1.

Care din urm elem caracterizeaza adenocarcinomul bronhopulmonar: a. Localizare centrala b. Diseminare predominant limfatica c. Apare mereu la fumatori d. Repr 5-15 din CBP e. Clinic: dispnee precoce . !indromul Claude-Bernard-"orner asociaza: a. #$oftalmie% mioza% ptoza palpebrala b. #nofltalmie% mioza% ptoza palpebrala &' anhidroza faciala( c. #noftalmie% midriaza% ptoza palpebrala d. #$oftalmie% midriaza% ptoza palpebrala e. #noftalmie% mioza% nista)mus *. Printre semnele de inoperabilitate in CBP se numara+mai putin una,,,,-: a. !indr de .C! b. Disfonie c. Pleurezii mali)ne d. /etastaze e$tratoracice e. 0oate rasp ade1arate ,, 2. Perforarea esofa)ului toracic in ca1 pleurala determina: a. /atitate la ni1 intre)ului hemitorace afectat b. "ipersonoritate la ni1 intre) hemotorace afectat c. Absenta murmurului 1ezicular d. Limitarea miscarilor bilateral e. #mfizem mediastinal 5. Care din urm elem defineste achalazia: a. Cresterea nr cel )an)lionare din ple$ul mienteric Auerbach b. Cresterea tonusului musculaturii lon)itudinale a esofa)ului c. Cresterea tonusului musculaturii circulare a esofa)ului toracic d. Dilatarea esofa)ului abdominal e. 0ulburare de 3inetica esofa)iana 4. #$tensia limfo)an)lionara re)ionala a unei tumori esofa)iene localizate in treimea mi5locie in1adeaza )an)lionii: a. Pericardiali b. Ai re)iunii celiace c. 0raheobronsici d. Cer1icali e. !upracla1iculari 6. Peretele toracic retromamar este format din urm struct cu e$ceptia: ,,,, a. /uschiul dintat anterior b. Coaste c. /uschi intercostali d. /uschi trans1ers toracic e. /uschi pectorali 7. Care din urm )rupe )an)lionare face parte din )an)lionii a$ilari: a. /amari e$terni ,,, b. /amari interni c. !upracla1iculari d. 8nterpectorali e. 0oate rasp sunt ade1arate 9. Care din prelun)irile )landei mamare este in mod constant: a. !ubcla1iculara b. A$ilara c. !ubmamara d. Parasternala e. 0oate rasp sunt ade1arate 1:. Care din urmatoarele caractere ale unei secretii mamelonare ne su)ereaza un cancer mamar:

11.

1 .

1*.

12.

15.

14.

16.

17.

19.

a. Lactescenta b. !an)hinolenta c. !eroasa d. Bilaterala e. Purulenta Caracterele palpatorii de mali)nitate ale tumorilor mamare sunt: a. Contur re)ulat b. Consistenta redusa c. ;luctuenta d. Leziuni bilaterale e. 0umora unica Care din urm elem caracterizeaza in1azia te)umentara completa in tumorile mali)ne mamare: a. Aderenta te)umentului la tumora subiacenta b. Prezenta nodulilor de penetratie in afara te)umentului maamar,,,, c. Retractia te)umentara d. Retractia sau de1ierea mamelonara e. 0oate raspunsurile st ade1arate ;actorii predispozanti pt ulcerul duodenal: a. !e$ul feminin b. .arsta inaintata c. <r san)e A 88 d. 8)iena defctuoasa a ca1itatii bucale e. 0oate raspunsurile dt ade1arate !emne clinice particulare la ulcerul 5u$tacardial sunt urm cu e$ceptia: a. Pirozis b. Durere epi)astrica c. Durere retrosternala d. #ructatii e. Disfa)ie !emne radiolo)ice indirecte de ulcer )astric sunt: a. Con1er)enta pliurilor mucoasei spre craterul ulceros b. Localizarea nisei pe mica curbura c. Ri)iditatea se)mentara 1ariabila pe mica curbura d. Contur situat in interiorul conturului )astric e. Localizarea nisei pe marea curbura 8n tumorile )astrice infiltrati1e e$amenul radiolo)ic cu substanta de contrast rele1a: a. Diminuarea supletii peretilor )astrici b. Con1er)enta de pliuri c. !emitonuri mali)ne d. Contur policistic e. !tenoza orificiala #lementele carcteristice pt hernia )astrica transhiatala de alunecare: a. #ste rara+5= cazurib. Brahiesofa),,, c. Cardia situata intraabdominal d. Asociaza reflu$ )astroesofa)ian e. >n)hiul "is este complet inchis 0abloul clinic in hernia hiatala rele1a: a. Pirozis retrosternal b. <reata% hipersali1atie c. Palpitatii postprandial d. 0use iritati1a e. 0oate rasp sunt ade1arate Care din urm localizari ale herniilor sunt situate la ni1 per abd anterior: a. ;emurala b. ?bturatorie c. 8n)hinala d. .entrosternala

e. 0oate rasp st ade1arate :. "ernia ireductibila se caracterizeaza prin: a. 8mposibilitatea reducerii sacului herniar b. ?bstructia 1asculara intrasaculara c. Ciupire laterala de ansa intestinala d. Absenta aderentelor intrasaculare 1. "ernia in)hinointerstitiala se caract prin: a. !ac herniar a5un)e la orificiul superficial b. !acul herniar intre cele orificii c. !acul herniar la orificiul profund d. !acul herniar la radacina scrotului e. !acul herniar in scrot . Dia)nosticul diferential al herniei in)hinoscrotale se face cu: a. Adenopatia in)hinala b. "ernia femurala c. .aricocel d. 0esticul ectopic e. Abces rece orifluent,,,, *. Dia)nosticul diferential al herniei femurale stran)ulate se face cu: a. Ane1rismul arterei femurale b. 0romboflebita seroasei 1enei safene interne c. Adenopatie in)hinala d. Abces rece orifluent e. "ernie in)hinala 2. ;actorii )enerali ce fa1orizeaza e1entratiile postoperatorii: a. Drena5ele multiple e$teriorizate prin pla)a b. 0ensiune mare in suturile parietale c. 8nciziile 1erticale d. Retentie incompleta de urina e. /aterial de sutura resorbabil 5. @eoplasmul cronic sincron defineste: a. 0umori duble sau multiple a1and localizari diferite pe cadrul colic b. 0umori colice cu aparitei succesi1a c. 0umora colica e1oluand concomitent cu alta localizare tumorala d. @eoplasm colic care prezinta simptomatolo)ie clinica 4. 8n cancerul colic metastazele hepatice apar prin: a. Diseminare directa b. Diseminare limfatica c. Disemianre intraluminala d. Disemniare peritoneala e. Diseminare hemato)ena 6. Anemia este caracteristica pentru: a. Cancer de colon drept b. Cancer de colon stan) c. Cancer de colon trasn1ers d. Cancer colon stan) si colon trans1ers 7. Abcesul in Abutond e camasaB se fomeaza intre urmatoarele structuri antomice: a. <rasime premamara si )landa mamara b. <rasime mamara si )rasime retromamara c. <landa mamara si )rasime retromamara d. <rasime retromamara si muschii mare si mic pectorali 9. Reprezinta un criteriu clinic ma5or de mali)nitate in cancerul mamar: a. 8n1azia superficiala siCsau profunda a unei tumori maamare b. Prezenta unei tumori al ni1elul sanului c. Adenopatie a$ilara d. !ecretie ammelonara e. !emne inflamatorii mamare

*:. Care din urmatoarele )rupe )an)lionare in1adate neoplazic reprezinta metastaze la distanta in cancerul mamar: a. <)l subscapulari b. <)l a$ialri translaterali c. <)l mamari e$terni d. <)l mamari interni contralaterali e. <)l subcla1iculari *1. /etastazele osoase in neoplasmul mamar reprezinta urmatoarele caracteristici% cu #DC#P08A: a. Apar ca factori de osteoliza b. Pot determina fracturi patolo)ice c. Apar ca focare de osteocondensare d. Apar cu precadere la ni1elul oaselor lun)i si late * . Aspectul clinic de coa5a de potrocala intalnit in cancerul mamar apare datorita: a. 8n1aziei tra1eelor con5uncti1e cu staza limfatica secundara b. 8n1azia canaleloor )alactofore c. 8n1azia te)umentelor d. 8n1azia ))l re)ionali e. 8n1azia ))l e$trare)ionali **. !emnele clasice de mali)nizare in tumorile sanului sunt urmatoarel cu #DC#P08A: a. Durere b. Contur re)ulat c. ;i$are tumorii in parchimul )landular d. Retractia mamara e. Adenopatia palpabila *2. ?ri)ine procesului proliferati1 in boala Pa)et a sanului e situata in: a. #pidermul mamelonar b. <)l a$ialri c. 0esut celular adipos premamar d. >nul din lobii )landulari e. #piteliul canalelor )alactofore subiacente mamelonului *5. Durerea din ulcerul perforat se caracterizeaza prin: a. 8mpobilizarea pacientului in pozitie antal)ica b. 8radiere posterioara c. Localizare in hipocondru stan) d. 8ntensitate medie e. Apare dupa abuz alimentar *4. 0useul rectal efectuat unui pacient cu ulcer perforat e1identiaza ca element caracteristic: a. /elena b. Prezenta hemoroizilor c. Bombarea dureroasa a Dou)lasului d. Prostata marita de 1olum e. ;ecale acolice *6. .arsatura din ulcerul piloric stenozat are ca element caracteristic: a. Contine bila in cantitate crescuta b. Aspect de hematemeza c. 8nodore d. Contin alimente in)erate cu mult timp inainte e. 8ncolore *7. Pneumoperitoneul e1identiat de radio)rafia abdominala simpla este considerat semn pato)nomonic pt: a. Colecistita acuta b. >lecr hemora)ic c. >lcer stenozant d. >lcer preforant e. ;istula bilodi)esti1a *9. Care din urmatoarele acuze prezentate de un pacient poate orienta dia)nosticul spre un cancer )astric:

2:.

21.

2 .

2*.

22.

25.

24.

26.

27.

a. Astenia fizica b. Paloare te)umentara c. Anore$ie selecti1a pt carne si )rasimi d. "ematemeza e. Deficit ponderal >rmatoarele afirmatii cu pri1ire la hernia hiatala de alunecare sunt ade1arate% cu #DC#P08A: a. #ste eca mai frec1enta b. #sofa)ul are lun)ime normala c. >n)hiul "is este deschis d. Cardia mi)reaza intratoracic e. @u asociaza reflu$ )astroesofa)ian Referitor la hernia )astrica transhiatala este ade1arat: a. "ernia prin rosto)olire este cea mai frec1enta in practica clinica b. "ernia prin rosto)olire prezinta intotdeuna sac peritoneal c. 8n hernia prin rost)o)olire un)hiul "is este complet diferit d. 8n hernia prin alunecare cardia este situata normal intraabdominal e. "ernia prin rosto)olire asociaza reflu$ )astroesofa)ian 8n etiolo)ia cancerului bronho-pulmonar pe primul loc se afla: a. Poluarea atmosferica b. Patolo)ia profesionala c. 0aba)ismul d. Cicatrici pulmonare e. Alcoolismul Care din urmatoarele fome de cancer bronho-pulmonar este rar aboradabil chirur)ical datorita metastezei precoce: a. Cancer epidermoid b. Adenocarcinomul c. Carcinom anaplazic d. Carcinom al1eolar Care din urmatoarel semne clinice reprezinta semne de in1azie in cancerul bronho-pulmonar: a. Eeezin) b. "emoptizia c. Pierderea ponderala d. 0usea e. !indrom Claude-Bernard-"orner >rmatoarele semne reprezinta semne de inoperabilitate in cancerul bronho-pulmonar% cu #D#CP08A: a. /etastaze e$tratoracie b. Pleurezii mali)ne c. Disfonie d. 0umori bronsice la mai mt de cm de carina e. "ipertensiune pulmonara Care din urmatoarele semne @> intra in alcatuirea sindromului esofa)ian: a. Disfa)ia b. Disfonia c. Durere retrosternala d. Re)ur)itatia e. !ialoreea >rmatorele sindroame paraneoplazice pot fi un semnal de alrma inc ancerul bronho-pulmonar cu #DC#P08A: a. ?steoartropatie hipertrofica pneumonica b. De)ete hipocratice c. "emoptizia d. <inecomastia e. Acanthosis ni)ricans Care din e$ploararile paraclinice 1izualzeaza ima)inea endobronsica a traheei% bronhiilor principale si lobare:

29.

5:.

51.

5 .

5*.

52.

55.

54.

a. Radio)rafia fata si profil a toracelui b. Radioscopia pulmonara c. 0omo)rafie comp. d. Bronhoscopia e. !cinti)rafia pulmonara Care din di1erticulii esofa)ieni sunt considerati de pulsiune: a. !uperiori b. !uperiori si inferiori c. /ediotoracici d. 8nferiori e. /ediotoracici si inferiori 8nter1entia chirur)icala indicata in acalazia cardiei este: a. ;undoplicatura @issen b. #so)astrectomia polara superioara c. ?peratia "eller d. Dilatatii esofa)iene e. ?peratia Lortat-Facob >rmatoarele afirmatii sunt ade1arate% cu #DC#P08A: a. Riscul cancerizarii este mult mai mare pt polipii 1ilosi colorectali b. Polipii colorectali constituie un factor ma5or de risc pt aparitia adenocarcinoamelor colorectale c. Polipii cu dimensiuni mai amri de 1cm trebuie considerati intotdeauna suspecti de mali)nizare d. 8n polipoza rectocolica difuza mali)nizarea nu sur1ine in absolut toate cazurile dupa un nr de ani !indromul <ardner @> cuprinde: a. 0umori multiple ale tesuturilor moi b. 0umori osoase c. Anomalii dentare d. Pete pi)mentare melanice pe te)umentul perioral e. Poliploza di)estica difuza >rmatoarele afirmatii sunt ade1arate% cu #DC#P08A: a. #$ista un determinism )enetic al cancerului colic b. Polipp si polipoza rectocolica reprezinta afectiunile precanceroase cele mai frec1ente si cu riscul cel mai mare de mali)nizare c. Cu cat nr polipilor este mai mare cu atat riscul de mali)nizare creste d. 8ncidenta cancerului de colon @> este mai mare la pacientii cu rectocolita ulcerohemora)ica decat la populatia normala e. 8n etiolo)ia cancerului colic este inclus si factorul alimentar Care din urmatoarele metode pune dia)nosticul de certitudine in neoplasmul mamar: a. #$ clinic b. /amo)rafia c. #$amen histopatolo)ic e$temporaneu ,, d. #$amen histopatolo)ic la parafina ,,, e. C0 Cea mai frec1enta forma de hernie este: a. "ernia in)hinala oblica e$terna b. "ernia in)hinala directa c. "ernia in)hinala oblica interna d. "ernia femurala e. "ernia ombilicala "ernia femurala se e$teriorizeaza prin: a. ;oseta peritoneala mi5locie b. ;oseta peritoneala laterala c. ;ostea peritoneala interna d. 8nelul crural e. 8nelul ombilical

56. Prezenta sacului herniar la ni1elul orificiului in)hinal superficial caracetrizeaza: a. "ernia in)hino-funiculara b. Bubunocelul c. "ernia in)hino-interstitiala d. "ernia in)hino-scrotala e. Punctul herniar 57. 8n herniile stran)ulate are indicatie absoluta: a. /ane1ra de reducere manuala b. 0ratamentul medical de reechilibare c. 0ratamentul chirur)ical d. 0ratamentul ortopedic 59. Care din urmatoarele forme de defecte parietale nu prezinta sac peritoneal: a. "erniile con)enitale b. "erniile dobandite c. #1entratiile d. #1isceratiile 4:. >rmatorii factori fa1orizeaza paritia e1entratiilor% cu #DC#P08A: a. !upuratia pla)ii operatorii b. 0ensiunea mare in suturile parietale c. #forturile fizice mari d. Gona slaba anatomic a peretelui abdominal e. Gona slaba dobandita a peretelui abdominal 41. 8n prezenta unei hernii care din urmatoarele semne impun o inter1entie chirur)icala de ur)enta: a. !emn /urphH poziti1 b. Durere intestinala brusca c. Reductibilitatea herniei d. #$pansiunea la tuse e. 8mpilsiunea la tuse 4 . 0ratamentul ortopedic poate fi indicat in: a. 0ratarea omfalocelului b. "ernii mici si reductibile ale nou-nascutului c. "ernii stran)ulare d. "ernii incarnate e. "ernii incarnate numai la 1arstnici 4*. Contraindicatii temporare pt tratamentul unei hernii este: a. 8ncarcerarea b. !tran)ularea c. 0raumatismul herniar d. ;le)monul piostercoral e. Adenomul de prostata 42. @u poate hernia: a. !plina b. 8ntestinul subtire c. #piploonul d. Pancreasul e. ?1arul 45. Principalul factor de risc pt o e1isceratie postoperatorie este: a. "ipo1itaminoza C b. ;olosire fir nerezorbabil c. 8ncontinenta urinara d. Ale)erea unor incizii trans1ersale e. !upuratia pla)ii 44. #ste permis ca prim a5utor intrBo e1isceratie postraumatica: a. 8ntroducerea anselor in ca1itatea peritoneala b. #$ercitarea de tractiuni pe mezouri c. Le)area or)anelor cu cearsaf circular d. 8n)estia de apa e. !palarea or)anelor e1iscerate cu apa calda 46. Cel mai important dia)nostic diferential al mastitieia cute se face cu: a. /astita acuta carcinomatoasa

47.

49.

6:.

61.

6 .

6*.

62.

65.

64.

b. An)or5area sanului c. #rizipel al re)iunii mamare d. /astita cronica e. /amela secretanta <alactocelul reprezinta: a. Abces cronic nespecific b. Abces cronic ce contine lapte alterat si apre tardi1 dupa intreruperea lactatiei c. /satita acuta de lactatie d. /astita acuta in afara lactatiei e. ;orma clinica a cancerului mamar @odulii diseminati dand senzatia de ciorchine de stru)ure la palparea sanului caracterizeaza: a. /astoza fibrochistica b. ;ibroadenomul mamar c. /astita cronica d. Cancer mamar 8schemia cronica interstitiala este caracterizate de urmatoarele cu #DC#P08A: a. Durere cu caracter de crampa b. Durere proportionala cu cantitatea de alimente in)erate c. Durerea se calmeaza la mediatie antiacida d. Poate prezenta sindromul amlabsorbtiei intestinale Care din urmatoarele semne @> este intalnit in infarctul entero-mezenteric: a. Durere abdominala b. Pneumoperitoneu c. !tare de co d. /eteorism intestinal e. !emne hemora)ice Care din urmatoarele afirmatii ri1ind apendicita acuta etse ;AL!A: a. #ste eca mai frec1enta afectiune chiru)icala abdominala b. Prezinta un polimorfism clinic c. Paralelism absolut intre semnele clinice si elziunile abdominale d. #1olutia spre inflamtie este impre1izibila Care din urmatoarele forme de apedicita acuta e1olueaza cu ocluzie intestinala febrila: a. Pel1ina b. Retrocecala c. !ubcecala d. /ezoceliaca e. "iperto$ica 0riada lui DieulafoH cuprinde: a. "iperestezie cutanata% aparare musculatura in fosa iliaca dreapta% durere in fosa iliaca dreapta b. Durere in fosa iliaca stan)a% 1arsaturi% febra c. !oc% febra% aparare musculara in fosa iliaca dreapta d. "iperestezie cutanata% semn Blumber) poziti1% febra Apendicita acuta la 1arstnici se prezinta adesea: a. Asimptomatic b. !indrom tumoral subocluzi1 c. !indrom to$ico-septic d. ;enomene peritoneale e. 0ablou clinic clasic 0riada ?Ien este alcatuita din: a. Durere% icter% melena b. Durere% icter% febra c. Durere% icter% 1arsaturi d. 8cter% hemoperitoneu% absenta tranzit intestinal e. 8cter% hematemeza% febra

66. Chistul hidatic hepatic cel mai frec1ent are simptomatolo)ia: a. Le)ata de dimensiunile sale b. De tip biliar c. De tip dispeptic d. 8nfectioasa e. Pulmonara 67. "idropsul 1ezicula este determiant de: a. /i)rarea unui calcul din colecist in coledoc b. Acumulare de lichid clar sau mucus in colecist c. 8ncla1area unui calcul la ni1elul infundibulului d. 8nfectarea bilei din 1ezica biliara e. Pancreatita acuta 69. Care din urmatoare @> reprezinta o complicatie mecanica a litiazei 1ezicualre: a. "idrops 1ezicualr b. Litiaza secundara de coledoc c. ;istula biliara interna d. ;istuala biliara e$terna e. Colecistita acuta J este complicatie infectioasa 7:. ;orma supraacuta+an)iocolita ictero-uremi)ena- a litiazei coledociene este caracterizata de urmataorele% cu #DC#P08A: a. Apare la bolna1i tineri b. !oc to$ico-septic c. Colaps d. 8nsuficienta hepatica e. 8nsuficienta renala 71. ;actorul etiolo)ic cel mai frec1ent intalnit in pancreatita acuta este: a. Litiaza biliara b. ?bstructia duodenala c. "iperlipoproteinemia d. ?bstructia ducturilor pancreatice e. 8nfectii 1irale 7 . Care din urmatoarele enzime este responsabila de aparitia hemora)iilor intrBo pancreatita acuta: a. 0ripsina b. #lastaza c. Lipaza d. 3alicreina e. "istamina 7*. #$amenul fizic intrBo pancreatita acuta poate rele1a urmatoarele% cu #DC#P08A: a. <rade diferite de soc b. ;ebra c. G)omotie intestinale accentuate d. Pleurezie stan)a e. Aparare musculara abdominala 72. 8n pancreatita acuta tratamentul chirur)ical este indicat in urmatoarele situatii% cu e$ceptia: a. La debutul afectiunii b. Dubii de dia)nostic c. Lipsa de raspuns la trat medicamentos d. Abcese pancreatice e. "emora)ie di)esti1a 75. 8n1esti)atiile biochimice intrBo pancreatita acuta @> includ: a. Leucocitoza b. Anemia c. <licozuria d. "ipercalcemia &este hipocalcemia( e. "iperamilazemia 74. 8n care din urmatoarel afectiuni @> este indicta splenectomia: a. Leziuni traumatice ale splinei b. 0umori splenice

76.

77.

79.

9:.

91.

9 .

9*.

92.

95.

c. Abcese splina d. "ipersplenism primar e. Leucemii acute ;actori fa1orizanti ai paritiei ulcerului duodenal sunt urmatorii% cu #DC#P08A: a. .arsta tanara b. <r s) A88 c. 0eren neuro-endocrin dezechilibrat d. ;actori alimentari e. !tres Care din urmatoarele forme de ulcer prezinta tablou c3inic asemanator ulcerului duodenal: a. Fu$tacardial b. <astric prepiloric c. !ituat la ni1elul marii curburi )astrice d. Duodenal postbulbar e. #sofa)ian >rmatoarel afirmatii cu pri1ire la ulcerul )astric sau duodenal sunt ade1arate% cu #DC#P08A: a. 0ratamentul medical corect efectuat si sustinut poate 1indeca ulcerul b. >lcerul cu e1olutie indelun)ata in pusee succesi1e e1olueaza frec1ent spre aparitia complicatiilor c. 0ratamentul chirur)ical este sin)urul care poate aduce 1indecarea d. @isa ulceroasa este un semn direct de dia)nostic radiolo)ic e. #1olutia naturala a ulcerului )astric sau duodenal este ciclica Complicatia cea mai )ra1a a ulcerului )astro-duodenal este: a. Perforatia,,CC b. !tenoza in faza initiala c. !tenoza in faza a1ansata d. "emora)ia,,,, e. Penetratia !emnul .irchoI-0roisier reprezinta: a. Adenopatie supracla1iculara stan)a b. Adenopatie cer1icala stan)a c. Adenopatir inhinala stan)a d. Disparitia matitatii hepatice e. Bombarea fundului de sac Dou)las 0riada ?Ien se caracterizeaza prin: a. Durere colicati1a in hipocondrul drept b. 8cter obstructi1 c. "ematemeza sau melena d. #ste prezenta in hemobilie e. 0oate raspunsurile sunt ade1arate Chistul hidactic hepatic este o tumora: a. Licihidiana b. /ali)na c. .enicapsulara d. <enerta de forma lar1ata a teniei echinoccocus multilocularis e. !olida ;actorii fa1orizanti ai lito)enezei calculilor biliari: a. !e$ul masculin b. .arsta tanara c. Alimentatia hiperproteica d. Rezectii intestinale e. /ese frec1ente Principalele complicatii ale ectaziei CBP sunt: ,,,, a. Pancreatita cronica b. Pancreatita acuta etanolica c. Ciroza hepatica 1irala d. Colecistita acuta

e. An)iocolita supraacuta 94. Durerea )astrica 1iolenta Aca o lo1itura de pumnalB aparuta brusc in plina sanatate aparenta este acracteristica pt: a. Pancreatita acuta b. Apendicita acuta c. Colecistita acuta d. ?cluzia intestinala e. >lcer perforat 96. Diareea san)uinolenta aparuta la un bolna1 1arstnic cu fibrilatie atriala cronica si ateroscleroza sistemica a1ansata asociata cu dureri abdominale 1iolente instalate brusc su)ereaza e$istenta: a. >lcer duodenal hemora)ic b. Polipoza colica c. 8nfarct intestinal d. ?cluzie intestinala e. Pancreatita acuta 97. #tapa acordarii primului a5utor medical in cazul pacientilor cu hemora)ie di)esti1a superioara @> cuorinde urmatoarea mane1ra: a. /entinerea bolna1ului in ortostatism b. /ontarea sondei nazi)astrice c. Administrarea de hemostatice parenteral d. 0ransfuzii de san)e izo)rup e. /ontarea solutiilor i.1. cu solutii cristaloide 99. Dia)nosticul diferential al hematemezei trebuie realizat in primul rnad cu: a. /elena b. "ematochezia c. Rectora)ia d. "emoptizia e. ?tora)ia 1::. 0amponarea 1aricelor esofa)iene cu scopul opririi hemora)iei di)esti1e superioare se poate realiza cu sonda: a. @alaton b. ;oleH c. !en)sta3en-Bla3emore d. Dormia e. ;o)artH 1:1. ?data ce bolna1ul cu hemora)ie di)esti1a superioara este stabilizat hemodinamic iar starea )enerala a acestuia ne permite% primule $amen paraclinic pe care trebuie sa il indicam este: a. #co)rafia b. 0ranzit baritat c. C0 d. #ndoscopia di)etsi1a superioara e. An)io)rafia 1: . Care din urmatorii 1irusi este incriminat in mali)nizarea celulara: a. . #bstein Barr ,,, b. . >rlian c. . "erpetic d. "8. e. @ici unul 1:*. Celulele 1canceroase au urmatoarel ecaracteristici% cu e$ceptia: a. Diferentiere slaba sau absenta b. Pleomorfism c. "ipercromatismul nucleilor d. /odificari a anti)enelor de suprafata e. @r mic de mitoze 1:2. Caracteristic tumorilor beni)ne este: a. !tructura asemanatoare cu tesutul de ori)ine b. .iteza de crestere rapida c. .ascularizatie bo)ata

d. Recidi1eaza fparte des e. Au crestere de tip in1azi1 1:5. Caracteristic tumorilor mali)ne sunt urmatoarele% cu #DC#P08A: a. !laba diferentiere celulara b. .iteza de crestere rapida c. .ascularizatie bo)ata d. Limite imrpecis delimitate e. Caracter recidi1ant si metastazant 1:4. Rabdomiosarcomul este o tumora: a. Beni)na cu punct e plecare tesut muscular striat b. /ali)na cu punct de plecare tesut muscular striat c. Beni)na cu punct de plecare tesut fibros d. /ali)na cu punct de plecare tesut fibros e. /ali)na cu pucnt de plecare tesut muscular neted ,,C 1:6. Contraindicatiile tratamentului chirur)ical in tumorile mali)ne este : a. 0umori 1oluminoase b. /etastaze prezente c. Prezenta metastazelor d. ;aza acuta a canceurului+puseu e1oluti1e. 0oate 1:7. 0abloul clinic in hernia hiatala rele1a: ,,,, a. Pirozis retrosternal b. <reata% hipersali1aie c. Paliptaii postprandial d. 0use iritati1a e. 0oate raspunsurile sunt ade1arate 1:9. Dia)nisticul de apendicita acuta se spiri5ina pe urmatoarele cu #DC#P08A: a. "iperestezie $cutanata b. Aparare musculara in fosa iliaca dreapta c. Durere pro1ocata in fosa iliaca dreapta d. !emn Blumber) poziti1 e. !emn <iordano poziti1 11:. @> aprtine formelor clinice topo)rafice de apendicita acuta: a. Apendicita pel1ina b. Apendicita catarala c. Apendicita mezoceliaca d. Apendicita retrocecala e. Apendicita subhepatica 111. @> aprtine formelor clinice topo)rafice de apendicita acuta: a. Apendicita pel1ina b. Apendicita fle)monoasa c. Apendicita mezoceliaca d. Apendicita retrocecala e. Apendicita subhepatica 11 . Care este cea mai frec1enta forma dclinica a di1erticulozei intestinale: a. Asimptomatica b. !indromul carcinoid c. !indromul Koni) d. !indromul de malabsorbtie e. ;roma complicata 11*. Ce @> apartine sindromului Koni): a. /eteorism b. Crize paro$istice c. !emn Blumber) poziti1 d. La sfrarsitul crizei se produc z)omote intetsinale e. La sfarsitul crizei bolna1ula re scaun diareic 112. 8n infarctul entero mezenteric este ;AL!A afirmatia:

!e caracterizeaza prin infiltratia hemora)ica difuza a peretelui intetsinal b. Are pro)nostic prost c. ;rec1ent bolna1ii au ateroscleroza sistemica d. /ortalitatea postoperatrie este foarte amre e. 8nfarctul enteromezo)astric total beneficiaza doar de inter1entie chirur)icala 115. ;risoanele asociate ascensiunii termice pot su)era urmatoarele afectiuni cu #DC#P08A: a. ?cluzie intestinala b. An)iocolita c. Apendicita acuta )an)renoasa d. 8nfectie urinara e. Colecistita acuta )an)renoasa 114. Cand nu e$ista aparare musculara e1identa dar banuim e$istenta unei iritatii peritoneale% se cauta semnul: a. /urphH b. <iordano c. Psoasului d. /andel e. Blumber) 116. ? tumoras ensibila la palpare cu limite imoprecise si cu semne )enrale de inotire ca fenrea si frisonul poate fi intalnita in afectiunile de mai 5os% cu #DC#P08A: a. Plastron apendicular b. 8nflamatie septica peritumorala in cancer colic c. Ane$ita acuta plastronata d. "ernie ombilicala incarcerata e. Plastron colecistic 117. La auscultatia abdominala absenta totala a z)omotelor perista3tice este su)esti1a pt: a. Colica biliara b. Apendicita acuta c. Di1erticulita acuta d. ?cluzie intestinala mecanica e. Peritonita )enerealizata 119. Durere 1ie care obli)a bolna1ul la intreruperea inspirului profund in timp ce e$aminatorul apasa bland peretele amdominal sub rebordul costal drept reprezinta semnul: a. Blumber) b. /urphH c. /andel d. Psoasului e. <iordano 1 :. #$amenul zonelor herniare si al cicatricilor postoperatorii este obli)atoriu in special daca e$ista semne de: a. Peritonita )enralizata b. ?rhiepidimita acuta c. Apendicita acuta d. Colica renoureterala e. ?cluzie intestinala 1 1. Canceruld e colon: a. Are incidenta crescuta la pesoane peste 45 ani b. De obicei apare in rpezenta unei afectiuni precanceroase e1idente clinic c. #ste reprezentata cel maia desea de sarcoame d. Beneficiaza numai de tratament chiru)ical e. Reprezinta cea mia rara forma de lcoalizare a neoplasmelor de tub di)esti1 1 . Referitor la canceruld e colon este ade1arata urmatoarea afirmatie: a. De obicei e$ista tumori multiple b. 8n peste 9:= cazuri este reprezentat de adenocarcinoame c. Adenocarcinomul mucoid are a)resi1itate mini%a

a.

;orma macroscopica scleroasa este eca mai frec1enta e. Carcinoamele epidermoide apar la ni1elul cecului 1 *. Referitor la cancerul de colon% sunt ade1arate urmatoarele cu #DC#P08A: a. Diseminarea directa cirmcumferentiala duce las tenozarea lumenului b. 0umorile carcinoide !ecreta serotomina+,c. Diseminarea lon)itudinala microscopica o depaseste cu apor$ 5cm pe cea macroscopica d. Diseminarea hemato)ena duce la apritia metastazelor hepatice e. Alternanta constipatie-diaree este inalt su)esti1a pt cancer colic 1 2. /anifestarileclinice specifice cancerului colic in )eneral constau in urmatoarele semne si simptome cu #DC#P08A: a. Constipatii b. Durere colicati1a c. !an)erari mici si repetate d. !caune AcreionateB e. Alternanta constipatie-diaree 1 5. 8n cancerul colic diaree persistenta se poate intalni in localizarea pe: a. Ascendent b. Descendent c. >n)hi splenic d. >n)hi hepatic e. Cec 1 4. @u reprezinta manifestare clinica specifica a camcerului rectal: a. 0umora palpabila in fosa iliaca dreapta b. Defecatie incompleta c. !caune AcreionateB d. 0enesme rectale e. !an)erari mici si repetate in timpul defecatiei 1 6. "ipersplenismul prezinta cel puin una din urmatoarele: a. #$acerbarea functiei imunolo)ice b. !plenome)alie c. Cresterea nr de leucocite d. Cresterea nr de trombocite e. Cresterea nr de hematii 1 7. "ipersplenismul secundar prezinta: a. Consecinta spenectomiei b. Consecinta unei boli con)enitale hematolo)ice c. Consecinta unei boli hematolo)ice dobandite d. Consecinta unei hipertensiuni portale e. Consecinta unei hipertensiuni esentiale 1 9. "emora)ia in timpi e$prima: a. Leziune parechimatoasa liniara b. Leziune anafractuoasa splenica c. Leziune toraco abdominala inferioara stan)a d. Leziune pediculara splenica e. Leziune subcapsulara splenica 1*:. @u are indicatie de splenectomie: a. !plina mobila b. "ipersplenism primar c. Leucemia acuta d. Bola <aucher e. Policitemia 1era 1*1. 8n in1esti)atiile paraclinice pancreatice are pro)nosHic de )ra1itate : a. Deterninarea milazei b. Deteminarea calcemiei c. Deteminarea BB d. Determinarea )licemiei

d.

e. Determianrea nr trombocite 1* . Rolul determinant in tratamentul pancreatitei acute il constituie: a. 8nter1entia chirur)icala in ur)enta b. Aspiratia naso)astrica c. Antibioterapia tinta d. Administrarea de antienzime pancreatice e. Reechilibrare hidroelectrolitica 1**.