Penticostalii de pe strada Azusa

de Aurel Munteanu 10 iunie 2014

Intrigat de cartea lui Richard Foster Discipline spirituale , s-a nascut in mine dorinta
de a cunoaste cat mai multe despre miscarea penticostala . ontrariat de !aptul ca
studentilor de la seminarul "#M$R%A & http'((sem)roa.*ordpress.com( + , li se predau
in,ataturi si practici mistice de orientare catolico carismatica , am pornit pe urmele
miscarii penticostale sa ii descoper originile , intemeietori , in,ataturile , practicile c-t i
mani!estarile acestora .
Am ,rut s. m. con,ing dac. in,ataturile mistice , ce sperie , din cartea lui Foster se
,rea a !i impuse de persoane interesate din a!ara sau ele !ac parte din ,echiul )aga/ de
in,ataturi i practici penticostalo - carismatice ce au !ost promo,ate cu mai )ine de un
secol 0n urma.
Initial g-ndeam ca anumiti pastori cu in!luen a din conducerea cultului doresc sa
promo,e1e anumite curente de in,ataturi pentru a da mi carii din ara noastr. o anumita
orientare doctrinara . Dar dup. o lecturare mai pro!unda nu mai am nici un !el de
0ndoial. 0n mintea mea . eea ce socoteam ca ere1ie 0n in,ataturile promo,ate de Foster ,
am descoperit cu surprindere ca ele , nu erau str.ine deloc intemeietorilor 1elosi ai
penticostalismului de la 0nceput de secol 22 .
Aproape tot ce 0n,a a studen ii "#M$R%A , din cartea Discipline spirituale
&http'((aurelmunteanu.*ordpress.com(2014(03(14(in-atentia-tuturor-e,anghelicilor-din-
romania-si-a-seminarului-)i)lic-regional-oltenia-arges-sem)roa( + in,atau i practicau 0n
4os Angeles ' 5illiam 6."e7mour i Fran8 $artleman intemeietorii actualului cult
penticostal .
In in,estigatia mea , am 0mprumutat de la un !rate penticostal cartea lui Fran8
$artleman ' Strada Azusa Radacinile miscarii penticostale din zilele noastre . Dup.
o lecturare atenta a primelor capitole din carte , am 0nceput sa dau dreptate din ce 0n ce
mai mult conducerii seminarului a/ungand la conclu1ia ca ce li se preda , este chiar
doctrina de )a1a i nu este nici o de,iere de la doctrina penticostala istorica . Am a/uns la
conclu1ia ca seminarul actionea1a corect i nu ,rea sa ii 0n,e e dec-t ce s-a 0n,. at i
practicat de c.tre inaintasii lor . 9imic mai mult .
:n cele ce urmea1. o s. schite1 ce am a!lat din cartea Strada Azusa , cu pri,ire la
originile , intemeietori , in,ataturile , practicile i mani!estarile penticostale .
1
Radacinile miscarii : America si Tara Galilor
Focul miscarii a pornit 0n America cu harles ;arham la inceputurile anilor 1<00 , cu
5illiam 6."e7mour ucenicul acestuia , cu Fran8 $artleman c-t i in =ara >alilor intre
anii 1<04-1<03 cu #,an Ro)erts. Mi carea a pornit concomitent printre mem)rii
)isericilor metodiste , )aptiste , na1arinene i ?olines & )isericile s!inteniei + , care
staruiau pentru tre1ire i restaurarea darurilor adunarii primare &)ote1ul cu Duhul "!ant +
0n )isericile lor .
Mi carea a a,ut la )a1a 3 principii &pag.2i2+'
- neprihanirea prin credin a
- s!intirea ca lucrare de!initi,a a harului
- )ote1ul 0n Duhul "!ant e,identiat ca semn e2terior prin ,or)irea 0n lim)i
- ,indecarea di,ina ca ,, ispasire @
- r.pirea premilenara a s!intilor la a doua ,enire a lui ristos.
Intemeietorii miscarii penticostalo carismatice : Charles Parham , William
J.Semour , !ran" #artleman .
Mi carea sa n.scut propriu1is in aprilie 1<0A 0n 4os Angeles pe str . A1usa la nr. B12
0ntr-o ,eche cl.dire a unei )iserici metodiste luata cu chirie . Intemeietorii miscarii din
c-te reda cartea , au !ost 5illiam 6."e7mour un predicator de culoare i pastorul Fran8
$artleman . :n introducerea !.cut. de Cinson "7nan la pag. i2 e,enimentul este descris
ca a,-nd 0n centru '
,, un in,atator pe nume harles ;arham D un predicator , 5illiam 6."e7mour D un ora ,
4os Angeles D un /urnalist , Fran8 $artleman i o cl.dire , Misiunea de pe strada A1usa.@

Charles Parham este socotit ca p.rintele teolog al acestei miscari . A !ost e2 pastor
metodist din Eansas . #l in!intea1a prin 1F<F o ,, casa de ,indecare @ 0n =ope8a pentru
studen ii s.i unde ii 0n,a a printre altele despre ,,,indecarea di,ina@ , /usti!icarea prin
credin a , s!intirea ca a doua lucrare a harului i a doua ,enire 0nainte de mileniu a lui
ristos . "tuden ii erau numiti ,, apostoli ai credintei @ i pana prin 1<0F c- tiga 0n /ur de
23.000 de adepti . :n 1<01 o studenta a lui Agnes %1man a !ost )ote1ata 0n ,, Duhul @ i
0ncepe sa ,or)easc. 0n lim)i . Atunci ;arham scoate teoria ca dac. 1ici ca e ti )ote1at cu
Duhul tre)uie sa ai semnul ,or)irii 0n lim)i &a!irma ii g.site la pag. i2 i 2 + .
;arham la !el ca "e7mour i $artleman se opuneau cu incapatanare ca mi c.rile lor
sa conture1e ,re-o !orma de organi1are ecle1iastica . "ediul miscarii lui ;arham a r.mas
0n ?ouston .

William J.Semour un !ost student de culoare al lui harles ;arham . #l a !ost
)aptist . A 0m)r. i at in,ataturile de )a1a ale mentorului sau dar nu e2perimentase
2
,or)irea 0n lim)i 0nainte de 1<0A . ,, Mantaua lui ;arham @ a !ost predata cur-nd lui
"e7mour i ,, locul )inecu,antarii @ s-a mutat din ?ouston 0n 4os Angeles.
Dup. ce a !ost in,itat sa predice 0n 1<0A 0n 4os Angeles , 0ntr-o )iserica na1arineana de
negrii , )iserica pastorita de doamna ?utchinson , a !ost dat a!ara dup. predica deoarece
na1arinenii respecti,i , nu credeau ca semnul )ote1ului cu ,, Duhul G era mani!estarea
,, lim)ilor @. A ,rut s. se 0ntoarc. 0n ?ouston dar la scurt timp dup. aceasta a 0n eles ca ,
Domnul 0l cheam. sa r.m-n. aici . "e sta)ileste 0n casa lui Richard As)ur7 pe strada
$onnie $rae unde e2perimentea1a pentru prima data ,or)irea 0n lim)i . :n cur-nd aceasta
casa de,ine neincapatoare i pornesc 0n c.utarea altei locatii i g.sesc un depo1it ,echi
pe strada A1usa la nr. B12 , locatie ce mai !usese alocata unei )iserici metodiste
& pag.2,i+ . Aici intra 0n scena i Fran8 $artleman , am-ndoi in!intand mi carea
penticostala .
Despre "e7mour se spune ca era ,, ,asul ales @ ca sa duca mi carea penticostala peste tot
0n lume &pag. 2i+ . Acest ,,,as ales @ a !ost !.cut cunoscut lumii prin scrierile unui alt
persona/ ce a contri)uit la e2tinderea miscarii at-t 0n America c-t i 0n a!ara i anume
/urnalistul Fran8 $artleman .
!ran" #artleman era slu/itor pana 0n 1F<H 0ntr-o )iserica )aptista . Iice ca a !ost
con,ertit la ristos 0n octom)rie 1F<B 0n ;hiladelphia , 0n )iserica pastorita de Russell
on*ell autorul e,angheliei prosperitatii . 4a ,-rsta de 22 de ani "e7mour este )ote1at
de on*ell i dup. )ote1 , acesta de,ine pastor predicator de strada .
:n 1F<H , $artleman , p.r.se te pe )aptisti i trece la Mi carea s!inteniei & holiness +.
Dup. aceea 0 i !ace studiile la Institutul $i)lic Mood7 0n hicago .
Apoi se al.tura $isericii Metodiste 5esle7ene unde este desemnat ca pastor 0n
localitatea orr7 ;enns7l,ania .4a aceasta )iserica are c-te,a e2perien e mistice
insotite de stari eu!orice . $artleman relatea1a ca 0ntr-o ta)ara a sim it o serie de ,, socuri
electrice @ i-a pierdut cuno tin a & pag. Jiii + .
In 1<00 dupa casatorie , este ordinat in ;hiladelphia sa pastoreasca un grup de
,, penticostali holiness G. ;.r.se te i aceasta mi care dup. care cola)orea1a cu
predicatoreasa din Den,er , Alma 5hite , conduc.toarea )isericii ,, "t-lpul de Foc G.
Dore te sa reia lucrarea de pastoratie 0n $iserica Metodista 5esle77ana , dar este
respins . Acelas lucru se 0nt-mpla i dup. 0nt-lnirea cu ;hineas $reese pe care l-a rugat
s.-i pastoreasca o )iserica na1arineana . ;hineas $reese este intemeietorul $isericii
9a1arinene . Acesta chiar dac. era un adept al ,, ;loii tar1ii @ la !el ca ;arham , "e7mour
i $artleman , nu era intr-u totul de acord cu doctrinele acestora .
:n decem)rie 1<04 , pleac. din "acramento 0n 4os Angeles i se al.tura Misiunii ;eniel
, misiune !ondat. i condusa de doamna Manie Ferguson , autoarea imnului
,, $lessed Kuietness @ , ,,=acere $inecu,antata @ . ;hineas $reese !usese implicat 0n
conducerea acestei misiuni 0nainte de a !onda $iserica 9a1arineana 0n anul 1F<3 & detalii
la pag. 2i, +.
Intra in contact cu 5illiam 6."e7mour 0nc. de c-nd acesta locuia pe strada $onnie
$rae la Richard As)ur7 , apoi 0l urmea1. pe acesta pe strada A1usa &pag. J,ii + .
=re1irea tine B ani i /um.tate cu slu/)e de B ori pe 1i diminea a la pr-n1 i seara .
B
"e7mour de,ine p.storul )isericii i nu p.r.se te aceasta misiune pana la moartea sa 0n
anul 1<2< .
Destinele celor trei harles ;arham , 5illiam 6."e7mour si Fran8 $artleman , r.m-n
legate pana 0n octom)rie 1<0A c-nd , "e7mour in,ita pe p.rintele sau spiritual
& ;arham + , sa predice pe strada A1usa . ;arham este pri,it ca unul ce aduce mesa/e
negati,e i care caracteri1a mani!estarile ce le ,edea pe A1usa ca !iind a)u1 & pag.2,iii+ L
De la A1usa !lacara penticostala trece in anada prin R.#.McAlister si A.?.Argue.
In 9or,egia prin =.$.$arrat in anul 1<0A . #l a deschis prima )iserica penticostala din
#uropa . Din %slo capitala 9or,egiei , penticostalismul se raspandeste in ' "uedia ,
Danemarca , Anglia , >ermania si Franta .
In ile prin metodistul 5.. ?oo,er D $ra1ilia prin Daniel $erg si >unnar Cingren .
In Rusia prin )aptistul ne*7or8e1 , I,an Coronae!! & detalii in carte la pag. 2i2 +.
In cele din urma Fran8 $artleman , se al.tura miscarii ,, %neness @ &unicitate + .Accepta
)ote1ul ,, 0n numele lui Isus @ i se al.tura 0n lucrare langa >lenn oo8 i Fran8 #*art .
;ro)a)il ca ace tia erau antitrinitarieni & un !el de mi care )ranhanista moderna +
deoarece penticostalii trinitarieni o numeau ,, 6esus onl7 + . Fran8 $artleman moare 0n
septem)rie 1<B3 , 0n 4os Angeles , !.r. s. se al.ture ,re-unei )iserici penticostale
in!intate de el . Am.nunte g.si i la pag. 22ii , 0n introducerea !.cut. de Cinson "7nan.
In R$%A&IA ca !ondator al penticostalismului este acreditat un predicator )aptist,
>heorghe $radin in anul 1<22 , care prin 1<30 de,ine se!ul ultului ;enticostal.#l era
predicator )aptist la u,in Mi locuia 0n satul al.turat la ;.uliM, /udeNul Arad. ;rima
)iseric. penticostal. a luat !inta prin luna decem)rie a anului 1<22 .
Detalii in inter,iul luat de ;asi.ro cu istoricul dr. Caleriu Andreiescu '
http'((***.pasi.ro(re,ista(numarul1A(inter,iu-cu-istoricul-penticostal-dr-,aleriu-
andreiescu.html
>heorghe $radin a a!lat de miscarea penticostala din America , prin !amilia AndraM, din
".O.A. si ;a,el $udeanu , care a si de,enit pastor penticostal ordinat un an mai tar1iu .
Au !ost Mapte )aptiMti rom-ni care 0n America au e2perimentat )ote1ul cu Duhul "!-nt pe
la 1<21, ei au scris la rudele lor din ;.uliM Mi u,in, Mi 0n !elul acesta a a!lat >heorghe
$radin de MiMcarea ;enticostal. . In con!ormitate cu alte in!ormaNii, $udeanu a lucrat 0n
acele ,remuri cu American Assem)lies o! >od. #l a 0nceput s. lucre1e cu American
hurch o! >od din anul 1<4B.
In Romania $udeanu, a e!ectuat primul )ote1 0n 1A %ctom)rie 1<24 si Pu aceast.
oca1ie a !ost !.cut. Mi prima !otogra!ie cu )iserica din ;.uliM. ;e !otogra!ie s-a scris data
Mi numele )isericii, care era P$iserica lui Dumne1euG.
Detalii in ' :nceputul penticostalismului 0n Rom-nia '
http'((penticostalismula1i.*ordpress.com(tag(gheorghe-)radin(

4
In'ataturi , practici i mani(estari penticostale )n *iserica mama de pe strada
Azusa :

Parham , Semour si #artleman se opuneau oricarei (orme de conduceri sau
structuri ecleziastice &pag. J + .
$artleman spunea ' ,, "!intii ,, )ote1ati @ tre)uiau sa ramana ,, un singur trup @ asa cum
!usesera chemati sa !ie si sa !ie li)eri la !el cum Duhul era li)er si sa nu !ie din nou
,, inro)iti la un /ug & esle1iastis + @ .itat de la pag. A2.
&u a'eau preot nici ierarhie : pag.A2 D ABD F0D ,, Fratele "e7mour era recunoscut ca
!iind liderul nominal . Dar nu a,eam nici preot nici ierarhie. #ram ,, !rati @ .&pag. 32 +
and a aposta1iat lucrarea atunci au introdus preot si ierarhii '
,,9u a,eam o categorie de preoti si nici meseria de preoti . Aceste lucruri au ,enit mai
tar1iu , odata cu aposta1ia miscarii @ &pag.32+ .
4a A1usa , $artleman a !ost eli)erat de ierarhia ecle1iastica si de a)u1urile ei &pag.3B+ .
&u a'eau pro+ram pe hartie : pag. H< D F0 D <1 . ,, 9u a,eam un program !acut de
om . Insusi Domnul conducea programul @ &pag.32 + .
#artleman era impotri'a marturisilor de credinta &pag . 13A + : ,,ei care au
intemeiat un cre1 !i2 , )lochea1a drumul catre progres .@

A'eau altar in cladire :,, =oata 1iua la altar a !ost plin de oameni care 4 cautau pe
Dumne1eu @ &pag. A4 + .
,,;e parcursul a doua saptamani , 200 de su!lete au ingenunchiat in !ata altarului
cautandu-l pe Domnul @ &pag.F + .
,etesta predicatorii ce conduceau pro+rame : ,, Doreau sa conduca acel loc .
#ra predicator . 4-am alungat de acolo , la !el cum a !acut 9eemia cu !iul lui Ioiada @&pag.
HB+ .
Copiii puteau primi ,,un+erea- .*otezul cu ,uhul / in *iserica si puteau aduce
mesa0e : ,,In cele din urma , cine,a care primea ungerea se ridica pentru a rosti un
mesa/ . =oti recunosteau aceasta ungere si ascultau . ;utea !i un copil , o !emeie sau un
om @ &pag.3B-34 + .
Cola*orau cu (emei predicatorese intemeietoare de misiuni : ,, $artleman se alatura
Misiunii ;eniel , misiune !ondata si condusa de doamna Manie Ferguson @&pag 2i,+ .
In den,er el &$artleman + a lucrat impreuna cu Alma 5hite , conducatoarea )isericii
,, "talpul de Foc @ , un mic grup ,,holiness@ care punea accent pe ,, ,ansul s(ant @ . Aici
$artleman a !ost ,, ,indecat de inchinarea la un 1el sau la o credinta religioasa @ @ &pag.
Jiii + .
3
,, 4ucrarea s-a raspandit pana in ;ortland si "eattle , prin sora ra*!ord @ &pag.A2+ .
,, Am plecat la "an Diego si am predicat de doua ori pe 1i in locul !ratelui si sorei
%tterman @ &pag.4F + .
,, Intr-o seara ,dia,olul a trimis doua persoane puternice ca sa opreasca lucrarea . %
magiciana s-a dus in !ata ca sa ne conduca in inchinare . M-am rugat sa !ie scoasa a!ara
din )iserica @ &pag.H2 + .
,, Mama 5heaton e,anghelista din inchisori si !ratele Amin Allen au calatorit cu noi @
&pag. <B +
,, 4iderii erau niste lucratori minunati. "ora Rossiter a,ea o relatie pro!unda cu Domnul @
&pag . 113 + .
,,"ora 5heaton , implicata in lucrarea de e,angheli1are in inchisori , a ,enit in ;asadena
si a predicat la ;eniel . #ra in!lacarata pentru Dumne1eu @ &pag.H+ .
#artleman a a'ut stari eu(orice si e1periente mistice :
,,In aceasta perioada $artleman a a'ut parte de cate'a e1periente mistice insotite de
stari eu(orice . A!lat intr-o ta)ara de studiu , el a simtit o serie de ,, socuri electrice -
pana intr2 acolo incat si2a pierdut cunostiinta . Q.. . De asemenea dupa o ,indecare
miraculoasa a !ost ,, strapuns de Duhul @ timp de o ora si /umatate chiar in !ata
congregatiei unde predicase @& pag . Jiii + .
,, Intr-o seara Duhul a co)orat peste noi precum un dus electric . Multi au ca1ut la
podea , iar Dumne1eu stapanea timpul @ &pag.<A+
,, Intr-o seara pe cand eram la !ratele raig , Duhul a ca1ut peste noi in timpul slu/)ei ,
in liniste . ,omnul nu m2a lasat sa spun o 'or*a , desi Duhul era peste mine cu putere.
&pag. 110 + .
,, Am predicat din nou la 4amanda ;ar8 , iar intr-o seara am !ost coplesit de Duhul in
timp ce predicam despre sacri!iciul lui Ilie , incat am inceput sa sar de *ucurie . Dupa
slu/)a mi s-a spus ca unii oameni au !ost atat de socati de gestul meu necugetat , incat nu
ma mai doreau in adunarea lor . #rau metodisti @ &pag. 14+ .
,, Acolo am predicat partial (iind pe +enunchi , iar s!intii au ,enit la altar pentru
rugaciune @ &pag.BH + .
,, 4a o intalnire am stat timp de doua ore , (ara sa ma pot misca , !iind impo,arat
pentru su!lete @ &pag . BA+ .
A
,,9imeni nu putea dormi . ,uhul se simtea precum un 'ant care su(la prin casa @
&pag.11A + .
,, Intr-o noapte am a,ut asa o mi/locire puternica pentru su!lete incat am cazut din pat
, m2am rosto+olit pe podea si am a/uns su) pat &pag. 11B + .
,, 4a o intalnire , in timp ce am !ost coplesit de Domnul , am cazut la podea . M-am
uitat la predicatorii din spatele meu dar si ei erau la podea . 3nul dintre ei a'ea
picioarele incalcite intr2un scaun , ast!el ca am stiut ca si ei au a/uns la podea datorita
puterii lui Dumne1eu . M-am apropiat de pian , trecand printre oameni . =rupul a inceput
sa-mi tremure datorita puterii lui Dumne1eu si am cazut peste pian si am ramas
acolo .A (ost o mani(estare ca de ciclon a puterii lui Dumne1eu @ &pag.114 + .
,,Apoi dintr-o data Domnul Isus Insusi ni s-a re,elat . Q.....
Aproape ca ne era teama sa ,or)im sau sa respiram atunci cand am re,enit la
normal .,omnul nu ne2a spus nimic , #l doar a incantat duhurile noastre prin pre1enta
"a .#l ,enise ca sa ne intareasca si sa ne asigure de lucrarea noastra pentru #l @ &pag. 13-
1A + .
,, Intr-o alta seara toti am !ost 1dro)iti de dragostea lui Dumne1eu . 9u am putut !ace
nimic altce,a decat sa plan+em timp de o ora intrea+a @ &pag.<A + .
#artleman practica rasul s(ant & pag.11H +:
,, Onul din conducerea !acultatii , pe care-l cunosteam si era penticostal mi-a cerut sa mai
,or)esc din nou la ei , in acest an si apoi amandoi am (ost cuprinsi de un ras s(ant @
A'eau mani(estarea ,, dra+ostei di'ine - in *iserica &pag.33 + '
,, Fratele ansel ;ost , un predicator )aptist , intr-o seara statea pe un scaun in mi/locul
incaperii . Dintr-o data Duhul a co)orat peste el . #l a sarit de pe scaun a inceput sa-l
laude pe Dumne1eu in ,, lim)i @ cu ,oce tare si (u+ea peste tot in incapere ,
im*ratisand pe toti oamenii pe care2i intalnea . #l !usese umplut cu dragostea di,ina
Mai tar1iu a mers ca misionar in #gipt . @
&oaptea urlau pana deran0au 'ecinii cand se inchinau :
Iiarul =imes , din 1F aprilie 1<0A , in unul din articole scria '
,, %ameni de culoare si cati,a al)i imprastiati alcatuiesc aceasta congregatie , iar noaptea
de'ine in(ernala pentru 'ecini , datorita urletelor inchinatorilor , care petrec ore in
H
sir le+anandu2se inainte si inapoi intr2un ritm chinuitor R sic S , intr-o atitudine de
rugaciune si cerere @ &pag. 2,ii+ .
,, Intr-o 1i eram in )iserica lui "male , ma rugam si plan+eam in (ata altarului . Duhul
de mi/locire era peste mine . On !rate m-a mustrat destul de dur. #l nu a inteles nimic .
Firea omeneasca , in mod natural , re!u1a acest stil de mi/locire . ,, Gemetele @ in cele
maimulte )iserici nu sunt populare , precum este acasa o !emeie in durerile nasterii .
Mi/locirea &tra'aliul+ pentru su!lete nu este o companie )una pentru cei lumesti si
egoisti @ &pag . 20 + .
,, 3neori in timp ce predicam , simteam ca un aer (ier*inte ,, din adancuri - ma
lo,este cu putere @ &pag. 3 + .
%ani(estari ciudate ale unora ce nu se lasau cuceriti de ,, ,uhul - &pag.113 + :
,, Fratele Rossiter era un om !oarte acti, si !oarte agitat . In timp ce predicam Domnul
dorea sa-l atinga dar el !ugea primpre/ur cautand sistemul de ,entilatie @ .
,, Mai tar1iu , in Findla7 , %hio , am participat la o con!erinta unde in timp ce incercam
sa predic , ,rasmasul il tinea pe lider pe genunchi pe plat!orma iar acesta aprindea
chi)rite si se uita la pedalele de la orga . and un predicator nu are Duhul , dia,olul il
poate !ace sa !aca lucrul cel mai ne)unesc pentru a impiedica ,ictoria unei intalniri @ .

4'an Ro*erts din Tara Galilor , modelul trezirilor din Azusa Street :
Acesta relatea1a despre e2perientele lui cu ,, Domnul @ ' ,, ;rima,ara trecuta , intr-o
,ineri seara , in timp ce ma rugam in patul meu , inainte sa ma culc , am simtit ca sunt
ridicat la un ni,el , !ara timp sau spatiu . #ra comuniunea cu Dumne1eu Q . In acea seara
m-am speriat dar de atunci incoace niciodata .Atat de tare m-am cutremurat incat patul s-
a cutremurat , iar !ratele meu , !iind trea1 , cre1and ca sunt )olna, . De atunci timp de B
luni , in !iecare noapte intre orele 1 si 3 dimineata #,an Ro)erts a a,ut aceasta
e2perienta . @ &pag.B1+
=ot despre 4'an si al sau plans s(ant , marturiseste un martor ocular citat la pag . B2 '
,, In intensitatea agoniei sale , 4'an Ro*erts cadea peste am'on , in timp ce multi din
adunare cadeau la pamant . $ar)ati puternici cadeau la pamant plangand ca niste copii .
Femeile tipau . On sunet de /ale si ,aicareala umplea aerul . @
$amenii erau patrunsi de ,, ,uhul - datorita lacrimilor lui 4'an & pag.B2 +:
,, 3n alt scriitor marturiseste ca oamenii nu sunt patrunsi datorita eloc'entei lui
4'an Ro*erts ci datorita lacrimilor lui . -
F
,, 4-am ,a1ut pe tanarul 4'an in con'ulsii din cau1a durerii pentru su!lete si chema
intreaga adunare la rugaciune . ,, 9u cantati @ e2clama el , ,, este atat de groa1nic sa
cantam @ . &Deseori con,ingerea oamenilor a !ost diminuata din cau1a prea multor
cantari .+ @ .
In timpul trezirii se aratau min+i ca de (oc :
,, ;e tot parcursul tre1irii spirituale din =ara >alilor au !ost ,a1ute deseori lumini colorate
, arau ca niste mingi de !oc @ &pag. BB + .
,espre lucrarea penticostala din India , #artleman relateaza &pag . B2 +:
,, Fetele din India au lucrat atat de minunat si au (ost *otezate cu ,uhul & in misiunea
Rama)ai + , au inceput sa se lo'easca pe ele insele , !iind pro!und con,inse de ne,oia
lor . Au primit o mare lumina . Dupa ce au !ost eli)erate au sarit in sus de *ucurie timp
de cate'a ore , !ara sa o)oseasca , chiar dimpotri,a au !ost intarite . #le au stri+at din
cau1a po,erii dinlauntru lor si de deasupra lor . Onele au cazut caci au ,a1ut o lumina
puternica trecand pe langa ele , in timp ce !ocul lui Dumne1eu ardea pe ceilalti mem)rii
din trup din cau1a pacatului lor , a mandriei , a maniei , a iu)irii !ata de lume , a
egoismului , a mi1eriei lor , etc . Q dupa )ote1ul cu Duhul "!ant nu am mai a,ut ne,oie
de mancare doua , trei 1ile .
%data aproape 56 de (ete au intrat in transa si au (ost inconstiente de aceasta lume
timp de maimulte ore D unele dintre ele au !ost in aceasta stare pentru B sau 4 1ile . In tot
acel timp ele au cantat , s2au ru+at , au *atut din palme , s2au rosto+olit sau au stat
nemiscate .
Intr-o noapte ,uhul s2a re'arsat peste una dintre !etele care se rugau . olega ei care
dormea langa ea s-a tre1it , a ,a1ut cum !ocul o cuprinde si a !ugit dupa un ,as cu apa ca
sa-l arunce peste ea . Q . Multe dintre aceste (ete au primit un (oc neo*isnuit ,
minunat si supranatural .
In =a)ara Eara au aparut pe pereti imagini cu !ete mici a!late in rugaciune care , in mod
supranatural , pre1entau ,iata lui ristos . Figurile se miscau in imagini si erau colorate .
Q . =oate imaginile descriau cu claritate po,estea $i)liei si au !ost in totalitate
supranaturale .
$artleman #,an Ro)erts
<
Cele mai periculoase in'ataturi ale penticostalilor de pe Azusa :
#artleman in'ata ca mintea tre*uie sa inceteze sa mai (ie acti'a ca sa poti primi
,,,uhul - :
,, Mintea lui & !r. Rossiter + lucra mereu . 9imic nu-4 impiedica mai mult pe Dumne1eu
decat acest lucru , mai ales cand astepti ca #l sa-ti de-a ,, )ote1ul @ . %intea tre*uie sa
inceteze sa mai (ie acti'a inainte ca ,umnezeu sa o ia in stapanire @ &pag.113 +
& Acum inteleg eu de ce in,ata penticostalii din Filiasi ca atunci cand ,rei sa primesti
duhul tre)uie sa mergi la un ,, ,as ales @ si sa strigi ' ,, "ange L "ange L G sau ,, "la,a L
"la,a L @ ore in sir , pana intrii in transa . =re)uie sa strigi pana iti golesti mintea , pana
aiure1i ca sa te poata lua ,, duhul @ in stapanire ca sa !ii ,, )ote1at @ sa primesti ,, ,or)irea
in lim)i L +
#artleman in'ata ca rascumpararea pacatelor la cruce este mesa0ul lui Satan si ca
aceasta in'atatura impiedica mesa0ul lui 7
,, 3nii au a*uzat de mesa0 , asa cum !ac de o)icei cu !iecare mesa/ dat de Dumne1eu ,
mergand pana la e2treme , declarand ca intrucat lucrarea de rascumparare a (ost
implinita la cruce , din necesitate s2a implinit si in noi in momentul in care am
crezut .
Aceasta este o mare eroare si a impiedicat (oarte mult mesa0ul si lucrarea . %mul
intotdeauna adauga la mesa/ul lui Dumne1eu . Acesta este modul principal al lui Satan
de a discredita si de a distru+e . @ &pag . 1BA +
$artleman spune din cate inteleg eu ca ' ispasirea pacatelor noastre de la >olgota a,and
ca semn e2terior credinta noastra in #l & capatata in urma nastreii din nou + , nu este de
a/uns pentru a !i mantuit . 6ert!a lui ristos este o piedica si o in,atatura a lui "atan pusa
in calea propo,aduirii ,, mesa/ului cinci1ecimii @ L
De ce T ;entru ca mesa/ul e,angheliei si al rascumpararii merg mana-n mana si cine il
crede este s!intit, declarat drept , rascumparat si pecetluit cu Duhul "!ant al lui
Dumne1eu '
,,#!eseni 1.1B.' "i ,oi, dupa ce ati au1it u,antul ade,arului &#,anghelia mantuirii
,oastre+, ati cre1ut in #l si ati !ost pecetluiti cu Duhul "!ant care !usese !agaduit .@
;entru el repre1inta un pericol sa cre1i e,anghelia rascumpararii lui ristos prin
ispasirea pacatelor la >olgota si sa nu cre1i mesa/ul ,,staruintei dupa )ote1ul cu Duhul @ .
;entru el do,ada ca esti mantuit repre1inta ,, )ote1ul cu duhul penticostal G implicit
)ol)oroseala intr-o lim)a neinteleasa .
1

Pledeaza pentru ecumenism si a (i una in trupul lui Cristos 2 *iserica uni'ersala
in'izi*ila , indi(erent de credinta :
,, %amenii lui Dumne1eu nu pot niciodata sa se adune pe )a1a credintelor si a
disciplinelor. #i sunt prea ingusti si schim)atori . A,em o !undatie su!icient de larga sa
ne tina pe toti . ristos Insusi este aceasta !undatie .In Cristos toti oamenii lui
,umnezeu sunt una , (ara a tine cont de rasa, culoare statut social sau credinta @ .
& pag.131+
,, Am !ost in multe locuri unde ,,inci1ecimea @ !usese insamantata .Dar oamenii erau
prea ocupati corectandu-i pe altii si promo,and ,re-o tema sau doctrina . Cat pri'este sa2
i arati celuilalt ca a +resit , asta se 'a rezol'a pe parcurs in timp ce noi continuam sa
mer+em pe calea cea *una - .pa+.895 / .
,, Duhul lucrea1a pentru unitatea credinciosilor din 1iua de a1i pentru a !i ,, un singur
trup @ , pentru ca rugaciunea lui Isus sa !ie implinita , ,, ca ei sa !ie una ast!el incat lumea
sa creada @ @ &pag.13A + .
,, Apartinem de trupul intre+ al lui Cristos , atat cel din Cer cat si cel de pe pamant .
$iserica lui Dumne1eu este una . #ste un lucru groa1nic sa de1mem)re1i ,, trupul lui
ristos @ . Pri'ite prin lumina 'esniciei , di(erentele neinsemnate dintre crestini sunt
ne*unesti si pacatoase . Cristos este ,, su*iectul - . Si nu o anumita doctrina etc. @
&pag.13A + .
In ultimul capitol al aceste carti ;ledoarie pentru unitate , $artleman indeamna pe toti
cei ,, )ote1ati cu Duhul @ sa ramana in con!esiunile lor indi!erent de coloratura religioasa.
Atata timp cat ai ,, mani!estarile @ autorul te asigura ca esti mantuit si !aci parte din
trupul mistic )iserica uni,ersala in,i1i)ila . 4sti mantuit indi(erent de doctrina 7
#artleman dupa o chemare la ecumenism ,da un citat din John #unan care crede
ca trupul lui Cristos a (ost s(asiat de ana*aptisti al caror nume 'ine din iad :
?.4.?astings a scris urmatoarele ' ,, "e pare ca timp de secole instrumentul pre!erat al
dia,olului a !ost acela de a polecri si de a separa si persecuta poporul lui Dumne1eu ,
pentru a carui unitate Mantuitorul s-a rugat atat de !ier)inte @ .
6ohn $un7an a !ost !oarte dur . #l a scris urmatoarele ' ,, Din moment ce ,rei sa stii cum
as dori sa !iu numit , eu doresc daca Dumne1eu considera ca sunt ,rednic , sa !iu numit
crestin , un credincios sau orice alt nume con!irmat de Duhul "!ant . at de acele titluri
ra1,ratite , cum ar !i ana)aptistii etc. , cred ca ei nu au ,enit din Ierusalim sau Antiohia ,
1
ci mai degra)a din Iad sau $a)ilon , din cau1a tendintei lor naturale spre sci1iune , iar ,oi
ii recunoasteti dupa roadele lor . @ & citat de la pag.134+

Intre*area mea este din ce carte , citea1a, $artleman pe 6ohn $un7an cu acest
paragra! T Intre) asta ,deoarece stiu ca $un7an era unul dintre acei ana)aptisti
condamnat la moarte de )iserica Angliei . Ana)aptistii s-au opus oranduirii $isericii
atolice , si )isericii protestante a Angliei .
A a!irma ca toti cei ce se chemau ana)aptisti ,in din iad , este o ,eche po,este
in,entata de catolici . A sustine asta ca penticostal inseamna sa treci de partea ur,ei
celei Mari . 6ohn $un7an a stat 1B ani in inchisoare datorita persecutiei )isericii o!iciale L
;entru edi!icare adeptilor lui $artleman le recomand ' Re!ormatorii si copiii lor ,itregi
de 4eonard Cerduin '
***.a)aptist,oice.com(...(articole(Re!ormatorii"iopiii4orCitregi.pd!
Concluzie :
Asa cum am spus de la inceput , scopul meu in acest articol , a !ost sa descoper
intemeietorii miscarii penticostale , in,ataturile si mani!estarile lor . "a descoper toate
acestea pentru a ma con,inge daca in,ataturile de la seminarul "#M$R%A , din cartea
lui Foster se ,rea a !i impuse de persoane interesate din a!ara sau dac. ele !ac parte din
,echiul )aga/ de in,ataturi i practici penticostale .
Am a/uns la conclu1ia ca tot ce se preda din cartea lui Richard Foster la seminar este
pura doctrina penticostala ca-n primele 1ile de pe A1usa .
"unt !erm con,ins ca miscarea penticostala la intemeierea ei , in esenta era carismatica .
Din citatele pe care le-am dat mai sus , din in,ataturile si mani!estarile lor , eu unul , nu
mai am nici un !el de indoiala .
"tudenti nu tre)uie sa se de1ica de in,ataturile si practicile carismatice ca ne!iind ale
lor , deoarece )iserica lor mama in 1iua nasterii ei le promo,a .
"eminarul si conducerea procedea1a corect cand implementea1a ca discipline de
)a1a ' ,, plansul s!ant G , ,, rasul s!ant G , ,, dansul s!ant U , ,, golirea mintii U, transa ,
,, staruinta dupa Duhul U si ,, )ote1ul cu Duhul U . Mie unul mi s-ar parea incorect sa nu li
se predea deoarece , acesta este penticostalismul istoric .
;ro)lema insa ramane aceeas ca si in articolul trecut . e !aceti cu in,ataturile si
practicile acestea T artea ce consemnea1a istoria nasterii cultului ,ostru penticostal
atesta toate aceste mani!estari nescripturale .9u mai puteti sa !ugiti acum de
responsa)ilitate si sa nu ,i o asumati .
Tre*uie sa dati un 'erdict : sunt in'ataturi care 'in din ceruri de sus sau de 0os
din Adanc : Trec ele testul acid al Scripturii sau nu :
1
Acestea sunt 0ntre).rile i cred ca ar tre)ui ca !iecare din ,oi s. !ie capa)il s. se
pronunte . Domnul sa ,a de-a har L


1