TERAPII DE FAMILIE - forme

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Terapii de familie de tip comunicational (MRI) Terapia multipla de familie Terapia de familie de tip experiential Terapia structurala de familie Terapia transgenerationala de familie Terapia strategica de familie Terapia sistemica de familie (Scoala de la Milano) Terapia narativa de familie Terapia de familie integrativa

TERAPII DE FAMILIE

Terapii de familie de tip comunicational

Prima forma de terapie de familie care nu are legatura cu terapia individuala

Reprezentanti: anii 50
Cercetatorii Scolii Palo Alto: George Bateson; Virginia Satir; Joy Haley; Don Jackson; Weakland

Concepte: - Dubla legatura/ dublul

-

Anii 60 experienta comunicationala: Centrarea pe problema (Erikson, M.) Terapia experientiala a comunicarii (Virginia Satir) Terapia structurala (S. Minuchin)

mesaj Tipuri de comunicare familiala (Bateson): Comunicarea digitala (masa = obiect ) Comunicarea analogica durerea de stomac = frustari

Etape specifice procesului de comunicare (orice comportament e comunicare)

(1) Comunicare (emitator ) = persoana care comunic va prezenta mesajele sub forme multiple i diferite posturi; micri ale minilor, braelor etc.; pattern-uri ale privirii; tonalitatea i tempoul vocii; frecvena respiraiei; cuvinte, sintaxa propoziiei etc. Mai mult, aceste mesaje pot fi transmise n mod contient sau incontient de persoana care comunic. (2) Experiena (receptor) = mesajele primite de persoana ctre care este direcionat comunicarea. Mesajele sunt receptate prin diferite canale senzoriale: ochi, urechi, piele etc. Aceste mesaje pot fi receptate n mod contient sau incontient de persoana care le primete. (3) Concluzia (receptor) = nelegerea la care ajunge persoana care primete mesajele, referitoare la ceea ce semnific acestea. Din nou, nelegerea receptorului se poate afla n plan contient sau n plan incontient. (4) Generalizarea (receptor) = modul n care persoana care primete mesajele le conecteaz cu experiena sa anterioar, precum i modul n care receptorul utilizeaz perceperea mesajelor primite pentru a-i contura nelegerile i reaciile astfel nct acestea s i justifice utilizarea n prezent i, fr nici o intervenie, n viitor. (5) Comportamentul de reacie (receptor) = modul de reacie al persoanei care primete mesajele. Aceast etap din ciclul comunicrii este echivalent cu prima etap, atunci cnd comunicatorul i receptorul i inverseaz poziiile. n diagrama de mai sus, aceasta este semnificaia sgeii care reia ciclul, conectnd ultima etap din diagram cu prima etap.

Comunicare (emitor)

Experien (receptor)

Concluzie
(receptor)

Generalizri
(receptor)

Comportament de reacie
(receptor)

Activitate pe grupe (4 grupe)

Etapa 1

Etapa 2

Comunicare analogica - exemple

Transformarea exemplelor din comunicarea analogica in digitala.

Terapii de familie de tip comunicational - modelul stadial J. Bell (1961)

Faza centrata pe copil copilul exprima dorintele, preocuparile - parintii asculta si pot satisface una din cererile copiilor (pentru a se apropia de ei); Faza centrata pe parinte parintele se plange de comportamentul copilului / hipercritici;

Terapeutul egalizeaza sprijinul pentru familie ca intreg, trecand la faza centrata pe familie. Interpretari folosite:
-

reflective: descriu ceea ce se intampla in momentul respectiv; conective: evidentiaza legaturi nerecunoscute de membrii familiei; reconstructive: explica in ce mod evenimentele din istoria familie sustin contextul pentru unele experiente cotidiene normative: comparatia cu majoritatea

Procedeul Watzlawick (1966)

5 sarcini pe care familia problema este solicitata sa le parcurga:

1 sa decida impreuna principalele lor probleme de familie; 2 - sa planifice o iesire/ progam comun inafara casei; 3 - parintii sa discute despre cum s-au cunoscut; 4 - sa discute cu totii despre intelesurile unui proverb; 5 sa identifice greselile fiecaruia si sa-si asume fiecare vina sa proprie.

Terapii de familie de tip comunicational reguli (V. Satir, 1964)

Fiecare trebuie sa vorbeasca la persoana intai;

Ficare trebuie sa formuleze afirmatii personale;

Fiecare trebuie sa se adreseze si sa vorbeasca direct nu pe ocolite.

Scop: a invata membrii familiei sa comunice

TERAPII DE FAMILIE

Terapia multipla de familie

Terapia multipla de familie

-

Reprezentanti: Carl Wells si Peter Laqueur (1951)

Concepte: grupul terapeutic familial; vizita la domiciliu (metoda complementara)

Terapia multipla de familie

Scopul terapiei

Caracteristici ale grupului terapeutic

Modelarea comportamentului de sprijin si rezolvarea problemelei familiei printr-o experienta de comunicare.

Grup format din 5-6 familii (2025 persoane): parinti, bunici, copii Terapeut +co-terapeut+ cameraman(i)+supervizor Duta sedintei 60-75 min Frecventa 3-5/ la 2 sapt Grup neomogen dpdv al conditiilor socio-economice, etnie, religie, varstei, apartenetei politice.

Terapia multipla de familie

procesul terapeutic etape

Derobotizarea (exprimarea sentimentelor si a cognitiilor - participantii nu sunt doar simpli receptori/ emitatori; 2. Rezistenta la tratament: acceptarea propriei responsabilitati in conflict/ sau in suferinta; modificarea propriului comportament. 3. Invatarea prin analogie modelarea analogica (preluarea prin identificare si stingerea prin diferentiere) deschidere si autodezvaluire, cresterea autoincrederii, acceptarea greselilor.
1.

Terapia multipla de familie - dificultati -

supraidentificarea; evitarea prin minimalizare; coalitia sau complicitatea negativa; tapul ispasitor; evadarea in discutii irelevante; bagatelizarea importantei evenimentelor emotionale; eliberarea emotionala simbolica; folosirea codurilor secrete.

Efectele asupra membrilor familiei, ale play-back-ului materialului nregistrat anterior n terapia comun (Norman l., Paul, 1966)

TERAPII DE FAMILIE

Terapia de familie de tip experiential sau terapia familiala ca intalnire emotionala

Terapia de familie de tip experiential

-

Reprezentanti (1960): Carl Whitaker; Virginia Satir; Walter Kemple; David Keith; Susan Johnson; Buring Duhl

Orientari metodologice: asupra individului si a experientei lui familiale; asupra sistemului familial;

Cresterea personala determina integrare familiala si invers (Whitaker)

EMOTIE DE BAZA

VAZ

AUZ

MIROS

GUST

SIMT TACTIL

FURIE
FRICA TRISTETE BUCURIE

Terapia de familie de tip experiential

Scop

Schimbari in sistemul familial (Satir, 1972) Fiecare membru al familiei sa fie el insusi in prezenta si la adresa celorlalti; Deciziile in familie se iau prin explorare si negociere si nu in termeni de putere; Diferentele dintre persoane sa fie constientizate si folosite spre crestere.

Cresterea integritatii personale (congruenta dintre experienta interioara si comportamentul exterior)

1.

2.

3.

Terapia de familie de tip experiential - tehnici de lucru

TEHNICI STRUCTURATE: Sculptura familiala (Duhl, 73, Satir, Baldwin, 83); Dramaterapia/ jocul de rol/ interviul cu papusile familiale (Irwin, 75)/ tehnica scaunului gol;

TEHNICI NESTRUCTURATE: Sedinte nestructurate/ nonstrategice cu familia; Focalizarea pe ceea ce persoana experimenteaza in acel moment; Roluri ale terapeutului: provocator, suportiv, activ, directiv; Schimbarea este de tip emotional si nu intelectual

Artterapia (desenul familiei (Bing 70)/ desenul simbolic al spatiului familial/ modelaj etc.)

TERAPII DE FAMILIE

Terapia transgenerationala de familie

Terapia transgenerationala de familie

Reprezentanti: Murray Bowen (1976) Boszomerny-Nagy

Roluri ale terapeutului: - intelegerea proceselor emotionale; - ramanerea inafara triunghiurilor; - neutralitatea emotionala

Premise: Mixtura intre terapia sistemica si cea analitica; Terapia familiala contextuala

Terapia transgenerationala de familie - principii teoretice 1. Diferentierea sinelui: tendinta de fuziune emotionala cu altii; grad relativ de autonomie in relatie cu altii semnificativi; 2. Triunghiuri emotionale relatiile emotionale sunt umbrite de terte parti (chiar amintiri);

Terapia transgenerationala de familie - principii teoretice 3. Proces emotional al familiei nucleare sau Masa de ego familial nediferentiat = exces de reactivitate emotionala (separare emotionala fata de parinti si funziune in castorie) Noua fuziune poate determina: distanta emotionala reactiva intre parteneri; conflictul marital; transmiterea sau proiectia problemei catre copil/ copii; disfunctie emotionala sau fizica intre soti;

Terapia transgenerationala de familie - principii teoretice 4. Procesul proiectiv al familiei parintii transmit copiilor lipsa capacitatii lor de diferentiere (apare preocuparea anxioasa implicata); 5. Procesul de transmitere multigenerationala (ex. anxietatea cronica; alegerera partenerului in functie de nivelul de diferentiere); 6. Pozitia de frati (de frate sau sora) primii nascuti au tendinta sa se identifice cu puterea si autoritate / conservatori avizi de putere ultimii nascuti exploratori, indrazneti, deschisi spre noi experiente;

Terapia transgenerationala de familie - principii teoretice -

7. Separarea emotionala descrie modul in care oamenii gestioneaza lipsa capacitatii de diferentiere dintre generatii (ex. Strategii folosite mutarea in alta localitate / discutiile personale)
8. Procesul emotional al societatii (fortele sociale primare mentin barbatii si femeile prinsi in capcana rolurilor inflexibile);

Terapia transgenerationala de familie - tehnici Evaluarea sistemului familiei extinse incepe prin descrierea problemei si se continua cu intrebari despre familia nucleara (cand s-au cunoscut/ intalnit parintii, cum si-au facut curte, cum au aparut copiii), locul unde au trait, distanta fata de locuinta parintilor si se continua apoi cu detalii despre evenimentele din copilaria fiecaruia si apoi se face genograma 1.Genograma (folosita in evaluare): evenimente nodale ale familiei; caracteristicile sistemului familial; caracteristicile esentiale ale membrilor familiei; 2. Triunghiul terapeutic procesele relatiilor din familie au triunghiuri active legate de simptomul cheie; Familia incearca includerea teraputului in triunghi; Se folosesc intrebarile de proces

Terapia transgenerationala de familie - tehnici 3. Experimente relationale sa invete sa vada structura familiei si propriul rol (ex. urmarit urmaritor/ aparare atac) 4. Antrenarea concentrarea terapeutului pe procesele intelectuale si de gandire - Invatarea didactica;

5. Pozitia EU spune ce simti nu ce faci

6. Terapia de familiei multipla a invata despre procese emotionale observand pe ceilalti 7. Povestile de inlocuire: vizionare filme, casete video, povesti.

Diagrama rolurilor din familie

EXERCITIU Listeaz aceste roluri n familia ta: Dependentul ngduitorul Eroul apul ispitor Copilul pierdut Mascota.

Eroul- va depune efort susinut pentru a da familiei stim de sine apul ispitor- intr din criz n criz, distrage atenia familiei de la problema real dndu-le membrilor familiei mereu motive de ngrijorare Mascota- va descrca din tensiunea familiei prin a face pe clovnul iar ceilali se bazeaz pe el c va ndeplini aceast funcie Dependentul- este cel care dezvolt o adicie(de alcool, de ex, ) ngduitorul- va face disperate ncercri de a opri dependentul(va arunca de ex, butura n chiuvet) i de a menine aparena unei familii normale, fericite. Va mini oamenii din exteriorul familiei cu privire la ce se ntmpl i va nega fa de fami lie c exist o problem. Copilul pierdut- are singur grij de el i sufer n tcere. El este copilul despre care nimeni nu trebuie s-i fac griji- este linitit i nepretenios.

Scrie alturi de fiecare rol numele unei persoane despre care tu crezi c a jucat acel rol. Se poate ca rolurile s se mai fi schimbat n timp (funcie poate de anumite crize/ schimbari ale ciclului vieii de familie)aa c poate vrei s faci acest exerciiu de 2 -3 ori. Compar listele pentru a vedea ce rol ai jucat tu cel mai adesea i cum aceste roluri s -au schimbat/ nu n timp. Exist un echilibru ntre aceste roluri. Dac un membru nu i mai joac rolul, tot sistemul este ameninat. Sistemul este meninut de regulile Nu avea ncredere, Nu spune, Nu simi.

TERAPII DE FAMILIE

Terapia structurala de familie

Terapia structurala de familie

Reprezentant: Salvador Minuchin (psihiatru)

Influente: Alfred Adler (psiholog); Ortega Gasser (filosof); Bateson (antropolog)

Terapia structurala de familie - concepte - aici si acum; orientare spre prezent si viitor si nu spre trecut; accent pe factorii sociali; structura familiala setul invizibil de cerinte functionale ce organizeaza modurile in care membrii familiei interactioneaza (Minuchin, 1974) subsisteme: adulti/ parental/ fratilor/ granite: rigide/ clare/ difuze stresul: contactul stresant al unui membru al familiei cu forte extrafamiliale/ contactul stresant al familiei cu forte extrafamiliale/ stresul din perioade de tranzitie/ stresul cauzat de probleme ideosincratice; stadiile dezvoltarii familiei: construirea cuplului/ copiii mici/ copiii scolari si adolescenti/ copiii mari harti terapeutice

Terapia structurala de familie - diagnoza

Familie functionala vs. familie disfunctionala (McGrow, Walsh, 1996) Patalogia granitelor (prea rigide sau prea difuze); Patologia aliantelor (deturnarea conflictului/ gasirea tapului ispasitor/ coalitii cros-generationale neadaptative; Patologia triadelor Patologia ierarhiei

Terapia structurala de familie - procesul terapeutic (Minuchin, 74) Insotirea familiei (acomodarea cu familia) stabilirea unei relatii terapeutice eficiente; - Tehnici: mentinerea (sustinerea comportamentelor specifice)/ clarificarea, mimetismul; Diagnoza structurala (observarea tranzactiilor familiale; formularea testarea - reformularea ipotezelor) Restructurarea familiala solutii noi la problemele identificate

Roluri ale terapeutului: expert, activ, directiv.