ a$ Ierusa$imu$ui. Cre;terea puternic. a popu$a%iei a #.cut necesar. cucerirea /e noi teritorii ;i apoi co$oni9area $or. A;a se #ace c. numero;i ca5a$eri norman9i au intrat <n o;tiri$e prin%i$or $ombar9i /in su/u$ Ita$iei sau a$e regi$or cre;tini /in Spania. 2apte$e $or /e arme s<nt ce$ebrate /e c.tre menestre$i <n c<ntece$e /e gest.1 orgo$iu$ norman/ transp.r<n/1 /e pi$/.1 <n C<ntecu$ $ui Ro$an/1 un/e c<te5a /intre mari$e i9b<n9i a$e norman9i$or <i s<nt atribuite $ui Caro$ ce$ 8are E 8inunat b.rbat este Caro$1 E Ce$ care a cucerit Pug$ia ;i <ntreaga Ca$abrie r \i a trecut marea <nspre !ng$itera. " /at. ocupat 7arbastro1 <n 1IP,1 /e5ine e5i/ent <nceputu$ recuceririi pro5incii$or spanio$e intrate sub st.p<nire sara9in.+ ca5a$erii norman9i puteau spera s. se stabi$easc. <n teritorii$e recucerite1 a;a cum a5ea s. #ac. un anume Robert 7or/et /e Rabo/anges care1 <n seco$u$ a$ O$$-$ea1 a /e5enit senior a$ Tarragonei. <n su/u$ Ita$iei1 reu;ite$e au #ost <nc. ;i mai str.$ucite. Anarhia /usese $a /i5i9area 5echi$or posesiuni a$e Imperiu$ui Krec1 bi9antinii st.p<nin/ /oar teoretic regiuni$e Pug$ia ;i Ca$abria - <n #apt1 /eDa <mp.r%ite <ntre principate$e $ombar/e ;i mici$e repub$ici Kaeta1 3eapo$e ;i Ama$#i. Iar musu$manii ocupau Sici$ia. Seniorii norman9i - a$e c.ror patrimonii /e5eniser. cu totu$ insu#iciente1 /at #iin/ num.ru$ mare /e urma;i ?Tancre/e /e Laute5i$$e a5ea1 /e pi$/.1 opt #iiC - au $uat /rumu$ Ita$iei ;i1 /up. ce au ser5it <n armate$e prin%i$or $ombar9i1 s-au stabi$it <n ora;e$e /e aco$o ca seniori in/epen/en%i. 2iu$ ce$ mare a$ $ui Laute5i$$e1 Robert Kuiscar/1 a aDuns st.p<nu$ Pug$iei1 iar #rate$e s.u Roger a i9butit s.-i <n#r<ng. pe musu$manii /in Sici$ia. 4up. un <nceput ce5a mai mo/est1 puterea norman/. s-a

conso$i/at1 ast#e$ c. <n seco$u$ a$ O$$-$ea a5ea s. se <ntemeie9e1 cu aprobarea papei1 a;a-numitu$ regat a$ Sici$iei. 4in su/u$ Ita$iei1 norman9ii au mai p.truns apoi <n spa%iu$ me/iteranean. SpriDinit /e o #$ot. puternic.1 Roger a$ II-$ea a$ Sici$iei reu;e;te1 <n 11H-1 s.-i a$unge pe musu$manii /in insu$a 8a$ta+ -H 4AT! j1 "CURI /ou.9eci /e ani mai t<r9iu1 e$ a5ea s.-;i instituie /omina%ia - /estu$ /e e#emer. <ns. - asupra coastei a#ricane cuprinse <ntre ora;e$e Tripo$i ;i Tunis. 8u$t mai /urabi$ a #ost succesu$ unui a$t Laute5i$$e1 7ohemon/1 #iu$ ce$ mare - ;i /e9mo;tenit - a$ $ui Roger Kuiscar/ cu prima sa so%ie1 Aubree. <n 1IF-1 acesta a pornit <n crucia/. cu cinci sute /e ca5a$eri ;i a creat principatu$ Antiohia1 care a /e5enit ce$ mai puternic stat $atin /e peste mare. Cea mai <n/r.9nea%. ac%iune a norman9i$or a #ost <ns. cucerirea Ang$iei1 <n 1IPP1 sub con/ucerea $ui &i$he$m Cuceritoru$. 4up. moartea rege$ui eng$e9 !/uar/ Con#esoru$1 care nu a $.sat urma;i1 &i$he$m a re5en/icat coroana ca mo;tenitor $egitim1 /ar1 pentru a o ob%ine1 a #ost ne5oie /e #or%a arme$or. Reu;ita e:pe/i%iei /emonstrea9. ca$it.%i$e $ui /e ;e# mi$itar ;i e:ce$enta organi9are a norman9i$or1 care $e-a permis s. transporte pe insu$a britanic. o asemenea #or%. - #or%. a$c.tuit. /in ca5a$eri #$aman9i1 bretoni1 poite5ini1 ange5ini ;i norman9i. Pentru 0marea /ebarcare) a #ost reunit. o #$ot. consi/erabi$.1 tapiseria /e $a 7a6eu: o#erin/u-ne o imagine /espre mu$%imea /e oameni ;i cai <ngr.m./i%i $ao$a$t. $a bor/u$ ambarca%iuni$or. <n #ina$1 5ictoria ob%inut. pe c<mpu$ /e $upt. /e $a Lastings i-a permis /uce$ui /e 3orman/ia urcarea pe tronu$ Ang$iei. Pri5in/ cu aten%ie ce$e /ou. regate norman/e /in Ang$ia ;i Ita$ia1 putem <n%e$ege /eosebita #or%. /e e:pansiune ;i /e asimi$are a norman9i$or - <n nici unu$ /intre ce$e /ou. ca9uri ne#iin/ 5orba /e o emigrare <n mas.. Ce$e c<te5a mii /e oameni care s-au stabi$it <n Ang$ia s-au constituit <ns. <n c$as. con/uc.toareE con%i ?ear$sC ;i 5asa$i ai acestora1 episcopi ;i aba%i1 c<%i5a negustori boga%i. 3umai /e b.tutu$ mone/e$or au #ost $.sa%i s. se ocupe <n continuare eng$e9ii1 e:ce$enta ca$itate ang$o-sa:on. <n acest /omeniu nea5<n/ pereche <n $ume. 3obi$ii norman9i1 inc$usi5 cei /e rang <na$t1 s-au c.s.torit <ns. cu #iice a$e eng$e9i$or <nst.ri%i. 8area mas. a popu$a%iei r.m<nea in/igen.1 cu obiceiuri$e1 cu $imba ;i tra/i%ii$e sa$e artistice1 cu institu%ii$e sa$e bine stabi$ite. Regii eng$e9i se bucuraser. /e o putere consi/erabi$. ;i /e resurse materia$e /intre ce$e mai bogate. 3orman9ii au pro#itat /e e:perien%a $or1 p.str<n/ 5echi$e institu%ii eng$e9e <n ca/ru$ nou$ui regat. Ast#e$1 una /intre ce$e mai importante surse /e 5enit pentru 5isteria rega$. era a;a-numitu$ /anege$/1 ta:. impus. ini%ia$ pe proprietatea #unciar. pentru #urni9area tributu$ui cerut /e c.tre 5iBingi+ norman9ii au continuat s. <ncase9e acest ge$/1 ar.t<n/u-se interesa%i1 <n genera$1 /e orice #orm. /e impo9it. &i$he$m 1IPP -, Cuceritoru$ a or/onat o serie /e anchete <n aceast. pri5in%.1 ce a5eau s. se materia$i9e9e <n compi$a%ia 4omes/a6 JiooBE o inestimabi$. surs. /e in#orma%ii pri5in/ ca/astru$1 statutu$ /i#erite$or categorii /e oameni ;i /repturi$e /e proprietate. <ntre gu5ernan%i ;i gu5erna%i se obser5. ast#e$ o anun%. interac%iune1 <n 5reme ce <n 3orman/ia nu e:ista nici urm. /e a/un.ri popu$are /e tip scan/ina51 <n Ang$ia norman9ii a5eau s. g.seasc. 0a/un.ri$e ce$or o sut.) ?hun/re/sC1 <ns.rcinate cu responsabi$itatea co$ecti5. pentru or/inea pub$ic.. !:istau apoi comitate$e1 cu proprii$e $or Cur%i ;i propriu$ $or sheri##1 care puteau primi 5i9ita Du/ec.tori$or itineran%i - importante instrumente a$e centra$i9.rii. 2u9iunea mtre /i5erse$e e$emente $e-a permis norman9i$or s. <mpart. /reptatea <n nume$e rege$ui1 respect<n/ toto/at. autonomia ;i cutume$e $oca$e. <n su/u$ Ita$iei1 norman9ii #useser. ne5oi%i s. se a/apte9e unei situa%ii comp$et /i#erite. !i a5eau /e-a #ace cu o %ar. #ragmentat. <n mici principate ;i cu 0o popu$a%ie amestecat.1 a$c.tuit. /in e$emente autohtone1 /eDa /i5ersi#icate1 ;i /in e$emente a$ogene1 $ipsite /e consisten%. ;i /e unitate). Aici <nt<$neau o mu$titu/ine /e $imbiE greaca1 $atina ;i araba1 /ar ;i #rance9a1 pe care o 5orbeau ei <n;i;i+ o mu$titu/ine /e re$igiiE cre;tinism1 is$amism1 iu/aism1 precum ;i o cre/in%. cre;tin. /i5i9at. <ntre greci ;i $atini1 ace;tia #iin/ separa%i prin #orma $iturghiei1 a /iscip$inei $or ;i prin supunerea #a%. /e Constantinopo$ sau #a%. /e Roma. 3orman9ii nu au g.sit ime/iat ca$ea to$eran%ei1 /ar e:perien%a i-a <n5.%at c. era necesar s. #ie respectate /i#erite$e cu$te ;i c. toate trebuiau s. se bucure /.e aceea;i $ibertate. a <nceput1 episcopii greci au #ost a$unga%i pentru a $e $.sa $ocu$ ce$or $atini+ $a s#<r;itu$ seco$u$ui a$ O$-$ea <ns.1 arhiepiscopu$ui grec /in Rossano i s-a permis s.-;i p.stre9e scaunu$. Un 5estigiu a$ ci5i$i9a%iei bi9antine poate #i 5.9ut ;i ast.9i <n magni#icu$ Co/e: Purpureus p.strat <n pa$atu$ arhiepiscopa$ /in Rossano. Principii norman9i au #ost #a5orabi$i <ntemeierii mari$or centre rnonastice basi$iene1 /up..ce mai <nt<i ei #useser. recunoscu%i ca #on/atori ;i patroni ai m.n.stiri$or /e bene/ictini1 $ocuite /e c.$ug.ri norman9i m.n.stiri precum Sant'!u#emia ;i a Trinita /i >enosa. Pe /e a$t. parte1 musu$manii constituiau un e$ement rtmit prea important <n ca/ru$ armatei ;i a$ #$otei pentru a-i mai trece cui5a prin minte s.-i persecute sau s. <ncerce a-i con5erti. <tiainte /e s#<r;itu$ 5eacu$ui a$ O$$-$ea1 mare$e c.$.tor Ibn Kiobair se bucura s. au/. chemarea mue9inu$ui sub minarete$e /in Pa$ermo. U 4AT! \I "CURI *b*Q Aceea;i to$eran%. se mani#esta ;i <n pri5in%a $egi$or1 ce$ pu%in at<ta 5reme c<t nu era subminat. autoritatea principe$ui. Preambu$u$ $a Ju/ec.%i$e rege$ui Roger a$ II-$ea se /eschi/e cu urm.toare$e preci9.riE 0 egi$e nou promu$gate /e c.tre autoritatea noastr. pri5esc pe toat. $umea1 #.r. a se a/uce <ns. 5reun u$traD cutume$or1

tra/i%ii$or ;i $egi$or ce $e s<nt proprii popoare$or supuse puterii noastre+ e:cep%ie #ac /oar ca9uri$e <n care una /intre aceste $egi sau cutume contra5ine <n chip e5i/ent prescrip%ii$or noastre). Iar <n pri5in%a /reptu$ui pri5at1 #iecare supus se c.$.u9ea /up. principii$e sa$e tra/i%iona$e. 8en%inerea unei asemenea to$eran%e nu era $ipsit. /e anumite /i#icu$t.%i sau incon5eniente1 /ar ea a stat $a ba9a <n#$oririi unei minunate ci5i$i9a%ii ec$ectice. <n su/u$ Ita$iei1 mari$e biserici atest. in#$uen%a ba9i$ici$or romane1 a ;co$ii norman/e ;i a arhitecturii c$unisiene /in 7urgun/ia. 7a9i$ica San 3icco$o1 /in 7ari - cu magni#ica sa scu$ptur. /e /easupra 0por%ii $ei$or)1 ce <i <n#.%i;ea9.d pe ca5a$erii norman9i - repre9int. ;coa$a norman/.1 iar a$ternan%a co$oane$or cu st<$pi rectangu$ari aminte;te /e biserica aba%ia$a /e $a Jumieges1 numai c. aici co$oane$e antice au capite$uri bi9antine. <n Sici$ia1 regii au c.utat s. cree9e o ci5i$i9a%ie capabi$. s. ri5a$i9e9e cu cea a <mp.ra%i$or bi9antini pe care <i <n$ocuiser.. Roger a$ II-$ea a5ea s. se a#irme ca un mecena /e mare an5ergur.1 reunin/ $a Curtea sa cei mai buni arti;ti pe care-i putea a/uce /in Ang$ia1 !gipt1 Constantinopo$1 Roma sau /e $a 8onte Cassino. 4orin%a $ui era <n/reptat. <nspre sp$en/oare ;i noutate1 iar nu <nspre resuscitarea trecutu$ui+ cum <ns. <n arta in/igen. /in Ita$ia p.trunseser. une$e e$emente pa$eocre;tine1 iar <n arta 7i9an%u$ui tra/i%ii$e $umii c$asice1 toate aceste in#$uen%e apar a$.turi /e in#$uen%e$e norman/e ;i arabe <n arta sicu$o-norman/.. 8ari$e e/i#icii /in regat1 precum Cape$a Pa$atin. ;i Cate/ra$a /in Pa$ermo1 s<nt o m.rturie a <mp$inirii acestei /orin%e. a 8onrea$e1 mo9aicuri$e care ornea9. cate/ra$a <;i 5./esc originea greco-bi9antin.1 <n 5reme ce in#$uen%a arab. se mani#est. <n ca9u$ arca/e$or ;i a$ #<nt<nii m.n.stirii1 iar in#$uen%a neoc$asic. <n sti$u$ scu$pturi$or. Sici$ia nu este <ns. /oar un centru /e e:ce$en%. artistic.1 ci ;i un spa%iu pri5i$egiat <n ceea ce pri5e;te transmiterea ;tiin%ei ;i #i$oso#iei $umii antice prin interme/iu$ tra/uceri$or. <n 5reme ce <n Spania opere$e $ui Aristote$1 a$e $ui Pto$emeu ;i a$e a$tor #i$oso#i greci au #ost cunoscute /in tra/uceri$e arabe1 <n Sici$ia e:ista un acces /irect 1IPP r1rt.a -J $a manuscrise$e grece;ti. Un arhi/iacon /in Catania1 trimis ca g $a Constantinopo$1 a a/us /e aco$o un manuscris a$ A$mages<ei WuW Pto$emeu1 pun<n/ s. #ie tra/us <n $atin.+ /i5er;i tra/uc.tori anonimi au /at apoi 5ersiuni a$e opere$or $ui !uc$i/1 ca ;i a$e scrieri$or Wuh P$aton1 8enon ;i Phai/on. 4e obicei1 ace;ti c.$ug.ri $ucrau pe manuscrise$e grece;ti1 neape$<n/ $a te:te$e arabe /ec<t atunci c\n/ 5ariante$e origina$e $ipseau. a ba9a a;a-numitei normannitas se a#$. ec$ectismu$ 5iBingi%"r1 e$ constituin/ tr.s.tura /ominant. a norman9i$or <n toate %.ri$e <n care ace;tia s-au stabi$it. 2iecare %ar. are1 bine<n%e$es1 caracteristici$e sa$e /istincti5e1 <ns. pot #i $oca$i9ate anumite tr.s.turi comune c$Wiar ;i <ntre ni;te %.ri cu totu$ /i#erite1 cum s<nt Ang$ia1 Sici$ia1 Spanid ;i principatu$ Antiohiei. Pretutin/eni societatea norman/. este una /e tip #eu/a$1 <ns. o #eu/a$itate care 5aria9. <n #unc%ie /e cutume$e+ ;i institu%ii$e proprii #iec.rei %.ri. Ca5a$erii #o$osesc <n continudre #ormi/abi$a $or meto/. /e $upt. c.$are1 cu $ancea <ntins. ori9onta$1 /ar ei ;tiu1 toto/at.1 s. <ncorpore9e ;i au:i$iari in/igeni <n o;tiri$e $or ;i s.-;i a/apte9e tactica /e $upt. $a /i#erite$e <mpreDur.ri a$e b.t.$ii$or. Pretutin/eni cet.%i$e #orti#icate constituie ba9a necesar. at<t pentru ap.rare1 c<t ;i pentru campanii$e /e cucerire. !$e Dpot #i <nt<$nite /e-a $ungu$ <ntregii epoci norman/e - /e e:emp$u1 m 3orman/ia1 $a 2a$aise ;i pe ma$u$ Senei ?Ch=teau-Kai$$ar/C1 <n Ang$ia $a Rochester1 pe ma$u$ Tamisei ?Turnu$ on/reiC ;i $a hotaru$ cu Sco%ia1 <n Ita$ia $a 8e$#i ;i San 8arco Argentanno1 iar pe %=rndu$ a#rican a$ 8e/iteranei1 cetatea 8argat ;i ZraB-u$ Ca5a$eri$or. Pretutin/eni e:ist. o <n#$orire a caste$e$or1 cu tr.s.turi <mprumutate /in toate regiuni$e ci5i$i9a%iei norman/e. Au #ost chiar remarcate anumite caracteristici ange5ine $a caste$e$e ir$an/e9e /e $a <nceputu$ seco$u$ui a$ O$II-$ea. Uneori1 mari$e #ami$ii norman/e a5eau ramuri <n Ang$ia1 Sici$ia ;i principatu$ Antiohiei sau repre9entan%i <n s$uDba <mp.ratu$ui Constantinopo$u$ui... Aba%ii$e norman/e au trimis c.$ug.ri <n %inuturi$e <n/ep.rtate pentru a <ntemeia aco$o noi m.n.stiri. Ca5a$erii ;i c.$ug.rii circu$au $iber prin toate regiuni$e ocupate /e norman9i t schimb<n/ <ntre ei i/ei ;i c.r%i. Un e:emp$ar /in istoria $ui Robdrt Kuiscar/ scris. /e Kiu$iano /in Pug$ia poate #i g.sit1 /e pi$/.1 <n bib$ioteca /e $a 8ont-Saint-8iche$. Aceea;i $iturghie a #ost c<ntdt. at<t $a aba%ia norman/. Saint-!5rou$t1 c<t ;i $a Sant'Agata1 a#$at. m Catania1 pe pante$e !tnei. Thomas 7ro@n1 #unc%ionar /e #isc a$ -P 4AT! \I "CURI rege$ui Roger a$ II-$ea1 a p.r.sit Sici$ia pentru a-;i o#eri ser5icii$e !;ichieru$ui /in on/ra. " ast#e$ /e $iber. mi;care a contribuit ;i ea $a crearea sentimentu$ui ace$ei normannitas care a #ost a$imentat. ;i <ncuraDat. /e c.tre cronicari. Aceasta pentru c. norman9ii au o /eosebit. consi/era%ie pentru istorie ;i1 <n specia$1 pentru istoria proprii$or i9b<n9i. Pe /e a$t. parte <ns.1 ei s<nt capabi$i s. asimi$e9e tra/i%ii$e ;i $egen/e$e popoare$or pe care $e cuceresc1 ca ;i pe ce$e a$e $umii antice. !i ;tiu s.-;i pre9er5e r./.cini$e <n trecut ;i s. pri5easc. <nspre 5iitor. a ei po%i g.si $ucr.ri /e istorie $atine;ti a$.turi /e c<ntece /e gest. <n $imba 5u$gar.1 iar tra/i%ii$e ora$e apar <ncorporate <n te:te$e scrise. Una /intre mari$e p$.ceri a$e conte$ui Roger /e Sici$ia era s. ascu$te pasaDe /in $ucr.ri$e istorice+ Keo##roi /e 8a$aterre1 c.$ug.ru$-istoric /e $a Curtea sa1 <$ cita pe Sa$ustiuE urm.rirea g$oriei este cea care <$ ri/ic. pe om /easupra anima$e$or1 ea <n/rept.%in/ ce$ebrarea #apte$or eroice. <nc. /in 5remuri$e /e <nceput a$e /ucatu$ui 3orman/iei1 c<n/ 4u/o /e Saint-euentin a scris istoria /uci$or $eg<n/-o /e cea a $ui Caro$ ce$ 8are1 istoria propriu-9is. repre9int. pentru norman9i o mani#estare a propriu$ui $or caracter ;i a particip.rii $or $a mari$e e5enimente. 2orme$e $uate /e ast#e$ /e $ucr.ri s<nt /intre ce$e mai /i5erse. C<%i5a istorici - printre care Kui$$aume /e Poitiers ;i Keo##roi /e 8a$aterre - pre#er. s. se $imite9e $a #apte$e mai importante a$e /uci$or $or. Scrieri$e $ui

"r/eric >ita$1 c.$ug.r ;i preot1 <ncep cu na;terea $ui Iisus Lristos1 /ar se re#er. $a istoria norman9i$or numai pe trei s#erturi. ! 5orba /e o Istorie ec$e9iastic.1 <ntruc<t $umea pe care o cunoa;te este $umea cre;tin.. Aici1 $aicii s<nt1 ca ;i c$ericii1 membri ai 7isericii. Ce$e treispre9ece p.r%i a$e istoriei sa$e s<nt1 a;a/ar1 p$ine /e i9b<n9i$e ca5a$eri$or pe c<mpuri$e /e $upt.1 ca ;i /e 5ie%i$e s#in%i$or 5enera%i <n aba%ii$e norman/e sau a$e preo%i$or ;i oameni$or 7isericii1 cu s$.biciuni $a #e$ /e instructi5e ca ;i 5irtu%i$e $or. Printre cei care <i o#ereau in#orma%ii $ui "r/eric se num.rau ;i c<%i5a ca5a$eri1 ast#e$ c. <n pagini$e sa$e <;i 5or a#$a $ocu$ mu$te /intre e$emente$e popu$are a$e c<ntece$or /e gest.. 8enestre$ii <i <nso%eau pe ca5a$eri <n campanii$e $or1 mai a$es <n ce$e <mpotri5a 0pagini$or). Richar/ Pe$erinu$1 autoru$ primei 5ersiuni a C<ntecu$ui Antiohiei kChanson /'AntiocheC1 era un norman/ /in Ita$ia care participase $a cea /int<i crucia/.. \i <n Spania e:istau1 cu siguran%.1 ni;te menestre$i anonimi care s. <ncerce a preschimba <n#r<ngerea /e9astruoas. /e $a 2raga <ntr-o 5ictorie mora$.E nu EE++C_.^ 1IPP n*SK 1 -<ntot/eauna aceste c<ntece ;i po5estiri ne aDut. s. cunoa;tem a/e5.ru$ istoric1 /ar e$e repre9int. o surs. pre%ioas. pentru istoria menta$it.%i$or. " /at. cu Keo##re6 /e 8onmouth <n#$ore;te genu$ istoriei $egen/are1 <n care mituri$e arthuriene apar <ncorporate <n istoria 8arii 7ritanii. Asemeni poe%i$or care scriu <n $imba 5u$gar.1 printre care Keo##roi Kaimar ;i &ace1 e$ arat. ten/in%a norman9i$or stabi$i%i <n Ang$ia /e a-;i <nsu;i trecutu$ eng$e9i$or ;i a$ a$tor popu$a%ii in/igene1 tr.s.tur. caracteristic. a cu$turii norman/e. C.tre s#ir;itu$ 5eacu$ui a$ OL-$ea1 norman9ii se a#$. <n cu$mea g$oriei $or. 4e-acum <nco$o1 in#$uen%a $or 5a <ncepe s. /escreasc.. <n %.ri$e <n care prinseser. r./.cini1 ei r.m.seser. #i/e$i tra/i%iei 5iBingi$or1 numai c. sinte9a institu%ii$or ;i cu$turi$or pe care au reu;it s-o cree9e a con/us1 <n ce$e /in urm.1 $a /ispari%ia $or ca e$ement autentic. Une$e co$onii norman/e1 precum ce$e /in A#rica ;i Spania1 au #ost cu totu$ e#emere. C<te5a state <ntemeiate /e ei1 ca Sici$ia ;i principatu$ Antiohia1 au prosperat 5reme /e /ou. seco$e sau ch<ar mai mu$t. Institu%ii$e pe care ei $e creaser. #o$osin/u-se /e ce$e a$e popoare$or cucerite re9ist. numai <n 8area 7ritanie ;i <n 3orman/ia1 /e5enit. pro5incie #rance9.. 3u este $ipsit /e importan%. #aptu$ c. encic$ope/i;tii seco$u$ui a$ O>III$ea pream.resc 3orman/ia ca pe 0o mare ;i #rumoas. pro5incie a 2ran%ei... una /intre ce$e mai bogate1 mai #erti$e ;i mai <n#$oritoare comercia$ /in <ntreg regatu$... pro5incia care a /at cei mai mu$%i oameni cu spirit ;i gust pentru ;tiin%.). \i pretutin/eni norman9ii au contribuit $a /e95o$tarea ci5i$i9a%iei1 m.rturie st<n/ sume/enia /e monumente1 poe9ia1 stu/ii$e istorice ;i ;tiin%i#ice. In#$uen%a $or continu. s. transpar. <n #e$u$ cum a e5o$uat Dusti%ia+ istoria $or ne o#er. un mo/e$ mora$ ;i po$itic E ei au ;tiut s. <ng$obe9e1 cu r.b/are ;i ingenio9itate1 /i5erse teritorii ;i popoare1 #.r. a $e /istruge tra/i%ii$e. Istoria norman9i$or ne arat. c. $ibertatea poate sta $a ba9a or/inii ;i c. unitatea nu /istruge /i5ersitatea. 8arDorie Chibna$$ Re#erin%e bib$iogra#ice 7ro@n R.A.1 The 3orman/s1 Arno$/1 on/ra1 1FGN. Cha$an/on R1 Listoire /e $a /omination norman/e en Ita$ie et en Sici$e1 5oi. I-II1 Paris1 1FI-. Chibna$$ 8.1 Ang$o-3orman !ng$an/1 7$acB@e$$1 ":#or/1 1FGP. 4a5i/ R.L.C.1 The 3ormans an/ their 86th1 on/ra1 1F-P. -G 4AT! \I "CURI 4a5i/ R.L.C.1 The 3orman Achie5ement1 on/ra1 1FPF. 2$ori J.1 '!ssor /e $a che5a$erie1 O2-O12 siec$es1 4ro91 Kene5a1 1FGP. Zit9inger !.1 0The Art as Aspects o# a Renaissance E Rome an/ Ita$6)1 <n 7enson R. . ;i Constab$e K. ?coor/.C1 Renaissance an/ Rene@a$ in the T@e$#th Centur61 C$aren/on Press1 ":#or/1 1FGH. e Patoure$ J.1 The 3orman !mpire1 C$aren/on Press1 ":#or/1 1F-P. 8usset .1 03aissance /e $a 3orman/ie)1 <n Listoire /e $a 3orman/ie1 pub$icat. sub coor/onarea $ui 8iche$ /e 7ouar/1 Tou$ouse1 1F-I. 8usset .1 0Kou5ernes et gou5emants /ans $e mon/e scan/ina5e et /ans $e mon/e norman/)1 <n Kou5ernes et gou5emants H1 Cu$egeri$e societ.%ii Jean 7o/in H,1 7ru:e$$es1 1FPG. "r/eric >.1 Listoria !c/esiastica1 e/. ;i tra/. /e 8. Chibna$$1 5oi. I->I1 8e/ie5a$ Te:ts1 ":#or/1 1FPF-1FGI. Stenton Sir R1 The 7a6eu: Tapestr61 on/ra1 1FJ-. A5er J.1 0 es premieres institutions /u /uche /e 3orman/ie)1 mI3ormanni e $a $om espansione in !uropa ne$$'a$to me/ioe5o1 Centro Ita$iano /i Stu/i su$$'A$to 8e/ioe5o1 Settimana O>I1 Spo$eto1 1FPF. ISu l gi O# a 1,NCiuma neagr. se r.sp<n/e;te /in Constantinopo$ p<n. $a %.rmu$ 8.rii 7a$tice

<n 1,N-1 pe c<n/ %inea sub ase/iu portu$ geno5e9 Ca##a1 /in Crimeea1 hanu$ Jani-beg a 5.9ut cum o epi/emie <ngro9itoare <ncepe s.-i /ecime9e trupe$e1 #.c<n/u-1 s.-;i piar/. orice n./eD/e /e a mai pune m<na pe ora;. Atunci1 i-a 5enit o i/ee E /ac. ase/ia%ii - <nchi;i cum erau <ntr-un spa%iu restr<ns - ar #i atin;i /e aceea;i mo$im.1 ei ar a5ea1 probabi$1 <nc. mai mu$t /e su#erit /ec<t so$/a%ii1 iar $ui i-ar mai r.m<ne ast#e$ o ;ans. /e a cuceri a;e9area. Trec<n/ /e $a i/ee $a #apte1 e$ a inaugurat1 practic1 r.9boiu$ bacterio$ogic1 pun<n/ s. #ie catapu$tate <n interioru$ ora;u$ui1 peste 9i/uri$e sa$e1 mai mu$te ca/a5re a$e ce$or r.pu;i /e cium.. "r1 /ac. acest ucenic 5r.Ditor1 <n ciu/a unei asemenea ino5a%ii <n arta r.9boiu$ui1 nu a reu;it totu;i s. cucereasc. portu$ Ca##a1 e$ a /ec$an;at <n schimb una /intre ce$e mai mari catastro#e /in istoria umanit.%iiE o pan/emie <n#ior.toare care1 <n numai cinci ani1 a ucis poate un s#ert /in popu$a%ia $umii occi/enta$e1 #ie ea cre;tin. sau musu$man.. 4esigur c.1 /e <n/at. ce ca/a5re$e au c.9ut <n interioru$ ora;u$ui1 geno5e9ii $e-au $uat ;i $e-au aruncat <n port1 numai c. prin puricii care1 pesemne1 au r.mas s-a aDuns $a i9bucnirea ;i aici a epi/emiei /e cium. + apoi1 ga$ere$e care au p$ecat /in portu$ Ca##a au /us cu e$e acei germeni ai mor%ii pe care ;obo$anii 5or a5ea griD. s.-i <mpr.;tie $a #iecare esca$.. Prima /intre e$e a #ost Pera1 un a$t punct comercia$ geno5e91 a#$at $a marginea portu$ui Constantinopo$. C.tre #ine$e $ui iu$ie 1,N-1 Ciuma neagr. <n !uropa 1,N--1,J, ..oooooJQ

Regiuni neatinse /e ciuma neagr. Traseu maritim Traseu terestru principa$ Traseu terestru secun/ar "ra;eE centre /e r.sp<n/ire a ciumei I P'J-.b 1,N- 1T8J G1 ciuma #ace prime$e 5ictime <n acest ora;1 ating<n/ apogeu$ <n $uni$e noiembrie ;i /ecembrie. Constantinopo$u$ <ntre%inea <ns. $eg.turi comercia$e cu toate mari$e porturi me/iteraneene1 ast#e$ c. mo$ima nu 5a mai putea #i st.5i$it.. 4in Pera1 /ou.spre9ece ga$ere pornesc spre Keno5a. <n u$time$e 9i$e a$e $unii septembrie1 e$e #ac esca$. $a 8essina+ $a numai c<te5a 9i$e1 ciuma i9bucne;te aici cu 5io$en%.1 #.c<n/ nenum.rate 5ictime + mu$%i p.r.sesc ora;u$ <n grab.. Pe ,I septembrie1 $a Catania1 apar prime$e ca9uri /e cium. <n r<n/u$ #ugari$or1 iar trei s.pt.m<ni mai t<r9iu mo$ima cuprin/ea toate ora;e$e Sici$iei. Practic1 <ntreaga insu$. este contaminat.. Trei /intre ga$ere <;i continu. c.$.toria1 aDung<n/ <n /reptu$ Keno5ei c.tre s#<r;itu$ $unii octombrie. ]5onuri$e ne$ini;titoare care circu$au aici cu mu$t <nainte /e sosirea cor.bii$or #ac s. $i se re#u9e intrarea <n port. Pornin/ mai /eparte1 ce$e trei ga$ere aDung <n /reptu$ 8arsi$iei care1 a#$at. <n concuren%. cu Keno5a1 $e permite accesu$ <n port1 ora;u$ c.9<n/ pra/. ciumei $a 1 noiembrie.

Pornin/ /in Constantinopo$1 mo$ima cuprinsese /eDa %.rmu$ 8.rii !gee1 Creta1 Cipru1 aDung<n/ apoi <n 4a$ma%ia1 $a Spa$ato ?<n perioa/a Cr.ciunu$uiC1 $a Sebenico ;i $a Ragusa ?4ubro5niBC <n 1, ianuarie 1,NG1 iar <n HJ ianuarie $a >ene%ia1 #.r. a uita1 pe %.rmu$ su/ic a$ 8e/iteranei1 ora;e$e A$e:an/ria ;i Tunis. <n 5reme ce1 pornin/ /in Sici$ia1 ea se r.sp<n/e;te <nc. /in $una /ecembrie <n Sar/inia1 Corsica1 insu$a !$ba ;i Reggia /i Ca$abria1 apoi <n Keno5a ;i i5orno. Ast#e$1 $a <nceputu$ anu$ui 1,NG1 ciuma este /eDa pre9ent. <n cinci porturi /e pe $itora$u$ me/iteranean a$ !uropei "cci/enta$e. <n mo/ norma$1 atunci c<n/ e 5orba /e #orma sa bubonic.1 a;a cum 5a #i ca9u$ <n mai toate epi/emii$e u$terioare1 ciuma <ncetea9. pe timpu$ iernii1 #ie /isp.r<n/ /e#initi51 #ie re<n5ior<n/u-se <n perioa/a /e prim.5ar.. 3umai <n mo/ cu totu$ e:cep%iona$ - a;a cum s-a <nt<mp$at <n 1,N--1,NG -1 /ate #iin/ anumite con/i%ii /e c$im. <nc. insu#icient e$uci/ate1 ciuma se transmite nu prin interme/iu$ purici$or1 ci /irect /e $a om $a om1 printr-o tuse /e tip tubercu$os. Ciuma <mbrac. aceast. #orm. tubercu$oas. - o #orm. morta$. ;i cu o propagare mu$t mai rapi/. - <nc. /in $una noiembrie1 $a 8arsi$ia1 ;i /in /ecembrie1 $a i5orno ;i <n portu$ Pisa. 3u ;tim cum a e5o$uat epi/emia <n 4a$ma%ia+ <n schimb1 pe perioa/a iernii1 o 5e/em e:tin9<n/u-se <n Pro5enceE Ai:1 Ar$es1 A5ignon+ apoi1 <n GH 4AT! \I "CURI angue/oc-Roussi$$onE 8ontpe$$ier1 7e9iers1 Carcassonne1 3arbonne1 Perpignan1 <n 5reme ce <n Toscana1 $a Pisa ;i 2$oren%a1 ca ;i aproape <n <ntreg /ucatu$ - inc$usi5 /inco$o /e Apenini1 <n !mi$ia ;i 7o$ogna1 8o/ena ;i 7obbio - <nsp.im<nt.toare$e ra5agii a$e mo$imei <;i #ac apari%ia c.tre s#<r;itu$ $ui martie + #$age$u$ 5a atinge apoi ;i Spania1 <ncep<n/ cu 8aDorca. " /at. cu prim.5ara1 ciuma re5ine $a #orma sa bubonic.1 r.m<n<n/ <ns. $a #e$ /e acti5.. <n Spania1 mo$ima cuprin/e Kerona1 7arce$ona1 apoi >a$encia. <n Ita$ia1 ea trece /in >ene%ia <n interioru$ peninsu$ei1 atac<n/ Pa/o5a ;i apoi >erona1 /up. care se <ntin/e asupra su/u$ui Toscanei ;i p.trun/e <n state$e 7isericii1 $a Perugia1 /e un/e coboar. spre "r5ieto1 <n 5reme ce1 pe coasta a/riatic.1 Rimini ;i Ancona s<nt $a #e$ /e /e5astate ca ;i1 <n su/1 aproape <ntreg regatu$ 3eapo$e$ui sau1 $a s#<r;itu$ prim.5erii1 9one$e Trentino ;i !mi$ia. <n 2ran%a1 ciuma - sub #orma sa bubonic.1 $a #e$ ca <n Ita$ia - urc. <ncet pe #iru$ Ronu$ui1 r.sp<n/in/u-se <n regiunea Pro5enceE <n apri$ie ea este $a Tou$on ;i 6on1 <n mai $a 4raguignan1 Krasse ;i - <n su/u$ pro5inciei 4auphine - $a 4ie1 /ar ascensiunea sa c.tre nor/ este $ent.1 neating<n/ regiunea Ki5r6 /ec<t $a s#<r;itu$ $unii iunie. Spre 5est1 $a acea /at.1 ea p.trunsese /eDa <n Au5ergne1 $a Saint-2$our1 Roanne1 8ontauban1 Ro/e91 e:tin9<n/u-se ce$ mai repe/e pe 5a$ea #$u5iu$ui KaronneE ciuma este pre9ent. $a Tou$ouse <nc. /e $a <nceputu$ $unii apri$ie1 $a <nceputu$ $ui mai este $a Agen ?un/e1 p<n. $a Cr.ciun1 nu 5a conteni s. #ac. ra5agiiC1 iar $a 7or/eau:1 /up. c<t se pare1 $a <nceputu$ $ui iunie. Transporturi$e maritime s<nt1 $a 5remea respecti5.1 mu$t mai rapi/e /ec<t ce$e pe uscat1 ast#e$ c. /in 7or/eau:1 <nc. /e $a s#<r;itu$ $unii iunie1 una /intre na5e$e care asigurau schimburi$e comercia$e cu Ang$ia a/uce mo$ima pe coaste$e comitatu$ui 4orset1 $a 8e$combe Regis. <n 5ar.1 ciuma 5a atinge o 5io$en%. e:trem. ;i se 5a r.sp<n/i mai repe/e ca nicio/at.. Peninsu$a Iberic. este atacat. aproape <n tota$itate1 e:cep%ie #.c<n/ p$atou$ 3oii Casti$ii1 Ka$icia ;i su/u$ Portuga$iei1 <n 2ran%a1 un/e ciuma /ebarca <nc. /in HJ iu$ie $a Rouen1 ea cuprin/e acum <ntreaga parte /e nor/-5est1 inc$usi5 Parisu$1 a$.turi /e Dum.tatea su/ic. a %.rii1 contaminat. /eDa /in prim.5ar.. <n Insu$e$e 7ritanice s<nt atinse Dum.tatea su/ic. a Ang$iei1 estu$ Ir$an/ei1 4ub$inu$ ;i <mpreDurimi$e sa$e. Roma1 ca /e a$t#e$ <ntreaga Ita$ie1 Krecia1 regiuni$e &a$$is1 Carintia ;i 4a$ma%ia ca/ pra/. mo$imei /e9$.n%uite. 1I8ZE 1,N-TrAa, . G, <n toamn. <ns.1 5io$en%a ciumei sca/e1 /up. care r.sp<n/irea ei se <ncetine;te1 urm<n/ a se opri comp$et <n timpu$ iernii. <n prim.5ara anu$ui 1,NF1 boa$a re5ine1 /ar nu peste tot1 ci numai <n cinci regiuniE <n su/u$ Spaniei1 <n 9ona Parisu$ui1 <n A$pi1 <n Ang$ia ;i <n Ir$an/a. 4in aceste 9one-#ocar ea se 5a e:tin/e1 pe parcursu$ anu$ui1 c.tre su/5estu$ Spaniei ;i su/u$ Portuga$iei1 centru$1 nor/u$ ;i estu$ 2ran%ei1 ca ;i e:tremitatea 5estic. a regiunii 7retagne1 ce sc.pase p<n. atunci neatins.1 potopin/ Ir$an/a ;i Ang$ia - /e un/e a5ea s. treac. <n 3or5egia - ;i <ntreg centru$ !uropeiE Renania1 su/u$ Kermaniei1 !$5e%ia1 Austria1 Croa%ia ;i Ungaria. 4up. o nou. perioa/. /e <ntrerupere pe timpu$ iernii1 ciuma re5ine <n prim.5ara anu$ui 1,JI1 cuprin9<n/ acum Sco%ia1 Sue/ia1 4anemarca1 nor/u$ Kermaniei ;i aDung<n/ p<n. <n Pomerania ;i Prusia "rienta$.1 iar mai spre su/1 p<n. <n 8ora5ia1 S$o5acia1 Transi$5ania ;i1 probabi$1 7osnia ;i Serbia. <n 1,J11 /up. o nou. <ntrerupere hiberna$.1 ciuma nu mai reapare /ec<t <n nor/1 ab.t<n/u-se asupra centru$ui Po$oniei1 7ie$orusiei1 %.ri$or ba$tice ;i 9onei ruse;ti Po$otsB. <n #ine1 <n 1,JH1 /up. obi;nuita <ntrerupere /e iarn.1 mo$ima cuprin/e <ntreaga Rusie1 /e $a PsBo5 p<n. $a 3o5goro/1 ma$uri$e $acu$ui a/oga1 8osco5a ;i Zie5. <n 1,J, se mai <nregistrea9. <nc. une$e reminiscen%e <n 3o5goro/ ;i chiar <n Lamburg1 <ns. marea pan/emie este practic <ncheiat.. Pentru a 5e/ea mai $impe/e mo/u$ /e r.sp<n/ire a$ acestei uria;e epi/emii /e cium. neagr.1 <$ putem sinteti9a <n opt timpi ce se succe/. <n a$ternan%a maritimRterestruE

1C <n 1,N- ;i <n prima perioa/. a anu$ui 1,NG1 ciuma aDunge /in Crimeea <n Constantinopo$1 apoi <n insu$e$e ;i porturi$e /in 8e/iterana "rienta$. ;i "cci/enta$.. HC 4e pe coasta me/iteranean.1 ea p.trun/e pe continent1 <n cursu$ primei Dum.t.%i a anu$ui 1,NG E >ene%ia1 !mi$ia1 Toscana1 regatu$ 3eapo$e$ui1 Pro5ence1 angue/oc1 Aquitania1 Aragon1 Krana/a ;i coaste$e A#ricii /e 3or/. ,C a miD$ocu$ anu$ui 1,NG1 atinge %.rmu$ At$anticu$ui1 $a 7or/eau:1 iar /e aco$o1 <n trei sau patru s.pt.m<ni1 aDunge <n porturi$e Ang$iei ?8e$combe Regis1 Southampton1 7risto$C1 <n porturi$e 3orman/iei ?Jerse61 RouenC ;i <n ce$e a$e Ir$an/ei ?4ub$in ;i 4un/a$BC. NC 4in aceste porturi1 ciuma p.trun/e <n interioru$ 9one$or /e uscat1 ast#e$ c.1 $a s#<r;itu$ anu$ui1 ea este /eDa insta$at. $a on/ra. GN 4AT! \I "CURI JC <n 1,NF1 pornin/ /inspre on/ra1 cor.bii$e o 5or r.sp<n/i1 <n numai c<te5a s.pt.m<ni1 <n maDoritatea porturi$or /e $a 8area 3or/u$uiE Ca$ais1 Copenhaga1 7ergen1 Tron/heim1 Christiana ?<n 3or5egiaC ;i pe coaste$e 2ri9iei ?<n "$an/aC. PC 4in Copenhaga1 ea cuprin/e apoi Scania1 Iut$an/a1 <ntreaga parte nor/ic. a Kermaniei1 Thuringia1 Sa:onia ;i Si$e9ia1 /ebarc<n/ toto/at. $a ubecB1 $a <nceputu$ $ui iunie 1,JI. -C a scurt. 5reme /up. <nregistrarea prime$or ca9uri /e cium. <n ubecB1 maDoritatea porturi$or ;i %.ri$or /e $a 8area 7a$tic. 5or #i ;i e$e contaminate. GC 4in aceste porturi1 mo$ima p.trun/e <n interioru$ 9one$or /e uscatE <n nor/u$ Po$oniei1 <n ituania1 etonia ?Cur$an/aC ;i !stonia - <n 1,JI + <n centru$ Po$oniei ;i <n Rusia a$b. - <n 1,J1+ apoi <n <ntreaga Rusie - <n 1,JH. Ce$e opt #a9e nu s<nt caracteri9ate /oar prin ritmu$ $or se9onier+ trebuie s. mai remarc.m ;i #aptu$ c. r.sp<n/irea ciumei <n !uropa nu poate #i pus. pe seama nici unui ro9.tor s.$batic ?a;a cum se <nt<mp$. <n Asia1 <n A#rica ;i1 mai t<r9iu1 <n AmericaC1 ci se #ace <n <ntregime prin /ep$as.ri$e ;i transporturi$e /e oameni ;i /e m.r#uri1 <n specia$ pe ap.. C<n/ e 5orba /e m.ri1 $a numai /ou. sau trei s.pt.m<ni /up. ce mo$ima /ebarc. <ntr-un anumit port1 s<nt contaminate aproape toate ce$e$a$te porturi /e pe %.rmu$ respecti5 - ca <n ca9u$ 8.rii 3egre1 apoi a$ 8e/iteranei orienta$e ;i occi/enta$e1 /up. care a$ coaste$or /e $a "ceanu$ At$antic1 /e $a 8area 3or/u$ui ;i1 <n #ine1 /e $a 8area 7a$tic.. 3a5iga%ia #$u5ia$. este mu$t mai $ent.1 /ar 5ite9a ei /i#er. /up. cum ambarca%iuni$e urc. sau coboar. pe #iru$ apei. <n me/ie1 ciuma a5ansea9. cu cinci9eci /e Bi$ometri pe $un. atunci c<n/ urc. pe #iru$ unui #$u5iu ;i cu o sut. atunci c<n/ coboar.. S. mai obser5.m apoi c. aceast. uria;. pan/emie nu a acoperit chiar <ntreg continentu$1 c<te5a stu/ii regiona$e reu;in/ s. e5i/en%ie9e 9one$e cru%ate /e mo$im.. Ast#e$1 Ka$icia nu a #ost contaminat. /ec<t <n partea ei su/ic.1 aproape /e Portuga$ia+ 2$an/ra1 "$an/a ;i 7rabantu$ au r.mas neatinse11 ciuma <ncet<n/ <n cursu$ iernii 1. "ra;u$ i$$e <n#iin%ase un #e$ /e cas. /e economii care $e 5.rsa /epun.tori$or o rent. 5iager.. Cum renta <nceta o /at. cu /ecesu$ bene#iciaru$ui1 ** /ata acestuia era <ntot/eauna notat. cu griD.. Pe $ista ce s-a p.strat /in ii perioa/a 1,1--1,PF1 se poate 5e/ea c. numai <n r<n/u$ /epun.tori$or miJ] 1,N- 1 TACI GJ /in 1,NF-1,JI ?/up. ce <n i$$e ;i iege abia /ac. #.cuse c<te5a 5ictimeC ;i nemaiap.r<n/ <n aceste 9one <n prim.5ara anu$ui 1,JI. Portu$ Ca$ais1 ocupat cu /oi ani <nainte /e c.tre eng$e9i1 primea pe /ata /e HG noiembrie 1,N- e:c$usi5itatea asupra comer%u$ui c.tre continent. 2urio;i1 #$aman9ii ;i o$an/e9ii1 a$e c.ror porturi asiguraser. p<n. atunci acest tra#ic1 /eci/ - ca represa$ii - s. <ntrerup. $eg.turi$e maritime cu Ang$ia1 $ucru ce <i 5a #eri /e importarea mo$imei care #.cea ra5agii $a on/ra ;i c.reia portu$ Ca$ais <i 5a c./ea pra/. <nc. /e $a #ine$e anu$ui 1,NG. Aceea;i <ntrerupere hiberna$. /e $a s#<r;itu$ anu$ui 1,JI permite centru$ui 7oemiei ;i nor/u$ui Sue/iei s. scape /e acest #$age$. " a$ta1 asem.n.toare1 /e $a s#<r;itu$ anu$ui 1,J11 $as. neatinse centru$ ;i su/u$ Po$oniei. <n #ine1 cru%ate 5or #i1 /e asemenea1 2in$an/a ;i Is$an/a1 ca /e a$t#e$ - /up. c<t se pare - ;i o mare parte /in Ucraina ;i /in centru$ 9onei ba$canice1 /ate #iin/ s$aba /ensitate a popu$a%iei /e aici ;i schimburi$e comercia$e #oarte re/use. <ntr-a/e5.r1 /ac. asupra $umii occi/enta$e ciuma neagr. se e:tin/e <ngriDor.tor /e mu$t1 ea se comport. /estu$ /e /i#erit <n nor/-5estu$ cre;tin a$ acestui ansamb$u1 un/e o popu$a%ie se/entar. re$ati5 /ens. ;i un c$imat /estu$ /e #a5orabi$ pentru pro$i#erarea purici$or-5ectori ai ma$a/iei o men%in 5reme /e ce$ pu%in ;ase ani1 /in 1,NG p<n. <n 1,J,. a #e$ se <nt<mp$. ;i <n su/-estu$ musu$man cu o popu$a%ie 0insu-$ari9at.)1 a/ic. #oarte /ens. <n anumite 9one1 /ar care s<nt separate <ntre e$e /e spa%ii aproape /e;ertice1 un/e un c$imat #oarte uscat ;i ca$/ <n timpu$ 5erii con/uce $a /ispari%ia aproape comp$et. a purici$or ;i #ace ca mo$ima s. /ispar. aici <nc. /e $a s#ir;itu$ 5erii $ui 1,NF. <n schimb1 /ac. ciuma reapare perio/ic <n %inuturi$e musu$mane1 <ntre%inut. #iin/ /e ro9.toare$e s.$batice care ac%ionea9. ca ni;te 0re9er5oare /e 5iru;i)1 <n %inuturi$e cre;tine ea poate /isp.rea comp$et1 nici un ro9.tor s.$batic /in !uropa neput<n/ ser5i 5reme <n/e$ungat. ca mai-sus pomenitu$ 0re9er5or /e 5iru;i). <n genera$1 epi/emii$e u$terioare 5or #i importate cu... cor.bii$e1 /in porturi$e a#ricane sau asiatice atinse /e mo$im.. 4ac. aceste con/i%ii epi/emio$ogice inega$e s<nt importante <n specia$ pentru oamenii /e ;tiin%.1 reac%ii$e #oarte /i#erite a$e /i5erse$or popu$a%ii s<nt interesante /in mu$t mai mu$te puncte /e 5e/ere. care $ocuiau <n <mpreDurimi$e /in su/u$ ora;u$ui se <nregistrea9. o rat. ce5a mai crescut. a morta$it.%ii1 <n 5reme ce pentru $ocuitorii /in ora; sau pentru cei /in partea /e nor/ nu apare nimic /eosebit <n acest sens.

GP 4AT! \I "CURI <n opinia genera$.1 at<t $a cre;tini1 cit ;i $a musu$mani1 ciuma este 5.9ut. ca o pe/eaps. /i5in. ce r.spun/e pre5arica%iuni$or omene;ti. !ste 5orba aici /e un re#$e: <n/ep.rtat a$ p.g<nismu$ui ce interpreta bo$i$e ca pe o r.9bunare a unei /i5init.%i o#ensate -cre/in%. care1 /e;i net contrar. !5anghe$iei1 in#$uen%ea9. puternic g<n/irea epocii. 8ai mu$t /ec<t at<t1 aco$o un/e musu$manii nu 5./ /ec<t pri$eDu$ /e a se <nc$ina <n #a%a 5oin%ei /i5ine ;i /e a <n/ura boa$a #.r. a c.uta s. i se <mpotri5easc.1 a;a/ar nepractic<n/ /ec<t 0e5itarea)1 ca unic. m.sur. pre5enti5.1 cre;tinii 5./1 /impotri5.1 un <n/emn $a ac%iuneE $a c.in%. ;i $a rec<;tigarea prin peniten%. a <n/ur.rii 4omnu$ui1 sursa capita$. a mo$imei1 /esigur1 /ar ;i1 <n a;teptarea mi$osti5irii1 $a $upta <mpotri5a cau9e$or secun/e a$e bo$ii1 pentru ca oamenii s. scape /e ea <ntr-o m.sur. c<t mai mare cu putin%.. Reac%ia popu$a%ii$or cre;tine <n #a%a angoasei generate /e aceast. teribi$. <ncercare a <mbr.cat trei #orme /i#eriteE <ncercarea /e a sc.pa1 agresi5itatea ;i proiec%ia artistic.. <ncercarea /e a sc.pa nu este /oar una spiritua$. - a;a cum am spus - prin peniten%.1 e:erci%ii /e pietate ?rug.ciuni1 procesiuni1 pe$erinaDeC1 $eg.minte1 o#ran/e+ ea este /eopotri5. una mora$.1 orientat. <nspre /octori1 t.m./uitori1 taumaturgi1 i$umina%i1 ;i una #i9ic.1 <n spiritu$ mare$ui oraco$ a$ me/ici$or - str.5echiu$ Ka$enus1 ce$ care <i s#.tuia pe oameni ca1 <n ca9 /e epi/emie1 s. #ug. c<t mai /in timp1 c<t mai /eparte ;i pentru c<t mai mu$t. 5reme cu putin%.. Agresi5itatea se mani#est. nu numai <n pri5in%a unor %api isp.;itori acu9a%i c. ar #i responsabi$i /e r.sp<n/irea r.u$ui ?<n principa$ e5reii1 iar <n su/u$ 2ran%ei1 $epro;ii sau1 <n Po$onia ;i Rusia1 t.tariiC1 ci ;i asupra proprii$or popoare1 mi;carea #$age$atori$or ating<n/ <n aceast. perioa/. o amp$oare ie;it. /in comun. <n ceea ce pri5e;te proiec%ia artistic.1 ea se mani#est. #ie prin opere $iterare ?Petrarca p$<ng<n/-o pe aura /e 3o5es+ 7occaccio ;i 4ecameronu$ s.u...C1 #ie prin picturi sau scu$pturi <n#.%i;<n/ a$egorii a$e 8or%ii1 #ie1 <n #ine1 prin /ansuri macabre1 ce 5or s. repre9inte r.u$ pentru a <ncerca s. <$ /omine. <n a#ar. /e rug.ciuni1 e:erci%ii /e pietate1 /aruri1 recurgerea $a me/ici sau t.m./uitori ;i1 pe a$ocuri1 c<te5a con/amn.ri a$e 1. 8usu$manii cre/eau c. /ac. o $oca$itate era $o5it. /e cium.1 boa$a era /estinat. tuturor $ocuitori$or ;i c.1 oriun/e s-ar #i a#$at1 ace;tia urmau s. E+a*b #ie atin;i /e mo$im.. <n schimb1 un str.in - un c.$.tor - trebuia s. 0e5ite) s. intre <n ace$ ora;1 epi/emia respecti5. ne#iin/u-i /estinat. ;i $ui. t8.-DrJ 1,N- a AC Gprostituate$or ;i 5icio;i$or ?<n specia$1 a$e b.utori$or /e 5inC1 $umea musu$man. nu cunoa;te nici #uga #i9ic. /in #a%a mo$imei1 nici proiec%ii$e artistice1 nici mari$e mi;c.ri popu$are precum 5io$en%e$e <n/reptate <mpotri5a e5rei$or sau mi;carea #$age$atori$or. <n prim.5ara anu$ui 1,NG - atunci c<n/ ciuma se <ntin/e asupra regiuni$or angue/oc1 Pro5ence1 iar <n nor/ p<n. $a 6on -1 ora;u$ Tou$on <ncepe s. 5uiasc. ?<n noaptea /e 1, spre 1N apri$ieC $a 95onu$ c. e5reii au r.sp<n/it mo$ima <n mo/ inten%ionat+ micu$ ghetou a$ ora;u$ui este $uat cu asa$t1 iar patru9eci /e e5rei1 a/ic. aproape to%i $ocuitorii cartieru$ui1 s<nt uci;i. Pentru c. mu$%i /intre ei <mprumutau bani cu /ob<n/.1 e5reii nu s<nt 5.9u%i cu ochi buni /e c.tre oamenii /e r<n/1 care <i consi/er. a #i ni;te c.m.tari. Pentru c. a/eseori s<nt me/ici sau spi%eri1 $umea cre/e c. e5reii #o$osesc tot #e$u$ /e otr.5uri1 c.rora numai ei $e pot #ace #a%.. Aceste preDu/ec.%i s<nt /e aDuns pentru a <nt.ri <n r<n/u$ popu$a%iei 95onuri$e potri5it c.rora ace;tia se #ac 5ino5a%i /e r.sp<n-/irea ciumei1 ast#e$ c.1 <n ciu/a unei atitu/ini <n genera$ bine5oitoare1 autorit.%i$e1 /ep.;ite /e e5enimente1 5./ re5o$ta <mpotri5a e5rei$or r.sp<n/in/u-se chiar mai rapi/ /ec<t ciumaE <n $una apri$ie1 e$e i9bucneau /eDa ;i <n a$te ora;e /in Pro5ence1 iar <n mai <n angue/oc ;i Cata$onia. <n /ata /e P iu$ie1 papa C$ement a$ >$-$ea reu;e;te s. pre5in. mi;carea /in regiunea Comtat printr-un e/ict <n #a5oarea e5rei$or1 /ar <n pro5incia 4auphine #ebra antisemit. aprin/e tot mai mu$te ora;e+ <n august ea se r.sp<n/e;te <n Sa5oia1 <nc. <nainte ca epi/emia s. aDung. ;i aici. Pentru ca aceste 95onuri ne<ntemeiate s. <ncete9e1 <n 9iua /e P septembrie papa sub$inia9.1 printr-un nou e/ict1 c. ciuma <i uci/e <n aceea;i m.sur. ;i pe e5rei1 ;i pe cre;tini1 <n $una octombrie epi/emia aDunge /eDa <n !$5e%ia1 /e un/e trece <n 2ranche-Comte1 iar <n noiembrie-/ecembrie1 <n su/u$ regiunii 7a/en-&iirttemberg1 apoi1 <n ianuarie 1,NF1 $a 7ase$ ;i <n A$sacia1 <n #ebruarie1 masacre$e ating amp$oarea ma:im.E $a Strasbourg nou. sute /e e5rei s<nt ar;i /e 5ii1 a/ic. aproape Dum.tate /in popu$a%ia e5reiasc. a ora;u$ui1 situa%ie care se 5a <nt<$ni ;i <n mai mu$te ora;e /in Kermania centra$.1 /e $a Rin p<n. <n Sa:onia. <n martie1 5io$en%e$e continu. <n aceast. regiune1 iar <n apri$ie s<nt consemnate <n u:emburg ;i 7rabant1 /ar patima pare s. se mai #i /omo$it+ <n cursu$ 5erii1 e$e a5eau totu;i s. se mani#este <n nor/u$ Kermaniei1 /up. care1 <n toamn.1 <n Austria ;i Si$e9ia. Autorit.%i$e GG 4AT! \I "CURI reu;esc <ns. s. restabi$easc. or/inea1 ast#e$ c.1 e:cept<n/ /ou.-trei re5o$te spora/ice1 5io$en%e$e <ncetea9. <n /ecembrie 1,NF. 4e #apt1 $a 5remea respecti5.1 prigonirea e5rei$or nu este un #apt care s. caracteri9e9e <ntreaga $ume cre;tin.E <n Ita$ia1 Casti$ia1 Portuga$ia1 <n Insu$e$e 7ritanice1 <n "$an/a1 <n %.ri$e scan/ina5e1 <n Rusia1 Ungaria1 <n 7oemia8ora5ia1 <n Po$onia nu se <nregistrea9. nici o r.9meri%.1 nici o sama5o$nicie. <n 2ran%a - ce$ pu%in <n regatu$ epocii /espre care 5orbim1 $a 5est /e Ron - au e:istat c<te5a mi;c.ri ;i c<te5a e:ecu%ii a$e e5rei$or <n "r$eans+ <n

rest1 pretutin/eni1 or/inea a #ost repe/e restabi$it.. Chiar ;i <n Kermania1 una /intre %.ri$e care au a5ut ce$ mai mu$t /e su#erit /e pe urma ciumei1 5io$en%e$e s<nt re$ati5 rare <n Dum.tatea nor/ic.. <n une$e /intre aceste state1 ca Ang$ia ;i 2ran%a1 popu$a%ia e5reiasc. este #oarte pu%in numeroas.1 mai to%i membrii ei #iin/ e:pu$9a%i cu c<te5a /ecenii <nainte. 4in Ang$ia1 ei s-au re#ugiat <n 2ran%a <n 1HFI1 /e un/e1 <ncep<n/ cu 1,IP1 a5eau s. #ie e:pu$9a%i <n mai mu$te repri9e1 re#ugiin/u-se <n Pro5ence1 4auphine1 Sa5oia1 Renania1 Thuringia ;i Sa:onia. Persecu%ii$e /in 1,NG <i <mping pe supra5ie%uitori $a un 5eritabi$ e:o/ spre est - <n Po$onia ;i ituania1 un/e rege$e Ca9imir a$ III-$ea1 a c.rui so%ie este e5reic.1 <i ia sub protec%ia $ui. 8i;carea #$age$atori$or constituie o a$t. reac%ie semni#icati5. a popu$a%iei epocii <n #a%a terorii repre9entate /e mo$im.. 2$age$area1 uti$i9at. o/inioar. /e p.g<ni1 #usese inter9is. /e c.tre 7iseric.. Totu;i1 <ncep<n/ cu seco$u$ a$ OL-$ea1 <n Ita$ia este consemnat. pre9en%a mai mu$tor sihastri care pun aceast. practic. $a $oc /e cinste1 ca pe un miD$oc /e peniten%.1 iar <n 1HP1 apar pe$erinaDe$e itinerante1 ai c.ror a/ep%i1 /up. ce se #$age$au <n pie%e$e pub$ice a$e sate$or pe care $e str.b.tuser. <ntr-un anumit inter5a$ /e timp1 se <ntorceau acas.1 #iin/ <n$ocui%i /e noii a/ep%i recruta%i pe /rum. 4in Ita$ia1 ei aDunseser. atunci <n <ntreg centru$ !uropei1 /e $a Craco5ia p<n. $a Strasbourg. " nou. mi;care1 /ec$an;at. <n 1HFP1 5a acoperi ace$ea;i regiuni1 #$age$atorii reunin/u-se tot <n Ita$ia1 o /at. cu apari%ia prime$or ca9uri /e cium. neagr.. 4in Sici$ia1 ei aDung $a Roma1 apoi1 <n august 1,NG1 $a >ene%ia1 un/e <ncep s. se organi9e9e+ <n $una septembrie ei s<nt <n regiunea austriac. SteiermarB1 iar <n noiembrie <i g.sim <n Ungaria1 un/e <;i /es.5<r;esc structura organi9atoric.. >estm<ntu$ $or este un #e$ /e ras. $ung.1 <nchis. $a cu$oare ;i cu capi;on1 ornat. pe piept ;i pe spate cu c<te o cruce mare1 ro;ie. 2$age$atorii se angaDea9. <n aceast. mi;care pentru trei9eci ;i trei /e $L'1.n 1,N- '+ o GF 9i$e ;i Dum.tate ;i <i /atorea9. supunere mare$ui st.p<n. !i trebuie1 /e asemenea1 s. aib. asupra $or su#icien%i bani pentru a tr.i1 <ntruc<t cer;itu$ $e era inter9is. !i intr. <n Po$onia <n /ecembrie1 <n Kermania <n ianuarie 1,NF1 <n 7oemia $a 1 martie + <n $una apri$ie mi;carea #$age$atori$or <nregistrea9. ce$e mai mari succese+ pe$erinii merg spre nor/ p<n. $a iibecB1 re5in <n su/ p<n. <n !isenach1 <n $una mai s<nt $a &iirt9burg1 Augsburg1 <n iunie $a Zonstan91 apoi $a 7a/en1 /e un/e1 <n iu$ie1 aDung $a Strasbourg. a s#<r;itu$ acestei $uni1 <n Ai:-$a-Chape$$e1 num.ru$ $or este at<t /e mare <nc<t nou$ <mp.rat Caro$ a$ I>-$ea se 5e/e ob$igat s. renun%e $a a mai intra aici pentru ceremonia /e <ncoronare+ <n continuare1 ei aDung $a iege1 apoi1 <n 1J august 1,NF1 se stabi$esc $a Tournai1 /e un/e se 5or r.sp<n/i <n toate /irec%ii$e1 /e $a 7ruges $a Reims1 /e $a 8eche$en $a Arras. <n perioa/a Cr.ciunu$ui num.ru$ $or este mai mare ca nicio/at.1 <ns. mi;carea care <ncepuse s. se po$iti9e9e - intra /eDa <n /ec$in. C$eru$ <i pri5e;te cu tot mai mu$t. osti$itate+ c<te5a ora;e re#u9. s. $e /eschi/. por%i$e1 iar unui grup /e apro:imati5 o sut. /intre ei1 5enit s. cear. spriDinu$ papei1 i se inter9ice accesu$ <n A5ignon. Printr-o bu$. papa$. /in 1F octombrie 1,NF1 C$ement a$ >$-$ea <i con/amn. pentru numeroase$e e:cese1 pentru 5io$en%e$e <mpotri5a e5rei$or ;i pentru constituirea unor societ.%i secrete. Apoi1 pentru a pune <n ap$icare aceast. con/amnare1 papa cere spriDinu$ autorit.%i$or. A$unga%i /in S#<ntu$ Imperiu <ncep<n/ cu #ine$e $unii octombrie 1,NF1 urm.ri%i ;i apoi con/amna%i $a moarte /e 8an#re/ /e Sici$ia1 sco;i <n a#ara $egii <n 2ran%a1 #$age$atorii /ispar <n #oarte scurt timp1 inc$usi5 /in %.ri$e <n care mi;carea $or nu #usese /ec<t spora/ic.. 8u$t mai importante pentru 5iitor s<nt ce$e c<te5a m.suri $uate pentru a $upta <mpotri5a ciumei <nc. /e $a <nregistrarea prime$or ca9uriE Pistoia ?ToscanaC promu$g. <n apri$ie 1,NG un "r/inamento sanitaris tempore morta$itatis1 a$e c.rui pre5e/eri a5eau s. #ie e:tinse <n $una iunie. <n ace$a;i an >ene%ia nume;te o serie /e agen%i sanitari1 <ns.rcina%i cu $uarea m.suri$or /e protec%ie1 <n timp ce a$te ora;e -ca 8i$ano ;i Parma - se i9o$ea9.1 inter9ic<n/ accesu$ oric.rui c.$.tor. 4e a$t#e$1 $a 8i$ano aceste m.suri s<nt su#icient /e stricte pentru ca ora;u$ s. scape /e epi/emie. <n Ang$ia1 ora;u$ K$oucester1 /e;i ia ace$ea;i m.suri /e i9o$are1 nu 5a a5ea ace$a;i succes. <n #ine1 <n 2ran%a1 rege$e Ioan a$ I$-$ea ce$ 7un /. <n 1,JH cea /int<i or/onan%. sanitar. /in !uropa $a scara unui <ntreg regat1 pri5in/ <n specia$ cur.%enia ora;e$or. FI 4AT! \I "CURI 4e;i spora/ice1 insu#iciente ;i $ipsite /e coor/onare1 aceste prime m.suri anun%. totu;i un spirit /e $upt. propriu !uropei. 4e#inite tot mai c$ar pe m.sura acumu$.rii /e e:perien%.1 amp$i#icate1 $.rgite1 e:tinse treptat <n toate ora;e$e1 <ntre seco$e$e a$ O>-$ea ;i a$ O>I-$ea1 apoi $a ni5e$u$ pro5incii$or1 /up. care1 <n seco$u$ a$ O>II-$ea1 $a ni5e$ /e state1 aceste m.suri <;i 5or /o5e/i e#icien%a1 ast#e$ c.1 <n 1P-I1 printr-o $arg. cooperare interna%iona$european.1 ciuma este pentru prima /at. <n5ins. /e c.tre om ;i /ispare /e pe continent1 e:cept<n/ 9ona /in su/u$ 7a$cani$or1 a#$at. <nc. sub /omina%ie musu$man.. Ce$e c<te5a re5eniri a$e acestei mo$ime - mai a$es <n 1-1I ;i 1-HI -5or #i grabnic stopate. >ictoria <mpotri5a ciumei constituie1 a;a/ar1 primu$ e:emp$u /e reu;it. a$ cooper.rii europene. Jean-3oe$ 7iraben Re#erin%e bib$iogra#ice 7iraben J.-3.1 es Lommes et $a peste en 2rance et /ans $es pa6s europeens et me/iterraneens1 5oi. I-II1 8outon1 Paris-Laga1 1F-J-1F-P. Kuerchberg S.1 0 a contro5erse sur $es preten/us semeurs /e $a Peste noire)1 <n Re5ue /es !tu/es Dui5es1 1FNG.

ema<tre L.1 Anna$es /e Ki$$es $e 8uisit1 Paris1 1FIJ. 8o$$aret L.1 7rosso$$et J.1 a Peste1 source meconnue /'inspiration artistique1 8usee ro6a$ /es 7eau:-Arts1 An5ers1 1FPJ. 1NFH 0 umea noastr. a /escoperit o a$t. $ume) A #ost ne5oie /e aproape un seco$ pentru ca /escoperirea Americii s. apar. sub #orma acestei constat.ri 0 umea noastr. a /escoperit o a$t. $ume...) - #ormu$ate /e 8ontaigne <n eseu$ 4es Coches1 care a #ost pub$icat <n 1JGG. Cu a$te cu5inte1 c.$.toria inaugura$. a $ui Cristo#or Co$umb <n iarna /e $a s#<r;itu$ anu$ui 1NFH ;i <nceputu$ $ui 1NF, nu a suscitat /e <n/at. acea bu$5ersare a con;tiin%e$or epocii pe care ne-o imagin.m noi ast.9i ;i nu a pus ime/iat <n /iscu%ie certitu/inea pe care "cci/entu$ cre;tin o a5ea cu pri5ire $a superioritatea $ui asupra restu$ui $umii. 4impotri5.. 4escoperirea sa p.rea s. con#irme i/ei$e 5ehicu$ate <n epoc.1 at<t <n pri5in%a geogra#iei1 c<t ;i <n materie /e /ogme teo$ogice. Co$umb cre/e c. 5a acosta <n pro5incii$e orienta$e a$e imperiu$ui st.p<nit /e 8are$e Lan1 a;a c. nu se mir. c<n/ <i au/e pe in/ienii ara@aBs /in Cuba ;i Laiti 5orbin/u-i /espre #erocii 0caniba$i)1 p.r<n/u-i-se norma$ ca ei s. #ie supu;ii acestui prin% /e temut. Insu$e$e Ama9oane$or1 a$ c.ror mit <$ urm.re;te <n incursiuni$e sa$e /in 9ona Caraibe$or1 para/isu$ terestru pe care e$ <$ p$asea9. $a i95oare$e #$u5iu$ui "rinoco apar%in1 $a #e$1 geogra#iei unui !:trem "rient $egen/ar per#ect ba$i9at ;i care1 /e seco$e <ntregi1 constituie o parte integrant. a cu$turii geogra#ice a !uropei cre;tine. C<t /espre mare$e proiect pe care amira$u$ <$ urm.re;te cu at<ta <nc.p.%<nare1 e$ const. - a;a cum 5a con#irma1 <n 1JHG1 umanistu$ spanio$ Lernan Pere9 /e "$i5a - <n a 0uni#ica <ntreaga $ume ;i a /a acestor %.ri ciu/ate chipu$ %.rii noastre). 4escoperirea ;i <n%e$egerea unei a$te-rit.%i - pe atunci /e neconceput - nu <;i g.sesc1 p<n. $a urm.1 $ocu$ <n acest ra%ionament care 5e/e <n unitate gra/u$ ce$ mai <na$t a$ per#ec%iunii. Co$umb1 se ;tie1 a pornit c.tre 5est a5<n/ asupra sa FH 4AT! \I "CURI c<te5a scrisori a$e papei1 pentru a stabi$i <ntre urma;u$ S#<ntu$ui Petru ;i 8are$e Lan o <n%e$egere $a scara <ntregii $umi1 <nainte /e /istrugerea is$amu$ui ;i /e recucerirea Ierusa$imu$ui1 ora; ce se a#$a <n m<ini$e pagini$or. <ntr-o ast#e$ /e strategie1 care o urma pe cea a crucia/e$or1 %inta nu este peri#eria1 ci tra/i%iona$u$ centru a$ Uni5ersu$ui1 "ra;u$ S#<nt p$asat <n miD$ocu$ ce$or$a$te na%iuni. "biecti5u$ urm.rit nu const. nici pe /eparte <n a#$area unor posibi$e /i#eren%e ;i <n sporirea 5ariet.%ii $umii1 ci1 /impotri5.1 <n reg.sirea omogenit.%ii primor/ia$e a Crea%iei. Ac%iunea ast#e$ pus. $a ca$e nu este1 a;a/ar1 animat. /e un spirit a$ /escoperirii <n a/e5.ratu$ sens a$ cu5<ntu$ui. 4impotri5.1 cea care o c.$.u9e;te ;i o Dusti#ic. este preocuparea pentru o restitutio omnium rerum1 $a care1 ce5a mai t<r9iu1 <nc. mai 5isea9. un Kui$$aume Po;tei - a/ept a$ caba$ei cre;tine - ;i care trebuie s. rea/uc. toate $ucruri$e $a punctu$ $or originar /e armonie ;i per#ec%iune1 /e /inaintea C./erii ;i a procesu$ui genera$ /e corupere ;i /egenerescent. care a /ecurs /e aici. Acesta - ;i nu a$tu$ - este sensu$ <n care trebuie <n%e$eas. #aimoasa a#irma%ie a istoricu$ui spanio$ 2rancisco ope9 /e Komara /in 1JJH1 potri5it c.reia /escoperirea Americii este 0ce$ mai mare e5eniment /e $a Crearea $umii <ncoace)1 e:cept<n/1 bine<n%e$es1 <ntruparea ;i moartea Ce$ui care a creat-o. "r1 aceste e5enimente-cheie pe care $e repre9int. Crea%ia1 <ntruparea ;i mari$e /escoperiri Da$onea9. o /e5enire istoric. <nchis. <n ea <ns.;i1 <ntruc<t Restaurarea este chemat. s. re#ac. progresi51 <ncep<n/ cu na;terea ;i moartea 8<ntuitoru$ui1 or/inea ;i unitatea pier/ute <n urma p.catu$ui originar. Co$umb1 Lristo#oru$ sau Purt.toru$-/e-Lristos1 /es.5=r;e;te opera R.scump.r.toru$ui reuni#ic<n/ sub /rape$u$ cu <nsemnu$ crucii ce$e /ou. Dum.t.%i a$e unei $umi /isDuncte. !$ este hera$/u$ pro#etic ce arat. <ntregii $umi /estinu$ ;i sa$5area ei. <n momentu$ <n care spa%iu$ terestru este circumscris <n tota$itatea sa1 timpu$ <;i opre;te ;i e$ curgerea. Prospe%imea para/isu$ui terestru g.sit /e Co$umb <n insu$e1 /e $a ce$e /in 7ahamas p<n. <n Lispanio$a1 apoi1 <n cursu$ ce$ei /e-a treia c.$.torii1 $a i95oare$e #$u5iu$ui "rinoco1 nu trebuie s. #ac. uitat. atmos#era apoca$iptic. ce /omin. <ncetu$ cu <ncetu$ - <n specia$ <n cursu$ u$timu$ui ;i /urerosu$ui perip$u1 /in 1JIH p<n. <n 1JIN -o/iseea ce$ebru$ui na5igator. Ape$e /e $a tropice1 ro;ii ca s<nge$e1 /e9$.n%uirea uraganu$ui pe o mare e:trem /e agitat. ;i1 <n #ine1 nau#ragiu$ semna$ea9. iminen%a Ju/ec.%ii /e Apoi. 2ina$ $ogic a$ mS'Ji 1NFH -$A-i 1 F, acestei /escoperiri1 care este1 /e #apt1 o re/escoperire1 s#<r;itu$ istoriei <;i <nt<$ne;te punctu$ /e pornire1 <n <nchi/erea simu$tan. a timpu$ui ;i spa%iu$ui uni5ersa$. Acest puternic sentiment eshato$ogic1 care #ace /in Co$umb mai mu$t un pro#et /ec<t un /escoperitor1 <n sensu$ po9iti5ist a$ termenu$ui1 nu <i este speci#ic numai $ui. <$ reg.sim1 <ntr-o #orm. chiar mai acut.1 $a #ra%ii #ranciscani /in 8e:ic care1 merg<n/ pe urme$e $ui Corte91 con5ertesc ;i botea9. <n grab. mu$%imi$e /e in/ieni smu$se /e sub Dugu$ unei i/o$atrii s<ngeroase ;i intrate sub /omina%ia - <nc. ;i mai rea - a cuceritori$or. Pro#un/ in#$uen%a%i /e g<n/irea c.$ug.ru$ui ca$abre9 Kioacchino /a 2iore1 ei c$./esc1 <nainte /e s#<r;itu$ 5remi$or1 un nou Ierusa$im1 menit s. primeasc. pe p.m<ntu$ umii 3oi oi$e r.t.cite /e marea turm. #.g./uit. 8<ntuirii ;i r.scump.rat. <n a$ /oispre9ece$ea ceas. <n acest sens1 anu$ 1NFH marchea9. trecerea ire5ersibi$. a unui prag1 pragu$ u$tim care1 /up. e5uri$e Tat.$ui ;i 2iu$ui1 <$ /eschi/e pe ce$ a$ S#<ntu$ui 4uh. 0Impactu$ nesigur) ?J. !$$iottC

Cum se putea trece /e $a acest uni5ers reconstituit1 mai unitar ca nicio/at.1 care este consecin%a ime/iat. a c.$.toriei /in 1NFH1 $a /ua$itatea ;i chiar p$ura$itatea $umi$or1 imaginat. /e 8ontaigne^ C.ci ipote9a #ormu$at. <n 1JGG1 <n eseu$ 4es Coches1 este chiar mai 0ra/ica$.). 8ontaigne nu se m.rgine;te s. 5orbeasc. /espre o a$t. $ume1 0nu mai pu%in mare1 nete/. ;i 5<nDoas.) /ec<t cea 5eche1 ci1 <n p$us1 se <ntreab. 0/ac. aceasta este h;ii u$tima /intre surate$e sa$e). Prin respecti5a inci/en%.1 aparent #.r. o prea mare importan%.1 se /eschi/e ca$ea po$igenismu$ui1 care contra9ice <n chip e5i/ent /octrina cre;tin.. 3u numai !uropa1 ci umanitatea <ns.;i - at<t cea 5eche1 c<t ;i cea nou. - se 5./ /intr-o /at. /escentrate1 $ipsite /e soc$u$ ;i /e #un/amentu$ $or. Putem <n%e$ege acum /e ce a #ost ne5oie s. treac. aproape un seco$ p<n. s. se aDung. aici. A trebuit ca <n acest r.stimp s. se /ec$an;e9e1 pe /e a$t. parte1 ceea ce am putea numi1 <n termenii $ui Pau$ La9ar/1 o prim. 0cri9. /e con;tiin%. european.)1 <n care #r.m<nt.ri$e interne a$e umii >echi au Ducat1 #.r. nici o <n/oia$.1 un ro$ mu$t mai important /ec<t e:pe/i%ii$e maritime propriu-9ise. A$t#e$ spus1 tu$bur.ri$e pricinuite /e Re#orm. ;i Contrare#orm.1 schisma FN 4AT! \I "CURI ce re9u$t. /e aici ;i cri9a care a#ectea9. no%iuni$e - /e-acum ca/uce ;i ce$ pu%in re$ati5e - /e imperiu a$ $umii ;i /e 7iseric. uni5ersa$. au #.cut ca1 <n seria #ortuite$or <nt<$niri petrecute peste ocean1 <ncep<n/ cu 1NFH1 s. #ie 5.9ut semnu$ in/ubitabi$ a$ unei /escentr.ri ;i a$ unei pier/eri /e re#erin%.1 surs. /e continue interog.ri ;i <n/oie$i. 3umai pri5it retrospecti5 e5enimentu$ /e atunci a ap.rut ast#e$+ numai 0cri9a Rena;terii)1 pentru a re$ua #ormu$a $ui An/re Chaste$1 i-a con#erit ace$ui e5eniment singu$ar importan%a pe care i-o recunoa;tem ast.9i1 sub in#$uen%a $ui 8ontaigne. 3e putem <ntreba1 pe bun. /reptate1 /ac.1 $a <nceput1 Rena;terea era <ntru totu$ preg.tit. s. <n%e$eag. umea 3ou.. <ntoarcerea c.tre autorit.%i pe care o propo5./uia umanismu$1 re<ntronarea scrupu$oas. a #i9icii ;i cosmogoniei antice1 pre$uate /e $a Aristote$1 Pto$emeu sau Strabon1 con/uceau <ntr-un #e$ $a o <nchi/ere a cu$turii eru/ite #a%. /e orice aport e:terior. A5ea s. #ie ne5oie /e /ecenii <ntregi /e /ispute ;i po$emici1 /ar ;i /e aDust.ri minu%ioase1 pentru ca toate ace$e cuno;tin%e a$e marinari$or ;i na5igatori$or s. se poat. integra <n ca/ru$ mu$t prea rigi/ a$ geogra#iei sa5ante. Aceast. reconci$iere t<r9ie <ntre ;tiin%a nautic. a portu$ane$or ;i teoria matematic. se rea$i9ea9. <ntr-o #oarte mic. m.sur. <nainte /e "rte$ius - a$ c.rui Teatru a$ $umii apare <n 1J-I sau /e 8ercator1 a c.rui hart. a $umii1 cu $atitu/ini <n cre;tere progresi5.1 a/ usum na5igantium /up. sistemu$ /e proiec%ie care <i poart. nume$e1 este pub$icat. <n 1JPF. 8u$t. 5reme <ns.1 cosmogra#u$ An/re The5et1 c.ruia <i p$ace s. se recoman/e prin $ungi$e sa$e c.$.torii <n R.s.rit ;i <n 7ra9i$ia1 consi/er. necesar. combaterea geogra#i$or 0/e camer.)1 care nu au sa5urat nicio/at. 0un strop /in amaru$ apei ;i a$ m.rii) ;i care pre#er. e:perien%ei mo/erni$or autoritatea mi$enar. a ce$or 5echi. !ste ;i acesta un in/iciu1 printre a$te$e1 pentru re9isten%a opus. /e cu$tura 0/oct.) #a%. /e #ermec.toarea noutate a $umi$or noi. 3a;terea unei economii g$oba$e Cri9a unei <ntregi ci5i$i9a%ii1 a$e c.rei cau9e s<nt <n primu$ r<n/ /e natur. structura$.1 5enea s. #a5ori9e9e aceast. con;tienti9are a /escoperirii1 /espre care 8ontaigne ne o#er. una /intre prime$e ;i ce$e mai e$oc5ente m.rturii. 4ar con;tienti9area respecti5. este un #apt minoritar1 /ac. nu chiar e:cep%iona$. <n 5reme ce 8ontaigne $au/. UU"UNFH ib1a _ i FJ 5irtutea eroic. ;i natura$. a 0caniba$i$or) /in 7ra9i$ia meri/iona$.1 Duristu$ !tienne Pasquier1 repre9entant /e seam. a$ magistraturii pari9iene1 <i ia <n r<s - <ntr-una /intre scrisori$e sa$e - pe acei barbari care1 <n chip /e 5estm<nt1 <;i ung trupu$ cu r.;ini. 2ormu$a negati5.1 care <ntemeia9. 5isu$ primiti5ist - 0ei nu au nici un ora;1 nici o #orm. /e repub$ic.) -1 /e5ine $a acest magistrat /in Paris semnu$ unei in#irmit.%i consubstan%ia$e. <n 5reme ce autoru$ !seuri$or prob$emati9ea9. cu pri5ire $a p$ura$itatea $umi$or1 !tienne Pasquier nu 5e/e <n aceste popoare uimitor /e 0noi) /ec<t o umanitate neciop$it.1 a$e c.rei mora5uri 0smucite) contrastea9. cu ci5i$itatea mora5uri$or noastre. <n p$us1 <n epoca <n care se /e95o$t. economia g$oba$. capita$ist.1 este tentant s. topim aportu$ mari$or /escoperiri $a cu$tura materia$. <n tota$itatea pree:istent.1 care1 ast#e$1 se reg.se;te mu$t <mbog.%it.. Aceasta este perspecti5a optimist. <n care se p$asea9. Jean 7o/in1 autoru$ $ucr.rii 8etho/e /e $'histoire ?8eto/a istorieiC ?1JPPC ;i a$ ce$or ;ase p.r%i /in a Repub$ique ?1J-PC1 perspecti5. pe care o 5a pre$ua poetu$ Kui$$aume /u 7artas1 care <;i intitu$ea9.1 semni#icati51 0 es Co$onies) o sec%iune /in Secon/e Semaine ?S.pt.m<na a /ouaC. <n acest poem /i/actic /e inspira%ie cre;tin.1 i$ustrarea te9ei mono-geniste #ace bun. pereche cu <n/emnu$ st.ruitor $a popu$area ;i co$oni9area regiuni$or nou-/escoperite ;i aproape tota$ $ipsite /e $ocuitori. 8ari$e e:pe/i%ii a$e na5igatori$or - care au /eschis noi c.i /e comunicare <ntre /i#erite co$%uri a$e $umii p<n. atunci i9o$ate - ar trebui s. permit.1 <n ce$e /in urm.1 o omogeni9are a mo/u$ui /e 5ia%. ;i un comer% genera$i9at1 <n /ub$u$ sens ?economic ;i socia$C a$ termenu$ui. 4e-acum <nco$o1 to%i oamenii ar urma s. #ie $ega%i <ntre ei ;i s. #ac. parte /in Repub$ica uni5ersa$.1 0ca ;i cum ar apar%ine uneia ;i ace$eia;i cet.%i). Patru seco$e mai t<r9iu1 C$au/e e5iStrauss 5a /enun%a riscu$ - sub aspect entropie - pe care <$ presupune aceast. re/ucere progresi5. a /i#eren%e$or1 <n con/i%ii$e unei circu$a%ii crese<n/e. 4ar1 pentru spiritu$ cuceriri$or /e teritorii /in seco$u$ a$ O>I-$ea1 acest risc echi5a$ea9.1 /impotri5.1 cu o speran%.1 e$ #iin/ mai /egrab. un scop care trebuie atins1 iar nu un perico$. <n opinia $ui Jean 7o/in1 un asemenea schimb uni5ersa$ nu 5ine s. suprime toate ierarhii$e. 4impotri5.1 /ac.

$umea <ntreag. este acum comparabi$. cu un ora;1 aceasta <nseamn. c. /i5erse$e cartiere nu seam.n. <ntre e$e1 ci <n/ep$inesc #unc%ii comp$ementare. a #e$ ca <n orice a$t. cetate a 5echii !urope1 str.9i$e $umii s<nt reparti9ate FP 4AT! \I "CURI pe corpora%ii ;i corpuri /e meserii1 care au #iecare un rang /i#erit /e a$e ce$or$a$te. 2ire;te1 0contraschimbu$) #ace ca orice mar#a s. /e5in. comun.1 ceea ce nu <nseamn. <ns. c. bene#icii$e 5or #i ace$ea;i pentru to%i. <ntr-o asemenea $ume reuni#icat.1 bog.%ii$e curg <nspre !uropa. !a este cea c.reia i se trimite tributu$1 prin #$u:uri con5ergente1 /in %inuturi$e ce$e mai <n/ep.rtate. Ast#e$1 aceast. $ume care ;i-a pier/ut centru$ teo$ogic ;i simbo$ic1 aceast. $ume care nu mai are o a:. a sa1 $e reg.se;te pe am<n/ou. prin interme/iu$ unui comer% e:tins p<n. $a... cap.tu$ p.m<ntu$ui. Pier/erea simbo$ic. este pe /ep$in r.scump.rat. - /in punctu$ /e 5e/ere a$ $ui 7o/in ;i a$ oameni$or /e a#aceri /in epoc. - /e c<;tigu$ practic. 8ai bine 9is1 !uropa nu a pier/ut nicio/at. cu a/e5.rat pri5i$egii$e puterii ;i 0centra$it.%ii)1 pe care $e consi/er. <ntru totu$ a$e sa$e. Trec<n/ /e $a a#irmarea i/eii imperia$e1 mo;tenit. /e $a 5echea Rom.1 <n p$anu$ e#icien%ei economice1 ea <;i $.rge;te ;i <;i <nt.re;te prerogati5e$e sa$e mi$enare. " istorie #.r. s#<r;it 4e un/e 5ine atunci aceast. cri9. a$ c.rei martor este 8ontaigne ^ Pe /e o parte1 /in con5ergen%a <ntre 0po5estiri$e primei <nt<$niri) ;i1 pe /e a$ta1 /in spectaco$u$ /e9bin.ri$or <n s<nu$ cre;tin.t.%ii1 <n timpu$ r.9boaie$or re$igioase. Cititor atent a$ <nsemn.ri$or $.sate /e c.$.torii <n ce$e /ou. Americi ;i1 <n specia$1 /e co$oni;tii protestan%i /in 7ra9i$ia ;i 2$ori/a1 a$ c.ror e;ec are 5a$oarea unei sanc%iuni po$itice ;i mora$e1 8ontaigne tin/e s. $aici9e9e mesaDu$ pesimist transmis /e ace;ti ca$5ini;ti p$eca%i s. caute /inco$o /e ocean un re#ugiu i$u9oriu. 4imensiunea eshato$ogic. a a5enturii este transpus. <n p$anu$ istoriei. 4escoperirea ;i cucerirea umii 3oi acce$erea9. un proces ine$uctabi$ /e /egenerescent.. <n $oc s. se poarte ca un pe/agog <n #a%a acestei 0$umicopi$) pe care tocmai o /escoperise1 "cci/entu$1 /in cupi/itate ;i cru9ime1 i-a gr.bit s#<r;itu$. Cu a$te cu5inte1 re#$ec%ia $ui 8ontaigne <nt<$ne;te pe a$ocuri g<n/irea primi$or martori ai cuceririi teritorii$or /e peste ocean. !:tin/erea bruta$. a teatru$ui acti5it.%ii umane anun%. s#<r;itu$ istoriei sau1 mai /egrab.1 a$ unei perioa/e /eosebit /e 5io$ente /in trama - re$uat. $a nes#<r;it -unei /e5eniri cic$ice1 $oc a$ mu$tor ciocniri ;i #ecun/. <n catastro#e. C.ci nici un mi$enium nu mai e:ist. $a ori9ontu$ acestor tu$bur.ri. 1NFH F4e-acum1 nimic nu-i mai <ng./uie cui5a s. a#irme c. ace$ catac$ism care a incen/iat un <ntreg continent ar #i #ost /orit /e pro5i/en%.. a un seco$ /up. traumatismu$ originar a$ /escoperirii1 "cci/entu$ se 5e/e con#runtat bruta$ cu proprii$e sa$e responsabi$it.%i. 7un.tatea in/ianu$ui c.$cat <n picioare ;i oprimat creea9. o imagine acu9atoare a !uropei. 4eparte /e ceea ce a #ost Co$umb ;i /e re5erii$e pri5in/ !/enu$ care apar obse/ant <n Durna$e$e ;i re$at.ri$e primi$or na5igatori1 sumbru$ tab$ou conturat <n eseu$ 4es Coches stigmati9ea9. ac%iunea /istrug.toare a unei umanit.%i ce st.p<ne;te1 <n r.u1 /estine$e $umii. Apoca$ipsa nu mai este sus%inut. /e iminen%a Ju/ec.%ii /e Apoi. !a este /oar re9u$tatu$ contingent a$ comer%u$ui cu miro/enii1 ro/u$ ru;inos a$ 0nego%u$ui cu per$e ;i piper). Ast#e$1 procesu$ /e e:pansiune care a con/us "cci/entu$ cre;tin $a reg.sirea copi$.riei sa$e pier/ute - <ntrupat. <n s.$baticu$ $iber ;i go$ pe care Co$umb <$ /escoperea pe %.rmu$ Caraibe$or - $-a #.cut1 <n /e#initi51 s. <ntre5a/. <n /istrugerea ce$ui$a$t germenu$ propriei sa$e mor%i. Un seco$ a #ost /e aDuns pentru a se aDunge /e $a acea rena;tere $a aceast. con/amnare1 r.stimp <n care <ncepea un proces #.r. prece/ent /e concentrare a bog.%ii$or ;i /e instituire - $a scara <ntregii $umi - a /omina%iei asupra unor trupuri ;i a unor su#$ete omene;ti. 2ranB estringant Re#erin%e bib$iogra#ice AtBinson K.1 es 3ou5eau: Lori9ons /e $a Renaissance #rangaise1 4ro91 Paris1 1F,J. 7roc 3.1 a Keographie /e $a Renaissance ?1NHI-1PHIC1 7ib$iotheque nationa$e-CTLS1 Paris1 1FGI. !$$iot J.L.1 ne "$/ &or$/ an/ the 3e@ ?1NFH-1PJIC1 Cambri/ge Uni5ersit6 Press1 1F-I. estringant R1 e Luguenot et $e Sau5age1 Z$incBsiecB1 Paris1 1FFI. estringant R1 'Ate$ier /u cosmographe ou $ 'image /u mon/e = $a Renaissance1 A$bin8iche$1 Paris1 1FF1. e5i-Strauss CI.1 Tristes Tropiques1 Pion1 Paris1 1FJJ htra/.rom. Tropice triste. !/itura \tiin%i#ic. ;i !ncic$ope/ic.1 7ucure;ti1 1FPGi. 8aroub6 C1 Utopie et Primiti5isme1 Seui$1 Paris1 1FFI. 8i$hou A.1 Co$on 6 su menta$i/a/ mesianica en e$ ambiente #ranciscanista espano$1 Casa-8useo /e Co$on1 >a$$a/o$i/1 1FG,. Pag/enA.1 The2a$$ o# 3atura$ 8an1 Cambri/ge Uni5ersit6 Press1 1FGH ;i 1FGP. Sa$e Z.1 The Conquest o# Para/ise. Christopher Co$umbus an/ the Co$umbian egac61 A$#re/ A. Znop#1 3e@ AorB1 1FFI. 1J1uther <;i e:pune te9e$e $a &ittenberg <n s<nu$ societ.%ii /in seco$u$ a$ O>I-$ea s-a ri/icat o 5oce care a bu$5ersat $umea1 a re<nnoit cre/in%a1 /ar a ;i /i5i9at 7iserica "cci/entu$ui. !ra 5ocea unui c.$ug.r augustin <n9estrat1 cititor asi/uu a$ S#intei Scripturi1 teo$og

sensibi$ $a esen%ia$ ;i <n/r.gostit /e certitu/iniE 8artin uther. Ceea ce $-a proiectat pe scena istoriei a #ost1 <n 1J1-1 o chestiune /e spiritua$itate greu /e <n%e$es pentru cine5a /in seco$u$ OOE prob$ema in/u$gen%e$or1 a c.ror /ob<n/ire permitea u;urarea1 /ac. nu chiar suprimarea peniten%ei impuse unui cre;tin ce <;i m.rturisise p.cate$e. 2enomenu$ uther nu poate #i re/us <ns. $a aceast. chestiune a in/u$gen%e$or. Pri5in/ $ucruri$e mai $arg1 era 5orba1 /e #apt1 /e o nou. manier. /e abor/are a teo$ogiei1 printr-o re5enire energic. $a S#<nta Scriptur. - a/ic. o concentrare pe cre/in%. ;i pe cu5<ntu$ $ui 4umne9eu. 4ar /inco$o /e re$igios1 <n sensu$ strict a$ termenu$ui1 era 5orba1 /e asemenea1 /e o nou. 5i9iune asupra societ.%ii ;i a con/uitei omene;ti <n $ume1 care <n/rept.%e;te a#irma%ia $ui Jaures cu pri5ire $a utherE 0Ce$ ce re<nnoie;te ceru$ re#ace ;i p.m<ntu$)1 Perioa/a /e <nceput a $ui uther i In 1J1-1 uther a5ea <n urm. un traseu pe care istoricii au <ncercat s.-1 reconstituie cu e:actitate. 3.scut <n 1NG, <n inima Kermaniei1 e$ se angaDase1 /intr-o ne$ini;te re$igioas.1 pe ca$ea monahismu$ui. Intrat $a c.$ug.rii augustini /in !r#urt <n 1JIJ1 nu a5ea s.-;i g.seasc. totu;i $ini;tea su#$eteasc.1 <ntr-at<t /e ar9.toare era /orin%a $ui /e a *b 1J1[ FF r.spun/e e:igen%e$or Dusti%iare a$e unui 4umne9eu se5er. Pacea <i este /at. /oar atunci c<n/ ?<n 1J1N-1J1J^C /escoper. c. /reptatea $ui 4umne9eu /espre care 5orbe;te !5anghe$ia nu este cea a unui 4umne9eu Du/ec.tor1 ci echi5a$ea9. cu acceptarea omu$ui p.c.tos /e c.tre 4umne9eu1 /aru$ $ui 4umne9eu #.cut omu$ui prin Lristos. 3umai unit cu Lristos <n cre/in%.1 omu$ putea s. tr.iasc.1 a/ic. s. e:iste <n #a%a $ui 4umne9eu. A;a ie;ea $a i5ea$. tema pau$in. a <n/rept.rii prin cre/in%.1 tem. care1 pentru uther1 a #ost e$iberatoare. 3umit <n 1J1H pro#esor /e teo$ogie $a Uni5ersitatea /in &ittenberg1 uther %inuse cursuri asupra Psa$mi$or1 asupra !pisto$e$or $ui Pa5e$ c.tre Romani1 c.tre Ka$ateni ;i c.tre !5rei ;i1 /up. cum se obi;nuia1 <i st<rnise pe stu/en%i $a /ispute pe marginea te9e$or e$aborate /e e$. Aceste te:te arat. <n ce m.sur. uther <n%e$egea s. re5in. $a aposto$u$ Pa5e$ ;i $a S#<ntu$ Augustin ;i s. se <n/ep.rte9e /e Aristote$ ;i /e sco$astic.1 <n specia$ /e cea /e $a s#<r;itu$ !5u$ui 8e/iu1 ai c.rei repre9entan%i erau teo$ogi ca "ccam1 Pierre /'Ai$$6 ;i Kabrie$ 7ie$. S. preci9.m ce$ pu%in puncte$e esen%ia$e. <n 5i9iunea $ui uther1 teo$ogia sco$astic. nu 5orbise <ntr-un mo/ a/ec5at /espre 4umne9eu1 /espre Lristos ;i /espre om. <n $oc s. conceap. omu$ <n #a%a $ui 4umne9eu1 asemeni aposto$u$ui Pa5e$1 ea /e#inise - prin Aristote$ - omu$ <n sine1 ca pre9ent<n/ un anumit num.r /e propriet.%i. <n $oc s. 5orbeasc. /espre <n/reptarea omu$ui <n re$a%ie cu Lristos1 ea <ntre5.9use sancti#icarea omu$ui prin acte$e sa$e ?cu aDutoru$ gra%iei /i5ineC. uther critica1 /e asemenea1 concep%ia occamista potri5it c.reia omu$ simp$u putea s.-1 iubeasc. pe 4umne9eu prin proprii$e sa$e #or%e1 s. <mp$ineasc. $egea ;i1 imp$icit1 s. se preg.teasc. pentru gra%ia /i5in.. <mpotri5a acestor ten/in%e1 uther a#irma c. <n teo$ogie trebuia s. #ie $uat <n consi/erare numai omu$ <n re$a%ie cu 4umne9eu kcoram 4eoC. !$ sub$inia c. p.catu$ originar era o per5ertire permanent. a omu$ui <n tota$itatea sa1 iar nu o simp$. $ips. /e ca$itate a 5oin%ei1 <n ceea ce pri5e;te gra%ia /i5in.1 ea nu era o ca$itate <nn.scut. <n om <n 5e/erea ame$ior.rii sa$e progresi5e1 ci tocmai iertarea o#erit. /e 4umne9eu. egat /e m<ntuire1 uther respingea i/eea c.1 prin #or%e$e sa$e natura$e1 omu$ se putea /eschi/e primirii haru$ui ceresc. Ini%iati5a nu putea 5eni /ec<t /e $a 4umne9eu1 <n m.sura <n care 4umne9eu <$ recunoa;te pe om ca #iin/ /rept. !$ nu-i imput. p.catu$ s.u1 ci <i imput. /reptatea $ui Lristos. Aceast. Du/ecat. a $ui 4umne9eu primit. <n cre/in%. este <ns. ;i un cu5<nt creator1 care <ncepe s. 1II 4AT! \I "CURI <$ trans#orme pe om. Aici1 pe p.m<nt1 omu$ r.m<ne1 bine<n%e$es1 0/eopotri5. /rept ;i p.c.tos)1 /ar este <n/emnat s. combat. p.catu$ printr-o permanent. peniten%.. S. mai sub$iniem apoi ;i e#ortu$ p$in /e pasiune a$ $ui uther pentru re5enirea $a ceea ce e$ consi/er. /rept autoritatea Suprem. <n teo$ogie1 a/ic. $a S#<nta Scriptur.. 3u numai teo$ogii sco$astici1 /ar ;i P.rin%ii 7isericii se pot <n;e$a ?<n anumite pri5in%e1 uther a mers mai /eparte /ec<t S#<ntu$ AugustinC. 4e aceea1 este necesar s. se urm.reasc. te:tu$ bib$ic propriu-9is1 a$ c.rui sens trebuie /es$u;it mai a$es prin recurgerea $a stu/iu$ $imbi$or 5echi. 3imic /in te:te$e scrise /e uther p<n. <n 1J1-1 sau chiar p<n. <n 1JHI1 nu $as. s. se <ntre5a/. <n ca9u$ s.u e:isten%a unei 5oin%e /e ruptur.. 4at #iin/ c. teo$ogii sco$astici se contra9ic <ntre ei - notea9. e$ <ntr-o scrisoare /in 1J1G ?&A1 7r. 11 1PI1 H1C -1 /e ce nu ar a5ea ;i e$ /reptu$ s.-i contra9ic. ^ <n pri5in%a 7isericii apar1 #ire;te1 une$e critici1 /ep$<ng<n/u-se #aptu$ c. 0pietatea ;i cu$tu$ au /e5enit un t<rg) ?comentariu asupra !pisto$ei c.tre RomaniC1 c. nu se mai pre/ica !5anghe$ia sau c. se <nmu$%iser. pre/icatorii prea gura$i5i1 c. 5ia%a preo%i$or era a/eseori ne$egiuit. sau1 mai mu$t1 c. <ns.;i Curia era /epra5at. ;i c. /reptu$ ec$e9iastic trebuia <mbun.t.%it prin epurarea co$ec%iei /e or/onan%e papa$e. Ast#e$ /e critici erau <ns. /estu$ /e r.sp<n/ite <n epoc.1 ne#iin/ sinonime cu o ruptur.. S. not.m1 pe /e a$t. parte1 c. autoritatea papa$. ca atare nu era pus. sub semnu$ <ntreb.rii1 ;i nici 7iserica roman.. <n p$us1 <n 1J1G1 uther 5a a#irmaE 03u 5oi #i nicio/at. un eretic)1 iar <n 1J1F <i critic. pe 2ra%ii /in 7oemia care creaser.1 <n seco$u$ a$ O>-$ea1 o mi;care /e /isi/en%.. Te9e$e pri5in/ acor/area in/u$gen%e$or

<n 1J1-1 uther a aDuns s. pun. <n /iscu%ie o practic. ce se /e95o$tase /e-a $ungu$ <ntregu$ui !5 8e/iu ;i c.reia teo$ogii <i a/useser. o Dusti#icare /octrinar.E practica in/u$gen%e$or. 4espre ce era 5orba ^ Ini%ia$1 ce$ care p.c.tuia primea iertarea ;i era reintegrat <n 7iseric. numai /up. ce <;i ar.tase c.in%a prin anumite e:erci%ii /e peniten%.. C<n/ s-a r.sp<n/it con#esiunea pri5at.1 iertarea era acor/at. <n momentu$ m.rturisirii p.cate$or1 /ar1 /up. aceasta1 ce$ care p.c.tuise trebuia s. mai <n/ep$ineasc. <n p$us *'b' 1J1) 7I7 I"T!CA JU4!U!A3V 0"CTA>IA3 K"KA) C UJ ooooooooo im a;a-numite$e $ucr.ri /e peniten%.. Pe /e a$t. parte1 e$ trebuia s. se a;tepte ;i $a ni;te pe/epse temporare /in partea 4omnu$ui ?bo$i etcC1 #iin/ scutit /oar /e pe/epse$e 5e;nice prin iertarea p.cate$or. 4ac. $ucr.ri$e /e peniten%. sau pe/epse$e temporare nu #useser. <n/ep$inite sau suportate aici1 pe p.m<nt1 aceasta urma s. se #ac. <n $umea /e /inco$o1 a/ic. <n Purgatoriu1 spa%iu interme/iar <ntre Cer ;i In#ern. Ast#e$1 aten%ia ;i ne$ini;tea cre;tini$or se orientau tot mai mu$t <nspre Purgatoriu ;i <nspre miD$oace$e /e a-$ e5ita. Aici inter5enea in/u$gen%a - sau remiterea pe/epse$or - /in partea 7isericii. !ra 5orba /e o trans#ormare sau /e o re/ucere a $ucr.ri$or /e peniten%. ;i a pe/epse$or temporare /e c.tre 7iseric.1 #.r. a se ;ti prea bine /ac. ac%iunea acesteia <nsemna $uarea unei hot.r<ri Du/iciare <n $ocu$ $ui 4umne9eu sau /oar o inter5en%ie. 4ob<n/irea in/u$gen%ei presupunea acceptarea c.in%ei ;i o contribu%ie acti5. a persoanei respecti5e1 sub #orm. /e rug.ciuni1 pe$erinaDe1 /ona%ii <n obiecte sau <n bani. 7a9e$e /octrinare #useser. /e95o$tate /e Toma /'Aquino. Atribuirea in/u$gen%e$or <i re5enea papei1 <ntruc<t e$ era ce$ care /ispunea /e in#inita comoar. a 7isericii1 a/ic. /e merite$e 0suprarogatorii) a$e $ui Lristos ;i a$e s#in%i$or. Potri5it $ui Toma /'Aquino1 in/u$gen%a putea #i atribuit. ;i unui /e#unct a#$at <n Purgatoriu1 prin ac%iunea unuia /intre cei 5ii. 3umai papa$itatea putea acor/a <ns. o in/u$gen%. tota$.+ episcopii1 car/ina$ii ;i $ega%ii /ispuneau numai /e in/u$gen%e $imitate <n timp. Prin aceste in/u$gen%e1 7iserica r.spun/ea angoase$or cre/incio;i$or s.i. !a ap.rea ca o institu%ie m<ntuitoare transcen/ent.1 a c.rei autoritate atingea Ceru$1 Purgatoriu$ ;i In#ernu$1 hot.r<n/ /estinu$ oameni$or. 3umai c. practica in/u$gen%e$or era /estu$ /e #ragi$.. 2un/amente$e /octrinare1 <n aceast. pri5in%.1 nu erau <ntot/eauna c$are1 iar anumite aspecte r.m<neau contro5ersate. Pe /e a$t. parte1 incon5eniente$e erau c<t se poate /e 5i9ibi$e. <n practic.1 in/u$gen%e$e con/useser. $a o serioas. s$.bire a peniten%ei1 e$e constituin/ <n schimb un miD$oc /e sporire a #inan%e$or 7isericii1 #apt care genera un gen /e tran9ac%ie prea pu%in compatibi$ cu cre/in%a ;i1 <n consecin%.1 <i scan/a$i9a pe mu$%i /intre cre/incio;i. 8u$%i /intre oamenii pe care uther <i <nt<$nea $a con#esiona$ primiser. ast#e$ /e in/u$gen%e1 a;a c. a putut constata e#ecte$e ne#aste a$e acestei practici. Ca urmare1 e$ $ansea9. <n pre/ici$e sa$e un a5ertisment <mpotri5a acesteia1 iar prin ce$e nou.9eci ;i cinci /e te9e a#i;ate ?pare-seC <n 9iua /e ,1 octombrie 1J1- $a &ittenberg1 menite G,GGF, 1IH 4AT! \I "CURI s. #ac. obiectu$ unei /ispute aca/emice1 <ncearc. s. c$ari#ice sensu$ in#$uen%ei in/u$gen%e$or. uther nu respinge in/u$gen%a papa$. ca atare ?te9a -1C1 /ar aminte;te c. 0r.scump.rarea in/u$gen%e$or este $iber.1 iar nu impus.) ?te9a N-C. !$ nu pune <n /iscu%ie nici autoritatea papei1 ci este /e p.rere c. acesta ignor. abu9uri$e comise <n nume$e s.u ?te9e$e JI1 J1C ;i c.1 ne<n/oie$nic1 ;i e$ consi/er. c. pre/icarea !5anghe$iei este mai important. /ec<t pre/icarea in/u$gen%e$or ?te9a JJC. Re#eritor $a in#$uen%a acestora1 uther preci9ea9. c. 0e$e nu pot ;terge1 <n ceea ce pri5e;te cu$pa1 nici ce$ mai m.runt p.cat 5enia$) ?te9a -PC1 <n 5reme ce oamenii1 a/eseori1 cre/ c. simp$a achi9i%ie a unei in/u$gen%e ?iar nu m.rturisirea ;i iertarea p.cate$orC ar #i /e aDuns pentru remiterea unei gre;e$i. <n p$us1 uther respinge opinia potri5it c.reia in/u$gen%a ar scurta pe/epse$e /in Purgatoriu ?te9e$e G-1,C. 7iserica poate /oar s. inter5in. <n #a5oarea ce$ui care a p.c.tuit1 singuru$ care /eci/e #iin/ <ns. 4umne9eu ?te9a HGC. <n consecin%.1 in/u$gen%a poate atenua sau suprima numai pe/epse$e canonice impuse /e c.tre 7iseric. ?te9e$e J1 1IC. uther semna$ea9.1 /e asemenea1 perico$e$e pre/ic.rii in/u$gen%e$or1 <n m.sura <n care e$e generea9. o securitate <n;e$.toare+ maDoritatea oameni$or1 cre9<n/ <n ;tergerea oric.rei gre;e$i ?te9a HNC1 se socotesc - prin in/u$gen%e siguri /e m<ntuire ?te9a ,HC ;i neg$iDea9. o contribu%ie persona$. autentic. ?te9e$e ,F1 NFC. Prin urmare1 <n opinia $ui1 in/u$gen%e$e s<nt pericu$oase <ntruc<t nu <$ #ac pe om mai bun1 iar /ob<n/irea $or se rea$i9ea9. <n /etrimentu$ opere$or /e caritate ?te9e$e N1-NPC. Practic1 0ce$ care $e /. s.raci$or sau <$ <mprumut. pe ce$ a#$at $a str<mtoare #ace mu$t mai bine /ec<t /ac. ;i-ar cump.ra in/u$gen%e) ?te9a N,C. Chiar /ac.1 re/uc<n/ in/u$gen%a $a ;tergerea pe/epse$or canonice1 uther se <n/ep.rta /e teorii$e /e $a s#<r;itu$ !5u$ui 8e/iu1 te9e$e sa$e nu constituiau un program /e re5o$t. <mpotri5a 7isericii ;i a autorit.%i$or sa$e. !$ /orea s. se re5in. $a concep%ii$e anterioare1 <n specia$ $a ce$e a$e 5echii 7iserici. Critici$e $ui uther nu atingeau <ns. numai abu9uri$e /in epoca sa. C<te5a /intre te9e$e $ui puneau <n /iscu%ie <nsu;i principiu$ in/u$gen%e$or. Pe /e o parte1 e$ /eta;a peniten%a /e #orma ei sacramenta$.1 a#irm<n/ c. <ntreaga 5ia%. a cre/incio;i$or trebuia s. #ie o peniten%. ?te9a 1C1 c. aceasta ap.rea atunci c<n/ ce$ care a p.c.tuit <;i con;tienti9a p.catu$ comis ;i c. p.c.tosu$ care se c.ie;te 0bene#icia9.

1&b '1J1- ''.#AU [ _ d 1I, /e ;tergerea comp$et. a pe/epsei ;i a gre;e$ii... chiar ;i #.r. <nscrisu$ /e in/u$gen%.) ?te9e$e ,P1 ,-C. Ce$ care se c.ie;te ;i care a ob%inut iertarea nu #uge /e pe/epse1 ci $e caut. ;i $e /ore;te ?te9a NIC. 0Cre;tinii trebuie <n/emna%i s.-1 urme9e pe c.$.u9itoru$ $or Lristos <n <n/urarea pe/epse$or1 a mor%ii ;i a ia/u$ui) ?te9a FNC. uther a5ea s. reia aceste teme1 e:p$icit<n/u-$e1 <ntr-o scrisoare pe care i-o trimite arhiepiscopu$ui /in 8ain91 apoi <n e:p$ica%ii$e pe marginea proprii$or te9e ?Reso$utiones1 1J1GC1 ca ;i <n Pre/ica /espre in/u$gen%. ;i har /in ace$a;i an. Impactu$ ;i consecin%e$e te9e$or /in 1J1Te9e$e au a5ut un ecou consi/erabi$. Retip.rite ;i /i#u9ate <n <ntreaga Kermanie1 #.r. ;tirea $ui uther1 e$e au /ep.;it rapi/ cercuri$e uni5ersitare /in &ittenberg. Te:te$e respecti5e au crista$i9at nemu$%umirea $atent. a germani$or <n pri5in%a Romei ;i au ap.rut ca o critic. $egitim. a abu9uri$or institu%iei ec$e9iastice. !$e p.reau s. repun. papa$itatea ;i c$eru$ $a $ocu$ $or1 neg<n/u-$e /reptu$ /e sechestrare a $umii /e /inco$o1 ;i - <ntr-un mo/ con5ing.tor pentru mu$%i /intre oamenii 5remii - opuneau cre/in%a1 ba9at. pe cu5<ntu$ $ui 4umne9eu ;i preg.tit. pentru su#erin%.1 ace$ei securit.%i <n;e$.toare o#erite prin in/u$gen%e. Unii teo$ogi cato$ici /e ast.9i1 precum !r@in Iser$oh1 consi/er.1 /e a$t#e$1 aceste te9e 0ca orto/o:e1 ca o critic. Dusti#icat. a abu9uri$or re9u$tate /in practica in/u$gen%e$or ;i ca o contribu%ie $a /iscutarea unor chestiuni teo$ogice /ecisi5e1 <nc. netran;ate). a 5remea respecti5. <ns.1 s-a aDuns $a un proces care a con/us $a con/amnarea $ui uther. 3u este $ocu$ aici s. /escriem pe $arg etape$e acestuia1 a;a c. 5om aminti /oar c<te5a #apte. 4enun%at $a Roma /e arhiepiscopu$ A$brecht /e 8ain91 uther a #ost acu9at /e ere9ie ;i /e o#ens. $a a/resa papa$it.%ii. <ntre5e/erea cu $egatu$ papei1 CaDetan1 /in octombrie 1J1G1 a r.mas #.r. nici un e#ect. 3ici <n urma /isputei aca/emice cu Johann 8aier !cB1 /in iu$ie 1J1F1 nu s-a aDuns $a o re9o$5are a /i#eren/u$ui. 2acu$t.%i$e /e teo$ogie /in Zo$n ;i eu5en au con/amnat mai mu$te /intre te9e$e $ui uther. <n ce$e /in urm.1 Roma - care1 /in ra%iuni po$itice1 <$ menaDase /estu$ /e mu$t. 5reme - a5ea s.-1 con/amne prin bu$a papa$. /in 1J iunie 1JHI1 !:surge 4omine1 iar apoi s.-1 e:comunice1 pe , ianuarie 1JH11 /up. e:pirarea termenu$ui pentru retractare. 1IN 4AT! \I "CURI <n inter5a$u$ 1J1--1JH11 care a #ost perioa/a crucia$.1 /e9baterea a /ep.;it chestiunea in/u$gen%e$or propriu-9ise pentru a se #oca$i9a pe prob$ema autorit.%ii <n 7iseric.1 <n specia$ pe cea a puteri$or papa$it.%ii. Potri5it $ui CaDetan1 papa$itatea1 <n ca$itatea ei /e magister suprem a$ 7isericii uni5ersa$e1 nu putea r.sp<n/i o <n5.%.tur. eronat.. uther1 /impotri5.1 sus%inea cu t.rie i/eea c. papa se putea ;i e$ <n;e$a ;i c. 0a/e5.ru$ era st.p<n chiar ;i asupra papei). <n /e9baterea sa cu !cB1 uther nega <ns.;i necesitatea - pentru 7iseric. - /e a a5ea un con/uc.tor pe p.m<nt1 /e 5reme ce Lristos se a#$a <n #runtea ei. Papa era episcopu$ Romei1 iar <nt<ietatea $ui era un pro/us a$ istoriei1 nu un artico$ /e cre/in%.. 3u numai papa1 /ar ;i conci$ii$e se puteau <n;e$a. Iar uther cita <n aceast. pri5in%. con/amnarea -neDusti#icat.1 <n opinia sa - a $ui Jan Lus /e c.tre Conci$iu$ /in Zonstan9. " anumit. 5i9iune asupraE cre;tinismu$ui1 7isericii ;i istoriei Te9e$e /in 1J1- a5useser. <n 5e/ere o chestiune precis.1 %in<n/ /e spiritua$itate ;i /e /iscip$ina ec$e9iastic.E acor/area in/u$gen%e$or. 4e9bateri$e u$terioare abor/au <n primu$ r<n/ prob$ema autorit.%ii <n 7iseric. ;i pe cea a raporturi$or /intre cre/in%. ;i s#inte$e taine. <n 1JHI1 uther a pub$icat o serie /e scrieri hot.r<toare care1 pe ba9a teo$ogic. ap.rut. /eDa <n prime$e $ui comentarii ;i <n con#$ictu$ cu Roma1 $.rgeau totu;i perspecti5a1 propun<n/ o anumit. 5i9iune asupra cre;tinismu$ui1 a 7isericii ;i a societ.%ii ;i in5it<n/ $a punerea <n ap$icare a unui anumit num.r /e schimb.ri. S. #i #ost 5orba1 pur ;i simp$u1 /e conc$u9ii$e $a care uther aDungea pe ba9a premise$or sa$e1 in/epen/ent /e pr.pastia ce se c.sca tot mai mu$t <ntre e$ ;i Roma ;i /e spriDinu$ popu$ar pe care <$ <nt<$nise1 sau con#$ictu$ cu Roma a #ost ce$ care $-a <mpins s. mearg. /inco$o /e ceea ce scrisese <n prime$e $ui comentarii ;i te9e^ <n acest punct1 p.reri$e s<nt /i5ergente. 4up. cum tot /i5ergente s<nt ;i <n ceea ce pri5e;te aprecierea perspecti5e$or /eschise /e scrieri$e /in 1JHI ;i con#irmate <n scrieri$e u$terioare. Protestan%ii 5or s. 5a/. aici o <ntoarcere $egitim. $a cre;tinismu$ bib$ic1 <n 5reme ce cato$icii accentuea9.1 <nainte /e orice1 ruptura #a%. /e mu$te$e seco$e /e tra/i%ie cre;tin.. i.S'." 1J11.1. 1IJ Care s<nt <ns. perspecti5e$e trasate <n 1JHI prin Pre/ica /espre #apte$e caritabi$e1 Tratatu$ asupra papa$it.%ii /e $a Roma1 8ani#estu$ <ntru nob$e%ea cre;tin. a na%iunii germane1 Pre$u/iu$ $a tema capti5it.%ii babi$oniene a 7isericii sau tratatu$ 4espre $ibertatea cre;tin.1 te:te u$terior comp$etate prin numeroase a$te pub$ica%ii^ <n primu$ r<n/1 este 5orba /espre accentu$ insistent ;i energic pus pe cre/in%.1 <n 5ia%a cre;tin.. Important. nu mai era <n/ep$inirea rituri$or ca atare sau apartenen%a $a o institu%ie /at.1 ci re$a%ia persona$. cu 4umne9eu. Cre/in%a nu mai ap.rea /e#init. ca o ;tiin%.1 ci prin <ncre/erea <n 4umne9eu. 4e#inin/ cre;tinu$ pe ba9a cre/in%ei1 uther re$ati5i9a toate ce$e$a$te /istinc%ii1 <n specia$ pe ce$e /intre c$erici ;i $aici. !$ sus%inea tema bib$ic. a 0sacer/o%iu$ui uni5ersa$)1 ce$ care <i o#erea #iec.rui cre;tin accesu$ ime/iat $a 4umne9eu - prin cre/in%. - ;i care <i <ncre/in%a toto/at. sarcina /e a #i martoru$ $ui 4umne9eu <n aceast. $ume. Accentu$ pus pe cre/in%. #.cea oare inuti$e #apte$e bune^ uther nu era /e aceast. p.rere. Chiar /ac. ac%iuni$e caritabi$e nu mai inter5eneau <n ob%inerea m<ntuirii1 primit. gratuit prin cre/in%.1 e$e atestau totu;i autenticitatea

acestei cre/in%e1 e:primau recuno;tin%a /reptcre/inciosu$ui ;i <$ puneau1 prin /ragostea sa1 <n s$uDba aproape$ui. Ast#e$1 0cre/in%a <n Lristos nu ne e$iberea9. /e ac%iuni$e caritabi$e1 ci /e i/eea ap.rut. <n $eg.tur. cu e$eE neroa/a <n#umurare /e a c.uta <n/reptarea prin interme/iu$ $or) ?tratatu$ 4espre $ibertatea cre;tin.C. Accentu$ pus pe cre/in%. $-a /eterminat pe uther s. 5a$ori9e9e angaDarea <n ca/ru$ #ami$iei1 <n ca/ru$ 5ie%ii pro#esiona$e ;i a$ cet.%ii. Toma /'Aquino 5.9use <n contemp$are cea mai bun. /intre acti5it.%i$e /emne /e <mp.r.%ia $ui 4umne9eu. Pietatea me/ie5a$. recoman/ase 5ia%a monastic. ;i sacra$i9ase cer;etoria. uther1 /impotri5.1 5e/e per#ec%iunea <n teama /e 4umne9eu ;i <n cre/in%a <n !$. Aco$o un/e acestea s<nt pre9ente1 0#apta este caritabi$.1 chiar /ac. ar #i $a #e$ /e m.runt. precum cu$egerea unui #ir /e pai) kPre/ic. /espre #apte$e caritabi$eC. Spa%iu$ <n care cre;tinu$ se mani#est. ca /reptcre/incios este ce$ $umesc. Totu$1 aici1 /e5ine chemare a $ui 4umne9euE pro#esia ;i munca s<nt o 5oca%ie ?7eru#C /at. /e 4umne9eu1 #iin/ $a #e$ /e importante ca ;i acte$e e:c$usi5 re$igioase1 cum ar #i pe$erinaDe$e. A 5orbi /espre cre/in%. <nsemna1 toto/at.1 s. #ii atent $a ceea ce1 pe p$an uman1 o #.cea s. se nasc.1 a/ic. $a pre/icarea ;i ce$ebrarea 1IP 4AT! \I "CURI s#inte$or taine. uther consi/era c. a g.sit <n 7ib$ie numai /ou. asemenea taine E bote9u$ ;i Cina cea /e Tain.. <ntruc<t e$ este semn ;i miD$oc a$ haru$ui1 iar nu e:presie a unei atitu/ini sau ac%iuni omene;ti1 bote9u$ copii$or1 /e pi$/.1 era p.strat ?nu ca $a anabapti;tii ce a5eau s. apar. <nDurai anu$ui 1JHNC. uther <n/ep.rta1 /e asemenea1 concep%ia care #.cea /in $iturghie un sacri#iciu menit s. inter5in. <n #a5oarea oameni$or1 sacri#iciu pe care oamenii trebuiau ;i puteau s. i-1 <nchine $ui 4umne9eu. Sensu$ $iturghiei este /e a transmite omu$ui iertarea $ui 4umne9eu1 $egat. /e trupu$ $ui Lristos pre9ent ?pre9en%a rea$. este sub$iniat.C ;i o#erit <ntru cre/in%.. uther critica obiceiu$ /e a se recita esen%ia$u$ <n ;oapt. - a/ic. #.g./uin%a $ui 4umne9eu inc$us. <n cu5inte$e <ntemeietoare - ;i1 mai $arg1 #aptu$ c. pre/ica1 a c.rei menire era /e a tre9i cre/in%a1 r.m<nea mu$t prea pu%in important. <n practica bisericeasc. sau1 mai mu$t1 c. se pre/ica <n specia$ $egea1 sporin/u-se prescrip%ii$e mora$e ;i ritua$e1 <n $oc s. se 5orbeasc. /espre 8<ntuitoru$ Lristos ;i /espre ceea ce <i o#erea e$ omu$ui. Pe /e a$t. parte1 uther sub$inia $eg.tura /intre S#<ntu$ 4uh ;i ac%iunea uman. <n pre/ic. ;i ce$ebrarea taine$or1 re#erin/u-se aici <n specia$ $a anumi%i spiritua$i;ti care propo5./uiau o re$a%ie /irect. a omu$ui cu 4umne9eu. Pentru uther1 ba9a ;i norma pre/icii ;i a$e /octrinei erau repre9entate /e S#<nta Scriptur.. Aceasta $e permitea ;i comunit.%i$or cre;tine o oarecare in/epen/en%. #a%. /e /octorii ;i pre/icatorii $or1 a c.ror <n5.%.tur. putea #i ast#e$ apreciat. /e c.tre ce$e /int<i. 2.r. a recu9a tra/i%ia ca atare ?e$ a re$uat1 /e pi$/.1 /ogme$e trinitare ;i hristo$ogice a$e 5echii 7isericiC1 uther insista totu;i asupra Scripturii ca instan%. critic.E tot ce se <nscria <n $inia S#intei Scripturi <nsemna tra/i%ie autentic.1 iar tot ceea ce i se opunea echi5a$a cu o #a$s. tra/i%ie. Pe /e a$t. parte <ns.1 e$ recu9a ;i 0bib$icismu$) ra/ica$ care a$unga /in 7iseric. tot ce nu era atestat <n mo/ $impe/e /e c.tre 7ib$ie - cum ar #i imagini$e sau $iturghia. <n ceea ce pri5e;te interpretarea Scripturii ?un/e1 <nc. /in seco$u$ a$ O>I-$ea1 se sub$iniau anumite /i5ergen%eC1 uther consi/era c. unitatea nu putea #i asigurat. /in e:terior1 nici /e un magister1 nici /e un principiu subiecti5 ca ra%iunea sau i$uminarea. Scriptura trebuia ;i putea s. se interprete9e ea <ns.;i1 potri5it #igurii sa$e centra$e E Iisus Lristos. Apoi1 uther a aDuns s. re/e#ineasc. inc$usi5 7iserica. !$ nu o 5e/ea ca pe o structur. ierarhic.1 o structur. c.reia trebuia s. i te .D-6+ 1J1- .%aaD 1Isupui pentru a-i apar%ine. Pentru uther1 ea <nseamn. <n primu$ r<n/ o comuniune a cre/in%ei1 a speran%ei ;i /ragostei. 7iserica uni5ersa$.1 care nu imp$ic. o uni#ormitate a rituri$or1 este a$c.tuit. /in to%i oamenii bote9a%i care particip. $a Cu5<ntu$ s#<nt ;i $a s#inte$e taine. !:ist.1 /e asemenea1 7iserici aparte1 precum ce$e /e $a Roma ;i Constantinopo$1 care s<nt e:presia concret. a 7isericii uni5ersa$e <ntr-un $oc /at. Pe /e a$t. parte <ns.1 uther 5orbe;te /espre o 7iseric. spiritua$.1 a$c.tuit. numai /in a/e5.ra%ii cre/incio;i ;i a$e c.rei contururi r.m<n ascunse p<n. $a s#<r;itu$ 5remi$or. !$ pre$ua1 ast#e$1 concep%ia augustinian. ce ca$i#ica 7iserica concret. /rept un 0trup amestecat) /e cre/incio;i ;i necre/incio;i. 7iserica era /e#init. ca o comuniune1 ea nemai#iin/ o entitate sacr. $egat. /e $ocuri sau #un/a%ii precise care1 <n optica me/ie5a$.1 ie;eau /in s#era /reptu$ui comun1 supun<n/use /reptu$ui ec$e9iastic. Pri5it. ca o comunitate spiritua$.1 cre;tin.tatea nu-1 mai putea a5ea /rept con/uc.tor /ec<t pe Lristos1 <ntruc<t numai e$ $e o#erea cre;tini$or a/e5.rata 5ia%.1 cre/in%a1 speran%a ;i bun.tatea. Pentru a se putea comunica oameni$or1 Lristos se #o$osea /e ser5iciu$ anumitor trimi;i1 martori ;i 5estitori ai !5anghe$iei1 iar nu repre9entan%i sau 5icari ai $ui Lristos. or $e re5enea misiunea /e a 5esti !5anghe$ia ;i /e a a/ministra s#inte$e taine. Iar aco$o un/e aceste $ucruri erau <n/ep$inite1 se putea consi/era c. a/e5.rata 7iseric. ;i comuniunea spiritua$. a cre;tini$or erau pre9ente <n $ume. 7iserica #iin/ 5.9ut. ca o comuniune1 <ntre membrii ei e:ista o ega$itate #un/amenta$.. 4istinc%ia /intre $aici ;i c$erici era abo$it.. Cu to%ii <;i a5eau partea $or /in bunuri$e spiritua$e /.ruite 7isericii1 #iin/ /e $a sine <n%e$es totu;i c. <n interioru$ acestui corp unic e:istau /i5erse #unc%ii. uther era con5ins /e perenitatea 7isericii1 #.r. a /e/uce <ns. /e aici necesitatea unui con/uc.tor a$ ei pe P.m<nt1 pentru men%inerea unit.%ii sa$e. Principiu$ monarhic nu garanta1 <n opinia $ui1 /urata ;i unitatea /intr-o perspecti5. e5anghe$ic.. Pe /e a$t. parte1 /up. uther1 puterea /e a $ega ;i /e9$ega e5ocat. <n Scriptur. nu

<ntemeia puterea Duris/ic%iona$. a 7isericii. PasaDe$e bib$ice re#eritoare $a puterea /e a $ega ;i /e9$ega trebuiau s. <nt.reasc. cre/in%a <n gra%ia /i5in. ;i s.-i asigure pe oameni c. iertarea $e era anun%at. <n nume$e $ui Iisus. 4e a$t#e$1 puterea /e a anun%a aceast. iertare re5enea1 <n opinia $ui uther1 <ntregii cre;tin.t.%i. 1IG 4AT! \I "CURI Cit /espre organi9area 7isericii1 aceasta <i pri5ea /e asemenea pe to%i cre;tinii1 chema%i /e pi$/. s. $ucre9e <n #a5oarea reunirii unui conci$iu $iber. <ntr-un te:t /in 1JH,1 uther $ansea9. chiar un ape$ <ntregii comunit.%i $oca$e s. se imp$ice <n numirea sau /estituirea propriu$ui pastor. <n a$te scrieri ;i <n a$te <mpreDur.ri1 e$ recunoa;te c. autorit.%i$e po$itice au o capacitate ;i o /atorie aparte <n a aDuta $a organi9area 7isericii - e5i/ent1 <n m.sura <n care e$e s<nt cre;tine. uther pri5ea <ns. /inco$o /e chestiuni$e strict re$igioase ;i /inco$o /e 7iseric.. 4emersu$ s.u imp$ic. o anumit. 5i9iune asupra societ.%ii. 4e a$t#e$1 <n seco$u$ a$ O>I-$ea1 nici nu prea era posibi$ s. separi 7iserica /e societate. S. 5e/em1 <n ce$e ce urmea9.1 c<te5a /intre perspecti5e$e con%inute <n scrieri$e sa$e /in anii 1JHI-1JH,. >ia%a socia$. ;i <mbun.t.%iri$e ce <i puteau #i a/use <i re%in <n/e$ung aten%ia1 cu prec./ere <n 8ani#est <ntru nob$e%e /in 1JHI. !$ se interesea9. aici /e prob$eme concrete1 cum ar #i <mprumutu$ cu /ob<n/. sau #o$osirea 5io$en%ei. <n rep$ic. $a orice ten/in%. mani-heist.1 uther consi/er. c. 4umne9eu $ucrea9. prin institu%ii$e societ.%ii1 pentru a-;i ap.ra crea%ia <n #a%a asa$turi$or Satanei ;i a$e haosu$ui. !ste1 /e a$t#e$1 moti5u$ pentru care cre;tinu$ trebuie - at<t /in ascu$tare #a%. /e 4umne9eu1 c<t ;i /in /ragoste pentru aproape$e -s. se angaDe9e pe p$an socia$ ;i po$itic. Se <n%e$ege /e $a sine c. #unc%ii$e tempora$e nu s<nt mai pu%in /emne /ec<t ce$e ec$e9iastice1 esen%ia$ #iin/ pentru cre;tin ca e$ s. $e <n/ep$ineasc. <ntru cre/in%.. uther a p$e/at pentru autonomia institu%ii$or $aice ?po$itice1 ;co$are1 /iacona$e1 Duri/ice etc.C #a%. /e 7iseric.. Preten%ii$e teocratice a$e papa$it.%ii s<nt repu/iate. Papa nu trebuie s. aib. nici o putere asupra <mp.ratu$ui. !$ poate /oar s.-1 ung. pe acesta <n #unc%ia imperia$.. <n ceea ce pri5e;te ac%iunea propriu-9is. <n ca/ru$ societ.%ii ;i <n ce$ a$ 7isericii1 uther 5orbe;te /espre /ou. <mp.r.%iri /i#erite. Aceast. /istinc%ie arat. c. /e-a $ungu$ e5o$u%iei tempora$e <n care se <nscriu institu%ii$e 5ie%ii socia$e1 oamenii se 5or #o$osi /e ra%iune ;i1 ine5itabi$1 /e anumite constr<ngeri. uther recu9. paci#ismu$ integra$1 /ar respinge ;i i/eea /e crucia/.1 <n specia$ ap$icat. r.9boiu$ui <mpotri5a turci$or. Pe /e a$t. parte <ns.1 e:ist. ;i <mp.r.%irea spiritua$.1 prin care 4umne9eu <nnoie;te chipu$ interior a$ oameni$or ;i care se <n#.ptuie;te prin simp$a ac%iune a Cu5<ntu$ui anun%at. !ste1 practic1 ceea ce /etermin. mo/u$ /e a ac%iona a$ 7isericii1 <n s#era cre/in%ei1 orice constr<ngere1 <n specia$ sub o #orm. inchi9itoria$.1 trebuie e:c$us.. Totu;i1 <n teritorii$e ce a5eau s. treac. $a protestantism1 nu se 5a renun%a $a o anumit. reprimare a /isi/en%i$or. b[ _ 'b NJ1^ ' 1IF Critici ;i propuneri /e re#orme 4inco$o /e principii$e genera$e enun%ate /e uther1 s. amintim totu;i ;i c<te5a propuneri /e re#orme concrete1 pre9ente <n a$ s.u 8ani#est <ntru nob$e%e /in 1JHI ;i care pri5esc /eopotri5. 7iserica ;i societatea <n genera$. <n opinia $ui1 s-ar cu5eni ca puterea temporar. a papei s. #ie suprimat.1 iar mo/u$ /e trai a$ acestuia1 ca ;i ce$ a$ pre$a%i$or s. re5in. $a simp$itatea 5ie%ii aposto$i$or. Ar trebui1 /e asemenea1 s. se re/uc. num.ru$ car/ina$i$or ;i s. se schimbe une$e practici #inanciare a$e Curiei1 cum ar #i a;a-numite$e Commen/a$ sau 0<ncorpor.ri$e). uther propune ca Duris/ic%ia ec$e9iastic. s. nu mai aib. nici o $eg.tur. cu chestiuni$e tempora$e ;i <i s#.tuie;te pe oameni s. nu mai porneasc. <n pe$erinaDe $a Roma. 8ai mu$te propuneri pri5esc c$eru$1 inc$usi5 pe ce$ m.n.stiresc. uther cere re/ucerea num.ru$ui /e or/ine re$igioase1 inter9icerea cer;etoriei1 suprimarea pri5i$egii$or /e care bene#icia9. preo%ii--c.$ug.ri pentru a pre/ica ;i a spo5e/i <ntr-o parohie sau a$ta1 inter9icerea cre.rii /e noi or/ine ;i1 <n #ine1 abrogarea $eg.rii pe 5ia%. a c.$ug.ri$or. !$ critic.1 /e asemenea1 ob$igati5itatea ce$ibatu$ui impus c$eru$ui parohia$1 propun<n/ <n#iin%area unui conci$iu cre;tin care s. $e poat. acor/a preo%i$or $ibertatea /e a se c.s.tori. 4up. toate acestea1 urmea9. o nou. $ist. /e cutume sau /e institu%ii care1 <n opinia $ui uther1 ar trebui s. #ie suprimate E s$uDbe$e pentru mor%i1 inter/ic%ii$e1 9i$e$e /e s.rb.tori patrona$e. !$ critic. supersti%ii$e $egate /e anumite $ocuri /e pe$erinaD ;i /e minuni$e ce s-ar pro/uce aici1 cer;itu$ practicat /e c.$ug.ri ;i /e pe$erini1 5enituri$e primite /e canonici pentru s.5<r;irea Dert#ei $iturgice1 con#rerii$e re$igioase1 abu9uri$e episcopu$ui <n acor/area abso$u%iunii. Incriminea9. ;i e:tin/erea abu9i5. a practicii e:comunic.rii1 ;i /ispo9i%ii$e - pe care e$ $e consi/er. e:agerate - a$e /reptu$ui matrimonia$1 precum ;i /i#erite$e /ispense acor/ate /e Roma <n aceast. pri5in%.1 ca ;i <n mu$te a$te$e. Critica este urmat. /e propuneri po9iti5e <n 5e/erea unei practici ec$e9iastice ;i a unei smerenii puri#icate /up. ace$e principii a$e cre/in%ei pe care $e-am e5ocat mai <nainte. Prin aceste propuneri1 uther $.rge;te ca/ru$ e:punerii sa$e1 aDung<n/ s. abor/e9e chestiuni 11I 4AT! \I "CURI cum ar #i re#orma asisten%ei pub$ice sau cea a uni5ersit.%i$or1 ca ;i /i#erite aspecte $egate /e mora5uri. !$ se ri/ic. <mpotri5a importan%ei acor/ate $ui Aristote$ <n uni5ersit.%i ?mai precis1 a comentarii$or ;i interpret.ri$or $egate /e acestaC ;i cere s. se pun. mai mu$t accentu$ pe $imbi$e $atin.1 greac. ;i ebraic.1 precum ;i pe matematici ;i istorie. <n ceea ce pri5e;te /reptu$1 e$ cere pur ;i simp$u suprimarea /reptu$ui canonic. 4reptu$ ci5i$ nu se bucur.

/e apreciere /in partea sa /ec<t <ntr-o #oarte mic. m.sur.1 <ntruc<t <$ consi/er. mu$t prea comp$icat. <n treac.t1 e$ critic. ;i /reptu$ roman1 pre#er<n/u-i cutume$e $oca$e. a toate ni5e$uri$e /e <n5.%.m<nt1 inc$usi5 <n ;co$i$e e$ementare1 cea care trebuie cunoscut. <n primu$ r<n/ este S#<nta Scriptur.. \coa$a e$ementar. pentru toate p.turi$e societ.%ii1 b.ie%i ;i #ete /eopotri5. - uther insist. asupra acestui aspect* -1 era1 <n optica $ui1 un /rept ;i o <n/atorire /e o importan%. capita$.. <n #ine1 uther stigmati9ea9. $u:u$ 5estimentar at<t /e r.sp<n/it <n r<n/u$ compatrio%i$or s.i ;i se ri/ic. <mpotri5a comer%u$ui cu miro/enii ;i cu bani1 critic<n/ mai a$es b.nci$e 2ugger ;i companii$e ana$oage. Toto/at.1 e$ incriminea9. petreceri$e <mpinse p<n. $a /e9m.%1 at<t /e <n/r.gite /e germani1 precum ;i case$e /e /es#r<u. 8ai mu$te /intre critici$e sau propuneri$e pre9entate aici p$uteau1 oarecum1 <n aeru$ epocii1 /ar pre$u<n/u-$e <ntr-o perspecti5. re$igioas. proprie1 uther a5ea s. $e /ea un nou ap$omb ;i s. contribuie1 ce$ pu%in <n parte1 $a punerea $or <n practic.. Impactu$ ;i consecin%e$e te9e$or $ui uther /e-a $ungu$ istoriei Ce se poate spune cu siguran%. este c. te9e$e $ui uther au pro5ocat un ;oc <n r<n/u$ contemporani$or s.i - pentru mu$%i1 un ;oc e$iberator. 4up. apari%ia acestui re#ormator1 nimic nu a5ea s. mai #ie ca <nainte. Istoricii 5or ar.ta totu;i c. uther nu a ac%ionat chiar /e unu$ singur ;i c. une$e /intre te9e$e sa$e #ie nu au #ost /e$oc transpuse <n practic.1 #ie au #ost transpuse <ntr-o #orm. a$terat.. Se 5a nota1 /e asemenea1 c. mesaDu$ s.u s-a conDugat ;i cu ac%iunea a$tor #actori pre9en%i <n societatea 5remii. 2.r. in5entarea tiparu$ui ;i #.r. progrese$e <nregistrate <n acest /omeniu1 uther nu ar #i a5ut in#$uen%a pe care a a5ut-o - moti5 pentru care Re#orma a putut #i ca$i#icat. chiar /rept o 0#iic. a tiparni%ei). Iar ac%iunea $ui a mers m<n. Z'i'.: 1J1- 'i8i 111 <n min. cu a#irmarea state$or na%iona$e1 a spiritu$ui $aic ;i a umanismu$ui ?cu toate c. i s-a <mpotri5it $ui !rasm /in Rotter/amC. Pe /e a$t. parte1 e$ a suscitat1 <n siaDu$ s.u1 a$te mi;c.ri re$igioase1 une$e apropiate /e spiritu$ i/ei$or $ui1 ca re#orma 9@ing$ian. sau cea ca$5inist.1 a$te$e ce5a mai <n/ep.rtate1 const<n/ <n /i5erse mi;c.ri /isi/ente ?anabapti;tii1 i$umini;tii etcC. uther este <ns.1 #.r. nici o <n/oia$.1 ce$ care a /at impu$su$ re$igios ini%ia$1 iar mi;c.ri$e citate1 chiar ;i atunci c<n/ comb.teau une$e /intre i/ei$e sa$e1 au continuat s. se $egitime9e prin e$ sau s. pro#ite /e bre;a pe care e$ o /eschisese. Acestea #iin/ spuse1 pot #i e5ocate c<te5a /omenii precise <n care /emersu$ $ui uther1 <n %.ri$e un/e s-a resim%it in#$uen%a sa1 a schimbat $ucruri$e <ntr-un mo/ c<t se poate /e concret. a ni5e$u$ tr.irii cre/in%ei cre;tine ap.rea o #orm. /e pietate persona$.1 a$imentat. /e 7ib$ie ;i /e c.r%i$e mora$i9ator-e/ucati5e a/aptate /i#erite$or situa%ii a$e 5ie%ii. S$uDba se trans#orma <ntr-un cu$t e5anghe$ic centrat pe pre/ic. ;i pe c<nt.ri$e <n grup. 3umeroase practici re$igioase tra/i%iona$e1 ca 5enerarea s#in%i$or1 pe$erinaDe$e sau con#esiunea auricu$ar. ?care persist. totu;i1 $a $uterani1 p<n. <n seco$u$ a$ O>II-$eaC a5eau s. ca/. <n /esuetu/ine. 7iserici$e e5anghe$ice ap.rute <n urma re#ormei $uterane au in5entat catehismu$1 imitate #iin/ cur<n/ /e re#orma cato$ic.. Re$igiosu$ui <i este ata;at cu$tura$u$1 <n m.sura <n care protestantismu$ generat /e uther a5ea s. 5a$ori9e9e nu numai cartea ?7ib$ia ;i Catehismu$C1 ci ;i u9u$1 <n ca/ru$ cu$tu$ui1 a$ $imbii speci#ice %.rii respecti5e. <n teritorii$e germanice care au trecut $a protestantism1 $imba german. a 7ib$iei tra/use /e uther <;i 5a pune cu at<ta putere amprenta1 <nc<t1 p<n. /e cur<n/1 s-a putut 5orbi /e /ou. Kermanii cu$tura$e1 /up. apartenen%a $a una sau $a cea$a$t. /intre con#esiuni$e cre;tine. Ie;in/ /in comuniunea cu S#<ntu$ Scaun1 7iserici$e teritoria$e /in Kermania ;i /in Scan/ina5ia s-au organi9at /up. principii proprii1 sub con/ucerea principi$or sau a autorit.%i$or or.;ene;ti1 iar <n 2ran%a sau <n c<te5a a$te regiuni1 autonomia $or se mani#esta inc$usi5 #a%. /e statu$ osti$. 8.n.stiri$e sau or/ine$e c.$ug.re;ti /i9o$5ate nu mai constituiau o contrapon/ere a parohii$or. Totu$ era centrat pe acestea /in urm.. Inima 5ie%ii parohia$e o constituia pastoru$1 care ac%iona1 potri5it $ocu$ui sau 5remi$or1 <mpreun. cu a$%i s$uDitori. A #ost instituit un nou c$er1 c.ruia i se permitea mai <ntot/eauna c.s.toria ;i care era instruit ;i acti5 inc$usi5 pe p$an cu$tura$. 11H 4AT! \I "CURI Pe p$an ;co$ar s-a pro/us o reorgani9are1 ce$ mai a/esea sub impu$su$ autorit.%i$or po$itice1 <ns. <n asociere cu pastorii1 ace;tia #iin/ <ns.rcina%i <n primu$ r<n/ cu asigurarea sau supra5egherea e/uca%iei re$igioase1 care ocupa un $oc #un/amenta$. a ni5e$u$ programe$or1 Re#orma sY conDuga cu umanismu$1 acor/<n/u-se o aten%ie /eosebit.1 mai a$es <n gimna9iu1 $imbi$or 5echi ;i retoricii. Un a$t e#ect a$ /emersu$ui $ui utherE e$ a contribuit <n mo/ cert $a scoaterea statu$ui ;i a institu%ii$or sa$e /e sub tute$a 7isericii1 <nt.rin/u-1 toto/at. <n m.sura <n care <i #.cea pe cre;tini s. nu se mai sustrag. responsabi$it.%i$or po$itice ;i s. /ea ascu$tare autorit.%i$or. !manciparea statu$ui ;i a ra%iunii /e stat a mers <ns.1 #.r. <n/oia$.1 mai /eparte /ec<t <;i propusese uther* S. mai not.m apoi #aptu$ c. o serie /e /omenii care p<n. atunci %inuser. mai /egrab. /e 7iseric. - precum asisten%a pub$ic.1 ;co$i$e sau reg$ementarea c.s.toriei - urmau s. /epin/. /e aici <nco$o /e stat. Re#orma $ui uther antrenea9. ?sau este <nso%it. /eC o reorgani9are a asisten%ei pub$ice <n mai mu$te 9one1 <n care caritatea in/i5i/ua$. este comp$etat. /e institu%ii ce %in /e co$ecti5itate. Au #ost instituite tribuna$e matrimonia$e ce /epin/eau /e autorit.%i$e po$itice ;i tot /e acestea /epin/eau acum1 <n esen%.1 ;i ;co$i$e. Te9e$e $ui uther <ns. nu numai c. au mo/i#icat traiu$ cre;tin sau ro$u$ ;i percep%ia anumitor institu%ii1 /ar e$e au

contribuit ;i $a instituirea unor 5a$ori speci#ice a$e eticii protestante1 care au re9istat p<n. ast.9i. <n primu$ r<n/1 este 5orba /e importan%a acor/at. muncii ;i angaD.rii <n /i#erite acti5it.%i p.m<nte;ti. <n aceste $ucruri a5ea s. se in5esteasc. /e-acum <nco$o energia oameni$or1 iar puritanismu$ 5a #i /oar u$tima 5erig. a $an%u$ui ast#e$ <nceput. Pre%uirea muncii #ace ca <n 9one$e protestante s. se resping. at<t monahismu$ contemp$ati51 c<t ;i practicarea cer;etoriei. 3umeroase s.rb.tori ce presupuneau inacti5itatea 5or #i suprimate1 iar prin e/uca%ia /at. copii$or se caut. <n primu$ r<n/ combaterea $enei - acea $ene care1 <ntr-o /ispo9i%ie a/ministrati5. /at. /e consi$iu$ ora;u$ui Strasbourg1 este numit. 0primeD/ioasa m$a;tin. a Satanei). 4e pre%uirea muncii se $eag.1 apoi1 sim%u$ bine$ui comun. !tica protestant. 5a insista asupra acestui $ucru1 incit<n/u-1 necontenit pe in/i5i/ s.-;i tra/uc. propria cre/in%. <ntr-o angaDare <n s$uDba ce$or$a$%i. 8ai /eparte1 era 5orba /e or/ine ;i /e /iscip$in.. <ntr-un ora; ca Strasbourg - trecut #oarte repe/e $a Re#orm. a5eau s. #ie /ate1 [ -Ca 1J1- :Wc 11, /e-a $ungu$ seco$u$ui a$ O>I-$ea1 o serie <ntreag. /e /ispo9i%ii a/ministrati5e pri5in/ /i5erse$e sectoare a$e 5ie%ii. Practic1 totu$ este reg$ementatE num.ru$ /e meseni $a <ncheierea unei c.s.torii1 5estimenta%ia /i#erite$or c$ase socia$e1 /istrac%ii$e1 mora5uri$e ;i mora$itatea pub$ic.. " a$t. 5a$oare tipic. este #ami$ia. uther sub$imase #aptu$ c.1 <ntot/eauna1 c.s.toria1 inc$usi5 a c$erici$or1 5a #i un $ucru /orit /e 4umne9eu ;i c. nimic nu <i este superior. <n p$us1 ea nu este instituit. /oar pentru bucuria so%i$or sau pentru e5itarea /epra5.rii1 ci ;i pentru procreare. C$ericu$ui concubin sau monahismu$ui i se opune #ami$ia1 institu%ie binecu5<ntat. /e 4umne9eu1 pe care societ.%i$e protestante <ncearc. s. o sus%in. ;i s. o ocroteasc.. <n chip /e conc$u9ie1 se cu5ine s. #acem c<te5a obser5a%ii genera$e asupra e#ecte$or pe care $e-au a5ut te9e$e $ui uther. Se poate a#irma c. e$e au /eschis ca$ea spre $umea mo/ern. - chiar /ac.1 uneori1 #.r. 5oia $or. Re$ati5i9<n/ 7iserica institu%iona$. ;i 5a$ori9<n/ <nainte /e orice cre/in%a persona$.1 aceste te9e au promo5at in/i5i/u$ ;i con;tiin%a persona$. <n #a%a autorit.%ii 7isericii ;i societ.%ii. ]/runcin<n/ cre;tin.tatea me/ie5a$.1 a c.rei unitate se rupe1 uther /eschi/e ca$ea p$ura$ismu$ui re$igios1 caracteristic "cci/entu$ui mo/ern ;i contemporan. Acest p$ura$ism 5a #ace posibi$. to$eran%a ;i 5a stimu$a critica. Pe /e a$t. parte1 /ac. /emersu$ $ui uther a con/us $a <nt.rirea statu$ui1 <n specia$ <n Kermania1 unii mo;tenitori ai Re#ormei1 /in %.ri$e ang$o-sa:one /e pi$/.1 5or promo5a mai mu$t separarea /intre 7iseric. ;i stat1 $aicitatea1 $ibertatea in/i5i/ua$. ;i chiar /repturi$e omu$ui. A$t#e$ spus1 te9e$e $ui uther au a5ut ecouri /i5erse1 <n #unc%ie /e o 9on. sau a$ta ;i /e 5remuri. 4ar e$e au contribuit <n mo/ cert $a schimbarea cursu$ui european a$ $ucruri$or. 8arc ienhar/ Re#erin%e bib$iogra#ice Chaunu R1 e Temps /es Re#ormes1 2a6ar/1 Paris1 1F-J. Congar A.-8.1 8artin uther. Sa #oi. Sa Re#orme. !tu/es /e theo$ogie historique1 Cer#1 Paris1 1FG,. 4e$umeau J.1 3aissance et a##irmation /e $a Re#orme1 e/. a >-a1 PU21 Paris1 1FGG. eonar/ !.K.1 Listoire genera$e /u protestantisme1 5oi. I1 PU21 Paris1 1FP11 reimprimat. $a eua/rige1 Paris1 1FGG. 11N 4AT! \I "CURI ienhar/ 8.1 8artin uther. Un temps1 une 5ie1 un message1 abor et 2i/es1 Kene5a1 1FG,. ienhar/ 8.1 '!5angi$e et $'!g$ise che9 uther1 Cer#1 Paris1 1FGF. "$i5ier 4.1 a 2oi /e uther. a cause /e $ '!5angi$e /ans $ '!g$ise1 7eauchesne1 Paris1 1F-G. -i ) .1N-`.` rnr1 #' .5 5Dn1 *b'[_E. [)b)p+ 1PG,-1PGG Turcii s<nt <n#r<n%i $a por%i$e >ienei1 u/o5ic a$ O$>-$ea re5oc. !/ictu$ /e $a 3antes1 iar eng$e9ii <$ <n$.tur. /e $a /omnie pe Iacob a$ II-$ea 4e $a At$antic p<n. $a 4un.re1 /e $a <n#r<ngerea turci$or <n #a%a por%i$or >ienei1 <n 1PG,1 p<n. $a K$orioasa Re5o$u%ie eng$e9. /in 1PGG-1PGF1 trec<n/ prin re5ocarea !/ictu$ui /e $a 3antes /e c.tre u/o5ic a$ O$>-$ea <n octombrie 1PGJ1 toate 5in s. arate c. istoria european. se a#$. <ntr-un a/e5.rat moment /e cotitur.. In 5reme ce eibni9 <ncearc. 9a/arnic s. preg.teasc. terenu$ pentru o uniune a popoare$or care s-ar con#un/a cu cre;tin.tatea1 2ran%a <;i spore;te preten%ii$e teritoria$e ;i <i persecut. pe protestan%i. <n ce$e /in urm.1 $a s#<r;itu$ ace$ui /eceniu1 ocBe in5entea9. to$eran%a... a5<n/ griD. s.-i e:c$u/. pe papista;i ;i pe atei /in Cetatea i/ea$. a oameni$or $iberi ;i 5irtuo;i.

<n ciu/a proteste$or 5enite /in r<n/u$ preacucernici$or1 2ran%a s-a #e$icitat 5reme <n/e$ungat. pentru bune$e sa$e re$a%ii cu Turcia1 care <i permiteau s. contraba$anse9e teama ancestra$. /e a se 5e/ea <ncercuit.1 <ntr-o bun. 9i1 /e Labsburgii /in Austria ;i Spania. Chiar ;i <n iunie 1P-F1 instruc%iuni$e pentru ambasa/e comemorau aceast. 0a$ian%. cu Poarta) care /ura /in 1J,J. Contrar speran%e$or pe care mu$%i ;i $e puseser. <n e$ cu trei9eci /e ani <n urm.1 u/o5ic a$ O$>-$ea nu prea a #ost ace$ 0t<n.r monarh #rance91 cobor<t /in stirpea S#<ntu$ui u/o5ic)1 chemat 0negre;it) s. <n/ep$ineasc. 0#ericita cucerire a P.m<ntu$ui S#<nt). Pacea uni5ersa$. ?/intre cre;tiniC1 unirea arme$or ;i /istrugerea Imperiu$ui "tomanE $uteranu$ eibni9 o#erise acestui program a$ 11P 4AT! \I "CURI cre/in%ei rati#icarea #i$oso#iei germane. 8ar; christianissimus ?1PG,C 5e;teDea g$oria armate$or #rance9e1 amintin/ /e $ucrarea 8ar; ga$$icus a episcopu$ui Jansenius1 ap.rut. cu patru9eci ;i opt /e ani mai /e5reme. Acest ecumenism aparte1 $uterano-Dansenist1 /o5e/ea <n #on/ persisten%a unui /i5or% <ntre ra%iunea /e stat ;i cre/in%.. 4e aceea1 criticat. era <ntreaga $ume cre;tin.1 paci#ismu$ a#i;at /e eibni9 pun<n/ pe ace$a;i p$an #ractura !uropei ;i /e9membrarea 7isericii. >ersiunea #rance9. nu pier/ea pri$eDu$ /e a b$ama <n u/o5ic a$ O$>-$ea pe <n5ing.toru$ /e $a Strasbourg1 stigmati9<n/ 0po$itica cea mai 5io$ent. ;i cea mai 5ehement otoman. pe care a putut-o practica 5reo/at. un principe cre;tin). u/o5ic a$ O$>-$ea /orea s.-;i arate ata;amentu$ #a%. /e cre/in%a cre;tin.1 /ar /e ce s. nu <nceap. atunci prin 0a-i pune pe #ug. pe turci)1 <n $oc s.-;i m<hneasc. /in nou 5ecinii ^ Un 0cu5<nt a$ e/itoru$ui c.tre cititor) actua$i9a $a r<n/u$ s.u /emersu$ $ui eibni91 e5oc<n/ 5ictoria /e#initi5. a $ui Jan SobiesBi asupra pagini$or1 <n septembrie 1PG,1 0aceast. mare $o5itur. a bra%u$ui $ui 4umne9eu ?careC a re/us $a t.cere <n ace$a;i timp ;i orgo$iu$ otomani$or ;i 5anitatea #rance9i$or). Ase/iu$ asupra >ienei a5ea s. marche9e pro#un/ mari$e spirite a$e epocii1 care <;i 5or aminti mu$t. 5reme /e e:orta%ii$e a/resate /e c.tre 5i9ir ora;u$ui1 consemnate <n ace;ti termeniE >. <n/emn.m st.ruitor1 <nainte /e a ne scoate iatagane$e /in teac.1 s. <mbr.%i;a%i s#<nta noastr. re$igie ;i s. ne /a%i 5oie s. 5. instruim <n taine$e ei1 care 5. 5or a/uce sa$5area su#$ete$or. R.9boiu$ui s#<nt i s-a r.spuns printr-un spirit /e crucia/. care1 prin rico;eu1 a sporit i9o$area 2ran%ei. Re#u9<n/ orice participare $a S#<nta ig. ce s-a constituit <n martie 1PGN $a impu$sion.ri$e papei1 u/o5ic a$ O$>-$ea preg.tea 0un nou r.9boi genera$ <mpotri5a Spaniei1 a Pro5incii$or Unite1 a Sue/iei ;i a <mp.ratu$ui). <n%e$egerea /e $a Augsburg1 <ncheiat. <n 1PGP <ntre <mp.ratu$ eopo$/1 Caro$ a$ II-$ea a$ Spaniei ;i Caro$ a$ IO-$ea a$ Sue/iei1 5a #i urmat. /e /ou. $ungi r.9boaie1 ce a5eau s. umbreasc. /omnia $ui u/o5ic a$ O$>-$ea <n a /oua ei parte ?1PGF-1PF- + 1-IH-1-I,C. Un a$t e5eniment a5ea apoi s. precipite rea$i9area coa$i%iei - e 5orba /e re5ocarea !/ictu$ui /e $a 3antes1 care a a5ut consecin%e inca$cu$abi$e1 con#irm<n/ prin preteri%iune a5ertismente$e $ui eibni9 $egate /e un rege capabi$ s. se <ntoarc. rapi/ at<t <mpotri5a puteri$or cato$ice1 c<t ;i <mpotri5a supu;i$or s.i protestan%i. > 1PG,-1PGG 11!5eniment intern #rance91 re5ocarea /in octombrie 1PGJ a a5ut importante consecin%e geopo$itice1 /in p.cate prea a/eseori minima$i9ate E e:o/u$ a aproape /ou. sute /e mii /e #ugari <n Ang$ia1 "$an/a1 !$5e%ia sau Kermania a contribuit $a /eschi/erea /e noi #ronturi. !ste greu s. se cuanti#ice <ntr-un mo/ a/ec5at aceste #$u:uri migratoare protestante sau s. se aDung. $a o estimare a importan%ei $or economice rea$e. 4e9bateri$e <n acest sens au #ost umbrite 5reme <n/e$ungat. /e preocup.ri$e apo$ogetice+ un seco$ mai t<r9iu1 .S. 8ercier nota cu subti$itate <ntr-un te:t ce a5ea s. r.m<n. mu$t timp ine/itE " epoc. mai pernicioas. /ec<t toate ce$e$a$te a repre9entat-o re5ocarea !/ictu$ui /e $a 3antes. To%i protestan%ii #rance9i re#ugia%i <n Ang$ia au /e5enit aco$o /u;manii <n5er;una%i ai rege$ui 2ran%ei1 #...i <ntr-a/e5.r1 nu se poate nega #aptu$ c. ei au aDutat $a a$ungarea /e pe tron a $ui Iacob a$ II-$ea ;i $a ocuparea Kibra$taru$ui1 iar c. ser5icii$e $or1 at<t prin m<nuirea arme$or1 c<t ;i prin munc.1 au sporit bun.starea on/rei. 3umero;i hugheno%i 5or $upta1 #.r. nici o <n/oia$.1 <mpotri5a $ui u/o5ic a$ O$>-$ea1 at<t <n r.9boiu$ $igii /e $a Augsburg1 c<t ;i <n timpu$ r.9boiu$ui pentru succesiunea $a tronu$ Spaniei. Pe termen me/iu <ns.1 e#ectu$ ce$ mai gra5 a$ re5oc.rii a #ost atragerea Ang$iei <n con#$ictu$ <mpotri5a 2ran%ei. <n%e$eapt. po$itic. a/ministrati5. a $ui 8a9arin - care ;tiuse s. se <mpace cu Crom@e$$1 <mpotri5a Spaniei - ;i mane5re$e secrete a$e /ip$oma%iei #rance9e reu;iser. s. contracare9e <n mo/ e#icient angaDamente$e continenta$e a$e Ang$iei1 e:cept<n/ parante9a /in anii 1PPP-1PP-1 c<n/ ce$e /ou. %.ri s-au a#$at1 teoretic1 <n r.9boi. Con#runtarea 2ran%ei cu Ang$ia1 mu$t. 5reme am<nat.1 i9bucne;te $a trei ani /up. re5ocare... 4in acest punct /e 5e/ere1 anu$ 1PGJ 5a #i consi/erat o autentic. ruptur. <n 5ia%a !uropei1 at<t sub aspect i/eo$ogic ?<ntruc<t 0tirania) $ui u/o5ic a$ O$>-$ea <n pri5in%a hugheno%i$or o#er. o tem. mobi$i9atoareC1 c<t ;i sub aspect geopo$itic1 /eoarece a$ian%a /intre Ang$ia ;i "$an/a constituie un e$ement hot.r<tor a$ /ispo9iti5u$ui anti#rance91 care nu 5a <nceta cu a/e5.rat s. e:iste /ec<t <n urma Tratatu$ui /e $a Utrecht /in 1-1,. Re5ocarea1 un #enomen european^ !ste bine cunoscut preambu$u$ $a e/ictu$ /in 1J octombrie1 care con%inea re5ocarea !/ictu$ui /e $a 3antes ;i care sus%inea c. 0cea mai bun. ;i cea mai mare parte) a protestan%i$or #rance9i ar #i <mbr.%i;at re$igia cato$ic.. 11G

4AT! \I "CURI Atunci1 $a ce bun at<tea griDi ^ Temp$e$e 5or #i /istruse1 iar e:ercitarea cu$tu$ui1 chiar ;i pri5at1 5a #i inter9is.. Cei mai reca$citran%i /intre s$uDitorii acestor re$igii 5or #i ne5oi%i s. p$ece1 spre /eosebire /e $aici1 care 5or #i ob$iga%i s. r.m<n. 0sub amenin%area pe/epsei cu trimiterea $a ga$ere1 <n ca9u$ b.rba%i$or1 iar <n ca9u$ #emei$or1 cu con#iscarea trupu$ui ;i a bunuri$or)... 2.r. a se /espica #iru$ <n patru1 pot #i g.site mai mu$te e:p$ica%ii pentru gestu$ $ui u/o5ic a$ O$>-IeaE <n#r<ngerea turci$or <n #a%a por%i$or >ienei <$ <mpinge pe rege $a o 0supra$icitare menit. s. <$ arate ca pe un a/e5.rat #iu a$ 7isericii) ?!.K. eonar/C+ 0 u/o5ic a$ O$>-$ea /in 1PGJ este un con5ertit sau1 mai /egrab.1 un poc.it+ e$ <;i c$./e;te m<ntuirea 5e;nic. practic<n/ pentru sine monogamia1 iar pentru cei$a$%i into$eran%a) ?!. e Ro6 a/urieC. A$tminteri1 #enomenu$ este <n esen%a $ui unu$ structura$1 e:isten%a unei minorit.%i re$igioase ap.r<n/ ca un $ucru ne$a$ocu$ s.u E <ntr-a/e5.r1 unitatea - uni#ormitatea - re$igioas. a unei na%iuni repre9enta atunci <n ochii tuturor un ciment esen%ia$ pentru coe9iunea po$itic.. P$ura$ismu$ re$igios <n ca/ru$ unui stat ?care nu #usese instituit $ega$ /ec<t <n 2ran%a1 /ar care e:ista /e#acto ;i <n Pro5incii$e Unite ;i <n Ang$iaC era uni5ersa$ resim%it ca o pernicioas. s$.biciune intrinsec. h...i. Unitatea teritoria$. p.rea #ragi$. ;i a$eatorie /ac. ea nu era /ub$at. /e o uni#ormitate re$igioas.. CuDus regio1 eDus re$igio E suprapunerea /intre teritoriu$ unei %.ri ;i re$igia acesteia p.rea acceptat. oriun/e am #i pri5it <n !uropa1 <n ciu/a ace$ui mo/us 5i5en/i ce se constituise <n Ang$ia ;i "$an/a pentru romano-cato$ici. !/ictu$ /e $a 3antes repre9enta a;a/ar1 potri5it a#irma%ii$or $ui !$isabeth abrousse1 0o anoma$ie unic. <n !uropa1 $a 5remea respecti5.). <n acest sens1 re5ocarea $ui era o 5eritabi$. norma$i9are1 termenu$ nea5<n/ nimic recoman/abi$ <n sine. Situa%ia 2ran%ei pe p$an interna%iona$ ime/iat /up. amintita re5ocare a #ost e:ce$ent /escris. /e c.tre 7runo 3e5euE u/o5ic a$ O$>-$ea1 care a reu;it s. #ie <n ace$a;i timp 0mare$e /u;man a$ S#<ntu$ui Scaun ;i a$ papei1 /ar ;i mare$e persecutor a$ hugheno%i$or)1 5e/e ri/ic<n/u-se <mpotri5a $ui o !urop. re<n5iat.1 ce a/una <ntr-o surprin9.toare a$ian%. puteri$e cato$ice ;i #or%e$e protestante. C.ut<n/ o 0 conDugare <ntre progrese$e statu$ui mo/ern ;i permanen%e$e cre;tin.t.%ii)1 re5ocarea a #ost un e;ec /ip$omatic E ea nu a ib* 1PG,-1PGG 11F reu;it s. ;tearg. e#ecte$e negati5e pe care $e-au a5ut $a Roma ce$e 0patru artico$e) ga$icane /in 1PGH1 iar pe /e a$t. parte a st<rnit osti$itatea taberei protestante. "r1 at<t istoria 0b.t.$ii$or)1 c<t ;i istoria /ip$omatic. au su#erit mu$t. 5reme o /iscre/itare /in care abia ast.9i reu;esc1 <n s#<r;it1 s. ias.. A;a se #ace c. p<n. /e cur<n/ nu s-a insistat prea mu$t asupra repercusiuni$or mi$itare a$e po$iticii re$igioase /use /e u/o5ic a$ O$>-$ea. Totu;i1 e$e nu i-au sc.pat cu totu$ /in 5e/ere $ui >auban. <ntr-un 0memoriu pentru chemarea <napoi a hugheno%i$or)1 trimis ministru$ui ou5ois <n octombrie 1PGF1 e$ propune cu acea <n%e$epciune a strategi$or1 /e prea mu$te ori ne<n%e$eas.1 re5enirea $a !/ictu$ /e $a 3antes1 pentru ca singur 4umne9eu s. aib. <n seam. 0con5ertirea inimi$or). 7.tr<nu$ so$/at1 ser5itor cre/incios a$ rege$ui s.u1 uti$i9ea9. mai mu$te argumente E constr<n-gerea re$igioas. este ine#icient.1 #uga hugheno%i$or este ne#ast. /in punct /e 5e/ere economic1 iar trans#ugii 5or <ngro;a r<n/uri$e /u;mani$or. Pentru >auban1 r.9boiu$ se situea9.1 a;a/ar1 <ntr-un conte:t g$oba$. !$ este o continuare a po$iticii1 #iin/ /ub$at /e o acti5itate /e propagan/. ;i /e intimi/are ce trebuie contracarat. <n mo/ e#icientE 08ai bun. este o rechemare sincer.1 prin marea bun.tate a rege$ui1 /ec<t o protec%ie str.in.1 oricare ar #i ea). Pe scurt1 con#e/era%ia a$c.tuit. /in casa /e Austria1 /in Sue/ia1 "$an/a1 Ang$ia1 $a care se a/aug. /i5er;i principi germani ?#.r. a mai socoti Sa5oiaC s-ar spriDini pe un echi$ibru precar1 iar to$erarea hugheno%i$or <n 2ran%a nu ar #ace /ec<t s. /estabi$i9e9e acest #ront a$ re#u9u$ui1 #ront care <i opune $ui u/o5ic a$ O$>-$ea - <n ca/ru$ unui 0r.9boi re$igios) ambiguu -o coa$i%ie eterogen. /e cato$ici o#ensa%i ;i /e protestan%i <n/<rDi%i. "mu$ care ar trebui /obor<t1 potri5it paci#istu$ui >auban1 r.m<ne &i$he$m /e "raniaE cu un simp$u cu5<nt1 accept<n/ 0chemarea <napoi a hugheno%i$or)1 u/o5ic a$ O$>-$ea 0?i-Car <n#ige un pumna$ <n inim.). <ntr-a/e5.r1 o$an/e9u$ nu 0se g<n/e;te s. reu;easc. <n ac%iuni$e sa$e <mpotri5a 2ran%ei /ec<t cu spriDinu$ pe care sper. s.-1 ob%in. chiar /e $a aceasta1 a/ic. #o$osin/u-se /e hugheno%i). <ncoronat rege a$ Ang$iei <n 1PGF1 /up. ce1 mai <nt<i1 <$ a$ungase /e pe tron pe tat.$ s.u1 Iacob a$ II-$ea1 &i$he$m /e "rania ;tiuse #oarte bine s. pro#ite /e pe urma re5oc.rii !/ictu$ui /e $a 3antes. <n %ara /e /inco$o /e 8area 8<necii1 compasiunea su#$ete$or sensibi$e #a%. /e 0bie%ii re#ugia%i #rance9i) s-a so$/at cu uria;e co$ecte1 <nso%ite /e nenum.rate pre/ici <n care in#amu$ rege #rance9 era <n#ierat...1 /ar <n care se #.cea a$u9ie ;i $a Iacob a$ II-$ea1 1HI 4AT! \I "CURI cunoscut ca simpati9ant a$ papei. 3u era prea u;or s. #ii rege$e cato$ic a$ unei %.ri protestante. 4e;i e$ <;i /ec$ara buna-cre/in%.1 #.g./uin/ supu;i$or s.i <ncetarea ime/iat. a oric.rei persecu%ii re$igioase1 i se repro;a #aptu$ c. se comport. ca un monarh /iscre%ionar. Po$itica /e in/u$gen%. ini%iat. /e Iacob a$ II-$ea <n apri$ie 1PG- - ;i re$uat. un an mai t<r9iu1 ca practic. #rec5ent. - se <ntemeia pe o ana$i9. /estu$ /e simp$.E <n 5reme ce maDoritatea

popu$a%iei apar%inea /e 7iserica 0o#icia$.)1 o /ub$. minoritate noncon#ormist. -cato$ic. ;i protestant. - era supus.1 teoretic1 $a tot #e$u$ /e /iscrimin.ri1 a$tminteri #oarte inega$ ap$icate. <n 9iua /e N apri$ie 1PG-1 in5oc<n/ 0#ericirea) ;i 0unitatea) supu;i$or s.i1 Iacob a$ II-$ea $e promitea acestora 0$ibera e:ercitare a proprii$or re$igii). 2ormu$area $a p$ura$ este mai mu$t /ec<t e$oc5ent.E ea e:prima /e9aprobarea su5eranu$ui #a%. /e orice constr<ngere ec$e9iastic.1 <ntruc<t con;tiin%a oameni$or nu trebuia 0#or%at.) <n nici un #e$. Toto/at.1 e$ /ecreta suspen/area ime/iat. a 0$egi$or pena$e) <n 0s#era ec$e9iastic.1 #ie c. este 5orba /e asistarea ?ob$igatorieC $a cu$tu$ ang$ican1 /e comuniune ?#or%at.1 impus. pentru e:ercitarea chiar ;i a ce$or mai m.runte <n/atoririC sau /e 5reo a$t. acti5itate re$igioas.). To$eran%a propo5./uit. /e Iacob a$ II-$ea a st<rnit in/ignarea mu$tora /intre supu;ii s.i. !a $o5ea <n p$in sensibi$itatea ang$icani$or1 asociat. <n mo/ tra/i%iona$ unui monopo$ ec$e9iastic ce <i $.sa <n <ntunericu$ /in a#ar. /eopotri5. pe 0papista;i) ;i pe 0sectan%ii) puritani1 acu9a%i /e sub5ersi5itate ;i <nsum<n/ mai pu%in /e o 9ecime /in popu$a%ia Ang$iei. !ra oare posibi$ ca maDoritatea con#ormist.1 /e;i ea <ns.;i /estu$ /e eterogen.1 s. <nc$ine /in $oia$itate - /e partea rege$ui ;i s. accepte un p$ura$ism re$igios /e neconceput $a 5remea respecti5.1 a/ic. <ntrun moment <n care - cu$mea ghinionu$ui* - u/o5ic a$ O$>-$ea propo5./uia re#acerea unit.%ii re$igioase <n propriu$ s.u regat^ " ast#e$ /e posibi$itate %inea1 <ntr-a/e5.r1 /e miraco$1 /ar1 /up. c<t se pare1 Iacob a$ II-$ea1 bigot #antast cum era1 nu a;tepta /ec<t un semn /i5in pentru a r.sturna $egi$e aritmeticii. A$t#e$1 cu ;anse /e unu $a 9ece1 pariu$ era $ipsit /e sens... Practic1 ar #i trebuit ca1 <n $ipsa unui har a$ principe$ui1 haru$ /i5in s. <n#.ptuiasc. aceast. minune a reconci$ierii unui <ntreg popor <n Duru$ rege$ui s.u. 4in p.cate1 s-a <nt<mp$at e:act contrariu$E ob$oDin/u-;i r.ni$e mai 5echi1 ang$icanii1 in/epen/en%ii ;i pre9biterienii ;i-au amintit brusc c. erau #ra%i. Po$itica to$eran%ei inaugurat. /e nou$ regim - /up. <n$.turarea $ui Iacob a$ II-$ea - a reu;it1 <ntr-a/e5.r1 un 1PG,-1PGG 1H1 compromis /e$icat <ntre a$ia%ii /e o/inioar. E protestantismu$ a #ost $iantu$ unei unit.%i na%iona$e care s-a constituit prin e:c$u/erea papista;i$or1 consi/era%i a #i agen%i ai str.in.t.%ii. Ast#e$1 po$itica pe care Iacob a$ II-$ea <ncearc. - st<ngaci - s. o ap$ice1 ca ;i cea urmat. /e regimu$ care <$ <n$ocuie;te au $a ba9.1 /eopotri5.1 o anumit. #orm. a to$eran%ei. Termenu$ ar merita totu;i c<te5a preci9.ri. Putem /istinge trei #orme a$e to$eran%eiE - $ibertatea con;tiin%ei1 propo5./uit. /e Iacob a$ II-$ea ;i /epin-9<n/ /e posibi$itatea pe care ar a5ea-o rege$e /e a 0suspen/a) $egea sau /e a-i 0/ispensa) pe unii /intre supu;ii s.i /e pe/eapsa pre5.9ut. prin acea $ege+ - to$eran%a $ega$.1 pe care o intro/uce K$orioasa Re5o$u%ie E ea se ba9ea9. pe un te:t 5otat /e c.tre Par$ament ;i rati#icat /e Coroan.1 principa$u$ s.u merit #iin/1 <n opinia mea1 ambiguitatea. Termenu$ 0to$eran%.) nu apare tocmai e:p$icit <n acest 0Act /e scutire a supu;i$or protestan%i ai 8aiest.%ii Sa$e1 separa%i /e 7iserica Ang$iei1 /e pe/epse$e riscate <n 5irtutea anumitor $egi) ?mai 1PGFC. Teoretic1 cato$icii nici nu s<nt a5u%i <n 5e/ere1 /ar un $eg.m<nt /e cre/in%. pre5e/e renun%area $a autoritatea S#intu$ui Scaun asupra rege$ui Ang$iei1 $ucru /e $a sine <n%e$es <n ceea ce-i pri5e;te pe protestan%i. <n p$us1 se impune men%inerea unui con%inut /ogmatic minima$E S#<nta Treime ?Tat.$1 2iu$ ;i S#intu$ 4uhC ;i inspirarea S#intei Scripturi1 <n rea$itate1 aceasta nu 5a <mpie/ica /e95o$tarea ten/in%e$or hetero/o:e1 <n care eu am propus recunoa;terea unei 0cri9e a <ntrup.rii) + - to$eran%a #i$oso#ic.1 preconi9at. /e ocBe1 <n specia$ <n a sa !pisto$a /e to$erantia ?1PGFC. Contrar $ui Pierre 7a6$e1 care ap.r. /repturi$e imprescriptibi$e a$e con;tiin%ei1 ocBe reac%ionea9. aici mai mu$t ca un po$itician /ec<t ca un epistemo$og. !$ #ace cu griD. /istinc%ia <ntre prescris ;i proscris1 sus%in<n/ c. nu poate #i a/mis.1 sub prete:tu$ to$eran%ei1 0nici o /ogm. care s. #ie opus. ;i contrar. societ.%ii umane sau bune$or mora5uri necesare pentru conser5area societ.%ii ci5i$e). Ast#e$1 <ntr-un sincretism c<t se poate /e con#ortabi$1 ocBe <i asocia9.1 pe un ton $a #e$ /e reprobator1 pe cato$ic ;i pe ateu1 /oi asocia$i care se pot Dura pe toate ;i pe nimic. <n opinia autoru$ui1 $a:ismu$ cato$icu$ui <nt<$ne;te1 <ntr-a/e5.r1 imora$itatea ateu$ui. 1HH 4AT! \I "CURI K$orioasa Re5o$u%ie a ie;it 5ictorioas.. 4e trei ori 5ictorioas.. Asum<n/u-;i $egitimitatea institu%iona$.1 aceast. $o5itur. /e stat pa;nic. reu;e;te s.-1 pre9inte pe rege$e $egitim1 Iacob a$ I$-$ea1 ca pe un /espot care1 /e a$t#e$1 ar #i 0ab/icat)1 $.s<n/ $iber tronu$ pe care urc.1 /estu$ /e repe/e1 &i$he$m /e "rania <mpreun. cu so%ia sa 8.ria1 #iica rege$ui <n5ins. A;a-numitu$ 7i$$ o# Rights1 pe care #erici%ii so%i <$ accept. <n mo/ so$emn1 con/amn. /eopotri5. puterea /e a 0suspen/a) $egi ;i /e a 0scuti) pe cine5a /e pe/epse$e pe care acestea $e pre5./. Chiar /ac. <;i p$asea9. in5a9ia 5ictorioas. sub auspicii$e /ub$e a$e $ibert.%i$or par$amentare ;i a$e re$igiei protestante 0pro $ibero par$emento)1 0pro re$igione protestante) -1 &i$he$m /e "rania acor/. o mare aten%ie ;i sistemu$ui s.u /e a$ian%e <mpotri5a 2ran%eiE e$ se arat. a #i un bun principe ;i <$ in#ormea9. pe <mp.rat cu pri5ire $a /orin%a $ui /e a tra5ersa 8area 8<necii1 )promi%<n/ c. $e 5a recunoa;te cato$ici$or eng$e9i 0$ibertatea /e con;tiin%.). 2rance9ii nu <nt<r9ie s. se arate in/igna%i /e <n%e$egerea secret. /intre ca$5inistu$ o$an/e9 ;i puteri$e cato$ice. Conte$e /'A5au:1 ambasa/oru$ $ui u/o5ic $a O$>-$ea pe $<ng. Pro5incii$e Unite1 notea9. sarcasticE S-au #.cut rug.ciuni pub$ice <n toate biserici$e acestui stat1 $a or/inu$ St.ri$or Kenera$e. Trimisu$ Spaniei s-a rugat so$emn <n cape$a sa1 spre in/ignarea tuturor cato$ici$or+ a pus1 a/ic.1 s. se #ac. o mare s$uDb. ;i s. se c<nte 5ecernia1 ceea ce nu se <nt<mp$. <n %ara $ui /ec<t $a mari$e s.rb.tori1 iar pre/icatoru$ $e-a recoman/at ce$or /e #a%. s. se roage $ui 4umne9eu pentru %ara $or ;i pentru Prin%u$ /e "rania.

<n #ine1 se poate spune c. &i$he$m /e "rania a ;tiut s. po9e9e pentru posteritate. Re/utabi$ propagan/ist1 e$ coman/. ree/itarea unei serii /e pam#$ete ce /enun%au #.r./e$egi$e $ui Caro$ a$ I$-$ea ;i a$e $ui Iacob a$ I$-$ea1 ca ;i acti5it.%i$e ocu$te a$e /ip$oma%iei #rance9e <ncep<n/ /in anu$ 1P-I. Re5o$u%ia ap.rea ast#e$ ine5itabi$. ;i ire5ersibi$.1 purt<n/ sanc%iunea $ucru$ui Du/ecat. Ast#e$1 re5o$u%ia a ;tiut s. con5oace r<n/ pe r<n/ tribuna$u$ /reptu$ui pena$1 pe ce$ a$ ra%iunii /e stat interna%iona$e ;i1 <n #ine1 pe ce$ a$ istoriei1 mu$t. 5reme marcat /e o con/amnare #.r. /rept /e ape$ a $ui Iacob a$ I$-$ea. Scrieri$e po$itice a$e $ui ocBe1 care apar - cum nu se poate mai nimerit - chiar <n acei ani1 5in s. <nt.reasc. acest consens istoriogra#ie. 2i$oso#ia nu este ;i ea1 p<n. $a urm.1 tot /e partea istoriei ^ + 1PG,-1PGG 1H, >om <n%e$ege mai bine acest $ucru1 poate cum5a iconoc$ast1 cu aDutoru$ unui e:emp$u concretE chestiunea to$eran%ei. Tratatu$ $ui John ocBe nu poate #i con#un/at1 #.r. a se comite o eroare groso$an.1 cu a;a-numita $ege pri5in/ to$eranta1 /at. <n 1PGF ;i care1 /up. cum men%ionam mai <nainte1 nu con%inea <n mo/ e:p$icit acest termen. a #e$1 #aptu$ c. ocBe 5orbe;te /e contract socia$ nu imp$ic. <n mo/ automat i/eea c. re5o$u%ia ar #ace s. trium#e o /octrin. contractua$ista ;i nici c. acest concept abstract ar #i ra$iat numeroase su#ragii. ` */ + -in o Un/e se 5orbe;te /in nou /espre turci... <n 5reme ce eibni9 continu. s. r.m<n. tributar cre;tin.t.%ii1 iar !uropa $ui 0are un aer <nru/it cu S#<ntu$ Imperiu Roman /e 3eam Kermanic)1 #igura turcu$ui <;i #ace tot mai mu$t $oc <n #i$oso#ic !poca umini$or 5a s#<r;i prin a 0/omestici) tota$ acest personaD1 /e-acum re/utabi$ ;i temut1 accentu<n/ - /inco$o /e /i#eren%e$e /e re$igie sau /e con/i%ie - natura comun. a tuturor oameni$or. 4ac. $a <nceput p.g<nu$ ser5ea $a marcarea $imite$or geogra#ice sau cu$tura$e a$e cre;tin.t.%ii1 /estu$ /e cur<n/ se 5a /escoperi c.1 $a r<n/u$ s.u1 cre;tinismu$ <;i are #anaticii s.i. "rientat ini%ia$ c.tre e:terior1 mecanismu$ e:c$u/erii se <ntoarce acum asupra unui a$t tip uman ?0in#amu$)C1 /escoperit /e ast. /at. <n miD$ocu$ semeni$or. <n anii 1P-I-1PGI1 c<n/ au $oc in5a9ia otomani$or ;i <n#r<ngerea $or <n #a%a por%i$or >ienei1 /espotismu$ orienta$1 <n specia$ <n teritorii$e cucerite /e Re#orm.1 este asociat cu perico$u$ constituit /e papism. Cato$icu$ cap.t. <n#.%i;area unui turc $a 8ar5e$$1 La$i#a: sau $a ace$ pam#$etar anonim care1 /e $a Amster/am1 urm.rea /eru$area re5o$u%ii$or /in Ang$ia. <n 1P-P1 poetu$ An/re@ 8ar5e$$1 ce se #.cuse anterior remarcat prin panegiricu$ <nchinat $ui Crom@e$$1 se <ntreab. asupra $eg.turi$or intime /intre 0papism) ;i 0gu5ernarea /iscre%ionar.) E Iu/aismu$ /eschis1 turcismu$ sincer sau p.g<nismu$ onest1 chiar /ac. s<nt e:tra5agante1 pot #i urmate cu bun.cre/in%.1 sinceritatea #ac<n/ par/onabi$. o m.rturisire /e cre/in%. eronat.. Papismu$ <ns. este un amestec a$ ce$or trei1 /e $a care <mprumut. ceea ce este mai ri/ico$ ;i mai ne$egiuit1 pentru a $e contopi cu proprii$e sa$e absur/it.%i1 a$tminteri necunoscute $or. Iar toat. aceast. po5este este ur9it. ;i n.scocit. /e incre/ibi$a impostur. a preo%i$or1 <n nume$e cre;tinismu$ui. 1HN 4AT! \I "CURI 8archi9u$ Sa5i$$e La$i#a: nu 5a #i nici e$ mai b$<n/1 9ece ani mai t<r9iu1 <n 1PG-E A$ian%a /intre $ibertate ;i in#ai$ibi$itate asocia9. $ucruri$e ce$e mai ra/ica$ opuse /in $ume. 3u numai c. 7isericii /e $a Roma nu-i prea p$ace s. recunoasc. $ibertatea /e con;tiin%.1 /ar tocmai principii$e sa$e i-o inter9ic. a #e$ cum mahome/anii nu au 5oie s. bea 5in1 tot ast#e$ papi;tii nu au /reptu$ /e a $e acor/a $ibertate eretici$or. <n 1PGF1 o Istorie a re5o$u%ii$or /in Ang$ia a5ea s. conchi/.1 cu o pre#.cut. b$<n/e%eE Un principe mahome/an1 oric<t /e necre/incios ar #i1 este sc$a5u$ cu5<ntu$ui s.u+ e$ /istinge <ntot/eauna #oarte bine <ntre ceea ce este ob$igat s. #ac. <n ca$itate /e bun musu$man ;i ceea ce trebuie s. #ac. <n ca$itate /e principe. _ <ntr-un #e$ stau <ns. $ucruri$e cu principii care tr.iesc sub $egi$e mu#tiu$ui1 ;i a$t#e$ <n ca9u$ ce$or care tr.iesc sub $egi$e papei. 3e-am putea g<n/i c. turcu$ repre9int. un antonim a$ eng$e9u$ui. Sub o #orm. $aic.1 /espuiat. /e orice re#erin%. re$igioas. concret. $a cato$icism sau $a protestantism1 aceasta 5a #i ;i trama R.pirii /in serai a $ui 8o9art ?1-G11-GHC. Constance ;i 7$on/ine s<nt pri9oniere$e pa;ei Se$im1 e$e a#$<n/u-se sub pa9a unui eunuc bruta$1 "smin1 a c.rui 5oce /e bas s#i/ea9.1 practic1 #i9io$ogia. 2a%. <n #a%. se g.sesc1 a;a/ar1 o societate orienta$. imaginar. ;i o emana%ie mitic. a $umii occi/enta$e1 repre9entat. /e ce$e /ou. eng$e9oaice. Re#u9<n/ s. #ie sc$a5a $ui "smin1 7$on/ine are <n actu$ a$ /oi$ea urm.toarea rep$ic.E 0Ich bin eine !ng$.n/erin un/ 9ur 2reiheit geboren) ?0S<nt eng$e9oaic. ;i s<nt n.scut. pentru $ibertate)C. Totu;i1 situa%ia /e <nceput a5ea s. se r.stoarneE spanio$u$ 7e$monte1 care <ncearc. s. $e e$ibere9e pe ce$e /ou. #emei1 nu b.nuie;te c.1 p<n. $a urm.1 5a primi /e $a ace;ti turci o $ec%ie /e umanitate. Pa;a Se$im1 5ictim. a tiraniei <n tinere%ea $ui1 accept. s.-i e$ibere9e pe to%i cei patru capti5i. Jean ;i 7rigitte 8assin re9um. <n ace;ti termeni $ec%ia #i$oso#ic. pe care o con%ine R.pirea /in seraiE "pera /enun%a /iscre%ionismu$ ;i opresiunea prin "smin1 e:a$ta apriga 5oin%. /e $ibertate prin persoana $ui 7$on/ine1 g$ori#ica <n ce$e /in urm. to$eran%a ;i $e /./ea cre;tini$or o $ec%ie /e mora$. printr-un apostat musu$man. Acest spectaco$ /e inspira%ie orienta$. [ m nu era tocmai /e natur. s. te $ase cu cugetu$ <mp.cat.

1PG,-1PGG 1HJ Ast#e$1 $a un seco$ /istan%.1 c<t s-a scurs /in 1PG, p<n. <n 1-GH1 /ia$ogu$ /intre cre;tin.tate ;i is$am se re<nno/a printr-un Singspie$ german1 e:act <n acea >ien. o/inioar. ase/iat.. 4inco$o /e o asemenea continuitate #orma$.1 se #.cea <ns. au9it un a$t mesaD1 /e inspira%ie pur $aic.E so$i/aritatea #un/amenta$. a oameni$or <n aspira%ia $or c.tre $ibertate. 7ernar/ Cottret Re#erin%e bib$iogra#ice aC 1PG, E 7arBer T.8.1 4oub$e !ag$e an/ Crescent1 State Uni5ersit6 Press1 3e@ )#orB1 1FP-. Zreute$ R.2.1 Tep$6 Z. ?coor/.C1 Z. 8usta#a 5or &ien1 1PG, aus /er Sicht tiirBischer eue$$en1 Kra91 >er$ag St6ria1 1FGH. Sto6e J.1 The Siege o# >ienna1 Co$$ins1 on/ra1 1FPN. bC 1PGJE >e9i bib$iogra#ia #urni9at. /e Centru$ protestant /e stu/ii ;i /ocumentare1 sup$iment a$ re5istei 7u$$etin /in mai 1FGJ. cC 1PGGE Cottret 7.1 The Luguenots in !ng$an/1 Cambri/ge Uni5ersit6 Press1 Cambri/ge1 1FFH. Cottret 7.1 a K$orieuse Re5o$ution /'Ang$eterre1 1PGG1 Ka$$imar/1 Paris1 1FGG. CruicBshanBs !. ?coor/.C1 76 2orce or b6 4e#au$t ^1 J. 4ona$/1 !/imbourg1 1FGF. SpecB &.A.1 Re$uctant Re5o$utionaries1 ":#or/ Uni5ersit6 Press1 ":#or/1 1FGG. 1-'CW`Ji1 b[E +ani.gii 1-JJ a isabona1 !uropa <ntreag. este 9gu/uit. isabona care1 <ncep<n/ cu 5eacu$ a$ O>-$ea1 $ansase !uropa <ntr-un proiect /e 5iitor - /escoperirea $umii ;i e:pansiunea maritim. -tre9ea <n p$in seco$ a$ O>III-$ea1 <n miD$ocu$ ce$ui mai teribi$ co;mar1 amintirea ace$ui trecut construit <n comun. 7rusc1 $a 1 noiembrie 1-JJ1 toate urme$e ace$ei memorii arheo$ogice p.reau /e#initi5 pier/ute E ora;u$ se pr.bu;ea 9gu/uit /e un puternic seism1 a c.rui intensitate pare s. #i atins G sau chiar 1I gra/e ?5a$oarea cea mai ri/icat.C pe scara 8erca$$i. Cutremuru$ a #ost urmat /e un 5a$ seismic uria;1 /up. care1 ;ase 9i$e $a r<n/1 un 5io$ent incen/iu a mistuit o bun. parte /in ce mai r.m.sese printre /.r<m.turi. " $un. mai t<r9iu1 p.m<ntu$ se cutremura /in nou1 <nregistr<n/u-se pr.bu;irea a$tor c<te5a e/i#icii. Iar $a cap.tu$ unui an /e 9i$e1 se mai #.ceau <nc. sim%ite une$e mi;c.ri tectonice1 /e;i /e mai mic. intensitate. Toate aceste aspecte1 <n #on/ particu$are1 a5eau totu;i s. #ie percepute ca e:trem /e impresionante ;i /e spectacu$oase1 atr.g<n/ o 5eritabi$. notorietate a catastro#ei. Centru$ ora;u$ui1 <n partea sa /e Dos1 ;i cartiere$e ce$e mai popu$ate au #ost 9one$e ce$e mai greu $o5ite. Pe atunci1 popu$a%ia isabonei se ri/ica $a apro:imati5 /ou. sute ;ai9eci /e mii /e $ocuitori1 iar 5ictime$e <nregistrate au #ost <n num.r /e peste 9ece mii. Pagube$e au #ost e5a$uate - sumar - $a /ou.spre9ece mi$ioane /e $i5re. Ce$e mai trainice c$./iri se pr.bu;iser.1 iar patru9eci /e biserici #useser. comp$et /istruse. Pa$atu$ rega$ a /e5enit irecuperabi$1 bib$ioteca ;i co$ec%ia sa /e opere /e art. #iin/ pier/ute pentru tot/eauna. Ruine$e au /at $a i5ea$. 5estigii$e ora;u$ui /e o/inioar.1 <ngropat /e a$te seisme1 $a #e$ /e /e5astatoare1 cum au #ost ce$e /in 1,JP1 '[a[[_[[b[ 1-JJ ETA#I . o 1H1J,11 1JJ1 ;i 1JF-. !$e se <nscriau acum <n peisaD ca ni;te semne a$e unor tragice timpuri reg.site. Se constat.1 $a 5remea respecti5.1 o atrac%ie /eosebit. pentru $iteratura #antastic.. " a/e5.rat. a5a$an;. /e nu5e$e ;i po5estiri 5enea s. /escrie #enomene$e te$urice /in acei ani1 <nregistrate $a ima1 3eapo$e1 <n A#rica /e 3or/ ;i Cata$onia. <n ciu/a simi$itu/ini$or <ns.1 /estinu$ isabonei - /isociat <n mo/ straniu /e a$ ce$or$a$te regiuni - a r.mas unic prin #e$u$ <n care a #ost perceput <n <ntreaga !urop.. 4e9astru$ a tu$burat toate mari$e spirite a$e epocii ;i a impresionat <ntregu$ continent1 $ucru care nu se petrecuse <n seco$u$ a$ O$>-$ea sau a$ O>I-$ea. Aceast. capacitate /e a-i atinge pe oameni <n mo/u$ /e a g<n/i1 <n cre/in%e$e ;i menta$it.%i$e $or at<t /e /i#erite <i con#er. e5enimentu$ui un re$ie# surprin9.tor. Ani $a r<n/1 acea 9i /in 1-JJ 5a r.m<ne <n memoria <ntregii !urope. !5ocat. succesi5 <n imagini a$e haosu$ui ;i /e9o$.rii1 isabona ;i-a impus /e#initi5 prestigiu$ secu$ar /e 5echi ora;-port a$ !uropei $a "ceanu$ At$antic. 08.rea%a ;i magni#ica metropo$.)1 a c.rei /ram. a5ea s. #ie e5ocat. ;i /e Koethe ce5a mai t<r9iu1 ap.rea /eDa cu o aur. $egen/ar. <n 7eschreibung /es !r/bebens &e$ches /ie Lauptsta/t issabon ?4an9ig1 1-JPC1 $ucrare pe care acesta o citise <n tinere%e1 <n /escrieri precum Kesamme$te 3achrichten 5on /em !r/be/en /er Sta/t issabon ? eip9ig1 1-JPC sau1 <nc. mai /urabi$1 <n artico$u$ 0 isabona) /in !ncic$ope/ie. Aceast. con;tiin%. a timpu$ui ;i a spa%iu$ui aproape mereu pre9ent. con#er. o a$t. $i9ibi$itate Docu$ui /e emo%ii ;i /e repre9ent.ri /ec$an;at /e e5eniment ;i Dusti#ic. <n parte curio9itatea obser5atori$or europeni. Un spirit sensibi$ ca Koethe 5a re%ine1 <n p$us1 i/eea c. 0seismu$ a r.sp<n/it panica <n <ntreaga $ume1 obi;nuit. /e

ce5a 5reme cu pacea ;i cu $ini;tea). <n s.pt.m<na ime/iat urm.toare1 prime$e in#orma%ii /espre catastro#a /e $a isabona aDungeau $a 8a/ri/1 aco$o un/e se #.cea /eDa sim%it. o pro#un/. stare /e ;oc1 a$imentat. /in su/1 /in An/a$u9ia1 ea <ns.;i atins. gra5 /e cutremur. <n Spania1 oamenii /ep$<ngeau <n primu$ r<n/ soarta ne#ericitu$ui rege 4on Jose1 cumnatu$ monarhu$ui spanio$ 2ernan/o a$ >$-$ea1 ;i situa%ia Cur%ii care1 r.mas. #.r. pa$at1 era ob$igat. s. se re#ugie9e $a %ar.. Aici - $a #e$ ca1 mai t<r9iu1 <n 2ran%a ;i <n Ang$ia - popu$a%ia isabonei1 repre9entat. prin persoana rege$ui1 1HG 4AT! \I "CURI era c<ntat. <n catrene. Aceast. imagine popu$ar. a trage/iei pre$unge;te sentimentu$ /e insecuritate a 5ie%ii or.;ene;ti1 at<t /e puternic <n 5eacu$ a$ O>III-$ea1 reabi$itea9. pentru mu$t. 5reme /e-aici <nco$o #i/e$itatea poporu$ui #a%. /e monarhie ;i /o5e/e;te e#icien%a simbo$ic. a Cur%ii chiar ;i <n situa%ii-$imit. /e haos socia$. C<te5a s.pt.m<ni1 ce$e$a$te mari ora;e europene nu au ;tiut /e soarta isabonei. a Ka9ette /e 2rance a anun%at catastro#a <n 9iua /e HH noiembrie. In#orma%ia 5enit. /e $a 8a/ri/ era e:trem /e asem.n.toare cu cea pe care /uce$e /e u6nes o notase1 cu patru 9i$e mai /e5reme1 <n 8emorii$e sa$e. <n /ata /e HP noiembrie1 on/on 8aga9ine anun%a - e:ager<n/1 e5i/ent - /istrugerea a /ou. treimi /in capita$a portughe9.. <n aceea;i 9i1 5estea a5ea s. se r.sp<n/easc. ;i <n Amster/am. Consu$u$ eng$e9 $a isabona1 !/@ar/ La61 a$erta <n acest timp Curtea $ui Keorge a$ II-$ea1 sus%in<n/ necesitatea acor/.rii unui aDutor #inanciar1 $ucru care s-a concreti9at prin o#erirea a 1II III /e $ire ster$ine - parte <n bani1 parte <n pro/use -1 $a care a5eau s. se a/auge ;i a$te /ona%ii1 /e mai mic. importan%.1 5enite /in 8a/ri/ ;i /in Lamburg. Starea /e a$ert. generat. <n Ang$ia /e /e9astru$ /e $a isabona i-a impresionat puternic pe scriitorii Thomas Kra6 ;i Ko$/smith. Agita%ia ;i con#u9ia erau $esne /e <n%e$es1 iar pagube$e su#erite /e comunitatea eng$e9. /in Portuga$ia p.reau enorme. ]5onuri$e ce$e mai re$e stimu$au imagina%ia ;i amp$i#icau panica. Pentru a se contracara o asemenea stare /e spirit1 trebuia /enun%at. pub$ic - a;a cum a proce/at Samue$ Johnson - 0tainica p$.cere) a autori$or acestor /escrieri <n#ior.toare. a propagarea 5e;ti$or au contribuit <n primu$ r<n/ nu at<t in#orma%ii$e /iscrete transmise /e c.tre ambasa/e1 c<t re$at.ri$e c.$.tori$or str.ini ;i mesaDe$e $or patetice trimise prieteni$or sau cunoscu%i$or. Termenii care e:primau /urerea ;i emo%ia erau /e circumstan%.1 $iteratura pur. pun<n/ cu totu$ st.p<nire pe e5eniment. A$phonso >arano1 /e pi$/.1 a <ncercat s. imorta$i9e9e /istrugerea isabonei <n sti$u$ sub$im a$ $ui 4ante. Tema /e9astru$ui a5ea s. apar. <n te:te$e mai mu$tor autori1 /e $a Keorges ]immermann p<n. $a Koethe1 c.ruia <i /ator.m poate tab$ou$ ce$ mai impun.tor ;i mai sensibi$ a$ cutremuru$ui care a $o5it capita$a Portuga$iei. In#orma%ii$e care au in5a/at presa epocii urmau aceea;i $inie patetic.. ]iaru$ 5iene9 &ienerisches 4iarium re$ata1 $a s#<r;itu$ $unii + JLU [ 1-JJ X8i 1 . 1HF ianuarie 1-JPE 0Pretutin/eni scene <ngro9itoare1 cu b.rba%i1 #emei ;i copii schi$o/i%i sau pe moarte1 p$ini /e s<nge ;i /e %arin.1 care %ipau <n#ior.tor1 <mping<n/ teri#iantu$ /inco$o /e orice $imite imaginabi$e. ..). Cam <n aceea;i perioa/.1 pub$ica%ia $on/one9. Phi$osophica$ Transactions1 <n care abun/au obser5a%ii$e ;i stu/ii$e re#eritoare $a cutremur1 /e95.$uia o $ung. scrisoare apar%in<n/u-i unui oarecare /omn &a$#a$$1 chirurg /e pro#esie1 care1 /up. o minu%ioas. re$atare a #apte$or1 <;i m.rturise;te 0starea /e perp$e:itate greu /e /escris). <n aceste tab$ouri /ramatice s<nt proiectate at<t ne$ini;ti$e1 c<t ;i imagina%ia comentatori$or str.ini ai e5enimentu$ui. Kra5ura este ;i ea un #i/e$ ecran a$ unei asemenea st.ri /e spirit. 8aDoritatea imagini$or care au circu$at $a 5remea respecti5. au #ost concepute /e autori care nu #useser. nicio/at. $a isabona ;i care <;i repre9int. ora;u$ <ntr-un mo/ c<t se poate /e #ante9ist. Ast#e$1 o gra5ur. #rance9. <n#.%i;ea9. un ora; p$an1 asemenea Parisu$ui1 un/e ma$uri$e #$u5iu$ui TaDo - trans#ormate <ntr-o c<mpie pe care pot #i 5.9ute nenum.rate corturi - s<nt re#ugiu$ unor persoane e$egante1 care par ori s. se amu9e1 ori s.-;i arate /eruta <n #a%a #$.c.ri$or ;i a ruine$or ce se obser5. <n #un/a$. Asociate pre/ici$or1 gra5uri$e a5eau un impact /eosebit $a omu$ /e pe stra/.1 repro/uc<n/ o serie /e imagini tu$bur.toare1 capabi$e s. <mping. sentimentu$ /e insecuritate p<n. Ia paro:ism. In Lamburg ;i mai a$es $a on/ra1 /iscursuri$e <n#$.c.rate a$e c$eru$ui s./eau <n r<n/u$ cre/incio;i$or sentimentu$ cu$pei ;i teama /e #uria /i5in.. a >iena1 serb.ri$e carna5a$u$ui erau inter9ise /in or/inu$ <mp.r.tesei 8.ria Tere9a. <ntoarcerea $a $itera 7ib$iei1 suport a$ interpret.rii pro5i/en%ia$iste a /e9astru$ui1 <;i a#$. #un/amentu$ <n simi$itu/inea - /eseori e:p$oatat.1 mai a$es <n Portuga$ia - /intre soarta isabonei ;i cea a ora;u$ui pe/epsit1 3ini5e1 sau a So/omei ;i Komorei. Cato$icii ;i protestan%ii se <nt<$neau pe acest p$an $arg a$ e:p$oat.rii unei asemenea teme. Totu;i1 $a on/ra1 protestan%ii au pro#itat /e oca9ie pentru a $ansa o acu9. 5iru$ent. $a a/resa Inchi9i%iei /in isabona. Iar <n 2ran%a1 Danseni;tii %ineau s. asocie9e acestui argument ine5itabi$a pe/epsire a ie9ui%i$or1 /up. cum o /o5e/esc <nsemn.ri$e $ui aurent !tienne Ron/et /in Re#$e:ions sur $e /esastre /e isbonne kRe#$ec%ii asupra /e9astru$ui /e $a isabonaC. <n ciu/a /iscu%ii$or pe care $e-a generat1 interpretarea pro5i/en-%ia$ist. a #ost ast#e$ e:p$oatat. <nc<t s. /ea un r.spuns mora$i9ator 1,I

4AT! \I "CURI unui e5eniment care1 prin amp$oarea $ui1 nu putea s. nu #i a5ut o anumit. semni#ica%ie. Acest 5a$ /e pro9e$itism re$igios a a#ectat <n mo/ inega$ teritoriu$ european ;i a /urat at<t c<t a #ost necesar pentru ca uitarea s. #ac. teama s. /ispar.. <n re#u9u$ in5a/.rii coti/ianu$ui /e c.tre tragic1 /e9astru$ /e $a isabona a continuat s. #ie1 prin antite9a creat.1 o tem. /e sen9a%ie. !$ a inspirat1 /e pi$/.1 trage/ia bur$esc. e Tremb$ement /e terre /e isbonne kCutremuru$ /e $a isabonaC ?1-JPC a #rance9u$ui Jean Lenri 8archar/. !$ $-a #.cut s. spere1 apoi1 pe Casano5a <ntr-o 9gu/uire simi$ar. a >ene%iei1 care1 /istrug<n/ <nchisoarea <n care se a#$a <ntemni%at1 s. <i re/ea acestuia $ibertatea. Tot e$ a ser5it /rept prete:t unor ac%iuni /e spionaD comercia$ a$e 2ran%ei ;i Ang$iei1 /up. cum o arat. $ucrarea a5enturieru$ui Ange Kou/ar/1 4iscours po$itique sur Ies a5antages que Ies Portugais pourraient retirer /e $eur ma$heur k4iscurs po$itic cu pri5ire $a a5antaDe$e pe care portughe9ii $e-ar putea ob%ine /e pe urma n.pastei $orC1 1-JP... Toto/at.1 e$ a /e5enit o tem. a mo/ei1 /e $a <mbr.c.minte p<n. $a e5antaie1 ;i chiar a Docuri$or /e societate - ca <n Ang$ia1 un/e s-a in5entat 0Docu$ /e-a cutremuru$). ADuns pe or/inea /e 9i1 e5enimentu$ a a5ut o mare re9onan%. <n me/iu$ inte$ectua$ european. !$ apare aici ca reactua$i9area unei 5i9iuni asupra $umii ;i a omu$ui1 ca o pro5ocare pentru <n%e$egerea naturii ;i1 <n consecin%.1 pentru /e95o$tarea ;tiin%ei. !mo%ionat1 >o$taire scrie <n 1-JP poemu$ 4e9astru$ /e $a isabona. Prin e$ se pune cap.t i$u9iei ace$ui 0totu$ este bine) care1 /up. eibni9 ;i Pope1 p.rea s. se bucure tot mai mu$t /e asentimentu$ #i$oso#i$or. I9bit /e amp$oarea catastro#ei1 >o$taire <$ 5e/e pe om ca 0str.in sie;i). !$ caut. o etic. a /iscursu$ui ;i /escoper. c. optimismu$ este1 asemenea meta#i9icii1 o ca$e /e sa$5are i$u9orie. 4e9baterea era $ansat.. Rousseau1 incapabi$ s.-;i tr./e9e concep%ia asupra unei naturi /e o 5e;nic. bun.tate1 r.spun/e ;ocatE 0Acest optimism1 pe care <$ consi/era%i at<t /e cru/1 m. a$in. totu;i <n ace$e su#erin%e pe care /umnea5oastr. $e socoti%i insuportabi$e...). Re5enit1 <n aparen%.1 $a necesara i$u9ie ?0c<n/5a totu$ 5a #i bine1 iat. speran%a noastr.1R totu$ e bine a9i1 iat. a noastr. i$u9ie)C1 >o$taire pro/uce una /intre opere$e sa$e ce$e mai #ascinante1 Can/i/ sau optimismu$ ?1-JFC. !$ arat. aici1 cu o a/mirabi$. ironie ;i cu o mare <n%e$epciune1 /ispropor%ia #un/amenta$. /intre e:p$icarea $umii ;i e:isten%a 1-JJ 1,1 omu$ui. A;a se e:p$ic. /e9icerea $ui /e Teo/iceea $ui eibni91 care <mbin. e$emente #i$oso#ice ;i antropo$ogice. A#irma%ia #ina$. a $ui Can/i/ - 0Trebuie s. ne cu$ti5.m propria gr./in.) - con%ine /eDa1 <n simp$itatea ei abso$ut.1 principiu$ unui nou /iscurs asupra $umii. Argumente$e pe care 8e$chior /e Krimm ;i 4i/erot $e men%ionau <n corespon/en%a $or $iterar.1 pentru a con#irma cau9e$e geo$ogice a$e cutremuru$ui1 nu erau1 a;a/ar1 9a/arnice. !nigmaticu$ $imbaD a$ p.m<ntu$ui1 natura str.#un/uri$or sa$e ap.reau1 <n marginea istoriei natura$e1 /rept obiecte /e ana$i9. a$e unui /omeniu /istinct a$ cunoa;teriiE geo$ogia. Aceasta este perspecti5a /in care Zant1 <n ce$ebra sa $ucrare Istoria ;i#i9iogra#ia cutremuru$ui /e p.m<nt1 /e $a s#<r;itu$ anu$ui 1-JJ1 /e95o$t. tema 0uti$it.%ii cutremure$or). "rice aspira%ie /e a subor/ona ceru$ui p.m<ntu$ era1 potri5it /emersu$ui Bantian1 /e#initi5 <n/ep.rtat. /e ;tiin%. ;i /e #i$oso#ic 4e9astru$ /e $a isabona1 care nu-i a$terase cu nimic optimismu$1 intra /e#initi5 <n ana$e$e cunoa;terii. <n aceea;i epoc.1 0r.m.;i%e$e gr.itoare a$e /e9astru$ui)1 mereu c.utate /e c.$.torii str.ini amatori /e emo%ii noi1 erau tot mai mu$t percepute ca resturi a$e unui 0#ort ce ar #i #ost aruncat <n aer). " asemenea imagine1 care crea impresia unui contact materia$ cu un trecut ine:orabi$1 /e#initi5 con5ertit <n re#ugiu romantic1 ocu$ta -/ac. putem spune ast#e$ - urbanismu$ 5i9ibi$ a$ noii cet.%ii a umini$or1 a;a cum #usese ea conceput. /e Pomba$. Po$emici$e pasionate1 recre.ri$e #antastice ;i 95onuri$e care #.cuser. s. 5ibre9e at<t /e puternic seco$u$ umini$or nu au #ost <ns. /ate uit.rii. Amintirea /e9astru$ui nu putea #i /isociat.1 pesemne1 /e un at<t /e $arg $egat #i$oso#ic ;i estetic. !a a5ea s. r.sune <nc.1 <n p$in seco$ a$ O$O-$ea1 ca un simbo$ a$ unit.%ii spiritu$ui european. Ana Cristina 7arto$omeo 4e AraiiDo Re#erin%e bib$iogra#ice 7$umenberg L.1 4as achen /er ThraBerin. !ine Urgeschichte /er Theorie1 SuhrBamp1 2ranB#urtR8ain1 1FG-. Korani K.1 Portuga$. A corte e o pais nos anos /e 1-PJ a 1-P-1 !/itoria$ Atica1 isabona1 1FNJ. Zen/ricB T.4.1 The isbon !arthquaBe1 8ethuen an/ Co1 on/ra1 1FJP. 1-PF &att in5entea9. motoru$ cu aburi a J ianuarie 1-PF1 James &att a /epus un bre5et a$ c.rui principiu1 cu un tit$u mo/est1 5i9a 0/iminuarea consumu$ui /e 5apori ;i /e combustibi$ $a ma;ini$e cu ar/ere). Un obiecti5 parcimonios1 care1 se 5a spune1 se potri5ea cu spiritu$ unui sco%ian. Acest in5entator /e trei9eci ;i trei /e ani1 #abricant /e ustensi$e /e $aborator $a K$asgo@1 este <ns. unu$ /intre acei europeni <nc.p.%<na%i ai !pocii umini$or1 o persoan. c.reia <i p$.cea s.-;i bage nasu$ peste tot ;i a c.rei curio9itate a re5o$u%ionat 5ia%a <ntregii $umi. a treispre9ece ani1 &att /emonta /eDa tot soiu$ /e ma;in.rii <n ate$ieru$ tat.$ui s.u1 care era inginer. 4up. aceea1 s-a apucat /e stu/iu$ $imbi$or1 aDung<n/ s. st.p<neasc. nu mai pu%in /e patru1 a stat $a tac$a$e cu marii sa5an%i ai timpu$ui s.u1 s-a ocupat p$in /e pasiune /e c$asarea minera$e$or1 a uimit $umea prin cuno;tin%e$e sa$e <n /omeniu$ antichit.%i$or1 a$ $egis$a%iei ;i a$ arte$or #rumoase1 i-a citit pe meta#i9icienii germani ;i s-a <n/r.gostit p.tima; /e

mu9ic.. 08. a;teptam s. /au peste un muncitor E am <nt<$nit un #i$oso#)1 a trebuit s. recunoasc. unu$ /intre inter$ocutorii s.i1 <nc. <nainte /e 1-PF. 02i$oso#)1 iat. rostit termenu$-cheie E pentru un european /in seco$u$ !ncic$ope/iei1 nicio/at. cu$tura nu 5a #i ro/u$ unei specia$i9.ri <nguste1 nicio/at. ;tiin%a nu 5a progresa #.r. spriDinu$ generos - ;i conDugat - a$ 5is.rii ;i a$ brico$.rii. &att <nsu;i a po5estit <n ce a constat sc<nteia $ui /e geniu. <n iarna $ui 1-P,1 a5usese /e reparat un mo/e$ re/us a$ ma;inii concepute /e 3e@comen1 #o$osit pentru e:perien%e /e #i9ic. practic. $a Uni5ersitatea /in K$asgo@. In5entat. <n 1-IJ1 ma;ina cu pricina uti$i9a presiunea atmos#eric. ;i #or%a aburi$or pro/u;i <ntr-un ca9an <ncins pentru a ac%iona IJ 1-PF `E* 1,, un piston1 pe o curs. /us-<ntors1 <n interioru$ unui ci$in/ru. Ast#e$ /e ma;in.rii ser5eau1 cum-necum1 /rept 0pomp.) pentru e5acuarea apei1 <n ga$erii$e /e min. ;i <n #abrici. 4ar e$e risipeau prea mu$t. energie <n a$ternarea <nc.$9irii ;i a r.cirii $a care erau supu;i pere%ii ci$in/ru$ui. 0I/eea mea cum nu se poate mai simp$.1 spune ingeniosu$ &att1 a #ost s. <i a/aug ma;inii un con/ensor menit s. coboare temperatura1 <n timp ce ci$in/ru$ ar r.m<ne <n permanen%. ca$/.) Au urmat aproape /ou.9eci /e ani /e brico$.ri <n echip. pentru a i se /a in5en%iei o #orm. c<t mai nimerit.. R.mas #.r. bani1 &att se asociase cu RoebucB1 care a5ea ne5oie /e pompe <n mine$e sa$e /e hui$. ;i /epusese bre5etu$ <mpreun. cu acesta1 <n 1-PF. <n 1--N1 a p$ecat /in Sco%ia ;i s-a stabi$it $a 7irmingham1 un/e <$ a;tepta un a$t asociat ce /ispunea /e #inan%e1 8atthe@ 7ou$ton1 #abricant /e Duc.rii ;i /e obiecte /in bron91 pe care $e e:porta <n 2ran%a pentru a $e reimporta apoi ca artico$e pari9iene. &att 5a g.si atunci spriDin #inanciar1 entu9iasm ;i aDutor tehnic $a &i$Binson1 mare$e specia$ist a$ %e5i$or /e tun1 ;i /e asemenea $a 8ur/ocB1 unu$ /intre acei mai;tri a c.ror ingenio9itate practic. a #ost hot.r<toare. <ncetu$ cu <ncetu$1 ma;ina sa 0cu mi;care simp$.) a /e5enit /e patru ori mai e#icient. /ec<t ma;ina cu aer ca$/1 #iin/ uti$i9at. ca pomp. pretutin/eni <n Corn@a$$ - <n m$a;tini$e s.r.turoase1 <n mine1 <n #abrici$e /e bere sau <n /isti$erii. Apoi1 ea a ser5it $a ri/icarea apei care ac%iona angrenaDe$e su#$erii$or1 a$e ciocane$or /e pres. ;i a$e $aminoare$or /in in/ustria /e pre$ucrare a #ieru$ui. <n 1-G11 s-a #.cut un nou pas1 atunci c<n/ &att a con5ertit mi;carea /e /u-te-5ino <ntr-o mi;care circu$ar.1 capabi$. s. ac%ione9e /irect a$te 0mecanisme) cu aDutoru$ unei cure$e /e transmisie. 4e5enit. o rotati5. 0cu /ub$. mi;care) - <n care #or%a 5apori$or este ap$icat. /e ambe$e p.r%i a$e pistonu$ui printr-un cup$u bie$.-mani5e$. ?1-GHC1 <n9estrat cu un para$e$ogram articu$at ?1-GNC ;i /otat cu un regu$ator cu bi$e ?1-GGC -1 ma;ina cu aburi a $ui &att aDunsese /eDa1 <n preaDma anu$ui 1GII1 c<n/ <i e:pir. bre5etu$ ;i c<n/ $umea se arunc. asupra ei bana$i9<n/-o1 a/e5.ratu$ ca$ /e po5ar. a$ noii in/ustrii. Cinci sute /e ast#e$ /e ma;ini au #ost #abricate1 con#erin/u-i 8arii 7ritanii po9i%ia /e $i/er a$ tehno$ogiei cu o rentabi$itate ime/iat.. 4escen/ente$e $or se 5or numi ma;ina cu <na$t. presiune1 $ocomoti5a1 turbina1 motoru$ -a/ic. <ntreg aparataDu$ unui uni5ers nou1 str.b.tut1 5io$entat sau or/onat /e continentu$ european. 1,N 4AT! \I "CURI <nt<iu$ mare istoric a$ acestei re5o$u%ii1 Pau$ 8antou:1 5a scrie <n 1FH-E !$iber<n/ marea in/ustrie /e obstaco$e$e /e care se i9bea <n conti-*' nuare1 #or%a aburi$or a #.cut posibi$. uria;a ;i rapi/a ei /e95o$tare. ?...C "riun/e hui$a poate #i procurat. $a un pre% re9onabi$1 se poate * insta$a o ma;in. cu aburi. ?...C 4e-acum1 #abrici$e pot p.r.si 5.i$e /e pe cursu$ r<uri$or1 un/e au #ost ob$igate s. se /e95o$te1 so$itare+ e$e XJ1 se 5or apropia /e pie%e$e /e un/e <;i cump.r. materii$e prime ;i un/e 7 <;i 5<n/ pro/use$e1 ca ;i /e centre$e popu$ate /e un/e <;i recrutea9. _ persona$u$+ e$e se 5or grupa1 se 5or asocia ;i 5or #orma ace$e Q ag$omera%ii enorme ;i <ntunecate /easupra c.rora ma;ini$e cu aburi L 5or #ace s. p$uteasc. eternii nori /e #um. "magiu$ a/us in5entatori$or-#i$oso#i1 <nc.p.%<na%i$or $or mecanici ;i entu9ia;ti$or $or coman/itari s-ar putea e:tin/e $a aproape toate /omenii$e /e acti5itate care ump$u /in ce <n ce mai mu$t - ;i care e:tin/ $a scar. european. - ast#e$ /e peisaDe1 nemai<nt<$nite p<n. atunci. 4e $a ma;ina /e #i$at - mu$e-Denn6 - a $ui Crompton $a a;a-numitu$ pu//$age reu;it /e Cort1 in/ustria te:ti$. ;i si/erurgia mo/ern. /atorea9. totu$ pasiunii c<tor5a oameni+ chimia ;i sectoru$ c.i$or #erate 5or bene#icia apoi /e un a priori ;tiin%i#ic mai bine pus $a punct1 /ar numai obstina%ia c<tor5a temerari $e 5a #ace s. progrese9e. &att este1 a;a/ar1 ini%iatoru$ ace$ei a5enturi in/ustria$e pe care orice spirit $uminat 5oia s. o %in. sub contro$ - statut cu care e$ a ;i intrat1 /e a$t#e$1 <n memoria co$ecti5. ;i <n catehisme$e ;co$are. Trebuie s. ne #erim /e /emoneti9area acestei imagini <n nume$e cine ;tie c.rei pregnan%e a in#rastructuri$or. Un !nge$s sau un 8ar:1 marca%i /e imaginea atroce a situa%iei noi$or c$ase muncitoare /in !uropa <n preaDma anu$ui 1GNI1 au in5ocat $egea /e #ier a pie%ei1 tenta%ia pro#itu$ui ;i imperati5e$e rentabi$it.%ii pentru a e:p$ica rapi/a pre$uare a acestor mari <n/r.9ne$i a$e tehno$ogiei. !$e - sus%ineau cei /oi - ar #i rupt h.%uri$e prin care se <n#r<na ire9istibi$u$ e$an a$ capita$u$ui. 8ai mu$te stu/ii recente au ar.tat1 #.r. putin%. /e t.ga/.1 c. o asemenea optic. <i acor/a acestuia o importan%. e:agerat.E in5entatorii erau a/eseori mai mu$t /ec<t str<mtora%i #inanciar+ o in5esti%ie cu totu$ mo/ic. $e era /e aDuns manu#acturieri$or pentru a se echipa cu noi$e uti$aDe + pretinsa pia%. a #ost o b$<n/. caco#onie+ empirismu$ in5ent.rii nu %inea /e nici o strategie1 iar timpu$ era <ntot/eauna $.sat <n 5oia

$ui. unr:-1-PF'rAK 1,J S. #ie1 a;a/ar1 aceast. baghet. magic. a <n/r.9ne$i$or tehnice a$#a ;i omega unei re5o$u%ii in/ustria$e a$ c.rei epicentru $-ar constitui !uropa ^ <ntrebarea nu e /e$oc ha9ar/at.E nu cu mu$t. 5reme <n urm.1 /estu$e /intre a;anumite$e %.ri sub/e95o$tate nu numai c. psa$mo/iau De$ania greut.%ii stri5itoare a trans#eru$ui /e tehno$ogii occi/enta$e1 care $e-ar #i <ng$o/at <n /atorii proprii$e <ntreprin/eri1 /ar chiar a#irmau c. nu s-ar 0ri/ica) nicio/at. /ac. nu ar g.si <n interioru$ $or #or%a /e a in5enta. R.spunsu$ istoric a$ !uropei1 argumentat cu toate nuan%e$e abi$it.%ii sa$e tehno$ogice1 este1 #.r. <n/oia$.1 mai pu%in /escuraDant /ec<t p.rea <n Duru$ anu$ui 1FPI. Aceasta pentru c. re5o$u%ia sa in/ustria$. a <nsemnat ;i arta /e a #ace ce5a nou /in ce5a 5echi1 bi9uin/u-se e:c$usi5 pe proprii$e sa$e #or%e. 4e mai bine /e /ou. /ecenii1 istoricii au /escoperit c.1 <ntr-a/e5.r1 in/ustria$i9area s-a strecurat cu mu$t. p$.cere <n paturi /eDa <nc.$9ite1 <n m.sura <n care1 /e #oarte mu$te ori1 ea s-a impus <n regiuni 0acti5e)1 un/e se e:ersa /eDa arta unei 0proto-in/ustria$i9.ri). Aco$o1 <n inima 9one$or rura$e - a$tminteri1 /estu$ /e p$anturoase -1 me;te;ugarii /e $a ora; sau /e $a sat1 <nchi;i <n minuscu$e$e $or ce$u$e #ami$ia$e /e pro/uc%ie1 au <n%e$es mersu$ pie%ei1 /e5enin/ practic sa$aria%i ai negustori$or care 5in/eau pro/use te:ti$e <n $umea $arg.. Iar unii /intre ei au ;tiut s. <mbr.%i;e9e <nnoiri$e tehnicii1 per#ec%io-n<n/u-;i continuu ate$iere$e1 brico$<n/ cuno;tin%e$e noi1 0prinse) pe #r<nturi ;i m$./iin/u-;i 5echi$e mi;c.ri a$e m<ini$or. 3u to%i au reu;it1 #ire;te1 e:ist<n/ chiar regiuni <ntregi care1 /e;i p.ruser. p$ine /e e$an1 au rec.9ut <n /e9o$area in5o$u%iei economice. A$%ii1 <n schimb1 au ;tiut s. se 0ri/ice) <n #e$u$ $or1 #.r. un tapaD capita$ist super#$u ;i #.r. a c.uta cu orice pre% o ap$icare bruta$. a noi$or in5en%ii $a proprii$e ma;ini. !ste o <n5.%.tur. uti$. - trebuie s-o recunoa;tem - pentru at<tea %.ri s.race care1 ast.9i1 a;teapt. cu m<ini$e <n s<n aDutoru$ tehno$ogiei. C.tre s#<r;itu$ seco$u$ui a$ O>III-$ea <ns.1 p$.cerea tehnicii -oric<t /e ra#inat. ;i /e /iscret. - nu 5enea nicio/at. singur.. !a <nso%ea ;i <nsu#$e%ea mereu a$te nout.%i1 care au mo/i#icat <n ace$a;i timp pro/uc%ia agrico$.1 structuri$e popu$a%iei acti5e1 arta /e a #ace banii s. circu$e prin interme/iu$ b.nci$or sau cea /e a asigura transportu$ oameni$or ;i a$ m.r#uri$or mai repe/e ;i mai ie#tin. Pentru ca o asemenea ner.b/are tehno$ogic. s. se mani#este1 #usese ne5oie s. inter5in. ni;te costuri consi/erate prea mari a$e m<inii /e $ucru1 o sete /e $.rgire a ori9onturi$or1 un apetit a$ pro#itu$ui1 o percepere a pie%ei ca /omeniu ce trebuia cucerit. 1,P 4AT! \I "CURI Ast#e$1 #iecare %ar. european. a ;tiut s.-;i in5ente9e un u9 propriu a$ tehnici$or ine/ite ;i nicio/at. e:tin/erea in/ustria$i9.rii pe continent - iar mai apoi peste m.ri ;i oceane - nu s-a #.cut prin ap$icarea strict. a unui singur mo/e$1 #ie e$ ;i a$ Ang$iei1 a/ic. a$ primei %.ri re5o$u%ionate /e ma;ina cu aburi. Totu$ a #ost o chestiune /e ambi%ie1 /e #$er1 /e aptitu/ini mobi$i9ate $a momentu$ oportun. Ca atare1 procesu$ /e mo/erni9are a !uropei prin in/ustrie 5ine /intr-o #orm. #ericit. /e impresionism1 /intr-un geniu po$imor#1 /intr-un spirit <ntreprin9.tor cu o puternic. tent. na%iona$. ;i1 nu mai pu%in1 /intr-un pragmatism in/igen. Cu a$te cu5inte1 ma;ina ie;it. /in ce%uri$e sco%iene nu a #ost chiar at<t /e n.ucitoare cum ne $.sau s. cre/em /escrieri$e 9onei CoBeto@n - $a 4icBens - sau ce$e a$e in/ustriei te:ti$e #rance9e1 <n Poporu$ $ui 8iche$et. !a nu era1 e5i/ent1 /ec<t un e:ce$ent anima$ /e po5ar.1 pe care $-au <n5.%at s. #ac. s$uD atunci c<n/ era m<ng<iat pe gruma9 ;i pe care $-au pus s. pro/uc. cu bun. ;tiin%.. 3e 5om #eri totu;i s. cu$ti5.m imagini$e ange$ice. >remuri$e erau gre$e1 <n ciu/a re$ati5ei <n5ior.ri a/use /e punerea <n ap$icare a ino5a%ii$or tehnice. Timp /e un seco$1 /in 1-PI p<n. <n 1GPI apro:imati51 mecani9area a #ost o tortur. pentru popu$a%ia /e r<n/ a !uropei. 8uncitoru$ - b.rbat1 #emeie sau copi$ - s-a tre9it $egat cu totu$ /e ma;in.1 #iin/ ob$igat s. o a$imente9e1 s. o supra5eghe9e ;i s. o cure%e. Asur9itoare$e ate$iere erau tori/e 5ara ;i g$acia$e iarna1 iar u$eiu$ <i ump$ea /in cap p<n.-n picioare pe ace;ti sc$a5i ai mecanicii care <n/urau <ntre /ou.spre9ece ;i cincispre9ece ore pe 9i /e munc. abruti9ant.1 cu ace$ea;i gesturi repetate ne<ncetat ;i cu e#orturi #i9ice care scoteau su#$etu$ /in om. <n Duru$ anu$ui 1G,I1 $a 8anchester1 a5eai impresia - spune !nge$s - c. te a#$i 0<n miD$ocu$ unei armate care se <ntoarce /intr-o campanie)1 at<t /e numero;i erau cei schi$o9i sau /i#ormi. Sa$arii$e 5or <nt<r9ia mu$t timp s. creasc.1 protec%ia socia$. ;i cea sanitar. a5<n/ $a #e$ /e mu$t /e a;teptat p<n. s. <nceap. a #i instituite. 4isperarea ;i mi9eria1 promiscuitatea $ocuin%e$or ;i a$coo$ismu$ /in ta5erne constituiau un $oc comun pentru toate 9one$e in/ustria$e. Atunci c<n/ <;i #.ceau apari%ia bo$i$e sau c<te o cri9. economic.1 situa%ia <ntrecea toate $imite$e suportabi$u$ui1 iar re5o$ta mocnea1 <ntr-un pre$u/iu a$ gre5e$or oarecum organi9ate. 3a%iuni$e care se a#$au <n posesia ma;ini$or e:p$oatau ;i asupreau /eopotri5. %.ri$e <napoiate1 ce$e care $e #urni9au materii prime ;i 1,pie%e /e /es#acere. 8area 7ritanie1 /omin<n/ m.ri$e1 s-a a#$at /e ast. /at. <n m.gu$itoarea po9i%ie /e mo/e$ /emn /e urmat. <n Duru$ anu$ui 1G,I1 comer%u$ pe care <$ practica re#$ecta c<t se poate /e c$ar impunerea ei ca putere tute$ar. ?statut pe care1 treptat1 <$ 5or /ob<n/i /e asemenea 2ran%a1 Kermania1 7e$gia sau "$an/a1 apoi State$e UniteC. Trei s#erturi /intre importuri$e eng$e9e constau <n pro/use a$imentare ;i materii prime1 GJl /intre e:porturi #iin/ pro/use in/ustria$e. Ast#e$1 <ncetu$ cu <ncetu$1 stambe$e1 #ire$e te:ti$e1 meta$e$e pre$ucrate ;i ma;ini$e pro/use <n Ang$ia au #ost schimbate contra gr<ne$or /in America sau /in !uropa "rienta$.1 a c.rnii /in

Austra$ia ;i Argentina1 a pro/use$or tropica$e /in co$onii ;i /in America Centra$.. ira ster$in. a <nchis circuitu$ #inanciar1 na5e$e ;i asigur.ri$e britanice au monopo$i9at <ntreg comer%u$ important1 iar ta:e$e pre$e5ate - pentru ambe$e sensuri a$e acestui 0$iber) schimb - au #ost mai mu$t /ec<t pro#itabi$e. 4ar s. nu e:ager.m /escriin/ <n cu$ori mu$t prea <ntunecate parcursu$ e:p$oat.ri$or1 /omina%ii$or ;i a$ prob$ematici$or /e cre;tere economic. ce se anun%. c.tre miD$ocu$ seco$u$ui a$ O$O-$ea. 8a;ina nu <;i epui9ase <nc. posibi$it.%i$e /e uti$i9are. !a a sporit ran/amentu$ #or%ei /e munc. ;i capacitatea /e pro/uc%ie a <ntreprin/eri$or. A permis crearea /e noi bunuri ;i ser5icii1 mai mu$t /ec<t bine5enite <ntr-o $ume <n care re5o$u%ia /emogra#ic. se a#$a <n p$in. /es#.;urare. A re5igorat 5echiu$ /omestic s6stem1 a s#i/at agricu$turi$e rutiniere1 a o#erit o #ormi/abi$. ;ans. /e supra5ie%uire nou-5eni%i$or. 4up. 1GJI1 ea 5a ;ti s. <n#runte consecin%e$e propriu$ui s.u succes - $upt. /e c$as.1 co$oni9are1 imperia$ism1 recru/escen%. a /repturi$or banu$ui - prin noi sa$turi tehno$ogice. P<n. $a urm.1 James &att a #ost un #e$ /e 9<n. bun. pentru o nou. ci5i$i9a%ie. " ci5i$i9a%ie <n care omu$1 p.truns mai mu$t /e /repturi$e sa$e /ec<t /e <n/atoriri1 a /e5enit cea mai bun. re#erin%.1 iar in5enti5itatea sa - cea mai sigur. garan%ie a progresu$ui. " ci5i$i9a%ie <n care in/i5i/u$ a #ost $iber s. <;i in5esteasc. ta$entu$ a;a cum a g.sit /e cu5iin%.1 #.r. a %ine seama <n mo/ /eosebit /e /iscrimin.ri$e socia$e ;i /e 5echi$e ierarhii. " ci5i$i9a%ie <n care re#erin%e$e burghe9iei $uminate - #ami$ia1 economii$e1 <n/r.9nea$a ca$cu$at.1 ambi%ia bine /o9at. - au /e5enit 5irtu%i uni5ersa$e sau chiar preDu/ec.%i1 <n #ine1 o ci5i$i9a%ie care a c$./it so$i/aritatea pe o sporire primor/ia$ mecanic. a e#ectu$ui comportamentu$ui abi$ ;i a$ ;ansei. Jean-Pierre Riou: <jG Re#erin%e bib$iogra#ice 8antou: R1 a Re5o$ution in/ustne$$e au O>II2 siec$e1 itec1 Paris1 1FJGt Riou: J.-R1 a Re5o$ution in/ustne$$e ?1-GI-1GGIC1 Seui$1 Paris1 e/. nou.1 1FGF. ni _#+ 1-GF Parisu$ /ec$an;ea9. Re5o$u%ia <n a /oua Dum.tate a seco$u$ui a$ O>III-$ea1 nenum.ra%i sa5an%i ;i repre9entan%i ai nobi$imii $uminate se <nt<$nesc <n re%eaua european. a aca/emii$or1 ca ;i <n sa$oane sau <n $oDe masonice1 a/ic. <n ace$e spa%ii pri5i$egiate a$e repub$icii $itere$or. Spiritu$ epocii <ntre%ine o a/e5.rat. manie a c.$.torii$or ;i o #ormi/abi$. curio9itate cosmopo$it.. "rice t<n.r eng$e9 cu$ti5at #ace 0mare$e tur)1 iar 0c.$.toria <n Ita$ia) trebuie neap.rat s. 5in. ca o <ncoronare a e/uca%iei. <n pri5in%a acestor itinerare a$egre ;i a acestor schimburi $ibere1 2ran%a aDunge s. ocupe primu$ $oc1 nu numai /atorit. r.sp<n/irii #rance9ei ca $imb. a /ip$oma%iei1 <ncep<n/ cu 1-1N1 /ar ;i gra%ie propag.rii unei cu$turi a$ c.rei nuc$eu /e ira/iere1 a#$at ini%ia$ $a >ersai$$es1 a5ea s. se #i:e9e treptat $a Paris. Capita$a 2ran%ei s-a impus atunci ca principa$ centru cu$tura$ ;i ca $oc pri5i$egiat a$ /e9bateri$or po$itice /in !uropa. " /o5e/esc numeroase$e Durna$e ;i corespon/en%e $iterare ?cea a $ui Krimm #iin/ ce$ebr.C care co$portea9. pretutin/eni a;a-numite$e nout.%i /e $a Paris1 /e5enin/ un ecou permanent a$ e:traor/inarei ebu$i%ii /e $a Pa$ais Ro6a$. 3enum.ra%i sa5an%i ;i oameni /e $itere str.ini pornesc <ntr-aco$o1 asemeni principi$or ;i regi$or <n;i;i1 precum Christian a$ >$$-$ea a$ 4anemarcei1 Kusta5 a$ III-$ea a$ Sue/iei sau Iosi# a$ II-$ea a$ Austriei. <n u$time$e 5o$ume /in Tab$ou$ Parisu$ui1 ap.rute $a Amster/am cu c<te5a $uni <nainte /e /ec$an;area Re5o$u%iei1 ouis Sebastien 8ercier remarc. #aptu$ c. marea capita$. a 2ran%ei este cea care /. <ntot/eauna tonu$ ;i c. ea poart. 0tor%a #i$oso#iei)1 a c.rei 0#$ac.r. este 5ie ;i /omin. <ntreaga !urop.) E Iar eng$e9ii1 ita$ienii1 germanii1 care au #ost martorii acestei interesante <nc$e;t.ri a spirite$or1 se 5or <nc$ina <n #a%a e:prim.rii 2i$oso#u$ui 1NI 4AT! \I "CURI Pari9ian. !$ este #.cut s. /ea ast#e$ /e $ec%ii tuturor ce$or$a$te popoare a$e $umii. Retras <n !$5e%ia1 /up. ce a 0p.r.sit Parisu$ pentru a-$ putea 9ugr.5i mai bine)1 8ercier <;i a/resea9. sie;i un <n/emn em#atic1 anun%<n/ spiritu$ care 5a pre5a$a /e-a $ungu$ ce$or 9ece ani re5o$u%ionariE Cen9urea9. nu abu9uri$e unui ora;1 ci abu9uri$e a c.ror re#orm. interesea9. <ntreaga umanitate. A;e9at pe aceast. st<nc. ce /omin. !uropa1 scrie pentru tot Uni5ersu$. 3oua Atena Presa german.1 /eosebit /e atent. $a mersu$ $ucruri$or <n 2ran%a1 comentase1 /e pi$/.1 /i9gra%ia <n care c.9use bancheru$ 3ecBer ;i re5enirea acestuia. a a#$area 5e;tii /espre con5ocarea St.ri$or Kenera$e1 cea care /e5enea atent. era1 <ns.1 <ntreaga !urop.. Insist<n/ asupra caracteru$ui memorabi$ a$ Re5o$u%iei #rance9e ?0Un asemenea #enomen <n istoria umanit.%ii nu mai poate #i uitat...)C1 Zant a ar.tat ro$u$ esen%ia$ a$ opiniei pub$ice. Aspectu$ /eterminant a$ procesu$ui respecti5 $-a constituit1 <ntr-a/e5.r1 o e:traor/inar. acce$erare me/ia-tic.. " /at. cu A/unarea 3a%iona$. Constituant. ap.ruse1 <nc. /in iu$ie 1-GF1 o nou. #orm. /e pres.E pentru prima /at. <n istoria umanit.%ii1 Durna$i;tii au #ost acre/ita%i s. asiste $a un e5eniment 0<n /irect) ;i s. re/ea a/ $itteram /iscursuri$e pub$ice. !uropa a r.sunat1 a;a/ar1 /e puternice$e ecouri a$e tribunei pari9iene1 cre<n/u-se un e#ect abso$ut ine/it

/e pro:imitate. Iar 7iichner a5ea s. poat. scrie 8oartea $ui 4anton uti$i9<n/ chiar cu5inte$e rostite /e orator1 a;a cum #useser. e$e repro/use <n presa german.. <n preaDma estra/ei imense a acestui pro/igios teatru se <nghesuie o mu$%ime /e noi 5i9itatori. S<nt #oarte mu$%i germani1 /ar ;i eng$e9i ca Thomas Paine care1 /up. un oco$ prin America1 se re#ugia9. <n 1-FI $a Paris1 un/e1 <n 1-FH1 /e5ine cet.%ean #rance91 #iin/ apoi a$es <n Con5en%ie. a r<n/u$ s.u1 grecu$ A/amantis Corai1 a#$at <n e:i$ /in 1-GG1 5e/e <n 8irabeau spiritu$ $ui 4emostene ;i <i /ec$ar. unui corespon/ent /in Smirna cum c. 5e/e $a Paris 0$ucruri cu a/e5.rat grece;ti). Ace;ti c.$.tori europeni s<nt primi%i <n /i#erite$e c$uburi ;i1 <n specia$1 <n #orumu$ po$itic ;i $iterar creat <n 1-FI sub nume$e /e Cercu$ socia$1 /e e$itre 3ico$as /e 7onne5i$$e ?#rancmason 6iU.Q 1-GF T`I 1N1 cosmopo$it1 ce <i cuno;tea <n/eaproape pe scriitorii eng$e9i ;i germaniC ;i /e abate$e C$au/e 2auchet ?care <ncearc. s. a$.ture1 <ntr-un sincretism inspirat1 tra/i%ia umanismu$ui cre;tin ;i ra%iona$itatea !pocii umini$orC. \e/in%e$e pub$ice1 reunin/ cinci p<n. $a opt mii /e spectatori1 se /es#.;oar. <ntr-o c$./ire numit. Circu$1 construit. c<%i5a ani mai <nainte /e /uce$e /'"r$eans <n interioru$ #aimosu$ui Pa$ais Ro6a$. Preocupat s.-i $umine9e pe oameni1 #ie ei 5orbitori /e #rance9. sau /e orice a$te $imbi1 Cercu$ e/itea9. ;i /i#u9ea9. mai mu$te tra/uceri a$e constitu%iei /in 1-F11 precum ;i un 9iar intitu$at a 7ouche /e#er kKura /e #ierC1 care are corespon/en%i <n <ntreaga $ume. Cami$$e 4esmou$ins a5ea s. se <ntrebe1 cu ace$ ton satiric care /./ea ner5 pub$ica%iei sa$e Re5o$utions /e 2rance et /e 7rabant kRe5o$u%ii /in 2ran%a ;i /in 7rabantCE Cine se <n/oie;te c. scumpu$ nostru abate 2auchet - procuror genera$ a$ Cercu$ui Socia$ ;i a$ con#e/era%iei uni5ersa$e1 a$ acestei congrega%ii a propagan/ei care <;i %ine ;e/in%e$e $a Circu$ /e $a Pa$ais Ro6a$ - nu reu;e;te s. #ac. s. %<;neasc. #$ac.ra patriotic. p<n. ;i /in a;chii$e /e cremene /e pe ma$uri$e Rinu$ui ;i /in Kermania ;i c. nu <mpinge cucerirea $ibert.%ii p<n. <n Siberia1 aceast. pro5incie a 7asti$iei ^ Anacharsis C$oots1 baron prusac1 encic$ope/ist1 stabi$it $a Paris /in 1--P ;i supranumit1 <nc. /in 1-GF1 0oratoru$ speciei umane)1 s-a i/enti#icat mai mu$t /ec<t oricine a$tcine5a - sus%in<n/u-1 p<n. <n p<n9e$e a$be - cu un 0proiect /e repub$ic. uni5ersa$.)1 a$ c.rei centru incontestabi$ ar #i Parisu$1 /ec$arat 0capita$. a p$anetei). Prenume$e Anacharsis #usese <mprumutat <n acest scop /in ce$ebra oper. a abate$ui 7arthe$em61 un/e se po5estea /estinu$ unui t<n.r scit1 c.$.tor <mp.timit ;i 5orbitor /e greac.1 un contemporan a$ repub$icii ateniene care 5isa s. e:tin/. mo/e$u$ acesteia <n r<n/u$ na%iuni$or 5ecine. C$oots ;i-a propus ca obiecti5 con#e/erarea str.ini$or /in Paris1 ast#e$ <nc<t ei s. poat. repre9enta ansamb$u$ umanit.%ii1 ;i a cerut apoi s. se con5oace aici o 0A/unare Kenera$. a $umii <ntregi). <n 9iua /e 1F iunie 1-FI1 e$ este primit $a tribuna A/un.rii <mpreun. cu trei9eci ;i ;ase /e str.ini /e na%iona$it.%i /i#erite1 #iecare <mbr.cat /up. speci#icu$ %.rii sa$e. Printre ei se a#$au E un spanio$1 5ictim. a Inchi9i%iei+ baronu$ /e TrencB1 sc.pat cu greu /in <nchisori$e prusace+ patrio%i o$an/e9i+ un arab ;i un ca$/eean1 pe nume$e $or Cha5is ;i Chammas1 interpre%i $a Co$$ege /e 2rance pentru $imbi$e orienta$e. a s.rb.toarea 2e/era%iei1 C$oots continu. s. 1NH 4AT! \I "CURI rec$ame o na%iune unic. pentru <ntreaga $ume1 capita$a urm<n/ s. #ie Parisu$1 pentru a se putea asigura pretutin/eni o pace perpetu.. 4up. cum nota ;i 8iche$et <n a sa Listoire /e $a Re5o$ution #rangaise ?Istoria Re5o$u%iei 2rance9eC1 <n 0?1-CF11 sub aparen%a unui iminent r.9boi1 <n mare$e su#$et european e:ista1 /e #apt1 o <n/uio;.toare concor/ie). Pe $inia grani%ei #rance9e ap.ruser. nenum.rate inscrip%ii con%in<n/1 /eopotri5.1 un mesaD /e #raternitate ;i un <n/emn. Una /intre i$ustra%ii$e num.ru$ui -, a$ pub$ica%iei Re5o$utions /e 2rance et /e 7rabant arat.1 /e pi$/.1 <ntr-un sat #ronta$ier /in Jura1 o born. pe care se a#$a gra5atE 0Str.ine1 ai atins acest t.r<m1 e;ti $iber. 4ragostea ;i consi/era%ia #rance9i$or). Pe aceea;i tem.1 Koethe rea$i9ea9.1 pe ma$u$ 8ose$$ei1 o acuare$. -p.strat. $a Koethe 8useum /in 4usse$/or# - ce <n#.%i;ea9. un catarg a5<n/ <n 5<r# o bonet. #rigian. ;i purt<n/ un panou care <i semna$a ast#e$ c.$.toru$ui intrarea pe teritoriu$ #rance9E 0Trec.toru$e1 acest p.m<nt este $iber). >a$m6 " /at. cu $upta /e $a >a$m6 /in HI septembrie 1-FH ;i1 mai a$es1 cu cea /e $a Jemmapes1 /in 9iua /e P noiembrie a ace$uia;i an -con#runtare care a #ost pentru na%iunea <narmat. a/e5.ratu$ bote9 a$ #ocu$ui1 iar pentru a;a-numita 0stare a treia) pri$eDu$ unei e:perien%e noi1 a g$oriei mi$itare1 ce a consacrat-o ca principiu a$ oric.rei su5eranit.%i -1 apare o a$t. imagine1 mu$t mai energic.1 a 2ran%ei re5o$u%ionare1 5i9ibi$ <n/ep.rtat. /e paci#ismu$ i$uminist. A/mirator /ec$arat a$ ace$or armate entu9iaste ;i neobosite care /uceau cu e$e 0e$iberarea $umii)1 8iche$et e5oc. para/o:u$ unui 0r.9boi sub$im... ?unuiC r.9boi pa;nic pentru instaurarea p.cii 5e;nice). <ntr-a/e5.r1 na%iunea #rance9. <ncepea atunci r.9boiu$ s#<nt1 uit<n/ /ec$ara%ia /e pace uni5ersa$. pe care o #.cuse $a H mai 1-FI ;i <n care renun%a $a toate cuceriri$e ce puneau sub semnu$ <ntreb.rii 0$ibertatea unui a$t popor). <ntr-un raport /in #ebruarie 1-F,1 Carnot uti$i9ea9. e:act aceia;i termeni1 /<n/ asigur.ri c. 0sistemu$ nostru nu <nseamn. <n nici un ca9 /omina%ie1 ci #raternitate). Reticen%e$or $ui Robespierre -ce$ care a5erti9a1 pe bun. /reptate1 c. 0nimeni nu-i iube;te pe misionarii <narma%i) - giron/inii $e opuneau1 <n marea /e9batere pe tema r.9boiu$ui1 necesitatea unei crucia/e a $ibert.%ii1 pentru ei <SXTO 1-GF )J6-.#$ 1N, #iin/ important s. se comporte1 potri5it e:presiei $ui >ergniau/1 ca ni;te a/e5.ra%i 0bine#.c.tori ai speciei

umane). <n comunicatu$ s.u /in HH /ecembrie 1-F1 a/resat popoare$or !uropei1 Con/orcet /e95o$t. un 5ast proiect /e regenerare care %inte;te mu$t /inco$o /e grani%e$e natura$e a$e 2ran%ei. Toate aceste campanii mi$itare au putut <mbr.ca ?ce$ pu%in $a <nceputuri$e $orC #orme se/uc.toare1 simi$are unei promisiuni a #ericirii1 #iin/c. opinia pub$ic. ;i mari$e spirite a$e epocii erau marcate /e o bogat. $iteratur. po$itic. ;i Duri/ic. ce <ntemeia /e mu$t. 5reme speran%e$e /e pace pe constituirea unui 0corp european). Aceasta este tema principa$. a Proiectu$ui /e pace perpetu. ?ProDet /e pai: perpetue$$eC1 pub$icat <n 1-1, /e c.tre abate$e Saint-Pierre. Animat /e o preocupare precoce pentru #ericirea popoare$or1 ca reac%ie <mpotri5a i/eo$ogiei /e cucerire ;i ane:are ce marcase semni#icati5 s#<r;itu$ /omniei $ui u/o5ic a$ O$>-$ea1 b$<n/u$ abate se inspira /intr-un $eg.m<nt a$ $ui Lenric a$ I>-$ea pus <n $umin. /e Su$$61 <n $ucrarea sa !conomie ro6a$e ?!conomia rega$.C1 un/e era 5orba /e o #e/era%ie cre;tin. a !uropei a$c.tuit. /in cincispre9ece state supuse unui organism centra$ capabi$ s. reg$e9e toate /i#eren/e$e. Aceast. i/ee /e uni#icare sub #orma unei societ.%i europene <;i are originea <n umanismu$ renascentist. !a este re$uat. /e numero;i #i$oso#i1 ca Lugo 4e Kroot1 Pu##en/or# sau eibni91 u$timu$ remar-c<n/E 0!u nu #ac parte /intre aceia care s<nt #anati9a%i /e %ara $or sau /e o na%iune anume1 ci am <n 5e/ere s$uDirea <ntregii specii umane). !/itor a$ unui !:trait /u proDet /e pai: perpetue$$e ;i <ns.rcinat cu c$asarea manuscrise$or abate$ui Saint-Pierre1 Rousseau consi/era c. acest #rumos program nu se putea rea$i9a /ec<t prin miD$oace 5io$ente1 0amenin%.toare pentru omenire). <n opinia $ui1 singura so$u%ie pentru ca aceast. 0$ig. european.) s. nu se /o5e/easc. #unest. era constituirea unei 0con#e/era%ii po$itice) stabi$e1 care s. /ispun. /e o 5eritabi$. #or%. /isuasi5. ;i coerciti5.. <n opuscu$u$ s.u /in 1-FJ1 intitu$at Pentru pacea perpetu.. Proiect #i$oso#ic1 Zant reia aceast. #oarte 5eche /e9batere pe care Re5o$u%ia #rance9. a rea/us-o <n actua$itate. 4up. e$1 <n #a%a #ata$it.%ii uni5ersa$e a r.9boiu$ui1 nu e:ista nici o a$t. speran%. <n a#ara unei mari a$ian%e 5o$untare a popoare$or ?Repub$ica 2rance9. #iin/ centru$ ce$ mai in/icat a$ acesteiaC1 care s. #ie <ntemeiat. pe uni5ersa$itatea /reptu$ui ;i care s. respecte <n ega$. m.sur. i/entit.%i$e na%iona$e ;i necesara /imensiune cosmopo$it. a $umii noi. 1NN 4AT! f$ ) "CURI ri ti5i* <n mar; #or%at 08inuni$e 5iteDiei ;i a$e spiritu$ui $a care Ita$ia a #ost martor. <n ce$e c<te5a $uni au /e;teptat un <ntreg popor a/ormit)1 scrie Sten/ha$ $a <nceputu$ 8.n.stirii /in Parma. Kreaua contribu%ie /e r.9boi a #ost r.scump.rat.1 /up. cum spune e$1 /e 05a$u$ /e #ericire ;i /e bucurie care s-a re5.rsat <n ombar/ia1 o /at. cu ace;ti #rance9i at<t /e s.raci...). Pentru a se ce$ebra s#<r;itu$ $umii 5echi1 5estit /e noua #raternitate #.r. #rontiere1 au #ost p$anta%i icico$o1 <n 8ain9 ;i <n Piemont1 mai mu$%i copaci ai $ibert.%ii ;i s-au /ansat c<te5a carma-nio$e europene. 7anchete$e /ecorate cu cocar/e trico$ore1 c$uburi$e /e prieteni ai $ibert.%ii1 s.rb.tori$e /up. mo/e$u$ $iturghii$or #rance9e precum cea a $ui >irgi$iu1 $a 8anto5a1 <n 1J octombrie 1-F- - i-au a/unat pe 0patrio%ii) /in toate %.ri$e <n5ecinate ;i au cons#in%it constituirea repub$ici$or-surori ?cisa$pin.1 $iguric.1 roman.1 parthenopean.1 he$5etic....C. 8isionar.1 <n #e$u$ s.u1 pe $<ng. /i#eri%i regi1 pe care <i a5erti9ea9. asupra apropiatei 9i$e a Du/ec.rii $or1 Ju$iette /e Sa/e sus%ine $a r<n/u$ ei c.1 <n nebunescu$ s.u turneu ita$ian1 a reu;it s.-1 $umine9e pe pap. ;i s.-1 scoat. /in $etargie pe rege$e Sar/iniei1 ce$ pe care <$ ca$i#icase /rept 0<mp.rat a$ marmote$or). 4e9am.girea a #ost pe m.sura acestui 5u$canic entu9iasm #i$oso#ic. Pentru Taine1 totu$ n-a #ost /ec<t o bana$. tragicome/ie1 re$uat. $a nes#<r;it /e secta iacobini$orE ! 5orba /e o repre9enta%ie <n str.in.tate a piesei care /e opt ani se Doac. $a Paris1 o tra/ucere a ei impro5i9at. ;i impertinent. <n #$aman/.1 <n o$an/e9.1 <n german.1 <n ita$ian.1 o a/aptare $oca$.1 #ie oto5a1 #ie cu 5ariante1 omisiuni sau prescurt.ri1 /ar cu mereu ace$a;i #ina$1 care <nseamn. un potop /e $o5ituri /e s.bii... Cert este1 <n orice ca91 c. i/eea unei mari na%iuni pre$uat. /e 7onaparte nu a5ea nimic /e-a #ace cu #e/era$ismu$1 ci r.m<nea e:c$usi5 iacobin.1 iar 0sistemu$ european) $a care 5isa e$ ?/up. cum o arat. 8emoria$u$ /e $a S#<nta !$enaC se ba9a pe o patrie comun.1 pe un singur popor1 pe un Co/ /e egi unic ;i pe o comunitate a obiceiuri$or. Campania /in !gipt - care1 pentru o c$ip.1 a p.rut s. ;tearg. str.5echea opo9i%ie /intre "cci/ent ;i "rient1 pe care se miO'O 1-GF UAu 1NJ c$./ise o bun. parte a i/entit.%ii europene - nu a #.cut /ec<t s. /eschi/. ce5a mai mu$t ori9ontu$ ime/iat a$ unui imperiu uni5ersa$1 unic ;i in/i5i9ibi$. Prin urmare1 <mpotri5a acestui mesianism care nu mai o#erea1 <n #on/1 /ec<t perspecti5a unei hegemonii #rance9e1 5a a5ea $oc o tres.rire /e persona$itate a ce$or$a$te na%ii europene. Pentru prima /at.1 <n mo/ c<t se poate /e hot.r<t1 cu$turi$e a5eau s. se a#irme <n /i5ersitatea $or. <n Ita$ia1 preten%ii$e #rance9i$or /e a-;i impune propria $imb. ;i1 mai a$es1 De#uirea opere$or /e art. <n urma Tratatu$ui /e $a Campo-2ormio au re/at str.$ucirea trage/ii$or $ui >ittorio A$#ieri. <n piesa intitu$at. /e e$ 8isoga$$o - ;i care1 /up. cum o arat. ;i tit$u$1 se /orea a #i /istrug.toare $a a/resa ga$i$or - <i <n5.%ase pe compatrio%i s.-i /eteste pe #rance9i1 c.rora $e imputa para$i9area spiritu$ui na%iona$. Ita$ienii au putut ast#e$ s. <;i re/escopere trecutu$ ;i $imba <ntr-o serie <ntreag. /e opere 0reac%ionare)1 una /intre ce$e mai cunoscute #iin/1 <n 1GIP1 4ei Sepo$cri a $ui Ugo 2osco$o. <n Kermania1 scriitorii au creat1 $a #e$1 o imagine /in ce <n ce mai ne#a5orabi$. 2ran%ei1 a$ c.rei proiect /e repub$ic. uni5ersa$. a5ea s. #ie /esemnat ca antieuropean /e c.tre Ler/er sau /e Koethe care1 ce5a

mai t<r9iu1 <ntr-o con5ersa%ie cu !cBermann /in N ianuarie 1GHN1 consi/er. c. 0toate tentati5e$e /e intro/ucere /in e:terior a unor ino5a%ii a c.ror necesitate nu este <nr./.cinat. <n substan%a intim. a unei na%iuni s<nt pur ;i simp$u o prostie). !uropa s-a /escoperit pe sine - <n mu$tip$e$e ei a5ataruri - nu /oar prin mar;uri$e mi$itare1 ci ;i prin r.t.ciri$e ace$ei 5eritabi$e interna%iona$e a proscri;i$or. Patrio%ii europeni re#ugia%i $a Paris1 protestan%ii <ntor;i acas.1 emigran%ii #rance9i /in /i#erite$e %.ri1 oamenii Con5en%iei a$unga%i <n 1G1J - cu to%ii au #ost si$i%i s. /e5in. europeni ;i s. /ob<n/easc. ast#e$ o cunoa;tere a$tminteri imposibi$.. 4ac. nu ar #i #ost constr<ns s. se stabi$easc. o bun. bucat. /e 5reme $a on/ra1 Chateaubrian/ nu ar #i scris1 probabi$1 ace$ !ssai sur $a $itterature ang$aise ?!seu /espre $iteratura eng$e9.C /in 1G,P1 $a #e$ cum1 #.r. itinerare$e ei /in e:i$1 8a/ame /e Stae$ nu ar #i pub$icat1 cu siguran%.1 5o$umu$ s.u 4e $'A$$emagne ?4espre KermaniaC <n 1G1I. Trebuie s. 0a5em un spirit european)1 spune ea1 <ntruc<t 0na%iuni$e trebuie s.-;i ser5easc. /rept c.$.u9. une$e ce$or$a$te). 4e aceea1 0nu e:ist. un ser5iciu mai mare pe care <$ putem #ace $iteraturii /ec<t s. transpunem /intr-o $imb. <n a$ta mari$e capo/opere a$e spiritu$ui uman). Trebuie s. recunoa;tem c. aceast. sus%inere a tra/ucerii ca act european pre5a$ase <nc. /inainte /e Re5o$u%ie <ntr-o institu%ie 1NP 4AT! \I "CURI cu$tura$. precum 8u9eu$1 apoi Cercu$ Socia$1 iar mai t<r9iu Institutu$1 /up. cum o /o5e/e;te proasp.tu$ ;i 5iu$ interes pentru $iteraturi$e str.ine1 i$ustrat1 /e pi$/.1 /e 'Listoire /e $a $itterature ita$ienne kIstoria $iteraturii ita$ieneC a $ui Kinguene1 pub$icat. <n 2ran%a <ntre 1G11 ;i 1G1F. Consecin%a para/o:a$. a Re5o$u%iei #rance9e a #ost c. oamenii s-au sim%it mai pu%in cet.%eni europeni ;i mai mu$t cet.%eni ai propriei $or %.ri. 4ar memoria #rance9.1 mai a$es <n a5<ntu$ s.u paci#ist /in seco$u$ OO1 a pre#erat s. re%in. <n primu$ r<n/ entu9iasmu$ mesianic ce a animat aceast. <n/e$ungat. perioa/. #urtunoas. ;i s. 5a/. <n proiectu$ /e repub$ic. uni5ersa$. promisiunea unui 5iitor a$ reconci$ierii. A;a se <nt<mp$. <n piese$e $ui Romain Ro$$an/ consacrate Re5o$u%iei sau <n a 8arsei$$aise a $ui Jean Renoir ?#i$m rea$i9at pentru ani5ersarea a o sut. cinci9eci /e ani ;i care a5ea s. ias. pe ecrane <n preaDma r.9boiu$uiC1 ce se <ncheie cu un #ragment /in /iscursu$ $ui Koethe a/resat to5ar.;i$or s.i /e pe c<mpu$ /e $upt. /e $a >a$m6 ?0Acum ;i aici se na;te o nou. er. a istoriei $umii1 iar 5oi 5e%i putea spune E am #ost ;i noi aco$o)C. "ri <n pe$icu$a 3apo$eon1 un/e b.tr<nu$ Abe$ Kance $ucrea9. p<n. <n 1F-I asupra $ungii tira/e a $ui Saint-Just pentru a o trans#orma <ntr-un comunicat so$emn c.tre o !urop. a 3a%iuni$or <n acor/ cu teme$e /e95o$tate pe atunci /e genera$u$ /e Kau$$e. Jean-C$au/e 7onnet Re#erin%e bib$iogra#ice La9ar/ P.1 a Re5o$ution #rancaise et Ies $ettres ita$iennes ?1-GF-1G1JC1 S$atBine1 Kene5a1 1F--. e#eb5re J.1 a Re5o$ution #rancaise 5ue par Ies A$$eman/s1 Presses uni5ersitaires /e 6on1 1FG-. 8iche$et J.1 Listoire /e $a Re5o$ution #rancaise1 Ka$$imar/1 co$. 0P$eia/e)1 Paris1 1FGF. Taine L.1 es "rigines /e $a 2rance contemporaine1 a##ont1 Paris1 1FGP. [^*l_ [ rE mu 1 .# s* 1G1H bT.* XU't$ i. un 3apo$eon intr. <n 8osco5a Re#orme$e $ui Petru ce$ 8are pun cap.t secu$arei separ.ri /intre Rusia ;i "cci/ent. Kra%ie $or1 Rusia 5a <ncepe s. Doace un ro$ <nsemnat <n concertu$ na%iuni$or europene. 4ecenii$e care au urmat /omniei %aru$ui Petru s<nt marcate /e in#$uen%a cresc<n/. a Imperiu$ui Rus asupra a#aceri$or interna%iona$e1 ce$e mai mari succese urm<n/ s. #ie atinse c.tre s#<r;itu$ /omniei !caterinei a Ii-a. a #ine$e seco$u$ui a$ O>III-$ea1 Re5o$u%ia #rance9. a con/us $a o reconsi/erare a re$a%ii$or interna%iona$e+ ea /eschi/e ca$ea con#runt.rii /intre o 2ran%. prepon/erent burghe9. ;i coa$i%ii$e #eu/a$o--monarhice. A;a se na;te /ictatura napo$eonian.. <n #a%a unor ast#e$ /e amenin%.ri1 Rusia constituie1 <mpreun. cu Ang$ia1 #or%a cea mai impun.toare a coa$i%ii$or anti#rance9e. Aceast. enorm. ;i <n/ep.rtat. putere nor/ic. era <nc. /estu$ /e pu%in cunoscut.1 popu$a%ia european. 5.9<n/ <n ea1 /e obicei1 un p.m<nt /eopotri5. barbar ;i patriarha$1 a/ministrat /e ni;te /espo%i asiatici. "r1 pe continentu$ european1 ea aDunge s. #ie unicu$ obstaco$ <n ca$ea e:pansionismu$ui napo$eonian. Reconci$ierea ce$or /oi su5erani1 <n urma Tratatu$ui /e $a Ti$sit1 nu #ace /ec<t s. <nt<r9ie <ntru c<t5a con#runtarea mi$itar.. <n iunie 1G1H1 3apo$eon p.trun/e <n Rusia. 3.5.$irea 8arii Armate <n 8osco5a marchea9. un moment /e cotitur. <n istoria continentu$ui nostru1 care pri5e;te nu /oar ce$e /ou. p.r%i imp$icate1 ci <ntreaga !urop.. 3umai c. 8osco5a nu este1 <n prim. instan%.1 obiecti5u$ atacu$ui #rance9. <mp.ratu$ se a;tepta $a un r.9boi /e scurt. /urat.1 <n care s.-;i impun. rapi/ superioritatea. 8i;carea $ui 3apo$eon c.tre 8osco5a este /eterminat. sau1 mai bine 9is1 impus. - /e mane5re$e coman/amentu$ui rus1 care1 prin meto/a 0scit.) a retragerii /in #a%a 1NG

4AT! \I "CURI inamicu$ui1 <$ atrage /ibaci ;i continuu pe /u;man <n interioru$ unei %.ri osti$e1 s$.bin/u-i trupe$e ;i #.c<n/u-i comunicarea e:trem /e /i#ici$.1 <n 5reme ce hrana oameni$or ;i a anima$e$or /e5ine tot mai greu /e asigurat. Con#orm principiu$ui #un/amenta$ a$ strategiei sa$e - /istrugerea #or%ei 5ii a a/5ersaru$ui prin $o5ituri nimicitoare -1 3apo$eon inten%ionase1 $a <nceput1 s. <n5ing. corpu$ /e armat. rus ce$ mai <n9estrat <n arme ;i materia$e1 a/ic. ce$ /in care #.cea parte ;i A$e:an/ru I. Se g<n/ea $a o con#runtare /irect.1 care s. /eci/. <n #a5oarea $ui re9o$5area con#$ictu$ui. Atunci c<n/ acest corp a$ armatei I a #ost retras /e pe $inia grani%ei1 3apo$eon a e$aborat un a$t p$anE s. pro#ite /e /ispersarea armate$or I ;i a Ii-a pentru a p.trun/e <ntre e$e ;i a $e nimici pe #iecare <n parte. 3ici acest p$an nu a putut #i /us $a bun s#<r;it. 7agration a e5itat intrarea <n $upt. a armatei a Ii-a1 retr.g<n/u-;i trupe$e /e $a >itebsB chiar sub nasu$ $ui 3apo$eon. Ast#e$1 ce$e /ou. armate ruse s-au putut <nt<$ni $a Smo$ensB1 $a <nceputu$ $ui august. 3apo$eon a <ncercat /in nou o b.t.$ie /ecisi5.1 /ar /in nou coman/antu$ rus 7arc$a6 - a re#u9at s. se angaDe9e <n aceast. $upt.. 4up. ce a <ncercat s. apere ora;u$ cu pre%u$ unor gre$e pier/eri /e 5ie%i omene;ti1 e$ s-a retras /in ca$ea #rance9i$or1 /ep$a-s<n/u-se tot mai mu$t c.tre est. Abia atunci1 $a Smo$ensB1 3apo$eon a <nscris 8osco5a printre obiecti5e$e ime/iate1 iar /up. 7oro/ino1 cucerirea 8osco5ei ?chiar cu pre%u$ unei noi b.t.$iiC a /e5enit principa$a mi9. a campaniei. Armate$e sa$e intraser. /eDa <n cincispre9ece capita$e1 /ar tot ce conta acum era cucerirea acestei 5echi cet.%i ruse;ti1 #ina$ mu$t 5isat a$ unui r.9boi epui9ant1 5erig. unin/ !uropa cu Asia1 cheie a unei /omina%ii asupra $umii <ntregi. 4ar Zutu9o5 nu se angaDea9. <n $upt.. <n seara /e 1, septembrie1 /up. reuniunea /e $a 2iii a consi$iu$ui s.u mi$itar1 e$ /. or/inu$ /e e5acuare a 8osco5ei. 4e /ou. sute /e ani ora;u$ nu se mai con#runtase cu pre9en%a trupe$or str.ine1 <n 1N septembrie1 atunci c<n/ u$time$e unit.%i ruse;ti p.r.seau po9i%ii$e ce$e mai <n/ep.rtate1 8area Armat.1 <mp.r%it. <n trei co$oane1 p.trun/e <n 8osco5a <n sunet /e #an#are. <n Duru$ amie9ii1 3apo$eon sose;te cu mare pomp. pe co$ina PoB$onnaia. Sub ochii s.i se <ntin/e un peisaD m.re%1 pu%in obi;nuit pentru un europeanE un ora; imens1 <necat <n 5er/ea%.1 Dum.tate bi9antin1 Dum.tate asiatic. 'b[ 1G1H rAOX 1NF <mp.ratu$ se a;tepta s. primeasc. o /e$ega%ie a autorit.%i$or $oca$e care s. <i <nm<ne9e chei$e ora;u$uiE ritua$u$ obi;nuit. 4ar timpu$ trece1 ore$e /up.-amie9ei se scurg1 #.r. ca nimeni s. apar.. Pe str.9i /omne;te 0o t.cere /ub$at. /e team.). 4e-a $ungu$ case$or aban/onate1 pe bu$e5ar/e ;i <n pie%e1 /oar tropotu$ ca5a$eriei #rance9e r.sun.E /intre cei HII.III /e $ocuitori1 se mai a#$au <n ora; apro:imati5 1I.III $a intrarea trupe$or #rance9e ;i mai pu%in /e P.III $a retragerea acestora. 3apo$eon /oarme <ntr-un han /in apropierea barierei 4orogomi$o5 ;i nu intr. <n capita$a rus. /ec<t a /oua 9i1 pe 1J septembrie1 pentru a se insta$a $a Zrem$in <mpreun. cu g.r9i$e ;i cu statu$ s.u maDor. Primu$ $ucru care <$ ;ochea9. $a 8osco5a este1 a;a/ar1 aban/onarea ora;u$ui. 3u are nici o <n/oia$. c. #rance9ii s<nt con#runta%i cu o maDor. ac%iune patriotic. a ru;i$or1 ceea ce nu anun%a <ncheierea r.9boiu$ui1 a;a cum spera <mp.ratu$1 ci continuarea $ui. \i <nc. sub ni;te #orme care nu pre5esteau nimic bun. A$ /oi$ea ;oc s-a pro/us /ou.9eci ;i patru /e ore mai t<r9iu. 3apo$eon se a#$a <nc. $a 4orogomi$o5 atunci c<n/ este <n;tiin%at c. <n /i#erite puncte a$e ora;u$ui c<te5a c$./iri s<nt <n #$.c.ri1 <n primu$ moment1 e$ nu acor/. o prea mare importan%. acestui #apt1 cre9<n/ c. incen/ii$e respecti5e au #ost st<rnite /e 0#ocuri$e pe care so$/a%ii $e-au aprins mu$t prea aproape /e case$e construite <n <ntregime /in $emn). <n noaptea /e 1J spre 1P septembrie1 un 5<nt puternic a%<%. #$.c.ri$e1 e:tin9<n/ incen/iu$ spre centru1 $a Zitai Koro/ ;i Zrem$in. 3apo$eon scap. <n u$tima c$ip. ;i se re#ugia9. <n pa$atu$ Petro5sBi1 /in a#ara ora;u$ui. <n 1G septembrie1 /atorit. p$oii1 incen/iu$ <ncepe s. se /omo$easc.. 7i$an%u$ este /ramatic E <n c<te5a 9i$e1 8osco5a1 simbo$u$ statu$ui rus1 centru$ re$igios1 cu$tura$ ;i istoric a$ %.rii1 a #ost trans#ormat. <n scrum1 <mpreun. cu toate comori$e ei secu$are1 cu bog.%ii$e sa$e materia$e ;i spiritua$e1 cu pro5i9ii$e pe care 3apo$eon $e promisese trupe$or e:tenuate /e ce$e trei $uni /e campanie. Ruine$e 8osco5ei au atras aten%ia <ntregii !urope. Cau9e$e incen/iu$ui nu au #ost comp$et e$uci/ate. Se poate ca <ntr-o #ebr. patriotic. a auto/istrugerii1 $ocuitorii 8osco5ei s.-;i #i /at #oc proprii$or case ;i pr.5.$ii. Pe /e a$t. parte1 coman/amentu$ rus a5ea interesu$ s. /istrug. une$e obiecti5e strategice importante a#$ate <n ora;. C<te5a /intre #ocare$e incen/iu$ui pot #i puse <ns. $a #e$ /e bine ;i pe seama impru/en%ei so$/a%i$or #rance9i. 1JI 4AT! \I "CURI 3apo$eon sus%ine1 <n schimb1 c. incen/iu$ a #ost pus $a ca$e /e c.tre gu5ernatoru$ capita$ei1 Rostopcin+ e$ <$ acu9. pe acesta /in urm. c. a /at 8osco5a pra/. #$.c.ri$or e:act <n momentu$ intr.rii #rance9i$or <n ora;1 /up. un p$an /inainte stabi$it1 c. a scos /in capita$a rus. toate miD$oace$e /e combatere a incen/iu$ui ;i c.1 pentru aprin/erea #ocuri$or1 a #o$osit s$uDba;i /in a/ministra%ia ora;u$ui ;i pri9onieri /e /rept comun1 e$ibera%i specia$ <n acest scop. <n toamna $ui 1G1H1 mani#este$e %aru$ui1 propagan/a rus.1 ca ;i pre/ici$e %inute <n biserici resping aceste 0a#irma%ii mincinoase) ;i <$ <n5ino5.%esc /e /ec$an;area incen/iu$ui pe 3apo$eon <n persoan.1 mare$e pro#anator a$ s#inte$or comori a$e na%ii$or1 /istrug.toru$ tronuri$or $egitime1 ce$ care a/usese <n Rusia /epra5area ;i 0spiritu$ ateu) a$ Re5o$u%iei #rance9e. Aceast. 5ersiune a responsabi$it.%ii purtate /e #rance9i reapare1 <n mo/ curios1 ;i <n

istoriogra#ia so5ietic. /e /up. r.9boi1 cu aceea;i 5ehemen%. ;i aceea;i $ips. /e argumente so$i/e. Re#eritor $a ceea ce se <nt<mp$a <n ace$ ora; p.r.sit1 pe ca$e /e a se trans#orma <n scrum1 3apo$eon /ispunea <ns.1 gra%ie unei e#iciente re%e$e /e agen%i1 /e in#orma%ii ne#ante9iste1 toate /ocumente$e atest<n/ cu o constan%. impresionant. c. incen/ii$e a5eau /rept origine persoane care1 <ntr-un #e$ sau a$tu$1 /epin/eau /e a/ministra%ia municipa$.E po$i%i;ti1 ocna;i etc. Responsabi$itatea $ui Rostopcin pentru ce$e petrecute este1 /e asemenea1 /o5e/it. /e anumite surse ruse1 potri5it c.rora e$ <nsu;i ar #i $uat parte $a organi9area incen/ierii. a scurt. 5reme /up. cucerirea ora;u$ui Smo$ensB1 atunci c<n/ pentru <nt<ia oar. se contura perspecti5a $u.rii cu asa$t a 8osco5ei1 Rostopcin concepuse un p$an /e /istrugere prin #oc a capita$ei1 <n 5i9iunea $ui1 aceast. m.sur. e:trem. trebuia s. st<rneasc. #uria 0/e nestins) a poporu$ui <mpotri5a n.5.$itori$or #rance9i ;i s.-1 pri5e9e pe 3apo$eon /e toate a5antaDe$e po$itice ;i mi$itare ob%inute prin ocuparea capita$ei. Ast#e$1 ar #i /e5enit posibi$. e:pu$9area $ui /in 8osco5a ;i1 <n consecin%.1 gr.birea <ncheierii r.9boiu$ui. Rostopcin <ncepuse /eDa s. pun. <n ap$icare acest proiect secret1 c<n/1 <n seara /e 1, septembrie1 a primit /e $a Zutu9o5 or/inu$ /e a pre/a ora;u$. Atunci1 e$ a scos <n a#ara 8osco5ei #urtunuri$e /e pomp. pentru stingerea incen/ii$or ;i $e-a /at instruc%iuni ce$or mai /e <ncre/ere /intre o#i%erii /e po$i%ieE s. pun. #oc comisariate$or1 /epo9ite$or /e a$imente1 ca ;i c<tor5a case particu$are /in /i#erite cartiere1 ceea ce s-a ;i #.cut <n seara /e 1N ;i <n cursu$ 9i$ei /e *[_a 1G1H 'A` 1J1 1J septembrie. 4e asemenea1 a pus s. #ie e$ibera%i mai mu$%i /e%inu%i. Toate aceste m.suri nu puteau pro5oca a$tce5a /ec<t aprin/erea ca o tor%. a <ntregu$ui ora;. Re5enit $a Zrem$in1 3apo$eon reia1 cu bine cunoscuta-i energie1 a/ministrarea imensu$ui s.u imperiu1 <ntre%ine o 5ast. corespon/en%. mi$itaro-/ip$omatic.1 organi9ea9. municipa$itatea $oca$. ;i instaurea9. or/inea <n r<n/u$ trupe$or sa$e mu$tina%iona$e1 temporar /emora$i9ate. So$/a%ii ;i o#i%erii se /e/au $a nenum.rate Da#uri1 <nso%ite /e 5io$en%e asupra popu$a%iei1 /e #urturi /e a$imente ;i /e be%ii. Aceste e:cese s<nt /escrise <n a/mirabi$e$e scrisori e:pe/iate /in 8osco5a /e inten/entu$ mi$itar Lenri 7e6$e1 5iitoru$ Sten/ha$. Incen/iu$ /e $a 8osco5a /. o serioas. $o5itur. speran%e$or pe care 3apo$eon ;i $e #.cea <n pri5in%a unui /e9no/.m<nt #a5orabi$ a$ campaniei. Ca$cu$e$e $ui a5eau <n 5e/ere o <n%e$egere cu A$e:an/ru I1 suspectat c. /uce un r.9boi 0po$itic)1 0/e cabinet)1 iar con5ingerea sa era c.1 mai /e5reme sau mai t<r9iu1 0mare$e ;oc) <$ 5a /etermina pe %aru$ rus s. accepte negocieri$e. Con5ingerea aceasta era at<t /e puternic. <nc<t1 /ac. e s. /.m cre9are amintiri$or $ui Cau$aincourt1 3apo$eon se preg.tea s. petreac. $a 8osco5a ce$ mu$t o s.pt.m<n. -inter5a$ su#icient1 <n opinia $ui1 pentru <ncheierea unui tratat /e pace cu %aru$. 4ar incen/iu$ a schimbat sim%itor situa%ia. Acum1 ob%inerea p.cii pe ni;te ba9e re9onabi$e ?care s.-i permit. p.strarea unui oarecare prestigiu ;i retragerea c<t mai grabnic. /in RusiaC a /e5enit pentru 3apo$eon unica mo/a$itate /e e5itare a /e9astru$ui. P.r.sirea 8osco5ei #.r. atingerea acestui obiecti51 #.r. ob%inerea unei 5ictorii incontestabi$e1 <n con/i%ii$e unei re5o$te cresc<n/e a popu$a%iei1 ce se a/.uga amenin%.rii prime$or <nghe%uri - asta ar #i <nsemnat un #iasco tota$. Pentru prima /at. <n 5ia%a sa1 3apo$eon are ini%iati5a procesu$ui /e pace1 prin9<n/ ce$ /int<i pri$eD pentru a intra <n tratati5e cu ru;ii. <nc. /in 1G septembrie1 e$ <i transmite <mp.r.tesei 8.ria 2eo/oro5na c. recunoa;te autoritatea $ui A$e:an/ru I ;i c. /ore;te s. semne9e un tratat /e pace cu e$. <n /ata /e HI1 3apo$eon <i permite $ui IaBo5$e51 b$ocat $a 8osco5a1 s. p.r.seasc. ora;u$ <mpreun. cu #ami$ia1 cu con/i%ia s.-i <nm<ne9e $ui A$e:an/ru o scrisoare <n care <;i e:prima /estu$ /e transparent /orin%a /e a pune cap.t r.9boiu$ui. Scrisoarea constituie1 <n 1G1H1 unicu$ mesaD persona$ a$ $ui 3apo$eon c.tre %ar. 3eprimin/ nici un r.spuns1 <mp.ratu$ <$ trimite <n 9iua /e J octombrie $a Tarutino ?un/e se a#$a statu$-maDor a$ $ui Zutu9o5C pe 1JH 4AT! \I "CURI ambasa/oru$ auriston1 pentru a propune pacea sau a <ncerca1 ce$ pu%in1 s. <ncheie un armisti%iu. <n u$tim. instan%.1 acesta trebuia s. mearg. $a SanBt-Petersburg1 un/e s. <nceap. negocieri$e cu A$e:an/ru I. !;ec tota$E Zutu9o5 prete:tea9. c. nu este autori9at s. poarte tratati5e1 a;a c. re#u9. orice negociere ;i nu-i permite emisaru$ui s. p$ece $a SanBt-Petersburg1 promi%<n/u-i <n schimb c. <;i 5a in#orma su5eranu$ cu pri5ire $a inten%ii$e paci#iste a$e #rance9i$or. 3apo$eon a;teapt. <nc. /ou.spre9ece 9i$e $a 8osco5a1 /ar A$e:an/ru persist. <n t.cerea $ui. Pe 1G octombrie1 pier9<n/u-;i orice i$u9ie1 <mp.ratu$ p.r.se;te capita$a. >or urma trei $uni <ngro9itoare1 <n care e$ 5a m.r;.$ui spre 5est1 atacat ;i respins /e trupe$e regu$ate a$e $ui Zutu9o51 /e /eta;amente$e /e parti9ani sau /e ca9aci. <n 9iua /e 1F /ecembrie 1G1H1 e$ 5a aDunge $a Paris1 /up. ce $.sase pe c<mpuri$e /e $upt. o mare parte /in armata sa. <n %.ri$e pe care $e cucerise1 3apo$eon /istrusese una /up. a$ta institu%ii$e #eu/a$e ce %ineau /e !5u$ 8e/iu. Ar #i putut oare s. proc$ame ;i <n Rusia e$iberarea iobagi$or^ Unii istorici a#irm. c. <n 1G1H nu ar mai #i #ost animat /e acest gen /e preocup.ri. S. ne amintim1 /e pi$/.1 ce$ebra #ormu$. a $ui Pu;Bin cu pri5ire $a <mp.ratu$ #rance9 /eopotri5. 0mo;tenitor ;i asasin a$ $ibert.%i$or n.scute <n timpu$ r.9meri%ei). <n momentu$ campaniei /in Rusia1 sistemu$ napo$eonian <;i schimbase /e mu$t. 5reme natura1 trec<n/ $a o /ictatur. persona$.1 /espotic. pe #a%.+ /ar1 <n 1GI-1 <mp.ratu$ promu$gase <n mare$e /ucat a$ >ar;o5iei un co/ ci5i$ prin care iob.gia era abo$it.. <n 1GIG1 e$ /ecretase <n Spania abo$irea tuturor /repturi$or #eu/a$e1 suprimarea pri5i$egii$or /e care se bucurau

7iserica1 Inchi9i%ia ;i m.n.stiri$e. Situa%ia /in Rusia era1 /esigur1 mu$t mai comp$e:.. 4e-a $ungu$ primei Dum.t.%i a campaniei sa$e mi$itare1 3apo$eon nu renun%ase <nc. $a i/eea /e a proc$ama e$iberarea iobagi$or /e pe teritoriu$ Rusiei. !$ /iscut. cu cei /in Duru$ s.u /espre acest $ucru1 c.ut<n/ miD$oace$e prin care s. incite $a o insurec%ie <n r<n/u$ %.r.nimii. Corespon/en%a $ui con%ine re#eriri $a inten%ii$e sa$e /e atunci1 con#irmate ;i /e amintiri$e ce$or care <i erau mai apropia%i. 0Important era s.-i c<;tige pe %.rani promi%<n/u-$e $ibertatea ;i s. <i atrag. /e partea noastr. organi9<n/ re5o$ta $or simu$tan. <n toate co$%uri$e %.rii) ?genera$u$ P. /e SegurC. !ste o tem. care re5ine <n con5ersa%ii$e sa$e cu cei care cuno;teau prob$eme$e interne a$e Rusiei -inc$usi5 cu unii %.rani1 $a >itebsB1 Smo$ensB - sau <n timpu$ ;e/erii [Dab+ +1 1G1H rA1D 1J, $ui $a 8osco5a. Proc$am<n/ /es#iin%area iob.giei ;i c<;tig<n/u-i ast#e$ pe %.rani1 e$ ar #i subminat capacitatea /e $upt. a armatei ruse ;i ar #i para$i9at re9isten%a patriotic.. 3umai c. 3apo$eon e9it. <n #a%a unei ast#e$ /e m.suri1 iar <n HI octombrie se hot.r.;te s-o re#u9e1 tem<n/u-se /e consecin%e$e ei socia$e impre5i9ibi$e. <ntors $a Paris1 e$ e:p$ic. <n #a%a Senatu$ui 0c. ar #i putut <narma <mpotri5a) Rusiei o bun. parte a popu$a%iei 0proc$am<n/ e$iberarea sc$a5i$or)1 /ar c. a renun%at $a o ast#e$ /e m.sur. 0/up. ce a constatat starea /e <napoiere a acestor imense mase popu$are). 8emorii$e emigran%i$or rega$i;ti #rance9i stabi$i%i /e mai mu$%i ani $a 8osco5a con#irm. e:isten%a unor 95onuri <n $eg.tur. cu 0per#i/e$e inten%ii) a$e $ui 3apo$eon1 95onuri n.scute <n cercuri$e apropiate statu$ui-maDor a$ <mp.ratu$ui ;i pre$uate /e pu%inii mosco5i%i r.ma;i acas.. Potri5it acestora1 3apo$eon se preg.tea s. proc$ame /es#iin%area iob.giei. 3obi$i$or /in capita$. $i se ar.tase un ape$ a$ $ui 3apo$eon care #usese tip.rit $a <nceputu$ campaniei ;i care1 a/resat #iin/ trupe$or ruse;ti1 incrimina iob.gia. Ici-co$o1 puteau #i au9i%i oameni care spuneau c. repre9entan%ii 0c$ase$or ce$or mai /e Dos a$e societ.%ii) se /./user. /e partea $ui 3apo$eon1 cer<n/u-i acestuia s. $e a/uc. 0e$iberarea) + cine5a1 pare-se1 primise chiar ;i o cerere urmat. /e semn.turi$e mai mu$tor %.rani. A$te 95onuri se re#ereau $a mane5re$e #rance9e %intin/ r.scu$area t.tari$or /in Za9an1 c.rora $i se promisese c. 5or #i spriDini%i /ac. /oreau s. se /ebarase9e /e %arism ;i s. se separe /e Rusia+ se au9ea c. 3apo$eon 5isa s. aib. sub autoritatea sa un /escen/ent /in ace$e 5echi #ami$ii princiare care puteau emite preten%ii $a tronu$ Rusiei ;i c. pusese s. #ie re/actat un proiect /e proc$ama%ie <n nume$e ce$or /in c$anu$ 4o$goruBi1 pentru a /etrona 0/inastia german. a u9urpatori$or Romano5). "amenii $egau aceste instig.ri $a rebe$iune /e cercet.ri$e pe care $e #.cuse a/ministra%ia #rance9. <n arhi5e$e cru%ate /e #$.c.ri1 /e /ocumente$e re#eritoare $a re5o$ta $ui Pugacio5 ;i1 mai a$es1 /e u$time$e mani#este a$e acestuia. Trebuie s. preci9.m c. circu$a%ia unor ast#e$ /e in#orma%ii <ncepe e:act /up. <ncheierea misiunii $ui auriston $a Tarutino. " asemenea coinci/en%. e:p$ic. <ntru totu$ ra%iunea ce a stat $a originea acestor 95onuri. <ntruc<t epui9ase orice posibi$itate /e a stabi$i re$a%ii /ip$omatice cu %aru$1 3apo$eon a recurs $a o u$tim. <ncercare E $ansarea /e 95onuri care s.-i <nsp.im<nte pe cei /in c$asa con/uc.toare a societ.%ii ruse1 r.sp<n/irea i/eii unor tu$bur.ri interne iminente1 1JN 4AT! \I "CURI a unei insurec%ii a %.r.nimii <mpotri5a ce$or a5u%i1 a unei r.sturn.ri a /inastiei ce se a#$a $a putere - toate menite a-$ /etermina pe A$e:an/ru I s. pun. cap.t r.9boiu$ui. Aceast. u$tim. <ncercare a $ui 3apo$eon nu 5a /a <ns. nici un re9u$tat. <nc. /in 1G1H1 e5enimente$e /e $a 8osco5a s<nt apreciate <n mo/ corect. Istoricu$ A. Turghenie5 anun%.E 0Str.$ucirea #$.c.ri$or /e $a 8osco5a ?...C ne 5a $umina /rumu$ p<n. $a Paris). Ce5a mai t<r9iu1 unu$ /intre cei mai sinceri a/miratori ai $ui 3apo$eon1 $or/u$ 76ron1 a5ea s. /ea g$as ace$uia;i sentiment1 5orbin/ /espre un apus /e soareE The ha$# barbarie 8osco@ 's minarets K$eam in the sun1 but 'tis a sun that sets*' .* ADuns pe insu$a S#<nta !$ena1 3apo$eon <nsu;i 5a spune E 0Ar #i trebuit s. mor <n c$ipa ime/iat urm.toare intr.rii me$e <n 8osco5a). 1 !ste a/e5.rat c. 5a #i ne5oie /e <nc. /oi ani /e $upte <ncr<ncenate1 apoi /e ce$e " Sut. /e ]i$e1 apoi /e &ater$oo pentru a se pune cap.t puterii mi$itare ;i po$itice a $ui 3apo$eon. 4ar /estinu$ s.u a #ost hot.r<t $a 8osco5a1 <n 1G1H. Aco$o ;i atunci se n.;tea o nou. er. <n /e95o$tarea istoric. a !uropei. Spre /eosebire /e r.9boaie$e /in seco$u$ a$ O>III-$ea1 re$ati5 $imitate geogra#ic1 campanii$e /in anii 1G1H-1G1N na%iona$e ca #or%e mobi$i9ate ;i ca obiecti5e urm.rite - s<nt primu$ e:emp$u /e con#$ict european1 /at. #iin/ amp$oarea $or1 /ar ;i pentru c. $a e$e au participat e#ecti5 aproape toate %.ri$e b.tr<nu$ui continent. Congresu$ /e $a >iena1 <nt<$nire #.r. prece/ent <n istoria re$a%ii$or interna%iona$e1 5a reorgani9a <ntreaga !urop. potri5it sugestii$or $ui A$e:an/ru I. 4e;i marca%i /e anumite concep%ii $egitimiste1 /e o 5oin%. /e restaurare a or<n/uirii #eu/a$e abso$utiste1 participan%ii $a congres au #ost ne5oi%i s. #ac. une$e concesii <n /omeniu$ constitu%iona$ ;i s. intro/uc. noi norme <n practica interna%iona$. - norme care s<nt ;i ast.9i <n 5igoare. Trecerea Rusiei <n prim-p$anu$ scenei europene1 atunci c<n/ %ara p.rea <ngro9itor /e <napoiat.1 este re9u$tatu$ 5ictoriei sa$e <n #a%a $ui 3apo$eon. !a <i asigur. incontestabi$u$ statut /e mare putere ;i 1. 08inarete$e 8osco5ei1 pe Dum.tate barbareR Sc$ipesc <n $umin.1 /ar $umina-i a unui apus /e soare* )

1G1H 1JJ constituie1 /up. Petru ce$ 8are1 pasu$ ce$ mai semni#icati5 rea$i9at 5reo/at. /e acest stat pe /rumu$ c.tre o participare tota$. $a sistemu$ /e re$a%ii europene. "ric<t /e comp$e: ar #i bi$an%u$ s.u1 Congresu$ /e $a >iena con/uce $a speran%a unei apropieri <ntre ramuri$e orienta$e ;i occi/enta$e a$e ci5i$i9a%iei europene1 $a construirea unei 0entit.%i paneuropene)1 <n con#ormitate cu 5isu$ Bantian /e 0pace etern.) <ntr-o 0!urop. unic.). An/rei TartaBo5sBi Re#erin%e bib$iogra#ice 8an#re/ A.].1 3apo$eon1 8osco5a1 1F-1. T=r$e !.&.1 3apo$eon. 'In5asion /e $a Russie1 <nC!u5res1 5oi. -1 8osco5a1 1FJF. TartaBo5sBi A.1 0 a Popu$ation /e 8oscou pen/ant $a Re5o$ution #rancaise /e 1G1H)1 <n 8emoires historiques1 nr. FH1 8osco5a1 1F-,. `P1 [[in. 1GNG E _# 1Prim.5ara popoare$or) tre9e;te $a 5ia%. !uropa 1l. Re5o$u%ia #rance9. /in 1-GF a a5ut 0urma;e$e) sa$e1 <n 2ran%a ;i <n $umea <ntreag.1 re5o$u%ia /in 1GNG #iin/1 #.r. <n/oia$.1 0#iica) ei cea mai mare. 4es#.;urat. $a o Dum.tate /e seco$ /up. 1-GF1 <n <mpreDur.ri istorice noi1 aceasta a cuprins o bun. parte a b.tr<nu$ui continent. 4e ast. /at.1 !uropa a #ost con#runtat. cu o reac%ie <n $an%. 4e $a At$antic p<n. $a 8area 3or/u$ui1 /e $a 8e/iterana p<n. $a 8area 3eagr.1 re5o$u%ia s-a a#irmat ca un #enomen /ominant1 <n 1-GF1 propagarea <n restu$ !uropei a procesu$ui re5o$u%ionar #usese mai <nceat. ;i mu$t mai pu%in cuprin9.toareE cu e:cep%ia c<tor5a %.ri $imitro#e1 un/e e:p$o9ia re5o$u%ionar. a a5ut $oc prin 0contaminare)1 mi;carea propriu-9is. nu a a#ectat <n mo/ /irect continentu$ european. !ste a/e5.rat totu;i c. <n perioa/a ime/iat urm.toare #ermentu$ re5o$u%ionar ;i-a #.cut sim%ite e#ecte$e <n r<n/u$ tuturor na%iuni$or1 /eschi9<n/ un seco$ /e re#orme ;i /e a#irmare a na%iona$it.%i$or. A;a-numita re5o$u%ie pa;optist. a #ost pre9ent.1 chiar /in 1GNG1 <ntr-o serie <ntreag. /e %.ri1 nu numai ca o in#$uen%. i/eo$ogic. ;i spiritua$.1 ci ;i prin mi;c.ri re5o$u%ionare e#ecti5e1 ce a5eau ca mo/e$ re5o$u%ia /in #ebruarie. 4ec$an;at $a #ine$e anu$ui 1GN-1 procesu$ re5o$u%ionar european s-a pre$ungit p<n. $a s#<r;itu$ 5erii $ui 1GNF. !5enimente$e re5o$u%ionare au e5o$uat <n mo/ succesi51 /ar ;i sincron1 o /at. ce procesu$ s-a e:tins $a scar. continenta$.. 4urata mi;c.ri$or pa;optiste /in !uropa a 5ariat /e $a c<te5a 9i$e $a un an ;i Dum.tate1 iar ecouri$e acestei re5o$u%ii1 <n ansamb$u$ ei1 au #ost #oarte puternice <n cursu$ ce$ei /e-a /oua Dum.t.%i a seco$u$ui a$ O$O$ea1 r.9b.t<n/ p<n. <n 9i$e$e noastre. 02iica) mai mare a Re5o$u%iei /in 1-GF a reu;it - ce$ ri'...iEE5iGNG -au . 1Jpu%in /in anumite puncte /e 5e/ere - s. preia <nt<ietatea. 4in ea se 5or inspira /e-acum <nco$o mari$e mi;c.ri /emocratice ;i re5o$u%ionare. Re5o$u%ia /in 1GNG r.pe;te ast#e$1 prin 0mo/ernitatea) sa1 $ocu$ i/eo$ogic a$ re5o$u%iei-mam.* <n 1GNG1 !uropa s-a a#$at1 a;a/ar1 <ntr-o e#er5escen%. genera$.. 2ran%a1 Ita$ia1 !$5e%ia1 Kermania1 Imperiu$ AustroUngar1 Po$onia cea /i5i9at. ;i parce$at.1 Principate$e Rom=ne au #ost prinse1 cu intensit.%i /i#erite1 <n acest mare 5<rteD re5o$u%ionar care1 in/irect1 a5ea s. ating. <ntregu$ continent. !ste a/e5.rat c. Spania - un/e seco$u$ a$ O$O$ea a #ost /ominat /e tensiuni$e ;i con#$icte$e socio-po$itice $egate ?<n cea mai mare parteC /e prob$eme$e /inastice - ;i1 <n primu$ r<n/1 Ang$ia sau Rusia au r.mas <n a#ara procese$or re5o$u%ionare propriu-9ise1 /ar c<te5a /intre e#ecte$e mi;c.rii pa;optiste s-au #.cut sim%ite ;i aici. <n Spania se obser5. o e5i/ent. 0ra/ica$i9are) a 5ie%ii sociopo$itice1 proc$am<n/u-se chiar ;i o repub$ic. -e#emer. - <n 1G-, * Ang$ia a #ost supus. <n seco$u$ a$ O$O-$ea unei permanente restructur.ri a #or%e$or po$itice ;i unei progresi5e per#ec%ion.ri a sistemu$ui ei socia$. <n Rusia1 %aru$ nu a putut e5ita1 nici e$1 circu$a%ia 0i/ei$or noi) propu$sate /e re5o$u%ia pa;optist.. !$ a #ost ob$igat s. #ac. anumite 0concesii)1 care au cu$minat cu re#orma agrar. /in 1GP1. Ast#e$1 #ie prin ac%iunea re5o$u%ionar. /irect.1 #ie prin r.sp<n/irea i/eo$ogiei acesteia1 0prim.5ara popoare$or) s-a a#irmat $a scara <ntregu$ui continent. Ra%iuni$e sociopo$itice ;i ra%iuni$e na%iona$e se reg.sesc - a/eseori <ntrep.trunse - <n #iecare /intre aceste mi;c.ri. <n ciu/a ni5e$uri$or /i#erite /e /e95o$tare1 ca ;i a 5ariet.%ii /e prob$eme ;i situa%ii concrete1 se constat. e:isten%a unor tr.s.turi comune a$e respecti5e$or e5enimente re5o$u%ionare. Pretutin/eni apar re5en/ic.ri socia$e1 0prim.5ara popoare$or) sus%in<n/ toto/at. cu t.rie principiu$ na%iona$it.%i$or. 4ac. pentru #rance9i nu se punea prob$ema na%iona$.1 pentru ita$ieni1 nem%i1 po$one9i1 unguri1 cehi1 croa%i sau rom=ni aceasta se impunea cu o /eosebit. acuitate. Cucerirea /repturi$or $or ca na%iuni - <n ca9u$ <n care apar%ineau unui 0cong$omerat) stata$ -1 apoi /ob<n/irea unit.%ii ;i a in/epen/en%ei s-au a#irmat /rept obiecti5e$e prioritare <n ca9u$ tuturor acestor popoare 0/e;teptate) $a 5ia%.. !$e re5en/icau1 /e asemenea1 o mo/erni9are genera$. a structuri$or care $e-ar garanta progresu$ ;i a$inierea continenta$.. Sus%in<n/ a#irmarea na%iona$it.%i$or1 re5o$u%ii$e /e $a 1GNG au accentuat toto/at. so$i/aritatea $or ;i1 <n primu$ r<n/1 so$i/aritatea 1JG

4AT! \I "CURI cu na%iuni$e oprimate. <n aceast. perioa/. 5om asista1 a;a/ar1 $a o /e95o$tare a con;tiin%ei 0co$ecti5e)1 esen%ia$. pentru str<ngerea $eg.turi$or intraeuropene1 /ar #a5orabi$. ;i $uptei /e e$iberare a #iec.reia /intre na%iuni$e imp$icate. <ncep<n/ cu $una #ebruarie a anu$ui 1GNG1 c<n/ mu$%i /intre str.inii a#$a%i $a Paris au $uat parte $a re5o$u%ia /e aici1 ten/in%a /e so$i/ari9are /e5ine tot mai 5i9ibi$.. " serie <ntreag. /e /e$ega%ii1 cu prec./ere /in partea na%iuni$or oprimate1 s-au pre9entat <n #a%a noi$or autorit.%i repub$icane #rance9e1 o#erin/u-;i ser5icii$e ;i so$icit<n/ spriDin. <n J martie 1GNG1 amartine a /ec$arat 2ran%a 0a$iata <n cuget ;i <n sim%iri a na%iuni$or care 5or s. tr.iasc. /up. ace$a;i principiu ca a$ ei). Aceste cu5inte au stimu$at na%iuni$e <nrobite1 <mping<n/u-$e $a $upta /e e$iberare. Asemeni gu5ernu$ui #rance91 par$amentu$ /e $a 2ranB#urt s-a ar.tat /eschis ;i interesat <n pri5in%a ce$or$a$tor na%iuni. Re5o$u%ia a a5ut ;i o /imensiune spiritua$.1 str<ng<n/ $eg.turi$e <n interioru$ continentu$ui. Practic1 pre9en%a str.ini$or a #ost <nregistrat. <n aproape toate %.ri$e <n care s-a /ec$an;at procesu$ re5o$u%ionar. Po$one9ii1 <n specia$1 se r.sp<n/esc peste tot1 imp$ica%i /irect <n e5enimente - ;i chiar $upt<n/ cu arma <n m<n.. !i pot #i <nt<$ni%i <n Ita$ia1 <n Kermania1 <n Uara Rom=neasc. ;i1 mai a$es1 <n Ungaria. <n Uara Rom=neasc. -un/e regimu$ re5o$u%ionar #usese insta$at - a5eau s. aDung. ;i c<%i5a o#i%eri #rance9i1 trimi;i /e ambasa/oru$ 2ran%ei $a Istanbu$. <n Ita$ia se <nregistraser. une$e mi;c.ri re5o$u%ionare chiar <nainte /e #ine$e $ui 1GN-1 ca ;i <n !$5e%ia1 /e a$t#e$ ?/e;i aici nu se 5a putea 5orbi /e o re5o$u%ie propriu-9is.C E /i9o$5area $igii separatiste Son/erbun/ ;i 5ictoria genera$u$ui 4u#our1 <n /ecembrie 1GN-1 au o#erit ca/ru$ sociopo$itic necesar unor muta%ii pro#un/e1 re#$ectate <n constitu%ia ce a5ea s. #ie promu$gat. <n /ata /e 1H septembrie 1GNG. 2ran%a este1 <ns.1 $ocu$ <n care re5o$u%ia pa;optist. a /e5enit un #enomen continenta$. a HN #ebruarie 1GNG1 rom=nu$ 3ico$ae 7.$cescu <i scria1 /e $a Paris1 unui prieten c. 0marea na%iune s-a ri/icat) ;i c. 0e$iberarea $umii s-a <n#.ptuit). <n mo/ e5i/ent1 /etronarea $ui u/o5ic 2i$ip ;i proc$amarea ce$ei /e-a 4oua Repub$ici au constituit un moment /ecisi5 a$ procesu$ui re5o$u%ionar european. <n 2ran%a a5usese $oc marea Re5o$u%ie /in 1G-F ;i tot <n 2ran%a -<n 1G,I - /inastia /e 7ourbon #usese r.sturnat.1 iar burghe9ia $ibera$. se putuse a#irma1 <n timpu$ /omniei $ui u/o5ic 2i$ip1 ca #or%. po$itic. principa$.. <n 1GNG1 preeminen%a cu$tura$. ;i spiritua$. a Parisu$ui ;i a 2ran%ei $e con#er. ro$u$ ce$ mai <nsemnat <n pri5in%a m. 1GNG +A` 1JF acestei mari mi;c.ri europene. Tot at<t /e a/e5.rat este <ns. c. re5o$u%ionarii 5ictorio;i /in 2ran%a nu au acor/at un spriDin e#ecti5 na%iuni$or europene care se ri/icaser. $a $upt. ;i c. situa%ia precar. a nou$ui regim instituit $a Paris1 /i#icu$t.%i$e sa$e interne1 ca ;i e5o$u%ia $ui c.tre /reapta au <mpie/icat e5entua$e$e ac%iuni concrete <n acest sens. Totu;i1 re5o$u%ia /in #ebruarie a continuat s. se impun. ca un #actor /ec$an;ator ;i ca un mo/e$ pentru ce$e$a$te na%iuni a$e !uropei. Procese$e re5o$u%ionare /in Kermania ;i /in Imperiu$ Austro-Ungar ori /in Uara Rom=neasc. au1 <n primu$ r<n/1 ni;te cau9e /e or/in interior1 /ar e$e au urmat e:emp$u$ e5enimente$or petrecute <n 2ran%a. I/eo$ogia pa;optist. - care o continu. pe cea /in 1-GF - repre9int. $a scara <ntregu$ui continent o cucerire ire5ersibi$.. ibert.%i$e in/i5i/u$ui au #ost /in nou proc$amate ;i s-au impus ca principii #un/amenta$e a$e 5ie%ii po$itice europene1 chiar /ac. /ep$ina $or punere <n practic. a5ea s. mai <nt<r9ie ce5a 5reme. Programe$e re5o$u%ionari$or /e $a 1GNG au acu9at o serie <ntreag. /e tr.s.turi comune1 asist<n/u-se $a un e5i/ent proces /e trans#er /e $a o %ar. $a a$ta. Rom=nu$ 4umitru C. 7r.tianu <i scria unui prieten #rance9 c. programu$ re5o$u%ionar a$ na%iunii sa$e era 0ca$chiat) /up. ce$ a$ repub$icani$or #rance9i* Reiterarea proc$am.rii $ibert.%i$or ?in/i5i/ua$.1 /e reuniune1 /e asociere1 a presei etcC1 ega$itatea <n #a%a $egii1 m.suri$e 5i9<n/ so$u%ionarea /i5erse$or prob$eme socia$e ?<n specia$1 aco$o un/e mai era ca9u$1 abo$irea /repturi$or #eu/a$eC1 urm.rin/u-se o mai bun. integrare /in p.cate1 mai mu$t /ec<t insu#icient. $a 5remea respecti5. - a c$asei pro$etariatu$ui ;i o participare mai intens. a acesteia $a 5ia%a pub$ic.1 apoi constituirea ;i impunerea unei g.r9i na%iona$e ca ap.r.tor a$ poporu$ui1 instituirea unor Durii popu$are1 organi9area mo/ern. a statu$ui1 in/epen/en%a Dusti%iei1 autonomia comune$or au constituit numai c<te5a /intre puncte$e comune a$e acestor programe. <n 5estu$ ;i <n centru$ !uropei prob$ema muncitoreasc. s-a /o5e/it a #i cea mai important.1 ea constituin/ sursa unor con#$icte aprinse <ntre /i#erite$e c$ase participante $a e5enimente1 <n 5reme ce <n Ungaria ;i <n Principate$e Rom=ne s-au impus cu acuitate prob$ema agrar. ;i e$iberarea %.rani$or -a#$a%i <nc. sub st.p<nire - prin abo$irea robiei. <n Ita$ia - 0simp$. e:presie geogra#ic.)1 potri5it a#irma%iei $ui 8etternich* -1 <n Kermania1 Ungaria1 7oemia1 Croa%ia ;i <n Principate$e Rom=ne a #ost pus. prob$ema a#irm.rii na%iona$e1 a e$imin.rii /omina%iei str.ine ;i a 1PI 4AT! \I "CURI c<;tig.rii in/epen/en%ei1 a uni#ic.rii na%iona$e - iar aco$o un/e era ca9u$1 a ap.r.rii /repturi$or /e ega$itate na%iona$.. Toate aceste re5en/ic.ri cu pro#un/ caracter na%iona$ s-au i9bit <n repetate r<n/uri /e ce$e a$e a$tor na%iuni1 /e temeri$e acestora ?Ju$es 7asti/e1 ministru$ A#aceri$or !:terne1 in5oca <n 5ara $ui 1GNG 0puterea re/utabi$.) pe care ar repre9enta-o ce$e NI /e mi$ioane /e nem%i uni#ica%i*C sau /e /orin%a $or /e a-;i impune propria /omina%ie ?cea care a con/us1 <n timpu$ re5o$u%iei1 $a un con#$ict <ntre croa%i ;i rom=ni pe /e o parte1 ;i unguri pe /e a$t. parte1 ace;tia /in urm. ne5r<n/ s. renun%e $a #ormu$a 5echii coroane a $ui \te#an ce$ S#<ntC. Ro$u$ /ecisi5 <n comp$e:u$ proces /e $a 1GNG $-a Ducat c$asa /e miD$oc1 respecti5 burghe9ia. 8uncitorii ;i %.ranii

s-au a#$at1 <ns.1 /e partea ei1 $a #e$ ca ;i nobi$ii $ibera$i. 3obi$imea conser5atoare - /e;i in#$uen%at. ;i ea <ntru c<t5a /e nou$ spirit - a c.utat s. se opun. sau s. ignore re5en/ic.ri$e primi$or. Pe parcursu$ e5enimente$or1 a5eau s. se pro/uc. totu;i anumite /isocieri1 <nregistr<n/u-se <n ce$e /in urm. un c$i5aD sociopo$itic care a marcat interese$e /i5ergente a$e /i#erite$or c$ase ;i p.turi a$e societ.%ii. Con#$icte 5io$ente au i9bucnit <n 2ran%a1 Kermania1 Austria1 chiar <n timpu$ re5o$u%ii$or1 opun<n/u-i pe muncitori ce$or <nst.ri%i. 4in acest punct /e 5e/ere1 momentu$ cu$minant $-a constituit insurec%ia /e $a Paris1 /in H, iunie1 urmat. /e /ura sa reprimare. Ast#e$ /e con#$icte ?;i1 <n primu$ r<n/1 e5enimente$e /in iunieC au contribuit $a <n#r<narea e$anu$ui re5o$u%ionar ;i $a orientarea $ui c.tre st<nga. <n Kermania1 $a 2ranB#urt1 a5ea $oc totu;i1 spre s#<r;itu$ 5erii $ui 1GNG1 un 0congres genera$ a$ muncitori$or). a r<n/u$ $or1 stu/en%ii - mai a$es <n mari$e centre uni5ersitare ?Paris1 >iena1 7er$inC - au repre9entat o categorie socia$. capabi$. /e a/optarea unor po9i%ii ra/ica$e. Cu totu$ speci#ic. r.m<ne e5o$u%ia /inspre st<nga spre /reapta <n 2ran%a1 un/e ca$ea c.tre a$ 4oi$ea Imperiu a #ost /eschis. <nc. /in a /oua Dum.tate a anu$ui 1GNG1 ca ;i <n Kermania1 un/e mo/era%ii au /ominat par$amentu$ /e $a 2ranB#urt. <n Ita$ia - un/e so$u%ia piemonte9. a monarhiei constitu%iona$e ;i uni#icatoare a e;uat o /at. cu <n#r<ngerea ;i ab/icarea rege$ui Caro$ A$bert <n #a%a austrieci$or - mo/era%ii au #ost #oarte acti5i <n ca/ru$ procesu$ui re5o$u%ionar1 <ns. instituirea /e c.tre e$emente$e ra/ica$e a unor repub$ici $a Roma ;i $a >ene%ia <mbrac. o semni#ica%ie cu totu$ aparte. <n Ungaria ;i <n Principate$e Rom=ne1 $a c<rma mi;c.rii s-au a#$at nobi$imea $ibera$. ;i burghe9ia1 <n 5reme ce con/uc.torii re5o$u%ionari rom=ni /in Transi$5ania pro5eneau /in r<n/u$ c$ase$or U 1GNG )ACI 1P1 miD$ocii sau ne5oia;e. Chiar ;i /up. trecerea $a m.suri$e /e represiune1 aceste re5o$u%ii a5eau s. r.m<n. 5ii <n memoria popoare$or respecti5e. 8onarhia constitu%iona$. sau repub$ica - e$emente$e ra/ica$e a5ans<n/ chiar i/eea /e repub$ic. 0socia$.) - s-au a#irmat ca regimuri tipice a$e !uropei pa;optiste. Constitu%ii$e erau ce$e care 5eneau s. garante9e cuceriri$e re5o$u%ionare. Par$amentu$1 ca institu%ie esen%ia$. a statu$ui1 s-a impus $a ni5e$ continenta$. a Paris1 2ranBrurt1 7er$in ?c.ci <n Kermania re5o$u%ia a #ost a$c.tuit. /in mai mu$te re5o$u%iiC1 $a >iena1 Pesta ;i <n a$te mari ora;e europene1 institu%ia par$amentar. a c.p.tat un caracter mai /emocratic. egi e$ectora$e cu o ba9. sensibi$ $.rgit. a5eau s. permit. accesu$ $a 5ia%a po$itic. unor categorii mu$t mai numeroase a$e societ.%ii. Aproape pretutin/eni1 programe$e pa;optiste au sus%inut mo/erni9area - sau mo/erni9area mai accentuat. - a institu%ii$or ;i a/ministra%iei. !a a #ost pus. <n practic. inc$usi5 /e 5echi$e regimuri restaurate1 <ntruc<t rea$it.%i$e e5o$u%iei europene nu mai puteau #i ignorate1 puterea trebuin/ /e-acum <nco$o s. %in. cont /e principii$e pe care re5o$u%ia $e enun%ase. 8onarhii /in !uropa a5useser. /e tra5ersat1 a;a/ar1 momente /estu$ /e /i#ici$e. <n marea $or maDoritate1 ei au c.utat o ca$e /e compromis. Unu$ singur a re#u9at s. proce/e9e ast#e$1 %aru$ 3ico$ae I1 5eritabi$ 0Dan/arm a$ continentu$ui)1 ce$ care a b$ocat procesu$ re5o$u%ionar $a grani%e$e %.rii sa$e1 $-a para$i9at <n acea regiune a Po$oniei ocupat. /e Rusia ;i a trimis armate <n a#ara propriu$ui imperiu1 pentru a reprima re5o$u%ia <n Principate$e Rom=ne1 Ungaria ;i Transi$5ania. Cei$a$%i su5erani au <ncercat s. se a/apte9e 0noi$or 5remuri). <nc. /in prime$e $uni a$e anu$ui 1GNG se putea asista $a o /emitere succesi5. a mini;tri$or ce simbo$i9au 05echiu$ regim) ?prototipu$ constituin/u-1 8etternichC ;i $a o serie <ntreag. /e recunoa;teri a$e constitu%ii$or <n state$e ita$iene ;i germane1 principii sper<n/ s. st.5i$easc. ast#e$ tu$bur.ri$e sociopo$itice a$tminteri ine5itabi$e. <n prim.5ara $ui 1GNG1 rege$e 3eapo$e$ui1 ce$ a$ Piemontu$ui1 mare$e /uce a$ Toscanei ;i <nsu;i papa Pius a$ IO-$ea au acceptat asemenea constitu%ii. Supu;i ace$ora;i presiuni popu$are1 principii /in Kermania au ce/at ;i ei1 r<n/ pe r<n/. Rege$e Prusiei a Durat cre/in%. na%iunii germane1 rege$e u/o5ic I a$ 7a5ariei a ab/icat <n #a5oarea #iu$ui s.u 8a:imi$ian1 iar regii %inuturi$or Lano5ra ;i Sachsen ;i-au schimbat proprii$e gu5erne. <n mu$te ca9uri1 so$u%ia e:trem. a ab/ic.rii s-a impus ca unic. posibi$itate /e sa$5are a /inastiei. <n Austria1 0b.tr<nu$) <mp.rat 2er/inan/ s-a 5.9ut ne5oit 1PH 4AT! \I "CURI s. ab/ice ;i s.-i ce/e9e $ocu$ 0t<n.ru$ui) <mp.rat1 nepotu$ s.u 2ran9 Joseph1 care a conce/at1 c<te5a $uni mai t<r9iu1 $a e$aborarea unei constitu%ii+ /e a$t#e$1 pre/ecesoru$ s.u o promisese <nc. /e $a /ec$an;area mi;c.ri$or re5o$u%ionare. Re5o$u%ia i-a ob$igat pe su5erani s. a$eag. ori propriu$ $or 0/rept /i5in)1 ori principiu$ na%iunii ;i coman/amente$e sa$e. A;a s-a <nt<mp$at inc$usi5 cu cei pe care re5o$u%ionarii <n%e$egeau s.-i men%in. $a putere1 ca <n ca9u$ rege$ui Piemontu$ui ;i a$ rege$ui Prusiei. Acesta /in urm. a e9itat s. accepte coroana imperia$.1 <ntruc<t ea <i era o#erit. /e c.tre na%iune1 iar nu /e c.tre a$%i principi. <ntr-o ast#e$ /e categorie poate #i p$asat ;i papa Pius a$ IO-$ea1 <n Duru$ c.ruia #usese c$./it un p$an /e uniune con#e/era$. a Ita$iei. Scenariu$ pa;optist a #ost /ominat - /up. cum sub$iniam ce5a mai /e5reme - /e mo/e$e$e #rance9e /in 1-GF1 1G,I ;i1 mai a$es1 1GNG. Ac%iuni$e popu$are1 mani#esta%ii$e1 cortegii$e1 e:p$o9ia pub$ica%ii$or perio/ice ;i a bro;uri$or po$itice se reg.sesc1 <ntr-o propor%ie mai mare sau mai mic.1 <n toate state$e europene. "ra;u$ a Ducat pretutin/eni ro$u$ /ominant1 chiar ;i <n %.ri$e <n care %.r.nimea #orma marea maDoritate a popu$a%iei. 8e/iu$ urban este ce$ care a /at amp$oare procesu$ui re5o$u%ionar ;i care $e-a asigurat con/uc.tori$or mi;c.rii spriDinu$ mase$or. Paris1 7er$in1 2ranB#urt1 8ain91 Zo$n1 8i$ano1 Roma1 >ene%ia1 Pa$ermo1 >iena1 Praga1 Pesta1 7ucure;ti ;i a$te asemenea ora;e au a5ut ro$u$ principa$ <n a#irmarea i/eo$ogiei ;i <n pri5in%a ac%iuni$or propriu-9ise. 8ari$e

a/un.ri1 imense$e reuniuni ;i mani#esta%ii un/e 9eci$e /e mii /e cet.%eni e:primau 5oin%a na%iunii au repre9entat unu$ /intre instrumente$e ce$e mai e#iciente a$e procesu$ui. Aco$o un/e a trebuit s. se recurg. $a #or%a arme$or pentru impunerea sau pentru ap.rarea schimb.rii1 armate$e regu$ate - e:cept<n/u-$e pe ce$e ungure;ti - nu au #ost /e un prea mare aDutor. <n schimb1 gar/a na%iona$.1 unit.%i$e /e 5o$untari1 $egiuni$e /e stu/en%i sau /e %.rani rom=ni /in Transi$5ania s-au /o5e/it e:trem /e e#iciente. <n $eg.tur. cu genera$ii re5o$u%iei ;i ai contrare5o$u%iei1 #acem o singur. preci9areE Kariba$/i1 5eritabi$ 0genera$ a$ $ibert.%ii)1 ca ;i un grup /e genera$i po$one9i care s-au pus <n s$uDba re5o$u%iei europene -7em1 4embinsBi1 8ieros$a@sBi ;.a. - sau ca A5ram Iancu1 genera$u$ coman/ant a$ $egiuni$or %.r.ne;ti transi$5.nene1 #ac parte /in categoria <nt<i+ Ra/et9B61 &in/ischgraet91 Ca5aignac1 "u/inot sau genera$u$ 5on &range$1 /in a /oua. **[ 1GNG *'Aa 1P, Inte$ectua$ii europeni au ocupat o po9i%ie-cheie <n epoc.. 4e /ecenii <ntregi1 opere$e $or preg.tiser. marea e:p$o9ie1 <n sa$oane1 inc$usi5 <n ce$e a$e nobi$imii conser5atoare1 $a Paris1 >iena sau $a 7ucure;ti1 ei s./iser. germenu$ re5o$u%iei. <n timpu$ /eru$.rii propriu-9ise a e5enimente$or <i 5om reg.si <n prime$e r<n/uri1 apoi <n ca/ru$ gu5erne$or pro5i9orii. Tot ei s<nt cei care au %esut $eg.turi$e /intre /i#erite$e re5o$u%ii1 care $e-au inspirat1 care au trasat c.i$e /e urmat <n 5iitor ;i care1 <n ca9 /e e;ec1 au men%inut trea9. cre/in%a na%iuni$or <n progres. 0Prim.5ara popoare$or) nu a /urat prea mu$t1 contrare5o$u%ia pun<n/ cap.t1 <n aparen%.1 procesu$ui re5o$u%ionar. I/eea <n sine <ns. nu putea #i $ichi/at.. Spiritu$ pa;optist s-a a#irmat <n continuare1 iar ambi%ii$e sa$e au s#<r;it prin a se materia$i9a. " /at. 0/omesticit.) re5o$u%ia1 su5eranii au r.mas pe $ocuri$e $or1 /ar #.r. a mai putea uita se5eru$ a5ertisment pe care <$ primiser.. Chiar /ac. a e:istat o perioa/. a contrare5o$u%iei1 a/ic. a represiunii1 abso$utismu$ b.tuse mu$t <n retragere. <n 2ran%a1 /esigur1 a #ost instaurat a$ 4oi$ea Imperiu1 <ns. 3apo$eon a$ I$I$ea a5ea s. respecte anumite 0regu$i a$e Docu$ui)1 iar asta chiar <nainte /e instituirea regimu$ui s.u $ibera$. Ace$a;i $ucru urma s. se pro/uc. <n Prusia1 sub con/ucerea $ui 7ismarcB1 ca ;i <n Austria1 cu o oarecare <nt<r9iere1 /up. <n#r<ngeri$e /in 1GJF ;i 1GPP. Prin re5o$u%ie1 !uropei <i #usese impus. o nou. er.. 1-GF $.sase o mo;tenire mu$ti#orm.1 situa%ie 5a$abi$. ;i <n ca9u$ mi;c.rii /e $a 1GNG. <n !uropa1 spiritu$ pa;optist se reg.se;te mu$t /inco$o /e $imita acestui seco$ a$ na%iona$it.%i$or1 acceptat #iin/ inc$usi5 /e c.tre a/5ersarii s.i. <n 1FPG1 c<n/ a a5ut $oc 0prim.5ara /e $a Praga)1 $umea s-a g<n/it $a acea 0prim.5ar. a popoare$or). Iar /ou.9eci /e ani mai t<r9iu1 <n estu$ !uropei1 9i/uri$e au c.9ut1 /<n/ na;tere unei noi re5o$u%ii1 care a e$iberat /e tota$itarism popoare$e /e aici. A #ost1 /in nou1 o reac%ie <n $an% care i-o reamintea !uropei pe cea /in 1GNG. 4an 7erin/ei Re#erin%e bib$iogra#ice Agu$hon 8.1 1GNG ou $'Apprentissage /e $a repub$ique1 Seui$1 0Points)1 Paris1 1F-,. Agu$hon 8.1 es euarante-Luitar/s1 Ka$$imar/1 Paris1 1F-J. 7arret P.1 Kurgan/ J.-3.1 e Printemps /e Paris1 HH #e5rier-HJ Duin 1GNG1 2a6ar/-Lachette1 Paris1 1FGG. 1PN 4AT! \I "CURI 7erin/ei 4.1 Anu$ 1GNG <n U.ri$e Rom=ne1 !/itura ;tiin%i#ic. ;i encic$ope/ic.1 7ucure;ti1 1FGN. 4ro9 J.1 es Re5o$utions a$$eman/es /e 1GNG1 PU21 Paris1 1FJ-. 4u5eau: K.1 1GNG1 Ka$$imar/1 Paris1 1FGJ. 2eDto 2.1 e Printemps /espeup$es1 1GNG1 H 5oi.1 8inuit1 Paris1 1FNG. Ko/echot J.1 es Re5o$utions /e 1GNG1 A$bin 8iche$1 Paris1 1F-1. Sigmann S.1 1GNG. es Re5o$utions romantiques et /emocratiques /e $ '!urope1 Ca$mann- e561 Paris1 1F-I. Tapie >. .1 es Re5o$utions /e 1GNG /ans $'empire /'Autriche1 C4U1 Paris. 1GPP 0 umea se pr.bu;e;te) $a Sa/o@a <n /iminea%a 9i$ei /e , iu$ie 1GPP1 o armat. /e 1HN III /e so$/a%i prusaci trece peste micu%u$ r<u 7istrit91 /in 8ora5ia1 r<u care <ntretaie /rumu$ spre Zoniggr.t9 <n /reptu$ satu$ui Sa/o@a. Trupe$e a5ansea9. <ncet1 sub 5io$entu$ #oc /e arti$erie inamic1 c.tre cei HIP III /e austrieci care <;i ap.r. po9i%ii$e ocupate pe co$ine$e /in #a%a acestora. Atacu$ #ronta$1 cu pre%u$ unor pier/eri <nsemnate /e 5ie%i omene;ti1 nu este o so$u%ie tocmai inspirat.1 <ns. genera$u$ 8o$tBe trebuie s.-;i %in. a/5ersaru$ pe $oc1 p<n. $a sosirea mu$t a;teptatei armate a H-a prusace. 4e partea austriac.1 prin%ii-genera$i germani /e pe aripa /reapt. nesocotesc cu totu$ p$anu$ /e $upt. a$ coman/antu$ui -unguru$ 7ene/eB - ;i <;i risipesc #or%e$e trimi%<n/u-;i oamenii <n contraatacuri #urioase1 $ansate <n prip.1 sub tiru$ rapi/ a$ pu;ti$or cu baionete $ungi. A /oua 9i1 /up. cum pre5.9use 8o$tBe1 cei F- III /e oameni ai $ui Zronprin9 sosesc pe #$ancu$ /rept austriac1 str.pung<n/ cu u;urin%. $inii$e inamice. C.tre sear.1 7ene/eB 5a reu;i1 bine<n%e$es1 s.-;i sa$5e9e cea mai mare parte a trupe$or /in iminenta <ncercuire1 /ar e$anu$ combati5 a$ armatei imperia$e ;i rega$e este #r<nt. 0Casca ii mon/o * ) ?0 umea se pr.bu;e;te * )C strig.1 cutremurat1 Antone$$i1 secretaru$ /e stat a$ Sanctit.%ii Sa$e E /e-acum <nainte1 or/inea <n !uropa Centra$. 5a #i /ictat. /e $a 7er$in. "r1 $umea $ui Antone$$i era $umea ace$ui S6$$abus errorum pe care papa - u$tra-conser5ator - <$ /ecretase cu /oi ani <nainte1 0<n genera$ <mpotri5a

sistemu$ui /e i/ei ;i /octrine mo/erne care intraser. atunci <n con5ingeri$e neamu$ui omenesc) ? . 5on RanBeC. Ap.r.toru$ ace$ei $umi era <mp.ratu$ unei Austrii $egate /e Curia papa$. prin concor/atu$ /in 1GJJ. <n#r<ngerea $ui marchea9. <n /ou. 1PP 4AT! \I "CURI mo/uri /istincte trium#u$ 0pionu$ui) prusac. Atenta instruire a recru%i$or s-a /o5e/it a #i ba9a superiorit.%ii mi$itare <ntr-o $ume tot mai /ominat. /e tehnic.. So$/a%ii prusaci au c<;tigat toate b.t.$ii$e /in 1GPP1 cu e:cep%ia uneia singure1 nu prin superioritate numeric.1 ci printr-o mai bun. a/aptare $a con/i%ii$e r.9boiu$ui mo/ern. a r<n/u$ $or1 i/ei$e inocu$ate <n uni5ersit.%i$e ;i ;co$i$e pe care Prusia $e-a mo/e$at /up. principii$e re#ormatoru$ui umanist &i$he$m 5on Lumbo$/t au /at o #or%. aparte <n5ing.tori$or /e $a Sa/o@a. ! 5orba aici /e $ibertatea /e opinie1 #i$oso#ic. ;i ;tiin%i#ic.1 /e i/ea$u$ progresu$ui uman1 /e societatea $ibera$. ;i autoritatea statu$ui $aic1 $ucruri pe care integrismu$ a;a-numitu$ui S6$$abus $e ataca. "rientate #iin/ <mpotri5a into$eran%ei re$igioase1 aceste i/ei /e5in 5a$ori menta$e /e necontestat. Ce-i /rept1 ce$ebru$ S6$$abus nu s-a bucurat nicio/at. /e aprobarea sincer. a cre/incio;i$or1 ast#e$ c.1 <n pri5in%a ci5i$i9a%iei1 5ictoria repurtat. asupra $ui are o importan%. mai mu$t simbo$ic.1 /ec<t rea$.. <n ceea ce pri5e;te rea$itatea po$itic. <ns.1 Sa/o@a marchea9. s#<r;itu$ unei epoci <n5echite1 cea /in anii restaura%iei ;i ai reac%iunii care au pro5ocat at<tea $upte pentru cucerirea $ibert.%ii. Caracteristici$e urm.toarei Dum.t.%i /e seco$ 5or #i na%iona$ismu$ ;i imperia$ismu$1 precum ;i e#ortu$ popoare$or /e a se scutura /e sub Dugu$ acestora. !poca ime/iat urm.toare r.9boaie$or re5o$u%ionare ;i ce$or napo$eoniene1 /es#.;urate <ntre 1-GF ;i 1G1J1 a #ost <nchinat. p.cii interne ;i e:terne a state$or europene. Cea care se /eschi/ea acum1 o /at. cu asa$tu$ /e pe ma$u$ r<u$ui 7istrit91 a5ea s. #ie marcat. /e /e9$.n%uiri$e antagonisme$or interne ;i e:terne1 ce 5or <mpinge na%iuni$e <nspre pr.pastia primu$ui r.9boi mon/ia$. <n $inii genera$e1 >echiu$ Regim /in !uropa suportase ;ocu$ 8arii Re5o$u%ii ;i su#erise /istrugeri gra5e1 <ns. #.r. a sucomba. !$ a tras <n5.%.minte$e /e rigoare ;i a <ncercat s. se reconstruiasc. socia$ ;i po$itic pe o ba9. ne<n/oie$nic mai tra/i%iona$.1 /ar ;i mai stabi$. ca o/inioar.. Aceast. inten%ie a5ea <n 5e/ere <n specia$ !uropa Centra$.1 a c.rei situa%ie nu numai c. hot.ra echi$ibru$ po$itic a$ <ntregu$ui continent1 /at toto/at. <i <ng./uia sau <i inter9icea unui posibi$ agresor s.-;i impun. propria i/eo$ogie. Ce$e cinci mari puteri - Rusia1 8area 7ritanie1 2ran%a1 Austria ;i Prusia -1 reunite $a Congresu$ /e $a >iena /in 1G1N-1G1J1 se puseser. /e acor/ s. nu mai permit. nici unui sancu$ot s.-;i e:tin/. iar.;i $ibertatea $ui bruta$.1 nici 5reunui nou 7onaparte s. ase/ie9e $umea cu +bRC4t 1GPP b1*aQ 1Pmega$omania $ui mo/erni9atoare ;i nici ca9aci$or s.-;i mai impun. autoritatea cnutu$ui. Pentru a <mpie/ica pro/ucerea unui nou /e9astru1 patru9eci ;i unu /e state s-au reunit <n a;a-numita Con#e/era%ie germanic.1 ce /ispunea /e o constitu%ie ;i /e un e:ecuti5 capabi$ s. #unc%ione9e. <n rea$itate1 at<ta 5reme c<t Austria ;i Prusia ce$e mai puternice state a$e Con#e/era%iei - 5or ac%iona <n armonie1 ansamb$u$ german 5a reu;i s. men%in. $ini;tea <n !uropa1 inter5enin/ ca un tampon <ntre %.ri$e antagonice i/eo$ogic1 respecti5 2ran%a ;i Rusia. Sub semnu$ S#intei A$ian%e1 mari$e puteri au construit a;a/ar1 prin Con#e/era%ia germanic.1 un sistem /e ap.rare a i/ea$uri$or conser5atoare. Principiu$ #un/amenta$ a$ acestui sistem era ce$ a$ $egitimit.%ii. Ce$e cinci puteri a$e $umii - sau maDoritatea /intre e$e -c.utau s. /ebarase9e !uropa /e toate e$emente$e po$itice1 cu$tura$e ;i socia$e pe care $e socoteau incompatibi$e cu $egitimitatea. ! 5orba aici /e mi;c.ri re5o$u%ionare1 /ar ;i /e /egener.ri care riscau s. con/uc. $a situa%ii asem.n.toare ce$ei /in 1-GF. <ntre 1GH1 ;i 1GH, s-a inter5enit <n Spania ;i <n Ita$ia1 pentru <n.bu;irea re5o$u%ii$or care i9bucniser. <n ace$e %.ri+ <n schimb1 <n ca9u$ r.9boaie$or /e in/epen/en%. a$e greci$or ?1GH1-1GHFC ;i be$gieni$or ?1G,I-1G,FC1 inter5en%ia a #ost <n/reptat. <mpotri5a autorit.%i$or1 consi/erate 0ne/repte). Potri5it 0po$iticii /e principii) a tratate$or /in 1G1J1 orice cri9. necesita <ntrunirea repre9entan%i$or mari$or puteri pentru a con5eni asupra m.suri$or ce se impuneau <n pri5in%a ace$or popoare sau state care amenin%au or/inea $egitim.. <n 1GNI1 2ran%a a #ost stopat. /in ac%iuni$e sa$e care bu$5ersau1 e#ecti51 "rientu$+ <ntre 1GJN-1GJP au #ost purtate r.9boaie$e /in Crimea <mpotri5a unei Rusii a5i/e /e /istrugerea Imperiu$ui "toman. Ra%iuni$e acor/u$ui stabi$it <n 1G1J erau $ogice ;i so$i/e E mi;c.ri$e re5o$u%ionare /in 1GNG <$ 5or 9/runcina numai pentru o scurt. perioa/. /e timp1 #.r. a putea s. <mpie/ice prompta $ui regenerare. Totu;i1 Prusia pune cap.t acestui sistem printr-o singur. b.t.$ie1 <n urma c.reia 2ran%a - care se <mpotri5ise at<ta timp tratate$or /in 1G1J 5a #i 5.9ut. cer<n/E 0Re5an;a pentru Sa/o@a* ). 8uta%ia respecti5. este capo/opera $ui "tto 5on 7ismarcB1 abi$u$ ;i impasibi$u$ ministru-pre;e/inte prusac1 care ;tiuse s. pro#ite /e conDunctura po$itic.1 ser5in/u-se /e mi;carea na%iona$. german.1 a/ic. /e o #or%. re5o$u%ionar.1 pentru a /esprin/e Prusia /in $eg.turi$e care <i <mpie/icau ascensiunea. 1PG 4AT! \I "CURI Kra%ie /e9no/.m<ntu$ui /e $a Sa/o@a1 na%iona$ismu$ maghiar <;i atinge %e$u$1 #or%<n/u-1 toto/at. pe <mp.ratu$ <n5ins s. renun%e $a restructurarea #e/era$. a monarhiei #a5orabi$e maDorit.%ii austro-s$a5e ;i s. cree9e statu$ <ngem.nat a$ Austro-Ungariei. a #oarte scurt timp1 crea%ia respecti5. /e5ine /epen/ent. /e nou$ Reich1 <n care

7ismarcB i-a reunit pe regii ;i principii germani sub con/ucerea Prusiei. Prin acest Reichsgrun/ung /in 1G-11 precum ;i prin c5asi-contro$u$ /e%inut asupra monarhiei /e $a 4un.re ?a$ian%a /in 1G-FC1 Prusia <;i 5e/ea <mp$init1 a;a/ar1 /ia$ecticu$ program a$ combina%iei /intre re5o$u%ie ;i contrare5o$u%ie1 pe care $-a ini%iat <n 1GNG. 3apo$eon a$ III-$ea1 care a m<nuit cu succes aceast. /ia$ectic. 5reme <n/e$ungat.1 este <ngenuncheat <n 1G-I /e o re5o$u%ie c.reia nu i s-a mai putut opune - s$.bit #iin/ /up. /e9no/.m<ntu$ /e $a Sa/o@a -#.r. a se r.9boi cu e$e5u$ s.u mo/e$1 7ismarB1 mai priceput <n aceast. art. /ec<t e$. 3ici un succesor nu 5a mai atinge o asemenea m.iestrie. Ura$e$e trium#.toare /e $a Sa/o@a ;i Se/an $-au /eterminat pe #i$oso#u$ 2rie/rich 3iet9sche s.-;i a5erti9e9e cona%iona$ii cu pri5ire $a perico$u$ 0e:tirp.rii spiritu$ui german <n #a5oarea imperiu$ui german). !ra un a5ertisment <n/rept.%it1 /ar1 /in p.cate1 9a/arnic E <mb.ta%i /e succesu$ 5io$entu$ui Doc bismarcBist1 germanii aDung <n cur<n/ s. se <n/oiasc. /e temeiu$ unei #orma%iuni stata$e na%iona$e1 at<ta 5reme c<t ea nu ser5e;te ca ba9. pentru aspira%ii mai $argi. Treptat1 <ntreaga !urop. se pier/e cu #irea ;i1 $uat. pe nepreg.tite1 se tre9e;te 5ener<n/ o nou. $egitimitate E interese$e na%iona$e sus%inute <n mo/ ra/ica$ ;i agresi51 #.r. nimic care s. ra$ie9e popoare$e <n interesu$ comun1 ace$a a$ p.cii. Iat. /e ce 0casca ii mon/o) $a Sa/o@a... &o$#gang Petter Re#erin%e bib$iogra#ice Carr &.1 The "rigins o#the &ars o# Kerman Uni#$cation1 ongman1 on/ra1 1FF1. Petter &.1 Lan/buch 9ur 8i$it.rgeschichte1 1PNG-1F,F1 7ernar/ un/ Krae#e1 2ranB#urt am 8ain1 1F-P. 1F1--1F1F Re5o$u%ia rus. ;i tratate$e /e pace instaurea9. o nou. or/ine Perioa/a <n care se asist. $a <ncheierea 0R.9boiu$ui ce$ mare) a #ost marcat. - /in punctu$ /e 5e/ere a$ contemporani$or - /e e5enimente cu totu$ memorabi$e E re5o$u%ia rus.1 acea 0$umin. /e $a R.s.rit) care /eschi/ea o nou. er. <n istoria $umii1 ;i tratate$e /in 1F1F1 care puneau cap.t con#$ictu$ui mon/ia$1 p.r<n/ a pecet$ui s#ir;itu$ tuturor r.9boaie$or... "r1 ne<n%e$eg<n/ /eocam/at. c. 5ictorii$e s<nt ce$e care /uc $a <ncheierea tratate$or1 popoare$e !uropei constat. <n scurt timp c. o pace nu este nicio/at. a$tce5a /ec<t un armisti%iu+ <nc. nu se uscase cernea$a pe actu$ Tratatu$ui /e $a Saint-Kermain c.1 iat.1 se /ec$an;au /eDa osti$it.%i$e /intre ita$ieni ;i iugos$a5i <n $eg.tur. cu portu$ 2iume ?RiDeBaC. <n ceea ce pri5e;te re5o$u%ia /in 1F1-1 aceasta a generat1 <ntr-a/e5.r1 o societate nou.1 moti5 pentru care mi;carea respecti5. a5ea s. #ie t.m<iat.1 s$.5it. ;i chiar imitat.+ #oarte cur<n/ <ns.1 ar #i trebuit s. #ii orb ca s. nu 5e9i c. principii$e pe care ea se <ntemeia erau <nc.$cate chiar /e c.tre cei care $e enun%au. 3enorociri$e a/use /e re5o$u%ie amenin%au1 practic1 s. $e ega$e9e pe ce$e pricinuite /e r.9boi. Ast.9i1 /istan%area <n timp ne aDut. s. <n%e$egem mai bine cum anume s-au n.scut toate ace$e i$u9ii... Spre /eosebire /e con#$icte$e prece/ente1 ce$ /es#.;urat <ntre 1F1N-1F1G nu #usese /oar un r.9boi a$ mi$itari$or1 ci a$ unei <ntregi popu$a%ii mobi$i9ate pentru ob%inerea 5ictoriei. Cet.%enii #iec.rei %.ri consi/erau c. patria $e era amenin%at. ;i c. <n Doc se a#$a <ns.;i e:isten%a ei. Ast#e$1 <n momentu$ <n care s-a <ncheiat armisti%iu$1 un imens suspin /e u;urare 5enea s. sa$ute <ncheierea co;maru$ui. Aceast. i$u9ie a anu$ui 1F1G - c. primu$ r.9boi mon/ia$ a5ea s. #ie 1-I 4AT! \I "CURI ;i u$timu$ - sem.na cu cea /in 5ara anu$ui 1F1N1 atunci c<n/ so$/a%ii tuturor %.ri$or be$igerante cre9user. c. se 5or <ntoarce /e pe #ront <naintea Cr.ciunu$ui1 <ncununa%i /e $aurii 5ictoriei. Imagini$e cinematogra#ice arat. c.1 <n noiembrie 1F1G1 cu to%ii p$ecau $a r.9boi anima%i /e ace$a;i entu9iasm - ;i <n5ing.torii1 ;i <n5in;ii+ $a 7er$in1 #rene9ia era $a #e$ /e /e$irant. ca $a on/ra1 7ucure;ti sau Paris... "r1 <nainte chiar ca toate tratate$e /e pace s. #ie semnate ?<ntre iunie 1F1F - >ersaiUes - ;i apri$ie 1FHI - Se5resC1 nemu$%umiri$e ;i #uria renasc /eDa <n Ita$ia1 Austria1 Kermania1 Ungaria ;i <n mu$te a$te p.r%i. 4in tratate$e <ncheiate ime/iat /up. R.9boiu$ ce$ mare1 contemporanii au re%inut <n primu$ r<n/ #astu$ ce$ui /e $a >ersaiUes. "r1 /ac. astru$ >ersai$$es-u$ui a $uminat1 <ntr-a/e5.r1 negocieri$e /e pace1 tratatu$ propriu-9is a a5ut <ntre 1F1F ;i 1FNJ o 0e:isten%.) mai mu$t /ec<t 9buciumat.+ ast.9i <ns.1 e$ este mortE nici A$sacia ;i orena1 nici Saar$an/-u$ nu mai s<nt un moti5 /e con#$ict1 iar /up. reuni#i-carea Kermaniei1 <n 1FFI1 cance$aru$ Zoh$ a /at asigur.ri c. Po9nania nu 5a mai #ace nicio/at. obiectu$ unei /ispute. Singura /iscutat. <nc. - /ar numai <n Kermania - este prob$ema responsabi$it.%ii Zaiseru$ui <n /ec$an;area R.9boiu$ ce$ mare. 4in contr.1 sate$i%ii >ersai$$es-u$ui - tratate$e /e $a Saint-Kermain cu Austria1 /e $a Trianon cu Ungaria1 /e $a 3eui$$6 cu 7u$garia s<nt ;i ast.9i <n 5ia%.. "biect a$ po$emici$or <ntre 1F1F ;i 1FNJ1 trecute sub t.cere /up. <nt<$nirea /e $a Aa$ta1 e$e au re<n5iat /up.perestroiBaE ungurii1 rom=nii1 s$o5enii1 bu$garii ;.a. re5en/ic. <n continuare a$te #rontiere sau a$te /repturi. <n ceea ce pri5e;te Tratatu$ /e $a Se5res1 contestat /e turci <n 1FHI1 e$ este contestat ;i <n pre9ent /e c.tre arabi - /e Siria1 care nu a recunoscut in/epen/en%a ibanu$ui1 apoi /e IraB1 <n pri5in%a Zu@eitu$ui. Ast#e$1 /eparte /e a #i ni;te e5enimente precis /atate1 tratate$e au e$e <nse;i o e:isten%. istoric. 5ariabi$.. A$t#e$ spus1 /eparte /e a repre9enta un punct #ina$1 e$e constituie a/eseori punctu$ /e p$ecare pentru noi con#$icte. !ste a/e5.rat c.1 p$asate sub semnu$ ce$or Paispre9ece Puncte a$e $ui &i$son - ;i mai a$es a$ ce$ui care a#irma

/reptu$ popoare$or /e a /ispune /e e$e <nse$e -1 tratate$e /in 1F1F1 ;i <n specia$ ce$ /e $a >ersaiUes1 n-au ap$icat acest principiu /ec<t <n a5antaDu$ <n5ing.tori$or. A$sacia ;i orena au #ost <napoiate 2ran%ei1 /ar #.r. a se #i 1F1--1F1F < 1-1 #.cut un re#eren/um+ ungurii ;i cehii ;i-au c<;tigat in/epen/en%a1 $a #e$ ca ;i s$a5ii /in su/1 <n schimb Austriei nu i s-a permis s. se rea$ipeasc. Reich-u$ui1 a;a cum /orea1 iar mai mu$te mi$ioane /e germani au #ost ane:a%i Cehos$o5aciei ;i Po$oniei. <n ca9u$ /e #a%.1 in5ocat a #ost nu /reptu$ popoare$or1 ci /reptu$ $a #rontiere sigure - ceea ce1 /ou.9eci /e ani mai t<r9iu1 <n 1F,G1 se 5a /o5e/i un $ucru i$u9oriuE germanii /in 9ona 8un%i$or Su/e%i au #ost mai pericu$o;i pentru securitatea Cehos$o5aciei <n interioru$ #rontiere$or1 /ec<t ar #i #ost1 probabi$1 <n ca9u$ unui teritoriu cehos$o5ac ce5a mai restr<ns. Re#u9<n/ s. negocie9e retroce/area teritorii$or $ocuite /e arabi1 Israe$u$ pare ast.9i s. nu #i re%inut aceast. $ec%ie... <n ceea ce pri5e;te cererea Austriei1 ita$ienii ;i #rance9ii au consi/erat c.1 e:tins. ast#e$1 Kermania /in 1F1F ar #i mai puternic. /ec<t cea /inainte /e 1F1N - or1 pentru asta c<;tigaser. ei r.9boiu$^ <n 1F1F1 Kermania nu ri/ica nici o obiec%ie re#eritor $a repara%ii$e pe care $e /atora1 /at #iin/ c. trupe$e sa$e sta%ionaser. 5reme <n/e$ungat. <n 7e$gia ;i 2ran%a1 iar cei mai bine /e trei ani /e $upte pricinuiser. pagube consi/erabi$e. <n schimb1 ea consi/era ne/repte artico$e$e care o /ec$arau r.spun9.toare /e /ec$an;area osti$it.%i$or1 precum ;i artico$u$ HHG care pre5e/ea Du/ecarea crimina$i$or /e r.9boi1 <n specia$ a ce$or responsabi$i /e atacuri$e cu submarine1 #iin/c. $.saser. s. piar. at<%ia oameni pier/u%i <n $argu$ m.rii /up. ce na5a $e #usese /istrus.. a acest punct1 eng$e9ii au cerut o pe/eaps. e:emp$ar.. <n rea$itate1 %in<n/ cont /e recoman/.ri$e Con5en%iei /e $a Laga ?1FI1C1 in5entaru$ 0crime$or /e r.9boi) arat. un ta$er a$ ba$an%ei mu$t mai greu /e partea germani$or. 2ire;te1 A$ia%ii au 5io$at $egi$e b$oca/ei ;i au #o$osit <n $upt. so$/a%i /e cu$oare - ceea ce1 <n optica nem%i$or1 constituia o crim.. a r<n/u$ $or <ns.1 germanii au uti$i9at #.r. mi$. arma subac5atic. + mai mu$t /ec<t at<t1 ei au #ost primii care au <ntrebuin%at <n $upt. ga9e$e to:ice1 #apt ce 5a r.m<ne mu$t. 5reme amintirea cea mai /ramatic. a acestui r.9boi. Ce$e$a$te tratate au <mp.r%it 0$a repe9ea$.) ?potri5it e:presiei $ui &i$sonC 5echea monarhie /ub$. ?AustroUngariaC ;i Imperiu$ "toman. Apro:imati5 11J mi$ioane /e unguri au r.mas ast#e$ <n Rom=nia1 -II.III <n Cehos$o5acia ;i <nDur /e JII.III <n Iugos$a5ia+ 7u$garia a pier/ut Tracia orienta$. ;i 4obrogea meri/iona$.. <n asemenea con/i%ii1 nu este /e mirare c. <n 1F,F-1FNI aceste /ou. %.ri s-au a#$at /e partea germani$or1 a/ic. a ce$or care nu <ncetaser. s. tune 1-H 4AT! \I "CURI ;i s. #u$gere <mpotri5a Tratatu$ui /e $a >ersai$$es. <n urma arbitraDu$ui /e $a >iena1 ei $e-au 0restituit) o bun. parte /in ace$e teritorii. <n ce pri5e;te Tratatu$ /e $a Se5res1 e$ nu numai c. nu-;i satis#.cea bene#iciarii1 /ar chiar i-a nemu$%umit pro#un/. Crearea unui regat arab in/epen/ent1 ca r.sp$at. pentru ri/icarea $a $upt. <mpotri5a turci$or1 a #ost $imitat. prin instituirea man/ate$or #rance9e ;i eng$e9e <n Siria1 iban ;i Pa$estina. In/epen/en%a Armeniei a #ost recunoscut.1 <ns. nu s-a #.cut nici un gest pentru a se transpune ;i <n rea$itate /eci9ia respecti5.. 4e #apt1 A$ia%ii 5oiau s. menaDe9e Turcia1 pentru ca ea s. nu se ra$ie9e repub$icii So5iete$or1 ast#e$ c. Armenia a #ost $.sat. <n 5oia sor%ii. Ace$a;i $ucru e:p$ic. ;i #a5oruri$e /e care s-a bucurat Po$onia1 a$e c.rei #rontiere au #ost trasate mu$t <nspre est. <n5ing.torii <ngenuncheaser. Kermania1 iar con/uc.torii $or se <ntrebau acum /ac. nu cum5a perico$u$ ce$ mai mare era bo$;e5ismu$. 4ate #iin/ <nt.rirea mi;c.rii muncitore;ti ;i amp$oarea ce$ei /e-a Ii-a Interna%iona$e Socia$iste1 i/eea /e /ec$an;are a r.9boiu$ui pentru pre<nt<mpinarea unei re5o$u%ii <i animase <nc. /in 1F1N pe unii con/uc.tori gu5ernamenta$i1 mai a$es <n Ita$ia+ pu%ini /intre ei #.cuser. cunoscut <ns. acest $ucru1 <ntruc<t marea maDoritate a socia$i;ti$or se ra$iaser. 0r.9boiu$ui patriotic). 8ai t<r9iu1 /up. c./erea %arismu$ui1 continuarea R.9boiu$ui ce$ mare pentru a se <mpie/ica <n#.ptuirea re5o$u%iei a #ost ;i obiecti5u$ anumitor con/uc.tori /in gu5ernu$ pro5i9oriu1 <n specia$ a$ $ui 8i$iuBo5. Tocmai pentru a pre<nt<mpina o asemenea mane5r.1 enin a mi$itat <n #a5oarea p.cii ime/iate - a unei p.ci separate1 /ac. trebuia. "r1 /up. negocieri$e /e $a 7rest- ito5sB ;i /up. seria /e #raterni9.ri /ec$an;ate /e bo$;e5ici1 teama /e o 0mo$im.) a re5o$u%iei cuprinsese <ntregu$ "cci/ent. R.9boiu$ continua1 bine<n%e$es1 /ar <ntre be$igeran%i s-a %esut o <n%e$egere tacit.1 pentru b$ocarea amenin%.toarei ascensiuni a bo$;e5ismu$ui. <n /ata /e 1H octombrie 1F1G1 8aurice 7arres nota <n Caiete$e sa$e acest e:tras /in #aimosu$ 9iar renanian Ka9ette /e $a Croi: E 0 upta <mpotri5a bo$;e5ismu$ui trebuie s. #ie un $iant <ntre ce$e trei puteri a$iate ;i a/5ersarii $or. " Kermanie puternic. 5a re9ista <n #a%a bo$;e5ismu$ui. 4ac. ea ce/ea9.1 !uropa 5a #i /istrus. /e cea mai pericu$oas. #orm. /e re5o$u%ie). Aceast. argumenta%ie nu i-a $.sat in/i#eren%i pe coman/an%ii a$ia%iE <n noiembrie 1F1G ei a5eau s.-;i <ntrerup. mar;u$ 5ictorios pentru a pre5eni t 1F1--1F1F 1-, perico$u$ unei re5o$u%ii spartachiene1. <n ace$a;i timp1 Poincare enun%a cu c$aritate inten%ia cre.rii unui cor/on /e i9o$are /e Dur-<mpre-Duru$ Repub$icii ruse.

Ast#e$1 crucia/a antibo$;e5ic. a pre$uat treptat ;ta#eta r.9boiu$ui patriotic. a >ersai$$es1 <n orice ca91 atunci c<n/ inter5en%ia str.in. <ncerca s.-i spriDine pe 0a$bi) <n $upta $or contra 0ro;i$or)1 bo$;e5ismu$ /e5enise /eDa inamicu$ principa$1 ;i <nc. pentru mu$%i /intre be$igeran%i. !$ a5ea s. r.m<n. inamicu$ principa$ chiar ;i c<n/ na%io-na$socia$ismu$ <ncepea s. tune ;i s. #u$gere <mpotri5a 4iBtat-u$ui /e $a >ersai$$es. <ntr-a/e5.r1 bo$;e5icii reu;iser. ceea ce nici re5o$u%ionarii /e $a 1-GF1 nici cei /e $a 1G,I sau 1GNG1 nici comunar9ii /in 1G-1 nu aDunseser. s. <n#.ptuiasc.E r.sturnarea 5echiu$ui regim1 rea$i9area re5o$u%iei socia$e ;i instituirea puterii popu$are. Aceast. trip$. i9b<n/. <i #ascinase pe re5o$u%ionarii /in toate %.ri$e1 ei /orin/ <n cur<n/ s.-i imite pe ru;i. 4e <n/at. ce r.9boiu$ s-a <ncheiat1 ace;tia a5eau s. pro/uc. o scin/are1 p.r.sin/u-;i parti/u$ socia$ist /in care #.cuser. parte ini%ia$ ;i cre<n/ <n #iecare %ar. un parti/ comunist care a/era $a Interna%iona$a a I$I-a #on/at. /e c.tre enin. 8o$ima re5o$u%iei p.trunsese /eDa <n Kermania ;i Ungaria. >a cuprin/e ea !uropa Centra$.^ <n re5o$u%ia /in 1F1- se <ncruci;au ce$ pu%in /ou. mi;c.riE una /intre e$e repre9enta o ramur. a Interna%iona$ei socia$iste1 continuatoare a $ui 8ar: ;i 7aBunin1 precum ;i a Re5o$u%iei #rance9e ;i a I$uminismu$ui european+ cea$a$t. a5ea o mai pronun%at. co$oratur. ruseasc.1 #iin/ e:presia reiterat. a 0pugacio5ismu$ui) - re5o$ta %.r.neasc. <mpotri5a autorit.%i$or1 a mari$or proprietari1 a preo%imii ;i a a$tor categorii /e oameni instrui%i. Uaru$ constituia %inta primu$ui curent1 urm<n/ s. /e5in. cea a <ntregu$ui popor /up. 0/uminica ro;ie) /in 1FIJ1 c<n/ 3ico$ae a$ II-$ea a or/onat s. se trag. asupra mase$or... 2ire;te1 r.9boiu$ ;i ap.rarea s#intei Rusii uniser. popu$a%ia <n #a%a germani$or1 a/5ersari tra/i%iona$i+ cur<n/ <ns.1 <n#r<ngeri$e1 $ipsuri$e1 represiunea ;i ura <mpotri5a autocra%iei au constituit ace$ amestec e:p$o9i5 care a /us $a c./erea %arismu$ui. 1. !ste 5orba aici /e gruparea socia$i;ti$ior germani numit. SpartaBus ?Z. iebnecht1 R. u:emburg...C1 care <n /ecembrie 1F1G se 5a trans#orma <n parti/ comunist ;i 5a <ncerca $a 7er$in1 <n 1F1F1 /ec$an;area unei insurec%ii tentati5a respecti5. #iin/ /ur reprimat. ?n.tr.C. 1-N 4AT! \I "CURI Inte$ighen%ia1 burghe9ia ;i e$ite$e s-au regrupat /e <n/at. pentru pre<nt<mpinarea re5o$u%iei socia$e ce st.tea s. i9bucneasc.. Aripa e:tremist. ?a$c.tuit. /in bo$;e5ici1 anarhi;ti ;i socia$i;ti /e st<ngaC a <ncuraDat <ns. so5iete$e sau comitete$e constituite mai peste tot <n teritoriu s. preia contro$u$ 5echii a/ministra%ii /e stat1 /escompus. ;i muribun/.. Re5o$u%ia /in "ctombrie poate #i /e#init.1 a;a/ar1 ca o con#runtare /e #or%e <ntre un gu5ern - ce$ a$ $ui ZerensBi - care a sc.pat /in m<n. statu$ ;i o a/ministra%ie pe ca$e /e a se constitui -acea re%ea /e so5iete1 sin/icate1 comitete /e u9in. etc. -1 /ar care nu a5ea un con/uc.tor ;i pe care bo$;e5icii 5or pune m<na1 <n parte /emocratic1 <n parte prin contro$u$ birocratic asupra ce$or$a$te institu%ii1 iar <n parte pe ca$e autoritar.1 mai a$es /up. octombrie. 7irocra%ia popu$ar. a so5iete$or <n#.ptuie;te - <n asocia%ie cu $i/erii bo$;e5ici - mai <nt<i o re5o$u%ie po$itic.1 apoi una socia$.1 atunci c<n/ u$timii repre9entan%i ai inte$ighen%iei au #ost a$unga%i /e $a con/ucerea statu$ui. " asemenea promo5are a mase$or1 unic. <n istorie1 a #ost <nso%it. /e o serie <ntreag. /e 5io$en%e+ 5io$en%e$e 0ro;i$or) $e-au generat apoi1 <n rep$ic.1 pe ce$e a$e 0a$bi$or) ;.a.m./. !:p$ica%ia consensu$ui care i-a permis regimu$ui s. se conso$i/e9e -<n ciu/a e:cese$or pe care acesta /in urm. $e-a comis at<t <n epoca $ui enin sau Tro%Bi1 c<t ;i <n perioa/a sta$inist. - st.1 a;a/ar1 nu numai <n i/eo$ogia ;i practici$e comuniste1 ci ;i <n 0p$ebei-9area) puterii. 2orme$e <mbr.cate /e acest consens s<nt c<t se poate /e comp$e:e1 e$e e5i/en%iin/ ce$ pu%in 5ehicu$area anumitor nea/e5.ruri sau $egen/e. Prima /intre e$e1 care /.inuie <nc. <n tra/i%ia tro%Bist.1 const. <n a sus%ine c. subminarea regimu$ui /atea9. /in epoca $ui Sta$in. <n rea$itate1 /emocra%ia nu a /omnit <n parti/ /ec<t <ntre $uni$e #ebruarie ;i octombrie1 enin ;i 7uharin num.r<n/u-se /eDa printre cei care o con/amnau. enin <;i asuma acte$e comise /e puterea popu$ar.1 $egitim<n/-o <ntr-un #e$ - or1 respecti5a putere ignora p$ura$ismu$1 to$eran%a ;i /emocra%ia. A /oua $egen/. tin/e s. $e atribuie bo$;e5ici$or responsabi$itatea pentru tot ce s-a petrecut <ncep<n/ cu 1F1-1 /e;i aban/onarea 5a$ori$or socia$iste propriu-9ise ?re5enirea $a #ami$ia tra/i%iona$.1 $a patriotismu$ agresi51 $a antisemitism1 $a aca/emismu$ <n art. etc.C este e:presia p$ebei9.rii puterii1 iar nu a i/eo$ogiei ca/re$or sa$e ini%ia$e1 care s-au auto/istrus <ntre 1F1F ;i 1F,G. <n #ine1 tota$itarismu$ - care a /omnit <n epoca sta$inist. ;i /up. aceea nu poate #i asociat numai cu e:isten%a _ 1F1--1F1F 1-J unui parti/ unic+ <n rea$itate1 <n 1F1G au #ost mai mu$te parti/e po$itice ?socia$i;ti ra/ica$i1 chiar men;e5ici /e st<ngaC care au participat $a /istrugerea sau co$oni9area institu%ii$or socia$e ce asigurau #unc%ionarea /emocratic. a statu$uiE comitete /e u9in.1 sin/icate1 $igi a$e #emei$or1 so5iete etc. 4in anii ',I ;i p<n. <n anii '-I1 conso$i/area regimu$ui ;i 5ictorii$e sa$e <n /omeniu$ in/ustriei gre$e ?care au permis <n#ringerea e:traor/inarei ma;ini /e r.9boi na9isteC au a5ut ca re9u$tat apari%ia unui 0om nou)1 pro/us a$ unui tota$itarism birocratic ce p.rea imuabi$. Para/o:a$1 e:act <n aceast. perioa/. /e apogeu1 cei mai sceptici -respecti5 comuni;tii /in ce$e$a$te %.ri - au trebuit s. recunoasc. #aptu$ c. 0para/isu$ so5ietic) era un mit ;i c. gu$agu$ era o rea$itate. 2ire;te1 teroarea <nso%ise na;terea acestui regim1 /ar p<n. atunci se cre9use c. ea #usese Dusti#icat. /e necesit.%i$e r.9boiu$ui ci5i$1 a$e $uptei /e c$as. ;i a$e ap.r.rii patriei. "r1 teroarea cu pricina era inerent. impunerii unui tip /e stat care se /orea ;i se consi/era a #i un stat sa5ant1 a c.rui a5angar/. - a/ic. Parti/u$ - se 5oia pri5it. ca <ntruchiparea

cunoa;terii1 a competen%ei1 a trium#u$ui omu$ui asupra naturii ;i a #or%e$or obscure. Ceea ce romane$e $ui A$eBsan/r So$Deni%<n 5eneau s. pun. <n /iscu%ie #usese spus ;i /e a$%ii1 <naintea $ui1 /ar1 #asci;ti sau conser5atori #iin/1 se consi/erase c. ace;tia Ducau cu c.r%i m.s$uite1 <n 5reme ce scriitoru$ era un so$itar a c.rui m.rturie nu putea #i contestat.. 4iagnosticu$ s.u r.m<nea totu;i incomp$et1 /eoarece1 <n para$e$1 tota$itarismu$ a5ea ;i une$e e#ecte nea;teptate pentru regim1 se <n%e$ege. Incapabi$. /e a contro$a totu$1 puterea 5e/ea sc.p<n/u-i /in m<n. sectoare <ntregi a$e pro/uc%iei economice sau a$e 5ie%ii socia$e E economia subteran.1 /e$inc5enta... <n primu$ r<n/ <ns.1 ca urmare a promo5.rii mase$or1 noi$e genera%ii - e/ucate1 /e ast. /at. - constituiau pepiniera unei puteri cu e:igen%e cu$tura$e ;i ci5ice /i#erite /e ce$e a$e %.rani$or ;i so$/a%i$or /in r.9boiu$ ci5i$1 promo5a%i $a <nceput <n con/ucerea ;i a/ministra%ia statu$ui. Korbacio51 perestroiBa ;i g$asnost-uW au #ost mai /egrab. e:presia acestui puseu /emocratic ;i a acestei trans#orm.ri1 /ec<t #or%a $or motrice. 8arc 2erro 1-P "AS! \I "CURI Re#erin%e bib$iogra#ice 2erro 8.1 a Kran/e Kuerre1 1F1N-1F1G1 Ka$$imar/1 Paris1 1FFI. 2erro 8.1 a Re5o$ution Russe /e 1F1-1 2$ammarion1 Paris1 1FGF. auna6 8.1 >ersai$$es1 une pai: b=c$ee1 Comp$e:e1 7ru:e$$es1 1FG1. 8ee Ch.1 ne !n/ o#"r/erE >ersai$$es 1F1F1 SecBer an/ &arburg1 on/ra1 1FGI. [^ 1F,, !uropa #ascist. <;i e:tin/e imperiu$ 2enomen comp$e:1 a c.rui interpretare este /eparte /e a <ntruni1 chiar ;i ast.9i1 unanimitatea istorici$or ;i a a$tor specia$i;ti <n ;tiin%e$e socia$e1 #ascismu$ este $egat <n mo/ /irect /e istoria contemporan. a !uropei. !$ a <nco$%it pe continentu$ nostru $a scurt. 5reme /up. <ncheierea primu$ui con#$ict mon/ia$. Tot <n !uropa a5eau s. prin/. r./.cini1 <n perioa/a interbe$ic.1 /ictaturi$e /e tip nou1 5i9<n/ nu numai <n/ep.rtarea perico$u$ui re5o$u%ionar1 ci ;i - sau chiar <n primu$ r<n/ - instituirea unei noi or/ini po$itice ;i socia$e1 auto-proc$amat. ca 0re5o$u%ionar.). Tot atunci ;i tot <n !uropa a5eau s. <n#$oreasc. - at<t <n %.ri$e cu o economie arhaic. ;i cu o tra/i%ie autoritar.1 c<t ;i <n societ.%i$e in/ustria$e1 cu o 5eche cu$tur. /emocratic. - puternice mi;c.ri /e mas.1 subor/onate 0#ascismu$ui). <n #ine1 tot aici a trium#at1 o /at. cu e#emeru$ imperiu hit$erist1 i/eea unei 0noi !urope)1 a$e c.rei /estine ar #i con/use /e cei /oi protagoni;ti ai agresi5ei a$ian%e mi$itare <ncheiate <n prim.5ara anu$ui 1F,F <ntre Kermania na9ist. ;i Ita$ia musso$inian.. 2ie c. ne p$ace sau nu1 #ascismu$ #ace parte1 a;a/ar1 /in trecutu$ nostru comun1 iar europenii trebuie s. ;i-1 asume ca atare1 con;tien%i /e caracteru$ transna%iona$ a$ origini$or $ui ;i /e #aptu$ c.1 <n pri5in%a angrenaDu$ui istoric care a /at na;tere Ausch@it9-u$ui - ;i care ar #i putut s. #ie cu totu$ a$tu$ -1 responsabi$it.%i$e nu trebuie c.utate e:c$usi5 /e partea Kermaniei. Chestiunea origini$or #ascismu$ui este una /intre ce$e mai /e9b.tute /e c.tre istorici. Ca #enomen po$itic /e mas.1 e$ a ap.rut <n Ita$ia1 /up. <ncheierea primu$ui con#$ict mon/ia$1 <ntr-un conte:t <n care e#ecte$e ime/iate a$e r.9boiu$ui se <mp$eteau cu ce$e a$e re5o$u%iei bo$;e5ice ;i a$e gra5ei cri9e conDunctura$e ce a accentuat1 $a 1-G 4AT! \I "CURI <nceputu$ ani$or 'HI1 /e9echi$ibre$e economiei ;i societ.%ii ita$iene. Cea care a /at nume$e acestei sinte9e a e:treme$or a #ost mi;carea ini%iat. /e 8usso$ini <n martie 1F1F ;i /in care #.ceau parte at<t na%iona$i;ti ra/ica$i1 c<t ;i repre9entan%i ai e:tremei st<ngi mar:iste ;i anarhiste. 4ar /ac. r.9boiu$ a #.cut ca #ascismu$ s. apar. ca o #or%. po$itic. bine constituit. ;i capabi$. s. can/i/e9e $a putere aco$o un/e primeD/ia re5o$u%iei era cea mai amenin%.toare1 trebuie spus c. 8usso$ini nu a conceput acest #ascism ca i/eo$ogie a unei 0a treia c.i) <ntre $ibera$ism ;i mar:ism1 ;i nici ca un mo/e$ socioeconomic /i#erit /e capita$ism ;i /e socia$ismu$ co$ecti5ist. <nc. /e $a s#<r;itu$ seco$u$ui a$ O$O-$ea ap.ruser. nenum.ra%i /octrinari ;i nenum.rate grupuscu$e po$itice care <ncercau s. g.seasc. o conci$iere sau o reconci$iere /intr-o asemenea perspecti5.1 resping<n/ <n b$oc or<n-/uirea burghe9. ;i mo;tenirea I$uminismu$ui1 respecti5 na%iunea ;i re5o$u%ia. Ita$ia a a5ut partea ei <n aceast. c.utare a unui mo/e$ po$itic care s. constituie un #e$ /e numitor comun a$ a/5ersari$or /e st<nga ;i /e /reapta ai /emocra%iei $ibera$e1 /ar ea este /eparte /e a #i /e%inut e:c$usi5itatea <n pri5in%a #ormu$e$or propuse $a 5remea respecti5.. Potri5it istoricu$ui israe$ian ]ee5 Sternhe$$1 2ran%a ar #i #ost %ara <n care c.utarea unei asemenea sinte9e ar #i aDuns ce$ mai /eparte1 prin Keorges Sore$ ;i prin tentati5e$e /e apropiere <ntre repre9entan%ii -minoritari1 <n #apt - ai sin/ica$ismu$ui re5o$u%ionar ;i o #rac%iune -$a #e$ /e margina$. - a e:tremei /repte na%iona$iste ;i monarhiste. Sin/icate$e 0ga$bene) a$e $ui anoir ;i 7ietr61 cercu$ Prou/hon creat <n s<nu$ mi;c.rii Action #rancaise /e c.tre Keorges >a$ois1 mici$e grupuri reunite <n Duru$ unor re5iste ca Terre $ibre a $ui !mi$e Jan5iron ;i 'A5enir socia$ a $ui 2irmin 7acconier %in <n <ntregime /e aceast. <ncercare /e #u9iune. 4ar oare /e #u9iune s. #ie 5orba^ 3u cum5a a5em /e-a #ace1 <nc. /in acea perioa/.1 cu <ncercarea /e captare a unor #or%e ;i a unor i/ei /esprinse /in matricea anarhisto-sin/ica$ist. ;i mar:ist. ?<n 5arianta ei re5i9ionist. /e

st<ngaC /e c.tre na%iona$ismu$ ce trium#a $a 5remea respecti5.^ Spiritu$ !uropei era <n/reptat1 pe atunci1 c.tre g$ori#icarea na%iunii ca organism 5iu1 supus $egi$or se$ec%iei natura$e ;i concuren%ei 5ita$e - perspecti5. tota$ opus. concep%ii$or ra%iona$iste ;i umaniste pre$uate /in #i$oso#ia 5eacu$ui a$ O>III-$ea ;i a Re5o$u%iei #rance9e. Prin urmare1 <n a$iaDu$ i/eo$ogic E` 1F,, R.'E[ 1-F care a a$imentat 0pre#ascismu$) #rance9 ;i ita$ian1 cu$tu$ /reptei s-a impus /e timpuriu asupra omo$ogu$ui s.u /in partea sting. a e;ichieru$ui po$itic. Acest $ucru poate #i obser5at ;i mai bine <n %.ri$e germanice un/e1 <n /ecenii$e /e /inaintea r.9boiu$ui1 se /e95o$t. o serie /e mi;c.ri ce urm.resc s. reuneasc. na%iona$ismu$ ;i 0socia$ismu$) <ntr-o sinte9. a$ c.rei $iant este constituit ce$ mai a/esea - $a #e$ ca <n 2ran%a - /e antisemitism. 8i;carea Socia$ist. Cre;tin. a pastoru$ui StocBer1 Uniunea 3a%iona$-Socia$. a $ui 2rie/rich 3aumann1 iga Pangermanist. a $ui Lenric C$ass <n Kermania1 Parti/u$ Kerman a$ 8uncitori$or /in 7oemia1 organi9a%ii$e /in Austria create /e un 5on Schonerer sau Zar$ ueger apar%in acestui curent - cu totu$ minoritar /eocam/at.1 /ar purt<n/ <n sine toate ace$e e$emente /in care Lit$er <;i 5a e:trage u$terior substan%a /octrinei sa$e. Se poate a/mite1 a;a/ar1 c. - <nc. <nainte /e 1F1N ;i $a scara unei p.r%i importante a continentu$ui european - au e:istat une$e /octrine ;i mi;c.ri care pre#igurau /eDa #ascismu$. Pentru ca e$e s. se trans#orme <ntr-un 5eritabi$ #enomen /e mas. ;i s. /ea na;tere unor organi9a%ii po$itice capabi$e s. preia puterea1 a #ost ne5oie /e un conte:t aparte1 generat /e r.9boiu$ propriu-9is ;i /e tu$bur.ri$e /e tot #e$u$ <nregistrate at<t <n timpu$ con#$ictu$ui respecti51 c<t ;i /up. <ncheierea acestuia. <ntr-a/e5.r1 #ascismu$ - care1 sub #orma sa p$enar.1 ;i-a #.cut apari%ia <n Ita$ia ime/iat /up. s#<r;itu$ primei con#$agra%ii mon/ia$e - s-a hr.nit1 <n primu$ r<n/1 /in etica r.9boinic.1 /in nosta$gia to5.r.;ii$or b.rb.te;ti $egate <n tran;ee sau /in /e9i$u9ia combatan%i$or <n momentu$ re5enirii1 a/eseori /i#ici$e1 $a 5ia%a ci5i$.+ <n a$ /oi$ea r<n/1 /in ascu%irea con#$icte$or ;i /e9echi$ibre$or socia$e1 /in /orin%a mase$or /e a-;i 5e/ea satis#.cute proprii$e re5en/ic.ri ;i /in ambi%ia c$ase$or /e miD$oc /e a ap.rea ca o 0e$it. /e re9er5.)1 <n con/i%ii$e unor gra5e caren%e a$e p.turi$or con/uc.toare tra/i%iona$e1 iar <n a$ trei$ea r<n/1 /in teama mici$or ;i mari$or proprietari /e a se 5e/ea /epose/a%i /e bunuri$e ;i /e prestigiu$ $or socia$ <n ca9u$ unei ascensiuni a 0ro;i$or)1 #ie c. ace;tia erau /irect subor/ona%i comuni;ti$or ru;i1 #ie c. ac%ionau in/epen/ent1 hot.r<%i s. pun. cap.t puterii 0burghe9e). 4intr-un asemenea humus a r.s.rit prima genera%ie a #ascismu$ui. Continuatoare a na%iona$ismu$ui e:acerbat care <ncepuse s.-;i #ac. sim%it. pre9en%a $a #ine$e 5eacu$ui a$ O$O-$ea ;i care a5usese un ro$ /e$oc neg$iDabi$ <n /ec$an;area primu$ui con#$ict mon/ia$1 ea s-a 1GI 4AT! \I "CURI constituit ini%ia$ <ntr-un 5ector a$ contest.rii antiburghe9e1 iar apoi <ntr-unui a$ contrare5o$u%iei1 consi/er<n/ c. supra5ie%uirea na%iunii este $egat. /e instituirea unei puteri autoritare care transcen/e interese$e /e c$as.1 impun<n/ /i#erite$or categorii socia$e proiectu$ s.u /e uniune na%iona$.. 2oarte cur<n/ <ns.1 imperati5e$e $uptei pentru putere - mai a$es ce$e $egate /e #inan%area proprii$or organi9a%ii - i-au /eterminat pe con/uc.torii #asci;ti s. <ncerce s. $e trans#orme <n instrumente$e re5enirii $a or/ine. 4ac. ten/in%a este uni5ersa$. sau1 ce$ pu%in1 comun. mu$tor state europene1 <n Ita$ia - %ar. 5ictorioas.1 /ar nemu$%umit. /e tratate$e /e pace ;i r.sco$it.1 /up. <n#r<ngerea spartaBi;ti$or $a 7er$in1 /e gra5e #r.m<nt.ri socia$e ?, mi$ioane /e ;omeri $a #ine$e 5erii $ui 1FHI1 u9ine ;i terenuri agrico$e $uate cu asa$t ;i ocupateC - ea a /us $a /esemnarea unui gu5ern energic1 pre9i/at /e 8usso$ini ?octombrie 1FHHC apoi $a instituirea unui regim autoritar ?s#<r;itu$ $ui 1FHJC care nu 5a <nt<r9ia s. se trans#orme <n /ictatur. tota$itar.1 p$as<n/ societatea ci5i$. sub contro$u$ omnipre9ent a$ statu$ui #ascist ;i #i:<n/u-;i ca obiecti5 prioritar crearea unui 0om nou). <n a$te p.r%i1 #ascismu$ a r.mas p<n. $a s#<r;itu$ ani$or 'HI un curent /e opo9i%ie #a%. /e regimuri$e e:istente1 a c.rui importan%. 5aria sensibi$ /e $a o %ar. $a a$ta. <n Kermania1 /up. tentati5a /e puci a $ui A/o$# Lit$er <n 7a5aria ?ianuarie 1FH,C1 3S4AP-u$ nu a reu;it s. str<ng. <n Duru$ s.u #or%e$e /e e:trem. /reapt.. <n 2ran%a1 /intre $igi$e ;i asocia%ii$e care au ap.rut ca urmare a /i#icu$t.%i$or economice ;i po$itice a$e carte$u$ui #or%e$or /e st<nga1 numai organi9a%ia $ui Keorges >a$ois poate #i consi/erat. 0#ascist.)1 <ns. ba9a ei mi$itant. este /estu$ /e restr<ns.1 iar e:isten%a - cu totu$ e#emer.. <n c<te5a state /in 9ona centra$.1 orienta$. sau me/iteranean. a !uropei asist.m $a insta$area unor regimuri /ictatoria$e1 precum ce$ a$ genera$u$ui Primo /e Ri5era <n Spania1 a$ amira$u$ui Lorth6 <n Ungaria1 a$ /octoru$ui Sa$a9ar <n Portuga$ia sau a$ mare;a$u$ui Pi$su/sBi <n Po$onia1 /ar <n toate aceste ca9uri e 5orba /e regimuri autoritare c$asice1 instituite ca urmare a unei $o5ituri /e stat mi$itare1 ;i care nu inten%ionea9. nici s. promo5e9e integrarea mase$or1 nici s.-;i <ntemeie9e puterea pe un consens a$ popu$a%iei1 nici - mai a$es - s. supun. acti5it.%i$e in/i5i/u$ui unui contro$ ;i unor ini%iati5e a$e statu$ui ori a$e parti/u$ui unic. <n toate aceste %.ri e:ist. mi;c.ri str<ns <nru/ite cu 3S4AP-u$ $ui Lit$er sau cu P32-u$ ita$ian1 /ar e#ecti5e$e ;i in#$uen%a $or r.m<n <n genera$ mo/este. '$i 1F,, -1*, 1G1 <n schimb1 anii ',I s<nt marca%i /e o 5eritabi$. ascensiune a #ascismu$ui <n mu$te /intre state$e !uropei. 2ire;te1 importan%a $ui nu trebuie e:agerat. <n consi/era%ii$e noastre retrospecti5e. 3u toate %.ri$e <n care /emocra%ia se c$atin. ;i <n care se aDunge $a insta$area unor regimuri autoritare s<nt1 stricto sensu1 #asciste. 4e asemenea1 nu

toate #orma%iuni$e po$itice care inten%ionea9. s. <n$ocuiasc. institu%ii$e par$amentare printr-o a/ministra%ie energic.1 susceptibi$. /e a st.5i$i e#ecte$e cri9ei1 /e a b$oca e:tin/erea 0bo$;e5ismu$ui) ;i /e a g.si un reme/iu pentru 0/ec$inu$ na%iunii) urm.resc instituirea unui regim tota$itar. Uneori1 ce$e mai puternice #orma%iuni - ca <n ca9u$ Cruci$or /e 2oc a$e co$one$u$ui /e a Rocque1 <n 2ran%a - s<nt ce$e care propo5./uiesc re5enirea $a 5a$ori$e tra/i%iona$e1 iar nu crearea unui 0om nou). Totu;i1 /ate #iin/ imense$e /i#icu$t.%i$e economice ;i #r.m<nt.ri$e socia$e care 9gu/uie !uropa capita$ist.1 #ascismu$ <;i spore;te ne<ncetat #or%a ;i <;i e:tin/e aria /e ac%iune. Aceasta se $.rge;te brusc1 <n ianuarie 1F,,1 o /at. cu aDungerea $a putere a na%iona$-socia$ismu$ui <n Kermania1 #apt ce pecet$uie;te intrarea <n tab.ra #ascist. a principa$ei #or%e in/ustria$e /e pe continent. 4in ace$ moment se poate 5orbi <ntr-a/e5.r /e o !urop. #ascist.1 chiar /ac.1 p<n. $a /ec$an;area ce$ui /e-a$ /oi$ea r.9boi mon/ia$1 numai /ou. state1 Ita$ia ;i Kermania1 se <nscriau pe /ep$in <n aceast. categorie po$itic.. <n primu$ r<n/ <ns.1 ce$e /ou. /ictaturi tota$itare care ocup. /in punct /e 5e/ere geogra#ic centru$ continentu$ui a$c.tuin/1 /up. Ansch$uss1 un b$oc continuu1 <ntins /e $a 8area 7a$tic. p<n. <n Sici$ia - #o$osesc /i#erite strategii pentru a-;i e:tin/e /inco$o /e proprii$e grani%e #ormi/abi$a $or putere /e atrac%ie. <n Ita$ia se constituie acum1 cu spriDinu$ genera$u$ui Cose$schi1 0Comitete$e /e ac%iune pentru uni5ersa$itatea Romei)1 a$ c.ror scop este s. suscite ;i s. #inan%e9e <n /i5erse %.ri ini%iati5e #a5orabi$e po$iticii ita$iene. Ast#e$1 #rance9u$ 7ucar/1 britanicu$ 8os$e61 prin%u$ austriac 5on Stahremberg1 spanio$u$ Jose Antonio Primo /e Ri5era 5or #i p$.ti%i /in #on/uri$e secrete a$e regimu$ui1 asemeni unor organi9a%ii precum CSAR sau ce$ebra 0Cagu$a) pe care 8usso$ini a <ns.rcinat-o <n 1F,- cu e$iminarea #ra%i$or Rosse$$i1 /oi con/uc.tori ai anti#ascismu$ui e:i$a%i <n 2ran%a. Kermanii proce/au cu c$ien%ii $or <n mo/ simi$ar1 #inan%<n/ o serie <ntreag. /e organi9a%ii1 oameni po$itici ;i Durna$i;ti care <;i mani#estau simpatia #a%. /e mi;carea na%iona$--socia$ist.. 1GH 4AT! \I "CURI <n a$ /oi$ea r<n/1 anii ',I 5./esc o rea$. pro$i#erare ;i conso$i/are <n toate %.ri$e europene a unor #orma%iuni /e mas. care cunosc o trec.toare1 /ar spectacu$oas. cre;tere a e#ecti5e$or e$ectora$e ;i mi$itante <n perioa/a 1F,J1F,GE PP2 a$ $ui 4oriot <n 2ran%a1 2a$anga Spanio$.1 7ritish Union o# 2ascists a $ui 8os$e6 <n 8area 7ritanie1 mi;carea re:ist. a $ui eon 4egre$$e <n 7e$gia1 3S7 a $ui Anton 8ussert <n "$an/a etc. <n Duru$ acestor nuc$ee /ure se a/un. nebu$oase$e /e simpati9an%i care1 #.r. a opta <n mo/ /eschis pentru #ascism1 se /ec$ar. parti9anii unor regimuri c5asitota$itare ;i recunosc - a;a cum s-a <nt<mp$at <n 2ran%a - c. <$ pre#er. 0pe Lit$er <n $ocu$ 2rontu$ui Popu$ar). Cei mai angaDa%i po$itic /intre ei aDung s. se g<n/easc. - <n #a%a perico$u$ui repre9entat /e 0bo$;e5ism) ;i /e 0/eca/en%.) - $a o 0nou. !urop.)1 a$ c.rei $i/er nu poate #i /ec<t Kermania hit$erist.. Aceasta este ca$ea spre care se <n/reapt.1 <nc. /in 1F,G1 inte$ectua$i ca Pierre 4rieu a Roche$$e ;i Robert 7rasi$$ach. !a <i 5a /uce1 $a #e$ ca pe mu$%i a$%i simpati9an%i ai #ascismu$ui ;i na9ismu$ui1 $a co$aborarea cu ocupantu$ <n timpu$ ce$ui /e-a$ /oi$ea r.9boi mon/ia$. 2asci9area !uropei trece1 /e asemenea1 prin cea a regimuri$or po$itice1 #ie c. e 5orba /e /ictaturi 0c$asice)1 instituite <n /ecursu$ ani$or 'HI sau /e #orme /e putere noi1 atipice1 #a5ori9ate /e con/i%ii$e /e cri9.1 iar apoi /e inter5en%ii$e germane ;i ita$iene. Pentru a e5ita un puci #ascist1 <n une$e state ca Rom=nia1 7u$garia ;i Iugos$a5ia1 con/uc.torii /e atunci au e$iminat at<t /emocra%ia1 c<t ;i pe a/5ersarii /e e:trem. /reapt. ?Co/reanu1 <n Rom=niaC+ <n schimb1 /in ra%iuni /e e#icacitate1 /ictaturi$e instaurate /e ei au pre$uat o serie <ntreag. /e e$emente e:terioare a$e #ascismu$ui1 $ucru 5a$abi$ cu prec./ere <n ca9u$ Kreciei genera$u$ui 8eta:as. <n Po$onia ;i Ungaria1 #asci9area puterii a #ost <mpins. ;i mai /eparte1 #iin/ <nso%it. /e o apropiere /eopotri5. i/eo$ogic. ;i /ip$omatic. #a%. /e hit$erism. <n Austria1 /up. ocuparea %.rii /e c.tre trupe$e germane1 regimu$ 0socia$-cre;tin) care con/ucea /estine$e statu$ui /e apro:imati5 9ece ani 5a ce/a $ocu$ puterii na%iona$-socia$iste. R.9boiu$ /in Spania repre9int. un moment /e cotitur. <n procesu$ /e #asci9are a !uropei. 3u se poate spune c. regimu$ tra/i%iona$ist instaurat /e genera$u$ 2ranco este speci#ic #ascismu$ui1 <ns. e$ a/opt. o serie <ntreag. /e tr.s.turi a$e regimu$ui $ui 8usso$ini. Prin 2a$anga Spanio$.1 e$ a/uce <n prim-p$an o 5eritabi$. #orma%iune po$itic. #ascist.1 iar instituirea $ui cu aDutoru$ Ita$iei ;i a$ Kermamei nu are 1F,, 1G, cum s. nu atrag. /up. sine o apropiere #a%. /e aceste puteri. a #e$ se <nt<mp$.1 /e a$tminteri1 ;i <n mu$te a$te state /ictatoria$e. A$ian%a /intre Roma ;i 7er$in - concreti9at. prin 0pactu$ /e #ier) /in mai 1F,F -1 cre;terea puterii ce$ui /e-a$ III-$ea Reich ;i eschi5.ri$e /emocra%ii$or <n #a%a re5en/ic.ri$or 9gomotoase a$e 2iihrer-u$ui1 <n preaDma /ec$an;.rii ce$ui /e-a$ /oi$ea r.9boi mon/ia$1 #ac s. se accentue9e procesu$ /e 0sate$i9are) <n Duru$ A:ei a state$or autoritare /in 9one$e centra$.1 orienta$. ;i me/iteranean. a$e !uropei. 4up. c./erea 2ran%ei <n 1FNI ;i ocuparea /e c.tre germani a ce$ei mai mari p.r%i a continentu$ui1 Reich-u$ 5ictorios /e5ine centru$ /e greutate a$ 0noii or/ini europene). Cum Ita$ia este pe punctu$ /e a aDunge ea <ns.;i un sate$it a$ Kermaniei na9iste1 !uropa #ascist. -$a care <nc. mai 5isea9. inte$ectua$ii orbi%i /e #antasme$e $or <n pri5in%a 0/eca/en%ei) ;i a 0comp$otu$ui e5reiesc) - /e5ine o simp$. meta#or.1 /e care con/uc.torii na9i;ti se #o$osesc pentru a-;i Dusti#ica mega$omania ;i rasismu$ sau pentru a recruta aDutoare 9e$oase <n ap$icarea po$iticii $or /e represiune ;i /e orchestrare a genoci/u$ui. Lit$er a5ea s. #ie <n#r<nt1 /ar i/ei$e #asciste pot #i /etectate ;i ast.9i <n g<n/irea c<tor5a nosta$gici a$ c.ror /iscurs - contra5enin/ unei cu$turi europene <ntemeiate pe

mo;tenirea i$uminist. - nu r.m<ne <ntot/eauna #.r. ecou. Pierre 8i$9a Re#erin%e bib$iogra#ice ' 8i$9a P.1 4ictionnaire historique /es #ascismes et /u na9isme1 Comp$e:e1+ 7ru:e$$es1 1FFH. 8i$9a R1 4e >ersai$$es . 7er$in1 1F1F-1FNJ1 8asson1 Paris1 1FFI. 8i$9a P.1 es 2ascismes1 Seui$1 Paris1 1FF1. b+ ' `i'.' i1 t 1FNJ Cei trei mari A$ia%i <ncheie r.9boiu$ $a Aa$ta Con#erin%a /e $a Aa$ta1 /in #ebruarie 1FNJ1 repre9int. <n sine un moment capita$ /in istoria !uropei ;i a $umii <ntregi. \i mai important <ns. a #ost ro$u$ Ducat /e mitu$ Aa$tei. >eritabi$. r.st.$m.cire a rea$it.%ii1 e$ a constituit1 /in 1FN- ;i p<n. <n 1FGF1 un e$ement a$ argument.rii ;i a$ e5o$u%iei istoriei mai puternic /ec<t <nsu;i e5enimentu$ c.ruia i s-a substituit. <n #ebruarie 1FNJ1 r.9boiu$ se apropie /e #ina$. 3umai c. e$ nu s-a <ncheiat <nc.. Aproape toate %.ri$e /e pe continentu$ european supuse hegemoniei Reich-u$ui na9ist i-au #ost r.pite acestuia /in urm. /e c.tre armate$e a$iate1 /in !st ;i /in >est. <n schimb1 p.trun/erea pe teritoriu$ Kermaniei a a/5ersari$or ei1 care cer capitu$area necon/i%ionat.1 abia <ncepuse. R.9boiu$ continu. toto/at. <n Asia ;i <n Paci#ic1 <mpotri5a Japoniei. Ca atare1 <ntre N ;i 11 #ebruarie 1FNJ1 cei trei mari A$ia%i -Roose5e$t1 Sta$in ;i Churchi$$ - se <nt<$nesc $a Aa$ta <n primu$ r<n/ pentru a pune cap.t r.9boiu$ui. <n a#i;e$e ap.rute $a 5remea respecti5. pe 9i/uri$e /in Paris1 /rape$e$e ce$or patru na%iuni coa$i9ate <n asa$tu$ #ina$ <mpotri5a Reich-u$ui <;i <na$%. $ao$a$t. cu$ori$e - inc$usi5 ce$e a$e 2ran%ei -1 iar te:tu$ tip.rit proc$am.E 0/e ast. /at.1 p<n. $a 7er$in). Se /ore;te e5itarea gre;e$ii /in 1F1G ;i ;tergerea /e#initi5. a amenin%.rii $a a/resa p.cii1 ine5itabi$.1 <n /ou. r<n/uri1 /atorit. puterii ;i ambi%iei hegemonice a$e Kermaniei. "biecti5u$ $e impune A$ia%i$or s.-;i mobi$i9e9e trupe$e pentru neutra$i9area comp$et. a Reich-u$ui1 e5it<n/ toto/at. riscu$ unei ciocniri <ntre e$e. <n acest scop1 9one$e /e operare a$e #iec.ruia s<nt /e$imitate cu griD. /e c.tre state$e $or maDore1 repre9entate $a Aa$ta $ao$a$t. cu /ip$oma%ii ;i cu mWEEb 1FNJ tag 1GJ ;e#ii /e stat sau /e gu5ern. 4up. c<te5a aranDamente pre$iminare -/ecuparea unei 9one pentru 2ran%a /in ce$e re9er5ate eng$e9i$or ;i americani$or ;i trans#erarea $a 7er$in1 prin 9ona so5ietic.1 a unor contingente occi/enta$e1 pentru ocuparea conDugat. = capita$ei germane -1 respecti5e$e 9one /e operare a5eau s. /e5in. 9one /e ocupa%ie. <n ace$ moment <ns.1 nu a #ost nici o c$ip. 5orba ca e$e s. ser5easc. /rept ca/ru pentru o <mp.r%ire u$terioar. a teritoriu$ui. Pentru cei trei mari A$ia%i1 Kermania nu repre9int. poate1 ca pentru 4e Kau$$e1 0prob$ema centra$. a Uni5ersu$ui)1 /ar $a Aa$ta ea se a#$. <n centru$ preocup.ri$or pri5in/ at<t <ncheierea r.9boiu$ui1 c<t ;i construirea unei p.ci /urabi$e. !i hot.r.sc c. %ara 5a #i /emi$itari9at.1 /ena9i#icat. ;i /emocrati9at.1 iar economia ;i a/ministra%ia sa 5or #i /escentra$i9ate. Aceste /eci9ii 5or #i ap$icate /e c.tre toate p.r%i$e participante ;i1 chiar /ac. sarcina #iec.ruia se $imitea9. $a 9ona pe care o ocup.1 cu to%ii 5or #i subor/ona%i unui 0consi$iu centra$ /e contro$) c5a/ripartit1 /e%in.toru$ unor puteri su5erane asupra 5echiu$ui teritoriu a$ Reich-u$ui. Kermania 5a trebui s. p$.teasc. repara%ii 5ictime$or agresiunii sa$e. <n te:te$e a/optate $a Aa$ta se preci9ea9. <n mo/ c$ar c. #iecare /ebitor <;i 5a recupera /atorii$e ape$<n/ $a resurse$e <ntregu$ui teritoriu german1 consi/erat /e ast. /at. ca o 0entitate economic. unic.). Singura <mp.r%ire con5enit. $a Aa$ta a #ost urm.toareaE ce/area <n #a5oarea nou$ui stat po$one9 a teritorii$or a#$ate $a est /e $inia "/er-3eisse1 ca o compensa%ie pentru ce$e pe care Po$onia $e 5a ce/a Uniunii So5ietice. <n a#ara acestei amput.ri1 proiecte$e /e <mp.r%ire a Kermaniei e$aborate /e c.tre americani ;i britanici s#<r;esc prin a #i aban/onate. <n p$us1 o /at. ce mare$e perico$ a$ unei noi agresiuni germane este <n/ep.rtat prin aceast. /ep$asare a grani%e$or1 Uniunea So5ietic. pare mai preocupat. /e accesu$ -necesar re/res.rii ei economice - $a bog.%ii$e /in ba9inu$ Ruhr ?p$asat <n 5iitoarea 9on. britanic.C /ec<t /e 0bo$;e5i9area) <ntregii Kermanii. " Kermanie uni#icat.1 a#$at. sub contro$u$ comun a$ URSS ;i a$ parteneri$or s.i /e r.9boi1 con5enea unui asemenea obiecti5. 4e;i uria;u$ e#ort a$ Armatei Ro;ii p$asase /eDa sub in#$uen%. ruseasc. cea mai mare parte a !uropei "rienta$e1 Centra$e ;i 7a$canice1 s-ar p.rea c.1 pentru $ini;tea necesar. reconstruc%iei ;i pentru 5iitoarea securitate a URSS1 Sta$in a mi9at pe men%inerea unei bune <n%e$egeri cu partenerii s.i /e r.9boi - ;i pe pre$ungirea spriDinu$ui 1GP 4AT! \I "CURI ce i-1 acor/au ace;tia -1 socotin/ c. <n %.ri$e e$iberate se 5or insta$a ni;te puteri na%iona$e poate nu sate$i9ate1 /ar1 oricum1 neosti$e Uniunii So5ietice ;i c.rora comuni;tii $oca$i $i se 5or asocia. <n orice ca91 Sta$in subscrie $a 04ec$ara%ia asupra !uropei e$iberate)1 propus. /e americani pe ba9a principii$or enun%ate <n Carta At$anticu$ui1 /in 1FN1. Cei trei mari A$ia%i <;i iau angaDamentu$ - in5it<n/ toto/at. 2ran%a s. $i se a$.ture - /e a 5eghea <mpreun. $a reconstruc%ia po$itic. ;i economic. a continentu$ui /e5astat1 traumati9at /e r.9boi ;i /e ocupa%ia na9ist.. 4e asemenea1 s-a con5enit ca oriun/e se 5a i5i o prob$em. <n punerea <n ap$icare a acestei /ec$ara%ii1

semnatarii ei s. ac%ione9e $ao$a$t. ;i /e comun acor/ pentru g.sirea unui reme/iu. Aco$o un/e asemenea prob$eme apar <nc. /in #ebruarie 1FNJ - <n Po$onia ;i Iugos$a5ia -1 so$u%ia preconi9at. este cea a unirii tuturor #or%e$or cunoscute ca /emocratice prin re9isten%a pe care o opun #ascismu$ui <n ca/ru$ unor gu5erne pro5i9orii1 a;a cum se #ormaser. <n mo/ spontan <n 2ran%a ;i <n maDoritatea %.ri$or e$iberate. Krecia nu #igurea9. $a acest capito$ a$ /eci9ii$or /e $a Aa$ta1 /e;i se a#$a <n pragu$ r.9boiu$ui ci5i$. S. #ie1 oare1 acesta re9u$tatu$ respect.rii /e c.tre Sta$in a o#ertei /e <mp.r%ire a 7a$cani$or pe care i-a #.cut-o $ui Churchi$$ <n octombrie 1FNN^ Sau semnu$ c. e$ nu 5rea cu nici un chip ca - spriDinin/u-i pe comuni;tii greci - s. ri;te o rupere a re$a%ii$or cu a$ia%ii s.i ^ !ste bine cunoscut1 <n orice ca91 mo/u$ <n care Roose5e$t reac%ionase <n #a%a acestui proiect /e 0<mp.r%ire)1 <naintat #.r. acor/u$ s.u /e c.tre prim-ministru$ britanicE 03u e:ist. - <i scrisese e$ $ui Churchi$$1 <n /ata /e N octombrie 1FNN -abso$ut nici o chestiune po$itic. sau mi$itar. /e care State$e Unite s. nu #ie interesate). Reac%ia este tipic roos5e$tian.. 4inco$o /e /orin%a /e a coopta Armata Ro;ie <n asa$tu$ #ina$ <mpotri5a Japoniei1 Roose5e$t %ine <n mo/ /eosebit s.-i imp$ice ;i pe so5ietici <n constituirea 5iitoarei "rgani9a%ii a 3a%iuni$or Unite. Scopu$ s.u este ace$a /e a angaDa URSS <ntr-o re%ea uni5ersa$. /e re$a%ii1 <ntemeiat. pe principiu$ /emocratic a$ 5otu$ui maDoritar ?<n ca/ru$ A/un.rii Kenera$eC ;i pe coresponsabi$itatea unanim. a mari$or puteri ?<n ca/ru$ Consi$iu$ui /e SecuritateC. Po$itica $ui Roose5e$t tin/e1 /e asemenea1 s. impun. pretutin/eni principiu$ 0por%i$or /eschise)1 <n 5reme ce ang$o-sa:onii 5or s. rec<;tige1 <n !uropa /e !st1 pie%e$e /e /es#acere pe care $e pier/user. <n timpu$ ascensiunii imperia$ismu$ui germano-hit$erist. Roose5e$t igi+ 0 1FNJ s 1. 1Gsper. s. ob%in. /in partea so5ietici$or /eschi/eri$e necesare1 prin schimbu$ reciproc /e ser5icii ;i prin uti$i9area precaut. a armei economice. !$ se arat. /ispus s. %in. seama /e ne5oi$e URSS <n materie /e reconstruc%ie1 nu numai accept<n/ ci#ra /e 9ece mi$iar/e /e /o$ari ca repara%ii /atorate /e c.tre Kermania Uniunii So5ietice1 /ar ;i /<n/u-i acesteia /in urm. speran%a unui <mprumut american /up. <ncheierea r.9boiu$ui. " /at. cu bunuri$e ;i capita$uri$e ce ar #i #ost ast#e$ in5estite <n !st1 i/ei$e $ibera$e - suportu$ in/ispensabi$ a$ ce$or /int<i - ar #i aDuns s. p.trun/. ;i e$e <n R.s.rit. <n orice ca91 aceasta pare s. #i #ost g<n/irea roose5e$tian.1 component. esen%ia$. a spiritu$ui /e $a Aa$ta. 0Unitate <n pace1 ca ;i <n r.9boi) este tit$u$ /at u$timu$ui paragra# a$ 04ec$ara%iei asupra !uropei e$iberate)1 ce a5ea s. #ie pub$icat. $a s#<r;itu$ con#erin%ei1 <n 11 #ebruarie 1FNJ. !$ nu repre9int. o simp$. #ormu$. propagan/istic. sau o /orin%. pioas.1 ci corespun/e aspira%ii$or ce$or /oi mari A$ia%i1 acoperin/ ni;te obiecti5e e5i/ent contra/ictorii. <n%e$egerea $or ri/ic. toto/at. mora$u$ popu$a%ii$or e$iberate sau pe ca$e /e e$iberare1 #.c<n/ s. se 5orbeasc. /espre 0$arga a$ian%. a /emocra%ii$or contra #ascismu$ui). Speran%. <ntr-o apropiere /urabi$. /intre URSS ;i /emocra%ii$e occi/enta$e1 $upta comun. <mpotri5a a ceea ce ap.rea $a 5remea respecti5. ?;i pe bun. /reptateC ca antite9a abso$ut. a /emocra%iei atenu<n/ /i5ergen%e$e - su#icient1 ce$ pu%in1 pentru ca ;i /e o parte1 ;i /e cea$a$t. s. se $ase <n griDa !uropei <nse;i crearea unui #e$ /e sinte9. <ntre un 3e@ 4ea$ roose5e$tian1 un &e$#are State sti$ 7e5eri/ge ;i un comunism p$ani#icator sub aspect economic1 /ar p$ura$ist /in punct /e 5e/ere po$itic - /up. mo/e$u$ pe care Cehos$o5acia 5a <ncerca s.-1 o#ere p<n. <n 1FNG1 cu ambi%ia /e a r.m<ne toto/at. 0o punte <ntre !st ;i >est). "ric<t /e utopic ar putea p.rea a posteriori - sau <n ochii contemporani$or 0rea$i;ti) -1 acesta era spiritu$ <n%e$egerii /e $a Aa$ta1 una /intre principa$e$e $ui componente #iin/ aspira%ia ?$arg <mp.rt.;it.C c.tre o trans#ormare pro#un/. a ace$or societ.%i europene care con/useser. $a ascensiunea #ascismu$ui ;i $a /ec$an;area r.9boiu$ui. Cur<n/ <ns.1 i$u9ii$e ;i bune$e inten%ii a5eau s. ce/e9e $ocu$ con#runt.ri$or ;i ne<ncre/erii reciproce. 8itu$ Aa$tei urma s. #ie a$imentat /e o re<nnoire a antagonismu$ui /intre ni;te sisteme socia$e ;i ni;te concep%ii /espre $ume cu totu$ opuse. !$1 mitu$1 a5ea s. se impun. <n 1FN-1 atunci c<n/ se 5a opera o <mp.r%ire e#ecti5. a 1GG 4AT! \I "CURI !uropei - <mp.r%ire care nu a5ea nimic <n comun cu <n%e$egerea /e $a Aa$ta1 /ar care <i 5a #i imputat. acesteia /e mai mu$te 5oci. <n primu$ r<n/1 /e c.tre tab.ra gau$$ist. /in 2ran%a. <nainte /e con#erin%a /e $a Aa$ta1 genera$u$ 4e Kau$$e /enun%ase presupusa inten%ie a ce$or trei mari A$ia%i /e a hot.r< <ntre ei /estine$e <ntregii $umi1 a$e !uropei ;i chiar a$e 2ran%ei1 #.r. ca aceasta /in urm. s. #i #ost chemat. $a /iscu%ii ?/e;i1 /up. cum am 5.9ut1 ea a #ost totu;i in5itat. s. $i se a$.ture mari$or puteri <n Kermania1 <n Consi$iu$ /e Securitate a$ "3U1 ca ;i <n punerea <n ap$icare a 04ec$ara%iei asupra !uropei e$iberate)C. Pentru a <mpie/ica #ormarea unor b$ocuri 9ona$e1 4e Kau$$e semnase cu Uniunea So5ietic.1 <n /ecembrie 1FNN1 o a$ian%. susceptibi$. /e a echi$ibra pre9en%a mu$t prea ap.s.toare a ang$o-sa:oni$or <n >est. <n ace$a;i timp1 <n ca/ru$ A/un.rii Consu$tati5e1 Keorges 7i/au$t ;i 8aurice Schumann con/amnau unu$ 0nu ;tiu ce cor/on occi/enta$ care i-ar i9o$a <n interioru$ continentu$ui pe to%i cei care nu au acces /irect $a ocean)1 ce$.$a$t - 0$eg.turi$e e:c$usi5e cu State$e Unite)1 care ar #ace /in 2ran%a nu 0a$iata Americii)1 ci 0capu$ s.u /e po/). <n 1FN-1 c<n/ b$ocuri$e 9ona$e s<nt <ntr-un e5i/ent proces /e constituire1 gruparea gau$$ist. RP2 se a$.tur. cu hot.r<re taberei anticomuniste1 /ar continu. s. incrimine9e orbirea

roose5e$tian.1 $ao$a$t. cu /up$icitatea sta$inist.. <n State$e Unite1 opo9an%ii $ui Roose5e$t 5or a$imenta ;i ei mitu$ Aa$tei. 2ostu$ pre;e/inte american 5a #i pre9entat ca un utopist1 un om chinuit /e boa$.1 un nai5 care a cre9ut <n bune$e inten%ii a$e $ui Sta$in ;i care1 practic1 a #ost p.c.$it /e acesta /in urm.1 <ntruc<t con/uc.toru$ so5ietic nu a5usese nici o c$ip. /e g<n/ s. ac%ione9e <n con#ormitate cu promisiuni$e pe care $e #.cuse $a Aa$ta. <n rea$itate1 ime/iat /up. moartea $ui Roose5e$t1 sur5enit. <n apri$ie 1FNJ1 succesoru$ s.u1 Truman1 a angaDat <n etape succesi5e propria $ui po$itic.. Animat /e aceea;i ambi%ie /e a /eschi/e pentru capita$uri$e ;i i/ei$e $ibera$e americane o 0pia%.) c<t mai $arg. cu putin%.1 Truman ape$ea9. nu $a miD$oace /e con5ingere1 ci $a #or%a pe care i-o con#er. propria-i superioritate ?economic.1 iar acum ;i atomic.C. Pentru a constr<nge <n ce$e /in urm. Uniunea So5ietic. s. /ea <napoi1 e$ 5rea s. o i9o$e9e1 accept<n/ acea <mp.r%ire a !uropei pe care r.9boiu$ - iar nu <n%e$egerea /e $a Aa$ta - a stabi$it-o. Acesta este sensu$1 <n martie 1FN-1 a$ 0/octrinei Truman). <n iunie1 europenii s<nt in5ita%i s.-;i e:prime po9i%ia cu pri5ire $a P$anu$ 8arsha$$. <ntre cei care-1 accept. ;i cei care-1 resping se creea9. o ruptur. ce ' 1FNJ iRI 1GF se 5a concreti9a prin <mp.r%irea <n /ou. a continentu$ui european+ <n ace$a;i timp1 <ncepe construirea unei !urope "cci/enta$e economice1 <nso%it. aproape ime/iat /e integrarea mi$itar. at$antic. <n 3AT". <n para$e$1 <n URSS1 D/ano5ismu$ reacti5ea9. un sta$inism mai agresi5 ca nicio/at.1 iar b$ocu$ estic se structurea9.1 $a r<n/u$ s.u1 <ntr-o organi9a%ie economic. ;i mi$itar.1 /ub$at. /e o ma;in. /e r.9boi i/eo$ogic Zomin#orm-u$ - care <ng$obea9. ;i Cehos$o5acia. Urmea9. re#orma monetar. /in Kermania /e >est1 b$oca/a 7er$inu$ui1 constituirea - <n toamna $ui 1FNF - a /ou. state germane separate1 pecet$uirea rupturii... 3u mai r.m<ne /ec<t s. 5in. anu$ 1FJP1 pentru ca absen%a oric.rei reac%ii occi/enta$e <n #a%a re5o$tei /in Ungaria s. apar. ca o con#irmare a #aptu$ui c. ce$e /ou. mari puteri respect. <ntru totu$ grani%e$e prin care-;i <mp.r%iser. continentu$ european+ ce5a mai t<r9iu1 <n 1FP11 o /at. cu ri/icarea ]i/u$ui 7er$inu$ui ;i instaurarea Cortinei /e 2ier1 <mp.r%irea respecti5. cap.t. o imagine c<t se poate /e concret. - ;i /e simbo$ic.1 toto/at.. <n noiembrie 1FGF1 ]i/u$ ;i Cortina se pr.bu;esc. Reuni#icarea Kermaniei1 /eschi/erea !uropei1 reconci$ierea ce$or /ou. mari puteriE s. #ie 5orba1 <ntr-un #e$1 /e o 0re5enire $a Aa$ta)1 $a cea a/e5.rat.1 /in #ebruarie 1FNJ^ Re<nnoirea <n%e$egerii /intre so5ietici ;i americani ne aminte;te mai /egrab. /e o a$t. <nt<$nire1 petrecut. <n inima !uropei1 $a c<te5a s.pt.m<ni /up. cea /e $a Aa$ta1 ;i anume $a Torgau1 pe ma$u$ !$bei. Aco$o1 <n HJ apri$ie 1FNJ1 a5ang.r9i$e so5ietice ;i americane rea$i9aser. - ;i s.rb.toriser. cu mare bucurie - ce$ebra $or Donc%iune. <n amintirea e5enimentu$ui1 americanii <n.$%aser. <n acea 9on. un panou <n#.%i;<n/ un so$/at american ;i un so$/at so5ietic care <;i /./eau mina1 te:tu$ tip.rit spun<n/E 0!stu$ se <nt<$ne;te cu >estu$). S-ar putea ca aceasta s. #ie cea mai trainic. i9b<n/. a u$timu$ui r.9boi. <n orice ca91 imaginea unei asemenea <n%e$egeri este mai potri5it. cu spiritu$ /e $a Aa$ta /ec<t mitu$ <mp.r%irii !uropei. Pe panou$ /e $a Torgau <ns.1 cei /oi so$/a%i uni%i <n 5ictoria comun. ca$c. <n picioare 95astica Kermaniei <n5inse1 iar scena se <nscrie pe #un/a$u$ unor ruine ;i a$ unei 0mu$%imi /is$ocate) care <;i #.cuse tab.ra pe ma$u$ !$bei. <n 1FGF1 sensu$ $uptei comune /in 1FNJ ;i a$ 95asticii amenin%.toare au /isp.rut /e mu$t+ toto/at.1 a5<ntu$ c.tre un socia$ism cu #a%. uman. - care a murit <n Cehos$o5acia anu$ui 1FPG - pare pe punctu$ /e a #i <ngropat. !uropa ;i-a 5in/ecat 1FI 4AT! \I "CURI r.ni$e pricinuite /e r.9boi1 iar Kermania1 re#.c<n/u-;i puterea economic.1 pare <n m.sur. s. /omine /in nou b.tr<nu$ continent. Cu o mic. /i#eren%.1 totu;i... 0Capita$ismu$ interna%iona$) ?a/ic. americanC pe care1 <n anii 'HI1 se ba9ase ;i cance$aru$ Stresemann1 <n inten%ia /e a re#ace puterea %.rii sa$e1 pier/ut. <n 1F1G - <nainte ca Lit$er s. pro#ite /e acesta a;a cum s-a 5.9ut -1 a spriDinit <n continuare 0miraco$u$) german1 /ar men%in<n/1 /e ast. /at.1 o atent. supra5eghere a e5o$u%iei $ui. <ncep<n/ cu 1FNJ - sau1 ;i mai c$ar1 cu 1FNF -1 nu este1 oare1 puterea economic. german. /e#initi5 $egat. /e acest 0capita$ism) american1 aDuns mai 0interna%iona$) caoric<n/^ umea s-a schimbat sim%itor1 nu numai o /at. cu po$itica $ui Stresemann1 ci ;i o /at. cu <n%e$egerea /e $a Aa$ta. <n era mu$tina%iona$e$or ;i a rachete$or intercontinenta$e1 nici po$itica Kermaniei1 nici /estinu$ !uropei nu se mai pot hot.r< <n a#ara acestor puternice constr<ngeri mon/ia$e. A5es 4ur=n/ Re#erin%e bib$iogra#ice 2unB A.1 4e Aa$ta . Post/am1 Comp$e:e1 7ru:e$$es1 1FGH. 8arcou .1 a Kuerre #roi/e E $'engrenage. Comp$e:e1 7ru:e$$es1 1FG-. Senarc$ens R1 Aa$ta1 PU21 0eue sais-De^)1 Paris1 1FGN. 1FJTratatu$ /e $a Roma pune ba9e$e !uropei Crearea Comunit.%i$or !uropene constituie un 5eritabi$ moment /e cotitur. <n e5o$u%ia !uropei "cci/enta$e. ! 5orba aici /e con;tienti9area unui /estin comun1 /e instituirea unei structuri care s. $e permit. europeni$or a#irmarea concret. a so$i/arit.%ii $or1 co$aborarea <n /omenii /in ce <n ce mai $argi ;i mai importante1 precum ;i

construirea unei mari entit.%i economico-po$itice1 pe m.sura 5remuri$or noastre. Aceast. atitu/ine cu totu$ nou. contrastea9. <n mo/ sensibi$ cu seco$e$e prece/ente1 c<n/ re$a%ii$e /intre state$e europene se <nte-meiau numai pe raporturi /e #or%.1 con/uc<n/ $a con#$icte so$/ate cu importante pier/eri /e 5ie%i omene;ti+ pe atunci1 pacea nu putea #i stabi$it. /ec<t prin /omina%ia inacceptabi$. a ce$ui mai puternic sau prin echi$ibru$ instabi$ a$ a$ian%e$or antagoniste. <n orice ca91 se aDungea /in nou $a r.9boi. Ce$e /ou. con#$agra%ii mon/ia$e1 /ec$an;ate <n !uropa1 au con/us $a /ec./erea b.tr<nu$ui continent /in rangu$ pe care-1 /e%inea <n $ume ;i au /emonstrat1 prin re/ucere $a absur/1 necesitatea unei uni#ic.ri. 4up. 1FNJ1 acest imperati5 a #ost <n s#<r;it <n%e$es. !uropa trebuia organi9at. ?ce$ pu%in <n partea sa occi/enta$.1 care nu se a#$a sub in#$uen%a so5ietic.C pentru stabi$irea unor re$a%ii pa;nice <ntre %.ri1 pentru constituirea unei 0structuri /e integrare) /estinate Kermaniei ?permi%<n/ supra5egherea ine5itabi$ei sa$e /e95o$t.ri postbe$iceC1 pentru crearea mare$ui spa%iu economic in/ispensabi$ reconstruc%iei ;i /e95o$t.rii. 4ac.1 <n marea $or maDoritate1 e$ite$e ;i opinia pub$ic. /in !uropa "cci/enta$. erau /e acor/ <n pri5in%a acestor obiecti5e1 e:istau <n schimb /i5ergen%e consi/erabi$e $egate /e meto/a ce trebuia #o$osit.E cooperare interna%iona$.1 con#e/erare sau sistem comunitar. 1FH 4AT! \I "CURI <n primii ani /e /up. <ncheierea ce$ui /e-a$ /oi$ea r.9boi mon/ia$1 gu5erne$e %.ri$or europene au #ost ne5oite s. con$ucre9e1 /ate #iin/ necesit.%i$e reconstruc%iei ;i ap.r.rii1 precum ;i #aptu$ c. americanii #.ceau /in aceasta o con/i%ie pentru acor/area aDutoru$ui $or economic ;i mi$itar. Ku5erne$e respecti5e nu <n%e$egeau totu;i s. mearg. /inco$o /e simp$a cooperare /intre ni;te state su5erane1 /eci9ii$e #iin/ $uate <n unanimitate. Ast#e$1 <n 1FNG au #ost instituite "rgani9a%ia !uropean. pentru Cooperare !conomic. ;i Tratatu$ A$ian%ei pentru Ap.rare1 /e $a 7ru:e$$es ?<ntre 2ran%a1 8area 7ritanie1 7e$gia1 "$an/a ;i u:emburgC1 absorbit $a scurt. 5reme /e A$ian%a 3or/At$antic.1 printre ai c.rei semnatari se num.rau at<t State$e Unite ;i Cana/a1 c<t ;i a$te state europene. Toto/at.1 atunci c<n/ anumite mi;c.ri au #.cut presiuni asupra gu5erne$or pentru crearea unui ansamb$u par$amentar susceptibi$ /e a ac%iona ca un #actor centra$ /e impu$sionare1 acestea /in urm. nu au instituit - prin #ormarea Consi$iu$ui !uropei1 <n 1FNF - /ec<t o o a/unare consu$tati5. $ipsit. /e putere ;i a#$at. sub contro$u$ strict a$ unui comitet ministeria$ /e tip c$asic. <n ciu/a re9u$tate$or /e$oc neg$iDabi$e1 meto/a cooper.rii ;i-a atins #oarte repe/e $imite$e. 4e aici ;i critici$e #e/era$i;ti$or1 care cereau e$aborarea unei constitu%ii europene1 menit. a stabi$i1 /easupra state$or-na%iune1 o autoritate #e/era$. <n9estrat. cu puteri rea$e <n /omeniu$ po$iticii e:terne1 a$ ap.r.rii ;i a$ economiei. 2e/era$i;tii erau <ns. minoritari at<t <n ca/ru$ mi;c.ri$or europene1 c<t ;i <n ce$ a$ opiniei pub$ice1 iar gu5erne$e re#u9au s. trans#ere unei puteri #e/era$e un sector at<t /e important a$ responsabi$it.%i$or $or. <n opinia mu$tora1 #e/era$ismu$ constituia o so$u%ie $ogic. pentru /ep.;irea acestei #.r<mi%.ri a !uropei "cci/enta$e1 /ar ea se /o5e/ea imposibi$ /e ap$icat <n practic.. <ntre 5arianta unei cooper.ri intergu5ernamenta$e1 /eDa insu#icient.1 ;i cea a #e/era$i9.rii1 pe atunci imposibi$.1 trebuia g.sit. o ca$e /e miD$oc care s. permit. o conci$iere <ntre e:isten%a state$or ;i imperati5u$ uni#ic.rii. A;a a ap.rut meto/a comunitar.1 e$aborat. /e Jean 8onnet ;i Robert Schuman. <n memorabi$a sa /ec$ara%ie /in F mai 1FJI1 acesta /in urm. propunea construirea !uropei <ntr-un mo/ rea$ist ;i progresi5. 0!uropa nu se 5a #ace /intro /at.1 ;i nici printr-o construc%ie /e ansamb$u. !a se 5a #ace prin rea$i9.ri concrete1 care s. cree9e mai <nt<i o so$i/aritate /e #apt.) Cum putea #i ea ob%inut. ^ Prin comunitari9area anumitor /omenii /e acti5itate1 state$e /e$eg<n/u-;i competen%e$e unor institu%ii in/epen/ente1 care Qb< 1FJ- a$^ 1F, s. /ispun. /e putere /eci9iona$.. Se 5a <ncepe cu ace$e sectoare economice - bine /e$imitate - <n care su5eranit.%i$e na%iona$e s<nt ce$e mai permisi5e1 integrarea urm<n/ s. se e:tin/. treptat $a ansamb$u$ economiei ;i s. #ac. apoi necesar. comunitari9area competen%e$or po$itice1 inc$usi5 a po$iticii e:terne ;i a ap.r.rii. Aceast. abor/are 0#unc%iona$ist.) are o #ina$itate #e/era$.1 <ns.1 contrar #e/era$ismu$ui care propune s. se <nceap. 0/e sus)1 prin a/optarea unei constitu%ii1 ea inten%ionea9. s. porneasc. 0/e $a ba9.)1 imp$ic<n/ comunitari9area crescm/. a acti5it.%i$or1 precum ;i trans#ormarea menta$it.%i$or ;i a comportamente$or. 8eto/a respecti5. a5ea s. se tra/uc. <n practic. prin crearea succesi5. a /i#erite$or Comunit.%i !uropene. 8ai <nt<i Comunitatea !uropean. a C.rbune$ui ;i "%e$u$ui ?tratat <ncheiat $a Paris1 <n 1G apri$ie 1FJ1C1 $imitat. $a /ou. sectoare /e ba9.1 apoi1 prin tratate$e /e $a Roma /in HJ martie 1FJ-1 Comunitatea !uropean. a !nergiei Atomice ?!uratomC1 /e asemenea sectoria$.1 ;i1 mai a$es1 Comunitatea !conomic. !uropean. ?Pia%a Comun.C1 care pri5e;te ansamb$u$ acti5it.%i$or economice. <ntre timp1 <n 1FJN1 ambi%ioase$e proiecte $egate /e constituirea unei Comunit.%i !uropene /e Ap.rare ;i a unei Comunit.%i Po$itice !uropene se so$/aser. cu un e;ec. Trebuise1 a;a/ar1 s. se renun%e $a acce$erarea e5o$u%iei c.tre #e/era$ism ;i s. se p.stre9e o abor/are #unc%iona$ist.. <n 5reme ce Comunitatea !uropean. C.rbune$ui ;i "%e$u$ui ;i a;a-numita !uratom n-au ob%inut /ec<t re9u$tate $imitate1 Comunitatea !conomic. a <nregistrat un succes remarcabi$ prin instaurarea Uniunii >ama$e1 a Po$iticii Agrico$e Comune ;i a Sistemu$ui 8onetar !uropean. !a are /rept obiecti5 /eschi/erea <n 1FF,* a unei mari pie%e interne1 <n care oamenii1 m.r#uri$e1 ser5icii$e ;i capita$uri$e s. circu$e $iber ;i care s. #ie acompaniat. /e o uniune economic. ;i monetar.. Se 5a rea$i9a ast#e$ acea integrare economic. <n m.sur. s. $e permit. ce$or ,NI /e

mi$ioane /e $ocuitori ai !uropei ce$or 4oispre9ece <mbun.t.%irea con/i%ii$or /e 5ia%. ;i <n#runtarea concuren%ei e:terne. Succesu$ Comunit.%ii !uropene e:p$ic. puterea sa /e atrac%ie1 precum ;i e:tin/erea pe care a <nregistrat-oE ce$or ;ase state #on/atoare ?2ran%a1 Kermania 2e/era$.1 Ita$ia1 7e$gia1 "$an/a1 u:emburgC $i s-au a$.turat 8area 7ritanie1 Ir$an/a ;i 4anemarca <n 1F-,1 Krecia <n 1FG11 Spania ;i Portuga$ia <n 1FGP. Iar noii can/i/a%i se <mbu$9escE Austria1 Turcia1 Sue/ia1 3or5egia... a /ata apari%iei e/i%iei origina$e ?n.re/.C. 1FN 4AT! \I "CURI Sistemu$ comunitar este caracteri9at prin coe:isten%a institu%iona$. a unor organisme in/epen/ente #a%. /e gu5erne$e state$or membre ?Comisia <ns.rcinat. s. 5eghe9e $a punerea <n ap$icare a tratate$or ;i s. #ac. propuneri1 Par$amentu$ !uropean1 Curtea /e Justi%ieC ;i a unui organ /eci9iona$ ?Consi$iu$ 8ini;tri$or 3a%iona$iC. Acest proces /ia$ectic <ntre po9i%ii$e 0europene) ;i po9i%ii$e na%iona$e permite sinteti9area unor puncte /e 5e/ere antagonice ;i <naintarea pe /rumu$ rea$i9.ri$or concrete. Sistemu$ este unu$ cu totu$ origina$. Kra%ie $ui1 !uropa a intrat pe ca$ea unei organi9.ri 5o$untariste1 a#$at. sub semnu$ respectu$ui #a%. /e 5a$ori$e /emocratice1 <n ciu/a inega$it.%i$or /intre state$e membre1 $egate /e puterea economic. ;i po$itic.1 sistemu$ nu comport. nici un stat con/uc.tor1 ci1 /impotri5.1 5i9ea9. o per#ect. ega$itate a parteneri$or. Sporirea inter/epen/en%ei1 e:tin/erea ac%iuni$or comune1 precum ;i sentimentu$ unui /estin <mp.rt.;it acum /e c.tre to%i cei$a$%i #ac /in !uropa o rea$itate cu a/e5.rat nou.. 8eto/a comunitar. constituie un rea$ progres <n /omeniu$ re$a%ii$or interna%iona$e. Tratati5e$e /ip$omatice /e tip c$asic se ba9ea9. pe con#runtarea /intre po9i%ii antagoniste ;i pe raporturi$e /e #or%.1 tra/uc<n/u-se prin negocieri ;i prin c.utarea ce$ui mai mare numitor comun. Prin meto/a comunitar.1 /in contra1 e 5orba mai <nt<i /e #i:area obiecti5e$or /e ansamb$u1 a ac%iuni$or comune1 apoi /e simp$a stabi$ire a mo/a$it.%i$or /e operare1 %in<n/u-se cont /e interese$e esen%ia$e a$e /i5er;i$or participan%i. <n aceast. pri5in%.1 ro$u$ instan%e$or in/epen/ente care 5eghea9. asupra respect.rii interesu$ui comun este capita$. 2ire;te1 state$e nu renun%. s. apere ceea ce e$e socotesc a #i interesu$ $or na%iona$+ /e ast. /at. <ns.1 e$e nu-1 mai consi/er. pe acesta /in urm. 0<n abso$ut)1 ci <n ca/ru$ mai $arg a$ Comunit.%ii1 raport<n/u-1 $a interesu$ genera$. A5em /e-a #ace aici cu un nou mo/ /e a pri5i $ucruri$e. Spiritu$ comunitar se /e95o$t. progresi5 ;i permite abor/area prob$eme$or /intr-un unghi mai pu%in <ngust. 4inamismu$ Comunit.%ii !conomice !uropene o /emonstrea9. #oarte c$ar. Ku5erne$e <;i ap.r. c<t pot /e mu$t proprii$e prerogati5e1 /ar necesitatea /e a-;i /uce misiunea $a bun s#<r;it $e ob$ig. s. accepte <nt.rirea sistemu$ui comunitar1 care pre9int. /eDa anumite aspecte #e/era$isteE resurse$e #inanciare proprii Comunit.%ii1 /reptu$ comunitar superior /repturi$or na%iona$e1 5otu$ maDoritar uti$i9at tot mai /es pentru $uarea /eci9ii$or <n ca/ru$ Consi$iu$ui /e 8ini;tri1 in#$uen%a Par$amentu$ui !uropean a$es prin su#ragiu uni5ersa$. 1FJ1FJ Aceast. e5o$u%ie nu 5a putea /ec<t s. se accentue9e o /at. cu instituirea Uniunii !conomice ;i 8onetare. Ast.9i1 /eDa1 nimeni nu mai concepe ca po$itica economic. a unui stat membru s. 5in. <n contra/ic%ie cu cea a parteneri$or s.i. Comunit.%i$e !uropene au ca e#ect mo/i#icarea comportamentu$ui - at<t a$ gu5erne$or1 c<t ;i a$ popoare$or <nse;i. 2rontiere$e na%iona$e au #ost /ep.;ite printr-o interpenetrare a me/ii$or po$itice1 economice ;i socia$e. eg.turi$e intracomunitare se /e95o$t. $a toate ni5e$uri$e1 <ntre parti/e po$itice1 organi9a%ii pro#esiona$e1 sin/icate sau <ntreprin/eri. 4imensiunea european. <;i pune /e-acum pecetea asupra ce$or mai /i5erse acti5it.%i a$e cet.%eni$or. Schimbarea menta$it.%i$or1 e5i/ent. <n s#era economic.1 r.m<ne totu;i mai pu%in semni#icati5. <n pri5in%a po$iticu$ui. <n pri5in%a 5iitoru$ui gu5ern european ;i ast.9i continu.1 $a ni5e$ /e institu%ii1 /isputa /intre parti9anii #ina$it.%ii #e/era$e a sistemu$ui comunitar ;i cei care sus%in p.strarea anumitor e$emente a$e 5echi$or su5eranit.%i na%iona$e. Pe /e a$t. parte1 <n pri5in%a po$iticii e:terne ;i a ap.r.rii1 nu e:ist. nici angaDamente1 nici structuri comparabi$e cu ce$e a$e Comunit.%ii !conomice. Ku5erne$e s-au oprit $a o simp$. cooperare <n ca/ru$ po$iticii e:terne1 #.r. a stabi$i ni;te obiecti5e precise ;i #.r. a-;i construi ni;te structuri proprii. A;a se e:p$ic.1 /e pi$/.1 ro$u$ e:trem /e mo/est Ducat /e !uropa ce$or 4oispre9ece <n reme/ierea cri9e$or interna%iona$e1 cu at<t mai mu$t cu c<t ea nu /ispune /e o #or%. mi$itar. speci#ic.1 prob$eme$e $egate /e ap.rare #iin/ $.sate <n seama #iec.rui stat <n parte ;i a a$ian%e$or ?A$ian%a 3or/-At$antic.1 Uniunea !uropei "cci/enta$eC. Aceasta este 9ona <n care spiritu$ european mai are <nc. mu$t /e progresat. Pietre Kerbet Re#erin%e bib$iogra#ice Kerbet R1 a Construction /e $'!urope1 Imprimerie na%iona$e1 Paris1 1FG,. Kerbet R1 a 3aissance /u marche commun1 Comp$e:e1 7ru:e$$es1 1FG-. >i. E_- t 1FGF-1FF, S#<r;itu$ comunismu$ui rea/uce <n actua$itate prob$ema #rontiere$or

4up. a$ /oi$ea r.9boi mon/ia$1 a c.rui sc<nteie #usese aprins. /e nenum.rate$e $itigii teritoria$e ?4an9ig1 8un%ii Su/e%i1 A$sacia-- orena etcC1 au urmat mai bine /e patru /ecenii <n timpu$ c.rora nu s-a mai 5orbit aproape /e$oc /espre grani%e <n !uropa. Cortina /e 2ier ;i ]i/u$ 7er$inu$ui nu %ineau /e contro5erse$e c$asice asupra /repturi$or istorice a$e unei na%iuni sau a$e a$teia1 ci marcau $inia #rontu$ui /intre /ou. b$ocuri geostrategice ;i i/eo$ogice cu 5oca%ie p$anetar.1 respecti5 0$umea $iber.) ;i 0$umea comunist.)1 sau capita$ismu$ ;i socia$ismu$. >reme /e patru9eci /e ani1 ce$e /ou. coa$i%ii au e5itat s. repun. <n /iscu%ie coor/onate$e acestei $inii /e /emarcare ?numit. ;i 0a <mp.r%irii /e $a Aa$ta)C1 <ntruc<t un asemenea $ucru nu putea /ec<t s. genere9e un a$ trei$ea r.9boi mon/ia$. .s<n/ /eoparte Cortina /e 2ier1 /e-a $ungu$ <ntregii perioa/e a 0r.9boiu$ui rece) nu a e:istat practic nici o /isput. cu pri5ire $a grani%e - nici <n !st1 nici <n >est. Situa%ia s-a schimbat <ns. <n primii ani /e /up. 1FGF1 mai a$es <n aceast. parte a !uropei pe care trebuie s-o numim post-comunist.1 <ntruc<t %.ri$e /e aici 5or r.m<ne <nc. mu$t timp marcate /e ce$e patru sau ;apte /ecenii /e regim comunist. <n timpu$ r.9boiu$ui rece nu se /iscut. /espre grani%e Pe c<t /e aprinse erau contro5erse$e $egate /e #rontiere <n ce$e trei /ecenii interbe$ice - /ate #iin/ re5en/ic.ri$e germani$or pri5in/ teritorii$e pe care Reich-u$ $e pier/use <n 1F1F1 proteste$e maghiare <mpotri5a grani%e$or care separau o treime /in unguri /e patria-mam.1 n 1FGF-1FF, 1Fprecum ;i supra$icit.ri$e cehi$or1 rom=ni$or sau po$one9i$or -1 pe at<t /e <nchis pare acest capito$ <ncep<n/ cu 1FNJ. Totu;i1 ime/iat /up. s#<r;itu$ ce$ui /e-a$ /oi$ea r.9boi mon/ia$1 c<n/ au #ost anu$ate ane:.ri$e ;i remanieri$e operate /e Lit$er <n #a5oarea a$ia%i$or s.i ?a Ungariei ;i Rom=niei1 mai a$esC1 anumite grani%e au #ost mo/i#icate /e c.tre Sta$in <ntr-un mo/ cu totu$ e:pe/iti5. A;a s-a <nt<mp$at1 <n primu$ r<n/1 <n ca9u$ Po$oniei1 a$e c.rei #rontiere au #ost /ep$asate cu aproape /ou. sute /e Bi$ometri /e $a est spre 5est1 <n /etrimentu$ Kermaniei ;i <n a5antaDu$ Uniunii So5ietice. Prob$ema aceasta nu a #ost /iscutat. <n ca/ru$ unei con#erin%e /e pace ;i nici nu a #.cut obiectu$ 5reunui tratat simi$ar ce$ui /e $a >ersai$$es. Instituirea regimuri$or comuniste <n !uropa /e !st a a5ut ca e#ect /ispari%ia oric.rei re5en/ic.ri teritoria$e <ntre 0/emocra%ii$e popu$are). 3u /e5eniser. e$e 0%.ri surori) ^ <n #iecare /intre aceste state1 parti/u$ comunist pros$.5ea cu$tura na%iona$.1 /ar oco$ea pe c<t posibi$ chestiunea teritoriu$ui na%iona$1 pentru a nu se re5eni asupra $ini$or /e #rontier.. Ku5ernu$ Ungariei e5ita s. 5orbeasc. /espre minoritatea maghiar. /in Rom=nia1 care nu putea #i /ec<t #oarte bine tratat. <ntr-un a$t stat socia$ist. <n ciu/a ruperii re$a%ii$or sa$e cu Tito1 !n5er Lo/Da a a5ut <ntot/eauna griD. s. nu e5oce prob$ema #rontiere$or /in 1F1H1 care #ac ca Dum.tate /intre a$bane9i s. tr.iasc. <n a#ara A$baniei1 cu prec./ere <n Iugos$a5ia. Aceste atitu/ini e5i/en%ia9. #aptu$ c. na%iunea nu este un concept mar:ist. !a1 na%iunea1 trebuie s. #ie subor/onat. principiu$ui 0interna%iona$ismu$ui pro$etar) ;i 0necesit.%ii) /e a se combate imperia$ismu$ amenin%.tor prin ra$ierea #or%e$or comuniste <ntr-un b$oc puternicE 0Pro$etari /in toate %.ri$e1 uni%i-5.* ). >reme /e patru9eci /e ani1 aceste i/ei ;i 5igi$en%a con/uc.tori$or so5ietici au <mpie/icat trans#ormarea prob$eme$or teritoria$e <n chestiuni na%iona$e ;i na%iona$iste. 8osco5a se temea /e mu$t. 5reme <nc. <nainte /e insurec%ia /e $a 7u/apesta1 /in 1FJP - /e mi;c.ri$e na%iona$iste care /e5eneau <n scurt timp 0reac%ionare)1 mai a$es atunci c<n/ erau <n/reptate <mpotri5a comuni;ti$or ce e:ercitau 0/ictatura pro$etariatu$ui). Totu;i1 chiar /ac. subiectu$ grani%e$or nu era nicio/at. abor/at1 aceste #rontiere continuau s. e:iste ;i /e5eniser. aproape $a #e$ /e greu /e trecut <ntre state$e socia$iste ca ;i Cortina /e 2ier. <n /ecursu$ prime$or patru /ecenii care au urmat ce$ui /e-a$ /oi$ea r.9boi mon/ia$1 prob$ema grani%e$or nu a mai #ost ri/icat. aproape /e$oc nici <n !uropa /e >est. Aici #rontiere$e s<nt1 <n genera$1 1FG 4AT! \I "CURI mu$t mai 5echi /ec<t <n !uropa Centra$. ;i /ec<t <n 7a$cani. <n p$us1 <n !uropa "cci/enta$. - <n ciu/a gra5it.%ii con#$ictu$ui ;i a $argi$or teritorii ocupate /e c.tre &ermacht - sectoare$e #ronta$iere care #useser. mo/i#icate <n 1FNI <n #a5oarea Kermaniei nu <nsumau /ec<t c<te5a sute /e Bi$ometri p.tra%i ?Lit$er 5oia <n primu$ r<n/ s. cree9e ni;te state 5asa$eC1 iar <n 1FNJ e$e erau restabi$ite pe po9i%ii$e /in 1F1F. ! 5orba aici1 <n principa$1 /e 9ona A$saciei ;i /e nor/u$ orenei1 care constituiser. mi9a a trei r.9boaie #ranco-germane. inia /e grani%. /in acest sector - p$asat. <n seco$u$ a$ O>II-$ea pe cursu$ Rinu$ui1 care #usese /ec$arat 0#rontier. natura$.) /e c.tre #rance9i -trece mu$t mai $a est /e $imita /intre spa%ii$e $ing5istice #rance9 ;i german. 4e aici1 a5<n/ ca punct /e p$ecare unitatea german.1 s-a n.scut o <ntreag. /isput. geopo$itic.1 u9<n/ /e /repturi istorice contra/ictoriiE prusacii re5en/icau teritorii /e 5eche cu$tur. germanic. pentru a /es.5<r;i unitatea Kermaniei1 <n 5reme ce #rance9ii se pre5a$au /e #aptu$ c. a$sacienii ;i-au /o5e/it ata;amentu$ #a%. /e 2ran%a <n timpu$ Re5o$u%iei1 $upt<n/ cu hot.r<re <mpotri5a n.5.$itori$or str.ini. 4up. a$ /oi$ea r.9boi mon/ia$1 ire/entismu$ german s-ar #i putut perpetua1 a;a cum se <nt<mp$ase <n perioa/a interbe$ic.1 numai c. nem%ii1 co5<r;i%i /e <n#r<ngerea $or /in 1FNJ1 /e /escoperirea atrocit.%i$or na9iste ;i /e a#$u:u$ a mi$ioane /e re#ugia%i1 au a5ut cu totu$ a$te preocup.ri. Incep<n/ cu 1FN-1 ruptura inter5enit. <ntre Sta$in ;i ang$o-americani ;i /ec$an;area r.9boiu$ui rece au mo/i#icat ra/ica$ /ate$e prob$eme$or europene+ P$anu$ 8arsha$$ /uce $a stabi$irea unei coor/on.ri ?"!C!C <ntre gu5erne$e !uropei "cci/enta$e pentru reparti9area aDutoru$ui american. Accentuarea amenin%.rii so5ietice1 $ao$a$t. cu b$oca/a 7er$inu$ui /in 1FNG ;i cu constituirea 3AT" #ac s. se str<ng. $eg.turi$e <ntre a/5ersarii /e o/inioar.1 <n specia$ <ntre 2ran%a ;i Kermania. Aceste /ou.

state1 a$ c.ror contencios teritoria$ #usese c<n/5a ce$ mai gra5 /e pe continent1 aDung acum $a o <n%e$egere prin care se pun ba9e$e a ceea ce1 treptat1 a5ea s. /e5in. Comunitatea !conomic. !uropean.. 4e95o$tarea progresi5. a i/eii europene e:p$ic. /e ce /iriguitorii /in !uropa "cci/enta$. nu au mai a/us 5orba /espre #rontiere /ec<t ca s. se #e$icite pentru u;urin%a cresc<n/. cu care e$e puteau #i trecute. T.cerea p.strat. <n pri5in%a grani%e$or1 <n 5estu$ continentu$ui european1 este /ub$at. /e o atenuare a sentimente$or na%iona$e <n aceste 5echi state-na%iune - prime$e constituite1 /e a$tminteri - care1 ** 1FGF-1FF, 1FF /up. ce se r.9boiser. <n at<tea r<n/uri1 se angaDaser. succesi51 <n 1F1N ;i <n 1F,F1 <n /ou. con#$icte <nc. ;i mai tragice. 2aptu$ c. ni;te #o;ti a/5ersari aDungeau acum s. se a$ie9e <n #a%a amenin%.rii so5ietice a contribuit substan%ia$ $a temperarea pasiuni$or na%iona$e. Pe /e a$t. parte1 <n ca9u$ #rance9i$or1 <n#$.c.r.ri$e patriotice au #ost ca$mate ;i /e sentimentu$ c. cei ;apte ani /e $upte pentru ca A$geria s. r.m<n. o posesiune #rance9. ?/e;i a5ea FIl popu$a%ie musu$man.C au #ost c<t pe ce s. arunce %ara <ntr-un r.9boi ci5i$. Pe scurt1 <n !uropa "cci/enta$.1 rare$e mi;c.ri na%iona$iste 5io$ente - precum IRA1 care /ore;te crearea unei Ir$an/e reuni#icate1 sau !TA1 care mi$itea9. pentru /esprin/erea U.rii 7asci$or ca stat in/epen/ent1 cu #rontiere proprii - apar ca ni;te #enomene $imitate ;i oarecum aberanteE o u$tim. tres.rire - /up. cum se cre/ea* - a r.9boaie$or re$igioase1 <n ca9u$ ce$ei /int<i1 /e;i <n U$ster cato$icii ir$an/e9i s<nt minoritari+ o u$tim. 95<cnire a $uptei <mpotri5a $ui 2ranco1 <n ca9u$ ce$ei$a$te. Terori;tii /in gruparea !TA ;i-au continuat ac%iuni$e ;i /up. <ncheierea perioa/ei #ranchiste1 <n ciu/a instaur.rii /emocra%iei ;i a unei $argi autonomii pentru regiunea basc. /in Spania+ toto/at.1 ei cer ca 3a5arra s. #ie inc$us. <n Uara 7asci$or1 /e;i na5arre9ii se opun unei asemenea ane:.ri. a po$u$ opus1 mi;carea cata$an.1 sigur. /e in#$uen%a economic. ;i cu$tura$. a capita$ei sa$e asupra <ntregii Sp=nii1 /o5e/e;te <n%e$epciune ;i e#icacitate1 pro#it<n/ /e toate a5antaDe$e autonomiei ;i accept<n/1 ce$ pu%in /eocam/at.1 actua$e$e $imite teritoria$e a$e Kenera$it.%ii 7arce$onei. !:emp$u$ Cata$oniei a a5ut <nc. ;i mai mu$te ecouri /in momentu$ <n care s-a pus prob$ema intr.rii Spaniei <n Comunitatea !conomic. !uropean.1 $ucru ce a5ea s. se #ina$i9e9e <n 1FGP. a <nceputu$ ani$or 'GI1 se putea spera <ntr-o con5ergen%. imp$icit. a i/ei$or geopo$itice <ntre !uropa "cci/enta$.1 animat. /e un spirit comunitar tot mai puternic1 ;i Uniunea So5ietic.1 ce p.rea preg.tit. s. cu$eag. roa/e$e #aimoasei 0po$itici a na%iona$it.%i$or) inaugurate /e c.tre Sta$in ?/e a$t#e$1 unu$ /intre pu%ine$e merite a$e acestuiaC. Cu a$te cu5inte1 con#$icte$e #ronta$iere pricinuite /e 5echi antagonisme na%iona$e sau /e noi aspira%ii na%iona$iste puteau #i re9o$5ate treptat <n ca/ru$ unor structuri mai mu$t sau mai pu%in #e/era$e1 prin /e95o$tarea economic. ;i cu$tura$. a unor entit.%i autonome. a s#<r;itu$ epocii 7reDne51 <n URSS se anun%. <n mo/ o#icia$ iminenta 0#u9iune) a /i#erite$or popoare so5ietice1 <n 5reme ce <n !uropa "cci/enta$. organi9a%ii$e 0#.r. #rontiere) /e5in o

HII 4AT! \I "CURI mo/.E 8e/icii #.r. 2rontiere1 Inginerii #.r. 2rontiere etc. 2ormu$.ri$e $a p$ura$ incriminau1 bine<n%e$es1 toate aceste grani%e absur/e1 pe o p$anet. care este unic.1 /up. cum spun eco$ogi;tii. Cum /e s-au putut omor< at<%ia oameni pentru ni;te #<;ii /e p.m<nt /e c<%i5a Bi$ometri p.tra%i^ Se uit. totu;i1 parc. prea u;or1 c. <n ca9u$ u$timu$ui r.9boi mon/ia$ mi9a principa$. nu au constituit-o pietre$e /e hotar <n sine1 ci $ibertatea ;i $upta <mpotri5a unui proiect monstruos. 3u e mai pu%in a/e5.rat <ns. c. Actu$ Unic !uropean a hot.r<t 0abo$irea #rontiere$or) - <n ca/ru$ Comunit.%ii !uropene - <ncep<n/ cu 1 ianuarie 1FF,. " /at. cu s#<r;itu$ comunismu$ui au reap.rut prob$eme$e <n pri5in%a grani%e$or Aproape <n ace$a;i moment <n care ;e#ii /e stat ai !uropei ce$or 4oispre9ece c./eau /e acor/ <n pri5in%a amintitu$ui 0Act Unic)1 8ihai$ Korbacio5 <ncepea $a 8osco5a a;a-numita perestroiBa1 proces care1 <n opinia $ui1 a5ea s. scoat. Uniunea So5ietic. /in marasmu$ <n care ea se a#un/ase tot mai mu$t <n /ecursu$ u$time$or /ecenii1 <n ciu/a - sau poate chiar /in cau9a - enormei sa$e puteri mi$itare. Re#orme$e respecti5e - ne<n/em<natic angaDate /e c.tre unii ;i1 #ire;te1 abi$ sabotate /e c.tre cei$a$%i -1 /eparte /e a ame$iora situa%ia economic.1 au /us $a rapi/a ei <nr.ut.%ire. 3emaiput<n/ #ace #a%. cursei <narm.ri$or1 Korbacio5 a trebuit atunci s. <ncheie o serie /e acor/uri cu State$e Unite ;i s. pun. cap.t r.9boiu$ui rece. <n <ncercarea /e a s$.bi conser5atorismu$ autorit.%i$or comuniste1 /e a /istruge uria;a re%ea a corup%iei ;i /e a re$ansa /inamismu$ popu$a%iei1 perestroiBa a #a5ori9at1 /e asemenea1 e:primarea re5en/ic.ri$or /emocratice. <n %.ri$e /in !uropa /e !st1 acest $ucru a5ea s. se tra/uc. prin apari%ia unor opo9i%ii #a%. /e parti/e$e comuniste1 iar <n Uniunea So5ietic.1 prin re5en/icarea unei autonomii mai $argi a repub$ici$or con#e/erate. Korbacio5 /ec$ara1 <n 1FG-1 c. procesu$ perestroiB=i <nt<mpina anumite /i#icu$t.%i1 /ar c. <n URSS1 gra%ie 5irtu%i$or regimu$ui so5ietic1 nu e:ista nici un risc ca prob$eme$e $egate /e /i#erite$e na%iona$it.%i s. /egenere9e. \tim ce s-a <nt<mp$at mai /eparteE <n 1FGF1 regimuri$e comuniste /in !uropa /e !st s-au /i9o$5at unu$ /up. a$tu$ ?<n Rom=nia1 e$ a #ost r.sturnatC1 #.r. ca Uniunea So5ietic. s.

schi%e9e 5reun gest pentru a <mpie/ica sau a r. 1FGF-1FF, HI1 <nt<r9ia pr.bu;irea acestui <ntreg sector a$ b$ocu$ui socia$ist. <n august 1FF11 Parti/u$ Comunist So5ietic este /es#iin%at /up. o tentati5. /e puci1 iar U.ri$e 7a$tice <;i proc$am. in/epen/en%a. <n /ecembrie 1FF1 este r<n/u$ Uniunii So5ietice s. se /i9o$5e1 /up. ce Rusia1 Ucraina ;i 7ie$orusia ;i-au proc$amat1 #iecare <n parte1 in/epen/en%a ;i s-au /ecis - mai mu$t sau mai pu%in - s. se asocie9e <ntr-un ansamb$u $a:1 numit Comunitatea State$or In/epen/ente1 $a care <;i propun s. se a$.ture mai toate #oste$e repub$ici con#e/erate. <n ceea ce pri5e;te situa%ia economic. a Rusiei1 aceasta este /e9astruoas.1 iar <n #iecare repub$ic. se cre/e c. separarea /e cei$a$%i ;i ac%ionarea <n mo/ in/epen/ent 5a /uce $a o mai rapi/. ie;ire /in impas -#ire;te1 cu aDutoru$ "cci/entu$ui. Toate aceste tu$bur.ri au con/us $a apari%ia sau reapari%ia unei <ntregi serii /e /i#eren/e <n pri5in%a #rontiere$or ;i /e con#$icte teritoria$e. a Con#erin%a /e $a 8insB - care punea cap.t e:isten%ei Uniunii So5ietice - con/uc.torii noi$or repub$ici a$e Comunit.%ii State$or In/epen/ente au c.9ut /e acor/1 /in 5<r#u$ bu9e$or ;i /oar pentru moment1 asupra principiu$ui respect.rii #rontiere$or. 4in 1FGG <ns.1 armenii ;i a9erii se bat pentru regiunea 3agorno-Zarabah -enc$a5. /in A9erbai/Dan popu$at. <n principa$ cu armeni -1 iar trupe$e so5ietice care <ncercau s. se interpun. <ntre ce$e /ou. tabere a5eau s. #ie retrase atunci c<n/1 <n principiu1 Armata Ro;ie ;i-a <ncetat e:isten%a ?maDoritatea repub$ici$or hot.r<n/1 <n ciu/a /orin%ei Rusiei1 ca #iecare /intre e$e s.-;i aib. propria armat.C. Aceasta nu este <ns. /ec<t una /intre numeroase$e /ispute teritoria$e care /e5in tot mai 5io$ente <n 9ona cauca9ian.1 /at. #iin/ mu$titu/inea /e grupuri etnice comasate aici ;i raporturi$e $or con#$ictua$e. Pe /e a$t. parte1 <n Asia Centra$.1 un/e grani%e$e repub$ici$or au #ost trasate <ntr-un mo/ cu totu$ arbitrar /e c.tre Sta$in1 <ncepeau /eDa con#$icte$e <ntre triburi /e /ia$ecte /i#erite. 2aptu$ c. e$e s<nt musu$mane ;i - <n marea $or maDoritate turco#one nu <mpie/ic. ri5a$it.%i$e pentru 9one$e /e tra#ic ;i mai a$es pentru ce$e bogate <n re9er5e /e ap.. 4up. toate aparen%e$e1 ru;ii s<nt hot.r<%i s. aban/one9e toate aceste teritorii peri#erice1 cu e:cep%ia Za9ahstanu$ui1 un/e bog.%ii$e subso$u$ui s<nt consi/erabi$e ;i un/e s$a5ii repre9int. mai mu$t /e Dum.tate /in popu$a%ie. Cea mai mare parte a Asiei Centra$e nu pre9int. <ns. un interes /eosebit sub aspectu$ resurse$or natura$e1 iar e:tin/erea mi;c.ri$or is$amice nu poate /ec<t s. $e cree9e ru;i$or mari /i#icu$t.%i <n 5iitor. S-ar p.rea1 toto/at.1 c. ace;tia sau resemnat HIH 4AT! \I "CURI s. aban/one9e ;i teritorii$e /e $a su/ /e creasta principa$. a 8un%i$or Cauca91 pentru a nu se $ega /e m<ini ;i /e picioare cu $upte$e /intre georgieni sau /intre armeni ;i a9eri1 pe scurt cu ni;te /ispute /e tip ba$canic sau $ibane9. <n schimb1 nu este /e$oc sigur c. Rusia se 5a con#orma acestui principiu a$ respect.rii #rontiere$or <n ca9u$ <n care ucrainenii nu 5or accepta p.strarea <n continuare a anumitor re$a%ii ;i a unei armate comune. Pentru Rusia1 pri5at. /eDa - o /at. cu /ec$ara%ii$e /e in/epen/en%. a$e etoniei1 !stoniei ;i ituaniei - /e $arga /eschi/ere $a 8area 7a$tic.1 men%inerea actua$e$or grani%e ruso-ucrainene ar <nsemna b$ocarea aproape tota$. a accesu$ui s.u $a 8area 3eagr.1 <ntruc<t Crimeea1 cu mare$e ei port Se5astopo$1 a #ost a$ipit. Ucrainei <n 1FJN1 prin hot.r<rea $ui Lru;cio5 ?ucrainean /e origineC. "r1 <n Crimeea /e ast.9i popu$a%ia ruseasc. este cu mu$t mai numeroas. /ec<t cea ucrainean.1 $a #e$ ca <n partea estic. a Ucrainei1 un/e statistici$e in/ic. e:isten%a a /ou.spre9ece mi$ioane /e ru;i. a re#eren/umu$ /in /ecembrie 1FF11 ace;tia au 5otat pentru in/epen/en%a Ucrainei1 /ar care 5a #i atitu/inea $or atunci c<n/ 5or trebui s. tra5erse9e perioa/e /i#ici$e ;i c<n/ se 5or consi/era /e#a5ori9a%i <n raport cu ucrainenii ^ >or accepta oare ru;ii /in etonia - care repre9int. mai mu$t /e Dum.tate /in popu$a%ie - s. #ie trata%i /e c.tre na%iona$i;tii $oca$i ca ni;te str.ini sau ca ni;te cet.%eni /e rang secun/ ^ Ru;ii /in 8o$/o5a /oresc /eDa s. aib. o repub$ic. in/epen/ent. - $ucru re#u9at1 #ire;te1 /e c.tre mo$/o5eni1 /ar care s-a so$/at numai p<n. acum cu c<te5a 9eci /e mor%i. Con#$icte teritoria$e /e acest gen s<nt pre5i9ibi$e <n ce$e mai mu$te /intre #oste$e repub$ici a$e Uniunii So5ietice1 pe teritorii$e c.rora s-au stabi$it - ;i <nc. /e mu$t. 5reme - nu mai pu%in /e /ou.9eci ;i cinci /e mi$ioane /e ru;i. Pe /e a$t. parte1 <n imensa repub$ic. a Rusiei se a#$. numeroase repub$ici ;i teritorii autonome <n care popu$a%ii$e neruse;ti <;i rec$am.1 $a r<n/u$ $or1 in/epen/en%a. !ste mai a$es ca9u$ Tatarstanu$ui ;i a$ a$tor repub$ici musu$mane1 a$e c.ror #rontiere - comp$icate ;i /iscutabi$e - se <ntin/ /e o parte ;i /e a$ta a 8un%i$or Ura$i1 <n 9one cu mari 9.c.minte /e hi/rocarburi care a%<%. po#te$e secesioniste. 3u e pentru prima /at. c<n/ Rusia ;i imperiu$ ei cunosc o asemenea 0/e9membrare) E <n perioa/a pr.bu;irii %arismu$ui1 mai mu$te repub$ici ;i-au proc$amat in/epen/en%a1 pro#it<n/ /e spriDinu$ german sau /e ce$ a$ a$tor puteri str.ine. Cu e:cep%ia 2in$an/ei ;i a Po$oniei1 care ;i-au p.strat in/epen/en%a1 n 1FGF-1FF, HI, toate noi$e repub$ici a5eau s. #ie <ns. reintegrate - cu sau #.r. 5oia $or - <n Uniunea So5ietic.. Acest $ucru a #ost #.cut cu pre%u$ unor $upte s<ngeroase ;i <n <n#$.c.rarea unei mi;c.ri re5o$u%ionare <nsu#$e%ite /e ni;te oameni care erau con5in;i c.1 ast#e$1 construiesc o $ume nou.. Ast.9i1 noii con/uc.tori ai Rusiei ;i ai ce$or$a$te repub$ici a;teapt. ca economia /e pia%. s. 0#ac. minuni) ;i s. construiasc. brusc /in #ragmente$e 5echii URSS un echi5a$ent a$ Comunit.%ii !conomice !uropene. Prob$eme$e /e #rontier. nu s<nt mai pu%in gra5e nici <n a;a-numita !urop. /e !st - pe care ar #i mai nimerit s-o

numim !uropa 8e/ian. -1 ace$ea;i /i5ergen%e /e or/in geopo$itic mani#est<n/u-se aici /e $a 8area 7a$tic. p<n. $a 8e/iterana ;i 8area 3eagr.. Termenu$ /e !uropa Centra$.1 uti$i9at o/inioar. /e geogra#ii germani ;i austrieci1 se 5./e;te a #i mu$t prea <ngust pentru a acoperi mu$tip$e$e interac%iuni geopo$itice ap.rute <n aceast. 9on. e:trem /e $arg. a continentu$ui european1 cuprins. <ntre Iugos$a5ia ;i Ucraina. Pr.bu;irea regimu$ui comunist /in #osta R4K1 <n 1FGF1 ;i sc./erea in#$uen%ei po$itice a Uniunii So5ietice au #.cut posibi$. reuni#icarea Kermaniei1 a treia putere economic. a $umii1 num.r<n/ mai bine /e ;apte9eci /e mi$ioane /e $ocuitori. 4e <n/at. ce Cortina /e 2ier a /isp.rut1 unii <ncep s. 5ise9e $a 0teritorii$e /in !st) - $a Si$e9ia ;i Pomerania1 /e un/e 5eniser.1 <n 1FJN1 at<%ia re#ugia%i1 precum ;i $a Prusia R.s.ritean.1 5echiu$ $eag.n a$ 8arii Kermanii. "are Zonigsberg1 ora;u$ $ui Zant - a#$at <ntre Po$onia ;i ituania ;i trans#ormat <n enc$a5. ruseasc.1 sub nume$e /e Za$iningra/ - nu ar putea s. re/e5in. treptat un ora; german ^ \i /ac. aici ar #i regrupa%i nem%ii /e pe >o$ga1 /eporta%i <n 1FN11 /in or/inu$ $ui Sta$in1 <n Asia Centra$. ^ Po$one9ii1 preocupa%i /e acti5itatea organi9a%ii$or /e re#ugia%i1 <;i e:prim. <ngriDorarea pentru situa%ia cato$ici$or /in 7ie$orusia ;i Ucraina1 reamintin/ c.1 <n 1F,F1 o parte /in aceste teritorii erau po$one9e1 $a #e$ ca ;i 9ona meri/iona$. a actua$ei ituanii1 inc$u9<n/ ;i capita$a acesteia1 >i$nius1 care au #ost ane:ate /e c.tre Sta$in1 <n 1FNI1 noii repub$ici so5ietice a ituaniei. Abia e$iberat. /e sub regimu$ tota$itar comunist1 Cehos$o5acia a #ost teatru$ unei /ispute aparent #uti$e cu pri5ire $a instituirea cratimeiE Ceho-S$o5acia1 pretin/ s$o5acii1 /ornici s.-;i aib. propriu$ stat ?pe care $-au ;i ob%inutC1 in/i#erent /e consecin%e. Rom=nii re5en/ic. 8o$/o5a1 e:ercit<n/ toto/at. presiuni asupra unguri$or /in Transi$5ania1 pentru a-i ob$iga s. p$ece. Aceasta <i HIN 4AT! \I "CURI /etermin. pe maghiari - #ie ei s$o5aci1 s<rbi sau rom=ni - s. consi/ere c. #rontiere$e hot.r<te prin Tratatu$ /e $a Trianon1 /in 1FHI1 s<nt ina/misibi$e1 <ntruc<t mai mu$t /e trei mi$ioane /intre ei au aDuns s. tr.iasc. <n state$e 5ecine Ungariei1 un/e s<nt persecuta%i1 a/ic. trata%i ca ni;te cet.%eni /e rang secun/. 7a$cani9area1 o situa%ie comp$icat. ;i primeD/ioas. <n 5echiu$ stat iugos$a51 prob$ema #rontiere$or a con/us1 <ncep<n/ cu 5ara anu$ui 1FF11 $a un a/e5.rat r.9boi <ntre s<rbi ;i croa%i. Aici1 crearea unui nou stat in/epen/ent ;i trasarea unei a$te grani%e nu s<nt singure$e chestiuni <n cau9.1 /at. #iin/ /i#ici$a $oca$i9are a /i#erite$or grupuri etnice. <n prim.5ara $ui 1FF11 autorit.%i$e1 armata #e/era$. ;i Serbia nu s-au opus chiar at<t /e #erm /orin%ei /e separare a s$o5eni$or1 /e;i #e/era%ia urma s. se $ipseasc. ast#e$ /e cea mai bogat. /intre repub$ici$e sa$e. Secesiunea se re#erea <ns. numai $a s$o5eni. <n schimb1 atunci c<n/ croa%ii au 5rut s. #ac. ace$a;i $ucru1 <mpotri5in/u-se armatei #e/era$e1 ei uitau c. pe teritoriu$ Croa%iei1 a;a cum #usese e$ /e$imitat <n interioru$ 2e/era%iei Iugos$a5e1 e:ist. o minoritate s<rb.1 nu tocmai puternic.1 e a/e5.rat ?numai 11l /in popu$a%ia tota$.C1 /ar r.sp<n/it. pe toat. $ungimea acestei ciu/ate #rontiere <n #orm. /e semi$un.. S<rbii /in Croa%ia nu au uitat masacre$e pe care usta;ii croa%i1 a$ia%i ai $ui Lit$er1 $e s.5<r;iser. <n timpu$ ce$ui /e-a$ /oi$ea r.9boi mon/ia$ pentru a /ebarasa Croa%ia 8are /e orice e$ement a$ogen. Cinci9eci /e ani mai t<r9iu1 tonu$ ce$or care re5en/icau in/epen/en%a Croa%iei i-a #.cut pe necroa%i s. se team. c. 5or #i /in nou prigoni%i. <n consecin%.1 ei s-au /ecis s. se constituie <n repub$ici autonome sau s. se a$.ture Serbiei ;i au #.cut ape$ $a armata #e/era$.1 un/e s<rbii erau maDoritari. 8u$%i /intre ace;tia /in urm. /oresc1 $a r<n/u$ $or1 crearea unei Serbii 8ari - moti5 pentru care1 /e ani <ntregi1 ei continu. s. $e re#u9e a$bane9i$or1 maDoritari acum <n 5echea regiune s<rbeasc. a Zoso5o-u$ui1 /reptu$ /e a se constitui <ntr-o repub$ic. ?chiar ;i <n ca/ru$ 2e/era%iei Iugos$a5eC sau1 cu at<t mai mu$t1 /e a se a$ipi A$baniei. Regimu$ tota$itar e:trem /e /ur pe care aceast. %ar. $-a a5ut /e suportat <n perioa/a 1FNJ-1FFI #.cea /estu$ /e pu%in atracti5. cau9a unit.%ii a$bane9e+ $a un moment /at XS 1FGF-1FF, HIJ <ns.1 situa%ia a5ea s. se schimbe1 ast#e$ c. procesu$ /e /e9membrare a Iugos$a5iei 5a precipita e5o$u%ii$e geopo$itice <n <ntreaga Peninsu$. 7a$canic.. R.9boiu$ s<rbo-croat - <n care se con#runt. trupe regu$ate1 armate /e parti9ani ;i /i#erite mi$i%ii #ac%ioniste - este cu at<t mai greu /e oprit cu c<t e$ este /eopotri5. un r.9boi ci5i$ ;i unu$ re$igios1 <ntruc<t s<rbii orto/oc;i ;i croa%ii cato$ici 5orbesc aceea;i $imb.1 iar mu$%i /intre ei con5ie%uiau /e mu$t. 5reme cu cei /in tab.ra a/5ers.. <n 7osnia-Ler%ego5ina1 un/e e:ist.1 <n p$us1 ;i o numeroas. popu$a%ie musu$man.1 <nc<$cea$a re$igii$or este chiar mai mare1 ast#e$ c. temeri$e <n pri5in%a unei e:tin/eri a r.9boiu$ui <n aceast. 9on. s<nt c<t se poate /e <ntemeiate. Tragice$e con#$icte /in 2e/era%ia Iugos$a5. st<rnesc serioase <ngriDor.ri <n #osta URSS1 a c.rei /e9membrare <ntro conste$a%ie /e state in/epen/ente ri/ic. prob$ema /repturi$or minorit.%i$orE acum1 e$e nu mai s<nt proteDate prin $egi$e Uniunii. <n me/ii$e inte$ectua$e ;i po$itice /in <ntreaga !urop.1 aceste schimb.ri suscit. re#$ec%ii /e or/in mora$1 #i$oso#ic ;i geopo$itic. Unii /enun%. mitu$ oprimant ?<n opinia $orC a$ statu$ui na%iona$1 propo5./uin/ <n schimb 5irtu%i$e entit.%i$or regiona$e <ntemeiate pe ba9e cu$tura$e sau etnice ;i care s. se a#$e sub contro$u$ a/ministrati5 a$ institu%ii$or Comunit.%ii !uropene. 8u$%i /intre 0eurocra%i) s<nt /e acor/ cu asemenea te9e1 $ucru ce poate #i e:p$icat prin #aptu$ c. ei se a#$. insta$a%i $a 7ru:e$$es1 <n inima unui stat care <;i pier/e ra%iunea /e a e:ista <n

con/i%ii$e /i5or%u$ui /intre #$aman9i ;i 5a$$oni. A$%ii1 /enun%<n/ perico$e$e 0ba$cani9.rii)1 /ep$<ng pr.bu;irea mari$or state #e/era$e ?inc$usi5 a Austro-UngarieiC1 aDung<n/ s. pun. sub semnu$ <ntreb.rii /reptu$ popoare$or /e a-;i hot.r< singure propriu$ /estin. Termenu$ 0ba$cani9are) tin/e s. #ie #o$osit inc$usi5 <n pri5in%a A#ricii sau a "rientu$ui 8iD$ociu - 9one pe care puteri$e str.ine $e-ar #i /i5i9at pentru a $e putea apoi /omina. <n ca9u$ !uropei 8e/iane1 chiar /ac. opinia pub$ic. german. ;i austriac. se /ec$ar. <n #a5oarea s$o5eni$or ;i a croa%i$or1 /e9binarea Iugos$a5iei ;i1 mai a$es1 a #ostei URSS nu repre9int. re9u$tatu$ unor mane5re a$e puteri$or str.ine ?care s<nt mai /egrab. <ngriDorate /e ceea ce se <nt<mp$.C1 ci a$ 5oin%ei unor $i/eri care se ba9ea9. pe aspira%ii$e proprii$or compatrio%i. Constat<n/ #a$imentu$ comunismu$ui ;i a$ interna%iona$ismu$ui1 a/ic. a$ ace$or $ucruri <n care cre9user. at<ta 5reme1 mu$%i mi$itan%i ;i inte$ectua$i cre/ acum c. na%iunea in/epen/ent. trebuie s. HIP 4AT! \I "CURI constituie ca/ru$1 obiecti5u$ ;i miD$ocu$ unei remobi$i9.ri a energii$or popu$are1 s$.bite actua$mente /e marasmu$ postcomunisrr5u$ui. 2iecare na%iune trebuie s.-;i cree9e propriu$ stat1 <nmu$%irea state$or <n interioru$ unui ace$a;i ansamb$u geogra#ic ne<nsemn<n/ neap.rat o ba$cani9are. Un e:emp$u <n acest sens $-ar constitui %.rmu$ orienta$ a$ 8.rii 3or/u$ui1 care este <mp.r%it <ntre nu mai pu%in /e cinci state /i#erite. Termenu$ 0ba$cani9are) trebuie rea/us <n spa%iu$ originii sa$e istorice1 a/ic. <n 9ona 7a$cani$or1 caracteri9at. printr-o situa%ie geopo$itic. aparte1 pe c<t /e comp$e:.1 pe at<t /e pericu$oas.. Peninsu$a 7a$canic.1 a c.rei supra#a%. este apro:imati5 ega$. cu cea a 2ran%ei1 nu numai c. a/.poste;te ;ase state /i#erite1 /ar cuprin/e1 <n primu$ r<n/1 o /u9in. /e na%iona$it.%i care con5ie%uiesc - uneori <ntr-un mo/ ine:tricabi$ - pe teritoriu$ mai mu$tor state1 #iecare /intre e$e #iin/ maDoritar. <ntr-un $oc ;i minoritar. <ntr-a$te$e. itigii$e /intre e$e s<nt e:trem /e comp$icate1 <ntruc<t <n aceste %inuturi <n care s-au <n#runtat mai mu$te imperii istoria nu a #ost /e$oc simp$.1 iar grani%e$e au #ost a/eseori mo/i#icate. 3a%iona$isme$e s<nt cu at<t mai e:acerbate1 cu c<t #iecare /intre aceste na%iuni - pe teritoriu$ pe care este /ominant. - $e oprim. pe ce$e$a$te ;i <ncearc. s. $e e:pu$9e9e1 sub prete:tu$ c. <n a$te p.r%i este ea <ns.;i minoritar. ;i oprimat.. <ntr-un conte:t at<t /e comp$e:1 i/eea /e stat na%iona$ este 5a$ori9at. peste m.sur.1 /ac. nu chiar sacra$i9at.+ ea este <ns. ;i #oarte pericu$oas.1 <ntruc<t1 <n #iecare /intre aceste state1 e:ist. ce$ pu%in o minoritate care caut. s. se a$ipeasc. unui a$t stat na%iona$1 ace$a <n care ea repre9int. popu$a%ia maDoritar.. So$u%ia unui stat #e/era$ pare cea mai potri5it. pentru garantarea /e /repturi ega$e /i5erse$or na%iona$it.%i1 in/i#erent /e #aptu$ c. <ntr-o regiune sau a$ta o anumit. na%iona$itate este minoritar. sau maDoritar.. Statu$ iugos$a5 <ns.1 care era supus unor #or%e centri#uge1 ;i-a pier/ut - $a #e$ ca ;i #osta URSS - o bun. parte /in $egitimitate o /at. cu pr.bu;irea 5a$ori$or comunismu$ui1 a/ic. a ace$or 5a$ori cu care e$ #usese asociat <n perioa/a $ui Tito. <n maDoritatea %.ri$or /in !uropa 8e/ian. ;i <n cea mai mare parte a Rusiei1 prob$eme$e geopo$itice nu s<nt $a #e$ /e comp$icate ca <n 9ona ba$canic. ;i <n cea cauca9ian.. 3u e mai pu%in a/e5.rat <ns. c. <n ca9u$ tuturor acestor state1 inc$usi5 <n ce$ a$ Rusiei1 prob$ema #rontiere$or apas. greu asupra /estinu$ui $or1 <ntruc<t pentru #iecare /intre e$e chestiunea statu$ui na%iona$ se pune <n termeni mu$t mai U 1FGF-1FF, HIcomp$ica%i /ec<t <n partea 5estic. a continentu$ui european. 4up. ce r.9boiu$ rece agra5ase ;i1 mai a$es1 pereni9ase acor/uri$e <ncheiate $a Aa$ta1 ap.ruse obiceiu$ /e a se opune1 inc$usi5 <n manua$e$e ;co$are1 o !urop. /e !st1 numit. socia$ist.1 unei !urope /e >est caracteri9ate /rept capita$ist.. inia care $e separa corespun/ea grosso mo/o ce$ei p<n. $a care aDunseser. trupe$e so5ietice <n 1FNJ. 2.r. a se 5e/ea aici semnu$ unui /eterminism istoric1 se putea remarca totu;i c. !uropa /e >est corespun/ea spa%iu$ui <n care robia #eu/a$ist. #usese ce$ mai /e5reme abo$it.1 /e95o$t<n/u-se <n schimb re$a%ii$e /e pro/uc%ie /e tip capita$ist1 <n 5reme ce <ntro mare parte a !uropei /e !st ;i a Rusiei iob.gia #usese men%inut. <nc. mu$t timp1 iar capita$ismu$ <ncepuse s. prin/. r./.cini mu$t mai t<r9iu /ec<t <n >est. 8ai mu$t /ec<t at<t1 <n partea occi/enta$. a continentu$ui popoare$e s-au stabi$i9at ;i s-au grupat1 /in punct /e 5e/ere cu$tura$1 /estu$ /e repe/e - #rontiere$e state$or actua$e ap.r<n/ re$ati5 /e5reme ?acum patru sau cinci seco$eC -1 <n timp ce <n !st continuau s. se <nregistre9e 5a$uri succesi5e /e migra%ii1 mai <nt<i sub presiunea in5a9ii$or mongo$e1 apoi ca e#ect a$ cuceriri$or otomane /in seco$e$e a$ O>I-$ea ;i a$ O>II-$ea. Acestea /in urm. ;i recuceriri$e austro--ungare care $e-au urmat e:p$ic. <n bun. m.sur. e:trema comp$e:itate actua$. a situa%iei geopo$itice /in Peninsu$a 7a$canic.. Pe /e a$t. parte1 aceast. !urop. 8e/ian.1 care se <ntin/e /e $a 8area 7a$tic. p<n. $a 8area 3eagr. ;i 8area 8e/ian.1 a a5ut /e suportat e#ecte$e presiunii germane c.tre !st ;i Su/-!st1 pe ce$e a$e presiunii ruse;ti <n/reptate <n sens contrar1 c.tre >est ;i Su/->est1 precum ;i contra-$o5ituri$e /in ce$e /ou. r.9boaie mon/ia$e. 3u e /e mirare c. prob$eme$e $egate /e grani%e s<nt at<t /e comp$icate <n aceast. parte a !uropei. 4up. o $ung. perioa/. /e ocu$tare1 e$e reapar cu bruta$itate ?o /at. cu #a$imentu$ comunismu$uiC1 <ntre ni;te popoare care ;i-au pier/ut o bun. parte /in repere ;i pe care ni;te $i/eri impru/en%i sau /emagogi $e pot antrena <ntr-o a5entur. /intre ce$e mai primeD/ioase. Aceste prob$eme reapar1 $a urma urme$or1 <n ca/ru$ unor economii ;i societ.%i /e tip nou1 postcomuniste. 4e aceea1 e:ist. temerea ca r.9boiu$ /intre s<rbi ;i croa%i s. nu constituie /ec<t primu$ con#$ict /intr-o serie a$e c.rei repercusiuni asupra <ntregu$ui continent risc. s. #ie e:trem /e gra5e. A5es acoste

HIG 4AT! \I "CURI Re#erin%e bib$iogra#ice 2eron 2. ;i Thora5a$ A.1 '!tat /e $'!urope1 a 4ecou5erte1 Paris1 1FFH. 2oucher 8.1 2ronts et #rontieres1 2a6ar/1 Paris1 1FF1. II 8.suri1 po$i ;i re%e$e <# N 'A !ra cre;tin. creea9. un ca$en/ar unic !uropa a #ost par%ia$ uni#icat. prin a/optarea unei #orme specia$e /e cuprin/ere a timpu$uiE /e#inirea erei cre;tine1 care este /eparte /e a a5ea 5<rsta cre;tinismu$ui. 4ac. Lristos s-a n.scut <n Duru$ anu$ui 11 anu$ 11 <n schimb1 s-a n.scut mu$t mai t<r9iu. I/eea <ns.;i /e a stabi$i o crono$ogie speci#ic. 7isericii $e-a #ost comp$et str.in. primi$or cre;tini. 8u$t. 5reme1 $umea cre;tin. a ignorat ;i ce9ura1 at<t /e e5i/ent. pentru noi ast.9i1 /intre un <nainte ;i un /up. Iisus Lristos. Am scris 0ignorat) - un $apsus ce tr./ea9. pro#un/a #ami$iari9are a g<n/irii noastre cu sistemu$ erei cre;tine. Atunci c<n/ oamenii /e pe ma$uri$e 8e/iteranei sim%eau ne5oia unei /at.ri1 ei a5eau mari /i#icu$t.%i <n a$egerea unui sistem sau a a$tuia. Artico$u$ 0!r.) /in 8area !ncic$ope/ie men%ionea9. nu mai pu%in /e o sut. paispre9ece asemenea sisteme+ un specia$ist <n epigra#ia greac. a#irm. c. #iecare ora; /in Asia 8ic. /ispunea /e propriu$ s.u sistem /e /atare. Aceast. mu$titu/ine /e 0ere) nu <nseamn. <ns. nici bog.%ie1 nici creati5itate1 ci /oar in/i#eren%.. A#irma%ia noastr. se ba9ea9. pe regu$a con#orm c.reia eterogenitatea r.spunsuri$or este in5ers propor%iona$. cu importan%a acor/at. prob$emei. Un e:emp$uE Re5o$u%ia #rance9. a <nscris pe $ista /e priorit.%i a agen/ei na%iona$e prob$eme pu%in /e9b.tute p<n. atunci1 /ar care suscitaser. numeroase so$u%ii contra/ictoriiE $imba1 organi9area /epartamenta$. a statu$ui1 sistemu$ /e m.suri ;i greut.%i. 0Incoeren%a) nu semni#ic. <ns. neap.rat 0in/i#eren%.). 4e aici1 ;i cea /e-a /oua regu$.E orice re#orm. <n sensu$ uni#ormi9.rii trans#orm. - pri5in/ retrospecti5 in/i#eren%a <n /e9or/ine. Ast#e$1 organi9area pe /epartamente a teritoriu$ui 2ran%ei a #.cut s. par. /e-a /reptu$ #$agrant. 0bramburea$a) a/ministrati5. care a prece/at-o - ast.9i aDung<n/ chiar s. ne <ntreb.m cum /e se puteau H1H 4AT! \I "CURI /escurca oamenii <ntr-o asemenea 0anarhie). Prin urmare1 iat. ;i cea /e-a treia regu$.E orice omogeni9are rescrie istoria <n termeni te$eo$ogici. Aceasta este capcana <n care poate c./ea istoria erei cre;tine. Ca91 prin e:ce$en%.1 a$ uni#ormi9.rii1 ;i <nc. $a scar. mon/ia$.1 ea /e5ine ori9ontu$ spre care ar tin/e incre/ibi$a /e9or/ine ce caracteri9a crono$ogia <nainte /e 0cucerirea #ina$.). 3e-am 5e/ea1 ast#e$1 con/amna%i s.-i c.ut.m - ;i s.-i g.sim* - pe to%i acei nenum.ra%i precursori ai erei cre;tine1 #apt care nu ar a5ea <ns. a$t e#ect /ec<t constatarea unei 5eritabi$e abun/ente a crono$ogii$or <nainte /e ra%iona$i9area sistemu$ui. Cum necesitatea /at.rii repre9enta e:cep%ia1 a;a cum o atest. toate stu/ii$e1 a/e5.rata mi9. a acestei istorii ar trebui s. #ie mai /egrab. apari%ia unei asemenea necesit.%i1 iar nu ra%iona$i9area sistemu$ui. Atunci c<n/ rara ne5oie /e a /ata se #.cea totu;i sim%it.1 cre;tinii ;i p.g<nii ape$au $a anumite sisteme pe care $e pri5i$egiauE "$impia/e$e1 a c.ror serie a <nceput <n anu$ --P <.Lr.+ !ponime$e1 a/ic. $iste$e c5asicomp$ete cu magistra%ii a#$a%i <n s$uDba regatu$ui1 apoi a repub$icii1 iar mai t<r9iu a imperiu$ui+ Ab Urbe con/ita1 a$t#e$ spus <ntemeierea Romei1 #i:at. /e >arro $a o /at. ce corespun/e anu$ui -J, <.Lr.+ 0era) se$euci9i$or1 care are a5antaDu$ unui $arg consens <n pri5in%a <nceputu$ui ei1 corespun9<n/ /atei /e , octombrie ,1H <.Lr. ?sistem /estu$ /e r.sp<n/it <n "rient1 printre e5rei1 p<n. <n seco$u$ a$ OIII-$ea1 /ac. nu chiar a$ O$>-$ea1 ;i <n ca/ru$ 7isericii nestoriene1 precum ;i <n Turcia1 care $-a #o$osit /e-a $ungu$ <ntregu$ui !5 8e/iuC+ 0era) Spaniei1 care <ncepe <n anu$ ,G <.Lr. ;i care1 <n regate$e Casti$iei ;i eonu$ui1 5a r.m<ne ca sistem o#icia$ p<n. <n 1,G,1 iar <n Portuga$ia p<n. <n 1NHH. A$.turi /e aceste 0ere) $imitate $a ni;te arii cu$tura$e bine /e#inite1 e:ist. ;i /ou. sisteme /e /atare care pre9int.1 a priori1 un pro#i$ uni5ersa$E In/ic%iunea ;i era mun/i. In/ic%iunea repre9int. un cic$u /e cincispre9ece ani1 echi5a$ent cu inter5a$u$ /e timp $a care statu$ roman percepea impo9ite$e e:traor/inare pentru a-;i re#ace proprii$e #on/uri. Pro5enin/ /in !gipt1 un/e papirusuri$e o atest. <nc. /e $a s#<r;itu$ seco$u$ui a$ I$I-$ea1 ea s-a r.sp<n/it ca sistem mai a$es <n Apus1 un/e1 sub Iustinian ?JN-C1 /e5ine chiar ob$igatorie. 3um.rarea acestor cic$uri <ncepe /in ,1H1 anu$ con5ertirii $a cre;tinism a $ui Constantin ce$ 8are. !RA CR!\TI3V CR!!A]V U3 CA !34AR U3IC H1, 3ea5<n/ nici o $eg.tur. cu e9oterisme$e sau cu i/iosincrasii$e1 In/ic%iunea este uti$i9at. ca not. crono$ogic. <n Dosu$ carte$or ;i /ip$ome$or pe toat. perioa/a !5u$ui 8e/iuE <n 2ran%a p<n. <n seco$u$ a$ O>-$ea1 iar <n Ita$ia p<n. <n seco$u$ a$ O>II-$ea+ notarii torine9i o 5or #o$osi chiar ;i <n 5eacu$ a$ O>III-$ea1 <n S#<ntu$ Imperiu ea persist. p<n. <n 1GIP1 <n 5reme ce bu$e$e papa$e s<nt /atate prin In/ic%iune chiar ;i <n 9i$e$e noastre. Comparat. cu a$te sisteme - mai a$es cu ce$ a$ erei cre;tine -In/ic%iunea pre9int. numai incon5eniente. <n primu$

r<n/ pentru contemporani1 care nici m.car nu o iau <n seam.. Apoi pentru istorici1 care1 pentru a-;i stabi$i repere$e1 au ne5oie /e cu totu$ a$te in/icii crono$ogice. Cum s-ar putea e:p$ica atunci succesu$ acestui sistem ;i supra5ie%uirea $ui a$.turi /e ce$ a$ erei cre;tine ^ !ra mun/iE /up. cum arat. ;i $ista citat. anterior1 mu$t. 5reme $umea cre;tin. s-a mu$%umit s. <nregistre9e timpu$ /up. mo/e$e$e 0p.g<ne). \i annus mun/i^ Ca$cu$e$e $egate /e Kene9. repre9int. -<n opinia mu$tora - o preocupare pentru cre;tinarea crono$ogiei1 <nc. /in seco$u$ I cre;tinii au <nceput s. ca$cu$e9e num.ru$ e:act a$ ani$or ce /espart Kene9a /e na;terea $ui Lristos. <n Cetatea $ui 4umne9eu1 S#<ntu$ Augustin a#irm.E 0Ar /ura prea mu$t s. o stabi$im noi1 prin ca$cu$e+ au #.cut-o a$%ii /e nenum.rate ori1 <naintea noastr.) ?O>III1 N,C. <ncep<n/ cu anu$ NII ;i urm<n/ e:emp$u$ $ui !usebiu1 a$ S#<ntu$ui Ieronim sau a$ $ui Pau$us "rosius1 orice cronicar cre;tin care se respect. se simte /ator s. propun. propriu$ s.u ca$cu$ /eta$iat. S.-i cit.m aici1 /intre cei mai i$u;tri1 pe Prosper /in Aquitania1 Cassio/or1 Krigore /e Tours1 Isi/or /in Se5i$$a1 7e/a >enerabi$u$... \i totu;i1 annus mun/i nu s-a impus. <n Apus1 ce$ pu%in1 era Kene9ei nu a e:istat /ec<t ca er. istoriogra#ic.. Cronicarii ;i ana$i;tii care o stabi$esc prin ca$cu$ <n te:te$e $or o aban/onea9. /e <n/at. ce <ncep s. scrie istoria 0mo/ern.). S#<ntu$ Ieronim <i pre#er. 0era $ui A5raam)1 apoi ere$e p.g<ne+ "rosius1 care <;i <ncepe $ucrarea Listoriorarum ca$cu$<n/ era mun/i1 trece rapi/ $a ab Urbe con/ita+ Prosper /in Aquitania se raportea9. $a consu$ii romani ;i $a patimi$e $ui Lristos+ Krigore /e Tours <;i a:ea9. prima parte a Istoriei ec$e9iastice a #ranci$or pe aceast. era mun/i ?sau1 mai /egrab.1 pe era hominisC1 /ar <ncep<n/ cu cartea a /oua ?,F-C1 e$ nu mai ape$ea9. nici $a era $umii1 nici $a o a$t. er.. Termino$ogia sa tempora$. urmea9. o cu totu$ a$t. $ogic.E 04up. moartea $ui...)1 0Apoi)1 H1N 4AT! \I "CURI 0<n ace$a;i timp)1 0<n acest an)1 0<n 5remea aceea)1 0Cam <n ace$a;i timp)1 04up. aceea) etc. Pentru perioa/a mai apropiat. /e e$1 a$e c.rei /ate $e st.p<ne;te mai bine1 e$ se raportea9. $a anii /omnieiE 0<n ce$ /e-a$ optu$ea an a$ $ui Chi$/ebert)1 /e pi$/.. Cum ar putea #i i$ustrat. mai e$oc5ent in/i#eren%a "cci/entu$ui cre;tin #a%. /e /ate1 crono$ogii sau ere ^ Ca s. #ii istoric1 trebuia s. ca$cu$e9i annus mun/i. Ca s. scrii istoria1 trebuia s.-1 ignori. Asta1 <n Apus. <n "rient ;i <n $umea iu/aic. <ns.1 annus mun/i a /e5enit er. o#icia$.. <n 7i9an%1 /in moti5e atent ana$i9ate /e c.tre p.rinte$e >enance Krume$1 era $umii s-a impus gra/atE mai <nt<i <n me/ii$e ec$e9iastice1 <nc. /e $a s#<r;itu$ seco$u$ui a$ >L-$ea1 apoi1 <n seco$u$ a$ O-$ea1 $a curtea imperia$.1 iar <n seco$u$ a$ O$-$ea1 <n r<n/u$ cronicari$or. Crono$ogia iu/aic. se raportea9. ;i ea $a Kene9.1 inc$usi5 <n 9i$e$e noastre. Tra/i%ia $eag. aceast. practic. /e epoca ta$mu/ic.1 <n rea$itate <ns.1 prime$e sa$e apari%ii /atea9. /e-abia /in seco$u$ a$ IO-$ea1 iar #o$osirea sa sistematic. - /in 5eacu$ a$ O-$ea. 4ac. Krigore /e Tours1 care era istoric1 $.sa /eoparte orice crono$ogie1 chiar ;i pe cea stabi$it. /e e$1 contemporanii s.i a5eau cu at<t mai mu$te moti5e s. se $ipseasc. bucuro;i /e ea. 4esigur1 panorama pe care tocmai am schi%at-o $as. impresia unei panop$ii e:trem /e bogateE omu$ anu$ui JJI ?potri5it sistemu$ui nostruC putea s. tr.iasc. <n anu$ GPH a$ erei se$euci/e1 <n anu$ JGG a$ erei Spaniei sau <n anu$ HPP a$ erei /ioc$e%iene. 2ire;te <ns. c. nu g.sim nimic /e acest gen. 4o5a/aE #iecare /ocument /atat <n una /intre aceste 0ere) este o 5eritabi$. /escoperire ;tiin%i#ic.1 put<n/ constitui e$ singur obiectu$ unui artico$... Aici a5em /e-a #ace cu ni;te societ.%i acrono$ogice1 care nu trebuie con#un/ate cu ce$e anistorice1 nici cu ce$e atempora$e. \i totu;i1 tocmai acestor oameni 0#.r. crono$ogie) $e /ator.m era cre;tin.. 4e ce s-a in5entat <ns. o crono$ogie cre;tin. pentru o societate care se $ipsea /e orice crono$ogie ^ Prima ipote9. care ne 5ine <n minte este c. era cre;tin. nu ar #i /ec<t un instrument1 printre at<tea a$te$e1 <n ca/ru$ 0imperia$ismu$ui) inte$ectua$1 cu$tura$ ;i socia$ a$ 7isericii. Ipote9a nu se sus%ine <ns.1 <ntruc<t 5ine <n contra/ic%ie cu in/i#eren%a e5i/ent. a 7isericii #a%. /e o asemenea chestiune. 7iserica nu s-a pronun%at nicio/at. cu pri5ire $a era ce trebuie a/optat.+ ea nu a tran;at /e9bateri$e pri5in/ /ata Kene9ei1 /up. cum nu a $egi#erat nici /ata <ntrup.rii1 nici pe cea a Patimi$or. !RA CR!\TI3V CR!!A]V U3 CA !34AR U3IC H1J <n schimb1 s-a ocupat <n/e$ung /e 9iua 3a;terii 4omnu$ui ;i a Patimi$or. Pentru a <n%e$ege bine acest $ucru1 trebuie s. obser5.m c. preocup.ri$e tempora$e a$e cre;tin.t.%ii nu %in /e crono$ogie1 ci /e ca$en/are. Iar <n ca$en/ar1 ce$e /ou. 9i$e au o importan%. primor/ia$.1 /eoarece stabi$esc principa$e$e s.rb.tori cre;tineE Cr.ciunu$ ;i Paste$e. <n /ic%ionare$e ;i encic$ope/ii$e mo/erne1 no%iuni$e /e 0ca$en/ar)1 0er.)1 0crono$ogie) au /e5enit c5asisinonime. Totu;i1 e 5orba /e categorii tempora$e /i#erite1 una #iin/ <n mo/ $ogic anterioar. ce$or$a$te. 0Ca$en/aru$) /esemnea9. /i5i9iunea anu$ui <n anotimpuri1 $uni1 s.pt.m<ni1 9i$e1 precum ;i practici$e ci5i$e ;i $iturgice /ecurg<n/ /e aici. 0!ra) /esemnea9. continuitatea ani$or care se succe/ p$ec<n/ /e $a un punct /e pornire bine stabi$it. A;a/ar1 nu e:ist. er. #.r. un ca$en/ar1 /ar nu ;i 5ice5ersaE ca$en/aru$ este con/i%ia necesar. pentru e:isten%a unei ere1 <ns. nu ;i o con/i%ie su#icient.. Te9a mea este c. era cre;tin. repre9int. subpro/usu$ t<r9iu ;i necercetat a$ unui ca$en/ar. S. reamintim /ate$e prob$emei. Ca$en/aru$ bisericesc are $a ba9. ca$en/aru$ roman ?iu$ianC1 #iin/ prin urmare unu$ so$ar. S.rb.tori$e cre;tine1 substituite ce$or p.g<ne - Cr.ciunu$1 /e e:emp$u -1 nu pun nici o prob$em. <n aceast. pri5in%.E e$e s<nt ni;te s.rb.tori #i:e. Cu totu$ a$ta este <ns. situa%ia s.rb.tori$or e5reie;ti cre;tini9ate1

ca$en/aru$ e5reiesc #iin/ unu$ $unar1 /ar aDustat $a #iecare patru ani /up. Soare. Anu$ so$ar este mai $ung /ec<t ce$ $unar1 <ntruc<t1 <n acest /in urm. sistem1 o $un. nu /urea9. /ec<t /ou.9eci ;i nou. /e 9i$e ;i Dum.tate. <n consecin%.1 s.rb.tori$e respecti5e nu au o /at. #i:. <n ca$en/aru$ iu$ian1 ci s<nt 0mobi$e). "r1 Paste$e este una /intre e$e. Paste$e1 a/ic. cea mai 5eche /intre s.rb.tori1 /at<n/ /in perioa/a iu/eo-cre;tin. ?<n timp ce Cr.ciunu$ /atea9.1 ce$ mai /e5reme1 /in seco$u$ a$ I>-$eaC... Paste$e1 care este /e /eparte cea mai important. s.rb.toare a cre;tin.t.%ii1 <ntruc<t comemorea9. Patimi$e ;i <n5ierea $ui Lristos1 /etermin<n/ toto/at. S.pt.m<na 8are1 4uminica 2$orii$or ;i Postu$1 <n.$%area ;i Cinci9ecimea... 7iserica se con#runta ast#e$ cu o prob$em. /e o comp$e:itate ;i /e o gra5itate e:tremeE cum s. se asigure ea c. $umea cre;tin.1 care tr.ie;te /up. ca$en/aru$ so$ar1 p.strea9. aceea;i 9i a Pa;te$ui 0$unar) ^ 4at. #iin/ ambi%ia uni5ersa$ist. a 7isericii1 /e5enea insuportabi$ #aptu$ c. #iecare comunitate ar putea s.rb.tori Paste$e <n #unc%ie /e proprii$e sa$e ca$cu$e - ceea ce1 totu;i1 s-a <nt<mp$at a/eseori. Iat. H1P 4AT! \I "CURI numai /ou. e:emp$eE <n N1-1 Roma s.rb.tore;te Paste$e pe HJ martie1 iar A$e:an/ria pe HH apri$ie+ <n JPI1 ne spune Krigore /e Tours1 Paste$e a #ost s.rb.torit <n ora;u$ s.u $a H apri$ie1 /ar <n restu$ Ka$$iei pe HP martie. Cic$uri$e /e aDustare <ntre anu$ so$ar ;i ce$ $unar e:istau /e #oarte mu$t. 5reme1 <ns. necesitatea /e a stabi$i9a $iturghia cre;tin. $e-a mo/i#icat scara 5a$oric.. Istoria $or este cea a crista$i9.rii /i#erite$or rituri1 a /i#erite$or 7isericiE $a Roma1 <n Ir$an/a1 Ang$ia1 $a A$e:an/ria1 7i9an%1 <n Armenia. 2iecare cic$u presupunea <n primu$ r<n/ a$egerea unui punct /e pornire care s. #ie #i:at o /at. pentru tot/eauna. 0!re$e cre;tine)1 inc$usi5 a noastr.1 s-au n.scut /in aceste /i#erite puncte /e pornire a$e tabe$e$or pasca$e. <n Duru$ anu$ui NII1 Teo#i$ ;i1 apoi1 nepotu$ s.u Chirii au <ntocmit $a A$e:an/ria prime$e tabe$e /e acest tip. Tabe$u$ $ui Teo#i$ acoperea o perioa/. /e o sut. /e ani1 ci#r. $ipsit. /e orice #un/ament astro-nomico-matematic+ nepotu$ s.u1 <n schimb1 s-a $imitat $a o perioa/. /e nou.9eci ;i cinci /e ani1 a/ic. cinci cic$uri a c<te nou.spre9ece ani1 7e/a >enerabi$u$ a5<n/ s. /emonstre9e c. a$egerea respecti5. este cea mai potri5it. pentru o conci$iere <ntre anu$ so$ar ;i ce$ $unar1 <n "rient1 tabe$e$e $ui Chirii s-au impus cu repe9iciune. <n "cci/ent <ns.1 nu e:ista nici un #e$ /e consens cu pri5ire $a /ata s.rb.torii pasca$e. Ce$e /ou. personaDe-cheie a$e in5ent.rii erei noastre cre;tine -4ionisie ;i 7e/a - repre9int.1 <n rea$itate1 /oi mi$itan%i pentru armoni9area acestei /ate <n Apus. 4ionisie ce$ 8ic stabi$e;te $a Roma1 <n JHJ1 un nou tabe$ pasca$1 <ntruc<t ce$ <ntocmit /e Chirii se oprea $a anu$ J,1. Acesta este momentu$ <n care e$ se re5o$t. <mpotri5a a$egerii #.cute /e pre/ecesoru$ s.uE 0S#<ntu$ Chirii <;i <ncepe primu$ cic$u <n anu$ 1J, a$ <mp.ratu$ui 4ioc$e%ian ;i <$ <ncheie pe u$timu$ <n HN-+ <n $oc s. <ncepem cu anu$ HNG a$ ace$uia;i tiran ;i s. ne in#est.m mintea cu amintirea unui necre/incios ;i a unui persecutor1 am pre#erat s. pornim num.r.toarea /e $a anu$ 3a;terii 4omnu$ui nostru Iisus Lristos). 4ionisie o spune su#icient /e r.spicatE unica sa griD. este cic$u$ pasca$. <n a#ara tabe$u$ui s.u1 e$ nu ape$ea9. nicio/at. $a anu$ 3a;terii 4omnu$ui ;i nici $a o a$t. 0er.). 4ionisie !:iguus nu /atea9.. Aria /e r.sp<n/ire a cic$u$ui /ionisian este un subiect ce a st<rnit numeroase po$emici printre specia$i;ti. 3oi s. re%inem1 ca re5e$atoare1 $ipsa unui acor/ <n aceast. pri5in%.. Cic$u$ $ui 4ionisie a !RA CR!\TI3V CR!!A]V U3 CA !34AR U3IC H1circu$at1 se pare1 $a #e$ /e greu ca ;i prece/ente$e. Ici1 co$o pot #i <ns. /etectate une$e urme a$e uti$i9.rii sa$e. <n Ang$ia1 Conci$iu$ /e $a &hitb6 ?PPNC <$ se$ectea9. /in mu$titu/inea /e tabe$e pasca$e e:istente $a acea 5reme <n Apus. Ana$e$e eng$e9e1 un #e$ /e ane:e a$e tabe$e$or pasca$e1 a/opt. a;a/ar anu$ 3a;terii 4omnu$ui. 4atarea ;i crono$ogia1 <n schimb1 nu se a#$. /e$oc pe or/inea /e 9i. Practic1 7iserica eng$e9. nu-;i 5a /ata /ocumente$e <n acest sistem /ec<t mu$t mai t<r9iu1 /up. Conci$iu$ /e $a Che$sea1 /in G1P. Pentru 0$iniari-9area cic$u$ui) trebuiau mai <nt<i s. apar. a$te preocup.ri ;i1 <n primu$ r<n/1 s. se #orme9e un spirit cu totu$ aparte... 7e/a >enerabi$u$ - abate$e /e $a Jarro@ ?cea P-,-cca -,JC1 cunoscut ca un i$ustru teo$og - se 5a specia$i9a <ntr-un /omeniu care a5ea s.-i asigure posteritateaE timpu$. !$ <i 5a consacra o serie /e $ucr.ri1 care <$ 5or /uce /e $a timpu$ cic$ic1 pasca$1 $a ce$ $iniar1 istoric - a/ic. /e $a comput $a istorie. Abia intrat <n r<n/u$ c$eru$ui1 7e/a re/actea9.1 <n -I,1 un manua$ /e ini%iere <n prob$eme$e ca$en/aristicii. <n -HJ1 $ucrarea sa 4e temporum ratione este ime/iat recunoscut. ca #un/amenta$. <n pri5in%a chestiunii pasca$e1 constituin/ /eopotri5. un summum ;i un 5<r# a$ $iteraturii computiste. <i urmea9.1 <n -,11 Istoria ec$e9iastic. a poporu$ui eng$e91 unu$ /intre mari$e succese a$e $iteraturii istorio-gra#ice me/ie5a$e. Reu;ita $ui 7e/a se /atora <n primu$ r<n/ me/iu$ui <n care e5o$ua1 respecti5 7isericii eng$e9e. 3umai ea1 7iserica1 putea o#eri eru/i%ia ;i m.iestria tehnic. pe care o asemenea munc. $e presupunea. 3umai ea putea s. asigure o $arg. ;i rapi/. /i#u9are a operei1 gra%ie puterii /e%inute /e c.$ug.rii britanici asupra 5ie%ii re$igioase - ;i1 imp$icit1 inte$ectua$e ;i po$itice a "cci/entu$ui cre;tin ?;i cre;tinat1 a/eseori1 chiar /e eiC. 2.r. e:portarea masi5. a acestor scrieri1 autoru$ $or ar #i r.mas un geniu necunoscut. 4ar /ac. /i#u9area $or este o oper. co$ecti5. ;i postum.1 ino5a%ii$e <n pri5in%a crono$ogiei <i apar%in <n e:c$usi5itate $ui 7e/a. Istoria $ui constituie certi#icatu$ /e na;tere a$ erei noastre cre;tine. 8ai mu$t /ec<t at<t1 ea marchea9. na;terea erei1 <n /ep$inu$ sens a$ cu5<ntu$ui. <n ce const. <ns.1 /e #apt1 origina$itatea $ui 7e/a^ 3u tocmai <n a/optarea anu$ui <ntrup.rii^ <n ace$e 5remuri /e in/i#eren%. <n pri5in%a crono$ogiei1 un asemenea tip /e a$egere nu <nsemna mare $ucru1 #iecare istoric a5<n/ $ibertate tota$. <n acest /omeniu.

1*G ' 4AT! \I "CURI )' a '< Pentru pre9entarea trecutu$ui1 <n !5u$ 8e/iu e:istau trei genuri /e scrieri1 /estu$ /e bine /i#eren%iate <ntre e$eE ana$e$e1 cronici$e ;i istorii$e. Ana$e$e <nregistrau timpu$ 0<n /irect) + cronica era un #e$ /e 0compen/iu) a$ istoriei uni5ersa$e+ istoria1 o po5estire e$aborat.. 4ac. ana$e$e ;i cronici$e /epin/eau /e /atare1 istoria o ignora cu /es.5<r;ire. 3u e ne5oie s. urm.m punct cu punct aceast. c$asi#icare -mu$t prea rigi/.1 /e a$t#e$ ?ar trebui s. 5orbim mai /egrab. /e registre1 /ec<t /e genuriC - pentru a 5e/ea <n /emersu$ $ui 7e/a o sinte9. unic. <ntre ana$e1 cronici ;i istorie. 7e/a este primu$ mare istoric /ub$at ;i /e un a$c.tuitor /e ca$en/are biserice;ti. 8ai mu$t /ec<t at<t1 e$ /e5ine aproape ime/iat re#erin%a /e ba9. <n ambe$e /iscip$ine. 4ac. 7e/a combin. Paste$e ;i istoria este pentru c. $ui <i apar ca inseparabi$e. Te9a /in Istoria ec$e9iastic. poate #i re9umat. <n nou. cu5inte E #.r. o practic. pasca$. comun.1 nu e:ist. 7iseric. eng$e9.. 4up. cum se poate constata1 sistemu$ comun /e cuprin/ere a timpu$ui este un #actor /e coe9iune #.r. pereche. Ce instrument e:traor/inar* " /at. uni#icat.1 crono$ogia <i permite istoricu$ui sau ce$ui care se <n/e$etnice;te cu trecutu$ - ;i cu pre9entu$ - s. c.$.toreasc. <n timp cu mu$t mai pu%ine riscuri /e a se r.t.ci. !$ poate #ace /rumuri /us-<ntors1 sa$turi <napoi ;i <nainte1 <ntr-o parte sau a$ta1 /igresiuni /e tot #e$u$1 cu mai mu$t. u;urin%. ;i siguran%. /ec<t co$egu$ s.u 0#.r. er.). Istoricu$ 0cu er.) se #o$ose;te /e aceasta /in urm. ca /e o ba$ustra/.E e$ poate mu$t mai u;or s.-;i organi9e9e /iscursu$1 #.r. ca ni;te consi/era%ii /e un gen sau a$tu$ s.-i peric$ite9e coeren%a ;i inte$igibi$itatea. Iar toate aceste atuuri se g.sesc /eDa <n Istoria ec$e9iastic. a $ui 7e/a* Succesu$ se $.sa <ns. a;teptat. In5en%ia1 /e;i genia$.1 nu putea e$imina /intr-o /at. in/i#eren%a epocii <n pri5in%a crono$ogiei. 4ocumente$e /in seco$e$e >III-O arat. o cerere tot mai re/us. <n materie /e /atare1 <n ciu/a #aptu$ui c. se /ispunea acum /e un sistem at<t /e per#ormant. 3ici m.car 7iserica nu se gr.be;te s.-1 a/opte E cea /in Ang$ia abia <n G1P1 iar cea /e $a Roma <n FPF. Cance$arii$e rega$e nu se gr.besc nici e$e - /ac. ne g<n/im1 /e pi$/.1 $a cea a #ranci$or. Primu$ /ocument o#icia$ /e pe continent care apare /atat <n sistemu$ erei cre;tine este /in anu$ -NH+ in#$uen%a ang$o-sa:on. a a5ut aici ro$u$ ei1 ca ;i #aptu$ c. tronu$ era atunci 5acant1 pun<n/u-i pe #ranci <n imposibi$itatea /e a uti$i9a sistemu$ c$asic a$ ani$or /e /omnie. !RA CR!\TI3A CR!!A]V U3 CA !34AR U3IC H1F Ime/iat /up. <nsc.unarea $ui Pepin ce$ Scurt1 curtea aban/onea9. aceast. practic. - iar asta p<n. <n FP-1 e:cept<n/ /ou. scurte perioa/e /e re5enire E GII-G1N1 c<n/ Caro$ ce$ 8are ?<ncoronat ca <mp.rat a$ Apusu$ui <n GIIC <ncepe s. /ate9e <n ani /e $a 3a;terea 4omnu$ui1 ;i G-P-GFG1 c<n/ Caro$ ce$ P$e;u5 ;i !u/es preiau sistemu$ respecti5 /e /inco$o /e Rin1 G-P #iin/ ;i anu$ <n care acest mo/ /e /atare p.trun/ea <n cance$aria $ui u/o5ic Kermanicu$1 #rate$e $ui Caro$. 0In seco$u$ a$ O-$ea - scrie Kibbon - #o$osirea erei cre;tine a /e5enit $ega$. ;i popu$ar..) 4e;i a#irma%ia nu e tocmai <ntemeiat.1 autoru$ ei are totu;i /reptate s. insiste asupra seco$u$ui a$ O-$ea. <ncep<n/ cu FPI1 /ocumente$e /atate s<nt /in ce <n ce mai numeroase -;i nu numai <n sistemu$ erei cre;tine. Acesta #unc%ionea9. a$.turi /e a$te sisteme1 <n specia$ ce$ a$ In/ic%iunii ;i a$ anu$ui /omniei ?ba chiar ;i ce$ a$ raport.rii $a Patimi1 <nc. uti$i9at <n 5eacu$ a$ O$II-$eaC. 4esigur1 Keo##re6 o# Canterbur6 ?11NJ-1H1IC se p$<nge1 <n p$in seco$ a$ O$$-$ea1 /e anarhia care persist. <n /omeniu$ crono$ogiei. Sistemu$ erei cre;tine este re9er5at <n continuare numai cur%i$or rega$e1 m.n.stiri$or ;i istorici$or1 <nc. mu$t timp /e-acum <nco$o a5<n/ s. e:iste oameni instrui%i care nu au habar <n ce an se g.sesc. \i totu;i1 seco$u$ a$ O-$ea marchea9. un moment /e cotitur. <n r.sp<n/irea acestui sistem /e /atare. 4e ce ^ Paci#icarea !uropei /up. u$time$e in5a9ii a$e sara9ini$or1 unguri$or ;i norman9i$or ar putea o#eri o e:p$ica%ie. !a impunea o reg$ementare prin $ege a posesiuni$or1 #apt ce a/ucea cu sine un nou tip /e cercetare istoric.. <ncep<n/ cu seco$e$e a$ O-$ea ;i1 mai a$es1 a$ O$-$ea1 m.n.stiri$e compi$ea9. /i#erite registre /e propriet.%i ;i pri5i$egii1 <n <ncercarea /e a-;i ap.ra proprii$e /repturi+ c.$ug.rii--istorici <ncep s. cear.1 <n ace$ moment1 uti$i9area /ocumente$or origina$e. Prin urmare1 arhi5e$e m.n.stiri$or ;i a$e cate/ra$e$or s<nt ce$e care impun <ntocmirea istorii$or ;i care $e #ac1 toto/at.1 posibi$e. Istoricii <ncep s. re/acte9e istorii$e proprii$or or/ine re$igioase1 a$e m.n.stiri$or sau aba%ii$or+ chiar ;i c<n/ 0%intesc ce5a mai sus)1 ei r.m<n tributari acestor arhi5e1 a;a/ar ana$e$or sau tabe$e$or pasca$e. !:p$ica%ia nu poate #i /ec<t par%ia$.1 <ntruc<t nu ia <n consi/erare #aptu$ c.1 $a acea 5reme1 #enomenu$ /ep.;ea ca/ru$ cre;tin.t.%ii apusene1 /eci a$ erei 0noastre) cre;tine. <ntr-a/e5.r1 $a s#<r;itu$ seco$u$ui a$ O-$ea1 <n 9ona ba9inu$ui me/iteranean se crista$i9aser. nu mai pu%in /e patru ere /i#eriteE cea care <ncepe cu 3a;terea 4omnu$ui1 era mun/i bi9antin.1 era mun/i e5reiasc. ;i hegira. HHI *b+_R*R_[C 4AT! j1 "CURI i i1 1 a <n "rientu$ cre;tin1 a;a cum am 5.9ut1 raport.ri$e $a annus mun/i se #.ceau <nc. /in seco$u$ a$ II-$ea+ pre/ominan%a erei bi9antine ;i genera$i9area ei /e#initi5. se constat. <ns. abia c.tre s#<r;itu$ seco$u$ui a$ O-$ea. Iar /ac. era e5reiasc. a Kene9ei este atestat. pentru prima /at. <n GHH ;i GH-1 <n su/u$ Peninsu$ei Ita$ice1 uti$i9area ei sistematic. - <n Ita$ia ;i Spania - /atea9. /in seco$u$ a$ O-$ea. At<t /ate$e1 c<t ;i $ocuri$e trimit ine$uctabi$ $a is$am. 4omin<n/ Spania1 3or/u$ A#ricii ;i Sici$ia1 e$ /e%ine o

suprema%ie inte$ectua$. incontestabi$.1 <n primu$ r<n/ <n /omeniu$ matematici$or ;i a$ astronomiei1 <n p$us1 $a 5remea respecti5.1 is$amu$ este singura re$igie--ci5i$i9a%ie care ap$ic. o crono$ogie canonic. ;i uni#icat.E era hegirei. Sistemu$ a #ost intro/us <n $umea musu$man. /e c.tre "mar I1 ce$ /e-a$ /oi$ea mare ca$i# ?P,N-PNNC. C<n/ i s-a atras aten%ia c. scrisori$e sa$e nu s<nt /atate1 e$ i-a consu$tat pe oamenii /in 8e/ina1 /up. care a poruncit ca anu$ hegirei ?a/ic. a$ #ugii Pro#etu$ui /in 8ecca $a 8e/inaC s. #ie consi/erat /rept <nceput /e er. <n statu$ ;i <n <ntreaga comunitate a musu$mani$or. !ste posibi$1 a;a/ar1 ca inter#eren%e$e cu$tura$e - termen mai a/ec5at /ec<t 0in#$uen%e) - s. #i #ost $a originea acestei cuceriri simu$tane a crono$ogiei. 4ac. a;a stau $ucruri$e1 atunci era cre;tin. ar #i 05ectoru$) a /ou. #or%e1 eng$e9. ;i arab.1 care1 /up. toate aparen%e$e1 se ignorau reciproc. La9ar/u$1 spune Cournot1 este <nt<$nirea a /ou. $an%uri cau9a$e in/epen/ente. Ast#e$1 era a5<n/ punctu$ a:ia$ ce$ mai t<r9iu ?PHHC ar #i ser5it /rept 0$ocomoti5.) pentru ere$e cu puncte$e /e pornire ce$e mai <n/ep.rtate <n timp ?Kene9a ;i <ntrupareaC+ /ar1 printr-o e5o$u%ie ce ar putea constitui ea singur. obiectu$ unui stu/iu1 u$tima 5enit.1 era cre;tin.1 ;i-a asigurat un #e$ /e c5asimonopo$E Turcia1 mo;tenitoare a cu$turii bi9antine ;i apoi arabe1 nu #o$ose;te ca reper crono$ogic /ec<t <ntruparea+ /intre %.ri$e musu$mane1 numai ce$e /in Peninsu$a Arabic. r.m<n #i/e$e sistemu$ui impus /e "mar1 ce$e$a$te1 precum !giptu$1 8arocu$ ;i Siria1 #o$osin/ at<t era cre;tin.1 c<t ;i hegira. <n Israe$ se tr.ie;te ;i se /atea9. con#orm erei cre;tine1 a/u-c<n/u-se toto/at. un omagiu puternic - /e;i mai /egrab. e:otic -Kene9ei ;i hegirei. 4up. ce a Ducat un ro$ /e$oc neg$iDabi$ <n 0construirea !uropei)1 iat. c. era cre;tin. particip. $a 0construirea $umii)... 4anie$ 8i$o !RA CR!\TI3A CR!!A]V U3 CA !34AR U3IC HH1 Re#erin%e bib$iogra#ice 7ro@n L.1 In 8an an/ the Stars1 ":#or/ Uni5ersit6 Press1 ":#or#$1 1F-G. 8i$o 4.1 Trahir $e temps1 es 7e$$es ettres1 Paris1 1FF1. *W a*'0_[[ a>'1 .- a['1' g+.aiJ A.-1 + Sistemu$ metric uni#ic. m.suri$e ;i greut.%i$e !:ist. /ou. mo/a$it.%i /e a po5esti istoria sistemu$ui metric E #ie a$eg<n/ un punct /e 5e/ere centrat pe 0geniu$ #rance9)1 #ie urm.rin/ practica interna%iona$. a metro$ogiei. !ncic$ope/ii$e ;i /ic%ionare$e #rance9e /e $a s#<r;itu$ seco$u$ui a$ O$O-$ea optea9. pentru prima 5ariant. ;i /escriu e#orturi$e sa5an%i$or /in timpu$ Re5o$u%iei care1 e:tr.g<n/ /in 0haosu$ metro$ogic) o unitate uni5ersa$.1 o o#er. popoare$or1 acestea a5<n/ s. o a/opte p$ine /e recuno;tin%.1 <n po#i/a <mpotri5iri$or $umii 5echi. >ariante$e eng$e9e pre9int. ;i e$e metru$ ca pe un pro/us e:c$usi5 a$ spiritu$ui #rance91 /ar asta /oar pentru a-;i Dusti#ica mai u;or reticen%e$e. Ast#e$1 !nc6c$opae/ia 7ritannica notea9.E 0metru$ a #ost /e#init istoric ca 1R1I.III.III /in s#ertu$ /e arc a$ circum#erin%ei P.m<ntu$ui1 merg<n/ /e $a Po$u$ 3or/1 prin Paris1 p<n. $a !cuator). Acest 0na%iona$ism) a$ metru$ui - rein5entat aici prin #antasma eng$e9. a $ui 0prin Paris) ?sintagm. care nu a ap.rut nicio/at. <n rapoarte$e Aca/emiei /e \tiin%eC - a e:istat <ntr-a/e5.r1 construit pe mo/e$u$ progresu$ui pe care 8area 3a%iune <$ r.sp<n/e;te <n !uropa ;i <n $ume1 mai <nt<i prin cuceriri /e teritorii1 apoi prin in#$uen%a spiritu$ui s.u1 ca r.spuns $a a;tept.ri$e popoare$or #r.%e;ti. Perspecti5a istoriei metro$ogiei interna%iona$e este cu totu$ /i#erit.1 a;a cum apare ea pre9entat.1 /e pi$/.1 <n $ucrarea - /e5enit. c$asic. -a $ui &ito$/ Zu$a1 es 8esures et $es hommes ?8.suri ;i oameniC. A;e9<n/ /intru <nceput na;terea metru$ui <ntr-o $ung. serie /e uni#ic.ri a$e sisteme$or /e m.suri ;i greut.%i1 istoricu$ po$one9 scoate sistemu$ metric /in uni5ersu$ mora$ <n care-1 p$asase ;tiin%a po9iti5ist. ;i ci5ic. a seco$u$ui a$ O$O-$ea1 pentru a-$ p$asa <ntr-o istorie a practicii m.sur.tori$or1 ar.t<n/ cu mu$t. subti$itate cum #iecare sistem metro$ogic <;i are r./.cini$e <ntr-o anumit. menta$itate co$ecti5. ;i o anumit. $ume economic.. 4isparitatea corespun/e unui sistem SIST!8U 8!TRIC U3I2ICV 8VSURI ! \I KR!UTVUI ! HH, protoin/ustria$1 uni#ormitatea #iin/ $egat. /e comer%u$ /in perioa/a noii in/ustria$i9.riE 4isparitatea m.suri$or ;i greut.%i$or constituie un sistem coerent1 a/<nc <nr./.cinat <n psiho$ogia societ.%i$or prein/ustria$e. Comp$e:itatea situa%iei economice ?...C se e:prim. prin /i5ersitatea m.suri$or ;i greut.%i$or sau1 a$t#e$ spus1 printr-o cantitate 5ariabi$. /e m.r#uri ce corespun/e unui pre% constant. <n societatea in/ustria$.1 aceste raporturi se tra/uc prin 5aria%ia pre%uri$or corespun9.toare unei m.suri in5ariabi$e. 4i5ersitatea repre9int. ast#e$ un #oarte e#icient r.spuns $a mini-cri9e$e pro/uc%iei /e gr<ne /in 5echiu$ regim economic1 <n 5reme ce uni#ormi9area se integrea9. <n noi$e $egi a$e pie%ii. 4ac. 5echi$e m.suri se a/aptea9. $a concrete%ea corpu$ui omenesc1 ce$e noi /eri5. /intr-o abstrac%iune1 trecerea /e $a 5echea #orm. /e economie $a cea nou. a5<n/ s. constituie momentu$ unui 5eritabi$ con#$ict metro$ogic. Integrat ast#e$ <ntr-o $ogic. a u9u$ui1 metru$ nu mai repre9int. un sistem superior ap.rut /in neant1 ci un sistem a/aptat unei anumite #orme /e economie+ e$ este un sistem /estu$ /e pu%in $egat /e spiritu$ speci#ic a$ unei na%iuni ;i ne<ntemeiat pe ira/ierea /intr-un punct centra$ c.tre margini ?a/ic. /inspre 2ran%a c.tre ce$e$a$te %.riC1 corespun9<n/ <n schimb practicii comune a unui spa%iu economic integrator ;i aban/on.rii 5echii menta$it.%i.

Urm<n/ o asemenea $ogic.1 este norma$ ca sistemu$ metric s. $e scape /in m<ini ini%iatori$or s.i #rance9i. Zu$a insist. <n mo/ /eosebit asupra re/e#iniri$or interna%iona$e a$e metru$ui1 care se stabi$esc /up. 5ariabi$e /in ce <n ce mai precise ;i mai uni5ersa$e1 aban/on<n/ eta$oane$e e:puse <n pa5i$ionu$ 7reteui$ /e $a Se5res. Potri5it /e#ini%iei /in 1FPI1 un metru <nseamn. 0 1.PJI.-P,1 -, $ungimi /e un/. <n 5i/ a$e ra/ia%iei ce corespun/e trecerii /e $a ni5e$u$ Hp$" $a J/J a atomu$ui /e Bripton GP) + apoi1 $a HI octombrie 1FG, E 0$ungimea /istan%ei parcurse /e $umin. <n 5i/ <n 1RHFF.-FH.NJG secun/e)1 #ormu$. care repre9int.1 #ire;te1 o <mp$inire a spiritu$ui #rance9 carte9ian1 /ar mai a$es m.sura unui uni5ers. 4intre aceste /ou. puncte /e 5e/ere - na%iona$ismu$ metru$ui ;i caracteru$ s.u uni5ersa$ - s-ar p.rea c. re5o$u%ionarii $-au 5isat <nt<i pe ce$ /e-a$ /oi$ea1 /up. care au #ost ob$iga%i s.-1 a/opte pe primu$. Istoria metru$ui <n timpu$ Re5o$u%iei ;i /i5erse$e te:te /in epoc. o arat. /estu$ /e $impe/e. Re$u<n/ o mai 5eche propunere /e $a s#<r;itu$ HHN 4AT! \I "CURI ]-&TH8 11 ir 5eacu$ui a$ O>II-$ea ?abate$e Kabrie$ 8outon1 eng$e9u$ &ren1 apoi o$an/e9u$ Lu6gens au #ormu$at-o succesi51 <ntre 1P-I ;i 1P-11 <naintea tentati5ei t<r9ii a $ui a Con/amine1 /in 1-NPC1 u$traconser5atoru$ marchi9 /e 7onna6 - ca ;i cum asocierea metru$ui cu po$itica progresist. ar #i o contra/ic%ie <n termeni - $e pre9int. co$egi$or s.i /eputa%i1 <n 9iua /e P #ebruarie 1-FI1 un 8emoriu asupra uni#ormi9.rii sisteme$or /e m.suri ;i greut.%i1 <ntocmit $a cererea Comitetu$ui pentru Agricu$tur. a$ Constituantei <n urma numeroase$or so$icit.ri ap.rute <n ce$ebre$e Caiete /in prim.5ara anu$ui 1-GF. a F martie 1-FI1 Ta$$e6ran/ insist. asupra necesit.%ii unei asemenea m.suri1 ast#e$ c.1 /ou. $uni mai t<r9iu1 raportu$ a5ea s. #ie rapi/ a/optat. S.-1 ascu$t.m acum pe marchi9 sus%in<n/u-;i proiectu$ /e /ecretE Rege$ui <i 5a #i a/resat. rug.mintea /e a-i scrie 8aiest.%ii Sa$e britanice ;i /e a o ruga s. cear. Par$amentu$ui Ang$iei s. coopere9e cu A/unarea 3a%iona$. pentru stabi$irea unei unit.%i #ire;ti a sistemu$ui /e m.suri ;i greut.%i+ ast#e$1 sub auspicii$e ce$or /ou. na%iuni1 repre9entan%ii Aca/emiei /e \tiin%e /in Paris se 5or putea <nt<$ni cu un num.r ega$ /e membri marcan%i ai Societ.%ii /in on/ra1 pentru a /etermina1 $a $atitu/inea /e NJ /e gra/e1 $ungimea pen/u$u$ui cu osci$a%ia /e o secun/. ;i a /e/uce /e aici un mo/e$ #i: pentru toate m.suri$e ;i greut.%i$e ?...C. C<n/ aceste /ou. na%iuni1 care nu au a$t ri5a$ <n a#ar. /e e$e <nse$e1 <$ 5or a/opta1 !uropa <ntreag. nu 5a <nt<r9ia s.-1 preia $a r<n/u$ ei. Ast#e$1 metru$ este /e#init1 pe /e o parte1 ca un 0proiect /e cooperare interna%iona$.)1 iar pe /e a$t. parte1 ca o m.sur. %in<n/ /e un 0principiu natura$ uni5ersa$) ?$ungimii pen/u$u$ui cu osci$a%ia /e o secun/.1 Aca/emia <i 5a pre#era totu;i 1R1I.III.III /in s#ertu$ meri/ianu$ui terestruC1 a/ic. o m.sur. susceptibi$. /e a #i recunoscut. 0/e toate popoare$e1 <n toate timpuri$e). Con/i%ia <ns.;i a succesu$ui nou$ui sistem este str<ns $egat. /e /imensiunea sa interna%iona$. ;i natura$.1 singura <n m.sur. s. 0con5ing. !uropa prin #or%a e5i/en%ei). " /at. a/optat acest /ecret1 Aca/emia /e \tiin%e se apuc. /e $ucru. a HJ martie 1-F11 re9u$tatu$ stu/ii$or unei comisii a$c.tuite /in 7or/a1 agrange1 ap$ace1 8onge ;i Con/orcet este comunicat A/un.rii 3a%iona$e printr-o scrisoare a $ui Con/orcet c.reia <i 5a /a citire Ta$$e6ran/. Reg.sim aici 0$ogica uni5ersa$.) /in memoriu$ marchi9u$ui /e 7onna6E SIST!8U 8!TRIC U3I2ICV 8VSURI ! \I KR!UTVUI ! HHJ Aca/emia a c.utat s. e:c$u/. toate con/i%ii$e arbitrare1 tot ce ar putea #i interpretat ca in#$uen%. a unui interes anume a$ 2ran%ei sau a unei preDu/ec.%i na%iona$e+ <ntr-un cu5<nt1 ea a /orit ca1 <n situa%ia <n care principii$e ;i /eta$ii$e acestei opera%iuni ar trece /irect <n posteritate1 s. #ie cu neputin%. /e /escoperit ce na%iune a or/onat-o sau a e:ecutat-o. Acest principiu $uminos a$ /ispari%iei in5entatori$or metru$ui <n spate$e uni5ersa$it.%ii $ui ime/iate1 acest i/ea$ /e transparen%. a metro$ogiei ?m.sura respecti5. $as. s. #ie 5.9ut <ntregu$ Uni5ers1 nu /oar un obiect1 un om sau o %ar. anumeC 5or #i #oarte cur<n/ bruscate /e urgen%a re5o$u%ionar.. A/unarea 3a%iona$. <;i 5a ar.ta acum /estu$ /e /es iritarea pentru <ncetinea$a cu care se /es#.;oar. e:perimentarea ;tiin%i#ic. a noii unit.%i /e m.sur.. "pera%iunea cea mai $ent. - m.surarea arcu$ui /e meri/ian terestru cuprins <ntre 4unBerque ;i 7arce$ona <ncre/in%at. $ui 4e$ambre ;i 8echain <n iunie 1-FH1 s-a <ncheiat abia <n anu$ >II. S.tui s. tot a;tepte1 membrii A/un.rii 3a%iona$e se hot.r.sc s. gr.beasc. $ucruri$e. !ta$onu$ pro5i9oriu pare s. r.spun/. ce$ mai bine ner.b/.rii $or1 permi%<n/u-i $ui Arbogast1 pe 1 august 1-F,1 s. /ec$are ca ob$igatoriu1 0$a un an /e-acum <nco$o)1 nou$ sistem /e m.suri ;i greut.%i. 8etru$ nu mai pri5e;te acum 0toate popoare$e)1 ci <n primu$ r<n/ a/ministra%ia 2ran%ei re5o$u%ionare. 4in cau9a r.9boiu$ui1 cooperarea interna%iona$. a #ost aban/onat.1 iar eta$oane$e pro5i9orii au <nceput s. #ie trimise c.tre municipa$it.%i1 r.sp<n/in/u-se ast#e$ pe scar. $arg. <nc. /in anu$ III ?ce$ /e $a 8inisteru$ Justi%iei mai poate #i 5.9ut ;i ast.9i1 <n Pia%a >en/ome1 0p$asat <ntr-un $oc #oarte circu$at a$ Parisu$ui) /e c.tre Agen%ia Pro5i9orie a Sistemu$ui /e 8.suri ;i Kreut.%iC. <n anu$ a$ >L-$ea 5a a5ea $oc consacrarea /e#initi5. a acestei substituiri a principiu$ui /e c.tre obiectE <n /ata /e N messi/or11 eta$oane$e-prototip /in p$atin. a$e metru$ui ;i Bi$ogramu$ui s<nt pre9entate /e c.tre Institut corpu$ui $egis$ati5 ;i /epuse ime/iat $a Arhi5e$e 3a%iona$e. Rati#icarea prin $ege a 5a$orii metru$ui are $oc <ns. mai t<r9iu1 <n 9iua a 1F-a a $unii #rimar1

anu$ >III ?1I /ecembrie 1-FFC. 4ar nici aceast. 5a$oare1 nici eta$onu$ /epo9itat $a Arhi5e nu s<nt ce$e care-i con#er. metru$ui #or%a unui sistem1 <ntruc<t nici principiu$ pre$uat /in 1. A 9ecea $un. /in ca$en/aru$ re5o$u%ionar1 cuprins. <ntre 1F-HI iunie ;i 1F-HI iu$ie ?n.tr.C. HHP 4AT! \I "CURI

raportu$ $ui Con/orcet1 nici pre%ioasa bucat. /e p$atin. nu <n$ocuiesc mii$e /e eta$oane pro5i9orii /istribuite 5reme /e patru ani ;i ba9ate pe m.surarea unui meri/ian e#ectuat.... cu o Dum.tate /e 5eac <nainte. P.trun/erea sistemu$ui metric <n u9u$ curent este totu;i #oarte $ent. - un u$tim re5ers1 s-ar 9ice1 a$ uni5ersa$it.%ii ime/iate /ecretate /e Constituant. <n prim.5ara $ui 1-F1. Chiar ;i <n 2ran%a1 au trebuit s. treac. patru9eci /e ani p<n. ca #o$osirea $ui s. se genera$i9e9e. " hot.r<re ministeria$. /in 1G1H autori9a1 /e a$t#e$1 uti$i9area 0unit.%i$or /e m.sur. tran9itorii)1 cum ar #i1 /e e:emp$u1 st<nDenu$ ?o unitate /e $ungime /e apro:imati5 /oi metriC. S#<r;itu$ anu$ui 1G,I este hot.r<tor pentru impunerea /e#initi5. a metru$ui <n 2ran%a. egea /in N iu$ie 1G,- inter9ice uti$i9area oric.rei a$te unit.%i /e m.sur.1 <ncep<n/ cu 1 ianuarie 1GNI1 iar <n acest inter5a$ /e timp este instituit un sistem /e contro$1 /e 5eri#icare ;i /e $uare a unor m.suri pena$e. Poansonu$ birouri$or /e 5eri#icare /e5ine marca unei a/ministra%ii minu%ioase ;i omnipre9ente. 4ac. 5isu$ aproape mi$enarist a$ unei con5ertiri unanime ;i ime/iate a %.ri$or europene $a nou$ sistem s-a spu$berat #oarte repe/e1 a/optarea progresi5. a #aci$it.%i$or 9ecima$e inerente metru$ui constituie o rea$itate care acoper. <ntreg seco$u$ a$ O$O-$ea european. Intro/us <nc. /in 1GI, <n anumite 9one a$e Ita$iei ?<n urma incursiuni$or armatei #rance9eC1 metru$ este a/optat succesi5 /e c.tre "$an/a <n 1GH11 Krecia <n 1G,P1 Spania <n 1GJF1 regatu$ Ita$iei <n 1GP,1 Portuga$ia <n 1GPN1 Kermania <n 1G-H1 Imperiu$ Austro-Ungar <n 1G-P1 !$5e%ia ;i apoi 3or5egia <n 1G--1 respecti5 1GGH. 3umai Ang$ia ;i Rusia r.m<neau reticente <n pri5in%a sistemu$ui metric. Chiar /ac. aceast. genera$i9are a $egis$a%iei metro$ogice /in state$e europene nu este <nc. echi5a$entu$ unei practici comune ?<n Spania1 /e e:emp$u1 $a <nceputu$ seco$u$ui OO1 se mai #o$oseau <nc. m.suri$e tra/i%iona$e - 5ara ;i canaC1 se simte totu;i ne5oia unei institu%ii interna%iona$e /e e5a$uare ;i contro$. Ast#e$1 <n 1G-H1 Parisu$ 5a #i ga9/a reuniunii unei comisii interna%iona$e pentru stabi$irea /e noi prototipuri1 $ucr.ri$e sa$e con/u-c<n/ $a <ncheierea unei con5en%ii ce a5ea s. #ie semnat. $a HI mai 1G-J /e c.tre ;aptespre9ece state. Con5en%ia respecti5. 5a sta $a ba9a <n#iin%.rii ce$or /ou. institu%ii care1 /e atunci <ncoace1 a/ministrea9. metro$ogia interna%iona$.E pe /e o parte1 7irou$ Interna%iona$ /e 8.suri ;i Kreut.%i1 cu se/iu$ $a Se5res + pe /e a$t. parte1 Con#erin%a SIST!8U 8!TRIC U3I2ICV 8VSURI ! \I KR!UTVUI ! HHKenera$. /e 8.suri ;i Kreut.%i1 <ns.rcinat. cu /e#inirea /i#erite$or abor/.ri a$e metru$ui ;i cu stabi$irea eta$oane$or. Ast#e$1 <n 1GGF1 prima Con#erin%. Kenera$. rati#ic. eta$oane$e /e#initi5e - /in p$atin. ;i iri/iu - a$e metru$ui ;i Bi$ogramu$ui1 care 5or #i /epuse $a Pa5i$ionu$ 7reteui$ /in Se5res1 a#$at sub autoritatea 7irou$ui Interna%iona$. Reunin/u-se apoi perio/ic1 $a un inter5a$ /e apro:imati5 cinci ani1 Con#erin%a se poate m<n/ri cu 0progrese$e) sa$e ?acesta este termenu$ prin care ea <;i ca$i#ic. $ucr.ri$e /intre /ou. rapoarteCE $.s<n/ /eoparte eta$oane$e /e p$atin.1 ea s-a reorientat spre uni5ersa$itatea constante$or #un/amenta$e a$e #i9icii ?Bripton GP1 apoi 5ite9a $uminiiC ;i a a/mis <n r<n/uri$e sa$e noi membri ?/e e:emp$u1 Uniunea So5ietic.1 <n urma /ecretu$ui /at /e Consi$iu$ Comisari$or Poporu$ui pe 1N noiembrie 1F1G1 sau 8area 7ritanie1 /e;i <n aceast. %ar. sistemu$ metric este /e 0u9 #acu$tati5)C. 2o$osirea metru$ui ;i $egis$a%ia interna%iona$. au #.cut s. /ispar. <ncetu$ cu <ncetu$ 0marca #rance9.) a respecti5ei unit.%i /e m.sur.. Pa5i$ionu$ 7reteui$1 a#$at $a Se5res1 <n apropiere /e Paris1 este ne<n/oie$nic cea mai #rumoas. emb$em. a acestui principiu re/us $a un eta$on na%iona$ ce a5ea s.-;i reg.seasc. apoi substan%a uni5ersa$.. Consi/erat patrimoniu #rance91 pa5i$ionu$ a #ost /ec$arat totu;i 9on. interna%iona$. ;i a/.poste;te ;i <n pre9ent 7irou$ Interna%iona$ /e 8.suri ;i Kreut.%i1 a c.rui acti5itate este sus%inut. #inanciar prin contribu%ia state$or membre. Ast#e$1 chiar /ac. /e partea cea$a$t. a Cana$u$ui 8<necii se mai #o$osesc <nc. unit.%i$e /e m.sur. /in 5remea 5echiu$ui Imperiu1 e:ist. $a marginea Parisu$ui o mic. enc$a5. /e uni5ersa$itate1 un/e se g<n/e;te <n unit.%i 9ecima$e ;i un/e se 5eri#ic. uti$i9.ri$e genera$i9ate a$e metru$ui. Iat.1 a;a/ar1 unu$ /intre ace$e $ocuri pu%in cunoscute <n care respir.1 #.r. <n/oia$.1 spiritu$ !uropei. Antoine /e 7aecque Re#erin%e bib$iogra#ice 2a5re A.1 es "rigines /u s6steme metrique1 PU21 Paris1 1FJ1. Zu$a &.1 es 8esures et $es hommes1 tra/.#r.1 !/itions /e $a 8aison /es sciences /e $'homme1 Paris1 1FGN. [ -bk'q 2$ora1 #auna ;i peisaDu$ a$c.tuiesc un imaginar comun

<n 5remea $ui Aristote$1 Krecia pre9enta ni;te caracteristici a$e so$u$ui1 5egeta%iei ;i #aunei /i#erite - /ac. nu chiar #oarte /i#erite -/e ce$e actua$e1 /up. cum o /emonstrea9. se/imento$ogia ;i ;tiin%a po$enu$ui1 macroresturi$e 5egeta$e1 0cochi$ii$e) #oramini#ere$or1 oseminte$e e:humate1 /ocumente$e scrise1 iconogra#ice sau arheo$ogice1 #otogra#ii$e prin sate$it ;i chiar e;antioane$e /e ghea%. e:trase /e sta%ia >ostoB <n Antarctica ?permi%<n/ stu/ierea bu$e$or /e aer #osi$ sau a raporturi$or i9otopice a$e o:igenu$ui ;i hi/rogenu$ui <n interioru$ apei so$i/i#icateC. Asupra acestei naturi1 Aristote$ a5ea o 5i9iune ;tiin%i#ic.1 /escriin/-o prin c$asi#ic.ri ;i e:p$ica%ii+ A$e:an/ru1 4emostene1 8enan/ru - ;i cine ;tie c<%i a$%ii - a5eau <ns. o atitu/ine sensibi$ /i#erit. /e a primu$ui ;i /e a oric.rui a$t compatriot sau contemporan. <n p$us1 perspecti5a pe care o a5em asupra propriei $or optici poate1 $a r<n/u$ ei1 s. #ie in#$uen%at. at<t /e persona$itatea ;i /e epoca $or1 c<t ;i /e ce$e a$e noastre. Ar #i tentant s. ne ocup.m succesi5 /e ni;te 9one1 epoci ;i me/ii /ate1 numai c. ne-am pier/e <n in#initu$ mo9aic a$ rea$it.%i$or+ /e aceea1 5om <ncerca mai /egrab. s. g.sim e5entua$e$e constante a$e perspecti5ei pe care europenii au a5ut-o asupra me/iu$ui $or <nconDur.tor1 oric<t /e schimb.tor ;i /e /i5ers ar #i #ost e$. Pri5irea $or s-a #i:at mai <nt<i asupra unui peisaD rea$1 <nca/rat <ntr-un anumit spa%iu ;i repre9ent<n/ pro/usu$ re$a%ii$or /intre poten%ia$u$ abiotic1 echi$ibru$ bio$ogic ;i uti$i9area antropic.+ spa%iu$ respecti5 se a#$. <n 9ona cu c$im. temperat.1 <ntin9<n/u-se /in 3or5egia p<n. <n Portuga$ia ;i /in Sco%ia p<n. <n Krecia1 a5<n/ ierni ;i 5eri contrastante1 /ar nu e:cesi5e1 precum ;i ansamb$uri 5egeta$e care cunosc - inc$usi5 <n ca9u$ coni#ere$or sau a$ specii$or :ero#i$e -cic$uri anua$e ;i eterne re5eniri. 2 "RA1 2AU3A \I P!ISAJU A CVTUI!SC U3 I8AKI3AR... HHF " prim. constatare $egat. /e 5i9iunea 0;tiin%i#ic.) - ;i /eci genera$. - asupra acestui peisaDE ce$e care re%in aten%ia s<nt1 <n primu$ r<n/1 tr.s.turi$e re$ie#u$ui ;i hi/rogra#iei1 p$us ce$e a$e 5egeta%iei sau chiar a$e a;e9.minte$or omene;ti. 2un/amenta$. a #ost1 a;a/ar1 reapari%ia p./uri$or pe m.sur. ce ghe%uri$e se topeau1 proces /es#.;urat <n /ecursu$ u$time$or /ou.spre9ece mi$enii+ restr<ngerea c<mpuri$or cu pe$in sau iarb. neagr.1 esen%e$e /e $umin. ?mesteceni1 piniC1 apoi a$unii1 steDarii1 esen%e$e /e umbr. ?bra9i1 #agiC1 totu$ sub puternica in#$uen%. a inter5en%ii$or omu$uiE /e#ri;.ri1 incen/ii1 p.storit. S. amintim1 printre a$te$e1 <n$ocuirea steDari$or pubescen%i /in Pro5ence cu a;a-numi%ii steDari 5er9i1 r.sp<n/irea castanu$ui1 pe care oamenii <$ pre#erau steDaru$ui sau pinu$ui1 /istrugerea tisei ?/eoarece se cre/ea c. este otr.5itoare pentru 5iteC1 apoi 8eseta spanio$. 0/e5orat.) /e turme$e /e oi <n timpu$ transhumante$or /in !5u$ 8e/iu1 precum ;i #aptu$ #un/amenta$ c. peisaDu$ /e ast.9i s-a n.scut <n urma unor e:traor/inare /e#ri;.ri a$e p./uri$or /e #oioase ;i a$e $.st.ri;uri$or /in 9one$e m$.;tinoase1 pentru a se #ace $oc1 <ntre seco$e$e a$ O$-$ea ;i a$ O$II-$ea1 <ntinse$or $anuri /e gr<ne sau canguri$or riguros 0/iscip$inate). a r<n/u$ $or1 ora;e$e tentacu$are au in5a/at ;i betonat - /up. re5o$u$u%ia in/ustria$. - $argi spa%ii /in 9ona rura$.1 <ng$ob<n/ toto/at. popu$a%ia $oca$.1 reunit. acum prin /ensa re%ea /e /rumuri1 cana$e i ;i c.i #erate. 4ispari%ia acce$erat. a 9one$or 5er9i a st<rnit regrete1C /ar ;i speran%e1 #apt ce e:p$ic. ac%iunea /e re<mp./urire ?ter%iar.C sau s pro$i#erarea1 /eDa anarhic.1 a terenuri$or /egra/ate. S. re%inem1 a;a/ar1 ca e$ement /e ma:im. importan%. a;anumita 09on. 5er/e)1 consi/erat. a #i natura <ns.;i1 <n con/i%ii$e <n care inter5en%ia omu$ui nu poate #i ime/iat /etectat.+ reg.sim1 ast#e$1 semni#ica%ia cu5inte$or peisaD1 paisaDe1 paesaggio1 an/scha#t1 $an/scape etc. /in repre9ent.ri$e pictura$e a$e ;co$i$or europene ce se a:au <n principa$ pe 9ona nonurban.1 a/ic. - mai /egrab. /ec<t pe 9ona rura$. ?satu$ propriu-9isC - pe 5egeta%ia ce <mbr.ca /i5erse$e #orme /e re$ie# sau m.rginea <ntin/eri$e /e ap.. <n p$us1 /inco$o /e o 5i9iune geogra#ic.1 rea$ist.1 istoric.1 cu$tura$. sau socia$.1 aceste atitu/ini - ;i e$e #oarte europene - s<nt ni;te #apte psihosocio$ogice1 peisaDu$ #iin/ o 0stare su#$eteasc.)1 potri5it ce$ebrei #ormu$e a $ui L.-2. Amie$1 un spa%iu <n care /omnesc nu 9gomotu$1 #umu$ sau or/inea urban.1 ci ca$mu$1 ciripitu$ p.s.ri$or ;i $ibertatea pe care omu$ <ncearc. s. $e trans#ere H,I 'r*b.^ *> 4AT! \I "CURI gi Ttp R.'Q'E'JA, .#i.#t"C$L 'IE .1 I 'i#$# [

/in str.#un/uri$e sa$e asupra unei aparente antite9e cu uni5ersu$ coti/ian /e care1 pe /e a$t. parte1 e$ nu se poate $ipsi. Prob$eme$e peisaDu$ui 5egeta$ pot #i abor/ate /intr-o sume/enie /e puncte /e 5e/ere1 /e e:emp$u pornin/ /e $a p$ante$e 0autohtone) /in !uropa1 care nu o#er. pri5irii omene;ti /ec<t un e5antai e:trem /e restr<ns E #a%. /e 9eci$e /e mii /e specii tropica$e sau ecuatoria$e1 ce$e /in "cci/ent <nsumea9. mai pu%in /e trei mii1 /intre care mai pu%in /e cinci sute <n 8area 7ritanie sau <n regiunea cuprins. <ntre 3orman/ia ;i Prusia "rienta$.1 ci#re comparabi$e cu ce$e re#eritoare $a Sahara sau Arabia1 /ac. este s. /.m cre9are h.r%ii $ui &u$##. 4e aici s-ar putea /esprin/e mai mu$te consecin%e1 cum ar #i ac$imati9area #un/amenta$. a unui singur grup /e cerea$e ?gr<u$1 or9u$1 secara1 o5.9u$1 amestecu$ /e gr<u ;i secar.1 a$acu$ ;i meiu$C sau a unui singur arbust ?5i%a-/e-5ie1 mai r.sp<n/it. /ec<t m.s$inu$C1 care #urni9ea9. ce$e /ou. e$emente a$e euharistiei1 o#erin/ toto/at. ba9a hranei ;i a b.uturi$or apusene ?5inu$ ;i bereaC. " a$t. conc$u9ie posibi$. ar /ecurge /in raritatea p$ante$orE e$e trebuie uti$i9ate1 ast#e$1 <n scopuri mu$tip$e1 ca p$ante te:ti$e1 /ar ;i ca miro/enii1 p$ante aromatice1 me/icina$e sau magice... ori ca ba9. 5egeta$. pentru m<nc.ruriE in1 c<nep.1 nap1 rapi%.1 sa$at. ?$.ptuc.C1 mac sau bumbacu$ /e ast.9i1 #o$osit /e u9beci $a pro/ucerea u$eiu$ui. Toto/at.1 ar putea #i amintite in5a9ia t<r9ie a porumbu$ui1 ore9u$ui1 soiei ;i mu$titu/inea /e $egume1 /e p$ante tinctoria$e1 te:ti$e1 taninoase1 ce$u$o9ice sau #uraDere pe care !uropa $e-a importat succesi5 <n Antichitate1 <n !5u$ 8e/iu ;i mai a$es <n epoca noastr. mo/ern.1 p$in. /e entu9iasme e:agerate. Poate c. ar trebui s. 5e/em aici etape$e marcante a$e umani9.rii naturii1 <nso%ite /e amenaD.ri /e parcuri ;i p./uri1 /e crearea unor <ntinse c<mpuri /e cu$tur.1 $i5e9i ;i gr./ini. !:ist. parcuri 0#ran%u9e;ti)1 impecabi$ or/onate1 ;i parcuri 0eng$e9e;ti)1 respect<n/ <ntr-un /o9aD sa5ant c<te5a /intre #ante9ii$e naturii+ originea $or ar putea #i <ns. 0gr./ini%a) me/ie5a$. /in Duru$ casei1 ace$ spa%iu restr<ns1 perio/ic s.pat1 <ns.m<n%at ;i <ngr.;at cu gunoi1 pentru ob%inerea unor pro/use non-cerea$iere1 pentru <nc<n-tarea pri5irii ;i pentru /estin/ere1 pentru i9o$area /e co$ecti5itate prin 9i/uri1 gar/uri 5ii ;i pa$isa/e interpuse - un spa%iu in/i5i/ua$ sau #ami$ia$ <n care omu$ <;i a#irm. i/entitatea1 se <mp$ine;te prin munc.1 poate 5isa ori me/ita+ cur%i$e interioare a$e m.n.stiri$or me/ie5a$e e5oc. <n/eaproape /imensiunea spiritua$. ;i re$igioas. a ace$ui $oc 0cu ap. ;i 5er/ea%.) ce <;i are r./.cini$e <n tra/i%ii$e 2 "RA1 2AU3A \I P!ISAJU A CVTUI!SC U3 I8AKI3AR... H,1 greco-romane sau orienta$e ;i care nu <nt<mp$.tor este numit 0para/is). Kr./ini$e mai mo/erne a/un. rarit.%i botanice sau p$ante me/icina$e1 /ar mai a$es s<nt structurate - o /at. cu Rena;terea - <n 0gr./ini a$e p$.ceri$or)1 <n pepiniere sau <n p$anta%ii /e tran/a#iri1 <n spa%ii /i5ersi#icate un/e $a$e$e$e negre te <mbat. cu par#umu$ $or ;i <%i <nc<nt. ochiu$1 a$.tur<n/u-se narcise$or ga$bene ;i atr.g<n/ p.s.ri1 #$uturi1 insecte mu$tico$ore... <nsu;i termenu$ 0#$or.)1 atribuit tota$it.%ii 5egeta%iei1 pare s. scoat. <n e5i/en%. importan%a #$ori$or <n ca/ru$ ci5i$i9a%iei occi/enta$e1 aproape $a #e$ /e mu$t ca ;i pe cea a arbori$or1 asupra c.reia 5om re5eni ce5a mai <nco$o. !$e au #ost1 cu siguran%.1 mu$t. 5reme #o$ositoare ;i s<nt <nc. ;i ast.9i1 sub #orm. /e me/icamente1 siropuri1 in#u9ii1 miere1 u$eiuri1 esen%e /e par#um sau somni#ere /u$ci. 2$oarea <nseamn. <ns.1 mai presus /e toate1 cu$oare1 nuan%.1 contrast str.$ucitor <ntr-o uni#ormitate /e 5er/e. Probabi$ c. trebuie s. cobor<m <n trecut ce$ pu%in p<n. $a Isi/or /in Se5i$$a ;i $a $ecturi$e sa$e antice1 pentru a 5e/ea $eg.turi$e1 ;tiin%i#ic percepute1 /intre #$ori ;i cu$ori1 sau p<n. $a poe%ii caro$ingieni1 pentru ce$e /intre crini ;i tran/a#iri+ buchete$e1 ghir$an/e$e ;i co5oare$e /e #$ori erau un $oc comun <n ora;e$e me/ie5a$e1 iar c.r%i$e /e rug.ciuni /in seco$e$e a$ O$>-$ea ;i a$ O>-$ea au margini$e ornate1 /e pre#erin%.1 cu /esene repre9ent<n/ #$ori ?sau p.s.riC mu$tico$ore. 2o$c$oru$ ;i poe9ia au ce$ebrat care mai /e care aceste prime semne a$e prim.5erii ca rena;tere a naturii1 $ao$a$t. cu /u$ci$e iubiri ce $e <nso%esc ;i cu tinere$e a$ese a$e inimii care au1 $a r<n/u$ $or1 e#emera $or #rumuse%e. Poieni$e p./urii ;i p.m<ntu$ mustos a$ c<mpiei se acoper. cu mio9otis sau #$oarea /e 0nu-m.-uita)1 care are cu$oarea ochi$or iubitei+ <n/r.gosti%ii rup cu ner.b/are peta$e /e margarete sau /e p.r.$u%e + sun.toarea <%i spune c<%i copii 5ei a5ea1 mo%u$-curcanu$ui pre5este;te pacea sau r.9boiu$1 iar pu#u$ /e p.p./ie $uat /e o boare u;oar. ;i <mpr.;tiat 0<n ce$e patru 5<nturi) a/uce /e obicei #ericirea. \tim cu to%ii c<t /e so#isticat poate #i 0$imbaDu$ #$ori$or). Trebuie s. mai amintim <ns. aici simbo$i9area purit.%ii ;i a cinstei1 a #rumuse%ii1 /ar ;i a scurtimii 5ie%ii. a aceasta se a/aug. apoi obiceiu$ genera$i9at a$ buchetu$ui /e mireas.1 a$e c.rui #$ori trebuie p.strate cu s#in%enie /e nunta;ii c.rora $e-au #ost o#erite+ capri#oiu$ /e $<ng. 9i/u$ casei1 care arat. cur.%enia1 puterea1 bun.tatea ;i h.rnicia ce$ui care $-a p$antat ;i <ngriDit+ sau1 <n #ine1 #$ori$e mor%ii care se r.s#ir. pe caru$ mortuar sau cu care se /ecorea9. cimitire$e1 /e $a ce$ a$

m.n.stirii Saint-Ka$$

H,H .. ,AZZ.ZL1 --& b 4AT! \I "CURI *JaW >i ?5eacu$ a$ IO-$eaC p<n. $a cimitire$e-gr./in. /in seco$e$e a$ O$O-$ea ;i OO1 <n spa%iu$ c.rora1 a;a cum se spune1 0/aru$ 5ie%ii a trecut <n #$ori). Kr./ina Raiu$ui con%ine $a <nceput numai e$emente 5egeta$e+ A/am nu prime;te aici anima$e$e /ec<t /up. ce $e-a numit1 unu$ c<te unu$1 ;i1 ast#e$1 $e-a 0recreat). <n gr./ina !uropei iu/eo-cre;tine1 urma;ii $ui A/am ;tiau c. $i se acor/ase suprema%ia asupra <ntregii Crea%ii ;i1 spre /eosebire /e maDoritatea ce$or$a$te ci5i$i9a%ii1 ;i-au e:ercitat aceast. /omina%ie cu o e:trem. /uritate - <n specia$ asupra anima$e$or1 #ie e$e s.$batice sau /omestice. 2auna rea$. cu care a5eau /e-a #ace se a#$a <ntr-o re$a%ie /estu$ /e str<ns. cu c$ima ;i1 mai a$es1 cu #orma%iuni$e 5egeta$e1 cre<n/ un ansamb$u re$ati5 origina$ prin $eg.turi$e stabi$ite <ntre un e$ement ;i a$tu$1 precum ;i prin inter5en%ii$e omu$ui asupra $or sau prin in#$uen%a $or asupra acestuia. <n !uropa e:istau mari mami#ere s.$batice1 care au #ost 5<nate cu c<ini1 cai1 ;oimi1 cu arcuri1 arme a$be sau capcane1 pentru ob%inerea /e tro#ee1 /e carne ;i piei1 pentru p$.cerea e#ortu$ui #i9ic ;i a <n#runt.rii primeD/iei sau pentru proteDarea e#icient. a turme$or /e 5ite ;i a #ami$iei. Se cunosc puternice$e amprente pe care $e-au $.sat <n ci5i$i9a%ia uman. 5<n.tori$e /e $upi ?inc$usi5 <n Ang$ia ;i <n Sici$ia1 un/e $upii au #ost e:termina%i <nainte /e s#<r;itu$ !5u$ui 8e/iuC+ /e asemenea1 puterea ;i antropomor#ismu$ mai /egrab. b$aDin a$ ursu$ui1 acest st.p<n a$ p./urii1 iar mai apoi a$ mun%i$or+ sau groh.itu$ #urios ;i atacu$ ucig.tor a$ mistre%u$ui... Cerbii1 c.prioare$e1 iepurii /e c<mp s<nt /e asemenea a/opta%i /e #o$c$or ;i /e incon;tientu$ co$ecti51 $a #e$ ca ;i cerbii-$op.tar1 crescu%i <n parcuri1 ca <n Ang$ia1 sau iepurii /e cas. care1 a/u;i /in Spania1 nu 5or cuceri nicio/at. <n tota$itate estu$ german ori s$a5. 2oarte mu$te specii /e p.s.ri1 printre care #a9anu$ ?mereu re#.cut ca popu$a%ieC sau /ropia ?a#$at. pe ca$e /e /ispari%ieC1 c.$/.ra;u$ sau pi%igoiu$1 precum ;i pe;tii /e ap. /u$ce care ump$u he$e;tee$e ;i p<raie$e1 /e $a crap p<n. $a ;tiuc. ;i /e $a somon p<n. $a p.str.5u$ argintiu1 p$us a$bi;oara1 babu;ca sau murgoiu$ erau1 $a #e$ ca ;i cioc<r$ia1 per#ect cunoscute ;i i/enti#icate <nainte ca $umea rura$. s. se /ep$ase9e c.tre ora;e ;i ca munca1 obosea$a ;i /istrac%ii$e urbane s. <n$ocuiasc. p$imb.ri$e pe Dos <n natur. sau s. a/uc. <n $ocu$ $or /ocumentare te$e5i9ate care pre9int. <n /eta$iu1 ca pe un spectaco$ e:otic1 ceea ce nu mai poate #i 5.9ut nicio/at.. <ntr-un co$% /e p./ure. <n schimb1 a$te anima$e s.$batice au pro#itat /e pre9en%a omu$ui ;i a ora;e$or pentru a a#$ua ;i a se 2 "RA1 2AU3A \I P!ISAJU A CVTUI!SC U3 I8AKI3AR... H,, <nmu$%i1 <n ciu/a obstaco$e$or prin care se <ncerca stoparea $or /e c<n/ c<ine$e ;i pisica au /e5enit /oar ni;te a$intate anima$e /e apartament+ se ;tie cum 5u$pi$e s.$batice ?poten%ia$i purt.tori ai turb.rii*C reco$oni9ea9. ora;e$e 2ran%ei1 Ang$iei sau Kermaniei+ <n primu$ r<n/ <ns.1 ne g<n/im aici $a mi$ioane$e /e ;obo$ani1 #.r. a mai pune $a socotea$. puricii1 g<n/acii 0/e buc.t.rie)1 %<n%arii1 microorganisme$e ;i 5iru;ii $ega%i /e $ipsa /e igien. /e un/e ;i e:cesi5 /e stricta cur.%enie pe care !uropa1 <ngriDorat.1 ;i-o impune. Scoase /in s.$b.ticie - /ar tot /in ra%iuni speci#ice -1 une$e anima$e se pot strecura <n intimitatea unei #ami$iiE p.s.ri c<nt.toare1 hamsteri sau ;oareci a$bi1 anima$e /e pra/. sau repti$e /omesticite. P<n. $a urm. <ns.1 nu este 5orba /ec<t /e un a$t aspect a$ sc$a5iei necu5<nt.toare$or ;i a$ aser5irii naturii1 $a #e$ ca e:p$oatarea /e$#ini$or /e c.tre marin.1 cre;terea anima$e$or pentru pro/uc%ia /e b$.nuri ?/omeniu <n care Peninsu$a Scan/ina5. /e%ine suprema%iaC1 spectaco$e$e /e circ ?numere$e /e /resaD a$e mari$or circuri /in 8osco5a ;i SanBt-Petersburg #.c<n/ <nconDuru$ $umiiC sau gr./ini$e 9oo$ogice ;i e:po9i%ii$e /e anima$e e:otice1 precum ce$e /in 7ase$ ori /in spa%iu$ german ?7er$in1 2ranB#urt1 Lano5raC1 care <ntre%in <n r<n/uri$e europeni$or obscuru$ sentiment c. <;i pot permite orice ;i c.1 <n p$us1 au <n mo/ #un/amenta$ /reptate. Anima$e$e /omestice tra/i%iona$e s<nt o mo;tenire a istoriei ;i a eco$ogiei1 #orm<n/ $a r<n/u$ $or un ansamb$u origina$ <n $inii$e sa$e genera$e. Iarba ;i graminee$e ser5esc /rept hran. pentru bo5ine ;i o5ine1 iar cu$turi$e /e o5.9 asigur. ba9a tainu$ui pentru cai+ ghin/a ;i t.r<%e$e <ngra;. porcii1 a$tminteri omni5ori+ #run9e$e ;i tinerii $.stari s<nt pra/a pre#erat. a insa%iabi$ei capre+ omnipre9en%a cerea$e$or - /at. /e r.sp<n/irea natura$. a semin%e$or sau /e #o$osirea p$ugu$ui care spintec. p.m<ntu$1 a/uc<n/ $a $umina 9i$ei r<me1 $ar5e ;i insecte /e tot #e$u$ - #a5ori9ea9. cre;terea g.$.gioase$or p.s.ri /e curte1 b.%osu$ coco; o#erin/ aici un permanent e:emp$u /e curaD prin s#i/area r.pitoare$or ;i a corbi$or1 <n 5reme ce 0surate$e) sa$e constituie o inestimabi$. re9er5. /e carne ;i ou.1 una /intre ce$e mai importante ;i mai r.sp<n/ite surse /e proteine. 4e-a $ungu$ seco$e$or1 s-au <nregistrat anumite schimb.ri <n ce pri5e;te #o$oase$e ob%inute /e pe urma anima$e$or1 /ar1 /up. cum s-a /emonstrat pe $arg1 !uropa r.m<ne <n mo/ hot.r<t carni5or.1 mai a$es <n compara%ie cu $umi$e <n5ecinate. Seu$ui1 piei$or1 b$.nuri$or sau pene$or $i se a/aug. $<na tuns. ;i pro/use$e $actate - /intre

H,N 4AT! \I "CURI

acestea1 untu$ 0cucerin/) mai <nt<i Peninsu$a Iberic. ;i /e5enin/ $a scurt. 5reme un e$ement aproape tipic a$ buc.t.riei occi/enta$e. 7o5ine$e ;i asinii se #o$osesc tot mai pu%in $a tractarea care$or ;i a c.ru%e$or u;oare+ <n schimb1 ca$u$ - /ate #iin/ in#$uen%a eng$e9.1 nosta$gia spectacu$oase$or 5<n.tori cu c<ini sau /ep$as.ri$e <n spa%ii $ipsite /e ;ose$e as#a$tate - /o5e/e;te <n continuare1 #ie <n curse$e hipice1 #ie <n numere$e /e /resaD1 c. este cea mai nobi$. cucerire a omu$ui. - - ssssss !uropa /e%ine o po9i%ie singu$ar. prin #aptu$ c. num.r. <nc. trei asemenea anima$e 0#ami$iare)1 pe care $e g.sim <n 9eci /e mi$ioane /e c.mine ase/iate /e e:tin/erea ora;e$or ;i /e in/ustria$i9are. C<ine$e continu. s. #ie bun $a toate E #ire;te1 e$ nu mai constituie aici o surs. /e hran. ;i nu mai este #o$osit aproape /e$oc pentru 5i5isec%ii sau pentru ob%inerea b$.nuri$or1 nici pentru transporturi$e /e mar#. cu samaru$ ?contraban/i;tii au g.sit meto/e mai per#ormanteC1 nici pentru trac%iune ?cea a s.nii$orC sau pentru e$iminarea /e;euri$or+ <n schimb1 au #ost 5a$ori#icate aptitu/ini$e sa$e /e pa9nic ?a$ casei ;i a$ turme$orC1 /e a$erg.tor $a curse ;i /e to5ar.; /e 5<n.toare1 acuitatea mirosu$ui s.u ?<n /epistarea tru#e$or1 a /roguri$or sau a urme$orC1 #i/e$itatea ;i a#ec%iunea $ui e:uberant.1 ce$ pu%in $a #e$ /e necesar. ca ;i inte$igen%a sa atunci c<n/ acest patrupe/ ser5e;te /rept anima$ /e companie. Pisica ;i-a aban/onat tit$u$ /e ce$ mai acerb 5<n.tor /e ;oareci pentru a /e5eni1 /e ce5a mai pu%in /e un seco$ <ncoace1 ace$ ghemotoc /e b$an. moa$e care 5ine s. se cuib.reasc. pe genunchii oricui <$ a$int. ori s. <nc<nte pri5iri$e prin gra%ia1 #rumuse%ea ;i in/epen/en%a atitu/ini$or sa$e. <n u$timii ani1 iepure$e a;a-9is /e cas. /omesticit /e#initi5 <n 5eacu$ a$ O$O-$ea <n acea parte a !uropei un/e carnea sa este consumat. <n mo/ curent ?a/ic. <n e:tremu$ "cci/entC - a p.truns1 $a r<n/u$ s.u1 <n intimitatea c.mine$or E prin c.$/ura p$.cut. a b$.nii1 mu%enia abso$ut.1 escapa/e$e rare1 recunoa;terea ce$ui care-1 hr.ne;te ;i <$ m<ng<ie1 e$ pre9int. a5antaDe$e mami#eru$ui #a%. /e pe;te$e ro;u /e ac5ariu1 canaru$ c<nt.tor1 papaga$i%a somptuoas. sau papaga$u$ 5orbitor1 ca anima$ ser5in/ trans#eru$ui ace$or #rustr.ri care-1 asa$tea9. pe omu$ 9i$e$or noastre1 i9o$at <n ghetou$ s.u /e beton. Un om a$ c.rui cup$u se /estram.1 <n 5reme ce copiii <$ p.r.sesc1 ;i care se 5e/e cop$e;it /e e;ecuri pro#esiona$e ori /e ;omaD. P<n. $a urm.1 in/i#erent /e ni5e$1 europeanu$ se caracteri9ea9.1 <n chip #un/amenta$1 prin acest postu$at - mai mu$t sau mai pu%in 2 "RA1 2AU3A \I P!ISAJU A CVTUI!SC U3 I8AKI3AR... H,J con;tienti9at - con#orm c.ruia e$ ar #i st.p<nu$ abso$ut a$ naturii. Aceast. suprema%ie st. $a ba9a 5a$ori$or iu/eocre;tine care ne c.$.u9esc - <n cartea Kene9ei1 /e pi$/.1 se spune c. tot ce tr.ie;te pe P.m<nt <i 5a ser5i omu$ui /rept hran. ;i c. acesta /in urm. 5a s$<rni team. ;i groa9. <n r<n/u$ anima$e$or. 4e95o$tarea economic. /in Apus1 e5i/ent. <ncep<n/ cu anu$ 1III1 a #ost <nso%it. /e o $ung. - ;i tot mai 5ictorioas. - $upt. cu o natur. <n #ine /ominat.. !poca I$uminismu$ui statuea9. autoritatea ne$imitat. a omu$ui asupra naturii ;i1 mai a$es1 asupra necu5<nt.toare$or1 care nu au nici /repturi1 nici propriet.%i ;i care1 <n consecin%.1 pot #i e:p$oatate /up. bunu$ p$ac a$ omenirii1 ucise ?<n specia$ pentru carnea $orC sau chiar e:terminate ?/ac. s<nt consi/erate /.un.toareC. Pr.pastia ce-1 /esparte pe om /e anima$e este una inson/abi$.E omu$ are 5e;minte1 <;i prepar. m<ncarea $a #oc1 in5entea9. une$te1 asocia9. materiei o anumit. inte$igen%.1 transcen/e se:ua$itatea brut. prin iubire1 pose/. un su#$et nemuritor etc. 8iche$et a obser5at1 $a 5remea sa1 persisten%a acestei 0preDu/ec.%i iu/aice) care 0a %inut natura anima$. $a o /istan%. in#init. #a%. /e om ;i a /enigrat-o) necontenit. Anima$e$e1 totemi9ate sau /i5ini9ate o/inioar. - ori <n a$te co$%uri a$e $umii -1 s<nt acum tota$ /esacra$i9ate. !$e s<nt pri5ite numai prin prisma #o$oase$or pe care i $e pot a/uce omu$ui1 /ar ;i e:c$usi5 /in punctu$ /e 5e/ere a$ acestuia1 singuru$ apt s. <n%e$eag. sau s. interprete9e ceea ce e:prim. <n#.%i;area ;i comportamentu$ $or+ pro5erbe$e1 #abu$e$e sau po5e;ti$e europene acor/. un $oc e:trem /e pu%in nuan%at ace$or repre9entan%i ai #aunei care pro5oac. teama ancestra$. /e corpuri$e moi1 5<scoase1 reci1 so$9oase1 p.roase ori <ntunecate $a cu$oare. >i9iunea noastr. este ea <ns.;i #oarte pu%in nuan%at.E $eu$ ;i tauru$ s<nt /emni ;i puternici1 pisica este ;ireat.1 c<ine$e cre/incios1 scroa#a mur/ar. ;i $ibi/inoas.1 $upu$ cru/1 /ar in/epen/ent - bestiar #ami$iar care <$ comp$etea9. pe ce$ #antastic1 a$c.tuit /in ba$auri1 aspi/e1 sirene1 inorogi1 mon;tri marini p$us motanu$ <nc.$%at. Acest antropocentrism iu/eo-cre;tin - a$e c.rui consecin%e <n pri5in%a /istrugerii naturii ne s<nt bine cunoscute -con%inea ;i a$te per5ersit.%i. <n seco$u$ a$ O O-$ea1 car/ina$u$ 8anning /ec$ara c. 0/obitoace$e s<nt ni;te $ucruri ce nu e:ist. pentru noi /ec<t <n m.sura <n care putem s. ne ser5im /e e$e pentru ne5oi$e noastre ;i pentru propriu$ nostru con#ort1 /ar nu1 ce-i /rept1 ;i pentru r.ut.%i$e noastre) - #apt ce ri/ic. prob$ema cru9imii sau1 $a $imit.1 a in/i#eren%ei b.tr<nei !urope #a%. /e su#erin%a anima$e$or. H,P 4AT! \I "CURI Chiar /ac. ast.9i nu mai <nt<$ne;ti acei c.ru%a;i be%i care-;i biciuiau #.r. mi$. m<r%oage$e coste$i5e1 e:ist. totu;i /estui st.p<ni p$ini /e cru9ime care-;i uci/ <n b.taie anima$e$e sau care $e schingiuiesc <n semn /e 0pe/eaps.)

pentru cine ;tie ce 0gre;ea$.)1 m.ce$ari t.in/ senini beregate$e porci$or cuprin;i /e groa9. ori /obor<n/ /intr-o $o5itur.1 carnea 0<n 5iu)1 ca s. nu mai 5orbim /e 9e$o;ii stu/en%i care supun mii /e broa;te ;i ;oareci $a tot #e$u$ /e sup$icii1 <n ne<n/em<natice$e $or 0$ucr.ri /e $aborator). S. nu crea/. cine5a c.1 <ntr-o prim. etap.1 e:ist. 5reo /i#eren%. <ntre 5i5isec%ia <n #o$osu$ progresu$ui ;tiin%ei1 pro/uc%ia c.rnii necesare consumu$ui ;i masacrarea anima$e$or ?s.$batice sau 0/e cresc.torie)C pentru b$ana $or ;i pentru carnea #o$osit. <n a$imenta%ia c<ini$or ;i a pisici$or /e apartament1 a/ic. a ace$or 5ie%uitoare in/ispensabi$e omu$ui i9o$at sau margina$i9at /e c.tre societate. Autoritatea abso$ut. a europeanu$ui -care ;i-a arogat /reptu$ /e a popu$a P.m<ntu$ ;i /e a-$ supune1 a;a cum se propo5./uia ;i <n cartea Kene9ei - a #ost1 se pare1 o component. important. a atitu/inii sa$e genera$e <n pri5in%a sc$a5i$or ?$ega%i $a g<t cu o 9gar/.C1 a 0negri$or)1 a b.;tina;i$or co$oni9a%i sau a aborigeni$or austra$ieni. <n aceea;i $inie se <nscriu ;i atitu/inea eng$e9u$ui #a%. /e ir$an/e91 a prusacu$ui #a%. /e s$a5 sau1 a$t#e$ spus1 comportamentu$ mo;ieru$ui #a%. /e %.ran1 a$ boieru$ui #a%. /e muDic1 a$ patronu$ui ori proprietaru$ui1 a$ aristocratu$ui ori burghe9u$ui1 #a%. /e ser5itor sau muncitor... Rasismu$ - a/eseori crimina$1 /ar /e ;i mai mu$te ori paterna$ist sau ingenuu - ;i-a g.sit un punct /e spriDin <n atitu/inea curent. #a%. /e necu5<nt.toare$e pe care omu$ $e e:p$oatea9.1 $e coman/.1 $e pe/epse;te1 $e biciuie;te sau $e 5<nea9.. !uropa /e ast.9i ascun/e cu totu$ super#icia$ asemenea ten/in%e -consi/erate 0re5o$t.toare) /e c.tre ace$e #iri 0mai sensibi$e) care1 #.r. s.-;i /ea seama uneori1 #o$osesc totu;i cu p$.cere <nc.$%.mintea /in pie$e1 accept. $a masa $or preparate$e /in carne ;i se <n5e$esc cu p$.pumi /e pu#1 sau p$<ng $a c.p.t<iu$ pa$mipe/e$or care agoni9ea9. pe %.rmuri$e in5a/ate /e petro$1 <n 5reme ce nu /eparte /e aco$o 9eci /e mii /e oameni mor s#<rteca%i sau carboni9a%i sub un potop /e bombe. !uropa1 <n ansamb$u$ ei1 nu a con;tienti9at <nc. pro#un/u$ s.u antropocentrism ;i gra5itatea consecin%e$or acestuia1 /e;i a <nceput /eDa s. proteste9e <mpotri5a /e5ast.rii p$anetei1 <ncerc<n/ s. $e inter9ic. a$tora ace$e practici /e pe urma c.rora ea a pro#itat /in p$in p<n. nu /emu$t. upta pentru sa$5area e$e#an%i$or1 a pui$or /e #oc. 2 "RA1 2AU3A \I P!ISAJU A CVTUI!SC U3 I8AKI3AR... H,sau a ba$ene$or - 5ie%uitoare care1 o /at. proteDate1 5or /istruge p./uri sau sute /e mi$ioane /e pe;ti ;i microorganisme - constituie un #e$ /e r.scump.rare a gre;e$i$or comise /e c.tre cei care au aDuns acum s. consi/ere uria;a gr./in. a naturii un patrimoniu comun1 iar 5ie%uitoare$e Terrei /rept ni;te semeni. 4ar nu urm.resc ei oare1 <n aceea;i m.sur.1 s.-;i satis#ac. proprii$e p$.ceri estetice ;i etice1 sa$5<n/ /e $a /ispari%ie ni;te str.5echi specii /e necu5=nt.toare pentru a trans#era asupra $or mu$tip$e$e pu$siuni care-i anim. - <n primu$ r<n/1 satis#ac%ia /e a se ;ti pe ei <n;i;i buni1 sensibi$i ;i genero;i^ Situa%ia nu este /isperat.1 /ar cum s. #im cu totu$ siguri /e nobi$u$ /e9interes a$ unor ast#e$ /e ac%iuni1 c<n/ sensu$ $or poate #i /eturnat <n orice moment^ \i-apoi1 s. me/it.m asupra sensibi$ei /i#eren%e /e optic. #a%. /e #ra%ii no;tri in/ieni1 recitin/ a#irma%ia 0bunu$ui) Tre5e$6an1 citat /e c.tre Z. ThomasE 0Argumentu$ <n #a5oarea conser5.rii peisaDu$ui natura$ ;i a 5ie%ii s.$batice a #aunei poate a5ea $a ba9. ra%iuni care pri5esc e:c$usi5 bun.starea #iin%e$or umane). Uti$itatea ime/iat. ;i e#icacitatea rece continu. s. $ege /e /omeniu$ 5isu$ui1 a$ poe9iei sau a$ sentimenta$ismu$ui respectu$ #a%. /e 5ia%.1 $uarea <n ca$cu$ a su#erin%ei ce$or /omina%i1 precum ;i me/ita%ia senin. asupra posibi$e$or e5o$u%ii a$e 3aturii-mam.. Robert 4e$ort Re#erin%e bib$iogra#ice 4e$ort R.1 es Animau: ont une histoire1 Seui$1 Paris1 1FGN. 4e$ort R.1 'Listoire /e $a #ourrure /e $'Antiquite . nos Dours1 !/ita1 ausanne1 1FGN. 4e$ort R.1 es Pa6sages cu$ture$s europeens1 heritage et /e5enir1 Presses /e 2Uni5ersite Paris-Sorbonne1 Paris1 1FFI. `"

4omesticirea p./urii in/ic. e:isten%a unei con;tiin%e /emogra#ice Putem oare 5orbi1 pur ;i simp$u1 /espre p./urea european.^ Are aceast. sintagm. un <n%e$es unic ^ !:ist. o rea$itate aparte care s. corespun/. unei asemenea /esemn.ri ;i se poate oare /etermina tipu$ ei i/ea$1 <n sensu$ /at /e 8a: &eber1 a/ic. ce$ a$ unui ansamb$u /e tr.s.turi speci#ice^ 4in punct /e 5e/ere strict geogra#ic1 #.r. <n/oia$. c. nu1 iar asta /in /ou. moti5e. <n primu$ r<n/1 /ac.1 grosso mo/o1 p./uri$e europene se <nscriu <ntr-o #<;ie $atitu/ina$. ce cuprin/e regiuni$e cu c$im. temperat.1 respecti5a #<;ie <ng$obea9. nenum.rate a$te p./uri asem.n.toare a#$ate1 /e e:emp$u1 <n America /e 3or/ sau <n LoBBai/o ?/ac. ne re#erim $a emis#era nor/ic.C1 <n Chi$e1 3oua ]ee$an/. sau Tasmania ?/ac. $u.m <n consi/erare emis#era su/ic.C. Apoi1 chiar <n interioru$ !uropei1 /e $a nor/ $a su/1 /e $a est $a 5est1 /e $a mari$e <n.$%imi $a a$titu/ini$e mici1 /e $a p./urea borea$. $a cea me/iteranean.1 /e $a regiuni$e oceanice $a ce$e continenta$e1 /in 9one$e muntoase $a ce$e /e c<mpie1 c$imate$e1

tipuri$e /e e:puneri ;i so$uri$e - <n consecin%.1 #on/uri$e #orestiere care /epin/ /e acestea - s<nt mu$t prea /i#erite <ntre e$e pentru ca <ncercarea /e stabi$ire a unor tr.s.turi comune s. poat. /uce $a re9u$tate cu a/e5.rat semni#icati5e. In/i#erent <ns. /e sectoru$ geogra#ic <n care se /es#.;oar.1 5ia%a arbori$or se <nscrie <ntr-un cic$u mu$t prea <n/e$ungat pentru ca p./uri$e s. nu poarte ast.9i semne$e istoriei pe care au tra5ersat-o. Se poate oare 5orbi1 <n aceast. pri5in%.1 /e o istorie speci#ic european. a #on/uri$or #orestiere ^ 8en%in<n/u-ne $a ni5e$u$ aspecte$or u$tragenera$e1 r.spunsu$ pare s. #ie mai /egrab. unu$ negati51 <ntruc<t aspecte$e respecti5e - #ie c. in/ic. o e5o$u%ie continu. <n ace$a;i sens1 #ie c. arat. o serie /e osci$a%ii <n Duru$ unei a:e me/iane - se reg.sesc <n toate epoci$e ;i pe toate continente$e. Ast#e$1 se poate stabi$i ;i 5eri#ica1 <n /i#erite timpuri ;i $ocuri1 o core$a%ie <ntre 4"8!STICIR!A PV4URII I34ICV !OIST!3TA... H,F e:pansiunea popu$a%ii$or umane ;i recesiunea p./uri$or ?m.surat. <n supra#e%e ;i <n 5o$ume /e $emn <nc. net.iatC sau1 in5ers1 <ntre recesiunea /emogra#ic. ;i e:pansiunea #orestier. - core$a%ie $esne /e e:p$icat prin presiunea 5ariabi$. a /i#erite$or necesit.%i1 a/ic. prin #actoru$ economic. 8ai e:act1 /ac. !uropa repre9int. 5atra e:pansiunii economice ;i a cre;terii /emogra#ice sus%inute1 ea este1 /e asemenea1 prima regiune /e pe g$ob un/e oamenii au <ncercat sistematic - ;i1 par%ia$1 au reu;it - s. contro$e9e1 /ac. nu chiar s. st.5i$easc. e#ecte$e1 amenin%.toare pentru e:isten%a p./uri$or1 a$e acestei sporiri a popu$a%ii$or ;i a necesit.%i$or $or. Putem spune ast#e$ - $.s<n/ /eoparte ca9u$ Japoniei - c. !uropa este $eag.nu$ si$5icu$turii1 $ocu$ /e #ormare a unui anumit spirit #orestier1 /eterminat cu$tura$1 <ns. uni5ersa$ transpo9abi$. >echea !urop.1 /espre care ni se spune c. ar #i #ost acoperit. /e co/ri nes#<r;i%i1 era $ocuit. /e oameni obi;nui%i s. tr.iasc. <n simbio9. cu p./urea+ a;a st.teau $ucruri$e <n pri5in%a ce$%i$or ?potri5it $ui Ce9arC ;i a germani$or ?con#orm $ui TacitusC. \i1 #.r. <n/oia$.1 nu este o <nt<mp$are #aptu$ c. $ocu$ /e na;tere a$ si$5icu$turii <n !uropa poate #i stabi$it1 <n mo/ simbo$ic1 un/e5a <ntre 3iirnberg ;i 3anc6. Co$oni9<n/ o parte /in !uropa "cci/enta$.1 #rancii - popor /e asemenea 0#orestier) - au a/us cu ei un tip /e organi9are socia$. puternic ierarhi9at. ;1i /ominat. /e c.petenii$e r.9boinice+ acestea obi;nuiau s.-;i a$eag. un rege cu care <mp.r%eau primeD/ii$e $uptei1 /ar ;i p$.ceri$e 5<n.torii - /reptu$ asupra ei #iin/u-$e re9er5at <n e:c$usi5itate1 $ao$a$t. cu puterea1 <ntruc<t <n optica $or nu era 5orba /ec<t /e o a$t. imagine a r.9boiu$ui. 8ai t<r9iu1 preocuparea regi$or pentru organi9area ;i reg$ementarea 5<n.torii a #ost $egat.1 pare-se1 /e instituirea1 <n 2ran%a1 a st.p<nirii asupra ape$or ;i p./uri$or /e c.tre u$timii cape%ieni. Ast#e$1 pasiunea 5<n.torii a putut #a5ori9a1 <n mo/ obiecti51 /e95o$tarea unei po$itici /e protec%ie a p./uri$or -orientat.1 <n specia$1 <mpotri5a e:tin/erii p.;uni$or ;i a terenuri$or /e cu$tur.1 precum ;i a e:cese$or <n e:p$oatare - sau chiar /e amenaDare a $or pentru mari$e 5<n.tori cu c<ini ?iar asta1 <n ciu/a contra/ic%ii$or $atente /intre obiecti5e$e cinegetice ;i ce$e #orestiereC. !$ite$e r.9boinice /in principa$e$e %.ri europene /ob<n/iser.1 /e-a $ungu$ seco$e$or1 statutu$ unei aristocra%ii ere/itare1 ba9at. <n primu$ r<n/ pe o ob<r;ie rura$. ;i pe <ntinse propriet.%i $ati#un/iare+ pentru aceast. nobi$ime1 transmiterea patrimoniu$ui #unciar era esen%ia$.. "r1 $a acea 5reme1 p./uri$e ocupau un $oc pri5i$egiat1 iar principiu$ HNI [[['a- '[ 4AT! \I "CURI '[_[*b bW bE5 b' a _ ere/itar1 a$.turi /e /reptu$ primu$ui n.scut - #a5orabi$e <n sine perenit.%ii p./uri$or - #.ceau posibi$. o po$itic. /e 5a$ori#icare a acestora <n con#ormitate cu cic$uri$e <n/e$ungate a$e genera%ii$or /e arbori. Principiu$ respecti5 era <ns.1 <nainte /e toate1 unu$ rega$1 iar ceea ce constatam cu pri5ire $a c$asa aristocratic. ar putea #i ap$icat -cu at<t mai mu$t - /inastii$or rega$e. Cu at<t mai mu$t1 #iin/c. monarhii /ispuneau /e o putere care1 /e-a $ungu$ <ntregii istorii a !uropei mo/erne1 n-a #.cut /ec<t s. se <nt.reasc. pe socotea$a ce$ei a mari$or #ami$ii #eu/a$e1 <n a;a m.sur. <nc<t !uropa poate #i1 /e asemenea1 consi/erat. /rept $eag.nu$ statu$ui mo/ern. A$t#e$ spus1 o #orma%iune imp$ic<n/ o organi9are a/ministrati5. re$ati5 centra$i9at. ;i re$ati5 /i#eren%iat.1 <n care a/ministra%ia #orestier. trebuia s.-;i g.seasc. $ocu$1 <ntruc<t presupunea ni;te miD$oace /e contro$ superioare ce$or a#$ate $a <n/em<na unui particu$ar1 #ie e$ ;i /e s<nge princiar. 3u este /e$oc $ipsit /e semni#ica%ie s. constat.m c. $eag.nu$ si$5icu$turii coinci/e cu ce$ a$ statu$ui mo/ern1 a/ic. a$ unui mo/e$ /e organi9are ra%iona$i9at. a 5ie%ii socia$e. Ce este o p./ure1 /ac. nu 0o societate 5ie /e arbori) ^ S. remarc.m1 <n trecere1 c. nenum.rate$e serii /e e/icte1 $egi1 or/onan%e ;i regu$amente a/ministrati5e re#eritoare $a #on/u$ #orestier n-ar #i a5ut /ec<t un e#ect ne<nsemnat asupra 5ie%ii p./uri$or /ac. e$e n-ar #i #ost <nso%ite ;i chiar inspirate /e o <ntreag. practic. si$5ico$.1 /e o <n/e$ungat. e:perien%. generatoare /e tra/i%ii1 a$e c.rei urme pot #i g.site pretutin/eni <n !uropa. Specia$i;tii p$asea9. r./.cini$e acestor tra/i%ii <n !5u$ 8e/iu1 <n Ang$ia ca ;i <n Toscana1 <n 8ora5ia ca ;i <n 2ran%a1 trec<n/1 #ire;te1 prin %.ri$e /e cu$tur. germanic.1 <ntr-un $oc se practicau t.ieri$e se$ecti5e1 <ntr-a$t $oc p$ant.ri$e arti#icia$e /up. /e#ri;.ri comp$ete1 iar a$tun/e5a <n/esirea co/ri$or cu arboret t<n.r1 asigur<n/u-se ast#e$ at<t pro/ucerea $emnu$ui /e #oc1 c<t ;i cea a $emnu$ui /estinat pre$ucr.rii superioare+ pretutin/eni <ns. se #.ceau sim%ite inter5en%ia omu$ui ;i preocuparea acestuia pentru men%inerea sau chiar <mbun.t.%irea ;i regenerarea #on/u$ui #orestier. A5em /e-a #ace cu un a/e5.rat spirit a$ si$5icu$turii1 ne<nt<$nit nici /inco$o /e 8area 8e/iteran. ;i nici /e partea cea$a$t. a 7os#oru$ui. Aceste tra/i%ii str.5echi1 oric<t /e a/<nc <nr./.cinate ar #i #ost e$e <n g<n/irea ;i <n re#$e:e$e oameni$or1 nu ar #i generat o <ntreag. mi;care /e organi9are ;i /e co/i#icare a/ministrati5. /ac. n-ar #i e:istat1 ca #erment1 o

anumit. ne$ini;te1 o team. st<rnit. /e perico$u$ 4"8!STICIR!A PV4URII I34ICV !OIST!3UA... HN1 unei penurii - cu gra5e e#ecte asupra popu$a%iei - $a care s-ar #i putut aDunge prin suprae:p$oatarea p./uri$or. \i <n aceast. pri5in%.1 !uropa a #ost prima care a reac%ionat1 $ucru /e$oc <nt<mp$.tor. <nc. /in !5u$ 8e/iu1 <nainte /e R.9boiu$ /e o sut. /e ani1 ;i <nc. /in 9orii Timpuri$or mo/erne1 <nainte /e R.9boiu$ /e trei9eci /e ani1 b.tr<nu$ continent a trebuit s. #ac. #a%. unor puternice cre;teri /emogra#ice care au generat o mu$tip$icare a necesit.%i$or /e tot #e$u$1 $emnu$ #iin/1 <n ace$e 5remuri1 materia prim. c5asiuni5ersa$.. 4e aici1 o presiune /in ce <n ce mai /e5oratoare asupra p./uri$or compacte1 a$e c.ror supra#e%e erau continuu re/use ;i pentru a #ace $oc terenuri$or /estinate e:p$oat.rii agrico$e. P<n. a se putea ape$a $a tratamente$e ;i <ngr.;.minte$e chimice1 sporirea supra#e%e$or cu$ti5ate era unica so$u%ie pentru hr.nirea unei popu$a%ii /in ce <n ce mai numeroase. !:pansiunea /emogra#ic. se petrecea <n timpu$ - ;i apoi <n pre$ungirea - unei perioa/e /e e:pansiune economic.1 #a5ori9at. /e progrese$e tehnice1 /e /e95o$tarea acti5it.%i$or pro/ucti5e ;i /e acumu$area /e bog.%ii <n !uropa+ /intre aceste bog.%ii1 o parte tot mai important. pro5enea /in %.ri <n/ep.rtate1 ce puteau #i /e-acum e:p$orate atunci c<n/ nu erau chiar cucerite - /atorit. progrese$or <nregistrate <n /omeniu$ na5iga%iei maritime. "r1 /e95o$tarea na5iga%iei maritime <nsemna /eopotri5. /e95o$tarea construc%ii$or na5a$e1 <ntr-o epoc. <n care p./urea #urni9a acestui /omeniu aproape toate materia$e$e necesare. Pe scurt1 re9er5e$e /e arbori tineri uti$i9a%i ca $emn pentru <nc.$9it ;i pentru #unc%ionarea cuptoare$or1 ce$e /e copaci b.tr<ni pre$ucra%i pentru ob%inerea sc<n/uri$or ;i a catarge$or1 precum ;i arboretu$ matur /estinat ambe$or uti$i9.ri trebuiau s. r.spun/. acum unei cereri at<t /e mari1 <nc<t pre$e5.ri$e a5eau s. /ep.;easc. <n cur<n/ capacitatea /e regenerare a p./uri$or europene1 tot mai s.race ;i mai /egra/ate. 3u <nt<mp$.tor prune$e /ou. $ucr.ri #un/amenta$e a$e si$5icu$turii europene Si$5a1 a eng$e9u$ui John !5e$6n1 /at<n/ /in seco$u$ a$ O>II-$ea1 ;i Tr.ite comp$et /es bois et #orets ?Tratatu$ comp$et a$ co/ri$or ;i p./uri$orC1 a #rance9u$ui 4uhame$ /u 8onceau - au #ost opere$e a /oi specia$i;ti <n /omeniu$ $emnu$ui /estinat construc%iei /e na5e ?/at #iin/ c. timpu$ necesar cre;terii arbori$or <na$%i pentru catarge ;i grin9i se m.soar. mai /egrab. <n seco$e /ec<t <n aniC. Con;tienti9area #aptu$ui c. o e:p$oatare prea intensi5. a p./uri$or putea peric$ita pe termen $ung sau #oarte $ung perenitatea resurse$or #orestiere - consi/erate p<n. atunci regenerabi$e ?potri5it ritmu$ui /e HNH 4AT! \I "CURI

i* 1 1 cre;tere a$ copaci$orC1 /ar care se /o5e/eau a #i epui9abi$e - ;i1 <n consecin%.1 <n%e$egerea necesit.%ii imperioase /e a se $ua anumite m.suri pentru re#acerea acestor resurse a5eau s. /e5in. /in ce <n ce mai acute o /at. cu /e95o$tarea acti5it.%i$or protoin/ustria$e <n !uropa ?mai a$es a meta$urgiei1 a$ c.rei a5<nt presupunea /e#ri;.ri masi5e ;i sistematiceC. 4e aici ;i tot mai numeroase$e semna$e /e a$arm. sau sugestii$e pentru stabi$irea unor regu$i <n pri5in%a unei si$5icu$turi intensi5e1 capabi$. s. r.spun/. necesit.%i$or cresc<n/e1 /ar ;i s. #ac. #a%. perico$e$or ce p<n/esc e:isten%a p./uri$or. Pa$iss6 <n 2ran%a seco$u$ui a$ O>I-$ea1 Reaumur1 apoi 7u##on <n seco$u$ a$ O>III-$ea ne o#er. c<te5a asemenea e:emp$e. eag.n a$ si$5icu$turii1 !uropa este toto/at. $eag.nu$ in/ustriei ;i1 cur<n/1 a$ primei re5o$u%ii in/ustria$e1 /up. cum tot ea 5a #i ;i ce$ a$ agricu$turii intensi5e ;i a$ progresu$ui tehnic1 <n genera$. a ba9a acestei cre;teri #.r. prece/ent a pro/uc%ii$or ;i a necesit.%i$or stau <ns. e#ecte$e re5o$u%iei ;tiin%i#ice /in seco$u$ a$ O>II-$ea1 care au generat - <n asociere cu progrese$e tehnice1 pe /e o parte1 ;i cu meto/e$e /e organi9are a muncii ;i /e gestionare a resurse$or1 pe /e a$t. parte - o /inamic. #.r. prece/ent1 e:tins. $a ni5e$u$ tuturor sectoare$or /e e:p$oatare a naturii /e c.tre om. Semne$e unei schimb.ri /e statut a si$5icu$turii - care1 /intr-o ;tiin%. empiric.1 /e5ine una ra%iona$. - s<nt /eDa 5i9ibi$e $a 4uhame$ /u 8onceau1 pre#a%a acestuia $a tratatu$ 4es Semis et p$antation /es arbres1 et /e $eur cu$ture ?4espre puie%i1 p$antarea arbori$or ;i e:p$oatarea $orC put<n/ #i consi/erat. un #e$ /e 4iscurs asupra meto/ei ;i1 <ntru c<t5a1 mani#estu$ <ntemeietor a$ si$5icu$turii mo/erne. Autoru$ enun%.1 ca regu$. /e aur1 0<mbinarea ra%iunii ;i a e:perien%ei)1 a/.ugin/E 0Pentru a /e5eni un bun cu$ti5ator1 trebuie s. #ii #i9ician+ iar pentru a #i un bun #i9ician <n /omeniu$ agricu$turii1 trebuie s. #ii1 <nainte /e toate1 un cu$ti5ator). 4ac. 5e%i citi si$5icu$tor <n $oc /e cu$ti5ator1 5e%i g.si cheia noii atitu/ini ce trebuia a/optat. pentru 0a se <n$ocui penuria /e $emn prin abun/en%.). ui 4uhame$ /u 8onceau <i $ipsea /oar suportu$ unei 5oin%e po$itice /e #ormare a 5iitori$or si$5icu$tori1 imp$ic<n/ cunoa;terea1 pe /e o parte1 a structurii ;i a #unc%ion.rii sisteme$or #orestiere1 iar pe /e a$t. parte1 a tehnici$or /e cu$ti5are a/ec5ate /i#erite$or c$imate ;i tipuri /e so$1 precum ;i a necesit.%i$or ;i a cererii. Punerea <n ap$icare a unei ast#e$ /e po$itici /e #ormare ra%iona$. a persona$u$ui #orestier urma s. aib. $oc <n %.ri$e /e $imb. german.1 $a s#<r;itu$

4"8!STICIR!A PV4URII I34ICV !OIST!3UA... HN, seco$u$ui a$ O>III-$eaE si$5icu$tura /e5ine atunci materie /e stu/iu1 mai <nt<i <n ca/ru$ <n5.%.m<ntu$ui tehnic1 apoi ;i <n ce$ a$ <n5.%.m<n-tu$ui uni5ersitar. U$terior1 /ate #iin/ misiuni$e <n teritoriu$ german a#$at sub contro$u$ a/ministrati5 a$ 2ran%ei napo$eoniene1 orent9 ?urmat $a scurt. 5reme /e Para/eC ia contact cu meto/e$e germane ;i aDunge s. <n#iin%e9e un <n5.%.m<nt o#icia$ /e si$5icu$tur. <n 2ran%a1 $a 3anc61 r.spun9<n/ ape$u$ui $ansat /e c.tre rege <n 1GHN. 0S-a creat ast#e$ o comunitate /e g<n/ire european. <n /omeniu$ #orestier1 uimitoare pentru cei care nu-i cuno;teau ra%iuni$e istorice /e constituire ;i #.r. corespon/ent <n nici o a$t. parte a $umii). Aceste e:p$ica%ii s<nt totu;i insu#iciente1 chiar ;i atunci c<n/ ne propunem numai o sumar. trecere <n re5ist. a e5enimente$or. 3e putem <ntreba1 $a urma urme$or1 /e ce oare a <nceput !uropa s.-;i gospo/.reasc. <n mo/ ra%iona$ p./uri$e ;i s.-;i organi9e9e popu$a%ii$e <n societ.%i g$oba$e reunite printr-o a/ministra%ie centra$.1 /e ce a 5.9ut <n cunoa;terea obiecti5. a $egi$or naturii so$u%ia pentru o mai bun. st.p<nire a acesteia1 /e ce a <nceput s.-;i a/ministre9e cu meto/. proprii$e resurse1 at<t umane1 c<t ;i natura$e1 cu$ti5<n/u-$e <n mo/ intensi51 prin instituirea unor sisteme /e e/uca%ie ;i a unor sisteme /e e:p$oatare ^ 4e ce toate acestea1 /ac. nu1 pur ;i simp$u1 pentru c. era preg.tit. cu$tura$ ^ 4esigur1 aici inter5in o mu$titu/ine /e #actori1 care se <ntrep.trun/ <ntr-un mo/ c<t se poate /e comp$e:. S. nu uit.m1 totu;i1 c. <n !5u$ 8e/iu i/entitatea european. s-a /e#init mai <nt<i <n raport cu cre;tin.tatea1 ce constituia $a acea 5reme o s#er. cu$tura$. comun. ce$or mai mu$te %.ri. "r1 cre;tinismu$ -/espuin/ natura /e orice urm. /e caracter sacru1 /ar marc<n/-o cu pecetea crea%iei /i5ine1 a$ c.rei principa$ bene#iciar ;i a/ministrator este omu$ - a contribuit $a crearea unei atitu/ini /eopotri5. contemp$ati5e ;i inter5en%ioniste1 5./in/ respectu$ pentru /aruri$e primite1 /ar ;i preocuparea /e a $e #ructi#ica. St.p<nirea naturii /e c.tre om 5a a5ea un caracter mai autoritar sau mai $a:1 /up. cum echi$ibru$ 5a #i rupt <n #a5oarea uneia sau a$teia /intre ce$e /ou. ten/in%e. 8i;carea Re#ormei /in seco$u$ a$ O>I-$ea a accentuat puternic ten/in%a inter5en%ionist. prin a#irmarea coruperii #un/amenta$e a naturii - care nu mai putea constitui o punte <ntre 4umne9eu ;i om - ;i prin re#u9u$ raport.rii pasi5e $a me/iu$ <nconDur.tor1 ca s. nu mai 5orbim /e acea /octrin. a pre/estin.rii care a con/us protestantismu$ $a 5a$ori9area spiritu$ui /e ini%iati5. ;i1 in/irect1 $a #a5ori9area spiritu$ui capita$ist1 /up. cum a ar.tat 8a: &eber. HNN 4AT! \I "CURI *` P.str<n/ aceste coor/onate1 am putea <ncerca s. /etect.m semne$e eticii protestante <n spiritu$ si$5icu$turii - mai a$es <n ce$ a$ si$5icu$turii germane. S. ascu$t.m pur ;i simp$u $imbaDu$ si$5icu$tori$orE se 5orbe;te aici1 #ire;te1 /espre 0cu$tura) #orestier. ?<n german. Lo$99ucht1 termen a$ c.rui sens propriu este /e 0/iscip$inare) sau 0cu$ti5are) a p./uri$orC1 /espre 0comportamentu$) arboretu$ui ;i 0e/ucarea) puie-%i$or+ <n 2ran%a1 /espre 0a$oca%ii #orestiere) ?<n ca/ru$ a/ministra%iei /omeniu$ui pub$icC ;i1 cu o #ormu$. mai $arg.1 /espre 0gu5ernarea p.m<nturi$or) ?4uhame$ /u 8onceauC. S-ar p.rea1 ast#e$1 c. e/ucarea arbori$or ;i e/ucarea oameni$or1 comportamentu$ arboretu$ui ;i comportamentu$ popoare$or1 a/ministrarea p.m<nturi$or ;i gu5ernarea societ.%i$or umane ar %ine /e ace$a;i mo/ /e abor/are ;i /e aceea;i stare /e spirit1 caracteristice cu$turii europene. Cea mai bun. m.rturie ne este o#erit.1 poate1 chiar /e c.tre Zant1 g<n/itor /e #orma%ie protestant. care1 <n opera sa #i$oso#ic.1 #o$ose;te <n /ou. r<n/uri imaginea co/ru$ui1 o /at. <n ca/ru$ unei me/ita%ii asupra prob$emei e/uca%iei1 iar a$t. /at.1 <n ce$ a$ unor consi/era%ii /espre po$itic.+ termenii uti$i9a%i <n ce$e /ou. conte:te s<nt aproape aceia;i1 #apt ce arat. c. <n g<n/irea #i$oso#u$ui german e/uca%ia ;i po$itica s<nt str<ns $egate <ntre e$e1 ambe$e con#runt<n/u-se1 chiar /ac. <n maniere /i#erite1 cu aceea;i prob$em.1 cea a antagonismu$ui /intre /i#erite$e $ibert.%i in/i5i/ua$e <n ca/ru$ unei societ.%i a$c.tuite /in #iin%e <n mo/ natura$ nesociabi$e1 /ar sortite totu;i s. tr.iasc. <mpreun.E Copacii /intr-o p./ure1 prin simp$u$ #apt c. #iecare <ncearc. s.-i ia ce$ui$a$t aeru$ ;i $umina1 se str./uiesc /in r.sputeri s. se /ep.;easc. unii pe a$%ii1 aDung<n/ ast#e$ s. creasc. #rumo;i ;i /rep%i. 4impotri5.1 cei care <;i <na$%. ramuri$e /up. bunu$ $or p$ac1 separa%i /e cei$a$%i arbori1 cresc s#riDi%i1 r.suci%i ;i <nco5oia%i. "rice cu$tur.1 orice art. care a$c.tuie;te o aur. a umanit.%ii1 precum ;i cea mai #rumoas. /intre or<n/uiri$e socia$e cu putin%. s<nt ro/u$ insociabi$it.%ii1 ob$igat. prin ea <ns.;i s. se /iscip$ine9e ;i s. permit.1 impun<n/u-;i un asemenea arti#iciu1 <n#$orirea /ep$in. a germeni$or #irii. Prin urmare1 situa%ia in/i5i9i$or /intr-o societate este simi$ar. ce$ei a copaci$or /intr-o p./ure - /ac. transpunem $ibertatea s.$batic. <n /e95o$tarea spontan. -1 iar si$5icu$toru$ trebuie s. se #o$oseasc. /e Docu$ concuren%ei1 $a #e$ cum e/ucatoru$ se #o$ose;te /e Docu$ emu$a%iei sau con/uc.torii popoare$or /e Docu$ ri5a$it.%ii <ntre 4"8!STICIR!A PV4URII I34ICV !OIST!3UA... HNJ /i#eri%ii parteneri socia$i1 urm.rin/u-se /e #iecare /at. 5a$ori#icarea optim. a poten%ia$it.%i$or #iec.rui in/i5i/. 4e aceea1 arta e/uca%iei1 $a #e$ ca ;i cea a po$iticii1 trebuie s. #ie o art. ra%iona$.. a #e$ stau $ucruri$e ;i <n ca9u$ si$5icu$turii1 am putea spune1 chiar /ac. pentru Zant ea nu repre9enta /ec<t oca9ia unei compara%ii p$astice. 3u contea9.E oricum ar #i #ost aceast. compara%ie1 ea se /o5e/e;te cu totu$ semni#icati5. <n pri5in%a chestiunii pe care o /iscut.m1 cu con/i%ia /e a nu e:agera totu;i ?<ntruc<t nu e:ist. si$5icu$tur. care s. nu inter5in. prin crearea unor $umini;uri <n miD$ocu$ /esi;u$ui*C. "rice cu$tur. imp$ic. supunerea $a ni;te regu$i comune1 a;a/ar $a o /iscip$in. co$ecti5. menit. s. asigure trecerea /e $a o stare natura$. -o 5ia%. s.$batic.1 ce se caracteri9ea9. printrun comportament anarhic a$ in/i5i9i$or - $a o 5ia%. ci5i$i9at.1 /omestic.1 stare caracteri9at. printr-un

comportament supus unor regu$i inspirate1 ;i e$e1 /e ne5oia /e satis#acere a necesit.%i$or proprii speciei noastre. 2on/u$ cu$tura$ /esemnat /e c.tre Zant ne permite s. 5orbim /espre un mo/e$ #orestier european1 spiritu$ european e:prim<n/u-se aici <n termenii si$5icu$turii. Aceasta nu imp$ic. <ns. nici o i/entitate a regu$i$or /e gestionare1 nici o uni#ormitate a tehnici$or si$5ico$e. \co$i$e /e si$5icu$tur. s<nt #oarte /i#erite1 aDung<n/ uneori s. se contra9ic.1 iar practici$e propriu-9ise s<nt tot at<t /e /i5erse ca ;i mo/uri$e /e abor/are sau tra/i%ii$e1 ca ;i <mpreDur.ri$e /ate sau ca9uri$e ipotetice. <n schimb1 principii$e #un/amenta$e s<nt mereu ace$ea;i+ este 5orba1 <n principa$1 /e o or/onare a spa%ii$or ;i a timpi$or <n care se <nscriu cic$uri$e 5egetati5e a$e popu$a%ii$or /e arboriE m.sur.tori1 /e$imit.ri1 <ntocmirea /e p$anuri ;i h.r%i1 trasarea /rumuri$or1 parce$area 9one$or compacte /e p./ure <n sectoare /e /imensiuni comparabi$e ;i /e #orme c<t mai regu$ate cu putin%.1 /e#inirea /urate$or /e 5ia%.1 a 5<rste$or /e e:p$oatare1 a obiecti5e$or /e pro/uc%ie1 a rota%iei <ntre parce$e ;i a perio/icit.%ii t.ieri$or1 a etape$or /e inter5en%ie ;i a inter5a$e$or /intre inter5en%ii$e succesi5e. Pe scurt1 pretutin/eni ;i <ntot/eauna1 e5a$u.ri1 or/on.ri1 amenaD.ri1 ceea ce <nseamn.1 pretutin/eni ;i <ntot/eauna1 cuanti#icare1 regu$ari9are ;i sistemati9are. Totu$ se #ace pe ba9a unei ana$i9e a sisteme$or #orestiere - re/use $a combinarea unui mic num.r /e componente -;i a mo/u$ui $or /e #unc%ionare1 urm.rin/u-se trei obiecti5eE asigurarea perenit.%ii p./uri$or1 stabi$in/u-se pentru #iecare /intre e$e una sau mai mu$te mo/a$it.%i /e regenerare+ #a5ori9area /e95o$t.rii optime a p./urii prin a$egerea unor meto/e a/ec5ate /e r.rire a HNP 0 [1b__ 4AT! \I "CURI . copaci$or ;i1 /in ce <n ce mai mu$t1 prin preocuparea pentru ame$ior.ri$e genetice+ <n s#<r;it1 a/aptarea #on/u$ui #orestier $a necesit.%i$e societ.%ii umane1 ceea ce1 cu siguran%.1 nu este un $ucru tocmai u;or1 at<ta 5reme c<t ritmu$ /e e5o$u%ie a$ ne5oi$or socia$e nu coinci/e cu ce$ a$ succesiunii genera%ii$or /e arbori. Si$5icu$tura european. <ns. - c.ut<n/ s. /e5in. c<t mai ;tiin%i#ic. ;i c<t mai a/aptabi$. $a ni;te con/i%ii /e ap$icare <n continu. schimbare - este ea <ns.;i un /omeniu a$ cercet.rii a#$at <n p$in. e5o$u%ie. Trebuie s. semna$.m1 <n aceast. pri5in%.1 o ten/in%. actua$. care nu este /e$oc str.in. /emersu$ui nostru. Kermania1 prima %ar. european. care a ap$icat o si$5icu$tur. /eopotri5. 0/e ;coa$.) ;i 0/e teren)1 a propus 5reme <n/e$ungat. mo/e$u$ ?ba9at pe /iscip$ina nem%easc. ;i pe cu$tura protestant.C ;i a o#erit e:emp$u$ unei po$itici #orestiere autoritare1 orientat. <nspre arti#icia$itate1 sistematic. <n p$ani#icarea sa ;i energic. <n proprii$e-i inter5en%iiE /e#ri;are1 regenerare prin p$ant.ri pe supra#e%e <ntinse a unor puie%i se$ec%iona%i1 crescu%i <n pepiniere -1 totu$ 5i9<n/ ob%inerea unor p./uri #ormate /in arbori apar%in<n/ ace$eia;i specii ;i a5<n/ aceea;i 5<rst.. "r1 <n pre9ent1 %in<n/ seama /e primeD/ii$e recunoscute /e-acum - a$e unei omogenit.%i prea stricte a popu$a%ii$or #orestiere pe $argi supra#e%e1 tot Kermania este cea care /. tonu$ unei si$5icu$tori mai apropiate /e natur.1 a/ic. <ntemeiat. pe principii$e regener.rii natura$e pe supra#e%e c<t mai re/use ;i a$e men%inerii sau re#acerii unor popu$a%ii /e arbori /i5ersi#icate ca specii1 <n.$%ime ;i 5<rst.. " m.rturie a acestei noi ten/in%e este t<n.ra mi;care european. 0Pro Si$5a). Iat.-ne1 a;a/ar1 <n p$in. actua$itate a /omeniu$ui #orestier. 4ac. !uropa este <ntr-a/e5.r $eag.nu$ si$5icu$turii1 acest a5ans #a%. /e maDoritatea %.ri$or /e pe a$te continente <i creea9. ni;te ob$iga%ii cu at<t mai presante cu c<t europenii1 aDun;i ast.9i p.str.tori ;i protectori ai proprii$or p./uri1 au proce/at <n a$te co$%uri /e $ume ca ni;te a/e5.ra%i De#uitori1 e:p$oat<n/ <ntr-un mo/ c5asimineresc une$e /intre ce$e mai bogate #i$oane #orestiere pentru a;i acoperi necesaru$ /e $emn /estinat pre$ucr.rii superioare1 #.r. a se preocupa /e re#acerea arboretu$ui ast#e$ /istrus. !ste ca9u$ /e#ri;.ri$or masi5e /in %.ri$e tropica$e1 /e pi$/.1 un/e re#acerea p./uri$or cu $emn pre%ios1 /up. pre$e5.ri$e succesi5e1 se /o5e/e;te a #i cu at<t mai /i#ici$. ;i mai urgent cu c<t1 ce$ mai a/esea1 e 5orba /e ni;te esen%e 0/e umbr.)1 a c.ror regenerare nu poate a5ea $oc /ec<t <n spa%ii #erite /e $umin. -a;a/ar1 numai /up. ce s<nt acoperite go$uri$e create prin e:p$oatare 4"8!STICIR!A PV4URII I34ICV !OIST!3UA... HN;i a c.ror cre;tere este1 ine5itabi$1 $ent.. Prima <n/atorire a !uropei1 <n aceast. pri5in%.1 este /e a participa1 pe /e o parte1 $a cercetarea ;tiin%i#ic. ap$icat. $a con/i%ii$e c$imaterice ;i pe/o$ogice /in aceste %.ri #urni9oare /e $emn1 iar pe /e a$t. parte1 $a #ormarea si$5icu$tori$or /e aco$o. 3umai a;a ea 5a r.m<ne #i/e$. 5oca%iei uni5ersa$iste a propriei sa$e cu$turi. P./urea european.E un co/ru b.tr<n <n curs /e /omesticire. A /omestici <nseamn. a <ngriDi1 /ar ;i a e:p$oata1 a/ic. a subor/ona aceast. munc. /e <mb$<n9ire satis#acerii unor necesit.%i e:terioare+ <nseamn. a /iscip$ina1 /ar1 <n raport cu or/inea natura$. a $ucruri$or1 <nseamn. ;i a se$ec%iona1 a simp$i#ica1 a sistemati9a1 opera%iuni nu $ipsite /e anumite riscuri1 precum ace$a /e a #ace ;i mai #ragi$e ecosisteme$e #orestiere sau /e a s.r.ci resurse$e genetice. <n s#<r;it1 $a #e$ ca toate p./uri$e /e pe p$aneta noastr. - /ar ce5a mai mu$t /ec<t a$te$e1 /in cau9a concentr.rii urbane ;i in/ustria$e - p./urea european. este amenin%at.1 cum bine ;tim1 /e e#ecte$e po$u.rii atmos#erice. ! ne5oie1 a;a/ar1 s. ne mobi$i9.m pentru a sa$5a ceea ce a mai r.mas /in bog.%ia ei 5egeta$. /e o/inioar.1 pentru a-i supra5eghea starea s.n.t.%ii ;i a-i <nt.ri mo/a$it.%i$e /e ap.rare natura$.1 pentru a <ncerca s. /omo$im 5iru$en%a atacuri$or $a care este supus.1 <n specia$ <n %.ri$e !uropei /e !st. Se impun1 practic1 anumite m.suri /e conser5are a capita$u$ui genetic ;i /e /iminuare a agresiuni$or chimice1 precum ;i crearea unor re%e$e /e supra5eghere a simptome$or ;i /e /etectare a 9one$or cu prob$eme - un ast#e$ /e program presupun<n/ o cooperare ;i /eci o so$i/aritate acti5. a tuturor %.ri$or /e pe continent. 3umai o /inamic. /e o asemenea amp$oare ar putea ser5i /rept curea /e transmisie pentru o mi;care /e mobi$i9are a <ntregii comunit.%i

interna%iona$e <n #a5oarea perenit.%ii ;i a s.n.t.%ii p./uri$or. Acest $ucru ar <nsemna1 <n #on/1 <nc. o punere $a <ncercare a 5oca%iei uni5ersa$e a cu$turii europene. Phi$ippe /'Larcourt Re#erin%e bib$iogra#ice 7a/re .1 Listoire /e $a #oret #rangaise1 Arthau/1 Paris1 1FGN. Cor5o$ A.1 'Lomme au bois1 histoire /es re$ations /e $'homme et /e $a #oret1 2a6ar/1 Paris1 1FG-. 4e##ontaines P.1 'Lomme et $a #oret1 Ka$$imar/1 Paris1 1FPF. 4uhame$ 4u 8onceau L. .1 4es Semis etp$antation /es arbres1 et /e $eur cu$ture1 Paris1 1-PI. HNG 4AT! \I "CURI Ka6er Z.1 4er &a$/bau1 7er$in1 1GGI. anier .1 Precis /e s6$5icu$ture1 !3KR!21 3anc61 1FGP. orent9 7.1 Para/e A.1 Cours e$ementaires /e cu$ture /es bois1 3anc61 1G,-. Schiit9 J.-Ph.1 S6$5icu$ture1 5oi. IE Principes /'e/ucation /es#orets1 Presses po$6techniques roman/es1 ausanne1 1FFI. = ii ,P' siE "ra;e$e se trag /in 9ona rura$. <ntre ora;e ;i 9one$e rura$e re$a%ii$e s<nt /ia$ectice1 <ntruc<t concentrarea popu$a%iei1 a puterii1 a tehnici$or ;i a cuno;tin%e$or pe un teritoriu restr<ns ;i bine /e#init /in punct /e 5e/ere Duri/ic a creat o opo9i%ie ra/ica$. #a%. /e mo/a$it.%i$e /e apropriere a spa%iu$ui pe care istoria societ.%i$or umane ;i repre9ent.ri$e menta$e o p$asea9. <n 5remuri$e primor/ia$e. Para/isu$ nu poate #i /ec<t o gr./in.1 a/ic. partea cea mai pu%in s.$batic. a unei $umi natura$e1 ca ;i cum1 <n incon;tientu$ co$ecti51 satu$ ar constitui un spa%iu a$ abun/en%ei ob%inute #.r. nici e#ort1 #rumuse%ea $ui ne/ator<n/ mai nimic tru/ei /e 9i cu 9i a oameni$or. Aceasta arat.1 /e #apt1 c. /iscursu$ asupra raporturi$or /intre sat ;i ora; este1 <n esen%.1 unu$ inte$ectua$ ;i cita/in. <n schimb1 <ncep<n/ cu in/ustria$i9area /in seco$u$ a$ O$O-$ea1 mari$e concentr.ri umane /in ora;e au #.cut /in a;a-numitu$ #enomen urban1 greu /e st.p<nit1 o a/e5.rat. anticamer. a in#ernu$ui. Practic1 /ac. nimic nu se schimb. mai repe/e /ec<t #orma unui ora; - nici Char$es 7au/e$aire nu a 5.9ut cu ochi buni trans#orm.ri$e petrecute <n Paris -1 5irtu%i$e /urabi$it.%ii ;i a$e consec5en%ei cic$ice1 spa%ii$e $ini;tite #a5orabi$e recu$egerii burghe9i$or sensibi$i1 mobi$e$e1 une$te$e ;i mo/uri$e /e 5ia%. str.5echi #ac /in sate un /ecor /e r<5nit. 4iscursu$ asupra $umii pe care am pier/ut-o se ba9ea9. pe ni;te /eprin/eri menta$e sortite s. /ispar. o /at. cu peisaDe$e ;i obiecte$e pe care e$e se <ntemeia9.. 3e a#$.m <n #a%a unuia /intre ce$e mai pro#un/ <nr./.cinate $ocuri comune a$e societ.%i$or europene1 a$e c.rui prime semne pot #i g.site chiar <n $iteratura mora$i;ti$or antici. !:pansionismu$ european1 care nu are echi5a$ent <n nici o a$t. cu$tur. /in $ume1 a propagat aceast. antite9. mora$i9atoare <n ca/ru$ tuturor societ.%i$or /ominate. Practic1 a r.sp<n/it-o <n $umea <ntreag. - a;a cum consemnea9. c.$.torii ;i geogra#ii occi/enta$i -1 transmi%<n/-o <n primu$

HJI 4AT! \I "CURI r<n/ popu$a%ii$or co$oni9ate1 care au 5.9ut i5in/u-se pe p.m<nturi$e $or ni;te institu%ii urbane ce a5eau s. r.m<n. mu$t. 5reme str.ine proprii$or $or structuri socia$e. Am putea a/.uga1 e:trapo$<n/ <n /omeniu$ 5i9ionarismu$ui1 c.1 $a #ine$e istoriei1 repre9entarea #uturist. a ora;u$ui ;terge cu totu$ ace$e sate pe care se <ntemeia 5echiu$ contrastE imp$acabi$u$ ora; -ca/ru opresant a$ a5enturi$or ce$or /in urm. oameni1 pier/u%i cu totu$ printre robo%i - apare aici pe #un/a$u$ unui 5eritabi$ neant. <n ce pri5e;te "ra;u$ S#<nt care coboar. /in cer $a s#<r;itu$ 5remuri$or ?Ierusa$imu$ ceresc cu 9i/uri$e sa$e /e Dasp ;i cu ce$e /ou.spre9ece por%i care nu /au <nspre nimicC1 acesta <i apare S#<ntu$ui Ioan <ntr-un spa%iu cu totu$ imateria$. 4ac. para/isu$ se a#$. $a origini$e $umii1 cea /in urm. sec5en%. a a5enturii umane este b<ntuit. /e imagini e:c$usi5 urbane. 4inco$o <ns. /e acest a$#a ;i /e acest omega1 #enomenu$ urban ce caracteri9ea9. /i#erite raporturi /e /omina%ie1 societ.%i comp$e:e sau po$i /e ira/iere apare ca un /at uni5ersa$1 opus unor societ.%i rura$e menite <n principa$ s. asigure hrana ;i s. se $ase supuse. Istoria !uropei /e acum /ou. mii /e ani ;i p<n. <n pre9ent poate #i reconstituit.

/in aceast. perspecti5.1 respect<n/u-se crono$ogii$e ;i caracteristici$e proprii #iec.rei regiuni ;i %in<n/u-se seama /e #aptu$ c. at<t istoria satu$ui1 c<t ;i cea a ora;u$ui au #ost scrise /e c.tre or.;eni. Practic1 satu$ ne este restituit prin mit ;i prin /iscurs in/irect. !uropenii au <n%e$es #oarte bine raporturi$e care se stabi$esc - <n spa%iu - <ntre sat ;i ora; atunci c<n/ au aDuns s. ias. /intre grani%e$e $umii cre;tine1 /in acea unitate cu$tura$. <n care se puteau ghici /eDa semne$e schismei ?5e9i1 mai a$es1 cea /e-a patra crucia/.C1 /ar care $i se <n#.%i;a necre/incio;i$or ;i pagini$or1 a/ic. 0rustici$or)1 precum c.ma;a /intr-o singur. bucat. a $ui Lristos. <n anu$ 1HJ,1 #ranciscanu$ &i$he$m /e RubroeB1 ambasa/oru$ $ui u/o5ic a$ IO-$ea ce$ S#<nt pe $<ng. mare$e han mongo$1 tra5ersea9. %ara t.tari$or1 <n/rept<n/u-se c.tre est. !$ $as. treptat <n urm. mo;tenirea Antichit.%ii1 bib$ioteci$e eru/ite1 cuno;tin%e$e tehnice1 circu$a%ia rapi/. a nout.%i$or1 capita$uri$e migratoare sau mo/e$e schimb.toare. " /at. aDuns <n apropierea 8.rii 3egre1 ritua$uri$e mesei1 tipuri$e /e construc%ii1 cutume$e 5estimentare <i apar cu totu$ stranii1 ca s. nu mai 5orbim /e /i#eren%e$e /e c$im.1 c<mpii$e nes#<r;ite1 apro5i9ionarea /i#ici$. <n singur.tatea p./uri$or ;i a m$a;tini$or. "RA\! ! S! TRAK 4I3 ]"3A RURA V HJ1 &i$he$m /e RubroecB nu <nt<$ne;te nici ora;e - pre9en%e $ini;titoare pentru un #ranciscan /in seco$u$ a$ OIII-$ea -1 nici 0c$asice$e) sate popu$ate /e %.rani ;i <mp<n9ite cu obi;nuite$e anima$e /e pe $<ng. casa omu$ui1 nici ace$e cana$e care irig. p.m<nturi$e /in Apus ;i care se pre$ungesc p<n. <n !uropa R.s.ritean.1 ci /oar ni;te #ort.re%e pier/ute <n miD$ocu$ unor 9one /e;ertice. C<n/ am p.truns - scrie e$ - pe teritoriu$ acestor popoare barbare1 am a5ut sen9a%ia c. intru <ntr-o a$t. $ume... Continuam s. mergem spre R.s.rit1 ne<nt<$nin/ nimic <n /rumu$ nostru1 <n a#ar. /e cer ;i p.m<nt+ ici1 co$o1 ni;te morminte /e cumani1 pe care $e 9.ream /e $a o /istan%. /e /ou. $eghe... 4ou. seco$e mai t<r9iu1 <n 1N-,1 Ambrogio Contarini1 ambasa/oru$ >ene%iei pe $<ng. rege$e Persiei1 tra5ersea9. 0partea su/ic. a Rusiei1 supus. rege$ui Po$oniei). Impresii$e sa$e /e c.$.torie s<nt asem.n.toare. !$ c.$.tore;te 9i$e <ntregi prin p./uri <ntunecoase1 risc<n/ <n orice c$ip. s. ca/. <n m<ini$e t<$hari$orE 03-am g.sit nici un a$t a/.post <n a#ar. /e ni;te co$ibe mi9erabi$e). Ast#e$1 un <ntreg sistem /e re#erin%e 5i9ua$e ;i menta$e /ispare /e <n/at. ce aDungem $a grani%e$e !uropeiE aceast. $ume /ens. pe care o p.r.sim1 <n care sate$e ;i ora;e$e se <mp$etesc ;i se a$imentea9. reciproc1 repre9int. peninsu$a e:trem. a Asiei1 un/e 9i/uri$e ora;e$or1 bisericu%e$e /e %ar. ;i p.m<nturi$e $ucrate cu griD. o#er. un peisaD per#ect co/at. a un a$t hotar a$ cre;tin.t.%ii1 !giptu$1 pe care <$ 5i9itea9. <n 1NGH senioru$ #$aman/ Joos >an Khiste$e1 un e:ce$ent obser5ator a$ rea$it.%i$or 5ie%ii coti/iene ;i a$ /ecoruri$or ce $e a/.postesc1 0#enomenu$) mare$ui ora; nu ar trebui s. ne surprin/.. Ceea ce <$ i9be;te pe c.$.toru$ #$aman/1 aDung<n/ $a Cairo1 este e:traor/inara concentrare /e popu$a%ie <ntr-un $oc care... nu poate #i un ora;1 #iin/c. nu este <nconDurat /e 9i/uri sau1 <n orice ca91 pentru c. 9i/uri$e1 <n parte surpate1 nu repre9int. acea $imit. $a care s. te po%i raporta pentru a /e#ini perimetru$ cet.%ii. Citin/ aceste memorii /e c.$.torie1 r.m<nem cu sentimentu$ c. pentru un occi/enta$ sate$e s<nt ni;te peisaDe $ini;titoare1 purt<n/ /e genera%ii <ntregi amprenta e:isten%ei umane1 <n 5reme ce ora;e$e se /isting prin si$ueta $or emb$ematic.1 pro#i$<n/u-se incon#un/abi$ pe #un/a$u$ p$atouri$or ce $e <nconDoar.. \i c.1 $a urma urme$or1 atunci c<n/ tra5ers.m !uropa <nspre grani%e$e ei orienta$e1 trecem treptat /e HJH 4AT! \I "CURI. [iiL^A.S" $a o $ume e/i#icat. <n mii /e ani /e munc. ;i /e 5ia%. socia$. $a ni;te spa%ii cu totu$ neorgani9ate1 #ie e$e popu$ate sau pustii. Prin urmare1 poate #i consi/erat. cu totu$ $egitim. o abor/are a raporturi$or pe termen $ung /intre ora;e$e ;i sate$e europene1 por-nin/u-se /e $a /e#inirea #enomenu$ui urban1 ce$ care1 <ncep<n/ /in $umea greco-roman. ;i p<n. <n 9orii epocii contemporane1 /./ea tonu$ <n <ntreaga regiune <nconDur.toare. Pentru /e#inirea ora;u$ui trebuie $ua%i <n consi/erare mai mu$%i #actori. Primu$ este1 e5i/ent1 ce$ topogra#ic1 <ntruc<t orice ora; /e%ine anumite monumente1 care s<nt amp$asate <ntr-o 9on. pri5i$egiat. ?<n cita/e$e natura$e1 $a <ncruci;area unor /rumuri importante sau <n apropierea unei apeC ;i care <i con#er. cet.%ii acea si$uet. emb$ematic.. Totu;i1 ora;e$e antice1 asemeni ce$or /in 9i$e$e noastre1 nu a5eau ni;te $imite preciseE $ocuitoru$ /in Attica <;i e:ercita /repturi$e /e cet.%ean $a Atena1 /e;i re;e/in%a sa se a#$a /estu$ /e /eparte /e acest centru monumenta$ <n care erau concentrate institu%ii$e pub$ice. 2enomenu$ este oarecum simi$ar e:tin/erii peste m.sur. a metropo$e$or contemporane1 aici e:ist<n/ riscu$ /e a se aDunge $a /ispari%ia e$emente$or strict topogra#ice care /i#eren%iau a;e9area ini%ia$. /e 9ona rura$. <nconDur.toare. Un a$ /oi$ea criteriu /e /e#inire se re#er. $a #unc%ii$e pe care $e /e%in ag$omera%ii$e urbane1 <n opo9i%ie cu /estinu$ agrico$ a$ sate$or. Aceste #unc%ii e5o$uea9. /e-a $ungu$ timpu$ui ;i ac%ionea9. une$e asupra a$tora1 /i5ersitatea acti5it.%i$or concentrate <ntr-un anumit spa%iu permi%<n/ stabi$irea unui c$asament1 sau chiar a unei re%e$e /e ora;e riguros ierarhi9ate <n spa%iu$ pe care e$e <$ ocup.. Un asemenea criteriu este greu /e ap$icat cet.%i$or antice1 un/e ca$itatea /e agricu$tor se <mp.ca #oarte bine cu acti5it.%i$e ci5ice+ pe /e a$t. parte1 e$ e:c$u/e orice raportare $a num.ru$ /e $ocuitori1 acesta ne#iin/ un #actor

/eterminant pentru consi/erarea /rept ora; a unei a;e9.ri. <n 1GG-1 Institutu$ Interna%iona$ /e Statistic. a g.sit /e cu5iin%. s. acor/e tit$u$ /e ora; tuturor a;e9.ri$or cu mai mu$t /e H.III /e $ocuitori1 ci#r. contestabi$. /ac. ne g<n/im $a sate$e /e ast.9i /in Sici$ia1 care reunesc uneori mai mu$t /e ,I.III /e $ocuitori1 /ar care s<nt $ipsite /e a;a-numite$e ser5icii pub$ice+ ea este contestabi$. ;i /ac. %inem seama /e burguri$e eng$e9e ori #rance9e /in seco$u$ a$ O>III-$ea1 care a5eau parohii1 pie%e1 oameni ai $egii ;i me;te;ugari1 /e;i popu$a%ia $or nu /ep.;ea H.III /e $ocuitori. 4espre aceste osci$a%ii 5orbe;te ;i obser5a%ia ce apare <n "RA\! ! S! TRAK 4I3 ]"3A RURA V HJ, /reptu$ cu5<ntu$ui 0ora;) /in /ic%ionaru$ $ui 2uretiere ?1PFICE 0!ste /estu$ /e greu s. se stabi$easc. o /e#ini%ie e:act. a termenu$ui ora;1 /at. #iin/ #o$osirea curent. a /enumirii /e burg ori sat pentru ni;te a;e9.ri care s<nt1 <n #apt1 a/e5.rate ora;e...). Satu$ ar #i1 a;a/ar1 un ora; cu ni;te ser5icii pub$ice ru/imentare1 $ipsit /e ;co$i1 ca ;i /e ace$e semne mani#este a$e schimburi$or comercia$e c.rora $e este asociat.1 /e obicei1 imaginea cita/in.. Ast#e$1 <n su/u$ 5echii pro5incii 4auphine1 me;te;ug.ritu$ este omnipre9ent <n seco$e$e a$ O>I-$ea ;i a$ O>II-$ea1 maDoritatea meserii$or #iin/ bine repre9entate <n me/iu$ rura$1 /ar nu <ntr-un mo/ #oarte 5i9ibi$E me;te;ugarii - %es.tori sau ;e$ari - $ucrau <n case$e $or1 #.r. a-;i e:pune apoi pro/use$e spre 5<n9are. Printre #unc%ii$e <n/ep$inite /e un ora; e:ist. una1 esen%ia$.1 care <i /. acestuia pro#i$u$ unei comunit.%i socia$e E este 5orba /e autoritatea care <i este con#erit. respecti5ei a;e9.ri ;i pe care ea o e:ercit. <n genera$ asupra unui teritoriu1 ca ;i asupra in/i5i9i$or ce $ocuiesc <n ace$ $oc. A;a cum speci#ica1 <n seco$u$ a$ >L-$ea1 Isi/or /in Se5i$$a1 <n tratatu$ s.u /espre !timo$ogii1 #.c<n/ /istinc%ia <ntre urbs ;i ci5itas1 nu s<nt su#iciente ni;te pietre bine r<n/uite pentru a construi un ora; E acest corp materia$ mai are ne5oie ;i /e 5ia%a pe care i-o /au oamenii1 $ao$a$t. cu 5oin%a sau ob$iga%ia $or /e a tr.i-<mpreun.. !ste momentu$ s. e5oc.m aici na;terea sau rena;terea urbanit.%ii <n !uropa /in ini%iati5a po$itic. a principi$or ;i c$erici$or. A/esea <n5esti%i cu o parte /in puteri$e rega$e1 episcopii !5u$ui 8e/iu timpuriu au contribuit substan%ia$ $a cre;terea num.ru$ui /e monumente1 $a baterea mone/e$or1 $a /e95o$tarea unei economii ba9ate pe schimburi comercia$e1 precum ;i $a p.strarea tra/i%ii$or spiritua$e ;i cu$tura$e mo;tenite /in Antichitate ;i /in perioa/a cre;tinismu$ui primiti5. A$.turi /e ace$e ci5itates m<n/rin/u-se cu un trecut pe care a/eseori <$ atest. ruine$e unor impun.toare monumente arhitectonice - /e pi$/. Regensburg1 capita$a e5anghe$i9.rii misionare1 ce a a5ut /e <n#runtat presiunea s$a5. /in seco$u$ a$ O-$ea -1 caste$u$ /in K=n/1 re;e/in%a puternicu$ui conte /e 2$an/ra1 sau caste$e$e /in Caen ;i 2ecamp1 apar%in<n/ /uce$ui /e 3orman/ia1 constituie ni;te habitaturi-nuc$eu <n care se insta$ea9. o a/ministra%ie ;i care #ac o /i#eren%iere net. <ntre acea parte a societ.%ii ce $ocuie;te aco$o ;i marea mas. rura$.. <n genera$1 noi$e ora;e ;i cet.%i s<nt create /e c.tre o aristocra%ie ce <ncearc. ast#e$ s. regrupe9e ;i s. contro$e9e1 <ncep<n/ cu seco$u$ a$ O-$ea1 popu$a%ii$e /in 9one$e /e c<mpie. HJN 4AT! \I "CURI a' A 5orbi /espre 0re5o$u%ia castra$.) care cuprin/e <ntreaga !urop. a seco$u$ui a$ O$-$ea1 cu nuan%e regiona$e ce %in /e geogra#ie ;i /e istorie1 <nseamn. a ne re#eri $a re/istribuirea1 a/eseori 5io$ent.1 a puteri$or1 re/istribuire care sa impus asupra spa%iu$ui rura$ pornin/ /inspre nuc$ee$e caste$ane. Pe /omenii$e /in Duru$ caste$e$or au $uat na;tere t<rguri$e+ une$e /intre e$e au /isp.rut1 /ar - <n 2ran%a1 /e pi$/. - marea $or maDoritate trasea9. re%eaua actua$e$or re;e/in%e /e canton. <ntre seco$e$e a$ O$-$ea ;i a$ O$II-$ea1 <ntreaga !urop. a cunoscut o <n#$orire #.r. prece/entE cre;tere /emogra#ic.1 co$oni9area unor regiuni 5irgine1 progrese sensibi$e <n /omeniu$ cu$tura$1 re$uarea unor re$a%ii $a /istan%. ?care #a5ori9ea9. circu$a%ia m.r#uri$or gre$e1 cum ar #i sarea1 sau a pro/use$or /e $u:1 precum posta5uri$eC+ terenuri$e agrico$e /e pe p$atou$ continenta$ asigur. hrana or.;eni$or1 <n 5reme ce ei intensi#ic. schimburi$e comercia$e1 a$imentea9. sate$e cu o serie <ntreag. /e pro/use noi ;i in5estesc <n cu$turi$e pro#itabi$e. <n#$orirea ora;e$or con/uce $a trans#ormarea /urabi$. a unui peisaD1 9i/u$ <mpreDmuitor1 mai mu$t sau mai pu%in re9istent1 /e5enin/ semnu$ /e#initoriu a$ i/entit.%ii cita/ine <n raport cu 9ona rura$. /in Dur. S-a spus /espre cetatea me/ie5a$. c. a ap.rut o /at. cu ri/icarea primu$ui 9i/ /e ap.rare ;i c. ;i-a <ncetat e:isten%a $a s#<r;itu$ 5eacu$ui a$ O$O-$ea1 o /at. cu /istrugerea u$timei #orti#ica%ii. 2ie c. e 5orba /e ]i/u$ aure$ian /e $a Roma1 /e pa$isa/e$e /e $a Laithabu1 capita$a comercia$. a 8are$ui 3or/ <n seco$u$ a$ IO-$ea1 sau /e toate ace$e $ucr.ri care1 pornin/ /e $a 0mo5i$a castra$.)1 a/un. $ao$a$t. t<rguri ;i porturi ce prosper. <n 9one$e Doase /in Dur1 incinte$e #orti#icate au $.sat pra/. mu$tip$e$or amenin%.ri 5echi spa%ii urbane sau1 /impotri5.1 au <nchis <n$.untru$ $or o serie <ntreag. /e 9one hortico$e1 /ac. nu chiar c<mpuri ;i p.;uni. <n ambe$e ca9uri1 centru$ urban - in/i#erent /ac. <ng$obea9. 5echi$e construc%ii sau /es#.;oar. un p$an /e parce$are geometric. - este constituit /in case ce a$c.tuiesc o #a%a/. compact. /e-a $ungu$ str.9i$or. "ra;u$ ;erpuie;te <n interioru$ 9i/uri$or sa$e1 a;a cum o atest.1 /e e:emp$u1 pari9iana Rue /es Petits-Champs1 /at<n/ /e pe 5remea #orti#ica%ii$or $ui 2i$ip August+ 5ite$e ;i oi$e pasc pe c<mpuri$e /in preaDma metere9e$or1 iar p.s.ri$e ;i porcii /au capita$ei un aer campestru. U.ranii1 gr./inarii ;i m.ce$arii $ocuiesc <n cetate1 /ar se /uc $a munca /e 9i cu 9i /inco$o /e 9i/uri$e acesteia1 <n 5reme ce turme$e /e sute sau mii /e capete a/use $a t.iere pasc $a por%i$e ora;e$or.

4ensitatea neuni#orm. a ocup.rii so$u$ui ;i schimburi$e coti/iene /e "RA\! ! S! TRAK 4I3 ]"3A RURA V HJJ o parte ;i /e cea$a$t. a 9i/uri$or #ac /in ora; un #e$ /e pre$ungire a rura$it.%ii1 <n ciu/a caracteristici$or e5i/ente a$e structurii ;i si$uetei $ui1 care <$ /i#eren%ia9. /e restu$ %inutu$ui. 4e95o$tarea urban.1 care s-a pro/us <n <ntreaga !urop. ;i pe care in/ustria$i9area a5ea s-o acce$ere9e1 a accentuat acest #enomen <nainte /e a-i ;terge ;i u$time$e urmeE /istrug<n/ 9i/uri$e <nconDur.toare inuti$e1 ce repre9entau tot at<tea cercuri succesi5e /e cre;tere1 ora;e$e au <ncorporat 9one ne/e#inite1 cu o arhitectur. me/iocr.1 sau chiar sate a$e c.ror /rumuri sinuoase ;i a c.ror toponimie aminteau /e 5remuri$e /e /emu$t1 ast#e$ c. peisaDe$e peri#erice a$e ora;u$ui1 a#$ate $a marginea c<mpuri$or cu$ti5ate1 a$.turau <ntr-un mo/ 5io$ent ace$ui spa%iu rura$ con/amnat a;e9.minte$e pe care centru$ urban $e respingea1 consi/er<n/u-$e pericu$oase ori /.un.toare. P<n. a se aDunge $a construirea cartiere$or re9i/en%ia$e sate$it1 /inco$o /e aceste peisaDe peri#erice1 ora;u$ occi/enta$ a continuat s. p.stre9e - ca o amintire a hotare$or sa$e /isp.rute - un /ecor interme/iar1 #osi$i9at pe structura tipic. epocii me/ie5a$e1 r<u$ ;i /eri5a%ii$e sa$e #i:<n/ a/eseori <n a#ara 9i/uri$or cet.%ii antrepo9ite$e1 #abrici$e1 puncte$e /e transbor/are. Am putea s. amintim ca e:emp$u $oca$itatea Pro5ins1 a c.rei ce$ebritate me/ie5a$. este $egat. /e re;e/in%a con%i$or /e Champagne ;i /e t<rguri$e organi9ate aici - un ora; ce a p.strat 5reme <n/e$ungat. amenaD.ri$e hi/rau$ice care concentrau <n partea /e Dos a a;e9.rii pi5e$e pentru posta5uri ;i ate$iere$e /e arg.sire a piei$or+ 5oca%ia comer%u$ui /e an5ergur. ap.ruse ca urmare a cre;terii intensi5e a oi$or pe p$atouri$e /in <mpreDurimi. S. nu uit.m apoi >ene%ia1 a$e c.rei 9i/uri au #ost chiar ape$e $agunei ;i a c.rei e:tin/erere <ncepe prin amenaDarea1 parce$. cu parce$.1 a unui so$ /easupra apei. A/mirabi$a panoram. a ora;u$ui gra5at. <n 1JII /e Jacopo /e' 7arbari ne $as. s. <ntre9.rim - $a marginea ace$ui ansamb$u urban /e $a <nceputu$ 5eacu$ui a$ O>I-$ea1 mai precis <n spate$e Arsena$u$ui - 9ona <n care se a/unau bu;tenii cobor<%i pe ap. /e $a munte. 8etropo$a comer%u$ui mon/ia$1 construit. pe sute /e mii /e trunchiuri /e copaci <n#ipte <n m<$u$ $agunei1 are ca #un/a$ cu$mi$e <mp./urite /in care <;i trage substan%a ;i materia prim. pentru proprii$e-i ;antiere. S. mai $u.m un u$tim e:emp$u /e ora; european c.ruia apa <i stabi$e;te <n a#ara 09i/uri$or cet.%ii) ba9e$e puterii in/ustia$e. 3iimberg-u$1 <nconDurat /e ce$e /ou. p./uri a c.ror e:p$oatare o HJP 4AT! \I "CURI ,.I,aJRJIC a/ministrea9. cu mu$t. griD.1 prime;te /e $a <mp.ratu$ 2re/eric a$ II-$ea un pri5i$egiu menit a compensa pe p$an comercia$ me/iocritatea con/i%ii$or natura$e1 %in<n/ cont /e #aptu$ c. un ora; nu putea s. prospere /ac. nu a5ea <n preaDm. o 9on. agrico$. bogat.. "r1 oamenii /e a#aceri /in 3iirnberg 5or ;ti s.-;i c$./easc. a5erea $or interna%iona$. pe ce$e trei e$emente a5ute $a <n/em<n.E p./urea1 #ieru$ ;i apa. Pe cursu$ r<u$ui Pegnit9 - /inco$o /e 9i/uri$e care <ncing #aimoasa si$uet. cita/in.1 cu ce$ebru$ s.u caste$ ;i cu mari$e ei biserici - 5a #i insta$at. o <ntreag. sa$b. /e ciocane hi/rau$ice1 topitorii ;i mori ?inc$usi5 prima moar. /e h<rtie /e $a nor/ /e A$pi1 $a s#<r;itu$ 5eacu$ui a$ O>I-$eaC1 care #ac /in ora;1 $a #ine$e !5u$ui 8e/iu1 unu$ /intre principa$e$e centre a$e $umii <n /omeniu$ pre$ucr.rii #ieru$ui ;i a$ pro/uc%iei /e armament. Prin urmare1 re$a%ii$e #oarte concrete stabi$ite <ntre sate ;i ora;e /e-a $ungu$ mi$eniu$ui <n care a5ea s. se c$./easc. marea putere economic. european. nu se pot $imita $a 5i9iunea simbo$ic. pe care o o#er.1 /e e:emp$u1 Preabogate$e ceasuri a$e /uce$ui /e 7err6E cositu$ #inu$ui <n apropierea pa$atu$ui u5ru. <n ora; p.trun/ pro/use$e1 obiceiuri$e ;i structuri$e 5ie%ii rura$e /in 5ecin.tate+ $a r<n/u$ s.u1 ora;u$ <;i asigur. /omina%ia po$itic. asupra 9one$or agrico$e care <i asigur. hrana1 asupra p./uri$or care <i #urni9ea9. singuru$ combustibi$ cunoscut /e societ.%i$e /e o/inioar.1 asupra ape$or curg.toare care <i <n$esnesc apro5i9ionarea1 <i o#er. energia necesar. in/ustriei ;i <i permit e5acuarea /e;euri$or. Re$a%ii$e <ntre sate ;i ora;e nu se $imitea9. <ns. $a aspecte$e materia$e pe care $e-am enumerat mai sus. 2ericita #ormu$. g.sit. /e Isi/or /in Se5i$$a reaminte;te #aptu$ c. ansamb$u$ urban este un organism 5iu1 c. popu$a%ia sa e continuu <mbog.%it. printr-o serie <ntreag. /e aporturi e:terioare ;i c. $ocuitorii s.i1 care a$c.tuiesc o comunitate1 se in#$uen%ea9. unii pe a$%ii prin <ns.;i necesitatea con5ie%uirii. A/e5.ra%ii oameni ai cet.%ii s<nt cei care se percep ast#e$1 sim-%in/u-se m<n/ri c. apar%in unui grup pe care patrimoniu$ cu$tura$ <$ /i#eren%ia9. nu /oar /e mase$e /e %.rani /in 5ecin.tate1 ci ;i /e a$te comunit.%i urbane. C$./irea a/ministra%iei1 turnu$ municipa$1 oro$ogiu$ pub$ic - iat. c<te5a e:presii e$oc5ente a$e acestui patriotism $oca$. 3egu%.torii /in mari$e ora;e ita$iene a$e !5u$ui 8e/iu se asocia9. /e pre#erin%. cu propriii concet.%eni1 se g<n/esc #.r. <ncetare $a $ocu$ /e ob<r;ie <n timpu$ $ungi$or $or c.$.torii1 iar atunci c<n/ "RA\! ! S! TRAK 4I3 ]"3A RURA V HJ<ntemeia9. /i#erite asocia%ii pe p.m<nt str.in1 $e numesc /up. s#<ntu$ ce patronea9. ora;u$ /in care 5in. Ast#e$1 cartiere <ntregi /in /i#erite ora;e orienta$e - un/e1 <n seco$u$ a$ OLI-$ea1 aDung s. tr.iasc. 5ene%ieni1 geno5e9i sau 5echi cet.%eni ai Pisei - s<nt a;e9ate1 prin nume$e $or1 sub protec%ia S#<ntu$ui 8arcu1 a S#mtu$ui auren%iu ori a S#intei 8arii. <n maDoritatea ora;e$or !uropei1 accesu$ $a statutu$ /e cet.%ean a #.cut1 /e-a $ungu$ seco$e$or1 obiectu$ anumitor restric%ii1 acestea <nregistr<n/ o oarecare re$a:are numai /up. epi/emii$e /e cium. care au $o5it toate p.turi$e

popu$a%iei. Cronici$e cita/ine - care au stabi$it 5ersiunea o#icia$. a e5enimente$or po$itice ;i socia$e1 re#$ect<n/ toto/at. menta$itatea c$ase$or con/uc.toare - acor/. un spa%iu important /i#erite$or acti5it.%i a$e unei aristocra%ii /e%in.toare /e a5eri ;i /e competen%e1 /in r<n/uri$e c.reia se a$eg con/uc.torii a/ministrati5i ai ora;e$or1 precum ;i principii. Aceast. aristocra%ie1 care are griD. s. $e re9er5e a;a-numi%i$or boni homines responsabi$it.%i$e ;i #unc%ii$e pub$ice1 <ncerc<n/ a/eseori s. ob%in. /in partea regi$or recunoa;terea unei c<t mai $argi autonomii <n gestionarea treburi$or cet.%ii ?5e9i ca9u$ 0ora;e$or pri5i$egiate) /in regatu$ 2ran%eiC1 <;i <ntemeia9. suprema%ia pe anumite principii /e /reptE e:c$usi5ismu$ 8are$ui Consi$iu a$ >ene%iei1 /e $a s#<r;itu$ seco$u$ui a$ O$II-$ea1 #.cea ca /reptu$ /e a e:ercita #unc%ii e$ecti5e s. $e #ie recunoscut numai ace$or pu%ine #ami$ii care participaser.1 5reme /e genera%ii <ntregi1 $a 5ia%a pub$ic.. " asemenea m.sur. restricti5.1 care - $a /i5erse ni5e$uri1 <n #unc%ie /e ora; - intro/uce o ce9ur. po$itic. <n interioru$ unor grupuri apropiate ca interese ;i ca /orin%. /e pro#it1 se e:tin/e ;i $a ni5e$u$ acti5it.%i$or pro#esiona$e. Putem 5orbi1 <ntr-a/e5.r1 /e o e5o$u%ie genera$ european. care $imitea9.1 <ncep<n/ cu seco$u$ a$ O>-$ea1 accesu$ $a meserii$e ce presupuneau ni;te structuri organi9ateE perceperea unor ta:e /e a/mitere ri/icate1 ob$iga%ia aspiran%i$or /e a $ocui <n ora;u$ respecti5 ;i /e a #i <ntemeiat o #ami$ie1 cerin%e$e tot mai numeroase pentru /ob<n/irea tit$u$ui /e me;ter. Societ.%i$e urbane - /ac. ne re#erim numai $a c$ase$e $or con/uc.toare o#er. o imagine /e#ensi5.1 care contrastea9. cu /inamismu$ comercia$ a$ <ntreprin9.tori$or. !:p$ica%ia st. <n #aptu$ c.1 /up. mai mu$te seco$e /e a5<nt cuceritor1 pe care marea epi/emie /e cium. neagr. a5ea s.-1 <ntrerup.1 re$ansarea economic. /e $a s#<r;itu$ !5u$ui 8e/iu ;i /in perioa/a Rena;terii are $oc <ntr-un c$imat nou1 <n care ora;u$ trebuie HJG 4AT! \I "CURI s. #ac. #a%. puterii state$or teritoria$e1 a#irm.rii mari$or monarhii1 precum ;i unei re/istribuiri a impo9ite$or. 3e5oit. acum s. negocie9e cu puteri$e centra$i9atoare1 cetatea trebuie s. primeasc.1 <n con/i%ii /i#ici$e1 mu$%imi$e /e oameni care se <nghesuie $a por%i$e sa$e. 2a%. /e 9one$e rura$e1 ora;e$e europene repre9int. - <nc. /in prime$e momente a$e <n#$oririi $or - ni;te 9one /e securitate1 /e $ibertate ?aeru$ cita/in <i #ace s. respire $iber pe cei care #ug /e 0proaste$e obiceiuri) a$e mo;ieri$orC1 /ar ;i un $oc <n care oamenii 5in s.-;i g.seasc. /e munc.1 <n con/i%ii$e <n care - a;a cum s-a /emostrat <n ca9u$ 3orman/iei /e Ia s#<r;itu$ !5u$ui 8e/iu - $e#uri$e /in spa%iu$ urban1 pentru munci$e ce$e mai /e Dos1 s<nt mai ri/icate /ec<t ce$e o#erite 9i$ieri$or /in agricu$tur.. Istoria margina$i$or1 e:trem /e <n 5og. ast.9i1 are $a ba9. e:p$oatarea arhi5e$or Du/iciare1 /in care1 parcurg<n/ spa%iu$ european1 se pot e:trage c<te5a biogra#ii tipice a$e pribegi$or ce s#<r;eau prin a /e5eni /e$inc5en%i. Ace;ti margina$i nu repre9int. <ns. /ec<t o mic. parte /intre %.ranii /ec$asa%i care1 ispiti%i /e miraDu$ ora;u$ui1 ;i-au o#erit #or%a bra%e$or pentru munci$e ce$e mai /i5erse. Registre$e #isca$e1 care constituie pentru istoria spa%iu$ui urban una /intre surse$e ce$e mai bogate <n /ate cuanti#icabi$e1 permit reperarea 5a$uri$or /e emigran%i /inspre 9ona rura$.. U.ranii contribuie1 /e-a $ungu$ seco$e$or1 $a <nnoirea popu$a%ii$or urbane ;i <;i pun amprenta asupra aspectu$ui cartiere$or s.race <n care $ocuiescE <nghesuite1 mi9ere1 grupate <n 9one$e /e tran9it+ /up. c<te5a tentati5e /e integrare1 unii /intre ei #ac ca$e-ntoars.1 /ar cei mai mu$%i reu;esc s.-;i reconstituie1 prin $eg.turi$e /e ru/enie ;i /e 5ecin.tate1 obiceiuri$e cu care 5eniser. /in t<rguri$e ;i sate$e $or. 2oarte /e5reme apare ;i acea na5et. a mase$or /e $ucr.tori <ntre ate$iere$e /in centru$ ora;u$ui ;i a/e5.rate$e ghetouri /e $a peri#erie ?<nc. /in seco$u$ a$ O$>-$ea1 /ac. ne g<n/im $a muncitorii #$orentini /in /omeniu$ pro/uc%iei /e posta5uri sau p<n9eturiC. !:ist. apoi o mas. instabi$.1 ;i mai precar integrat. /ec<t ansamb$u$ 0$e#egii$or) ne5oia;i1 care <ncearc. s. supra5ie%uiasc. <n ora; gra%ie aDutoare$or anua$e /e prim. necesitate ;i institu%ii$or caritabi$e1 absente /in 9one$e rura$e. Une$e ora;e <ncearc. s. contro$e9e #$u:u$ /e popu$a%ie care $e asa$tea9.1 <n #unc%ie /e necesit.%i$e /e moment /intr-un /omeniu /e acti5itate sau a$tu$ ;i /e /i#erite$e ser5icii $egate /e acestea. Ast#e$1 ora;u$ 2reiburg im 7reisgau prime;te o mu$%ime ne/i#eren%iat. /e %.rani aspiran%i $a un $oc /e munc. <n singuru$ /omeniu r.mas "RA\! ! S! TRAK 4I3 ]"3A RURA V HJF /eschis1 ;i anume ce$ a$ 5iticu$turii. Aceasta este categoria <n care s<nt <nregistra%i - <n urma unei anchete - to%i nou-5eni%ii pe care cetatea <i accept. <ntre 9i/uri$e sa$e. Keno5a practic.1 <n seco$u$ a$ O>-$ea1 o po$itic. /e se$ec%ie care nu se $imitea9. /oar $a acceptarea emigran%i$or1 ci pre5e/e chiar recrutarea $or /in sate <n/ep.rtate ;i angaDarea $or pentru pre$ucrarea m.t.sii+ recrutarea este organi9at. /e c.tre pro/uc.torii sau negu%.torii#abrican%i pro5eni%i /in sate$e /e munte ;i are $a ba9. re$a%ii$e /e ru/enie. S-au p.strat mii /e contracte notaria$e /e ucenicie1 proces care $e permitea tineri$or aDun;i <n ate$iere s. se a/apte9e - cu greu1 ce-i /rept - noi$or con/i%ii /e 5ia%.. T<n.ra popu$a%ie pribeag. a$c.tuit. /in emigran%ii se$ec%iona%i - pe care #unc%ionarii municipa$i <i /oresc c<t mai /oci$i -cap.t. acces1 /atorit. me/iu$ui cita/in1 $a o #orm. ru/imentar. /e e/uca%ie ;i instruire. Contrastu$ /intre rura$itatea neci5i$i9at. ?iat. o tauto$ogieC ;i ora;e$e eru/ite ?;$e#uite1 <n sensu$ propriu a$ termenu$uiC a #ost1 #.r. <n/oia$.1 e:agerat /e c.tre /i5er;i e:ege%i1 #unc%ionari ;i pre/icatori1 care #o$oseau bucuro;i imaginea 0neciop$irii) rustice pentru a pune <n e5i/en%. ci5i$itatea ora;u$ui. A;a cum am 5.9ut <ns.1 0barbarii) se a#$au a/eseori <ntre 9i/uri$e cet.%ii1 #ie c. #useser. a/u;i <n.untru1 #ie c. #or%aser. ei <n;i;i por%i$e.

Scriitorii ;i pre/icatorii apar%ineau1 #ire;te1 $umii ci5i$i9ate1 iar contrastu$ /e care ei 5orbeau era un $oc comun <n scrisu$ burghe9i$or1 ace;tia /in urm. /escoperin/ abia t<r9iu - /up. seco$e <ntregi /e team. ;i /ispre% - imaginea %.ranu$ui 5irtuos sau a bunu$ui s.$batic. 3u este mai pu%in a/e5.rat c. printre moti5e$e care <i /eterminau pe #iii ;i #iice$e %.rani$or mai boga%i s.-;i p.r.seasc. sate$e se num.r. ;i accesu$ $a e/uca%ie - un atu <n perspecti5a unei ascensiuni socia$e. 2enomenu$ este bine cunoscut <n epoca mo/ern. ?0ari5istu$)C1 <ns. <$ /escoperim ;i <n !5u$ 8e/iu1 <n istoria #ami$ii$or burghe9e. Ro$u$ Ducat <n genea$ogii$e aristocratice /e str.inu$ <ntemeietor ;i eponim este /e%inut1 $a un ni5e$ mai mo/est1 /e primu$ emigrant <n spa%iu$ urban care ;tia s. citeasc.. Pensionu$ pentru #ete1 ucenicia <ntr-o pr.5.$ie pentru b.ie%i -iat. c.i$e unei cariere $a care 5isea9. #ami$ii$e /e %.rani care au ce5a economii. Ast#e$1 ora;e$e prusace1 mo$/o5ene;ti1 croate1 au propus ji r.sp<n/it aceste mo/e$e /e socia$i9are <mprumutate1 /in aproape <n aproape1 /e $a mari$e centre urbane a$e !uropei. HPI 4AT! \I "CURI 4up. cum a#irmam1 orice /iscurs /espre sat a #ost1 /e $a bun <nceput1 un /iscurs cita/in. Spa%iu$ rura$ este1 a/eseori1 un /ecor agreabi$ ai c.rui $ocuitori r.m<n un/e5a <n umbr.1 <n specia$ cei #oarte s.rmani ?este bine cunoscut. cutremur.toarea /escriere #.cut. /e a 7ru6ere1 care e:agerea9. /e /ragu$ /emonstra%ieiC1 <ntruc<t ei s<nt ni;te 0str.ini) ;i1 <n consecin%.1 pericu$o;i. !:ist. <ns. ;i numeroase e:emp$e atest<n/ o preocupare pentru a/e5.ru$ /e /inco$o /e $ocuri$e comune. 2abu$i;tii o#er. o imagine po9iti5. a %.ranu$ui #rance91 a$ c.rui portret mu$tip$u a putut #i con#runtat cu rea$itatea #i9ic. reconstituit. /e arheo$ogii morminte$or me/ie5a$e E era 5orba /e ni;te #iin%e 9/ra5ene1 a c.ror statur. se /o5e/ea a #i #ost $a #e$ /e impun.toare ca ;i cea a ca5a$eri$or sau a burghe9i$or. a r<n/u$ $or1 remarcabi$e$e tab$ouri a$e #ra%i$or e 3ain #ac o /escriere a 5ie%ii rura$e /in seco$u$ a$ O>II-$ea1 /escriere 5./in/ un /eosebit respect pentru persoane$e ;i #ami$ii$e /in ace$ ca/ru. <n esen%. <ns.1 <n raporturi$e care s-au stabi$it <ntre sate ;i ora;e1 e$ementu$ ce$ mai important r.m<ne /omina%ia mo/e$u$ui urban. Seme%e$e 9i/uri emb$ematice ce %in <n umbra $or statui$e-simbo$ a$e ora;e$or 2ran%ei1 <n P$ace /e $a Concor/e1 semni#ic. puterea unei structuri po$itice1 economice ;i cu$tura$e /in care au /ecurs toate ino5a%ii$e1 /e $a bursa /e 5a$ori p<n. $a #i$oso#ia po$itic. ;i $a p$.ceri$e mo/ei. A;a cum scria 2ernan/ 7rau/e$1 ora;e$e europene au cunoscut o incan/escen%. unic. pe g$ob1 iar /ac. mari$e ag$omera%ii umane pro/uc tot #e$u$ /e scorii1 e$e s<nt1 toto/at.1 5ectorii /inamismu$ui $umii+ spre /eosebire /e timpu$ etern a$ satu$ui1 e$e repre9int. noutatea1 agi$itatea1 #rumosu$. Phi$ippe 7raunstein Re#erin%e bib$iogra#ice 7rau/e$ R1 Ci5i$isation materie$$e1 economie et capita$isme O>-O>IL) siec$es1 , 5oi.1 e/. nou.1 Arm=n/ Co$in1 Paris1 1FGP1 5oi. I1 es structures /u quoti/ien. 2ourquin K.1 Listoire economique /e $ '"cci/ent me/ie5a$1 Arm=n/ Co$in1 Paris1 1FPF. 2rie/mann K.1 >i$$es et campagnes. Ci5i$isation urbaine et ci5i$isation rura$e en 2rance1 Arm=n/ Co$in1 Paris1 1FJ,. epetit 7.1 es >i$$es /ans $a 2rance mo/erne 1-NI-1GNI1 A$bin 8iche$1 Paris1 1FGG. Un mare #$u5iu reune;te !uropa 4un.rea A$.turi /e Rin1 /e !$ba ;i /e Ron ?<n cursu$ s.u in#eriorC1 4un.rea este unu$ /intre pu%ine$e mari #$u5ii a$e !uropeiE ce$e$a$te cursuri /e ap.1 cum ar #i Sena sau Tamisa1 nu s<nt /ec<t ni;te r<uri onorabi$e.' S. ne g<n/im $a istoria 7u/apestei1 ora; care nu s-a constituit o#icia$ /ec<t <n 1G-, prin unirea ce$or /ou. cet.%i situate /e o parte ;i /e cea$a$t. a 4un.riiE pe ma$u$ /rept1 7u/a1 capita$a istoric. a Ungariei1 pe ma$u$ st<ng1 Pesta1 cetate cu totu$ in/epen/ent.1 $egat. /e 7u/a printr-un po/ /e 5ase. Cu toate c. tra5ersarea 4un.rii era mai pu%in ane5oioas. /ec<t cea a Cana$u$ui 8<necii $a Pas /e Ca$ais1 ea nu prea <n$esnea $eg.turi$e comercia$e sau /e a$t gen+ a #ost ne5oie /e tenacitatea conte$ui S9echen6i1 patriot ungur /in epoca romantic.1 precum ;i /e m.iestria ingineru$ui sco%ian A/am pentru a se construi1 <n ce$e /in urm.1 ace$ po/ suspen/at ce are pentru bu/apestani aceea;i 5a$oare sentimenta$. ca Pont-3eu#-u$ pentru pari9ieni. <nainte /e a #i un e$ement uni#icator ;i o ca$e /e comunica%ie1 4un.rea repre9int. un obstaco$ greu /e /ep.;it1 #iin/ uti$i9at pe post /e tran;ee cu ap. <n #a%a unui 9i/ /e ap.rare1 mai cu seam. <n /ecembrie 1FNN1 /e c.tre <na$tu$ Coman/ament a$ &ermacht-u$ui care /orea s. opreasc. <naintarea Armatei Ro;ii spre >iena ;i su/u$ Kermaniei. 4intr-un ast#e$ /e metere91 romanii #.cuser.1 <n primu$ seco$ a$ erei noastre1 ba9a strategiei $or. 3eput<n/ st.p<ni regiuni$e /in nor/u$ !uropei ;i neput<n/ supune popoare socotite barbare1 ei au pre#erat s. contro$e9e 9one$e $ocuite /e ce$%i ;i i$iri ;i s. construiasc. 9one /e contact ;i supra5eghere numite $imes. Aceste 9one au $.sat urme pro#un/e1 romani9<n/ popu$a%ia /e pe ma$u$ st<ng1 mai a$es pe $ocuitorii numi%i #ieramins. 2ort.re%e$e permanente se a#$. $a originea mu$te$or a;e9.ri urbane1 <ncep<n/ cu >in/obona ?>ienaC1 un/e putem g.si <n p$anu$ ora;u$ui 5echi schema /e castrum1 sau $a Aquincum ?"bu/aC1 $a nor/ /e 7u/a. 4un.rea 5a r.m<ne o #rontier. HPH 4AT! \I "CURI

istoric. ;i cu$tura$. p<n. <n perioa/a mari$or migra%ii care 5or restructura compo9i%ia popu$a%ii$or1 p.str<n/ totu;i urme$e trecutu$ui roman. 4e;i noi ast.9i i-am putea consi/era barbari1 ba5are9ii1 stabi$i%i <n su/u$ 4un.rii1 au con;tienti9at <n seco$e$e >II->III #aptu$ c. erau continuatorii Romei. <n ansamb$u$ $or1 aceste pro5incii romani9ate au permis <n seco$u$ a$ O-$ea #ormarea regate$or cre;tine1 orientate #ie spre Roma ;i spre $atinitate1 #ie spre Constantinopo$1 Imperiu$ Roman /e R.s.rit ;i 7iserica "rto/o:.. Ast#e$1 principa$e$e na%iuni - cehii1 ungurii1 po$one9ii1 ba5are9ii1 croa%ii1 bu$garii1 s<rbii - s-au constituit ca monarhii in/epen/ente con/use /e o /inastie na%iona$. ;i /e o nobi$ime autohton.1 ca state me/ie5a$e ca$chiate /up. mo/e$u$ #ranc sau bi9antin. Persisten%a acestor state me/ie5a$e ;i apari%ia unei con;tiin%e na%iona$e $a toate popoare$e /in 9on. constituie e$emente$e unei a$chimii subti$e a regiunii ce n-a aDuns nicio/at. s. se preschimbe <ntr-un mare imperiu unitar. Cana$ /e na5iga%ie1 $iant <ntre /i#erite $umi1 4un.rea permite circu$a%ia in#$uen%e$or occi/enta$e p<n. $a marea c<mpie ungar. ;i a in#$uen%e$or orienta$e p<n. $a por%i$e >ienei. Iat. /e ce C<mpia Panonic. este o r.scruce /e in#$uen%e1 o 9on. /e schimburi comercia$e1 /ar ;i /e con#$icte1 a c.rei emb$em. este coroana S#<ntu$ui \te#an1 a#$at. ast.9i $a 8u9eu$ 3a%iona$ /e Istorie /in 7u/apesta. Arheo$ogii au /emonstrat c. aceast. /ia/em.1 simbo$ a$ unit.%ii ;i a$ perenit.%ii statu$ui ungar1 #usese /in gre;ea$. atribuit. S#<ntu$ui \te#an - primu$ rege cre;tin a$ Ungariei care s-a con5ertit $a cato$icism <n preaDma anu$ui 1III -1 #iin/ 5orba /espre o biDuterie str.5eche1 /e origine heteroc$it.. <ntr-a/e5.r1 coroana este a$c.tuit. /intr-o /ia/em. /e aur <mpo/obit. cu smara$/e ;i a$te pietre pre%ioase1 0coroana greceasc.)1 o#erit. <n /ar /e <mp.ratu$ bi9antin 8ihai$ a$ >L-$ea 4uBas rege$ui Ke9a I a$ Ungariei+ aceast. /ia/em. are /easupra un acoper.m<nt ornat cu per$e ;i cu imagini a$e aposto$i$or #orm<n/ 0coroana $atin.)1 /.ruit. rege$ui s#<nt \te#an /e c.tre Papa Si$5estru a$ II-$ea1 ce$ n.scut <n Au5ergne. Coroana este /ominat. /e o cruce $atin.1 iar asamb$area ce$or /ou. p.r%i a$e sa$e a #ost rea$i9at. <n seco$u$ a$ OL-$ea1 <n timpu$ /omniei $ui Co$oman I1 #iu$ rege$ui Ke9a ;i a$ unei prin%ese bi9antine. 4un.rea este <n primu$ r<n/ un curs /e ap. na5igabi$1 e:cept<n/ /ou. por%iuni a$e sa$eE pe cursu$ superior1 /e $a 4onaueschingen p<n. $a U$m1 un/e are mai /egrab. aspectu$ unui r<u mo/est1 ;i pe U3 8AR! 2 U>IU R!U3!\T! !UR"PAE 4U3VR!A HP, cursu$ in#erior1 <n punctu$ <n care1 <nainte /e masi5e$e $ucr.ri /e $a Por%i$e /e 2ier /in 5remuri$e noastre1 m.r#uri$e trebuiau trans#erate /e pe un 5as pe a$tu$. <n ce$e /in urm.1 4un.rea se 5ars. <ntr-o mare <nchis.1 Pontu$ !u:in a$ antici$or1 ast.9i 8area 3eagr. care orientea9. na5iga%ia spre Rusia - sau1 pentru a aDunge $a 8area 8e/iteran. ;i m.ri$e /eschise1 trebuie s. se treac. prin str<mtori$e 7os#or ;i 4ar/ane$e. 4e aceea1 tra#icu$ pe 4un.re era amenin%at pe 5remuri s. aDung. <n m<ini$e ce$or /ou. mari puteri a$e !uropei "rienta$e1 Imperiu$ Rus ;i Imperiu$ "toman1 situa%ie care nu stimu$a /e$oc /e95o$tarea unui 5ast comer% interna%iona$1 care s. nu se $imite9e $a popu$a%ii$e ri5erane. <n 1FGJ1 $a T<rgu$ /e $a 7u/apesta nu se prea 5e/eau #$utur<n/ /ec<t steaguri so5ietice1 ungure;ti1 austriece1 iugos$a5e. 3e a#$.m <nc. /eparte /e Cana$u$ Sue9. <n rea$itate1 4un.rea este a:a /e circu$a%ie a 8itte$europei1 /enumire $ansat. <n 1GNI /e c.tre economistu$ 2rie/rich ist. Unu$ /intre rare$e 9iare cu au/ien%. /in Kermania anu$ui 1GNI nu a e9itat s. propun. o teorie preconi9<n/ uti$i9area ra%iona$. a 4un.rii1 cu o genera%ie <nainte /e construirea unei re%e$e #ero5iare bine structurate. a s#<r;itu$ /omniei $ui Caro$ a$ O-$ea ?a/ic. sub gu5ernarea <mp.ratu$ui 2ran9 Joseph1 socru$ $ui 3apo$eon ;i bunicu$ $ui Aig$onC #usese creat. o companie /e na5iga%ie care a trans#ormat ra/ica$ posibi$it.%i$e o#erite /e 4un.re <n materie /e transport. Curentu$ puternic1 mai a$es <n perioa/a /e topire a 9.pe9ii1 este greu /e <n#runtat1 ast#e$ c. #$u5iu$ ar putea #i repre9entat ca un 5ector orientat /inspre 5est spre est1 #a5orabi$ transportu$ui /e oameni ;i bunuri sau 5ehicu$.rii noi$or i/ei1 <ns. ne#a5orabi$ transporturi$or /e m.r#uri gre$e cum ar #i cerea$e$e sau 5inu$1 care puteau #i pro/use /in p$in <n centru$ ba9inu$ui /un.rean ;i apro5i9iona $a pre%uri a5antaDoase 9one$e /ens popu$ate /in !uropa /e 3or/->est. 3u $ipseau so$u%ii$e empirice - /e $a 5e$iere$e na5ig<n/ <mpotri5a curentu$ui ;i chiar a 5<ntu$ui1 trec<n/ prin ga$ere ?ceaica1 corespon/entu$ continenta$ a$ brigantinei me/iteraneeneC ;i p<n. $a remor-carea $a e/ec a barDe$or -1 <ns. toate aceste so$u%ii $imitau1 practic1 #o$osirea #$u5iu$ui $a transportu$ /e persoane. In5entarea1 <n 1GHI1 a mari$or ambarca%iuni cu aburi pro/uce o a/e5.rat. re5o$u%ie tehno$ogic.1 <n c<%i5a ani1 compania respecti5. a a/unat $ao$a$t. capita$ ;i tehnicieni capabi$i s. integre9e <ntr-un 5ast ansamb$u economic su/u$ Kermaniei1 Austria1 Ungaria ;i chiar 7a$canii care tr.iau o a/e5.rat. rena;tere. 3u era1 cum5a1 acesta miD$ocu$ /e a /a 5ia%. unuia /intre HPN 4AT! \I "CURI

5echi$e 5ise a$e monarhiei habsburgice1 ace$a /e a integra pia%a /e /es#acere a Imperiu$ui "toman1 /e a-;i cre;te e:porturi$e <n 9ona "rientu$ui Apropiat ;i /e a-;i e:tin/e protectoratu$ asupra Principate$or Rom=ne /e $a guri$e 4un.rii ^ <n acest conte:t /e /eschi/ere1 2rie/rich ist propunea e:tin/erea1 <n 9ona !uropei /anubiene1 a ace$ei uniuni <ncheiate sub egi/a Prusiei1 ]o$$5erein1 care integrase economia mici$or state germane restaurate prin tratate$e /in 1G1J. Prin <n$.turarea bariere$or arti#icia$e /e5enea posibi$. circu$a%ia m.r#uri$or <n ca/ru$ unei 5aste pie%e #a5ori9<n/ agricu$tura1 /ar mai a$es in/ustria incipient. a ba9inu$ui Ruhr. ist 5e/ea aici1 printre a$te$e1 posibi$itatea constituirii unei puteri capabi$e s. re9iste imperia$ismu$ui rusesc a$ %aru$ui 3ico$ae I1 repre9entantu$ ce$ mai /e seam. a$ pans$a5ismu$ui reac%ionar. I/eea unei 8itte$europe centrate pe 4un.re 5a #i cur<n/ pre$uat. /e c.tre prin%u$ 2e$i: Sch@ar9enberg1 ;e# a$ gu5ernu$ui <n 5remea t<n.ru$ui <mp.rat 2ran9 Joseph. >reme /e trei ani1 Sch@ar9enberg a <ncercat s. se opun. i/ei$or pru/ente a$e $ui 8etternich - renan /e origine1 care nu /orea nici constituirea unei mari puteri germane unite1 nici e:pansiunea austriac. <n 7a$cani - ;i aspira%ii$or na%iona$e care se mani#estaser. <n timpu$ Re5o$u%iei /e $a 1FNG. 8etternich cuno;tea caracteru$ eterogen a$ spa%iu$ui /anubian1 european spre 5est1 p<n. $a >iena1 ;i semico$onia$1 retrogra/1 marcat /e ocupa%ia otoman. <n partea /e est1 <ncep<n/ cu Ungaria. Sch@ar9enberg nu /orea nici #ormarea unei !urope a na%iuni$or /up. mo/e$u$ ce$ei ap.rute <ntre 1GNG ;i 1GNF1 care ar #i presupus constituirea unei Kermanii unite1 o Ungarie in/epen/ent. ;i1 prin urmare1 s#<r;itu$ imperiu$ui austriac1 /e care e$ era str<ns $egat. 4up. <n.bu;irea mi;c.ri$or na%iona$e1 Sch@ar9enberg ;i armata <mp.ratu$ui 2ran9 Joseph au consi/erat c. era necesar s. se treac. $a reconstruc%ie. \e#u$ gu5ernu$ui austriac 5a <ncerca s. pun. <n ap$icare un p$an gran/ios1 a/ic. s. reuneasc.1 ce$ pu%in pe p$an economic1 <ntreaga con#e/era%ie a state$or germane ;i monarhia habsburgic.. 4un.rea ar #i /e5enit ast#e$ a:a !uropei continenta$e1 particu$arit.%i$e cu$tura$e ie;in/ pentru moment /in prim-p$an+ statu$ german ar #i rea$i9at pentru prima oar. germani9area #or%at. a supu;i$or s.i1 iar $imba german. ar #i /e5enit $imba unic. a a/ministra%iei ;i a <n5.%.m<ntu$ui. <n schimb1 Sch@ar9enberg /orea s. integre9e Imperiu$ Austriac <n ]o$$5erein1 p$an care a <nt<mpinat opo9i%ia Prusiei+ o /at. cu 0retragerea /e $a "$miit9)1 /in noiembrie 1GJI1 e$ a U3 8AR! 2 U>IU R!U3!\T! !UR"PA E 4U3VR!A HPJ c<;tigat o b.t.$ie pentru a pier/e1 <n schimb1 r.9boiu$. 4e a$t#e$1 ne putem <ntreba /ac. puteri$e occi/enta$e ?2ran%a ;i 8area 7ritanieC ar #i permis constituirea unei pie%e /e /es#acere unice /e 1HI /e mi$ioane /e $ocuitori1 care s-ar #i <ntins /e $a Lamburg $a Trieste ;i /e $a Rin $a #rontiera rus.1 /ominat. /in punct /e 5e/ere po$itic /e gu5ernu$ /e $a >iena ;i care ar #i e:ercitat o puternic. atrac%ie asupra popoare$or /in 7a$cani ?<n specia$ rom=nii ;i s<rbiiC pe ca$e /e a se e$ibera /e sub tute$a otoman.. >isu$ prin%u$ui Sch@ar9enberg nu a /e5enit nicio/at. rea$itate. 4up. 5ictoria prusaci$or /e $a Sa/o@a ?1GPPC 5a e:ista o mare Prusie numit. Imperiu$ Kerman1 cuprin9<n/ pe /e o parte &urtemberg-u$1 7a5aria ;i cursu$ superior a$ 4un.rii1 iar pe /e a$t. parte o Austro-Ungarie1 u$tim a5atar a$ monarhiei /un.rene1 merg<n/ /in Ka$i%ia p<n. $a 8area A/riatic. ;i /in 7oemia p<n. $a #rontiera s<rb.. Ceea ce numim ast.9i Austro-Ungaria - construc%ie e#emer.1 /at<n/ /in 1GP- ;i p<n. <n 1F1G1 re9u$tat. <n urma compromisu$ui <ntre c$asa po$itic. ungar. ;i <mp.ratu$ 2ran9 Joseph ;i surpat. <n toamna anu$ui 1F1G - este /esemnat /e istoricii 5iene9i1 con;tien%i /e gran/oarea propriu$ui trecut1 prin termenu$ 4onaumonarchie ?monarhia /un.rean.C. 4enumirea $.sa s. se <n%e$eag. c. unitatea %inea mai pu%in /e /inastie ?monarhia Labsburgi$or sau LabsburgermonarchieC ;i mai cur=n/ /e geogra#ie1 precum ;i c. termenu$ imperiu ?ZaiserreichC nu era /ec<t o interpretare eronat. pro5enin/ /in tit$u$ /e <mp.rat pe care <$ purta monarhu$. <n Dargonu$ constitu%iona$1 nu mai e:ista imperiu1 ci /oar un <mp.rat1 un regat a$ Ungariei ;i ZaBania1 cum numea Robert 8usi$1 <n "mu$ #.r. <nsu;iri1 grupu$ /e state numite o#icia$ 0regate$e ;i %.ri$e repre9entate <n consi$iu$ imperiu$ui ?ReichsrathC). 3e g.sim /eparte /e Imperiu$ Roman1 ;i chiar /e Imperiu$ "toman sau Imperiu$ Rus. Aceast. monarhie a #ost <nc. /e $a crearea sa1 <n seco$u$ a$ O>I-$ea1 o con#e/era%ie /e state ;i /e regate <n care #iecare popor <;i ap.ra pri5i$egii$e1 autonomia1 $imba ;i cu$tura proprii. Co$oana sa 5ertebra$. era tot 4un.rea. 8onarhia a5ea o unitate pro#un/. <n seco$u$ a$ O$O-$ea1 /e;i aparent mascat. /in cau9a /ispute$or po$itice ;i a /i5ergen%e$or inerente oric.rui corp socia$ 5iu. Trebuie s. recunoa;tem c. monarhia /un.rean. reu;ise s. #.ureasc. o cu$tur. comun.1 ba9at. pe <mprumuturi /in $umea occi/enta$.1 cea $atin. ;i cea germanic.1 /in tra/i%ii$e na%iona$e1 /ar ;i /in 7a$cani. HPP 4AT! \I "CURI

2.r. a $ua prea <n serios sarcasmu$ $ui 8etternnich atunci c<n/ spunea c. 7a$canii <ncep /e $a peri#eria 5iene9. /in an/strasse1 un/e <;i a5ea e$ pa$atu$1 trebuie s. recunoa;tem c. 4un.rea a repre9entat o ca$e /e acces spre "cci/ent a unor repre9entan%i /e seam. /in cea$a$t. !urop.. 3egustorii 0greci)1 a/ic. orto/oc;i1 au a5ut <ntot/eauna o biseric. <n 9ona 5eche a >ienei1 aproape /e Cate/ra$a S#<ntu$ \te#an. Ace;ti negustori numi%i rasciens1 a/ic. s<rbi1 erau supu;i cre;tini ai Imperiu$ui "toman ;i apar%ineau /i#erite$or comunit.%i na%iona$e ?greceasc.1 s<rbeasc. ;i chiar armeneasc.C. !i p.strau /i5erse re$a%ii comercia$e cu Istanbu$u$1 a/uc<n/ $a >iena co5oare1 m.t.suri ;i gr<ne precum <n 5remuri$e /e-a$t./at.1 <nainte /e c./erea Imperiu$ui 7i9antin1 <n 1NJ,. Suspecta%i uneori /e spionaD <n #o$osu$ st.p<ni$or $or turci1 ace;ti negu%.tori erau to$era%i $a >iena1 cu e:cep%ia perioa/e$or /e cri9. <ntre turci ;i austrieci. <n seco$u$ umini$or1 ace;ti negustori s<rbi1 /e acum integra%i1 au #.cut $eg.tura <ntre %ara $or ;i !uropa #i$oso#i$or+ prime$e /eschi/eri a$e Serbiei spre "cci/entu$ mo/ern s-au rea$i9at prin interme/iu$ >ienei ;i a$ tipogra#ii$or sa$e1 <ns. obstaco$u$ maDor a$ re$igiei a5ea s. anu$e9e aceste bre;e ;i s. oriente9e Serbia mai <nt<i spre Zie5 ;i apoi spre 8osco5a. Totu;i1 <nainte /e a /e5eni o rut. comercia$.1 4un.rea a #ost un cu$oar /e in5a9ie. !:ce$ent miD$oc /e p.trun/ere pentru a$ia%i -Armata "rientu$ui con/us. /e 2ranchet 4'!spere6 -1 <n toamna anu$ui 1F1G1 4un.rea a #ost un a/e5.rat c.$c<i a$ $ui Ahi$e pentru Puteri$e Centra$e. >reme <n/e$ungat.1 in5a/atorii - s$a5i1 huni1 a5ari1 unguri1 mongo$i - 5eniser. /in c<mpii$e euroasiatice ;i trecuser. Carpa%ii+ <n seco$u$ a$ I>-$ea1 turcii1 5enin/ ;i ei /in Asia1 au #.cut un mare oco$ prin Anato$ia - o a /oua patrie pentru ei - ;i au trecut apoi str<mtori$e pentru a in5a/a Peninsu$a 7a$canic. ;i a cuceri1 <n 1NJ,1 Constantinopo$u$. !;ecu$ $ui 8ehmet a$ II-$ea <n #a%a 7e$gra/u$ui /in 1NJP1 /atorat $ui Iancu /e Lune/oara1 secon/at /e pre/icatoru$ Ioan Capistran1 n-a #ost /ec<t un r.ga91 at<t pentru Principate$e Rom=ne ?8o$/o5a ;i 8unteniaC1 c<t ;i pentru Regatu$ Ungariei. Cucerirea 7e$gra/u$ui1 <n 1JH11 /e c.tre Su$eiman I 8agni#icu$ a marcat at<t <nceputu$ /omniei u$timu$ui mare cuceritor otoman1 c<t ;i ce$ a$ neca9uri$or pentru %.ri$e /e pe ma$uri$e 4un.rii. 2$u5iu$ constituia ca$ea /e acces pentru armata turceasc.1 aceasta #o$osin/ unu$ sau a$tu$ /intre ma$uri$e sa$e. Aceast. enorm. armat.1 #ormat. /in ce$ pu%in o sut. /e mii /e oameni1 a a5ut ne5oie pentru apro5i9ionarea U3 8AR! 2 U>IU R!U3!\T! !UR"PA E 4U3VR!A HPsa cu a$imente /e o #$oti$. /e transport proteDat. /e ga$ere. a r<n/u$ ei1 >iena 5a a5ea <n cur<n/ un <ntreg arsena$1 <n care se <nscrie ansamb$u$ /e ceici care se opuneau <naint.rii ga$ere$or turce;ti. Toate gra5uri$e /in epoc. ne <n#.%i;ea9. 4un.rea tra5ersat. /e aceste ambarca%iuni mari1 cu p<n9e triunghiu$are sau 0p<n9e $atine)1 ce$e mai u;or /e mane5rat pentru a %ine piept 5<nturi$or ;i curen%i$or. Cucerirea marii c<mpii ungare /e c.tre turci1 <ncep<n/ cu 1JNI1 a mo/i#icat consi/erabi$ aspectu$ 9onei. <n ora;e precum 7u/a1 moschee$e au <n$ocuit <ncetu$ cu <ncetu$ biserici$e1 minarete$e au $uat $ocu$ c$opotni%e$or1 <n 5reme ce unii /intre turci pre#erau s. #ug. a$.turi /e c$erici1 iar %.ranii care nu-i <nso%iser. se concentrau <n mari t<rguri ?care num.rau <ntre G.III ;i 1H.III /e $ocuitoriC1 #apt care a permis <n$ocuirea cu$ti5.rii cerea$e$or cu cre;terea e:tensi5. a anima$e$or. Ungurii s-au conso$at <ns. /egrab. <ncep<n/ s. e:porte cai ;i mai a$es bo5ine p<n. $a Strasbourg1 <n 5est1 ;i p<n. $a >ene%ia1 <n su/. >ite$e /in cresc.torii$e maghiare puteau s. parcurg. sute /e Bi$ometri /e-a $ungu$ 4un.rii1 pe /rumuri specia$ amenaDate. Ce$e mai norocoase /intre e$e aDungeau pe mese$e $ocuitori$or >ienei1 mari amatori /e carne #iart. cu $egume1 /atorit. pie%e$or ce asigurau o apro5i9ionare regu$at. ;i #i:au pre%uri$e ?pre%u$ cu am.nuntu$ #iin/ /e /oi so$i pentru o $i5r. /e carne /e 5it.C. Cresc.torii /e 5ite ;i interme/iarii se <mbog.%eau1 a/un<n/ ta$eri /e argint1 mone/. ce 5a /e5eni <n cur<n/ interna%iona$.. 8area c<mpie a /e5enit o a/e5.rat. step.1 asem.n.toare ce$ei /in 8i//$e &est-u$ seco$u$ui trecut. C$ima uscat.1 cre;terea e:tensi5. a anima$e$or ;i /ensitatea sc.9ut. a popu$a%iei au contribuit $a aceast. e5o$u%ie1 oprit. /oar /up. e$iberarea /e sub /omina%ia otoman.1 <n seco$u$ a$ O>III-$ea1 c<n/ repopu$area 9one$or pustiite s-a #.cut ritmic ;i meto/ic. <n ciu/a aparen%e$or - minarete$e /in 7u/a1 Pecs sau !ger -ocupa%ia turc. a a5ut pu%ine consecin%e /urabi$e pentru popoare$e /e pe ma$uri$e 4un.rii. A/ministra%ia otoman. a practicat <n aceast. regiune1 mai mu$t ca oriun/e1 un tip /e ocupa%ie mi$itar. ce contro$a /rumuri$e ;i 9one$e strategice1 percepea impo9ite /e $a popu$a%ie1 /ar care nu a insta$at nicio/at. pe teritorii$e cucerite co$oni1 a;a cum #.cuse <n 7u$garia. Ce$ mu$t1 turcii au <ncuraDat stabi$irea $a peri#erii$e t<rguri$or a unor me;te;ugari ;i pr.5.$ia;i orto/oc;i1 <n timp ce <n ora;e $ocuiau so$/a%i ;i #unc%ionari care nu 5isau /ec<t s. p.r.seasc. mai repe/e aceste pro5incii a$e imperiu$ui pentru a se HPG [_R * C.- *p*

4AT! \I "CURI '.)1.

<ntoarce <n capita$.1 <n Anato$ia sau pe %.rmuri$e 8.rii !gee. Pr.bu;irea puterii otomane1 $a s#<r;itu$ seco$u$ui a$ O>II-$ea1 a pro5ocat i9gonirea ?sau masacrarea1 cum s-a <nt<mp$at $a !u/e1 <n 1PGPC minorit.%i$or turce;tiE minarete$e au #ost /.r<mate+ <n po#i/a a5ans.rii Contrare#ormei1 s-au p.strat c<te5a b.i turce;ti ;i o anumit. mo/a$itate /e #o$osire a ca5a$eriei u;oare. Ast#e$1 mo/e$u$ husaru$ui ungur1 urma;u$ spahiu$ui otoman1 s-a impus <n seco$u$ a$ O>III-$ea <n 2ran%a ;i <n Prusia pentru misiuni$e /e recunoa;tere <n teritoriu$ inamic. U$tima mare n.5.$ire otoman.1 <ncheiat. <n 1PG, cu ce$ /e-a$ /oi$ea ase/iu a$ >ienei1 nu a $.sat a$t. urm. /ec<t ritua$u$ ca#e$ei1 $icoare orienta$. /e5enit. b.utur. na%iona$. pe ma$uri$e 4un.rii ;i care 5a mai a5ea /e a;teptat p<n. s. /e5in. una /intre emb$eme$e sociabi$it.%ii <n metropo$e$e /un.rene. Ca#eneaua1 $a r<n/u$ ei1 repre9enta $ocu$ unor interminabi$e $ecturi /in ga9ete1 opusu$ per#ect a$ conceptu$ui /e rentabi$itate economic.. Poate c. turcii au $.sat1 totu;i1 un par#um orienta$. Kraba metropo$e$or noastre occi/enta$e nu are /rept /e ;e/ere <n ora;e$e /e $a 4un.re1 iar timpu$ nu pare a #i o mar#. /e pre%. Inter$ocutoru$ui gr.bit i se r.spun/e prin ace$ magic 0ime/iat)1 care se trans#orm. uneori <n 0m<ine /iminea%.) ;i care-1 $as. cu gura c.scat. pe un pari9ian. <mp.ratu$ 2ran9 Joseph #.cuse /in aceast. tactic. ?#ort@urste$n1 a/ic. a c<;tiga timpC un principiu a$ gu5ern.rii sa$e1 <n speran%a c. $ucruri$e se 5or aranDa /e $a sine1 c. prob$eme$e 5or e5o$ua singure1 #i$oso#ie /e 5ia%. care nu a putut nicio/at. trece /inco$o /e >iena. 2rontiera autro-german. este o barier. cu$tura$.1 iar $a Passau1 ca ;i $a U$m1 p$ani#icarea ;i organi9area timpu$ui s<nt 5irtu%i respectabi$e. P$ecarea turci$or /in regiune1 $a s#<r;itu$ seco$u$ui a$ O>II-$ea1 rep$ierea $or <n 7a$cani1 recucerirea Ungariei au ri/icat prob$ema repopu$.rii c<mpiei ungare1 care se /orea a #i re/at. agricu$turii1 <ntoarcerea unguri$or re#ugia%i nu era su#icient.+ gu5ernu$ a #.cut ape$ $a co$oni;tii s<rbi ;i rom=ni1 /ar mai a$es $a cei renani ;i ;5abi c.rora $i sau #.cut promisiuni atr.g.toare E atribuirea /e p.m<nturi pentru e:p$oatarea agrico$.1 scutirea /e impo9ite c.tre stat ;i /e /.ri c.tre mo;ieri pentru o anumit. perioa/. /e timp. Ast#e$1 <n seco$u$ a$ O>III-$ea1 a/ministra%ia austriac. a creat o regiune care concura America <n pre#erin%e$e ce$or ce p.r.seau o Kermanie occi/enta$. suprapopu$at.. A/ministra%ia <mp.r.resei 8aria-Tere9a a creat a/e5.rate 0agen%ii /e recrutare) <n Renania1 /intre care una1 cea /in Zeh$1 aproape /e Strasbourg1 a #ost e:trem /e acti5. <n /eturnarea ce$or care /oreau U3 8AR! 2 U>IU R!U3!\T! !UR"PAE 4U3VR!A HPF s. p$ece /inco$o /e At$antic+ ea a recrutat #ami$ii <ntregi1 p$.tin/u-$e transportu$. A/e5.rate 0con5oaie) p$ecau <n mo/ regu$at /e $a Zeh$ spre U$m1 un/e se <mbarcau <n 5apoare ce aDungeau pe 4un.re p<n. $a !u/e sau chiar mai /eparte1 #apt care e:p$ic. pre9en%a unor puternice co$onii germano#one <n c<mpia ungar.+ ace;ti co$oni;ti r.m<neau grupa%i <n sate 0germane)1 cu preo%i ;i <n5.%.tori proprii1 e5it<n/ cu griD. s. se amestece cu a$te na%iona$it.%i1 s<rbi1 unguri sau rom=ni. Singura con/i%ie impus. /e agen%ii /e recrutare era apartenen%a $a re$igia cato$ic.1 consi/erat. a #i o /o5a/. /e #i/e$itate #a%. /e Labsburgi ;i o marc. /istincti5. #a%. /e ungurii protestan%i sau s<rbii orto/oc;i. Agen%ii austrieci au recrutat ;i %.rani /in A$sacia ;i putem asista chiar $a constituirea unor comunit.%i /e $oreni sau /e #ranco#oni <n 7anat1 $a Teme;5ar ?Timi;oara /e mai t<r9iuC1 care au re9istat p<n. <n 1FNJ. Aceast. imigra%ie a %.rani$or renani1 $ucr.tori re/utabi$i1 a permis o reconstruc%ie rapi/. a 7anatu$ui ;i <n genera$ a regiunii c<mpii$or /un.rene. 8<n/ri /e trecutu$ $or1 re9isten%i $a orice contopire cu popu$a%ia autohton.1 ei erau #oarte sensibi$i $a c<ntecu$ sirene$or pangermanismu$ui. A/e5.rat ca$ troian pentru state$e succesoare1 popu$a%ia ;5ab. a #ost recuperat. /e na9ismu$ trium#.tor1 iar <ncep<n/ cu 1FN1 a a$imentat /i5i9ii$e &a##en S.S.1 a #ost apoi 5ictima unor represa$ii Dusti#icate /up. 1FNN ;i1 <n ce$e /in urm.1 a #ost e:pu$9at. <n 1FNJ1 nu #.r. s. #i contribuit o 5reme $a constituirea mo9aicu$ui etnic ;i cu$tura$ a$ regiunii. 4up. aceast. a5angar/. a mi;c.rii 4rang nach "sten care a pro5ocat numeroase osti$it.%i <n r<n/uri$e popu$a%ii$or /e pe ma$uri$e 4un.rii ;i mu$t. ne$ini;te <n !uropa1 conceptu$ /e 8itte$europa1 a;a cum <$ <n%e$egeau in/ustria;ii germani ;i autorit.%i$e /e $a 7er$in <n 1F1J1 nu putea pro5oca /ec<t temerea ri5erani$or1 chiar /ac.1 <ntr-o prim. #a9.1 nu se re#erea /ec<t $a un soi /e imperia$ism economic ;i cu$tura$. Popoare$e /un.rene 5or #i <n cur<n/ /ominate /e capita$uri$e1 <ntreprin/eri$e ;i oamenii /e a#aceri /in Kermania1 iar state$e <n5ecinate1 autonome1 nu 5or mai #i /ec<t ni;te co$onii a$e 7er$inu$ui. "prit. pentru un timp /e <n#r<ngerea /in 1F1G1

o#ensi5a german. este re$uat. chiar <nainte /e 5enirea $ui Lit$er $a putere1 o /at. cu pier/erea ro$u$ui /e me/iator <ntre cei /oi po$i ai 4un.rii - $umea german. $a 5est ;i cea a mici$or na%iuni /in est1 numit. ine:act1 <n 1FHI1 0$umea s$a5.) - pe care <$ Duca >iena. Pr.bu;irea puterii germane <n 1FNJ a <n/ep.rtat pentru o Dum.tate /e seco$ acest perico$1 <ns. ne putem <ntreba /ac. n.9uin%e$e spre o 8itte$europa nu 5or re5eni H-I 15<?b 4AT! \I "CURI I E i peste pu%in timp <n actua$itate1 /ac. $imba german. nu-;i 5a rec<;tiga po9i%ii$e pier/ute ;i1 mai a$es1 /ac. mici$e na%iuni1 /at. #iin/ #ragi$itatea $or economic.1 nu-;i 5or trans#orma proprii$e antagonisme <n /epen/en%. #a%. /e Kermania. <ntre Passau ;i 7e$gra/1 4un.rea a constituit1 totu;i1 o ci5i$i9a%ie origina$.1 o 5ariant. a cu$turii europene <n care putem reg.si e$emente a$e cu$turii me/iteraneene1 reminiscen%e #eu/a$e1 urme a$e tra/i%ii$or iu/aice1 a$e state$or me/ie5a$e s$a5e ;i maghiare sau m.rci a$e /inamismu$ui german. <n ceea ce pri5e;te cu$tura german.1 Kermania /e nor/1 protestant.1 se in/i5i/ua$i9ea9. prin caracteristici$e perene /ate /e Contrare#orm.. 8onopo$u$ cu$tura$ a$ ie9ui%i$or1 /up. 1PHI1 a #a5ori9at r.sp<n/irea cre/in%ei <n r<n/uri$e popu$a%iei1 a impus tra/i%ia popu$ar. <n $ocu$ ce$ei scrise1 /ecora%iuni$e baroce1 gustu$ pentru teatru ;i mu9ic.. Ita$ienii 5eni%i $a curtea 5iene9. au in#$uen%at mai a$es repre9enta%ii$e /e oper. ;i gesturi$e ritua$ice. Aristocra%ia ;i-a conso$i/at /omina%ia <n /i#erite state1 <n /etrimentu$ autorit.%ii /inastice1 apari%ia unei a/ministra%ii uni#icate #iin/ un #enomen t<r9iu. Labsburgii au #ost ne5oi%i s. <ncheie o serie <ntreg. /e <n%e$egeri cu marea nobi$ime care ;i-a p.strat pri5i$egii$e p<n. <n 1GNG. <n seco$u$ a$ O$O-$ea1 c<n/ a <nceput <n#$orirea capita$ismu$ui1 marea burghe9ie /e a#aceri nu e:ista <nc.1 $ocu$ ei #iin/ ocupat /e bancheri1 mici oameni /e a#aceri1 inte$ectua$i e5rei <n curs /e asimi$are. 3u 5om putea <n%e$ege nici >iena1 nici 7u/apesta anu$ui 1FII /ac. nu cunoa;tem aceste $ucruri. 3oi$e e$ite erau <n ace$a;i timp #oarte a/aptate ;i #oarte cosmopo$ite1 #i/e$e Labsburgi$or care $e respectau ;i /etestate /e pro$etariatu$ urban ;i /e me;te;ugari1 5ictime a$e re5o$u%iei in/ustria$e. 4emagogii <ncercau s. con5ing. mase$e cre/u$e c. re9o$5area proprii$or prob$eme era $egat. /e persecutarea e5rei$or ;i crearea unor mici state na%iona$e - a/aptare st<ngace ;i nepotri5it. a i/ea$uri$or iacobine. <ns. /emagogii ;i-au atins scopu$1 reu;in/ s. submine9e monarhia ;i s. /eschi/. ca$ea imperia$ismu$ui german1 apoi ce$ui so5ietic. !i au reu;it s. /istrug. cu$tura !uropei /un.rene prin prigonirea ;i e:terminarea e5rei$or1 /up. 1F,G. Cu$tura mar:ist. impus. /in e:terior1 /up. 1FNG1 nu a reu;it s. prin/. 5ia%.1 a/ministra%ia so5ietic. #iin/ cu totu$ str.in. tra/i%ii$or /un.rene. 3-au mai r.mas1 <n pre9ent1 /ec<t amintiri$e trecutu$ui1 nosta$gia 5iene9.1 ;o5inismu$ U3 8AR! 2 U>IU R!U3!\T! !UR"PAE 4U3VR!A H-1 popoare$or nicio/at. cu a/e5.rat asimi$ate1 mereu #rustrate ;i #.c<n/u-;i 5ecinii responsabi$i /e toate prob$eme$e $or1 rea$e sau imaginare. \i totu;i1 ast.9i orice este <nc. posibi$ pentru popoare$e /e pe 4un.reE e$e pot $a #e$ /e bine s. /eschi/. ca$ea unui nou pan-germanism sau cea a unei noi !urope. Jean 7erenger Re#erin%e bib$iogra#ice 7aran6-"berscha$$ 3. 5on1 4ie SanBt-Stephans Zrone1 Lero$/1 >iena1 1FP1. 7erenger J.1 Listoire /e $'!mpire /es Labsbourg 1H-,-1F1G1 2a6ar/1 Paris1 1FGF. 4ro9 J.1 '!urope centra$e. !5o$ution historique /e $'i/ee /e 08itte$europa)'1 Pa6ot1 Paris1 1FPI. Ritter J.1 e4anube1 PU21 0eue sais-De^)1 Paris1 1F-P. Tapie >.- .1 8onarchie et peup$es /u 4anube1 2a6ar/1 Paris1 1FPF. PPI&;i' C<te5a m.ri au creat !uropaE /e $a Cana$u$ 8<necii $a 8area 7a$tic. " /at. cu Imperiu$ Roman1 ci5i$i9a%ia c$asic. me/iteranean. ;i-a <ncheiat e:pansiunea septentriona$.1 aDung<n/ $a guri$e Rinu$ui ;i acoperin/ 7ritannia p<n. <n Ca$e/onia. 4inco$o /e aceste teritorii1 ce%uri$e nor/ice s<nt o rea$itate meteoro$ogic.. " pretins. psiho$ogie a popoare$or ar #i cu totu$ ine#icient. /ac. 5rem s. <n%e$egem cum au /e5enit societ.%i$e peri#erice o parte integrant. a !uropei1 care au #ost apoi contribu%ii$e $or - ca resurse1 capacit.%i ;i chiar ca sensibi$it.%i - <n ca/ru$ patrimoniu$ui comun1 ce repre9ent.ri a$e speci#icu$ui nor/ic au 5ehicu$at ni;te rea$it.%i sau au impus ni;te mituri. Pe 5remea $ui Caro$ ce$ 8are1 %.rmuri$e 3or/u$ui1 5ag intuite /e e:per%ii ;i <n5.%a%ii romani <n arierp$anu$ %inuturi$or germanice1 r.m.seser. aproape $a #e$ /e pu%in cunoscute. Acum <ns.1 r.9boinicii nor/ici n.5.$esc pe coaste$e 5estice a$e continentu$ui1 iar incursiuni$e $or <n scop /e Da#1 /in seco$u$ a$ IO-$ea1 r.sp<n/esc groa9a ;i su#erin%a /e-a $ungu$ #$u5ii$or a$ c.ror curs <$ urmea9.. Imaginea /iabo$ic. pe care $e-o con#er. cronici$e nu ne

prea aDut. s. <n%e$egem resorturi$e ac%iuni$or acestora ;i nici amp$oarea succese$or <nregistrate - uimitoare pentru noi1 /ac. %inem seama /e /i#ici$e$e con/i%ii natura$e pe care $e presupune nor/u$ 8.rii 7a$tice. <n >est1 marea atenuea9. consi/erabi$ #rigu$ hiberna$ a$ $atitu/ini$or <na$te. P<n. a se aDunge <ns. $a uti$i9area sp.rg.toare$or /e ghea%.1 geruri$e opreau na5iga%ia pe 8area 7a$tic. timp /e mai mu$te $uni1 trans#orm<n/ inc$usi5 ia9uri$e o$an/e9e <n a/e5.rate patinoare. C$ima #ace imposibi$. cu$ti5area 5i%ei-/e-5ie1 a;a <nc<t 0/e $a on/ra p<n. $a 7er$in miroase numai a bere). Cum tehnica a anihi$at han/icapuri$e geogra#ice1 trecerea prin optica pre9entu$ui tin/e s. re%in. o imagine mai /egrab. sintetic. asupra p$ura$it.%ii CXT!>A 8VRI AU CR!AT !UR"PA... H-, $umii nor/ice. Acoperit cu p./uri imense $a #e$ ca <n 5remuri$e str.5echi1 scutu$ #ino-scan/ina5 are <n continuare o popu$a%ie /estu$ /e rare#iat.1 <n timp ce <n %.ri$e /e $a 8area 3or/u$ui num.ru$ /e $ocuitori pe Bi$ometru p.trat este superior me/iei europene. Istoria a a/<ncit aceast. /i#eren%.. 4ac. 5rem s. 5orbim /e un /estin a$ popoare$or /in 3or/1 atunci e$ comport. un #e$ /e ecua%ie <n/ep.r-tare-<nt<r9iere. a <nceput1 omu$ nu a putut ocupa p.m<ntu$ /ec<t /up. restr<ngerea ca$otei g$aciare. Apoi1 cum mi;c.ri$e maDore 5eneau /inspre su/1 /eca$aDe$e crono$ogice se obser5. $a tot pasu$. <n m.sura <n care concepem spa%iu$ sc.$/at /e m.ri$e 3or/u$ui ca pe o scen. comun.1 5a trebui s. grup.m actorii care o anim. <n #unc%ie /e ie;iri$e $or $a ramp.E trupe succesi5e1 #iecare purt<n/ amprenta e:perien%e$or singu$are <n urma c.rora s-a constituit. S. ne <ntoarcem acum $a scan/ina5ii /in timpu$ 5iBingi$or - acei oameni ai 3or/u$ui 5enin/ /e $a cap.tu$ $umii. imba 5orbit. /e ei <i a;a9. <n r<n/u$ popoare$or germanice. Totu;i1 aceast. <nru/ire nu ne spune /ac. Scan/ina5ia ?Scan/9a1 cum o numea istoricu$ Ior/anesC #usese <ntr-a/e5.r o 9on.-nuc$eu a go%i$or1 burgun9i$or ;i a a$tor barbari care au cotropit Imperiu$ Roman. C<n/ iu%ii ;i ang$ii migrea9.1 <mpreun. cu sa:onii1 <nspre Ang$ia1 <ntre 3or/ ;i Su/ e:istau inc$usi5 schimburi comercia$e. Inscrip%ii$e runice apar ;i <n %inuturi$e su/ice1 /up. ce mai <nt<i s-au r.sp<n/it pe teritoriu$ 5echii Kermanii. 8orminte$e ;i te:te$e mai t<r9ii o#er. apoi o imagine /espre ierarhia con/i%ii$or socia$e1 ca ;i /espre ro$u$ puternice$or $eg.turi /e s<nge sau a$ /ispute$or pentru p.m<nt ;i turme. 7og.%ii$e ce$or puternici nu s<nt <ntot/eauna ni;te a5eri /e proprietari se/entari. !$e se ob%in inc$usi5 prin Da# ;i prin comer%1 /ou. acti5it.%i in/isociabi$e1 care se intensi#ic. $a s#<r;itu$ seco$u$ui a$ >UI-$ea. !#icacitatea poten%ia$u$ui o#ensi5 e5i/en%ia9. progrese$e rea$i9ate <n construc%ii$e /e na5e. 4e $a 5asu$ cu rame /e $a 36/am1 /at<n/ /in seco$u$ a$ >-$ea1 s-a trecut $a ace$e cor.bii pe care 5i9itatoru$ /e ast.9i $e poate a/mira $a 76g/o6 ;i RosBi$/e ;i care erau a/aptate /i5erse$or misiuniE rapi/e prin uti$i9area p<n9e$or1 u;or /e mane5rat cu aDutoru$ 5<s$e$or1 toate robuste ;i e$egante. Arhitectura $or /o5e/e;te c.1 <n pri5in%a tehnici$or /e pre$ucrare a $emnu$ui ;i a meta$u$ui1 scan/ina5ii /in acea perioa/. erau ce$ pu%in $a ace$a;i ni5e$ ca ;i contemporanii $or1 iar a/eseori <i ;i /ep.;eau. Superioritatea $or ca na5igatori i-a con/us ;i mai /eparte1 <n partea nor/ic. a At$anticu$ui+ <n G-I1 ei aDung <n Is$an/a1 iar <n Duru$ anu$ui 1III1 <n Kroe$an/a.

`H-N AUC 4AT! \I "CURI b Q <n para$e$1 <n e:trema estic.1 5aregii str.bat imensa <ntin/ere a unei Rusii <nc. ne#ormate1 cobor<n/ pe #iru$ #$u5ii$or p<n. $a 8area 3eagr. ?unii aDung<n/ chiar p<n. <n 7i9an%1 un/e se angaDea9. ca mercenariC ;i p<n. $a 8area Caspic.1 un/e ini%ia9. o serie <ntreag. /e schimburi comercia$e cu $umea musu$man.. Te9aure$e cu mone/e g.site <n Sue/ia - mai a$es <n Kot$an/ - ne #ac s. /e/ucem c.1 /ate #iin/ incursiuni$e 5iBingi$or1 rute$e maritime /in 3or/ au Ducat ro$u$ unei importante artere <ntre "rient ;i "cci/ent. Aceast. 5ersiune 0economist.) nu trebuie s. ocu$te9e <ns. nenum.rate$e 5io$en%e. Rai/uri$e scan/ina5i$or $o5esc nemi$os porturi$e 2ri9iei1 succese$e /e <nceput <ncuraD<n/ campanii$e /e De#uire. 4e $a $o5ituri$e rapi/e ini%iate /e coman/ouri pu%in numeroase1 se trece $a e:pe/i%ii /e an5ergur.1 con/use /e a;a-numi%ii 0regi ai m.rii)1 pentru ca <n seco$u$ a$ O$ea s. se aDung. $a sta/iu$ /e armate organi9ate. Uinuturi$e Ir$an/ei1 precum ;i co$oni9area /e p.m<nturi nepopu$ate <n insu$e$e 2eroe sau <n Is$an/a i-au atras mai a$es pe nor5egieni. <n Ang$ia1 /ane9ii s<nt cei care <;i <nte%esc asa$turi$e <n seco$u$ a$ IO-$ea1 cre<n/ <n partea /e nor/-est o 9on. supus. rege$ui $or1 4ane$a@. \i <ntr-un ca91 ;i <n ce$.$a$t1 b.t.$ii$e s<nt asem.n.toare - ca ;i repe9iciunea cu care st.p<niri$e s<nt r.sturnate. 3ou-5eni%ii <i a$ung. pe cei care i-au prece/at. Unii1 chiar ;i <n seco$u$ a$ O-$ea1 se <ntorc totu;i acas. <nc.rca%i /e g$orie ;i /e a5u%ii. Insta$area pe un teritoriu str.in atrage /up. sine o asimi$are rapi/. ?5e9i situa%ia /in 3orman/iaC1 iar a/optarea semnu$ui crucii marchea9. pretutin/eni a/aptarea $a ci5i$i9a%ia $oca$nici$or. Cre;tinarea este1 inc$usi5 <n Peninsu$a Scan/ina5ic.1 una /intre principa$e$e consecin%e a$e e:pansionismu$ui 5iBingi$or1 anun%<n/1 /in

anumite puncte /e 5e/ere1 s#<r;itu$ acestuia. 4up. e:pe/i%ii$e /e Da# ;i cuceriri1 contacte$e cu "cci/entu$ au creat o serie <ntreag. /e $eg.turi1 /etermin<n/ toto/at. apari%ia unor /e$imit.ri po$itice1 precum ;i impunerea unor autorit.%i care s. tempere9e 5echi$e e:cese. <n momentu$ <n care <ncepe a$inierea 3or/u$ui scan/ina5 $a cre;tin.tatea roman.1 e$ <;i p.strea9. o bun. parte /in propria-i origina$itate. St.p<ni ai m.ri$or 5reme /e /ou. seco$e1 5iBingii $as. <ns. o amprent. /estu$ /e s$ab. <n teritorii$e pe care se stabi$esc. Transmiterea e:perien%ei $or <n arta na5iga%iei1 i$ustrat. <n ce$ebra tapiserie /e $a 7a6eu:1 are poate o anumit. <nsemn.tate <n succesu$ campaniei norman/e /in Sici$ia. "rice s-ar spune <ns.1 <n pri5in%a institu%ii$or ;i a structurii socia$e1 urme$e 5iBingi$or s<nt c<t se poate /e ;terse. CXT!>A 8VRI AU CR!AT !UR"PA... H-J 4aru$ /epus /e ei <n $eag.nu$ 5iitoarei !urope - <n a#ara #aptu$ui c. /escen/en%ii $or a5eau s. prin/. r./.cini <n acest spa%iu - este repre9entat /e consecin%e$e unei a/e5.rate premiere1 ;i anume tra5ersarea At$anticu$ui /e 3or/. 4escoperit nu /emu$t1 itineraru$ p<n. <n Terra 3o5a ;i1 poate1 p<n. pe continentu$ american constituie o reu;it. e:traor/inar.1 /ar #.r. urm.ri. Is$an/a1 <n schimb1 este o achi9i%ie /e#initi5. - ;i esen%ia$. pe p$an cu$tura$. Acest p.m<nt nou p.strea9. structuri$e socia$e ;i menta$e a$e 3or/u$ui /in 5echime1 un/e a/unarea oameni$or $iberi ?A$thingC repre9enta sistemu$ po$itic ;i Du/iciar. 08iraco$u$ is$an/e9) re9i/. <n #ormu$area $iterar. a acestei memorii1 ba9at. pe o cu$tur. $atin. repe/e st.p<nit. ;i r.s-p<n/it. /e c.tre <n5.%a%i. Crearea ce$ebre$or saga este cu a/e5.rat uimitoare pentru o %ar. care1 <n seco$u$ a$ OL-$ea1 num.ra cu siguran%. mai pu%in /e o sut. /e mii /e $ocuitori. 3ara%iuni$e /e acest gen <mp$etesc istoria ;i #ic%iunea1 pun<n/ $a mare pre% ac%iunea+ e$e a/uc <n scen.1 printr-o pro9. ner5oas.1 ni;te eroi a$ c.ror /estin nu este str.in /e coti/ianu$ 5ie%ii. Anumi%i autori transcriu <n saga une$e poeme str.5echi. Acea !//a <n pro9. /atorat. $ui Snorri Stur$uson comp$etea9. 5echi$e poeme a$e !//ei ca surs. /e cunoa;tere a p.g<nismu$ui. iteratura aceasta - #oarte r.sp<n/it. $a cur%i$e scan/ina5e /in !5u$ 8e/iu timpuriu ?care <;i g.seau1 /e a$t#e$1 <n ea mo/e$e$eC - nu a putut #i apreciat. ;i pe a$te me$eaguri /ec<t mu$t mai t<r9iu1 chiar /ac. une$e episoa/e sau #iguri a$e sa$e se reg.sesc1 asemeni $ui Lam$et1 <n mai mu$te opere /e r.sunet. <n seco$u$ a$ O>II-$ea1 unii sa5an%i sue/e9i $eag. m.re%ia poporu$ui $or /e cea a 5echi$or go%i1 <ntr-un amestec /e /i5aga%ii eru/ite ;i /e pre%io9itate care nu a5ea s. se bucure /e un 5eritabi$ ecou. <nainte /e a p.trun/e <n con;tiin%a comunit.%ii europene sub ni;te #orme care s.-i respecte cu a/e5.rat autenticitatea1 mo;tenirea cu$tura$. a 5iBingi$or a #ost o comoar. a/<nc <ngropat.1 pe care numai /e95o$tarea germanisticii1 ca ramur. a #i$o$ogiei1 a5ea s-o /ea $a i5ea$.. <n seco$u$ a$ O$>-$ea1 #$ote$e ;i negustorii Lansei e:ercit. <n 3or/ o hegemonie $a #e$ /e puternic. precum cea a 5iBingi$or /e o/inioar.. St.p<nirea m.rii apar%ine acum comunit.%ii ora;e$or germane care au prins s. se /e95o$te <ncep<n/ cu seco$u$ a$ OL-$ea. Se constat. aici un #e$ /e <ntoarcere a pen/u$u$ui /inspre nor/ spre su/1 cu at<t mai mu$t cu c<t1 $a <nceputuri$e sa$e1 e:pansiunea Lansei <n 8area 7a$tic. s-a pro/us1 <n parte1 <mpotri5a ri5a$i$or scan/ina5i. H-P 4AT! \I "CURI 1iT"

\i mai important <ns. era ca ea s. se oriente9e c.tre est ;i s. #ie <nso%it. pe continent /e o mi;care genera$. <n ace$a;i sens. 8ai mu$t /ec<t at<t1 atunci c<n/1 $a miD$ocu$ seco$u$ui a$ O$>-$ea1 ga$a:ia hanseatic. ia #orma unui cong$omerat /e ora;e1 cet.%i$e-porturi repre9int. aici o minoritate1 chiar /ac. e$e s<nt ce$e care /au tonu$. S. ana$i9.m <ns. $ucruri$e ce5a mai <n am.nunt1 pentru a a5ea o imagine asupra comp$e:it.%ii conte:tu$ui. 4inspre !uropa "cci/enta$.1 un/e cre;terea /emogra#ic. antrenea9. /e#ri;.ri masi5e1 mai mu$te 5a$uri migratoare se <n/reapt. <nspre p.m<nturi$e 5irgine /e $a est /e !$ba1 aco$o un/e con/uc.torii $oca$i s<nt bucuro;i s. $e ce/e9e terenuri co$oni;ti$or str.ini. 4orin%a mu$tora /e a se <nst.p<ni peste un %inut /e $a marginea imperiu$ui1 precum ;i propagarea cre;tinismu$ui e:p$ic.1 $a r<n/u$ $or1 aceast. mi;care c.tre est. S$a5ii apuseni /intre !$ba ;i "/er s<nt <n#r<n%i ;i apoi germani9a%i. Trec<n/ /e "/er1 crucia%ii trium#. <n i5onia mai repe/e /ec<t <n Prusia1 un/e1 pentru a <n#r<nge opo9i%ia pagini$or1 a #ost ne5oie /e ca5a$erii teutoni1 chema%i <n aDutor /e un prin% po$one9 ?<n 1H,IC. U$timu$ bastion1 ituania1 nu s-a con5ertit /ec<t <n seco$u$ a$ O$>-$ea. Purtat /e maree1 5a$u$ hanseatic se <na$%. cu o /inamic. proprie1 comercia$. ;i speci#ic urban.. Kermene$e <$ constituie - ;i nu /oar <n sens simbo$ic - <ntemeierea ora;u$ui ubecB ?11JGC1 pe care /uce$e /e

Sa:onia1 Lenric eu$1 <$ asigur. <mpotri5a e5entua$e$or amenin%.ri supun<n/u-i pe obo/ri%ii /in <mpreDurimi. Aceast. prim. cetate /e /rept german creat. pe %.rmu$ 7a$ticii a5ea s. #ie singura /e $a est /e !$ba care ob%inea statutu$ /e ora; a$ imperiu$ui ?1HHPC. P<n. atunci <ns.1 ea 5a #i popu$at. /e emigran%i /in &est#a$ia ;i chiar /in U.ri$e /e Jos. <n scurt timp1 ubecB /e5ine punctu$ /e Donc%iune a$ negustori$or 5eni%i pe uscat /inspre Apus ;i a$ ce$or care trebuie s. c.$.toreasc. pe mare. A;a-numita Bogge1 creat. pe %.rmu$ 8.rii 3or/u$ui1 <;i <ncepe cariera <n 7a$tica. 8o/e$u$ ini%ia$ nu pre9int. nici un a5antaD tehnic /ecisi5 asupra cor.biei scan/ina5e1 <nainte /e a/optarea c<rmei a:ia$e ;i /e trecerea u$terioar. $a un mo/e$ mu$t mai mare1 hurca. Totu;i1 negu%.torii germani care #rec5entea9. insu$a Kot$an/ <i <nso%esc <n cur<n/ pe $oca$nicii care merg <n Rusia. Comunitatea /in Kot$an/1 ce$u$. constituti5. a Lansei <n est1 $e-o 5a $ua <nainte %.rani$or--negustori scan/ina5i1 #.r. <n/oia$. /eoarece motoru$ urban ?cu <n$esniri$e o#erite /e st.p<nirea scrisu$ui ;i /e a$te atuuriC este mu$t mai e#icient. 4up. ubecB1 o serie <ntreag. /e a$te ora;e <ncep s. #ie CXT!>A 8VRI AU CR!AT !UR"PA... H-<ntemeiate /e-a $ungu$ coastei ?precum Riga1 <n 1HI1C. Chiar ;i aco$o un/e e:istau ni;te embrioni autohtoni /e #orma%iuni cita/ine1 urbani9area este /ominat. /e e$ementu$ german. 3ume$e /e "ster$ins1 #o$osit <n mo/ curent <n U.ri$e /e Jos ;i <n Ang$ia1 $a s#<r;itu$ !5u$ui 8e/iu1 pentru a-i /esemna pe membrii Lansei1 p$asea9. <n mo/ $impe/e aceast. uniune comercia$. <n sectoru$ estic1 un "st$an/ /in care ora;u$ Lamburg #ace /eDa parte. 3u trebuie <ns. uitat #aptu$ c. #enomenu$ hanseatic a #ost creat1 sus%inut ;i c. e$ r.m<ne <nscris <n /e95o$tarea economic. ;i socia$. a sectoru$ui 5estic european. Precocitatea in/ustria$. a 2$an/rei conturea9. /intru <nceput o a:. 7ruges - 3o5goro/ pe harta comer%u$ui hanseatic. Aceast. $inie se <ncruci;ea9. cu itinerare$e comercian%i$or /in Zo$n1 care ac%ionau intens <n Ang$ia <nc. /in seco$u$ a$ O$-$ea. <n aceast. 9on. apusean.1 ca ;i <n cea ba$tic.1 i/entitatea hanseatic. este /at. /e apartenen%a $a grupu$ /e negustori germani care bene#iciau /e anumite pri5i$egii pri5in/ accesu$1 securitatea ;i scutiri$e /e ta:e pe teritorii$e str.ine1 un/e mergeau /e obicei pentru a #ace nego% ;i un/e1 uneori1 $ocuiau c<t5a timp. Atuu$ hansea%i$or #a%. /e pie%e$e /in 7ruges ;i on/ra este #aptu$ c. ace;tia /e%in - gra%ie situa%iei $or /in 3o5goro/1 7ergen ;i /in a$te regiuni - chei$e pie%e$or /in 3or/ ;i /in !st. 2iecare 5erig. interme/iar. a $an%u$ui contea9. mai pu%in /ec<t teme$ia co$ecti5. a comunit.%ii1 care anim. circu$a%ia m.r#uri$or. Cum #a5oruri$e generea9. con#$icte1 suspen/area /e comun acor/ a comer%u$ui se /o5e/e;te <nc. /in seco$u$ a$ O$II-$ea o arm. e#icace <mpotri5a cet.%ii 7ruges ;i a 3or5egiei. Pentru a ini%ia ast#e$ /e ac%iuni ;i pentru a-i %ine $a respect pe principii care1 p<n/in/ $a por%i$e cet.%i$or1 $e amenin%au autonomia1 consi$ii$e or.;ene;ti <;i coor/onea9. e#orturi$e ;i <ncheie a$ian%e regiona$e care trebuie uneori s. #ac. #a%. con#runt.ri$or armate. <n /ecursu$ seco$u$ui a$ O$>$ea1 Lansa cap.t. tot mai mu$t a$ura unei mari puteri - o putere cotropitoare1 /in punctu$ /e 5e/ere a$ 5ecini$or scan/ina5i1 capabi$. s. $upte pe mare ;i s.-i impun. regatu$ui eng$e91 chiar <n 1N-N1 o pace care s-o a5antaDe9e. <n #a%a parteneri$or mai pu%in como9i ;i a ascensiunii concuren%i$or o$an/e9i1 #o$osirea miD$oace$or /ip$omatice ;i mi$itare %ine /e ap.rarea tenace a unui sistem /e comer% e:c$usi5ist. Tha$asocra%ie ^ Termenu$ nu este tocmai potri5it1 <ntruc<t Lansa ora;e$or r.m<ne o conste$a%ie cu contururi incerte1 s#<;iat. /e /i5ergen%e$e /e interese /intre principa$ii s.i membri. H-G .0.8"4AT! \I "CURI #<<4 2isurat.1 s$.bit.1 /ar re9ist<n/ <nc. $a s#<r;itu$ seco$u$ui a$ O>I-$ea1 Lansa <;i 5a supra5ie%ui sie;i prin $.sarea unor urme in/estructibi$e E harta ora;e$or r.m<ne neschimbat. <n $inii mari p<n. <n seco$u$ a$ O$O-$ea1 iar <n aceste ora;e persist. o remarcabi$. omogenitate /e p$anuri ;i #orme ?#a%a/e$e patriciene cu #ronton triunghiu$ar1 biserici$e1 austeritatea c.r.mi9ii netencuiteC. Constat<n/ e:isten%a unor e$emente comune care1 /in 2$an/ra ;i p<n. <n <n/ep.rtata 7a$tic.1 acoper. un spa%iu mai $arg /ec<t 9ona speci#ic. Lansei1 /escoperim o parte a !uropei subiacent. #rontiere$or state$or ei. Ro$u$ Lansei <n aceast. arie a #ost ce$ a$ unui organ /e transmisie orientat. Imp$ant<n/ <n !st re%eaua urban.1 ea a cana$i9at impu$suri$e comercia$e a$e Apusu$ui ;i a propagat anumite mo/e$e /e ci5i$i9a%ie1 precum arhitectura gotic.. 2.r. a neg$iDa mu$tip$e$e trans#eruri /in nor/u$ Kermaniei1 trebuie totu;i amintit aici ;i tran9itu$ intens prin 2$an/ra1 ea <ns.;i un punct /e $eg.tur. <ntre Su/ ;i 3or/. 2unc%ia /ominant. a $umii hanseatice p$asea9. origina$itatea sa cu$tura$. mai cur<n/ <n procesu$ /e a/aptare /ec<t <n ce$ /e crea%ie. !i i se /atorea9. o remarcabi$. tra/i%ie a /reptu$ui maritim1 /ar nu ;i o mare $iteratur.+ <n ;co$i$e /e art.1 sti$u$ este in#$uen%at mai a$es /e curente$e artistice /in U.ri$e /e Jos1 tona$itatea gustu$ui /e5enin/ mai conser5atoare <n !st. !:ist. aici o anumit. re9er5.1 5ecin. cu <nchi/erea <ntr-o cast.. <n ora;e$e ba$tice1 anumite me/ii au o cunoa;tere a $umii ruse;ti #.r. ega$ <n !uropa1 /ar e$e re#u9. s. $e-o <mp.rt.;easc. ;i a$tora. <ntr-un anumit sens1 aria Lansei me/ie5a$e - $.s<n/ /eoparte Renania - se poate caracteri9a ;i prin absen%a ita$ieni$or1 a ;tiin%ei $or ;i a ra#inamente$or care $e s<nt speci#ice. Un #actor /e /e9agregare a Lansei $-a constituit integrarea ora;e$or <n state teritoria$e1 combinat. cu inter5en%ia unor noi actori <ntr-o scen. comercia$. a#$at. <n p$in. trans#ormare. Un a$t simptom semni#icati5 este recu$u$ germanei me/ie5a$e1 $imb. c5asio#icia$. <n interioru$ comunit.%ii <nc. /e $a <nceputuri$e ei1 /in ce <n ce mai pu%in scris. $a <nceputu$ seco$u$ui a$ O>I-$ea. >ector - <n 3or/ ;i c.tre !st - a$ ci5i$i9a%iei me/ie5a$e occi/enta$e1

Lansa /ispare treptat prin ascensiunea1 <n interioru$ ca ;i <n a#ara ei1 a #or%e$or care con/uc <ntreaga !urop. c.tre un a$t sta/iu /e /e95o$tare. Centru$ /e gra5itate a$ spa%iu$ui septentriona$ se apropie /e str.5echiu$ centru romano-#ranc1 /ep$as<n/u-se spre %.rmuri$e 8.rii 3or/u$ui. Procesu$ /e /iso$u%ie este generat1 practic1 /e o <n$.n%uire /e muta%ii1 /es#.;urate <ntr-un ritm 5ariabi$ ;i rareori tran;ante. CXT!>A 8VRI AU CR!AT !UR"PA... H-F A5antaDu$ /ecisi5 a$ marinei comercia$e o$an/e9e se a#irm. <n Duru$ anu$ui 1PII1 prin construirea ;i uti$i9area unor 5ase capabi$e s. transporte <nc.rc.turi gre$e. Acest tip /e corabie se r.sp<n/e;te <ns. <ntr-un moment <n care cucerirea comercia$. a 7a$ticii este /eDa #oarte a5ansat.. A5erea "$an/ei se $eag. /e mare <ntr-un mo/ mu$t mai inso$it. <n acest co$% a$ U.ri$or /e Jos1 ai c.rui $ocuitori tru/eau ne;tiu%i /e nimeni $a <nceputuri$e sp$en/orii #$aman/e1 totu$ a #ost rea$i9at printr-o $upt. <n/<rDit. <mpotri5a e$ementu$ui ac5atic - <n primu$ r<n/1 pentru a pune $a a/.post por%iuni$e /e uscat. 4iguri$e1 cana$e$e1 terenuri$e a#$ate sub ni5e$u$ m.rii constituie un patrimoniu comun a$ o$an/e9i$or ;i 9ee$an/e9i$or1 care1 <n p$us1 au /us aproape /e per#ec%iune uti$i9area mori$or /e 5<nt. Aceast. remarc. este 5a$abi$. ;i pentru pescuitu$ heringi$or1 ca ;i pentru na5iga%ia /e-a $ungu$ ;i /e-a $atu$ 8.rii 7a$ticeE capacitatea /e e#ort ;i 9e$u$ <n <n/ep$inirea misiunii propuse contea9. mai mu$t /ec<t orice1 inc$usi5 pentru reu;ita <n acti5it.%i$e comercia$e. \anse$e $or au sporit <nce-p<n/ cu seco$u$ a$ O>-$ea1 o /at. cu ne5oia cresc<n/.1 <n >est1 /e materii prime ;i /e cerea$e1 pe care o$an/e9ii $e 5or c.uta /inco$o /e str<mtori$e /ane9e. 4eDa cup$at cu portu$ K/ansB1 Amster/amu$ r.m<ne totu;i un $oc /e rang secun/ at<ta 5reme c<t partea esen%ia$. a mari$or a#aceri interna%iona$e pri5in/ schimbu$ /e m.r#uri ;i #inan%e$e se tratea9. $a An5ers. ]orii seco$u$ui /e aur o$an/e9 apar o /at. cu muta%ii$e care inter5in <n urma /i5i9.rii U.ri$or /e Jos - atunci c<n/ Amster/amu$ ;i <ntreaga "$an/.1 #u9ion<n/ cu o bun. parte a #or%e$or An5ers-u$ui1 o#er. spectaco$u$ unei e:traor/inare /e95o$t.ri genera$e. !:pansiunea #$otei1 <n r.9boiu$ <mpotri5a rege$ui Spaniei1 precum ;i p.trun/erea c.tre "ceanu$ In/ian a;a9. Amster/amu$ <n #runtea ;i <n centru$ unui capita$ism cu a/e5.rat mon/ia$. <n panop$ia acestuia e:ist. pu%ine nout.%i rea$e ;i mai mu$te a/apt.ri per#ec%ionate a$e 5echi$or strategii ita$iene. Asemeni mari$or cet.%i a$e Peninsu$ei Ita$ice /in trecut1 "$an/a atrage ;i #ructi#ic. bog.%ii$e $umii. ConDunc%ia /intre aceast. prosperitate ;i c$imatu$ socia$ ;i po$itic a$ na%iunii este <ns. #.r. prece/ent. <ntemeiat. pe respectarea $ibert.%i$or cita/ine /e co$oratur. o$igarhic.1 repub$ica <;i conso$i/ea9. puterea1 resping<n/ ceea ce1 <n a$t. parte1 se consi/er. c. ar /a #or%. state$or. "pu-n<n/u-se /estu$ /e 0moa$e) Contrare#ormei ;i abso$utismu$ui1 ea /emonstrea9. bene#icii$e materia$e ;i inte$ectua$e a$e to$eran%ei #a%. /e hetero/oc;i1 a$e p.cii ci5i$e1 a$e unui #e$ /e imunitate a s#erei pri5ate. HGI 4AT! \I "CURI

!:traor/inara <n#$orire pe care o cunoa;te1 <n para$e$1 pictura o$an/e9. i$ustrea9. <n #e$u$ s.u $ocu$ e:cep%iona$ pe care ea <$ ocup. <n panorama artei europene. <n ciu/a preDu/ec.%i$or Rege$ui Soare <n pri5in%a 0maimu%oi$or)1 gustu$ cur%i$or ;i a$ cunosc.tori$or 5a #i <n cur<n/ marcat /e pro/uc%ii$e ate$iere$or o$an/e9e. !ste 5orba1 <ntr-un a$t registru1 /e o str.$ucire pe m.sura e#icacit.%ii o$an/e9e <n a#aceri1 pe care toate me/ii$e europene <ncearc. s. ;i-o aproprie9e. <n %.ri$e /in 3or/1 a$inierea $a acest mo/e$ mercanti$ /e5ine 5i9ibi$. <n ora;e$e un/e ac%ionea9. sau se stabi$esc o$an/e9iiE $a Copenhaga sau Koteborg1 $a K/ansB sau Riga. S$.birea #or%e$or repub$icii $a s#<r;itu$ seco$u$ui a$ O>II-$ea corespun/e unei mo/i#ic.ri care #a5ori9ea9. ce$.$a$t %.rm a$ 8.rii 3or/u$ui. 4e $a prime$e succese <mpotri5a imperiu$ui spanio$1 Ang$ia ;i-a <mp.r%it ;anse$e cu "$an/a1 ocup<n/ mai <nt<i po9i%ia secun/.. A #ost ne5oie /e trei r.9boaie <ntre ce$e /ou. na%iuni - remarcabi$e b.t.$ii na5a$e - pentru a se trece /e $a o osti$itate $a toate ni5e$uri$e $a o a$ian%.... <nc. 9buciumat. <n momentu$ <n care aceasta se opune puterii $ui u/o5ic a$ O$>-$ea. <n re$a%ii$e interna%iona$e1 Pro5incii$e Unite 5or ap.rea ca o ambarca%iune /e mic tonaD $a remorca on/rei1 <n ceea ce o pri5e;te1 Ang$ia progresea9. tot mai mu$t1 angaD<n/use -cu <ntreaga #or%. insu$ar. a i/entit.%ii sa$e na%iona$e - pe c.i$e e:perimentate /eDa /e c.tre o$an/e9iE cu$tu$ pentru comer% ;i bani1 iar <n str<ns. $eg.tur. cu acesta1 $imitarea puterii arbitrare1 respecti5 compromisu$ K$orioasei Re5o$u%ii /in 1PGG <ntre or/inea aristocratic. ;i $ibert.%i$e concrete. Sub pa5i$ion britanic1 mo/e$u$ se ri/ic. $a <n.$%imea unei i/eo$ogii cuceritoareE ocBe1 3e@ton1 iar mai t<r9iu A/am Smith ?peisaDu$ n-ar #i pe /ep$in conturat /ac. n-am 5e/ea aici #aruri$e /e coast. a$e Seco$u$ui umini$orC. " /at. cu instaurarea suprema%iei britanice <n !uropa /e 3or/1 pe care procesu$ in/ustria$i9.rii o 5a conso$i/a <n seco$u$ a$ O$O-$ea1 se impun /e#initi5 anumite tr.s.turi sesi9abi$e <nc. /in 0#a9a o$an/e9.). Situarea nuc$eu$ui /e /e95o$tare <n 5arii /omenii <n partea 5estic. a sectoru$ui nor/-european <;i g.se;te e:p$ica%ia nu <n sectoru$

propriu-9is1 care este /oar o pies. /intr-un /ispo9iti51 ci <n con#igura%ia /e ansamb$u - !uropa ;i $umea <ntreag.. Pe /e a$t. parte1 sistemu$ are /rept consecin%. #aptu$ c. <n arii$e cu$tura$e scan/ina5e ;i post-hanseatice1 interese$e materia$e ;i mora$e a$e ce$or <nst.ri%i ;i instrui%i se mo/e$ea9. /up. o matrice european.. 4ar1 <n 5reme ce uni5ersa$ismu$ i$uminist tin/e s. acopere totu$1 iat. c. se schi%ea9. o CXT!>A 8VRI AU CR!AT !UR"PA... HG1 promo5are cuceritoare a speci#it.%i$or nor/ice. Totu$ <ncepe /e $a o 0;mecherie) $iterar. sco%ian.1 iar ceea ce urmea9. merge /e $a "ssian p<n. $a c.utarea origini$or - /esigur1 tot <n s#era imaginaru$ui. Cu sau #.r. teoria spontaneit.%ii popu$are creati5e <n epoci$e primiti5e1 romantismu$ se hr.ne;te /in mituri$e scan/ina5e1 precum ce$ a$ /emocra%iei %.r.ne;ti origina$e. <n acest ca91 #abu$a%ii$e s<nt mai cur<n/ inocente sau1 oricum1 neutre /in punct /e 5e/ere po$itic. !:ist. ;i o 5ariant. mai recent.1 bine cunoscut. nou. - cea a unor pseu/og<n/itori care re#u9. sau care /e#ormea9. /e-a /reptu$ re9u$tate$e cercet.ri$or eru/ite /espre trecutu$ ce$ mai <n/ep.rtat. Aceast. /e5iere care e:a$t. e$ementu$ nor/ic <n termeni /e ras. nu constituie neap.rat un pro/us a$ $ocuri$or. Pentru necunosc.tori <ns.1 sau chiar pentru cei marca%i /e ni;te 5agi re#erin%e @agneriene1 imaginea 3or/u$ui poate #i co$orat. /e 9gomotu$ ;i #uria e$ucubra%ii$or ariene. Comunicarea $arg. ;i rapi/. <ntre cu$turi are1 /in #ericire1 ;i aspecte mai <mbucur.toare. Ibsen ;i Strin/berg s<nt 5a$ori /e a5angar/. recunoscute <n toat. !uropa $a #e$ /e repe/e ca ;i <n %.ri$e $or. \i care cine#i$ ar sim%i $imba unei 5ersiuni origina$e /e 4re6er sau 7ergman ca pe o barier. ^ Pe toate %.rmuri$e sc.$/ate /e m.ri$e 3or/u$ui1 amp$e$e cic$uri istorice au creat /eschi/eri /in ce <n ce mai $argi. Prea pu%in contea9. c. ast.9i se c.$.tore;te tot mai rar cu 5aporu$. <n aceast. parte a continentu$ui1 economia ;i cu$tura preiau /in geogra#ie e5i/enta propensiune pentru a5<ntarea <n $arg. Pierre Jeannin Re#erin%e bib$iogra#ice 7o6er R. ?e/.C1 '!//a poetique1 2a6ar/1 Paris1 1FFH. 7o6er R. ?e/.C1 es Sagas is$an/aises1 Pa6ot1 Paris1 1F-G. 7o6er R.1 Jeannin P1 8er /u 3or/ et 7a$tiqueE $'heritage /e $'!urope /u 3or/1 Arts et 8etiers graphiques1 Paris1 1FG1 4o$$inger Ph.1 a Lanse1 Aubier1 Paris1 1FPN. 2rie/$an/ Z.1 4ieLanse1 Zoh$hammer-Urban-Taschenbucher1 Stuttgart-7er$in1 1FF1. Kra5ier 8.1 es Scan/ina5es1 i/is-7repo$s1 Paris1 1FGN. Jeannin P.1 '!urope /u 3or/-"uest et /u 3or/ au: O>I2 et O>II2 siec$es1 e/. a Ii-a1 PU21 Paris1 1FG-. Zira6 4.1 3orthern !urope in the !ar$6 8o/ern Perio/. The 7a$tic &or$/ 1NFH-1--H1 ongman1 on/ra-3e@ AorB1 1FFI. LUI HGH '['bl 4AT! \I "CURI Roberts 8.1 The S@e/ish Imperia$ !:perience 1JPI-1-1G1 Cambri/ge Uni5ersit6 Press1 1F-F. Schama S.1 '!mbarras /e richessesE une interpretation /e $a cu$ture ho$$an/aise au Siec$e /'or1 tra/.#r.1 Ka$$imar/1 Paris1 1FF1. ]umthor P.1 a >ie quoti/ienne en Lo$$an/e au temps /e Rembran/t1 Lachette1 Paris1 1FPI.

*'##iT)f'f Capita$e$e imperiu$ui ser5esc ;i /eser5esc !uropaE >iena ;i 8itte$europa 4up. c./erea Constantinopo$u$ui1 <n 1NJ,1 /e5ine imperios necesar. ap.rarea !uropei <mpotri5a amenin%.rii turce;ti. Imperiu$ Austriac a #.cut /in aceast. necesitate o puternic. ra%iune /e stat1 capabi$. s. uneasc. str<ns popoare$e /un.rene1 at<t /e /i#erite /in punct /e 5e/ere cu$tura$1 re$igios ;i economic. >reme /e mai bine /e /ou. seco$e1 protec%ia <mpotri5a turci$or a garantat o coe9iune su#icient. statu$ui austriac. Iat. prima 0menire) a acestui stat. !:ist. ;i o a$ta. 2i/e$itatea #a%. /e 7iserica Cato$ic.1 cea care a constituit /intot/eauna o surs. /e putere pentru Labsburgi1 a trans#ormat Imperiu$ Austriac <ntr-un metere9 ri/icat <mpotri5a p.trun/erii Re#ormei $uterane <n !uropa Centra$.. Ra%iunea /e stat este1 /in acest punct /e 5e/ere1 aceea /e a rea/uce <n s<nu$ 7isericii Cato$ice popu$a%ii$e /un.rene c<;tigate /e Re#orm. ;i /e a st.5i$i e:pansiunea i/ei$or 0progresu$ui) ;i $ibera$ismu$ui <n !uropa Centra$.. Atunci c<n/1 $a miD$ocu$ seco$u$ui a$ O$O-$ea1 aceast. misiune a Imperiu$ui Austriac s-a <ncheiat1 statu$ respecti5

;i-a pier/ut ra%iunea /e a #i1 <ntreaga societate #iin/ marcat. /e un /e#icit /e $egitimitate. Termenu$ /e 8itte$europa %ine /e acest conte:t po$itic. !ste #oarte important s. nu se con#un/e no%iunea /e 8itte$europa cu cea /e 0!uropa Centra$.) <n sens istoric ;i geogra#ic. <n esen%.1 conceptu$ /e 8itte$europa este o 0in5en%ie po$itic.) ce propune o nou. $egitimitate pentru acest stat 0/ep.;it /e istorie). Seco$u$ a$ O$O-$ea este epoca na%iona$ismu$ui <n ascensiune1 ce /uce cu sine u$time$e 5estigii a$e uni5ersa$ismu$ui suprana%iona$ <n care mari$e ansamb$uri po$itice - ca S#<ntu$ Imperiu Roman - <;i g.seau a$t./at. $egitimitatea. Seco$u$ a$ O$O-$ea a /i9o$5at /e#initi5 aspira%ia c.tre un stat suprana%iona$ unic1 ba9at pe mo;tenirea spiritua$. HGN 4AT! \I "CURI comun. a popoare$or europene E uni5ersa$ismu$ po$itic /. <napoi <n #a%a statu$ui conceput ca o <mp$inire organic. a i/entit.%ii na%iona$e. Termenu$ /e 8itte$europa e:prim. 5oin%a unei opo9i%ii #a%. /e concep%ia na%iona$ist. a statu$ui1 opo9i%ie ba9at. pe tra/i%ia 0imperia$.)1 care concepea statu$ mai cur<n/ ca <ncarnare a unei i/ei uni5ersa$e /ec<t ca e:presie a unei unit.%i etnice sau $ing5istice. Iat. cum a #ormu$at 2ran9 Pa$acB6 ?1-FG-1G-PC aceast. i/ee 0mitte$european.) a Imperiu$ui Austriac <n ce$ebra sa scrisoare a/resat. Congresu$ui Pangermanic /e $a 2ranB#urt1 /in 1GNG1 <n care1 <ntr-o manier. /e5enit. /eatunci c$asic.1 e$ re5en/ica pentru statu$ austriac mo/ern o #unc%ie speci#ic. ;i /e ne<n$ocuitE \ti%i c. <n su/-estu$ !uropei1 /e-a $ungu$ #rontierei care m.rgine;te Imperiu$ Rus1 tr.iesc o mu$titu/ine /e na%iuni /i#erite prin originea1 $imba1 istoria ;i obiceiuri$e $orE rom=ni1 s$o5aci1 unguri1 germani1 ucraineni1 a$bane9i etc. 3ici una /intre e$e nu este su#icient /e puternic. pentru a re9ista singur. <n #a%a /orin%e$or e:pansioniste a$e 5ecinu$ui s.u1 Rusia. !$e nu 5or reu;i /ec<t a$c.tuin/ cu toate o uniune str<ns. ;i so$i/.. A/e5.rata arter. 5ita$. a acestei uniuni necesare este 4un.rea1 iar pentru ca uniunea respecti5. s.-;i conser5e 5a$i/itatea ;i e#icacitatea1 ea 5a trebui s. p.stre9e acest #$u5iu /rept centru. !ste $impe/e c.1 /ac. statu$ austriac n-ar e:ista /e at<tea seco$e1 e$ ar trebui s. #ie creat c<t mai repe/e cu putin%.1 <n interesu$ !uropei <nse;i ;i a$ umanit.%ii <ntregi. 4ar 5ai1 statu$ austriac1 atins /e o tragic. orbire1 <;i neag. ;i <;i /e9a5uea9. /e mu$t. 5reme a/e5.rate$e sa$e temeiuri Duri/ice ;i mora$e. 0Tragica orbire) /e care 5orbe;te Pa$acB6 era <n rea$itate cea a <ntregii epoci a na%iona$ismu$ui+ concep%ia na%iona$ist. a statu$ui /e9$.n%uie ni;te energii oarbe care #ac s. se pr.bu;easc. toate #orma%iuni$e po$itice <ntemeiate pe 0i/eea /e umanitate) sau pe re5en/icarea unei 05a$i/it.%i uni5ersa$e). Iat. un moment esen%ia$ a$ sensibi$it.%ii 0mitte$-europene) E state$e na%iona$e s<nt percepute ca o /egra/are ireme/iabi$. a tra/i%iei europene1 pro/uc<n/ o ruptur. /ramatic. <n istoria po$itic. $egat. /e uni5ersa$ism+ o $ung. epoc. a ira%iona$it.%ii ;i Sorbirii <ncepe ast#e$ s. prin/. contur. <n cartea sa 4espre crepuscu$u$ Wunei $umi1 re#$ec%ie p$in. /e patim. asupra agoniei statu$ui austriac1 2ran9 &er#e$ ?1GFI-1FNJC opune imperiu$ statu$ui na%iona$E 3a%iuni$e1 singure1 nu pot constitui /ec<t ni;te state. State$e na%iona$e s<nt <n <ns.;i esen%a $or ni;te unit.%i /emoniace + ca tot ceea ce CAPITA ! ! I8P!RIU UI S!R>!SC \I 4!S!R>!SC !UR"PA... HGJ este /emoniac ;i i/o$atru1 e$e s<nt b.nuitoare1 amenin%.toare ;i amenin%ate. Imperii$e apar atunci c<n/ unit.%i$or natura$e /emoniace $i se a/aug. un e$ement supranatura$1 /i5in1 care $e trage <n sus1 /easupra propriei $or con/i%iiE o re5e$a%ie sau o i/ee superioar. ?...C. I/eea Imperiu$ui Austriac cerea ca oamenii care <$ a$c.tuiau ?...C s. nu #ie /oar germani1 cehi1 po$one9i1 ci ;i #iin%e cu o i/entitate superioar.1 uni5ersa$.. Aspira%ia c.tre uni5ersa$ e:primat. <n i/eea 0mitte$european.) a Imperiu$ui Austriac se rea$i9ea9. <ntr-un mo/ aparteE unicu$ e$ement capabi$ s. /e5in. uni#icator ;i uni5ersa$i9am <n ca/ru$ imperiu$ui a #ost $ega$itatea ri/icat. $a rangu$ unei c5asire$igii. Acum1 caracteru$ impersona$ a$ $egii1 ra%iona$itatea imp$acabi$. a ma;in.riei a/ministrati5e ;i etosu$ birocratic au $uat $ocu$ $egitimit.%ii. 4up. 8a: &eber1 una /intre consecin%e$e ra%iona$i9.rii impuse /e mo/ernitate este aceea c. 0#orma cea mai r.sp<n/it. a $egitimit.%ii const. <n cre/in%a <n $ega$itate1 a/ic. <n recunoa;terea unor statute corecte /in punct /e 5e/ere #orma$ ;i stabi$ite con#orm proce/urii u9ua$e). "r1 aceast. re/ucere a $egitimit.%ii $a $ega$itate a #ost a/optat. /e Imperiu$ Austriac ca o strategie po$itic. 5i9<n/ sa$5area unit.%ii statu$ui <n epoca na%iona$isme$or. imbaDu$ $impe/e ;i tran;ant a$ /reptu$ui a #ost #or%a ri/icat. <mpotri5a energii$or /emoniace ;i i/o$atre /e9$.n%uite /e na%iona$ism. >ia%a <ns.;i a c.utat s. se insta$e9e pe teritoriu$ abstract a$ $egii1 a 5rut s. se $ase p.truns. /e necesitatea sub$im. ;i se5er. a $ega$it.%ii1 /e $imbaDu$ s.u $ogic1 /e imperati5e$e peremptorii a$e proce/urii #i:ate1 /e /emnitatea monumenta$. a $ocuri$or <n care /reptu$ 0se cuib.re;te) - 0cuiburi$e 5u$turu$ui imperia$)1 cum spune L. 5on 4o/ere1 <n romanu$ s.u 2erestre $uminate. Iat. un aspect a$ 5ie%ii austriece care o separ. net /e toate ce$e$a$te societ.%i occi/enta$e1 mai e:act pre/ominan%a obsesi5. a $ui homo Duri/icus. Ra%iona$itatea a/ministra%iei /e stat care #unc%ionea9. /up. regu$i impersona$e ;i precise1 /e5otamentu$ #a%. /e ser5iciu$ statu$ui -pe scurt aparatu$ $ega$it.%ii - au $uat $ocu$ $egitimit.%ii. ega$itatea /esemnea9. aici un sistem /e proce/uri #.r. nici o re#erire $a 5reo instan%. 0transcen/ent.) E unitatea imperiu$ui ar trebui sa$5at. /atorit. 0autore#eren%ia$it.%ii) care o p$asea9. /easupra oric.rui con#$ict <ntre i/entit.%i$e na%iona$e. Prin urmare1 $ega$itatea /e5ine un substitut a$ con;tiin%ei na%iona$e1 ba9a unei noi i/entit.%i 0austriece).

HGP 4AT! \I "CURI !norma in#$uen%. a cu$turii 0mitte$europene) <n !uropa ;i <n $ume /up. primu$ r.9boi mon/ia$ se e:p$ic. prin #aptu$ c. <n$ocuirea $egitimit.%ii uni5ersa$i9ante printr-o $ega$itate uni#ormi9ant. a /e5enit ten/in%a centra$. a istoriei occi/enta$e1 o mo/a$itate /eghi9at. prin care se rea$i9ea9. aspira%ia sa c.tre uni5ersa$1 c.tre #un/amentarea suprana%iona$. a statu$ui. Agonia >ienei a /e5enit o meta#or. a "cci/entu$ui. Spiritu$ 5iene91 care a marcat at<t /e pro#un/ cu$tura european.1 5ine <nainte /e toate /in ne$ini;tea ;i tu$burarea resim%ite <n #a%a resorb%iei progresi5e a $egitimit.%ii <ntr-o $ega$itate consi/erat. /rept con/i%ia supra5ie%uirii statu$ui austriac. Inte$ectua$ii $ega%i /e 0b.tr<na Austrie) au trans#ormat aceast. e:perien%. angoasant. <ntr-o puternic. meta#or. a !uropeiE trage/ia e:isten%ei europene const. <n <n$ocuirea uni5ersa$it.%ii cu uni#ormitatea1 a $imbaDu$ui uni5ersa$i9ant cu $imbaDu$ uni#ormi9am - tema comun. a unor autori ca 2reu/1 Za#Ba1 7roch1 8usi$1 &ittgenstein. -g A <n%e$ege o cu$tur. <nseamn. a #i capabi$ s. o interprete9i ca r.spuns $a o <ntrebare esen%ia$.1 a/ic. $a o <ntrebare care o constituie <n i/entitatea sa speci#ic.. "pere$e care compun cu$tura 0mitte$-european.) ;i care /epin/ /e spiritu$ 5iene9 r.spun/ $a urm.toarea <ntrebareE poate $ega$itatea singur.1 <n sensu$ unei #unc%iona$it.%i pure ;i impersona$e1 s. #ie sursa unui a/e5.rat uni5ersa$ism ^ 3u cum5a e:ist. un #e$ /e nihi$ism <n aceast. #ug. genera$i9at. spre $ega$itate1 care se pretin/e neutr. <n #a%a instan%e$or 5ie%ii ^ 7rusca apari%ie <n istorie a unei instan%e neutre ce inter9ice g<n/irea ace$ui $ucru care este g<n/it <n orice societate ;i care <i con#er. acesteia statutu$ /e societate uman.1 a/ic. /i#eren%a /intre $egitimitate ;i i$egitimitate1 /intre bine ;i. r.u1 /intre a/e5.r ;i minciun.1 nu anun%. oare iminen%a unei 0epoci in#erna$e) ?7rochC1 0caracteri9at. prin absen%a tota$. a scrupu$e$or ^ D <n $iteratur. ;i #i$oso#ia 0mitte$european.)1 corpu$1 #emeia1 copi$.ria1 $imbi$e s$a5e a$e imperiu$ui1 chiar ;i peri#eria sa misterioas. -f at<t /e remarcabi$ /escris. /e Joseph Roth - apar ca ni;te spa%ii # $ocuite /e o ambiguitate ce amenin%. $umea stabi$it. /e c.tre homo $ Duri/icus ;i contro$at. /e $imbaDu$ s.u 0$impe/e ;i tran;ant). 8aurice 7$anchot re9um. tema /e ba9. a operei $ui 7roch <n <ntrebarea). 04e ce tin/e #iin%a s. se /i9o$5e <n pur. #unc%iona$itate1 /e ce rea$itatea i-o ce/ea9. <n mo/ ob$igatoriu ` simbo$u$uiQ1 iar simbo$u$ CAPITA ! ! I8P!RIU UI S!R>!SC \I 4!S!R>!SC !UR"PA... HGsimbo$u$ui simbo$u$ui ^). Un/e1 <n ce so$ poate prin/e r./.cini re9isten%a <n #a%a acestei /iso$u%ii ^ <ntrebarea $ui 7$anchot re9um. toto/at. moti5u$ ce$ mai pro#un/ a$ actua$it.%ii 8itte$europeiE nu a ' /e5enit oare1 /e at<ta 5reme1 /iso$u%ia #iin%ei <n pur. #unc%iona$itate ten/in%a ire9istibi$. a epocii noastre /ominate /e ni;te aparate ce impun o uni#ormi9are p$anetar. tuturor societ.%i$or umane ^ 0<n b.tr<na monarhie - scrie 8usi$ - totu$ #unc%iona automat1 iar oamenii a5eau necontenit impresia c. e:isten%a $or era $ipsit. /e o moti5a%ie su#icient.). 4rept urmare1 societatea <ntreag. se str./uie;te s. se insta$e9e pe terenu$ $ega$it.%iiE pe terenu$ neutru a$ $egii1 toate con#$icte$e 5or /isp.rea prin resorb%ie. Pro9a $ui Za#Ba /escrie o $ume <n care $ega$itatea1 <n ca$itate /e unic. garan%ie a rea$u$ui1 re/uce ac%iunea uman. $a ser5irea unei necesit.%i $ipsite /e sens. umea Ba#Bian. este absur/. pentru c. aici pre/omin. o coeren%. teri#iant. a #unc%iona$u$ui c.ruia nu i se poate opune nici un argument uman. "pera $ui Za#Ba se p$asea9. <n 9ona ace$ei rupturi /intre inte$igibi$itate ;i ac%iune pe care uni#ormi9area #unc%iona$. a pro/us-o <n $umea mo/ern.. <n $ocu$ a/e5.ru$ui1 ra%iunea occi/enta$. pre#er.1 <n ce$e /in urm.1 necesitatea. Ap.r.toru$ $egii <i spune $ui Joseph Z.1 <n Procesu$E 03u trebuie s. $u.m totu$ /rept a/e5.rat1 e /e aDuns s. $u.m totu$ /rept necesar). Iat. <ntrebarea pe care 8itte$europa i-a pus-o !uropei cu o insisten%. unic.E aspira%ia c.tre uni5ersa$1 care %ine <n mo/ esen%ia$ /e i/entitatea !uropei1 este oare rea$i9abi$. numai /atorit. acestei /isDunc%ii /intre necesitate ;i a/e5.r ^ 3e putem imagina o geo-#i$oso#ie a !uropeiE care s<nt <ntreb.ri$e ce anim. /i#erite$e cu$turi na%iona$e <n !uropa ^ 2igura Kermaniei1 /e e:emp$u1 este trasat. /e ra/ica$itatea cu care ea a pus prob$ema tehnicii1 a puterii sa$e p$anetare c.reia ra%iunea nu-i poate g.si un sens. 2ran%a este so$u$ originar a$ prob$emati9.rii e5i/en%ei autorit.%ii1 <n nume$e 0autorit.%ii e5i/en%ei). 8itte$europa1 Austria1 spiritu$ 5iene91 5i9ibi$a sa unitate hermeneutic. %in /e ra/ica$itatea cu care autorii /in acest spa%iu au transpus absen%a unei m.suri comune <ntre uni5ersa$ ;i e:perien%.1 <ntre necesitate ;i a/e5.r <ntr-o tem. #ata$. a Apusu$ui. Re/ucerea $egitimit.%ii $a $ega$itate a preg.tit terenu$ pentru iruperea <n societate a unei absen%e tota$e a scrupu$e$or1 a unei t.ceri morta$e a con;tiin%ei <n care 0so$u%ia #ina$.) /e5ine o simp$. 0prob$em. a/ministrati5.) ce poate #i re9o$5at. prin competen%.. 1 . .1.[1.11 .0 HGG igJH 4AT! \I "CURI 8itte$europa este unu$ /intre $eag.ne$e mo/ernit.%ii+ s. ne g<n/im $a in#$uen%a imens. a opere$or $ui 2reu/1 &ittgenstein1 Za#Ba1 7roch1 8usi$ ;i $a pre9en%a masi5. a inte$ectua$i$or 0mitte$europeni) emigra%i - mai a$es <n spa%iu$ cu$turii americane1 care a bene#iciat mai mu$t ca oricare a$ta /e crea%ia $or. Cum s. interpret.m i/entitatea $or 0mitte$european.) ^ Se ba9ea9. ea pe $eg.tura esen%ia$. cu agonia statu$ui austriac ^ Ce este at<t /e actua$ <n e:perien%a acestei agonii ^ Cu$tura 0mitte$european.) a presim%it <n pr.bu;irea acestui stat p$urina%iona$ cri9a aspira%iei europene /e a #i $ocu$ <n care uni5ersa$u$1 respecti5 ra%iunea /e5in istorie. <n cartea sa intitu$at. "menea1 Jean 7au/ri$$ar/ scrieE 0cu$tura european. a pariat pe uni5ersa$ ;i este p<n/it. /e perico$u$ /e a pieri

prin uni5ersa$)1 <ntruc<t i/eea european. /espre uni5ersa$itate nu se rea$i9ea9. /ec<t #orma$i9<n/u-se <n 0abstrac%iunea) <n care 0se resoarbe orice particu$aritate). <ntreaga societate austriac. era marcat. /e pre/ominan%a obsesi5. a $ui homo Duri/icusE ea c.uta cu /isperare s. e5ite pe terenu$ abstract a$ egii pentru a #ace /in $ega$itate $imbaDu$ s.u 0$impe/e ;i tran;ant)1 iar /in <n$.n%uirea /e/ucti5. e$ementu$ speci#ic a$ 5ie%ii umane. Statu$ austriac suprana%iona$ <ncerca s. e5ite con#$icte$e /intre na%iona-$isme$e opuse $.s<n/u-se p.truns /e necesitatea se5er. pe care o /egaD. $ega$itatea. Scriitorii 0b.tr<nei monarhii) au 5.9ut <n necesitatea abstract. a $ega$it.%ii ce in5a/a <ncetu$ cu <ncetu$ <ntreaga 5ia%. o #or%. care se n.puste;te cu o 5oracitate teri#iant. asupra concretu$ui1 a .e:perien%ei1 a raporturi$or /intre oameni1 pentru a $e go$i /e sensE ea re/uce ne<ncetat #iin%a uman. $a #unc%iona$itatea pur.. 4esp.r%irea /e#initi5. /e uni5ersa$ ;i /e 5ia%. este primeD/ia cea mai amenin%.toare /intre toate ce$e care p<n/esc "cci/entu$. Ce <nseamn. ast.9i "cci/entu$1 /ac. nu omnipre9en%a acestei amenin%.ri^ Prin urmare1 /emonii Imperiu$ui Austriac ;i re9isten%a care $i se opune au /e5enit meta#ora marii cri9e a aspira%iei "cci/entu$ui p$anetar /e a #i $ocu$ <n care ra%iunea /e5ine istorie. >=c$a5 7e$ohra/sB6 Re#erin%e bib$iogra#ice 7e$ohra/sB6 >.1 0 a Precession /e $a $ega$ite ou $'!mpire /'Autriche comme metaphore)1 <n e 8essager europeen1 nr. 11 pp. HNF-H-G. 7roch L.1 Creation $itteraire et Connaissance1 Ka$$imar/1 Paris1 1FGH. CAPITA ! ! I8P!RIU UI S!R>!SC \I 4!S!R>!SC !UR"PA... HGF 4ro9 J.1 Listoire /e >Autriche1 PU21 Paris1 1FJN. Jas9i ".1 The 4isso$ution o#the Labsburg 8onarch61 Uni5ersit6 o# Chicago Press1 1FHH ?ree/it.ri succesi5eC. Johnston &. 8.1 The Austrian 8in/+ an Inte$$ectua$ an/ Socia$ Listor61 Uni5ersit6 o# Ca$i#ornia Press1 7erBe$e61 1F-H. 8agris C1 II mito asburgico1 !inau/i1 Tbrino1 1F-P. 8ore$$o R. ?coor/.C1 Anima e/ esatte99a+ $etteratura e scien9a ne$$a cu$tura austriaca tra GII e FII1 Torino1 8arietti1 1FG,. 8usi$ R.1 'Lomme sans qua$ites1 Seui$1 Paris1 1FGH. SchorsBe C!.1 >ienne #in-/e-siec$e1 po$itique et cu$ture1 Seui$1 Paris1 1FG,. &an/rus9Ba A.1 4as Laus Labsburg1 >iena1 1FJP. &er#e$ !1 pre#a%a $a 5oi. /e po5estiri Aus /er 4.mmerung einer &e$t1 tra/.it.1 8on/a/ori1 8i$ano1 1F,-. 3.9uin%a c.tre un e/i#iciu european se concentrea9. <n ora;e$e-#rontier.E >ene%ia1 Trieste ;i A/riatic.

Aceast. A/riatic. pe care poetu$ Kabrie$$e 4'Annun9io o numea 0marea cea #oarte amar.) este amar. nu /oar /in cau9a s.rii1 ci ;i a ri5a$it.%ii1 <ntruc<t >ene%ia ;i Trieste1 at<t /e apropiate ca amp$asare ?<n nor/1 c.tre A$piC1 nau <ncetat nicio/at. s. se /eteste. "ra;u$ <mpotri5a ora;u$uiE iat. ceea ce caracteri9ea9. istoria european.1 <ntruc<t1 /e $apo$is-u$ antic $a ora;e$e me/ie5a$e1 /e $a mari$e capita$e a$e epocii in/ustria$e $a cet.%i$e tehnocra%iei /e a9i1 istoria european. este cea a /e95o$t.rii urbane. 4up. 8a: &eber1 ora;u$ este un centru economic 5ersati$ ai c.rui $ocuitori tr.iesc mai cur<n/ /in comer% /ec<t /in agricu$tur.. Ca s. e:iste un ora; e ne5oie /e o pia%.1 /ar <n !uropa1 <nc. /in !5u$ 8e/iu1 s<nt necesare ;i ni;te institu%ii a/ministrati5e1 /eoarece ora;u$ me/ie5a$1 <n care c<rmuitorii contro$ea9. proprietatea1 este o corpora%ie ci5ic. <ntemeiat. pe $egi ;i a$c.tuit. /intr-un cong$omerat /e c$ase socia$e. Prin aceste /ate $egis$ati5e - obser5. socio$ogu$ german -1 istoria ;i socio$ogia !uropei se /eosebesc /e ce$e asiatice ;i a#ricane1 <ntruc<t1 <n ciu/a asem.n.ri$or /in punct /e 5e/ere economic ;i re$igios1 $ocuitorii ora;e$or occi/enta$e ;i-au asumat cet.%enia ca in/i5i9i1 iar nu ca #ami$ie1 trib sau c$an. upta /intre >ene%ia ;i Trieste este cu totu$ aparte. 4up. cum scrie istoricu$ socia$ist originar /in Trieste1 Ange$o >i5ante1 <n cartea sa Irre/entismo a/riatico ?1F1HC1 ea nu seam.n. cu ri5a$it.%i$e tipice /intre mari$e ora;e ita$iene. 3u este 5orba1 ca <n ca9u$ /isputei 5eneto-geno5e9e1 /e un /ue$ e:pansionist consumat <n ca/ru$ unor mari r.9boaie1 ci /e o b.t.$ie sur/. ;i constant.1 <n care numai uneori s-a recurs ;i $a arme. Ce$ mai a/esea1 Repub$ica >ene%ian. se impune prin sanc%iuni maritime1 prin monopo$uri$e comercia$e1 3V]UI3UA CVTR! U3 !4I2ICIU !UR"P!A3... HF1 e:cesu$ /e putere sau tributuri$e cerute /e /oge. Iar c<n/ toate ora;e$e /e pe %.rmu$ A/riaticii - /e $a Ragusa $a Ancona sau 2errara -i se 5or supune1 >ene%ia <;i 5a <n/repta aten%ia asupra cet.%ii <n5ecinate1 <n 1J-G1 Serenissima /emo$ea9. sa$ine$e /e $a Trieste1 a5u%ia principa$. a $ocuitori$or s.i. <ncep<n/ cu !5u$ 8e/iu1 micu$

port a <ncercat s.-;i p.stre9e autonomia1 mai <nt<i <mpotri5a patriarhatu$ui /e Aqui$eea1 <nainte ca ;i acest ora; s. #ie 9/robit /e >ene%ia. <nc. /in perioa/a schismei cu R.s.ritu$1 /e $a <nceputu$ seco$u$ui a$ O$-$ea1 >ene%ia <;i impune /omina%ia asupra A/riaticii. 4up. 1,GP1 ora;u$ <;i inc$u/e printre propriet.%i insu$a Cor#u ;i contro$ea9.1 ca $i/er incontestabi$1 tra#icu$ maritim ce$ mai important. A/riaticaE aceast. mare1 spune 2ernan/ 7rau/e$1 con/ensea9. caracteristici$e <ntregii 8e/iterane1 <ntruc<t asemeni 8e/iteranei -;i ca parte centra$. a acesteia - ea este situat. <ntre por%iuni /e uscat1 str<ns. <ntre e$e1 amestecat. cu e$e1 <ntr-o 9on. /e p$iuri ;i /e #a$ii ter%iare. C<mpie $ichi/.1 <nchis. <ntre mun%ii a /ou. peninsu$e cea a Ita$iei ;i cea a 7a$cani$or -1 A/riatica se a#$. <n c.u;u$ geogra#iei ;i a$ istoriei1 a$ timpu$ui geo$ogic ;i a$ timpu$ui uman1 a$ "rientu$ui ;i a$ "cci/entu$ui1 a$ 3or/u$ui ;i a$ Su/u$ui. !a #ream.t. /e rea$i9.ri$e trecutu$ui european - cu istoria sa s<ngeroas. - ;i asist. ast.9i $a tensiuni$e /in 7a$cani1 $a r.9boiu$ /in Croa%ia ;i 7osnia1 $a /isperarea re#ugia%i$or a$bane9i. A/riatica se <ntin/e ca o ran. <ntre !st ;i >est1 <n miD$ocu$ 5isu$ui european1 pentru c.1 a;a cum pre5.9use <n 1F-H A$tiero Spine$$i1 /eputat <n Par$amentu$ /e $a Strasbourg ;i teoretician a$ #e/era%iei europene1 !uropa ce$or 4oispre9ece <ncheie perioa/a state$or-na%iune e:act <n momentu$ <n care %.ri$e a#$ate mu$t. 5reme sub /omina%ie so5ietic. s<nt cuprinse /e 5.paia aspira%ii$or na%iona$e. A/riatica are o con#igura%ie po$itic. pe c<t /e comp$e:.1 pe at<t /e contra/ictorie1 ca ;i con#igura%ia sa #i9ic.1 /ac. ne g<n/im c. terenuri$e ei cu$ti5ate cu 5ii ;i m.s$ini se a#$. <n ime/iata 5ecin.tate a piscuri$or cu 9.pe9i 5e;nice1 a st<nci$or abrupte1 a 5ersan%i$or greu accesibi$i1 /e parc. toate #orme$e /e re$ie# ar #i %inut s. se a/une <ntr-un spa%iu at<t /e restr<nsE o comasare /e ap.1 sare1 $agune1 /ea$uri1 mun%i1 p$atouri <na$te ;i c<mpii. 8u$t. 5reme1 <n Duru$ A/riaticii au coe:istat #orme /e gu5ern.m<nt antitetice1 iar ast.9i se amestec. mi;c.ri po$itice1 i/eo$ogice ;i economice %in<n/ /e /i#erite perioa/e E /orin%a /e in/epen/en%. na%iona$. mo;tenit. /in seco$u$ a$ O$O-$ea st. a$.turi /e miD$oace$e /e in#ormare a$e unei societ.%i

HFH RCR._[ 4AT! \I "CURI tehno$ogice a5ansate. >a reu;i oare in#ormatica s. ;tearg. /i#eren%e$e $egate /e tipu$ /e mone/.1 $imb. ;i cu$tur.^ >reme /e seco$e1 >ene%ia a #.cut /in A/riatica imensu$ s.u go$#E Dum.tate uscat1 Dum.tate mare1 sc.$/at /e ape$e $agunei1 ora;u$ -scrie 7rau/e$ - este 0punctu$ /e con#$uen%. a$ /rumuri$or maritime ;i a$ ce$or continenta$e care1 <n po#i/a A$pi$or1 $eag. !uropa Centra$. /e A/riatica ;i /e e5ant). Ce putea #ace Trieste - ce$.$a$t ora;1 p$asat ;i e$ <ntre "rient ;i "cci/ent1 $a con#$uen%a rute$or comercia$e maritime ;i a ce$or /e uscat - <n #a%a puterii Serenissimei care <$ prin/e <n str<nsoarea ei1 $ao$a$t. cu Aqui$eea ;i cu Istria1 ambe$e /e5enite 5ene%iene ^ In/epen/en%a tota$. ar #i imposibi$.1 /eoarece >ene%ia supra5eghea9. <n/eaproape acest port /e pescari ri/icat pe un teren bogat <n sare - u$tim. ie;ire $a A/riatica - ;i ar putea ime/iat s. ;i-1 ane:e9e. Trieste re9ist.1 $ucru care poate #i obser5at ;i <n arhitectura saE urme romane1 mu$te c$./iri /in seco$e$e a$ O>#$I-$ea ;i a$ O$O-$ea1 o anumit. se5eritate german.1 spre /eosebire /e ora;e$e /in 5ecin.tate1 un/e in#$uen%e$e Serenissimei se <nt<$nesc $a tot pasu$E nu /oar $a >erona1 ci ;i aproape /e Trieste1 Ia U/ine1 un/e se <na$%. copia Turnu$ui cu ceas ;i cea a Pa$atu$ui 4ogi$or. Pietre$e /in Trieste sub$inia9. <ns. re#u9u$ puterii 5ene%iene. Istoria ora;u$ui Trieste1 /up. cum a#irm. ;i >i5ante1 se re9um. $a re9isten%a opus. >ene%iei. Ca s. se eschi5e9e /e atotputernica-i ri5a$.1 a trebuit s. ri;te1 s. caute strategii pe termen $ung1 s. se o#ere unei a$te mari puteri1 s. ;tie s. a;tepte /ec$inu$ >ene%iei1 s. contraba$anse9e prin obstina%ia re#u9u$ui semne$e e:terioare /e supunere. Ast#e$1 Trieste trebuie s. suporte monopo$u$ 5ene%ian ce$ mai #eroce - ace$a a$ s.rii - ;i s. p$.tesc. tribut /oge$ui p<n. <n seco$u$ a$ O>I-$ea. <n 1,GH1 Trieste se o#er. <ns. Austriei. "$igarhia acestui ora; mi9ea9. pe organi9area stata$. a Labsburgi$or. U$terior1 /up. separarea /e Labsburgii /in Spania1 care p.strea9. puterea maritim. ;i tra5ersea9. oceane$e1 >iena 5e/e <n Trieste singura sa ie;ire spre mare. Toto/at.1 /up. /escoperirea Americii1 >ene%ia <;i pier/e treptat in#$uen%a1 aDung<n/ s. se <nc$ine <n #a%a puterii otomane. Istoria <i 5a /a /reptate ora;u$ui Trieste.

Repub$ica 5a /isp.rea <n urma Tratatu$ui /e $a Campo-2ormio1 /in 1-F-1 c<n/ 7onaparte ce/ea9. >ene%ia Austriei. Tra#icu$ cu "rientu$1 pe care /eDa 5ene%ienii nu-1 mai /ominau1 /e5ine apanaDu$ ora;u$ui Trieste1 /ec$arat 0port /eschis) <nc. /in 1-1F1 sub Caro$ a$ >$-$ea1 care a creat o Companie @ 3V]UI3UA CVTR! U3 !4I2ICIU !UR"P!A3... HF,

"rienta$.. Trieste a cunoscut o puternic. /e95o$tare mai a$es <n timpu$ 8.riei Tere9a ?1-NI-1-GIC1 iar num.ru$ $ocuitori$or s.i a crescut 5ertiginos ?/e $a ,J.III $a s#<r;itu$ seco$u$ui a$ O>III-$ea1 $a GI.III <n 1GNI ;i $a peste 1JI.III $a s#<r;itu$ seco$u$ui a$ O$O-$eaC. Societ.%i$e /e asigur.ri <n#$oresc1 $a #e$ ca ;i companii$e /e na5iga%ie1 amintin/ <n /enumiri$e $or nume$e Austriei ;i a$ A/riaticii k a Riunione a/riatica /i sicurit=1 $o6/ austriacoC. Toate pro/use$e - ca#ea1 tutun1 bumbac1 $emn1 9ah.r1 #ructe - tran9itea9. prin Trieste1 /inspre "rient ;i Ita$ia c.tre imperiu. 4ac. i/ea$u$ european const. <ntr-un amestec /e caracteristici continenta$e ;i $oca$e1 atunci Trieste este - <n seco$e$e a$ O>III-$ea ;i a$ O$O-$ea - ora;u$ european prin e:ce$en%.E aici se au/ toate $imbi$e p.m<ntu$ui1 amestecate <ntr-un #ericit 7abei a$ comer%u$ui. 3egustorii 5in /e pretutin/eni ;i 5orbesc greaca1 armeana1 a$bane9a sau s<rba+ e5reii s<nt numero;i ;i 5in mai a$es /in Ita$ia+ #unc%ionarii austrieci se e:prim. <n german.1 <n 5reme ce $imba nego%u$ui este ita$iana1 sau chiar /ia$ectu$ triestino1 #o$osit <n continuare /e 5echii$e #ami$ii /in ora;1 /e;i teritorii$e <n5ecinate /inspre continent s<nt s$a5e. "ra;u$ pre9int.1 a;a/ar1 o con#igura%ie mu$tina%iona$.1 cum sub$inia9. Ange$o Ara ;i C$au/io 8agris <n Trieste. Un 'i/entit. /i #rontiera1 /ar me/iu$ este <nainte /e toate ita$ian1 <ntruc<t $imba $ui 4ante $e este abso$ut necesar. s$a5i$or /e aici1 <n 5reme ce ita$ienii care s. ;tie s$o5ena s<nt #oarte rari. Aceste /ou. ora;e a/riatice care s-au /etestat reciproc s<nt $ocuri$e a /ou. imaginaruri cu$tura$e #oarte /i#erite. >ene%ia1 $a #e$ ca Roma ;i 2$oren%a1 apar%ine !uropei ca mit artistic. "ra; i/ea$ pentru americanii pasiona%i /e umea >eche1 e$ pare specia$ #.cut pentru peisaDe$e psiho$ogice a$e $ui Lenr6 James1 pentru u$timii ani /e 5ia%. ai $ui !9ra Poun/1 pentru stereotipii$e ce$e mai puternice a$e /eca/en%ei1 pentru poeme$e $ui 7ro@ning ;i teatru$ $ui Lo#mannstha$1 pentru ce$ebra po5estire a $ui Thomas 8ann ;i #i$me$e $ui >isconti -nu /oar 8oarte $a >ene%ia1 ci ;i Senso1 inspirat /e po5estirea $ui Arrigo 7oito1 un/e putem 5e/ea un e:traor/inar spectaco$ /e oper. $a 2enice ;i a/mira Campo /e$ Khetto cu#un/at <n umbre$e nop%ii. Subiect i/ea$ pentru cursuri /e $iteratur. comparat. <n sti$ 5echi1 $oc iri5i$egiat a$ c.$.torii$or mari$or scriitori1 un/e Sten/ha$ <i este bre9entat <n antract $or/u$ui 76ron1 >ene%ia <ncorporea9. str.$ucirea na;terii1 arhitectura unor Sanso5ino ;i Pa$$a/io1 toate nuan%e$e ari$or pictori ce pot #i a/mira%i <n mu9ee$e $umii. Cine nu a #ost HFN 4AT! \I "CURI

<n/r.gostit /e acest ora; ^ Cine nu a tres.rit <n #a%a insensibi$it.%ii $ui &agner1 care po5este;te c. Tristan i-a #ost inspirat /e impresia bu$5ersant. pe care i-au creat-o nop%i$e sa$e 5ene%iene1 c<n/ tra5ersa <n gon/o$. mohor<tu$ Cana$ ^ !$ ne in5it. s. recunoa;tem <n $unga t<nguire a cornu$ui p.storu$ui1 /e $a <nceputu$ ce$ui /e-a$ trei$ea act1 ecou$ strig.te$or gon/o$ieru$ui1 acea 5oce aproape inuman. care -/up. cum citim <n memorii$e sa$e - scoate un 0oh* ) pre$ung1 urmat /e un simp$u strig.t mu9ica$E 0>ene%ia* ). Ca ;i a$te ora;e ita$iene1 >ene%ia pare s. compense9e1 gra%ie sp$en/orii sa$e1 s$.biciunea istoric. a Ita$iei ca stat ;i na%iune. Spre s#<r;itu$ seco$u$ui a$ O>III-$ea1 >ene%ia /e5ine spa%iu$ unei speran%e /e in/epen/en%. na%iona$. ;i /e /emocra%ie. S. citim pagini$e /espre s#<r;itu$ Repub$icii1 scrise /e Ippo$ito 3ie5o <n e Con#essioni /i un Ita$iano. Protagonistu$ romanu$ui1 un t<n.r $ibera$1 asist. $a /emiterea u$timu$ui /oge1 8anin1 $a s#<r;itu$

aristocra%iei 5ene%iene ;i $a u$tima reuniune a 8are$ui Consi$iu /in 1H mai 1-F- + t<n.ru$ #ace parte /in consi$iu$ municipa$ /emocratic instituit sub protec%ia $ui 7onaparte ;i1 asemeni impetuosu$ui poet Ugo 2osco$o1 simte aprin9<n/u-se #$ac.ra $ibert.%ii1 a <nnoirii. Cu toate acestea1 e$ nu-;i poate reprima o anumit. <n/oia$. <n $eg.tur. cu inten%ii$e #rance9i$or. 4ac. tat.$ s.u1 un negustor abi$ care cunoa;te $umea1 a5ea /reptate ^ 4ac. ar trebui s. #ie cinic ;i s. nu aib. <ncre/ere <n 7onaparte ^ Protagonistu$ se 5a conso$a atunci g<n/in/u-se $a !uropaE nu1 ea nu 5a putea tr./a i/ea$uri$e genera%iei $or+ #rance9ii nu #ac /ec<t s. sus%in. aspira%ii$e ita$ieni$or1 care 5or ;ti s. mearg. singuri pe ca$ea $ibert.%ii /eschis. /e Re5o$u%ia #rance9.. Tr.iasc. i/ea$u$ /emocratic a$ c<tor5a inte$ectua$i* Pe str.9i$e >ene%iei <ns.1 poporu$ strig. <n #a5oarea Serenissimei1 iar schia5oni1 so$/a%ii s$a5i a#$a%i <n s$uDba Repub$icii1 <ncearc. - 9a/arnic* - s. $e re9iste #rance9i$or1 ce$or patru mii /e so$/a%i intra%i <n ora;. 3u peste mu$t. 5reme1 7onaparte semnea9. cu Austria Tratatu$ /e $a Campo-2ormio+ >ene%ia 5a #i a austrieci$or timp /e opt ani1 p<n. $a b.t.$ia /e $a Auster$it9 ;i Tratatu$ /e $a Pressburg. <n 1G1J1 Austria 5a rec<;tiga <ns. >ene%ia ;i teritoriu$ ei. <mb.tat /e $umini$e $agunei ;i 9.rin/ <n /ep.rtare 8a$amocco1 Sten/ha$ scria <n 1G1-E 0Aceast. pri5e$i;te at<t /e romantic. se g.se;te <n ora;u$ ce$ mai ci5i$i9at. C<t <$ /etest pe 7uonaparte pentru c. $a sacri#icat Austriei* ). Austria este obiectu$ urii eterne a <ntregu$ui Risorgimento ita$ianE /e $a 8i$ano p<n. $a >ene%ia1 austriecii s<nt $a ei acas.1 p.;esc pe 3V]UI3UA CVTR! U3 !4I2ICIU !UR"P!A3... HFJ ca$/ar<mu$ pie%ei /e $a Sca$a1 se bucur. /e #rumuse%ea ba9i$icii San 8arco1 merg $a 2enice s. 5a/. opere$e $ui >er/i care <i incit. pe ita$ieni s. $upte pentru in/epen/en%.. Iubesc #rumoase$e /oamne a$e >ene%iei1 $e <n;a$. ;i s<nt <n;e$a%i /e acestea1 asemeni t<n.ru$ui o#i%er a$ armatei imperia$e /in Senso. "r1 /ac. >ene%ia este unu$ /intre $ocuri$e pri5i$egiate a$e $uptei ita$ieni$or pentru in/epen/en%. ;i unitate1 unu$ /intre $ocuri$e ce$e mai <nc.rcate /e art.1 /e #rumuse%e ;i /e sti$ ita$ian - #apt ce <$ /etermina pe Sten/ha$ s. a#irme c. ce$e mai str.$ucitoare sa$oane pari9iene erau cu totu$ insipi/e <n compara%ie cu societatea 5ene-%ian. -1 Trieste este cetatea care se sustrage Ita$iei. Ange$o >i5ante este con5ins c.1 <n $upta <mpoti5a puterii 5ene%iene1 Trieste s-a /eta;at /intot/eauna /e istoria po$itic. ita$ian.. " contra/ic%ie pro#un/. marchea9.1 a;a/ar1 ceea ce Scipio S$ataper1 scriitor triestin mort <n $upt. <n 1F1J1 a /e#init ca #iin/ su#$etu$ /ub$u a$ acestui ora;E $oc ita$ian ;i neita$ian <n ace$a;i timp1 cosmopo$it ;i pro5incia$1 $egat seco$e <ntregi /e Labsburgi1 rece #a%. /e prime$e e$anuri unioniste ita$iene ;i re#u9<n/ totu;i integrarea po$itic. a minorit.%ii sa$e s$o5ene care cere un ora; <ntru totu$ bina%iona$. Chiar ;i capita$ismu$ s.u e atipic1 <ntruc<t nu a ap.rut <n mo/ spontanE e$ a #ost 0/ecis) /e >iena1 su#erin/ <n /e95o$tarea sa /e <ncetinea$a aparatu$ui birocratic austriac1 incapabi$ s. <n%e$eag. urgen%a construirii /e c.i #erate pentru transportu$ /e m.r#uri. ! ca ;i cum Trieste ar #i s#<;iat <ntre su#$etu$ s.u comercia$ ;i imposibi$a sa poe9ie1 asemeni protagoni;ti$or romane$or $ui Ita$o S5e5o1 a/eseori negustori ;i scriitori /eopotri5.. S5e5o cunoa;te e$ <nsu;i aceast. 5ia%. /ub$.1 ce pare a se reg.si ;i <n schimbarea nume$ui s.u german1 !ttore Schmit91 <ntr-unui ita$ian care <;i re5en/ic. totu;i o origine german.1 s5e5o <nsemn<n/ 0germanic). Sten/ha$ resimte 5io$ent caracteru$ neita$ian a$ cet.%ii Trieste. !$ se p$<nsese /eDa1 merg<n/ /e $a >ene%ia $a Trieste1 /e aeru$ nem%esc a$ ora;u$ui U/ine1 iar <n 1GHG1 c<n/ este numit consu$ $a Trieste1 scriitoru$ e cuprins /e o teribi$. angoas.E 04in ne#ericire1 /a1 m. /uc $a Trieste ?...C_ Cum o s.-mi petrec seri$e ^ Iat. marea prob$em.. Aco$o nu este Ita$ia1 ci /oar anticamera ei). 0Anticamera) Ita$iei este unu$ /in p$.m<nii imperiu$ui /e-a $ungu$ <ntregu$ui seco$ a$ O$O-$ea ;i p<n. <n preaDma primu$ui r.9boi mon/ia$. 4up. uni#icarea Ita$iei1 Trieste se ri/ic. <mpotri5a imperiu$ui ?a/ic. <mpotri5a ce$ui care i-a asigurat prosperitateaC ;i1 prin tres.rirea HFP )Ja`> L 4AT! j* "CURI na%iona$ist. a unui grup /e eru/i%i ;i inte$ectua$i1 /e5ine ora;u$ a;a-numitu$ui irre/entismo1 unu$ /intre rare$e cu5inte ita$iene /e5enite europene1 /up. cum obser5. >i5ante. "ra;u$ trebuie e$iberat /e sub tute$a $ui 2ran9 Joseph ;i re/at Ita$iei1 numai c. Kug$ie$mo "ber/an /. gre; <n atentatu$ s.u <mpotri5a <mp.ratu$ui ;i este sp<n9urat <n 1GGH1 $a numai HN /e ani. Ire/entismu$ cunoa;te /i5erse 5arianteE uneori1 ca <n ca9u$ $ui "ber/an1 e$ <ntrupea9. spiritu$ t<r9iu a$ Risorgimento-u$ui1 p$us ura #a%. /e Austria ;i gustu$ pentru gestu$ eroic. Pe /e a$t. parte1 e$ echi5a$ea9. cu 5i9iunea i/ea$ist. a $ui S$ataper1 care 5isea9. o mi;care cu$tura$. inspirat. /e iubirea /e patrie ;i capabi$. s. /ep.;easc. #rontiere$e po$itice+ <n #ine1 e$ mai <nseamn. ;i pri5irea $uci/. ;i /isperat. a $ui >i5ante1 care ;tie ceea ce /atorea9. Trieste Labsburgi$or1 5e/e opresiunea $a care este supus. popu$a%ia s$o5en. ;i <i <n/eamn. pe ita$ieni s. se uneasc. cu s$a5ii. Te9a $ui >i5ante1 care a5ea s. se sinuci/. <n iu$ie 1F1J1 era inacceptabi$. <n conte:tu$ na%iona$ist a$ <nceputu$ui /e seco$1 #iin/ incompatibi$. cu i/ei$e ce$or /in Duru$ re5istei a >oce1 un/e p<n. ;i socia$istu$ Kaetano S$a5emini era marcat /e o 5i9iune ire/entist. tra/i%iona$.. !ste /e aDuns <ns. s.-1 citim cu aten%ie pe S$ataper pentru a <n%e$ege c. nu se /eosebea prea mu$t /e prietenu$ s.u >i5ante E S$ataper este atras /e $umea s$a5.+ e$ intuie;te c. 5ia%a se a#$. /e partea s$o5eni$or1 iar obosea$a /e cea a ita$ieni$or. Scriitoru$ a absorbit toate ambiguit.%i$e cet.%ii Trieste1 aDung<n/ s. scrie <ntr-o $imb. cu sonorit.%i /ure1 nor/ice1 care este pres.rat. cu termeni /in /ia$ectu$ triestino ;i care sparge ritmu$ sinta:ei c$asice. Autobiogra#ia sa $iric.1 RR mio carso1 a#i;ea9.1 /esigur1 re#u9u$ su5eranit.%ii Austriei ;i iubirea /e patrie+ S$ataper po5este;te c. <n #ami$ia sa <mp.ratu$ nu era s.rb.torit ;i c. <n

copi$.rie era #ascinat /e patriotismu$ unchiu$ui s.u gariba$/ino1 /ar ace$a;i te:t insist. asupra su#$etu$ui s$a5 a$ autoru$ui1 asupra #on/u$ui s.u s.$batic1 barbar1 neita$ian. "mu$ /in Zarst - mun%ii aspri care <nconDoar. ora;u$ Trieste - se simte /i#erit /e prietenii s.i /in 2$oren%a1 un/e a stu/iat $a uni5ersitate ;i un/e scrie pentru re5ista a >oce. !$ are bora <n s<nge1 ace$ 5<nt puternic /in Trieste care $ui Sten/ha$ <i r.sco$ea reumatismu$. S$ataper trece /e $a o i/entitate $a a$taE e$ este aspru ca un %.ran s$a5 - /e a$t#e$1 str.mo;ii $ui erau s$o5eni -1 nu se recunoa;te nici <n ra#inamentu$ #$orentin ;i nici <n #ri5o$itatea bog.ta;i$or ita$ieni care se p$imb. pe %.rmu$ m.rii $a Trieste1 /ar prietenii s.i /in 2$oren%a 3V]UI3UA CVTR! U3 !4I2ICIU !UR"P!A3... . HFconsi/er. c. 0e un biet ita$ian care se str./uie s. /ea o aparen%. barbar. preocup.ri$or sa$e). Re#erin%e$e sa$e cu$tura$e1 toate nor/ice1 %intesc /inco$o /e A$pi - essing1 Koethe1 Schi$$er1 &agner1 3iet9sche1 &eininger -1 /ar c<n/ c.$.tore;te $a >iena se /escurc. greu <n german.. S$ataper <i scrie so%iei sa$e E 0Tu ;tii c. s<nt s$a51 german ;i ita$ian). Aceast. a#irma%ie ne trimite cu g<n/u$ $a pagini$e /in #ina$u$ Con;tiin%ei $ui ]eno1 un/e oroarea r.9boiu$ui se stinge <n mo/ ironic <ntr-un #oc /e arti#icii <n care se amestec. $imbi ;i accente ita$iene1 germane ;i s$a5e. I/entitatea mu$tip$. a#irmat. /e .S$ataper reia i/eea $ui >i5ante potri5it c.reia Trieste repre9int. f punctu$ unei conDunc%ii <ntre curente etnice1 economice ;i cu$tura$e I /i#erite. a >oce sub$inia9. posibi$it.%i$e o#erite /e acest ora; care I $eag. Ita$ia /e !uropa ;i <i <ncuraDea9. pe S$ataper ;i pe #ra%ii triestini DStuparich <n proiectu$ $or /e <n#iin%are a unei re5iste numite !uropa1 Dcare ar #i trebuit s. apar. <n 1F1N. Cum tocmai atunci i9bucne;te J<ns. r.9boiu$1 re5ista a5ea s. moar. <nainte /e a se na;te. Su#$etu$ /ub$u a$ cet.%ii Trieste #ace /in aceasta unu$ /intre centre$e mo/ernismu$ui european1 #apt con#irmat /e interesu$ pe care ora;u$ <$ suscit. /e ce5a 5reme E pe aici trec mu9ica /o/eca#onic. 5iene9. ? uigi 4a$$apicco$aC1 psihana$i9a #reu/ian. ?!/uar/o &eissC1 iar Jo6ce ;i Ri$Be ;i-au tr.it aici e:i$u$. S-ar putea ast#e$ ca1 <n ciu/a ri5a$it.%i$or istorice1 s. g.sim totu;i o sc<nteie care $eag. #i9ionomia cu$tura$. a ora;u$ui Trieste /e aspectu$ #i9ic ;i simbo$ic a$ >ene%iei. >ene%ia ;i Trieste s<nt1 $a #e$ ca Parisu$ sau >iena1 ni;te capita$e a$e mo/ernit.%ii. Ce$e /ou. ora;e /e $a A/riatica <;i /ep.;esc dgrani%e$e ;i trecutu$ <n/ep.rtatE e$e s<nt ni;te mari ora;e a$e !uropei. Eeea ce S$ataper /e#inise /rept 0trage/ia) cet.%ii Trieste1 respecti5 /entit.%i$e sa$e nesigure ;i necesare1 seam.n. cu ceea ce Keorg Simme$1 socio$ogu$ german a$ spa%iu$ui cita/in ;i a$ mo/ernit.%ii1 numea 0e$ementu$ tragic) a$ >ene%iei1 perceput <n Docu$ pre%ios a$ pa$ate$or sa$eE a >ene%ia se rea$i9ea9. /up$icitatea 5ie%ii ?...C. <ntreg sensu$ 5ie%ii /e aici este /ub$uE uneori o <ncruci;are /e str.9i1 a$teori /e cana$e1 ast#e$ c. ora;u$ nu apar%ine nici p.m<ntu$ui1 nici apei+ /e #iecare /at. <ns.1 s<ntem se/u;i parc. /e a/e5.ratu$ $ui corp1 /e ceea ce apare /inco$o /e aspectu$ protei#orm a$ >ene%iei ?...C. >ene%ia are #rumuse%ea echi5oc. a a5enturii1 care p$ute;te prin 5ia%. #.r. r./.cini1 ca o #$oare pe $uciu$ m.rii. 2aptu$ /e a #i #ost ;i /e a r.m<ne ora;u$ a5enturii prin e:ce$en%. nu e /ec<t e:presia sensibi$. a ce$ui m 4AT! \I $ocuri li mai pro#un/ /estin a$ imaginii sa$eE ace$a /e a nu putea #i o patrie * pentru su#$etu$ nostru1 ci numai a5entur.. Patri9ia ombar/o Re#erin%e bib$iogra#ice Ara A.1 8agris C1 Trieste. JJne i/entite /e #rontiere1 tra/.#r.1 Seui$1 Paris1 1FF1. 7rau/e$ R1 a 8e/iterranee et $e mon/e me/iterraneen = $'epoque /e Phi$ippe II1 Arm=n/ Co$in1 Paris1 1FFI. Critique1 num.r specia$1 0 es m6steres /e Trieste)1 nr. N,J-N,P1 august-septembrie 1FG,. #b#c. m Regiuni$e /e grani%. se occi/enta$i9ea9.E SanBt-Petersburg Ca atunci c<n/ tragi un a$ /oi$ea g$on% pe urma ce$ui /in%ii1 Ca atunci c<n/ te prin9i s. stingi o $uminare /intr-o su#$are1 A;a a a;ternut Petru1 #.r. opinte$i1 Aceast. /esp$etire /e cheiuri ;i str.9i. 7oris PasternaB "ra;u$ SanBt-Petersburg <;i recap.t. nume$e cu pu%in <nainte ca !uropa s. <nceap. a nutri o nou. ambi%ie. 3u este un #apt <nt<mp$.tor. <n ca9u$ /e #a%.1 a5ataruri$e toponimiei r.spun/ unor ritmuri pro#un/e. S<nge$e euro-asiatic se coagu$e9. cu regu$aritate <n mase /istincte ;i <i con#er. istoriei ruse o mi;care cic$ic. /e pen/u$1 mai apropiat. /e mit /ec<t /e e5o$u%ie. "ra;u$ situat pe ma$u$ 3e5ei - un mic #$u5iu care se 5ars. <n 8area 7a$tic. - a ap.rut /intr-o /at.1 comp$et a$c.tuit1 <n miD$ocu$ unui /e;ert <nghe%at ;i spongios1 ca un /ecret1 ca un program1 ca un /ecor ;i ca un 5is1 /in 5oin%a unui singur om ce /ispunea /e o su5eranitate #.r. $imite.

I/eea era /e a a$inia cu !uropa o 9on. /e grani%. a Apusu$ui1 $egat. /e acesta <n mo/ /eopotri5. pro#un/ ;i nesigur1 mereu amenin%at. /e osmo9a cu s.$baticu$ continent pe care <;i <ntin/ea cuceriri$e. 8o/a$itatea a$eas. era una brusc.1 5io$ent.1 mimetic.. <n 1-I, se /ore;te imp$antarea <n nor/u$ Cur$an/ei a unui uni5ers simi$ar ce$ui /e $a >ersai$$es1 cu mu$titu/inea sa /e parcuri1 /e pa5i$ioane ;i /e serb.ri. Proiectu$ a #ost pus <n ap$icare+ /in ace$ moment se /eschi/ea <n %ar. un po$ cu o semni#ica%ie nou.1 ce 5a /e5eni emb$ematic. prin imaginea 5u$turu$ui bice#a$ ;i prin <n/e$ungata ri5a$itate mu$ti#orm. /intre ce$e /ou. capita$e ruse;ti1 /ar mai a$es prin uimitoarea constan%. a ceea ce 5or ap.ra1 sub 5<ntu$ /i#erite$or conDuncturi istorice1 oamenii /in SanBtPetersburg1 Petrogra/1 eningra/ ;i /in nou SanBt-Petersburg... ,II 4AT! \I "CURI >ersiunea european. a Rusiei este /intru <nceput #oarte reu;it.1 contribu#ia str.in.t.%ii nepri5<n/-o /e persona$itateE un baroc <n cu$ori tan/re1 un urbanism sti$ Pa$$a/io1 biserici cu co$ona/e ;i cupo$e #.r. turban1 aeru$ aristocratic a$ #erestre$or <na$te ;i a$ ate$aDe$or e$egante1 a$ei$e str.Duite /e nu/itatea 9ei%e$or necunoscute <ntr-o %ar. <n care c$ima #ace ca #emei$e s.-;i /ub$e9e greutatea prin cea a rochii$or. " pia%. a;a-9is. a Senatu$ui1 pe care1 <n /ecembrie 1GHJ1 mai mu$%i tineri o#i%eri romantici o 5or consi/era ca atare1 a/un<n/u-se aco$o spre a cere o #orm. embrionar. /e cart. constitu%iona$.1 o burghe9ie /e a#aceri a#abi$.1 e#icace ;i $uminat.1 mari #abrici cu sirene trium#.toare sau c<rcota;e1 a$.tur<n/u-se unor sate minere;ti mi9ere1 $argi bu$e5ar/e un/e co$oane$e /e gre5i;ti au ace$a;i e#ect estetic ca ;i para/e$e mi$itareE scena petersburghe9. este inepui9abi$.1 /e $a !5gheni "neghin $a Anna Zarenina1 /e $a A$eBsan/r 7$oB $a !isenstein. In#$uen%e$e ita$iene1 germane ;i #rance9e se <mp$etesc <n arhitectur. cu o e$egan%. maiestuoas.1 ca <ntr-o a/e5.rat. cu$tur. european.. Aceast. str.$ucire <;i are <ns. ;i re5ersu$E mu$%imea ce$or ne<nsemna%i1 resemnat. sau mohor<t.1 care b<ntuie prin intersti%ii$e unei societ.%i bine or<n/uite ;i numerotate ca o stra/.. <ntr-un asemenea me/iu1 con/i%ii$e ingrate pot crea nebuni1 crimina$i sau oameni #antomatici1 ca $a Kogo$ ori 4ostoie5sBi. <ntregu$ e/i#iciu petersburghe9 poate /e5eni1 ast#e$1 un miraD sau o 5r.Ditorie1 un soi /e n.$uc. gata oric<n/ s. /ispar.E aceasta este intui%ia autoru$ui A/o$escentu$ui sau a simbo$istu$ui An/rei 7e$<i1 <n romanu$ s.u mitic Petersburg1 un/e personaDe$e-/emoni au /e5enit ni;te marionete sco#<$cite sau sar/onice a$e unui teatru /e umbre e:p$o9i5. <n $umina ne$ini;titoare a nop%i$or a$be1 #rumoasa or/ine apo$inic. ;i /ebu;eu$ ei ho##manian apar uneori ca un Doc #actice /e m.;ti1 <n#.%i;<n/ un ora; tentacu$ar ;i /epra5at1 impus cu #or%a unui popor a$ c.rui #on/ ;i a$ c.rui registru /e 5a$ori s<nt /e esen%. %.r.neasc.1 mai cur<n/ organic. /ec<t inte$ectua$.1 $a #e$ cum orto/o:ia /i#er. /e ce$e$a$te ramuri a$e cre;tinismu$ui. A;a 5a <ncepe marea po$emic.1 nicio/at. <ncheiat.1 <ntre s$a5o#i$i ;i occi/enta$i;ti1 m.ru$ /iscor/iei #iin/ <ns.;i tra/i%ia petersburghe9.. 8osco5a - r.mas. mu$t. 5reme un #e$ /e sat mai mare - este aici anti/otu$ institu%iona$. 7iogra#ia eroine$or /in romane trece <n mo/ ritua$ic prin ce$e /ou. capita$e1 iar /ac. Tatiana $ui Pu;Bin are <nc. R!KIU3I ! 4! KRA3IUV S! "CCI4!3TA I]!A]V... ,I1 o percep%ie comp$ementar. $or - ca a a/o$escen%ei ;i maturit.%ii sau ca re5eren%e$e u;or crispate pe care ;i $e #ac 5./u5a <nst.rit. ;i t<n.ra prin%es. -1 3ata;a $ui To$stoi nu cuno;te 0a/e5.rata 5ia%.) /ec<t sub umbrare$e bu$e5ar/e$or mosco5ite. Zarenin1 ace$ <na$t #unc%ionar /istant1 p.strea9. probabi$ o tan/re%e sincer. #a%. /e so%ia sa in#i/e$.1 /ar obsesia con5enien%e$or e:terioare ;i t<rguie$i$e bigote $egate /e copi$ #ac /in e$ un tor%ionar /emn /e mi$.1 /up. cum urechi$e prea mari care <i ri/ic. p.$.ria constituie1 /inco$o /e aspectu$ $or /i9gra%ios1 semnu$ unui caracter /iabo$ic. 8osco5a1 /impotri5.1 este $ocu$ #ami$ii$or numeroase1 p$ine /e strig.te /e copii ;i /e /oici /o$o#ane 5enite /e $a %ar.1 o <n5.$m.;ea$. /e str./u%e1 /e #un/.turi1 /e mici gr./ini ;i terenuri 5irane care se insinuea9. p<n. <n centru1 pie%e$e /in #a%a biserici$or #iin/ o 5eritabi$. Curte a 8iraco$e$or1 ce r.sun. /e 9gomotu$ $an%uri$or ;i /e t<nguiri$e nebuni$or care- in5oc. pe Lristos. Rusia ocup. un $oc e:trem /e important <n a5angar/e$e seco$u$ui OO1 /e $a simbo$ism p<n. $a suprematism1 iar <n /omenii$e poe9iei1 picturii ;i teatru$ui1 e:p$ica%ia st. <n primu$ r<n/ <n <na$tu$ ni5e$ /e cu$tur. cosmopo$it. pe care aceast. 0>ene%ie a 3or/u$ui) <$ a5ea <ncep<n/ /e prin 1GGI1 gra%ie $eg.turi$or sa$e consanguine cu Parisu$1 7er$inu$ sau 8iinchenu$. Re5o$u%ia bo$;e5ic. 5a /etrona Petrogra/u$1 /e;i pro$etariatu$ acestuia #.cea #igur. /e prin% a$ c$asei muncitoare. 3u e 5orba aici nici /e o <nt<mp$are1 nici /e o rep$iere strategic.. Pe m.sur. ce popu$ismu$ /emagogic ;i na%iona$ismu$ obtu9 au cangrenat socia$ismu$ so5ietic1 0prob$eme$e eningra/u$ui) se <nmu$%esc1 une$e mai obscure ;i mai s<ngeroase /ec<t a$te$e. <n#rico;.toarea ma;in.rie <nghite creatori ;i critici ta$enta%i1 sa5an%i ;i tehnicieni /e an5ergur.1 oameni po$itici $umina%i. A/e5.ratu$ $umpen care /omne;te $a 8osco5a /ispre%uie;te ca$i#icarea1 maniere$e1 in#orma%ia autori9at. /espre $umea e:terioar.1 caracteristice tuturor me/ii$or socia$e /in eningra/. 4ecenii <ntregi1 spiritu$ primar a$ regimu$ui <i impune ora;u$ui un martiriu comparabi$ cu ce$ a$ b$oca/ei germane. Acestea s<nt1 /e a$t#e$1 ce$e /ou. episoa/e semni#icati5e care1 pentru un timp1 5or <n/repta aten%ia pub$ic. asupra #ostei capita$e ruse;tiE genoci/u$ po$itic /in 1F,-1 care cunoa;te aici un trist apogeu prin amp$oare ;i cru9ime ?atunci 0 eningra/u$ nu mai era /ec<t o inscrip%ie pe por%i$e <nchisori$or sa$e)1 spune Anna Ahmato5a1 ea <ns.;i a#$at. $a coa/.1 <n #a%a ghi;ee$or acestoraC ;i cump$itu$ ase/iu <nceput <n 1FN11 cu <ntregu$ s.u cortegiu /e #oamete ;i #rig1 /ar ;i cu ro$u$ s.u esen%ia$ ,IH

[W>A.'- 4AT! \I "CURI .ii'$ )i"S^ <n rena;terea speran%ei. Totu;i1 /up. 5ictorie1 patrimoniu$ ora;u$ui este aban/onat sau1 uneori1 5<n/ut pe nimic. Una /intre #iguri$e proeminente a$e perestroiB.i cu$tura$e1 aca/emicianu$ ihatce51 mare specia$ist <n !5u$ 8e/iu rusesc1 5a re/acta un teribi$ rechi9itoriu /up. incen/ierea unei p.r%i a 7ib$iotecii 3a%iona$e. Aceast. /e/ub$are #a%. /e capita$a mosco5it. marchea9. <ntreaga g<n/ire ;i sensibi$itate ruseasc.. Prin continuarea raport.rii $a !uropa1 imagine suprem. a ci5i$i9a%iei1 ea /emonstrea9. o capacitate ;i o 5oca%ie <n ace$a;i timp. 8o/iste$e /e pe 3e5sBi ProspeBt au un ;ic pari9ian1 /emonstra%ii$e /e #or%. s<nt $a ace$a;i ni5e$ cu ce$e /e $a 7er$in1 #urna$e$e u9ine$or $e /ep.;esc pe ce$e /in 8anchester1 conspira%ia are #uria carbonari$or1 mon/enitatea spiritu$ui ;i cea a mora5uri$or #ac s. se <nmu$%easc. sa$oane$e1 cenac$uri$e1 ate$iere$e /e crea%ie1 re5iste$e po$ig$ote ;i $.rgesc boema nocturn.. ucr.ri$e e:puse $a !rmitaD merg /e $a auru$ scit p<n. $a 4a >inci ;i /e $a Rembran/t p<n. $a 8atisse. !ste o $ume care - <nainte /e crucia/a terorist. a 0con%inutu$ui) <mpotri5a 0#ormei)1 /ec$an;at. /e un mar:ism impuber - tr.ia /eDa /e mu$t. 5reme <n #ami$iaritatea 9ei$or greco-$atini ;i cuprin/ea un num.r impresionant /e Duri;ti ;i a5oca%i. <nainte /e opre$i;ti$e ;i /istrugeri$e so5ietice1 u$timii mohicani ai <nceputu$ui /e seco$ - 05<rsta /e argint) a cu$turii ruse - ;i <n primu$ r<n/ ce$ebrii pionieri ai #orma$ismu$ui1 <mpreun. cu a$%i uni5ersitari1 <;i pre$ungesc cu asi/uitate eru/i%ia $or $egen/ar. ;i Du/ecata $or curtenitoare1 urm<n/ mo/e$u$ #ami$iarit.%ii mo9artiene a $ui Pu;Bin cu 76ron ;i 8usset1 a$ $ui Kumi$io51 stu/ent $a Sorbona1 sau a$ $ui Turghenie51 comesean cu 2$aubert ;i cu #ra%ii Koncourt. 3u mai este 5orba /e 0#ereastra /eschis.) /espre care s-a 5orbit at<t1 ci /e !uropa <ns.;i1 $a <nceput cu ce5a mai mu$te b$.nuri ;i cu mese opu$ente1 apoi cu aura unei tra5ers.ri a /e;ertu$ui. Aceasta 5a <nce%o;a pri5irea mu$tora. 4i/erot 5a /e/uce c. <mp.r.teasa !caterina a Ii-a era o mai bun. prieten. a progresu$ui /ec<t u/o5ic a$ O>-$ea+ ]o$a <;i <ncre/in%ea9. p$in /e recuno;tin%. re#$ec%ii$e sa$e /espre romanu$ natura$ist %aru$ui A$e:an/ru a$ III-$ea. 7o$;e5ismu$ este un coctei$ care are mirosu$ braserii$or /in Paris1 7ase$ ;i Craco5ia. Totu;i1 acest europenism petersburghe91 at<t /e autentic ;i /e str.$ucitor1 are ce5a mi$itant1 tensionat1 care %ine /e &un/erBin/ ;i /e $u:u$ aristocratic. 4ac. griDa e:trem. pentru #a%a/e ;i pentru a$inierea $or este o tr.s.tur. speci#ic. ora;u$ui1 nu gre;im 5.9<n/ aici ;i e#ortu$ /e a cuprin/e o mas. e$ementar. pu%in constituit.1 R!KIU3I ! 4! KRA3IUV S! "CCI4!3TA I]!A]V... ,I, #riabi$. ;i $abi$.1 care constituie rea$itatea %inuturi$or /in interioru$ %.rii1 %inuturi /espre care teoreticienii recurg<n/ $a 5aregi1 acei norman9i /in care s-ar trage neamu$ %ari$or1 spuneau c. 0erau p$ine /e bog.%ii1 /ar nu cuno;teau or/inea). Acest ora; a$imentea9. ;i o $ogic. a arti#icia$u$ui. Cosmopo$itismu$ petersburghe9 are /e$icate%ea ;i #ragi$itatea unei #ranDe1 a unei poDghi%e sub%iri1 a unei m.;ti menite s. mo/e$e9e chipu$1 /ar ;i1 /ac. 5re%i1 a unui miraD. Acest /ecor prea bine #.cut1 graba pionieratu$ui pe care e$ o re#$ect. <ntre%in <n mo/ #iresc obsesia /e a-$ 5e/ea e5apor<n/u-se1 /isp.r<n/ $a #e$ /e brusc precum a ap.rut1 #ie ;i numai /in pricina m$a;tini$or pe care s-a <n.$%at. 3imicitoarea inun/a%ie care constituie tema Ca5a$eru$ui /e bron9 a$ $ui Pu;Bin are 5a$oare /e arhetip. Tenebre$e r.9boiu$ui ci5i$ sau ce$e a$e e5u$ui me/iu sta$inist - pe care $e 5or pune <n scen. ]amiatin1 <n Krota1 sau i/ia CiuBo5sBaia1 <n Casa p.r.sit. - par s. aminteasc. ne<ncetat acest perico$ a$ e5anescen%ei care p$anea9. asupra ora;u$ui ;i1 prin e$1 asupra 5a$ori$or pe care $e repre9int.. !:ist. <n e#ectu$ petersburghe9 ;i <n str.$ucirea sa ce5a #ebri$1 #ugiti51 ce5a 0mereu amenin%at) ;i1 tocmai prin aceasta1 nosta$gic. a $imit.1 #aptu$ c. enin i-a /at ora;u$ui - pentru c<te5a /ecenii -propriu$ s.u nume este $ipsit /e $ogic.. Persist. ce5a /in orgo$iu$ petersburghe9 $a acest omu$e% $uminat1 coco%at /intr-o /at. pe un tun ;i care1 <ntr-o so$itu/ine /ep$in.1 $ansea9. $umii <ntregi1 #.r. e:cep%ie1 cea mai incre/ibi$. pro5ocare. C<n/ <ntreaga pres. ruseasc. inc$usi5 KorBi1 prietenu$ $ui enin - se re5o$t. <n #a%a $o5iturii /e stat bo$;e5ice ?#apt ce 5a a5ea /rept consecin%. suprimarea pentru trei s#erturi /e 5eac a $ibert.%ii /e e:presieC1 asist.m $a u$timu$ gest 0ci5i$i9at) a$ capita$ei /ec.9ute. Perioa/a mosco5it. a statu$ui so5ietic %ine /e o a$t. topic.E incinte$e concentrice a$e unui Zrem$in misterios un/e enin1 bo$na51 5a sta un timp ca <ntr-un arest1 mauso$eu$ ser5in/ u$terior /rept teatru /e marionete pentru apari%ii ;i /ispari%ii /e circumstan%.... <n $unga noapte sta$inisto-breDne5ian.1 Petersburg- eningra/ seam.n. cu o cas. p.r.sit. a$e c.rei ob$oane se h<%<n. <n b.taia 5<ntu$ui1 o cas. tot mai co;co5it.1 pe care se <nghesuie s-o De#uiasc. ban/e$e ri5a$e apar%in<n/ aparatu$ui comunist. Ziro51 J/ano51 3. >o9nesensBi1 8a$enBo51 asasinate1 mor%i subite1 e:ecu%ii1 urm.ri$e $or asupra mii$or /e b.rba%i ;i /e #emei... Cea mai rea con#u9ie a ce$ui mai r.u /intre u$time$e imperii. 8osco5a nu are $a su#$et ,IN 4AT! \I "CURI

eningra/u$ ;i nu pier/e nici o oca9ie s-o arate. 4oar /e aici p$ecaser.1 <n 1FH-1 u$time$e bata$ioane a$e opo9i%iei. 8osco5a nu-i are $a su#$et nici pe inte$ectua$i ;i nici cu$tura $ibera$. <n genera$1 a$ c.rei po$ era Petersburgu$. Stu/iu$ umani;ti$or1 stu/ii$e Duri/ice cu toat. <nc.rc.tura inte$ectua$. ;i mora$. pe care o presupuneau s<nt abo$ite ca super#$ue ;i burghe9e <n momentu$ /e95.$uirii 0opticii /e c$as.) prioritare <n toate <mpreDur.ri$e. Copiii inte$ighen%iei s<nt <n/ep.rta%i /in <n5.%.m<nt1 pri5a%i /e burse1 uneori /e c.r%i1 #.r. <n/oia$. pentru a nu-i umbri printr-o concuren%. ne$oia$. pe #iii poporu$ui care <;i iau e:amene$e cu spriDin acor/at 0socio$ogic) ;i care 5or genera <n %.ri$e ci5i$i9ate o sc./ere a ni5e$u$ui #.r. prece/ent ?cu e:cep%ia 0comp$e:u$ui mi$itaro-in/us-tria$)1 /esigurC. Cernob<$u$1 ra5agii$e pro5ocate /e SI4A1 morta$itatea in#anti$. aDuns. $a cote$e unei %.ri /in umea a Treia ;i mu$te a$te 0a5arii) recent /escoperite nu s<nt /e$oc ro/u$ <nt<mp$.rii. a eningra/ inte$ectua$ii p$.tesc cu siguran%. mai scump /ec<t <n a$te p.r%i -0cosmopo$i%ii)1 bio$ogii 0men/e$ieni)1 $ing5i;tii /iacroniei ;i at<%ia a$%ii1 pe scurt 5eritabi$ii oameni /e cu$tur. ;i /e ;tiin%. s<nt 5ictime$e unor a/e5.rate pogromuri. Con/amnarea $a munc. si$nic. pentru para9itism a $ui 7ro/sBi1 5iitor $aureat a$ Premiu$ui 3obe$ pentru poe9ie1 atinge cu$mi$e unei ru;ini /e ne;ters. \i aici /rumu$ tota$itarismu$ui este pres.rat cu /estine nobi$e r.5.;iteE ]o;cenBo1 ". 7ergho$91 Anna Ahmato5a1 superba #igur. tute$ar. a <ntregii mo;teniri petersburghe9e1 cea a$ c.rei nume <ncepe cu un suspin /e a/mira%ie - Ah* -1 /up. cum 5a spune mosco5ita U5etae5a. <ntreaga sa e:isten%. - /e $a e$eganta #emeie pictat. /e 8o/ig$iani1 p<n. $a /oamna <n 5<rst. cu p.ru$ c.runt1 pe care !uropa o primea cu emo%ie <n 1FPJ1 /up. ce supra5ie%uise tuturor opresiuni$or - este $egat. /e seco$u$ OO a$ ora;u$ui1 ca teritoriu1 istorie ;i spirit. Ahmato5a a #ost ;i ea ma$tratat. /e J/ano51 inter9is. <n mai mu$te r<n/uri1 ob$igat. $a un mo/ /e 5ia%. ascetic1 #u$gerat. /e represiunea <mpotri5a #iu$ui s.u ;i a u$timu$ui so%1 /ar <nconDurat. /e c<%i5a #i/e$i #er5en%i1 printre care i/ia CiuBo5sBaia1 care a %inut1 ani buni1 un Durna$ a$ /iscu%ii$or a5ute <mpreun. - m.rturie esen%ia$. a ceea ce se nume;te a9i 0cu$tura un/ergroun/). CuraDu$ $ini;tit ;i /istant1 /emnitatea #.r. pat.1 o capacitate /e a tr.i intens1 ba9at. pe nob$e%ea gra%ioas. a trecutu$ui1 concentrarea asi/u. ;i /eta;at. asupra p$anuri$or esen%ia$e1 sim%u$ /iscret1 /ar ascu%it a$ #raternit.%ii <n gre$e$e <ncerc.ri poart. marca unei m.re%ii mai cur<n/ aristocratice /ec<t monaha$e. C.m.ru%a goa$. R!KIU3I ! 4! KRA3IUV S! "CCI4!3TA I]!A]V... ,IJ /in <n/ep.rtatu$ Ta;Bent un/e #usese e5acuat. <n timpu$ r.9boiu$ui a a5ut /eseori <n ochii 5i9itatoru$ui /imensiuni$e unui pa$at1 a$e unei #ort.re%e a re9isten%ei su#$etu$ui care con5erte;te toate 5icisitu/ini$e <n etap. puri#icatoare1 <n gaD re<nt.rit a$ 5ictoriei bine$ui. Tume#iat <n miD$ocu$ ruine$or care constituie bi$an%u$ a ;apte9eci /e ani /e 0e:perimentare socia$.)1 SanBtPetersburgu$1 Petrogra/u$1 eningra/u$ ;i-a rec<;tigat ro$u$ s.u /e #ar c.$.u9itor pereche. Aici1 $a #e$ ca $a 8osco5a1 a #ost a/us. <n #runtea municipa$it.%ii o persona$itate /e prim-p$an a opo9i%iei ra/ica$e1 ca ;i cum s-ar #i <n.$%at iar.;i ce$e /ou. capete a$e 5u$turu$ui antic /e pe emb$em. ;i ce$e /ou. pri5iri scrut.toare a$e sa$eE una <n/reptat. c.tre !uropa cea at<t /e mu$t. 5reme %inut. $a /istan%.1 o !urop. a$e c.rei 5echi 0a5anposturi) s<nt /orite acum c<t mai aproape1 spre a re<nsu#$e%i germenii #ragi$i care1 <nainte /e t.5.$ugu$ re5o$u%ionar1 #useser. imp$anta%i aici - $a gr.ma/. - /e mito$ogii$e greac. ;i $atin.1 /e con;tiin%a /reptu$ui ;i /e /emocra%ia par$amentar.1 /e #ami$iaritatea cu$turi$or str.ine1 /e pro#esiona$ismu$ comercia$ ;i a5angar/ismu$ cu ten/in%e suprarea$iste+ cea$a$t.1 mereu angoasat. ;i ap.sat. /e $unga ;i tot mai prob$ematica perspecti5. euro-asiatic.. Ast.9i1 spa%iu$ rus o#er. reconstruc%ii$or geopo$itice ni;te perspecti5e mai generoase ca oric<n/. \i poate c. ancorarea petersburghe9. 5a o#eri /in nou ace$ echi$ibru ;i acea 0trans#u9ie) <ntre interior ;i e:terior. Patrie a tuturor nosta$gii$or1 eningra/u$ o cunoa;te acum1 ca <n inspiratu$ tit$u a$ poetu$ui A. >o9nesensBi1 ;i pe cea a pre9entu$ui. C$au/e 2riou: Re#erin%e bib$iogra#ice 7ie$6 A.1 Petersbourg1 tra/.#r.1 '=ge /'homme1 ausanne1 1FP-. ZannR1 Saint-Petersbourg1 tra/.#r.1 7onechi1 2$oren%a1 1FFH. o Kaito !.1 RR mito /i Pietroburgo1 2e$trine$$i1 8i$ano1 1FPI. "mete5 7.1 Saint-PetersbourgE portrait /'une capita$e imperia$e1 Chene1 Paris1 1FFI. "r/ine$e monaha$e au creat puternice re%e$e europeneE spiritu$ /e $a C$un6

<n 1FGF a #ost pub$icat. o $ucrare co$ecti5. intitu$at. e Re5e /e Composte$$e ?>isu$ /e $a Composte$aC ;i consacrat. re5enirii $a tra/i%ia propo5./uit. /e ierarhia cato$ic. sub ponti#icatu$ papei Ioan Pau$ a$ II-$ea. Atins. /e 05<ntu$ /e $a R.s.rit)1 Roma caut. s.-;i reg.seasc. e$anuri$e misionare ;i s. rea#irme pre9en%a 7isericii <n $ume. Tit$u$ $ucr.rii sugerea9. <ntr-un mo/ /estu$ /e transparent nosta$gii$e me/ie5a$e /isimu$ate <n acest 5is /e recucerire c$erica$.. Prin 0Composte$a) ni se o#er. imaginea unei !urope irigate /e o continu. mi;care a pe$erini$or peniten%i ce arborea9. <nsemne$e aposto$u$ui Iaco5 pe /rumu$ ga$icianu$ui 2inisterre. <n aceast. e5ocare1 cei amu9a%i 5./ o caricatur. a cre;tin.t.%ii cuceritoare1 a;a cum a #ost ea schi%at. /e uis 7unue$ <n Ca$eea $actee1 iar cei consterna%i1 o 9a/arnic. so$icitare a istoriei <n <ncercarea /e a <n5e;m<nta <n haine$e tra/i%iei o imposibi$. con#runtare cu mo/ernitatea. Istoricu$ me/ie5ist <ns. trebuie s. <ncerce s. 5a/. care a #ost aceast. tra/i%ie1 a/ic. <n ce m.sur. 7iserica a 0creat) !uropa1 chestiune pe care o 5om stu/ia urm.rin/ /ou. seco$e /e istorie ?O-OIIC a$e unui or/in monaha$ ce a <nsemnat #oarte mu$t pentru RomaE m.n.stirea /e $a C$un6. <ntra/e5.r1 <n acea 5reme se e$aborea9. 0para/igma) c$unisian.1 a/ic. un mo/e$ /e con/ucere prin repre9entan%ii 7isericii1 care este mai <nt<i o 5ersiune monastic. a sistemu$ui senioria$1 /e5enin/ apoi piatra /e <ncercare a teocra%iei ponti#ica$e. Iat. /eci mi9a stu/iu$ui nostru /e/icat 0spiritu$ui c$u-nisian) E <ncercarea /e a e$uci/a procesu$ prin care1 <n aceast. 0epoc. a cre/in%ei) ?cum este a/eseori numit !5u$ 8e/iuC ;i toto/at. 0a copi$.riei !uropei)1 specia$i;tii rug.ciunii s-au trans#ormat <n oameni ai puterii. "R4I3! ! 8"3ALA ! AU CDR!AT PU1RR8K! R\p !... ,I<nceputuri$e c$unisiene a 11 septembrie F1I ?sau FIFC1 Kui$$aume a$ III-$ea1 /uce /e Aquitania ;i conte /e 8=con1 supranumit 0ce$ Pios)1 <i o#er. <n /ar $ui 7ernon1 abate /e 7aume-$es-8essieurs ;i Kign6 ?JuraC1 o 5i$$a situat. $a trei $eghe nor/5est /e 8=con1 pentru a #on/a aici o m.n.stire bene/ictin. patronat. /e s#in%ii aposto$i Petru ;i Pa5e$. <n hriso5u$ ctitoririi1 Kui$$aume renun%. $a orice /rept asupra a;e9.-m<ntu$ui1 <i $as. comunit.%ii $ibertatea /e a-;i a$ege abate$e ;i p$asea9. m.n.stirea /irect sub protec%ia S#<ntu$ui Scaun. " /at. cu actu$ <ntemeietor se a#irm.1 a;a/ar1 ceea ce 5a repre9enta timp /e seco$e i/ea$u$ constant a$ c.$ug.ri$or burgun9iE in/epen/en%a $or #a%. /e mai-marii 5remii ;i ai ierarhiei biserice;ti. <n FHP1 m.n.stirea C$un6 este $.sat. /e 7ernon1 prin testament1 /iscipo$u$ui s.u "/on1 sub /irecta <n/rumare a c.ruia ?FH--FNHC a;e9.m<ntu$ ;i-a intrat cu a/e5.rat <n ro$. "/on marchea9. <n mo/ /urabi$ spiritu$ /e $a C$un6 prin cu$tura ;i i/ei$e sa$e re#ormatoare. Acest #ost canonic /e $a Saint-8artin /e Tours ?prestigios centru inte$ectua$1 <n #i$ia%iunea $ui A$cuin1 #ostu$ consi$ier a$ $ui Caro$ ce$ 8areC a 5enit $a 7aumes-$es-8essieurs a/uc<n/ cu e$ <nDur /e o sut. /e $ucr.ri. !$e constituie1 se pare1 nuc$eu$ primiti5 a$ bib$iotecii /in C$un61 $oc /e <na$t. cu$tur.1 puternic in#$uen%at /e mae;trii Rena;terii caro$ingiene1 <n specia$ /e cei /e $a \coa$a monastic. /in Au:erre -La6mon1 Leiric ;i Remi -1 c.rora "/on $e #usese e$e5 $a Paris. Acest am.nunt nu este $ipsit /e importan%.. C$unisienii se a#irm. #oarte repe/e ca mari i/eo$ogi1 #.c<n/ Donc%iunea <ntre mo;tenirea caro$ingian. ;i marea re#orm. a 7isericii /in seco$u$ a$ O$-$ea1 numit. re#orma gregorian.. Tot "/on 5a #i ce$ care <i 5a con#eri m.n.stirii C$un6 tra/i%ia sa /e centru re#ormator. 4in acest punct /e 5e/ere1 spriDinu$ ponti#ica$ a #ost hot.r<tor. <n F,11 un pri5i$egiu a$ papei Ioan a$ O$-$ea acor/. centru$ui /e $a C$un6 un /rept /e re#orm. ce <i permitea abate$ui s. ia sub ob$./uirea $ui orice m.n.stire1 $a cererea unui abate $aic11 \i s. primeasc. orice c.$ug.r a c.rui m.n.stire re#u9a s. #ie re#ormat.. Ast#e$1 "/on este chemat $a Roma1 $a 2$eur6sur- oire ?m.n.stire 1- Pentru termenii marca%i cu asterisc <n acest artico$1 5e9i g$osaru$ /e $a p. ,1G. ,IG 4AT! \I "CURI un/e se a#$. moa;te$e <ntemeietoru$ui monahismu$ui apusean1 s#<ntu< 7ene/ict /e 3ursiaC1 <n imousin1 <n Touraine... Iar /ac. monahii c$unisieni s<nt1 <nc. /e $a <nceput1 ni;te 0asce%i intramontani)1 cum ar #i spus 8a: &eber1 acest #apt i se /atorea9. numai $ui "/on. 8omentu$ /e cotitur. a$ anu$ui 1III 4up. moartea abate$ui 8a<eu$ ?FJN-FFNC ;i <nsc.unarea $ui "/i$on ?FFN-1INFC1 C$un6 cunoa;te un moment /e cotitur. maDor a$ istoriei sa$e. A;e9.m<ntu$ este /e-acum <nco$o /epo9itaru$ unor re$ic5e. <n FG11 cu oca9ia s#in%irii ce$ei /e-a /oua biserici ?C$un6 IIC1 s<nt a/use /e $a Roma moa;te$e aposto$i$or Petru ;i Pa5e$1 m.n.stirea

/e5enin/1 printr-un trans#er simbo$ic /e $egitimitate1 un #e$ /e 0mic. Rom.). Aceast. 0mic. Rom.) este /eopotri5. un sanctuar ;i o seniorie in/epen/ent.. Anii FGI-1IHI repre9int.1 <n 2rancia occi/enta$. ?regatu$ cape%ian pe care e9it.m /eocam/at. s.-1 numim 02ran%a)C1 o perioa/. /e /e9agregare a puterii rega$e. Aceast. /e9agregare1 cu at<t mai accentuat. cu c<t cobor<m spre su/u$ regatu$ui1 se tra/uce1 <n teritoriu1 prin <ntemeierea unor seniorii bana$e* ;i prin <n#iin%area unui sistem castrai1 cu pre%u$ unor con#runt.ri ;i 5io$en%e pe care c.$ug.rii - oameni #.r. arme kinermesC - /oreau s. $e 5a/. <ncet<n/ c<t mai repe/e. !i /e5in1 ast#e$1 purt.torii /e /rape$ ai p.cii ;i ini%iatorii ace$or a/un.ri - tot mai numeroase1 <ncep<n/ cu anu$ FGI - <n care r.9boinicii Dur. pe moa;te$e s#inte s. nu-i atace pe inermes1 s. respecte anumite $ocuri /e re#ugiere ?precum biserici$eC1 ba chiar s. nu $upte <n 9i$e$e sau perioa/e$e sacre a$e ca$en/aru$ui cre;tin ?/e e:emp$u1 <n Postu$ 8are a$ Pa;te$uiC. <n acest conte:t1 situa%ia monahi$or este cu totu$ aparte - mai a$es <n su/u$ regatu$ui1 un/e se a#$. ;i m.n.stirea C$un6. <n Duru$ anu$ui 1III1 /ec$inu$ui autorit.%ii rege$ui i se a/aug.1 <n regiunea 8=connais1 ce$ a$ autorit.%ii conte$ui+ pagus-u$1 unitatea a/ministrati5. caro$ingian.1 se /estram.1 <n $ocu$ s.u /e95o$t<n/u-se o serie /e seniorii in/epen/ente -caste$ane sau imuniste*. A;a se #ace c. <n anii FGI-1I,I m.n.stirea C$un6 <;i c<;tig. autoritatea Duri/ic. ;i <;i asigur. autonomia /omeniu$ui s.u #unciar. C$unisienii aDung ast#e$ <ntr-o situa%ie para/o:a$.. Ace;ti seniori s<nt ni;te contemp$ati5i. Senioria $or este un sanctuar. Pentru a-;i asigura ;i a-;i p.stra in/epen/en%a1 ace;ti mari seniori consacra%i 5ie%ii spiritua$e se 5or #o$osi /e miD$oace$e care $e s<nt "R4I3! ! 8"3ALA ! AU CR!AT PUT!R3IC! R!U! !... ,IF speci#ice ;i <n primu$ r<n/ /e capacitatea $or /e a transpune $umea <n cu5inte. !i s<nt i/eo$ogi at<t prin pro#esie1 c<t ;i /in necesitate. Urm<n/ $ogica actu$ui /e <n#iin%are a acestei m.n.stiri supuse /irect S#<ntu$ui Scaun1 papa Krigore a$ >-$ea acor/. o important. /ispens. comunit.%ii /e $a C$un61 <n FFG. !ste 5orba /espre un pri5i$egiu ponti#ica$ care1 prin mo/a$it.%i /i5erse1 e$iberea9. a;e9.-minte$e monastice /e sub tute$a episcopa$.. Ast#e$1 arhiereu$ este cu totu$ e:c$us /in m.n.stire+ pentru hirotonisiri1 binecu5<nt.ri aba%ia$e sau s#in%iri a$e biserici$or1 c$unisienii se pot a/resa c.rui episcop /oresc - $ucru care <i #ace pe c.$ug.ri tota$ in/epen/en%i #a%. /e /ioce9.1 a/ic. un #e$ /e 0su5erani <n propriu$ $or regat). <n 1IHN1 papa Ioan a$ O$O-$ea con#irm. ;i $.rge;te termenii acestei /ispense. 4eacum <nco$o1 to%i c$unisienii1 0in/i#erent un/e se a#$.)1 s<nt e$ibera%i /e sub puterea porunci$or ;i a coerci%ii$or episcopa$eE nu numai cei /in m.n.stirea C$un61 ci ;i /in a;e9.minte$e a#$ate <n subor/inea ei. "rice #rate1 0in/i#erent un/e se a#$.)1 ascu$t. numai /e abate. A;a ia #iin%. 7iserica c$unisian.1 o re%ea - rapi/ %esut. - /e schituri ;i m.n.stiri subor/onate /irect aba%iei-mam. ;i abate$ui acesteia. !:pansiunea c$unisian. <n !uropa Cum /ona%ii$e c.tre C$un6 abun/.1 m.n.stirea <;i rotunDe;te /omeniu$ #unciar1 e:tin9<n/u-;i toto/at. aria /e in#$uen%.. <n timpu$ $ui 8aieu$ ;i "/i$on1 ea este mai cu seam. o putere regiona$. imp$antat. <n 7urgun/ia1 Au5ergne1 Pro5ence ;i <n Ita$ia1 pe /rumu$ spre Roma. " /at. cu pre$uarea aba%iei /e c.tre Lugues /e Semur ?1INF-11IFC ;i Petru >enerabi$u$ ?11HH-11JPC1 spiritu$ m.n.stirii C$un6 se r.sp<n/e;te <n ce$e patru co$%uri a$e !uropei. a cererea $ui A$#ons a$ I>-$ea1 rege$e Casti$iei ;i a$ ePnu$ui1 c$unisienii particip. $a tentati5a /e recucerire po$itic. ;i re$igioas. a peninsu$ei ;i contribuie $a impunerea $iturghiei $atine <n $ocu$ ritua$uri$or mo9arabe*. 4up. cucerirea Ang$iei /e c.tre /uce$e /e 3orman/ia1 <n 1IPP1 c$unisienii iau parte $a campania /e reconstruc%ie monastic. <ntreprins. /e &i$he$m. Una /intre >ie%i$e $ui Lugues /e Semur merge chiar p<n. $a a sus%ine ?e:ces ce trebuie pus pe seama apo$ogeticiiC c. rege$e a 5rut s. <ncre/in%e9e ansamb$u$ po$iticii sa$e ec$e9iastice abate$ui /e C$un6. <n ciu/a e:isten%ei unor str<nse $eg.turi ,1I 4AT! \I "CURI cu imperiu$ ?/enumit mai t<r9iu S#<ntu$ Imperiu Roman /e 3eam KermanicC1 <nc. /in timpu$ su5erani$or ottonieni ;i sa$ieni1 e:tin/erea re%e$ei c$unisiene spre est a #ost mai /i#ici$.. Aceasta pentru c. spiritu$ in/epen/ent a$ c.$ug.ri$or burgun9i s-a ciocnit /e $ogica sistemu$ui 7isericii imperia$e1 <n ca/ru$ c.reia <mp.ratu$ ;i <na$tu$ c$er1 <n specia$ episcopii1 a5eau <nt<ietate asupra a;e9.minte$or monaha$e. C.$ug.rii c$unisieni nu p.trun/ pe teritoriu$ imperiu$ui /ec<t t<r9iu ?<n a /oua Dum.tate a seco$u$ui a$ O$-$eaC1 prin interme/iu$ ace$or m.n.stiri care a5eau s. a/opte cutume$e a;e9.m<ntu$ui burgun/1 r.m<n<n/ in/epen/ente /in punct /e 5e/ere Duri/ic ?Saint-7$aise1 Lirsau1 SieburgC. C$un61 papa$itatea ;i 0spiritu$) cre;tin Am.nunte$e $egate /e e:pansiunea c$unisieni$or contea9. mai pu%in aici. 8u$t mai nimerit este s. ana$i9.m amp$oarea ;i importan%a acesteia <n gene9a unui 0spirit european) care este ce$ a$ cre;tin.t.%ii romane. "r/inu$ c$unisian s-a /i$atat p<n. $a /imensiuni$e cre;tin.t.%ii $atineE /e $a To$e/o1 un/e Petru >enerabi$u$ trimite c.$ug.ri s. tra/uc. <n $atin. Coranu$1 p<n. <n Scan/ina5ia ;i Po$onia1 apoi p<n. <n Ungaria1 $a #rontiere$e $umii orto/o:e1 ;i chiar p<n. <n Pa$estina1 un/e1 prin interme/iu$ crucia%i$or1 m.n.stirea <;i <n#iin%ea9. o #i$ia$.1 Saint-Sau5eur1 pe munte$e Tabor. <n acest ca/ru 5ast se constituie ast#e$ un mare corp monastic suprana%iona$1 pe care <$ #un/amentea9. o apartenen%. comun. simbo$i9at. prin supunerea #a%. /e p.rinte$e-abate c$unisian1 ace$ea;i u9an%e ?5ia%a monaha$. co/i#icat. /e 0cutume$e) ce pre$ungesc Regu$a Sim%u$ui 7ene/ictC ;i i/ea$uri$e comune. "amenii care a$c.tuiesc

acest corp pro5in /in toat. !uropa ;i circu$.1 con#orm ne5oi$or or/inu$ui1 <n toate co$%uri$e $umii cre;tin.t.%ii $atine. Ioan /in Sa$erno1 primu$ biogra# a$ $ui "/on1 spunea c. s#<ntu$ abate re#ormase /eDa o serie /e m.n.stiri a#$ate $a 0hotare$e !uropei) - /o5a/. c.1 <n seco$u$ a$ O-$ea1 aceast. no%iune geopo$itic. este o rea$itate. 8aieu$1 ce$ /e-a$ patru$ea abate /e C$un61 <;i recrutea9. /iscipo$ii at<t /in Au5ergne ?"/i$on1 urma;u$ s.uC1 c<t ;i /in nor/u$ Ita$iei ?/e e:emp$u1 Kui$$aume /e >o$piano1 9is /e 4iDon1 care are o intens. acti5itate <n 7urgun/ia1 3orman/ia ;i otharingiaC. Constituirea acestui corp monastic 0european) este cu at<t mai important. cu c<t ea se petrece concomitent cu apari%ia regate$or "R4I3! ! 8"3ALA ! AU CR!AT PUT!R3IC! R!U! !... ,11 na%iona$e1 <n seco$e$e a$ O-$ea ;i a$ O$-$eaE regatu$ cape%ian <n 2rancia apusean.1 regate$e ;i apoi imperii$e ottonian ;i sa$ian <n 2rancia orienta$. ?5iitoarea KermanieC1 regatu$ po$one91 regatu$ maghiar1 regatu$ Ang$iei <ncep<n/ cu 1IPP... C$un6 ;i 5asta sa re%ea /ep.;esc toate aceste grani%e na%iona$e. P$as<n/u-se <n pre$ungirea unui 5echi 5is caro$ingian /e unitate1 c.$ug.rii m.n.stirii C$un6 <ncearc. s. instituie o #raternitate cre;tin. c.$.u9it. /e ni;te oameni ai 7isericii <n #runtea c.rora se a#$. papa. Un mic e:emp$u 5a aDuta $a <n%e$egerea acestei aspira%ii. <n FF11 pre$a%ii regatu$ui cape%ian reuni%i <n conci$iu$ /e $a Saint-7asi$e /e >er96 trebuie s.-1 Du/ece pe episcopu$ /e Reims1 sub acu9a%ia /e tr./are. <nainte /e a se intra <n #on/u$ /e9baterii1 5or e:ista /ou. te9e opuse $egate /e competen%a a/un.rii. Te9a episcopa$. - inspirat. /e Kerbert1 5iitor pap. sub nume$e /e Si$5estru a$ II-$ea1 /ar ap.rat. /e Arnou$1 episcop /e "r$eans - sus%ine c. episcopatu$ reunit <n conci$iu are competen%a necesar. pentru a Du/eca un ega$. Te9a monastic.1 ap.rat. /e Abbon /e 2$eur61 nu recunoa;te /ec<t competen%a Romei ;i in5a$i/ea9. /inainte orice hot.r<re $uat. /e a/unare. 2o$osin/ o e:presie oarecum anacronic.1 putem spune c. unii s<nt ga$icani1 iar cei$a$%i u$tramontani1 ace;tia /in urm. ?tab.ra c.$ug.ri$orC g.sin/u-;i $egitimitatea puterii $or 0/inco$o /e mun%i). "ameni ;i i/ea$uri Papa$itatea1 <n schimb1 s-a constituit <n bun. m.sur. gra%ie contribu%ii$or monastice1 <n specia$ c$unisiene. <n primu$ r<n/1 m.n.stirea C$un6 a #urni9at oameni. <n seco$e$e a$ O$-$ea ;i a$ O$$-$ea1 unii /intre ace;ti c.$ug.ri /e5in episcopi. <n aceea;i perioa/.1 trei c.$ug.ri c$unisieni s<nt numi%i car/ina$i /e "stiaE Kerar/ ?1I-HC1 "/on I ?1I-FC ;i "/on a$ II-$ea ?1IFNC. "/on I /e5ine pap. sub nume$e /e Urban a$ II-$ea ?1IGG-1IFFC1 #iin/ ponti#u$ care a propo5./uit cea /int<i crucia/. ?1IFPC. Sub ponti#icatu$ s.u1 un a$t c$unisian /e5ine ;ambe$anu$ papei ;i reorgani9ea9. #inan%e$e Romei. Prin urmare1 putem spune c. m.n.stirii C$un6 i se /atorea9. na;terea a/ministra%iei ponti#ica$e /in seco$u$ a$ O$-$ea ?chiar /ac.1 trebuie s. recunoa;tem1 ;tim <nc. /estu$ /e pu%ine $ucruri /espre tra/i%ia c$unisian. <n acest /omeniuC. a-[ [_[[-.aa*^ b. ,1H 4AT! jI "CURI Cea mai important. contribu%ie c$unisian. este <ns.1 ne<n/oie$nic1 /e or/in i/eo$ogic. <n 111F1 <n p$in. $upt. a sacer/o%iu$ui <mpotri5a imperiu$ui1 papa Ke$asius a$ II-$ea se 5e/e ob$igat s. #ug. /in ca$ea trupe$or <mp.ratu$ui Lenric a$ >-$ea ;i se re#ugia9. $a C$un61 un/e a5ea s. ;i moar.. Papa - 5or nota istoriogra#ii c$unisieni - a 5enit s.-;i /ea ob;tescu$ s#<r;it 0<n casa sa). Succesoru$ s.u1 Ca$i:tus a$ II-$ea1 este a$es chiar $a C$un6. Unu$ /intre prime$e gesturi a$e ponti#u$ui este /e a <nm<na ine$u$ /e car/ina$ abate$ui m.n.stirii1 Pons /e 8e$guei$ ?11IF11HHC. Aceast. serie /e episoa/e o#er. o imagine re$e5ant. a str<nse$or $eg.turi e:istente <ntre Roma ;i C$un6 $a <nceputu$ 5eacu$ui a$ OL-$ea. A;a cum sus%ine 3a$go/ - care a remaniat >ia%a $ui "/on1 i/ea$i9<n/ 5remuri$e /e <nceput a$e m.n.stirii -1 C$un6 a cunoscut1 prin 5oia $ui 4umne9eu1 /estinu$ e:cep%iona$ ?a$t#e$ spus1 contrar oric.rei $ogici ierarhiceC /e a #i ri/icat. 0$a cea mai <na$t. #unc%ie a consi$iu$ui papa$). Ce <n%e$ege e$ prin acest $ucru ^ <ntr-o epoc. <n care apar structuri po$itice noi ;i /octrine$e a#erente ?seco$e$e a$ O$-$ea ;i a$ OL-$eaC1 0consi$iu$) c$unisian este sensibi$ <n primu$ r<n/ $a 0primatu$) spiritua$u$ui. <ntre anii 1IJI ;i 11JI1 <nt<ietatea Romei are /eDa o $ung. ;i 9buciumat. istorie. Imperiu$ Roman - trecut $a cre;tinism <nc. /in seco$u$ a$ I>-$ea - s-a /is$ocat <n partea sa apusean. ?seco$e$e a$ >-$ea ;i a$ >$-$eaC1 aDung<n/ pe punctu$ /e a $.sa Roma1 unu$ /intre patriarhate$e 7isericii primiti5e1 #.r. nici un spriDin <n #a%a in5a9ii$or /e5astatoare. A;a au aDuns ponti#ii Romei - care se consi/erau a #i /escen/en%i ai aposto$u$ui Petru - <n situa%ia /e a a/ministra nu /oar /omeniu$ spiritua$1 ci ;i pe ce$ tempora$. " etap. /ecisi5. a #ost /ep.;it. o /at. cu perioa/a caro$ingian.. Su5eranii ponti#i1 a5<n/ ne5oie /e sus%inere armat. <n Ita$ia1 recurg $a aDutoru$ $ui Pepin ce$ Scurt1 apoi a$ $ui Caro$ ce$ 8are. Contractu$ <ncheiat <ntre ce$e /ou. puteri se #ace pe ba9a unui spriDin reciproc. Caro$in-gienii 5in s. caute $a Roma o $egitimitate prin care s. poat. <mbr.ca <n haina $ega$it.%ii u9urparea rega$it.%ii <n /etrimentu$ u$timu$ui su5eran mero5ingian1 /up. care s. rec$./easc. un <ntins imperiu cre;tin. <n schimb1 papa$itatea <;i #ace recunoscut. autoritatea spiritua$. ;i toto/at. tempora$.. <n acest scop1 cance$aria ponti#ica$. con#ec%ionea9. o #a$s. 04ona%ie) a $ui Constantin1 prin care primu$ <mp.rat cre;tin ar #i recunoscut <nt<ietatea puterii urma;i$or $ui Petru ;i autoritatea $or tempora$. <n 0state$e ponti#ica$e). + "R4I3! ! 8"3ALA ! AU CR!AT PUT!R3IC! R!U! !... ,1, Seco$e$e a$ O$-$ea ;i a$ OL-$ea repre9int. o etap. /ecisi5. <n <ncercarea /e a instaura o teocra%ie ponti#ica$.. <n opo9i%ie cu tute$a rega$. ;i mai a$es imperia$. a episcopi$or ;i a a;e9.minte$or monaha$e1 papii se str./uiesc s.-;i #ac. recunoscute prerogati5e$e <n materie /e <n5estitur. pe <ntreg teritoriu$ cre;tin.t.%ii $atine. 4e aici ;i /enu-

mirea /e 0Cearta <n5estituri$or) /at. acestei $upte cu tr.s.turi apoca$iptice /intre sacer/o%iu ;i imperiu. Ponti#u$ roman nu <n%e$ege numai s. contro$e9e constituirea ierarhiei c$erica$e + e$ 5rea1 /e asemenea1 s.-i garante9e integritatea puri#ic<n/ 7iserica /e /ou. 5echi p.cate E se:u$ ;i banii1 c.s.toria sau concubinaDu$ c$erici$or ;i cump.rarea #unc%ii$or ec$e9iastice. Acest a$ /oi$ea punct a$ po$iticii ponti#ica$e a #ost numit 0re#orm. gregorian.)1 ca$i#icati5 inspirat /e nume$e principa$u$ui protagonist1 Krigore a$ >I8ea ?1I-,-1IGJC. C.$ug.rii m.n.stirii C$un6 au #ost a/<nc imp$ica%i <n aceste $upte1 mai <nt<i prin #urni9area unei re9er5e /e c$erici nep.ta%i1 capabi$i /e a ocupa <na$te #unc%ii ec$e9iastice. <n primu$ r<n/ <ns.1 ei au o#erit o bun. parte /in ba9a i/eo$ogic. a re#ormei gregoriene ;i a tentati5e$or /e instaurare a unei teocra%ii ponti#ica$e. S. 5e/em cum... Purism monastic ;i superioritate a repre9entan%i$or 5ie%ii spiritua$e 8.n.stirea C$un6 se <nscrie <n tra/i%ia re#orme$or re$igioase impuse /e u/o5ic ce$ Pios1 #iu$ ;i urma;u$ $a tron a$ $ui Caro$ ce$ 8are1 preocupat /e rea$i9area unit.%ii imperiu$ui s.u <n creu9etu$ cre;tinismu$ui. Unu$ /intre aspecte$e acestei po$itici re$igioase inspirate /e c.$ug.ru$ 7ene/ict /'Aniane const. <n uni#icarea tuturor comunit.%i$or monastice prin respectarea Regu$ii ?uniceC a S#<ntu$ui 7ene/ict /e 3ursia ;i separarea c.$ug.ri$or /e $ume1 prin trans#ormarea m.n.stiri$or <n ermitaDe a$e purit.%ii1 /estinate m<ntuirii co$ecti5e prin rug.ciuni pentru 5ii ;i1 mai a$es1 pentru mor%i. <n continuarea acestei $ogici1 La6mon1 c.$ug.r $a Saint-Kermain--/'Au:erre1 e$aborea9. <n anii GJI o structur. organic. a societ.%ii cre;tine1 schema ce$or trei or/ine #unc%iona$e - cei care se roag.1 cei care $upt. ;i cei care muncesc - urm<n/ a supra5ie%ui1 cu /i5erse a/apt.ri1 p<n. $a con5ocarea ce$or trei St.ri <n 1-GF. Aceast. schem.1 mo;tenitoare <n/ep.rtat. a mo/e$u$ui roman ;i in/o-european1 /escrie organi9area unei societ.%i cre;tine care $ucrea9. pe p.m<nt <ntru ,1N 7)bUa 4AT! ;D "CURI comp$ementaritatea unor #unc%ii /istincte ierarhic. 4iscipo$u$ s.u1 Leiric1 care a primit ;i <n5.%.tura $ui Ioan Scottus ?!riugenaC integrea9. aceste trei or/ine <ntr-un ca/ru neop$atonician sau1 /ac. 5re%i1 <n casca/a tria/e$or $ui 4ionisie Pseu/o Areopagitu$. a s#<;itu$ 5eacu$ui a$ O-$ea1 c.$ug.rii /e $a C$un6 <;i <nsu;esc schema ce$or trei or/ine #unc%iona$e ;i #ac /in ea 5<r#u$ /e $ance a$ concep%ii$or $or teoretice. Pentru ei1 cei care se roag. s<nt e:c$usi5 c.$ug.rii1 iar ace;tia s<nt p$asa%i1 /up. cum <i <n5.%a Leiric1 nu <n prima1 ci <n a treia po9i%ie. Schema este ast#e$ gra/at. ;i ierarhi9at. /in ra%iuni mora$e care se articu$ea9. cu no%iunea /e eshato$ogie cre;tin. ;i care se combin. cu no%iunea neop$atonician. /e procesiune <ntoarcerea umanit.%ii c.tre c<mpii$e ce$este trebuie s. se rea$i9e9e /up. o or/ine Dust.E cei buni1 apoi cei mai buni ;i1 <n #ine1 rangu$ /e e:ce$en%. - a$t#e$ spus1 c.$ug.rii care con/uc aceast. procesiune. C.$ug.rii repre9int. un rang /e e:ce$en%. pentru c. s<nt neprih.ni%i1 <n $upta $or 9i$nic. pe ca$ea puri#ic.rii1 pre$u/iu a$ i$umin.rii ;i a$ unirii cu 4umne9eu1 monahii /e $a C$un6 se apropie /e imaginea neprih.ni%i$or /in Apoca$ips.1 /ec$ar<n/u-se1 ca atare1 /epo9itarii /rept.%ii $ui Lristos. !i s<nt1 ast#e$1 abi$ita%i s. pre/ice ;i s. c.$.u9easc. $umea1 impun<n/u-$e ce$or$a$%i oameni mora$a m<ntuirii $or. Ca urmare1 c$unisienii e$aborea9. un mo/e$ /e ca5a$er cre;tin a c.rui in#$uen%. a5ea s. #ie consi/erabi$. /e-a $ungu$ <ntregu$ui !5 8e/iu c$asic ?seco$e$e a$ O$-$ea ;i a$ OLI-$eaC. 8o/e$u$ ca5a$eru$ui cre;tin !$emente$e #un/amenta$e a$e acestui mo/e$ au #ost e$aborate #oarte /e5reme /e c.tre "/on1 ce$ /e-a$ /oi$ea abate a$ m.n.stirii1 care pro5enea /intr-o #ami$ie aristocratic. /in 7err6 ;i care #usese ini%iat -$a curtea /uce$ui /e Aquitania - <n m<nuirea arme$or ;i <n 5a$ori$e r.9boinice. Con5ertit $a 5ia%a canonic. ;i apoi $a cea monaha$.1 "/on era ce$ mai potri5it pentru a schi%a primu$ portret a$ ca5a$eru$ui cre;tin1 prin biogra#ia conte$ui Kerau/ /'Auri$$ac. Po%i #i <n ace$a;i timp ;i s#<nt1 ;i puternic ^ <n >ia%a S#<ntu$ui Kerau/1 "/on aDunge s. /ea un r.spuns a#irmati51 preci9<n/ <n ce con/i%ii este posibi$ acest $ucru. Ast#e$1 biogra#ia $ui Kerau/ se pre9int. - cum5a <ntr-o manier. caro$ingian. - ca o 0og$in/.) o#erit. 0or/inu$ui ce$or care $upt.) ;i c.rora "/on $e /e#ine;te <n/atoriri$e. Kerau/ este un mo/e$ /e "R4I3! ! 8"3ALA ! AU CR!AT PUT!R3IC! R!U! !... ,1J supunere #a%. /e $egi$e umane1 /ar mai a$es #a%. /e ce$e cre;tine. 4in 9ori ;i p<n.-n sear.1 <n5.%.turi$e Scripturii <i gu5ernea9. gesturi$e 5ie%ii coti/iene. 4e n-ar #i 5e;m<ntu$ pe care-1 poart.1 ar trece /rept c.$ug.r. !ste cast1 sobru1 e:trem /e <n%e$eg.tor ;i accesibi$ tuturor -at<t s.raci$or pe care <i <ntre%ine1 c<t ;i su#erin9i$or pe care <i a$in. sau robi$or pe care <i e$iberea9.. <nainte /e toate <ns.1 Kerau/ este un paci#ist. Acest mo/e$ a$ or/inu$ui r.9boinici$or nu particip. $a con#$icte /ec<t <n ca9uri e:treme1 atunci c<n/ toate miD$oace$e pa;nice au #ost epui9ate+ ba mai mu$t1 nu se bate /ec<t cu sabia <ntoars.1 pentru a e5ita 5.rsarea /e s<nge. <n r.9boi1 inter5en%ia /i5in. <n #a5oarea sa /e5ine o arm. cum nu se poate mai t.ioas. ;i mai <n#rico;.toare. Prin acest portret1 "/on /. o /e#ini%ie precis. a repre9entantu$ui puterii $aice ?senior sau prin%C ;i a con/i%ii$or /e e:ercitare a puterii sa$e1 strict <n s$uDba 7isericii1 a$ c.rei bra% <narmat este. Inspir<n/u-se /in <n5.%.turi$e /espre Io5 a$e $ui Krigore ce$ 8are1 "/on e:c$am.E "1 tu1 om care1 /e;i superior a$tora1 $e e;ti ega$ prin #ire1 aminte;te;te-%i ce <i /atore9i $ui 4umne9eu. 3u trebuie

s. te <ngriDe;ti at<ta /e ceea ce po%i1 c<t /e ceea ce trebuie s. #aci. Ui-a #ost /at s. por%i sabia nu pentru a uci/e1 ci pentru a amenin%a. Trebuie s. I-o <napoie9i $ui Lristos nep.tat.1 c.ci !$ <mparte puterea pentru a #i amenin%a%i cei care <i asupresc pe s.raci ;i pe care autoritatea s#intei 7iserici nu aDunge s.-i <n#r<ne9e. 4umne9eu a gr.it a;a c.tre Io5E 0>a 5oi bi5o$u$ s.$batic s. se bage $a tine s$ug. ?...C^ Po%i tu s.-1 $egi cu #unia /e g<t ;i s. trag. grapa /up. tine1 peste ar.tur.^ ) ?Io51 OOOIO1 FC. Iat. ce trebuie s. <n%e$egemE /up. 8ine1 puternicu$ s. se p$ece ;i s. s#arme1 ca pe bu$g.rii /e p.m<nt1 pe asupritorii ce$or s.rmani. Trei genera%ii mai t<r9iu <n ca/ru$ aba%iei1 "/i$on ;i 0echipa) sa /e hagiogra#i ;i istoriogra#i 5or integra acest i/ea$ a$ r.9boinicu$ui cre;tin <ntr-o re#$ec%ie /e ansamb$u asupra gu5ern.rii oameni$or <n ca/ru$ societ.%ii cre;tine. Combin<n/ cu abi$itate mario$ogia ;i hristo$ogia1 ace;ti teoreticieni monastici ai puterii /e#inesc /ou. tipuri /e e:emp$aritate <n s$uDirea cruciiE c.$ug.ru$ neprih.nit ;i principe$e cre;tin. Para/igma ce$ui /int<i este e:emp$i#icat. prin #igura $ui 8a<eu$1 ce$ /e-a$ patru$ea abate a$ m.n.stirii C$un6. Acesta a /e5enit ce$ebru prin capturarea sa /e c.tre sara9inii /in a Kar/e-2reinet1 <n F-H - capturare ce $e-a #ost #ata$. /eoarece1 ca represa$ii1 o trup. /e r.9boinici cre;tini con/us. /e conte$e /e Pro5ence1 Kui$$aume !$iberatoru$1 i-a a$ungat /in b<r$ogu$ $or. ,1P b&JIa 4AT! \I "CURI

7iogra#ii S#<ntu$ui 8aieu$ pro#it. /in p$in /e acest episo/. Unu$ /intre ei1 S6rus1 /e95o$t. tema 0martiriu$ui) $ui 8aieu$ <ntr-un mo/ nea;teptat. a <nceputu$ gestei s#<ntu$ui c$unisian1 autoru$ re$atea9. martiriu$ - petrecut $a o /at. ne/eterminat. - a$ $ui Porcaire ;i a cinci sute /e c.$ug.ri /in erins. Abate$e $erine9 se <n/reapt. spre moarte purt<n/ ri/icat 0stin/ar/u$ crucii)1 asimi$at aici e:p$icit sacri#iciu$ui c.$ug.ru$ui+ <n spate$e sara9ini$or care-i atac. pe monahii /in erins se ascun/ /ou. a$egorii a$e poetu$ui cre;tin Pru/en%iuE u:ura ?sara9iniiC ;i Castitatea ?c.$ug.riiC1 aceasta /in urm. s#<r;in/ prin a ie;i 5ictorioas.1 gra%ie $ui 8a<eu$. C<%i5a ani mai t<r9iu1 "/i$on reia1 <n propria-i 5ariant. a >ie%ii s#<ntu$ui 8aieu$1 o tem. /e asemenea purt.toare a spiritu$ui /e 0crucia/.). Po5estirea1 p$asat. ca un apen/ice a$ pros$.5irii spiritua$e a s#<ntu$ui1 apare ca un mic e:emp$um a c.rui 0mora$.) e bine s. #ie re%inut. ?acesta este1 /e a$t#e$1 ;i scopu$ re$at.riiC. a <nceputu$ seco$u$ui a$ O-$ea1 regiunea Pro5ence a #ost in5a/at. /e $upi. Ce$ care 5a e$ibera %inutu$ /e aceast. n.past. este chiar tat.$ $ui 8aieu$1 2ouquier /e >a$enso$es. <n chip /e 0mora$.)1 "/i$on ape$ea9. $a un Doc a$ corespon/en%e$orE tat.$1 2ouquier1 <$ anun%. pe #iu1 8aieu$1 iar $upii 5estesc o n.past. <nc. ;i mai /e temut1 cea a sara9ini$or. 8aieu$1 capturat ;i apoi e$iberat1 este un nou Lristos1 iar sara9inii s<nt noii iu/ei+ capturarea s#<ntu$ui atrage /up. sine pr.bu;irea sara9ini$or1 tot a;a cum moartea $ui Lristos a <nsemnat pr.bu;irea e5rei$or - <ntr-un ca9 prin sabia conte$ui Kui$$aume !$iberatoru$1 <n ce$.$a$t prin s.bii$e <mp.ra%i$or Titus ;i >espasian. Aceasta este preistoria ime/iat. a spiritu$ui cruciat1 cu o Dum.tate /e seco$ <nainte ca un pap. c$unisian1 Urban a$ I$-$ea1 s. <n/emne ca5a$erii cre;tini s. purcea/. spre estu$ <n/ep.rtat pentru a e$ibera %ara 8<ntuitoru$ui. <n primu$ r<n/ a$ mi$i%iei cre;tine se g.se;te <mp.ratu$ - <n 5remea $ui "/i$onE "tto ce$ 8are sau1 ;i mai repre9entati51 Lenric a$ I$-$ea1 pe care c.$ug.rii /e $a C$un6 <$ consi/erau un bun prieten. Lenric a$ I$-$ea a #ost <ncoronat <mp.rat /e c.tre papa 7ene/ict a$ >$II-$ea1 <n #ebruarie 1I1N. C.tre s#<r;itu$ primei p.r%i a Istorii$or sa$e1 K$aber ?un c$unisian care a scris prin anii 'NI ai seco$u$ui a$ O$-$eaC re$atea9. aceast. ceremonie. !$ este interesat mai a$es /e simbo$istica <nsemnu$ui <nm<nat <mp.ratu$ui /e c.tre /e pap.. 7ene/ict a$ >$II-$ea a pus s. se #.ureasc. un m.r /in aur1 <nconDurat /e ni;te geme care <$ <mpart <n patru ;i continuat <n partea /e /easupra cu o cruce. K$aber preci9ea9. c. acest simbo$ r.spun/e unui 0mo/e$ inte$ectua$) "R4I3! ! 8"3ALA ! AU CR!AT PUT!R3IC! R!U! !... ,1-

;i c. se cu5ine a #i bine <n%e$eas. <n5.%.tura pe care e$ o con%ineE Imperiu$ trebuie s. #ie 0<mpo/obit cu mo/e$u$ mu$tip$e$or 5irtu%i) + <mp.ratu$ 0nu trebuie s. coman/e sau s. $upte <n $ume a$t#e$ /ec<t ar.t<n/u-se /emn /e a #i proteDat /e stin/ar/u$ /.t.tor /e 5ia%. a$ Crucii). Lenric a$ II-$ea <;i <nsu;e;te per#ect $ec%ia %inut. /e ponti#+ ast#e$1 <nc. /in 9iua <ncoron.rii1 e$ ;tie 0/up. ce mo/e$ s.-;i organi9e9e monarhia). 7a chiar <n5.%.tura primit. este at<t /e puternic. <nc<t <mp.ratu$ se gr.be;te s. /.ruiasc. ace$ obiect-simbo$ c.$ug.ri$or c$unisieni - cei care1 0c.$c<n/ <n picioare $u:u$ acestei $umi1 urmea9. p$ini /e ar/oare Crucea 8<ntuitoru$ui). 4e atunci1 cu oca9ia s.rb.tori$or importante /in ca$en/aru$ c$unisian ?Cr.ciunu$1 <nt<mpinarea 4omnu$ui1 4uminica 2$orii$or1 <n.$%area ;i A/ormirea 8aicii 4omnu$uiC1 0m.ru$ imperia$) este purtat <n miD$ocu$ unei procesiuni pentru a se ce$ebra <mp.r.%ia $ui Lristos ;i a 2ecioarei. Ast#e$ /e po5estiri - care 5orbesc /espre ac%iunea pro5i/en%ia$. a $ui 4umne9eu ;i a 0oameni$or) S.i <n istorie - pun ba9e$e sistemu$ui /omina%iei re$igioase <n seco$e$e a$ O$-$ea ;i a$ OL-$ea. <ntr-un #e$1 Roma nu #ace /ec<t s. <nt.reasc. ;i s. ri/ice $a un a$t ni5e$ teocra%ia c$unisian. ;i <ntreaga cre;tin.tate $atin.. 4ac. am /ispune /e o bun. tipo$ogie a mi;c.ri$or comunitare cre;tine ?/ar nu e totu;i ca9u$1 <n ciu/a $ucr.ri$or $ui !rnst Troe$tsch1 8a: &eber ;i Jean Segu6C1 s-ar putea obser5a #oarte u;or c. m.n.stirea C$un6 /in seco$e$e a$ O-$ea1 a$ O$-$ea ;i a$ OL-$ea repre9int. para/igma m.n.stiri$or bene/ictine me/ie5a$e. S. ne oprim asupra acestui aspect pentru a <ncheia. <ntemeiat. <n ni;te con/i%ii oarecum specia$e /e $ibertate tempora$. ;i spiritua$.1 m.n.stirea C$un6 a constituit cur<n/1 /e;i <n gam. minor.1 simbo$u$ in/epen/en%ei ;i a$ primatu$ui ec$e9iastic ap.rate /e c.tre papa$itatea /e $a Roma. 8.n.stirea este un spa%iu $iber care nu ascu$t. /ec<t /e 4umne9eu ;i /e repre9entantu$ ui pe p.m<nt1 papa+ ea este un a9i$ a$ p.cii ;i a$ reconci$ierii1 o 0cas. a piet.%ii)1 cum o nume;te papa Ioan a$ O$O-$ea <n pri5i$egiu$ pe care i-1 acor/. <n 1IHN. Ast#e$ /e#init.1 m.n.stirea este mo/e$u$ $a scar. re/us. a$ unei cre;tin.t.%ii i/ea$e /eDa orientate c.tre $umea /e /inco$o -c.$ug.rii c$unisieni1 a#$a%i sub patronaDu$ S#<ntu$ui Petru1 #iin/ cei care /e%in <ntr-un #e$ cheia acestei $umi. "/i$on este creatoru$ ]i$ei 8or%i$or ?H noiembrieC1 ceremonie care1 /atorit. $eg.turi$or cu papa$itatea1 /e5ine #oarte repe/e o s.rb.toare important. <n <ntreaga ,1G 4AT! j1 "CURI arie a cre;tin.t.%ii $atine. C.$ug.rii aDung ast#e$ s. a/ministre9e eternitatea. Cu$tu$ mor%i$or instituie teocra%ia c$unisian.. >iu sau mort1 <n !uropa cre;tin. nimeni nu scap. sistemu$ui /e /omina%ie a$ repre9entan%i$or 5ie%ii spiritua$e. 4ominique Iogna-Prat Re#erin%e bib$iogra#ice Constab$e K.1 C$uniac Stu/ies1 >ariorum Reprints1 on/ra1 1FGI. Co@/re6 L.!.1 The C$uniacs an/ the Kregorian Re#orm1 ":#or/ Uni5ersit6 Press1 ":#or/1 1F-I. Iogna-Prat 4.1 Agni immacu$atiE recherches sur Ies sources hagiographiques re$ati5es . saint 8aieu$ /e C$un61 FJN-FFN1 Cer#1 Paris1 1FGG. Iogna-Prat 4.1 Picar/ J.-C.1 Re$igion et cu$ture autour /e $An miiE ro6aume capetien et otharingie1 Picar/1 Paris1 1FFI. Pacaut 8.1 '"r/re /e C$un61 FIF-1-GF1 2a6ar/1 Paris1 1FGP. &o$$asch J.1 8onchtum /es 8itte$a$ters 9@ischen Zirsche un/ &e$t1 2inB1 8unchen1 1F-,. K$osar Abate $aic ( repre9entantu$ $aic a$ onoarei unei m.n.stiri+ <n perioa/a caro$ingian.1 c<n/ m.n.stiri$e se a#$au a/eseori <n st.p<nirea su5eranu$ui1 #unc%ia aba%ia$. recompensa cre/in%a unui supus. Imunitate ( 0institu%ia care <nchi/e un teritoriu ?a/esea un a;e9.m<nt bisericescC pentru #unc%ionarii rega$i. 7ene#iciarii <n/ep$inesc aici #unc%ii con#erite <n mo/ norma$ repre9entan%i$or autorit.%ii pub$ice1 mai a$es inDusti%ie ?/ar numai <n anumite con/i%iiC) ?Pierre 7onnassieC. iturghie mo9arab. ( $iturghia cre;tini$or /in Peninsu$a Iberic. /up. cucerirea arab. /e $a <nceputu$ seco$u$ui a$ >UI-$ea. Seniorie bana$. ( seniorie <ntemeiat. nu pe st.p<nirea p.m<ntu$ui1 ci pe capacitatea /e a coman/a ?banC+ se/iu$ ei este /e obicei o #ort.rea%. ?sau castrumC1 /e un/e ;i sintagma 0sistem castrai). Case$e princiare nu au a5ut nicio/at. $imiteE Kotha Arhi/uce$e "tto1 mo;tenitor a$ casei /e Labsburg1 nu ratea9. nici o oca9ie s. aminteasc. imperioasa necesitate /e a re#ace1 pe ba9e noi1 unitatea !uropei1 care 0e:ist. /e mu$t <n cuget ;i <n sim%iri) + <n momentu$ <n care >=c$a5 La5e$ este a$es pre;e/inte a$ repub$icii /e c.tre poporu$ cehos$o5ac abia e$iberat /e sub opresiunea unui regim tota$itar1 e$ <$ /esemnea9. ca ;e# /e cabinet1 <n 5ara $ui 1FFI1 pe prin%u$ Sch@ar9enberg1 pe care-1 a/uce /e $a >iena $a Praga+ iar c<n/1 $a s#<r;itu$ ace$uia;i an1 un cerc pari9ian <ncearc. s. atrag. aten%ia asupra cau9ei europene1 e$ ape$ea9. $a o anume prin%es. Ra/9i@i$$ pentru a 5orbi /espre $ungu$ /rum a$ !uropei c.tre unitate. Ceea ce arhi/uce$e1 prin%u$ ;i prin%esa au <n comun este apartenen%a $a unu$ /intre ce$e trei cercuri /e in#$uen%. /in KothaE arhi/uce$e #ace parte /in primu$ cerc1 prin%u$ /in ce$ /e-a$ /oi$ea1 prin%esa /in ce$ /e-a$ trei$ea. Pentru ace$ pub$ic restr<ns <nc. interesat /e genea$ogia #ami$ii$or supra5ie%uitoare a$e <na$tei nobi$imi europene1 Kotha este un nume #ami$iarE /up. cum bine ;tim1 e$ este nume$e unui a$manah /e5enit1 /e-a $ungu$ ani$or1 o

a/e5.rat. institu%ie1 a$ c.rui ;ir /e apari%ii repre9int. o pagin. /e istorie ;i a c.rui a$c.tuire este <n sine semni#icati5.. "ra;u$ Kotha /in Turingia - cunoscut mai t<r9iu prin 0Programu$) s.u socia$-/emocrat - #usese una /intre capita$e$e numeroase$or principate a$e Kermaniei1 <nc. /e9binat.1 /in seco$u$ a$ O>III-$ea. Prin%ii apar%ineau casei /e Sa:onia1 a$e c.rei re%e$e /e a$ian%e a5eau s. cuprin/. <n cur<n/ maDoritatea #ami$ii$or rega$e /e pe continent. Aco$o a ap.rut ce$ebru$ anuar. a prima sa apari%ie1 <n 1-PN1 a$manahu$ era re/actat /oar <n $imba #rance9. - a;a cum1 c<te5a seco$e mai /e5reme1 ar #i #ost conceput <n $atin. - pentru c. $imba /ip$omatic. 5orbit. $a maDoritatea ,HI 4AT! \I "CURI cur%i$or europene a$e seco$u$ui a$ O>III-$ea era #rance9a+ apoi1 a #ost e/itat ;i <n german.1 ba chiar ;i <n ita$ian.1 <n 1-GI1 $a >ene%ia1 u$tima /intre repub$ici$e nobi$iare europene. a <nceput1 e$ con%inea genea$ogii$e case$or su5erane1 precum ;i $ista <mp.ra%i$or S#<ntu$ui Imperiu Roman /e 3eam Kermanic. 4ar1 /up. /istrugeri$e pro5ocate /e armate$e $ui 3apo$eon asupra /inastii$or europene1 a mai #ost ne5oie /e inc$u/erea unui a$ /oi$ea cerc1 ace$a a$ case$or princiare germane a;a-9is 0me/iati9ate)1 a/ic. /epose/ate /e puterea su5eran.1 <ns. p.str<n/ /in su5eranitate un /rept /e ega$itate prin na;tere -;i /eci1 /e a$ian%. - cu case$e princiare <nc. su5erane. <n seco$u$ a$ O$O-$ea1 re/actorii a$manahu$ui1 5r<n/ s. a$c.tuiasc. o e/i%ie /e re#erin%. care s. cuprin/. <na$ta nobi$ime european.1 au a/.ugat un a$ trei$ea cerc1 consacrat case$or princiare sau /uca$e a$e principa$e$or state /in !uropa. Aceast. prim. parte genea$ogic. a5ea s. #ie urmat.1 <ncep<n/ cu seco$u$ a$ O$O-$ea1 /e un anuar /ip$omatic consi/erat a #i o pre$ungire $ogic. a primei p.r%i1 <ntr-at<t erau /e <nru/ite acti5itatea /ip$omatic. ;i caracteru$ cosmopo$it a$ re%e$ei /e a$ian%e princiare. 8ai a/.ug.m #aptu$ c. a$manahu$ Kotha1 care re9istase tu$bur.ri$or re5o$u%ionare ;i r.9boiu$ui /intre 1F1N ;i 1F1G1 nu 5a mai supra5ie%ui ce$ui /e $a /oi$ea r.9boi mon/ia$ ;i pr.bu;irii !uropei /e a$t./at. sub opresiunea regimuri$or tota$itareE oprirea pub$ic.rii sa$e <n 1FNH a5ea s. /e5in. ire5ocabi$. <n 1FNJ1 atunci c<n/ ru;ii 5or /istruge arhi5e$e ;i tipogra#ia. "r1 con%inutu$ ;i /i#u9area european. a i$ustru$ui a$manah p.reau s. presupun. apartenen%a unor #ami$ii ce #igurau <n anuaru$ s.u genea$ogic $a o anumit. comunitate cu$tura$. - c.reia ar trebui s.-i ana$i9.m principa$e$e caracteristici1 /ac. 5rem s. <n%e$egem pre/ispo9i%ia aproape tuturor #ami$ii$or /in Kotha /e a se sim%i europene. 4ar /ec<t s. <ncerc.m o ast#e$ /e ana$i9. printr-un /emers abstract1 <n mo/ ine5itabi$ arbitrar1 /at. #iin/ imposibi$itatea unui stu/iu e:hausti5 a$ tuturor ca9uri$or <n parte1 am putea a$ege un e:emp$u pe care s.-1 consi/er.m tipic pentru o situa%ie ;i o tra/i%ie /ate1 precum ;i pentru o 5oca%ie mani#est.. R.m<ne ca cititoru$ s. /eci/. /ac. setu$ /e m.rci /in Duru$ unui ast#e$ /e ca9 <i apare ca #iin/ su#icient /e e:emp$ar ;i /estu$ /e con5ing.tor pentru a i$ustra i/eea unei 5oca%ii europene1 <nr./.cinat. <n tra/i%ia $inii$or /inastice care nu <ncetea9. s. se <ntrep.trun/. <n pagini$e a$manahu$ui Kotha. <n ceea ce pri5e;te a$egerea unui ca9 tipic1 nu <ncape nici o <n/oia$. c. ce$ a$ $ui Zar$ 5on Sch@ar9enberg se impune aten%iei CAS! ! PRI3CIAR! 3U AU A>UT 3ICI"4ATV I8IT!E K"TLA ,H1 noastre mai mu$t /ec<t oricare a$tu$1 prin pro#un9imea ;i /i5ersitatea sa simbo$ic.1 o#erin/ o re%ea /e semni#ica%ii <nscrise <n pro#un9imi$e unui trecut istoric. Atunci c<n/1 <n iu$ie 1FFI1 >=c$a5 La5e$1 care se a$iase cu prin%u$ <n c$an/estinitate1 <$ nume;te cance$ar responsabi$ a$ cabinetu$ui s.u1 9iare$e ne-au o#erit oportunitatea /e a #ace cuno;tin%. cu un om /e-abia ie;it /in umbr.. Ast#e$1 am a#$at c. se n.scuse $a Praga1 <n 1F,-1 ;i c. a5usese1 <n copi$.rie1 o situa%ie precar.E #ami$ia sa pier/use bunuri$e pose/ate <n 7oemia1 con#iscate /e na9i;ti pentru c. nu a acceptat1 <n ciu/a presiuni$or1 co$aborarea1 #usese i9gonit. /in Cehos$o5acia /e ocupa%ia rus. ;i trebuise s. se resemne9e s. tr.iasc. <n e:i$. !:i$at <n Austria1 e$ a #ost a/optat /e capu$ #ami$iei care-1 g.9/uia1 c.p.t<n/ /reptu$ /e mo;tenitor a$ acestuiaE a /e5enit ast#e$ proprietaru$ pa$atu$ui Sch@ar9enberg /in >iena ;i a$ p./uri$or /in Dur1 pe care $e-a a/ministrat e$ <nsu;i1 trans#orm<n/ pa$atu$ <n hote$ ;i /eprin9<n/ arta /e a e:p$oata <n mo/ e#icient supra#e%e$e <mp./urite a#erente+ ca atare1 se putea pre9enta 9iari;ti$or /rept 0proprietar /e hote$ ;i si$5icu$tor). 4ar Sch@ar9enberg ;tia toto/at. s. ser5easc.1 aco$o un/e se a#$a1 interese$e %.rii sa$e /e origine ;i1 prin urmare1 pe ce$e a$e %.ri$or /in est1 a#$ate sub opresiunea regimuri$or tota$itare. Ast#e$1 ca urmare a $uptei sa$e pentru $ibertate ;i respectarea /repturi$or omu$ui1 prin%u$ a aDuns $a pre;e/in%ia 2e/era%iei interna%iona$e <ns.rcinate cu ap$icarea Acor/u$ui /e $a Le$sinBiE <n aceast. ca$itate1 e$ a primit1 a$.turi /e ech &a$esa1 $a Strasbourg1 premiu$ Consi$iu$ui !uropei. Cosmopo$it ;i po$ig$ot1 5orbin/ $imba ceh. $a #e$ /e bine ca germana <nc. /in copi$.rie1 $ocuin/1 pe r<n/1 <n capita$. ;i $a %ar.1 #o$osin/u-;i nume$e ;i po9i%ia pentru a /a coeren%. ac%iunii sa$e po$itice1 consi/er<n/u-se1 /up. propria m.rturisire1 0patriot <n mai mu$te %.ri) ;i sim%in/u-se acas. 0at<t $a Praga1 c<t ;i $a >iena)1 #iin/ mereu a$.turi /e ce$ care $-a a$es1 Sch@ar9enberg %ine s. sub$inie9e1 <n inter5iuri$e pe care $e acor/.1 5oca%ia european. a %.rii sa$e ;i /orin%a /e a #ace totu$ pentru a preg.ti integrarea Cehiei ;i S$o5aciei1 <mpreun. cu a$te state /in !uropa Centra$.1 <ntr-o con#e/era%ie european. $.rgit. care s. inc$u/. ;i %.ri$e numite1 <nainte /e c./erea Cortinei /e 2ier1 0estice). Pentru a #o$osi proprii$e-i cu5inte1 misiunea sa este aceea /e #i uti$ %.rii sa$e ;i pre;e/inte$ui La5e$ 0con#orm tra/i%iei #ami$iei me$e). R.spun9<n/u-i1 La5e$ Dusti#ic. a$egerea $ui ,HH At$T"" . STI8 < Al 4AT! \I "CURI*

,.ia! A., ca ;e# /e cabinet prin ca$it.%i$e /e 0patriot ;i cet.%ean a$ $umii)1 ca$i#ic<n/u-1 /rept european tipic ;i 5.9<n/ <n e$ 0un om care ne cunoa;te istoria mai bine /ec<t oricare a$tu$). <ntr-a/e5.r1 <n acest ca9 e:emp$ar reg.sim speci#icu$ re%e$ei transna%iona$e pe care o numim a/esea1 pe scurt1 Kotha. <n%e$egem sensu$ apartenen%ei $a o #ami$ie #eu/a$. originar. /in 2ranconia1 <n inima 5echiu$ui imperiu1 regiune a acestei Kermanii care1 /in cau9a /i5ersit.%ii %.ri$or ;i a principate$or sa$e1 nu era <nc. o na%iune1 ci 0mai /egrab. o $ume <ntreag. /ec<t o pro5incie particu$ar.)1 /up. spuse$e unui cronicar /in seco$u$ a$ O>II-$ea. <n%e$egem griDa /e a transmite patrimoniu$ /e $a un cap /e #ami$ie $a urm.toru$1 ca suport ;i garan%ie a continuit.%ii #ami$iei <n timp. 4ub$a re;e/in%. a ;e#u$ui #ami$iei1 <n capita$. - >iena1 <n ca9u$ /e #a%.1 cea mai cosmopo$it. /intre cur%i$e europene /in 5remea <mp.ra%i$or1 punct pri5i$egiat /e a$iere a$ nobi$imii europene - ;i <n spa%iu$ rura$ austriac1 r.spun/ea recente$or imperati5e a$e 5ie%ii /e $a curte1 suprapuse $eg.turi$or ancestra$e cu p.m<ntu$1 /in care ia na;tere $eg.tura aparte cu $umea satu$ui ;i a <mpreDurimi$or sa$e. Re#erin%e$e constante $a tra/i%ia #ami$ia$. ;i $a istorie1 5oin%a /e a ap.ra $ibert.%i$e #un/amenta$e ;i re9isten%a $a opresiune conDugate cu tra/i%ia ser5iciu$ui <n s$uDba statu$ui #ormea9. un ansamb$u coerent1 /ar imp$ic. ;i tensiuni1 /istorsiuni1 chiar contra/ic%ii1 /ac. ar #i s. n-o pomenim /ec<t pe cea /intre 5echea tra/i%ie a re9isten%ei $a mi;carea /e <nt.rire a puterii centra$e - tin9<n/ spre su5eranitatea abso$ut. - ;i tra/i%ia mai recent. a ser5iciu$ui pri5i$egiat <n ierarhia statu$ui ;i a na%iunii su5erane+ am mai putea a/.uga re#erin%e$e <n/ep.rtate $a /ou. principii antagonice a$e $egitimit.%ii1 ce$ a$ a$egerii ;i ce$ a$ ere/it.%ii. Pe scurt1 a5em aici toate caracteristici$e - /ar amp$i#icate1 contrastate1 a/use p<n. $a ce$ mai <na$t gra/ /e intensitate /in cau9a gra5it.%ii circumstan%e$or1 a greut.%ii mi9e$or ;i a importan%ei /eci9iei istorice pe care trebuie s. o ia1 <n ace;ti ani crucia$i pentru /estinu$ $or1 %.ri$e !uropei Centra$e ;i1 o /at. cu e$e1 toate na%iuni$e europene. "r1 <n acest conte:t - ;i cu con/i%ia s.-;i practice propriu$ aggiornamento -1 /escen/en%ii #ami$ii$or care <;i recunosc <nc. apartenen%a reciproc. $a re%eaua /enumit. simbo$ic Kotha s-au preg.tit1 poate1 /e mu$t1 prin cu$tura $or speci#ic. ;i prin memoria co$ecti5. care <i /e#ine;te1 s.-;i g.seasc. $ocu$ <n e/i#icarea unei !urope a c.rei unitate s-ar spriDini pe ba9e noi. Aici1 nou$ se <mp$ete;te cu 5echiu$1 /inco$o /e obstaco$u$ crisp.rii state$or na%iona$e <n re5en/icarea unei su5eranit.%i abso$ute. CAS! ! PRI3CIAR! 3U AU A>UT 3ICI"4ATV I8IT!E K"TLA ,H, <n/e$ungata re9isten%. a /escen/en%i$or #ami$ii$or nobi$iare $a ire9istibi$a ten/in%. /e centra$i9are a/ministrati5.1 $a concentrarea puterii1 $a concep%ia abso$utist. a su5eranit.%ii1 $a cu$tu$ statu$ui-na%iune1 precum ;i ata;amentu$ $or #a%. /e principiu$ me/ie5a$ a$ reciprocit.%ii angaDamente$or1 ob$iga%ii$or ;i ser5icii$or pe <ntreaga scar. ierarhic. a puteri$or - toate acestea <i pre/ispun s. primeasc. #a5orabi$ m.suri$e /e $imitare a puterii su5erane ;i /e re/ucere a responsabi$it.%ii state$or na%iona$e1 pe /e o parte <n #o$osu$ unor comunit.%i restr<nse1 iar pe /e a$t. parte <n #o$osu$ unei comunit.%i $.rgite $a /imensiuni$e <ntregu$ui continent. Ast#e$1 ace;ti supra5ie%uitori ai 5remuri$or trecute pot s. se sincroni9e9e cu e:igen%e$e pre9entu$ui1 chiar <n con/i%ii$e <n care - oric<t ar p.rea /e para/o:a$ - apropierea %.ri$or europene <ncepe o /at. cu re#erin%a comun. $a mo/e$u$ /emocratic. " memorie amp$.1 ce /e#ine;te e/uca%ia ;i e:emp$e$e o#erite <n aceste #ami$ii1 permite copii$or s. a#$e c.1 <ntr-un trecut mai mu$t sau mai pu%in <n/ep.rtat1 str.mo;ii $or <;i a$egeau su5eranu$ ;i <;i 5otau prerogati5e$e <n ca/ru$ /iete$or1 a$ par$amente$or ;i a$ a$tor 0st.ri) ?St.n/eC1 <ntr-un ca/ru genera$ /e re#erin%. pe care $-am putea numi 0/emocra%ie nobi$iar.) ;i care1 printr-o re#$ec%ie asupra <n5.%.minte$or istoriei ;i o preocupare pentru uni5ersa$itate inspirate /e origini$e cre;tine1 s-ar putea /eschi/e mai $arg pentru aspira%ii$e popoare$or. Ast#e$ este conceput. 5oca%ia paneuropean. /in Kotha. Copiii acestor #ami$ii s<nt europeni prin tra/i%ie ;i cu$tur.1 prin a$ian%e$e <ntre o %ar. ;i a$ta - care /in ei nu are s<nge str.in <n 5ene ^ -1 prin $unga tra/i%ie a c.$.torii$or #ormatoare pe continent - 0marea c.$.torie) /e a$t./at. -1 c.$.torii spriDinite ;i /e tra/i%ia ospita$it.%ii1 a recep%ii$or ;i a petreceri$or1 <n #ine1 prin ca/ru$ european <n care se /es#.;urau mari$e con#runt.ri1 con#$icte$e armate1 /emersuri$e /ip$omatice ;i po$itica a$ian%e$or1 <nsu;it. /intot/eauna /e str.mo;ii $or. Totu$1 merg<n/ p<n. $a capu$ /e turc 5i9ibi$ pe b$a9onu$ #ami$iei Sch@ar9enberg1 e5oc. momente$e crucia$e a$e $uptei /e 5eacuri /us. /e !uropa unit. prin cre;tinism <mpotri5a /u;mani$or tra/i%iona$i1 #ie ei sara9ini sau turci+ $upt. <n a$e c.rei perioa/e /e ma:im /ramatism s-au <nregistrat ;i ce$e mai mari progrese <n /e95o$tarea unei con;tiin%e europene. <n i/eo$ogia acestor $upt.tori care se b.teau <mpotri5a cotropitoru$ui musu$man1 /e $a Poitiers $a 3a5arino ;i /e $a Krana/a $a 7u/apesta1 $ibertatea popoare$or europene - #ie e$e #rance91 grec1 spanio$ sau ungur - era cea mai puternic. Dusti#icare ,HN 4AT! \I "CURI a acte$or /e r.9boi1 a$.turi /e ap.rarea cre;tin.t.%ii. A;a cum spune un cronicar /in seco$u$ a$ O>II-$ea1 <n Doc se a#$. 0<ntreaga $ibertate a !uropei). Ace;ti oameni1 care1 /e $a origini1 se autoproc$am. $iberi1 g.sesc <n $upta pentru $ibertate cea mai pro#un/. Dusti#icare a /istinc%iei $orE mai /egrab. murim /ec<t s. ne <nDosim prin ser5itute1 <ntr-a/e5.r1 nobi$ii au consi/erat /intot/eauna c. nob$e%ea $or se /atora capacit.%ii str.mo;i$or /e a /ep.;i #rica instincti5. /e moarte1 capacitate <n care Lege$ stabi$ea punctu$ /e p$ecare a$ /istinc%iei /intre st.p<n ;i sc$a5E $ibertatea1 spune e$1 se pier/e prin #rica /e moarte. <n consecin%.1 /escen/en%ii #o;ti$or seniori s<nt reticen%i prin cu$tur. $a paci#ismu$ necon/i%ionat ;i $a acceptarea resemnat. a unei situa%ii /e prea mare

/epen/en%. economic. ;i #inanciar. - ;i1 prin urmare1 po$itic. - a !uropei /e ast.9i1 <n care po$itica economic. /e5ine continuarea r.9boiu$ui cu a$te arme. <ntregu$ cu$tura$ <n care se <nscriu membrii re%e$ei /in Kotha1 #apte$e1 gesturi$e1 a$ian%e$e1 memoria ;i scopuri$e $or1 toate constituie un ca/ru $a scara !uropei. 4ar ace;ti u$timi /escen/en%i ai nobi$imii me/ie5a$e nu 5or putea uita #aptu$ c. nici cre;tinismu$1 care o#erise !uropei /e atunci o anumit. unitate1 nu a reu;it s. #ac. acest $ucru /ec<t o#erin/ un co/ mora$ ;i ni;te con5ingeri comune1 a;a cum a ;tiut ;i s. impun. seniori$or /e a$t./at. co/u$ ca5a$eresc1 un co/ a$ onoarei ;i a$ #i/e$it.%ii care i-a unit ;i $e-a /at putere. a ceasu$ construirii !uropei1 ei nu pot s. piar/. /in 5e/ere aceast. $ec%ieE nu e:ist. un a/e5.rat $iant #.r. o ba9. /e 5a$ori recunoscut. /e c.tre to%i ;i #.r. #un/amentu$ unei cre/in%e $arg <mp.rt.;ite. Phi$$ipe /'Larcourt Re#erin%e bib$iogra#ice a Roque K.A. ?/eC1 Tr.ite /e $a nob$esse1 e/. a Ii-a1 Rouen1 1-,J. 8a9er J.1 3ob$esses et pou5oir /ans $'!urope /'Ancien Regime1 Lachette1 Paris1 1F-,. abatut J.-R1 es 3ob$esses europeennes1 PU21 Paris1 1F-G. Wtt!5reii au #ost primii europeniE /iaspora 4e-a $ungu$ seco$e$or - nu $e 5om e5oca aici /ec<t pe u$time$e cinci - e5reii au #ost <n ace$a;i timp 5ictime$e ;i protagoni;tii ci5i$i9a%iei ;i istoriei europene. !i au trecut #oarte rar cu inima <mp.cat. <nguste$e #rontiere geogra#ice ;i menta$e a$e %.ri$or <n care tr.iau+ /ar1 <n cursu$ peregrin.ri$or #or%ate1 e5reii au /e95o$tat un 5iguros spirit cosmopo$it1 ce a5ea s. anun%e 0europenismu$). !:pu$9area /in Spania <n 1NFH1 I$uminismu$1 apoi emanciparea tota$.1 iat. mari etape /intr-o istorie a$e c.rei cau9e ;i consecin%e n-ar #i u;or /e Du/ecat+ am putea totu;i rememora c<te5a aspecte. Anu$ 1NFH este un moment /e r.scruce nu /oar /atorit. /eschi/erii1 /e c.tre Cristo#or Co$umb1 a c.ii spre America. <n ianuarie 1NFH1 Spania ;i-a /es.5<r;it uni#icarea po$itic.+ trei $uni mai t<r9iu1 <n somptuosu$ pa$at /e A$hambra1 rege$e 2er/inan/ ;i so%ia sa1 regina Isabe$a1 au #.cut cunoscut.1 <n mo/ o#icia$1 /orin%a $or /e a e:pu$9a /in %ar. to%i e5reii. Istoricii au <ncercat1 nu #.r. e#ort1 s. e5a$ue9e cum5a aceast. emigrare #or%at.E mi;carea a a#ectat <ntre /ou. sute ;i trei sute /e mii /e persoane care s-au <n/reptat spre toate porturi$e 8e/iteranei1 <n Ita$ia1 <n 2ran%a1 <n A#rica1 <n Turcia1 e5entua$ cu un oco$ prin Portuga$ia ?care i-a e:pu$9at trei ani mai t<r9iuC. Se estimea9. c. cei p$eca%i repre9entau HIl /in popu$a%ia spanio$.. <n orice ca91 acest amp$u e:o/ a con/us $a o s.r.cire bruta$. a %.ri$or iberice1 a5<n/ repercusiuni importante ;i /e $ung. /urat. pentru <ntreaga !urop.. Un cronicar a$ timpu$ui1 7erna$/e91 <na$t pre$at a$ Inchi9i%iei1 ne-a $.sat o istorisire a e5enimente$orE <n c<te5a $uni1 e5reii 5<n/ur. tot ce se putea+ schimbau o cas. pe-un m.gar1 o 5ie pentru o bucat. /e p<n9. sau /e %es.tur.. <nainte /e a p$eca1 s-au <n%e$es asupra c.s.toriei tuturor copii$or /e peste /oispre9ece ani1 ast#e$ <nc<t au /at #iec.rei #ete un so%. Apoi1 <ncre/in%<n/u-se ,HP 4AT! \I "CURI speran%e$or /e;arte a$e propriei orbiri1 se a;ternur. /rumu$ui ;i p.r.sir. %ara nata$.E cu mic1 cu mare1 tineri sau b.tr<ni1 pe Dos sau c.$are1 pe m.gar sau <n tr.sur.. Au <nt<$nit pe /rum o groa9. /e peripe%iiE unii c./eau1 a$%ii se ri/icau1 unii mureau1 a$%ii se n.;teau1 iar a$%ii se <mbo$n.5eau. 3-a #ost nici m.car un singur cre;tin c.ruia s.-i #i #ost mi$.+ to%i <i <n/emnau s. se bote9e1 unii primeau1 /ar #oarte rar1 c.ci rabinii <i <ncuraDau pun<n/ #ete$e ;i b.ie%ii s. c<nte <n sunetu$ tamburine$or ;i a$ #$uiere$or pentru a <mb.rb.ta poporu$. Ast#e$ p$ecar. /in Casti$ia. Acest e:o/1 consecin%a unei cru/e constr<ngeri ;i nu a unei 5oca%ii cosmopo$ite1 ar putea s. par. ast.9i1 <n $umina istoriei1 un ca9 cu a/<nc. semni#ica%ie simbo$ic. /e /ep.;ire a #rontiere$or - un prim semn a$ unit.%ii europene ce a5ea s. se concreti9e9e cinci sute /e ani mai t<r9iu1 <ntr-o #orm. mai e$aborat.. 4e #apt1 migra%ia /in 1NFH nu a marcat numai <nceputu$ unei $ente mi;c.ri spre est a popu$a%iei e5reie;ti1 ci a creat ;i o re%ea /e #ire in5i9ibi$e <ntre mici$e ;i mari$e porturi /in ba9inu$ me/iteranean. !:i$a%ii au p.strat str<nse $eg.turi <ntre ei1 care <n cur<n/ a5eau s. #aci$ite9e /e95o$tarea re$a%ii$or comercia$e /e $a o %ar. $a a$ta. Au urmat a$te 5a$uri migratorii1 /e o mai mic. amp$oare1 antre-n<n/ <ntr-un /estin p$in /e nepre5.9ut b.rba%i1 #emei ;i copii cu o i/entitate cu$tura$. mai pu%in /e#init.. <n cursu$ seco$u$ui a$ O>I-$ea1 mu$%i marani sau 0noi cre;tini) ?e5rei cre;tina%i cu #or%a1 /ar care p.strau o $eg.tur. secret. cu tra/i%ia ebraic.C au aban/onat1 mai mu$t sau mai pu%in c$an/estin1 Peninsu$a Iberic.+ #ugin/ /e persecu%ii ;i /e ar/erea pe rug1 ei s-au a/.postit <n ce$e mai <n/ep.rtate %.ri /in !uropa. Chiar atunci c<n/ era conso$i/at. <n genera%ii succesi5e1 trecerea $or1 mai mu$t sau mai pu%in sincer.1 $a cre;tinism nu era su#icient. pentru a-i proteDa /e i/eo$ogia s<nge$ui pur1 $impie9a /e sangre1 care /omnea <n $umea spanio$.. 4in aceste 5io$en%e <mpotri5a e5rei$or /in Spania - con5ertire #or%at. a unora1 e:pu$9are bruta$. a a$tora - a5ea s. se nasc. o nou. categorie /e oameni1 a c.ror i/entitate a #ost pro#un/ marcat. /e su#erin%.. Constr<n;i s. practice un cre;tinism /e #a%a/.1 /ar e5rei <n a/<ncu$ su#$etu$ui1 maranii tr.iau <n #ric.1 <nchi;i <n microcosmosu$ #ami$ia$ ;i rup%i /e $ume + pentru a se ap.ra ;i a supra5ie%ui1 in/i5i9i ;i #ami$ii <ntregi nu puteau s. /uc. /ec<t o 5ia%. <n subteran.. 8area e:perien%. maran. - at<t /e /i#ici$ /e /e#init - pre9int. o caracteristic. esen%ia$.E /estinu$ui co$ecti5 i s-au

substituit nenum.rate !>R!II AU 2"ST PRI8II !UR"P!3IE 4IASP"RA ,H/estine in/i5i/ua$e sau #ami$ia$e. Respin;i at<t /e e5rei1 cit ;i /e cre;tini1 ace;ti /e9r./.cina%i au /ep.;it ca/ru$ <ngust a$ grani%e$or na%iona$e1 merg<n/ p<n. $a a $e sparge pe ce$e i/eo$ogiceE incon;tient1 #.r. <n/oia$.1 ei au tr.it <n !uropa ace$or 5remuri ca cet.%eni ai $umii1 #.r. speran%. ;i #.r. spriDin. " a$t. consecin%. a e:pu$9.rii e5rei$or /in Spania a #ost renun%area pentru tot/eauna $a i$u9ia - 9/runcinat. /e #apt cu c<te5a /ecenii <nainte - unei posibi$e p.ci socia$e <ntre e5reii1 cre;tinii ;i musu$manii /in Peninsu$a Iberic.. 4eparte /e a-i a#ecta /oar pe e5rei1 e5enimentu$ a mo/i#icat1 <n pro#un9ime ;i pentru mu$t. 5reme1 atmos#era cu$tura$. ;i inte$ectua$. /in !uropa. 4e-a $ungu$ seco$e$or1 e5reii ;i maranii ?c<n/ <n armonie1 c<n/ <n opo9i%ie /ia$ectic.C au #ost puternicii cata$i9atori ai unor numeroase procese cu$tura$e. Amster/amu$ seco$u$ui a$ O>II-$ea1 supranumit pe bun. /reptate Ierusa$imu$ o$an/e91 a #ost <n aceast. pri5in%. $ocu$ ce$or mai aprige /ispute ;i ce$ mai important creu9et i/eo$ogic. <ntr-un inter5a$ /ecisi5 /e c<te5a /ecenii1 ora;u$ a cunoscut o acti5itate cu$tura$. intens.1 aproape e:p$o9i5.E m.rturie stau numeroase$e opere scrise atunci /e e5reii orto/oc;i ;i hetero/oc;i1 /i#eri%i at<t prin origine1 cit ;i prin $imb.. <n prima $inie a acestor /ispute1 c.rora $e /ator.m consi/era%ii #i$oso#ice ine/ite ;i a/esea socotite scan/a$oase ?osci$<n/ <ntre un me/ie5ism remanent ;i mo/ernitatea ce b.tea /eDa $a u;.C1 g.sim oameni a c.ror g<n/ire s-a construit mai /egrab. pe e:perien%e e:isten%ia$e /ure /ec<t pe c.r%i ;i stu/iiE cei sa$5a%i /e $a ar/erea pe rug1 cre;tini agnostici1 e5rei <n/ep.rta%i /e iu/aism1 oameni care ;i-au trans#ormat p.%anii$e <n sisteme /e g<n/ire /eschise1 puternic marcate /e scepticism ;i /eci poten%ia$ sub5ersi5e. Ce$ mai ce$ebru /intre ace;tia este cu siguran%. 7aruch Spino9a ?1P,H-1P--C1 <n opera c.ruia putem 5e/ea at<t sinte9a c$asic. a <ntregu$ui iu/aism maran1 cit ;i punctu$ /e p$ecare meta#oric a$ unei noi menta$it.%i a/optate /e aici <nainte /e numero;i e5rei ;i /estinate a#irm.rii c$are <n r<n/u$ inte$ectua$i$or europeni ai seco$e$or urm.toare1 <n Tractatus theo$ogico-po$iticus1 aceste /ou. aspecte s<nt /e ne/isociatE pe /e o parte1 #i$oso#u$ pune <n e5i/en%. #un/amente$e monoteismu$ui re5e$at ?spriDinin/u-;i totu;i obser5a%ii$e ;i critica $egate /e te:te$e sacre pe $ucr.ri$e unor Ibn !9ra1 Rachi sau 8aimoni/e1 a;a cum bine a remarcat eon Po$iaBo5C+ pe /e a$t. parte1 <;i <nsu;e;te e:igen%e$e unei noi ;i arogante mo/ernit.%i. .01..*` 4AT! \I "CURI tAa _< 4in acest moti51 putem s.-1 consi/er.m pe Spino9a ca #iin/ u$timu$ /intre e5reii me/ie5a$i1 /ar ;i primu$ inte$ectua$ care ;i-a /ep.;it $imite$e origini$or pentru a se e:prima ca e5reu european+ e:traor/inara sa $ibertate /e g<n/ire a intrat <n con#$ict cu e:igen%e$e comunit.%ii /in Amster/am1 care1 prin preocuparea /e a <mpie/ica orice pornire centri#ug. ;i poten%ia$ sub5ersi5.1 <ncerca s. men%in. noua ;i <nc. precara i/entitate e5reiasc. - at<t /e $aborios /e#init. /up. parante9a maran.. Simp$i#ic<n/ #oarte mu$t1 iat. cum inte$ectua$ii e5rei1 care p<n. atunci se /e/icau stu/iu$ui Torei ;i /e5eneau rabini1 /escoper.1 <ncep<n/ cu Spino9a1 o nou. mo/a$itate /e a-;i e:prima inte$igen%a ;i g<n/irea+ nesiguri ;i <ntro manier.1 #.r. <n/oia$.1 contra/ictorie1 ei <ncearc. s.-;i /eschi/. noi /rumuri <n societatea european.. 4ac. trecerea /in seco$u$ a$ O>-$ea <n seco$u$ a$ O>I-$ea s-a /o5e/it a #i traumati9ant. pentru $umea se#ar/. ?numit. ast#e$ /up. nume$e e5reiesc a$ SpanieiC1 nu putem spune c. a;chena9ii1 o a$t. ramur. a iu/aismu$ui european1 au cunoscut o soart. mai bun.. <n cursu$ primi$or ani ai seco$u$ui a$ O>-$ea1 e:pu$9.ri$e /in Kermania s-au intensi#icat+ chestiunea e5reiasc. s-a agra5at ;i mai mu$t <n timpu$ Re#ormei1 c.ci uther1 nereu;in/ s. con5erteasc. e5reii1 pe care a 5rut $a <nceput s.-i asocie9e proiectu$ui s.u re#ormator1 i-a atacat cu #erocitate. upte$e care au /i5i9at atunci $umea cre;tin. au pro5ocat <n !uropa Centra$. puternice turbu$en%e po$itice ;i re$igioase. 4e un/e ;i amp$a migra%ie /in seco$u$ a$ O>I-$ea1 care a antrenat spre est ;i spre Po$onia o mu$%ime /e e5rei <n c.utare /e %.ri ospita$iere. <n aceast. %ar.1 se estimea9. c. popu$a%ia e5reiasc. a crescut /e $a ,I.III /e persoane <n 1JII ?/intr-o popu$a%ie tota$. /e J mi$ioaneC $a 1II.III-1JI.III <n 1J-J ?/intr-o popu$a%ie tota$. /e - mi$ioaneC. Rege$e ;i nobi$ii po$one9i1 proprietari /e <ntinse terenuri sube:p$oa-tate1 au #a5ori9at 5enirea $or ;i $e-au acor/at protec%ie1 /eoarece e5reii a/uceau cu ei resurse ;i capita$uri. <n Imperiu$ "toman1 popu$a%ia e5reiasc. se concentra mai a$es <n ora;eE $a Sa$onic1 $a Istanbu$1 $a Sa#e/1 tr.iau mii ;i mii /e e5rei1 <mp.r%i%i <n grupuri mai mari sau mai mici1 #iecare cu propria-i sinagog.. Cu totu$ a$t#e$ s-au petrecut $ucruri$e pentru comunit.%i$e e5reie;ti /in Po$oniaE /ispersate <n sate1 <n co$ecti5it.%i mici1 /e c<te5a sute /e persoane1 e$e au #ormat o re%ea /i#u9. care a5ea s. #a5ori9e9e1 <n < !>R!II AU 2"ST PRI8II !UR"P!3IE 4IASP"RA ,HF seco$u$ urm.tor1 o intens. cre;tere /emogra#ic.. Aici a $uat na;tere c$asa miD$ocie #ormat. /in negustori1 interme/iar. <ntre %.rani ;i nobi$imea ce repre9enta statu$+ a/uc<n/ cu ei practici$e ;i obiceiuri$e /in Apus1 ace;ti e5rei #o$oseau <ntre ei $imba i/i;1 a/ic. un amestec /e german. ;i ebraic.1 pe care o 5orbiser. <n Kermania. Ast#e$ /e migra%ii au #a5ori9at na;terea unor insu$e $ing5istice #oarte marcate E <n porturi$e 8e/iteranei1 ca ;i <n nenum.rate ora;e /in interior1 se #o$osea ebraica1 /ar ;i portughe9a1 spanio$a ;i $a/ino sau iu/eo-spanio$a+ <n mu$te /intre ora;e$e /in nor/ /omina i/i;u$. Singur. Ita$ia a #ost a#ectat. /oar margina$ /e acest proces /e germani9are ;i hispani9are - proces a$ c.rui agent incon;tient a #ost1 <n <ntreaga !urop.1 poporu$ e5reu. \i totu;i1 >ene%ia a inaugurat1 <n 1J1P1 era ghetouri$or+ /e aici <nainte s-a propagat o po$itic. a <nchi/erii

progresi5e a e5rei$or <n 9one supra5egheate1 po$itic. #a5ori9at. /e pap.1 conceput. pentru a oprima ;i a umi$i o popu$a%ie care repre9enta <n ochii $ui un 5iu anacronism. Khetouri$e apar cam prin toate mari$e ora;e ita$iene E /e $a Urbino $a Ancona1 /e $a Roma $a 8anto5a. 4e #apt1 <n <ntreaga !urop.1 5ia%a e5rei$or a su#erit1 <n seco$u$ a$ O>I-$ea1 trans#orm.ri pro#un/e. Chiar atunci c<n/ segregarea o#icia$. se agra5a1 <n microcosmosu$ compo9it ;i mu$tico$or a$ ghetouri$or ?care se bucura1 at<t $a >ene%ia1 c<t ;i $a io51 /e o $arg. autonomie <n compara%ie cu $umea /in DurC se /e95o$ta o 5ie /e9batere cu$tura$.1 hr.nit. nu /oar /e tra/i%ia ebraic.1 /ar ;i /e Digniri$e coti/iene+ <ncetu$ cu <ncetu$ a ap.rut o nou. menta$itate1 /eschis. re$a%ii$or interna%iona$e ;i puternic anti/ogmatic.1 #iin/ preg.tit. /e seco$e <ntregi /e /e9bateri ta$mu/ice. Un ca9 interesant este ce$ a$ e5rei$or /e curte ?Lo#Du/enC1 pu%ini $a num.r1 /ar #oarte in#$uen%i <ntre seco$e$e a$ O>II-$ea ;i a$ O>III-$eaE puterea ;i ascen/entu$ $or se e:p$ic. <ntr-o mare m.sur. prin st.p<-nirea re$a%ii$or interna%iona$e ;i prin spriDinu$ pe care <$ c.p.tau /e $a comunit.%i$e e5reie;ti <n schimbu$ protec%iei. 3e/ispun<n/ /e miD$oace practice /e ac%iune po$itic.1 ei s-au apropiat /e puterea princiar.1 /ob<n/in/ ast#e$ autoritate1 /ar suscit<n/ <n ace$a;i timp o ur. 5io$ent.. <n seco$u$ a$ O>III-$ea1 chiar margina$i9ate1 comunit.%i$e e5reie;ti <mp.rt.;eau tensiuni$e1 /e9bateri$e ;i e:perien%e$e societ.%i$or <n miD$ocu$ c.rora tr.iau1 /ar toate <ntr-un gra/ superior /e comp$e:itate. C.ci /ac. popu$a%ii$e europene se puteau mu$%umi cu i/eea ,,I A8.8]JE Zi .-^ 4AT! \I "CURI. -L b`i ega$it.%ii re5en/icate /e I$uminism1 e5reii a5eau e:igen%e mai mari1 /ac. nu ra%iona$1 atunci m.car /in instinct. <mpin;i /e necesitatea /e a ap.ra o i/entitate amenin%at.1 ei au /e5ansat chiar epoca noastr.1 rec$am<n/1 <mpotri5a ega$itarismu$ui ni5e$ator a$ seco$u$ui $or1 ega$itatea <n /i5ersitate - no%iune acceptat. ast.9i pe scar. $arg.1 /ar prost <n%e$eas. ;i ap$icat. <n acea 5reme. a cump.na /intre seco$e$e a$ O>III-$ea ;i a$ O$O-$ea1 ca urmare a Re5o$u%iei #rance9e ;i mai apoi a po$iticii napo$eoniene1 chestiunea e5reiasc. /e5enea /in ce <n ce mai acut.1 pe m.sur. ce emanciparea po$itic. ;i socia$.1 $a care mu$%i 5isaser. <n epoci$e <ntunecate1 pro/ucea1 /e #apt1 un teribi$ ;ocE sistemu$ po$itic care se insta$a a/ucea cu sine nenum.rate amenin%.ri1 nu at<t pentru e5rei ca in/i5i9i1 c<t pentru i/entitatea e5reiasc. <n sine1 amenin%at. s. /ispar.. <n timpu$ seco$u$ui a$ O$O-$ea1 i/entitatea e5reiasc. /eDa puternic perturbat. a cunoscut ;i a$te con#runt.riE $a por%i$e ghetouri$or e:ista o $ume <n p$in. trans#ormare1 o $ume cu care aceasta trebuia s. %in. pasu$1 /ar care a/ucea cu sine noi prob$eme. Re5o$u%ia ;i monarhii$e constitu%iona$e <i trans#ormaser. pe e5rei <n cet.%eni1 <ns. e$e au contribuit <n ega$. m.sur. $a /istrugerea 5echi$or ierarhii comunitare e5reie;ti. 4e;i /estu$ /e opresi5e pentru in/i5i9i1 aceste structuri erau primitoare <n 5remuri /e persecu%ie. !ga$itatea se /o5e/ea posibi$.1 integrarea <n restu$ corpu$ui socia$ p.rea re9onabi$. ;i /e9irabi$.+ <n schimb1 e5reii nu mai #ormau un corp autonom1 separat1 ;i nu mai puteau tr.i con#orm proprii$or precepte+ tensiuni$e 5ie%ii <n societate1 care o/inioar. se /esc.rcau asupra <ntregu$ui grup1 i9beau acum in/i5i9i mai #ragi$i ;i c<teo/at. mai s$ab preg.ti%i pentru a re9ista presiuni$or /e9integratoare a$e noii societ.%i1 capabi$. s.-1 <n%e$eag. pe e5reu1 /ar nu ;i i/entitatea sa secu$ar.. Separa%i /e pro#un/e /i#eren%e i/eo$ogice1 <mpr.;tia%i <n numeroase %.ri /in !uropa1 obi;nui%i1 printr-o tra/i%ie str.5eche1 s. Du/ece pe cont propriu1 pri5a%i /e orice structur. /eci9iona$. co$ecti5.1 e5reii au #ost ne5oi%i <nc. o /at. s. re9o$5e1 /e a9i pe m<ine1 prob$eme #.r. prece/ent. Pentru mu$%i /intre ei1 emanciparea s-a s#<r;it prin asimi$are+ pentru a$%ii1 ;i ei mu$%i1 reac%ia /e ap.rare a con/us $a i9o$area ra/ica$. ;i $a cea mai rigi/. orto/o:ie re$igioas.. Unii au a$es totu;i o ca$e /e miD$ocE aceea a echi$ibru$ui /e$icat <ntre #i/e$itatea #a%. /e speci#icitatea e5reiasc. ;i 5oin%a /e a /e5eni cet.%eni ai $umii1 /ar <n ace$a;i timp ;i ai unui anumit stat. Ast#e$1 con#$icte$e /e i/entitate a$e numero;i$or e5rei europeni1 precum ;i !>R!II AU 2"ST PRI8II !UR"P!3IE 4IASP"RA ,,1 /e9bin.ri$e pre9ise /e Spino9a s-au e:acerbat <n seco$u$ a$ O$O-$ea+ aceste tr.s.turi r.m<n ;i ast.9i speci#ice spiritu$ui e5reiesc. 4ac. este a/e5.rat c. inte$ectua$ii repre9int. popoare$e /in care se trag1 e:prim<n/ ce$e mai intime particu$arit.%i a$e $or1 e:traor/inara <n#$orire a inte$ectua$it.%ii europene /e origine e5reiasc. /e5ine e:trem /e semni#icati5.E <n g<n/irea $or 9buciumat. se poate sesi9a o nou. con;tiin%. 0maran.)1 /i#erit. /e cea originar.1 /ar <nc. $egat. /e aceasta prin mu$te ana$ogii1 su#iciente pentru a ne permite #o$osirea cu5<ntu$ui <ntr-un sens meta#oric. <ncep<n/ cu Spino9a1 noii inte$ectua$i ;i-au asumat /i#icu$tatea con/i%iei $or a/opt<n/1 $a #e$ ca maranii1 un comportament schi9oi/E iu/aismu$ui interior <i corespun/ea1 <n e:terior1 un europenism per#ect. 3umeroase e:emp$e atest. acest $ucru+ cei mai cunoscu%i /intre inte$ectua$ii ;i g<n/itorii e5rei ai /iasporei europene au #ost ne5oi%i1 <n mo/ constant1 s. /ep.;easc. bariere$e ?at<t psiho$ogice1 c<t ;i geogra#iceC /i#erite$or na%iona$ismeE $a <nceput1 /in necesitate+ apoi /in ce <n ce mai mu$t1 /in 5oca%ie ;i op%iune persona$.. 8u$%i /intre ei s-au angaDat hot.r<t <n $upte$e re5o$u%ionare <mpotri5a sisteme$or autoritare ;i represi5e. Schimb<n/u-;i nume$e1 Tro%Bi1 Zamene51 Ra/eB ;i chiar Par5us nu au #.cut /ec<t s.-;i masche9e i/entitatea. <n circumstan%e$e ;i situa%ii$e ce$e mai /i5erse1 /ar tot <n /omeniu$ po$itic1 i-am mai putea e5oca pe Ro;a

u:emburg1 C$ara ]etBin1 !mma Ko$/man1 Kusta5 an/auer sau pe principa$ii repre9entan%i ai mar:ismu$ui austriac1 printre care Ru/o$# Li$#er$ing sau >ictor A/$erE cu to%ii s<nt inte$ectua$i $a care obser5.m1 pe /e o parte1 /orin%a suprana%iona$it.%ii ;i a transgresiunii ce /au sens $upte$or /e e$iberare1 pe /e a$t. parte - o mo;tenire cu$tura$. nicio/at. uitat.1 care rena;te <n ce$e mai nea;teptate momente. Cei ce resim%eau ca pe o po5ar. originea e5reiasc.1 mani#estau ;i o e:acerbat. ur. /e sineE Zar$ 8ar: ?Zar$ oe@6C sau &a$ter Rathenau <n $umea po$iticu$ui1 "tto &eininger sau Zar$ Zraus <n /omeniu$ $iterar. Re#$ect<n/ e:igen%e$e ;i contra/ic%ii$e caracteristice e5rei$or /in !uropa1 e9it<n/ <ntre emancipare ;i aneanti9are1 a$%ii au /at 5ia%. -con;tient sau nu - ce$or mai secrete ;i persistente co;maruri a$e imaginaru$ui e5reiesc. 2iin/ 5orba /e Za#Ba1 trebuie s. ne #erim /e orice interpretare re/uc%ionist.+ opera sa1 care /ep.;e;te at<t 9i/uri$e #i9ice1 c<t ;i pe ce$e psihice a$e ghetou$ui1 men%ine o /ia$ectic. <ntre origini$e e5reie;ti ;i aspira%ii$e comune <ntregii omeniri. Acest scriitor1 ,,H 4AT! \I "CURI L at<t /e str<ns $egat /e Praga1 repre9int. unu$ /intre simbo$uri$e seco$u$ui OO european. 2ami$ia sa1 numeroas.1 a5ea s. piar. <n $ag.re$e /e concentrare na9iste+ e$ a sc.pat /e aceast. /ram. #iin/c. a a5ut norocu$ s. moar. <nainte ca <n !uropa s. se /e9$.n%uie nebunia. a >iena1 inte$ectua$ii /e origine e5reiasc. au Ducat un ro$ capita$+ /inco$o /e socia$ismu$ austriac1 /eDa pomenit1 ar mai trebui men%iona%i Schonberg ;i 8ah$er <n mu9ic.1 \te#an ]@eig ;i Joseph Roth1 Peter A$tenberg ;i Arthur Schnit9$er <n $iteratur.1 #.r. a-i uita pe 2reu/ ;i grupu$ s.u1 nici pe Lo##manstha$ ;i &ittgenstein ?care au su#erit a$te in#$uen%eC. <n capita$a Labsburgi$or1 conser5atorismu$ po$itic a mers m<n. <n m<n. cu e:perimentarea inte$ectua$. ;i artistic. cea mai ino5atoare+ e5rei$or nu $e-a #ost prea greu1 ca minoritate1 s. se a#irme /rept creatori /e noi mo/uri /e e:presie. <n timpu$ ce$ui /e-a$ /oi$ea r.9boi mon/ia$1 numero;i inte$ectua$i e5rei au murit <n $ag.re$e /e concentrare+ /oar #oarte pu%ini s-au sa$5at prin e:i$ sau #ug.. Unii au emigrat <n State$e Unite1 <mbog.%in/ pro#un/ America prin <n/e$ungata $or cu$tur. european.. <n schimb1 !uropa pe care e5reii /ispersa%i au <mbog.%it-o at<t /e mu$t po$itic1 economic ;i cu$tura$ - 0aceast. $ume /e ieri)1 cum o nume;te \te#an ]@eig - a /isp.rut comp$et. Ast.9i1 pri5it. /in <n/ep.rtata Americ. sau /in Israe$1 aceast. !urop. /in care comunit.%i$e e5reie;ti au #ost aproape e:terminate ;i <n care str.5echiu$ antisemitism nu a /isp.rut <nc. ;i-a pier/ut1 poate1 gustu$ pentru aRceea ce c<n/5a a <nsemnat sarea p.m<ntu$ui. Riccar/o C.$im.rii Re#erin%e bib$iogra#ice Ca$imani R.1 Listoire /u ghetto /e >enise1 tra/.#r.1 StocB1 Paris1 1FGG. 8echou$an L. ?coor/.C1 es Jui#s /'!spagneE histoire /'une /iaspora1 1NFH-1FFH1 iana e5i1 Paris1 1FFH. 7ia$e 4.1 Po@er an/ Po@er$essness in Je@ish Listor61 SchocBen 7ooBs1 3e@ AorB1 1FGP. .)N^ !uropa <;i suprapune itinerare$eE shtet$ Shtet$1 0or.;e$) <n i/i;1 /esemnea9. t<rgu;oru$ e5reiesc /in !uropa orienta$. ;i repre9int. un mo/e$ sociocu$tura$ unic. Termenu$ este greu /e /e#init1 c.ci ap$icat unei popu$a%ii maDoritar e5reie;ti1 ace$a;i cu5<nt putea /esemna un t<rgu;or minuscu$ sau un ora; mic1 unu$ /e o mie sau a$tu$ /e /ou.9eci /e mii /e $ocuitori. Acest $oc nu mai e:ist.1 genoci/u$ a contribuit $a /ispari%ia sa /e#initi5.. Amintirea $-a trans#ormat <ntr-un $oc mitic1 <nchis1 imuabi$1 tan/ru ;i minunat. Imaginea ne-a #ost transmis.1 /ar stereotipu$ e #a$s E shtet$ /esemnea9. un patch@orB ine:tricabi$ /e situa%ii /intre ce$e mai /i5erse+ e$ nu a <ncetat s. e5o$ue9e1 s. se /eschi/. curente$or <nnoitoare1 s. $e in#u9e9e $a r<n/u-i. Aici1 <n shtet$1 a #ost e$aborat. re5en/icarea unei i/entit.%i e5reie;ti p$ura$iste. Tot aici s-a /e95o$tat conceptu$ unei !urope /eschise1 #.r. bariere ;i #rontiere1 o !urop. <n care i/ei$e a5eau s. circu$e $iber ;i <n care urmau s. #ie recunoscute /repturi$e minorit.%i$or. <mp.r%irea Po$oniei <n seco$u$ a$ O>III-$ea a pres.rat nenum.rate shtet$ <n mai mu$te %.riE Rusia1 Austria1 Prusia. Prin urmare1 aceste a;e9.ri au su#erit in#$uen%e po$itice ;i socia$e e:trem /e 5ariate. Totu;i1 o $imb. comun.1 i/i;u$1 a unit toate shtet$-uh$e1 trans-#orm<n/ acest ansamb$u contrastant <ntr-un 6i//ish$an/1 $ocu$ ce$ei mai mari concentr.ri a grupu$ui. Principa$. $imb. #o$osit. /e e5rei ?$a <nceputu$ ce$ui /ea$ /oi$ea r.9boi mon/ia$ e:ist. peste 9ece mi$ioane /e 5orbitori /e i/i;C1 ea re#$ect. procesu$ /e $aici9are ce se pro/uce <n seco$u$ a$ O$O-$ea ;i 5a #i 5ehicu$u$ curente$or /e g<n/ire ce 5or con/uce $a #ormarea iu/aismu$ui mo/ern. Shtet$ 5a #i punctu$ /e p$ecare a$ acestei trans#orm.ri. Totu;i1 mo/e$u$ a repre9entat mu$t. 5reme $umea tra/i%iona$. e5reiasc. prin e:ce$en%.. At//ishBe6t -un anumit mo/ /e a #i e5reu - ;i 8ensch$ichBe6t - un anumit mo/ ,,N 4AT! \I "CURI /e a #i om - erau 5a$ori$e care-1 structurau1 iar separarea 5o$untar. /e $umea cre;tin. permitea practicarea propriei re$igii. <n acest spa%iu e5reiesc /e$imitat1 $egea instituia un timp e5reiesc ;i reg$a <ntreaga e:isten%.1 care se <mp.r%ea <ntre trei $ocuriE casa1 a/ic. spa%iu$ 5ie%ii intime+ schu$ ?sinagogaC1 a/ic. $ocu$ /e cu$t1 /ar ;i /e stu/iu

;i <nt<$nire+ pia%a1 spa%iu$ nego%u$ui ;i a$ contacte$or e:terioare. Tr.s.turi$e unui bun e5reu erau pio;enia1 ap$ecarea spre stu/iu ;i caritatea1 care nu e /ec<t o #orm. a /rept.%ii. Cu totu$ a$ta era rea$itatea. Segregarea socia$.1 $a #e$ ca segregarea se:ua$.1 ierarhi9a a;e9.ri$e shtet$. Zehi$a1 instan%a con/uc.toare a rigi/e$or structuri comunitare1 $.sa notabi$i$or <ntreaga autoritate. !i /eci/eau1 ei impuneau1 e:torcau1 supra5egheau1 pe/epseau. 4e;i asigurau asisten%a ;i <ntraDutorarea reciproc. prin interme/iu$ a;a--numite$or he5rot1 con#rerii1 tot ei monopo$i9au in#orma%ia ;i puterea $a care s.racii1 ca ;i #emei$e1 nu a5eau acces. Chiar ;i hasi/ismu$1 mi;care pietist. popu$ar.1 ap.rut. <n seco$u$ a$ O>III-$ea1 ce reconsi/era prob$ema ierarhiei ;i permitea chiar ;i ce$ui mai s.rac om s. participe $a r.scump.rare1 re#.c<n/ ast#e$ o $ume #ratern. - $a mascu$in* -1 a5ea s. se trans#orme <ntr-un /espotism re$igios. Tsa//iB1 ce$ /rept1 c.$.u9itoru$ carismatic <nDurai c.ruia se regrupau /iscipo$ii1 /e5enea <ncetu$ cu <ncetu$ un st.p<n abso$ut1 #on/ator a$ unor /inastii ere/itare. Aceast. 5ia%. re$igioas. origina$. a i9o$at shtet$-uW <n aceea;i m.sur. <n care $-au i9o$at mi9eria ;i persecu%ia. Iat. /e ce LasBa$a1 mi;carea i$uminist. e5reiasc. ce $uptase1 <ncep<n/ cu seco$u$ a$ O>III-$ea1 pentru emanciparea e5rei$or /in !uropa occi/enta$.1 urma s. aib. greut.%i <n pri5in%a p.trun/erii <n est. Aceast. mi;care s-a <mpotri5it puternic obscurantismu$ui1 atribuit hasi/ismu$ui1 ;i chiar mo/e$u$ui shtet$1 consi/erat a #i simbo$u$ ;i c.minu$ acestei r.m<neri <n urm.. 4ar muta%ia esen%ia$. s-a pro/us <n urma agra5.rii con#$icte$or etnice. Iu/eo#obia s-a trans#ormat <n antisemitism institu%iona$i9at1 a/uc<n/ cu sine a/e5.rate masacre. Pogromuri$e au pro5ocat o emigrare masi5.. 4e $a s#<r;itu$ seco$u$ui a$ O$O-$ea ;i <n perioa/a interbe$ic.1 trei mi$ioane /e e5rei au emigrat1 nu /oar <n %inuturi <n/ep.rtate1 ci chiar ;i <n !uropa. Re%eaua /e shtet$-uii a /ep.;it #rontiere$e stata$e1 #aci$it<n/ o intens. circu$a%ie a i/ei$or. 3ici in/ustria$i9area1 nici urbani9area nu i-au putut r.pi ro$u$ primor/ia$ /e p$ac. turnant.. Pre/icatori$or hasi/ismu$ui ce mergeau o/inioar. /in t<rg <n t<rg $e-au urmat propagan/i;tii po$itici1 ei <n;i;i mi$itan%i n.scu%i a/esea !UR"PA X\I SUPRAPU3! ITI3!RAR! !E SLT!T ,,J <n shtet$. Cu toate c. acesta a caracteri9at perioa/a respecti5. /in punct /e 5e/ere cu$tura$ ;i po$itic1 re$igia n-a mai #ost principa$u$ s.u $iant. 8o/ernismu$ a tu$burat mo/e$u$ shtet$1 care a /e5enit ecou$ tuturor ten/in%e$or antagonice /in comunitate. aici9area a pro5ocat o pro#un/. cri9. /e i/entitate ce s-a tra/us prin 5io$ente con#$icte i/eo$ogice1 printre care se num.r. ;i 0r.9boiu$ $imbi$or)1 a/ic. /isputa pentru a pri5i$egia i/i;u$1 ebraica sau $imba statu$ui respecti5. 4ate #iin/ op%iuni$e /i#erite1 /e o i9bitoare mu$tip$icitate1 s-a aDuns $a /eci9ii antinomiceE retragerea 5o$untar. <n ghetouri1 respingerea iu/aismu$ui1 in5entarea unor mo/e$e particu$are. 3ici m.car tra/i%iona$i;tii care 5oiau s. p.stre9e atotputernicia autorit.%ii re$igioase ;i separarea /e $umea e:terioar. nu au putut sc.pa /e noi$e in#$uen%e ;i /e $upte$e pe care $e-au suscitat acestea. Re#ugierea <n trecut1 arhaismu$ 5a$ori9at p<n. ;i <n <n#.%i;area e:terioar. nu au <mpie/icat nici ri5a$it.%i$e <ntre grupuri$e re$igioase1 nici <n#runt.ri$e socia$e 5io$ente <n interioru$ unei obe/ien%e comune. Pentru a putea $upta <mpotri5a concuren%ei mo/erni;ti$or1 a/ep%ii orto/o:iei stricte au creat organi9a%ii ;i ;co$i ;i au <ncercat s. c$ari#ice chestiunea /estinu$ui re9er5at #emeii. Cei care au 5rut s. scape /e $ipsa /e ori9onturi /in shtet$ ;i s. se integre9e <n societatea /eschis. au <nceput s. se g<n/easc. cum s. <n5ing. re9isten%a /e care se $o5eau1 <ns. /oar un strat pri5i$egiat a reu;it s. se integre9e. 4e aceea1 mu$%i e5rei au c.utat so$u%ia <n socia$ismE numero;i con/uc.tori re5o$u%ionari au #ost socia$i;ti. Unii /intre ei ;i-au repu/iat1 <n nume$e uni5ersa$ismu$ui1 ci5i$i9a%ia /e origine. Cu toate acestea1 societatea antisemit. <n care /oreau s. se integre9e i-a comb.tut pe ace;ti 0e5rei nee5rei). Cei care au con;tienti9at speci#icitatea unei prob$eme e5reie;ti m.surate <n persecu%ii$e /in ce <n ce mai mari1 pogromuri$e ruse;ti sau antisemitismu$ /e95.$uit /e a#acerea 4re6#us1 au aDuns $a conc$u9ii opuse. Sioni;tii au consi/erat emanciparea ca #iin/ insu#icient. ;i au <ntemeiat propria mi;care /e e$iberare na%iona$.1 cu scop po$itic ;i teritoria$. 7un/-u$ ?0$eg.tura)C a 5rut s. pun. ba9e$e unui socia$ism care s. %in. cont /e caracteristici$e pro$etariatu$ui e5reu. !:c$us /in marea in/ustrie1 acesta nu a5ea ba9a strategic. pentru a Duca un ro$ cu a/e5.rat important. <n p$us1 speci#icu$ s.u re$igios1 cu$tura$ ;i $ing5istic <i <mpie/ica integrarea <n pro$etariatu$ rus1 care-i r.spun/ea cu osti$itate ;i 5io$en%.. Re5en/ic.ri$e sa$e au asociat $upta /e c$as. ?at<t <n interioru$1 c<t ;i <n e:terioru$ shtet$-uhiiC cu $upta unei minorit.%i na%iona$e oprimate. [1. 0 ..... 1.. .... ` ,,P 4AT! \I "CURI d-` iU', Toate aceste mi;c.ri antagonice au a5ut o 5ita$itate e:traor/inar.. Respectu$ #a%. /e stu/iu1 #ie e$ sacru sau pro#an1 a /eterminat crearea mu$tor re%e$e cu$tura$e para$e$e ;i concurente1 ce aDungeau p<n. <n ce$ mai ne<nsemnat shtet$. <n ace$a;i timp1 se /e95o$tau o pres. ;i o $iteratur. <n i/i; care re#$ectau sensibi$itatea aparte a acestor grupuri ;i con#$icte$e /in s<nu$ $or. Teatru$1 a/un<n/ $ao$a$t. #o$c$oru$1 tra/i%ia ;i o 5i9iune critic.1 era #oarte apreciat /e $ocuitorii /in shtet$1 oameni /e un umor #eroce1 /ar ;i /e o tan/re%e marcat. /e autocomp.timire. <n a#ara mari$or centre1 ot91 >i$nius1 >ar;o5ia1 8osco5a1 trupe$e /e teatru s-au <nmu$%it1 <n#$orin/ chiar ;i <n ce$ mai <n/ep.rtat t<rgu;or. !$e au a/.ugat propriu$ui repertoriu a/apt.ri a$e mari$or capo/opere a$e teatru$ui european1 /e $a ShaBespeare $a 4ostoie5sBi. Ace$a;i '$inamism s-a men%inut ;i <n emigra%ie. an/mansha#ten1 asocia%ii a$e ce$or originari /in ace$a;i $oc1 au

Ducat cu siguran%. un ro$ /e he5rot <n asisten%a ;i aDutorarea reciproc.. 4ar crearea $or a /emonstrat /orin%a imigran%i$or /e a /uce cu ei shtet$-u$1 a;a cum e5reii r.sp<n/i%i <n toate co$%uri$e $umii ;i-au trans#ormat egea <n teritoriu$ $or ambu$ant. 4e $a P$a9$ $a pari9ianu$ 8arais sau $a Lester Street /in 3e@ AorB1 $an/mansha#t <i reune;te pe nou-5eni%ii prin cu$tu$ comun a$ unui spa%iu /e5enit imaginar. !i <;i cu$ti5. propria mo;tenire cu$tura$.1 construiesc ;co$i1 /i5ersi#ic. materii$e ;i cursuri$e1 <n#iin%ea9. uni5ersit.%i popu$are1 g.sin/ un pub$ic a5i/ /e $ectur. ;i /ornic s. se in#orme9e. Ai//ish$an/ a prins r./.cini <n primu$ r<n/ <n State$e Unite /atorit. imigra%iei puternice. Tot aici s-a /e95o$tat un <n#$oritor teatru <n i/i;1 care o#erea o e5a/are ;i nou--5eni%i$or1 i9o$a%i ;i cop$e;i%i /e triste%e. 2iecare repre9enta%ie era o s.rb.toare1 o reg.sire1 o reamintire. Teme$e tra/i%iona$e inspirate /e shtet$1 personaDe$e sa$e ?schnorer1 cer;etoru$ pro#esionist1 $u#tmensch -eternu$ pier/e-5ar.C contribuiau $a #ormarea unui stereotip uneori negati51 /ar <ntot/eauna <mbibat /e emo%ie ;i /e nosta$gie. Actorii ;i regi9orii au trecut /e $a teatru $a cinematogra#ie + mai mu$t /e o sut. /e #i$me <n i/i; au #ost turnate <n perioa/a interbe$ic. /e aceia;i rea$i9atori ;i actori1 #ie ei /in State$e Unite sau /in !uropa /e !st. Trecerea /e $a i/i; $a eng$e9. a #a5ori9at apari%ia unei noi 5i9iuni1 <n timp ce /ispersarea po$i$or 5ie%ii e5reie;ti <n$esnea /eschi/erea ei spre a$te cu$turi ;i <i $.rgea s#era /e in#$uen%.. Shtet$-u$ nu a #ost nici ace$ per#ect spa%iu e5reiesc1 nici acea $ume anistoric.1 pietri#icat.1 orbit. /e supersti%ie /espre care s-a 5orbit. Cum ar #i ar.tat un shtet$ contemporan /ac. mo/e$u$ ar #i supra5ie%uit ^ !UR"PA X\I SUPRAPU3! ITI3!RAR! !E SLT!T ,,Utopia nu a /e5enit <ns. nicio/at. rea$itateE pogromuri$e au #ost urmate /e genoci/1 asasinatu$ in/i5i/ua$ /e asasinatu$ co$ecti5. Shtet$-u$ nu a #ost /istrus /e mo/ernitateE e$ a /isp.rut pur ;i simp$u. 4ar imaginea sa a #ost su#icient /e puternic. pentru a trans#orma aceast. $ume apus. <n mit ;i a asigura supra5ie%uirea mo;tenirii sa$e cu$tura$e1 necontenit <mbog.%it.. i$6 Scherr Re#erin%e bib$iogra#ice 7e$$er $.1 a >ie /u shtet$1 $a bourga/e Dui5e /e Po$ogne en GI tab$eau:1 Scribe1 Paris1 1FGP. !rte$ R.1 e Shtet$1 $a bourga/e Dui5e /e Po$ogne1 Pa6ot1 Paris1 1FGH. Ko$/man !.1 >ision1 Images an/ 4reams1 Ai//ish #i$m past an/ present1 Ann Larbour1 U8I Research Press1 1F-F. Lo@e I.1 &or$/ o#our 2athers1 Touchstone1 3e@ AorB1 1F-P. 3eugrosche$ J. ?e/. ;i tra/.C1 The Shtet$1 Co$$ection o# Ai//ish ta$es /epicting De@ish $i#e in the Shtet$ in !astern !urope1 Richar/ 8areB1 3e@ AorB1 1F-F. Tra5erso !.1 es 8ar:istes et $a question Dui5e1 a 7reche1 1FFI. ]boro@sBi 8.1 Ler9og !.1 i#e in @ith Peop$e1 The Cu$ture o# the Shtet$1 SchocBen 7ooBs1 3e@ AorB1 1FJH. a ia.t< Co$onii$e 5isea9. !uropaE metropo$a 3icio/at. n-am iubit at<t /e mu$t !uropa1 nicio/at. n-am cre9ut at<t <n 5irtu%i$e ei ca <n anii pe care i-am petrecut <n 8arocE ani ai copi$.riei1 ani ai a/o$escen%ei ce au $uat s#<r;it <n ace$a;i timp cu protectoratu$ #rance9 asupra a ceea ce se mai numea <nc.1 e:otic ;i pompos1 Imperiu$... !ra 5orba /e o a$t#e$ /e !urop.E acea !urop. pe care mi-o imaginam eu1 $a <nceputu$ ani$or 'JI1 un copi$ e5reu marocan care nu apucase <nc. s. aDung. aco$o. " !urop. par%ia$ imaginar.. " !urop. construit. pies. cu pies.1 pornin/ /e $a $ucruri /intre ce$e mai /i5erse1 <ntre care $ectura <;i a5ea $ocu$ s.u pri5i$egiat1 c.ci <nt<$niri$e coti/iene cu mari nume a$e $iteraturi$or europene <mi p.reau mu$t mai rea$e /ec<t contacte$e1 coti/iene ;i e$e1 cu ni;te europeni <n carne ;i oase... !1 /esigur1 primeD/ios s. a$ergi ast.9i /up. aceast. !urop.1 s. <ncerci s. reg.se;ti1 chiar $a Paris #iin/1 amintirea acestei imagini ciu/ate. \i #.r. <n/oia$. c. /in aceast. cau9. mi-a trebuit mu$t timp p<n. s.-mi reg$e9 conturi$e cu trecutu$. !ra mai bine s. a;teptE s. a;tept momentu$ <n care1 pri5in/ <n urm. mai atent1 /ar poate ;i mai <nseninat1 a5eam s. 5./ $impe/e acea perio/. <nc. <nce%o;at.. 3u ;tiu /ac. acum este momentu$ potri5it1 nu ;tiu nici m.car /ac. acesta 5a 5eni 5reo/at.1 <ntr-at<t /e <nsp.im<nt.toare mi se p.reau ce$e /ou. obstaco$e /e care s-ar $o5i o ast#e$ /e tentati5.E ace$a a$ i$u9iei retrospecti5e care1 /up. mai bine /e trei9eci /e ani1 <%i con#er. $esne o pre;tiin%. #.r. gre; ;i ace$a a$ unei comp$e9en%e natura$e #a%. /e sine ;i #a%. /e amintiri$e /in copi$.rie. Preci9e9 /e $a bun <nceputE nu inten%ione9 s. #ac aici o ana$i9. socio$ogic. sau istoric.1 ci s. /epun o simp$. m.rturie. Chiar cu riscu$ nai5it.%ii sau a$ miopiei. >oi p$eca /e $a o chestiune /e $imbaD #oarte m.runt.1 <n aparen%.+ o chestiune care m. #rapase /e mu$t. 5reme1 atunci c<n/1 intrigat /e C" "3II ! >IS!A]V !UR"PAE 8!TR"P" A ,,F situa%ia $ing5istic. <n care m. a#$am - caracteri9at. /e un amestec comp$e: /e $imbi ;i /e accente care necesitau1 spre a #i bine st.p<nite1 o 5igi$en%. e:trem.1 c.ci pentru #iecare categorie /e inter$ocutori trebuia s. recurgi $a un a$t mo/ /e e:presie -1 am <nceput s. pri5esc cu ma:im. curio9itate tot ce ar #i putut %ine /e #o$osirea cu5inte$or. Curio9itatea mi-a permis chiar s. #ac c<te5a mici /escoperiri printre /i5erse$e nume ?mai mu$t sau mai pu%in

/epreciati5eC #o$osite pentru a /esemna /i5erse$e comunit.%i /in partea $ocu$ui1 mai precis asupra #o$osirii anumitor termeni geogra#ici. <n primu$ r<n/1 ace$a /e 0europeni). Acest termen1 #o$osit $a p$ura$ ?ca ;i cum s-ar #i /orit ast#e$ $.rgirea caracteru$ui s.u /e genera$itateC1 era uti$i9at mai #rec5ent /ec<t termenu$ 0#rance9) pentru a /esemna una /intre componente$e societ.%ii co$onia$eE componenta 0nonin/igen.)1 aceea pe care $oca$nicii o numeau1 printr-o genera$i9are /e aceea;i natur. ?;i gra%ie unei scurt.turi istorice care s.rea peste cincispre9ece seco$eC roumi. Ast#e$1 ce$ pu%in <n 5ocabu$aru$ curent1 ce$ a$ str.9ii sau a$ recrea%ii$or /e $a ;coa$.1 a c.rui simp$itate aspr. nu se <ncurca <n /eta$ii ;i se <mp.ca per#ect cu aceast. /ihotomie1 e:istau /ou. entit.%i /i#erite E pe /e o parte 0in/igenii) ?cu5<nt cu o conota%ie /estu$ /e 5i9ibi$ peiorati5.C ;i pe /e a$ta1 0europenii). " /ihotomie /estu$ /e #rust.1 /e 5reme ce ignora /i5i9iuni$e interne a$e societ.%ii in/igene ?mai precis1 speci#icitatea e5reieasc. sau cea berber.1 ambe$e perceptibi$eC1 /ar care con#irma pe teren1 ce$ pu%in <n ora;e1 e:isten%a rea$. a /ou. tipuri /e habitat1 mai bine 9is a /ou. ag$omera%ii1 strict /i#eren%iateE me/ina1 0ora;u$ str.5echi)1 n.scut /in mo;tenirea arab.1 pentru cei /int<i+ 0ora;u$ european) sau 0ora;u$ nou)1 crea%ie a urbanismu$ui co$onia$1 pentru cei$a$%i. Ce sens putea a5ea1 <n acest conte:t1 o asemenea u9an%. $ing5istic.^ Aceast. pre#erin%. pentru #o$osirea termeni$or 0europeni) <n /etrimentu$ ce$or 0na%iona$i) ar trebui oare a posteriori interpretat. /rept o meritorie concesie #.cut. ecumenismu$ui1 uni5ersa$ismu$ui /e tip suprana%iona$ ^ Ar #i /e-a /reptu$ surprin9.tor. C.ci re#erin%a na%iona$. - e5i/ent1 cea #rance9. - nu putea #i uitat.1 #iin/ re5en/icat. regu$at ;i cu t.rie <n ce$e mai /i5erse <mpreDur.ri. 2rance9ii /in co$onii - cum arat. istoria mai mu$t sau mai pu%in recent. - nu erau /intre cei mai pu%in irascibi$i c<n/ era 5orba /espre patriotism ;i onoare na%iona$.1 merg<n/ chiar p<n. $a a $e /a $ec%ii metropo$itani$or1 consi/er<n/ c. ace;tia nu /au /o5a/. /e su#icient. e:igen%.. ,NI AJCZ.eLT-?*1. 4AT! \I "CURI ' ,JiILI.ii+" 1 a <nceput1 aceast. u9an%. re#$ecta o rea$itate /emogra#ic. incontestabi$.E caracteru$ metis a$ popu$a%iei in/igene1 marcat. /e mu$tip$icitatea origini$or na%iona$e ?<n specia$ spanio$i1 greci1 ma$te9iC1 /e num.ru$ mare /e natura$i9a%i ?numi%i1 nu #.r. o urm. /e batDocur.1 neosC ;i /e procentaDu$ re$ati5 sc.9ut /e #rance9i 5eritabi$i ?$i se spunea1 cu un anume respect1 0#rance9i get-beget)C. Pentru to%i ace;tia1 termenu$ 0european) putea #i #o$osit ca /enomina%ie comun.. Ca ;i cum1 prin /ia$ogu$ pe care <$ instituia1 situa%ia co$onia$. era su#icient. pentru a ;terge1 <n tab.ra /ominan%i$or1 speci#icit.%i$e ;i ri5a$it.%i$e1 rea$i9<n/1 <nc. /e $a prime$e genera%ii1 o unitate at<t /e greu /e atins pe continentu$ european. 4ar unitatea creat. /e aceast. 5ocabu$. nu era pur ;i simp$u retoric.. !a corespun/ea unei st.ri /e #aptE e:istau c<te5a caracteristici percepute ca ne#.c<n/ trimitere $a o particu$aritate na%iona$.1 ci /impotri5.1 ca /eri5<n/ /intro comunitate mai $arg.1 a 0ce$or ci5i$i9a%i). 2o$osirea cu5<ntu$ui 0europeni) seam.n. cu #o$osirea cu5<ntu$ui 0a$b) <n A#rica Centra$. sau cu cea a termenu$ui 0occi/enta$) /e ast.9i. <ns. obser5a%ii$e $ing5istice a$e copi$.riei me$e nu se opresc aici. 8ai era un $ucru care mi se p.rea interesantE ca$i#icati5u$ 0europeni) a5ea un curios /ub$u-<n%e$es1 e$ presupunea o antonimie ;i1 <n ace$a;i timp1 o sinonimie. Atunci c<n/ sim%eau ne5oia s.-;i arate origina$itatea <n raport cu 0metropo$itanii)1 ace;ti europeni1 a$tminteri at<t /e m<n/ri /e europenitatea $or1 se autointitu$au 0a#ricani) 1 #ie c.ut<n/ s.-;i asigure $egitimitatea p<n. <n p<n9e$e a$be1 #ie pre9ent<n/u-se /rept ini%iatorii unei noi rase. S. ne amintim prime$e cu5inte a$e #aimosu$ui C<ntec a$ a#ricani$orE 0S<ntem noi1 a#ricanii1 care 5enim /e /eparte). !:act aceast. tr.s.tur. mi-a permis s. b.nuiesc1 pentru prima /at.1 c. ar putea e:ista o contra/ic%ie <n termeni ;i o anumit. ambiguitate $egat. /e /estinu$ acestui grup1 aparent simp$u ;i /e in5i/iat. Ambiguitate ;i contra/ic%ie ce nu mi-a #ost greu s. $e /escop.r apoi ;i <n a$te /omenii1 mai a$es <n re$a%ii$e pe care1 ca membru a$ comunit.%ii e5reie;ti1 a5eam s. $e <ntre%in cu ei. Ce imagine ne #.cusem /espre ace;ti europeni^ 4e #apt1 <i cuno;team /estu$ /e pu%in ;i1 trebuie spus1 unii /intre ei nici nu #.ceau mare $ucru pentru a #i cunoscu%i. Cei ce <ncercau s. #ac. ce5a <n acest sens sau poate ar #i /orit s. #ac. nu erau nici ei <ncuraDa%i /e atmos#era genera$.. Pentru c. bariere$e etnico-re$igioase contau <nc. enorm <nc. aceste /ou. e$emente ?originea etnic. ;i apartenen%a C" "3II ! >IS!A]V !UR"PAE 8!TR"P" A ,N1 re$igioas.C amestec<n/u-se /e mu$te ori /estu$ /e con#u9E europenii--cre;tini1 arabii-musu$mani1 e5reii #ormau <n 5ia%a /e 9i cu 9i trei societ.%i Du:tapuse care nu se puteau amesteca. Ceea ce $ua c<teo/at. o #orm. caricatura$.E $a 8eBnes1 /e e:emp$u1 un/e intrarea $a piscina municipa$.1 $iber. <n timpu$ s.pt.m<nii1 era re9er5at. 5inerea arabi$or1 s<mb.ta e5rei$or ;i /uminica europeni$or ?ochiu$ 5ersat a$ pa9nicu$ui 5eghea ca aceast. regu$. s. nu #ie <nc.$cat.C. !:ista /eci o #oarte s$ab. transparen%. <ntre comunit.%i1 /e un/e ;i recurgerea $a stereotipuri1 <ntot/eauna como/e ;i menite a #orma$i9a preocuparea pentru 5ia%a ce$ui$a$t. 4esigur1 situa%ia socia$. a europeni$or era cea mai /e in5i/iat. Aceast. simp$. ca$itate1 /ob<n/it. prin na;tere1 ?0pri5i$egiat prin /reptu$ /e stare ci5i$.)1 spune Jacques 7erqueC $e asigura o mu$%ime /e a5antaDe ?a/ministrati5e1 economice1 #isca$e ;i /e a$t. natur.C1 care $e permiteau accesu$ $a un mo/ /e 5ia%. cu totu$ /i#erit /e ce$ a$ restu$ui popu$a%iei $oca$e. 3u era ne5oie /e specia$i;ti <n statistic. pentru a constata acest $ucru. !ra su#icient s. pri5e;ti <n Dur... !5i/ent1 cei mai 5i9ibi$i erau cei /espre care se 5orbea mai mu$t. Circu$au /i5erse

istorii1 $a a /oua sau a treia m<n.1 a/esea amp$i#icate /e 95onuri1 /espre mari$e reu;ite. !rau po5estiri /espre c<%i5a pionieri care au g.sit <n 02ar &est-u$ a#rican) o %ar. pe m.sura energiei ;i ambi%iei $orE mari co$oni9atori ?pentru care achi9i%ionarea 5aste$or mo;ii nu a costat prea scumpC1 ;e#i ai unor mari <ntreprin/eri in/ustria$e sau comercia$e ?care s-au putut /e95o$ta <n 5oie cu aDutoru$ e#icient a$ a/ministra%iei protectoratu$ui1 gra%ie m<inii /e $ucru ie#tine ;i $ipsei /e concuren%.C1 ingineri cu p$anuri <n/r.9ne%e ?c.rora $i s-au pus $a /ispo9i%ie toate miD$oace$e pentru a /uce $a bun s#<r;it mari$e rea$i9.ri $a care 5isauC1 repre9entan%i ai mari$or b.nci1 proprietari /e 9iare. 8ai erau e5oca%i1 <n ace$a;i conte:t1 o serie /e a#aceri;ti ;i /e specu$an%i /e toate #e$uri$e... S. #i #ost o imagine schematic. ;i /e un optimism e:agerat1 cea a unor personaDe pe care $umii <i p$ace s. ;i $e <nchipuie aspre ;i pitore;ti ^ 2.r. <n/oia$.1 /ar nu <ntot/eauna* Aceast. minoritate - eriDat. <n mo/e$ - sau /escen/en%ii ei erau cei care /./eau tonu$. 8o/e$u$ 5a #i urmat /e <ntreaga comunitate1 /e mu$%imea #unc%ionari$or1 angaDa%i$or1 a mici$or negustori. a ace;tia1 /in energia constructi5. care p.rea s.-i #i animat pe unii /intre <nainta;ii $or1 permi%<n/u-$e s. tre9easc. $a 5ia%. o societate marocan. somno$ent.1 n-au mai r.mas /ec<t ni;te #.r<me #o$osite mai a$es <n c<;tigarea semne$or e:terioare a$e succesu$ui mic-burghe9 ,NH J"*I^n,t. 4AT! \I "CURI ?ma;ina1 5i$a /intr-un cartier re9i/en%ia$1 casa /e 5acan%. /e pe ma$u$ m.rii1 cabana /e $a munteC. Ast#e$ se pre9enta o comunitate <n care e$ementu$ popu$ar1 muncitoresc1 pro$etar p.rea s. #ie aproape absent. 2apt pe care nimeni nu p.rea s.-1 consi/ere surprin9.tor1 <ntr-at<t era /e norma$ ca sarcini$e suba$terne s. #ie prin /e#ini%ie atribuite 0in/igeni$or). Prin urmare1 0european) /e5enise <n ochii tuturor sinonim cu 0burghe9). " regu$. care.nu cuno;tea1 /in c<te <mi amintesc1 /ec<t #oarte pu%ine e:cep%ii. Ce$e c<te5a #ami$ii mo/este1 maDoritatea /e origine spanio$.1 care acceptau s. $ocuiasc. <n me/ina ;i 5orbeau $imba arab. <ncetaser. s. #ie percepute ca apar%in<n/ categoriei socia$e a europeni$or. C<t /espre e5rei1 ei aDunseser. s. <ntre%in. cu !uropa ;i cu europenii raporturi /in ce <n ce mai comp$icate. a <nceput1 o /at. cu insta$area protectoratu$ui1 se/uc%ia e:ercitat. /e !uropa a Ducat un ro$ important. Pentru o parte /intre e5rei1 cei care apar%ineau c$ase$or <nst.rite a$e mari$or ora;e1 totu$ s-a schimbat brusc. \i aceasta /eoarece /e pre9en%a european. p.reau s. /epin/. anumite perspecti5e incontestabi$ po9iti5e E sentimentu$ /e securitate reg.sit. /up. seco$e /e nesiguran%. ;i ne$ini;te1 /eschi/erea c.tre $umea mo/ern. ;i c.tre bog.%ii$e ei1 posibi$itatea /e a acce/e1 prin 0stu/ii) ?cu5<nt care a /ob<n/it o /imensiune magic. <n anumite #ami$iiC ;i <n genera$ prin cu$tur.1 $a o #orm. /e emancipare simi$ar. ce$ei pe care o cunoscuser. e5reii /in !uropa. Totu$ era nou1 totu$ era tentant. <i <n/r.geau1 #.r. /iscern.m<nt1 pe Racine1 #rigi/eru$ ;i chinina1 pe Tino Rossi1 /e#i$.ri$e /e 1N iu$ie ;i micu$ N C>+ /e a$t#e$1 chiar #ericirea persona$.1 in/i5i/ua$. p.rea s. #ie una /intre ace$e i/ei noi ;i prestigioase 5enite /in !uropa. 2.r. <n/oia$.1 5iitoru$ se a#$a aco$o1 /e un/e ;i /orin%a /e a asimi$a totu$ c<t mai repe/e cu putin%.. >estimenta%ia se schimba1 $imba se schimba1 prenume$e se schimbau. S-au gr.bit s. uite1 ca pe un 5is ur<t1 p<n. ;i imaginea mai /egrab. <ntunecat. pe care na%iuni$e europene ;i-au #.urit-o /e-a $ungu$ ani$or 'NI ?e /rept1 su#erin%e$e r.9boiu$ui i-au atins /oar in/irect pe e5reii marocaniC. Ast#e$1 o acce$erare pro5i/en%ia$. a istoriei a permis acestei popu$a%ii s. ar/.1 <ntr-o singur. mi;care1 mai mu$te etapeE peste patru seco$e <n mai pu%in /e trei genera%ii. Aceast. contractare brusc. a timpu$ui1 aceast. concentrare /e e5enimente importante pe o perioa/. at<t /e scurt. au surprins #oarte mu$t. Totu;i1 /ac. ne C" "3II ! >IS!A]V !UR"PAE 8!TR"P" A ,N, g<n/im mai bine1 este mai pu%in surprin9.toare /ec<t p.rea $a prima 5e/ere. Importan%a #enomenu$ui care a #.cut posibi$ sa$tu$ a #ost gre;it interpretat.E este 5orba /espre #aptu$ c.1 pentru o mare parte a comunit.%ii e5reie;ti1 acti5itatea inte$ectua$.1 chiar ;i <n perioa/e$e ce$e mai sumbre1 nu a <ncetat s. #ie esen%ia$.. Pentru mine1 5ia%a e5rei$or /in perioa/a anterioar. protectoratu$ui1 a;a cum mi se <n#.%i;a <n po5e;ti$e p.rin%i$or mei sau <n ce$e c<te5a 5estigii care r.m.seser. intacte1 nu se re/ucea nici/ecum $a ritua$ismu$ sec.tuit1 $a #orma$ismu$ $ipsit /e substan%. pe care 0obser5atori) mai mu$t sau mai pu%in inspira%i s-au comp$.cut s.-1 /escrie. 08a;in.ria inte$ectua$.) era /eci capabi$. s. reintre <n #unc%iune ime/iat /e pe aceste ba9e noi1 pe care !uropa tocmai $e intro/usese. Cur<n/1 c<te5a umbre s-au a;ternut totu;i peste acest tab$ou i/i$ic ;i nici m.car bu$imia mimetic. <n cre;tere nu sa putut contrapune circumspec%iei tra/i%iona$e a unei minorit.%i ob$igate prea mu$t. 5reme s. nu se <ncrea/. <n nimeni. 4e #apt1 cu c<t se mic;ora /istan%a care <i separa pe e5rei /e europeni1 cu at<t ap.reau mai mu$te prob$emeE emanciparea ;i asimi$area cu$tura$. p.reau a #i con/amnate s. se <n5<rt. <n cerc1 s. nu /ep.;easc.1 <n orice ca91 anumite $imite. " e5o$u%ie care poate #i e:p$icat. prin mai mu$%i #actori. 8ai <nt<i1 mu$%i /intre europeni1 <nchi;i <n conser5atorismu$ $or ;i <n ap.rarea proprii$or pri5i$egii1 c.rora nu $e p.sa /e#e$ /e cu$tur.1 nu prea corespun/eau imaginii #a5orabi$e pe care ne-o #.cusem ?;i pe care continuam s. ne-o #acem1 <n ciu/a e5i/en%e$orCE imaginea unei !urope mo/e$1 o !urop. a bib$ioteci$or1 a mu9ee$or ;i a ca#ene$e$or $iterare. Am #i 5rut s.-i scutur.m /in c<n/ <n c<n/1 s.-i rea/ucem $a <n/atoriri$e $or. Ca ;i cum aceast. /egra/are a imaginii ce$ui$a$t1 <nainte i/ea$i9at. <n e:ces1 amenin%a s. aib. e#ecte negati5e asupra propriei repre9ent.ri /e sine. 8ai mu$t1 <n aceast. societate /e care erau at<t /e m<n/ri1 noi nu ne-am g.sit nicio/at.1 ca e5rei1 un $oc c$ar /e$imitat.

Pentru noi1 mu$te $ucruri aDungeau s. par. /e#ormate. 3i se pre/a o istorie care nu a5ea $eg.tur. cu trecutu$ nostru1 o geogra#ie care nu corespun/ea /e$oc me/iu$ui natura$ <n care tr.iam 9i /e 9i. 3i se 5orbea /espre 0str.mo;ii no;tri ga$i)1 $ucru prea e:agerat pentru a #i cre/ibi$ ;i1 <n ace$a;i timp1 pericu$os. Se opera o a/e5.rat. remo-/e$are a imagina%iei noastre1 a sensibi$it.%ii #iec.ruia. Treptat1 s-au insta$at <n min%i$e noastre - cu statut /e mo/e$e supreme ,NN [ AD1 so@i )L 4AT! \I "CURI peisaDe1 mo/uri /e 5ia%. care ne erau <n rea$itate str.ine. P<n. ;i nume$e str.9i$or1 /intre care mu$te #.ceau trimitere $a ora;e ;i #$u5ii /in 2ran%a1 contribuiau $a p$.smuirea unei geogra#ii imaginare. Tot ce puteam 5e/ea cu ochii no;tri era1 imp$icit1 /e5a$ori9at. 2apt ce contribuia $a a$imentarea unui sentiment permanent /e nosta$gie ;i #rustrare. Un /eca$aD simi$ar ap.rea <n tot ceea ce %inea /e 5ia%a pub$ic. -#.r. <n/oia$.1 punctu$ ce$ mai s$ab a$ sistemu$ui /e protectorat. Tr.iam <ntr-un uni5ers asupra c.ruia nu a5eam1 <n rea$itate1 nici o in#$uen%.. 3e erau /escrise institu%ii1 un anumit tip /e #unc%ionare po$itic. <ntemeiat. pe 5a$ori ?$ibertate1 /emocra%ie1 $aicitateC1 /ar e$e nu corespun/eau sub nici o #orm. cu 5a$ori$e care /omneau <n societatea /in Duru$ nostru. !:istaser.1 poate1 <nainte1 c<te5a i$u9ii. 4ar1 o /at. cu <nceputu$ ani$or 'JI1 sistemu$ <ncepea s.-;i arate a/e5.rata #a%.. Prin urmare1 ;i a/e5.rata 5io$en%.. Se terminase cu preten%ii$e umanitare. " /at. cu trista come/ie a ani$or 0Juin) ;i 0Kui$$aume) ?bote9a%i ast#e$ /up. nume$e a /oi genera$i care <ncarnau spiritu$ co$onia$ ce$ mai agresi5 ;i mai conser5ator ;i care1 /in aceast. cau9.1 bene#iciau /e ce$ mai $arg spriDin a$ opiniei pub$ice 0europene)C1 au ie;it $a i5ea$. cu toat. c$aritatea mecanismu$ sistemu$ui ;i /e/esubturi$e sa$e neatr.g.toare. + 3e ciocneam ;i /e atitu/ini nea;teptate. !ntu9iasmu$ unei bune p.r%i a e5rei$or pentru !uropa1 pentru cu$tura ;i tehno$ogii$e ei1 nu era <mp.rt.;it /e c.tre to%i europenii. Unii /intre ei1 mai a$es pro#esorii1 care a5eau <nc. o concep%ie nobi$. /espre ro$u$ $or ;i care1 /e bun.-cre/in%.1 socoteau c. <n/ep$inesc o a/e5.rat. 0misiune) pe $<ng. b.;tina;i1 consi/erau acest entu9iasm european emo%ionant ;i /emn /e a #i <ncuraDat. A$%ii1 con5in;i /e superioritatea $or abso$ut.1 se pre#.ceau a nu 5e/ea <n acest entu9iasm /ec<t o pantomim. $ipsit. /e ba9. rea$.1 batDocorin/u-1 #.r. mi$.. <n s#<r;it1 mai erau ;i a$%ii care1 sim%in/u-se #.r. <n/oia$. mai 5u$nerabi$i1 <;i #.ceau griDi /in cau9a acestui sentiment1 consi/er<n/u-1 o <ncercare 5ic$ean. /e /epose/are1 un atentat inacceptabi$ $a po9i%ia $or /ominant.. Ace;tia /in urm. a5eau impresia c. se p.trun/ea <n mo/ pericu$os pe un teren care $e apar%inea prin na;tere. !uropeni9<n/u-se e:cesi51 comunit.%i$e e5reie;ti nu riscau oare s. pun. <n perico$ pri5i$egii$e europenit.%ii ^ !i n-ar #i e9itat s. 5orbeasc. /e contaminare ;i nu $e-ar #i /isp$.cut ca intru;ii s. #ie %inu%i $a /istan%.1 $a ne5oie chiar cu aDutoru$ 5reunui numerus c$ausus... Ar #i pre#erat1 cu siguran%.1 s.-i C" "3II ! >IS!A]V !UR"PAE 8!TR"P" A ,NJ e:c$u/. pentru <nc. mu$t timp /in istoria 5ie1 s. <i conser5e intac%i1 mumi#ica%i <n pitoresc ;i e:otism. 3e putem /a ast#e$ seama /e /iscon#ortu$ unei asemenea situa%ii ;i /e /ecep%ii$e pe termen mai $ung sau mai scurt pe care ea $e putea antrena. Situa%ia $e-a pro5ocat mu$tora o reac%ie asem.n.toare cu o #orm. co$ecti5. /e 0/ecep%ie <n /ragoste). Pentru a e5ita riscuri$e /e9r./.cin.rii1 e:ista o mare tenta%ie /e a reg.si anumite re#$e:e a$e trecutu$ui1 /e a se rep$ia asupra 5a$ori$or tra/i%iona$e1 /e a c.uta c.$/ura c.minu$ui ;i so$i/aritatea comunitar.1 timp /e seco$e a/e5.rate #ort.re%e <mpotri5a e5enimente$or impre5i9ibi$e. 4ar ;i aceste 5a$ori se /estr.maser.1 nu mai erau su#iciente1 ca a$t./at.1 pentru a sup$ini toate $ipsuri$e. Ambiguitatea situa%iei era /eparte /e a #i <n$.turat.. S#<r;itu$ erei co$onia$e a5ea s. precipite $ucruri$e. Retr.g<n/u-se1 !uropa a5ea s. ia cu sine o parte /intre ace;ti bastar9i1 pe care <i #abricase #.r. s. ;tie prea bine ce #ace. 4e ast. /at.1 a$ternati5a era c$ar.E pentru cei ce o /oreau1 europenitatea trebuia a#irmat. chiar pe so$u$ !uropei. " cu totu$ a$t. a5entur. <ncepea. 8arce$ 7enabou Re#erin%e bib$iogra#ice 7enabou 8.1 PourquoiDe n 'ai ecrit aucun /e mes $i5res1 Lachette1 Paris1 1FGP. Juhen Ch.-A.1 e 8aroc #ace aia imperia$ismes ?1N1J-1FJPC Jeune A#rique1 Paris1 1F-G. Znibieh$er A.1 !mmer6 K. ;i egua6 R1 4es 2rancais au 8aroc1 4enoe$1 Paris1 1FFH. asr6 J.-C$.1 es Jui#s /u 8aghrebE /iasporas contemporaines1 'Larmattan1 Paris1 1FGF. 1a !:trema !urop. se a#$. $a antipo9i Austra$ia Repre9entarea pe care Austra$ia o are /espre !uropa ;i /espre propria sa i/entitate na%iona$. a #ost puternic marcat. /e i9o$area sa geogra#ic. - cea a unei insu$e europene1 a#$at. $a hotare$e Asiei. Pentru na%iona$i;tii austra$ieni1 /epen/en%a /e 8area 7ritanie a r.mas 5ie p<n. <n anii 'PI. Ang$ia1 <n specia$ on/ra1 <nc. era prima /estina%ie a austra$ieni$or care c.$.toreau <n str.in.tate. 4e $a Lenr6 a@son $a Kermaine Kreer1 austra$ienii mergeau aco$o ca s. /escopere $umea. 8etropo$a cu$tura$. nu <nceta s. e:ercite o atrac%ie puternic. ;i inhibitoare asupra <n/ep.rtatei peri#erii. In#$uen%a aceastei mo;teniri cu$tura$e se re#$ect.1 /e e:emp$u1 <n atitu/inea #a%. /e $imba 5orbit.. P<n. <n anii 'PI1 pu%ini austra$ieni acceptau /in punct /e 5e/ere cu$tura$ particu$arit.%i$e accentu$ui $or. a A7C ?Austra$ian 7roa/casting CorporationC1 pre9entatorii 5orbeau Southern !ng$ish-u$ /e $a 77C1 o $imb. /i#erit. /e cea a maDorit.%ii au/itori$or $or. Pe scen.1 actorii austra$ieni

g.seau norma$ s. $i se cear. s. se e:prime <n eng$e9a &est !n/-u$ui - $ucru care1 /e #apt1 nu mira /e$oc1 /eoarece mare parte /in repertoriu 5enea /irect /in Ang$ia. Accentu$ austra$ian nu putea #i acceptat1 <n teatru sau pe ecran1 /ec<t <n 5o/e5i$uri sau <n come/ii$e popu$are. <n 1FJP1 un succes a$ $ui Ra6 a@$er1 Summer o# the Se5enteenth 4o$$1 a r.sturnat preDu/ec.%i$e1 a/uc<n/ pe scen. t.ietori /e trestie /e 9ah.r ;i che$neri%e /e bar1 <n ro$uri a/e5.rate1 ;i nu ca arti#icii pentru e#ecte comice. <ns. abia <n anii '-I1 o /at. cu p.trun/erea masi5. a piese$or austra$iene <n repertoriu ;i cu #ormi/abi$a re5igorare a pro/uc%iei cinematogra#ice $oca$e1 pub$icu$ a putut <n#runta <n s#=r;it #.r. comp$e:e rea$it.%i$e $imbii sa$e. !:perien%a ce$ui /e-a$ /oi$ea r.9boi mon/ia$ #usese un moment a$ a/e5.ru$ui pentru Austra$ia. C./erea ora;u$ui Singapore !OTR!8A !UR"PV S! A2 V A A3TIP"]IE AUSTRA IA ,N/emonstrase /ur incapacitatea Ang$iei ;i a Imperiu$ui /e a ap.ra <n/ep.rtata Austra$ie. Totu;i1 chiar /ac. n-ar #i e:istat nici o reticen%. <n a se a$.tura a$ian%ei americane1 inc$usi5 /up. osti$it.%i1 o /at. cu /e95o$tarea Consi$iu$ui Paci#icu$ui sau A3]US ?Austra$ia1 3oua ]ee$an/.1 State$e UniteC1 aceast. nou. a:. nu a antrenat nici o s$.bire a $eg.turi$or inte$ectua$e cu metropo$a. <n toiu$ r.9boiu$ui /in Paci#ic1 austra$ienii se g<n/eau cu spaim. tot $a /estinu$ 8arii 7ritaniiE ei au trimis ne<ncetat pachete $a 2oo/ #or 7ritain. Ime/iat /up. con#$ict1 $eg.tura sentimenta$. cu 0Uara) a p.rut mai puternic. /ec<t oric<n/. S-a intrat <ntr-o perioa/. /e prosperitate1 care $e-a permis tineri$or s. c.$.toreasc. #a5ori9<n/1 o /at. cu re/escoperirea Ang$iei1 <nt.rirea1 ce$ pu%in pentru moment1 a 5echi$or re$a%ii cu$tura$e. Apogeu$ acestui imperia$ism tar/i5 a coincis1 <n 1FJN1 cu 5oiaDu$ reginei !$isabeta a Ii-a - Churchi$$ sa$utase <nceputu$ /omniei sa$e ca pe instaurarea unei noi epoci e$isabetane - care a e:a$tat mu$%imi$e1 gener<n/ o a/u$a%ie nemai<nt<$nit.. <n 5reme ce r.m.;i%e$e imperiu$ui intrau <n u$tima $or #a9. /e /iso$u%ie1 Austra$ia ce$ebra monarhia britanic. ;i $eg.tura pe care ea o simbo$i9a1 <ntr-o unanimitate poate mai /es.5<r;it. ca oric<n/. Cum s. e:p$ic.m acest para/o:^ Putem1 /esigur1 s. ne imagin.m c. s$.biciunea m.rturisit. a 8arii 7ritanii1 $egat. /e 5iitoru$ Common@ea$thu$ui1 #.cea mai simp$u ata;amentu$ austra$ieni$or #a%. /e 5a$ori$e $or /e origine. 4ar e:istau ;i a$te moti5e1 mai semni#icati5e1 care ne pot aDuta s. <n%e$egem aceast. rea#irmare a mo;tenirii britanice. Ce$ /e-a$ /oi$ea r.9boi mon/ia$ antrenase Austra$ia <ntr-un 5ast program /e emigrare1 prin care se urm.rea1 toto/at.1 /e95o$tarea economic. a %.rii ;i cre;terea capacit.%ii ei /e ap.rare. " mare parte a imigran%i$or 5eneau /in su/u$ !uropei+ iar printre neeuropeni /ominau cei /in su/-estu$ Asiei. Pre9en%a $or a #.cut necesar. o /e#inire mu$t mai sistematic. a 5a$ori$or ;i a sti$uri$or /e 5ia%. a$e societ.%ii austra$iene. Ce se a;tepta /e $a nou-5eni%ii ^ 4enumiri$e peiorati5e1 mai mu$t sau mai pu%in curente1 /e genu$ 7a$ts1 Re##os sau 4agoes1 nu u;urau /e$oc asimi$area+ gu5ernu$ a <nceput s. 5orbeasc. /espre 0nou$ austra$ian). 4ar cine era 05echiu$) austra$ian^ Acceptarea /e c.tre comunitate a programu$ui /e imigrare a #ost sus%inut. /e po$iticieni1 garan-t<n/u-se o integrare a nou-5eni%i$or care s. nu a/uc. preDu/icii sistemu$ui e:istent. 8ai r.m<nea /oar s. $i se spun. <n ce anume erau ne5oi%i s. se asimi$e9e... Imigrarea ri/ica prob$ema i/entit.%ii austra$iene. ,NG ZUUJ11TJA E W 4AT! \I "CURI Wi,&TOa * Tra/i%ia bush-u$ui1 matricea mitic. a 5a$ori$or austra$iene1 r.m<nea #oarte puternic.. <n ace$a;i timp1 <n 5<rteDu$ schimb.ri$or /e /up. r.9boi1 Austra$ia se e$ibera ?cum a /emonstrat Richar/ &hiteC /in imaginea stereotip. a bushman-u$ui pentru a se i/enti#ica cu a$te 5a$ori1 atunci <n curs /e consacrare E Austra$ian &a6 o# i#e. <n sine1 programu$ /e imigrare ;i e:igen%e$e $ui nu erau /e aDuns1 <n mo/ e5i/ent1 pentru a a$imenta aceast. nou. mito$ogie. R.9boiu$ rece1 amenin%area comunismu$ui au contribuit <n schimb sim%itor $a sus%inerea ei+ austra$ian sau nu1 acest 0mo/ /e 5ia%.) /e5enise un i/ea$ care trebuia ap.rat. Totu;i1 po$itica /e imigrare presupunea un minimum /e /e#inire a #orme$or $oca$e a$e acestui &a6 o# i#e1 pentru e/i#icarea ;i con/ucerea imigran%i$or europeni chema%i s. i se con#orme9e. 03oi$or austra$ieni) nu $e-a trebuit mu$t timp ca s. <n%e$eag. imp$acabi$a /eterminare a 05echi$or) /e a se proteDa <mpotri5a oric.rei contamin.ri cu$tura$e str.ine. !5i/ent1 nu s-a g.sit nici o persoan. care s. sugere9e c. imigrarea ar putea /e5eni un 0p$us) socia$ pentru Austra$ia. Unu$ /intre mari$e succese /e $ibr.rie /in anii 'JI1 The6 're A &eir/ 8ob ?1FJ-C1 e o po5estire u;or caustic. ;i umoristic.1 atribuit. unui imigrant ita$ian1 3ino Cu$otta. A/e5.ratu$ autor1 John "'Kra/61 a #ost recunoscut /estu$ /e repe/e1 /ar cititorii au pre#erat s. crea/. <n continuare c. citesc m.rturii$e unui imigrant mo/e$1 bine asimi$at+ austra$ianu$ me/iu putea ast#e$ s. r</. /e /e#ecte$e $ui1 /ar ;i s.-1 pun. $a punct1 #.r. menaDamente1 pe ne#ericitu$ imigrant care ar #i a5ut neinspirata i/ee /e a /eschi/e carteaE Prea mu$%i /intre noii austra$ieni1 scrie 3ino1 tr.iesc <n continuare cu g<n/u$ $a $ocu$ $or /e origine. 3u $ocuiesc /ec<t printre cei asemenea $or1 #ac totu$ pentru a-;i p.stra $imba ;i obiceiuri$e1 se str./uiesc chiar s.-i con5ing. pe austra$ieni s. a/opte mora5uri$e ;i purt.ri$e $or. 3-ar trebui s. <mping. $ucruri$e at<t /e /eparte* 3ici un mo/ /e 5ia%.1 nic.ieri <n $ume1 nu se compar. cu ce$ /in Austra$ia. !ste p.rerea mea ;i cre/ <n ea cu str.;nicie. Austra$ianu$ c<rtitor1 neciop$it1 cu gura mare1 ;ugub.%1 b.utor /e bere1 prieten cre/incios... este unu$ /intre u$timii oameni $iberi /e pe acest p.m<nt. !$ nu se teme /e nimeni1 nu se p$eac. <n #a%a nim.nui1 nu 5rea s. supun. pe nimeni ;i nu recunoa;te nici un st.p<n. 4eprin/e obiceiuri$e $ui* <n5a%. $imba $ui* 2.-te acceptat /e e$* >ei intra <ntr-o $ume $a care nici m.car nu ai <n/r.9nit s. 5ise9i 5reo/at.. \i /up. ce 5ei intra1 n-o 5ei mai p.r.si nicio/at..

!OTR!8A !UR"PV S! A2 V A A3TIP"]IE AUSTRA IA ,NF <n/r.9ne;te /eci s. p.r.se;ti aceast. $ume... pare s. spun. John "'Kra/6 printre r<n/uri. " /o9. so$i/. /e intimi/are p.rea s. #ie /isimu$at. <n aceast. mo/a$itate groso$an. /e a $e ura bun 5enit1 cu c<te5a pa$me gre$e pe spate1 imigran%i$or care se a5enturau pe /rumu$ numit Austra$ian &a6 o# i#e. <n ciu/a e5i/entei $ipse /e preci9ie1 mo/u$ /e 5ia%. austra$ian pre9enta c<te5a tr.s.turi remarcabi$e. !$ se 5oia urban sau mai /egrab. suburban ;i apar%inea 0c$asei /e miD$oc) + asocia%ii$e pro$etare ;i itinerante /e bushmen sau estompat <n #a%a #igurii emb$ematice a micu$ui proprietar a;e9at. Au #ost uitate /iatribe$e inte$ectua$i$or /e a$t./at. <mpotri5a 5ie%ii suburbane1 /enun%ate ca e:presie a tuturor me/iocrit.%i$or. Spiritu$ 5remii era unu$ a$ ambi5a$en%e$or. Autori ca Robin 7o6/ ;i 4ona$/ Lorne $uau <nc. <n /er</ere triste%ea inson/abi$. a marii suburbii ;i con#ormismu$ ei - <ntr-un oarecare sens1 chiar ca$it.%i$e ce$ebrate /e Austra$ian &a6 o# i#e -1 /ar g.seau1 <n ace$a;i timp1 c. e$e repre9int. chintesen%a Austra$iei1 care trebuia consacrat. ;i conso$i/at.. Cea$a$t. tr.s.tur. #un/amenta$. era i/eea unei omogenit.%i rasia$e ang$o-sa:one - acest mo/ /e a pretin/e cu m<n/rie ;i pu%in impru/ent c. Austra$ia era <n propor%ie /e FG l britanic.* Ace$ea;i e:igen%e1 <n termeni /e asimi$are1 se ap$icau bine<n%e$es ;i aborigeni$or care nici m.car nu erau <n ace$ moment consi/era%i <n recens.m<nturi ca #iin/ popu$a%ie austra$ian.. Aceast. ne5oie at<t /e e:acerbat. /e a#irmare a omogenit.%ii e:p$ic. poate surprin9.toarea persisten%. a ata;amentu$ui #a%. /e Ang$ia sau ce$ pu%in #a%. /e monarhia britanic.1 <ntruchipat. /e t<n.ra regin. !$isabeta a Ii-a. Coroana simbo$i9a1 amabi$ ;i aparent ino#ensi51 sentimentu$ 5io$ent /e apartenen%. cu$tura$. ;i rasia$. capabi$ s. su/e9e so$i/ 5echea comunitate austra$ian. -c.$.toria rega$. /in 1FJN o /emonstrase. 4oar A3]AC ?Austra$ian 3e@-]ee$an/ Arm6 CorpsC1 $a un ni5e$ mai /egrab. $oca$1 ar #i putut a5ea e#ecte asem.n.toare1 <ns. A3]AC se <nscria1 istoric ;i <n ciu/a ambiguit.%i$or sa$e1 <ntr-un conte:t marcat /e tra/i%ia Imperiu$ui1 iar unitatea pe care o ce$ebra era <ntr-un anumit #e$ i$u9orie - cum o ar.taser. e5enimente$e /in anii 'PI. 8onarhia1 /e a$t#e$1 asigura o $egitimitate aproape re$igioas. marii mo;teniri britanice1 #un/ament a$ ace$ei Austra$ian &a6 o# i#e1 a;a cum se impunea pe atunci imigran%i$or a c.ror curio9itate ;i uimire o putem $esne <n%e$ege. <n ciu/a /iscrimin.rii e5i/ente1 nu putem spune c. primirea re9er5at. /e Austra$ia imigran%i$or s.i europeni ar #i #ost e:trem /e ,JI 4AT! \I "CURI $"RU7 A8i8XO /ur. sau /e osti$.1 <n compara%ie cu cea /e care ace;tia a5eau parte <n a$te %.ri. <ns. <ntreg sistemu$ se ba9a pe ipote9a ?ast.9i greu /e a/misC a unei imigr.ri care nu putea a5ea a$te e#ecte po9iti5e /ec<t ce$e economice. 4in punct /e 5e/ere cu$tura$ sau socia$1 cei responsabi$i nu estimau /ec<t riscuri$e ce trebuiau e5itate1 nicio/at. 5reun bene#iciu posibi$. !:c$ama%ia $ui 3ino1 03-ar trebui s. <mpinge%i $ucruri$e prea /eparte* )1 e:prima o team. aproape paranoic.E per5ertirea insi/ioas. a mo/u$ui /e 5ia%. austra$ian /e c.tre in5a/atori. 8arca%i /e i9o$area $or1 austra$ienii su#ereau /e 0obsesia ase/iatu$ui) /us. p<n. $a ira%iona$+ iar imigrarea obse/a1 ca un ca$ troian oric<n/ posibi$1 care ar #i /us $a pier9anie %ara1 atac<n/-o /in interior. " /at. cu /es#.;urarea procesu$ui pe scar. $arg.1 c<n/ a;a-numite$e e:presso bars s-au impus1 c<n/ s-a /escoperit c. spaghete$e nu trebuiau s. ias. neap.rat /intr-o cutie1 e5i/en%e$e au <nceput s. apar.E o societate-ga9/. nu putea sc.pa /e in#$uen%e$e noi$or sosi%i. Un mit se pr.bu;ea. Austra$ian &a6 o# i#e nu era o ca$e /at. sau una static.+ iar /ac. trebuia /e#init. cu un minimum /e pertinen%.1 aceasta se putea #ace chiar /atorit. /imensiunii sa$e /inamice1 <n permanent. mi;care1 /atorit. trans#orm.ri$or - at<t economice1 c<t ;i socia$e sau tehnice - pe care $e-a a/us. Prosperitatea1 <n /e95o$tare1 accentua <nc. ;i mai mu$t aceast. mobi$itate1 #.cea ca 0mo/u$ /e 5ia%.) s. #ie /in ce <n ce mai accesibi$ pentru c<t mai mu$t. $ume. !:pansiunea continu. a marii peri#erii era semnu$ acestei mobi$it.%i. 4e a$t#e$1 ata;amentu$ pe c<t /e $ene;1 pe at<t /e con#ortabi$ #a%. /e coroana britanic. a #ost cur<n/ tu$burat /e hot.r<rea Ang$iei /e a se apropia /e !uropa. Ast#e$1 se anun%a a/e5.ratu$ s#<r;it a$ Imperiu$uiE on/ra <;i renega <n s#<r;it 5echiu$ s.u /ominion pentru a-;i uni soarta cu 5iitoru$ european. <n anii 'PI1 trans#orm.ri$e a/use /e imigra%ie au #ost /e#initi5 consacrate. <n The ucB6 Countr6 ?8e$bourne1 1FPNC1 4ona$/Lorne in5ersa 5echea $ogic.E 0!ste e5i/ent c. austra$ianu$ me/iu s-a `asimi$atQ e$ <nsu;i europeni$or mu$t mai rapi/ ;i cu in#init mai pu%ine e#orturi /ec<t o /./ea /e b.nuit /iscursu$ $ui trium#a$ /e austra$ian me/iu). Con5ertirea asimi$.rii <n integrare era <n curs. <n 1F-H1 Kough &hit$am ?prim-ministru $aburist /in 1F-H p<n. <n 1F-JC a impus principiu$ mu$ticu$tura$ismu$ui - <ncuraDat /e con;tienti9area #aptu$ui c. imigran%ii constituiau1 /in punct /e 5e/ere po$itic1 o minoritate interesant.. Integrarea ;i mu$ticu$tura$ismu$ au scurtcircuitat i/eea /e asimi$areE /i5ersitatea /e5enea o 5irtute. !OTR!8A !UR"PV S! A2 V A A3TIP"]IE AUSTRA IA ,J1 Imigrarea nu <nsemna /oar con;tienti9area /e c.tre 05echii) austra$ieni a unui aport e:terior /i#erit /in punct /e 5e/ere cu$tura$. 4inamica ei se <nscria <ntr-un conte:t mai 5ast1 marcat /e /ec$inu$ cu$turii /ominante1 a$ 5a$ori$or tra/i%iona$e1 a$ con#ormismu$ui. Pentru o mare parte /in popu$a%ie1 contra-cu$tura1 care <ncepuse s. ero/e9e1 sub /i5erse #orme1 #rumoase$e certitu/ini a$e ace$ui Austra$ian &a6 o# i#e1 contribuia $a e$aborarea a$tor mo/e$e1 a a$tor sti$uri /e 5ia%.. 2emei$e1 pentru mu$t timp a$ungate /in r<n-/uri$e stereotipuri$or /ominante ?austra$ianu$ tipic era <ntot/eauna 0un) austra$ianC1 au pus <n /iscu%ie mascu$initatea pro#un/. a estab$ishmentu$ui cu$tura$. Arta asista $a epui9area eterne$or tentati5e /e a e$abora o tra/i%ie ba9at. pe bush. Scriitoare tota$

ignorate au #ost re/escoperite ;i pub$icate+ autori a$ c.ror sti$ era <n contra/ic%ie cu ten/in%e$e /ominante1 ca 8artin 7o6/ ;i Christina Stea/1 ;i-au g.sit <n s#<r;it $ocu$ <ntr-o conste$a%ie $iterar. mai pu%in restricti5.. 4e acum <nainte1 /i#eren%a era un p$us care autori9a a$egerea. 8u$ticu$tura$ismu$ $ansa <n #or%. pro5ocarea unei i/entit.%i ba9ate pe /i5ersitate. Societatea mu$ticu$tura$. ast#e$ <ntemeiat. $eag. Austra$ia /e !uropa mai mu$t /ec<t oric<n/. !:emp$u$ austra$ian ar putea re$ansa !uropa1 ar putea-o <n/ruma pe ca$ea unui #e/era$ism spre care pa# e s. tin/.1 <ntr-un conte:t marcat /e intensi#icarea i/entit.%i$or particu$are ;i1 <n !st1 /e apari%ia con#$icte$or etnice ;i regiona$e. 7rian 3ehon Re#erin%e bib$iogra#ice Krun/mann R1 'Austra$ie1 arousse1 Paris1 1FF1. Pons O.1 'Austra$ie et ses popu$ations1 Comp$e:e1 7ru:e$$es1 1FG,. &hite R.1 0The Austra$ian &a6 o# i#e)1 <n Listorica$ Stu/ies1 nr. 1GR-,1 octombrie 1F-F. !uropa se pri5e;te pe sine og$in/a Americi$or AmericaE o <ntin/ere nes#<r;it. care1 /e cinci seco$e <ncoace1 #ace !uropa s. 5ise9e. Cu c<t e mai mare1 mu$tip$. ;i contrastant.1 /e $a nor/ $a su/1 cu at<t ea tin/e s. c<;tige #or%a misterioas. a unui simbo$ <n imaginaru$ european. Atunci c<n/ 5echea !urop.1 $u<n/ treptat con;tiin%. /e ea <ns.;i1 a a5ut ne5oie s.-;i construiasc. un 0Ce$.$a$t)1 i-a in5entat pe barbari ;i pe p.g<ni. 4i#eren%e$e geogra#ice1 cu$tura$e ;i re$igioase au ser5it r<n/ pe r<n/ $a #i:area ca/re$or /e re#erin%. pentru ce5a ce nu era nici grecesc1 nici ci5i$i9at1 nici cre;tin. <n schimb1 /up. !5u$ 8e/iu1 pornit. $a /escoperirea ;i $a cucerirea $umii1 !uropa nu $-a mai <nt<$nit nicio/at. pe 0Ce$.$a$t) E /e acum <nainte trebuia s. se con#runte cu sine <n /i#erite og$in9i. 4e aceea1 nu $a mu$t timp /up. 0/escoperire)1 America a <ncetat s. apar%in. 5echiu$ui sistem /e pro/ucere a imaginaru$ui1 care concepe $umea <n opo9i%ii simp$e. America 5a #i o !urop. /e /inco$o /e At$antic /e <n/at. ce aceast. mare nostrum a5ea s. #ie tra5ersat.. P.m<ntu$ un/e Co$umb tocmai pusese picioru$1 pe care <$ 0in5enta) pentru Coroana spanio$.1 trebuia /e#init1 /escris. !$ a trebuit mai <nt<i s. #ie /esenat1 numit1 /e;i p.rea un continent /e nenumit. 0In/ii$e "cci/enta$e)1 a propus Co$umb1 pier/ut <nc. <n 5isuri$e sa$e p$ine /e miro/enii+ 0Lispanio$a)1 a sugerat spiritu$ /e curtoa9ie1 preocupat /e p.rerea su5eranu$ui care p$.tea+ 0!$ 4ora/o) era /enumirea care te /ucea cu g<n/u$ $a /orin%a /e aur ;i /e c<;tig. P<n. $a urm. a r.mas1 /up. erori ;i speran%e <n;e$ate1 0America)1 /up. nume$e unui c.$.tor <nt<r9iat1 Amerigo >espucci1 c.ruia un sa5ant cosmogra# i-a atribuit un merit u9urpat. Cipango1 !$ 4ora/o1 umea 3ou.1 America1 at<tea nume a$ c.ror sunet se au/e ca un c<ntec /e sirene1 /ar ;i ca succesi5e !UR"PA S! PRI>!\T! P! SI3!E "K I34A A8!RICI "R ,J, epopei1 p$ine /e co;maruri ;i /e s<nge. !uropa repre9int.1 <ncep<n/ cu cea mai 5eche mito$ogie a sa1 5isu$ unei r.piri1 o smu$gere 5e;nic re<nceput.1 un continent care nu 5isea9.1 pe o nou. ba9. ;tiin%i#ic.1 /ec<t <n/ep.rtate epopei. 4escoperirea Americii1 <n 1NFH1 /eschi/e $a /rept 5orbin/ era cuceriri$or1 era spa%iu$ui ;i a geogra#iei1 era istoriei noastre mo/erne. umea 5eche ce se concepea pe sine ca #iin/ 0 umea)1 <;i /es#.;oar. spa%iu$ propriei puteri1 care 5a #i toto/at. ce$ a$ propriei a$terit.%i. !a <$ 5a numi umea 3ou. ;i nu <i 5a consacra /oar sim#onii* Aceast. ume 3ou. este cea 5eche #ascinat. /e imaginea /ub$u$ui s.u1 imaginea c.ut.rii ;i a auru$ui1 imaginea spa%iu$ui simbo$ic pe care acestea <$ promiteau <mpreun.E Para/isu$. Aici s-a pus prob$ema !uropei. 3u putem numi ce5a /ec<t prin compara%ie cu a$tce5a cunoscut. "r1 con#orm $ogicii 5echi1 cunoscutu$ era cre;tin sau p.g<n1 ci5i$i9at sau barbar1 ace$a;i sau a$tu$. 0Koi1 #eroce ;i antropo#agi)1 a;a au ap.rut $a <nceput ace;ti 0Cei$a$%i) pe care con;tiin%a european. <i /escoperea <n %ara $ui 4rogeo sau pe ma$uri$e #$u5iu$ui "rinoco. !rau minuna%i1 monstruo;i1 a/mirabi$i1 surprin9.tori1 uimitori ;i a mai #ost ne5oie /e c<te5a seco$e pentru ca straneitatea pe care europeanu$ a sim%it-o mai <nt<i1 <n mo/ sumar ;i maniheist - #a%. /e cei pe care i-a numit1 /e $a nor/ $a su/1 0in/ieni) - s. se trans#orme <ntr-o 5eritabi$. a$teritate1 /i#u9. ;i comp$e:.1 care <i marchea9. ast.9i1 <n con;tiin%a $or european.1 pe to%i $ocuitorii continentu$ui american. Lagiogra#ia /escoperitori$or1 in5a/atori$or1 co$oni9atori$or ;i pre/icatori$or nu a reu;it nicio/at. s. #ac. uitate incre/ibi$e$e 5io$en%e ;i cru9imi comise ;i nici orbirea tragic. pe care au /emonstrat-o maDoritatea protagoni;ti$or a5enturii. Ceea ce ne interesea9. aici este mai /egrab. mantia grea /e t.cere care a acoperit /rama1 ocu$tare a$e c.rei traumatisme s<nt <nc. resim%ite /e con;tiin%a european. ;i $atino-american.1 actua$ii $ocuitori ai Americii /e 3or/ re9o$5<n/ prob$ema cu aDutoru$ arme$or1 pentru a nu trebui s. o mai re9o$5e ;i <n or/inea simbo$icu$ui1 cu pu%ine e:cep%ii care re5in ast.9i <n prim-p$an. Pentru c.1 /e #apt1 /escoperirea Americii - /e 3or/ ;i /e Su/ -pecet$uie;te <nsu;i /estinu$ co$onia$ a$ !uropei1 con;tiin%a smu$gerii /e care 5orbeam mai sus1 con;tiin%a spa%iu$ui <n care e:pansiunea teritoria$. este <n ace$a;i timp o necesitate economic. pro5ocat. /e #oamete ;i /e e5o$u%ia /emogra#ic. ;i o etic. pro9e$itist. ;i cuceritoare1 ,JN ))) 4AT! \I "CURI re$igioas. ;i imperia$ist.. Aceast. /ua$itate marchea9. con;tiin%a european. <n tentati5a sa /e a atribui o misiune aco$o un/e nu e 5orba /ec<t /e un r.spuns $a o necesitate ;i /e a <ntemeia $ega$ o $ogic. a interese$or. \i totu;i1 <n ace$a;i timp1 <n !uropa se /e95o$t. o ci5i$i9a%ie a$ c.rei nuc$eu 5a #i <n acor/ cu aceast. ne5oie /e Dusti#icareE

uni5ersa$ismu$. 4e $a 8ontaigne p<n. $a /repturi$e omu$ui1 trec<n/ prin as Casas ;i 8ontesquieu1 este e$aborat. /e #apt i/eea unei 5a$ori uni5ersa$e a #iin%ei umane+ g<n/ire i/eo$ogic.1 nu <ntot/eauna autoDusti#icatoare1 asupra ten/in%ei pro#un/e a con;tiin%ei europene /e a-;i p.r.si a$bia ;i /e a ocupa spa%iu$ p$anetar. A 5orbi /espre ten/in%. <nseamn. a e5oca aici /e9baterea aprins. pe care au pro5ocat-o numeroase$e re9isten%e1 chiar <n !uropa1 $a aceast. /eschi/ere c.tre $ume. 3u este1 a;a/ar1 <nt<mp$.tor #aptu$ c.1 <n #iecare moment a$ e:pansiunii sa$e1 !uropa 5e/e <n aceast. /eschi/ere1 o /at. cu imaginea onoarei ;i a g$oriei sa$e1 imagine a 5igorii ;i a pre/estin.rii1 o a$t.1 ;i mai sumbr.1 pro#e%ie1 aceea a /iso$u%iei sa$e1 a pier/erii 0autohtonit.%ii) ;i /eci a mor%ii ei. 3u putem /eci s. nu #im #rapa%i /e sincronismu$ ;i /e comp$ementaritatea simbo$ic.1 pe care $e atest. istoria1 <ntre 0 recucerirea) teritoriu$ui iberic /e c.tre regii cato$ici ;i a5entura american.. 4e #apt1 1NFH este1 <n ace$a;i timp1 anu$ /eschi/erii spre %.rmu$ at$antic prin care se <ntrerupe un mi$eniu /e cu$tur. me/iteranean. ;i momentu$ <n care cato$icismu$ spanio$1 smu$g<n/ Krana/a /in m<ini$e mauri$or ;i e:pu$9<n/u-i pe e5rei1 intr. <ntr-o perioa/. /e into$eran%. ;i /e coe9iune i/eo$ogic. a$ c.rei prea ce$ebru simbo$ este Inchi9i%ia1 resuscitat. /up. 1N--. C<te te:te nu au ar.tat1 oare1 c. e:pansiunea Spaniei spre Americi a constituit1 <n ace$a;i timp1 ;i cau9a /ec$inu$ui s.u^ C<%i pre/icatori /in 3oua Ang$ie nu au organi9at re9isten%a <mpotri5a tenta%iei mari$or <ntin/eri care-i atr.geau pe co$oni9atorii abia aDun;i pe p.m<ntu$ #.g./uin%ei^ 4ac.1 $a <nceput1 America ie9ui%i$or /in Paragua6 ;i /in 3oua Ang$ie sau /in %ara Luroni$or a #ost ce$ebrat. ca p.m<ntu$ un/e ar #i putut rena;te re$igia str.mo;i$or1 /eDa per5ertit. /e e5o$u%ia i/eo$ogic. ;i socia$. /e pe continent1 <n cur<n/ aceast. imagine /e hortus conc$usus1 gr./in. a tuturor utopii$or1 s-a estompat /in nou ascu$t<n/ /e $ogica ascuns. care /usese $a /escoperirea continentu$ui E cea a e:pansiunii ;i a /eschi/erii. Atunci c<n/1 <n p$in. perioa/. /e /e95o$tare co$onia$. europeana1 "s@a$/ Speng$er pro#eti9ea9. 4ec$inu$ "cci/entu$ui1 e$ nu #ace !UR"PA S! PRI>!\T! P! SI3!E "K I34A A8!RICI "R ,JJ a$tce5a /ec<t s. reia i/eea c. supra5ie%uirea unei cu$turi /epin/e /e capacitatea acesteia /e a se rep$ia asupra ei <nse;i. 4eschi/erea co$onia$. ;i imperia$ist. spre $ume echi5a$ea9.1 <n ochii $ui1 cu s#<r;itu$ cu$turii cre;tine occi/enta$e1 <nseamn. mai /egrab. trans#ormarea ei <n ceea ce Speng$er 5a numi o 0ci5i$i9a%ie)1 impunerea $a scar. p$anetar. nu a unui su#$et ?principiu cu$tura$C1 ci a unei tehnici ?principiu ci5i$i9a%iona$C cu 5oca%ie uni5ersa$.. 4eoarece tehnica este <n sine mai 0uni5ersa$.) /ec<t cu$tura1 ea <i succe/e ca apogeu a$ unei mi;c.ri e:pansioniste 5ita$e ;i ca o catastro#.1 /eoarece1 pier9<n/u-;i su#$etu$1 !uropa e con/amnat. s.-;i piar/. i/entitatea ;i1 imp$icit1 chiar sursa puterii sa$e. Aceast. /ia$ectic. a spiritu$ui ;i a tehnicii1 a <nchi/erii spiritua$e ;i a /eschi/erii pragmatice1 at<t /e bine a/ministrat. <n interioru$ 7isericii Cato$ice <ntre me/ita%ia monastic. ;i spiritu$ cuceritor ie9uit1 se a$imentea9. timp /e cinci seco$e /intr-o surs. american.. Statutu$ particu$ar /e care se bucura America <n aceast. introspec%ie /ureros contra/ictorie a !uropei %ine1 <ntre a$te$e1 /e #aptu$ c.1 o /at. ce popu$a%ii$e autohtone au #ost /ecimate1 respinse sau constr<nse1 !uropa s-a reg.sit #a%. <n #a%. cu ea <ns.;i1 pe ce$e /ou. %.rmuri a$e At$anticu$ui. Spre /eosebire /e ce$e sugerate <n termeni /e me/ita%ie /e A#rica sau "rient1 Docu$ /e og$in9i pro5ocat /e America are /rept caracteristic. #aptu$ c. este1 <n ace$a;i timp1 con#runtare cu 0Ce$.$a$t) ;i cu sine <nsu;i1 a$t#e$ spus con#runtare cu propria a$teritate. <n aceast. og$in/. /e#ormat. ;i care /e#ormea9.1 spiritu$ european <n#runt. ceea ce <$ macin. <n a/<ncu$ s.u E imposibi$itatea /e a reconci$ia speran%a utopic. ;i interesu$ ime/iat. 3egocierea acestei contra/ic%ii care in#ectea9. ;i hr.ne;te <ntreaga noastr. tra/i%ie se 5a crista$i9a per#ect <n a$ter ego-u$ americanE aceste p.m<nturi ;i aceste popoare nu s<nt e$e1 oare1 <n ochii no;tri1 r<n/ pe r<n/1 ni;te imagini a$e para/isu$ui ;i a$e in#ernu$ui1 mo/e$ /e $ibertate ;i oprimare1 /e mo/ernitate ;i /e barbarie arhaic.^ Imaginaru$ nostru s-a tre9it <nc.rcat /e #iguri bi#rons1 pe care cu$tura ;i s.$b.ticia ;i $e /isput. <n mo/ con#u91 #.r. a se putea #ace 5reo /i#eren%. <ntre in/ianu$ /e tip bon sau5age ;i caniba$ ?termen ap.rut prin /e#ormarea cu5<ntu$ui caribe1 caraibianC sau1 mai aproape /e noi1 <ntre 6anBeu$ /emocrat \i co@bo6u$ primiti5 /in @esternuri. !uropa cite;te marea carte a Americi$or con#orm /ua$it.%ii mo/e$e$or /e natur. ;i /e ci5i$i9a%ie \i a$imentea9. aceast. $ectur. /in contraste$e #rapante pe care $e ,JP J#air8LS8S A#CI>%S 4AT! \I "CURI [[n moma. /escoper.1 /e-abia acoperite - prin griDa c.rei pu/ori ^ - <n coe:isten%a 7ra9i$iei cu 2a5e$$a1 a &a$$ Street-u$ui cu 7ron:u$. A;a/ar1 nu rar. moti5 ;i-au conceput americanii $a r<n/u$ $or raportu$ cu !uropa /e origine /up. aceea;i schem. ambi5a$en%.. <ncep<n/ cu scriitoru$ Sarmiento ;i cu t<n.ra Repub$ic. Argentina1 !uropa este perceput.1 <n aceast. prim. Dum.tate a seco$u$ui a$ O4C-$ea1 sub /ou. chipuri /eopotri5. emb$ematice ;i contrare. !:ist. !uropa cuceritoare1 a$ c.rei trecut spanio$ este /e acum stins1 /ar care este <ncarnat. /e Ang$ia re5o$u%iei in/ustria$e ;i e:ist. !uropa g<n/itoare ;i $ibera$.1 cea care /. un e:emp$u tinere$or na%iuni <n curs /e emancipare ;i <n care se simte spiritu$ umini$or1 spiritu$ anu$ui 1-GF ;i ce$ a$ $ui 3apo$eon. 2ran%a se bucura1 /in acest punct /e 5e/ere1

/e un pri5i$egiu unic1 pe care nu /oar Sarmiento i-1 5a recunoa;te chiar atunci c<n/ se 5a p$<nge /e in#i/e$it.%i$e #a%. /e cau9a $ui a$e gu5ernu$ui $ui u/o5ic-2i$ipE ea e:ist.1 in/epen/ent /e gu5ernu$ ei1 ca o i/ee generoas. ;i $ibera$.. Aceast. e:isten%. e:prim. posibi$itatea /e a /isocia 2ran%a inte$ectua$. ;i cu$tura$. /e 2ran%a repre9entat. /e gu5ern1 iar /ua$itatea <n sine constituie tocmai unu$ /intre p$anuri$e esen%ia$e a$e ambi5a$en%ei sa$e. Aceast. /ua$itate <i 5a #o$osi mai mu$t sau mai pu%in !uropei. Pre$u<n/ /istinc%ia1 /e;i a/esea i$u9orie1 poetu$ nicaraguan Ruben 4ario 5a putea s. 5orbeasc. /espre o !urop. 0care are on/ra /rept bra% mirean ;i Parisu$ /rept su#$et). imbaDu$ /ub$u a$ #or%ei ;i a$ i/ea$u$ui1 a$ utopiei ;i a$ interesu$ui - care hr.ne;te pri5irea pe care !uropa o arunc. asupra 0in5en%iei) sa$e americane - se <ntoarce ast#e$ asupra ei <nse;i <n acest Doc /e og$in9i ;i a$imentea9. $a r<n/u$ $ui concep%ia pe care ;i-o #ac /espre !uropa ace;ti #ii a5enturo;i1 teribi$i ;i nosta$gici. 4intr-o re$a%ie at<t /e str<ns. ;i /e comp$e:. nu putea $ua na;tere /ec<t un /ia$og abun/ent ;i nes#<r;it1 pe care $iteratura1 #i$oso#ia ;i chiar g<n/irea economic. ;i socia$. nu 5or <nceta s.-1 reia. Uar. $egen/ar. a Lesperi/e$or1 acest para/is terestru <n c.utarea c.ruia au p$ecat c.$.tori ;i misionari1 a /e5enit ast#e$ #ermentu$ unei interoga%ii /espre sine care nu 5a mai p.r.si con;tiin%a critic. european.1 ce$ pu%in at<ta 5reme c<t ea 5a r.m<ne #i/e$. ambi5a$en%e$or sa$e #on/atoare ;i motrice. a Jacques eenhar/t 7I7 I"T!CA JU4!U!A3V 0"CTA>IA3 K"KA) C UJ !UR"PA S! PRI>!\T! P! SI3!E "K I34A A8!RICI "R ,JRe#erin%e bib$iogra#ice Arciniegas K.1 America en !uropa1 P$aneta Co$umbiana !/itoria$1 7ogota1 1FGF. eenhar/t J.1 Za$#on R1 es Ameriques $atines en 2rance1 Ka$$imar/1 04ecou5ertes)1 Paris1 1FFH. e5i-Strauss CI.1 Tristes tropiques1 Pion1 Paris1 1FJJ. Speng$er ".1 e 4ec$in /e $'"cci/ent1 tra/.#r.1 Ka$$imar/1 Paris1 1FNG htra/.rom. 4ec$inu$ "cci/entu$ui1 7e$a/i1 Craio5a1 1FFPi. Sta/en 8.1 3us1 #eroces et anthropophages1 tra/.#r.1 Seui$1 Paris1 1FFI. To/oro5 T1 a Conquete /e $'AmeriqueE $a question /e $'autre1 Seui$1 Paris1 1FGH htra/.rom. Cucerirea Americii. Prob$ema ce$ui$a$t1 Institutu$ !uropean1 Ia;i1 1FFNi. _ ce .b [*E _Q_ a a ..-* ista autori$or A3T"I3! 4! 7A!CeU!1 C3RS ?2ran%aC Sistemu$ metric uni#ic. m.suri$e ;i greut.%i$e A3A CRISTI3A 7ART" "8!" 4! ARAUJ"1 Uni5ersiUtea /inCoimbra ?Portuga$iaC )'[ -[_' 1-JJE a isabona1 !uropa <ntreag. este 9gu/uit. .i b >SC A> 7! "LRA4SZA1 Uni5ersitatea /in Kenoa ?Ita$iaC Capita$e$e imperiu$ui ser5esc ;i /eser5esc !uropaE >iena ;i 8itte$europa 8ARC! 7!3A7"U1 Uni5ersitatea Paris - ?2ran%aC Co$onii$e 5isea9. $a !uropaE metropo$a _ '[ J!A3 7!R!3K!R1 Uni5ersitatea Paris I>-Sorbona ?2ran%aC Un mare #$u5iu reune;te !uropaE 4un.rea 4A3 7!RI34!I1 Uni5ersitatea /in 7ucure;ti ?Rom=niaC _ 1GNGE 0Prim.5ara popoare$or) tre9e;te $a 5ia%. !uropa J!A3-3"! 7IRA7!31 Institutu$ 3a%iona$ /e Stu/ii 4emogra#ice ?2ran%aC 1,N-E Ciuma neagr. se r.sp<n/e;te /in Constantinopo$ p<n. $a %.rmu$ 8.rii 7a$tice J!A3-C AU4! 7"33!T1 C3RS ?2ran%aC 1-GFE Parisu$ /ec$an;ea9. Re5o$u%ia PLI IPP! 7RAU3ST!I31 Aca/emia /e \tiin%e Socia$e ?2ran%aC "ra;e$e se trag /in 9ona rura$. RICCAR4" CA I8A3I1 RAI ?Ita$iaC i !5reii au #ost primii europeniE /iaspora 8ARJ"RI! CLI73A 1 Uni5ersitatea Cambri/ge ?8area 7titanieC 1IPPE 4up. Sici$ia1 norman9ii cuceresc Ang$ia 'a*'[ _ ,PI 4AT! \I "CURI 7!R3AR4 C"TTR!T1 Uni5ersitatea i$$e III ?2ran%aC 1PG,-1PGGE Turcii s<nt <n#r<n%i $a por%i$e >ienei1 u/o5ic a$ O$>-$ea re5oc. !/ictu$ /e $a 3antes1 iar eng$e9ii <$ <n$.tur. /e $a /omnie pe Iacob a$ II-$ea R"7!RT 4! "RT1 Uni5ersitatea /in Kene5a ?!$5e%iaC 2$ora1 #auna ;i peisaDu$ a$c.tuiesc un imaginar comun

A>!S 4URS341 Uni5ersitatea /in "r$eans ;i Aca/emia /e \tiin%e Socia$e ?2ran%aC 1FNJE Cei trei mari A$ia%i <ncheie r.9boiu$ $a Aa$ta 8ARC 2!RR"1 Aca/emia /e \tiin%e Socia$e1 Institutu$ umii So5ietice ;i a$ !uropei Centra$e ;i "rienta$e ?2ran%aC 1F1--1F1FE Re5o$u%ia rus. ;i-tratate$e /e pace instaurea9. o nou. or/ine J"S!2 2 !CZ!3ST!I31 Institutu$ /e Istorie 08a: P$ancB)1 Kottingen ?KermaniaC GN,E Tratatu$ /e $a >er/un schi%ea9. o !urop. a na%iuni$or C AU4! 2RI"UO1 Uni5ersitatea Paris >III ?2ran%aC Regiuni$e /e grani%. se occi/enta$i9ea9.E SanBt-Petersburg PI!RR! K!R7!T1 pro#esor uni5ersitar emerit ?2ran%aC 1D 1FJ- E Tratatu$ /e $a Roma pune ba9e$e !uropei PLI IPP! 4'LARC"URT1 Uni5ersitatea /in 3antes ?2ran%aC 4omesticirea p./urii in/ic. e:isten%a unei con;tiin%e /emogra#ice+ Case$e princiare nu au a5ut nicio/at. $imiteE Kotha 4"8I3IeU! I"K3A-PRAT1 C3RS ?2ran%aC "r/ine$e monaha$e au creat puternice re%e$e europeneE spiritu$ /e $a C$un6 PI!RR! J!A33I31 Aca/emia /e \tiin%e Socia$e ?2ran%aC C<te5a m.ri au creat !uropaE /e $a Cana$u$ 8<necii $a 8area 7a$tic. A>!S AC"ST!1 Aca/emia /e \tiin%e Socia$e ?2ran%aC 1FGF-1FF,E S#ir;itu$ comunismu$ui rea/uce <n actua$itate prob$ema #i5ntiere$or JACeU!S !!3LAR4T1 Aca/emia /e \tiin%e Socia$e ?2ran%aC !uropa se pri5e;te pe sineE og$in/a Americi$or +_Ta 2RA3Z !STRI3KA3T1 Uni5ersitatea i$$e III ?2ran%aC 1NFHE 0 umea noastr. a /escoperit o a$t. $ume) .-$t-1 ISTA AUT"RI "R ,P1 8ARC I!3LAR41 2acu$tatea /e Teo$ogie Protestant. /in Strasbourg ?2ran%aC 1J1-E uther <;i e:pune te9e$e $a &ittenberg PATRI]IA "87AR4"1 Uni5ersitatea /in Pittsburgh ?State$e UniteC 3.9uin#a c.tre un e/i#iciu european se concentrea9. <n ora;e$e-#rontier.E >ene%ia1 Trieste ;i A/riatica 4A3I! 8I "1 Aca/emia /e \tiin%e Socia$e ?2ran%aC 1IIIE Anu$ 1III nu a a5ut $oc+ !ra cre;tin. creea9. un ca$en/ar unic PI!RR! 8I ]A1 Institutu$ /e Stu/ii Po$itice /in Paris1 Centru$ /e Istorie a !uropei seco$u$ui OO ?2ran%aC 1F,,E !uropa #ascist. <;i e:tin/e imperiu$ !8I ! 8"RI31 pro#esor /e e:ege9. a 3ou$ui Testament ?2ran%aC ,P /.Lr.E Con5ertirea $ui Pa5e$pe /rumu$ 4amascu$ui 7RIA3 3! S"31 Uni5ersitatea 8onash1 8e$bourne ?Austra$iaC !:trema !urop. se a#$. $a antipo9iE Austra$ia J"S! 8A3U! P!R!]-PR!34!S1 Uni5ersitatea Comp$utense /in 8a/ri/ ?SpaniaC N1IE Intrarea $ui A$aric I <n Roma+ -11E In5a9ia mauri$or /uce $a pr.bu;irea regatu$ui 5i9igot &" 2KA3K P!TT!R1 Institutu$ /e Cercet.ri pentru Istoria 8i$itar. /in 2reiburg ?KermaniaC 1GPPE 0 umea se pr.bu;e;te ) $a Sa/o@a J!A3-PI!RR! RI"UO1 C3RS ?2ran%aC 1-PFE &att in5entea9. motoru$ cu aburi JACeU! I3! 4! R"8I A1 Aca/emia 2rance9.1 Co$$ege /e 2rance ?2ran%aC NGI <.Lr. E Respingerea per;i$or /e c.tre greci $a Sa$amina I A SCL!RR1 Institutu$ 3a%iona$ /e imbi "rienta$e ?2ran%aC !uropa <;i suprapune itinerare$eE shtet$ A34R!I TARTAZ">SZI1 Uni5ersitatea /in 8osco5a ?RusiaC 1G1HE 3apo$eon intr. <n 8osco5a J!A3-PI!RR! >A AT1 Uni5ersitatea Paris OIII ?2ran%aC JH <.Lr.E Imperiu$ Roman se e:tin/e p<n. <n Ka$ia b`Qub ...-i 'u-1a.. b D*. *' 1. -5a-' a 1Et-b ) ' *a*+[[ .i$i$ T-i t b1nU ' Cuprins Cu5<nt <nainte ?Antoine Compagnon ;i Jacques SeebacherC......J Sumaru$ ce$or trei 5o$ume............................................... 11 I 8"8!3T! ! 4! C"TITURV A ! C"3\TII3U!I !UR"P!3! NGI <.Lr.E Respingerea per;i$or /e c.tre greci $a Sa$amina1 /e Jacque$ine /e Romi$$6 ............................................1JH <.Lr.E Imperiu$ Roman se e:tin/e p<n. <n Ka$ia1 /e Jean-Pierre >a$$at..................................................HH ,P /.Lr.E Con5ertirea $ui Pa5e$ pe /rumu$ 4amascu$ui1

/e !mi$e 8orin........................................................,1 N1IE Intrarea $ui A$aric I <n Roma1 /e Jose 8anue$ Pere9-Pren/es......................................,G -11E In5a9ia mauri$or /uce $a pr.bu;irea regatu$ui 5i9igot1 /e Jose 8anue$ Pere9-Pren/es......................................NJ GN, E Tratatu$ /e $a >er/un schi%ea9. o !urop. a na%iuni$or1 /e Jose# 2$ecBenstein.................................................JH 1IIIE Anu$ 1III nu a a5ut $oc1 /e 4anie$ 8i$o...................PI 1IPPE 4up. Sici$ia1 norman9ii cuceresc Ang$ia1 /e 8arDorie Chibna$$ .................................................PF 1,N-E Ciuma neagr. se r.sp<n/e;te /in Constantinopo$ p<n. $a %.rmu$ 8.rii 7a$tice1 /e Jean-3oe$ 7iraben..........-F 1NFH E 0 umea noastr. a /escoperit o a$t. $ume)1 /e 2ranB estringant..................................................F1 1J1-E uther <;i e:pune te9e$e $a &ittenberg1 /e 8arc ienhar/.....................................................FG 1PG,-1PGGE Turcii s<nt <n#r<n%i $a por%i$e >ienei1 u/o5ic a$ O$>-$ea re5oc. !/ictu$ /e $a 3antes1 iar eng$e9ii <$ <n$.tur. /e $a /omnie pe Iacob a$ II-$ea1 /e 7ernar/ Cottret...................................................11J 1-JJE a isabona1 !uropa <ntreag. este 9gu/uit.1 /e Ana Cristina 7arto$omeo 4e ArauDo........................ 1HP 1-PFE &att in5entea9. motoru$ cu aburi1 /e Jean-Pierre Riou: ............................................... 1,H 1-GFE Parisu$ /ec$an;ea9. Re5o$u%ia1 /e Jean-C$au/e 7onnet............................................. 1,F 1G1HE 3apo$eon intr. <n 8osco5a1 /e An/rei TartaBo5sBi .... 1N1GNGE 0Prim.5ara popoare$or) tre9e;te $a 5ia%. !uropa1 /e 4an 7erin/ei..................................................... 1JP 1GPPE 0 umea se pr.bu;e;te) $a Sa/o@a1 /e &o$#gang Petter.................................................. 1PJ 1F1--1F1FE Re5o$u%ia rus. ;i tratate$e /e pace instaurea9. o nou. or/ine1 /e 8arc 2erro.................................... 1PF 1F,, E !uropa #ascist. <;i e:tin/e imperiu$1 /e Pierre 8i$9a...................................................... 1-1FNJE Cei trei mari A$ia%i <ncheie r.9boiu$ $a Aa$ta1 /e A5es 4ur=n/......................................................1GN 1FJ-E Tratatu$ /e $a Roma pune ba9e$e !uropei1 /e Pierre Kerbert.................................................... 1F1 1FGF-1FF,E S#<r;itu$ comunismu$ui rea/uce <n actua$itate prob$ema #rontiere$or1 /e A5es acoste........................ 1FP II 1 8VSURI1 P" I \I R!U! ! !ra cre;tin. creea9. un ca$en/ar unic1 /e 4anie$ 8i$o .......H11 Sistemu$ metric uni#ic. m.suri$e ;i greut.%i$e1 . /e Antoine /e 7aecque.............................................HHH 2$ora1 #auna ;i peisaDu$ a$c.tuiesc un imaginar comun1 /e Robert 4e$ort.....................................................HHG 4omesticirea p./urii in/ic. e:isten%a unei con;tiin%e /emogra#ice1 /e Phi$ippe /'Larcourt...........................H,G "ra;e$e se trag /in 9ona rura$.1 /e Phi$ippe 7raunstein......HNF Un mare #$u5iu reune;te !uropaE 4un.rea1 /e Jean 7erenger.................................................... HP1 C<te5a m.ri au creat !uropaE /e $a Cana$u$ 8<necii $a 8area 7a$tic.1 /e Pierre Jeannin............................H-H Capita$e$e imperiu$ui ser5esc ;i /eser5esc !uropaE >iena ;i 8itte$europa1 /e >=c$a5 7e$ohra/sB6...............HG, 3.9uin%a c.tre un e/i#iciu european se concentrea9. <n ora;e$e-#rontier.E >ene%ia1 Trieste ;i A/riatica1 /e Patri9ia ombar/o...............................................HFI Regiuni$e /e grani%. se occi/enta$i9ea9.E SanBt-Petersburg1 /e C$au/e 2riou:....................................................HFF "r/ine$e monaha$e au creat puternice re%e$e europeneE

spiritu$ /e Ia C$un61 /e 4ominique Iogna-Prat.............. ,IP Case$e princiare nu au a5ut nicio/at. $imiteE Kotha1 /e Phi$$ipe /'Larcourt.............................................. ,1F !5reii au #ost primii europeniE /iaspora1 /e Riccar/o Ca$imani...............................................,HJ !uropa <;i suprapune itinerare$eE shtet$1 /e i$6 Scherr.....,,, Co$onii$e 5isea9. !uropaE metropo$a1 /e 8arce$ 7enabou .................................................,,G !:trema !urop. se a#$. $a antipo9iE Austra$ia1 /e 7rian 3e$son .....................................................,NP !uropa se pri5e;te pe sineE og$in/a Americi$or1 /e Jacques eenhar/t...............................................,JH ista autori$or............................................................,JF b ni m 1 . . # -. +p*%^Y Uf F* *' I/eea !uropean. <n aceea;i co$ec%ie $a !/itura Po$irora au ap.rutE Ki$$es 2erreo$ ?coor/.C - 4ic%ionaru$ Uniunii !uropene 4omimque Schnapper - Ce este cet.%enia Jacques e Ri/er - Jurna$e intime 5iene9e 4ominique 7arthe$em6 - Anu$ o mie ;i pacea $ui 4umne9eu 2ran%a cre;tin. ;i #eu/a$. <n anii FGI-1IPI Phihppe So$$ers - R.9boiu$ gustu$ui Antoine Compagnon1 Jacques Seebacher - Spiritu$ !uropei ?, 5oi.C <n preg.tireE Stephane Ria$s - 4ec$ara%ia 4repturi$or "mu$ui ;i a$e Cet.%eanu$ui [)* Ji i# _) r"".$1 HTS-, .` 1/ . n<#R< 0ur< hi< t-'< .55>n s^B'1 ....D. .i'.T .- *`u .)$'t ['. * ?@@@.po$irom.ro Re/actorE i5ia Iacob CopertaE 8anue$a "boroceanu Tehnore/actorE ucian Pa5e$ 7un /e tiparE august HIIH. Ap.rutE HIIH !/itura Po$irom1 7-/u$ Copou nr. N _ P.". 7o: HPP1 PPII1 Ia;i Te$. n 2a: ?IH,HC H1.N1.II+ ?IH,HC H1.N1.11+ ?IH,HCH1.-N.NI ?/i#u9areC+ !-mai$E o##icevpo$irom.ro 7ucure;ti1 7-/u$ I.C. 7r.tianu nr. P1 et. -+ P.". 7o: 1--HG+ -I-II Te$.E ?IH1C ,1,.GF.-G+ !-mai$E po$iromv/nt.ro Tipogra#ia 8U TIPRI3T Ia;i Ca$ea Chi;in.u$ui HH1 et. P1 Ia;i PPII te$. IH,H-H11HHJ1 H,P,GG1 #a:. IH,H-H11HJH