1.1.

Definirea si tipologia logisticii si a sistemelor logistice

Sistemul este un ansamblu complex de elemente aflate in interactiune, formand un tot organizat, care pune ordine intr-un domeniu de gandire teoretica, reglementeaza clasificarea notiunilor si tezelor dintr-un anumit domeniu stiintific care permite desfasurarea normal a activitatilor practice, potrivit scopului urmarit. Logistica este o stiinta care cuprinde un complex de activitati ce au ca scop conceperea, realizarea fizica, organizarea si optimizarea tututor fluxurilor tehnologice din interiorul sau exteriorul unui sistem, astfel incat cererea sa fie onorata in cel mai scurt timp posibil si la cele mai scazute costuri. Activitatile componente ale sistemelor logistice sunt: manipularea, transportul, asteptarea, depozitarea, formarea unitatii de incarcatur, controlul. Manipularea este o activitate complexa care presupune deplasarea unui obiect sau unitati de incarcatura inraza locului de munca sau in apropierea lui. Distanta de deplasare in cazul manipularii depinde de tipul locului de munca si de dimensiunile obiectului. Transportul reprezinta activitatea de deplasare a obiectelor pe o anumita distanta care trebuie sa fie mai mare decat in cazul manipularii. Dupa locul unde se desfasoara, transportul poate fi: Transport intern, se face cu ajutorul unor mijloace de transport intern specific: electrocare, robocare, electro si motostivuitoare, tractoare Transport extern, in acest caz transportul se face pe distante medii si lungi cu mijloace de transport adecvate masei si catitatii necesare de marfa (autocamioane, autotrenuri, vagoane, vapoare)

Asteptarea este o stationare ce are loc atunci cand nu este posibila executarea unei anumite activitati sau operatii asupra obiectelor muncii ( mai mica de o zi). Depozitarea reprezinta activitatea de stocare a obiectelor pe un interval mai mic sau mai mare. Se face in spatii special amenajate in functie de tipul, natura si forma obiectelor ce vor fi depozitate. Formarea unitatii de incarcatura este activitatea de pregatire si grupare intr-un tot coherent, in limitele unor anumite dimensiuni si greutati a marfurilor de acelasi tip, ambulate sau neambalate. Dimensionarea unitatii de incarcatura depinde de: - natura si felul marfurilor - posibilitatea de livrare in ambalaj sau nu - felul si dimensiunile unitatii de ambalare

- standardele si conventiile interne si international Controlul este activitatea de verificare a concordantei dintre caracteristicile date de documentatia tehnica a unui produs in urma realizarii ciclului de prelucrare.

1.2. Sistemul logistic Sistemul logistic cuprinde toate procesele, fluxurile, structurile si programele de functionare aferente logisticii. In interiorul sistemelor logistice se desfasoara activitati si procese de aprovizionare, transport, manipulare, asteptare, depozitare, control, formare unitate de incarcatura, distributie. 1.3. Tipologia sistemelor logistice

Fluxurile de intrare si cele de iesire dintr-o intreprindere luata ca sistem:

Functionarea unei intreprinderi presupune existent si a unor fluxuri financiare. Fluxul de forta de munca aduce un aport energetic si informational in interiorul intreprinderii luata ca sistem. Fluxurile rezultate pot fi de tip substantial, energetic, informational.

1.4.

Clasificarea logisticii in functie de natura proceselor

1.Logistica interna se desfasoara in interiorul interpinderii luata ca sistem. Ea are ca si activitati specifice manipularea, transportul intern, asteptarea, depozitarea, formarea unitatii de incarcatura, controlul. 2.Logistica externa se desfasoara in exteriorul interprinderii luata ca sistem. Ea are ca si activitati specifice manipularea, transportul extern, asteptarea, depozitarea, controlul. 2.1. Logistica externa poate fi impartita in 2 categorii:

Logistica aprovizionarii cuprinde manipularea, transportul extern, asteptarea, controlul si se refera la toate materiile prime, materialele, combstibilii, informatia necesare unei intreprinderi pentru o buna desfasurare a procesului de productie.

Canalele de aprovizionare pot fi: -directe (componente necesare intreprinderii sunt aduse direct de la producatori) -indirecte (prin intermediari) 2.2. Logistica distributiei cuprinde manipularea, transportul extern, asteptarea, depozitarea, controlul si se refera la distributia produselor. Distributia cuprinde toate activitatile care au ca scop trecerea unor produse sau bunuri de la producator la consumator. Scopul ei este de a lega productia de consum. Rolul distributiei: Regularizarea miscarii bunurilor si serviciilor intre productie si consum, amortizand efectele negative ale fenomenelor consjuncturale ale pietei. Informarea producatorului asupra nevoilor si dorintelor clientele. Satisfacerea clientele prin furnizarea unui anumit nr de servicii.

Distributia se realizeaza de la producator la consumator si de la consumator la producator. Functiile distributiei: Functia de disponibilizare Functia de informare Functia de creare de cerere

Canalele de distributie pot fi: -canale scurte 1,2,3,12 -canale de lungime medie 4 -canale lungi 5,6,7,8,9,10,11 Verigile componente canalelor de distributie:

a) Producatorul extern- avem o intreprindere productiva situata in exteriorul tarii, iar marfurile sale sunt distribuite in diferite moduri, in general prin canale lungi (7,8,9,10,11) si mai rar prin cele scurte 12. b) Vama- are rolul de a verifica marfurile care intra si ies din tara. Acestora li se aplica sau nu taxe vamale in functie de legislatia fiecarei tari. c) Agentul este o persoana sau o firma autorizata care reprezinta producatorul in vanazarea sau cumpararea de bunuri. d) Distribuitorul este o persoana sau o firma care se ocupa cu vanzarea unor produse dintr-o anumita zona geografica.

e) Producatorul intern este o intreprindere productica situata in interiorul tarii, marfurilesale fiind distribuite prin toate canalele de distributie. f) Bursa repr o institutie fundamentala a economiei de piata prin intermediul careia sunt tranzactionate marfuri ce pot fi inlocuite cu altele la fel , precum si hartii de valoare. Avem: bursa de valori si bursa de marfuri. g) Broker-ul este o persoana ce se ocupa cu punerea in legatura a vanzatorilor cu cumparatorii pentru a incheia o afacere in cadrul unei burse. h) Magazinul propriu este o unitate de desfacere a marfurilor care poate fi detinuta de un producator, angrosist sau poate fi sub tutela guvernamentala. i) Angrosistul se ocupa cu mentinerea stocurilor pentru retelele de magazine si asigura o piata locala pentru diferiti producatori. j) Reteaua de magazine este un grup de unitati comerciale raspandite ce functioneaza cu acelasi nume si au o politica comuna. k) Detailistul persoana sau firma care vinde utilizatorului final bunuri sau servicii. l) Cumparatorul final este o persoana, intreprinderi sau institutii publice sau private. Vanzarea se poate face in 3 moduri: -vanzare directa, vanzatorul pastreaza controlul asupra procesului de comercializare -vanzare printr-un intermediar, se aplica un adaos de catre intermediar, mai mic decat cheltuielile de transport care ar fi suportate de catre producator. -vanzarea mixta este o combinatie a celor doua. 1.5. Tipuri de comercianti angros si rolul lor in lantul distributiei Una dintre cele mai importante verigi ale lantului de ditributie sunt angrosistii. Selectarea acestora se face in functie de mai multi factori de influenta: - Numarul clientilor si gradul de concentrare existent pe piata: un nr mare de client diminueaza rolul angrosistilor. - Nivelul serviciului solicitat de client: daca nivelul serviciului solicitat este mare atunci si rolul angrosistului creste. - Raspandirea geografica a clientele: o extindere teritoriala creste rolul angrosistilor. - Caracteristicile fizice si valoarea produsului - Constrangeri comerciale si de mk Angrosistul poate sprijinii atat producatorii de la care iau marfa cat si detailistii unde livreaza marfa. 1.Ajutorul dat in cazul furnizorilor: - angrosistii au continuitate in perimetrul pietei locale - angrosistii fac posibila cererea anumitor stocuri locale disponibile, revitalizand activitatea furnizorilor.

- angrosistii pot dezvolta servicii financiare pentru producatori prin contributia lor in lichiditati 2. Ajutorul dat in cazul detailistilor: - pot acorda clientilor reduceri de pret pentru anumite tipuri de marfuri si in anumite perioade ale anului - pot participa impreunacu detailistii la diferite actiuni promotionale pentru o marca sau un produs - pot asigura asistenta de specialitate in organizarea magazinelor Principalele tipuri de comercianti angros si functiile indeplinite de acestia: Comerciantul angros de expeditie indeplineste functia de livarare a produselor la comanda catre comerciantii cu amanuntul sau catre utilizatorii industriali ce prelucreaza in continuare marfa. Comerciantul Cash and carry ( ex: Metro) Comerciantul Rack jobber indeplineste toate functiile din canalele de distributie si vinde comerciantilor cu amanuntul in sistem de consignatie. Agentul comerciantului angros indeplineste functia de natura tranzactionala. Comerciantul angros generalist presteaza servicii complete, punand la dispozitia clientilor o gama larga de produse, sortimente. Comerciantul angros specializat presteaza servicii complete pe o gama restransa de produse.

1.6.

Tipuri de comercianti en detail si rolul lor in lantul distributiei

Comertul cu amanuntul este definit ca fiind distributia catre consumatorii finali ai urmatoarelor marfuri: -alimente, bauturi, tutun -medicamente pregatite pe baza de retete -marfuri medicale, cosmetice -imbracaminte, incaltaminte -textile pentru mobilier si locuinte -articole de uz casnic -vehicule cu motor si biciclete

-combustibili, ulei, lubrifianti -carti, papetarie, etc -articole fotografice, optice, bijuterii Principalele magazine in care se realizeaza vanzarea cu amanuntul sunt: 1. Autoservirea a) Micile autoserviri: miniautoservirea, supereta, magazinul tip Baby Sharks, magazinul de comoditate b) Supermagazinele c) Hiepermagazinele 2. Magazinul universal 3. Magazinul popular 4. Comertul nealimentar specializat 5. Comertul electronic 6. Centrul comercial a) Regionale b) De comunitate c) De vecinatate 1.Autoservirea a adus ca si contributii urmatoarele: -cresterea rapiditatii serviciului de plata -absenta vanzatorului duce la o mai mare libertate in alegeea produsului dorit -dotarea cu facilitate de tipul cosurilor sau carucioarelor 2.Magazinul universal tine cont de urmatoarele reguli: -accesul in magazine este liber -exista o posibilitate larga de alegere a produselor -pretul este fixat si marcat pe fiecare produs -preturile sunt accesibile 3.Magazinul popular are ca si caracteristici: -o suprafata de vanzare medie (1000mp) -o gama de preturi joase -o gama de servicii redusa

4.Magazinul nealimentar specializat este amplasat in general in centrul oraselor sau la periferie. Principal caracteristica o repr specializarea pe anumite articole nealimentare. 5.Comertul electronic se face in afara magazinelor, vanzarea se face prin posta. Comanda se poate face in mai multe moduri (scrisori, posta electronica, internet, telefon), dupa consultarea unor cataloage reale sau virtuale. 6.Centrul commercial este un grup de magazine ce apartine unei singure firme: prin profilul magazinelor se asigura o oferta de marfuri similara celei existente intr-un magazin universal.

1.7.

Locul logisticii in cadrul sistemului de productie si comercializare

Pentru definirea locului logisticii in cadrul sistemului de productie si comercializare s-au luat in considerare: Tipurile de activitati care compun logistica Implicarea si rolul logisticii in interiorul functiilor intreprinderii Perceptia actuala a logisticii in interiorul intreprinderilor

Rolul logisticii a crescut mult odata cu cresterea concurentei si cu preocuparea intreprinderilor spre o reducere accentuate a costurilor de productie si cresterea competitivitatii. Logistica poate fi perceputa ca o functie integratoare care creaza o punte de legatura intre functiile existente si duce la un grad mai mare de colaborare in interiorul intreprinderii. Pozitionarea unui comportament logistic intr-o intreprindere: 1.In cazul intreprinderilor mici productive, activitatile logistice pot fi cuprinse intr-un compartiment ce va fi compus din activitati de productie, mk, aprovizionare, desfacere, logistica. 2.In cazul intreprinderilor mijlocii productive, activitatile logistice pot fi cuprinse intr-un compartiment mare ce va fi compus din activitati de mk, aprovizionare, desfacere, logistica dar poate avea si un compartiment distinct. 3.In cazul intreprinderilor mari si foarte mari, activitatile logistice trebuie sa fie grupate intr-un compartiment propriu (birou, departament), marimea lui depinzand de ponderea activitatilor logistice in totalul activitatii precum si nr de persoane angrenate in aceste activitati. 4.In cazul altor tipuri de firme (nu cele de productie), pozitionarea compartimentului logistic depinde de tipul intreprinderii, o importanta foarte mare acordandu-se logisticii in cadrul firmelor de tip angros si de distributie.

Logistica este o stiinta care are o distributie importanta deosebita in activitatea economica actuala. Ea poate sa contribuie decisive la scaderea costurilor de productie fara investitii importante in utilaje si echipamente, fapt ce duce la cresterea eficientei si competitivitatii intreprinderilor.