You are on page 1of 9

NURSING COMUNITAR

Implicatiile comportamentului in nursing comunitar













Elev: Dranau Andreia
Asistent medical generalist
An: III






Implicatiile comportamentului in nursing comunitar



1.Introducere:
Profesiunea medicala implica la maximum relationarea interumana.Asistentul
medical,fata in fata cu pacientul sau,este mult mai mult decat un simplu executant al unor
ingrijiri medicale calificate.De aici necessitate,pentru asistentul medical,a unei cunoasteri a
psihologiei omului bolnav,aflat in suferinta,cat si a unei cat mai bune autocunoasteri.Acestea
vor contribui essential la realizarea unei relatii terapeutice optime,in care asistentul medical isi
va insoti pacientul atat pe parcursul spitalizarii sale,cat si in afara mediului spitalicesc,cu
intelegere,competenta si devotament.
2. Comportament normal si patologic
Comportamentul unei persoane ( felul de a fi, de a actiona, de a reactiona specific )
este o sursa reala de informatii despre acea persoana numai daca sunt cunoscute si cauzele
respectivului comportament. Exista variate modalitati de manifestare a unor motivatii
constiente si / sau inconstiente. Incadrarea acestor manifestari comportamentale in sfera
normalului sau patologicului este adeseori dificila.
Normalitatea, pentru medicina, poate fi in general exprimata de o stare sau
desfasurare fireasca a fenomenelor, a proceselor fiziologice. Pentru psihiatrie, normalitatea
este insa un concept care reprezinta un teren nisipos , confruntat in permanenta cu
variabilitatea extreme de mare a formelor de tranzitie spre patologic. Procesul patologic
implica tulburarea unitatii fortelor din organism ( integritatea organismului ) si a organismului
cu mediul ( integrarea organismului in mediu ).
S-a observat ( K. Kolle ) ca la majoritatea oamenilor exista o dorinta mai mult sau
mai putin constienta de a se conforma unui standars al normalului, aflat sub influentele socio
culturale ale momentului. Normalitatea depinde, dupa H. Ey, de coeficientul de inteligenta (
I.Q. ). Krafft concepe normalitatea ca pe o adaptare flexibila a individului la situatiile
conflictuale carora trebuie sa le faca fata, cu toate frustarile si anxietatea pe care acestea le
genereaza. Klinederg considera ca normal poate fi numai un individ care e dezvoltat optim din
punct de vedere fizic, intellectual si emotional. Pamfil si Ogodescu afirma ca normalitatea
reflecta echilirul dintre organism si mediul inconjurator.
Exista o dependenta a conceptului de normal normalitate de caracteristicile
culturii fiecarui popor.Membrii tuturor societatilor sunt etnocentrici, adica folosesc credintele
si valorile arbitrare pentru a judeca popoarele altor culture. Ceea ce e considerat normal sau
anormal , acceptabil sau inacceptabil, moral sau immoral, variaza de la o cultura la alta si
chiar in cadrul subculturilor unei societati.
Intelegerea normelor culturale ale unei societati este importanta in special in
contextual bolilor mentale. Ceea ce este considerat boala mentala intr-o societate, poate fin
considerat intr-o alta societate doar o deviatie in cadrul standardelor unui comportament
previzibil. Astfel, exista o serie de sindroame psihiatrice circumscrise cultural, care in
culturile respective nu sunt considerate boli psihice, ci li se atribuie alte cause ( posesiuni
demonice, dezechilibre intre elementele corporale etc. ). Spre exemplu furia intense care poate
ajunge pana la pierderea cunostintei ( denumita : bilio sau colera ) este considerate in
multe grupuri latino ca o reactie emotionala intense in anumite situatii, datorata unui
dezechilibru intre elementele calde si reci din corp. Maladia fantomelor este o
preocupare pentru moarte si prsoane decedate, incluzand simptome ca sentimentul de pericol,
vise rele, pierderea apetitului, lesinul, frica, anxietatea, halucionatiile, pierderea cunostintei.
Este observata frecvent printer membri triburilor de indieni americani. Zar este denumirea
data, in unele societati din Africa de Nord si Orientul Mijlociu, unor experiente de posedare
de catre spirite a unui individ, manifestate prin apatie, izolare, refuzul alimentatiei sau prin
strigate, plans, rasete nemotivate.


A. Tulburarile de comportament ( de conduita )
Se definesc ca abateri de la normalitatea ansamblului de manifestari obiective,
direct observabile, ale indivizilor fata de mediul in care traiesc. Depind de varsta, motivatie,
structura personaliotatii, gradul de constrangere pe care-l exercita mediul, absenta sau
prezenta unei maladii psihice.
O persoana normala este capabila sa isi modifice comportamentul prin invatare sau
experineta, fiind constienta de cauzele si de efectele compotamentului sau. In cazul unor
conduite maladaptative ( dezadaptative ), insa, se constata o slaba adaptare a persoanei la
realitate. Aceste conduite tind sa exprime mai mult dinamica inconstientului persoanei decat
un raspuns spontan la realitate. O persoana dezadaptata este in continuare orientate correct
asupra mediului, darn u este contienta de motivele comportamentului sau sin u poate sa-si
modifice comportamentul in mod voluntar. Multi oameni au tendinte dezadaptative, cum ar fi
iritabilitatea exagerata la nivele chiar joase ale stresului sau depresia ca raspuns la sentimental
de a fi neajutorat intr-o problema complicate, perceputa ca nerezolvabila.
Tulburarile de conduita pot aparea frecvent la pubertate si adolescenta, care sunt
perioade decisive in structurarea viitoarei personalitati, perioade de maxima vulnerabilitate
maxima, cand nu se poate stabili o corelatie obligatory intre gravitatea unor tulburari
comportamentale si o tulburare psihica ( eventual boala ) posibil existenta. Astfel, pot aparea
fugi, abandonuri scolare, incapatanare, furt, prietenii rele, violenta, impulsivitate, nepasare,
toxicomanii, tentative suicidare, care sunt cel mai adesea expresia unui dezechilibru
psihologic, in special afectiv, sau o modalitate inadecvata de exprimare a unei opozitii, mai
degraba decat rezultatul unei trairi patologice.
Tulburarile de comportament generalizate si stabile care survin peste varsta de 18
ani cand personalitatea s-a structurat afectand in final relatiile interpersonale ale individului,
aprtin cadrului tulburarilor de personalitate.
Comportamentul psihologic apare in tulburari psihice grave, denumite psihoze (
schizophrenia, paranoia, tulburarea afectiva bipolara etc.), este un comportament rupt de
realitate, constiinta comportamentului propriu putand fi complet peirduta.

3. Implicatiile comportamentului in nursing

A. Predispozitii psihologice si comportamentale pentru unele boli somatice
Exista multe conditii psihologice, comportamentale si sociale care joaca un rol
important in etiologia bolilor somatice, precum si in evolutia lor. Stilul de viata, obiceiurile
individuale ca fumatul, consumul de alcool, de droguri, abuzuil de medicamente, nutritia
deficitara, seedntarismul s.a. sunt responsabile de circa 70% din totalul cauzelor de boala si
deces in S.U.A. Astfel obezitatea genereaza boli cardiovasculare, diabet zaharat, hipertensiune
arteriala, fumatul cancer pulmonary, coronaropatii, alcoolismul ciroza hepatica, ulcer
gastric, de menta, accidente de circulatie.
Importanta factorilor ce tin de pesonalitate
S-a constatat ca exista tipuri de personalitate predispose la stress psihic si la un
anumit gen de reactie la stress. Astfel, exista tipurile psihocomportamentale A si B, indivizii
cu tipul A fiind fiziologic mai reactivi decat cei cu tipul B, la ei constatandu-se o crestere
dubla a hormonilor de stres intr-o situatie stresanta fata de persoanele cu tip B.
Principalele caracteristici ale tipului psihocomportamental A sunt ( dupa Thorp,
citat de Iamandescu):
- Competitivitate excesiva;
- Iritabilitate, impulsivitate;
- Agesivitate si ostilitate interiorizate;
- Sentimentul urgentei timpului ( starea de alerta );
- Insecuritate;
- Insetat dupa rasbunarea nedreptatii;
- Are o nelimitata dorinta de aprobare si recunoastere;
- Incheierea unei lucrari ii da prea putina tihna si satisfactie;
- Succesul (economic si social ) este tinta lui constanta.
Consecintele comportamentului de tip A sunt:
- Anxietate;
- Depresie;
- Frustare;
- Lipsa de liniste sufleteasca;
- Reactivitate crescuta la stress. Hormoni de stress crescuti dublu ( fata de tipul
B)
- Aapritia unor boli cum ar fi cardiopatiile sau cancerul ( prin slabirea
sistemului imunitar.
Influenta factorilor psihosociali asupra evolutiei bolilor:
Stresul crescut si suportul psihosocial slab duc la o evolutie nefavorabila a bolilor.
Astfel, s-a constatat in aceste situatii, de trei ori mai multe complicatii ale sarcinii, un risc
crescut de deces la cei cu infarct miocardic acut si necesitatea cresterii dozelor de steroizi in
tratamentul astmaticilor.
In schimb, interventiile psihosociale afecteaza pozitiv evolutia bolilor. Suportul
social bun, educatia pentru sanatate si psihoterapia la bolnavii care au suferit un infarct
miocardic acut influenteaza favorabil vindecarea, prevenind contractile. Femeile care sunt
pregatite psihoterapeutic si insotite psihologic in timpul travaliului fac, de asemenea mai
putine complicatii la nastere.
Implicatii in practica medicala:
Data fiind importanta factorilor psihosociali si comportamentali in medicina,
asistenta medical trebuie:
1. Sa colecteze date cat mai relevante despre boala ( stress, support social,
obiceiuri comportamentale: fumat, alcoholism, dieta deficitara, etc )
2. Sa dezvolte si sa mentina o relatie terapeutica buna cu pacietul;
3. Sa educe sis a motiveze pacinetul sa urmeze recomandarile terapeutice.

B. Influentele entice si culturale asupra comportamentului si asupra practicii medicale
Cultura este susa fundamentala a diversitatii in gandirea si comportamentul
diferitelor grupuri umane. Variatiile culturale pot pune in dificultate cadrul medical pentru ca,
spre exemplu, conceptiile despre originea bolilor si despre c ear trebui sa fac o persoana
bolnava variaza in functie de cultura individuala si a grupului din care persoana face parte. De
asemenea influentele culturale sunt vizibile in stilul de viata ( dieta, fumat, stres etc), modul
de interpretare a simptomelor, decizia de a apela la serviciile de sanatate, felul in care este
experimentata durerea. Non compilanta la tratament a unor pacienti rezulta adeseori dintr-o
nepotrivire intre viziunea pacintilor asupra a ceea ce se intampla cu ei sic ea a medicului sau a
asistentului medical.
Societatile umane se disting prin cultura care reprezinta modele de gandire si
comportament transmise din generatie in generatie. Aceste modele include nu numai
comportamentele direct observabile, cum ar fi alimentatia sau organizarea sociala, ci si
comportamente ideologice, incluzand credinte si sisteme de valori, care clasifica lucrurile si
fenomenele in bune si rele, drepte sau nedrepte, dorite sau nedorite.
Pentru a cunoaste modul de gandire si modelul comportamentat al pacientului,
asistentul medical poateutiliza urmatoarele intrebari:
1. Ce crezi ca a cauzat problema ta?
2. Ce crezi ca iti face boala? Cum actioneaza ea?
3. Cat de grav bolnav crezi ca esti? Crezi ca te vei insanatosi repde sau nu?
4. Ce fel de tratament ai vrea sa urmezi?
5. Care este cel mai importat rezultat pe care speri sa-l obtii in urma
tratamentului?
6. Care este cea mai mare problem ape care ti-a provocat-o boala?
7. Ce te sperie cel mai tare legat de boala ta?



Cultura influenteaza dezvoltarea personalitatii

Antropologii au examinat relatia dintre practicile culturale, experientele din
copilaria timpurie si personalitatea adulta.
Copiilor li se transmit, prin educatie, valorile si standardele comportamentale ale
familiei lor. Comportamentul si personalitatea individuala, formate sub influenta familiei, sunt
absorbite de mediul cultural, rezultand modul in care persoana va interactiona in societate.
S-a constatat ca deprivarea ( sociala, emotionala, materiala ) excesiva in coplarie,
este corelata cu tulburari psihice la varsta adulta. Mai ales conflictele in familie au o influenta
nefasta asupra dezvoltarii personalitatii copilului ( problematica de care s-a ocupat mai ales
psihanaliza freudiana ).

Importanta clasei sociale
Sociologia medicala si-a adus importante contributii la intelegerea
comportamentului uman. Sociologii studiaza comportamentul uman, ca si tulburarile mentale,
in contextual grupurilor si al tendintelor generale din socitate. O atentie sociala este acordata
variabilelor demografice, cum ar fi: rasa, varsta, sexul, statutul socio-economic (clasa sociala
) si relatia lor cu boala. Dintre toate aceste variabile socio- epidemiologice, clasa sociala are o
importanta deosebita pentru ca este implicate intr-o varietate larga de afectiuni.
Statutul socio-economic scazut este corelat cu o vulnerabilitate crescuta la
imbolnavire fizica si psihica. Astfel, s-a constatat ca in clasele sociale joase creste prevalenta
schizofreniei si a altor psihoze, precum si a tulburarilor anxioase.
4. Concluzii:
Majoritatea bolilor, somatice sau psihice, sunt fenomene biologice,
psihocomportamentale si sociale.
Conditiile biologice, psihologice si sociale influenteaza predispozitia la o
anumita imbolnavire si evolutia bolii.
Asistentul medical care poate evalua relatia dintre conditiile biologice,
psihologice si sociale poate avea interventii terapeutice mai prompte si mai
adecvate, si astfel sa obtina rezultate terapeutice mai bune.
Evaluarea corecta a aspectelor psihosociale ale pacientilor permite
stabilirea si mentinerea unei relatii terapeutice mai bune cu diferite
categorii de pacienti

You might also like