Sandu Andrei Grupa 517

Arta Comunicarii
Comunicare reprezint ntiinare, tire, veste, raport, relaie, legatur. Cam
acestea ar i sinonimele care ne sunt oerite de catre dictionarul e!plicativ pentru
comunicare. "ei pare simplu nelesul comunicarii este mult mai comple! i plin de
su#strat. Comunicarea are o mulime de nelesuri, o mulime de scopuri i cam tot attea
metode de e!primare i maniestare. $u e!ist o deiniie concret a comunicrii ns se
poate spune cel puin c, comunicarea nseamn transmiterea intenionat a datelor, a
inormaiei.
Ce se nelege prin comunicare%
o provocare constant pentru psi&ologia social'
o activitate'
satisacerea nevoile personale'
legtura ntre oameni, etc.
Societatea continua sa e!iste prin transmitere, prin comunicare, dar este corect sa
spunem ca ea e!ista in transmitere si in comunicare. (ste mai mult decat o legatura
ver#ala intre cuvinte precum comun, comunitate, comunicare. )amenii traiesc in
comunitate in virtutea lucrurilor pe care le au in comun' iar comunicarea este modalitatea
prin care ei a*ung sa deina in comun aceste lucruri. +entru a orma o comunitate sau o
societate , ei tre#uie sa ai# in comun scopuri, convingeri aspiraii, cunostine , o
intelegere comuna , -acelai spirit- cum spun sociologii. Comunicarea este cea care
asigura dispoziii emoionale si intelectuale asemanatoare, moduri similare de a raspunde
la ateptri i cerine.
Comunicarea se realizeaz pe trei niveluri%
1. .ogic
/. +araver#al
0. $onver#al
"intre acestea, nivelul logic 1deci cel al cuvintelor2 reprezinta doar 73 din totalul
actului de comunicare' 043 are loc la nivel paraver#al 1ton, volum, viteza de rostire...2 si
553 la nivelul nonver#al 1e!presia aciala, pozitia, miscarea, im#racamintea etc.2.
"aca intre aceste niveluri nu sunt contradicii, comunicarea poate i eicace.
"aca insa intre niveluri e!ista contradicii, mesa*ul transmis nu va avea eectul
scontat.
1
5ipuri de comunicare%
Comunicarea intrapersonala . (ste comunicarea n i catre sine.
Comunicarea interpersonala. (ste comunicarea ntre oameni.
Comunicarea de grup. (ste comunicarea ntre mem#rii grupurilor si
comunicarea dintre oamenii din grupuri cu ali oamenii.
Comunicarea de masa. (ste comunicarea primit de sau olosita de un numar
mare de oameni.
Scopul comunicrii%
6 sa atenionam pe alii.
6 sa inormam pe alii.
6 sa e!plicam ceva.
6 sa distram.
6 sa descriem.
6 sa convingem, etc.
+entru a descrie numeroasele nelesuri ale comunicarii pe care o olosim
si o traim zilnic, olosim urmatorii trei termeni%
a. 7orma comunicarii
(ste un mod al comunicarii asa cum sunt vor#irea, scrierea sau desenul.
Aceste orme sunt distincte si separate una de alta asa de mult, nc8t au sistemul
lor propriu pentru transmiterea mesa*elor. Astel, c8nd semnele sunt acute pe
oaia de &8rtie potrivit anumitor reguli 1cum sunt cele ale gramaticii si
ortograiei2, atunci noi cream cuvinte si -orma- scrierii.
#. 9ediul comunicarii
(ste un mi*loc al comunicarii care com#ina mai multe orme.
:n mediu adesea poate implica utilizarea te&nologiei asa ca acesta este dincolo de
controlul nostru. Spre e!emplu, o carte este un mediu care oloseste orme ale
comunicarii precum sunt cuvintele, imaginile si desenele.
c. 9edia
Sunt acele mi*loace de comunicare n masa care s,au constituit ntr,un grup
propriu.
(!emple #inecunoscute sunt radioul, televiziunea, cinematograul, ziarele si
revistele. 5oate acestea sunt distincte si prin modul prin care pot include un numar
de orme de comunicare. Spre e!emplu, televiziunea oera cuvinte, imagini si
muzica. Adesea termenul mass,media identiica acele mi*loace ale comunicarii
#azate pe te&nologie care ac o punte ntre cel care comunica si cel care
recepteaza.
.im#a*ul este codul cu care este transmis inormatia, reprezint unealta
comunicrii.
;n prima categorie intr lim#a*ul. .im#a*ul reprezint codul comunicrii,este
liantul ntre cel ce transmite inormaia ,emintor, i cel ce primete inormaia,
receptor. .im#a*ul determina orma comunicarii. (l este de trei eluri%
.im#a* scris.
/
.im#a* ver#al.
.im#a* nonver#al.
<udecata, sinele si societatea nu sunt structuri discrete, ci procese de
interactiune personala si interpersonala. =nteractiunea sim#olica su#liniaza
importanta lim#a*ului, ca mecanism undamental in devenirea sinelui si *udecatii.
+ersonalitatea este ceea ce este propriu, caracteristic iecarei persoane i o
distinge ca individualitate' elul propriu de a i al cuiva.
Comunicarea are o oarte mare inluen asupra personalitaii deoarece in
ziua de azi individul se deineste in unctie de ceilali iar comportamentul
reprezinta o constructie a persoanei in interactiunea cu ceilalti. =nteraiune atrage
concomitent comunicare.
Sinele se construieste in interactiune cu ceilalti. =n elul acesta, deinirea
unei situatii nu este niciodata strict individuala, desi apare astel' in acelasi timp,
nici individul nu este doar o oglinda a celorlalti, ci introduce note personale in
orice evaluare si raspuns. Cu cat se comunica mai mult cu atat cresc sansele de a
se crea personalitati puternice. Comunicarea este c&eia individului spre societate
i integrarea n aceasta.
.ipsa comunicarii atrage o indepartare iminenta aa de grup, ec&ipa, societate,
etc.
"aca luam n discutie termenul de grup o#servam caci, c&iar societatea din
care acem parte este un grup. Grupul nseamna reguli, reputaie, el, munca n
ec&ip, etc . Sensuri determinate de interanctiune deci de comunicare. Atata timp
cat e!ista o #una comunicare e!ist i un randament ma!im, ns dac aceasta
lipsete se poate a*unge la disensiuni sau, c&iar mai ru.
7unctionarea unui grup mai mare se #azeaza pe reteaua care conecteaza
dierite parti ale sale si,i asigura coerenta. $uanta pe care o introduce >lumer ar
putea c&iar surprinde% -) retea sau o institutie nu unctioneaza in mod automat
datorita unei dinamici interioare sau unui sistem de cerinte% ea unctioneaza
pentru ca persoanele alate in dierite puncte ac ceva, iar ceea ce ac este
rezultatul modului cum deinesc situatia in care sunt c&emate sa actioneze-
Arta de a comunica nu este un proces natural ori o a#ilitate cu care ne
nastem. $oi nvatam sa comunicam. "e aceea tre#uie sa studiem ce nvatam ca sa
putem olosi cunostintele noastre mai eicient. )rice comunicare implica creatie si
sc&im# de ntelesuri. Aceste ntelesuri sunt reprezentate prin -semne- si -coduri-.
Se pare ca oamenii au o adevarata nevoie sa -citeasca- ntelesul tuturor actiunilor
umane. )#servarea si ntelegerea acestui proces poate sa ne aca sa im mai
constienti reeritor la ce se nt8mpla c8nd comunicam.
(ste o alta lectura a comunicarii si semniicatiei sale legata de data
aceasta de procese sociale de adancime, cum ar i conservarea identitatii si
coeziunii, e!ercitarea unctiei vitale de integrare sociala, de mentinere si
consolidare a unui &umus psi&ologic comun. =n nici una dintre ipostazele sale
0
ma*ore, societatea 1comunitatea umana2 nu poate e!ista ara comuni,care% nici in
cea de do#andire a unei e!periente comune 1care presupune dialog2, nici in cea de
transmitere a zestrei culturale, nici in construirea acor,dului asupra unor pro#leme
si dezlegari. comunicarea semniica mult mai mult decat sc&im#ul si raspandirea
de inormatii' comunicarea creaza si mentinea societatea.
?