Dependenta de alcool

Ce este alcoolul? Alcoolul este un hipnotic sedativ care induce depresia sistemului nervos central, dind consumatorului o stare de relaxare. Dependenta este o boala neurobiologica primara, cronica, cu factori contribuitori genetici, psihosociali si externi, influentind dezvoltarea sa si manifestarile. Implica una sau mai multe dintre urmatoarele: pierderea controlului fata de consumul drogului, consumul compulsiv, continuarea consumului in ciuda efectelor daunatoare. Dependenta fizica este manifestata prin sindromul de sevraj specific unui drog produs prin incetarea administrarii, reducerea rapida a dozei, scaderea nivelului sanguin al drogului si administrarea unui antagonist. Toleranta reprezinta adaptarea fizica a corpului la drog: cantitati mari de drog sunt necesare in timp pentru a atinge efectul initial pe masura ce corpul se obisnuieste si adapteaza cu drogul. Pseudodependenta este un termen folosit pentru a descrie comportamentul pacientului aparut cind durerea este tratata deficitar. Pacientii cu dureri severe devin obsedati de a obtine medicamente si droguri. Teoria personalitatii adictive: Personalitatea adictiva se refera la un set particular de modele de personalitti care fac un individ predispus la dependente. Persoanele dependente de substante sunt caracterizate de dependenta fizica sau psihosociala cu efect negativ asupra vietii acesteia. Acestia sunt asociati cu consumul de droguri dar sunt la risc si de a deveni dependenti de jocuri de noroc, alimente, pornografie, exercitii fizice, munca sau relatii sociale. Aceste persoane tind sa si organizeze viata in jurul dependentei. Aceste persoane sunt mult mai sensibile la stres, fac fata problemelor mai greu, sunt frustrate, au o stima de sine si incredere slab dezvoltate si vor prezenta comportament compulsiv cum este consumul excesiv de cafeina, folosirea internetului, consumul de ciocolata sau alte dulciuri, vizionatul televizorului sau chiar fumatul. Teoria genetica a alcoolismului: Diferentele genetice existente intre grupele rasiale afecteaza riscul de a dezvolta dependenta de alcool. !apacitatea organismului de a metaboliza alcoolul explica in parte diferitele rate ale dependentei de alcool printre grupele rasiale. Alelele genei dehidrogenazei alcoolice AD"#$% determina metabolizarea mai rapida a alcoolului. Acestea se gasesc doar la africani si triburile de americani native.acestia au un risc redus de a dezvolta alcoholism. Aceeasi cantitate de alcool determina o intoxicatie mai grava la femei decit la barbati, datorita hormonilor diferiti eliberati de corp, a cantitatii mai mici de apa si a concentratiei mai mari de alcool in singe. Teoria bolii alcoolice: &oderna teorie a bolii alcoolice sugereaza ca aceasta ar fi cauzata de o boala a creierului caracterizata de alterarea structurii si a functiei cerebrale. 'xistenta alcoolismului ca boala este acceptata de unele persoane din lumea medicala si cea stiintifica, desi critici exista. Asociatia Americana &edicala a declarant ca alcoolismul este o boala in #()*. +iscul de a dezvolta alcoolsim depinde de numerosi factori, cum este mediul inconjurator. !ei cu

istoric familial de alcoholism sunt mai predispusi de a dezvolta boala, totusi indivizii dezvolta alcoolism si fara istoric familial pozitiv. !um consumul de alcool este necesar dezvoltarii alcoolismului, disponibilitatea si atitudinea de acceptare fata de alcool prezenta in mediul de viata al unui individ afecteaza tendinta sa de a face boala. Datele stiintifice arata ca la barbati si femei alcoolismul este determinat genetic ), *, -, lasind ., ), - factorilor de mediu. Implicatiile psihiatrice ale alcoolismului: !onsumul de lunga durata a alcoolului poate cauza o gama larga de probleme mentale de sanatate. Problemele cognitive severe nu sunt neobisnuite/ aproximativ #, - dintre toate cazurile de dementa sunt legate de consumul de alcool, facind alcoolismul a doua cauza de dementa. Tulburarile psihiatrice sunt frecvente la alcoolici, 0) suferind afectari psihiatrice severe. !ele mai prevalente simptome psihiatrice sunt anxietatea si depresia. 1imptomele se agraveaza in timpul sevrajului alcoolic, dar se amelioreaza sau dispar in abstinenta continuata. Psihoza, confuzia si sindromul organic cerebral pot fi cauzate de consumul de alcool conducind la diagnostice gresite precum schizofrenie. Tulburarea de panica se poate dezvolta sau agrava ca rezultat direct al consumului pe termen lung al alcoolului. Tulburarile psihiatrice difera in functie de sex. 2emeile cu dependenta de alcool prezinta diagnostic psihiatrice precum depresia majora, anxietatea, panica, bulimie, stres post traumatic sau tulburari de personalitate de granita. $arbatii cu dependenta de alcool au diagnostice psihiatrice precum narcisism, personalitate antisociala, tulburare bipolara, schizofrenie, hiperactivitate si deficit de atentie. 2emeile alcoolice au in istoricul lor familial abuz sexual si fizic, violenta domestica fata de populatia generala, care pot conduce la o tendinta mai mare de a dezvolta boli psihiatrice si dependenta de alcool. 'fectele adverse de scurta durata ale alcoolului: Acestea sunt dependente de cantitatea de alcool consumata si pot varia mult de la persoana la persoana si in functie de situatie. 'fectele principale asupra creierului determina: limbaj incoerent pierederea coordonarii atentie si judecata afectate neliniste si pierderea echilibrului la mers si repaus pierderea inhibitiei somnolenta. Dozele relativ mici de alcool relaxeaza consumatorul facindu l mai vorbaret si agitat. Dozele mai mari conduc la miscari necoordonate, afectarea judecatii si sedare. 'fectele depresive ale alcoolului asupra creierului normal functional, mai ales cele care detemina afectarea judecatii sunt principalele motive pentru care aceasta substanta trebuie evitata in timpul condusului autovehicolelor. 'fectele adverse pe termen lung ale alcoolului: 'fectele cumulative ale consumului excesiv de alcool, mai ales asociat cu o dieta deficitara afecteaza fiecare segment al corpului. Principalele organe afectate sunt ficatul si sistemul nervos. 2icatul se poate distruge progresiv datorita instalarii cirozei care conduce la insuficienta hepatica, cancer hepatic si deces. 1istemul nervos poate fi afectat la mai multe nivele. 3eziunile cerebrale pot interfera cu functia intelectuala si creste riscul de anxietate si depresie, confuzie si dementa. 3eziunile asupra sistemului nervos periferic pot conduce la pierderea echilibrului, impotenta, parestezii in miini si picioare, tremor

si orbire. Alcoolismul este implicat si in dezvoltarea diabetului, inflamatiilor pancreasului, hemoragiilor intene, slabirii cordului, hipertensiunii si atacului cerebral. !onsumul de alcool in timpul sarcinii este daunator fatului. 1imptomele dependentei de alcool: dezvoltarea unei necesitati compulsive de a bea bea alcool imediat dup ace s a trezit pentru a reduce simptomele sevrajului peste noapte nu mai au capacitatea de a controla cantitatea si frecventa consumului isi organizeaza viata in jurul consumului de alcool. !ele trei faze ale alcoolismului: Alcoolismul este o boala cronica avind capacitatea de a distruge cariera, familia si sanatatea fizica a dependentului pe termen lung. Debutul alcoolismului nu este greu de depistat si poate fi tratat. Dezvoltarea bolii urmeaza in mod normal trei faze: de inceput, de mijloc si finala. !u cit dependentul sau familia sa identifica mai repede aceste faze cu atit este mai usor de stopat dezvoltarea bolii. In faza de inceput a dependentei de alcool 4 individul consuma alcool pentru a se relaxa sau pentru a face fata unor probleme temporare care ii cauzeaza anxietate. !ind bea durerea este mai usor de suportat, simtindu se bine, astfel consumul de alcool devine mecanismul standard prin care acesta face fata problemelor. In timp dezvolta un obicei fix pe care nici membrii familiei sale nu il pot recunoaste intotdeauna. !onsumatorul pare normal in acest stadiu, putind fi considerat chiar mai stabil emotional si increzator in sine. Daca este intrebat asupra cantitatii de alcool consumata acesta isi va rationaliza portia de alcool intr un fel in care sa convinga pe cei apropiati de absenta unei probleme cu alcoolul, cel putin pe temen scurt. Faza de mijloc a dependentei de alcool 4 in care pacientul dezvolta o dependenta fizica completa fata de drog. Dorinta de a consuma alcool creste progresiv, iar daca individul s a straduit in prima faza sa si controleze consumul acum aceasta rezistenta a cedat. Pe masura ce aportul de alcool creste, capacitatea organismului de a procesa alcoolul scade. Dependentul intra in stare de ebrietate foarte repede chiar si la cantitati mici de alcool. In acest stadiu ar trebui sa fie evident pentru toata lumea, chiar si pentru alcoolic ca exista o problema, desi acesta deja simte ca a pierdut lupta. Faza finala a dependentei de alcool 4 este marcata de bautul obsesiv si evitarea disperata de a accepta problema. Acum toate persoanele din jurul dependentului observa problema. !ind confrunta dependentul acesta devine agresiv, defensive sau chiar violent. 1anatatea fizica degenereaza sistematic terminind cu decesul daca nu este tratata. Doar alcoolicul hotaraste cind vrea ajutor de specialitate si sa se vindece. 1unt un alcoolic5 Din motive evidente, majoritatea persoanelor se ascund de a si aplica termenul de alcoolici. !hiar si cei care beau obsesiv regulat vor spune/ 61tiu ca beau mult, dar nu sunt un alcoolic6. Din acest motiv este de ajutor o lista de indicatori obiectivi care identifica dezvoltarea unei probleme de adictie fata de alcool. Puneti persoanei in cauza aceste intrebari: !onsumi alcool singur regulat5 Iti cauti scuze pentru a mai bea un pahar5 1imti ca nu poti sa te opresti din baut5 Iti este dificil sa reduce cantitatea consumata5 Ai membrii ai familiei cu istoric de probleme cu alcoolul75

!um raspunzi daca cineva te confrunta asupra consumului de alcool5 Devii violent5 Alimentatia ta are de suferit de cind bei regulat5 Ai probleme in ati mentine aspectul fizic5 'sti tentat sa aduci bauturi alcoolice la serviciu sau sa bei in timp ce conduci5 Test screening pentru alcoolism8 Desigur exista o singura intrebare care defineste alcoolismul/ poti sa te opresti din baut5, dar majoritatea marilor bautori raspund: 6Pot sa ma opresc din baut cind vreau6. Din acest motiv sunt folosite aceste ( intrebari. Desigur pentru o persoana faptul de a recunoaste ca este un alcoolic este foarte greu. 9 asemenea recunoastere poate conduce usor la suicid. Din acest motiv o data ce o persoana recunoaste ca este bolnava este important sa fie afirmat ca au facut cel mai important si greu pas din recuperarea lor doar prin acceptare. Tratamentul personalitatii adictive: Personalitatile adictive si adictiile lor sunt dificil de tratat. !omportamentul adictiv are consecinte psihologice de lunga durata. Dependenta fizica altereaza chimia cerebrala facind drumul recuperarii lung si dificil. 2recvent persoana dependenta nu poate fi expusa obiceiului fara a cadea din nou in dependenta. De aceea ratele de vindecare sunt indeaproape urmate de cele de recadere. Primul pas in procesul de recuperare este cel de a admite ca individul are o problema si de a cauta ajutor. Interventia medicala poate fi necesara pentru cei cu abuz de substante medicatia pentru a trata simptomele de sevraj si malnutritia. &ulte forme de interventie psihologica sunt deasemeni disponibile pentru personalitatile adictive incluzind consilierea, terapia de grup, terapia comportamentala. Tratamentul dependentei de alcool: Tratamentele sunt variate deoarece exista multiple perpective ale alcoolismului. !ei care abordeaza alcoolismul ca o conditie medicala sau boala recomanda tratamente diferite fata de cei pentru care conditia este una de alegere sociala. Deoarece alcoolismul implica factori multipli care incurajeaza o persoana sa bea, tratamentul presupune acordarea de atentie tuturor acestor factori pentru a preveni recaderile. :n astfel de tratament este detoxifierea urmata de terapia de sustinere, aderarea la grupuri de auto ajutor si dezvoltarea de mecanisme de copiere. !omunitatea de tratament pentru alcoolism sustine un abord terapeutic prin abstinenta si toleranta zero, totusi exista unele persoane care promoveaza o reducere a dozei deasemeni. Detoxifierea organismului: Detoxifierea alcoolica este intreruperea brusca a consumului de alcool alaturi de administrarea de medicamente cum sunt benzodiazepinele, cu efecte similar asupra creierului pentru a preveni sevrajul. Indivizii care sunt la risc de simptomatologie usoara sau moderata de sevraj alcoolic pot fi detoxifiati la domiciliu. !ei cu risc de sevraj sever precum si cei cu conditii comorbide asociate sunt in general tratati prin internare. Detoxifierea nu vindeca alcoolismul si este utila alaturi de un program terapeutic pentru dependenta sau abuz de alcool pentru a reduce riscul de recadere. Terapia de grup si psihoterapia: Diferite forme de terapie in grup sau psihoterapie pot fi folosite pentru a trata problemele psihologice asociate consumului de alcool. ;rupul de auto ajutor si consiliere este unul dintre

cele mai comune forme de a ajuta alcoolicii. Alcoolicii Anonimi a fost una dintre primele organizatii formate pentru a aduce consiliere nonprofesionala, mutuala fiind inca cel mai mare. Moderatia si rationalizarea: Aceste programe nu se bazeaza pe abstinenta complete. In timp ce majoritatea alcoolicilor nu reusesc sa si limiteze consumul de drog, unii revin la consumul moderat. Medicatia: 1unt prescrise o varietate de medicamente ca parte a tratamentului alcoolismului. &edicamente folosite astazi curent: Antabuse <disulfiram= previne eliminarea de acetaldehida, un chimical pe care corpul il produce cind metabolizeaza alcoolul. Acetaldehida este cauza dorintei obsesive de a bea alcool. 'fectul sau este discomfort sever cind alcoolul este ingerat. Acest efect descurajeaza consumul de alcool in cantitati semnificative pe perioada medicatiei. Temposil <carmbamid de calciu= lucreaza in acelasi fel ca si antabuse/ are avantajul unor efecte adverse mai slabe decit cele ale disulfiramului/ hepatotoxicitatea si somnolenta nu apar. Naltrexone este un antagonist competitiv pentru receptorii opioizi blocind efectul endorfinelor si a opiaceelor. 'ste folosita pentru a diminua dorinta de alcool si a incuraja abstinenta. Alcoolul determina eliberarea de endorfine in corp, care elibereaza la rindul lor dopamina. &edicamentul reduce efectul placut al consumului de alcool. >altrexone este folosita in metoda de tratament numita 1inclair care trateaza pacientii prin administrare de naltrexone si continuarea onsumului de alcool. Campral <acamprosate= stabilizeaza biochimia cerebrala care este alterata de dependenta de alcool prin antagonizarea actiunii glutamatului, un neurotransmitator care este hiperactiv in faza post sevraj. Medicatie experimentala: Topamax <topiramate= un derivat al monozaharidului natural D fructoza, gasit eficient in diminuarea cantitatii de alcool consumate. 1ubstanta antagonizeaza receptorii de glutamat excitaori, inhiba eliberarea de dopamina si creste functia acidului ;A$A. +educe dorinta de a consuma si efectele severe ale sevrajului ameliorind calitatea vietii. http:77???.la psiholog.ro7info7dependenta de alcool

A C!! " # A$"%" D& A C!! 'A" D&(&ND&NTA?

)eneralitati 1us &ajoritatea adultilor care consuma alcool stiu cat si cand sa consume alcool/ cu toate acestea exista alte persoane care nu pot sa si controleze aceste obiceiuri. Aproximativ un numar de % adulti din #,, consuma alcool irational si au probleme din aceasta cauza. 9rice persoana care nu este capabila sa si controleze apetitul excesiv pentru alcool, este posibil sa sufere de alcoolism sau de dependenta de alcool. Abuzul de alcool, inseamna dobandirea unor obiceiuri nesanatoase si chiar periculoase in legatura cu consumul de alcool, in sensul unui consum exagerat sau inadecvat. Dependenta de alcool are si un impact social neplacut, de multe ori intalnirea cu alte persoane din anturaj poate deveni neplacuta datorita acestui obicei. In unele cazuri poate avea si implicatii legale, cum este de exemplu sofatul sub influenta alcoolului. Daca dependenta de alcool nu este tratata corespunzator, de cele mai multe ori aceasta duce la alcoolism cronic. Putem spune ca o persoana sufera de alcoolism, atunci cand aceasta nu poate sa renunte la consumul de alcool, chiar daca doreste acest lucru. Alcoolismul are o componenta emotionala puternica, in sensul ca in aceasta afectiune exista o dependenta fizica dar si psihica legata de consumul de alcool. Alcoolismul este caracterizat printr o dorinta exacerbata de a consuma alcool, care poate fi extrem de puternica si care poate avea un impact negativ asupra vietii in general. In timp, sunt necesare cantitati tot mai mari de alcool pentru a satisface aceste pofte <pentru ca acesta sa si faca efectul=. Persoanele care sufera de alcoolism, pot prezenta iritabilitate, tremor sau alte simptome <de sevraj=, in momentul in care incearca sa renunte la consumul de alcool. In timp, consumul de alcool poate cauza diferite afectiuni, precum: boli cardiovasculare, hipertensiune arteriala, accidente vasculare cerebrale, boli de ficat <hepatite toxice, ciroze=, litiaza biliara <calculi la nivelul colecistului=, pancreatita sau diferite tipuri de cancer. Pot aparea de asemenea probleme de ordin social, la locul de munca sau in familie. Cuprins articol #. ;eneralitati 0. !e semnifica abuzul de alcool5 %. 'ste consumul moderat de alcool daunator sanatatii5 .. Poate cauza alcoolul probleme5 ). Poate fi considerat alcoolismul o slabiciune5 *. !auze @. 1imptome A. !omplicatii (. &ecanism fiziopatogenic

#,. !onsultul de specialitate ##. 'xpectativa vigilenta #0. &edici specialisti recomandati6B&edici specialisti recomandati #%. Investigatii #.. Tratament ;eneralitati #). Tratament initial #*. Tratament de intretinere #@. Tratament in cazul agravarii bolii #A. Profilaxie #(. Tratament ambulatoriu 0,. Tratament medicamentos 0#. 1prijinul pentru familia consumatorului de alcool 00. Alte tratamente Ce semnifica abuzul de alcool? 1us !onsumul abuziv de alcool poate sa devina un obicei. In unele cazuri si membrii familiei sau ai anturajului consuma alcool, de aceea acest lucru poate parea normal. In cele mai multe cazuri, o persoana care sufera de alcoolism, nu realizeaza ce cantitate consuma si de asemenea, nu realizeaza ca acest lucru are implicatii medicale si sociale grave. !u cat consumul de alcool este mai indelungat si cu cat se consuma o cantitate mai mare de alcool, cu atat riscul de aparitie a problemelor de sanatate este mai mare. "n consum moderat de alcool *normal+ inseamna: o sticla de bere <%%, ml= un pahar de vin <#), ml= un pahar mic <.. ml= de tarie. "n consum exagerat de alcool, se caracterizeaza prin: o femeie care consuma mai mult de @ bauturi pe saptamana sau mai mult de % bauturi pe zi un barbat care consuma mai mult de #. bauturi pe saptamana sau mai mult de . bauturi pe zi. &ste consumul moderat de alcool daunator sanatatii? 1us :nele studii medicale au demonstrat faptul ca un consum moderat de alcool <nu mai mult de o bautura pe zi pentru femei sau 0 bauturi pe zi pentru barbati=, poate avea anumite beneficii, precum scaderea riscului de aparitie a bolii cardiace sau a accidentului vascular cerebral. !onceptia unor persoane ca ceea ce face bine in cantitati mici e si mai bun in cantitati mari, nu este valabila in acest caz. !onsumul zilnic a mai mult de # 0 bauturi, poate avea mai multe efecte negative dacat beneficii. Acest lucru poate agrava boala cardiaca <apare insuficienta cardiaca=, poate precipita un accident vascular cerebral sau poate agrava alte afectiuni, precum bolile de ficat.

In cazul anumitor persoane chiar si consumul moderat de alcool, poate prezenta anumite riscuri, legate fie de anumite accidente care pot aparea secundar consumului de alcool sau in unele cazuri chiar al aparitiei cancerului. Trebuie sa mentionam ca in cazul acestor persoane, orice cantitate de alcool poate fi considerata potential periculoasa <toleranta scazuta la alcool=. -n unele cazuri, consumul alcoolului trebuie e.itat cu desa.arsire si anume: / copii sau adolescenti: deoarece consumul de alcool influenteaza negativ activitatile cognitive <de invatare= si afecteaza cresterea normala/ nu trebuie sa se uite, de asemenea, ca la aceasta varsta consumul de alcool este ilegal/ / femei insarcinate: consumul de alcool pe parcursul sarcinii poate dauna dezvoltarii normale a fatului, care poate prezenta la nastere grave tulburari fizice si psihice <sindromul alcoolismului fetal=/ din moment ce nu exista deocamdata suficiente studii medicale care sa arate care este cantitatea de alcool care potate fi consumata in siguranta pe parcursul sarcinii, nu este recomandat consumul de alcool pe toata perioada gestatiei/ tratamente medicamentoase <in special anumite medicamente care interactioneaza cu alcoolul=/ exista un grup de peste #%, de medicamente care pot cauza probleme grave de sanatate daca sunt administrate in combinatie cu alcoolul/ / prezenta unor afectiuni, acute sau cronice: care se pot acutiza sau agrava odata cu consumul de alcool/ / antecedente personale de consum exagerat de alcool0 (oate cauza alcoolul probleme? 1us !onsumul exagerat de alcool poate cauza probleme serioase de sanatate pe termen lung si poate influenta de asemenea relatiile sociale. :neori, poate conduce la un comportament care nu se incadreaza in limitele legii <sofatul sub influenta alcoolului, violenta secundara consumului de alcool=. &ulte persoane care au probleme asociate consumului cronic de alcool, sunt predispuse la unele traumatisme amenintatoare de viata sau la aparitia unor probleme de sanatate, secundare consumul exagerat de alcool <coma alcoolica= sau agravarii unor afectiuni preexistente <accident vascular cerebral, infarct miocardic acut, etc=. &ajoritatea persoanelor cu probleme legate de consumul de alcool, sunt relativ eficiente in domeniile in care activeaza <servici= si reusesc sa ascunda cu succes aceasta problema. Alcoolicii nu recunosc ca au o problema legata de consumul de alcool. Totusi, persoanele care admit ca au o astfel de problema, vor putea sa si controleze mai usor acest viciu pe viitor <cu ajutor specializat, psihiatric si medical=. (oate fi considerat alcoolismul o slabiciune? 1us >u trebuie sa se considere ca dependenta de alcool este un semn de slabiciune si de asemenea, nu inseamna ca o astfel de persoana are probleme volitionale <de vointa=. :nele persoane care au aceasta dependenta pot sa si diminueze consumul de alcool sau in unele cazuri pot sa si renunte la acest obicei, dar majoritatea persoanelor cu dependenta de alcool necesita tratament specializat pentru a abandona acest viciu. Adictia la alcool este o afectiune cronica, la fel ca si diabetul zaharat sau astmul bronsic. De cele mai multe ori este necesar tratamentul de specialitate <consiliere psihologica, administrarea de medicamente sau o combinatie intre cele 0 metode=. In

cazul persoanelor care consuma alcool de o perioada lunga de timp, este necesar tratamentul simptomelor de sevraj <care apar la stoparea consumului de alcool= numit, detoxifiere. Cauze 1us >u se stie exact de ce unele persoane devin dependente de alcool, iar altele nu dezvolta niciodata aceasta adictie. 'xista anumite dovezi ca aceasta dependenta are o agregare familiala <este transmisa genetic la descendenti=. Persoanele care sufera de depresie sau cu alte afectiuni psihiatrice, au o predispozitie aparte pentru a deveni dependente de alcool. In timp, majoritatea persoanelor care consuma alcool, regulat si in cantitati mari, pot dezvolta dependenta. 'imptome 1us De cele mai multe ori, persoanele care au probleme legate de consumul de alcool, nu realizeaza acest lucru. 'ste posibil ca aceste persoane sa nu consume alcool in fiecare zi sau sa nu consume cantitati excesive de alcool. :neori poate sa treaca un interval de timp relativ mare intre episoadele de consum excesiv de alcool. &ajoritatea persoanelor care au dependenta la consumul de alcool, spun ca beau doar ocazional <de sarbatori sau cu anumite ocazii sociale=. Daca o persoana nu consuma alcool in fiecare zi, nu inseamna neaparat ca nu are o problema legata de consumul de alcool si de asemenea, ca nu are un anumit risc de a dezvolta aceasta adictie. De multe ori, persoanele care au o astfel de problema spun ca pot renunta la acest viciu in orice moment doresc acest lucru, in unele cazuri reusesc, insa doar pentru o perioada de cateva sapatamani sau luni, iar apoi revin la vechiul obicei. In cazul persoanelor care nu pot sa si controleze acest viciu, este important ca acestia sa apeleze la ajutor medical si psihiatric specializat. 'emne ale abuzului de alcool probleme aparute la scoala sau servici <absenteism, imposibilitatea respectarii orarului impus, performante reduse=/ consumul de alcool in situatii potential periculoase <de exemplu, inaintea sofatului=/ episoade de pierdere a constientei, acest lucru insemnand ca dupa un episod de consum exagerat de alcool, persoana nu isi aduce aminte nimic despre ce s a intamplat in aceasta perioada/ probleme legate de consumul excesiv de alcool, precum arestarea pentru sofatul sub influenta alcoolului sau abordarea unui comportament violent, secundar intoxicatiei acute cu alcool/ accidente personale sau accidentarea unei alte persoane/ consumul alcoolului in ciuda prezentei unor afectiuni care pot fi agravate in acest caz, de exemplu, ulcerul peptic <ulcerul gastroduodenal= persoanele din anturaj si din familie sunt ingrijorate pentru consumul exagerat de alcool. 'emne ale dependentei sau adictiei la alcool dorinta nestapanita de a consuma alcool, pierderea controlului volitional, chiar si in cazul in care se doreste acest lucru aparitia simptomelor de sevraj la intreruperea consumului de alcool <greata, tremor transpiratii, anxietate=

necesitatea consumului unor cantitati tot mai mari de alcool pentru a obtine efectele 6placute6 ale acestuia in ciuda tuturor semnelor negative, se continua consumul excesiv de alcool si nu se constientizeaza gravitatea acestui fapt membrii familiei si prietenii din anturaj, sunt ingrijorati in legatura cu acest comportament prezenta semnelor fizice de dependenta, precum pierderea constientei in cazul consumului excesiv de alcool tendinta de a ascunde faptul ca exista o dependenta de alcool <fie ca persoana in cauza consuma alcool pe ascuns, fie nu recunoaste ca bea in cantitati excesive= jena, discomfort in situatiile in care este implicat consumul de alcool <in special cele sociale=. Persoanele care sufera de alcoolism cronic, au in cele mai multe cazuri si probleme de ordin psihic, precum depresia sau anxietatea. De asemenea, alcoolicii sunt predispusi la abuzul si dependenta pentru alte substante toxice, precum fumatul sau drogurile de orice fel. 1imptomele abuzului de alcool la copii si la adolescenti, sunt diferite de cele care apar in cazul adultilor. Complicatii 1us !onsumul cronic de alcool poate cauza diferite probleme de sanatate, aparute in special la nivelul anumitor organe, precum, ficatul, sistemul nervos central <in special creierul= si inima. De asemenea agraveaza hipertensiunea arteriala, afectiuni ale sistemului digestiv <recidive ale ulcerului peptic=, poate agrava osteoporoza sau poate cauza diferite tipuri de cancer. Apar, de asemenea, probleme legate de interactiunile medicamentoase si alcool sau probleme legate de activitatea sexuala <disfunctii erectile, scaderea libidoului sexual=. Alcoolismul poate conduce la aparitia unui comportament violent, accidente, izolare sociala si dificultati aparute la locul de munca sau in familie. Alcoolismul poate cauza probleme grave in randul adolescentilor, femeilor insarcinate si in randul persoanelor care prezinta diferite afectiuni. 2emeile insarcinate nu trebuie sa consume alcool pe toata perioada sarcinii, pentru a evita aparitia problemelor legate de devoltarea fizica si psihica normala a nou nascutului. Mecanism fiziopatogenic 1us Abuzul sau dependenta la alcool poate aparea brusc sau gradat, la diferite varste. 3a inceput, consumul de alcool poate fi cvasinormal si nu este considerat neaparat patologic. :nele persoane beau doar ocazional, dar consuma cantitati mari de alcool, astfel ca sunt predispuse la a dezvolta dependenta de alcool. In timp, consumul de alcool poate fi considerat ca o metoda de rezolvare a probemelor cotidiene sau familiale <sub forma unui 6antidot6=. Persoanele care continua sa consume alcool pentrua o perioada de timp indelungata <ani=, pot dezvolta diferite afectiuni, precum hepatita toxica si ciroza hepatica, depresia sau ulcerul peptic <ulcerul gastroduodenal=. Apar, de asemenea, probleme de ordin social sau chiar legal, deoarece alcoolicii adopta un comportament violent si irational. &ajoritatea persoanelor care au probleme legate de consumul de alcool, au si probleme psihiatrice, precum, depresia, tulburarile bipolare, sindrom anxios depresiv. !u toate ca in unele cazuri, persoana in cauza are impresia ca alcoolul ii imbunatateste simptomele legate de astfel de

afectiuni, din contra acesta le agraveaza. Alcoolul interactioneaza si cu tratamentul medicamentos al acestor afectiuni si poate inrautatii, de asemenea, simptomatologia. Consultul de specialitate 1us 'ste necesar consultul medical de urgenta <ambulanta sau serviciul de primire urgente a spitalului= in cazul oricarei persoane care a consumat alcool si prezinta urmatoarele simptome: pierderea constientei, crize de apoplexie sau dificultati in respiratie <dispnee=, simptome ale intoxicatiei acute cu etanol <alcool=/ confuzie, tremor accentuat si agitatie extrema, simptome caracteristice sevrajului <sindrom care apare la intreruperea consumului de alcool=/ in cazuri rare, poate aparea o forma grava a acestui sindrom, numit delirium tremens, care poate cauza chiar si decesul persoanei/ tentativa de suicid sau violenta domestica. &ste necesar consultul medical de specialitate, de urgenta, in cazul persoanelor care au consumat alcool si prezinta urmatoarele: istoric personal de consum exagerat de alcool sau simptome caracteristice sevrajului si care nu urmeaza nici un tratament/ accepta de bunavoie consultul medical de specialitate, desi de cele mai multe ori, persoanele care amana investigarea unei afectiuni, nu reusesc sa faca controlul in timp util <inaintea aparitiei complicatiilor=/ prezinta o recadere legata de consumul excesiv de alcool. &ste necesar un consult medical de specialitate in cazul in care exista: dependenta de alcool sau abuz de alcool negarea problemelor legate de consumul excesiv de alcool sau imposibilitatea de a cere ajutor specializat episoade de pierdere a constientei <nu si aduce aminte ce s a intamplat pe durata unui episod de consum excesiv de alcool= consum excesiv de alcool asociat cu tratament medicamentos pentru diferite afectiuni <in special antihistaminice sau acetaminofen= consum excesiv de alcool asociat cu afectiuni cronice imposibilitatea desfasurarii normale a activitatilor zinice <cotidiene= semne de dependenta de alcool, inclusiv dezvoltarea tolerantei la alcool sau existenta semnelor de sevraj <confuzie, tremor accentuat= in momentul in care se incearca stoparea consumului de alcool influente negative din partea altei persoane care consuma alcool si doreste ajutor specializat. &xpectati.a .igilenta 1us !onsumul de alcool ocazional, nu cauzeaza afectiuni ale ficatului. Persoanele care au factori de risc pentru a dezvolta dependenta de alcool, trebuie sa fie atenti in legatura cu frecventa si cantitatea de alcool consumata. In cazul in care consumul excesiv de alcool afecteaza desfasurarea normala a vietii <scaderea randamentului la servici, probleme de ordin social sau in familie=, este necesara stoparea consumului de alcool. Persoanele cu dependenta de alcool, care sunt ingrijorate ca ar putea deveni violenti sau care sunt predispusi la accidentari, trebuie sa apeleze la ajutor specializat.

Perioada de expectativa vigilenta, nu este o optiune in cazul persoanelor care au un comportament irational <deseori violent=. &embrii familiei sau prietenii din anturaj, trebuie sa ceara ajutor specializat chiar daca persoana in cauza nu doreste acest lucru. In cazul in care persoana cu dependenta de alcool are un comportament violent dar refuza ajutorul specializat, este recomandat ca membrii familiei <sotia, copiii= sa apeleze la ajutor din partea organizatiilor care se ocupa cu astfel de probleme. Tratamentul precoce al alcoolismului, ofera o sansa mai mare de recuperare si scade riscul aparitiei diferitelor complicatii.

CA"%& & D&(&ND&NT&- D& A C!!

Dr0 ucian 1asilescu Medic primar psihiatru - Seful Sectiei XVI Toxicomanii, Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. r. !lexandru "#re$ia%, &ucuresti M!D& & D& -NT& &)&2& A A C!! -'M" "-:

&9D'3:3 !:3PA$I3ICA>T &9D'3:3 DI!TI&ICA>T &9D'3:3 &'DI!A3 &9D'3:3 $I9 P1I"9 19!IA3

M!D& " C" (A$- -%ANT *M!2A -%AT!2+

Toti betivii sunt la fel/ !onsumul de alcool este o caracteristica a oamenilor lipsiti de caracter, slabi, rai, imorali, ticalosi, fara vointa, pacatosi/ 'ste doar vina lor/ Abordarea dependentei este focalizata pe invatarea lucrurilor corecte din punct de vedere moral. E1a se lase8 !e, i am pus eu paharul in mana58FG/ Dependenta este unidimensionala: in evaluarea severitatii problemei trebuie sa ne raportam doar la doze si la frecventa consumului de drog/ Distrugerea obisnuintei este o chestiune de totul sau nimic/ Tratament H educatie sau pedeapsa/ Tratament de succes H abstinenta totala.

M!D& " 1-CT-M-%ANT

Toti sunt la fel, sunt niste victime ale societatii/ Au primit o educatie gresita/ 3ipsa de informare/ Traim intr o epoca de tranzitie/ Au lipsuri financiare, au probleme de viata deosebite/ Discrepante financiare/ 3ipsa modelelor de urmat/ Inversiunea valorilor/ 3ipsa de ocupatie7 timp liber/ Dina apartine societatii si7sau familiei/ 'i nu au nicio responsabilitate/ Trebuie sa i ajutam, sa i acceptam, sa i intelegem/ Tratament H ajutor/ 1ucces H abstinenta.

M!D& " M&D-CA

Dependenta de alcool este un comportament psihopatologic, o boala/ Dependenta isi are originile in procesele fiziologice, are cauze organice/ >u este vina nimanui, este o boala, o fatalitate/ Dependentul este victima unor cauze ce nu pot fi controlate/ Dependenta este un fel de boala in care pacientul nu poate face nimic, iar doctorul prescrie medicamente/ Abordarea dependentului se concentreaza pe tratarea cauzelor bolii/ Dependenta este unidimensionala/ +esponsabilitatea este a medicului daca pacientul se va vindeca sau nu/ Distrugerea obisnuintei este o chestiune de totul sau nimic/ Tratament de succes H abstinenta totala.

M!D& $-!/('-3!/'!C-A <singurul care ofera posibilitatea intelegerii acestui fenomen complex si a initierii unui tratament eficient=

!auzele dependentei de alcool sunt multiple/ Primul pas al tratamentului este evaluarea complexa, din punct de vedere biologic, psihologic, socio familial, cultural/ Dependenta este multidimensionala: cand evaluam severitatea unei probleme nu ne uitam doar la cantitatea de alcool si la frecventa consumului, ci si la declinul sau progresul in alte arii de viata cu probleme/ Tratamentul este strict individualizat/ Distrugerea obisnuintelor este un proces continuu/ Tratamentul de succes nu consta in abstinenta, ci in alegerea si atingerea unui obiectiv adecvat <abstinenta, moderatie, imbunatatirea functionarii socio profesionale, reducerea riscurilor asociate consumului de alcool etc.=.

&xista oare un tratament eficient al alcoolismului? Din punct de vedere teoretic, in fata unui pacient alcoolic, exista numeroase optiuni: I= Apetenta pentru alcool <pofta de a bea= este un obiectiv principal al tratamentului chimioterapic. 1 au propus multe medicamente, dar, din pacate, nu prea stim daca ele actioneaza specific pe pofta de alcool, sau amelioreaza doar depresia si anxietatea ce insotesc cvasiconstant alcoolismul. Intr adevar, tratarea complicatiilor psihiatrice <si mai ales a depresiei si anxietatii= poate in mod indirect diminua nevoia de a bea. !ele mai folosite sunt: antidepresivele serotoninergice <fluoxetina 4 Prozac, citalopramul, fluvoxamina 4 2evarin, sertralina=, acamprosatul, sarurile de litiu, buspirona 4 1pitomin. Trebuie subliniat faptul ca totusi nu exista nici un medicament care sa duca la disparitia totala a apetentei pentru alcool la un dependent. &edicamentele citate nu sunt inutile/ ele ii permit medicului sa abordeze cu pacientul sau problema alcoolului, a complicatiilor, a necesitatii unui tratament si sa stabileasca o relatie terapeutica pe termen lung. II= !ura de dezgust cu apomorfina, metronidazol sau cu disulfiram <Antalcol=, mult folosita in secolul trecut nu prea mai este utilizata in prezent, datorita efectelor secundare importante si a unei eficiente pe termen lung mai mult decat discutabile. III= Psihoterapiile. Diverse tehnici psihoterapeutice sunt utilizate atat in momentul sevrajului, cat si pe termen lung. 3a spital sau in centre specializate de alcoologie sunt folosite practic toate tipurile de psihoterapii <individuale sau de grup, institutionale, socioterapii, fie ele de orientare psihanalitica, comportamentala sau de familie=. !ele mai bune rezultate pare sa dea psihoterapia de sustinere, care pentru multi reprezinta partea esentiala a tratamentului pe termen lung. 'a poate fi condusa doar de un practician disponibil, rabdator, directiv fara rigiditate, capabil sa orienteze subiectul in orice moment al evolutiei sale spre structurile sau terapeutii cei mai indicati. 9 mentiune particulara o merita grupurile de auto ajutorare a bautorilor, dintre care Alcoolicii Anonimi <A. A.= este cel mai cunoscut <aproximativ 0 milioane de membri in toata lumea=. ID= Abstinenta poate fi atinsa, dar mentinerea ei este mult mai problematica, recaderea fiind regula. 'ste bine cunoscuta butada lui &arI T?ain: J>imic mai simplu decat sa te lasi de fumat, eu am facut o de cel putin #,, de oriKFin acest domeniu al mentinerii abstinentei isi gasesc intreaga valoare masurile reale de reinsertie si reabilitare sociala/ din pacate, aici mai

este mult de lucru in tara noastra. Termenul de LtratamentG poate fi discutabil. Acesta trimite cu gandul la modelul medical al acestei probleme complexe si, in orice caz, are rolul de a anula responsabilitatea persoanei in cauza, transferand o asupra medicului sau psihologului. Peste tot in lume, eficienta tratamentului sau a diferitelor metode intre ele ramane controversata. Autoritatile de sanatate publica <cele care dau banii pentru sanatate pana la urma= se intreaba pe buna dreptate daca tratamentele propuse alcoolicilor modifica sau nu evolutia acestei boli cronice. 'ficienta tratamentului sevrajului si a complicatiilor medicale este unanim recunoscuta. In ceea ce priveste evolutia pe termen lung, un studiu recent din 1tatele :nite a aratat ca procentul de alcoolici care au devenit abstinenti beneficiind de psihoterapie <0.-= nu era statistic diferit fata de procentul abstinentilor fara tratament <#*-=. 1 a constatat, deasemenea, ca internarea nu aduce nimic suplimentar fata de tratamentul ambulatoriu. 1e pare ca femeile alcoolice evolueaza mai bine sub un tratament medical, iar bautorii 4 barbati sunt mai mult ajutati de masuri de reabilitare sociala. Pe langa aceasta abordare globala, sociala, medicii considera in general, prin experienta lor, alcoolismul ca o experienta strict individuala, proprie fiecarui pacient in parte. &ai mult decat studiile de eficienta si metodele generale poate conta cunoasterea individualitatii pacientului si a modului sau de relationare cu alcoolul. In domeniul alcoolismului, poate mai mult ca in orice patologie mentala, prezenta langa pacient, insotirea sa pe drumul Jdestinului de alcoolicK, implicarea terapeutului in munca permaneneta de reconstructie a personalitatii si vietii pacientului sunt factori primari ai eficientei tratamentului.

http:77???.traiestecumasura.ro7index.php5objHfrontMactionHcausesMpgH%

D&(&ND&NTA D& T"T"N, A C!! '- D2!)"2D' !' 2:&'ACN AD93'1!'>OII5 DePi presa Pi Pcolile Qi informeazR permanent pe adolescenSi tot mai mulSi tineri se apucR de fumat. De ce se apucR adolescenSii de fumat5 Pentru cR le lipsePte Qncrederea Pi stima de sine. 1e simt QncurajaSi pentru cR Pi alSii fac acelaPi lucru Pentru cR fumatul Qi face sR creadR cR vor scRpa de temerile lor Pentru cR nu pot rezista presiunii <nu pot spune nu= >u realizeazR faptul cR fumatul dR dependenSR Pi cR este foarte dificil sR renunSi >u Pi dau seama de riscurile pe care le prezintR pentru sRnRtate fumatul, chiar de la prima SigarR

fumatR '2'!T'3' 2:&AT:3:I 2iecare inhalare conSine .,,, de substanSe chimice, dintre care .% sunt cancerigene, dar cel mai periculos drog din SigarR este nicotina. >icotina este o substanSR stimulativR toxicR Pi crePte activitatea sistemului nervos central, a inimii Pi a altor organe. De asemenea, determinR Pi crePterea tensiunii arteriale. 2umul de SigarR conSine monoxid de carbon care este incolor, inodor Pi toxic care va trece din plRmTni Qn sTnge. &onoxidul de carbon se leagR de hemoglobina din eritrocitele sangvine QmpiedicTnd aceste celule sR transporte oxigen la diferite celule. 2umatul pasiv este reprezentat de fumul de SigarR inhalat de nonfumRtor. Acesta va duce, de asemenea, la inhalarea multor substanSe dRunRtoare Pi poate cauza iritaSia ochilor, dureri de cap Pi tuse. UncearcR sR eviSi fumRtorii pentru propria ta sRnRtate. !:& 1N +'>:>OI 3A 2:&AT Din ce Qn ce mai mulSi oameni renunSR la tutun. 'ste greu, dar nu imposibil. 'xistR mai multe metode de a renunSa. :nele persoane folosesc o serie de filtre care vor reduce gradual nivelul de nicotinR, reuPind sR renunSe treptat la acest drog. Alte persoane folosesc o gumR specialR recomandatR de doctori care conSine nicotinR Qn grade din ce Qn ce mai scRzute, Qn final renunSTnd total la nicotinR. PoSi gRsi grupuri de suport care te vor ajuta sR renunSi. PoSi sR renunSi8 12AT:+I P'>T+: A T' 3N1A D' 2:&AT UnconjoarR te de persoane care QSi susSin hotRrTrea Pi care nu fumeazR AsumR Si propria responsabilitate 'vitR persoanele care fumeazR $ea multR apR pentru a elimina toxinele !Tnd simSi nevoia unei SigRri, mRnTncR ceva sau mestecR o gumR fRrR zahRr 2R exerciSii fizice 'vitR alcoolul, cafeaua, ceaiul Pi sucurile care conSin cofeinR 1palR te des pe dinSi pentru a QndepRrta reziduurile de tutun InspirR adTnc Pi relaxeazR te cTnd simSi nevoia sR fumezi ;TndePte pozitiv asupra avantajelor de a fi un nefumRtor A3!993:3 D' !' !9>1:&N AD93'1!'>OII $N:T:+I A3!993I!'5 Apare presiunea de a bea Pi poate fi dificil sR spui nu, mai ales cTnd vrei sR fii acceptat Qntr un grup, dar alcoolul este dRunRtor, QSi poate distruge viaSa Pi te poate omorQ. IatR cTtva dintre motivele pentru care consumR adolescenSi alcool: pentru a se relaxa pentru a se simSi mai bine pentru a scRpa de necazuri pentru a fi acceptaSi Pi pentru a se adapta Qntr un grup '2'!T'3' A3!993:3:I Alcoolul afecteazR organe vitale: stomacul: dupR ce ai bRut, 0,- din alcool trece direct Qn fluxul sangvin, restul alcoolului ajunge

Qn intestinul mic de unde va fi absorbit Qn sTnge creierul: alcoolul afecteazR activitatea creierului Pi QncetinePte acSiunile sistemului nervos. Procesul gTndirii Pi concentrarea sunt afectate ficatul: Qn ficat alcoolul se descompune Qn apR, bioxid de carbon Pi energie. 2icatul poate descompune doar #) ml alcool7orR. DacR bei mai mult de atTt, restul alcoolului va continua sR circule Qn sTnge. Alcoolul afecteazR, de asemenea, capacitatea ficatului de a descompune grRsimi. AceastR stare se numePte cirozR a ficatului Pi este cauzatR de abuzul de alcool. !iroza blocheazR fluxul sangvin al celulelor ficatului, determinTnd reducerea oxigenului Pi chiar Pi moartea. A3!993:3 3A D93A> Pentru adolescenSi, alcoolul la volan reprezintR o problemR importantR fiind cauza majorR a morSii adolescenSilor Qntre #A #( ani. Alcoolul reduce capacitatea de a judeca distanSele Pi vitezele, reduce capacitatea de concentrare, QncetinePte reflexele, mRrePte dorinSa de asumare a riscurilor. Un majoritatea SRrilor, a conduce Qn stare de ebrietate QnseamnR a avea o concentraSie egalR sau mai mare de ,,# concentraSie a alcoolului Qn sTnge. !onducerea automobilului sub influenSa alcoolului este periculoasR Pi te poate costa viaSa. DacR bei, nu te urca la volan. De asemenea, refuzR sR mergi cu maPina cTnd cel care conduce a consumat bRuturi alcoolice.

D+9;:+I3' D' !' !9>1:&N AD93'1!'>OII D+9;:+I I3';A3' &otivele sunt aceleaPi ca la alcool Pi tutun: pentru a se relaxa, pentru a se simSi mai bine, pentru a scRpa de depresie, pentru a scRpa de probleme, pentru a se integra Qntr un grup, pentru a se simSi mai siguri de ei. 1tudiile aratR cR adolescenSii pot cRdea foarte uPor victimR dependenSei de droguri. Apare din partea celorlalSi presiunea de a consuma droguri. DupR ce ai Qncercat o datR, QSi place Pi devii dependent, nemaiavTnd posibilitatea de a alege. Drogurile dau o dependenSR foarte puternicR Pi, de aceea, este vital sR nu Qncepi sR consumi droguri pentru cR dupR aceea va fi foarte greu sR renunSi. >u existR medicamente pentru a trata dependenSa de droguri. Drogurile provoacR dependenSR psihologicR Pi fiziologicR. Persoana dependentR de droguri crede cR drogul o va face sR se simtR mai bine Pi sR Pi desfRPoare normal activitatea. 1'&>' A3' D'P'>D'>O'I renunSarea la hobbV uri Pi sporturi acordarea unei atenSii scRzute activitRSii Pcolare scRderea interesului pentru prieteni Pi Qn diferite activitRSi evitarea unor evenimente sociale importante implicarea Qn bRtRi furtul sau munca peste program pentru a cumpRra mai multe droguri QnmulSirea stRrilor de euforie DacR observi unul dintre aceste semne la tine sau la un prieten, aproape sigur este vorba de dependenSR. ;RsePte un consilier care sR te ajute.

+'!:P'+A+'A +ecuperarea este un proces invers celui de dependenSR. >ecesitR mult timp Pi multR hotRrTre. Durata diferR Qn funcSie de personalitatea fiecRruia Pi de modalitatea de abordare a problemei. 'xistR cTteva trRsRturi comune ale procesului de recuperare: mai QntTi trebuie sR recunoPti cR ai o problemR Pi trebuie sR decizi sR renunSi. PoSi face acest lucru supravegheat de un medic. DependenSa nu poate fi LvindecatRG, ea poate fi doar opritR din evoluSie cu ajutorul tRu experSii recomandR abstinenSa totalR Qn timpul procesului de recuperare trebuie sR elimini toxina din corpul tRu. Acesta se numePte dezintoxicare. Aceasta se poate realiza numai cu ajutor medical. majoritatea persoanelor ce parcurg procesul de recuperare reuPesc sR stea departe de droguri tot restul vieSii AdolescenSii trebuie sR Pi asume responsabilitatea pentru viaSa lor. !hiar dacR apare o recRdere, poSi oricTnd decide sR renunSi. !ere ajutorul pRrinSiilor, profesorilor, consilierilor Pcolari. !autR un consilier specializat Qn dependenSa de droguri. IntrR Qntr un grup de suport Dei observa cR mai existR Pi alSii care luptR sR se elibereze din ghearele dependenSei Pi mai presus de toate, nu renunSa. PoSi sR reuPePti8

&A+IW:A>A Acest drog este obSinut din frunzele unei plante. 2runzele Pi florile de marijuana sunt mTncate sau bRute pentru a produce efecte halucinigene. &arijuana va dizolva grRsimea Pi, de aceea se va depozita Qn Sesuturile grase. Acesta este un lucru foarte dRunRtor QntrucTt concentraSia cea mai mare de celule grase din corpul uman se aflR Qn creier, plRmTni, ficat Pi organele reproducRtoare. Un toate aceste organe marijuana acSioneazR ca o toxinR distrugTnd celule vitale. Ingredientul activ din marijuana care provoacR majoritatea efectelor acestora este Delta ( tetrahidrocanabinol. &arijuana este un drog halucinogen dar acSioneazR Pi ca depresiv sau ca stimulent. 'fectele sale sunt: tulburarea percepSiilor vizuale, tactile Pi auditive, timpul pare sR treacR mai Qncet sau apare o percepSie distorsionatR a timpului, ai impresia cR ideile tale sunt mai multe Pi mai interesante scRderea temperaturii corpului crePterea ritmului cardiac Pi a tensiunii arteriale stimularea apetitului pierderea voinSei Pi motivaSiei scRderea energiei Pi apariSia paranoiei crize de panicR Pentru adolescenSi apar Pi alte efecte negative: scRderea capacitRSii Pcolare scRderea concentrRrii pierderea interesului pentru hobbV uri paranoia Pi sentimente de teamR dependenSR de marijuana incapacitatea de a acSiona fRrR marijuana D+9;:+I3' I>"A3A>T'

Inhalantele sunt substanSe care produc vapori ce sunt inhalaSi Pi au efecte halucinogene. !onSin substanSe toxice extrem de periculoase. AdolescenSii le folosesc pentru cR sunt uPor de procurat. Un doze mici apar efecte imediate precum: greaSa, strRnutul, tusa, hemoragie nazalR, obosealR, incapacitatea coordonRrii miPcRrii Pi pierderea poftei de mTncare. Un doze mai mari apar pierderea cunoPtinSei Pi chiar leziuni cerebrale definitive. Inhalantele pot provoca asfixiere Pi moarte. Aceste droguri provoacR schimbRri profunde ale percepSiilor, senzaSiilor, ale gTndirii Pi sentimentelor. !auzeazR dezorientare, confuzie, anxietate Pi o mare instabilitate mentalR. "alucinogenele sunt droguri psihoactive foarte puternice Pi pot provoca tulburRri mentale pTnR la #0 ore. &ai pot apRrea efecte halucinogene chiar dupR cTteva sRptRmTni sau luni dupR consumarea drogului. !9!AI>A !ocaina este o pudrR albR obSinutR din tufele de cacao. !ocaina este un stimulent foarte puternic Pi acSioneazR foarte rapid. ProvoacR accelerarea ritmului cardiac, crePterea fluxului sangvin Pi respirator, insomnia Pi lipsa poftei de mTncare. Aceste efecte pot dura de la 0, minute la cTteva ore. !ocaina poate afecta impulsurile electrice ale inimii Pi poate provoca moartea chir cu o singurR dozR. 'xistR o formR de cocainR ce se poate fuma, care creeazR, de asemenea, dependenSR. 'fectele apar cam dupR #, secunde. 'fectele dureazR mai puSin de jumRtate de orR, dar dependenSa este foarte mare. 9amenii ar face orice pentru cocainR, de la prostituSie la crimR, furt, risipirea tuturor economiilor Pi vinderea tuturor proprietRSilor. DacR nu consumR cocainR, apar efecte foarte puternice de abstinenSR. !ocaina poate provoca depresie QndelungatR, paranoia, deficienSR respiratorie, infarct, accident cerebral Pi moartea. 2orma care se fumeazR poate duce la cancer pulmonar. +enunSarea la cocainR este un proces lent, de duratR, necesitTnd un angajament ferm Pi un foarte bun program de recuperare. 'xistR o soluSie simplR Pi foarte veche de a evita toate acestea. >u Qncepe8 "'+9I>A "eroina este obSinutR din morfinR, este un drog ilegal ce acSioneazR asupra sistemului nervos central, Qncetinind activitatea sistemului respirator Pi frecvenSa pulsului. 9biPnuirea cu acest drog este foarte rapidR. Din moment ce o persoanR devine dependentR, chiar Pi dupR o dozR, renunSarea este grea, apRrTnd simptome precum: transpiraSie, convulsii, greaSR, tremurRturi Pi panicR puternicR. Persoanele dependente afirmR cR sunt neputincioPi Qn faSa forSei acestui drog Pi cR nu pot renunSa decTt cu ajutor specializat Qn cadrul unui program organizat. DependenSa este o problemR majorR. 'a depinde de deciziile luate de oameni Qn legRturR cu tutunul, alcoolul Pi drogurile. &ajoritatea adolescenSilor ajung sR foloseascR una sau mai multe dintre aceste substanSe Qntr o perioadR a vieSii lor. 2olosirea substanSelor chimice Qnaintea ajungerii unei maturitRSi fizice complete duce la tulburRri de crePtere Pi dezvoltare. >icotina, alcoolul Pi drogurile vor afecta Pi maturitatea mentalR Pi emoSionalR. DependenSa fiziologicR presupune faptul cR organismul s a obiPnuit cu drogurile Pi are nevoie de ele pentru a funcSiona. 9biPnuinSa apare atunci cTnd corpul adolescentului se adapteazR la efectele drogului. Pentru a obSine aceastR adaptare, sunt necesare doze din ce Qn ce mai mari. AbstinenSa este caracterizatR de o serie de simptome care apar cTnd adolescentul QncearcR sR renunSa la drog. 2olosirea drogurilor este un comportament QnvRSat foarte periculos Pi la care se renunSR foarte greu. Drogurile pot Pi chiar vor distruge cei mai buni ani ai vieSii tale. >u Qncerca8

http:77???.despresuflet.ro7forum7dependenta f0,7dependenta de tutun alcool si droguri t0*.html