1. Pough F.H., Janis, C.M., Heiser J.B.

, (2005), Vertebrate Life, 7

th

ed., Pearson Prentice Hall.
2. Banarescu p., (1973), Principiile si metodele zoologiei
sistematice , Ed. Academiei
3. Ceuca T., Valenciuc, N., Popescu Alexandrina (1983), Zoologia
vertebratelor, E.D.P.
4. Feider, Z., Grossu, AlV., Gyurko, St., Pop, V., (1967), Zoologia
vertebratelor, E.D.P.
5. Mester, l., Tesio, C., (1986), Zoologia vertebratelor, Lucrari
practice partea a II-a, T.U.B.
6. Miller, S.A., Harley, J.P., (2005), Zoology McGraw Hill
7. Hickman C.P., Roberts, L.S., Larson, A., lAnson, H, (2004),
Integrated Principles of Zoology.
8. Mester, L.E., Tesio, C., Staicu A.C., Craciun N., Zoologia
vertebratelor, Lucrari practice, partea I, E.U.B., 1999.

Importanta teoretica:
- animalele cele mai cunoscute si studiate
-studiul lor a condus la formularea celor mai generale legi ale
biologiei:
-legile evoluiei filogenetice
-legea dezvoltrii ontogenetice
- legile anatomiei comparate si a omului
- legile ecologiei
- legile sistematicii
la dezvoltarea unor ramuri noi: ihtiologia
herpetologia
ornitologia
mamalogia
Importanta practica:
Vertebratele sunt sursa de procurare a -bunurilor de consum
-bunurilor materiale
-S-au creat rase noi de animale domestice (s-au dezvoltat: zootehnia,
avicultura, piscicultura)

-S-a dezvoltat cinegetica- ramura cu aplicaii practice care folosete
cunotine le despre vertebratele care constituie obiect de vntoare

-Numeroase specii sunt folosite n laboratoarele de cercetare pentru
prepararea vaccinurilor (antirabic, antivariolic) si serurilor
(antidifteric)

-Numeroase specii sunt folosite n studii de farmacologie

- Unele specii sunt dunatoare pentru om (datorita veninului sau
parazitilor pe care i transmit)
Aristotel (384-322 I.C)- filozof si naturalist grec
-Istoria animalelor- descrie peste 500 de
specii
- realizeaza prima clasificare a regnului
animal [animale cu snge (om, patrupede vivipare, pasari,
patrupede ovipare, cetacee si pesti), animale fara snge
(molute, crustacee)]










Lucretiu (99-55 I.C)- poet i filozof roman
- De rerum natura
(Despre natura
lucrurilor- descrie
numeroase specii de
vertebrate)
Carl Linne (1707-1778)
-Systema Naturae-ed a X-a 1758
realizeaza clasificarea animalelor
cunoscute pn la rang de gen i specie

-perfectioneaza sistemul de
nomenclatur binar

-generalizeaz noiunea de specie
Georges Louis Le Clerc de Buffon
(1707-1788)
-naturalist, matematician,
cosmologist, autor enciclopedic
francez
- Istoria naturala 35 volume

Georges Cuvier ((1769-1832)
-ntemeietorul anatomiei
comparate i al paleontologiei

-susintor al teoriei catastrofelor

-Le Rgne Animal (1817)
Charles Darwin
-Originea speciilor-1859
-ntemeietorul concepiei
evoluioniste
Dimitrie Cantemir
(1673 1723)
Descriptio Moldaviae
Cap VII- descrie
zimbrul, cerbul,
mistretul, antilopa saiga
Bielz, E.A. publica primele liste locale
de fauna din Transilvania
Montandon , A.L. Muzeul de Istorie
Naturala din Bucuresti
Dombrowski R., a studiat avifauna
Romaniei
Antipa G. a studiat pestii marini si
dulcicoli
a organizat pescuitul
Bujor Paul- specialist in morfologie; a
studiat dezvoltare embrionara la
ciclostomi
Borcea Ion- a studiat pestii din Marea
Neagra
- a infiintat Statiunea
Zoologica de la Agigea
Racovita Emil - a studiat viaa
pinguinilor i a balenelor
- Intemeietorul biospeologiei
Obiectivele taxonomiei animale
Diversitatea animal este limitat
Toate culturile au clasificat animalele (dup
importan, rol n mitologie, n legtur cu relaiile lor
evolutive, (sistem natural))
Zoologul sistematician are trei obiective:
1. s descopere toate speciile de animale
2. s reconstruiasc relaiile lor evolutive
3.s le clasifice

Zoologia sistematic i propune s ordoneze
marea diversitate i s dezvolte metode i principii
n acest scop
Taxonomie gr taxis-aranjament; nomos-lege
termen propus de Candolle (1813)
pentru teoria clasificrii plantelor
teoria i practica clasificrii
organismelor
Sistematica aplicat sistemelor de clasificare de
primii naturaliti (Linne Systema naturae 1735)

Simpson Sistematica este studiul tiinific al
tipurilor i diversitii organismelor al relaiilor
dintre ele. Este tiina diversitii organismelor
Sistematica: -manifest interes pentru diversitate
-determin proprietile unice ale
fiecrei specii i ale taxonilor
superiori
- face diversitatea organic accesibil
altor discipline biologice
- opereaz cu populaii, specii, taxoni
superiori
- cultiv un mod de gndire


Contribuii ale sistematicii
1. la dezvoltarea biologiei
Nici un studiu de supraveghere ecologic nu poate fi
desfurat fr identificarea speciilor de importan
ecologic
Cronologia geologic i stratigrafia se bazeaz pe
identificarea corect a speciilor fosile cheie.
Exist genuri cu 2-3 specii asemntoare care se deosebesc
prin aspecte fiziologice sau citologia lor dect prin
caracterele morfologice externe; necesitatea dezvoltrii
taxonomiei de profunzime
Biochimia comparativ este interesat n clasificarea de
profunzime
2. Biologie aplicat:
-Aplicaii n medicin, sntate public, agricultur, conservare,
managementul resurselor naturale, entomologie economic-
epidemiologia malariei
-Syagrius fulvitarsis a afectat ferigile Sadleria ntr-o insul din
Hawai

3. Biologie teoretic:
- noiunea de populaie a ptruns n biologie prin taxonomie
-una dintre cele dou rdcini ale geneticii populaionale este
taxonomia
-problema multiplicrii speciilor a fost lmurit de taxonomie
-dezvoltarea etologiei i studiul filogeniei comportamentului
-a contracarat tendinele reducioniste
Subphylum Urochordata (Tunicata)
Subphylum Cephalochordata (Acraniata)
Subphylum Vertebrata (Craniata)
Primele fosile dateaza din Cambrian
Yunnanozoon
Pikaia
Cele mai vechi vertebrate (agnatele)au aprut n
Cambrian (Myllokunmingia i Haikouichthys-
acum 530 m.a.)
Fosile ale primelor vertebrate pisciforme i
tetrapode au aprut nainte de sfritul
Devonianului (363 m.a.)
Tetrapodele reptiliene au aprut n Carbonifer
(363-290 m.a.)
Mamiferele au aprut nainte de sfritul
Triasicului (208 m.a)
Psrile au aprut nainte de sfritul Jurasicului
(146 m.a.)
28 mmm
5-6 p pungi branhiale
25 miomere
Notocord
Cavitatea inimii
Intestin
nottoare dorsal scurt i
nottoare ventro-lateral
Haikouichthys
ercaicunensis


25 mm
Cap, ochi, capsule nazale,
creier
cu capsul cartilaginoas
6p arcuri branhiale
Notocord cu elemente
cartilaginoase
Miomere n form de W
Inim
Intestin
Gonade


Zhongjianichthys
Segmentare spiral
Schizocelom
Blastoporul se
transform n gur
Scheletul provine din
ectoderm
Segmentare radial
Enterocelom
Blastoporul se
transforma in anus
Scheletul provine din
mezoderm
Protostomieni Deuterostomieni
Majoritatea nevertebratelor
(Artropode, Molute,
Anelide, etc.)
Doar Echinoderme,
Cordate
Coad postanal
Simetrie bilaterala
Notocord
Endoshelet mezodermic (permite creterea continu fr
nprlire, atingerea unor dimensiuni mari; suprafa de insertie
pentru muchi; se poate ndoi fr scurtare)
Tub nervos dorsal-epineurie
Metamerie (segmentarea se limiteaza la peretele extern al
corpului, cap, coada si nu se extinde in celom)
Fante faringiene-faringotremie
Endostil (sau derivate)
Baghet de susinere alctuit dintr-un miez de celule i
fluid, nconjurate ntr-o teac de esut conjunctiv

Notocordul mpiedic scurtarea corpului ca un acordeon
n urma contraciei musculare, permite flexia lateral, ceea
ce permite notul prin ondulri laterale

Tubul digestiv: stomodeum
proctodeum
mezenteron
gura apare secundar
In partea anterioara a intestinului se elimina produsii de secretie ai
ficatului si pancreasului
Stilul de viata pradator al primelor vertebrate asociat cu evolutia
creierului, puternic diferentiat si a organelor de simt pereche,
specializate a asigurat succesul radiatiei adaptative a vertebratelor
Dezvolatrea tractului digestiv la vertebratele terestre
La protocordate este aparat de hranire prin filtrare; are rol in
digestie si respiratie
La vertebrate= pompa musculara (se contracta si se dilata)
Faringotremie(fantele se formeaza din evaginarea
endodermului care captuseste faringele si invaginarea
ectodermului; la locul de contact peretii se fisureaza generand
fante
La amniote anumite diverticule nu se fisureaza
Tesuturile moi si scheletice dintre fante le alaturate formeaza
arcurile viscerale)
La ciclostomi, pesti, larve de amfibieni peretii fantelor
faringiene se transforma in branhii
La amfibienii adulti si tetrapodele amniote (reptile, pasari,
mamifere) fanta cea mai anterioara devine trompa lui Eustachio
si urechea medie, celelalte fante dispar dupa ce participa la
formarea glandelor si tesutului limfoid din regiune


Dou aspecte fac diferena dintre
vertebrate i celelalte cordate:
Complexul genelor Hox
Crestele neurale
Regleaz expresia i ierarhia altor gene care controleaz forma corpului i
procesul dezvoltrii de-a lungul axei longitudinale

Meduzele au 1-2 gene Hox

Strmoul comun al protostomienilor i deuterostomienilor are 7; alte
metazoare au 13

Vertebratele au suferit o duplicare a ntregului complex Hox chiar la
nceputul evoluiei lor (la agnate- vertebrate fr flci i apendice
locomotorii pereche)

A doua duplicare a ntregului complex Hox a avut loc n evoluia
gnatostomatelor (vertebrate cu flci i apendice locomotorii pereche)

Provin din ectoderm la limita lateral a plcii neurale
S-a sugerat ca este o pelicul germinativ independent
(vertebratele sunt quadroblastice)
Celulele migreaz n tot corpul formnd:
Cea mai mare parte a craniului
Scheletul faringian
Dentina dintilor
Nervii cranieni
Ganglioni
Celule Schwann
Glande
Regleaz dezvoltarea esuturilor adiacente

22-45 specii marine (mari tropicale, temperate); in zona
litorala
Vertebratele au aparut dintr-un stramos al cefalocordatelor

Clasa: Leptocardii
Ordin: Amphioxiformes
Familia:Branchiostomidae
Marea Manecii, Oc Pacific

Tegument:
epiderma unistratificata (celule prismatice lipsite de cili)
strat conjunctiv profund (cu fibre in zona superficiala
material gelatinos si celule in partea profunda
Scheletul
-Notocord:
Plachete cordale= celulele musculare striate cu filamente de actina si paramiozina
Membrana elastica interna (anhista)
Teaca notocordului (cu fibre circulare)
Teaca scheletogena (cu fibre longitudinale)
-Tesut cartilaginos n pereii care despart fantele branhiale, cavitate bucal, cirri
bucali
2 muschi latero-dorsali
metamerizati (55-62 miomere
(V)separate prin miosepte)
Cozi musculare fac sinapsa in peretii
latero-ventrali ai tubului nervos
2 muschi latero-ventrali
Fibre musculare in cirri bucali
Musculatura viscerala in peretii
vaselor de sange si gonadelor (inervata
de retea nervoasa viscerala)
Tub nervos:
Vezicula frontala (anterior)
Portiune posterioara cu pereti grosi si canal ependimar ingust
Tesut nervos periferic:
2 nervi pentru fiecare metamer
radacina dorsala mixta : ramura dorsala senzitiva (de la tegument
si perete atrial; corpul celular al neuronilor situati in tubul nervos si nu in
ggl. spinali)
ramura ventrala -visceromotoare
(fibrele trec prin radacina dorsala spre intestin si peretii atriului)
radacina ventrala = prelungiri ale celulelor musculare
Cele doua radacini nu se unesc
Nervii dintr-o pereche nu sunt asezati in acelasi plan
Nu prezinta ganglioni spinali
Neuronii nu au teaca de mielina
Sistem nervos simpatic in regiunea cecumului hepatic si
intestinului

Stocheaza produsi inalt energetici
Sintetizeaza enzime
Realizeaza digestie intra- si iextracelulara
Absorbtie

Intestin lipsit de fibre musculare
In intestin au loc digestia i absorbia
Hidraii de carbon sunt digerai extracelular
Lipidele i proteinele sunt digerate intracelular
La nivelul: -faringelui
-tegumentului
-intestinului
Lipsesc inima si capilarele
Sistem inchis de vase
Sange incolor (plasma si putine elemente figurate)
Lipsesc hematiile
Oxigenul este transportat in solutie fizica
Circulatia realizata de peretii contractili ai vaselor si bulbililor
contractili de la baza arterelor branhiale
90 p nefridii (organele lui Boveri)
Amfioxus este izoosmotic fata de apa de mare
Solenocitele sunt comparate cu celulele cu flamura vibratila
ale viermilor plati (sunt celule epiteliale celomice; seamana cu
podocitele capsulei renale a vertebratelor)
26 p de gonade
Fecundatie externa
Ou oligolecit
Dezvoltarea oului:
embrionara (24 de ore) pana la eclozarea larvei
larvara (larva planctonica care se deplaseaza cu ajutorul cililor; in
primele zile nu se hraneste)
in ziua a 4-a apare gura; in ziua a 5-a apare anusul si
glanda cu maciuca
apare prima fanta branhiala, pe deapta, apoi apar inca 13
fante (larva este asimetrica)
75-200 de zile larva duce viata pelagica; se hraneste activ
si creste
metamorfoza se definitiveaza organogeneza
se corecteaza asimeria
se perforeaza cele 180 p. de fante
apar gonadele
se formeaza cavitatea perifaringiana,
metapleurele, gura definitiva

Ordinul Amphioxiformes
[1]

Familia Asymmetronidae
Genus Asymmetron
Asymmetron lucayanum (Oc. Indian, Oc. Atlantic)
Asymmetron maldivense
Genus Epigonichthys
Family Branchiostomidae
Genus Branchiostoma


Tegument unistratificat
Sange incolor fara hematii
Digestie intracelulara
Nefridii cu solenocite
Metameria unor organe
Faringotremie
Faringe cu dubla functie
Dezvoltare embrionara asemanatoare
Topografia organelor
Sistemul nervos organizat ca un tub nervos cu pozitie dorsala
Sistem circulator asemanator cu cel de la pesti si ciclostomi
Metamerie musculara
Fosfocreatinin kinaza fosforileaza proteinele intracelulare la
cefalocordate si vertebrate
OMOLOGIE I ANALOGIE
Pentru a nelege evoluia se compar organismele
actuale cu cele disprute i se caut asemnrile care
sugereaz o legtur
Se compar caractere structurale, funcionale,
moleculare, genetice
Structuri omoloage la diferite specii sunt pri sau
entiti care s-au format din aceeai surs
Omologie evolutiv pri care provin de la 2 sau mai
multe specii i se regsesc la un strmo comun
asemnarea nu se bazeaz pe
form ci pe relaia topografic, pe legturile cu prile
nconjurtoare

Omologie serial entiti din diferite pri ale
aceluiai individ care provin din acelai element al
unui strmo care se repet ntr-o secven linear
Omologie sexual
Omologie evolutiv
Familia: Hystricidae
Hystrix africaeaustralis

Familia Erethizontidae
Coendou prehensilis


Organe omoloage evolutiv
Organe care au funcii asemntoare
Organe asemntoare superficial
Evoluie convergent
Evoluie paralel
CONSTRUIREA FILOGENIILOR
Grupurile naturale sunt monofiletice
Fiecare ramur a unui arbore trebuie trebuie s
aib un punct de origine din trunchi
Pentru a reconstitui arborele trebuie s
determinm punctele din care diverg ramurile
Se impune analiza caracterelor i distribuia
printre speciile studiate
Care caracter omolog a evoluat mai recent? Care
caracter este mai vechi ?
Caracter derivat (recent) apomorf
Caracter ancestral (primitiv) plesiomorf
Mecanisme de evolutiie PEDOMORFOZA (a produs combinaii de
caractere , iniiaz o direcie evolutiv nou, imposibil de urmat de o
populaie adult nalt adaptat la un mod de via strict)
PPROGENEZIE (la specii care triesc n medii ostile, imprevizibile)
NEOTENIE (se asociaz cu mediu favorabil, lipsit de prdtori)
Cefalocordatele sunt stramosii vertebratelor
Cefalocordatele deriva din vertebrate
primitive prin regresie
Cefalocordatele si vertebratele rezulta dintr-
un stramos comun necunoscut asimetric
Originea vertebratelor trebuie cautata
printre echinodermele care se hraneau prin
filtrare
Stramosii cordatelor au fost echinoderme
Teorii privind relaiile filogenetice ale
cefalocordatelor cu alte filumuri




1920 Walter Garstang Teoria pedomorfozei.


Omologie ntre vezicula frontal i creierul tripartit al vertebratelor
Ochiul frontal de la amfioxus i ochii pereche de la vertebrate
Omologiile au fost demonstrate cu ajutorul genelor dezvoltrii i a
secvenei de aminoacizi ale regiunilor conservate.
Genele dezvoltrii sunt remarcabil conservate printre diferite filumuri n
ceea ce privete secvena, expresia i funcia.
Amfioxus are omologii morfologice cu creierul tripartit al vertebratelor
(creier anterior, mijlociu, posterior i o structur segmentar a creierului
posterior format din 8 segmente n fiecare caz).

Expresia genelor Distal-less, Otx, Hox 1 i Hox3 a
indicat c tubul nervos la Amfioxus care nu are diviziuni
evidente , are pri echivalente n creierul anterior I
posterior al vertebratelor.
Expresia genelor omoloage Pax 1, Pax 2,5,8, Brachyury
susine omologiile fantelor banhiale i notocordului la
amfioxus I vertebrate
Sistemele tipice de organe ale vertebratelor au gene i
precursori la amfioxus.
Amfioxus are celule embrionare omoloage cu crestele
neurale ale vertebratelor (ele reprezint un aspect unic
al dezvoltrii vertebratelor i sunt precursoare ale
caracterelor vertebratelor.)

Se formeaz pe fiecare parte a tubului nervos i migreaz n toate regiunile
corpului asigurand punctul de plecare pentru cap i fa i contribuie la multe
pri ale corpului: tegument, sistem nervos, membre (nervi rahidieni, radiile
nottoarelor, scheletul branhial.

Genele distal less, snail, Pax 3,7, Msx sunt exprimate n celulele embrionare
migratoare de la amfioxus i n crestele neurale ale vertebratelor.
Omologiile genelor sunt cheia omologiilor morfologice i indic sursa
evolutiv a crestelor neurale.