Cuprins :

Introducere. 1. Abordari teoretice conceptuale ale negocierilor diplomatice si cconflictelor internationale. 1.1 Istoriografia cercetarii negocierilor diplomatice in rezolvarea conflictelor internationale. 1.2 Dimensiunile conceptuale ale negocierilor diplomatice si conflictelor internationale. 1.3 Concluzii la capitolul 1. 2. Rolul negocierilor diplomatice in solutionarea conflictului transnistrean . 2.1 Importanta negocierilor diplomatice in reglementarea conflictului transnistrean. 2.2 Noi oportunitati de solutionare a conflictului transnistrean prin intermediul negocierilor. 2.3 Concluzii la capitolul 2.

Introducere. Actualitatea problemei abordate. Relaiile internaionale contemporane se caracterizeaz prin dificultatea soluionrii unor conflicte de diferite tipuri: teritoriale, regionale, politice, interetnice etc.n prezent conflictele reprezint una din problemele majore cu care se confrunt umanitatea, iar reglementarea lor uneori nu este posibil nici cu ajutorul unor aa organizai i internaionale ca: ONU i NATO. Ca prim instrument n rezolvarea sau aplanarea conflictelor sunt folosite :medierea i negocierea. Care sunt motivele i avantajele pentru care anume acetse metode sunt recunoscute a fi cele mai eficiente n soluionarea conflictelor de amploare ? Care au sunt formele i consecinele implementrii acestora n cadrul conflictului transnistrean , vom afla din studiukl acestei probleme. Consider a fi actuala aceasta problema, anume pentru faptul ca peste tot in lume , mai ales marile puteri isi au marea dorinta de a detine teritorii si resurse, anume din cauza ca aceste puteri sunt gata pentru prorpiile scopuri sa infiltreze un mar al discordiei, care sa genereze inceperea unor conflicte, la care marile puteri sa se implice ca mediatori si aducatori de pace, ca pina la urma sa-si vada indeplinite marile dorinte, anume din aceste motive am considerat ca aceasta tema ma poate capta, deoarece rezolvarea pe cale pasnicxa a conflictelor este un lucru nobil, optez pentru asta ,sunt sigur ca doar in acest fel putem avea o societate, la nivel mondial in care domneste pacea si buna intelegere. Actualitatea acestei teme este dovedita si de numarul mare de conflicte care le avem acuma la scara mondiala si de necesitatea unor unor organisme care ar rezolva acetse conflicte pe cale pasnica, prin intermediul negocierilor, care ar preveni aparitia acestora, negocierea care pentru mine reprezinta posibilitatea cea mai buna de rezolvare a conflictelor, salvind vieti omenesti, salvind economiile statelor implicate, salvind stabilitatea si pacea. Negocierea i eficiena utilizrii acesteia pentru rezolvarea conflictelor internaionale esterezultatul progresului istoric a normelor de drept internaional. Principiile fundamentale aledreptului internaional apr cele mai importante valori pentru societatea internaional, pentru participanii la raporturile juridice internaionale i in general,pentru toat omenirea in ansamblul su. Valori cum ar fi pacea i securitatea internaional,colaborarea dintre stat, egalitatea suveran a acestora dar, in special, fiina uman care constituie obiect al preocuprilor societii internaionale contemporane, reprezint valori protejate de principiile fundamentale ale dreptului internaional, valori care reprezint esena, miezul dreptului internaional. Principiile din care rezult extinderea tendinei de utiliza mijloacele panice de rezolvare a conflictelor sunt:

principiul nerecurgerii la ameninarea cu fora sau la utilizarea forei i principiul reglementrii panice a diferendelor, anume pentru acetse valori indispensabile ale omenirii trebuie sa luptam intregul areal mondial pentru garantarea si dezvoltarea valorilor sus numite, prin promovarea negocierilor si dialogului dintre state ca cele mai optime variante de rezolvare a conflictelor, iar studierea acestora ca baza teoretica este o actualitate inevitabila. Scopul. Studierea eficienii negocierii n soluionarea conflictelor internaionale, n general i al cazului conflictului transnistrean, n particular, scop care-mi va permite sa-mi largesc arealul de cunostinte teoretice in ceea ce tine de negociere si efecienta acesteia in rezolvarea conflictelor, ca mai apoi folosesc aceasta baza teoretica in analizarea conflictului trasnistrean si de a propune unele posibilitati de rezolvarea a acestuia. Obiective: 1. Studierea teoretic a principalelor concepte: negociere, mediere, conflict 2. Sintetizarea principalelor avantaje ale medierii n rezolvarea conflictelor internaionale 3. Analizarea n practica internaional a particularitilor medierii; 4. Identificarea rolului a negocierii i medierii n soluionarea conflictelor 5. Identificarea impedimentelor i avantajelor negocierilor ; 6. Studierea documentelor n baza crora s-au desfurat negocierile; 7. Analiza specificului conflictului transnistrean; 8. Particularitile internaionalizrii conflictului 9. Analiza rundelor de negocieri n format multilateral; 10. Analizarea realitailor i perspectivelor procesului de negociere n cadrul soluionrii conflictului transnistrean; 11. Identificarea conjucturilor favorabile soluionrii conflictului transnistrean din

perspectiva procesului de negocieri. Aparat categorial: conflict internaional, mediere, negociere, planul Kozak, stil naional diplomatic, diferend ,soluionare, pace, securitate, separatism. Referitor la metodologia de cercetare propus consider util lectura tiinific, analiza i sinteza, organizarea i sistematizarea informaiilor, abstracia tiinific, analogia, corelarea, modelarea statistic, analiza comparativ a datelor, acestea fiind realizate att n plan teoretic ct i practic. Structura si continutul tezei: Teza mea este alcatuita din 2 capitole, fiecare capitol avind cite 3 subcapitole. Primul capitol se refera la partea introductiva ,la baza conceptuala,

istoriografie, la abordarile teoretice ale notiunii de conflict si negociere. Capitolul 2 se refera la partea practica a problemei si anume la conflictul transnistrean , la importanta negocierilor in rezolvarea acestui conflict, la perspectivele de viitor si oportunitatile de reglementare a conflictului pentru viitor si cum vor influenta mersul si viitorul conflictului. 1.1 Istoriografia cercetarii negocierilor diplomatice in rezolvarea conflictelor internationale. Negocierea i eficiena utilizrii acesteia pentru rezolvarea conflictelor internaionale esterezultatul progresului istoric a normelor de drept internaional. Principiile fundamentale aledreptului internaional apr cele mai importante valori pentru societatea internaional, pentru participanii la raporturile juridice internaionale i in general,pentru toat omenirea in ansamblul su. Valori cum ar fi pacea i securitatea internaional,colaborarea dintre stat, egalitatea suveran a acestora dar, in special, fiina uman care constituie obiect al preocuprilor societii internaionale contemporane, reprezint valori protejate de principiile fundamentale ale dreptului internaional, valori care reprezint esena, miezul dreptului internaional. Reglementarea prin mijloace panice a diferendelor internaionale a fost consacrat in plan juridic multilateral prin Conveniile de la Haga din I899 i 1907. Convenia de la Haga pentrureglementarea panic a conflictelor internaionale, din 18 octombrie 1907, este primul act de codificare parial a normelor internaionale referitoare la unele mijloace panice desoluionarea diferendelor internaionale. Printre alte acte de ordin juridic internaional si regional pot fi menionate Pactul Briand-Kellog (Paris 1928), Tratatul pentru reglementarea panic a conflictelor ntre statele americane (Londra, 1923), Convenia general de conceliereinteramerican (1929), Tratatul interamerican la soluionarea panic a a diferendelor (Bogota,1948), statutele organizaiilor regionale (Organizaia Statelor americane, Organizaia UnitiiAfricane, Liga Statelor Arabe), Tratatul ECOWAS (Comunitatea Economic a statelor Africii de Vest) semnat la Lagos n 1975, Protocolul de neagresiune al ECOWAS (1978), Actul Final al Confeirnei pentru Securitate i Cooperare n Europa (Helsinki, 1975).1 n afirmarea principiului soluionrii panice a diferendelor, intrarea n vigoare a CarteiO.N.U. a reprezentat, prin caracterul su de tratat internaional, un moment crucial. Chiar n primul articol al Cartei, care definete scopurile organizaiei, Naiunile Unite i
1

Burian Alexandru.Drept Internaional Public. Chiinu :Elena-V.I. 2009, p. 630.

propun s nfptuiasc, prin mijloace panice i n conformitate cu principiile justiiei i dreptului internaional, aplanarea ori rezolvarea diferendelor sau situaiilor cu caracter internaional care ar putea duce la o nclcare a pcii. Art. 2 alin.3 al Cartei, care definete principiile nconformitate cu care att organizaia ct i statele membre trebuie s acioneze, prevede: Toi membrii Organizaiei vor rezolva diferendele lor internaionale prin mijloace panice, n aa fel nct pacea i securitatea internaional, precum i justiia s nu fie puse n pericol.2 Rezoluia 2625 (XXV) a Adunrii Generale a ONU din 24 octombrie 1970, referitoare l principiile d drept internaional privind relaiile prieteneti si cooperarea intre state, conformCartei ONU, stipuleaz, c diferendele internaionale se soluioneaz pe cale panic curespectarea principiului egalitii suverane al statelor i n conformitate cu libertatea de alegere modalitilor i mijloacelor de reglementare panic a diferendelor internaionale. Din mijloacele politico-diplomatice de soluionare a diferendelor internaionale fac parte: negocierile, buneleoficii, medierea, ancheta internaional i concilierea.3 In cercetarea problemei abordate pe linga actele normative de o importanta deosebita am folosot si o serie de carti si lucrari in care este abordata expres problematica negocierilor in rezolvarea conflictelor internationale atit la nivel de practica de informatie generala cit si ceea ce tine problematica conflictului transnistrean, nu am intimpinat greutati, datorita faptului ca este o tema foarte mediatizata in prezent si nu a fost o problema gasirea e informatie. Inainte de a incepe sa enumar citeva lucrari care consider a fi cele mai importante, vreau sa numesc ca sursa de baza , act normativ international Carta Natiunilor Unite, in ncare sunt stipulate si cele 10 principii de baza care ar trebui sa domneasca asupra relatiilor dintre state, cum ar fi: Rezolvarea pe cale pasnica a conflictelor dintre state; Neagresiunea si Inviolabilitatea teritoriilor altui stat; Respectarea Suveranitatii si integritatii statelor; Dreptul la autodeterninare si alte principii care prevad buna relatie dintre state, incalcarea carora ar putea genera grave conflicte la scara mondiala, deci o sursa foarte importanta este si textul Cartei Natiunilor Unite, mai ales care partea prevede care prevede ca negocierea sa fie principala modalitate de rezolvare a conflictelor. Alte surse la fel de importante ca parte teoretica a ceea ce se numeste negociere diplomatica, conflict si cum influenteaza negocierea aplanarea unui conflict am folosit si asa

2 3

Burian Alexandru.Drept Internaional Public. Chiinu :Elena-V.I. 2009, p. 630 Durnescu Lilian. Revista Moldoveneasc de drept internaional i Relaii Internaional. nr.1-2 (2), 2006, p.84

surse ca: Lucrarea dlui.Constantin Esanu Activitatea diplomatica in prevenirea conflictelor internationale si gestionarea crizelor internationale in serviciul diplomati- teorie si practica , unde sunt explicate cu amanuntul ceea ce este si cum functioneaza activitatea diplomatica si in special negocierile in rezolvarea conflictelor internationale. Dumnealui mentioneaza ca Negocierea este o caracteristic pentru strategia de stabilizare a conflictului, alturi demisiunile de stabiliare a faptelor, mediere, pn la msuri mai constrngtoare ca sancionarea iarbitrajul. Strategia indicat este util pentru excluderea violenelor i pentru semnarea unuiacord politic cu carcater permanent dup ncetarea ostilitilor. La fel, ea prezint o viziunefoarte restrns asupra conflictelor i implicit asupra pcii, care este conceptualizat n modnegativ, ca absen a tensiunilor violente. Actorii implicai n negociere aparin tipului II dediplomaie, adic sunt de regul membri influeni din punct de vedere politic. Ei pot fi intermediari oficiali-negociatori profesioniti sau lideri ai micrilor politice, membri ai Parlamentului, jurnaliti etc.4 La fel el spune ca Soluionarea conflictelor este o abordare mai avantajoas, permind o mai bun comunicarei cooperare ntre prile aflate n conflict. Se stabilete a mai mare ncredere ntre pri., am folosit ca sursa aceasta lucrare considerind a fi niste adevaruri incontestabile si o baza teoretica buna pentru viitorul meu practic. Alte 2 lucrari care ca continut se aseama sunt lucrarile Doamnei Claudia Craciun si Mircea Malita, ambele intitulindu-se Teoria si practica negocierilor. Claudia Craciun spune foarte frumos in aceasta lucrare ca : Utilizate frecvent de oameni n oricare situaie ce ine de schimbul de opiniipentru a conveni asupra unui consens, negocierile constituie actualmente oactivitate uman fundamental. Conform unei relatri ingenioase a notoriuluispecialist n aceast problem G. O. Faure, negocierile apar n existenauman de la prima gngveal a pruncului cu mama sa. Mai trziu ele igsesc nt ruchiparea la nivelul activitii sociale cu dimensiunile lor cooperantei conflictuale. Am putea chiar afirma c ele exprim esena condiiei umane,punnd n eviden speranele, incertitudinile, complexitatea, puterea i tendinaspre echitate.Negocierile apar n oricare situaie cnd snt prezente relaiile deinterdependen. Aceast activitate implic existena unei divergene inecesitatea de a se ajunge la un acord.5

Eanu C. Activitatea diplomatic n prevenirea conflictelor i gestionarea crizelor internaionale. n Serviciul diplomatic: teorie i practic. Chiinu: CEP USM, 2011, p.225 5 http://www.scribd.com/doc/106885738/Craciun-Practica-Negocierilor Vizitat (15.05.13)

Baciu Cornelia cu lucrarea Negociere si conflict in relatiile internationale,o alta lucrare la fel de importanta .Principalul rationament al lucrarii fii faptul ca cum spune autoare in cartea sa unde prezinta perspectivele conflictului internaional, a rezoluiei sale i a procesului de meninere a pcii prin metoda negocierii internaionale. Nu exist nici o regul general care s indice de ctre cine ar trebui implementate mijloacele de meninere a pcii. Att fora, ct i raionamentul reprezint ultimul resort, o alternativ omniprezent pentru stimularea instrumentelor multilaterale de rezoluie alternaiv a conflictului prin dialog, mediere, convingere i negociere. De asemenea, nu exist o interclasare nici n privina agenilor acetia pot fi constituii de Naiunile Unite, organizaii locale sau regionale sau coaliii statale neoficiale.. Atunci cind statele preiau procesul de meninere a pcii, exercitnd nti iniiative unilaterale i abia apoi acumulnd suport multilateral, organizaiile de diferite tipuri joac un rol important ca parte integrant din procesul general. Atunci cnd eforturile sunt ncununate de succes, att statele ct i organizaiile locale sau regionale i coaliiile statale trebuie s rmn implicate, denotnd fiecare un comportament efectiv. Procesul de meninere a pcii este unul colectiv i o chestiune cu o dinamic continu.6 Cind vine vorba despre sursele folosite pentru definirea insasi conceptelor de negociere si conflict , atunci fac trimitere la Dictionarul international legal referitor la utilizarea negocierii ,medierii si concelierii . Alte surse folosite de mine care se refera si la Conflictul Transnistrean sunt Inprimul rind lucrarea Domnului Igor Botan, cunoscut analist politic din Moldova cu lucrarea Solutionarea conflictului Transnistrean , o solutie europeana, in care el analizeaza conflictul inca de la inceptuturi propunind o serie de masuri in cele din urma pentru rezolvarea acestuia, care-l vede doar in cadrul Uniunii Europene cu institutiile sale functionale care ar putea oarecum redresa situatia. La fel m-am condus de Studiul IPP Aspecte ale conflictului Transnistrean, in care la fel sunt aduse niste date mai generalizatoare urmate de o serie de prpuneri , care vor fi prezentate in capitolul ce urmeaza. Sunt un numar foarte mare de surse desigur ca nu pot sa le numesc pe toate doar ca voi mai nominaliza citeva, restul vor fi incluse in Bibliografie : Jacob BercovitchMedierea in conflictele internationale; Brian S. Mandell, Brian W. Tanlin Medierea in dezvoltarea normelor de rezolvare a conflictului ; s.a.

http://books.google.md/books/about/Conflict_si_negociere_in_relatiile_inter.html?id=ap7hNkfM32AC&redir_esc= y Cornelia Baciu in prezentarea cartii (vizitat 15.05.13)

1.2 Dimensiunile conceptuale ale negocierilor diplomatice si conflictelor internationale. Conflictele sunt o realitate a vieii sociale, politice i economice, care sunt determinate decauze multiple i interconectate, iar factorii care genereaza conflictele violente pot avea un caracter intern sau extern n raport cu arealul aflat n conflict. Inteniile de rezolvare aconflictelor se traduc n decizii de a aciona ntr-un anumit mod n cadrul unei situaticonflictuale. Pentru a putea fi pregatit s reacionezi la comportamentul celeilalte pri, trebuie cunoscute mai ntai inteniile pe care aceasta le are. Multe conflicte intra n faza de escaladare pentru c nu se cunosc inteniile celeilalte pri. Pe de alta parte, poate interveni i o dedublare,deoarece comportamentul nu reflect ntotdeauna inentiile unele persoane. Taxonomia inteniilor de abordare a conflictelor se poate realiza prin folosirea a doua dimensiuni: gradul de cooperare sau dorina de satisfacere a dorinelor celuilalt (ct de cooperant este fiecare parte n a satisfaceinteresele celeilalte pri) i gradul n care o parte ncearca s-i satisfac propriile interese (ct dedeterminat este fiecare parte n urmarirea propriilor interese). Soluionarea conflictelor presupune o multitudine de metode i mijloace panice care au drept scop evitarea de mai de parte a confruntrilior violente. Prin urmare se propun dou modaliti de soluionare aconflictelor, i anume negocierea.7 Complexitatea vieii social-economice i politice, fac ca negocierea s se impun drept unul din cele mai importante dar i preioase atribute ale vieti contemporane. n acest context ele servesc, ntr-o mare masur, eforturilor de diversificare a direciilor i domeniilor afacerilor, avnd rolul de a da raspunsuri problemelor complexe pe care acestea le presupun. In ultimele trei decenii, cercetatorii au devenit extrem de preocupai deacest subiect, abordndu-l din diverse puncte de vedere ca urmare acomplexitii i diversitii sale. Seriozitatea cu care trebuie privit negocierea ca proces i dobandirea abilitilor de a corespunde caindivid cerinelor sale, igsesc expresia n aprecierea luiW. Zartman, unul dintre cei mai de seama specialiti ndomeniu,care consider c epoca noastra este cea a negocierilor8.n acelai timp, ali autoriremarc faptulc negocierea a existat din totdeauna fiind la fel de veche ca iomenirea, iconstituind articulaia unei enorme varieti de

7 8

Pistol Gheorghe, Pistol Luminia. Negocieri comerciale:uzane si protocol. Bucuresti:Tribuna Economic, 2000,p.7 W.Zartman. The50 percent solution. New York: Anchor Book, 1976, p.74

activiti,9 trezind mirarea c unasemeneasubiect nu a fost abordat de cercettori cu mult inainte. Fenomen complex, negocierea a facut posibil existena a numeroase interpretari imoduri de a o defini. Cele mai simple o definesc ca o serie de ntrevederi, demersuri ntreprinse pentru a se ajunge la un acord, pentru a se incheia o tranzacie10, altele, mai complexe, ca aceea a lui W. Zartman, consider negocierea o decizie colectiv (cel puin bilateral) bazat peinteraciune, orientat spre un rezultat, implicand o deplasare spre celalalt, ndreptata spre complementaritate sau transformarea valorilor i centrat spre gsirea unei formule rezultat din interdependen. O alta abordare teoretic a procesului de negociere, o prezint drept forma de comunicare ce presupune un proces comunicativ, dinamic, de ajustare, de stabilire a acordului n cazul apariiei unor conflicte de interese, prin care dou sau mai multe pari, animate demobiluri diferite i avnd obiective proprii, i mediteaz poziiile pentru a ajunge la o nelegeremutual satisfctoare.11 Aceasta de fapt reprezint o definiie apropiat negocierii, implicnd principalele aspecte ale sale: comunicare, pari participante, obiective, acorduri, etc. O abordare foarte interesant i bine structurat o realizeaz Cristophe Dupont, considerand negocierea din punct de vedere procesual i, din aceast perspectiv, definind-o cao aciune care plaseaz fa n fa doi sau mai muli parteneri care, confruntai att cudivergene ct i cu interdependene, consider oportun s gaseasc n mod voluntar o soluie reciproc acceptabil care s le permit s creeze, s menin i s dezvolte cel puin temporar o relaie.
12

Desigur toate aceste abordari conceptuale prezint una din fete

negocierii, i anume pe acea pozitiv, care are menirea s contribuie la soluionarea litigiului i ambele pri s beneficieze de anumite avantaje de pe urma rezolvarii situaiei date. ns sunt i pareri contrarecelor mentonate mai sus, care definesc i critic ntr -un mod mai sever procesul de negociere. n acest sens se pronun un specialist american n negocieri internaionale, Ikle, care nu se sfideaz s compare negocierea cu fariseismul: ceea ce conteaz nu sunt ideile, scopulurmrit sau aciunile; ceea ce conteaz este c protocolul s se desfoare conform
9

Anselm L.Strauss.Negotiations: Varieties, Processes, Contexts, and Social Order. San Francisco: Jossey Bass,1978,p.23. 10 Robert Paul. Dicionarul Micro Robert. Paris: Garnier Flammarion, 1973, pag 704.
11 12

Ioan deac. Introducere in teoria negocierii. Bucureti: Polideia, 2002,p.9 Dupont Christophe.Negotiation as Coalition Building In: International negotiation. Netherlands: KluwerAcademic Publishers, 1996, vol.I, nr.8, p.11

riturilor potrivite. Dace e s analizm aceasta abordare vizavi despre esena negocerii, atunci ea nu prezint altceva dect o form, far coninut, i totul se rezum la norme i proceduri protocolare.Tot n aceasta direcie, un alt cercetator francez, H.P. Jeudy, vede n negociere un principiu deautodistrugere, aceasta pentru c ctig cel care face s fie acceptat de altul propriu capriciu, demonstrndu-i totdat, c aceasta nu este al su. n cazul dat a putea s argumentezurmtoarele : c pna la urm negocierea pstreaza ntr-o oarecare msur dimensiunea saetimologic, care presupune capacitatea de a trgui sau negocia anumite lucruri, cu scopul de aobine un oarecare profit, deja cine este ctigtor, pierdant, reprezint un alt aspect al negocierii,iar aceasta pune la ndoial sinceritatea si dorinta uneia dintre pri s resolve problema comun.13 Primele reflecii despre negocieri se ntlnesc n memoriile scrise dediplomai, care au ncercat s-i analizeze experiena n acest domeniu. Aceast tradiie este meninut pn n prezent. Lucrrile lui Kissinger i Plantey trezesc un viu interes nu numai n rndul politicienilor de carier, ci ial celor care snt preocupai de tehnologia realizrii unei negocieri. Negocierile apar n oricare situaie cnd snt prezente relaiile deinterdependen. Aceast activitate implic existena unei divergene inecesitatea de a se ajunge la un acord. Negocierea este activitatea de realizare a nelegerii prin care se poate ajunge la soluionarea unui diferend. Uneori negocierea este denumit schimb de vederi sau consultare (DIACONU III, 280-281).Prin astfel de nuanri se marcheaz, pe de o parte, disponibilitatea dea negocia i, pe de alt parte, caracterul informal al debutului negocierii. Obiectivul negocierii este nelegerea. Cei (persoane, grupuri de persoane, comuniti, societi, organizaii, state, foruri internaionale)n relaiile crora a aprut un diferend sunt participani la diferend, pariale diferendului. Diferendul este o problem nesoluionat aprut n relaiile dintre prile la diferend. Temeiul relaiilor este interesul comun, convergena intereselor. Divergena intereselor produce dife-rendul. Ca urmare, relaiile ntemeiate pe acord sunt deranjate, chiar periclitate de dezacord. Diferendul perturbator se ncheie dupsolu ionarea problemei, dup ce soluia este stabilit i aplicatfie n conformitate cu voina uneia dintre pri, impus cu fora prilor celorlalte, fie n conformitate cu nelegerea la care prile ajung edificnd soluia prinoferte i acceptri ale componentelor acesteia.Cei care ajung, prin negociere, la nelegere cu privire la solu ionarea diferendului din relaiile lor sunt participani la ntelegere, pri ale nelegerii. Esena soluiei
13

Christian Thuderoz. Negocierile.Eseu de sociologie despre liantul social. C hiinau:tiina, 2002, p.25

este decizia comun a pr ilor diferenduluidevenite prile nelegerii. Soluionarea diferendului nseamn obinerea unui acord durabil, care amelioreaz relaiile dintre pri ntruct corespunde intereselor lor i ale comunitii.14 Pe planul relaiilor internaionale, negocierea este instrumentulindispensabil reglement rii diferendelor dintre state i de stimulare a conlucrrii interstatale. Prin negociere se pot depi crizele din relaiile internaionale, se realizeaz dialogul necesar convieuirii n pace. 15 Organizaia Naiunilor Unite, creia nu i revine i nici nu trebuie s-i revin rolul de poliist-mondial, poate, n schimb, s sprijine statele care au ajuns s fie pari ale unui diferend s devin pri ale unei nelegeri, soluionndu-i diferendul pe calea negocierii. Pornind de la prevederile Cartei Naiunilor Unite i de la aceast meniune solemn din Declaraia de la Manila ,Adunarea General a ONU a stabilit principii i ndrumri pentru negocierile internaionale. n acest cadru, negocierea este considerat a fi mijloc flexibil i eficient de soluionare a diferendelor dintre state i pentru formularea de norme internaionale noi de comportament.Adunarea General a ONU situeaz negocierea printre mijloacele de soluionare panic a diferendelor dintre state la care statele potrecurge conform opiunii lor libere i le cere statelor s aib n vedere,cnd negociaz, principiile i normele dreptului internaional, astfelnct conduita lor s poat fi previzibil, incertitudinea s se diminueze i s se asigure, n negociere, atmosfera de ncredere necesar.16 Negocieril pot fi definite drept o comunicare direct sau tacit n ncercarea de a ajungela o nelegere privind un schimb de valoare adic itemi tangibili sau nonmateriali pe care i valorizeaz o parte sau amndou.Negocieriledirecte sunt cel mai dinamic i eficient mijloc, mai puin costisitor i la ndemna prilor care, in funcie de cadrul de desfurare, pot fi bilaterale sau multilaterale, uneori presupune i participarea unor mediatori. Eficiena negocierilor diplomatice i prezena acetora ca indicator al stabilitiiinternaional i al pcii poate fi urmrit mai bine ca oriunde n desfurarea istoriei politice a Europei, care a meninut pn la ora actual o nsemntate deosebit pentru ntreaga politicmondial. La momentul actual, funcia negociatoare a diplomaiei crete ca pondere, dar i ca ntindere. Pe parcursul negocierilor pot fi acceptate diverse forme i metode de soluionar a diferendului internaional. Concomitent, negocierea, pe ling faptul c este un mijloc de baz

14

Conceptul de negociere - http://ro.scribd.com/doc/9137256/113/NEGOCIEREA-DIPLOMATIC%C4%82EXCURS (Vizitat 15.05.13) 15 Valentin Lipatii Insemnari despre o negociere. 16 Principles and guidelines for international negotiations, Din Declaratia de la Manila.

desoluionare panic a diferendelor, indeplinete i funcii aplicative in cadrul soluionrii diferendelor. n mod practic, toate mijloacele de soluionare panic a diferendelor se iniiaz prin negocieri i, de multe ori, se finalizeaz de asemenea prin negocieri. Dreptul internaionalnu stipuleaz reguli unice cu privire la tipurile, modalitile i procedura de negociere, permindactorilor un anumit grad de independen n organizare. Dac tot am menionat despre negociere, ar trebui s trecem la obiectul de studiu al acesteia, i anume conflictul, deoarece el reprezint un important aspect al vieii, din cele mai vechi timpuri. Este un proces sistematic, comun tuturor sistemelor de compoartament, iar absena lui nu semnific i apariia ulterioar a acestuia. Termenul de conflict a fost definit ntr-o mare diversitate de moduri i de diferii autori, dup cum urmeaz : James Schelemberg propune definitia urmtoare: Pentru nceput, putem defini conflictul social ca fiind opoziia dintre indivizi i grupuri, pe baza intereselorcompetitive, a identitilor diferite i a atitudinilor care se deosebesc. L. A. Coser : Conflictul este o lupt ntre valori i revendicri de statusuri, putere i resurse n care scopurile oponenilor sunt de a neutraliza, leza sau elimina rivalii. Donohue i Kolt , n opinia lor conflictul este o situaie n care oameni interdependeni prezint diferene (manifeste sau latente) n ceea ce privete satisfacerea nevoilor i intereselor individuale i interfereaz n procesul de ideplinire a acestor scopuri. J. P. Folger, M. S. Poole i R. K. Stutman definesc conflictul ca fiind interactiunea dintre dou persoane independente care percep scopuri incompatibile i interferena reciproc n realizarea acelor scopuri. Rubin, Pruit i Kim noteaz c conflictul este : o divergende interese aa cum este ea perceput, sau credina caspiraiile curente ale prtlor nu pot fi realizate simultan. Deci rezumnd cele menionate putem afirma urmatoarele, c conflictul reprezintopoziie, dezacord sau incompatibilitate ntre dou sau mai multe pri, i poate fi sau nu violent. Astfel conflictul este o stare social care ia natere atunci cnd doi sau mai muli actori urmresc scopuri care se exclud reciproc sau care sunt incompatibili unul cu altul. n relatie internaionalecomportamentul conflictual poate fi considerat rzboi, att sub aspectul ameninrii reprezentatede rezultat, ct i al strii de fapt, i ca o ncercare de negociere fr limbaj violent. 17
17

Thomas Schelling.Strategie du conflit. Paris: PUF, 1960, p.18

Conflictul poate avea i funcii pozitive, dei la prima vedere s-ar parea absurd.n particular, el poate consolida coeziunea de grup s poate sublinia poziia conducerii. Ar fi o iluzie s ne gndim cconflictul poate fi eliminat. Dac trebuie s fie rezolvat, adesea poate fi necesar intervenia uneiterte pri pentru a nlesni procesul. nsa aceasta intervenie este controversat, dat fiind faptul cexist o dihotomie referitor la tere pri, fiind considerate ca elemente de convingere i ca intermediari ai puterii.18 Din punct de vedere al abordarilor conceptuale, M.Weber noteaz c conflictul se extindede la lupta sngeroasa, refractar la orice reglementere, pna la lupta cavalereasc, reglementare prin convenie, sau la compeitia sportiv. De aici rezult c conflictul ntrunete mai multeforme, care se deosebesc dup coninut, prile implicate, scopuri, mijloacele de atingere a acestora, etc. n viziunea cercetatorului Simmel, conflictul este una din cele mai active forme de socializare, i odata izbucnit este eliminarea tensiunilor dintre contrarii.Astfel conflictul nu poate fi total eliminat, deoarece complexitatea relatilor sociale l determin s reapar din nou, fie sub o alt form sau cea precedent, n aceast ordine de idei, vine i afirmaia lui Thomas Schelling, c : majoritatea situaiilor de conflict sunt ,totadat , s situaii de negociere.19 Conflictele internaionale nu pot fi percepute ca fenomene unitare ntruct acestea sunt dediferite dimensiuni i prezint grade diferite de predispoziie la rezolvare. Astfel, strategiile sauabordrile obinuite care ar putea fi aplicate cu succes anumitor conflicte, se dovedesc ineficiente pentru altele, iar una dintre caracteristicile definitorii ale acestor conflicte o reprezintdificultatea rezolvrii panice a acestora i opun rezisten oricror tehnici de negociere sau de mediere, dar i altor metode de soluionare panic. Totui nu putem exclude c astfel de conflicte nu necesit toate eforturile pentrurezolvarea lor i ajungerea la un consens, deoarece consecinele a cestora sunt devastatoare i nu pot fi ignorate. Iar aici apelm la ajutorul negociatorilor i mediatorilor, deoarece statele cedeazo parte din ncrederea lor reprezentanilor n scopul aplanrii conflictului. Acestea la rndul lor trebuie s dea dovada de aptitudine, abilitate i ndeminare de a determina prile unui conflict sajung la un consens i s restabileasc relaiile

18 19

Christian Thuderoz. Negocierile.Eseu de sociologie despre liantul social. Chisinau:Stiinta, 2002, p.41 Thomas Schelling.Strategie du conflit. Paris: PUF, 1960, p.18

diplomatice, pentru a evita o viitoareconflagraie, care va aduce prejudicii considerabile ambelor pri. Orice problem are soluie, iar marea noastr ngrijorare nu ar trebui s fie prezena acesteia, dar cum o vom rezolva. Multiplicitatea i diversitatea metodelor uneori ne duc n eroare i ntr o mare dilem, confuzie, netiind dac acestea ne vor ndruma spre rezultatul mult ateptat. Certeste faptul c in cadrul unor conflicte, negocierea i medierea reprezint variantele optime desoluionare panic a diferendelor, chiar dac va fi nevoie de anumite concesii, important estemodul cum am rezolvat acest conflict. Experiena a demonstrat nu odat c evitarea formelor panice de soluionare a litigiilor dintre dou sau mai multe state s-au soldat cu pierderi umane i materiale, rcirea sau chiar ruperea relaiilor diplomatice, dar i pierderea statutului de garantal securitii i pcii internaionale, deoarece nimeni alii, dect statele mpreun cu organizaiileinterguvernamentale sunt capabile s apere drepturile i libertile fundamentale ale omului, sregleze procesele ce au loc n cadrul sistemului de relaii internaionale, s asigure o mai bun ieficient cooperare i colaborare n sensul meninerii securitii i pcii pe pamnt. Conflictul reprezinta un diferend in cea ce priveste rezultatele preferate intr-o situatie de negociere, conflictele pot evolua catre razboi, darn u inttotdeauna. Razboiul este un act de violenta facut cu intentia de a-l constringe pe oponent sa ii satisfaca dorinta. Problemele conflictuale sunt studiate in diverse locuri in diverse formule, sunt in atentia unor structuri cu character guvernamental precum onu sau nonguvernamental.20 Conflictele pot fi definite, n opinia lui Edward Azar, ca fiind urmri ale scopurilor incompatibile dintre una sau mai multe pri, pentru care nu exist un mecanism eficient de coordonare, mediere i conciliere. Prile la care se face referire sunt de obicei state, dar i comuniti din interiorul statelor, cum este cazul n tot mau multe conflicte din lumea contemporan.21 Termenul violen se refer n cele mai multe cazuri la violen fizic, cu toate c nu se desconsider nici celelalte forme de violen, cum ar fi traumele psihologice sau emoionale. In mod asemntor, Kate Malek, n the Conflcit Resolution information Source, definete conflictul ca fiind n percepia modern, o criz ntre dou sau mai multe

20 21

http://facultate.regielive.ro/cursuri/istorie-universala/conflicte-internationale-219243.html. Curs Regielive. Edward Azar, The Management of Protracted Social Conflict: Theory and Cases . Hampshire, England: Dartmouth Publishing Company, 1990.

grupuri dintr-o ar, n care unul din grupuri lupt pentru independen sau putere social, politic sau economic mai mare.(de exemplu Cecenia sau Kosovo).22 Heidelberg Institute for International Conflict Research, prezint o definiie similar, astfel conflictele sunt ciocniri de interese (poziii diferite), n legtur cu valori naionale ( teritoriu, secesiune decolonizare, autonomie, sistem de gndire/ideologie, putere naional, predominan regional, putere internaional, resurse i altele). Aceste ciocniri au o anumit durat i un anumit scop, implicnd cel puin dou pri, (grupuri organizate, state, grupuri de state, organizaii interstatale) determinate sa-i urmeze interesele i s obin ctig de cauz.23 Deosebim citeva tipuri de conflicte: Conflicte ale Marilor Puteri, Conflicte regionale, conflicte comunale. Concluzii capitolul 1. Negocierea i eficiena utilizrii acesteia pentru rezolvarea conflictelor internaionale esterezultatul progresului istoric a normelor de drept internaional. Principiile fundamentale aledreptului internaional apr cele mai importante valori pentru societatea internaional, pentru participanii la raporturile juridice internaionale i in general,pentru toat omenirea in ansamblul su. Valori cum ar fi pacea i securitatea internaional,colaborarea dintre state , egalitatea suveran a acestora dar, in special, fiina uman care constituie obiect al preocuprilor societiiinternaionale contemporane, reprezint valori protejate de principiile fundamentale ale dreptuluiinternaional, valori care reprezint esena, miezul dreptului internaional. Principiile din care rezult extinderea tendinei de utiliza mijloacele panice de rezolvare a conflictelor sunt: principiul nerecurgerii la ameninarea cu fora sau la utilizarea forei i principiul reglementrii panice a diferendelor. n afirmarea principiului soluionrii panice a diferendelor, intrarea n vigoare a CarteiO.N.U. a reprezentat, prin caracterul su de tratat internaional, un moment crucial. Chiar n primul articol al Cartei, care definete scopurile organizaiei, Naiunile Unite i propun s nfptuiasc, prin mijloace panice i n conformitate cu principiile justiiei i dreptului internaional, aplanarea ori rezolvarea diferendelor sau situaiilor cu caracter internaional care ar putea duce la o nclcare a pcii.

22

Kate Malek, the Conflcit Resolution information Source.

23

The Heidelberg Institute for International Conflict Research (HIIK) at the Department of Political Science at the University of Heidelberg.

Managementul conflictelor se bazeaz pe teoria conflictelor i studiile de pace i includeetape distincte n procesul de gestionare cum ar fi : prevenirea, aplanarea conflictelor, aciuni privind meninerea pcii i dezvoltarea social postconflict. Primul pas n soluionarea conflictelor este nelegerea mecanismelor care condiioneaz declanarea lor. La etapa contemporan cel mai utilizat set de metode de prevenire a conflictelor i gestionare a crizelor sunt strategiile privind pacea. In concluzia capitololui 1 putem mentiona despre importanta negocierilor in solutionarea conflictelor internationalesi puetm spune cu fermitate ca joaca un rol foarte important, garantind un mijloc de solutionare diplomatic si pacifist care impaca toate partile cu evitarea oricaror confruntari care ar duce la amenintarea ordinii si stabilitatii internationalela fel putem concluziona si referitor la conflict , care este o stare de neintelegere intre doua sau mai multe parti , care culmineaza fie cu atacuri , fie cu reglementarea acestuia pe cale pasnica. Soluionarea conflictelor este o abordare mai avantajoas, permind o mai bun comunicarei cooperare ntre prile aflate n conflict. Se stabilete a mai mare ncredere ntre pri. Strategiade transformare a conflictelor i propune s modifice natura conflictelor astfel, nct scontribuie la rezolvarea pozitiv a acestora.n aciunile de gestionare a conflictelor sunt implicaiactori aparinnd tipului III de diplomaie ca, de exemplu, organizaiile nonguvernamentale locale sau internaionale care apr drepturile omului sau care ofer asisten umanitar. La momentul actual funciareprezentativ a diplomaiei i pierde din importan, crescnd ns funcia negociatoare adiplomaiei crete ca pondere, dar i ca ntindere. Procedurile i forurile moderne ale negocierilor diplomatice sunt din ce n ce mai variate i complicate. Ele nregistreaz an de an o cretererapid, iar formele i funciile lor evolueaz n sensul adaptrii la nevoile schimbtoare alecomunitii internaionale n plin expansiune. Se poate spune c diplomaia actual triete n era negocierilor. Eficiena negocierilor diplomatice i prezena acetora ca indicator al stabilitiiinternaional i al pcii poate fi urmrit mai bine ca oriunde n desfurarea istoriei politice a Europei, care a meninut pn la ora actual o nsemntate deosebit pentru ntreaga politicmondial. In etapa actual, n condiiile globalizrii ,de la funcia de reglementare pe cale panic alitigiilor dintre state, metoda negocierilor se ndreapt tot mai mult spre domeniile cooperriiconstructive pentru soluionarea n comun a marilor probleme care stau n faa omenirii.

2.1.Importanta negocierilor diplomatice in reglementarea conflictului transnistrean. Conflictul transnistrean reprezint o problem important care i are rezultatele sale cu orspndire multidimensional. Rezolvarea acestui diferend , pentru c ca conflict n viziunea mea acesta s-a terminat in vara anului 1992 ,va constitui un pas important n calea dezvoltriiRepublicii Moldova ca stat integru european , capabil s asigure condiii bune de trai cetenilor si precum i o perspectiva integraionist european. Conflictul transnistrean reprezint o problem important care i are rezultatele sale cu multidimensional. Rezolvarea acestui diferend , pentru c ca conflict n viziunea mea acesta s-a terminat in vara anului 1992 , va constitui un pas important n calea dezvoltriiRepublicii Moldova ca stat integru european , capabil s asigure condiii bune de trai cetenilor si precum i o perspectiva integraionist european, care a generat de pe urma declaratiei de independenta a Republicii Moldova, care sub influenta ruseasca si cu sustinerea partii de stinga de aceeasi Rusie a izbucnit in 1992 un conflict armat chiar, care a luat sfirsit ulterior, cu rapirea a multor vieti omenesti, dar la nivel politic, diplomatic ramine a fi un conflict inghetat asa spunem, un diferend de interese, mai mult se inmpla asta din cauza ca Moldova , sau acest teritoriu de conflict se alfla in zona asta GREE, adica intre doua lumi cu conceptii de viata diferite, cu dezvoltare diferita, iar Moldova in cele din urma este un teritoriu de continua nesiguranta in scopul rezolvarii acestor neintelegeri au avut si au in continuare o serie de negocieri , care din pacate nu aduc careva rezultate. Negocierile purtate in vederea aplanrii acestui conflict au o importan foarte mare,ntruct reprezint unica metod (care a epuizat-o pe cea militar) de a pune capt divergenelor ntre Tiraspol i Chiinu. n continuare , voi ncerca sa analizez etapele de negocieri care au avut loc , evenimentele de pearena internaional , documentele semnate ntre state .a. , care au avut vreo rsfrngere directsau indirect asupra acestei probleme. Nu putem sa negam sau sa contrazicem rolul negocierilor in cadrul rezolvarii conflictului transnistrean, fii unica masura democratica si legala care poate fi aplicata , doar prin negocieri se poate de ajuns la un numitor comun, deoarece Moldova nu are efectivele necesare pentru un conflict armat, plus la asta este o incalcare a Dreptului international sa folosesti forta asupra altui stat, deci unica cale de rezolvare pina la urma ramin negocierile, care din pacate deruleaza regulat, doar ca cu putine rezultate in favoarea noastra. Relaiile internaionale contemporane se caracterizeaz prin dificultile de soluionare orspndire

a unor conflicte : teritoriale, regionale, politice, reliogioase, interetnice, etc. Conform datelor experilor n domeniul dat, n spaiul postsovietic se numrau 170 de regiuni de conflict, n 30 de cazuri acestea decurgeau n forma activa, iar n 10 cazuri a fost folosit fora. Odata cu proclamarea independenei a Republicii Moldova, au urmat un ir de procese politice,care au provocat separatismul din partea de est a trii. Primele ncercri de reglementare a conflictului prin mijlocirea actorilor strinia fost ntlnirea de la Helsinki a minitrilor afacerilor externe din Moldova, Romnia, Rusiai Ucraina, din 23 martie 1992, unde a fost adoptat o declaraie cu privire la principiile de reglementare panic a conflictului transnistrean. n cadrul ntrevederilor ulterioare, care au continuat n acelai format n perioada aprilie mai 1992, s-a decis crearea unei Comisii de Observatori pentru ncetarea focului. Totui, aceste ncercri nu s-au soldat cu succes, ba dimpotriv, situa ia s-a nrut it,ceea ce a dus i la evenimentele tragice de la Bender din iunie 1992.24 innd cont de intensitatea ntlnirilor i apelurilor conducerii Republicii Moldova din perioada ulterioar, n special adresarea Preedintelui M. Snegur ctre Secretarul General ONU Boutros-Boutros Ghali, din 23 iunie 1992, cu rugmintea de a informa Consiliul de Securitate despre atacul forelor armate ruse i forelor separatiste asupra oraului Tighina (Bender), sau apelul de la Summit-ul CSCE de la Helsinki, cnd Chiinul a solicitat examinarea posibilitiiantrenrii mecanismelor CSCE de meninere a pcii n situaia creat n Moldova, putem deducec acestea au fost primele ncercri de a internaionaliza acest conflict, care era consideratintern.25 Tot n aceast perioad, partea rus, practic, i-a consolidat poziia n procesul de negocieri ntr-o tripl calitate de pacificator, mediator i garant (un fel de participant n

trei ipostaze: boxer, arbitru i organizator al competiiilor), dei termenul stat-garant a devenit unuloficial abia mai tarziu. Un rol special n aa-numitele probleme transnistrene a nceput s-i fieatribuit Dumei de Stat. Legislatorii rui au devenit oaspei frecveni la Tiraspol i aprtori activi ai liderilor Transnistriei la Moscova. Singurul lucru pozitiv pentru oficialitile moldoveneti a constituit-o Declaraia comun a preedinilor Federaiei Ruse i Ucrainei cu ocazia semnrii memorandumului n care semeniona c prevederile memorandumului nu pot fi interpretate sau aplicate ca fiind
24

Evoluia politicii externe a Republicii Moldova (1998 -2008), disponibil lahttp://ape.md/lib.php?l=ro&idc=156. (citat 15.05.13). 25 Aparece Gheorghe- Slotionarea conflictului Transnistrean.

ncontradicie cu principiul suveranitii i integritii teritoriale a Republicii Moldova, iar statutulspecial al Transnistriei urma s defineasc aceast regiune ca parte component a RepubliciiMoldova, unit i teritorial integr. Semnarea de ctre eful statului ucrainean amemorandumului de la Moscova i a declaraiei adiionale vorbea elocvent despre interesul Kievului de a juca un rol mai activ in reglementarea diferendului transnistrean. Voi analiza deci cteva etape care au avut un specific propriu de preocupare asupra conflictului i care au avut propriile viziuni asupra procesului de negocieri, i care sunt : a) Primele ncercri de internaionalizare a conflictului b) Perioada 1992-1999 c) Perioada 2001-2009d) d) Succesele n procesul de negocieri n 2010 e) Negocierile 2013. Conflictul transnistrean a izbucnit ca o problem intern a Republicii Moldova, conducerea deatunci fcand eforturi s aplaneze situaia prin mijloace interne precum APELUL GuvernuluiRepublicii Moldova ctre locuitorii din raioanele de pe malul stang al Nistrului, din 15 martie1992 prin care se spera c se va ajunge la incetarea focului. In acelai timp, nici comunitatea internaional nu realiza proporiile i eventualele consecine ale acestui conflict. Singurii actori al vizibili in acea perioad erau Rusia,- perceput ca succesor

centrului sau a UniuniiSovietice i care era decidentul principal,- intr-o msur mai

mic Ucraina, date fiind hotarelecomune i utilizarea teritoriului ucrainean ca un teritoriu de tranzit pentru mercenarii i cazacii care au luptat de partea liderilor secesioniti. De asemenea, un rol important l-a avut Romania,care a susinut autoritile constituionale de la Chiinu. Prin urmare, nu este intampltor c unadin primele incercri de reglementare a conflictului prin mijlocirea actorilor strini a fost intalnirea de la de la Helsinki a minitrilor afacerilor externe din Moldova, Romania, Rusia iUcraina, din 23 martie 1992, unde a fost adoptat o declaraie cu privire la principiile dereglementare panic a conflictului transnistrean. In cadrul intrevederilor ulterioare, care au continuat in acelai format in perioada aprilie mai 1992, s-a decis crearea unei Comisii de Observatori pentru incetarea focului.26

26

Guvernului Republicii Moldova ctre locuitorii din raioanele de pe malul stang al Nistrului, disponibil la www.transnistria.md/ro/articles/0/536/5 (citat15.05.13)

Cu toate c, probabil, la Chiinu se contientiza rolul Rusiei ca parte in conflict, mai alesdup implicarea direct a trupelor ruse i, in special, a tancurilor ruseti, aceasta a fost cea care a semnat Acordul moldo-rus de incetare a focului din 21 iulie, dup care RM a intrat intr-o lungsi grea perioad de negocieri, a crei ostatic rmane intr -un fel i pan acum. b)Perioada 1992-1999. In perioada de dup semnarea acordului moldo-rus, urmau s prind contur principiile de baz ale dezvoltrii Republicii Moldova ca stat ale crei suveranitate i integritate teritorial sunt respectate, iar trupele ruseti aflate pe teritoriul su urmau s fie evacuate. Acest lucru s-a menionat i in lucrrile Conferinei de la Stockholm a CSCE, de la 14 Decembrie 1992, iar la 3februarie 1993 s-a luat decizia privind instituirea unei misiuni a CSCE (mai tarziu OSCE) in Republica Moldova. Totui, toate iniiativele care aveau ca scop reglementarea cat mai rapid a conflictului din raioanele de Est ale Republicii Moldova erau blocate de Rusia, prin declaraiilei aciunile liderilor transnistreni, care in foarte scurt timp au devenit, de facto, parte in negocierii in conflict. Astfel, acetia au organizat o serie de referendumuri prin care au blocat procesul deretragere a trupelor i muniiilor ruseti, iar la referendumul din 24 decembrie 1995 a fost adoptat constituia aa-numitei Republici Moldoveneti Nistrene prin care era subliniat, o datin plus, independena acesteia. Tot in aceast perioad, partea rus, practic, i-a consolidat poziia in procesul de negocieri intr-o tripl calitate de pacificator,

mediator i garant (un fel de participant in trei ipostaze: boxer, arbitru i organizator al competiiilor), dei termenul stat-garant a devenit unul oficial abia mai tarziu. Un rol special in aa-numitele probleme transnistrene a inceput s-i fie atribuit Dumei de Stat.27 Legislatorii rui au devenit oaspei frecveni la Tiraspol i aprtori activi ai liderilor Transnistriei la Moscova. In acelai timp, autoritile moldovene au perseverat in efortul de a-i convinge pe partenerii de dialog, liderii de la Tiraspol i conducerea Federaiei Ruse, atat in cadrul contactelor bilaterale i la reuniunile in format lrgit, cat i cu ocazia forurilor internaionale, s accepte concepia statutului unei autonomii largi pentru Transnistria incomponena Republicii Moldova ca soluie-cheie pentru rezolvarea conflictului. Eforturile Chiinului ins n-au avut sori de izband, nici in ce privete soluionarea conflictului, nici in chestiunea retragerii trupelor ruse. Singurul lucru pozitiv pentru oficialitile moldoveneti a constituit-o Declaraia comun

27

Evoluia politicii externe a Republicii Moldova (1998 -2008), disponibil lahttp://ape.md/lib.php?l=ro&idc=156. (citat15.05.13).

a preedinilor Federaiei Ruse i Ucrainei cu ocazia semnrii memorandumului8 in care semeniona c prevederile memorandumului nu pot fi interpretate sau aplicate ca fiind incontradicie cu principiul suveranitii i integritii teritoriale a Republicii Moldova, iar statutulspecial al Transnistriei urma s defineasc aceast regiune ca parte component a Republicii Moldova,28 unit i teritorial integr. Semnarea de ctre eful statului ucrainean a memorandumului de la Moscova i adeclaraiei adiion ale vorbea elocvent despre interesul Kievului de a juca un rol mai activ in reglementarea diferendului transnistrean. Aceast perioad a fost una destul de controversat, in care Republica Moldova a fcut o serie de concesii, in dorin a sa de a rezolva conflictul transnistrean. Pe de alt parte, liderii transnistreni, incurajai i sprijinii de Rusia, au reuit s blocheze i s ingreuneze i mai mult procesul de reglementare. c) Perioada 2001-2009. Victoria comunitilor moldoveni la alegerile parlamentare din februarie 2001 i alegerealui Vladimir Voronin in calitate de preedinte al rii au pus inceputul unei perioade calitativ noi in procesul de reglementare. Noua conducere de la Chiinu a intreprins o serie intreag de msuri menite s demonstreze o voin politic mai hotrat i mai pragmatic, decat cea din trecut, in scopul urgentrii soluionrii definitive a problemei Transnistriei, inclusiv prin luarea in dezbateri aunor paradigme politice noi. In aciunile sale, preedintele Voronin miza cel mai mult pe sprijinul Federaiei Ruse, a crei conducere trebuia s aprecieze inalt demersurile politice fcutein campania electoral in favoarea atribuirii limbii ruse a statutului de limb de stat, a aderrii la Uniunea RusiaBelarus, a disponibilitii pentru concesii i compromis in reglementarea conflictului. Puin mai tarziu, este format Ministerul Reintegrrii, care a substituit Comisiainterdepartamental de resort care activase anterior. In urma a dou intalniri ale preedintelui V.Voronin cu liderul transnistrean I. Smirnov, in aprilie- mai 2001, au fost semnate o declaraiecomun i patru protocoale privind armonizarea legislaiei vamale, garantarea investiiilor,stimularea activitii massmedia.29 Cel mai controversat dintre acestea a fost protocolul privind recunoaterea reciproc a actelor emise de instituiile de resort, printre care se numrau i paapoartele transnistrene. Dar, in scurt timp, atitudinea flexibil i conciliant a autoritilor de la Chiinu s-a lovit de poziia intransigent i ireconciliabil a liderilor regimului de la Tiraspol, ambiia crora era
28 29

Tratatul FACE, influena lui asupra RM.http://victoriaboian.unimedia.md/?tag=tratatul -face.(citat 15.05.13) Evoluia politicii externe a Republicii Moldova (1998-2008), disponibil lahttp://ape.md/lib.php?l=ro&idc=156. (citat15.05.13).

de aobine recunoaterea independenei Transnistriei. Deja in vara lui 2001, dialogul i contacteledirecte la nivel inalt intre Chiinu i Tiraspol au fost intrerupte pe o perioad

lung de timp,acestea fiind reluate in aprilie 2008. Prile au revenit la politica de confruntare deschis,declanand un adevrat rzboi rece intre cele dou maluri ale Nistrului. Tensiunile aprute brusc intre Chiinu i Tiraspol au afectat relaiile moldo-ruse, ins nu au impiedicat continuareadialogului dintre Chiinu i Moscova, pe care preedintele moldovean miza mai mult. Un succes remarcabil in acest sens l-a constituit semnarea la 19 noiembrie 2001 laMoscova, de ctre preedinii V. Voronin i V. Putin, a Tratatului de prietenie i cooperare intre Republica Moldovai Federaia Rus. n dorina ferm de a depi cat mai repede diferendul transnistrean cu o implicare maiactiv a factorilor internaionali, in condiiile unei aversiuni generale a societii moldovenetifa de controversatele modele de federalizare a rii ca posibile scenarii de reglementare a conflictului, V. Voronin iniiaz in vara lui 2002 discuii largi i temerare pe marginea unor proiecte, la baza crora urma s fie pus aa-zisa concepie de federaie asimetric. Potrivit proiectului in cauz, la pregtirea cruia au fost antrenai experi din partea Chiinului, Tiraspolului, OSCE, Federaiei Ruse i Ucrainei, regiunea transnistrean urma s obin prerogative caracteristice subiecilor unor federaii cunoscute, dar nu in baza unui acord cu ali subieci federali, ci a unui act constituional care urma s fie aprobat in cadrul unui referendum. Ca rezultat, un proiect de statut pentru Transnistria de acest gen a fost elaborat de un grup de experi internaionali sub egida OSCE i a fost prezentat in iulie 2002 la Kiev. Proiectul in cauz,care reprezenta un model de distribuire a prerogativelor intre Chiinu i Tiraspolinspirat/preluat din Constituia Federaiei Ruse, a fost salutat in principiu de oficialitile moldovene, dar a fost respins de administraia de la Tiraspol. Cunoscut bine i ca Memorandumul Kozak, dup numele principalului su autor Dmitri Kozak, persoana a doua in administraia preedintelui rus V. Putin,- acest nou planrusesc a devenit cu timpul unul dintre cele mai controversate scenarii de reglementare aconflictului transnistrean, de care Moscova practic nu s-a dezis pan in prezent. Conform prevederilor din documentul in cauz, care, in esen, constituia o materializare a ideii statului comun lansat de Primakov, problema transnistrean urma s fie soluionat definitiv prin transformarea organizrii de stat a Republicii Moldova in vederea edificrii pe principiifederative a unui stat unic, independent i democratic, definit in teritoriul frontierelor

RSS Moldoveneti la situaia din 1 ianuarie 1990. Acest Memorandum nu a fost semnat ins datorit unor prevederi aprute in ultima noapte la insistena Federaiei Ruse, dar i datorit protestelor venite din partea partenerilor internaionali i a opoziiei locale. Nesemnarea acestui document, dei a dus la tensionarea relaiilor moldo-ruse, a salvat totui Republica Moldova de o soluionare fals.30 In anul 2005, in procesul de reglementare a diferendului transnistrean au inceput s se manifeste mai activ Uniunea European i Ucraina.Extinderea UE i instalarea frontierelor sale de Est pe Prut, care s-a produs la 1 ianuarie 2007, a contribuit esenial la sporirea in teresului Bruxelles-ului fa de Republica Moldova i, implicit,fa de conflictul transnistrean, perceput ca un focar periculos de tensiune pentru intregulcontinent. O dovad elocvent in acest sens a servit semnarea in februarie 2005 a Planului deaciuni Republica Moldova Uniunea European i numirea in martie 2005 a reprezentantuluispecial al UE pentru Republica Moldova. Planul de aciuni RM UE coninea un compartimentspecial privind conflictul transnistrean i dezvoltarea relaiilor de bun vecintate cu Ucraina. ntre timp, dup victoria coaliiei orange, Ucraina a inceput s joace un rol mult

maiimportant in regiune, mai ales, dup prezentarea planului Iuscenko31 . Tot in acest cadru s-a inscris i scrisoarea comun adresat conducerii UE cu rugmintea de a institui o misiune special de asisten la frontier in Moldova i Ucraina, precum i protocolul de rigoare prin care Republica Moldova a sprijinit aderarea Ucrainei la Organizaia Mondial a Comerului. Inacelai spirit, la 30 decembrie 2005 prim-minitrii Moldovei i Ucrainei au semnat o declaraie comun, prin care cele dou guverne s-au angajat s pun in vigoare protocolul incheiat inc inmai 2003 de ctre serviciile vamale, conform cruia accesul bunurilor pe teritoriile vamale ale celor dou ri putea fi asigurat doar in baza rechizitelor vamale legale. Ca rezultat, UE a fost antrenat in rezolvarea problemelor din regiune prin instituireaMisiunii EUBAM la 30 noiembrie 2005. Puin mai devreme, incepand cu septembrie 2005, a fost extins formatul de negocieri in formula 5+2 prin includerea

Uniunii Europene i SUA incalitate de observatori, ceea ce a deschis perspective promitoare in eforturile de identificare aunei soluii adecvate pentru conflict. Ins, din cauza comportamentului obstrucionist al reprezentanilor regimului de la Tiraspol, sprijinii
30

Evoluia politicii externe a Republicii Moldova (1998 -2008), disponibil lahttp://ape.md/lib.php?l=ro&idc=156. (citat15.05.13). 31 Evoluia politicii externe a Republicii Moldova (1998-2008), disponibil lahttp://ape.md/lib.php?l=ro&idc=156. (citat 15.05.13)

de diplomaii rui, dup cinci runde denegocieri in formatul 5+2, in februarie 2006, edinele formale au fost suspendate.32 Dup suspendarea negocierilor formale, procesul de reglementare a intrat intr-o fazhaotic unde Chiinul in dorina sa de a rezolva cat mai repede acest conflict a incercat maimulte modele de soluionare, in special prin promovarea unui dialog direct cu Federaia Rus informat 1+1, care ins nu a fcut decat s ingreuneze i s indeprteze gsirea unei soluii, maiales dup semnarea de ctre Vladimir Voronin a Declaraiei comune impreun cu Igor Smirnovi Dmitrii Medvedev la 18 martie 2009. d) Succesele n procesul de negocieri n 2010. Dup alegerile din aprilie-iulie 2010 la conducerea Republicii Moldova a venit Aliana pentru Integrare European. Numirea unui Viceprim-ministru pentru probleme de Reintegrare in persoana lui Victor Osipov a constituit i o schimbare de abordare a autoritilor de la Chiinu fa de reglementarea transnistrean. Renunand la politica de confruntare i mergand pe cea aexemplului propriu de deschidere i transparen, Chiinul a obinut o serie de succese intr un termen destul de scurt, printre care: a) ntalniri regulate ntre reprezentanii politici din partea Chiinului si Tiraspolului Vicepremierul pentru probleme de reintegrare Victor OSIPOV i, respectiv, Vladimir IASTREBCIAK. Este relevant faptul c una dintre intalniri a avut loc chiar la Tiraspol, cu ocazialansrii grupurilor de lucru. Aceste intalniri constante au contribuit la rezolvarea problemelor curente i la intrirea msurilor de incredere intre cele dou maluri ale Nistrului. b) Intalniri neformale in format 5+2 cu toate c intalnirile au fost neformale, acestea au dat posibilitatea tuturor participanilor din formatul 5+2 s cunoasc progresele i problemelecare au loc, dar i s propun noi aciuni menite s imbunteasc viaa cetenilor de peambele maluri ale Nistrului. In pofida faptului c reprezentanii Tiraspolului consider acest format unul auxiliar, acesta rmane singura platform de negocieri cu participareaactorilor internaionali: mediatorilor - Ucraina, Rusia, OSCE, observatorilor UE i SUA, precum i a prilor in negocieri Chiinu i Tiraspol.

32

, .. .. .. ,, 18 2009 . http://www.mid.ru/brp_4.nsf/0/0C29B78403398C46C325757D0056C04E.(citat 15.05.13)

c) ntalnirile Filat-Smirnov sau diplomaia fotbalistic in cadrul celor dou intalniriau fost definitivate aspectele finale privind circulaia pe cale ferat a trenului Chiinu Tiraspol -Odessa, precum i facilitarea exportului pe cale ferat pentru agenii economici din stanga Nistrului. De asemenea, au fost discutate msurile necesare pentrurestabilirea comunicrii telefonice normale intre cele dou maluri. d) Apariia chestiunii transnistrene pe agenda internaional in acest context putem meniona declaraia Medvedev Ianukovici de la 17 Mai 201033 in care in pofida unor speculaii sunt cateva elemente bune pentru procesul de negocieri. De asemenea, Memorandumul Merkel Medevev , din 5 iunie 2010, care, printre altele, menioneaz conflictul transnistrean ca unul prioritar i transformarea misiunii de pacificare in una submandat internaional. Runda de negocieri 2013. O nou rund de negocieri n formatul 5+2 privind reglementarea conflictului transnistrean a nceput luni .La prima rund din acest an, Chiinul este reprezentat de vicepremierul pentru reintegrare, Eugen Carpov, iar Tiraspolul - de pretinsul ef al departamentului de externe din stnga Nistrului, Nina tanski. Iniial, s-a anunat c la Lvov va avea loc o ntrevedere ntre premierul Vlad Filat i liderul de la Tiraspol, Eugen evciuk. Ultimul, ns, a refuzat invitaia. Aceasta este prima rund de negocieri n formatul 5+2 privind reglementarea conflictului transnistrean, de cnd Ucraina a preluat Preedinia OSCE. Eugen Carpov a declarat c va aborda la Lvov problema plcuelor cu numere de nmatriculare auto, eliberate n dreapta Nistrului, care sunt confiscate de agenii de circulaie din Transnistria. Reprezentanii Inspectoratului Auto din regiune susin c persoanele fizice trebuie s nregistreze unitile de transport la locul de domiciliu sau de dom iciliere temporar. Totodat, deputaii Sovietului Suprem de la Tiraspol au luat decizia ca poliitii moldoveni, care locuiesc n regiunea transnistrean, s plteasc pentru serviciile comunale conform tarifelor stabilite la Chiinu. Dispoziia va intra n vigoare pe 1 aprilie. Este vorba despre facturile pentru gaz, ap, lumin i cldur. Ultima rund de negocieri a avut loc n luna noiembrie 2012, la Dublin. Participanii au discutat perspectivele colaborrii n sectorul bancar, n domeniul telecomunicaiilor, dar i condiiile de export pentru ntreprinderile transnistrene. Tot atunci, prile implicate n soluionarea diferendului transnistrean s -au neles s revin, n 2013, la subiectele privind deschiderea circulaiei pe podul Gura-Bcului
33

. Kremli n.ru. 17.05.2010.http://ape.md/libview.php?l=ro&idc=154&id=1082.(citat 15.05.13)

i la problema colilor cu predare n limba romn din stnga Nistrului, urmatoarea runda de negocieri urmeaza peste 4 zile, acum pe 24 mai 2013 la Odessa. 2.2.Noi oportunitati de solutionare a conflictului transnistrean prin intermediul negocierilor. In perioada 27-28 octombrie 2005 la Chisinau si Odesa au luat nastere un nou format al negocierilor si anume formatul 5+2, in care intra partile aflate in conflict , mediatorii din partea OSCE, Rusia si Ucraina si observatori UE si SUA., unde s-a discutat problema monitorizarii frontierii moldo-ucrainene, cea a monitoringului international conflictului militar , lucrarile careia au fost aminate si deloc efeciente , ceea ce este in folosul Rusiei si Transnistriei. Negocierile in formatul 5+2 au fost reluate 5 ani mai tirziu , astfle la Vilnus in perioada 30 noiembrie -1 decembrie a avut loc prima runda de negocieri , apoi la negocierile de la Lvov au avut loc recent , care insa fara raspunsuri , deoarece liderul separatist Sevciuk a refuzat invitatia, astfle specialistii au clasat din start negocierile esuate nu avem nimic decis, nu avem nimic concret rezolvat , totusi formatul de negociere 5+2 ramine a fi cel mai eficient unicul care propune posibilitati de rezolvare in caul in care avem actori super puteri cume SUA si Ue contractate in procesul de negociere, orice alt format aduce riscuri imense intrucit RM ar putea ramine fara ajutorul SUA sau UE, care eu un rol atit de important pantru a echilibra puterea Rusiei in regiune. 34 Conflictul transnistrean va ramine probabil inghetat pentru mult timp inainte . Rusia va continua sa utilizeze precedentul Kosovo in argumentele ei, aceste argumnte sunt slabe si pot fi accelerate , mai cu seama dupa razboiul ruso-georgian si recunoasterea independentei Osetiei de sud si Abhaziei. Alternativa mentinerii conflictului in stare inghetat ar fi o solutie rapida convenabila Rusiei : uniunea a doi subiecti ce drepturi egale , cu oferirea dreptului de veto Transnistriei si pastrarea prezentei militare resesti in regiune . O astfel de solutie ar lipsi de viabilitate statul comun.La etapa actuala elitele politice moldovenesti , indeferent de aparteneta politica nu se aventureaza sa recunoasca Transnistria cu statut de egalitate chiar si in cadrul unei innori constitutionale . O solutie in acest sens ar genera proteste de amploare si o destabilizare politica periculoasa pe malul drept al Nistrului .Daca nici cel mai influent partid politic di Moldova nu a incercat sa recunoasa Transnistria ca subiect egal , atunci putin probabil ca fortele politice la putere acum sa faca acest lucru, deci rezolvarea acestui conflict
34

Reglementarea transnistreana, o solutie europeana- Igor Botan.

prin cedarea unilaterala doar din partea Moldovei este imposibil , putind genera conflicte politice de proportii. Solutionarea conflictului este posibil doar in cadrul formatului 5+2 , orice alt format ar aduce riscuri imense intrucit Moldova se poate pomeni fara ajutorul UE si SUA, care este atit de necesar pentru echilibrul intereselor rusesti in regiune, deoarece doar cu ajutorul UE Ucraina a acceptat misiunea EUBAM, Chisinaul a obtinut singura pirghie prin care poate influenta administratia de la Tiraspol si extinde suveranitatea RM asupra raioanelor din est. Conflictul transnistrean poate avea doar o solutie europeana, care poate fi atinsa prin intermediul participarii UE. Aceasta deoarece UE se bazeaza pe principia democratice si dispune de standarte pentru olutionarea problemei, pe cind Rusia urmareste tocmai alte interese de refacere a stalui maret si puternic de altadata, lucru posibil doar prin controlarea regiunilor din CSI si prin sustinerea actiunilor separatist. In procesul de solutionare a conflictului prin intermediul increderii intre cele doua maluri ale Nistrului este importanta si crearea unui spatiu informal comun, pentru a nu lasa loc de propaganda separatist pirn sprijinul UE sa fie create niste canale TV si radio, care sa diminueze propaganda antimoldoveneasca , la o abordare corecta si impartiala pentru problem exitente. Deci conflictul transnistrean mai ramine o problema de viitor, care ne stopeaza ne face sa batem pasul pe loc, mai ales in procesul de integrare europeana, in ceea ce priveste investitiile straine si dezvoltarea in general odata ce un stat nu este integru nu poate fi un stat putenic.35 Noile oprtunitati de rezovare a conflictului inghetat, care din pacate nu poate fi rezolvat nicicum, este doar in cadrul unor negocieri constructive, care din pacate nu sunt asa, deci aici avem nevoie de dorinta mare a ambelor parti de rezolvare a problemei, dar atit timp cit partea Transnistria nu-si manifesta dorinta de a ajunge la un numitor comun nici vorba nu poate sa fie de o eventuala rezolvare si aplanare de conflict. Pentru rezolvarea conflictului transnistrean este nevoie de introducerea unor garantii si elemente care ar stabiliza si echilibra asimetria statelor garante. Stabilizarea formatului de reglementare a conflictului si de garantie a integritatii teritoriale a Moldovei se poate atinge prin implicarea Uniunii Europene in rezolvarea conflictului transnistrean. Posibilitatile de a realiza aceasta optiune vor fi analizate mai jos. Insa este important sa tinem cont de faptul ca implicarea UE in reglementarea transnistreana nu este sustinuta de pe pozitiile unei dileme
35

Aspecte ale conflictului transnistrean- studiul IPP

Est - Vest, sau a unei opozitii dintre Rusia si Occident. Implicarea UE e necesara pentru a stabiliza si a face ireversibila o eventuala solutie a conflictului. Activizarea UE in problema transnistreana nu s-a manifestat doar prin discursul politic al instititutiilor europene, dar si printr-o serie de actiuni. Aceste actiuni sunt percepute drept o contributie a UE la solutionarea conflictului tinand cont de principiul integritatii teritoriale si independentei reale a Republicii Moldova. Este important sa se tina cont si de faptul ca actiunile intreprinse de UE vis--vis de reglementarea transnistreana nu au fost directionate prin OSCE sau prin cadrul de relatii UE-Rusia. Uniunea a actionat ca un actor international independent, si nu in sprijinul actualului format de negocieri.36 n timpul unei alocuiuni din 2008 a preedintelui rus Dimitri Medvedev n Berlin, acesta a propus un nou tratat de securitate n Europa. Propunerea lui Medvdev, grosso modo vorbind, a fost ignorat i uitat, reaciile europenilor reflectnd n mare parte ideea c aceast trebuie s fie discutat n cadrul OSCE, pe cnd propunerea acestuia submina tratatele de securitate existente, precum OSCE sau FACE. La 2 ani dup ce aceast propunere a fost lansat, ea a revenit pe agenda marilor cancelarii datorit Germaniei. Propunerea Berlinului vizeaz retragerea armamentului rus din Transnistria n schimbul promovrii de ctre Germania a unui nou tratat privind noua arhitectur a securitii n Europa. Mecanismul prin care se propune discutarea acestor conflicte este Comitetul Politic i de Securitate dintre UE i Rusia. Conform informaiilor puse la dispoziie, scenariul ar fi urmtorul: Rusia contribuie la soluionarea conflictului transnistrean iar Germania va promova ideea noului pact pentru arhitectura securitii n Europa. ansele acestui scenariu sunt mici din cauza c problema fundamental este reciprocitatea disproporionat a Rusiei i a Germaniei. Este greu de imaginat c Rusia va depune efort i va soluiona conflictul transnistrean n schimbul unei promisiuni care se poate rezuma la o discuie fr finalitate. Ar vrea Rusia s schimbe Transnistria pentru o promisiune. Discuiile ruso-germane privind Transnistria sunt o oportunitate bun de a externaliza problema Moldovei i de intensifica gsirea unei soluii pentru Transnistria. n acelai timp, stimulentele pentru Rusia sunt mici pentru ca aceasta s sprijine poziia oficial a Moldovei i a UE. Oferta Germaniei trebuie s aib o component economic care ar tenta Rusia s

36

Noile oportunitati de solutionare al problemei transnistrene prin mecanismele Europei moderne.-Studiul IPP, Nicu Popescu.

devin mai cooperant. n cele din urm, dup cum spune ambasadorul unui stat UE n Moldova: rezultatul discuiilor ruso-germane este c nu mai pune problema dac negocierile oficiale vor avea loc sau nu, ci dimpotriv, ntrebarea de baz este cnd vor avea loc aceste negocieri? ns, problema viziunilor strategice diferite ale UE si Federaia Rus fac ca speranele n aceste negocieri s fie minime.37 O reala rezolvare a conflictului , eu personal o vad doar in cadrul unor negocieri cu participarea si implicarea activa a Institutiilor europene , care au competenta si pot impune si ele influenta atit asupra Rusiei cit Transnistriei, noi singuri nu putem realiza nimic, in cazul care nu vom avea sustinere din partea unei mari puteri precum UE, desi in alt mod o rezolvare a conflictului nici nu-i posibila, ori razboi, ori negociere, iar pericolul unui posibil razboi, ar putea duce la un conflict regional grav, deci negocierile ramin unica cale, negocierile presupun si cedari din partea ambelor parti, dar odata ce partea stinga a Nistrului nu cedeaza nimic, nu-si doreste sa rezolve prblema, se va negocia in zadar atit. Adunarea Parlamentar a Consiliului Europei dorete s se implice n formatul de negocieri privind rezolvarea conflictului transnistrean. O declaraie n acest sens a fost fcut de ctre vicepreedintele delegaiei FR la APCE, Leonid Slukii pentru postul de radio Golos Rosii.Potrivit funcionarului rus, n cadrul edinei Biroului, preedintele APCE, Jean Clode Mignon a oferit o atenie deosebit problemei transnistrene, relatnd despre vizita sa recent n Moldova. Potrivit reprezentantului delegaiei FR, preedintele APCE, Jean Clode Mignon dorete s vad APCE drept un participant mai activ n conflictul transnistrean i examineaz poibilitatea extinderii formatului 5+2 cu participarea APCE. Leonid Slukii a specificat, c preedintele APCE l-a invitat pe preedintele autoproclamatei RMN, Evghenii evciuc la negocieri n acest sens, meionnd inteniile sale de a se ntlni cu reprezentantul special al FR pentru Transnistria, Dmitrii Rogozin. Preedintele APCE dorete s participe activ n soluionarea diferendului transnistrean, a conchis vicepreedintele delegaiei FR, care a participat la edina Biroului APCE. n prezent, formatul de negocieri 5+2 include Moldova, Transnistria, FR, Ucraina, OSCE, UE i SUA, deci negocierile ramin unica cale de rezolvare pasnica a conflictului transnistrean, unica cale corecta si rezonabila!!!

37

Propunerea Germaniei de rezolvare a conflictului transnistrean.- Buletin de politica externa a Moldovei.

Concluzii capitolul 2. Atta vreme ct conflictul poate fi privit ca o "problem" de o factur special (psiho-social), rezolvarea lui este orezolvare tipic de probleme. n sens extrem de larg, am puteaspune ca rezolvarea conflictelor nseamn lichidar ea lui prin metode analitice, care presupun accederea la rdcina problemei i obinerea unui rezultat care este vzut de ambele pri ca fiindo soluie permanent a problemei. Iar aici trebuie de menionat rolul negocierii i medierii, ca modaliti panice de soluionare a diferendelor. De fapt ele reprezint principalele mijloace de iniiere a unui dialog ntre prile aflate n conflict, pentru c nu conteaz ct comunicam, ci cum comunicm. n perioada contemporan rolul negocierii i medierii a crescut semnificativ, dat fiind faptul c se impun ca principale atribute n rezolvarea conflictelor. Desigur sunt expuse diferite concepii despre aceste dou forme de comunicare ntre prile respective, dar nu fiecare din ele le putem accepta. La etapa actual negocierea este prezentat din punct de vedere al profitului inu al coninutului ei, pentru c se urmrete doar obinerea scopurilor i avantajelor. Tot naceasta direcie este orientat i medierea, mai ales prin intermediul unei tere pri, care deseori este privit ca o modalitate de impunere a propriei decizii sau soluti. n acest context trebuie deluat n considerare principalele obiective propuse nainte de a purcede la negocierea i medierea propriu- zis. Astfel presupun c ar fi bine venit un cod special internaional, pe lng stipulatiilefcute n constituia fiecrei ri vizavi mediere i negociere, unde s-ar fi specificat principalele reguli i norme ale acestora si nu ar prejudicia interesul prilor, iar n acelai timp nu ar pune la ndoial eficiena acestor metode de apalanare a conflictelor. Todat s fie bine menionateatributele negociatorului, mediatorului i altor participani n timpul procesului de reglare adiferendului, n felul urmtor se va evita impunerea unor decizii sau chiar si amestecul nafacerile interne ale uneia dintre pri. Trecnd n revist aciunile in jurul reglementrii transnistrene din anul curent, putemmeniona c au avut loc o serie de evenimente, att pe plan intern ct i internaional, care au avut ca efect reluarea dialogului permanent in formatul 5+2, precum i realizarea

unor promisiuni practice, cum ar fi de exemplu, reluarea transportului de pasageri pe calea feratChiinu Tiraspol - Odessa. Au existat ins i unele incidente pr ovocate de partea transnistrean, care au perturbat procesul de consultri, prin crearea unor tensiuni artificiale. Cu toate acestea, s-a reuit evitarea escaladrii necontrolate a situaiilor de conflict. Acest

lucru sedatoreaz, in mare parte, atitudinii echilibrate i constructive de care a dat dovad in acest anautoritile de la Chiinului. Consider c rezultatele obinute pe durata acestui an, creeaz premize bune pentru reluarea negocierilor oficiale in formatul 5+2, iar Summit- ului OSCE de la Astana din 1-2 decembrie 2010 ii urmtoare. Acest imbold trebuie s se concretizeze in forma unei Declaraii a Summit- ului OSCE cu privire la Republica Moldova care ar chema toi actorii din formatul transnistrean. De asemenea o atenie sporit trebuie acordat UE care poate avea un rol mult mai importanti vizibil in procesul de reglementare transnistrean. Pentru aceasta ins este nevoie ca Chiinuls angajeze UE mult mai activ in procesele din Republica Moldova, ajutand-o astfel s ineleagmult mai bine situaia. In acest sens credem ca eforturile UE ar trebui s fie canalizate inurmtoarele direcii: Intensificarea dialogului politic in acest sens, considerm oportun ca UE s acorde oatenie special reglementrii conflictului transnistrean in cadrul dialogului UE cu ali parteneri din formatul 5+2 -Rusia, Ucraina, SUA. In acest context, sunt relevante iniiativele rusogermane, precum i discuiile ruso- franco -germane de la Deauville. Totodat, inelegerile dintre marii actori este necesar s fie fcute intr -o manier deschis cu respectarea integritii teritoriale i a suveranitii Republicii Moldova, prile neadmiand inelegeri fr avizul i informarea acesteia. Reluarea negocierilor oficiale n formatul 5+2 cu toate c in anul 2010 au avut loc deja 5intalniri in formatul 5+2, ceea ce este un progres comparativ cu anii trecui, caracterul neformalal acestora ii permite administraiei de la Tiraspol s considere c respectivul format este unulauxiliar i c hotrarile luate in acest cadrunu au caracter obligatoriu. In acest sens, UE impreun cu ali actori ar putea contribui la reluarea negocierilor in format oficial care ar fi unica i cea mai efectiv platform de negocieri i consultri. De asemenea, inand cont de propunerea Republicii Moldova de a oferi UE i SUA statut de mediator cu drepturi depline in formatul de negocieri, UE ar trebui s-i exprime clar poziia fa de aceast propunere. Totui, prin schimbarea statutului, s-ar contribui la eficientizarea i la dinamizarea procesului de negocieri, ceea ce ar minimiza incercrile de a gsi alte formule de negocieri care pot contraproductive i neviabile. 5+2 s depun toate eforturile pentru a relua necondiionat i neintarziat

negocierile oficiale pentru a gsi o soluie politic viabil i echitabil pentru problema

Consolidarea msurilor de ncredere ntre cele dou maluri ale Nistrului UE ar putea juca un rol foarte important in vederea consolidrii msurilor de incredere intre cele dou maluri, prin susinerea politic i financiar a proiectelor comune destinate ridicrii nivelului de trai a populaiei de pe ambele maluri ale Nistrului. Totui, pentru a putea evita implicrile politicului in implementarea acestor proiecte, ar fi mult mai eficient de a lucra direct cu autoritile locale. In acest sens, demararea discuiilor privind crearea euroregiunii Nistru pot servi drept un exemplu. inand cont de faptul c administraia de la Tiraspol, de nenumrate ori a respins iniiative asemntoare anterior, ar fi necesar un efort de convingere a acesteia in vederea impunerii unor condiionaliti i criterii de succes care ar face-o pe aceasta mult mai responsabil i deschis fa de poteniale iniiative. Proiectele implementate pe malulstang al Nistrului ar trebui coordonate in prealabil i cu autoritile de la Chiinu, in vedereaasigurrii unei transparene a acestui proces. Implementarea acestui proces ar putea duce i la diminuarea efectelor crizei economice mondiale care s-a rsfrant asupra regiunii. ntrirea securitii n regiune UE ar putea juca un rol esenial in vederea transformriimisiunii de pacificare existent in una de observatori civili internaionali. Misiunea actual numai este eficient, iar prezena militarilor rui pe teritoriul Republicii Moldova constituie maidegrab un factor de intimidare, decat de consolidare. Incidentele dese din Zona de Securitate constituie exemple elocvente in acest sens. Schimbarea misiunii de pacificare reprezint unelement crucial in vederea rezolvrii conflictului transnistrean. De asemenea, UE ar putea jucaun rol esenial in vederea reducerii armamentului i numrului de militari de pe ambele maluri ale Nistrului prin susinerea unor programe de reprofilare a militarilor i prin retragerea trupelor i muniiilor ruseti conform deciziilor Summit-ului de la Istanbul din 1999. Realizarea acestor lucruri ar putea impulsiona i negocierile privind Tratatul FACE(3) adaptat, ceea ce ar contribui la intrirea securitii in regiune. Controlul la frontiera moldo-ucrainean instituirea Misiunii EUBAM la frontieramoldoucrainean in decembrie 2005 a constituit un pas important in vederea asigurrii unui control mai eficient la frontiera moldo-ucrainean, in special pe poriunea transnistrean. In continuare, UE ar putea juca un rol decisiv in vederea asigurrii unui control eficient,transparent al frontierei, ceea ce ar contribui i la scderea numrului de cazuri de contraband spre UE. Prin inceperea negocierilor privind liberalizarea regimului de vize pentru Ucraina i Moldova, UE ar contribui la rezolvarea tuturor aspectelor nerezolvate pan acum intre Republica Moldova i Ucraina.

Respectarea Drepturilor Omului recentele cazuri de arest a ziaristului Ernest Vardanean ia lui Ilie Cazac, nenumratele incidente in jurul colilor cu predare in limba roman, incidentelede la Corjova developeaz faptul c in regiunea transnistrean exist nc probleme privind respectarea drepturilor fundamentale ale omului. In acest sens, credem c UE, alturi de alteinstituii, specializate, ar putea contribui la reducerea numrului de cazuri de violare a drepturilor omului, in special prin contribuia la rezolvarea problemelor existente in prezent i descrise mai sus. O atenie sporit asupra aspectelor menionate ar putea contribui la rezolvarea cat mairapid i viabil a conflictului transnistrean. Totodat, aceste msuri, de rand cu altele, destinate i malului drept al Republicii Moldova, ar duce la ridicarea nivelului de trai, la dezvoltarearegiunii in ansamblu, precum i la intrirea securitii in Europa. Conflictul transnistrean poate avea doar o solutie europeana, care poate fi atinsa prin intermediul participarii UE. Aceasta deoarece UE se bazeaza pe principia democratice si dispune de standarte pentru olutionarea problemei, pe cind Rusia urmareste tocmai alte interese de refacere a stalui maret si puternic de altadata, lucru posibil doar prin controlarea regiunilor din CSI si prin sustinerea actiunilor separatist. In procesul de solutionare a conflictului prin intermediul increderii intre cele doua maluri ale Nistrului este importanta si crearea unui spatiu informal comun, pentru a nu lasa loc de propaganda separatist pirn sprijinul UE sa fie create niste canale TV si radio, care sa diminueze propaganda anti moldoveneasca , la o abordare corecta si impartiala pentru problem exitente.

Bibliografie: 1. Burian Alexandru.Drept Internaional Public. Chiinu :Elena-V.I. 2009, p. 630.; 2. Eanu C. Activitatea diplomatic n prevenirea conflictelor i gestionarea crizelor internaionale. n Serviciul diplomatic: teorie i practic. Chiinu: CEP USM, 2011, p.225 ; 3. Durnescu Lilian. Revista Moldoveneasc de drept internaional i Relaii Internaional. nr.1-2 (2), 2006, p.84 4. http://www.scribd.com/doc/106885738/Craciun-Practica-Negocierilor Vizitat (15.05.13); 5. http://books.google.md/books/about/Conflict_si_negociere_in_relatiile_inter.html?id=ap 7hNkfM32AC&redir_esc=y Cornelia Baciu in prezentarea cartii (vizitat 15.05.13); 6. Pistol Gheorghe, Pistol Luminia. Negocieri comerciale:uzane si protocol. Bucuresti:Tribuna Economic, 2000,p.7; 7. W.Zartman. The50 percent solution. New York: Anchor Book, 1976, p.74; 8. Anselm L.Strauss.Negotiations: Varieties, Processes, Contexts, and Social Order. San Francisco: Jossey Bass,1978,p.23.; 9. Robert Paul. Dicionarul Micro Robert. Paris: Garnier Flammarion, 1973, pag 704.; 10. Ioan deac. Introducere in teoria negocierii. Bucureti: Polideia, 2002,p.9; 11. Dupont Christophe.Negotiation as Coalition Building In: International negotiation. Netherlands: KluwerAcademic Publishers, 1996, vol.I, nr.8, p.11; 12. Christian Thuderoz. Negocierile.Eseu de sociologie despre liantul social. Chiinau:tiina, 2002, p.25; 13. Conceptul de negociere http://ro.scribd.com/doc/9137256/113/NEGOCIEREA-

DIPLOMATIC%C4%82-EXCURS (Vizitat 15.05.13); 14. Valentin Lipatii Insemnari despre o negociere. 15. Principles and guidelines for international negotiations, Din Declaratia de la Manila. 16. Thomas Schelling.Strategie du conflit. Paris: PUF, 1960, p.18; 17. http://facultate.regielive.ro/cursuri/istorie-universala/conflicte-internationale219243.html. Curs Regielive. 18. Edward Azar, The Management of Protracted Social Conflict: Theory and Cases . Hampshire, England: Dartmouth Publishing Company, 1990; 19. Kate Malek, the Conflcit Resolution information Source.

20. The Heidelberg Institute for International Conflict Research (HIIK) at the Department of Political Science at the University of Heidelberg. 21. Evoluia politicii externe a Republicii Moldova (1998-2008), disponibil

lahttp://ape.md/lib.php?l=ro&idc=156. (citat 15.05.13). 22. Aparece Gheorghe- Slotionarea conflictului Transnistrean. 23. Guvernului Republicii Moldova ctre locuitorii din raioanele de pe malul stang al Nistrului, disponibil la www.transnistria.md/ro/articles/0/536/5 (citat15.05.13) ; 24. Tratatul FACE, influena lui asupra RM.http://victoriaboian.unimedia.md/?tag=tratatulface.(citat 15.05.13) 25. Evoluia politicii externe a Republicii Moldova (1998-2008), disponibil

lahttp://ape.md/lib.php?l=ro&idc=156. (citat15.05.13). 26. , .. .. .. ,, 18 2009 .

http://www.mid.ru/brp_4.nsf/0/0C29B78403398C46C325757D0056C04E.(citat 15.05.13)
27 . Kremli n.ru.

17.05.2010.http://ape.md/libview.php?l=ro&idc=154&id=1082.(citat 15.05.13)

28 Reglementarea transnistreana, o solutie europeana- Igor Botan. 29 Propunerea Germaniei de rezolvare a conflictului transnistrean.- Buletin de politica externa a Moldovei; 30. Iacob Berciovitch Medierea in conflictele internationale, Iasi, Polirom 2001, p131. 31. Claudia Craciun- Teoria si practica negoierilor , p 103, Chisinau ,Prut International, 2003. 32. Mircea Malita Teoria si practica Negocierilor, Bucuresti, ed,Politica, 1972.p.68. 33. Dictionarul international legal referitor la utilizarea negocierilor ,medierii si concilierii(Institutul International de cercetare diplomatica. 34. Carta Natiunilor Unite. 35. Dufoar Jean-Luis, Crizele Internationale, Bucuresti :All, 2002, p.101-109. 40. Moldova Transnistria ,eforturi comune pebtru un viitor prosper- procesul de negocieri, IPP. 41. Thenici de negociere, Mircea Aurel Nita.

42. Tehnici de negociere in afaceri., Lect.univ.Dragos Constantin VASILE 43. Munteanu, Anatol. Sacrificiu i trdare: Rzboiul de secesiune din Republica Moldova (1990-1992) / Anatol Munteanu. Buc.: S.n., 2005. -640 p 44. Grecu, Mihai; ranu, Anatol. Trupele ruse n Republica Moldova / Mihai Grecu; Anatol ranu. Ch.: Litera Internaional, 2004. -870 p. 45. Dragnev, Demir; Jarcuchi, Ion; Chirtoac, Ion; Negru, Elena. Din Istoria Transnistriei / Demir Dragnev; Ion Jarcuchi; Ion Chirtoac; Elena Negru. Ch.: Civitas, -192 p. 46. Vaux, Tony; Barrett, Jan. Conflicting Interests: Moldova and the impact of Transdniestria / Tony Vaux; Jan Barrett. S.l.: Humanitarian Initiatives, 2003. -32 p. 47. Erwan Four despre conflictul transnistrean: Soluia poate fi gsit doar pstrnd spiritul de compromis. 48. .: -, , , : 49.
SOLUIONAREA CONFLICTULUI TRANSNISTREAN. DE CARACTERISTICA SUCCINT A

PROCESULUI

NEGOCIERI.

http://www.ipp.md/public/files/Proiecte/blacksee/rom/Aparece_ROM.pdf. 50. Zartman,I.W., Buman, M., The Practical Negotiator, Yale University Press, 1993, pag.17-21