Inca din 1948, in cadrul OMS, se recunoaste importanta asistentelor medicale, ca element esential in

realizarea programelor de sanatate, ingrijirea bolnavilor, prevenirea imbolnavirilor, promovarea si pastrarea

sanatatii. De apt acestea constituie si in ziua de azi cele patru responsabilitati esentiale ale asistentei
medicale si anume! promovarea sanatatii, prevenirea imbolnavirilor, restaurarea sanatatii si inlaturarea
suerintei. "evoile privind ingrijirile sunt universale. #espectul ata de viata, de demnitatea umana si ata de
drepturile omului ace parte integranta din ingrijirile medicale si nu e inluentat de consideratii precum
nationalitatea, religia, culoarea, varsta, se$ul, opiniile politice, sau statutul social. %sistenta medicala acorda
ingrijiri pentru sanatatea individului, amiliei si colectivitatii si isi coordoneaza activitatea cu cea a altor
persoane ce muncesc in alte discipline din domeniul sanatatii.
#esponsabilitatea primordiala a asistentei medicale consta in a acorda ingrijiri persoanelor care au nevoie
de acestea. In e$ercitarea proesiei sale asistenta medicala creaza o ambianta in cadrul careia valorile,
obiceiurile, religia, credinta individului sunt respectate.
%sistenta medicala este reglata prin secretul proesional si analizeaza intotdeauna indeaproape
inormatiile detinute despre bolnavi, in ce masura si cui sa le comunice in mod constient, de buna credinta.
%sistenta medicala isi asuma o responsabilitate personala in acordarea ingrijirilor, precum si pentru a&si
mentine nivelul proesional la zi, printr&un sistem de reinnoire a cunostintelor si de educatie permanenta. 'a
asigura, in orice situatie, mentinerea unui standard de ingrijire la nivelul cel mai ridicat posibil. %ccepta si
delega responsabilitati, evalueaza cu spirit critic propria sa competenta sau a colegilor sai. In activitatea sa
proesionala, asistenta medicala ace intotdeauna dovada unei conduite ce ii onoreaza proesia. %sistenta
medicala imparte cu concetatenii sai, responsabilitatea de a lua initiativa si participa la activitati destinate sa
raspunda e$igentelor sociale si de sanatate ale populatiei.
In cadrul relatiei cu colegii sai imparte responsabilitatea de a coopera cu toti cei cu care lucreaza
indeaproape, ia toate masurile pentru a injura individul.
%sistenta medicala contribuie in mod activ la dezvoltarea propriilor cunostiinte privind proersia sa, iar prin
intermediul organizatiei ei proesionale (in cazul nostru )%M#* participa la progresul in domeniul ingrijirilor
medicale, crearea si pastrarea conditiilor de munca ec+itabile pe plan economic si social.
Deoarece ingrijirea bolnavilor neouropsi+ici, mai ales a celor cu agitatie psi+omotorie, presupune o
specializare si o pregatire te+nica corespunzatoare asistentele care lucreaza in aceste sectii au indatoriri
speciale si nevoie de calitati morale deosebite. %tentia, consideratia, talentul, pasiunea, inetea, eleganta,
ravna, zelul si solicitudinea sunt tot atatea calitati pe care asistenta trebuie sa le manieste de&a lungul tratarii
pacientului sau.
)unostintele teoretice de specialitate, impreuna cu te+nicile de var olosite, constituie doar o parte
esentiala pentru te+nica tratamentului, insa maniera de eectuare a intregii game de ingrijiri de catre ec+ipa
de ingrijire, constituie o parte oarte sensibila pentru bolnav.
%ceasta are darul de a diminua mult din aversitatea de care se simte stapanit pacientul in postura de
internat. ,oata ec+ipa de ingrijire din care ace parte si asistenta medicala trebuie sa dea dovada de o
maniera deosebita de solicitudine cu care sa inconjoare bolnavul deoarece el in aceasta postura este departe
si despartit de cei dragi, se simte dezorientat si in plus nelinistit de starea sanatatii lui. De aceea rolul
asistentei este de a&l primi ca pe un prieten, ca pe un parinte, cu multa intelegere, cu multa compasiune, dand
dovada de o mare capacitate empatica, uneori punandu&se ea insasi in locul lui inc+ipuindu&si care ar i
reactiile ei daca ar i internata urgent, e$aminata, investigata, lasata singura intr&o camera cu unul sau mai
multe paturi, cu ete necunoscute in jurul ei.
In primul rand trebuie sa dea dovada de un inalt umanism, sa se poarte cordial, sa ie accesibila, sa nu ie
distanta, rece, pentru ca bolnavul sa se bucure de caldura aectiva, bunavointa si blandete, pentru ca atunci
moralul lui se va ridica si va inluenta pozitiv comunicarea.
%sistenta trebuie sa cunoasca bine pe iecare din bolnavii care ii sunt incredintati spre ingrijire, la el ca si
pe cei din amilia sa.
%sistenta trebuie sa cunoasca -global- individul, precum si comunitatea in care acesta traieste. .n criteriu
etic de care trebuie sa tinem seama in comportamentul ata de bolnav este D'M"I,%,'% /'#SO%"'I
.M%"', promovarea si respectarea valorilor umane, autonomia, autodeterminarea, respectarea deciziilor,
intimitatea, integritatea izica si psi+ica, increderea, adevarul si justitia.
)riteriul etic are ca scop, deci, respectarea si promovarea demnitatii umane si a tuturor persoanelor
implicate, tinand cont de binele comun.
0inele etic poate reprezenta un compromis intre ideal si ceea ce putem ace. %stel contactul cu bolnavul
se ace inca de la internare prin e$aminarea bolnavului, care cuprinde 4 etape!
observarea bolnavului1
discutia cu bolnavul1
e$amenul izic1
tratamentul.
%sistenta va trebui sa se prezinte pacientilor, sa puna accent asupra persoanei sale, sa impuna respect
prin tinuta, prestanta, comportament ara a astepta sa ie tratata cu un respect de la sine inteles.
Observarea bolnavului este un act spontan si deliberat care apare in mod automat din momentul in care
acesta vine in contact cu noi. %cest lucru nu trebuie sa se transorme in ceva jenant si ostentativ, ci
respectandu&i intimitatea.
.n alt element esential il constituie discutiile cu pacientul si necesitatea de a aduna suiciente inormatii
despre el. %ceste discutii trebuie sa ie desc+ise, sa nu ie prea lungi, sa ie la obiect, ara a crea impresia de
interogatoriu. .n lucru oarte important este sa sti sa asculti. Dialogul trebuie sa ie conidential, iar bolnavul
trebuie lasat sa vorbeasca, sa&si povesteasca boala. ,rebuie sa gasim calea de comunicare atat verbala cat
si nonverbala prin gesturi, mimica, cu bolnavul. ,rebuie sa creem un cadru de conidentialitate, incredere si
intelegere asupra problemelor sale. /acientul trebuie sa aibe siguranta ca i se acorda toata atentia si
interesul.
%sistenta nu trebui sa aibe prejudecati despre pacient deoarece va ingreuna relatia sa cu pacientul,
lipsindu&l de ajutor.
'$amenul izic trebuie sa ie cat mai putin invaziv1 ii e$plicam bolnavului in ce consta si necesitatea
eectuarii lui cu foarte mult tact, la un nivel la care sa ne acem intelesi. %sistenta il va ajuta sa invete sa&si
acorde din nou ingrijirile zilnice, cu sau ara supraveg+ere.
Dar pentru un tratament cat mai eicace, pentru o recuperare cat mai rapida, asistenta medicala va
incerca sa implice si amilia in procesul terapeutic pentru a crea un suport real pentru bolnav.
0ro2n si 3i au aratat ca se produce o decompensare rapida la cei la care amilia nu prezinta ostilitate si
este alaturi de bolnav.
%sistenta va respecta valorile esentiale in ceea ce priveste participarea amiliei. 4a discuta intai privat cu
amilia, va respecta secretul amiliei reeritor la pacient, va deini oarte precis ce se va comunica amiliei. 4a
discuta cu onestitate cu amilia si o va invata cum sa rezolve crizele bolnavului, cum sa ceara ajutorul. 4om
da relatii despre boala, ara a o minimaliza, sau e$agera. In relatia dintre bolnav si amilie asistenta nu va
inorma amilia de o problema a pacientului decat daca are consimtamantul acestuia. #elatia pacient&
asistenta&amilie este cu atat mai eicienta cu cat este mai lunga si continua. %ceasta continuitate permite
pacientului sa se simta in siguranta.
In ceea ce priveste bolnavul ii aducem inormatii despre boala, tratament, evolutie, analize semniicative,
dar nu toate inormatiile.
"e asiguram ca pacientul intelege inormatia pe care i&o dam, inormatie ce trebuie sa ie dublata, dupa
ce s&a terminat, de un consimtamant voluntar.
In situatia de azi, lipsurile inanciare, somajul, stresul, pierderea locului de munca, etc. ac ca tot mai multi
oameni sa nu se mai poata adapta si rezista sc+imbarilor de situatie si conditiilor de viata, toate acestea
ducand la dezec+ilibre majore. %sistetnta medicala ia parte la punerea in practica a planului terapeutic
conceput de medic, dar in acelasi timp va cauta ca planurile speciice propriei activitati sa ie in deplin acord
cu acestea, asa incat sa satisaca pe deplin nevoile pacientului.
In atentia cadrului medical nu boala in sine ar ocupa locul principal, ci omul bolnav si consecintele care se
relecta asupra starii lui in totalitate, pentru ca ormarea unei imagini despre pacient va i +otaratoare in
conceperea planului de ingrijire. ,ulburarile in unctionare se traduc prin imposibilitatea de a se ingriji pe sine.
/rin proesia noastra suntem plasati uneori in situatia in care trebuie sa actionam intr&un mod in care nu
mai e$ista o granita precisa intre bine si rau, atat ca persoana cat si ca proesionist. In aceste cazuri pastram
secretul si&l impartasim numai daca este necesar.
/utem inc+eia, deci, amintind ca unei asistente medicale nu trebuie sa&i lipseasca acel atribut pe care
medicina antic+itatii il asimileaza celui mai eicient tratament! zambetul.
-.n zambet nu costa nimic, dar oera mult. 'l ia numai o clipa, dar amintirea lui dainuie uneori pentru
totdeauna. .n zambet aduce ericirea in casa, bunavointa in munca, este semnul prieteniei. .n zambet nu
poate i imprumutat, cumparat sau cersit, pentru ca el nu are valoare pentru nimeni pana cand nu este daruit-.
.nii oameni sunt prea obositi ca sa va daruiasca un zambet. Daruiti&le voi unul pentru ca nimeni nu are
mai mare nevoie de un zambet, decat acela care nu&l mai poate darui.