Formarea Preturilor in Economie

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU
FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

SPECIALIZAREA ECONOMIE GENERAL
PARTICULARITI ALE FORMRII
I APLICRII PREURILOR N
DIFERITE DOMENII DE ACTIVITATE
COORDONATOR TIINIFIC:
LECT. UNIV. DR. ILIE MOGA
ABSOLVENT:
BUCE ANAMARIA
SIBIU
2012
C!"#$%
Introducere.................................................................................................................2
Capitolul 1
1.PREUL&P'RG(IE IMPORTANT N DECIZIA FINANCIAR A
FIRMEI....................................................................................................................)
1.1 Conceptul de pre................................................................................................4
1.2 Funciile preului................................................................................................5
1.3 Sistemul preurilor..............................................................................................7
1.4 Sistemul de tarife................................................................................................9
1.4.1 Tarifele pentru sericii tradiionale !i arti"anale........................................1#
1.4.2 Tarifele pentru sericii cu caracter de mas$...............................................11
1.4.3 Tarifele pentru sericii cu caracter de creaie% inoaie..............................13
1.4.4 Tarifele pentru prestaiile de sericii &n sectorul a'ricol............................13
1.4.4 Tarifele pentru sericii socio(culturale !i administratie )))))......13
1.5 Cate'oriile de preuri !i structura lor &n economia concurenial$ rom*neasc$. 14
1.+ Formele preurilor !i tarifelor...........................................................................17
Capitolul 2
2. D*+*",#$-"*- !"*./# 0$ 12$3#.## 3* 12$1"*$.4...........................................20
2.1 ,fectele modific$rii cererii !i ofertei asupra preului de ec-ili.ru...................2#
2.2 Influena concurenei asupra preurilor............................................................24
2.3 /ocul iniiatorului de pre pe piaa concurenial$.............................................2+
Capitolul 3
5. P-"+#1/-"#+4.# -/* 62",4"## 7# -!/#14"## !"*."#/2" /- S.C. ICOS S.A S#8#.. 29
3.1 0ate de identificare ale a'entului economic....................................................27
3.2 Scurt istoric.......................................................................................................29
3.3 1rincipalele produse reali"ate !i pieele de desfacere.......................................31
3.4 1rincipalii furni"ori de materii prime ..............................................................33
3.5 1rincipalii clieni actuali interni !i2sau e3terni.................................................34
3.+ 1rincipalii concureni .......................................................................................35
3.7 4nali"a S56T.................................................................................................3+
3.7 Strate'ia de mar8etin'......................................................................................37
3.7.1 Strate'ia de produs.....................................................................................37
3.7.2 Strate'ia de pre..........................................................................................37
3.7.3 Strate'ia de distri.uie................................................................................37
3.7.4 Strate'ia de promoare...............................................................................37
3.9 9elaia dintre cost !i pre..................................................................................39
3.1# 4ntecalculaii de pre......................................................................................39

Conclu"ii.................................................................................................................4+
:i.lio'rafie ............................................................................................................49
2
I$+"231*"*
;n iaa de "i cu "i% preul este omnipre"ent% &ncep*nd cu preul p*inii "ilnice
!i continu*nd cu preul unui .ilet de c$l$torie% al unor o.iecte de folosin$
&ndelun'at$ sau c-iar al timpului% &n relaiile interpersonale% totul are un pre.
;n actiitatea oric$rei &ntreprinderi produc$toare de .unuri !i sericii% preul
deine un rol special% de ma3im$ importan$ pentru atin'erea o.iectiului final pe
care aceasta !i(l propune% !i anume ma3imi"area profitului% iar din dorina de a
surprinde metoda prin care o firm$ cu actiitate de producie &!i atin'e scopul final%
am ales aceast$ tem$% anali"*nd modul de determinare al preurilor pentru
principalele produse &n ederea acoperirii costurilor de producie !i o.inerii de
profit.
0efinit &n termenii cei mai 'enerali% preul repre"int$ o sum$ de .ani primit$
sau pl$tit$ pentru cedarea% respecti o.inerea unui .un sau sericiu. 4cesta este
unul dintre cele patru componente ale mi3ului de mar8etin'% al$turi de produs%
plasament !i promoare% care are cea mai mare influen$ asupra actiit$ii
&ntreprinderii &n 'eneral% afect*nd nemi<locit !i prompt profitul% olumul *n"$rilor%
cota de pia$ precum !i po"iia or'ani"aiei pe pia$.
;n primul capitol al lucr$rii% numit =1reul( p*r'-ie important$ &n deci"ia
financiar$ a firmei>% am definit conceptul de pre% care su. aspect economic%
reflect$ e3presia .$neasc$ a alorii m$rfurilor !i sericiilor ce fac o.iectul
sc-im.ului !i constituie totodat$ o cate'orie economic$. ;n ceea ce prie!te
funciile preului% a!a cum reiese din cel de(al doilea su.capitol% conform celor mai
muli speciali!ti% preul &ndepline!te dou$ funcii importante% cea de instrument
sintetic de m$sur$ a alorii m$rfurilor !i cea de p*r'-ie economic$. ?rm$toarele
dou$ su.capitole% respecti su.capitolul trei !i patru% pre"int$ sistemul preurilor !i
tarifelor din 9om*nia. 9e'ula 'eneral$ de formare a preurilor !i tarifelor &n
9om*nia este c$ acestea se determin$ &n mod li.er% prin concuren$% pe .a"a cererii
!i ofertei. Su.capitolul cinci cuprinde cate'oriile de preuri% care &mpreun$
alc$tuiesc sistemul de preuri. 1rincipalele cate'orii de preuri folosite &n economia
noastr$ sunt@ preuri de producie% preuri cu ridicata% preuri cu am$nuntul% preuri
de alimentaie pu.lic$ !i tarifele. 0iferitele cate'orii de preuri pot &m.r$ca mai
multe forme% toate aceste forme fiind ilustrate !i e3plicate in su.capitolul !ase.
0eterminarea preului &n condiii de concuren$ face o.iectul celui de-al
doilea capitol. ;n condiiile concurenei% preul se formea"$ prin ne'ociere% tin"*nd
c$tre un pre de ec-ili.ru al celor dou$ m$rimi care se confrunt$ permanent pe
pia$@ oferta !i cererea. ;ntre produc$tori% concurena e3ercit$ o presiune
permanent$ asupra preurilor de *n"are !i totodat$ a 'estiunii le'at$ de preuri.
Capitolul al treilea const$ &n partea teoretic$ a lucr$rii% fiind intitulat
=1articularit$i ale form$rii !i aplic$rii preurilor la S.C. IC6S S.4.% Si.iu>. ;n
ela.orarea studiului de ca"% am pre"entat pentru &nceput c*tea date de identificare
3
a a'entului economic% principalele produse !i pieele de desfacere% principalii
furni"ori de materii prime% principalii clieni actuali !i principalii concureni.
Scurtul istoric reali"at ne de"$luie firma S.C. IC6S S.4. ca 1rima Fa.ric$
9om*n$ de Cuite !i 6el$rii% fondat$ &n 1923 !i a*nd ca principal o.iect de
actiitate fa.ricarea produselor de t$iat !i de u" casnic. ;n decursul anilor% firma a
mai ad$u'at la "estrea companiei !i un atelier de lemn% fa.ric*nd astfel% &n pre"ent%
!i produse stratificate din lemn. Ca urmare% am efectuat antecalculaii de pre
pentru principalele produse din lemn% urm$rind eoluia preurilor la aceste
produse pe parcursul ultimilor trei ani &nc-eiai% respecti 2##9% 2#1# !i 2#11.
;ntreprinderea s(a adaptat &n decursul celor trei ani supu!i anali"ei% condiiilor de
pe pia$% modific*ndu(!i preurile astfel &nc*t s$ &!i acopere inte'ral costurile de
producie !i s$ o.in$ un profit c*t mai satisf$c$tor.
4dapt*ndu(!i constant actiitatea la cerinele consumatorilor s$i% S.C. IC6S
S.4.% prin calitate !i preuri renta.ile% deine o cot$ de pia$ de apro3imati +#A%
iar firma se m*ndre!te cu faptul c$ &n 9om*nia nu e3ist$ o 'ospod$rie care s$ nu
ai.$ cel puin un produs IC6S.
4
CAPITOLUL 1
1.PREUL& P'RG(IE IMPORTANT N DECIZIA FINANCIAR A
FIRMEI
1.1 C2$1*!+/ 3* !"*.
0efinit &n termenii cei mai 'enerali% preul repre"int$ o sum$ de .ani primit$
sau platit$ pentru cedarea% respecti o.inerea unui .un sau sericiu
1
. 4cesta este
unul dintre cele patru componente ale mi3ului de mar8etin'% al$turi de produs%
plasament !i promoare% care are cea mai mare influen$ asupra actiit$ii
&ntreprinderii &n 'eneral% deoarece el afectea"$ indiscuta.il profitul% olumul
*n"$rilor% cota de pia$ precum !i po"iia pe care or'ani"aia o ocup$ pe piaa
naional$. ;n iaa de "i cu "i% preul este omnipre"ent% &ncep*nd cu preul p*inii
"ilnice !i continu*nd cu preul unui .ilet de c$l$torie% al unor o.iecte de folosin$
&ndelun'at$ sau c-iar al timpului% &n relaiile interpersonale% totul are un pre.
Su. aspect economic% preul este e3presia .$neasc$ a alorii m$rfurilor !i
sericiilor care fac o.iectul sc-im.ului !i constituie totodat$ o cate'orie
economic$
2
. ;n sensul acesta% preul e3prim$ acea cantitate de .ani necesar$ a fi
platit$ &n ederea ac-i"iion$rii de .unuri !i sericii% &n cadrul tran"aciilor
.ilaterale care au loc pe pia$% astfel c$ &n cele mai multe situaii% preul este
elementul -ot$r*tor al deci"iei de cump$rare.
Istoric or.ind% conceptul de pre a ap$rut odat$ cu apariia produciei !i a
sc-im.ului de m$rfuri% eolu*nd apoi &n funcie de le'ea cererii !i ofertei.
Ca o cate'orie economic$% preul e3prim$ relaiile .$ne!ti care apar !i se
derulea"$ &ntre firme% &ntre acestea !i instituii !i populaie% &ntre cet$eni% &ntre
firme !i state etc. cu priire la e3primarea &n .ani a alorii m$rfurilor care fac
o.iectul sc-im.ului
3
. ;ns$% &n economia de pia$% preul nu presupune doar aloarea
.unurilor !i sericiilor care fac o.iectul sc-im.ului% ci cuprinde &n sfera sa !i alte
acte% precum @ preul aciunilor !i al o.li'aiunilor% preul .anilor &mprumutai
Bdo.*ndaC%preul concesiunilor BredeenaC% preul capitalului utili"at B amorti"area%
c-iriaC etc. Totodat$% c-iar dac$ se re'$sesc su. denumiri diferite% &n esen$% multe
noiuni repre"int$% de fapt preuri% put*ndu(se or.i astfel de@ preul muncii
BsalariulC % preul apartenenei la o or'ani"aie Bcoti"aieC % preul unei intermedieri
BcomisionulC% preul unei consultaii BonorariulC % preul &nc$lc$rii le'ii BamendaC %
iar lista poate continua.
D$rimea preurilor depinde &n totalitate de aloarea etalonului preurilor
Bmoned$C !i de m$rimea alorii m$rfurilor. ;ntre moned$ !i pre e3ist$ o
interdependen$ reciproc$% cei doi termeni afl*ndu(se &ntr(un raport iners
proporional. ;n acest sens% o depreciere a monedei B prin reducerea cursului ei de
sc-im. &n raport cu alte aluteC% determin$ cre!terea preurilor !i a inflaiei %
1
Ilie Do'a (>1reuri !i concuren$>% ,ditura ?niersit$ii =/ucian :la'a>% Si.iu% 2##9% p.9
2
I.idem 1
3
I.idem 1
5
precum !i sc$derea nielului de trai al populaiei% stimul*nd totu!i e3porturile. 1e
de alt$ parte% realori"area sau aprecierea monedei Bcre!terea cursului ei de sc-im.
&n raport cu cursurile altor aluteC influenea"$ &ntr(un mod po"iti preurile% fapt
ce duce la sc$derea sau sta.ili"area acestora% reducerea inflaiei% sc$derea
e3portului !i facilitarea importurilor. 1rin urmare% modificarea puterii de
cump$rare a monedei% determin$% &n sens iners% oscilaii ale preului% care la
r*ndul lor% prooac$ sc-im.$ri &n ceea ce prie!te puterea de cump$rare !i de plat$
a monedei.
;n le'$tur$ cu relaia pre( aloare% putem meniona c$ &ntre pre !i aloare
e3ist$ un raport de proporionalitate% ele eolu*nd &n acela!i sens.
F$c*nd referire la factorii de formare a alorii m$rfurilor B !i a preurilorC% au
e3istat mai multe opinii% mai multe teorii@
(Teoria alorii munc$% a fost ela.orat$ de repre"entanii economiei politice
en'le"e@ 5illiam 1etE % 4dam Smit- !i 0aid 9icardo. 9eferindu(se la aloarea
m$rfii% 0aid 9icardo conclu"iona c$% m$rfurile% a*nd utilitate Bpe care o
considera esenial$ pentru aloarea de sc-im.C% &!i tra' aloarea din dou$ i"oare @
din raritatea !i cantitatea de munc$ necesar$ pentru o.inerea lor
4
.
( Teoria alorii munc$ susinuta de Farl Dar3. 4cesta afirm$ c$ rolul muncii
este unul a.solut !i des$*r!it &n crearea alorii !i reduce utlitatea .unurilor la o
simpl$ premis$ f$r$ rol determinant al alorii. 1rin urmare% munca este a"ut$ ca
sin'ura masur$ real$ de apreciere si comparare a alorii tuturor m$rfurilor
constituind preul real sau natural al unei m$rfi.
( Teoria utilit$ii mar'inale. Conform acestei teorii% aloarea BpreulC unei
m$rfi este determinat$ de utilitatea mar'inal$% m$rimea ei fiind &n funcie de
raritatea m$rfii respectie iar mecanismul concret de sta.ilire se .a"ea"$ pe le'ea
cererii !i ofertei@ cererea este o funcie de utilitate !i oferta o funcie de raritate.
4ceasta din urm$ BraritateaC determin$ m$rimea sacrificiului pentru o.inerea
.unului respecti. Galoarea unei m$rfi% dup$ aceast$ teorie% este cu at*t mai mare
cu c*t ultima unitate consumat$ din acea marf$ are o utilitate mai mare
5
. 4!adar%
putem spune c$ &n formarea alorii !i a preurilor% importante sunt utilitatea care
determin$ cererea !i preul de cerere% precum !i costul de producie care e3prim$
raritatea factorilor de producie !i care determin$ oferta !i preul de ofert$.
4stfel% &n economia de pia$% preurile se formea"$ &n funcie de
specificitatea societ$ilor% ca urmare a modului &n care acestea reu!esc s$ cunoasc$
suficient de .ine piaa pe care actiea"$ astfel &nc*t sa &!i adapte"e actiitatea la
cerinele consumatorilor s$i.
1.2 F$1.##/* !"*./#
;n orice economie .a"at$ pe producie !i sc-im. de m$rfuri% necesitatea
e3istenei !i utili"$rii preurilor nu se poate pune la &ndoial$% &ntruc*t preurile
constituie un factor o.iecti% &ndeplinesc anumite funcii !i e3ercit$ un rol acti
at*t &n economie% c*t !i &n societate. Se cunosc diferite opinii &n literatura de
specialitate &n ceea ce prie!te num$rul !i coninutul funciilor preurilor. Ca
4
0aid 9icardo H=6pere alese>% ol. I% ,d. 4cademiei 9om*ne% :ucure!ti% 1959% p.+1
5
Ilie Do'a H=1reuri !i concuren$>% ,d. ?niersit$ii =/ucian :la'a>% Si.iu% 2##9% p.11
6
urmare% unii economi!ti susin c$ preul ar aea dou$ funcii% alii declar$ c$ ar
aea trei% sau c-iar !apte funcii. ;ns$% &n opinia celor mai muli speciali!ti%
preurilor le sunt recunoscute funcia de instrument sintetic de m$surare a alorii
m$rfurilor !i funcia de p*r'-ie economic$. 4cei economi!ti care atri.uie preurilor
mai multe funcii au considerat ca funcii separate diferitele forme concrete prin
care se manifest$ prima funcie.
Tre.uie su.liniat faptul c$ indiferent de num$rul funciilor atri.uite preului%
folosirea corespun"$toare a acestora tre.uie s$ conduc$ la @ asi'urarea cre!terii
faora.ile a economiei% meninerea sta.ilit$ii economice% stimularea nielului de
trai al populaiei.
0up$ cum se cunoa!te% &n cadrul economiei naionale% produsele circul$ fie
&ntre unit$ile de stat% fie &ntre acestea !i populaie% fie &n afara economiei naionale
prin intermediul comerului e3terior lu*nd forma m$rfurilor. 0esf$!urarea normal$
a acestei circulaii presupune e3istena sc-im.ului care impune necesitatea unui
instrument omo'en !i sintetic de masur$.
1reul% ca instrument sintetic de m$sur$ a alorii m$rfurilor% asi'ur$
sc-im.ul de m$rfuri B ec-ialent sau mai puin ec-ialentC% eidena costurilor de
producie% a re"ultatelor !i a produciei materiale !i d$ posi.ilitatea anali"ei
situaiei economico( financiare a firmei. 1rin preuri se reali"ea"$ e3primarea !i
repartiia produsului intern .rut !i net !i se asi'ur$% &n cele din urm$% ec-ili.rarea
ofertei cu cererea !i re'larea produciei sociale
+
.
1entru a(!i putea &ndeplini corespun"$tor funcia% instrumentul de m$sur$
pre tre.uie s$ reflecte c-eltuielile sociale de producie !i s$ fie determinat% din
punct de edere al metodei% pentru toate produsele% &n acela!i mod
7
. Spre deose.ire
de alte instrumente !i unit$i fi"ice de m$sur$ Bmetru% 8'.% tona% ml% etcC % preul
acionea"$ ca instrument de m$sur$ a.ia dup$ ce deci"ia cu priire la nielul s$u
pentru fiecare .un in parte a fost adoptat$. 4ceast$ deci"ie de pre se adopt$ de
c$tre firme in*ndu(se cont de condiion$rile normatie si de unele elemente
o.iectie. ;n ceea ce prie!te elementele normatie% acestea const$ &n le'i% -ot$r*ri
!i ordonane 'uernamentale priind c-eltuielile incluse &n pre% componentele
preurilor Bdo.*n"i% profit% impo"ite !i ta3e% adaos comercialC% restriciile le'ate de
producie% consum% comerciali"are% import !i e3port. D$surile restrictie &n
domeniul preurilor sunt foarte sc$"ute% iar statul interine &n formarea preurilor
&ntr(un mod indirect prin re'lement$rile fiscale% amale% alutare etc.
Condiion$rile o.iectie ale preurilor re"id$ din e3istena !i funcionarea
pieei cu elementele sale componente @ raportul cerere( ofert$% nielul mediu al
costurilor de producie !i al profitului% con<unctura intern$ !i internaional$ etc.
Toate aceste elemente e3ercit$ o influen$ direct$ asupra produc$torilor care &n
acest ca" pot aciona pe dou$ direcii @ fie &!i e3tind producia la anumite produse%
fie o restr*n'.
4stfel c$% o ofert$ sc$"ut$ la anumite .unuri &n raport cu o cerere mai mare%
permite produc$torilor practicarea unor preuri ridicate% iar o ofert$ mai mare dec*t
6
Ilie Do'a H=1reuri !i concuren$>% ,ditura ?niersit$ii =/ucian :la'a>% Si.iu% 2##9%p.13
7
Itefan 4rsene H=1erfecionarea sistemului de preuri &n 9om*nia>% ,ditura 1olitic$% p.47
7
cererea e3istent$ pe pia$ determin$ e3istena unor stocuri de m$rfuri neanda.ile
care impune o reducere de preuri.
Ca m$sur$ a alorii% preul cuprinde trei componente importante @ una
recuperatorie Badic$ costul e3ploat$riiC care permite recuperarea capitalului
consumat J alta remuneratorie a capitalului Badic$ profitul &ncorporat &n preC !i
dup$ ca"% o component$ reparatorie Bo anumit$ desp$'u.ireC pentru nerespectarea
o.li'aiilor contractuale Bdaune compensatoriiC sau efectuarea cu &nt*r"iere a pl$ii
de c$tre cump$r$tori Bdaune moratoriiC
7
.
;n le'$tur$ cu funcia preului de p*r'-ie economic$% putem spune c$ aceasta
este funcia cea mai des citat$ de oameni de afaceri% 'uernani% consumatori%
produc$tori% etc.% dat fiind faptul c$ repre"int$ un mecanism economic de .a"$ !i
comple3. 4ceast$ afirmaie se .a"ea"$ pe faptul c$ preurile cuprind &n structura
lor !i alte elemente alorice $"ute ca p*r'-ii economice la randul lor% precum @
salariul% impo"itele% profitul% comisioanele% do.*nda% adaosul comercial etc.
4semenea cate'orii alorice au doar un caracter potenial de p*r'-ie
economic$ sau financiar$% aciunea lor &n fapt fiind condiionat$ de reali"area mai
&nt*i a preului ca &ntre'. 0eterminarea preurilor% &n special la produsele din
ramurile finale% are la .a"$ alte =n> preuri ale unor produse din ramurile finale !i
intermediare% a*nd !i ele rol de p*r'-ie economic$. Totodat$% se cuine a se
su.linia c$ preul unui produs nu se formea"$ &n mod i"olat% ci acesta se &ncadrea"$
&ntr(un sistem de preuri al produselor e3istente cu care se a afla &n anumite
raporturi de proporionalitate Bdenumite !i preuri relatieC
9
.
1reurile particip$ la determinarea 'estiunii unei firme prin implicaiile pe
care le are &n reali"area situaiei economico( financiar$ a acesteia ca urmare a
faptului c$ acionea"a &n dou$ fa"e importante% !i anume @ &n fa"a aproi"ion$rii
prin intermediul preurilor de intrare a factorilor de producie !i &n fa"a desfacerii %
prin preurile de ie!ire a produselor lirate.
Conclu"ion*nd% putem afirma c$ preurile &ndeplinesc funcia de p*r'-ie
economic$ &n mod deose.it atunci c*nd coincid cu aloarea m$rfurilor% satisf$c*nd
&n aceast$ situaie at*t produc$torii% c*t !i cump$r$torii. 6pus acestei situaii% &n
momentul &n care preurile au un niel e3trem% ca urmare a a.aterii lor de la
aloare% acestea stimulea"$ sau faori"ea"$ mai puternic fie pe *n"$tori% fie pe
consumatori.
4ceast$ funcie de p*r'-ie economic$ este mai eident$ prin modificarea
preurilor &n sensul cre!terii% respecti sc$derii lor. 1rin urmare% &n ca"ul &n care la
un moment dat cererea este mai mare dec*t oferta pentru anumite .unuri% preurile
cap$t$ o tendin$ de cre!tere% determin*nd astfel produc$torii s$(!i m$reasc$ oferta.
Iners% dac$ oferta este mai mare dec*t cererea% preurile tind s$ scad$ ceea ce a
stimula cererea. ;n condiiile acestea% mi!carea preurilor &n economia de pia$
determin$ re'larea produciei !i consumului !i asi'ur$ ec-ili.rul aloric &ntre
cerere !i ofert$% la un pre optim.
1.5 S#%+*,/ !"*."#/2"
8
Ilie Do'a H=1reuri !i concuren$>% ,ditura ?niersit$ii = /ucian :la'a>% Si.iu% 2##9 p.15
9
Ilie Do'a HK1reuri !i concuren$>% ,d.?niersit$ii =/ucian :la'a>% Si.iu% 2##9% p.15
8
1rin definiie% sistemul preurilor se pre"int$ ca o structur$ comple3$ cu
elemente or'ani"ate !i &n interaciune% ce &ndepline!te funcii specifice naturii sale
!i relaiilor &n care intr$ cu alte structuri% ;n aceast$ sfer$ cuprin"$toare a noiunii se
pot distin'e mai multe forme ale acestuia
1#
. 4stfel c$% &ntr(un sens mai lar'%
sistemul de preuri cuprinde cate'oriile !i formele preurilor% nielul !i relaiile
dintre ele% structura !i principiile de sta.ilire !i formare a lor.
;nainte de 1979% &n 9om*nia a e3istat !i a funcionat un sistem de preuri
construit pe principiile determin$rii omo'ene !i armoni"ate a preurilor% unit$ii
preurilor% sta.ilit$ii preurilor precum !i diferenierii preurilor &n funcie de
calitatea .unurilor. ;ns$% imediat dupa 9eoluia din 0ecem.rie 1979% s(a dat
startul fenomenului de li.erali"are a preurilor % conform art.47 din /e'ea
nr.152199#
11
care preedea @ = 9e'iile autonome !i societ$ile comerciale cu capital
de stat or putea practica &ntre ele !i &n raporturile cu terii% preurile decur'*nd din
aciunea con<u'at$ a cererii !i ofertei% cu e3cepia situaiei c*nd pe piaa
rom*neasc$ nu e3ist$ cel puin trei a'eni economici care s$ comerciali"e"e acela!i
tip de .un% lucrare sau sericiu% precum !i cu e3cepia ca"urilor &n care preurile se
or sta.ili de c$tre 'uern prin ne'ociere cu a'enii economici>. 1rin urmare% se
decise c$ preurile se sta.ilesc &n urma ne'ocierilor directe &ntre furni"or !i
.eneficiar iar prin emiterea dierselor -ot$r*ri ale 'uernului s(au pus .a"ele unui
nou sistem de preuri &n ara noastr$% adecat unei economii de pia$.
;n perioada actual$% 9om*nia% ca oricare alt$ ar$ cu o economie
concurenial$ de pia$% dispune de un sistem de preuri .a"at pe principiul form$rii
lor li.er$ pe pia$ &n funcie de raportul cerere(ofert$.
Sistemul de preuri% cu componentele sale% este dependent de nielul
productiit$ii muncii% al produsului intern .rut !i net etc. ?nui anumit niel al
produciei% al costurilor% al productiit$ii muncii &i corespunde un anumit sistem
de preuri% anumite cate'orii% anumite forme ale preurilor !i mai ales un anumit
niel al preurilor &n continu$ adaptare la condiiile noi &n permanent$ sc-im.are.
4stfel% !i actiitatea in domeniul preurilor a suferit modific$ri eseniale. Ca
urmare% &n pre"ent% actiitatea de preuri este o actiitate permanent$% o actiitate
le'at$ de pro.lema 'lo.al$ a produsului% de ciclul de ia$ al produsului% de soarta
produsului p*n$ la scoaterea lui din circuitul economic
12
.
Funcionarea efecti$ a sistemului de preuri se asi'ur$ prin adoptarea de
deci"ii care se pre"int$ ca un proces continuu
13
. Conform lui Constantin Ionete%
=sfera de aplicare a deci"iilor &n domeniul preurilor este deose.it de
cuprin"$toare.1rincipalele deci"ii priesc sta.ilirea limitelor de pre pe 'rupe de
produse% sta.ilirea preurilor plafon% dimensionarea indicilor de pre &n planurile
anuale etc. 1entru funcionarea acestora sunt necesare nu numai fundament$ri
economice% ci !i norme <uridice cu putere de le'e sau de re'lement$ri ale
administraiei de stat centrale !i locale sau ale unor or'ane ale acestora>.
10
Constantin Ionete H =1reuri !i tarife>% ,d. 0idactic$ !i 1eda'o'ic$% :ucure!ti% 2###% p.11
11
/e'ea nr. 152199# priind reor'ani"area unit$ilor comerciale de stat% ca re'ii autonome !i societ$i
comerciale. L.M. 9om*niei nr. 11#92199# priind li.erali"area preurilor.
12
13
Constantin IoneteH=1reuri !i tarife>% ,d. 0idactic$ !i 1eda'o'ic$% :ucure!ti% 2###% p.3#
9
,3ercitarea deci"iei de pre presuspune ai"area preurilor de c$tre
instituiile speciali"ate !i controlul form$rii !i aplic$rii preurilor% concreti"ate &n
documente corespun"$toare% specificate &n re'lement$ri sau determinate de
practica economic$.
1.) S#%+*,/ 3* +-"#6*
Cate'oria de pre constituit$ &n decursul timpului pentru e3primarea
.$neasc$ a consumului de munc$ necesar efectu$rii sericiilor poart$ denumirea de
tarif. 0ac$ sectorul teriar se suprapune pe sfera prestaiilor de sericii% atunci
tariful este o unitate de m$sur$ a muncii din acest domeniu
14
. Natura economic$ a
preului !i tarifului este aceea!i% iar deose.irile care apar re"ult$ din e3istena
tarifului ca e3presie concret$ a cate'oriei de pre &ntr(un domeniu specific de
actiitate
15
. Ilie Do'a afirm$ a!adar c$ = dac$ preul constituie e3presia .$neasc$ a
alorii de sc-im. a unei m$rfi &n calitate de o.iect% de .un material% cu e3isten$ de
sine st$t$toare% atunci tariful repre"int$ e3presia .$neasc$ a alorii unei m$rfi &n
calitate de actiitate B nu de o.iectC. 1roducia sericiilor nu are un caracter de sine
st$t$tor% nu se poate &nma'a"ina !i nici nu se poate stoca. 0e asemenea% consumul
de sericii nu este separat de producia lor% sericiul neput*nd circula ca atare &ntre
produc$tor !i consumator% ci se consum$ prin fiecare prestaie>.
;n practica economic$% delimitarea "onelor de aplicare a tarifelor !i a
preurilor se reali"ea"$% de re'ul$% &n funcie de natura re"ultatului unei actiit$i.
;n acest sens% &n ca"ul produselor cu caracter de sine st$t$tor% se folose!te conceptul
de pre% iar &n ca"ul sericiilor% utili"$m noiunea de tarif. ;ns$% aceast$ delimitare
nu este foarte .ine preci"at$% astfel c$ e3ist$ !i e3cepii de la re'ul$. ?n e3emplu &l
constituie faptul c$ pentru furni"$rile de ap$ sau ener'ie se folosesc tarife% de!i
acestea au tr$s$turile unui produs. ;n sc-im.% pentru distri.uia !i consumul
'a"elor naturale se aplic$ preuri B plata se face pentru metrul cu. de 'a"% produsul
consumatC% iar acela!i lucru e ala.il !i &n ca"ul spectacolelor sau diferitelor
prestaii pentru care se folosesc de asemenea preuri. ;n aceste condiii se impune o
delimitare mai strict$ cu priire la sfera prestaiilor de sericii% dep$!indu(se astfel
limitarea la caracterul producti sau neproducti al acestui sector.
Cu toate c$ natura economic$ a preului !i tarifului este aceea!i !i se aplic$
acelea!i metode !i principii de fundamentare !i ne'ociere% e3ist$ !i alte
particularit$i le'ate de structura !i nielul costurilor sericiilor 'enerate de
factorii
1+
@ ariaia mare a necesit$ilor pentru unele sericii &n timpul anului
Biluminat% &nc$l"it etcCJ dispersarea teritorial$ accentuat$ a unor sericii !i
or'ani"area lor &n unit$i mici Bcu unele e3cepii@ unit$ile de transport%
comunicaii% distri.uire a ener'iei electrice etc CJ efectuarea unor prestaii nu numai
la sediul unit$ii% ci !i la domiciliul consumatorilorJ ponderea mare a manoperei !i%
&n unele ca"uri% a muncii manuale.
4ce!ti factori influenea"$ nielul costurilor% astfel &nc*t !ansele de reducere
a lor !i de cre!tere a productiit$ii muncii sunt mai reduse. Ca urmare% &n ca"ul
14
Constantin Ionete H=1reuri !i tarife>% ,d. 0idactic$ !i 1eda'o'ic$% :ucure!ti% 2###% p.97
15
Ilie Do'a HK1reuri !i concuren$>% ,d.?niersit$ii =/ucian :la'a>% Si.iu% 2##9% p.17
16
10
preurilor% aloarea materiilor prime &n costuri este semnificati mai mare dec*t &n
ca"ul tarifelor% acestea din urm$ cuprin"*nd numai acele materiale eseniale pentru
reali"area prestaiei. Cea mai mare pondere &n coninutul tarifelor o au salariile%
prin prisma faptului c$ o cre!tere a salariilor determin$ o cre!tere a costurilor totale
ale sericiilor% ceea ce conduce ineita.il la ma<orarea tarifelor.
Ouc*nd un rol important &n economie% tarifele tre.uie s$ faori"e"e
de"oltarea !i diersificarea 'amei de sericii pentru toate tipurile de .eneficiari%
precum !i s$ i"e"e &m.un$t$irea calit$ii &n efectuarea sericiilor.
Fundamentarea tarifelor pentru sericiile prestate se face pe .a"a
urm$toarelor elemente
17
@
( costurile% e3clusi aloarea materialelor care nu sunt supuse prelucr$rii !i
pieselor de sc-im. ce se montea"$. 0ac$ .eneficiarul sericiului &i este permis s$
aduc$ materialele au3iliare% contraaloarea acestora cuprins$ &n tarif se scadeJ
( profitul unit$ii prestatoareJ
( ta3a pe aloarea ad$u'at$.
1entru ma<oritatea sericiilor% tarifele se sta.ilesc &n mod li.er% prin
ne'ociere &ntre parteneri% pe .a"a raportului cerere(ofert$% &n condiii de
concuren$% a*ndu(se totodat$ &n edere !i nielul la care se e3ecut$ sericiile%
operaiile !i materialele au3iliare incluse &n tarifele respectie.
;n economia rom*neasc$ se aplic$ o diersitate de tarife corespun"$toare
diersit$ii prest$rilor de sericii. ,le pot fi 'rupate at*t% &n funcie de
particularit$ile actiit$ii !i consumului de munc$% c*t !i &n funcie de natura
sericiilor prestate
17
. ;ns$ in*nd cont de faptul c$ formarea tarifelor este
dependent$ de caracteristicile consumului de munc$ &n fiecare 'rup$ de prestaii%
dup$ cum afirm$ !i economistul Contantin Ionete% clasificarea dupa acest criteriu
este de un interes mai deose.it. 4stfel% &n literatura de specialitate% s(au conturat
mai multe 'rupe de tarife% si anume @ tarifele pentru sericiile tradiionale !i
arti"analeJ tarifele pentru sericiile cu caracter de mas$J tarifele pentru sericiile cu
caracter de creaie% inoaieJ tarifele pentru prestaiile de sericii &n sectorul a'ricol
!i tarifele pentru sericiile socio(culturale !i administratie.
1.4.1 Tarifele pentru serviciile tradiionale i artizanale re refer$ la
sericiile personale Bcoafur$% cosmetic$ etc.C% de i'ien$ corporal$ B.$i pu.lice%
sp$l$torii etc.C% de reparaii !i confecii la comand$ !i pe m$sur$% de u!urare a
muncilor 'ospod$re!tiBcur$irea locuinei% actiitate de .uc$t$rie%&ntreinerea
o.iectelor estimentare !i 'ospod$re!tiC de arti"anat etc. 0iferenierea nielurilor
tarifelor la sericiile tradiionale se reali"ea"$ in funcie de @ nielul e3ecuiei%
natura sericiilor% frecena prestaiilor precum !i condiiile de e3ecuie solicitate
de .eneficiar Bla domiciliul clientului% &n re'im de ur'en$ sau la termene normale
etc.C. ;n ca"ul confeciilor sau o.iectelor de arti"anat % tarifele se diferenia"$ dupa
modelele solicitate% tipodimensiuni !i ali factori care condiionea"$ e3ecuia.
1articularitatea acestor tarife o constituie faptul c$ &n costurile prestailor % o
pondere semnificati$ o dein salariile iar munca manual$ calificat$ este esenial$
&n efectuarea lor.
17
Ilie Do'a H=1reuri !i concuren$>% ,d. ?niersit$ii =/ucian :la'a>% Si.iu% 2##9% p.2#
18
I.idem 17% p.21
11
1.4.2 Tarifele pentru serviciile cu caracter de mas se aplic$ acelor sericii
despersonali"ate% &n sensul c$ nici comanda% nici m$sura% nici preferinele
indiiduale ale consumatorului nu sunt eseniale pentru declan!area raporturilor
dintre furni"ori !i .eneficiari. 4stfel% furni"orii urm$resc satisfacerea la un niel
din ce &n ce mai ridicat a cererii pentru asemenea prestaii% dar acestea nu au un
caracter personal
19
. ;n aceast$ cate'orie sunt incluse tarifele pentru transporturi%
po!t$ !i telecomunicaii% actiit$i de 'ospodarie comunal$ Bdistri.uirea ener'iei
electrice% termice !i a 'a"elor naturale% alimentarea cu ap$% administrarea fondului
locati% precum !i alte actiit$iC% actiit$i -oteliere !i similare etc. Se poate
o.sera c$ aceste sericii sunt de natur$ diferite ins$ au un caracter repetati !i
sunt caracteri"ate printr(o productiitate mare atins$ &n condiii de dotare te-nic$
corespun"$toare% cu ma!ini% utila<e% ec-ipamente comple3e% cl$diri etc.
;n structura costurilor prestaiilor cu caracter de mas$% amorti"area deine o
pondere important$. Totu!i% olumul mare al acestor prestaii duce la reducerea
costurilor medii% pe unitate fi"ic$% !i ca atare !i a amorti"$rilor% asi'ur*nd condiii
pentru practicarea de tarife accesi.ile consumatorilor
2#
. ;n opinia lui Constantin
Ionete volumul mare al acestei categorii de prestaii influeneaz i formarea
beneficiului. n acest caz nu mai este dominant tendina de realizare a unui
beneficiu ridicat pe unitate fizic de prestaii, prezent la serviciile tradiionale,
cu productivitate redus, ci se manifest tendina de obinere a unui cuantum
ridicat al venitului net prin creterea continu a volumului prestaiilor.
Tarifele pentru transporturi se caracteri"ea"$ printr(un mare olum de
prestaii cu caracter de mas$ !i se reali"ea"$ prin transportul de m$rfuri !i c$l$tori
feroiar% fluial% maritim% aerian% auto interur.an !i ur.an% cu traciune animal$ !i
prin alte mi<loace Bpe conducte% pe ca.lu teleferic etc.C. 1entru toate c$ile de
transport% distana !i 'reutatea m$rfii sunt elementele de .a"$ care stau la
calcularea tarifelor% datorit$ influenei lor asupra costurilor% 8ilometrul sau tona(
8ilometrul constituind unit$i de m$surare a prestaiilor !i de sta.ilire a tarifului
21
.
;n ceea ce prie!te +"-$%!2"+/ 6*"2:#-"% o tr$s$tur$ specific$ a acestuia o
constituie caracterul foarte accentuat al raportului iners proporional dintre costuri
!i distan$. 0e aceea nu numai c$ pe distane mici nielul tarifelor este ridicat% dar
prin normatie este sta.ilit$ !i distana minim$ de preluare a e3pediiilor la
anumite forme de transport
22
. 1rin urmare% pentru transporturile de c$l$tori% tarifele
se sta.ilesc &n funcie de felul trenului !i clasa a'onului iar pentru transporturile
de m$rfuri pe cale ferat$% tarifele se diferenia"$ dup$ distan$ !i 'reutate precum !i
dup$ felul m$rfurilor !i e3pediiilor pentru care % &n funcie de caracteristicile lor
fi"ice !i de influena acestora asupra transportului% s(au sta.ilit .areme tarifare pe
'rupe de m$rfuri. 1e l*n'$ tarifele de .a"$ pentru m$rfuri pot fi sta.ilite !i tarife
pentru actiit$i complementareB rec*nt$riri% erificarea tarei% ma'a"ina<% &nsoirea
e3pediiilor de m$rfuri etcC
23
.
19
Constantin Ionete H=1reuri !i tarife>% ,d. 0idactic$ !i 1eda'o'ic$% :ucure!ti% 2###% p.1##
20
I.idem 19
21
Ilie Do'a (=1reuri !i concuren$>% ,d. ?niersit$ii =/ucian :la'a>% Si.iu% 2##9% p.21
22
Constantin Ionete H=1reuri !i tarife>% ,d. 0idactic$ !i 1eda'o'ic$% :ucure!ti% 2###% p.1#2
23
12
;n ca"ul +"-$%!2"+/# -+2% spre deose.ire de transportul feroiar%
optimi"area costurilor se asi'ur$ pe distane mici !i mi<locii
24
. 1entru transportul
c$l$torilor% tarifele sunt sta.ilite &n funcie de felul mi<locului de transport !i de
distan$ iar &n sectorul transporturilor auto de m$rfuri se practic$ urm$toarele
forme de tarife @ pe cantitate% pe autoe-icul !i tarife &n condiii sau cu mi<loace
speciale de transport.
Tarifele pe cantitate se calculea"$ &n funcie de
25
@ 'reutatea tarifar$ a
&nc$rc$turii% .aremul tarifar &n care se &ncadrea"$ &nc$rc$tura !i distana tarifar$.
Forma de tarif pe autoe-icul se practic$ la mi<loacele auto puse la
dispo"iia e3peditorului pentru @ transporturi &n ra"a administrati$ a unei localit$iJ
transporturi &n campania a'ricol$ de recoltareJ transporturi de ac-i"iii le'ume(
fructe !i orice alte transporturi pe distane mici
2+
. Sta.ilirea tarifului se face
in*ndu(se cont de felul autoe-iculului% capacitatea nominal$ a acestuia% timpul de
utili"are tarifa.il !i parcursul tarifa.il.
Tarifele pentru transporturi &n condiii !i cu mi<loace speciale se aplic$
pentru prestaiile cu autoe-icule ta3i% treilere% tractoare rutiere !.a. ;n acest ca"%
diferenierea nielului tarifelor practicate se reali"ea"$ &n funcie de felul
mi<loacelor auto% parcursul efectuat !i timpul de staionare.
;n cadrul transporturilor de m$rfuri un loc important aparine
+"-$%!2"+"#/2" $-:-/* #$+*"$*. Tarifele pentru aceste transporturi se diferenia"$
dup$ operaiunile efectuate% !i anume @ trans.ordare !i manipulare a m$rfurilor &n
porturile interne% transport fluial de m$rfuri &n trafic intern% pilota<% c-eia<%
maner$ !i altele. 1entru fiecare cate'orie de operaii% tarifele se diferenia"$ pe
.a"a 'rupelor de m$rfuri% distanei !i termenului de &nc$rcare(desc$rcare.
Tarifele pentru serviciile de pot i telecomunicaii se &ncadrea"$ &n
re'imul 'eneral de sta.ilire !i aplicare a tarifelor. Nielul lor se .a"ea"$% &n
principiu% pe costurile prestaiei% iar diferenierea se reali"ea"$ &n funcie de
anumii factori specifici@ 'reutatea% natura% felul re'imului e3pediiilor po!tale%
distana !i perioada din "i &n ca"ul sericiilor telefonice etc
27
. 4stfel% 4utoritatea
Naional$ de 9e'lementare &n Comunicaii B4N9CC ai"ea"$ sta.ilirea tarifelor
pentru sericiile telefonice de .a"$% sericiile po!tale de .a"$ precum !i pentru
sericiile de radiocomunicaii !i telecomunicaii. Tarifele pentru sericiile de po!t$
!i telecomunicaii interne se a<ustea"$ periodic Blunar% trimestrialC% cu ai"ul
Dinisterului Finanelor sau 4utorit$ii Naionale de 9e'lementare &n Comunicaii%
pe .a"a indicelui preurilor de consum &n timp ce pentru sericiile telefonice !i
po!tale de .a"$ internaionale% tarifele se a<ustea"$ cu ai"ul acelora!i or'anisme%
&n funcie de cursul de sc-im. alutar.
Tarifele serviciilor de gospodrire comunal i locativ repre"int$ o alt$
cate'orie cu pondere &n prestaiile cu caracter de mas$% cuprin"*nd o 'am$ e3tins$
de sericii% precum@ &ntreinerea !i repararea str$"ilorJ iluminatul pu.licJ
salu.ritateaJ furni"area apei pota.ile !i a ener'iei termice pentru populaieJ
24
Constantin Ionete H=1reuri !i tarife>% ,d. 0idactic$ !i 1eda'o'ic$% :ucure!ti% 2###% p.1#2
25
Ilie Do'a H= 1reuri !i concuren$>% ,d. ?niersit$ii =/ucian :la'a>% Si.iu% 2##9% p.22
26
I.idem 24
27
13
&ntreinerea !i funcionarea unor staii de alimentare cu ap$ !i epurare pentru ape
mena<ere% precum !i alte aciuni de 'ospod$rire comunal$. Tarifele pentru acest tip
de sericii sunt incluse &n re'imul 'eneral de sta.ilire a tarifelor. ;ns$% &n mod
deose.it atra'e atenia formarea !i sta.ilirea tarifelor pentru furni"$rile de ener'ie
electric$ !i termic$ pentru populaie.
Tarifele energiei electrice se sta.ilesc !i se a<ustea"$% &n 9om*nia% cu ai"ul
4utorit$ii Naionale de 9e'lementare a ,ner'iei% pe .a"a eoluiei sc-im.ului
alutar.
Tarifele energiei termice se diferenia"$ &n funcie de cate'oriile de furni"ori
!i de structura com.usti.ililor folosii pentru producerea ener'iei termice. ;n
costurile ener'iei termice lirate% pondere &nsemnat$ au com.usti.ilii folosii%
c-eltuielile de distri.uie !i c-eltuielile cu ener'ia electric$ consumat$ la pomparea
c$ldurii
27
.
1.4.3 Tarifele pentru serviciile cu caracter de creaie, inovaie
;n comparaie cu celelalte cate'orii de prestaii% actiit$ile din aceast$ 'rup$
sunt relati restr*nse% c-iar &n $rile de"oltate din punct de edere economic. ;n
sc-im.% eniturile reali"ate &n unit$ile speciali"ate &n acest domeniu pot atin'e un
olum foarte mare. ;n aceast$ 'rup$ se &ncadrea"$ actiit$ile de cercetare%
proiectare% or'ani"are a muncii% implementare de noi te-nolo'ii% pro'ramare%
informatic$% modelare% mar8etin'% ela.orarea !i comerciali"area de licene% .reete
de inenii 8noP(-oP etc.
29
4ceste tarife se sta.ilesc dup$ modelul dei"elor%
pornind de la elementele de costuri !i in*ndu(se cont !i de faptul c$ nu toate
re"ultatele cercet$rii pot fi aplicate &n practic$% cu scopul de a contri.ui la pro'resul
te-nic !i economic.
1.4.4 Tarifele pentru prestaiile de servicii n sectorul agricol se aplic$
lucr$rilor e3ecutate de unit$i speciali"ate &n mecani"area a'riculturii% precum !i
sericiilor prestate &n domeniul &m.un$t$irilor funciare. /a formarea tarifelor
particip$ costurile de prestaie% nielul c-eltuielilor materiale !i de producie ale
produc$torilor a'ricoli.
1.4.5 Tarifele pentru servicii socioculturale i administrative
1restaiile cu caracter de cultur$ !i art$ includ sericiile de ocrotire a
s$n$t$ii% de turism% sport !i a'rement.1e .a"a unor criterii mai lar'i% tot aici sunt
'rupate !i asistena !i asi'ur$rile sociale% &n$$m*ntul% populari"area !tiinei !i
altele. 1restaiile administratie cuprind% de re'ul$% toate formele de actiitate ale
aparatului de stat !i c-iar ale unor or'ani"aii o.!te!ti
3#
. Constantin Ionete afirm$
c$ e regul, costurile ridicate ale acestor prestaii sunt acoperite prin
redistribuire, prin intermediul bugetului de stat.
;n ceea ce prie!te tarifele pentru prestaiile administratie% practicarea
acestora este foarte restr*ns$. ?n e3emplu &n acest sens &l constituie ta3ele pentru
folosirea pieelor !i &n 'eneral a locurilor pu.lice de desfacere.
28
29
Constantin Ionete(=1reuri !i tarife>% ,d.0idactic$ !i 1eda'o'ic$% :ucure!ti% 2###% p.1#5
30
Constantin Ionete H=1reuri !i tarife>% ,d.0idactic$ !i 1eda'o'ic$% :ucure!ti% 2###% p.1#9
14
9e'ula 'eneral$ de formare a preurilor !i tarifelor &n 9om*nia este c$
acestea se determin$ &n mod li.er% prin concuren$% pe .a"a cererii !i ofertei
31
.
1reurile !i tarifele practicate &n cadrul unor actiit$i cu caracter de monopol
natural sau al unor actiit$i economice sta.ilite prin le'e
32
% se sta.ilesc !i se
a<ustea"$ cu ai"ul Dinisterului Finanelor% e3cept*nd cele pentru care% prin le'i
speciale% sunt pre$"ute alte competene.
1.; C-+*<2"##/* 3* !"*."# 7# %+"1+"- /2" 0$ *12$2,#- 12$1"*$.#-/4
"2,=$*-%14
0iersitatea relaiilor de sc-im. &n cadrul economiei naionale% a
destinaiilor !i a utili"$rilor pe care le poate c$p$ta un produs &n funcie de natura
m$rfii% a scopurilor pentru care este pus &n circulaie% a cate'oriilor de .eneficiari%
determin$ e3istena mai multor cate'orii de preuri% care &mpreun$ alc$tuiesc
sistemul de preuri% iar fiecare cate'orie o eri'$ a acestui sistem
33
.
Qin*ndu(se seama de stadiile parcurse de la producie p*n$ la consum !i de
eri'ile prin care trec produsele &n procesul de circulaie a m$rfurilor Bunele circul$
numai &ntre firme% altele a<un' la consumatorul final etc.C% de m$rimea c-eltuielilor
&n funcie de aceste stadii% de elementele structurale ale preurilor !i de deose.irile
dintre sfera produciei !i cea a sericiilor% &n economia noastr$ se folosesc mai
multe cate'orii de preuri
34
% !i anume@
( preuri de producie Bpreuri de lirare(ne'ociateC% preuri ale produc$torilorJ
( preuri cu ridicata% preurile comercianilor cu ridicataJ
( preuri cu am$nuntul% preurile de desfacere a m$rfurilor la populaieJ
( preuri de alimentaie pu.lic$% preurile de desfacere &n alimentaie pu.lic$
Bpe cate'orii de localCJ
( tarife% pentru sericiile prestate.
9ealitatea economic$ mai cunoa!te !i sistemul comisioanelor !i al ta3elor
35
.
1reurile de lirare !i preurile cu ridicata repre"int$ nielul preurilor
ne'ociate la care circul$ produsele% &n 'eneral% &ntre firme sau &ntre firme !i
instituii. ,le cuprind costurile !i profitul% ca re'ul$ 'eneral$% iar pentru unele
produse% sta.ilite prin acte normatie% preurile cu ridicata cuprind acci"ele Bdup$
ca"C !i T.G.4.(ul datorate .u'etului de stat
3+
. Ilie Do'a afirm$ c$ !preurile cu
ridicata sunt legate "n special de productorii de bunuri materiale. #i negociaz
nivelul acestor preuri cu beneficiarii, "n funcie de cerere i ofert. n anumite
cazuri, "n circuitul unor mrfuri de la productori p$n la consumatorii finali, se
pot interpune doi sau c%iar mai muli intermediari, fie o firm comercial cu
ridicata &grosist', fie o firm comercial cu amnuntul &detailist'. n aceste
situaii, preurile cu ridicata trebuie negociate i "ntre unitile comerciale
respective iar "n cele din urm, obiectul negocierii nu-l constituie preul propriu-
31
4rt.4% alin.1 din /e'ea concurenei nr.212199+ cu modific$rile !i complet$rile ulterioare
32
6.?.M. nr.3+22##1 cu modific$rile !i complet$rile ulterioare
33
Itefan 4rsene H=1erfecionarea sistemului de preuri &n 9om*nia>% ,d.1olitic$% p.75
34
Ilie Do'a H =1reuri !i concuren$>% ,d. ?niersit$ii =/ucian :la'a>% Si.iu% 2##9% p.27
35
36
I.idem 35
15
zis, ci mrimea adaosului comercial ce "i revine grosistului i care se cuprinde "n
preul facturat ctre detailist.
Ca urmare a particularit$ilor circulaiei m$rfurilor% preurile pot fi de dou$
feluri !i cu dou$ nieluri
37
@
( preuri de lirare ce rein firmelor produc$toareJ
( preuri cu ridicata ce rein firmelor comerciale cu ridicata.
1rimele su.linia"$ sfar!itul proceselor de producie !i au datoria s$ acopere
costurile de producie% s$ reali"e"e o anumit$ cot$ de profit precum !i s$ o.in$
acci"ele datorate statului. 4ceste preuri se folosesc &n ca"ul operaiunilor de
*n"are(cump$rare dintre firmele cu specific &n producia material$% dinte acestea
!i firmele comerciale cu ridicata si nu &n ultimul r*nd% dintre firmele produc$toare
!i ma'a"inele proprii.
1reurile cu ridicata ce reine firmelor comerciale cu ridicata repre"int$
acele preuri aplicate produselor lirate de acestea firmelor comerciale cu
am$nuntul sau de alimentaie pu.lic$. Fa$ de preurile cu ridicata ce rein firmelor
produc$toare% ele cuprind !i adaosul comercial aferent 'rosistului.
1reurile cu am$nuntul sunt cele la care se desfac produsele !i se e3ecut$
lucr$rile de construcii c$tre populaie. ,le cuprind !i ra.atul Badaosul comercialC
destinat acoperirii c-eltuielilor normale de desfacere a m$rfurilor !i asi'ur$rii unui
.eneficiu or'ani"aiilor comerciale
37
.
1reurile de alimentaie pu.lic$ se aplic$ m$rfurilor destinate consumului
final% consum ce se reali"ea"$ &ns$ pe loc% &n cadrul unit$ilor de alimentaie
pu.lic$
39
. 4ceste unit$i se aproi"ionea"$% direct de la produc$tori% din comerul
cu ridicata sau din comerul cu am$nuntul.0iferenierea adaosului de alimentaie
pu.lic$ se face de la local la local pe .a"a cate'oriei de confort !i &n funcie de
nielul de preparare al produselor desf$cute prin unit$ile respectie% precum !i &n
funcie de amplasamentul unit$ii Bcentru% ora! mare% centru turistic !.a.C.
Tarifele se folosesc &n domeniul prest$rilor de sericii efectuate at*t &ntre
unit$ile economice !i social(culturale% c*t !i &ntre acestea !i populaie. Tarifele% &n
funcie de cate'oria .eneficiarului% au un caracter de pre de producie !i de lirare
sau de pre cu am$nuntul cand acestea se adresea"$ populaiei
4#
.
;n ce prie!te preurile cu ridicata ale produselor proenite din import%
acestea sunt formate din
41
@ aloarea &n am$Bre"ultat$ prin transformarea &n lei% la
cursul de sc-im. &n i'oare a preului e3tern% &n condiiile de lirare franco(
frontiera rom*n$C% ta3a amal$% alte ta3e !i acci"e datorate% dup$ ca"% iar la aceste
preuri se calcule"$% de re'ul$% un comision cuenit firmei importatoare.
Formarea celorlalte preuri Bcu ridicata% cu am$nuntul% de alimentaie
pu.lic$C pentru produsele importatoare este similar$ form$rii preurilor produselor
interne B&n funcie de natura .unurilor !i circuitul lorC% a c$ror structur$ se pre"int$
astfel
42
@
37
38
Stefan 4rsene H =1erfecionarea sistemului de preuri &n 9om*nia>% ,d.1olitic$% p.77
39
40
I.idem 37
41
I.idem 39% p.3#
42
Ilie Do'a H =1reuri !i concuren$>% ,d.?niersit$ii =/ucian :la'a>% Si.iu% 2##9% p.32
16
1. C-eltuieli cu materialeleJ
2. C-eltuieli cu munca ieJ
3. 4lte c-eltuieli directeJ
4. C-eltuieli indirecte
Total costuri H sau(
Cost complet de producie
5. 1rofitul
+. 4cci"ele Bdup$ ca"C
1reul de producie al
produc$torului B1.1.1.C
( sau( 1reul de lirare% la care
se adau'$ T.G.4
7. 4daosul comercial BcomisionulC%
al comerciantului cu am$nuntul
Bdup$ ca"C% al comerciantului cu
am$nuntul sau de alimentaie
pu.lic$% la care se adau'$ T.G.4.

1reul cu ridicata al comerciantului cu ridicata B1.9.( C.9C
1reul cu am$nuntul al comerciantului cu am$nuntul B1.4.( C.4.C
1reul de alimentaie pu.lic$ al unit$ii de alimentaie pu.lic$
B1.4l.1 H ?.4l.1C
0e asemenea% modul de formare a preurilor produselor interne se mai poate
pre"enta !i &n felul urm$tor
43
@
Cost complet de producie
R 1rofit
R 4cci"e Bdup$ ca"C S
1.1.1. S 1reul de producie al produc$torului R TU24AST.G.4.
1
1.9.BC.9.C R 4daosul comercial al comerciantului cu
ridicata S
TU24AST.G.4.
2
S 1reul cu ridicata al comerciantului cu ridicata
R
TU24AST.G.4.
3
R 4daosul comercial al comerciantului cu
am$nuntul sau de alimentaie pu.lic$ Bdup$ ca"C
S
1.4. sau
1.4l.1.
S 1reul cu am$nuntul sau de alimentaie pu.lic$
43
I.idem 42% p.31
17
Galoarea &n am$ B1reul e3tern de import
transformat &n leiC R Ta3a amal$ R 4cci"e sau
alte ta3e S
TU24AST.G.4.
1
1.9.I. S 1reul cu ridicata al importatorului R
1.9.BC.9C R comisionul S TU24AST.G.4.
2
S 1reul cu ridicata al comerciantului cu ridicata
R
R 4daosul comercial cu am$nuntul sau de
alimentaie pu.lic$ S
TU24AST.G.4.
3
1.4. sau
1.4l.1
S 1reul cu am$nuntul sau de alimentaie pu.lic$
Ta.elul nr.1.1 Formarea preurilor produselor interne
4cest ta.el cuprinde structura preurilor alc$tuit$ &n funcie de modalit$ile
de circulaie a m$rfurilor &nt*lnite cel mai frecent% &ns$ &n realitatea economic$ ne
putem &ntalni !i cu alte situaii.
1.>. F2",*/* !"*."#/2" 7# +-"#6*/2"
Cate'oriile de preuri nu pot acoperi dec*t parial sau &n mic$ m$sur$
o.iectiitatea condiiilor &n care se formea"$ !i aplic$ preurile &n unele ramuri !i
su.ramuri ale unei economii Binclusi &n cea rom*neasc$C !i la diferite produse@
mi<loace de producie% .unuri de consum% produse a'ricole% !i drept urmare% a fost
necesar$ construirea unor forme particulare% specifice acestor cate'orii
44
.
;n funcie de cerinele politicii economice !i sociale% de importana
produselor% de locul de reali"are a m$rfurilor% precum !i &n raport cu condiiile de
producie !i desfacere% diferitele cate'orii de preuri pot &m.r$ca urm$toarele
62",*
45
@
( fi3e sau infle3i.ileJ
( limit$ BplafonCJ
( li.ere sau fle3i.ile.
(reurile i tarifele fi)e au fost !i sunt preurile ce se aplic$ la un anumit
niel sta.ilit% o perioad$ &n 'eneral determinat$ !i% &n special% pentru produse !i
sericii de importan$ deose.it$ pentru economia unei $ri !i nielul de trai al
populaiei sau pentru resursele de .a"$ ale economiei.
(reurile limit &plafon' se pot sta.ili ca limit$ ma3im$ care nu poate fi
dep$!it$. /iteratura de specialitate pomene!te de o anumit$ limitare a nielului
preurilor de c$tre or'anele de stat% &n special% la produsele importante Bpreci"ate
e3pres prin acte normatieC. ;n ca"ul 9om*niei% sta.ilirea ori modificarea preurilor
produselor respectie de c$tre firme se face numai cu ai"ul or'anelor a.ilitate
BConsiliul Concurenei de e3empluC.
44
Do'a Ilie H=1reuri !i concuren$>% ,d.?niersit$ii =/ucian :la'a>% Si.iu% 2##9% p.33
45
G.:e% ,d.,conomic$% :ucure!ti% 2###% p.33
18
(reurile libere au cea mai lar'a aplica.ilitate% oscil*nd &n funcie de
aciunea con<u'at$ a cererii !i ofertei.
/a r*ndul lor% preurile !i tarifele fi3e sau limit$% &n funcie de importana
produselor pentru economia unei $ri !i populaiei pot fi
4+
@
( uniceJ
( difereniate.
(reurile unice se aplic$ la acela!i niel de c$tre toate or'anele% firme sau
populaie pe &ntre' teritoriul unei $ri% la principalele produse !i sericii de mare
importan$ pentru economie !i nielul de trai al populaiei.
(reurile difereniate au o lar'$ aplica.ilitate% diferenierea uneori se
reali"ea"$ pe "one% pe .a"ine% pe se"oane% pe forme de propriet$i etc.
;n funcie de locul reali"$rii produselor% de condiiile de lirare Bcondiii de
franco !i am.ala<C% preurile pot aea urm$toarele forme
47
@
1. preuri franco * depozitul furnizorului, situaie &n care c-eltuielile de
transport cad &n sarcina cump$r$toruluiJ
2. preuri franco * staie de e)pediie, form$ care presupune c$ c-eltuielile de
transport p*n$ la cea mai apropiat$ staie de &nc$rcare s$ fie suportate de
c$tre produc$tor% iar p*n$ la locul de consum% de c$tre firma cump$r$toareJ
3. preuri franco * destinaie, ca" &n care c-eltuielile p*n$ la firma
cump$r$toare sunt suportate de firma furni"oare.
;n 9om*nia% prima form$ este cea mai des &ntalnit$ !i folosit$ &n scopul de a
se delimita mai precis aria produciei de cea a circulaiei m$rfurilor% precum !i
pentru ca firmele .eneficiare s$ fie determinate s$ se aproi"ione"e de la cele mai
apropiate firme% a*nd &n edere astfel reducerea c-eltuielilor de transport H
aproi"ionare.
4*nd &n edere momentul &n care se folosesc sau pentru care se folosesc%
preurile pot fi
47
@
a. preuri curente. 4cestea sunt preurile practicate efecti pe pia$ &n
actiitatea cotidian$ de *n"are H cump$rareJ
.. preuri constante. 4cestea sunt preurile unui anumit an anterior% cu a<utorul
c$rora se recalculea"$ indicatorii alorici priind de"oltarea dintr(o
anumit$ perioad$ B5(1# aniC pentru a se compara &n timpJ
c. preuri la termen. 4cestea repre"int$ preurile afi!ate pentru lirarea la o
dat$ ulterioar$ m$rfurilorJ
d. preuri comparative. 4cestea sunt folosite la sta.ilirea dinamicii
indicatorilor alorici pe o perioad$ mai mare de timp% &n care s(au practicat
mai multe preuri constante.
1ractica economic$ cunoa!te !i -/+* 62",* -/* !"*."#/2"
)?
% &n funcie de
diferite situaii concrete% scopuri sau domenii &n care se folosesc% !i anume@
1. preuri de deviz, care sunt folosite &n ca"ul lucr$rilor de construcii( monta<
!i a celor pentru reparaii &n construciiJ
46
I.idem 45
47
Ilie Do'a ( =1reuri !i concure$>% ,d. ?niersit$ii =/ucian :la'a>% Si.iu% 2##9% p.34
48
I.idem 47
49
Ilie Do'a H=1reuri !i concuren$>% ,d.?niersit$ii =/ucian :la'a>% Si.iu% 2##9% p.35
19
2. preuri de contractare i ac%iziie, se folosesc la cump$rarea produselor
a'ricole de la produc$toriJ
3. preuri de licitaie, se aplic$ &n ca"ul ad<udec$rii sau &nc-irierii prin licitaie
pu.lic$J
4. preuri de rezervare, depind de nielul pieei !i al c-eltuielilor de stocareJ
5. preuri de transfer sau de cesiune intern, se aplic$ &n cadrul acelea!i firme
inte'rate ertical &n ca"ul sc-im.urilor de .unuri sau sericii &ntre
su.dii"iuni B fa.rici% secii% e3ploat$ri% etc.C.
+. preuri sociale, se sta.ilesc la un niel mai sc$"ut din considerente de ordin
social% ca de e3emplu@ preuri pentru .unuri destinate copiilor% eleilor !i
studenilorJ preuri pentru ec-ipamente de protecieJ preuri practicate prin
cantinele !i .ufetele din incint$ etc.
;n raporturile de comer e3terior% preurile pot &m.r$ca -/+* 62",*
;0
@
( preuri interne. ;n cadrul acestor preuri distin'em@ pre intern complet de
e3port care cuprinde preul cu ridicata% plus c-eltuielile cu reclama%
am.ala<ul% transportul% comisioanele etc. !i pre intern de *n"are a
produselor importate% care cuprinde aloarea &n am$ a acestora% plus ta3ele
amale% acci"e !i alte ta3e Bdup$ ca"C% T.G.4.% comision !i adaos comercial%
&n funcie de circuitul .unurilor !i natura consumuluiJ
( preuri e)terne "n valut, de import i de e)port. 4ici operea"$ condiiile de
lirare% &n funcie de care preurile e3terne pot fi@
-preuri franco-frontier rom$n Bc-eltuielile de transport p*n$ la
'rania rom*n$ cad &n sarcina produc$torului din ar$CJ
- preuri C.+., B din lim.a en'le"$% cost% insonance% frei'lat S cost%
asi'urare% naluC. 4ici preul cuprinde c-eltuielile de transport%
asi'urare !i nalu p*n$ la portul de detinaieJ
- preuri ,.-.. B din lim.a en'le"$% free on .oardS li.er la .ordC. ;n
acest ca"% preurile m$rfurilor cuprind c-eltuielile oca"ionate de
&nc$rcare &n apor% .eneficiarul urm*nd s$ suporte toate c-eltuielile
din momentul &n care m$rfurile au trecut .ordul asului &n portul de
&nc$rcare.
0e!i aceste forme pre"entate sunt cele mai importante !i mai frecent
&nt*lnite &n practica economic$% literatura de specialitate mai cuprinde !i alte forme
specifice de preuri% precum @ preuri de monopol% preuri de licitaie% preuri de
tran"acie% cotaii la .urs$ etc.
CAPITOLUL 2
2. DETERMINAREA PREULUI N CONDIII DE CONCUREN
2.1 E6*1+*/* ,23#6#14"## 1*"*"## 7# 26*"+*# -%!"- !"*./# 3* *1@#/#8"
50
20
;n condiiile concurenei% preul se formea"$ din confruntarea cererii !i
ofertei pe pia$. ;ntr(un asemenea mediu% preul se formea"$ prin ne'ociere !i
consens% tin"*nd c$tre un pre de ec-ili.ru al celor dou$ m$rimi comple3e care se
confrunt$ permanent pe pia$@ oferta !i cererea
51
.
P"*./ 3* *1@#/#8" este definit ca fiind acela la care cantitatea ce se poate
vinde dintr-un bun economic este cea mai mare, cand cererea i oferta se
egalizeaz la nivelul cel mai mare volum de v$nzare-cumprare pe pia
/0
.
Fi'ura 2.1 ,c-ili.rul pieei
1 6ferta
Surplus
1
i
C 0

1
e
,

1
<
4 :
1enurie Cerere
# V
i
V
e
V
<
V
Sursa@ 0an 1opescu ( Suport de curs =Dicroeconomie>% ,ditura ?niersit$ii =/ucian :la'a>%
Si.iu% 2##7% p.37
C$nd preul pe pia este (
i,
cumprtorii sunt dispui s ac%iziioneze 1
i
"n
timp ce productorii sunt dispui s ofere 1
2,
situaie ce va determina un surplus
de produse pe pia &1
2
* 1
i
' datorit preului ridicat. n acest caz, cantitatea ce se
va tranzaciona pe pia va fi 1
i,
urm$nd ca forele pieei s acioneze asupra
reducerii preului "n scopul sporirii cantitii cerute si reducerii cantitii oferite.
3ituaia este invers atunci c$nd preul pe pia este (
2
intruc$t
cumprtorii sunt dispui s ac%iziioneze 1
2
, iar productorii sunt dispui s
ofere 1
i
, fapt ce determina o penurie de produse &1
2
- 1
i
', datorit preului sczut.
n acest caz, cantitatea tranzacionat pe pia va fi 1
i
, forele pieei acion$nd
asupra creterii preului pentru sporirea cantitii oferite si reducerea cantitii
cerute. (rin urmare, piaa este "n ec%ilibru la intersecia curbei cererii i a curbei
ofertei, atunci c$nd preul este (
e
, punct "n care cantitatea oferit este egal cu
cantitatea cerut &1
e
', iar cantitatea tranzacionat este tot 1
e
. (reul de ec%ilibru
&(
e
' este astfel un pre competitiv, "nc$t nu e)ist nici surplus, nici penurie de
produse i nu e)ist nici o tendin a preului de a crete sau scdea "ntruc$t
forele pieei sunt "n ec%ilibru "n punctul #.
51
Tatiana Do!teanu (=Concurena. 4.ord$ri teoretice !i practice>% ,d.,conomic$% 2###% p.7#
52
/aura Cisma!% /iana Son% Nicoleta S&r'-i HK,conomie% concuren$% protecie>% ,d. ?niersit$ii de
Gest% Timi!oara% 2##9% p.+7
21
Nielul !i eoluia cererii !i% respecti% a ofertei pentru un anumit .un
depind de nielul !i mi!carea preului acestuia% dar depind !i de muli ali factori
53
.
4stfel% cererea este influenat$ !i de eniturile consumatorilor% respecti
modificarea lor% de condiiile de *n"are% de preurile altor .unuri etc.% a!a cum
oferta% la r*ndul ei este dependent$ de preurile factorilor de producie% de m$rimea
resurselor proprii de care dispun produc$torii etc.
Situaia de ec-ili.ru ce e3ist$ la un moment dat pe pia$ poate fi modificat$
de diferite circumstane le'ate fie de cerere% precum modificarea eniturilor
cosumatorilor sau modificarea 'usturilor acestora% fie de ofert$ prin modificarea
costurilor in special% fapt care face ca preurile pieei s$ nu mai fie conforme cu
preul de ec-ili.ru.
9eenirea la aceast$ stare de ec-ili.ru se poate reali"a &n mod diferit% &n
funcie de natura factorilor pertur.atori !i &n funcie de componenta raportului de
ec-li.ru care a suferit modific$ri. ;n ultim$ instan$% modificarea ec-ili.rului este
determinat$ de modificarea cererii% ori de modificarea ofertei% sau de modificarea
deopotri$ a cererii si a ofertei
54
.
9eenirea la o nou$ stare de ec-ili.ru se reali"ea"$ pe .a"a a patru tipuri de
pertur.aii
55
@
4. Dodificarea cererii
4. Cererea crete, iar oferta este fi)5
0. Cererea scade, iar oferta este fi)5
:. Dodificarea ofertei
4. -ferta crete, iar cererea este fi)5
0. -ferta scade, iar cererea este fi).
4. Dodificarea cererii
Cererea pentru un .un poate s$ creasc$ sau s$ scad$ &n funcie de aciunea
factorilor ei specifici
5+
.
1. Cererea cre!te% iar oferta este fi3$.
;n acest ca"% se a<un'e la situaia
57
@ C
BpC
W 6
BpC
!i C
BpC
H 6
BpC
W #% din care re"ult$
un e3ces de cerere.
?nde@ C
BpC
H cererea ma<orat$ Be3primat$ &n preul pCJ
6
BpC
H oferta nemodificat$J
p H preul pieei din momentul de ec-ili.ru.
;n aceast$ situaie% adaptarea pieei !i resta.ilirea ec-ili.rului se reali"ea"$%
cel mai frecent !i mai rapid% dupa cum afirm$ Giorel :e<u% prin creterea preului.
,l e3plic$ acet fenomen astfel@ menin$ndu-se oferta constant, creterea cererii
intensific concurena dintre consumatori, care atrage dup sine creterea
53
Giorel :e% ,d.1romedia% Clu<(
Napoca% p.327
54
I.idem 53% p.329
55
Constantin Floricel% 0alina 0umitrescu% Felicia 4le3andru% Tatiana Do!teanu H= 1reuri !i
concuren$>% ,d.0idactic$ !i 1eda'o'ic$% :ucure!ti% 2###% p.53
56
Giorel :e% ,d.1romedia% Clu<(
Napoca% p.329
57
Giorel :e% ,d. 1romedia% Clu<(
Napoca% p.329
22
preului de ec%ilibru. Cresc$nd preul, oferta valoric, e)primat "n preul
ma2orat, va spori i ea ec%ilibr$nd cererea. ns, ma2orarea preurilor ani%ileaz
veniturile suplimentare ale consumatorilor, pe seama crora i-au sporit cererea,
"ntruc$t cresc$nd proporional i preurile nu pot ac%iziiona o cantitate
suplimentar de produs, iar prin aceasta se restabilete ec%ilibrul valoric "ntre
cerere i ofert, dar la un alt nivel de pre.
1e de alt$ parte% soluia cea mai potriit$ !i cea mai s$n$toas$ de corectare a
de"ec-ili.rului dintre cererea mai mare !i oferta mai mic$ de m$rfuri% este
cre!terea ofertei. 4cest lucru se poate reali"a ca urmare a faptului c$ o cre!tere a
cererii este &nsoit$ de o cre!tere a preului .unului respecti% ceea ce determin$
produc$torul sa &!i sporeasc$ oferta.
2. Cererea scade% iar oferta este fi3$.
;n acest ca" aem
57
@ C
BpC
X 6
BpC
!i C
BpC
H 6
BpC
X # % ceea ce poate &nsemna c$
e3ist$ un e3ces de ofert$ sau mai de'ra.$ o sc$dere a puterii de cump$rare.
9esta.ilirea ec-ili.rului &n aceast$ situaie se poate reali"a fie prin sc$derea
preului p*na la nielul pentru care cre!terea cererii asi'ur$ ec-ili.rarea acesteia cu
oferta% fie prin reducerea ofertei p*n$ c*nd nielul preului de cerere scade
suficient &nc*t sa asi'ure ec-ili.rarea cererii% care a cre!te din nou.
1re 6
C
2
C C
1

1
,1
,
Y1
1
,
,
Y
1
,2
,
Y2
# Y
,2
Y
,
Y
,1
Cantitate
Fi'ura nr.2.2 Formarea preului de ec-ili.ru &n condiiile modific$rii cererii
59
?nde@
6 H cur.a oferteiJ
C% C
1
% C
2
H cur.ele cererii iniiale BCC% ma<orate BC
1
C !i reduse BC
2
CJ
1
,
% 1
,1
% 1
,2
H preurile de ec-ili.ru@ iniial B1
,
C% &n condiiile cre!terii
cererii B1
,1
C !i &n condiiile reducerii cererii B1
,2
CJ
Y
,%
Y
,1
% Y
,2
H cantit$ile pentru care se reali"ea"$ ec-ili.rul iniial BY
,
C
58
I.idem 57% p.33#
59
Mrafic preluat din lucrarea =1reuri !i concuren$> de Ilie Do'a % ,d.?niesit$ii =/ucian :la'a>%
Si.iu% 2##9% p.45
23
%ec-ili.rul &n urma cre!terii cererii BY
,1
C !i &n urma reducerii
cererii BY
,2
CJ
,
Y
% ,
Y1
% ,
Y2
H punctele de ec-ili.ru@ iniial B,
Y
C% modificat prin cre!terea
cererii B,
Y1
C !i prin reducerea cererii B,
Y2
C.
6ceast reprezentare grafic ne arat c pornind de la un ec%ilibru dat al
cererii i ofertei &#
7
', o cretere a cererii &curba C
4
' determin o cretere a
preului de ec%ilibru &de la (
#
la (
#4
' care conduce la creterea cantitii oferite
pe pia &de la 7
#
la 7
#4
'. n acest caz, ec%ilibrul se va realiza la un nou pre &(
#4
'
i "ntr-un nou punct de ec%ilibru &#
74
'. (e de alt parte, o scdere a cererii pe
pia &curba C
0
' produce o reducere a preului de ec%ilibru & la (
#0
', fapt ce face
ca oferta sa scad i ea &la 7
#0
'.Ca urmare, va e)ista un nou pre de ec%ilibru &(
#0
'
iar punctul de ec%ilibru coboar i el i va fi #
70
.
:. Dodificarea ofertei
6ferta de .unuri poate s$ creasc$ sau s$ scad$ &n funcie de un comple3 de
factori
+#
.
1. 6ferta cre!te% iar cererea este fi3$.
0ac$ oferta cre!te f$r$ s$ creasc$ !i cererea se a<un'e la un e3ces de ofert$%
!i anume @ 6
BpC
W C
BpC
!i 6
BpC
H C
BpC
W # .
4cest e3ces de ofert$ e3istent pe pia$ determin$ o intensificare a
concurenei &ntre produc$tori &n ceea ce prie!te desfacerea .unurilor% fapt ce duce
la o reducere a preului de ec-ili.ru determin*ndu(i astfel pe produc$tori sa
stoc-e"e o parte din produse pentru a nu pierde de pe urma reducerii preului.
2. 6ferta scade% iar cererea este fi3$.
;n acest ca"% aem @ 6
BpC
X C
BpC
!i 6
BpC
H C
BpC
X #% iar consecina a fi penurie
de produse. 9esta.ilirea ec-ili.rului se a face prin cre!terea preurilor care a
stimula produc$torii s$ adopte anumite m$suri pentru sporirea ofertei.
C
1re 6
2
1
,2
,
Y2
6
1
,
,
Y
6
1
1
,1
,
Y1
60
Giorel :e% ,d. 1romedia% Clu<(
Napoca% p.332
24

# Y
,2
Y
,
Y
,1
Cantitate
Fi'ura nr.2.3 Formarea preului de ec-ili.ru &n condiiile modific$rii ofertei
+1
?nde@
C H cur.a cereriiJ
6% 6
1
% 6
2
H cur.ele ofertei iniiale B6C% ma<orate B6
1
C% !i reduse B6
2
CJ
1
,
% 1
,1
% 1
,2
H preurile de ec-ili.ru &n cele trei situaiiJ
Y
,
% Y
,1
% Y
,2
H cantit$ile pentru care are loc ec-ili.rul &n cele trei situaiiJ
,
Y
% ,
Y1
% ,
Y2
H punctele de ec-ili.ru pentru cele trei situaii.
6ceast reprezentare grafic ne arat c pornind de la un ec%ilibru dat al
cererii i ofertei &#
7
', o cretere a ofertei &curba -
4
' determin o scdere a
preului de ec%ilibru &de la (
#
la (
#4
' iar punctul de ec%ilibru coboar "n #
74
.
ac oferta scade &curba -
0
' are loc o cretere a preului de ec%ilibru care se va
stabili "n punctul #
70
, corespunztor unei cantiti mai reduse &7
#0
'.
;n conclu"ie% deci"ia &ntreprinderilor asupra olumului de ofert$ produs ine
de e'ali"area preului pieei cu costul mar'inal. 4stfel% &n funcie de aceasta%
fiecare or'ani"aie decide c*t produce &n ederea o.inerii profitului total ma3im.
2.2 I$6/*$.- 12$1"*$.*# -%!"- !"*."#/2"
4ciunea ofertei !i a cererii de produse !i sericii are la .a"$ iniiatia li.er$
'enerat$ de proprietatea priat$ &n economia de pia$. Fenomenul acti pe care se
&ntemeia"$ li.era iniiati$ este a!adar concurena &ntr(un mediu adecat% anume
creat
+2
.
C2$1"*$.- repre"int$ o trstur esenial a economiei de pia, este o
situaie pe o pia "n care firmele productoare "i disput patrona2ul
cumprtorilor pentru a-i atinge un anumit obiectiv de afaceri &e)emplu!
profituri, v$nzri i8sau un segment de pia, etc.'
9:
.
4stfel% concurena se identific$ cu =rialitatea>. 1rin urmare% rialitatea
concurenial$ dintre firme apare atunci c*nd pe aceea!i pia$ e3ist$ doi sau mai
muli produc$tori de acela!i .un% acela!i sericiu sau lucrare% silind firmele s$
dein$ eficiente !i s$ ofere o 'am$ lar'$ de produse !i sericii la preuri !i tarife c*t
mai mici.
Fiecare a'ent economic este preocupat pentru conducerea actiit$ii sale
astfel &nc*t firma lui s$ fie cea mai competiti$% iar c*!ti'ul net s$ fie cel mai .un.
;n funcie de nielul concurenei% fiecare produc$tor &!i poate orienta producia prin
costurile de e3ploatare% urm$rind permanent ec-ili.rul dintre resurse !i c-eltuieli
+4
.
Ca urmare a faptului c$ &n a.sena concurenei% orice &ntreprindere% fiind sin'ur$ pe
pia$% !i(ar fi3a &n mod li.er preul propriu% f$r$ s$ se confrunte cu ali produc$tori
61
Mrafic preluat din lucrarea =1reuri !i concuren$> de Ilie Do'a% ,d.?niersit$ii =/ucian :la'a>%
Si.iu% 2##9% p.47
62
0an 1opescu HSuport de curs =Dicroeconomie>% ,d.?niersit$ii =/ucian :la'a>% Si.iu% 2##7%
p.11#
63
I.idem +2
64
Tatiana Do!teanu H=1reuri !i concuren$>% ,d. 0idactic$ !i 1eda'o'ic$% :ucure!ti% 2###% p.51
25
!i f$r$ s$ in$ seama de opiunile clienilor% studiul cererii se efectuea"$ neap$rat &n
condiiile concurenei.
C*nd &n economie un .un este fa.ricat de mai muli produc$tori% nici unul
dintre ei nu poate s$ influene"e &n mod i"olat piaa. Toi influenea"$ piaa
afl*ndu(se &n competiie. Ca urmare ei tre.uie s$(!i adapte"e preurile la nielul
preurilor pieei. 1entru a(!i atra'e mai muli clieni% produc$torii pot proceda la
co.or*rea nielului preului. Fenomenul se transmite% iar sc$derea preului% ca efect
al concurenei% poate s$ atin'$ cel mai co.or*t niel% p*na la cel de supraieuire%
&n care mar<a profitului este foarte mic$. ;n aceste condiii% acei produc$tori care
procedea"$ la ridicarea preului peste nielul concurenei risc$ s$ &!i piard$
totalitatea clienilor !i s$ dea faliment
+5
. ;ns$ e3ist$ !i situaia &n care un produs se
diferenia"$ de celelalte fie prin desi'n% presti'iu de marc$ !.a% fiind considerat de
aloare pentru consumator iar presiunea concurenial$ se reduce% iar acesta este
recunoscut pe pia$ tocmai printr(un pre mai mare.
F$c*nd a.stracie de unele situaii speciale Bcosturi prea mari% deficit
temporal !i con<unctural% deci"ie de ie!ire din ramur$% etcC% este a.solut necesar ca
firmele produc$toare s$(!i conceap$ strate'ia de pia$ pe .a"a caracteristicilor
pre"ente !i iitoare ale concurenei. ;n ceea ce prie!te deci"ia de pre% pentru
produc$torii interdependeni% politica unuia depinde de strate'ia !i tactica
celorlali.
1riite lucrurile din acest un'-i% pe piaa concurenial$% se distin' dou$
strate'ii de adaptare a firmelor produc$toare
++
@ prin deci"iile lor de pre unii &!i
propun s$ urme"e tendinele prei"i.ile ale preului de pia$ concurenial$% iar alii
&!i propun s$ iniie"e !i s$ diri<e"e urm$toarele mi!c$ri ale preului de pia$ datorit$
po"iiei dominante pe care o au sau deinerii unei ponderi &nsemnate &n ramur$
Bc$ut*nd apoi s$ anticipe"e care a fi reacia de r$spuns a concurenilor lor la
mi!c$rile de pre pe care le or iniiaC.
Ca urmare% &ntre produc$tori% concurena e3ercit$ o presiune permanent$
asupra preurilor de *n"are !i totodat$ a 'estiunii le'at$ de preuri. 0e asemenea%
concurena contri.uie !i la l$r'irea pieei le'at$ de cantitatea cerut$ de
consumatori% care este cu at*t mai mare% cu c*t preul este mai mic.
2.5 L21/ #$#.#-+2"/# 3* !"*. !* !#-.- 12$1"*$.#-/4
Firmele produc$toare iniiatoare a mi!c$rii preurilor pe o pia$
concurenial$ Bprice leaderC sunt recunoscute ca atare% datorit$ influenei pe care o
imprim$ asupra dinamicii preurilor pieei. ,le iau iniiatia pentru m$rirea sau
mic!orarea preurilor pe o pia$ !i contri.uie la definirea caracterului pieei pentru
.unul considerat Bsta.il$% olatil$% neroas$% calm$% etc.C
+7
. ,3ist$ situaii &n care
rolul iniiatorului de pre este atri.uit unuia dintre concurenii e3isteni pe pia$% ca
urmare a unor merite de neconstestat ale acestuia precum% costuri foarte mici% un
65
I.idem +4% pa'.51(52
66
Ilie Do'a H=1reuri !i concuren$>% ,d.?niersit$ii =/ucian :la'a>% Si.iu% 2##9% p2+9
67
I.idem ++% p.27#
26
potenial mare &n domeniul cercet$rii !i &nnoirii produciei% reea mare de
distri.uie% deinerea unui se'ment important de pia$% pro'rame eficiente de
pu.licitate !i promoare a produselor !.a.
6 firm$ produc$toare poate <uca rolul de iniiator al mi!c$rii preurilor
numai dac$ &ndepline!te c*tea cerine
+7
@
( s$ .eneficie"e de o .a"$ lar'$ !i cuprin"$toare de informaii priind
fenomenele de pia$% pe care s$ le &nelea'$ !i s$ le interprete"e corect !i la
care s$ reacione"e rapidJ
( s$ doedeasc$ &n timp un susinut sens al strate'iei de preJ
( s$(!i asume riscul afirm$rii performanelor mana'eriale pe ori"onturi lun'i
de timpJ
( s$(!i asume consistent rolul !i responsa.ilitatea de lider prin deci"ii &n
faoarea !i interesul &ntre'ii ramuri din care face parte.
,lementele strate'ice de pre caracteristice iniiatorului de pre se calculea"$
!i ilustrea"$ cel mai u!or pe piaa de tip oli'opol% unde rolul conduc$tor al firmelor
produc$toare este eident.
9eferindu(ne la o.iectiul iniiatorului mi!c$rii preurilor% acesta se
identific$ cu p$strarea pe un ori"ont scurt de timp a ponderii pe pia$% acesta fiind
reali"at prin iniierea unor preuri mai mari dec*t cele pe care structura costurilor i(
ar permite s$ le practice.
Conclu"ion*nd% preci"e" faptul c$ e .ine s$ se fac$ distincie &ntre rolul
iniiatorului de pre !i rolul monopolului &n ceea ce prie!te sta.ilirea preurilor
pieei. 0iferena const$ &n faptul c$ &n ca"ul monopolului% nielul 'eneral al
preurilor reflect$ raportul dintre cerere !i oferta de pe pia$% &n timp ce iniiatorul
mi!c$rii preurilor ofer$ un reper pentru lupta concurenial$ dintre firmele
produc$toare.
CAPITOLUL 5
5.PARTICULARITI ALE FORMRII I APLICRII PREURILOR
LA !." #"$! !.%. !#&#'
68
Ilie Do'a H=1reuri !i concuren$>% ,d.?niersit$ii =/ucian :la'a>% Si.iu% 2##9% p.27#
27
5.1 D-+* 3* #3*$+#6#1-"* -/* -<*$+/# *12$2,#1
1.0enumirea firmei@ S.C. ICOS S.A. SIBIU
2.Num$rul !i data &nre'istr$rii la 9e'istrul Comerului@ ;-:08:4<-4==4
3.Cod fiscal2Cod unic de &nre'istrare@ >0?90:@:
4.Forma <uridic$ de constituire@ 3ocietate pe aciuni. AB 4:=80/.C0.4==4
5.Sediul social2:irouri@ //CC9? 3ibiu, 3tr. .i%orului, Dr.9, .l.@, 6p./
+.1unct de lucru2Secia de producie@ ///9CC -cna 3ibiului,3tr.,abricii, Dr.?,
;udeul 3ibiu
7.Tipul actiit$ii principale actuale !i codul C4,N@
0@94- ,abricarea produselor de tiat i de uz casnic
7.Tipul actiit$ii noi@
C0C4- 3ilvicultur i e)ploatare forestier5
0C4C- Tierea i rindeluirea lemnului, impregnarea lemnului5
0C:C- ,abricarea de elemente de dulg%erie i t$mplrie pentru construcii5
0C?C- ,abricarea ambala2elor din lemn5
0C/4- ,abricarea altor produse din lemn5
0C0C- ,abricarea de produse stratificate din lemn5
:944- (roducia de scaune5
:940- (roducia mobilierului pentru birou i magazine5
:94:- (roducia mobilierului pentru buctrii5
:9/C- ,abricarea 2ocurilor si 2ucriilor5
/44:- +ntermedieri "n comer cu material lemnos i de construcii.
9.Natura capitalului Bstat% patricular% str$in% mi3tC@ (articular
1#.Capitalul social@ ?.:04.=</ lei
11.4sociai% acionari principali@
%sociai (
%cionari
(ersoane
fizice
6dresa complet, nr.
telefon
Dr.
aciuni
Ealoar
e &lei'
(ondere &F'
A/.# -1.#2$-"# A/.# -1.#2$-"# ( ( 724.273 724.273 72.427 72.427 1+%757 1+%757
(ersoane
2uridice
6dresa complet, nr.
telefon
Dr.
aciuni
Ealoar
e &lei'
(ondere &F'
S.C. ICOS
T"-3#$< S.A.
55##+4 Si.iu% str.
:i-orului Nr.+% :l.7%
4p.5% 1arter% tel.2fa3@
4#(2+9(23.47.44J
2.+47.97# 2+4.797 +1%2+7
S.C. ICOS
S.A.
55##+4 Si.iu% str.
:i-orului Nr.+% :l.7%
4p.5% 1arter% tel.2fa3@
4#(2+9(23.47.44J
431.747 43.175 9%992
B"2-3@"%+
I$:*%+,*$+%
L#,#+*3
2(4 4rt-. Da8arios
III 4enue% Capital
Center Nicosia% Cipru
427.2+3 42.72+ 9%77+
28
S.C. T"-A#-
L*-%#$< S.A.
Ielim.$r% <ud. Si.iu%
0rumul Naional 1%
4leea Donumentului
nr.1%tel.@#2+9.5+#.+94J
fa3.@ 5+#.717.
9#.+21 9.#+2 2%#97
Total 1##A
Ta.elul 3.1 4sociaii24cionarii principali
12.0ate financiare B se or ane3a .ilanurile conta.ile !i conturile de profit sau
pierdere pe ultimii trei ani &nc-eiai% ai"ate de or'anul fiscal teritorialC.
13.Conducerea@ 0irector Meneral(,3ecuti@ :ar. Carmen Sorina
0irector ad<unct@ 9o!ca /iiu Ion
Conta.il !ef@ 1le!ca Dinera
14.Num$rul !i structura personalului@
Categoria de personal Dumr (ondere
T2+-/B 3#$ 1-"*: 101
Conducere 3 2%97A
T,S4 H total% din care@ 2# 19%7#A
1roducie
7 7%92A
Conta.ilitate
3 2%97A
Secretariat
1 #%99A
1ersonal(Salari"are
1 #%99A
Ouridic
1 #%99A
4proi"ionare
1 #%99A
0epo"ite !i ma'a"ii
3 2%97A
4sistenta medical$
1 #%99A
In'iner sistem
1 #%99A
Duncitori H total% din care@ 77 77%23A
( direct productii 39 37%+1A
( indirect productii 39 37%+1A
Ta.elul 3.2 Num$rul !i structura personalului
5.2 S1"+ #%+2"#1 S.C ICOS S.A
;n anul 1923% este &nre'istrat$ la Tri.unalul Si.iu su. num$rul 499 din 5
septem.rie 1923% (rima ,abric >om$n de Cuite i -elrii, o firm$ rom*no(
austriac$% pe aciuni% cu un capital inte'ral de 12 milioane lei B1923C. Darca
fa.ricii repre"int$ dou$ capete de cai 'emeni !i o .aionet$% iar profilul de fa.ricaie
al societ$ii% conform statutului% era de fa.ricarea de cuite% tac*muri !i articole din
oel. Sediul societ$ii era &n ora!ul Si.iu% &n 1iaa ?nirii% nr.17% fa.rica a*nd
adresa &n 6cna Si.iului. /a data &nfiin$rii% fa.rica aea 5+ de muncitori% 1 in'iner
de producie !i un conta.il.
Tre.uie menionat c$ aceast$ societate f$cea parte din societatea anonim$
9edten.ac-er din 4ustria% fondat$ &n 1751% care aea fa.rici &n mai multe $ri
29
europene% precum ?n'aria% Iu'oslaia% Italia% Spania% etc.% !i care era furni"orul
mai multor case 9e'ale. 0atorit$ e3perienei de peste 3## de ani a firmei mam$% &n
scurt timp dup$ &nfiinare% fa.rica din 6cna Si.iului a reu!it s$ creasc$ producia de
tac*muri !i cuite. 4stfel% &n anul 1933 se producea lunar 15#.### .uc$i tac*muri
cositorite% 1.2## .uc$i tac*muri ino3ida.ile !i peste 5.### .uc$i cuite diferite !i
sat*re% la cele mai ridicate e3i'ene de calitate !i e3ecuie.
;n anul 1939% societatea mam$ num$ra de<a peste 22# de an'a<ai cu o cifr$
de afaceri ce dep$!ea 42.21# lei2an% urm*nd ca &n 194# cifra de afaceri s$
dep$!easc$ 11#.### lei iar num$rul de an'a<ai s$ scad$ la 2#1 de salariai din care
177 de muncitori.
;n septem.rie 1944% ca urmare a armistiiului dintre 9om*nia !i ?9SS%
fa.rica este preluat$ de c$tre Casa de 4dministrare !i Suprae'-ere a :unurilor
Inamice BC.4.S.:.I.C% &ntre' patrimoniu fiind administrat apoi de 4dministraia
:unurilor Soietice din 9epu.lica 1opular$ 9om*n$.
;n anii 1955(195+% se e3tind sortimentele% reali"*ndu(se din nou tac*muri
din alpaca% producie care nu se mai reali"a &nc$ din 1939. 1rima lirare la e3port a
fa.ricii% dup$ cel de(al doilea r$".oi mondial% a fost &n anul 19+#% &n 9.4. ,'ipt !i a
constat &n tac*muri ino3ida.ile. ;n anul 19+2 se trece la sistemati"area !i reparaia
capital$ a &ntreprinderii% acum e3ecut*ndu(se !i centrala termic$ !i instalaiile de
termoficare.
;n anii 19+9(197#% unitatea reali"ea"$ prima etap$ de de"oltare din fonduri
centrali"ate !i inestiii &n aloare de 35 milioane lei% determin*nd o cre!tere a
alorii produciei e3portate la 12(15A din cifra de afaceri% e3port*ndu(se &n special
sortimentul de cuite diferite &n $ri ca@ Mermania% Daroc% Tunisia% /i.ia% Iordania%
Gietnam% etc.
/a &nceput% olumul mare din prelucr$ri a fost ocupat de deform$rile plastice
la cald !i de !lefuire datorit$ faptului c$ ma<oritatea produselor erau for<ate !i
necesitau un olum mare de munc$% mai ales la finisare. ;n deceniul al 7(lea a
&nceput s$ se utili"e"e oelul ino3ida.il mai &nt*i la confecionarea tac*murilor !i
apoi a cuitelor% dar ponderea cea mai mare din olumul produciei fa.ricate o
deineau tac*murile cositorite% producia anual$ fiind de peste 3# de milioane de
.uc$i. Conducerea fa.ricii se m*ndrea cu faptul c$ anual aici se producea pentru
fiecare locuitor al 9om*niei% un tac*m !i <um$tate.
;n deceniul al 7(lea s(a renunat la producerea de tac*muri cositorite% din
cau"a costului ridicat al materialelor utili"ate% trec*ndu(se la producerea de
tac*muri cromate !i de tac*muri din aluminiu. 4ceste produse erau destinate
anumitor cate'orii de utili"atori% ca de e3emplu@ cantine% localuri de alimentaie
pu.lic$% populaia din Duntenia% 6ltenia !i Doldoa care le utili"au la anumite
o.iceiuri reli'ioase% etc. Tot &n aceast$ perioad$ se construiesc noi cl$diri !i se
ac-i"iionea"$ utila<e de mare productiitate ceea ce determin$ o cre!tere a
olumului produciei !i o restructurare te-nolo'ic$ a &ntreprinderii% astfel c$
sc-im.$rile ma<ore care au aut loc &n deceniul al 7(lea au marcat &ntrea'a
actiitate a &ntreprinderii p*n$ &n "ilele noastre.
0up$ decem.rie 1979% istoria &ntreprinderii este marcat$ de conulsiile
sociale care apar &n mod ineita.il &n perioada de tran"iie la economia de
30
pia$.4ceast$ perioad$ este caracteri"at$ de@ conflicte colectie de munc$%
reducerea olumului de producie ca urmare a sc$derii *n"$rilor% reduceri
periodice de personal% olum mic de inestiii datorat lipsei de resurse financiare%
lipsa de omo'enitate a ec-ipei de conducere% lipsa unei strate'ii coerente .a"ate pe
le'ile economiei de pia$% etc.
;ncep*nd cu anul 1995 &ncep s$ apar$ primele semne ale unei practici
mana'eriale ade$rate% acord*ndu(se mai mult$ atenie pieii !i inestiiilor &n
producie. Se efectuea"$ studii pe dierse pro.leme !i se caut$ surse de finanare
pentru punerea &n practic$ a unui proiect de restructurare te-nolo'ic$.
;n perioada 1995(1997 s(a moderni"at te-nolo'ia de poli"are a tac*murilor
!i cuitelor asam.late% prin ac-i"iionarea unor utila<e de i.ronete"ire din
Italia.Inestiia a fost efectuat$ cu spri<inul unui credit ram.ursa.il din cre!terea
diidendelor cuenite Fondului 1ropriet$ii de Stat Bapro3imati 3## milioane leiC.
4ceast$ inestiie a condus la &m.un$t$irea calit$ii produselor% la reducerea
costurilor de fa.ricaie% dar !i la o reducere masi$ de personal.
/a sf*r!itul anului 2##1 !i &nceputul anului 2##2% firma a mai ad$u'at la
"estrea companiei !i un atelier de lemn. Construit pe .a"a fostului compartiment de
confecionat m*nere pentru cuitele de .uc$t$rie% atelierul a fost dotat cu utila<e noi
cum sunt circulare de formati"at% ma!ini de !lefuit cu .and$% ma!ini de fre"at%
strun' de lemn precum !i sisteme de e3-austare.
/a sf*r!itul anului 2##2% atelierul /emn a mai ad$u'at o -al$ complet
renoat$% &n care e3ist$ un circular de tiit !i o ma!in$ de t$iat multilam$%
recondiionate prin fore proprii% precum !i o ma!in$ de prelucrat pe patru fee !i
dou$ prese pentru confecionat panouri% ac-i"iionate de la teri% la care se adau'$
!i o instalaie de e3-austare de mare capacitate e3ecutat$ &n re'ie proprie.
;n anul 2##4% firma a e3tins actiitatea de prelucrare a lemnului prin
ac-i"iia de lemn rotund !i o.inerea din acesta a c-erestelei necesare produselor
din lemn pentru .uc$t$rie. 4stfel% au fost ac-i"iionate un circular pan'lic$
ori"ontal$% un usc$tor performant &n id% precum !i circulare de tiit !i de rete"at.
1rin eforturi proprii% a fost amena<at spaiul aferent acestor utila<e% prin
de"afectarea unei -ale e3istente% repararea acoperi!ului% pereilor% ferestrelor !i
c$ilor de transport !i depo"itare.
;n pre"ent% firma distri.uie o 'am$ lar'$ de articole din ino3 !i lemn pentru
mena<% dorind &n iitor% e3tinderea capacit$ilor de producie !i depo"itare a
lemnului% datorit$ cre!terii importante a cererii pe pia$ at*t a produselor proprii c*t
!i celor destinate construciilor.
5.5 P"#$1#!-/*/* !"23%* "*-/#C-+* 7# !#*.*/* 3* 3*%6-1*"*
;n pre"ent% IC6S produce@
( tac*muri ino3ida.ile@ lin'uri% furculie% lin'urie% cuite pentru meniu !i
desert% polonice pentru sup$ !i desert% furculie pr$<itur$% palete tort% lin'urie
pentru iaurt% &n'-eat$% limonad$% etc.J
( cuite ino3 pentru@ "ar"aat% .uc$t$rie% p*ine% carne% m$celari% cu m*ner din
plastic !i lemnJ
( pun'i alimentare din L01, de 1 !i 2 8'.J
31
( saci mena<eri din L01, de 2#% 35 !i +#l.J
( produse din lemn pentru .uc$t$rieJ
1rodusele din lemn pentru .uc$t$rie cuprinde modelele descrise &n ta.elul
urm$tor.
C23 D*$,#"* P"23% D#,*$%#$# M-+*"#-/ A,8-/-"* L#:"-"*
C/ Cuier lemn 47537#353
F
a
'

s
a
u

c
a
r
p
e
n
/
a

.
u
c
a
t
$

s
a
u

&
n

r
a
c
%

l
a

c
u
t
i
e

d
e

2
#

s
a
u

3
#

d
e

.
u
c
$
i

&
n

f
u
n
c
i
e

d
e

c
o
m
a
n
d
$
.
C1(1 Cutie de paine cu
sertar
C1(2 Cutie de paine fara
sertar BmicaC
375331532##
0(1 0o' lemn 21#313#319
0(2 0o' lemn 24#3145319
0(3 0o' lemn 2+531+#319
0(3S 0o' lemn Bsu.ireC 2+5U1+#U1+
0(4 0o' lemn 34#321#319
0(4S 0o' lemn Bsu.ireC 34#U21#U1+
0(5 0o' lemn 4#53295319
0/D(1 0o' lemn cu maner 1+#313#32#
0/D(2 0o' lemn cu maner 35531+5319
0/D(2S 0o' lemn cu maner
Bsu.ireC
355U1+5U1+
09/(1 0o' rotund lemn
0175
0 175319
021#
0 21#319
09/(2S 0o' rotund lemn 0 21#U1+
0275
0 275319
0335
0 335319
DT1(1 Dasa taiat paine 3##32#7322
S,T(09/ Set do'uri rotunde
lemn
+ do'uri 09/(
1% 1 do' 09/(2
!i un suport
32
C23 D*$,#"* P"23% D#,*$%#$# M-+*"#-/ A,8-/-"* L#:"-"*
;
n

f
o
l
i
e

t
e
r
m
o
c
o
n
t
r
a
c
t
i
.
i
l
$
%

c
u

e
t
i
c
-
e
t
$

i
n
d
i
i
d
u
a
l
$
%

c
u

c
o
d

.
a
r
e

!
i

c
u

i
n
s
t
r
u
c
i
u
n
i

d
e

u
t
i
l
i
"
a
r
e

!
i

d
e
p
o
"
i
t
a
r
e

&
n
s
c
r
i
s
e

p
e

e
r
s
o
.
S1 Suport prosop 274314#3125
33
Ta.elul nr.3.3 1roduse din lemn pentru .uc$t$rie
4ceste produse sunt conforme din punct de edere al materialului% calit$ii !i
dimensiunilor standardului intern STI 122##4.
0e asemenea% firma comerciali"ea"$ !i c-erestea de molid% fa' sau ste<ar%
precum !i .u!teni de fa' !i .u!teni fasonai de molid.
;n ceea ce prie!te piaa de desfacere a produselor IC6S% aceasta o
constituie &ntrea'a ar$. ;n pre"ent% este imposi.il ca &n 9om*nia s$ e3iste o
'opod$rie care s$ nu ai.$ cel puin un produs IC6S. 4cest lucru se datorea"$ &n
mare parte tradiiei firmei B79 de aniC% c*t !i cotei de pia$ pe care firma o deine
Bapro3imati +#AC. 1rodusele IC6S sunt foarte cunoscute !i apreciate datorit$
calit$ii lor !i se adresea"$ at*t pieei de consum% c*t !i celei industriale.
4stfel@
1. pentru piaa industrial$ produce@
a. cuite diferite pentru carmen'erii% fa.ricile produc$toare de porelan%
cooareJ
.. tac*muri pentru fast(food(uri% cantine% restauranteJ
c. saci mena<eri !i pun'i alimentare pentru -oteluri !i restaurante.
2. pentru piaa de consum@
a. tac*muri ce se pretea"$ sp$l$rii manuale sau &n ma!ina de sp$lat% &ntr(un
sortiment completJ
.. cuite diferite cu m*ner din plastic !i lemnJ
c. pun'i alimentare !i saci mena<eri.
1entru se'mente diferite de pia$% IC6S a de"oltat produse speciale%
se'mentarea fiind f$cut$ &n funcie de eniturile consumatorilor.
4stfel@
1. pentru clienii cu enituri mici !i pentru firmele la care rata de &nlocuire a
tac*murilor este mare Bcantine% fast(food(uri% etc.C% IC6S produce dou$
modele de tac*muri ieftine@ model 113 !i 91J
2. pentru piaa medie% IC6S a de"oltat produse din ta.l$ 172#% cu finisare a
muc-iilor .un$% luciu mediu% produse din lemn pentru .uc$t$rie din fa'%
carpen sau molidJ
3. pentru piaa consumatorilor cu enituri mari sau a firmelor sofisticate% IC6S
reali"ea"$ tac*muri cu desi'nuri speciale% din ta.l$ 1721# !i luciu o'lind$.
4ceste piee sunt accesate prin clienii e3isteni% canalele de distri.uie fiind@
a. directe@ &n ca"ul clienilor industriali% care cump$r$ direct de la firm$J
.. produc$tor( detailist( consumator@ &n ca"ul reelelor% ma'a"inelorJ
c. produc$tor( en'rosist( detailist( consumator@ &n ca"ul micilor comerciani.
;n ultimii ani s(a remarcat o reorientare a consumatorilor indiiduali din
direcia ma'a"inelor mici spre supermar8eturi% unde pot ac-i"iiona o arietate
mare de produse cu un efort mic. 0in acest moti% firma a depus eforturi mari
pentru a semna contracte cu marile reele de<a aflate &n ar$ !i pentru a contacta
imediat reelele care &!i anun$ intrarea pe piaa rom*neasc$.
Totodat$% se remarc$ o tendin$ de orientare spre desi'nuri mai simple !i
spre produse care se pot sp$la &n ma!inile de sp$lat ase. 1entru a &nt*mpina aceste
34
tendine% firma a de"oltat produse cu desi'nuri simple !i a crescut ponderea
produciei de tac*muri din ta.l$ 1721#.
;n priina celorlalte produse de .uc$t$rie% se o.ser$ o orientare tot mai
i"i.il$ spre utili"area materialelor naturale. 0in acest moti% lemnul natural este
tot mai utili"at &n producerea suporilor pentru prosoape% a lin'urilor%
cuierelor.Qin*nd cont de aceast$ tendin$% firma a decis e3tinderea 'amei de
produse din lemn iar e3periena ultimilor ani a demonstrat c$ aceste produse au un
real succes% toate reelele de ma'a"ine dorind aceste produse.
5.) P"#$1#!-/## 6"$#C2"# 3* ,-+*"## !"#,* D!* +#!"# 3* ,-+*"## !"#,* 1
%!*1#6#1-"*- !2$3*"## 0$ +2+-// 1@*/+#*/#/2" 1 ,-+*"#-// -!"2:#C#2$-+E
enumire furnizor enumire
materie
prim,materiale
,orma de
proprietate
(ondere "n
total c%eltuieli cu
materialul
aprovizionat
SC D,T4/C4S S4
SC IT4/IN6Z S4
SC 9,SC4/I S4
SC 4914S,/ S4
SC 6094 S9/
SC S/D S9/
SC S40C6D S4
96/54SCL IT4/I4
SC SI:ING,ST S4
SC M6GI/ S4
SC 149D,N S9/
SC ,/,CT9IC4 S4
Ta.l$ ino3
Ta.l$ ino3
Ta.l$ ino3
/emn rotund
/emn rotund
C-erestea
C-erestea
Soluii de lustruit
4.ra"ii
4m.ala<e
4m.ala<e
,ner'ie electric$
priat$
priat$
priat$
priat$
priat$
priat$
priat$
priat$
priat$
priat$
priat$
priat$
37.59A
17.+7A
14.#+A
7.75A
3.77A
#.97A
#.72A
7.79A
#.39A
#.39A
#.29A
5.71A
Ta.elul 3.4 1rincipalii furni"ori de materii prime
5.; P"#$1#!-/## 1/#*$.# -1+-/# #$+*"$# 7#F%- *G+*"$#B!* <"!* 3* !"23%*F%*":#1##
enumire client Categorii de produse
S.C IC6S T940INM S.4. Si.iu 1roduse din lemn pentru .uc$t$rie%
tac*muri% cuite de .uc$t$rie
SC 6094 S9/ 1rest$ri sericii
D#$+"* 1/#*$.## S.C. ICOS TRADING
S.A. ,*$.#2$4,@
Detro Cas-[ CarrE 9om*nia S9/ Tac*muri% produse lemn% cuite%
produse din font$
S.C. 1ipan Ciitas Construct Tac*muri% cuite
S.C. LI196D4 S9/ :ucure!ti 1roduse din lemn pentru .uc$t$rie%
35
S.C. C694 S9/ :ucure!ti 1roduse din lemn pentru .uc$t$rie%
S.C. INT,9,Z 1loie!ti 1roduse din lemn pentru .uc$t$rie%
S.C. 196FI 9om Food Timi!oara Tac*muri% cuite% pun'i alimentare
S.C. SI4C6 ID1,Z S9/ :ucure!ti Tac*muri% cuite
S.C.4N96D,T S.4. 6radea 1roduse din lemn pentru .uc$t$rie%
S.C. C69ID,Z S.4 Craioa Tac*muri% cuite%
S.C. 9,5, 9om*nia 1roduse din lemn pentru .uc$t$rie%
S.C. 9696D :IM S9/ Constana Tac*muri% cuite% produse din lemn
S.C. 4m.ient S9/ Si.iu 1roduse din lemn pentru .uc$t$rie%
S.C. 9,4/SI: S9/ Si.iu Tac*muri% cuite% produse din lemn
S.C. /I0I4 S9/ Ia!i 1roduse din lemn pentru .uc$t$rie%
S.C. 9,D,T,I S9/ :ac$u 1roduse din lemn pentru .uc$t$rie%
S.C. D,M4C6D S9/ 9e!ia 1roduse din lemn pentru .uc$t$rie%
S.C. T9,C\T69?/ S9/ Suceaa 1roduse din lemn pentru .uc$t$rie%
S.C. N416C6D S4 Clu< Napoca 1roduse din lemn pentru .uc$t$rie%
Ta.elul 3.5 1rincipalii clieni
;n ceea ce prie!te produsele din lemn pentru buctrie% acestea se
adresea"$ &n 'eneral persoanelor fi"ice din ar$ !i din str$in$tate. ;n ar$ ponderea
cea mai mare din *n"$ri o ocup$ reelele@ Detro% 1ennE ZZ/% Carfour% Faufland%
Cora !i Intere3. Clienii acestora sunt &n 'eneral persoane cu enituri medii !i mari
pentru Detro% Carfour% Intere3% Faufland !i cu enituri sc$"ute &n ca"ul 1ennE
ZZ/% Dini Da3% iar pentru aceste doua tipuri de clieni% IC6S a de"oltat produse
specifice.
1entru c%eresteaua de molid, fag sau ste2ar e3ist$ &n pre"ent o cerere foarte
mare &n $ri% precum Turcia% C-ina% Q$rile 4ra.e% Oaponia% etc. 4ceast$ c-erestea
este folosit$ de c$tre fa.ricile de mo.il$ din $rile respectie sau &n construcii.
;n ca"ul butenilor de molid% cel mai mare ac-i"itor de .u!tean fasonat de
molid este firma Lol" Industrie din Se.e! 4l.a% care e3ploatea"$ din .u!tean
parc-ete% &ns$ nu reu!e!te s$ a<un'$ la cantitatea necesar$% a!a &nc*t ac-i"iionea"$
.u!tean de la numeroase firme din ar$.
eeul lemnos % la r*ndul lui% este ac-i"iionat de c$tre@
36
( 0irecia Silic$ de la care se cump$r$ lemnul pe picior &n ederea
comerciali"$rii lui c$tre populaie sau firmeJ
( populaie% pentru &nc$l"it locuine &n "onele &n care nu e3ist$ 'a" metanJ
( firme produc$toare de 14/ melaminat !i 10F. ;n acest ca"% cel mai mare
produc$tor de 14/ este Frati Se.e! Bactual FronospanC% care are or'ani"at
un sofisticat sistem de ac-i"iii% &ntins &n &ntrea'a ar$% pun*nd de asemenea
la dispo"iia firmelor ce produc de!eu lemnos containere speciale.
5.> P"#$1#!-/## 12$1"*$.# -1+-/#B !* <"!* 3* !"23%*
a. pentru tac*muri@
( 3.C. +D-G 3.6.% :ucure!ti% produc$tor de tac*muriJ
( 3.C. +D-G >+E 3.6.% importator din ItaliaJ
( dierse firme care import$ din C-ina.
.. pentru cuite de .uc$t$rie@
( IC6S este unicul produc$tor de cuite din 9om*niaJ
( firme importatoare din C-ina% etc.
c. pentru produsele din lemn pentru .uc$t$rie@
( D+>6; 6C# .rad Coasna% care produce cantit$i foarte mici de cutii de
p*ine% do'uri !i lin'uri din lemn. Firma lucrea"$ numai pentru e3port !i
inde &n ar$ numai produsele declasateJ
( D->+3 6radea% produce numai lin'uri din lemn e3clusi pentru clieni din
Mermania. 1rodusele declasate !i de calitatea a doua sunt *ndute &n ar$ sau
&n ?n'ariaJ
( (#>+D 6radea% produce do'uri din lemn de dimensiuni mici% co"i de
m$tur$% cutii de p*ine% '$rdulee din lemn% mese de 'radin$J
( ;n rest sunt produc$tori indiiduali% &n special din "ona Coasna% care dein
&n atelierele de acas$ c*te un utila<. Nu dein personal an'a<at !i de cele mai
multe ori lucrea"$ cu materii prime% dup$ modele !i pentru Nira< 4ce :rad.
d. pentru .u!tean fasonat de molid@
( &n <udeul Si.iu sunt multe firme care au ca o.iect de actiitate e3ploatarea
forestier$. 4cestea sunt &n 'eneral mici !i nu au putere financiar$ mare% lucru
care &i &mpiedic$ s$ participe la licitaiile mari de parc-ete. Firme concurente
sunt@ T#+HI, ->6% etc.
e. pentru .u!tean de fa'@ cel mai mare concurent &n Si.iu este +(I T$lmaciu.
f. pentru c-erestea@
( &n 9om*nia e3ist$ multe firme care produc c-erestea de dierse esene.
( competitori sunt@ ->6, D+>6; 6C# .rad, T#+HI% etc.
5.9 A$-/#C- SHOT
)uncte tari )uncte sla*e
firma deine apro3imati +
-ectare de teren% din care apro3imati 3
sunt construiteJ acestea constituie o
.un$ .a"$ de e3tindere a actiit$ii
actualeJ
situarea firmei la 4 8m distan$
de ora!ul 6cna Si.iului !i 15 8m fa$
de Si.iuJ acest lucru impune asi'urarea
transportului personalului de la !i spre
locul de munc$J
37
firma lucrea"$ de mai muli ani
&n domeniuJ cunoa!te foarte .ine piaa%
concurena !i neoile consumatorilorJ
deine ateliere mecanice !i de
&ntreinere% cu personal calificat% care
pot asi'ura .una funcionare a
utila<elor% &ntreinerea utilit$ilor
e3istente !i de"oltarea2construirea de
noi utilit$iJ
ec-ip$ t*n$r$ de speciali!ti &n
domeniul mar8etin'ului !i *n"$rilorJ
firma este deose.it de inenti$
!i continuu preocupat$ de neoile
consumatorilorJ din acest moti
de"olt$ produse noi% modific$ pe cele
e3istenteJ
&n ederea distri.uiei% firma
deine un parc mare de ma!ini de
transport marf$ !i a'eni de *n"$ri
.ine pre'$tiiJ
pentru producia de lemnoase%
firma posed$ o .a"$ material$ .un$@
utila<e pentru e3ploatare forestier$%
utila<e de prelucrare a c-erestelei !i
produselor din lemn.
pe terenul firmei e3ist$ cl$diri
amplasate conform necesarului flu3ului
te-nolo'ic de la tac*muri iar &n pre"ent
firma tre.uie s$ se adapte"e la
construciile e3istente !i pentru
proiectarea flu3urilor de producie
materiale lemnoaseJ
situaie financiar$ nefaora.il$
&n ultimii aniJ e3plicaia este% &n
'eneral% cri"a economic$.
$portuniti %meninri
posi.ilit$i de e3tindere a
nomenclatorului de produse% e3istena
cererii de noi produse pe pieele
e3istenteJ
a.sena de pe pia$ a unor
competitori puternici.
intrarea &ntr(o perioad$ de
recesiune economic$ la niel naionalJ
puterea cresc*nd$ de ne'ociere a
furni"orilor !i2sau clienilorJ
intrarea unor noi competitori pe
pia$.
Ta.elul nr.3.+ 4nali"a S56T
5.I S+"-+*<#- 3* ,-"A*+#$<
Strate'ia de mar8etin' repre"int$% &n esen$% ale'erea unei opiuni dintre mai
multe ariante% ale'*ndu(se &n funcie de potenial !i situaia mediului e3tern. 6rice
&ntreprindere &ncearc$ s$ &!i fi3e"e un loc al produselor sale pe pia$ pentru a putea
fi distinse de clieni fa$ de concuren$% iar aceast$ po"iionare tre.uie '*ndit$
foarte amplu de c$tre firma respecti$. 6dat$ po"iionat produsul% or'ani"aia
tre.uie s$ identifice posi.ilele aanta<e competitie fa$ de concureni. 4stfel%
strate'iile de mar8etin' or defini calea prin care se pot atin'e o.iectiele.
3.+.1 !trategia de produs
38
4ceast$ strate'ie se refer$ la conduita adoptat$ de firm$ &n ceea ce prie!te
dimensiunea% structura !i eoluia 'amei de produse &n raport cu cererea !i
concurena.
4stfel% S.C. IC6S S.4.% fiind continuu preocupat$ de neoile
consumatorilor% de"olt$ produse noi sau le modific$ pe cele e3istente% astfel &nc*t
oferta sa s$ mulumeasc$ un num$r c*t mai ariat de cump$r$tori. 1entru clienii
importani% IC6S produce dup$ specificaiile clienilor !i de asemenea creea"$
'ame de produse diferite &n funcie de eniturile consumatorilor.
3.+.2 !trategia de pre
Strate'ia de pre repre"int$ un mod concret de a.ordare a pro.lematicii de
preuri% o conduit$ a unei firme fa$ de produsele sale pe o perioad$ mai
&ndelun'at$
+9
.
Firma% &n pre"ent% lucrea"$ &n funcie de preferinele clienilor pentru
ma<oritatea clienilor importani. 4cest lucru a dus la &m.un$t$irea relaiilor de
cola.orare cu ace!tia !i la sta.ilirea de relaii de lun'$ durat$.
;n 'eneral% IC6S adopt$ politica preurilor mici &n ederea p$trunderii pe o
anumit$ pia$. Clienilor care ac-i"iionea"$ cantit$i &nsemnate de produse2pl$tesc
la lirare% li se acord$ remi"e !i sconturi.
3.+.3 !trategia de distri*uie
Strate'ia de distri.uie presupune un proces prin care se asi'ur$ flu3ul de
.unuri de la produc$tor la consumatorul final. Ca urmare a faptului c$ &n actualul
mediu de afaceri% distri.uia &!i spore!te semnificati importana% S.C. IC6S S.4.%
fiind con!tient$ de acest aspect% a de"oltat o reea de distri.uie &n concordan$ cu
cerinele clienilor s$i.
4stfel@
a. &n ca"ul tac*murilor !i produselor din lemn pentru .uc$t$rie% *ndute &n ar$%
se folose!te urm$torul canal de distri.uie@ productor- distribuitor-
magazin- client. 0istri.uia este intensi$% se face cu a<utorul ma!inilor de
transport marf$ !i este asi'urat$ de personal calificat. ;n ceea ce prie!te
e3portul% canalul de distri.uie arat$ astfel@ productor- distribuitor-
engrosist- magazin- client. 1entru e3porturi% firma are personal an'a<at care
asi'ur$ eidenele conta.ile% &ntocmirea documentelor cerute de am$%
cercetarea pe internet% corespondena de afaceri% etc.J
.. &n ca"ul .u!teanului destinat *n"$rii% e3ist$ contracte cu firmele ac-i"itoare.
4cestea &!i trimit personal calificat pentru identificarea .u!teanului destinat
producerii de furnir te-nic !i estetic !i ulterior% ma!ini de transport pentru
colectarea .u!teanului. /e'$tura continu$ cu aceste firme este inut$ de c$tre
un a'ent de *n"$ri speciali"at &n *n"area de lemn rotund !i c-eresteaJ
c. &n ca"ul .u!teanului de molid este semnat un contract ferm cu firma din
Se.e!. 1entru diminuarea costurilor de transport% s(au ac-i"iionat dou$
camioane speciale de transport .u!teni% ac-i"iie ce a permis diminuarea
costurilor de transport la aproape <um$tateJ
d. &n ca"ul c-erestelei e3ist$ de<a &n ar$ repre"entane ale importatorilor din
C-ina% Turcia% 4ra.ia Saudit$. 4stfel% IC6S a contactat direct firmele
69
Ilie Do'a H=1reuri !i concuren$>% ,d.?niersit$ii =/ucian :la'a>% Si.iu% 2##9% p.5#
39
produc$toare de mo.il$ !i firmele care *nd materiale de construcii% canalul
de distri.uie &n aceasta situaie fiind@ productor- consumator industrialJ
e. &n ca"ul de!eului de lemn% cel mai aanta<os tip de *n"are este acela direct
la F96N6S14N% deoarece aceast$ firm$ cump$r$ cantit$i mari !i se poate
discuta de un parteneriat pe termen lun'. Forma canalului de distri.uie este@
productor- consumator industrial. /ir$rile% pl$ile !i eidena *n"$rilor
&n acest ca" se face foarte u!or. ;n ca"ul &n care se *nd de!euri
consumatorilor indiiduali% efortul de *n"are este mai mare% dar nici
aceast$ form$ de *n"are nu este ne'li<at$. Canalul de distri.uie este de
forma@ productor- consumator individual.
3.+.4 !trategia de promovare
?n produs sau un sericiu nu se inde sin'ur% iar pentru ca acesta s$ poat$ fi
alorificat% .eneficiile lui tre.uie s$ fie pre"entate !i comunicate clar potenialilor
consumatori. 4ceast$ comunicare a utilit$ii !i .eneficiilor produsului% precum !i
crearea ima'inii lui depind de strate'ia de promoare% o necesitate pentru orice
or'ani"aie sau &ntreprin"$tor.
S.C. IC6S S.4. folose!te urm$toarele mi<loace de promoare a produselor
sale@
cataloa'e de pre"entare colorJ
participare la t*r'uri !i e3po"iiiJ
e3po"iii &n cadrul fa.ricii de producieJ
i"ite la clieni de c$tre a'enii de *n"$riJ
Pe. site(ul firmei% PPP.icos.roJ
inscripion$ri pe autoturismele !i ma!inile de transport ale firmeiJ
inscripion$ri pe auto.u"eJ
panouri pu.licitareJ
reclame prin intermediul tuturor mi<loacelor de comunicaie@ radio%
telei"iune% pres$ scris$% internet !.a.J
plianteJ
sponsori"$ri% etc.
5.? R*/-.#- 3#$+"* 12%+ 7# !"*.
Costul repre"int$% &n opinia produc$torului% un element fundamental al
preului. Caracteristica dominant$ a acestei relaii este de le'$tur$ indirect$% ca
urmare a faptului c$% costul influenea"$ &n mod indirect fi3area preului &n
economia de pia$ pe .a"a costului de ofert$% &n preul format de c$tre produc$tor
&n ederea ne'ocierii lui cu .eneficiarii. Qin*ndu(se cont de raportul cerere(ofert$%
costul produsului poate fi mai mic% e'al sau mai mare dec*t preul. 1rin urmare@
1 J !% preul acoper$ inte'ral costul% se asi'ur$ !i profitJ
1 K !% preul este e'al cu costul% nu se asi'ur$ profitJ
1 L !% preul este mai mic dec*t costul% se inre'istrea"$ pierderi.
40
9e"ult*nd &n urma ec-ili.r$rii cererii cu oferta% preul nu se fi3ea"$ &n
funcie de nielul costului% ci &n funcie de posi.ilit$ile de ec-ili.ru% la un anumit
niel al s$u% a celor dou$ componente ale pieei. ?n aspect ce &i deran<ea"$ pe
produc$tori este faptul c$ nu &ntotdeauna costul produsului se inte'rea"$ &n
totalitate &n c-eltuielile de producie. ;n aceste condiii% produc$torii se $d &n
postura de a '$si soluii te-nice !i economice prin care s$ deduc$ costurile unitare
indiiduale. Fiecare produc$tor este o.li'at s$ &!i fundamente"e costul !i nielul
profitului% pentru a putea aprecia dac$ se poate opta pentru fa.ricarea produsului
respecti. ;n aceast$ situaie este necesar$ o prei"ionare a elementelor de cost !i
pre &n mai multe ariante% pentru a se ale'e arianta cea mai conena.il$.
;n cele din urm$% nielul costului de producie este &n e3clusiitate pro.lema
produc$torului% astfel &nc*t cunoa!terea caracteristicilor de le'$tur$ indirect$ &ntre
cost !i pre &l determin$ s$ optimi"e"e costul% acion*nd asupra reducerii lui% pentru
a o.ine un profit c*t mai ridicat. Cu toate c$ tr$s$tura fundamental$ a relaiei
dintre cost !i pre este accea de le'$tur$ indirect$% ea preocup$ pe toi produc$torii
&n folosirea funciei costului prospecti &n actiitatea deci"ional$ priind producia
!i *n"$rile.
5.10 A$+*1-/1/-.## 3* !"*.
1entru produsele e3ecutate de c$tre firm$ este necesar s$ se determine
Bforme"eC preurile la care &!i a inde m$rfurile% &n condiii de concuren$% cu
mi<loacele te-nice de care dispune% compara.ile cu produsele e3istente pe pia$
Bconsiderate etalonC &n a!a fel &nc*t s$ &!i recupere"e costurile de producie !i s$
o.in$ un profit B de preferin$% cel pro'no"atC.
1rin urmare% firma trece la &ntocmirea unor antecalculaii de pre pentru
produsele reali"ate% pe .a"a fi!elor te-nice priind consumul de materii prime%
materiale% materiale au3iliare !i fi!elor te-nice priind norma de munc$ pentru
operaiile e3ecutate de c$tre muncitorii direct productii% a!a cum urmea"$.
a. ,og lemn -,1.
09.02.200? 09.02.2010
E/*,*$+ !"*. NCF100 PUFUM VALOARE NCF100 PUFUM VALOARE
C-erestea fa' 25 mm #%145 5## 72%5## #%145 5## 72%5##
0e!eu # # # # # #
,tic-eta 1## #%#3 3%### 1## #%#3 3%###
Folie #%317 7 2%22+ #%317 7 2%22+
Cutie 2%5 1%5 3%75# 2%5 1%5 3%75#
T2+-/ ,-+*"#-/* I1B)9> I1B)9>
Danopera direct$ 21##.uc 11%4+1 12%4+1
C4S 17%5#A 2%12# 2#%7#A 2%592
C4SS 5%2#A #%59+ 5%2#A #%+74
FN?4SS #%75A #%#97 #%75A #%1#+
F0.I6D4O #%5#A #%#57 #%5#A #%#+2
Contri.uie accident !i .oli
profesionale #%371A #%#43 #%371A #%#4+
Comision itm ITD #%25A #%#29 #%25A #%#31
Fond de premiere 2A #%229 2A #%249
Fond de a<utor social BF4SC 2A #%229 2A #%249
41
T2+-/ ,-$2!*"4B 8<*+B 62$3"# 1)BI> 1>B))
T2+-/ 1@*/+#*/# 3#"*1+* ?>B5) ?9B?2
Cot$ c-eltuieli comune
U
#%75A 72%25 #%75A 73%44
T2+-/ 1@*/+#*/# 3* !"231.#* 1>IB;? 191B5>
Cot$ c-eltuieli 'enerale
U
#%34A 32%75 #%34A 33%29
C2%+ 12,!/*+ 201B5; 20)B>;
:eneficiu 5A 1#%#7 5A 1#%23
P"*. 3* !"231.#*F10081 211B)1 21)BI?
P"*. 3* /#:"-"*F10081 211B)1 21)BI?
P"*. 3* /#:"-"* 1 TVAF10081
D1?ME 2;1B;I 2;;B92
Ta.elul nr.3.7 4ntecalculaie de pre 0(1
09.02.2011
E/*,*$+ !"*. NCF100 PUFUM VALOARE
C-erestea fa' 25 mm #%145 5## 72%5##
0e!eu # # #%###
,tic-et$ 1## #%#3 3%###
Folie #%317 7 2%22+
Cutie 2%5 1%5 3%75#
T2+-/ ,-+*"#-/* I1B)9>
Danopera direct$ 21##.uc 13%4+1
C4S 2#%7#A 2%7##
C4SS 5%2#A #%7##
FN?4SS #%75A #%114
F0.I6D4O #%5#A #%#+7
profesionale #%371A #%#5#
Fond de premiere 2A #%2+9
Fond de a<utor social BF4SC 2A #%2+9
T2+-/ ,-$2!*"4B 8<*+B 62$3"# 19B95
T2+-/ 1@*/+#*/# 3#"*1+* ??B21
U
#%75A 74%41
T2+-/ 1@*/+#*/# 3* !"231.#* 195B>1
U
#%34A 33%73
C2%+ 12,!/*+ 209B5)
:eneficiu 2#A 41%47
P"*. 3* !"231.#*F10081 2)IBI1
P"*. 3* /#:"-"*F10081 2)IBI1
P"*. 3* /#:"-"* 1 TVAF10081
D2)ME 50IB;5
Ta.elul 3.9 4ntecalculaie de pre 0(1
Hnde!
J Kanopera direct * include procesele te%nologice de prelucrare a lemnului,
printre care! retezat, frezat coluri, lefuit contur i muc%ii, lefuit plan, C.T.C,
ters i ambalat precum i transportul la magazia de finite5 toate aceste operaii
te%nologice se deruleaz la un anumit tarif i "ntr-un anumit interval de timp,
astfel rezult$nd valoarea manoperei direct5
J C.6.3. * Casa de 6sigurri de 3ntate5
J C.6.3.3.- Casa de 6sigurri 3ociale de 3tat5
J ,.D.H.6.3.3.- ,ondul Daional Hnic de 6sigurri 3ociale de 3ntate5
42
J Comision +TK * reprezint un comision pltit de ctre firm pentru avizarea
crilor de munc5
J ,ond de premiere * reprezint un fond conform cu Contractul +ndividual de
Kunc din care se acord de ctre firm anga2aiilor, prime cu ocazia diferitelor
sarbtori5
J ,.6.3. * ,ond de 62utor 3ocial 5 din acest fond conform Codului ,iscal se
pltesc bilete de tratament pentru anga2ai, abonamente pentru transportul
personalului, se acord a2utor anga2aiilor care au copii la cre, etc.
J C%eltuielile comune * sunt c%eltuieli ocazionate de plata facturii la electricitate,
"ntreinerea utila2elor, salariile pentru personalul au)iliar & ef de ec%ip. maistru,
etc.'5
J C%eltuielile generale * cuprind ta)ele i impozitele pentru cldiri, salariile,
c%eltuieli cu "ntreinerea cldirilor, licene pentru produse, programele de
contabilitate, etc.
U
C-eia de reparti"are este c-eltuiala direct$.
Calculele se fac pe 1## de .uc$i pentru c$ toate cosumurile sunt foarte mici
pe .ucat$ !i ar tre.ui s$ se lucre"e cu foarte multe "ecimale% e"i consum de
c-erestea la care unitatea de m$sur$ este m
3
iar consumul de c-erestea pe 1## de
.uc$i este #%145m
3
. /a un pre de 5## lei m
3
re"ult$ 72%5# lei materia prim$. 1e
.ucat$ ar tre.ui s$ fie #%725 lei% rotun<it &n plus sau &n minus #%72 sau #%73% la
cantit$i mari influenea"$. 4cela!i lucru este ala.il !i pentru fiecare material
au3iliar% manoper$% etc. ,ste o practic$ pentru produsele a c$ror aloare este mic$%
s$ se foloseasc$ ca unitate mii .uc$i% sut$ .uc$i% etc.% put*ndu(se lucra astfel cu
dou$ "ecimale. 0e asemenea% c*nd se lansea"$ &n lucru cantit$ile sunt &ntotdeauna
peste o sut$% &n 'eneral o mie de .uc$i% eli.erarea de materiale din depo"it pentru
producie fiind pentru cantit$i mari.
1reul pentru og lemn -4 a fost ma<orat de la un an la altul% a<un'*nd &n
2#11 la aloarea de 3%#7 lei2.uc. 4cest lucru a fost posi.il &n primul r*nd deoarece
s(au &nre'istrat cre!teri noi ale cererii pe pia$ pentru produsul respecti iar firma a
crescut procentul .eneficiului pe produs Bde la 5A la 2#AC. 0e asemenea%
c-eltuielile priind manopera direct$ au atins cote tot mai ridicate &n cursul celor
trei ani anali"ai% contri.uiile sociale au crescut iar &n anul 2#11 implicit !i TG4(ul
a fost modificat de la 19A &n anii 2##9 !i 2#1#% la 24A &n anul urm$tor. 6 dat$ cu
sporirea c-eltuielilor le'ate de manopera direct$% s(au ma<orat !i c-eltuielile
comune !i cele 'enerale% ca urmare firma a fost neoit$ s$ creasc$ preul pentru
acest produs &n ederea acoperirii costurilor de producie !i o.inerii de profit.
43
E:2/.#- !"*."#/2" /- D2< /*,$
50IB;5
2;;B92
2;1B;I
20M
;M
;M
0
50
100
150
200
250
300
350
2009 2010 2011
l
e
i
0%
5%
10%
15%
20%
25%
Pre
Beneficiu
Mraficul nr. 3.1
*. Toctor de vinete din lemn -T/.
09.02.200? 09.02.2010
C-erestea fa' 25 mm clasa
:2C #%132 477%33 +4%4+# #%132 477%33 +4%4+#
T2+-/ ,-+*"#-/* >)B)>0 >)B)>0
Danopera direct$ 21##.uc 45%914 45%914
C4S 17%5#A 7%494 2#%7#A 9%55#
C4SS 5%2#A 2%377 5%2#A 2%377
FN?4SS #%75A #%39# #%75A #%39#
F0.I6D4O #%5#A #%23# #%5#A #%23#
profesionale #%371A #%17# #%371A #%17#
Comision itm ITD #%25A #%115 #%25A #%115
Fond de premiere 2A #%917 2A #%917
Fond de a<utor social BF4SC 2A #%917 2A #%917
T2+-/ ,-$2!*"4
B8<*+B62$3"# ;?B;) >0B;?
T2+-/ 1@*/+#*/# 3#"*1+* 12)B00 12;B0;
Cot$ c-eltuieli comune #%75A 93%## #%75A 93%79
T2+-/ 1@*/+#*/# 3* !"231.#* 219B00 21IBI)
Cot$ c-eltuieli 'enerale #%34A 42%1+ #%34A 42%52
C2%+ 12,!/*+ 2;?B1; 2>1B5>
:eneficiu 5A 12%9+ 4A 1#%45
P"*. 3* !"231.#*F10081 292B11 291BI2
P"*. 3* /#:"-"*F10081 292B11 291BI2
P"*. 3* /#:"-"* 1
TVAF10081 D1?ME 525BI1 525B)>
Ta.elul nr.3.1# 4ntecalculaie de pre TG
44
09.02.2011
C-erestea fa' 25 mm clasa :2C #%132 4## +4%4+#
T2+-/ ,-+*"#-/* >)B)>0
Danopera direct$ 21##.uc 44%914
C4S 2#%7#A 9%342
C4SS 5%2#A 2%33+
FN?4SS #%75A #%372
F0.I6D4O #%5#A #%225
profesionale #%371A #%1+7
Fond de premiere 2A #%797
Fond de a<utor social BF4SC 2A #%797
T2+-/ ,-$2!*"4B 8<*+B 62$3"# ;?B1>
T2+-/ 1@*/+#*/# 3#"*1+* 125B>2
Cot$ c-eltuieli comune #%75 92%72
T2+-/ 1@*/+#*/# 3* !"231.#* 21>B5)
Cot$ c-eltuieli 'enerale #%34 42%#3
C2%+ 12,!/*+ 2;IB59
:eneficiu 1A 2%57
P"*. 3* !"231.#*F10081 2>0B?;
P"*. 3* /#:"-"*F10081 2>0B?;
P"*. 3* /#:"-"* 1 TVAF10081
D2)ME 525B;I
Ta.elul nr.3.11 4ntecalculaie de pre TG
E:2/.#- !"*."#/2" /- T214+2" 3* :#$*+* 3#$ /*,$
5
%
4
%
1
%
17%5#A
2#%7#A
2#%7#A
525B)>
525BI1
525B;I
323 323,2 323,4 323,6 323,8 324 324,2
2009
2010
2011
lei
Pre Beneficiu C.A.S
Mraficul nr.3.2
1reurile de *n"are pentru Toc$tor de inete din lemn BTGC nu au fost
modificate din 2##9% p*n$ &n 2#11% a!a cum reiese !i din 'raficul de mai sus% dec*t
&ntr(o m$sur$ foarte mic$% nesemnificati$ de #%35 lei. 1rin antecalculaia de pre s(
a $"ut dac$ produsul respecti r$m*ne renta.il la preul de *n"are practicat. ;ns$
deoarece cererea a sc$"ut pentru acest produs% preul de *n"are nu s(a sc-im.at iar
cre!terea contri.uiilor sociale a fost suportat$ prin diminuarea .eneficiului pe
produs. 0e asemenea s(au redus c-eltuielile indirecte !i 'enerale prin reducere de
personal% renunarea la anumite c-eltuieli cu prime de acan$% de s$r.$tori% tic-ete
45
de mas$% economii la ener'ie electric$% consum de 'a" metan% c-eltuieli cu
deplas$ri% telefoane% etc.
c. "uier de lemn -"0.
09.02.200? 09.02.2010
C-erestea fa' 25 mm BmcC clasa
:2C #%197 4## 77%7## #%197 4## 77%7##
,tic-et$ B.ucC 1## #%#3 3%### 1## #%#5 5%###
Folie B8'C #%59 7 4%13# #%59 7%1 14%179
Cutie B.ucC 2%757 2%3 +%571 2%757 2%4 +%757
T2+-/ ,-+*"#-/* ?2B;01 ?)BI)>
Danopera direct$ 21##.uc 25%23+ 21%23+
C4S 17%5#A 4%++9 2#%7#A 4%417
C4SS 5%2#A 1%312 5%2#A 1%1#4
FN?4SS #%75A #%215 #%75A #%171
F0.I6D4O #%5#A #%12+ #%5#A #%1#+
profesionale #%371A #%#94 #%371A #%#79
Comision itm ITD #%25A #%#+3 #%25A #%#53
Fond de premiere 2A #%5#5 2A #%425
Fond de a<utor social BF4SC 2A #%5#5 2A #%425
T2+-/ ,-$2!*"4B 8<*+B 62$3"# 52B92 2IB05
T2+-/ 1@*/+#*/# 3#"*1+* 12;B22 122BI9
U
#%75A 93%92 #%75A 92%15
T2+-/ 1@*/+#*/# 3* !"231.#* 21?B1) 21;B02
U
#%34A 42%57 #%34A 41%77
C2%+ 12,!/*+ 2>1B92 2;>BI0
:eneficiu 5A 13%#9 5A 12%74
P"*. 3* !"231.#*F10081 29)BI1 2>?B>)
P"*. 3* /#:"-"*F10081 29)BI1 2>?B>)
P"*. 3* /#:"-"* 1 TVAF10081
D1?ME 529B02 520BI9
Ta.elul nr.3.12 4ntecalculaie de pre C/
09.02.2011
C-erestea fa' 25 mm BmcC clasa :2C #%197 4## 77%7##
,tic-et$ B.ucC 1## #%#5 5%###
Folie B8'C #%59 7%14 4%213
Cutie B.ucC 2%757 2%5 7%143
T2+-/ ,-+*"#-/* ?;B1;;
Danopera direct$ 21##.uc 2#%23+
C4S 2#%7#A 4%2#9
C4SS 5%2#A 1%#52
FN?4SS #%75A #%172
F0.I6D4O #%5#A #%1#1
profesionale #%371A #%#75
Fond de premiere 2A #%4#5
Fond de a<utor social BF4SC 2A #%4#5
T2+-/ ,-$2!*"4B 8<*+B 62$3"# 2>B>>
46
T2+-/ 1@*/+#*/# 3#"*1+* 121BI1
U
#%75A 91%3+
T2+-/ 1@*/+#*/# 3* !"231.#* 215B19
U
#%34A 41%42
C2%+ 12,!/*+ 2;)B;I
:eneficiu 1A 2%55
P"*. 3* !"231.#*F10081 2;9B15
P"*. 3* /#:"-"*F10081 2;9B15
P"*. 3* /#:"-"* 1 TVAF10081
D2)ME 51IBI)
Ta.elul nr. 3.13 4ntecalculaie de pre C/
5
2
9
B
0
2
2
>
1
B
9
2
2;B25>
5
2
0
B
I
9
2
;
>
B
I
21B25>
5
1
I
B
I
)
2
;
)
B
;
I
20B25>
0
50
100
150
200
250
300
350
lei
2009 2010 2011
E:2/.#- !"*."#/2" /- C#*" 3* /*,$ DCLE
P"*. C2%+ 12,!/*+ M-$2!*"- 3#"*1+4
Mraficul nr.3.3
Comparati cu preurile celorlalte produse anali"ate% preul de *n"are
pentru Cuier de lemn de dimensiunea 47537#353% a suferit modific$ri din 2##9
p*n$ &n 2#11% fiind mic!orat de la an la an ca urmare a unor sc$deri continue ale
cererii de pe pia$. 0e!i c-eltuielile cu materia prim$ au sporit% contri.uiile sociale
au crescut !i ele% firma a reu!it s$ reduc$ c-eltuielile le'ate de manopera direct$ !i
inclusi c-eltuielile comune !i cele 'enerale prin reducere de personal% renunarea
la c-eltuieli cu prime de acan$% tic-ete de mas$% etc. 0e asemenea% &ntreprinderea
!i(a diminuat de la 5A &n 2##9 !i 2#1# la 1A &n 2#11% .eneficiul pe produs pentru
a se asi'ura reducerea preurilor &n ederea stimul$rii cererii pentru produsul
respecti. 4ceast$ reducere de pre a fost reali"at$ de c$tre firm$ &n scopul
satisfacerii &n condiii superioare a consumatorilor% acesta fiind unul dintre
o.iectiele de .a"$ ale companiei.
C2$1/C##
47
Su. aspect economic% preul este e3presia .$neasc$ a alorii m$rfurilor !i
sericiilor care fac o.iectul sc-im.ului !i constituie totodat$ o cate'orie
economic$. ;n sensul acesta% preul e3prim$ acea cantitate de .ani necesar$ a fi
pl$tit$ &n ederea ac-i"iion$rii de .unuri !i sericii% &n cadrul tran"aciilor
.ilaterale care au loc pe pia$% astfel c$ &n cele mai multe situaii% preul este
elementul -ot$r*tor al deci"iei de cump$rare.
Istoric or.ind% conceptul de pre a ap$rut odat$ cu apariia produciei !i a
sc-im.ului de m$rfuri% eolu*nd apoi &n funcie de le'ea cererii !i ofertei. D$rimea
preurilor depinde &n totalitate de aloarea etalonului preurilor Bmoned$C !i de
m$rimea alorii m$rfurilor. ;ntre moned$ !i pre e3ist$ o interdependen$
reciproc$% cei doi termeni afl*ndu(se &ntr(un raport iners proporional% &n timp ce
&ntre pre !i aloarea e3ist$ un raport de proporionalitate% ele eolu*nd &n acela!i
sens.
Nu se poate pune la &ndoial$ necesitatea e3istenei !i utili"$rii preurilor &n
orice economie .a"at$ pe producie !i sc-im. de m$rfuri% &ntruc*t preurile
&ndeplinesc anumite funcii !i e3ercit$ un rol acti at*t &n economie% c*t !i &n
societate. ;n literatura de specialitate% se cunosc diferite opinii &n ceea ce prie!te
num$rul !i coninutul funciilor preurilor% &ns$ potriit celor mai muli speciali!ti%
preurilor le sunt recunoscute funcia de instrument sintetic de m$surare a alorii
m$rfurilor !i funcia de p*r'-ie economic$.
Nielul !i eoluia cererii !i% respecti% a ofertei pentru un anumit .un
depind de nielul !i mi!carea preului acestuia. Situaia de ec-ili.ru ce e3ist$ la un
moment dat pe pia$ poate fi modificat$ de diferite circumstane le'ate fie de
cerere% precum modificarea eniturilor consumatorilor sau modificarea 'usturilor
acestora% fie de ofert$ prin modificarea costurilor &n special% fapt care face ca
preurile pieei s$ nu mai fie conform cu preul de ec-ili.ru.
;n economia de pia$% preurile se formea"$ &n funcie de specificitatea
societ$ilor% ca urmare a modului &n care acestea reu!esc s$ cunoasc$ suficient de
.ine piaa pe care actiea"$ astfel &nc*t s$ &!i adapte"e actiitatea la cerinele
consumatorilor s$i. Fiecare a'ent economic este preocupat pentru conducerea
actiit$ii sale% astfel &nc*t firma lui s$ fie cea mai competiti$% iar c*!ti'ul net s$
fie cel mai .un. ;n funcie de nielul concurenei% fiecare produc$tor &!i poate
orienta producia prin costurile de e3ploatare% urm$rind permanent ec-ili.rul dintre
resurse !i c-eltuieli.
Consider c$ dintre toate elementele mi3ului% preul este aria.ila cea mai
puin controla.il$ de c$tre &ntreprindere% deoarece nielul s$u se sta.ile!te pe pia$
&n funcie de o serie de factori o.iectii sau su.iectii pe care ea nu &i poate
determina% ci doar influena prin cantitatea de produse oferite !i nielul
c-eltuielilor de producie efectuate. 0e!i preul este aria.ila complet a.stract$ &n
cadrul mi3ului de mar8etin'% mai ales pe perioade scurte% el constituie arma tactic$
cea mai eficient$% pentru c$ este sin'ura component$ care aduce enit. 0e aceea
pentru produc$tor% fundamentarea lui este e3trem de &nsemnat$% de m$rimea lui
depin"*nd direct profita.ilitatea &ntreprinderii.
Dodul de determinare BformareC a preului &n actiitatea de producie% &n
ederea o.inerii de profit ma3im% constituie o.iectul studiului de ca"% reali"*nd &n
48
acest sens antecalculaii de pre pentru principalele produse din lemn ale firmei
S.C. IC6S S.4. Si.iu.
S.C. IC6S S.4% Si.iu a fost &nre'istrat$ la Tri.unalul Si.iu &n anul 1923% ca
1rima Fa.ric$ 9om*n$ de Cuite !i 6el$rii% o firm$ rom*no( austriac$% pe aciuni%
cu un capital inte'ral de 12 milioane lei. Darca fa.ricii repre"int$ dou$ capete de
cai 'emeni !i o .aionet$% iar profilul de fa.ricaie al societ$ii% conform statutului%
este de fa.ricare de cuite% tac*muri !i produse de u" casnic. 1rin eforturi proprii%
firma a mai ad$u'at% la sf*r!itul anului 2##1% la "estrea companiei !i un atelier de
lemn% astfel c$ &n pre"ent% firma produce !i o 'am$ lar'$ de articole din lemn.
1rodusele reali"ate de &ntreprindere sunt conforme din punct de edere al
materialului% calit$ii !i dimensiunilor standardului intern STI 122##4.
;n ceea ce prie!te piaa de desfacere a produselor IC6S% aceasta o
constituie &ntrea'a ar$. 4cest lucru se datorea"$ &n mare parte tradiiei firmei B79
de aniC% c*t !i cotei de pia$ pe care firma o deine Bapro3imati +#AC. 1rodusele
IC6S sunt foarte cunoscute !i apreciate datorit$ calit$ii lor !i se adresea"$ at*t
pieei de consum% c*t !i celei industriale.
1rodusele din lemn pentru .uc$t$rie se adresea"$ &n 'eneral persoanelor
fi"ice din ar$ !i din str$in$tate. ;n ar$% ponderea cea mai mare din *n"$ri o ocup$
reelele Detro% 1ennE ZZ/% Carfour% Faufland% Cora !i Intere3. Clienii acestora
sunt &n 'eneral persoane cu enituri medii !i mari pentru Detro% Carfour% Intere3%
Faufland !i cu enituri sc$"ute &n ca"ul 1ennE ZZ/ !i Dini Da3% iar pentru aceste
dou$ tipuri de clieni% IC6S a de"oltat produse specifice.
Fiind continuu preocupat$ de neoile consumatorilor% IC6S de"olt$
produse noi sau le modific$ pe cele e3istente% astfel &nc*t oferta sa s$ mulumeasc$
un num$r c*t mai ariat de cump$r$tori. Firma% &n pre"ent% lucrea"$ &n funcie de
preferinele clienilor pentru ma<oritatea clienilor importani. 4cest lucrru% &n
opinia mea% a dus la &m.un$t$irea relaiilor de cola.orare cu ace!tia !i la sta.ilirea
de relaii de lun'$ durat$. ;n 'eneral. S.C. IC6S S.4.% adopt$ politica preurilor
mici &n ederea p$trunderii de o anumit$ pia$ iar clienilor care ac-i"iionea"$
cantit$i &nsemnate de produse sau pl$tesc la lirare% li se acord$ remi"e !i sconturi.
Ca urmare a faptului c$ &n actualul mediu de afaceri% distri.uia &!i spore!te
semnificati importana% firma a de"oltat o reea de distri.uie &n concordan$ cu
cerinele clienilor s$i. 6 necesitate pentru orice or'ani"aie sau &ntreprin"$tor este
strate'ia de promoare% iar &n acest sens% IC6S folose!te dierse mi<loace de
promoare a produselor sale% precum@ cataloa'e color% particip$ri la t*r'uri !i
e3po"iii% inscripion$ri pe auto.u"e% pe autoturismele !i ma!inile de transport ale
firmei% panouri pu.licitare% sponsori"$ri% pliante% etc.
1entru a(!i recupera costurile de producie !i s$ o.in$ un profit Bde
preferin$% cel pro'no"atC% firma tre.uie s$ &!i determine preurile la care &!i a
inde m$rfurile% &n condiii de concuren$% compara.ile cu produsele e3istente pe
pia$ Bconsiderate etalonC. Ca urmare% este a.solut necesar$ &ntocmirea unor
antecalculaii de pre pentru produsele reali"ate de c$tre firm$.
;n ca"ul produselor din lemn% calculele se fac pe 1## de .uc$i% datorit$
faptului c$ toate consumurile sunt foarte mici pe .ucat$ !i ar tre.ui s$ se lucre"e cu
foarte multe "ecimale. 4ceasta este o practic$ pentru produsele a c$ror aloare este
49
mic$% folosindu(se astfel ca unitate mii .uc$i% sut$ .uc$i% etc. 0e asemenea% c*nd
se lansea"$ &n lucru% cantit$ile sunt &ntotdeauna peste o sut$% &n 'eneral o mie de
.uc$i% eli.erarea de materiale din depo"it pentru producie fiind pentru cantit$i
mari.
;n urma antecalculaiilor de pre reali"ate% am constatat faptul c$ &n decursul
ultimilor trei ani &nc-eiai% respecti 2##9% 2#1# !i 2#11% firma !i(a modificat
preurile de la un an la altul. 4stfel% pentru unele produse din lemn% preurile de
*n"are au fost ma<orate% datorit$ faptului c$ s(au &nre'istrat noi cre!teri ale cererii
pentru produsele respectie% iar firma a profitat de acest aspect !i a m$rit de
asemenea .eneficiul pe produs. 4ceste cre!teri au ap$rut !i &n urma unor sporiri ale
contri.uiilor sociale !i ale c-eltuielilor le'ate de manopera direct$. ;n acela!i timp%
au aut loc !i reduceri2sta'n$ri ale preurilor de *n"are ale unor produse din lemn%
&n ederea stimul$rii cererii pentru aceste produse. Sta'n$rile !i reducerile de pre
au fost posi.ile prin diminuarea .eneficiului pe produs al firmei% reducerea
c-eltuielilor indirecte !i 'enerale prin renunarea la anumite c-eltuieli cu prime de
acan$% tic-ete de mas$% economii la ener'ie electric$ !i consum de 'a" metan%
c-eltuieli cu deplas$ri% telefoane% etc.
Toate aceste sc-im.$ri ale preurilor de *n"are pentru produsele stratificate
din lemn% e3ecutate de firm$% au fost f$cute &n scopul acoperirii costurilor de
producie% o.inerii de profit !i satisfacerii &n condiii superioare a consumatorilor.
4*nd ca principal o.iect de actiitate fa.ricarea produselor de t$iat !i de u"
casnic% S.C. IC6S S.4. s(a eideniat &n r*ndul consumatorilor prin calitatea
produselor reali"ate !i a dorit pornind% de la acest aspect% e3ecutarea !i a unei 'ame
de produse din lemn% consider*nd c$ a aea acela!i succes &nre'istrat de produsele
din ino3. 0in p$cate% a!a cum o arat$ !i situaiile financiare ane3ate% firma nu s(a
.ucurat de o reu!it$ a produciei de lemnoase% &nre'istr*nd pierderi la sf*r!itul
anilor &nc-eiai. 4ceste pierderi s(au datorat &n primul r*nd cri"ei economice
simite at*t la niel naional c*t !i la niel internaional% iar pe cealalt$ parte s(au
datorat modific$rii olumului produciei. Consider c$ pentru &m.un$t$irea
performanelor economice cu priire la producia de materiale lemnoase% firma
tre.uie s$ inesteasc$ &n oameni speciali"ai !i calificai &n prelucrarea lemnului.
Cu o e3perien$ de aproape 9# de ani% S.C. IC6S S.4. este lider pe piaa
naional$ &n producerea de tac*muri !i cuite din ino3% fiind a.solut imposi.il ca &n
9om*nia% s$ e3iste reo 'ospod$rie care s$ nu ai.$ cel puin un produs IC6S% ca
urmare a faptului c$ &ntreprinderea produce anual% pentru fiecare locuitor al
9om*niei% un tac*m !i <um$tate.
B#8/#2<"-6#*
50
CRI
4rsene Itefan% 1)erfecionarea sistemului de preuri n 2om3nia4% ,d.
1olitic$J
:e<u Giorel% 1)reuri4% ,d. ,conomic$% :ucure!ti% 2### J
:e<u Giorel% 15ecanismul preurilor n economia de pia. Teorie i
practic.4% ,d. 1romedia% Clu<(Napoca J
Cisma! /aura% S&r'-i Nicoleta% Son /iana% 16conomie, concuren, protecie4%
,d. ?niersit$ii de Gest% Timi!oara% 2##9 J
0aid 9icardo% 1$pere alese4% ol. I% ,d.4cademiei 9om*ne% :ucure!ti% 1959 J
Ionete Constantin, 1)reuri i tarife4% ,d. 0idactic$ !i 1eda'o'ic$% :ucure!ti%
2### J
Do'a Ilie% 1)reuri i concuren4% ,d. ?niersit$ii =/ucian :la'a>% Si.iu%
2##9 J
Do!teanu Tatiana% 1"oncurena. %*ordri teoretice i practice.4% ,d.
,conomic$% 2### J
Do!teanu Tatiana% 1)reuri i concuren4% ,d. 0idactic$ !i 1eda'o'ic$%
:ucure!ti% 2### J
1opescu 0an% Suport de curs 15icroeconomie4% ,d. ?niersit$ii =/ucian
:la'a>% Si.iu% 2##7.
ACTE NORMATIVE
/e'ea nr.152199# priind reor'ani"area unit$ilor comerciale de stat% ca re'ii
autonome !i societ$i comerciale J
/e'ea concurenei nr.212199+% cu modific$rile !i complet$rile ulterioare J
6.?.M nr.3+22##1.

51

Formarea Preturilor in Economie

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Formarea Preturilor in Economie

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

You might also like