RAO International Publishing Company, Bucuresti, 1997.

Traucere in limba engle!" #arisa A$ram

%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
Cronicile in &arnia 1
&'POT(# )A*ICIA&(#(I
Cli$e +taples #e,is
C ( P R I & +
1. (sita tainic"
-. .igory si unchiul Anre,
/. P"urea e la 0otarul intre T"r1muri
2. Clopotelul si ciocanul
3. Cu$1ntul eplorabil
4. 5ncep neca!urile unchiului Anre,
7. Ce s%a 5nt"mplat la usa e la intrare
6. #upta e l1ng" 7elinar
9. .escoperirea &arniei
18. Prima glum" si alte 5nt1mpl"ri
11. .igory si unchiul lui au e belea
1-. A$entura lui C"psunel
1/. O 5nt1lnire neasteptat"
12. Plantarea Pomului
13. +71rsitul acestei po$esti si 5nceputul tuturor celorlalte
&otit" biobibliogra7ic"
1. (+ITA TAI&IC9
Aceast" po$este este espre ce$a ce s%a 5nt1mplat cu mult timp 5n urm", c1n bunicul $ostru
era copil. 'ste 7oarte important" 7iinc" 5n ea se po$esteste cum au 5nceput toate c"l"toriile
5ntre lumea noastr" si t"r1mul numit &arnia.
Pe $remea aceea, omnul +herloc: 0olmes mai locuia 5nc" pe Ba:er +treet, iar 7amilia
Bastable c"uta comoara in #e,isham Roa. Pe $remea aceea, b"ietii trebuiau s" poarte guler
scrobit, iar scolile erau mai toate cu mult mai se$ere ec1t sunt acum. )1ncarea era 5ns" mai
bun"; nici nu $" mai spun ce ie7tine si gustoase erau ulciurile, ca s" nu $" lase gura ap"
egeaba. 'i bine, pe $remea aceea, tr"ia la #onra o 7etit" pe nume Polly Plummer.
#ocuia 5ntr%o cas" intr%un lung sir e case lipite una e alta. <ntr%o imineat", c1n era 5n
gr"ina in spatele locuintei, easupra !iului care esp"rtea gr"ina lor e cea a casei $ecine,
ap"ru capul unui b"iat care se cocotase pe !i. Polly 7u 7oarte mirat", 7iinc" p1n" atunci nu mai
$"!use nici un copil 5n casa e%al"turi, 5n care locuiau oar omnul si omnisoara =etterley,
7rate si sor", b"tr1ni, am1noi nec"s"toriti, 5si riic" pri$irea, curioas". >ata b"iatului
necunoscut era 7oarte murar". &%ar 7i putut 7i mai murar" nici ac" si%ar 7i sters lacrimile cu
m1inile pline e t"r1n". .e 7apt, cam asta se si 5nt1mplase.
? Bun", spuse Polly.
? Bun", spuse b"iatul. Cum te cheam"@
? Polly, r"spunse 7etita. Pe tine@
? .igory, 5i r"spunse b"iatul.
? I%au!i, ce nume caraghiosA !ise ea.
? &u e nici pe eparte asa caraghios ca Polly, spuse .igory.
? Ba a, 5l contra!ise 7ata.
? Oh, nu, !ise b"iatul.
? 'u cel putin m" sp"l pe 7at", !ise Polly. Ceea ce%ar trebui s" 7aci si tu; mai ales up"...
+e opri. >usese c1t pe ce s" spun" B.up" ce%ai at ap" la soareciC, ar se g1ni c" n%ar 7i prea
politicos in partea ei.
? Asa e, am pl1ns, spuse .igory cu $oce tare, ca un b"iat at1t e am"r1t c" nu%i mai pas"
ac" a7l" cine$a c%a pl1ns. Ai 7ace si tu la 7el, continu" el, ac" ai 7i tr"it toat" $iata la tar" si%ai 7i
a$ut un ponei, si r1u 5n spatele gr"inii, si%ai 7i 7ost aus" up%aia s" locuiesti 5ntr%o *roap"
nenorocit" ca asta.
? #onra nu%i o *roap", spuse Polly inignat". .ar b"iatul era prea pornit ca s%o bage 5n
seam"; continu" s"%si spun" o7ulD
? +i ac" tat"l t"u ar 7i 5n Inia, iar tu ar trebui s" $ii s" stai cu o m"tus" si un unchi care%i
nebun Ecui i%ar pl"cea asta@F, 7iinc" au griG" e mama ta care e gra$ bolna$" si... care%o s"
moar".
>ata i se schimonosi ca atunci c1n 5ncerci s" nu pu7nesti 5n pl1ns.
? &%am stiut, 5mi pare r"u, !ise Polly umil". .up" care, 7iinc" nu stia ce s" mai spun" si ca
s"%l 7ac" pe .igory s" se g1neasc" la lucruri mai $esele, 5l 5ntreb"D
? .omnul =etterley chiar e nebun@
? +au e nebun, 5i r"spunse .igory, sau e un mister la miGloc. Are o c"m"rut", sus, la etaG, 5n
care m"tusa #etty !ice c" n%am $oie s" intru. ' ce$a necurat la miGloc. +i mai e ce$a. .e c1te
ori $rea s"%mi spun" ce$a la mas" ? cu ea nu $orbeste nicioat" ? , m"tusa 7l opreste mereu,
5i !iceD B&u nec"Gi b"iatuH, Anre,C sau B+unt sigur" c" nu%l interesea!" asa ce$a pe .igoryC ori
B.igory, n%ai $rea s" te uci s" te Goci 5n gr"in"@C
? .aH ce 5ncearc" s"%ti spun"@
? &u stiu. &%apuc" nicioat" s" spun" prea mult. .aH mai e ce$a. <ntr%o sear" ? se 5nnoptase
e 7apt ? 5n rum spre camera mea, c1n am trecut pe l1ng" scara care uce la po Enici nu%
mi place s" trec pe%acoloF, sunt sigur c%am au!it un strig"t.
? Poate%si tine acolo $reo ne$ast" nebun".
? )%am g1nit si eu la asta.
? +au poate 7ace bani 7alsi.
? +au o 7i 7ost pirat, ca personaGul in Comoara in Insul", si se ascune e 7ostii camara!i.
? Poate ti se pare interesant, spuse .igory. .aH ac%ar trebui s" ormi acolo, n%ai mai g1ni la
7el. Cum ti%ar pl"cea s" stai trea!"%n pat si s"%l au!i pe unchiul Anre, trec1n tiptil pe l1ng"
camera ta@ +i are niste ochi groa!niciA
Asa s%au cunoscut Polly si .igory; si, cum $acanta e $ar" e%abia 5ncepuse si nici unul intre
ei nu mergea la mare 5n anul acela, se 5nt1lneau aproape 5n 7iecare !i.
A$enturile lor au 5nceput mai ales in pricin" c" era una in cele mai umee si mai reci $eri in
ultimii ani. Iremea i%a alungat 5n cas"D sau, am putea spune, spre eJplor"ri 5n cas". ' minunat
s" $e!i c1te lucruri poti eJplora 5ntr%o cas" sau 5ntr%un sir e case, cu o buc"tic" e luminare.
Polly escoperise e mult" $reme c", ac" eschi!i o anume usit" in poul casei ei, ai e un
re!er$or e ap" si, 5n spatele lui, e un loc 5ntunecos, 5n care puteai aGunge ac" te c"t"rai
putin, cu atentie.
#ocul "sta 5ntunecos era ca un tunel lung, cu un perete e c"r"mi!i e o partK,si cu un acoperis
5n pant" e cealalt" parte. Printre tiglele e pe acoperis p"truneau pete mici e lumin".
Tunelul n%a$ea poeaD trebuia s" p"sesti e pe o grin" pe alta, iar 5ntre grin!i era numai ipsos.
.ac" in 5nt1mplare c"lc"i pe el, te%ai 7i tre!it c"!1n prin ta$an 5n camera e eesubt. Polly
7olosise buc"tica e tunel in spatele re!er$orului 5n chip e pester" a hotilor. Aunase acolo
l"!i si cutii si scaune e buc"t"rie rupte si tot 7elul e lucruri e acest gen, si le pusese 5ntre
grin!i, s" 7ac" un 7el e poea, 5si tinea aici o pusculit" 5n care a$ea tot soiul e comori, o
po$este pe care o scria si, e obicei, c1te$a mere. B"use e multe ori aici, 5n liniste, c1te o
sticl" e sucD sticlele $ec) 7"ceau locul s" arate si mai mult a pester" a hotilor.
#ui .igory 5i pl"cu pestera EPolly nu l%a l"sat s"%i citeasc" po$esteaF, ar el era si mai interesat
s" eJplore!e.
? Ia uit"%te aici, !ise. P1n" une merge tuneluH "sta@ ' numai c1t casa ta sau merge mai
eparte@
? )erge mai eparte, r"spunse Polly. .aH nu stiu p1n" une.
? 5nseamn" c" putem s" mergem e%a lungul sirului e case.
? +%ar putea, spuse Polly. +i... mam"A
? Ce@
? Am putea intra 5n celelalte caseA
? +igur, s" crea" oamenii c" suntem hotiA &u, multumesc.
? &u mai 7ace pe esteptuHA )" g1neam la casa e up" casa $oastr".
? Ce%i cu ea@
? Cum ce%i cu ea@ ' goal". Tata spune c" e goal" e c1n ne%am mutat noi aici.
? Atunci cre c%am putea s" ne uit"m prin ea, !ise .igory.
'ra cu mult mai ner"b"tor ec1t s%ar cree, Guecin up" moul 5n care $orbise. >iinc" se
g1nea, 7ireste, la toate moti$ele pentru care casa era goal" e at1ta $reme. #a 7el si Polly. &ici
unul intre ei nu pomeni cu$1ntul Bb1ntuit"C. +i am1noi simteau c", o at" ce propuseser" s"
mearg" acolo, ar 7i 7ost un semn e sl"biciune s" nu se mai uc".
? +" mergem s"%ncerc"m chiar acum@ 5ntreb" .igory.
? Bine, 7u e acor Polly.
? .ac" nu $rei s" mergi, nu $eni, !ise .igory.
? .ac" mergi tu, merg si eu, spuse 7etita.
? .aH cum o s" stim c%am aGuns 5n casa e up" casa e%al"turi@
0ot"r1r" c" trebuie s" aGung" 5n reptul ebaralei si s" mearg" e%a lungul acesteia in grin"
5n grin", 5n 7elul acesta puteau s"%si ea seama cam c1te grin!i erau easupra unei camere.
.up" care aunau 5nc" patru grin!i pentru spatiul intre cele ou" pouri in casa lui Polly, si
acelasi num"r pentru camera e ser$iciu si pentru ebara. Puteau a7la ast7el lungimea casei 5n
grin!i. .up" ce parcurgeau e ou" ori istanta asta, 5nsemna c" au aGuns la marginea casei lui
.igory; orice us" la care aGungeau up" aceea "ea 5n poul casei nelocuite.
? .aH n%as prea cree c" e chiar goal", spuse .igory.
? .aH ce cre!i c"%i acolo@
? Cre c" locuieste cine$a 5n secret, cine$a care iese e%acolo oar noaptea, cu o lantern"
slab". +%ar putea s" "m e $reo ban" e criminali isperati si%o s" primim o recompens". &u
se poate s" 7ie o cas" goal" at1ta $reme, ac" nu%i un mister la miGloc.
? Tata !icea c" acolo sunt probabil conucte, spuse Polly.
? P7uiA Ce lipsiti e imaginatie sunt oamenii mariA spuse .igory.
Acum, c" $orbeau la lumina !ilei, 5n po, si nu la lumina lumin"rii in Pestera 0otilor, li se p"rea
mult mai putin probabil s" 7ie 7antome 5n casa nelocuit".
.up" ce m"surar" poul, luar" un creion ca s" socoteasc". #a 5nceput, 7iecare obtinu alt
re!ultat, si chiar si up" ce aGunser" la acelasi re!ultat nu 7ur" prea siguri c" e cel corect. 'rau
gr"biti s" porneasc" 5n eJpeitie.
? Trebuie s" mergem 5n liniste, spuse Polly 5n timp ce se c"t"rau 5napoi 5n spatele re!er$orului.
>iinc" era o oca!ie special", luar" 7iecare c1te o lum1nare EPolly a$ea o pro$i!ie serioas" 5n
pester"F.
'ra 5ntuneric, plin e pra7 si era curent. P"seau e pe o grin" pe alta 5n t"cere. .oar in c1n
5n c1n 5si spuneau, 5n soapt"D
? +untem la cap"tul poului acum. +auD
? Probabil c" suntem pe la Gum"tatea casei tale. &ici unul intre ei nu se 5mpieic" si nici
lumin"rile nu se stinser", 5n cele in urm" aGunser" la un loc une !"rir" o usit" 5n peretele e
c"r"mi!i in partea reapt". Bine5nteles c" nu a$ea nici !"$or, nici clant" pe partea asta, pentru
c" usa 7usese 7"cut" ca s" intri 5n po, nu ca s" iesi; ar a$ea un clempus Ecum are e obicei
usa e la ulapul e buc"t"rieF si erau siguri c%au s%o poat" eschie.
? +"%ncerc eu@ 5ntreb" .igory.
? .ac" mergi tu, merg si eu, r"spunse ea la 7el ca mai 5nainte.
Am1noi simteau c" lucrurile aGunseser" prea eparte, ar nici unul nu $oia s" ea 5napoi.
.igory trase cu putere e clempus. (sa se eschise, iar lumina care p"trunse pe neasteptate 5i
7"cu s" clipeasc". .up" care, socati, 5si "ur" seama c" 5n 7ata lor nu era un po p"r"sit, ci o
camer" mobilat". P"rea estul e goal". +i era o liniste e moarte. Curio!itatea o aGut" pe Polly
s" ep"seasc" acest moment. +tinse luminarea si p"si 5n 5nc"perea ciuat", misc1nu%se 5n
liniste, ca un soricel.
A$ea, 7ireste, 7orma unui po, ar era mobilat" ca o camer" e !i. Peretii erau plini e ra7turi e
sus p1n" Gos, iar ra7turile erau pline e c"rti, 5n c"min area 7ocul Enu uitati c" 5n anul acela $ara
era 7oarte ume"F, iar 5n 7ata semineului, cu spatele spre ei, era un 7otoliu cu sp"tar 5nalt, 5ntre
7otoliu si Polly, ocup1n aproape tot miGlocul 5nc"perii, se a7la o mas" mare, pe care erau
5ngr"m"ite 7el e 7el e lucruri, c"rti, caiete, cerneal" si c"lim"ri, tocuri si cear" pentru sigiliu si
un microscop. .ar ceea ce%i atrase atentia e la bun 5nceput 7u o ta$" in lemn rosiatic, pe care
erau niste inele. Ase!ate ou" c1te ou", unul galben si unul $ere, urma apoi un spatiu liber,
si iar un inel galben si unul $ere. &u erau mai mari ec1t niste inele obisnuite, si nu se putea
s" nu le obser$i, 7iinc" erau 7oarte str"lucitoare. 'rau cele mai 7rumoase obiecte str"lucitoare
pe care ti le%ai putea imaginaL .ac" Polly ar 7i 7ost oar un pic mai mic", cu sigurant" c%ar 7i
5ncercat s" muste intr%unul in ele.
<n 5nc"pere era at1t e liniste, 5nc1t se au!ea tic"itul ceasului. Totusi, up" cum 5si "u acum
seama, nu era chiar asa liniste e 7apt. +e au!ea un !um!et 7oarte, 7oarte slab. .ac" ar 7i 7ost
eGa in$entate aspiratoarele, Polly ar 7i cre!ut c" " cine$a cu aspiratorul une$a eparte,
c1te$a camere mai 5ncolo sau c1te$a etaGe mai Gos. .ar !gomotul care se au!ea era mai pl"cut
ec1t cel 7"cut e un aspirator, era mai mu!ical; oar c" era at1t e slab, 5nc1t aproape c" nu%l
puteai au!i.
? '%n regul", nu%i nimeni, 5i spuse Polly lui .igory, peste um"r.
&u mai $orbea 5n soapt" acum. .igory intr" si el 5n 5nc"pere, clipin in ochi si eJtrem e
murar. .e alt7el, si Polly era la 7el e murar".
? &%are nici un rost, spuse el. Asta nu%i o cas" goal". )ai bine o stergem e%aici 5nainte e a
$eni cine$a.
? Ce cre!i c" sunt alea@ 5l 5ntreb" Polly, ar"t1n spre inelele colorate.
? #as" asta, spuse .igory, cu c1t plec"m mai repee...
&u mai apuc" s" termine ce a$ea e spus, 7iinc" 5n clipa aceea se 5nt1mpl" ce$a. >otoliul cu
sp"tar 5nalt in 7ata c"minului se misc" eoat" si in el, ca un ia$ol iesin e sub o trap", se
riic" amenint"tor trupul unchiului Anre,. .eci nu erau 5n casa goal" e7el; erau 5n casa lui
.igory, chiar 5n camera 5n care n%a$ea $oie s" intreA Copiii scoaser" am1noi un BO%o%oC si%si
"ur" seama ce greseal" 5ngro!itoare 7"cuser". Ar 7i trebuit s"%si ea seama c" nu merseser"
estul e eparte.
(nchiul Anre, era 5nalt si 7oarte slab. A$ea nasul ascutit, ochii eJtrem e str"lucitori si un
smoc mare e p"r c"runt ciu7ulit.
.igory r"m"sese mut, 7iinc" unchiul Anre, ar"ta e o mie e ori mai periculos ec1t oric1n
5nainte. Polly nu era 5nc" prea speriat"; ar, nu up" mult timp, 7u si ea cuprins" e 7ric". Pentru
c" primul lucru pe care%l 7"cu unchiul Anre, 7u s" se uc" p1n" la us", s%o 5nchi" si s"
r"suceasc" apoi cheia 5n broasc". .up" care se 5ntoarse spre copii, 5i 7iJ" cu ochii lui str"lucitori
si le !1mbi, ar"t1nu%si toti intii.
? AsaA spuse. Proasta e sor"%mea n%are cum s" $in" aici.
'ra 5ngro!itor e i7erit e ceea ce te%ai 7i asteptat in partea unui ault. Polly nu mai putea e
7ric", si o pornir" si ea si .igory, cu spatele, spre usita pe care intraser". .ar unchiul Anre, 7u
mai rapi ec1t ei. AGunse 5n spatele lor, 5nchise si usa aceea si se post" 5n reptul ei. .up"
care 5si 7rec" m1inile 7"c1n s"%i trosneasc" 5ncheieturile. A$ea egete 7rumoase, albe si lungi.
? +unt 5nc1ntat s" $" $", spuse. Chiar asta%mi oreamD oi copii.
? I" rog, omnule =etterley, 5ncepu Polly. ' aproape ora mesei si trebuie s" m" uc acas".
Ireti s" ne l"sati s" iesim e aici, $" rog@
? &u 5nc", r"spunse unchiul Anre,. &u pot piere o oca!ie at1t e bun". A$eam ne$oie e
oi copii. +titi, tocmai lucre! la un eJperiment epocal. Am 5ncercat pe un cobai si se pare c%a
mers. .ar un cobai nu%ti poate spune nimic. +i nici nu poti s"%i eJplici cum s" se%ntoarc".
? Ascult", unchiule Anre,, 5i spuse .igory, chiar c" e ora mesei. Au s"%nceap" s" ne caute.
Trebuie s" ne lasi s" plec"m.
? Trebuie@ 7"cu unchiul Anre,. .igory si Polly se uitar" unul la altul. &u
<nr"!neau s" spun" nimic, ar pri$irile pe care si le aruncau spuneau BCe 5ngro!itorAC si
BTrebuie s"%i c1nt"m 5n strun"C.
? .ac" ne l"sati s" mergem la mas", !ise Polly, ne%am putea 5ntoarce up" ce m1nc"m.
? .aH cine%mi garantea!" mie c" $"%ntoarceti@ 5ntreb" unchiul Anre, cu un !1mbet $iclean.
.up" care p"ru c" s%a r"!g1nit.
? Bine, le spuse, ac" trebuie s" plecati, asta e. &u pot spera ca oi tineri ca $oi s" $rea s"
stea e $orb" cu un n"t"r"u ca mine.
O7t" si continu"D
? 0abar n%a$eti ce singur m" simt uneori. .aH ce contea!"@ .uceti%$" la mas". &umai stati un
pic, s" $" au un caou 5nainte. &u mi se%nt1mpl" prea es s" m" $i!ite!e o 7etit" 5n biroul "sta
$echi si pr"7uit; mai ales o omnisoar" 7rumoas" ca tine, ac" m" pot eJprima asa.
Polly 5ncepu s" crea" c" poate nu e nebun, la urma urmei.
? Irei un inel, raga mea@ o 5ntreb" unchiul Anre, pe Polly.
? Ireti s" spuneti un inel intr%acela, galben sau $ere@ 5ntreb" Polly. Ce r"gute suntA
? Iere nu, spuse unchiul Anre,. )" tem c" pe cele $er!i nu le pot a nim"nui. .ar as 7i
5nc1ntat s"%ti au oricare intre inelele galbene. .in toat" inima. Iino si%ncearc" unul.
#ui Polly nu%i mai era 7ric" si era e%acum sigur" c" b"tr1nul omn nu e nebun; iar inelele
acelea str"lucitoare te atr"geau 5ntr%un mo ciuat.
P"si spre ta$".
? I%au!i, spuse, !gomotul "la se aue mai tare aici. .e parc" l%ar 7ace inelele.
? Ce iee, raga mea, r1se unchiul Anre,.
P"rea un r1s 7oarte natural, ar .igory !"rise o pri$ire e ner"bare, aproape e l"comie, pe
chipul lui.
? Polly, nu 7i proast"A strig". &u le%atingeA Prea t1r!iu. Chiar 5n clipa aceea m1na lui
Polly atinse unul in inele. +i imeiat, 7"r" nici o sclipire, nici un !gomot, nici un 7el e semn,
Polly isp"ru, 5n 5nc"pere r"maser" numai .igory si unchiul Anre,.
-. .I*ORM +I (&C0I(# A&.R'N
Totul 7usese at1t e neasteptat, at1t e oribil e i7erit e tot ce i se mai 5nt1mplase p1n"
atunci, chiar si 5n cosmaruri, 5nc1t .igory scoase un tip"t. (nchiul Anre, se repe!i si%i puse
palma la gur".
? >"r" e%asteaA 5i sopti la ureche. .ac" 7aci g"l"gie, aue mama ta. +i stii ce i s%ar putea
5nt1mpla ac" se sperie.
Cum a$ea s" po$esteasc" .igory mai t1r!iu, r"utatea asta oribil" e a santaGa pe cine$a 5n 7elul
"sta 5i pro$oc" sil". .ar bine5nteles c" nu mai tip".
? Asa%i mai bine, !ise unchiul Anre,. Poate c" nu te%ai putut abtine. ' 5ntr%ae$"r un soc s"
$e!i cum ispare cine$a. Chiar si eu m%am cam speriat c1n a isp"rut cobaiul noaptea trecut".
? .eci e%asta ai tipat@ 5l 5ntreb" .igory.
? )%ai au!it, care $a s" !ic". +per c" nu m" spione!i@
? Bine5nteles c" nu, se re$olt" .igory. .aH ce s%a 5nt1mplat cu Polly@
? >elicit"%m", ragul meu, spuse unchiul Anre,, 7rec1nu%si m1inile. )i%a reusit eJperimentul.
>etita a plecat ? a isp"rut ? in aceast" lume.
? Ce i%ai 7"cut@
? Am trimis%o..., am trimis%o altune$a.
? Cum aic"@ 5l 5ntreb" .igory. (nchiul Anre, se ase!" 5n 7otoliu.
? <ti spun imeiat. Ai au!it $reoat" e b"tr1na oamn" #e7ay@
? O str"m"tus" sau ce$a e genul "sta@ 5ntreb" .igory.
? &u chiar, 5i spuse unchiul Anre,. 'ra nasa mea. ' persoana in tabloul e%acolo, e pe
perete.
.igory se uit" 5ntr%acolo si $"!u o 7otogra7ie $eche a unei 7emei b"tr1ne, cu bonet" pe cap. +i%si
aminti c" o mai $"!use 5ntr%o po!" intr%un sertar $echi, acas" la el, la tar". O 5ntrebase pe
mama cine e, ar ea nu $oise s" $orbeasc" prea mult pe tema asta.
B&u era prea r"gut", 5si spuse .igory 5n sinea lui, esi, sigur, in po!ele astea $echi nu%ti poti
a seama prea bine.C
? 'ra ce$a... ce$a ciuat 5n leg"tur" cu ea, unchiule Anre,@ 5ntreb" apoi cu $oce tare.
? .epine e ce 5ntelegi prin ciuat, chicoti unchiul Anre,. Oamenii sunt tare 5ncuiati. +pre
s71rsitul $ietii 5ncepuse, e ae$"rat, s" se comporte tare ciuat. >"cea tot 7elul e lucruri
prostesti. .e%asta au 5nchis%o.
? #a un a!il e nebuni@
? &u, nu, nu, r"spunse unchiul Anre, socat. &ici $orb". #a 5nchisoare.
? AhA .aH ce 7"cuse@ 5ntreb" .igory.
? Biata 7emeieA spuse unchiul Anre,. &iste prostii. ' $orba e mai multe lucruri, aH n%are rost
s" intr"m 5n am"nunte. 'ra tare bun" cu mine.
? .aH ce leg"tur" au toate astea cu Polly@ As $rea s"...
? Toate la $remea lor, b"iete, 5l 5ntrerupse unchiul Anre,. Au eliberat%o pe b"tr1na oamn"
#e7ay 5nainte s" moar", iar eu am 7ost una intre putinele persoane pe care le%a primit s" le
$a" pe patul e moarte. &u mai putea suporta oamenii obisnuiti si ignoranti. &ici eu nu%i pot
suporta. .ar pe noi ne interesau a%celeasi lucruri. Cu numai c1te$a !ile 5nainte e a muri, mi%a
spus s" eschi un sertar secret e la un birou in casa ei si s"%i auc e%acolo o cutiut". )i%
am at seama e cum am pus m1na pe cutie c" tin un mare secret 5n m1n". )i%a at%o si m%a
pus s"%i promit c%o s%o ar, 7"r" s%o eschi, imeiat up" moartea ei. &u mi%am respectat
promisiunea.
? Ce ur1t in partea ta, spuse .igory.
? (r1t@ 7"cu unchiul Anre,, pri$inu%l usor 5ncurcat. Ah, 5nteleg. Irei s" spui c" b"ieteii
trebuie s"%si tin" promisiunile. Asa e bine si 7rumos, esigur, si m" bucur c" si tu ai 7ost 5n$"tat
s"%ti respecti promisiunile. .ar b"nuiesc c" 5ntelegi c" reguli e genul acesta, oric1t e potri$ite
ar 7i pentru b"ietei si pentru ser$itori sau pentru 7emei, si poate chiar pentru oameni 5n general,
nu sunt $alabile si pentru cercet"torii ae$"rati ori pentru marii g1nitori sau 5ntelepti. &u,
.igory. Oamenii ca mine, care au o 5ntelepciune tainic", sunt absol$iti e regulile obisnuite,
up" cum suntem lipsiti si e pl"cerile oamenilor e r1n. .estinul nostru, b"ietel, e m"ret, ar
suntem conamnati la singur"tate.
Pe c1n spunea toate acestea, o7ta si p"rea at1t e serios si e nobil si e misterios, 5nc1t
.igory cre!u pentru o clip" c" spune ce$a cu ae$"rat 7rumos. .ar 5si aminti imeiat e pri$irea
plin" e r"utate e pe 7ata unchiului lui 5n clipa 5n care isp"ruse Polly. +i reusi s" $a" incolo
e cu$intele mari ale unchiului Anre,. B.e 7apt, 5si spuse 5n sinea lui, 5si 5nchipuie c" are
reptul s" 7ac" orice ca s" obtin" ceea ce $rea.C
? Bine5nteles c" n%am 5nr"!nit s" eschi cutia mult timp, continu" unchiul Anre,, 7iinc"
stiam c" s%ar putea s" 7ie ce$a 7oarte periculos 5n"untru. &asa mea a 7ost o 7emeie cu ae$"rat
remarcabil". Ae$"rul e c" a 7ost printre ultimele 7emei in aceast" tar" care a$eau s1nge e
$r"Gitoare. EOicea c" mai sunt ou". O uces" si o ser$itoare.F +tii, .igory, s%ar putea s"%l ai 5n
7ata ta pe ultimul om care a a$ut o nas" $r"Gitoare. Cre c" n%ai s" uiti asta c1te !ile o s" ai.
B>ac pariu c" era o $r"Gitoare reaC, 5si spuse .igory 5n g1n.
? .ar Polly@ 5ntreb" apoi, cu glas tare.
? &u m" mai bate la cap cu astaA 7"cu unchiul Anre,. .e parc" asta ar a$ea $reo important"A
)ai 5nt1i am stuiat cutia. 'ra 7oarte $eche. +i chiar e%atunci mi%am at seama c" nu e nici
greceasc", nici egiptean", nici babilonian", nici hitit" si nici .chine!easc". 'ra mai $eche ec1t
toate aceste popoare. Oiua 5n care am a7lat ae$"rul a 7ost o !i mare pentru mine. 'ra in
Atlantia, insula isp"rut". Ceea ce 5nseamn" c" era mai $eche cu multe secole ec1t oricare
intre obiectele in epoca e piatr", escoperite 5n 'uropa. +i nu era primiti$" ca acestea.
>iinc" atunci, la 5nceputul tuturor timpurilor, Atlantia era eGa un oras m"ret, cu palate si
temple si oameni 5n$"tati.
+e opri o clip", astept1n parc" s"%i spun" .igory ce$a. .ar b"iatului 5i pl"cea e el tot mai
putin, cu 7iecare clip", asa c" nu%i spuse nimic.
? <ntre timp, continu" unchiul Anre,, am 5n$"tat o multime e lucruri Enu se cu$ine s"%i spun
unui copil ce anumeF espre )agie, 5n general. Asa c%am aGuns s" am o oarecare iee espre
ce anume ar putea 7i 5n cutie. Prin i7erite teste, am reus num"rul posibilit"tilor. A trebuit s"
cunosc niste... niste oameni 7oarte neobisnuiti, si am trecut prin c1te$a eJperiente tare
nepl"cute. .e aceea am si albit. &u e usor s%aGungi )agician. )%am si 5mboln"$it. .aH m%am
mai 5ntremat. P1n" la urm", am reusit s" stiu.
.esi nu eJista nici cea mai mic" posibilitate s"%i au" cine$a, se aplec" si%i spuse aproape 5n
soapt"D
? <n cutia in Atlantia era ce$a care 7usese aus in alt" lume, pe $remea c1n lumea
noastr" era e%abia la 5nceput.
? Ce@ 5ntreb" .igory, care e$enise curios, 5n ciua $ointei lui.
? &iste pra7, r"spunse unchiul Anre,. (n pra7 7in si uscat. &u p"rea ce$a eosebit. .up" o
$iat" e tru", nu era o r"splat" prea mare, mi%ai putea spune. .aH c1n m%am uitat la el Eam
a$ut mare griG" s" nu%l atingF si mi%am at seama c" 7iecare 7ir e pra7 7usese oinioar" 5n alt"
lume ? nu 5n alt" planet"; planetele 7ac parte in lumea noastr" si ac%ai merge estul e mult
ai putea aGunge la ele ? , cu ae$"rat o Alt" #ume, alt" &atur", alt uni$ers, un loc 5n care n%ai
putea aGunge nici ac%ai c"l"tori la nes71rsit prin acest uni$ers ? o lume 5n care nu poti s%aGungi
ec1t prin )agieA
(nchiul Anre, se opri si%si 7rec" m1inile p1n" ce 5ncepur" s"%i pocneasc" toate 5ncheieturile
ca niste arti7icii.
? +tiam, continu" el, c" pra7ul acela nu te poate uce 5napoi 5n locul e une pro$enea ec1t
ac"%i "eai 7orma potri$it". .ar tocmai asta era problemaD cum s"%i ai 7orma potri$it" @
Toate eJperimentele mele e p1n" atunci "user" gres. #e 5ncercasem pe cobai. (nii
muriser". Altii eJploaser" ca niste bombite...
? Ce cru in partea ta, spuse .igory, care a$usese un cobai.
? &u 5ntelegi esentialul, spuse unchiul Anre,. Creaturile acelea pentru asta erau 7"cute. #e
cump"rasem chiar eu. .eci... une r"m"sesem@ Ah, a. P1n" la urm" am reusit s" 7ac ineleleD
inelele galbene. .ar acum s%a i$it alt" problem". 'ram sigur c" orice creatur" care atinge un
inel galben o s%aGung" 5n Cealalt" #ume. .ar la ce%mi 7olosea asta ac" nu o puteam auce
5napoi ca s"%mi spun" ce%a g"sit acolo@
? .ar ei@ 5ntreb" .igory. Ce se 5nt1mpl" cu ei ac" nu se mai pot 5ntoarce@
? Pri$esti lucrurile intr%un punct e $eere gresit, spuse unchiul Anre, m"sur1nu%l ener$at.
&u 5ntelegi c" e $orba e un eJperiment epocal@ +copul principal al trimiterii pe cine$a 5n
Cealalt" #ume este s" a7lu cum e acolo.
? Atunci e ce nu te%ai us tu@
.igory nu mai $"!use pe nimeni at1t e o7ensat si e surprins ca unchiul s"u.
? 'u@ 'u@ 7"cu el. B"iatul "sta e nebunA (n om la $1rsta mea, si cu s"n"tatea mea, s" risc eu
socul si pericolele unei asemenea c"l"torii 5ntr%un uni$ers total i7erit@ &%am au!it ce$a mai
absur e c1n suntA 5ti ai seama ce spui@ *1neste%te numai ce%nseamn" o Alt" #ume... poti
a peste orice... absolut orice.
? +i b"nuiesc c" acolo ai trimis%o pe Polly, spuse .igory, cu obraGii ar!1nu%i e 7urie. .esi esti
unchiul meu, nu pot s" nu%ti spun c" te%ai purtat ca un las; ai trimis o 7etit" 5ntr%un loc 5n care tie
ti%e 7ric" s" te uci.
? #iniste, omnuleA strig" unchiul Anre,, re!em1nu%si capul e mas". &u permit s"%mi
$orbeasc" ast7el un scolar Gegos. &u 5ntelegi nimic. 'u sunt marele 5n$"tat, magicianul, cel care
7ace eJperimentul. ' E7iresc s" am ne$oie e subiecti pe care s" pot eJperimenta. .oamne, mai
lipseste s"%mi spui c%ar 7i trebuit s" le cer $oie cobailor 5nainte e a eJperimenta pe eil &u poti
ob1ni 5ntelepciune 7"r" sacri7icii. .ar ar 7i e%a reptul riicol s" m" uc chiar eu. ' ca si c1n
ai cere unui general s" lupte ca simplu solat. .ac" mor, ce s%ar mt1mpla cu munca mea e%o
$iat"@
? &u mai tr"nc"ni at1t, spuse .igory. O auci pe Polly 5napoi sau nu@
? Tocmai $oiam sa%ti spun, c1n m%ai 5ntrerupt at1t e nepoliticos, spuse unchiul Anre,, c"
am reusit s" g"sesc p1n" la urm" o cale e a%i auce 5napoi. Inelele $er!i te auc 5napoi.
? .ar Polly n%are nici un inel $ere.
? &u, spuse unchiul Anre, !1mbin r"ut"cios.
? .eci nu se poate 5ntoarce, strig" .igory. ' ca si c1n ai 7i omor1t%o.
? Ba se poate 5ntoarce, spuse unchiul Anre,, ac" se uce cine$a up" ea, cu un inel galben
pentru el si ou" inele $er!i ? unul pentru el si altul pentru ea.
.igory 5ntelese 5n ce capcan" c"!use; 5l pri$i tint" pe unchiul Anre,, cu gura c"scat", 7"r" s"
scoat" o $orb". 'ra alb la 7at" ca $arul.
? +per, spuse unchiul Anre, up" scurt timp, cu glas tare si puternic, e parc%ar 7i 7ost
unchiul per7ect care tocmai 5i o7erise un caou generos si un s7at pretios, sper, .igory, c" nu
esti un 7ricos. )i%ar p"rea tare r"u s" a7lu c" un membru al 7amiliei mele nu este estul e
ca$aler si e emn s" sar" 5n aGutorul... unei omnisoare a7late la ananghie.
? Taci in gur"A strig" .igory. .ac%ai a$ea estul" emnitate si toate celelalte, te%ai uce chiar
tu. .ar stiu c" n%ai s%o 7aci. 'sti o 7iar". B"nuiesc c%ai pus totul la cale, ai $rut s" plece 7"r" s"
stie, pentru ca apoi s" plec si eu up" ea.
? Bine5nteles, recunoscu unchiul Anre,, !1mbin oios.
? >oarte bine. )" uc. .aH mai $reau s"%ti spun ce$a 5nainte. P1n" a!i n%am cre!ut 5n )agie.
Acum mi%am at seama c" eJist". .eci, ac" eJist", 5nseamn" c" si toate po$estile cu
$r"Gitoare sunt si ele mai mult sau mai putin ae$"rate. Iar tu esti un )agician cru si r"u, cum
sunt cei in po$esti. .ar n%am citit nici o po$este 5n care oamenii ca tine s" nu 7ie peepsiti
p1n" la urm", si 7ac pariu c" si tu $ei pl"ti. +i%ai s%o meriti pe eplinA
.e ata asta .igory lo$ise in plin. (nchiul Anre, tres"ri. Pe 7at" i se putea citi teama si, asa
7iar" cum era, aproape c" nu se putea s" nu ti se 7ac" mil" e el. .ar up" o clip" se linisti si
spuse r1!1n 7ortatD
? +igur, e normal ca un copil s" g1neasc" asa, mai ales ac" a crescut, asa ca tine, printre
7emei. Po$esti e%ale babelor, nu@ &u e ne$oie s" te g1nesti la ce pericole m%asteapt" pe
mine, .igory. &%ar 7i mai bine s" te g1nesti la pericolul 5n care se a7l" prietena ta@ A plecat e
estul" $reme. .ac" sunt pericole Acolo, ar 7i p"cat s%aGungi prea t1r!iu, 7ie si numai cu o clip".
? 5ti pas" e nu mai potiA spuse .igory 5n7uriat. .aH m%am s"turat e tr"nc"neala ta. Ce trebuie
s" 7ac@
? .ragul meu b"iat, trebuie s" te controle!i, spuse unchiul Anre, calm. Alt7el o s%aGungi ca
m"tusa #etty. Acum $ino cu mine.
+e riic", 5si puse o pereche e m"nusi si se use spre ta$a pe care se a7lau inelele.
? Au e7ect numai ac" te ating irect pe piele. .ac"%mi pun m"nusi, le pot riica asa si nu mi
se%nt1mpl" nimic. .ac"%ti pui unul 5n bu!unar, nu ti se%nt1mpl" nimic. &umai c", 7ireste, trebuie
s" ai griG" s" nu%ti bagi m1na 5n bu!unar, ca s" nu%l atingi in greseal". Cum ai atins un inel
galben, cum ai isp"rut in lumea asta. C1n esti 5n Cel"lalt #oc, b"nuiesc c" ?
esigur, n%am testat asta 5nc", ar b"nuiesc ? c", 5n clipa 5n care atingi un inel $ere, ispari
in lumea aceea si b"nuiesc c" apari in nou 5n lumea noastr". (ite, 5ti pun inelele astea ou"
$er!i 5n bu!unarul rept. &u uita 5n ce bu!unar sunt inelele $er!i. (nul pentru tine si cel"lalt
pentru 7etit". Acum alege%ti tu singur unul galben. .ac%as 7i 5n locul t"u, mi l%as pune 5n eget,
ca s" nu%l scap.
.igory 7u c1t pe ce s%ating" un inel galben, c1n 5si ause aminteD
? Cum r"m1ne cu mama@ 5ntreb". Ce%i spui ac" 5ntreab" une sunt@
? Cu c1t pleci mai repee, cu at1t o s" te%ntorci mai repee, spuse unchiul Anre, $esel.
? .aH nu stii sigur ac%o s" m" mai 5ntorc. (nchiul Anre, "u in umeri, merse p1n" la us",
o escuie si o eschise larg.
? >oarte bine, !ise, cum $rei. .u%te Gos la mas". #as%o pe biata copil" pra" animalelor
s"lbatice sau s" se 5nece sau s" moar" e 7oame 5n Cealalt" #ume sau s" se piar" acolo
pentru toteauna, ac" asa $rei. )ie mi%e totuna. Poate c%ar 7i bine s" te uci 5nainte e ceai la
oamna Plummer s"%i spui c" n%o s%o mai $a" pe 7ata ei nicioat", pentru c" ti%a 7ost 7ric" s"%ti
pui un inel.
? .umne!eule, spuse .igory, ce r"u 5mi pare c" nu sunt mai mare ca s"%ti pot trage una%n
capA
<si 5ncheie nasturii e la hain", respir" a1nc si lu" inelul. +i 5si spuse, up" cum a$ea s"
po$esteasc" up" aceea, c" n%are e ales.
/. P9.(R'A .' #A 0OTAR(# .I&TR' T9RP)(RI
(nchiul Anre, si o"ita lui isp"rur" pe at". .up" care, pentru o clip", totul e$eni tulbure.
.igory !"ri o lumin" slab", $er!uie, care $enea e une$a e easupra lui; eesubt, totul era
ascuns 5n be!n". &u st"tea si nici nu p"sea pe nimic. &u se atingea e nimic.
BCre c" sunt 5n ap", 5si spuse .igory. +au poate sub ap".C
Ceea ce%l sperie un pic, ar, 5n aceeasi clip", 5si "u seama c" merge 5n sus. .up" care capul
5i iesi une$a la supra7at" si se tre!i 5nrept1nu%se t1r1s spre p"m1ntul acoperit e iarb" e la
marginea unui ochi e ap".
C1n se riic" 5n picioare, 5si "u seama c" nu%i siroia apa in haine si nici nu g171ia, cum te%
ai 7i asteptat 5n ca!ul unei persoane care tocmai iesise in ap". 0ainele 5i erau per7ect uscate.
+e a7la la marginea unui ochi e ap", care nu a$ea mai mult e trei metri lungime, 5n miGlocul
unei p"uri. Copacii erau at1t e aproape unii e altii, iar 7run!isul at1t e bogat, 5nc1t nu se
putea $eea nici un petic e cer. +ingura lumin" in Gur era o lumin" $ere, care cobora printre
7run!eD ar probabil c" une$a sus era un soare 7oarte puternic, pentru c" lumina aceasta $ere
era str"lucitoare si cal". 'ra cea mai linistit" p"ure pe care $%ati 7i putut%o imagina $reoat".
&ici urm" e p"s"ri, animale sau insecte; nu aia nici o boare e $1nt. Aproape c" puteai au!i
cum cresc copacii. Ochiul e ap" in care iesise nu era singurul in p"ure.
)ai erau $reo ou"spre!ece ? c1te unul la 7iecare c1ti$a metri, c1t putea cuprine .igory cu
pri$irea. Aproape c" au!eai r""cinile copa%
cilor sorbin apa in p"m1nt. P"urea asta era plin" e $iat". )ai t1r!iu, e c1te ori 5ncerca s%o
escrie, .igory spunea mereu acelasi lucruD
? 'ra un loc minunat, ca o pr"Gitur" plin" cu sta7ie.
#ucrul cel mai ciuat era c", 5nainte chiar e a se uita 5n Gur, aproape uitase e ce $enise acolo.
+i cu sigurant" c" nu se g1nea nici la Polly, nici la unchiul Anre, si nici m"car la mama. &u%i
era eloc team"; si nu era nici emotionat, nici curios. .ac" l%ar 7i 5ntrebat cine$a e une $ine,
ar 7i spus probabilD
? +unt aici intoteauna.
>iinc" acesta era sentimentul pe care%l a$eai 5n locul acela, c" esti acolo intoteauna si c" nu
te plictisisesi nicioat", esi nu se 5nt1mpla nimic. Asa cum a spus .igory mult timp up"
aceeaD
? &u e genul e loc une se 5nt1mpla ce$a. Acolo oar cresc copaci.
.up" ce pri$i 5nelung p"urea, obser$" c" sub un copac, la c1ti$a metri ep"rtare e locul
une se a7la el, ormea o 7at". A$ea ochii 5nchisi, ar nu e tot, e parc" era pe punctul e a se
tre!i in somn. +e uit" la ea un timp 7"r" s" spun" nimic, 5n cele in urm", 7ata eschise ochii,
se uit" si ea la el o $reme, tot 7"r" s" spun" nimic. .up" care 5ncepu s" $orbeasc", cu o $oce
$is"toare, multumit" e sineD
? Am impresia c" te%am mai $"!ut une$a.
? +i eu, !ise .igory. 'sti e mult timp aici@
? .a, intoteauna, r"spunse 7ata. Cel putin... nu stiu, cre c" e 7oarte mult timp.
? +i eu la 7el, spuse .igory.
? &u%i ae$"rat, 5l contra!ise ea. Te%am $"!ut iesin in ochiul acela e ap" nu e mult.
? Cre c" ai reptate, spuse .igory, 5ncurcat. (itasem.
.up" care nu mai spuse nimic nici unul intre ei.
? +tii ce, 5ncepu 7ata intr%o at", nu cum$a ne%Ham mai 5nt1lnit une$a@ Am sen!atia c"%mi
amintesc e un b"iat si o 7at", asa ca noi, care locuiesc 5ntr%un loc cu totul i7erit si care 7ac 7el
e 7el e n"!r"$"nii. Poate c" am $isat oar.
? +i eu am a$ut eJact acelasi $is, cre, spuse .igory. .espre un b"iat si o 7at", care locuiau 5n
case $ecine ? si care se t1rau printre grin!i. >ata era 7oarte murar" pe 7at".
? &u 5ncurci lucrurile@ 5n $isul meu, b"iatul era murar pe 7at".
? &u%mi amintesc cum era 7ata b"iatului, spuse .igory. 0ei, ce%i aia@ 5ntreb".
? Aa, e un cobai, spuse 7ata.
'ra un cobai gras, care c"uta ce$a prin iarb". Cine$a 5i lipise cu ban" ae!i$", e Gur 5mpreGur,
un inel galben.
? (iteA strig" .igory. InelulA +i uite, si tu ai unul, pe eget. +i eu.
>ata se riic" acum, curioas". +e uitar" 7iJ unul la cel"lalt, 5ncerc1n s"%si aminteasc".
Aproape 5n aceeasi clip", ea strig" B.omnul =etterleyAC, iar H b"iatul strig" B(nchiul Anre,AC, si%
si amintir" cine sunt si e une $in si tot ce li se 5nt1mplase. .up" c1te$a minute, 5nteleser".
.igory 5i po$esti ce 7iar" 7usese unchiul lui.
? +i%acum ce 7acem@ 5ntreb" Polly. #u"m cobaiul si ne 5ntoarcem acas"@
? &%a$em nici un moti$ s" ne gr"bim, spuse .igory, c"sc1n.
? Ba a, eu cre c" a$em, spuse Polly. #ocul "sta e prea linistit. ' 7oarte... e ca 5ntr%un $is.
Aproape c" te aoarme. .ac" mai st"m aici, o s" ne 5ntinem 5n iarb" si%o s" aormim pe $eci.
? Aici e tare 7rumos, spuse .igory.
? .a, e tare 7rumos, spuse si Polly. .ar trebuie s" ne 5ntoarcem.
>ata se riic" si o porni 5ncet spre cobai. .up" care se r"!g1ni.
? Ce%ar 7i s" l"s"m cobaiul aici@ 5ntreb". Aici e 7ericit; ac"%l ucem 5napoi acas", unchiul t"u i%
ar putea 7ace cine stie ce lucru oribil.
? >ac pariu c" asa ar 7i, spuse .igory. (it"%te cum s%a purtat cu noi. Apropo, noi cum aGungem
acas"@
? Cre c" intr"m 5napoi 5n ap".
+e user" p1n" la marginea apei si se uitar" la supra7ata ei linistit", 5n care se oglinea
multimea e 7run!e $er!i, 7"c1n%o s" par" 7oarte a1nc".
? &%a$em costumele e baie, spuse Polly.
? &%a$em ne$oie e costume, prostuto, spuse .igory. Intr"m cu hainele pe noi. Ai uitat c" nu
ne%am uat c1n am $enit aici@
? +tii s" 5noti@
? (n pic. .aH tu@
? &u prea.
? &u cre c" trebuie s" 5not"m, spuse .igory. .oar $rem s" mergem 5n Gos, nu@
&u le sur1ea nici unuia s" sar" 5n ap", ar nu spuser" nici unul nimic. +e luar" e m1n" si
strigar"D
? (nu, oi, trei, siA
PleoscA Copiii 5nchiser" ochii. .ar c1n 5i eschiser" in nou, se tre!ir" c" sunt tot 5n p"urea
cea $ere, tin1nu%se e m1n", iar apa e%abia ac" le aGungea p1n" la gle!ne. &u p"rea s"
aib" mai mult e c1ti$a centimetri a1ncime.
+"rir" 5napoi pe mal.
? Ce se 5nt1mpl"@ 5ntreb" Polly, cu team" 5n glas.
.ar nu%i era chiar asa team" cum ati putea cree, pentru c" 5n p"urea aceea e greu s"%ti 7ie cu
ae$"rat team". ' un loc mult prea linistit.
? +tiuA strig" .igory. +igur c" n%am reusit. A$em 5nc" inelele galbene. Astea sunt pentru c1n
$rei s" $ii aici. Cele $er!i ne $or uce acas". Trebuie s" ne schimb"m inelele. Ai bu!unare@
Bun. Pune%ti inelul galben 5n bu!unarul st1ng. Am eu ou" inele $er!i. (ite, unul e pentru tine.
<si puser" inelele $er!i si se 5ntoarser" la ochiul e ap". .ar, 5nainte e a 5ncerca in nou s"
sar", .igory scoase un strig"tD
? OooA
? Ce e@ 5ntreb" Polly.
? )i%a $enit o iee cu ae$"rat nemaipomenit", spuse .igory. Ce%or 7i celelalte ochiuri e ap"@
? Cum aic"@
? P"i, ac" ne putem 5ntoarce 5n lumea noastr" s"rin 5n apa asta, oare n%am putea aGunge
altune$a ac" s"rim 5ntr%una in celelalte@ Poate c" pe 7unul 7iec"rui ochi e ap" eJist" c1te
o alt" lume.
? .aH eu creeam c" suntem 5n Cealalt" #ume a unchiului Anre,, sau 5n Cel"lalt #oc, sau
cum $rei s"%i spui. &u !iceai tu c"...
? #as"%l pe unchiuH Anre,, o 5ntrerupse .igory. Cre c" habar n%are e ochiurile astea e
ap". &%a a$ut curaGul s" $in" aici. 'l $orbea numai e Alt" #ume. .ar ac" sunt e 7apt !eci
e alte lumi@
? Irei s" spui c" p"urea asta ar putea 7i oar una intre ele@
? &u, nu cre c" p"urea asta e o lume. Cre c" e oar un 7el e loc e trecere.
Polly era neumerit".
? &u%ntelegi@ 5ntreb" .igory. (ite, g1neste%te la tunelul nostru e sub tigle, e%acas". &u e o
5nc"pere in nici una intre case. <ntr%un 7el, nici nu apartine nici uneia intre case. .ar, o at"
ce%ai intrat 5n tunel, poti merge e%a lungul lui si aGungi la oricare cas" e pe stra". &%ar putea
7i si aici la 7el@ (n loc care nu apartine nici uneia intreH lumi, ar, oat" ce l%ai g"sit, poti aGunge
e aici 5n toate lumile.
? Bine, ar chiar ac" poti..., 5ncepu Polly.
? +i bine5nteles c" asta eJplic" totul, continu" .igory, e parc" n%ar 7i au!it%o. .e aceea e totul
at1t e linistit. Aici nu se 5nt1mpl" nimic. 'Jact ca acas", 5n case, oamenii $orbesc, 7ac 7el e 7el
e lucruri, m"n1nc". <n locurile e trecere, 5n spatele peretilor, easupra ta$anelor ori sub
poele, sau 5n tunelul nostru, nu se 5nt1mpl" nimic. .aH c1n iesi in tunel, te poti tre!i 5n orice
cas". Cre c" e%aici putem aGunge absolut OriuneA &u trebuie s" s"rim 5napoi 5n aceeasi ap"
prin care am $enit. +au, 5n orice ca!, nu 5nc".
? P"urea e la 0otarul intre T"r1muri, spuse Polly $is"toare. +un" 7oarte bine.
? 0aiA Ce ap" $rei s"%ncerc"m@
? (ite, stii ce$a@ 5ncepu Polly. &u $reau s"%ncerc nimic p1n" c1n nu suntem siguri c" putem
s" ne 5ntoarcem e une am $enit. &ici m"car nu stim ac" se poate.
? +igur, 7"cu .igory, ca s" ne prin" unchiuH Anre, si s" ne ia inelele 5nainte s" ne putem
istra. &u, multumesc.
? .aH n%am putea s" mergem numai un pic@ 5ntreb" Polly. &umai s" $eem ac" se poate. +i,
ac" se poate, ne schimb"m inelele si ne 5ntoarcem aici 5nainte e%aF aGunge 5n oaia omnului
=etterley. ?
? Oare putem s" cobor1m numai un pic prin ochiul e ap"@
? P"i, a urat ce$a p1n" ce%am urcat. B"nuiesc c" urea!" si s" te 5ntorci.
.igory nu prea era e acor, ar p1n" la urm" 7u ne$oit s" cee!e, pentru c" Polly re7u!a cu
5n$ersunare s" mearg" s" eJplore!e orice alt" lume 5nainte e a se asigura c" se poate
5ntoarce 5n lumea ei. 'ra la 7el e curaGoas" ca el c1n era $orba e pericole E$iespile, spre
eJempluF, ar n%o interesa tot la 7el e mult s" escopere lucruri e care nu mai au!ise nimeni
p1n" atunci; pentru c" .igory era genul e persoan" care $rea s" stie totul si, c1n s%a 7"cut
mare, a e$enit pro7esorul =ir:e, care o s" apar" 5n urm"toarele c"rti.
.up" o 5nelung" t1rguial", c"!ur" e acor s"%si pun" inelele $er!i.
? Ierele e pentru c1n $rei s" 7ii 5n sigurant", spuse .igory, asa c" nu se poate s" uiti pentru
ce e 7iecare inel.
.up" care urmau s" se ia e m1n" si s" sar". Iar 5n clipa 5n care simteau c" se apropie e
oaia unchiului Anre,, sau numai e lumea lor, Polly trebuia s" strige B+chimb"mAC si%si
scoteau am1noi inelele $er!i si si le puneau pe cele galbene. .igory $oia s" 7ie el cel care s"
strige B+chimb"mAC, ar Polly nu 7u e acor.
<si puser" inelele $er!i, se luar" e m1n" si mai strigar" o at"D
? (nu, oi, trei, siA
.e ata asta reusir". ' 7oarte greu e spus cum anume a 7ost, pentru c" totul s%a 5nt1mplat
eJtrem e repee. #a 5nceput, au ap"rut niste lumini str"lucitoare care se miscau pe un cer
5ntunecos; .igory cree si%acum c" erau stele si Gur" chiar c" a $"!ut planeta Qupiter e
aproape ? su7icient e aproape ca s"%i poat" $eea luna. .ar aproape 5n aceeasi clip" ap"rur"
siruri 5ntregi e acoperisuri cu hornuri, si $"!ur" Caterala +71ntul Paul; era #onra. Puteau
$eea prin !iurile tuturor caselor, 5l !"rir" apoi pe unchiul Anre,, une$a 5n umbr", ar
e$enin tot mai clar si mai soli. .ar 5nainte e a e$eni c1t se poate e real, Polly strig"D
? +chimb"mA
Ceea ce si 7"cur"; lumea noastr" se risipi ca un $is, iar lumina $ere e easupra e$eni tot
mai puternic", p1n" c1n aGunser" la supra7ata apei si iesir" la mal. <n Gurul lor se $eea
p"urea, $ere si str"lucitoare si linistit" ca 5ntoteauna. Totul urase mai putin e un minut.
? Ai $"!ut@ spuse .igory. '%n orineA Acum 5ncepe a$enturaA Putem intra 5n oricare ochi e
ap". 0ai s"%l 5ncerc"m pe "laA
? +taiA 7"cu Polly. &u 7acem un semn aici@ +e uitar" unul la altul si se 7"cur" albi ca $arul
1nu%si seama ce lucru 5ngro!itor 7useser" c1t pe ce s" 7ac". >iinc" 5n p"ure erau
nenum"rate ochiuri e ap", si erau toate la 7el, iar copacii erau si ei la 7el, asa c", ac" plecai
e la ochiul care ucea spre lumea ta 7"r" s" lasi nici un semn, a$eai sanse unu la sut" s"%l mai
g"sesti $reoat".
Cu m1na tremur1n, .igory 5si es7"cu briceagul si t"ie o 71sie 5n iarba e la marginea apei.
P"m1ntul Ecare mirosea pl"cutF era maroniu%rosiatic si se asorta cu $erele 7run!elor.
? &oroc c" unul intre noi are ce$a minte, !ise Polly.
? &u te mai l"ua acum, spuse .igory. 0ai oat", $reau s" $" ce%i 5n celelalte ochiuri e ap".
Polly 5i r"spunse art"goas", iar el 5i spuse ce$a si mai ur1t. Cearta a urat pret e c1te$a
minute, ar ar 7i plicticos s" o reau 5n scris. )ai bine s" trecem irect la momentul 5n care
st"teau cu inimile aproape s"rinu%le in piept si cu teama pe 7ete la marginea unui ochi e ap"
necunoscut, cu inelele galbene 5n eget. +e luar" e m1n" si spuser" 5nc" o at"D
? (nu, oi, trei, siA
PleoscA &ici e ata asta nu reusir". Apa e aici p"rea s" 7ie o simpl" b"ltoac", 5n loc s" aGung"
5n alt" lume, se tre!ir" oar cu picioarele ue si 5mproscati e ap", pentru a oua oar" 5n
imineata aceea Eac" era 5ntr%ae$"r imineat", 7iinc" 5n P"urea intre T"r1muri timpul pare
s" stea pe locF.
? #a naibaA eJclam" .igory. Acum ce n%am mai 7"cut@ .oar ne%am pus inelele galbene. Asa a
!isD inelele galbene pentru c1n $rei s" iesi.
Ae$"rul e c" unchiul Anre,, care nu stia nimic espre P"urea intre T"r1muri, a$ea o iee
gresit" espre inele. Cele galbene nu erau inele Bcare te uc 5n a7ar"C si nici cele $er!i nu te
uceau Bacas"C; cel putin, nu asa cum creea el. 'rau 7"cute intr%o substant" care pro$enea
in p"ure. +ubstanta in care erau 7"cute inelele galbene a$ea puterea s" te auc" 5n p"ure;
era o substant" care $oia s" se 5ntoarc" la locul e origine, 5n locul e trecere. .ar substanta
in inelele $er!i era o substant" care 5ncerca s" plece e la locul eiD asa c" inelul $ere te
scotea in p"ure si te ucea 5n alt" lume. (nchiul Anre,, up" cum puteti $eea, se ocupa
e lucruri pe care nu le 5ntelegea prea bine; ca mai toti )agicienii, e alt7el. Bine5nteles c" nici
.igory nu escoperi ae$"rul, sau cel putin nu prea cur1n. .ar up" ce iscutar" ce%ar 7i e
7"cut, hot"r1r" s" 5ncerce inelele $er!i, s" $a" ce se 5nt1mpl".
? 'u sunt gata, ac" esti si tu, spuse Polly.
.ar e 7apt spusese asta eoarece, 5n a1ncul su7letului ei, era sigur" c" nici unul intre inele
n%o s" aib" nici un e7ect 5n nici unul intre ochiurile e ap", asa c" n%a$ea ce s" li se 5nt1mple;
cel mult, se stropeau putin cu ap". &u stiu sigur ac" nu cum$a g1nea si .igory la 7el.
<n orice ca!, up" ce%si puser" am1noi inelele $er!i si up" ce se apropiar" e marginea apei
si se luar" iar e m1n", erau e$ient cu mult mai $eseli si mai relaJati ec1t 7useser" prima
at".
? (nu, oi, trei, siA spuse .igory.
2. C#OPOT'#(# +I CIOCA&(#
.e ata aceasta nu mai 5nc"pea nici cea mai mic" 5noial" c" eJist" )agie. Alunecar" tot mai
Gos, la 5nceput prin be!n" si apoi printre niste siluete care ar 7i putut 7i aproape orice, 5ntunericul
5ncepu s" se risipeasc" si, intr%o at", se tre!ir" st1n pe ce$a soli. O clip" mai t1r!iu, se
e!meticir" si putur" s" se uite 5n Gur.
? Ce loc ciuatA eJclam" .igory.
? &u%mi place, spuse Polly, cutremur1nu%se.
#umina 7u cea care le atrase atentia mai 5nt1i. &u sem"na cu lumina soarelui, nici cu lumina
electric" si nici cu lumina lumin"rilor; nu sem"na cu nici o lumin" pe care o mai $"!user" p1n"
atunci. 'ra o lumin" slab", rosiatic", estul e mohor1t". &u p1lp1ia nici un pic. +e a7lau pe o
supra7at" reapt", pa$at", si erau 5nconGurati e cl"iri. #ocul nu a$ea acoperis, era un 7el e
curte. Cerul a$ea o culoare neobisnuit" ? un albastru at1t e 5nchis, 5nc1t aproape c" p"rea
negru. .up" ce te uitai la cer, te mirai cum e mai este lumin".
? Ce ciuat e aici, spuse .igory. Oare se porneste $reo 7urtun" sau o s" 7ie eclips"@
? &u%mi place, spuse Polly.
Iorbeau am1noi, 7"r" s" stie prea bine e ce, 5n soapt". +i, esi nu mai a$eau nici un moti$,
se tineau 5n continuare e m1n".
Curtea era 5nconGurat" e !iuri 7oarte 5nalte, cu multe 7erestre care nu a$eau geam si incolo
e care era be!n". Putin mai 5ncolo, erau c1te$a arcae mari, sustinute e st1lpi, 5ntunecate ca
niste guri e tunel. 'ra 7rig.
Totul p"rea construit intr%o piatr" rosie, ar s%ar ti putut s" par" asa in cau!a luminii ciuate.
'ra chiar 7oarte 7rig. )ulte intre pietrele e pa$aG in curte erau cr"pate si tocite la colturi. (nul
intre portaluri era pe Gum"tate plin e molo!. Copiii se tot 5ntorceau intr%o parte 5n alta, s" se
uite e Gur 5mpreGurul curtii. Asta si in cau!" c" se temeau ca nu cum$a cine$a sau ce$a s" se
uite la ei pe 7ereastr", c1n erau cu spatele.
? Cre!i c" locuieste cine$a aici@ 5ntreb" .igory 5ntr%un s71rsit, tot 5n soapt".
? &u, 5i r"spunse Polly. +unt numai ruine. &u s%a au!it nici un sunet e c1n suntem aici.
? 0ai s" st"m nemiscati, s" $eem ac" se%aue ce$a, propuse .igory.
R"maser" nemiscati, cu urechile ciulite, ar nu%si au!ir" ec1t tic%tac%ul inimilor. #ocul acesta
era cel putin la 7el e linistit ca P"urea e la 0otarul intre T"r1muri. .oar c" era un alt 7el e
liniste. Cea in P"ure 7usese cal" Eaproape c" puteai au!i cum cresc copaciiF si plin" e
$iat"; linistea e aici era 7"r" $iat", re.ce, goal". &u%ti puteai imagina cresc1n nimic aici.
? 0ai s" mergem acas", spuse Polly.
? .aH n%am $"!ut nimic 5nc", spuse .igory. .ac" tot suntem aici, trebuie s" ne uit"m un pic...
? +unt sigur" c" nu%i nimic interesant.
? Ce rost mai are s" ai un inel magic care te uce 5n alte lumi, ac" o at" aGuns" acolo ti%e
7ric" s" te uiti 5n Gur@
? Cine $orbeste e 7ric"A 7"cu Polly, 1nu%i rumul la m1n".
? )i s%a p"rut c" nu prea ai che7 s" eJplor"m locul.
? Iin cu tine oriune mergi.
? Putem s" plec"m oric1n $rem, spuse .igory. 0ai s" ne scoatem inelele $er!i si s" le
punem 5n bu!unarul in reapta.Trebuie oar s" nu uit"m c" inelele galbene sunt 5n bu!unarul
in st1nga. Poti s"%ti tii m1na c1t e aproape e bu!unar $rei, aH ai griG" s" n%o bagi 5n
bu!unar, 7iinc" ast7el poti atinge inelul galben si ispari.
.up" ce%si puser" inelele 5n bu!unar, se 5nreptar" spre unul in portalurile care "eau spre
interiorul unei cl"iri. C1n aGunser" acolo si se uitar" 5n"untru, $"!ur" c" nu era chiar asa e
5ntuneric cum cre!user" la 5nceput, 5n"untru se $eea un hol 5ntunecos, care p"rea pustiu;
une$a 5n spate se $eea un sir e st1lpi cu arcae, printre care se strecura aceeasi lumin"
slab".Tra$ersar" holul cu mult" griG", tem1nu%se s" nu 7ie g"uri 5n pietrele e pa$aG sau s" nu
cum$a s" se 5mpieice 5n cine stie ce. C1n aGunser" 5n cap"tul cel"lalt, iesir" pe sub arcae si
se tre!ir" 5ntr%o alt" curte si mai mare.
? ' cam periculos aici, spuse Polly, ar"t1n spre un loc une !iul era 5nclinat 5n a7ar", e
parc%ar 7i 7ost gata s" se pr"buseasc" 5n curte, 5n alt loc, lipsea st1lpul intre ou" arcae si
portiunea care%ar 7i trebuit s" se spriGine e st1lp at1rna 5n gol. 'ra clar c" locul era pustiu e
sute, ac" nu chiar e mii e ani.
? .ac%a re!istat p1n" acum, cre c%o s" mai re!iste un pic, !ise .igory. .ar trebuie s%a%$em
griG" s" nu 7acem g"l"gie. +tii c" !gomotul poate 7ace lucrurile s" ca" ? cum se 5nt1mpl" cu
a$alansele in Alpi.
Iesir" si in curtea aceea prin alt portal, urcar" un sir lung e trepte si trecur" apoi prin niste
camere mari, care "eau una 5n alta; locul era imens. .in c1n 5n c1n creeau c" au aGuns la
iesire si c%au s" $a" ce este 5n Gurul palatului acela enorm. &umai c" e 7iecare at" intrau 5n
alt" curte. Curtile astea 7useser" cu sigurant" minunate pe $remea c1n erau locuite, 5ntr%una
eJistase pe $remuri o 71nt1n"D un monstru imens, in piatr", cu aripile 5ntinse,
st"tea cu gura larg eschis" si 5n"untru se $eeau niste conucte prin care cursese pe $remuri
apa. +ub el era un ba!in mare in piatr", 5n care se auna apa; ar acum era gol. <n alte p"rti,
e Gur 5mpreGurul st1lpilor, crescuse o plant" ag"t"toare care stricase si ea !iurile.
.ar se uscase e mult. &u se !"rea nici o 7urnic", nici un p"ianGen, nici o 7iint" pe care te%ai
astepta s%o $e!i printre ruine; iar acolo une se $eea p"m1ntul 5ntre pietrele cr"pate, nu
crescuse nici iarb" si nici muschi.
'ra at1t e lugubru totul si at1t e monoton, 5nc1t p1n" si .igory se g1ni c%ar 7i mai bine s"%si
pun" inelele galbene si s" se 5ntoarc" 5n p"urea cal", $ere si plin" e $iat" e la 0otarul
intre T"r1muri. C1n iat" c" aGunser" 5n 7ata a ou" usi imense, intr%un metal care p"rea s"
7ie aur. (na in ele era usor 5ntreeschis". +i, bine5nteles, intrar". >"cur" am1noi un pas
5napoi si respirar" a1ncD aici era, 5n s71rsit, ce$a ce merita $"!ut.
Timp e o clip" a$ur" impresia c" 5nc"perea e plin" e oameni ? sute e oameni care st"teau
pe scaune, nemiscati. Polly si .igory r"maser" si ei, 7ireste, nemiscati o bun" bucat" e $reme,
pri$in 5n"untru. .ar apoi 5si "ur" seama c" nu puteau 7i oameni ae$"rati. &u se misca si nu
r"su7la nici unul. +em"nau cu cele mai 7rumoase 7iguri e cear" pe care le%ati $"!ut $reoat".
.e ata aceasta Polly 7u cea care a$u initiati$a, 5n 5nc"perea aceasta era ce$a ce o interesa
mai mult pe ea ec1t pe .igoryD toate 7igurile e cear" purtau haine minunate. .ac" te
interesau c1t e c1t hainele, cu greu te%ai 7i putut abtine s" mergi s" le $e!i mai e aproape.
.+tr"lucirea culorilor "ea 5nc"perii un aer nu chiar $esel, ar, 5n orice ca!, bogat si maiestuos
5n comparatie cu pra7ul si goliciunea in restul palatului. A$ea si mai multe 7erestre si era cu
mult mai luminat".
)i%e tare greu s" escriu hainele. Toate 7igurile e cear" erau 5n$esm1ntate 5n haine e
s"rb"toare si a$ea 7iecare o coroan" pe cap. Iesmintele erau purpurii, argintii si $ere aprins,
broate cu moele, cu 7lori si animale ciuate. Coroanele erau 5mpoobite cu pietre pretioase
e imensiuni uimitoare; siragurile e la g1t str"luceau si ele.
? 0ainele astea cum e nu s%au stricat up" at1ta timp@
? )agie, sopti .igory. &u simti@ >ac pariu c" 5nc"perea asta e plin" e )agie. Am simtit in
clipa c1n am intrat.
? (n $esm1nt ca "sta ar costa sute e lire, !ise Polly.
.ar pe .igory 5l interesau mai mult 7etele, care meritau 5ntr%ae$"r toat" atentia. Oamenii
st"teau 5n Gilturile lor in piatr", e o parte si e alta a 5ne"perii, iar miGlocul r"m"sese liber, asa
c" te puteai uce s" te uiti la 7iecare chip 5n parte.
? Cre c" erau niste oameni r"guti, spuse .igory.
Polly "u in cap aprobator. Toate 7etele pe care le $eeau erau 5ntr%ae$"r r"gute. At1t
b"rbatii, c1t si 7emeile a$eau un aer e oameni buni si 5ntelepti, si p"reau s" apartin" unei rase
e oameni chipesi.
.ar up" ce a$ansar" c1ti$a pasi, copiii "ur" si e niste chipuri care ar"tau putin alt7el. 'rau
7oarte serioase. A$eai sen!atia c", ac" ai 5nt1lni oameni ca acestia, ar trebui s" 7ii cu mare
b"gare e seam". .up" ce mai merser" putin, cam p1n" 5n miGlocul 5nc"perii,
"ur" e niste chipuri care nu le pl"cur". Chipurile e aici p"reau puternice, m1nre si 7ericite,
ar nemiloase. Putin mai 5ncolo, p"reau si mai crue. Iar mai 5ncolo, p"reau tot crue, ar nu
mai a$eau un aer 7ericit, ci isperat, e parc" persoanele c"rora le apartineau s"$1rsi%ser" niste
7apte 5ngro!itoare si su7eriser" lucruri la 7el e 5ngro!itoare. (ltima 7igur" era cea mai
interesant" ? o 7emeie cu $esminte mai bogate ec1t ale celorlalti, 7oarte 5nalt" Ear toate
7igurile e cear" in 5nc"perea aceea erau mai 5nalte ec1t oamenii in lumea noastr"F si cu un
aer at1t e m1nru si e plin e cru!ime, 5nc1t ti se t"ia respiratia numai $"!1n%o. Cu toate
acestea, si ea era 7rumoas". )ulti ani mai t1r!iu, la b"tr1nete, .igory spunea c" nu a $"!ut 5n
toat" $iata lui o 7emeie at1t e 7rumoas". Trebuie 5ns" s" aaug c" Polly spunea mereu c" ei nu
i s%a p"rut chiar asa e gro!a$".
Aceast" 7emeie, up" cum $%am spus, era ultimaD ar up" ea urmau nenum"rate Gilturi goale,
ca si c1n 5nc"perea ar 7i 7ost preg"tit" pentru o colectie mai mare e manechine.
? )i%ar pl"cea s" stiu ce s%a 5nt1mplat, spuse .igory. 0ai 5napoi 5n miGlocul 5nc"perii, s" ne
uit"m la chestia aia care seam"n" cu o mas".
Obiectul in miGlocul 5nc"perii nu era chiar o mas". 'ra un st1lp p"tr"tos, 5nalt e $reun metru,
e pe care se riica un arc mic in aur, e care era at1rnat un clopotel e aur; si al"turi se
g"sea un cioc"nas, e aur, cu care s" lo$esti clopotelul.
? Oare... oare... oare..., 5ncepu .igory.
? Parc%ar 7i ce$a scris aici, spuse Polly, aplec1nu%se si uit1nu%se pe o latur" a st1lpu%lui.
? ChiarA spuse .igory. .aH precis c" n%o s" putem citi.
? .e ce nu@ 'u nu sunt chiar asa sigur", spuse Polly.
+e uitar" am1noi atenti, si, up" cum era e asteptat, literele s"pate 5n piatr" erau ciuate.
.ar se 5nt1mpl" o minuneD 5n timp ce se uitau la litere, esi 7orma acestora nu se schimb" cu
nimic, 5si "ur" seama c" 5nteleg. .ac" .igory si%ar 7i amintit ce spusese chiar el cu numai
c1te$a minute 5nainte, c" 5nc"perea aceea era 7ermecat", ar 7i b"nuit c" )agia 5ncepuse s"%si
7ac" e7ectul. .ar area e curio!itate, asa c" nu se putea g1ni la asta. <si
orea tot mai mult s" stie ce scrie pe st1lp. +i 7oarte cur1n a7lar" am1noi. +cria cam asa ?
cel putin acesta este sensul, esi poe!ia, atunci c1n o citeai acolo, era mai 7rumoas"D
.e esti $itea!, 7" acum alegereaD #o$este clopotul si 5n7runt" primeGia +au te 5ntreab", pinH ce
5nnebunesti., Cum ar 7i 7 ost s" 5nr"!nesti.
? &u te temeA spuse Polly. &%a$em che7 e primeGii.
? .aH nu $e!i c" n%a$em ce 7ace@ o 5ntreb" .igory. &u rriai putem a 5napoi. O s" ne 5ntreb"m
mereu ce s%ar 7i 5nt1mplat ac%am 7i lo$it cGopotul. &%am e g1n s" m"%ntorc acas" si s"
5nnebunesc g1ninu%m" mereu la asta. &ici $orb"A
? &u 7i prost, spuse Polly. Cine cre!i c" $rea asa ce$a@ +i ce contea!" ce s%ar 7i 5nt1mplat@
? Cre c" ac" ai $enit p1n" aici, nu mai ai e ales; o s" te tot 5ntrebi ce s%ar 7i 5nt1mplat, p1n"
ce%o iei ra!na. Asta%nseamn" )agie, nu 5ntelegi@ 'u o simt eGa action1n asupra mea.
? 'u nu, spuse Polly sup"rat". +i cre c" nici tu n%o simti. Te pre7aci.
? Ce stii tu@ 7"cu .igory. 'sti 7at", asta e, si 7etele habar n%au e nici unele, stiu oar s"
b1r7easc" si s" tr"nc"neasc" espre cine cu cine s%a logoit.
? Parc" erai unchiuH t"u c1n ai spus asta,, !ise Polly.
? .e ce tot schimbi $orba@ 5ntreb" .igory. &oi $orbeam espre...
? Tipic pentru b"rbatiA spuse Polly pe tonul unui ault.
.ar a"ug" repee, cu $ocea ei obisnuit"D
? +i te rog s" nu%mi spui si tu acum c" m" port eJact ca o 7emeie.
? &ici nu%mi trece prin cap s"%i spun unei pustoaice ca tine c" se poart" ca o 7emeie, spuse
.igory cu nasul pe sus.
? Pustoaic", !"u@ 5ncepu Polly, care era e%acum e%a reptul 7urioas", 5nseamn" c" n%ai
ne$oie e o pustoaic", s" nu te eranGe!e. Plec. )%am s"turat e locul "sta. +i m%am s"turat si
e tine. 'sti un cat1r 5nc"p"t1nat, r"u si 5n7umuratA
L% *ataA strig" .igory cu o $oce mult mai r"ut"cioas" ec1t intentionase.
I"!use m1na lui Polly apropiinu%se e bu!unar ca s" ia inelul galben. +i nu pot s"%i g"sesc
nici o scu!" pentru ce%a 7"cut mai apoi, ec1t poate 7aptul c" se c"i up" aceea Eca multi altii,
e 7aptF, 5nainte ca m1na lui Polly s" aGung" 5n reptul bu!unarului, o apuc" e 5ncheietur" si se
spriGini cu spatele e pieptul ei. .up" care, pun1nu%si cotul 5n calea celeilalte m1ini, se aplec"
5n 7at", lu" ciocanul si lo$i usor 5n clopotelul e aur. <i "u apoi rumul 7etitei; se pri$eau unul
pe altul, cu respiratia t"iat". Polly tocmai "ea s" pl1ng", nu e 7ric", nici m"car 7iinc" o
uruse c1n o str1nsese e 5ncheietura m1inii, ci e 7urie. &umai c" asta ur" numai ou"
secune, 7iinc" imeiat se 5nt1mpl" ce$a care le "u e g1nit si care%i 7"cu s" uite e
ceart".
<n clipa 5n care .igory atinsese clopotelul, acesta scosese un sunet, un sunet pl"cut, up" cum
probabil $" asteptati, un sunet nu 7oarte puternic. .ar, 5n loc s" 5ncete!e, se repet"; si pe
m"sur" ce se repeta, e$enea tot mai puternic. .up" numai un minut, era e ou" ori mai
puternic ec1t la 5nceput. +i cur1n e$eni at1t e asur!itor, 5nc1t copiii nici nu s%ar ti putut au!i
ac" ar 7i 5ncercat s"%si $orbeasc" Enumai c" nici nu le trecea prin cap s" $orbeasc" ?
r"m"seser" cu gurile c"scateF. &u up" mult timp, sunetul e$eni at1t e puternic, 5nc1t nu s%ar
7i au!it unul pe altul nici ac%ar 7i strigat. +i e$enea tot mai puternicD acelasi sunet, un sunet
pl"cut, continuu, esi a$ea ce$a oribil 5n el. <n cele in urm", aerul in 5nc"pere $ibra 5n ritmul
sunetului si copiii simtir" poeaua cl"tin1nu%se. Apoi, sunetul 5ncepu s" se amestece cu un alt
sunet, un !gomot neeslusit, 5ngro!itor, care p"ru la 5nceput suierul unui tren 5nep"rtat, iar mai
apoi o bu7nitur" ca e copac care cae la p"m1nt. +e au!eau parc" pr"businu%se 7el e 7el e
obiecte grele, 5n cele in urm", se au!i un tunet si 5nc"perea 5ncepu s" se clatine at1t e tare,
5nc1t aproape c"%si pierur" echilibrul. .up" care, se pr"busi cam un s7ert in ta$an; c"!ur" 5n
Gurul lor buc"ti mari e tencuial", iar peretii se cutremurar". Clopotelul t"cu. &orii e pra7 se
risipir". +e asternu in nou linistea.
&%au a7lat nicioat" ac" acoperisul c"!use in cau!a )agiei sau 7iinc" !gomotul acela
asur!itor pe care%l 7"cuse clopotelul 7usese mai puternic ec1t puteau suporta !iurile, care
erau oricum pe cale e a se pr"busi.
? Acum sper c" esti multumit, g171i Polly.
? Oricum, a trecut, spuse .igory.
Asa creeau am1noi; ar nu se 5nselaser" nicioat" at1t e tare.
3. C(IP&T(# .'P#ORABI#
Copiii st"teau 7at" 5n 7at", e o parte si e alta a st1lpului e care at1rna clopotelul care 5nc" se
mai leg"na, esi nu mai scotea nici un sunet. .intr%o at" au!ir" un !gomot usor inspre partea
5nc"perii care era 5nc" 5ntreag". +e 5ntoarser" repee s" $a" ce este. (na intre 7igurile
7rumos 5n$esm1ntate, cea in cap"tul cel mai 5nep"rtat, 7emeia care i se p"ruse 7rumoas" lui
.igory tocmai se riica in Gilt. C1n se riic", 5si "ur" seama c" e mult mai 5nalt" ec1t
cre!user". +i%ti "eai seama pe at", nu numai up" coroan" si up" $esminte, ci si up"
sclipirea in ochi si up" conturul bu!elor, c" e o mare regin". +e uit" prin 5nc"pere, $"!u
ta$anul pr"busit, 5i $"!u si pe copii, ar era imposibil s" citesti pe chipul ei ce creea espre
toate acestea sau ac" era mirat". +e apropie e ei cu pasi mari si repe!i.
? Cine m%a tre!it@ Cine a rupt $raGa@ 5ntreb".
? )" tem c" eu, spuse .igory.
? TuA spuse Regina, pun1nu%i m1n" pe um"r.
'ra o m1n" alb" si 7rumoas", ar lui .igory i se p"ru puternic" e parc%ar 7i 7ost in otel.
? Tu@ P"i, esti un copil, un copil obisnuit. +e $ee e la o post" c" n%ai nici o pic"tur" e
s1nge nobil 5n tine. Cum ati 5nr"!nit s" intrati 5n aceast" cas"@
? Ienim in alt" lume; prin )agie, spuse Polly, care se g1nea c%ar 7i ca!ul s%o bage si pe ea
5n seam" Regina, nu numai pe .igory.
? Ae$"rat@ 5ntreb", uit1nu%se 5n continuare la .igory, 7"r" s"%i arunce nici m"car o pri$ire lui
Polly.
? .a, e ae$"rat, r"spunse el.
Regina 5i riic" b"rbia cu m1na cealalt" ca s"%i $a" 7ata mai bine. .igory 5ncerc" s" se uite si
el la ea, ar 7u ne$oit s"%si plece pri$irea. 'ra ce$a 5n moul ei e a%l pri$i care era mai puternic
ec1t el. Regina 5l stuie cu atentie pret e un minut, up" care 5si lu" m1na e pe b"rbia lui si%i
spuseD
? &u esti )agician. &u ai nici un semn c" ai 7i. 'sti probabil ser$itorul unui )agician. Ai $enit
aici 7olosinu%te e )agia altcui$a.
? .a, a unchiului Anre,, spuse .igory.
<n aceeasi clip" se au!i, nu in 5nc"pere, ci e une$a e 7oarte aproape, un bubuit mai 5nt1i,
apoi un sc1rt1it si imeiat up" aceasta un !gomot in7ernal e !i"rie care se pr"buseste;
poeaua se cutremur".
? +untem 5n mare pericol aici, spuse Regina. +e pr"buseste 5ntreg palatul. .ac" nu iesim 5n
c1te$a minute, o s" 7im 5ngropati sub ruine.
Iorbea calm, e parc" ar 7i spus c1t e ceasul.
? 0aieti, a"ug", lu1nu%i pe copii e m1na.
Polly, c"reia nu%i pl"cea eloc e Regin" si care era 7oarte 5mbu7nat", nu i%ar 7i at m1na ac"
ar 7i a$ut e ales. .ar Regina $orbise at1t e calm, iar misc"rile ei 7ur" eJtrem e rapie, 5nainte
ca Polly s"%si ea seama e ce se 5nt1mpl", se tre!i cu m1na sting" 5ntr%o m1n" cu mult mai
mare si cu mult mai puternic" ec1t a ei; n%a$ea ce 7ace.
BCe 7emeie 5ngro!itoare, 5si spuse 5n sinea sa. ' at1t e puternic", 5nc1t ar putea s"%mi rup"
bratul cu o simpl" r"sucire. +i acum nici nu mai pot s"%mi iau inelul galben, m%a apucat e m1na
sting". .ac%as 5ncerca s"%mi 5ntin bratul si s"%mi bag m1na reapt" 5n bu!unarul st1ng n%as
reusi s"%l apuc 5nainte s" m"%ntrebe ce 7ac. Orice%ar 7i, nu trebuie s%o l"s"m s" a7le espre
inelele galbene. +per ca .igory s" aib" at1ta minte si s"%si tin" 7leanca. Ce n%as a s" putem
sta e $orb" 5ntre patru ochiAC
Regina 5i conuse spre un culoar lung si apoi printr%un 5ntreg labirint e holuri si sc"ri si curti.
.in c1n 5n c1n au!eau pr"businu%se p"rti in palat, uneori chiar 7oarte aproape e ei. #a un
moment at o arca" c"!u cu un bu7net chiar 5n clipa 5n care ei tocmai trecuser" pe sub ea.
Regina mergea repee ? copiii trebuiau s" alerge ca s" poat" tine pasul cu ea ? ar nu "ea
nici un semn cum c" i%ar 7i 7ric".
B' eJtraorinar e curaGoas", 5si spuse .igory 5n sinea lui. +i puternic". 'ste eJact asa cum 5mi
5nchipuiam c" trebuie s" 7ie o regin". +per c%o s" ne spun" po$estea acestui loc.C
+i chiar le spuse c1te ce$a 5n timp ce mergeauD
? Aceea este usa spre temnit". PasaGul acela uce spre 5nc"perile principale pentru tortur".
Aceasta este sala e banchete, 5n care str"bunicul meu a in$itat sapte sute e nobili la un osp"t
si i%a ucis pe toti 5nainte e a a$ea timp s" bea up" po7ta inimii. A$useser" e g1n s" se
r"!$r"teasc".
<n cele in urm" aGunser" 5ntr%un hol mai mare si mai 5nalt ec1t toate celelalte pe care le
$"!user" p1n" atunci. Quecin up" imensiuni si up" usile mari in cap"tul cel"lalt, .igory
se g1ni c", 5n 7ine, a$eau s" aGung" la intrarea principal". +i a$u reptate. (sile erau negre%
negre, in abanes sau intr%un 7el e metal negru care nu eJist" 5n lumea noastr". 'rau blocate
cu niste rugi, intre care cei mai multi erau prea sus iar altii prea grei ca s" poat" 7i ati la o
parte. +e 5ntreb" cum au s" ias" e%acolo.
Regina 5i "u rumul la m1n" si 5si riic" bratul, 5si 5nrept" spatele si r"mase nemiscat".
+puse apoi ce$a ce nu putur" 5ntelege Ear care suna oribilF si se 7"cu c" arunc" spre us" cu
ce$a. (sile mari si grele tremurar" o clip" e parc" ar 7i 7ost 7"cute in m"tase, up" care se
pr"busir" p1n" c1n nu mai r"mase in ele ec1t o gr"m"Goar" e pra7.
? (auA 7"cu .igory.
? (nchiul t"u, )agicianul, e la 7el e puternic ca mine@ 5ntreb" Regina, apuc1nu%l in nou e
m1n". O s"%mi spui mai t1r!iu. P1n" una%alta, nu uita ce%ai $"!ut. Asta p"tesc lucrurile si
oamenii care%mi stau 5n cale.
Prin spatiul une 7usese usa, n"$"lea acum lumin" cum nu mai $"!user" 5nc" 5n acel t"r1m.
Asa c", atunci c1n aGunser" la iesire, nu 7ur" mirati c" sunt 5n s71rsit 5n aer liber. I1ntul care le
lo$ea obraGii era rece, ar oarecum st"tut. 'rau une$a pe o teras" 5nalt" si 5n Gos se $eea un
peisaG nemaipomenit.
Qos, aproape e ori!ont, se !"rea un soare mare si rosu, cu mult mai mare ca soarele nostruD
un soare care se apropia e s71rsitul $ietii, ostenit e c1t pri$ise t"r1mul acela, 5n partea sting"
a soarelui, putin mai sus, se $eea o singur" stea, mare si str"lucitoare. Acestea erau singurele
ou" lucruri care se puteau istinge pe cerul 5ntunecat; ar"tau eprimant. Iar pe p"m1nt, 5n
toate irectiile, se 5ntinea, c1t puteai $eea cu ochii, un oras imens, 5n care nu se !"rea nici o
7iint". +i toate templele, turnurile, palatele, piramiele si pourile aruncau niste umbre sinistre 5n
lumina acelui soare o7ilit. Pe $remuri, orasul 7usese tra$ersat e un mare 7lu$iu, ar apele
secaser" e mult si nu mai r"m"sese ec1t un sant larg, plin e pra7 cenusiu.
? (itati%$" bine, nu $a mai eJista nicioat", spuse Regina. Acela a 7ost Charn, un oras m"ret,
orasul regilor si%al reginelor, minunea lumii, poate a tuturor lumilor. (nchiul t"u omneste
asupra unui oras m"ret ca "sta, b"iete@
? &u, 5i r"spunse .igory.
Tocmai $oia s"%i spun" c" unchiul Anre, nu omnea asupra nici unui oras, ar Regina
continu"D
? Acum totul e 5n$"luit 5n liniste. .ar eu am tr"it $remuri 5n care aerul era plin e !gomotele
CharnuluiD !gomot e pasi, sc1rt1it e roti, pocnete e bici si gemetele scla$ilor, huruc"itul
carelor si tobele care r"sunau 5n temple. Am tr"it si $remurile c1n Ear asta era spre s71rsitF nu
se mai au!ea e pe str"!i ec1t !gomot e lupt" si c1n 7lu$iul in Charn s%a 7"cut rosu.
>"cu o pau!" up" care a"ug"D
? <ntr%o singur" clip", o 7emeie a istrus totul pe $eci.
? Cine@ 5ntreb" .igory cu $oce slab", 7iinc" ghicise eGa r"spunsul.
? 'u, r"spunse Regina, eu, Qais, ultima Regin", ar Regin" a 5ntregii #umi.
Cei oi copii r"maser" t"cuti, tremur1n 5n b"taia $1ntului rece.
? +ora mea e e $in", spuse Regina. 'a m%a 7"cut s" istrug totul. >ie s" o aGung" blestemul
tuturor >ortelor. 'u am $rut mereu s" aGungem la pace, a, si s"%i crut si ei $iata, cu conitia s"%
mi ea mie tronul. )1nria ei a istrus 5ntreaga lume. Chiar si up" ce 5ncepuse r"!boiul, eJista
o promisiune solemn" c" nici una in p"rti nu $a 7olosi )agia. .ar ac" ea si%a 5nc"lcat
promisiunea, eu ce puteam 7ace@ ProastaA .e parc" n%ar 7i stiut c" eu am mai mult" )agie
ec1t eaA +tia si c" eu etin secretul Cu$1ntului .eplorabil. Ce creea ea, c" n%am s" m"
7olosesc e el@
? Ce secret@ 5ntreb" .igory.
? 'ra secretul secretelor, 5i r"spunse Regina Qais. )arii regi ai rasei noastre stiau e mult"
$reme c" eJist" un cu$1nt care, ac" este rostit up" anumite reguli, poate istruge toate
7iintele, cu eJceptia celei care rosteste cu$1ntul. .ar $echii regi erau slabi si buni la inim" si%au
7"cut leg"m1nt ca nici ei si nici urmasii lor s" nu 5ncerce s" a7le care este acel cu$1nt. .ar eu l%
am a7lat totusi 5ntr%un loc secret si am pl"tit scump asta. &u l%am 7olosit ec1t atunci c1n ea m%
a obligat s"%l 7olosesc. Am 5ncercat s%o 5n$ing prin orice miGloace. A curs mult s1nge.
? BestieA morm"i Polly.
? (ltima b"t"lie, continu" Regina, a urat trei !ile, chiar aici, 5n Charn. Timp e trei !ile am
urm"rit lupta chiar in locul acesta. &u mi%am 7olosit puterea ec1t up" ce mi%a murit si ultimul
solat si c1n blestemata aceea e 7emeie, sora mea, 5n 7runtea rebelilor ei, aGunsese eGa la
Gum"tatea sc"rilor care uceau inspre oras spre teras". Atunci am asteptat p1n" c1n s%a
apropiat estul e mult ca s" ne
putem $eea 7etele. +i%a aruncat o pri$ire oribil" si r"ut"cioas" si a spusD
BIictorie.C B.a, am !is, $ictorie. .ar nu a ta.C .up" care am rostit Cu$1ntul .eplorabil. (n
moment mai t1r!iu, eram singura 7iint" sub soare.
? +i oamenii@ 5ntreb" .igory cu su7letul la gur".
? Care oameni, b"iete@ 5ntreb" Regina.
? Oamenii e r1n, spuse Polly, cei care nu%ti 7"cuser" nici un r"u. >emeile, si copiii, si
animalele.
? Chiar nu 5ntelegi@ spuse Regina Ecare 5nc" $orbea oar cu .igoryF. 'rau toti oamenii mei.
Care era rostul lor acolo ac" nu acela e a se supune orintelor mele@
? Totusi, n%a 7ost prea bun" soarta cu ei, spuse el.
? Am uitat c" esti un b"iat obisnuit. Cum s" 5ntelegi tu treburi e stat@ Trebuie s" stii, b"iete,
c" tot ceea ce nu se cae s" 7aci tu sau orice alt om e r1n are $oie s" 7ac" o Regin" at1t e
important" cum sunt eu. #umea se spriGin" pe umerii mei. Trebuie s" 7iu 5n a7ara oric"rei legi.
.estinul meu este m"ret si unic.
.igory 5si aminti c" unchiul Anre, 7olosise eJact aceleasi cu$inte. .ar acestea sunaser" mult
mai m"ret spuse e Qais; poate c" in pricin" c" unchiul Anre, nu era 5nalt e peste oi
metri si nici nemaipomenit e chipes.
? +i ce le%ai 7"cut@ o 5ntreb" .igory.
? >"cusem eGa $r"Gi 5n holul 5n care se a7lau 7igurile e cear" ale str"mosilor mei. +i aceste
$r"Gi a$eau harul e a m" 7ace s" orm printre ei, ca o 7igur" e cear", care n%are ne$oie e
nimic, esi trebuia s" stau acolo printre ei o mie e ani, p1n" c1n urma s" $in" cine$a s"
lo$easc" clopotul si s" m" tre!easc".
? ' in pricina Cu$1ntului .eplorabil c" soarele este asa cum e@ 5ntreb" .igory.
? Cum anume@ 5ntreb" Qais.
? )are, rosu si rece.
? Asa a 7ost 5ntoteauna, 5i r"spunse Qais. Cel putin e sute e mii e ani. <n lumea $oastr"
a$eti alt7el e soare@
? .a, mai mic si mai galben. +i " mult mai mult" c"lur".
Regina 7"cuD
? AhaA
.igory obser$" pe 7ata ei aceeasi pri$ire 5n7ometat" si lacom" pe care o $"!use e cur1n pe
7ata unchiului Anre,.
? Care $a s" !ic", lumea $oastr" e o lume mai nou".
+e opri si mai arunc" o pri$ire spre orasul p"r"sit. .ac" se caia pentru r"ul pe care%l 7"cuse
acolo, cu sigurant" c" stia s"%si ascun" regretele.
? Acum, haieti s" mergem, spuse apoi. ' 7rig aici, la s71rsitul tuturor epocilor.
? (ne mergem@ 5ntrebar" am1noi copiii.
? Cum une@ repet" Qais; surprins", 5n lumea $oastr", 7ireste.
Polly si .igory se uitar" unul la altul, cu gura c"scat". #ui Polly nu%i pl"cuse e Regin" e la
bun 5nceput; si chiar si .igory, acum, up" ce au!ise po$estea, a$ea sentimentul c" o $"!use
estul. >"r" 5noial", nu era genul e persoan" pe care s" $rei s%o uci la tine acas". +i chiar
ac%ar 7i $rut s%o ia cu ei, nu prea $eeau cum s%ar 7i putut. Ceea ce%si oreau era s" plece ei
acas"D ar Polly nu putea aGunge la inelul in bu!unar, iar .igory nu putea pleca 7"r" ea. .igory
se 5nrosi la 7at" si 5ncepu s" se b1lb1ie.
? Aa... <n lumea noastr". &n... nu stiam c" $rei s" mergi acolo.
? .aH $oi nu e%asta ati 7ost trimisi aici, s" m" luati 5n lumea $oastr"@ 5ntreb" Qais.
? +unt sigur c" n%o s"%ti plac" lumea noastr" eloc, 5ncepu .igory. &u e genul ei, nu%i asa,
Polly@ ' 7oarte plicticos. &%ai ce $eea, pe cu$1nt.
? O s" ai ce $eea c1n o s%o conuc eu, 5i r"spunse Qais.
? .aH n%ai s" poti, spuse .igory. &u e cum cre!i tu. &%au s" te lase.
Regina !1mbi ispretuitoare.
? )ulti regi importanti au cre!ut c" se pot pune 5n calea casei e Charn. .ar au c"!ut cu totii si
nimeni nu le mai stie numele. B"iat prost ce estiA Cre!i c" eu, cu 7rumusetea si cu )agia mea,
n%o s" reusesc s" am lumea $oastr" la picioare 5ntr%un an@ Preg"teste%ti incantatiile si u%m"
acolo imeiat.
? ' e%a reptul 5nsp"im1nt"tor, 5i spuse .igory lui Polly.
? Poate ti%e team" pentru unchiul "la al t"u, spuse Qais. .ar ac" m" onorea!" cum se
cu$ine, o s" r"m1n" 5n $iat" si%o s"%si poat" p"stra si tronul. &u am e g1n s" lupt 5mpotri$a
lui. Trebuie s" 7ie un )agician 7oarte mare ac" a reusit s" a7le cum s" $" trimit" aici. ' Regele
5ntregii #umi sau oar al unei p"rti@
? &u e Rege nic"ieri, 5i r"spunse .igory.
? )inti, spuse Regina. )agia merge m1n" 5n m1n" cu s1ngele nobil. Cine%a mai pomenit ca
un om simplu s" 7ie )agician@ 'u stiu care e ae$"rul, chiar ac" nu mi%l spui. (nchiul t"u este
marele Rege si marele )agician al lumii $oastre. Prin arta lui, a reusit s"%mi $a" chipul 5ntr%o
oglin" magic" sau 5ntr%un lac 7ermecat; 5nc1ntat e 7rumusetea mea, a 7"cut o $raG" care a
cutremurat lumea $oastr" in temelii si $%a trimis pe $oi peste marea pr"pastie care esparte
t"r1murile s" m" rugati s" merg la el. +puneti%mi, nu%i asa c" asa a 7ost@
? &u tocmai, spuse .igory.
? &u tocmai, strig" Polly. ' o prostie e la un cap"t la altul.
? +er$itori ce suntetiA strig" Regina si se 5ntoarse 7urioas" spre Polly, apuc1n%o e p"r eJact
e acolo une oare mai tare.
.ar, 5n aceeasi clip", le "u rumul am1nurora.
? Acum, strig" .igoiy.
? RepeeA strig" si Polly.
<si $1r1r" am1noi m1inile 5n bu!unar. &ici n%a mai 7ost ne$oie s"%si pun" inelele, 5n clipa 5n
care le atinser", lumea aceea 5nsp"im1nt"toare isp"ru cu totul in 7ata ochilor lor. *oneau 5n
sus, apropiinu%se e o lumin" cal" si $ere.
4. <&C'P &'CAO(RI#' (&C0I(#(I A&.R'N
% ."%mi rumuHA ."%mi rumuHA strig" Polly.
? .aH nici nu te%atingA ripost" .igory. <ntr%o clipit" iesir" in ochiul e ap" si, 5nc" o at", se
simtir" 5nconGurati e linistea 5nsorit" in P"urea e la 0otarul intre T"r1muri, care p"rea
acum mai bogat", mai cal" si mai linistit" ca oric1n, up" ruinele si ur1ciunea locului pe care
e%abia 5l p"r"siser". Cre c" ac" ar mai 7i putut, ar 7i uitat 5nc" o at" cine sunt si e une $in
si s%ar 7i culcat pe Gos, ascult1n, bucurosi, pe Gum"tate aormiti, cum cresc copacii. &umai c"
e ata asta era ce$a care%i tinea c1t se poate e treGiD 7iinc" e 5nat" ce iesir" in ap", 5si
"ur" seama c" nu sunt singuri. Regina sau Ir"Gitoarea Ecum $reti s"%i spunetiF $enise cu ei,
tin1nu%se str1ns e p"rul lui Polly. .e aceea tipase Polly B."%mi rumuHAC.
Ceea ce scoase la i$eal" 5nc" un secret espre inele, secret pe care unchiul Anre, nu%l
cunostea. Ca s" poti trece intr%o lume 5n alta cu aGutorul inelelor, nu era ne$oie s"%l porti sau
s"%l atingi tu personal; era su7icient s" atingi o persoan" care atinge inelul. Ast7el, actionau ca
un magnet; si oricine stie c", ac" riici un ac cu un magnet, orice ac care atinge primul ac se
$a riica si el.
Acum, 5n p"ure, Regina Qais ar"ta alt7el. 'ra mult mai pali" ca 5nainte; era at1t e pali",
5nc1t 5i isp"ruse aproape toat" 7rumusetea. +i era aus" e spate, si 5i era parc" greu s"
respire, e parc" aerul e%acolo ar 7i 5n"busit%o. Copiilor nu le mai era 7ric" e ea eloc.
? ."%mi rumuHA ."%mi rumuH la p"rA spuse Polly. Ce 5nseamn" asta@
? &%au!i@ ."%i rumuH. Imeiat, spuse si .igory.
+e 5ntoarser" am1noi si 5ncepur" s" se lupte cu Regina. 'rau mai puternici ec1t ea si 5n
numai c1te$a secune 7u obligat" s"%i ea rumul lui Polly. +e cl"tin", g171in, si 5n ochi i se
putea citi 7rica.
? Repee, .igoryA spuse Polly. +chimb" inelele si hai 5n ochiul e ap" care uce acas".
? AGutorA AGutorA >ie%$" mil"A strig" Ir"Gitoarea cu glas stins, cl"tin1nu%se 5n urma lor. #uati%m"
cu $oi. &u m" puteti l"sa 5n locul "sta oribil. O s" mor.
? ' interes e stat, 5i spuse Polly cu ciu". Ca atunci c1n i%ai omor1t pe oamenii in lumea ta.
*r"beste%te, .igory.
<si puser" inelele $er!i, ar .igory spuseD
? #a naibaA Ce ne 7acem acum@ 5i era totusi un pic mil" e Regin".
? &u 7i prost, spuse Polly. >ac pariu c" se pre7ace. 0ai oat"A
+i am1noi copiii s"rir" 5n apa care ucea acas".
BCe bine c%am 5nsemnat loculC, se g1ni Polly.
.ar, 5n clipa 5n care s"reau, .igory simti ou" egete mari si reci apuc1nu%l e ureche. +i 5n
timp ce coborau si 5ncepeau s" !"reasc" 7ormele $agi ale lumii noastre, cele ou" egete 5l
str1ngeau tot mai tare. Ir"Gitoarea p"rea s"%si re$in". .igory 5ncerc" s" scape, "u in
picioare, ar 5n !aar, 5ntr%o clip" se tre!ir" 5n o"ita unchiului Anre,; unchiul Anre, r"mase
cu ochii atintiti la minunata creatur" pe care o ausese .igory e incolo e lumea noastr".
+i chiar a$ea e ce s%o pri$easc". .igory si Polly se uitau si ei la ea. 'ra e$ient c" Regina 5si
re$enise; acum, 5n lumea noastr", 5nconGurat" e lucruri banale, 5ti t"ia respiratia, 5n Charn, li se
p"ruse o 7iint" e temut, ar acum, 5n #onra, era e%a reptul 5n7ricos"toare, 5n primul r1n,
e%abia acum 5si "ur" seama c1t era e mare.
B&%ai !ice c" e 7iint" uman"C, se g1ni .igory, pri$in%o.
+i nu era eparte e ae$"r, 7iinc" se spune c" 5n $enele celor in 7amilia regal" e Charn
curge si ce$a s1nge e urias. .ar 5n"ltimea era nimic pe l1ng" 7rumusetea, s"lb"ticia si
cru!imea Reginei. P"rea e !ece ori mai $ie ec1t marea maGoritate a oamenilor in #onra.
(nchiul Anre, "ea in cap, 5si 7reca m1inile si ar"ta, ce e rept, eJtrem e speriat. P"rea o
st1rpitur" pe l1ng" Ir"Gitoare. Cu toate acestea, up" cum a$ea s" spun" Polly mai t1r!iu,
eJista o asem"nare 5ntre 7ata lui si a ei, eJpresia lor a$ea ce$a 5n comun. 'ra genul e pri$ire
pe care 5l au numai )agicienii, BsemnulC pe care spusese Qais c" nu%l $ee pe 7ata lui .igory.
+ingurul lucru bun era c", uit1nu%te la am1noi, cum st"teau asa, unul l1ng" altul, stiai c" n%o
s"%ti mai 7ie 7ric" nicioat" e unchiul Anre,, 5n orice ca! nu mai tare ec1t e%un $ierme up"
ce te%ai 5nt1lnit cu un sarpe sau e o $ac" up" ce%ai $"!ut un taur nebun.
BP7uiA 5si spuse .igory 5n g1n. Au!i, el si )agicianA &u s%ar prea spune. Acum ea este un
)agician ae$"rat.C
(nchiul Anre, se tot apleca si%si tot 7reca m1inile. <ncerca s" spun" ce$a politicos, ar gura i
se uscase at1t e tare, 5nc1t nu mai putea s" $orbeasc". B'JperimentulC cu inelele, cum 5i
spusese el, se o$eise cu mult mai reusit ec1t ar 7i $rutD 7iinc", esi se ocupase e )agie e
ani si ani, l"sase pericolele E5n m"sura posibiluluiF pe seama altor oameni. &u i se mai
5nt1mplase asa ce$a nicioat". .eoat", Qais spuseD
? (ne este )agicianul care m%a chemat 5n aceast" lume@
&u $orbise prea tare, ar era ce$a 5n $ocea ei care 7"cu oaia s" se cutremure.
? 9"", stimat" oamn", 5ncepu unchiul Anre,, cu r"su7larea t"iat", m" simt onorat... eosebit
e 5nc1ntat... e o pl"cere neasteptat"... ac" as 7i putut 7ace unele preg"tiri... eu, eu...
? (ne e )agicianul, prostule@ 5ntreb" Qais.
? 'u sunt, stimat" oamn". +per c" nu $%au sup"rat copiii acestia. I" asigur c" n%am a$ut nici
cea mai mic" intentie...
? Tu@ 7"cu Regina cu o $oce si mai 5nsp"im"nt"toare.
Apoi, tra$ers" 5nc"perea intr%un singur pas, 5l apuc" pe unchiul Anre, e p"rul c"runt si%i
"u capul pe spate ast7el 5nc1t s" stea cu 7ata spre a ei. .up" care 5i stuie chipul asa cum
7"cuse cu .igory 5n palatul in Charn. (nchiul Anre, clipea si%si lingea bu!ele nelinistit, 5n cele
in urm", 5i "u rumul, ar at1t e brusc, 5nc1t acesta se i!bi e perete.
? 'sti si tu un 7el e )agician, !ise ea plin" e ispret. Riic"%te, c1ine, nu sta acolo tol"nit e
parc%ai sta e $orb" cu niste egali. .e une stii espre )agie@ Bag m1na%n 7oc c" n%ai s1nge
regesc.
? 9""... poate c" nu, strict $orbin..., se b1lb1i unchiul Anre,. &u tocmai regesc, stimat"
oamn". >amilia =etterley este, totusi, o 7amilie 7oarte $eche. O 7amilie $eche in .orsetshire,
oamn".
? #iniste, spuse Ir"Gitoarea. I" 7oarte bine ce estiD un )agician m"runt, e u!in", care 7ace
magii up" reguli si c"rti. &%ai nici un strop e )agie ae$"rat" nici 5n s1nge, nici 5n inim". Cei
e teapa ta au 7ost st1rpiti acum o mie e ani 5n lumea mea. .ar aici o s"%ti au $oie s" 7ii
ser$itorul meu.
? As 77 7oarte 7ericit... <nc1ntat s" $" stau la ispo!itie... e o p... pl"cere, $" asigur.
? #inisteA Iorbesti mult prea mult. (ite ce ai e 7"cut mai 5nt1i. I" c" ne a7l"m 5ntr%un oras
mare. >"%mi rost imeiat e o c"leasc" sau e un co$or !bur"tor ori un ragon bine resat sau
orice 7olosesc persoanele in 7amilia regal" sau nobilii in aceast" tar". .up" care $a trebui s"
m" uci 5n locurile une%mi pot g"si haine si biGuterii pe m"sura rangului meu. )1ine $oi 5ncepe
cucerirea lumii.
? O s"... o s"... coman o tr"sur" imeiat, spuse unchiul Anre, cu r"su7larea t"iat".
? +taiA spuse Ir"Gitoarea, chiar c1n unchiul Anre, aGunsese la us". +" nu care cum$a s"%ti
treac" prin cap s" m" tr"e!i. 'u $" prin !iuri si 5n mintile oamenilor. O s" te urm"resc
oriune te%ai a7la. #a primul semn e nesupunere, o s"%ti 7ac asemenea $r"Gi 5nc1t oriune te%ai
ase!a o s" ti se par" totul in 7ier 5nrosit 5n 7oc si, e c1te ori ai s" te 5ntin!i 5n pat, o s" simti
blocuri e gheat" la picioare. Acum u%te.
B"tr1nul plec"; ar"ta ca un c1ine cu coaa 5ntre picioare.
Copiilor le era team" s" nu le spun" Qais ce$a espre cele 5nt1mplate 5n p"ure. Totusi, up"
cum a$ea s" se o$eeasc", nu pomeni nimic espre asta, nici atunci si nici mai t1r!iu. Cre Esi
la 7el cree si .igoryF c" mintea ei nu%si putea aminti nimic in locul acela linistit si c", ori e
c1te ori ai uce%o acolo si oric1t e mult ai l"sa%o s" stea acolo, tot nu si%ar aminti nimic. Acum,
c" r"m"sese singur" cu copiii, nici nu%i b"g" 5n seam" pe nici unul intre ei. +i asta era tot ce$a
care tinea e moul ei e a 7i. <n Charn n%o b"gase 5n seam" pe Polly Eec1t la urm" e totF,
pentru c" nu $oia s" se 7oloseasc" ec1t e .igory. Acum, c"%l a$ea pe unchiul An%re,, nu%l
mai b"ga 5n seam" pe .igory. Cre c" asa sunt toate $r"Gitoarele. &u le interesea!" ec1t
lucrurile sau oamenii e care se pot 7olosi; sunt c1t se poate e pragmatice, 5n 5nc"pere se
asternu linistea pret e c1te$a minute. .ar se $eea in cum lo$ea poeaua cu $1r7ul piciorului
c" e tot mai nelinistit".
.eoat" spuse, ca pentru sineD
? Ce naiba 7ace prostul "la b"tr1n@ Ar 7i trebuit s%auc un bici.
Iesi maiestuoas" in camer", 5n c"utarea unchiului Anre,, 7"r" s%arunce nici o pri$ire spre
copii.
? (7A 7"cu Polly, r"su7l1n usurat". Trebuie s" m" uc acas". ' 5ngro!itor e t1r!iu. Au s" m"
certe.
? Bine, aH 5ntoarce%te c1t poti e repee, spuse .igory. ' pur si simplu sinistru cu ea aici.
Trebuie s" punem ce$a la cale.
? Asta e treaba unchiului t"u e%acum, spuse Polly. 'l a 5nceput toat" 5ncurc"tura asta cu
)agia.
? .aH totusi, ai s" $ii 5napoi, nu%i asa@ Ce naiba, oar nu m" poti l"sa singur 5n buclucul "sta 5n
care%am intrat.
? )" uc acas" prin tunel, spuse Polly cu r"ceal", cre c" e rumul cel mai scurt. +i ac" $rei
s" m"%ntorc, n%ar 7i mai bine s"%mi ceri scu!e@
? +cu!e@ eJclam" .igory. &umai o 7at" se putea g1ni la astaA .aH ce%am 7"cut@
? &imic, esigur, r"spunse Polly sarcastic. .oar c" aproape mi%ai sucit m1na 5n 5nc"perea
aceea cu 7iguri e cear", ca un las. .oar c" ai lo$it cu ciocanul 5n clopot, ca un iiot. .oar c" te%
ai 5ntors 5n p"ure 1nu%i timp s" se agate e tine 5nainte s" s"rim 5n ap". &imic mai mult.
? Oh, 7"cu .igory, mirat. Bine, atunci o s"%mi cer scu!e. +i chiar 5mi pare r"u pentru ce%am
7"cut 5n sala cu 7iguri e cear". *ataD mi%am cerut scu!e. Iar tu 7ii bun" si 5ntoarce%te. &u stiu ce
m" 7ac ac" nu te 5ntorci.
? &u $" ce ti s%ar putea 5nt1mpla tie. .omnul =etterley este cel care o s" stea pe scaune in
7ier 5nrosit 5n 7oc si cu gheat" la picioare 5n pat. &u tu.
? &u asta%i problema, spuse .igory. +unt 5ngriGorat in cau!a mamei. .ac" se uce creatura
asta la ea 5n camer"@ +%ar putea speria e moarte.
? Aa, 5nteleg, spuse Polly cu o $oce total schimbat". Bine. 0ai s" 7acem o 5ntelegere. .ac"
pot, $in. .ar acum trebuie s" m" uc acas".
+i iesi pe usita care "ea 5n tunel; locul acela 5ntunecos intre grin!i, care i se p"ruse at1t e
interesant si e plin e a$entur" cu c1te$a ore 5nainte, i se p"ru acum 7amiliar si bl1n.
+" ne 5ntoarcem 5ns" la unchiul Anre,. Inima 5i sp"rgea pieptul 5n timp ce cobora pe sc"rile
inspre po si se tot stergea la 7runte cu batista. C1n aGunse 5n ormitor, cu un etaG mai Gos, se
5ncuie acolo. +i primul lucru pe care%l 7"cu 7u s" scotoceasc" 5n si7onier up" o sticl" si un
pahar pe care le tinea ascunse acolo, s" nu le g"seasc" m"tusa #etty. <si turn" un pahar in
b"utura aceea groa!nic", pe care o beau oamenii mari, si o "u pe g1t intr%o 5nghititur".
.up" care respir" a1nc.
? O"u, 5si spuse. +unt groa!nic e tulburat. Ce nepl"cutA #a $1rsta meaA
<si mai turn" un pahar si%l b"u si pe acesta. .up" care 5ncepu s"%si schimbe hainele. Ioi n%ati
$"!ut asa haine nicioat", ar eu mi le mai amintesc, 5si puse un guler 7oarte 5nalt, str"lucitor si
tare, care te 7ace s"%ti tii b"rbia riicat" tot timpul, 5si puse o $est" alb" si%si aranGa lantul e aur
e la ceas. <si puse cel mai bun 7rac; cel pe care%l tinea pentru nunti si 5nmorm1nt"ri. +coase cel
mai bun Goben si%l scutur" e pra7. Pe masa e toalet" era o $a!" cu 7lori Epe care o pusese
acolo m"tusa #ettyF; lu" o 7loare si si%o prinse la butonier". #u" o batist" curat" Euna 7oarte
7rumoas", cum nu se mai g"sesc 5n !ilele noastreF in micutul sertar in st1nga si puse c1te$a
pic"turi e colonie pe ea. <si lu" monoclul, si%l puse la ochi si se uit" 5n oglin".
Copiii sunt prosti 5n 7elul lor, up" cum stiti, iar aultii sunt si ei prosti 5n 7elul lor. <n acest
moment, unchiul Anre, 5ncepea s" 7ie prost ca aultii. Acum, c" Ir"Gitoarea nu mai era 5n
aceeasi camer", uit" repee c1t e tare 5l speriase si se g1nea tot mai mult la c1t era e
7rumoas", 5si tot spuneaD
? O 7emeie tare 7ain", omnule, tare 7ain". O creatur" superb".
Reusise s" uite oarecum si c", e 7apt, copiii 7useser" cei care auseser" aceast" Bcreatur"
superb"CD se simtea e parc" el ar 7i 7ost cel care o ausese, prin )agie, in lumi necunoscute.
? Anre, b"iatule, 5si spuse pri$inu%se 5n oglin", esti un tip care se tine 7oarte bine pentru
$1rsta lui. (n b"rbat istins, omnule.
Ieeti eci c" b"tr1nul 5ncepuse chiar s" crea", 5n prostia lui, c" Ir"Gitoarea o s" se
5nr"gosteasc" e el. Probabil c" si cele ou" pahare pe care le b"use contribuiser" la asta,
precum si hainele lui cele mai bune. <n orice ca!, era $anitos c1t 5ncape; e%asta se si 7"cuse
)agician.
.escuie usa, cobor5 pe sc"ri, 5i spuse ser$itoarei s" cheme o birG" Epe $remea aceea toat"
lumea a$ea multi ser$itoriF si se uit" 5n camera e !i une se a7la, up" cum se asteptase,
m"tusa #etty. Repara o saltea pe care o pusese pe Gos, l1ng" 7ereastr", si st"tea 5n genunchi
pe ea.
? #etty, raga mea, trebuie s" plec, 5i spuse unchiul Anre,. >ii bun" si 5mprumut"%mi $reo
cinci lire.
? &u, Anre, rag", spuse m"tuta #etty cu $ocea ei linistit" si 7erm", 7"r" s"%si riice pri$irea.
Ti%am spus e nenum"rate ori c" nu%ti au bani cu 5mprumut.
? 0ai, te rog, nu%mi 7ace neca!uri, 7ii 7at" bun", continu" unchiul Anre,. ' 7oarte important.
.ac" nu%mi ai, o s" m" pui 5ntr%o situatie 7oarte nepl"cut".
? Anre,, spuse m"tusa #etty, pri$inu%l 5n ochi, m" mir c" nu ti%e rusine s"%mi ceri mie bani
cu 5mprumut.
<n spatele acestor cu$inte era o po$este $eche, pentru oameni mari. Tot ce trebuie s" stiti $oi
este c", Ba$1n griG" e a7acerile bietei #ettyC si nemuncin nicioat", cheltuin enorm pe
b"utur" si tig"ri Ein banii m"tusii #ettyF, unchiul Anre, reusise s%o 7ac" s" 7ie cu mult mai
s"rac" ec1t 7usese cu trei!eci e ani 5nainte.
? .raga mea, spuse unchiul Anre,, nu 5ntelegi. Ast"!i o s" am niste cheltuieli nepre$"!ute.
Am niste in$itati. 0aie, nu m" obosi.
? +i ce in$itati ai, m" rog@ 5l 5ntreb" m"tusa #etty.
? (n in$itat eosebit e istins, care tocmai a sosit.
? .istins pe naibaA spuse m"tusa #etty. &%a sunat nimeni la us" 5n ultima or".
<n clipa aceea usa se eschise larg. )"tusa #etty 5ntoarse capul si $"!u cu uimire o 7emeie
enorm", 5mbr"cat" superb cu o rochie 7"r" m1neci, cu ochi sc1nteietori, care se oprise 5n pragul
usii. 'ra Ir"Gitoarea.
7. C' +%A <&TP)P#AT #A (+A .' #A I&TRAR'
% Ascult", scla$ule, c1t trebuie s" mai astept s"%mi auci caleasca@ tun" Ir"Gitoarea.
(nchiul Anre, 7"cu un pas 5napoi. Acum, c1n era cu ae$"rat pre!ent", toate g1nurile
prostesti care%i trecuser" prin minte c1n se pri$ise 5n oglin" 5ncepur" s" se risipeasc".
)"tusa #etty s"ri 5n picioare si se use rept 5n miGlocul camerei.
? Anre,, cine e persoana aceasta, ac" nu te superi@ 5ntreb" m"tusa #etty cu o $oce ca e
gheat".
? O str"in" istins"... o p%p%p... persoan" 7%7... 7oarte important", se b1lb1i el.
? AiureliA 7"cu m"tusa #etty. +e 5ntoarse apoi spre Ir"GitoareD
? Iesi a7ar" in casa mea, 5n clipa asta, t1r1tur", 5i spuse. .ac" nu, chem politia.
Creea c" Ir"Gitoarea e e la $reun circ si, oricum, nu%i pl"ceau 7emeile care umbl" cu bratele
goale.
? Cine e 7emeia asta@ 5ntreb" Qais. <n genunchi, creatur", p1n" nu te 7ac pra7A
? <n casa asta nu se 7olosesc cu$inte ur1te, uuie, ac" nu te superi, spuse m"tusa #etty.
(nchiului Anre, i se p"ru c" Regina e$eni pe loc si mai 5nalt". Ochii 5i scoteau sc1ntei; 5si
riic" 5n aer bratul cu acelasi gest si cu aceleasi cu$inte 5ngro!itoare care trans7ormaser" portite
palatului Charn 5n t"r1n". .ar nu se 5nt1mpl" nimic; numai c" m"tusa #etty, cre!1n c" $orbele
acelea oribile erau 5n engle!", 5i spuseD
? 'ram sigur". >emeia asta%i beat". Beat"A &ici m"car nu poate s" $orbeasc" clar.
Ir"Gitoarea trecea printr%un moment 5ngro!itorD 5si "use seama c" puterea ei e a trans7orma
oamenii 5n t"r1n", care 7usese c1t se poate e real" 5n lumea ei, aici nu mai a$ea nici un 7el e
e7ect. .ar nu%si pieru cump"tul nici o clip". &el"s1nu%se 5n$ins" e e!ilu!ie, se 5ntinse 5n
7at" si o apuc" pe m"tusa #etty e up" g1t si e up" genunchi, o riic" easupra capului ca
pe%o p"pus" si%o arunc" 5n cel"lalt cap"t al camerei, 5n timp ce m"tusa #etty !bura 5nc" prin
aer, ser$itoarea Ecare a$usese o imineat" plin" e e$enimente pl"cuteF 5si $1r5 capul pe us",
spun1nD
? >iti amabil, omnule, a sosit birGa.
? Ia%o 5nainte, +cla$ule, 5i spuse Ir"Gitoarea unchiului Anre,.
Acesta 5ncepuse s" morm"ie ce$a espre B$iolent" regretabil"... m" simt obligat s" proteste!C,
ar 7u estul ca Qais s"%i arunce o singur" pri$ire si t"cu pe at". Iesir" in camer" si%apoi in
cas". .igory, care $enise alerg1n pe sc"ri, nu mai $"!u ec1t usa e la intrare 5nchi!1nu%se.
? )am""A spuse. (mbl" liber" prin #onra. Cu unchiul Anre,. Cine stie ce%o s" se%nt1mple
acum.
? Oo, conasule, spuse ser$itoarea Ecare chiar a$ea o !i minunat"F, cre c" oamna =etterley
s%a lo$it.
."ur" am1noi bu!na 5n camera e !i s" $a" ce s%a 5nt1mplat.
.ac" m"tusa #etty ar 7i c"!ut pe poea sau chiar si pe co$or, cre c" si%ar 7i rupt toate oaseleD
ar, in 7ericire, c"!use pe saltea. )"tusa #etty, ca mai toate m"tusile in $remea aceea, era o
m"tus" 7oarte re!istent". .up" ce mirosi niste s"ruri si st"tu linistit" c1te$" minute, spuse c" n%
are nimic 5n a7ar" e niste !g1rieturi. >oarte cur1n era in nou st"p1n" pe situatie.
? +arah, 5i spuse ser$itoarei Ecare nu mai tr"ise asa o !i 5n $iata eiF, u%te imeiat la politie si
spune%le c" a sc"pat o nebun" periculoas". O s"%i uc eu m1ncarea oamnei =ir:e.
.oamna =ir:e era, esigur, mama lui .igory.
.up" ce%i user" m1ncarea, .igory si m"tusa #etty m1ncar" si ei. Apoi, .igory 5ncepu s" se
g1neasc".
Problema era cum s" 7ac" s%o uc" pe Ir"Gitoare 5napoi 5n lumea ei sau, 5n orice ca!, s%o
scoat" in lumea noastr", c1t mai cur1n posibil.
Orice%ar 7i, nu trebuia l"sat" s" umble prin cas". )ama nu trebuia s%o $a". +i, 5n m"sura
posibilului, nu trebuia l"sat" nici s" umble prin #onra. .igory nu 7usese 5n camera e !i c1n
Ir"Gitoarea 5ncercase s%o B7ac" pra7 pe m"tusa #etty, ar o $"!use B7"c1n pra7 portile Char%
nuluiD stia ce puteri 5ngro!itoare are, ar nu si c" le pieruse $enin 5n lumea noastr". +i mai
stia si c" are e g1n s" ne cucereasc" lumea. .in c1te putea b"nui, acum putea 7oarte bine s"
7ac" pra7 Palatul Buc:ingham sau Parlamentul; si era aproape sigur c" mai multi politisti
7useser" 7"cuti eGa t"r1n". Iar el nu a$ea ce 7ace.
B.ar inelele par s" actione!e ca un magnet, se g1ni .igory. .ac%as putea s%o ating oar si
apoi s"%mi pun repee inelul galben, am aGunge am1noi 5n P"urea e la 0otarul intre
T"r1muri. )"%ntreb ac" s%ar simti in nou sl"bit" acolo. Oare a 7ost in cau!a locului sau a 7ost
numai socul c" iesise in propria%i lume@ Cre c" o s" trebuiasc" s" risc. .aH une%o 7i@ &u
cre ca m"tusa #etty s"%mi ea $oie s" ies in cas", ac" nu%i spun une m" uc. +i n%am
ec1t oi peni. )i%ar trebui niste bani pentru autobu! si tram$ai, ac" $reau s" m" uc s%o caut
prin #onra. +i oricum, habar n%am une s%o caut. )"%ntreb ac" unchiul Anre, mai e cu ea.C
P1n" la urm", 5si "u seama c" singurul lucru pe care%l putea 7ace era s" stea si s" spere c"
unchiul Anre, si Ir"Gitoarea au s" se 5ntoarc". .ac" se 5ntorceau, atunci trebuia s" ias"
repee a7ar", s" pun" m1na pe Ir"Gitoare si s"%si pun" inelul galben 5nainte ca aceasta s"
poat" intra 5n cas". Asta 5nsemna c" trebuie s" p1neasc" usa e la intrare 7"r" s" se
e!lipeasc" e%acolo. &%a$ea curaG s" plece nici o clip". Asa c" se use 5n camera e !i si%si
lipi 7ata e 7ereastr". 'ra o 7ereastr" arcuit", e la care se $eeau treptele care uceau la usa
e la intrare si straa, ast7el c" nu putea $eni nimeni la us" 7"r" s"%l $e!i.
BCe%o 7i 7"c1n Polly@C, se 5ntreb" .igory.
+e g1ni mult la asta 5n prima Gum"tate e or", care p"rea c" e%abia trece. .ar $oi nu trebuie
s" $" 5ntrebati ce 7"cea Polly, pentru c" o s" $" spun eu. <nt1r!iase la mas" si a$ea panto7ii si
ciorapii u!i. +i c1n o 5ntrebar" pe une umblase si ce 7"cuse, le r"spunse c" s%a Gucat cu
.igory =ir:e. .up" mai multe insistente, le spuse c" s%a uat la picioare 5ntr%un ochi e ap",
5ntr%o p"ure, 5ntrebat" une era p"urea asta, le spuse c" nu stie. Iar c1n o 5ntrebar" ac"
era 5ntr%un parc, le r"spunse, 7"r" s" mint" prea tare, c" ar 7i putut 7i un 7el e parc. .in toate
acestea, mama lui Polly euse c" 7usese, 7"r" s" spun" nim"nui, 5ntr%o parte a #onrei pe
care n%o stia si c" intrase 5ntr%un p"re une se istrase s"rin 5n b"ltoace. .rept care 5i spuser"
c" 7usese un copil r"u si c", ac" se mai 5nt1mpl", n%o s" mai aib" $oie s" se Goace cu B=ir:e
"laC. .up" care primi e m1ncare, 7"r" esert, si 7u trimis" la culcare pentru ou" ore bune.
Copiilor li se 5nt1mpla aesea asa ce$a pe $remea aceea.
Asa c", 5n timp ce .igory se uita pe 7ereastra camerei e !i, Polly st"tea 5n pat, si am1noi se
g1neau la c1t e groa!nic e 5ncet poate trece timpul. Cre c" eu as 7i pre7erat s" 7iu 5n locul
lui Polly. Pentru c" ea nu a$ea nimic altce$a e 7"cut ec1t s" astepte s" treac" ou" ore, pe
c1n .igory tres"rea la 7iecare c1te$a minute c1n au!ea $reo birG" sau $reo 7urgonet" ori
$reun aGutor e la m"cel"rie care li$ra carnea la omiciliu, si e 7iecare at" se g1nea BIineAC,
ar escoperea c" e 7apt nu era ea. Iar 5ntre aceste 7alse alarme, timp care p"rea nes71rsit,
ceasul tic"ia 5ntruna si o musc" imens" b1!1ia une$a 5n reptul 7erestrei, prea sus ca s"
aGung" la ea. Casa era intre acelea care e$in 7oarte linistite up"%amia!a si care parc" miros
5ntoteauna a carne e oaie.
<n timpul acestei lungi astept"ri se 5nt1mpla totusi ce$a espre care as $rea s" $" spun, pentru
c" in pricina acestui ce$a se petrecu un lucru important mai t1r!iu. O oamn" 5i ause mamei
lui .igory niste struguri; si, cum usa camerei e !i era eschis", .igory nu putu s" nu le au"
pe m"tusa #etty si pe oamn" $orbin 5n hol.
? Ce struguri minunatiA se au!i $ocea m"tusii #etty. +unt sigur" c" ac" ar putea%o aGuta ce$a,
atunci strugurii "stia ar 7i aceia. .ar biata )abelA )" tem c" numai niste 7ructe in t"r1mul
tineretii ar mai putea%o aGuta. &imic in lumea asta nu mai poate 7ace nimic pentru ea.
.up" care am1nou" 5ncepur" s" $orbeasc" 5n soapt" espre lucruri pe care el nu le mai putu
au!i.
.ac%ar 7i au!it espre t"r1mul tineretii cu c1te$a !ile 5nainte, ar 7i cre!ut c" m"tusa #etty $orbea
oar asa, 7"r" s" se re7ere la ce$a anume, asa cum 7ac oamenii mari, si nu i%ar 7i tre!it interesul.
Aproape c" nici acum nu i se p"ru ce$a emn e luat 5n seam". .ar eoat" 5i $eni 5n minte c"
acum stie Echiar ac" m"tusa #etty nu stiaF c" eJist" si alte lumi si c" el 5nsusi 7usese 5ntr%una
in ele. <nseamn" c" une$a putea s" eJiste si o #ume a Tineretii. Ar putea eJista aproape
orice. Ar putea eJista chiar si niste 7ructe, une$a 5n alt" lume, care ar putea%o $ineca pe
mama luiA +i... stiti si $oi cum e c1n 5ncepi s" speri ce$a ce%ti oresti cu isperare; aproape c"
5ncepi s" lupti cu speranta, pentru c" ti se pare c" ar 7i prea 7rumos s" poat" 7i ae$"rat; ai 7ost
e!am"git e prea multe ori. 'Jact asa simtea si .igory. &%a$ea nici un rost s"%si 5n"buse
aceast"% sperant". Poate chiar era ae$"rat. .oar se 5nt"mplaser" eGa at1tea lucruri ciuate.
+i a$ea inelele magice. Probabil c" eJistau si alte lumi 5n care puteai aGunge prin 7iecare in
ochiurile e ap" in p"ure. Ar 7i putut merge 5n toate. +i%apoi... mama ar putea 7i iar s"n"toas".
Totul ar 7i 7ost in nou bine. (it" cu totul e Ir"Gitoare. 'ra eGa cu m1na la bu!unarul 5n care
a$ea inelul galben, c1n au!i apropiinu%se ce$a 5n galop.
? 0eiA Ce se%nt1mpl"@ se 5ntreb" .igory. Pompierii@ Oare ce cas" a luat 7oc@ .oamne, aici
$ine. Oo, ea eA
&u cre c" mai e ne$oie s" $" spun espre care 'a era $orba.
)ai 5nt1i ap"ru birGa. Pe locul birGarului nu era nimeni. Pe acoperis ? nu st1n Gos, ci 5n picioare
5ntr%un echilibru per7ect, 5n ciua $ite!ei cu care birGa lu" coltul cu o roat" 5n aer ? era 5ns"si
Qais, Regina Reginelor si Teroarea Charnului. Ienea cu gura eschis", l"s1n s" i se $a"
intii, ochii 5i str"luceau ca 7ocul, iar p"rul 5i !bura 5n spate e parc%ar 7i 7ost coaa unei comete.
Biciuia 7"r" mil" calul eGa spumeg1n, ale c"rui n"ri erau larg eschise. Acesta se apropie 5n
galop e usa e la intrare, trec1n la un milimetru e 7elinarul e pe stra", si se riic" pe
picioarele in spate. BirGa se i!bi e 7elinar si se 7"cu buc"tele. Ir"Gitoarea s"rise 5n ultima clip"
e pe birG" pe spatele calului. +e aplec" apoi 5n 7at" si%i spuse ce$a la ureche. Probabil ce$a
menit nu s"%l linisteasc", ci s"%l% 5nnebuneasc" si mai tare. Calul se riic" iar pe picioarele in
spate, iar neche!atul lui p"ru un strig"t; se !$1rcolea at1t e tare, c" numai un c"l"ret
eJtraorinar ar 7i putut s"%l c"l"reasc".
<nainte ca .igory s"%si re$in", se mai 5nt1mplar" o multime e alte lucruri. Ap"ru 5n $ite!" o a
oua birG", in care s"rir" un omn gras 5n 7rac si un politist. .up" care se i$i si o a treia birG",
cu alti oi politisti, urmat" e $reo ou"!eci e persoane EmaGoritatea comisionariF pe biciclete,
toti claJon1n, huiuin si 7luier1n. #a urm" e tot ap"ru o multime e oameni care $eneau pe
Gos; erau toti 5ncinsi e at1ta alergat, ar era e$ient c" se istrau. #a toate casele e pe stra"
se eschiser" 7erestrele. +er$itoarele si maGoromii iesir" 5n usi, s" $a" ce se 5nt1mpl".
<ntre timp, printre ruinele primei birGe, ap"ru un omn b"tr1n, care 5ncerca s" se riice. )ai multi
oameni se repe!ir" s"%l aGute; ar cum 7iecare tr"gea e el 5n alt" irectie, probabil c" s%ar 7i
riicat mai repee 7"r" aGutorul lor. .igory b"nui c" omnul era probabil unchiul Anre,, ar nu%
i putea $eea 7ata peste care%i c"!use Gobenul.
B"iatul "u bu!na a7ar".
? 'a e, ea e, striga omnul cel gras, ar"t1n spre Qais. >"%ti atoria, omnule politist. )i%a
7urat in maga!in mar7" e mii e lire. Ie!i siragul ala e perle pe care%l poart" la g1t@ ' al
meu. +i mi%a mai si 5n$inetit un ochi pe easupraA
? Asta se $ee, se7uHA strig" cine$a in multime. ' un ochi 5n$inetit pe cinsteA A lucrat meseriasA
)am", aH stiu c%are 7ort"A
? Ar trebui s"%ti pui o bucat" e carne cru" la ochi, omnule, !ise aGutorul e m"celar.
? +puneti%mi, se au!i $orbin cel mai important intre politisti, ce se%nt1mpl"@
? .aH $%am spus c"..., 5ncepu omnul cel gras, ar 7u 5ntrerupt e cine$a care strig"D
? Prineti%l pe b"tr1nul in birG". 'l a pus totul la cale.
B"tr1nul, care era unchiul Anre,, tocmai reusise s" se riice si%si pip"ia !g1rieturile.
? +puneti%mi, omnule, 5l 5ntreb" politistul, 5ntorc1nu%se spre el, ce se%nt1mpl"@
.e sub Goben se au!ir" niste sunete 5n7unate.
? >"r" e%astea, 7"cu politistul cu se$eritate. &%a$em timp e glumit. +coateti%$" GobenuH "laA
(sor e spus, ar mai greu e 7"cut. (nchiul Anre, se chinui s"%si scoat" Gobenul, ar... <n
!aar, asa c" oi politisti se apropiar" si i%l smulser" e pe cap.
? )ultumesc, omnilor, spuse unchiul Anre, cu $oce slab". )ultumesc. +unt 7oarte !guuit.
.ac" mi%ar a cine$a un p"h"rut e coniac...
? >iti amabil si ascultati%m" cu atentie, 5i spuse politistul, scot1n un carnetel gros si un creion
micut, umnea$oastr" a$eti griG" e t1n"ra aceea@
? P"!eaA strigar" mai multe $oci.
Politistul se "u 5napoi la tanc. Calul 7usese c1t pe%aci s"%i trag" un picior, ceea ce probabil l%
ar 7i omor1t. .up" care Ir"Gitoarea 5ntoarse calul ast7el 5nc1t s" poat" sta cu 7ata spre multime
si cu picioarele in spate pe trotuar. A$ea 5n m1n" un cutit lung, si str"lucitor, cu care t"iase
h"turile care%l legau pe cal e resturile birGei.
<n tot acest timp, .igory 5ncercase s" aGung" estul e aproape e%Ir"Gitoare, ca s%o poat"
atinge, ceea ce nu era chiar usor, pentru c" pe partea aceea a str"!ii se a7la o multime e
oameni. +i, ca s" aGung" 5n partea cealalt", ar 7i trebuit s" treac" printre copitele calului si peste
grilaGul care 5nconGura casa. .ac" stiti ce$a c1t e c1t espre cai sau ac%ati 7i $"!ut 5n ce hal
era calul acela, $" $eti a seama c" ar 7i 7ost mult prea periculos. .igory stia multe espre cai,
ar 5si lu" inima 5n inti si se preg"ti s" se repea" spre acesta e 5nat" ce se i$ea un moment
7a$orabil.
(n b"rbat cu melon reusise s"%si 7ac" rum p1n" 5n 7ata multimii.
? 0ei, omnule politist, strig" el, calul pe care%l c"l"reste e al meu, iar tr"sura aceea 7"cut" !ob
e birGa mea.
? Pe r1n, $" rog, spuse politistul.
? .aH nu mai e timp, spuse BirGarul. 'u cunosc caluH "sta mai bine ca umneata. &u%i un cal ca
toti caii. Taic"%s"u a 7ost al unui o7iter in ca$alerie... +i ac" 7emeia aia 5l mai asmute mult, o
s" se lase cu morti. .ati%mi $oie s" m" apropii e el.
Politistul 7u bucuros c" are moti$ s" se 5nep"rte!e e cal. BirGarul 7"cu un pas 5nainte, se uit" la
Qais si%i spuse cu o $oce nu chiar nepoliticoas"D
? Ascult", r"guto, las"%m" s"%l apuc e c"p"stru si "%te Gos. 'sti o oamn", nu@ >"r"
5noial" c" $rei s" mergi acas", s" bei un ceai bun si s" te linistesti putin. O s" te simti mult mai
bine.
<n acelasi timp, 5si 5ntinse m1na spre capul calului si%i spuseD
? (surel, C"psunel, usurel, b"iete. Pentru prima at" gr"i si Ir"Gitoarea ce$aD
? RineA se au!i $ocea ei rece si limpee, care acoperi toate celelalte !gomote. Rine, ia m1na
e pe calul )aiest"tii sale, 5mp"r"teasa Qais.
6. #(PTA .' #P&*9 >'#I&AR
? I%au!i, 5mp"r"teas"A Ieem noi imeiatA se au!i o $oce.
? .e trei ori ura pentru 5mp"r"teasa lui Papur"%Io", se au!i o alta, up" care mai multe $oci i
se al"turar".
<mp"r"teasa se 5nrosi si%si 5nclin" usor capul. .ar strig"tele se trans7ormar" 5n hohote e r1s si%
si "u seama c"%si b"teau Goc e ea. 'Jpresia 7etei i se schimb" pe at" si%si mut" cutitul
str"lucitor 5n m1na sting". .up" care, 7"r" nici un a$ertisment, 7"cu un lucru nemaipomenit, 5si
5ntinse bratul rept si, cu cea mai mare usurint", e parc" ar 7i 7"cut cel mai 7iresc lucru in
lume, smulse una in barele trans$ersale ale st7lpului e 7elinar. Chiar ac"%si pieruse puterea
magic", 7orta nu si%o pieruseD putea rupe o bar" e 7ier cum ai rupe o acaea, 5si arunc" noua
arm" 5n sus, o prinse iar si o roti 5n aer. ."u pinteni calului.
? Acum e momentul, 5si spuse .igory.
>ugi repee printre cal si grilaG. .ac" animalul ar 7i stat m"car o clip" locului, ar 7i putut s%o
apuce pe Ir"Gitoare e c"lc1i. <n timp ce alerga, au!i o pocnitur" si apoi o lo$itur" sur".
Ir"Gitoarea 5l pocnise pe politistul%se7 cu bara e 7ier 5n cap; acesta c"!u Gos gr"ma".
? Repee, .igory. Trebuie s" 7acem ce$a, se au!i o $oce in spatele lui.
'ra Polly, care $enise c1t putuse e repee, e 5nat" ce a$usese $oie s" se scoale in pat.
? 'sti o 7at" nemaipomenit", spuse .igory. Tine%m" str1ns. Tu trebuie s" atingi inelul. Cel
galben, nu uita. +i nu ti%l pune ec1t atunci c1n 5ti spun eu.
+e mai au!i o pocnitur" si mai c"!u un politist. .inspre multime se au!i un urlet 7uriosD
? .ati%o GosA Auceti niste pietreA Chemati armataA
.ar cei mai multi se 5nep"rtau c1t puteau. BirGarul, totusi, e$ient cea mai cumsecae si cea
mai curaGoas" persoan" e acolo, r"mase aproape e cal, 7erinu%se in calea barei si
5ncerc1n s"%l apuce pe C"psunel e c"p"stru.
)ultimea huiui si url" iar. O piatr" trecu 5n !bor pe l1ng" capul lui .igory. +e au!i apoi $ocea
Ir"Gitoarei, cristalin" si r"sun"toare. P"rea aproape 7ericit".
? *unoaielorA Ieti pl"ti scump pentru asta up" ce $" cuceresc lumea. &%o s" mai r"m1n"
5ntreag" nici o piatr" in orasul "sta. O s"%l istrug cum am istrus Charnul, >elina, +orloisul si
Bramaninul.
.igory reusi, 5n 7ine, s%o apuce e gle!n". 'a i!bi 5n spate cu c"lc1iul si%l lo$i 5n gur". .e urere,
5i "u rumul. A$ea bu!a spart" si gura plin" e s1nge. .e une$a e 7oarte aproape se au!i
$ocea unchiului Anre,, care strig" cu glas tremur1nD
? .oamn", stimat" oamn", potoliti%$", pentru numele .omnuluiA
.igory se repe!i in nou la c"lc1iul ei, ar 7u iar lo$it. Alti oameni c"!user" la p"m1nt, i!biti cu
bara e 7ier. .igory mai 5ncerc" o at", o prinse e c"lc1i, str1nse c1t putu el e tare si%i strig"
lui PollyD
? AcumA
.up" care, sla$" .omnului, chipurile 7urioase si speriate isp"rur". Iocile 7urioase si speriate
se risipir" une$a 5n ep"rtare. &u se mai au!ea ec1t $ocea unchiului Anre,, care, e
une$a in spatele lui .igory, se tot $"ic"reaD
? O7, ce%i nebunia asta@ O 7i s71rsitul@ &u mai pot suporta. &u%i cinstit. 'u n%am $rut nicioat"
s" 7iu )agician. ' o ne5ntelegere. &umai nasa mea e e $in"; o s" proteste!. (n om cu
s"n"tatea subre", ca mine... .intr%o 7amilie respectabil".
? >ir%ar s" 7ieA &u pe el $oiam s"%l lu"m cu noi. )am", ce 5ncurc"tur"A Polly, esti aici@
? .a, aH nu mai lo$i.
? &u lo$esc pe nimeni, 5ncepu .igory. .ar nu mai apuc" s" spun" nimic, pentru c" se tre!ir"
sub ra!ele cale si $er!i ale p"urii. .up" ce iesir" in ap", Polly strig"D
? Ia te uit"A Am aus si caluHA +i pe omnul =etterley. +i pe BirGar. Ce mai !"p"ceal"A
C1n 5si "u seama c" a aGuns in nou 5n p"ure, Ir"Gitoarea se 7"cu alb" ca $arul si se
aplec" at1t e tare 5n 7at", 5nc1t chipul s"u atinse coama calului. 'ra clar c"%i e groa!nic e r"u.
(nchiul Anre, tremura. .ar C"psunel, calul, "u in cap si neche!" $esel. +e pare c" el se
simtea 5n largul lui. 'ra pentru prima at", e c1n 5l $"!use .igory, c1n st"tea linistit.
(rechile, p1n" acum aplecate, re$eniser" la po!itia lor normal", iar pri$irea p"rea si ea calm".
? Asa, b"iete, 5i spuse BirGarul, m1ng1inu%l pe g1t. Asa%i mult mai bine. (surel.
C"psunel 7"cu lucrul cel mai 7iresc. Cum era 7oarte 5nsetat Enici nu%i e mirareF, se use 5ncet
p1n" la cel mai apropiat ochi e ap" si intr" 5n el. .igory o tinea 5nc" pe Ir"Gitoare e c"lc1i, iar
Polly 5l tinea pe .igory e m1n". BirGarul a$ea o m1n" pe C"psunel, iar unchiul Anre,, care
5nc" mai tremura, tocmai 5l apucase pe BirGar e cealalt" m1n".
? Repee, spuse Polly, uit1nu%se spre .igory. Inelele $er!iA
Asa c" bietul cal nu mai apuc" s" bea nici o gur" e ap". Toat" ceata se tre!i a7un1nu%se 5n
be!n". C"psunel neche!"; unchiul Anre, scoase un sc1ncet.
? Am a$ut mare norocA !ise .igory. .up" un moment e t"cere, Polly 5ntreb"D
? &%ar trebui s" ne cam apropiem e%acum@
? Parc" am aGuns une$a, spuse .igory. 'u, cel putin, stau pe ce$a soli.
? Chiar, si eu la 7el, ac" m" g1nesc mai bine, !ise Polly. .aH e ce%i asa 5ntuneric@ Cre!i c%
am intrat 5n alt ochi e ap"@
? Poate c" suntem 5n Charn, spuse .igory. .oar c" e ata asta am aGuns aici 5n mie! e
noapte.
? &u e Charn, se au!i $ocea Ir"Gitoarei. +untem pe un t"r1m pustiu. Aici e &imic.
#ocul sem"na 7oarte tare a &imic. &u lumina nici o stea. 'ra o be!n" at1t e a1nc", 5nc1t nu
se puteau $eea unul pe altul; nici nu conta ac" tineai ochii 5nchisi sau eschisi, oricum nu
$eeai nimic. +t"teau cu picioarele pe ce$a rece si plat, ce$a ce%ar 7i putut 7i p"m1nt si care nu
era, 5n nici un ca!, iarb" ori lemn. Aerul era rece si uscat si nu aia nici o boare e $1nt.
? )i%a sosit s71rsitul, spuse Ir"Gitoarea cu o $oce 5ngro!itor e calm".
? .e ce $orbiti asa@ bolborosi unchiul Anre,. .raga mea oamn", $" rog s" nu spuneti asa
ce$a. &u poate 7i chiar at1t e r"u. BirGarule, ragul meu, nu cum$a ai o sticl" la tine@ )i%ar 7ace
bine o gur" e ce$a tare.
? Acum gata, se au!i $ocea BirGarului, o $oce 7erm" si puternic". >iti calmi, at1ta $" spun. +i%a
rupt cine$a ce$a@ Bun. Imeiat o s" ni se 5nt1mple si ce$a bun. Ce$a mai bun ec1t ne%am
putea astepta up" ce%am c"!ut la o a1ncime at1t e mare. Acum, ac" am c"!ut 5n niste
s"p"turi ? parc%am 7i 5ntr%o statie nou" e metrou ?, o s" $in" imeiat cine$a si%o s" ne scoat"
e%aici. +i ac" murim p1n" atunci, ceea ce nu pot nega c" s%ar putea 5nt1mpla ? nu uitati
totusi c" e si mai r"u pe mare si c", oricum, toti murim oat" si%oat". +i nici n%ai e ce s"%ti 7ie
7ric" ac%ai us o $iat" ecent". +i, ac" $reti s" stiti, eu cre c" ar 7i cel mai bine ac" ne%am
petrece timpul c1nt1n.
Ceea ce si 7"cu. <ncepu s" c1nte un imn e recunostint", espre recolte care 7useser" Bstr1nse
cu bineC. &u se potri$ea prea bine cu un loc une se p"rea c" nu crescuse nimic nicioat" e la
5nceputul lumii, ar era singurul pe care si%l putea aminti 5n 5ntregime. A$ea o $oce pl"cut" si
copiii 5ncepur" s" c1nte cu el. #e "ea curaG. (nchiul Anre, si Ir"Gitoarea t"ceau.
Spre s71rsitul c1ntecului, .igory simti c"%l trage cine$a e cot si, up" mirosul e tutun, coniac si
haine bune, euse c" e probabil unchiul Anre,. (nchiul Anre, 5l trase iscret 5ntr%o parte si%
i sopti 5n urecheD
? Acum, b"iete. Pune%ti inelul. 0ai s" plec"m.
.ar Ir"Gitoarea a$ea urechi 7oarte bune.
? ProstuleA i se au!i $ocea. Ai uitat c" eu au g1nurile oamenilor@ 5ntreb", esc"lec1n. ."%i
rumuH b"iatuluiA .ac"%ncerci s" m" tr"e!i, o s" m" r"!bun cum nu s%a mai pomenit 5n nici o
lume e la 5nceputul timpului.
? +i ac"%ti 5nchipui c" sunt asa e egoist, 5nc1t s" plec si s%o las pe Polly ? si pe BirGar ? si
calul ? 5ntr%un asemenea loc, te 5nseli.
? 'sti un b"ietel obra!nic si impertinent, 5i spuse unchiul Anre,.
? +stA 7"cu BirGarul. Ciulir" cu totii urechile.
<n s71rsit, se 5nt1mpla ce$a. (ne$a, 7oarte eparte. .igory nu se putu hot"r5 in ce irectie
$enea !gomotul. (neori, p"rea c" $ine in toate irectiile 5n acelasi timp. Alteori, c" $ine in
p"m1ntul e sub ei. &u erau cu$inte. &u puteai spune nici m"car c" e o meloie. .ar era, 7"r"
5noial", cel mai 7rumos !gomot pe care%l au!ise $reoat". 'ra at1t e 7rumos, 5nc1t aproape c"
nu putea s"%l suporte. +e pare c" si calului 5i pl"cu; scoase un neche!at e cal care, up" ani si
ani e tras la birG", se tre!este in nou pe c1mpul pe care !bura c1n era m1n! si $ee pe
cine$a rag, e care n%a uitat, $enin spre el cu un cub e !ah"r.
? OhA 7"cu BirGarul. &u%i asa c"%i minunat@ .up" care se 5ntimplar" ou" minuni 5ntr%o singur"
clip", 5ncepur" s" se au" mai multe $oci; at1t e multe, 5nc1t era imposibil s" le numeri.
C1ntau toate cu prima $oce, ar ce$a mai sus. 'rau niste $oci reci si ascutite. .up" care be!na
e easupra 7u luminat" e stele. &u r"s"riser" una c1te una, asa cum se 5nt1mpla 5n serile e
$ar". Cu o clip" 5nainte nu 7usese nimic ec1t be!n"; acum ap"ruser" mii, mii e puncte
luminoase ? stele, constelatii si planete, mai mari si mai str"lucitoare ec1t cele in lumea
noastr". &u era nici un nor. Iocile se au!iser" eJact 5n clipa 5n care ap"ruser" stelele. .ac" le%
ati 7i au!it si $"!ut si $oi, ca .igory, ati 7i 7ost siguri c" stelele erau cele care c1ntau si c" Prima
Ioce 7usese cea care le 7"cuse s" apar" si s" c1nte.
? .oamneA eJclam" BirGarul. .ac%as 7i stiut c" eJist" asa ce$a, as 7i 7ost un om mai bun toat"
$iata.
Iocea e pe p"m1nt se au!ea acum mai tare si trium7"toare; ar $ocile in cer, up" ce
c1ntar" cu ea o $reme, e$enir" tot mai slabe. +i acum se 5nt1mpl" altce$a.
.eparte, une$a la ori!ont, cerul 5ncepu s" se lumine!e. +e simti o aiere e $1nt. +i, 5n locul
acela, cerul 5ncepu s" e$in", 5ncet, tot mai pali. +e puteau eslusi contururile unor ealuri. +i
5n tot acest tinap, Iocea continua s" c1nte.
Cur1n, se lumin" estul e tare; acum se puteau $eea unii pe altii. BirGarul si cei oi copii
r"m"seser" cu gura c"scat". Ochii le str"luceau. Parc" sorbeau in ochi sunetul acela care
p"rea s" le aminteasc" e ce$a. (nchiul Anre, r"m"sese si el cu gura c"scat", ar nu e
bucurie. Ar"ta mai egrab" e parc"%i c"!use 7alca. +t"tea cu umerii aplecati si%i tremurau
genunchii. &u%i pl"cea Iocea. .ac%ar 7i putut s" se ascun", s" n%o mai au", une$a 5ntr%o
gaur" e sobolan, ar 7i 7"cut%o. Ir"Gitoarea p"rea c" 5ntelege mu!ica aceea mai bine ec1t ei
toti. +t"tea cu gura 5nchis", cu bu!ele str1nse si cu pumnii 5nclestati. .e c1n 5ncepuse s" se
au" c1ntecul, simtise c" t"r1mul acesta era plin e o )agie alt7el ec1t a ei, e o )agie mai
puternic". &u%i pl"cea eloc. Ar 7i !robit 5ntreaga lume, sau chiar toate lumile, numai s" poat"
opri c1ntecul "sta. Calul st"tea cu urechile ciulite. >orn"ia in c1n 5n c1n si i!bea p"m1ntul
cu copitele. &u mai era calul obosit e la birG"; acum se $eea c" tat"l lui luase parte la lupte.
<nspre r"s"rit, cerul se preschimba in alb 5n ro!aliu, si apoi 5n auriu. Iocea e$eni tot mai
puternic", p1n" c1n aerul 5ncepu s" $ibre!e. +i, 5n clipa 5n care se au!i sunetul cel mai
puternic si mai m"ret e p1n" atunci, r"s"ri soarele.
.igory nu mai $"!use nicioat" un asemenea soare. +oarele e easupra Charnului 7usese mai
b"tr1n ec1t cel in lumea noastr". Cel e aici ar"ta mai t1n"r. A$eai sen!atia c" r1e e
bucurie. +i c1n ra!ele lui 5ncepur" s" lumine!e p"m1ntul, c"l"torii nostri putur" $eea 5n s71rsit
une se a7l". 'ra o $ale 5n care curgea, spre r"s"rit, un r1u cu albia larg" si ape repe!i, 5n
partea e su se riicau munti, la nor erau niste ealuri mai Goase. .ar era o $ale alc"tuit"
numai in p"m1nt, piatr" si ap"; nu se $eea nici un copac, nici un tu7is, nici m"car un 7ir e
iarb". P"m1ntul a$ea i7erite culori, toate $ii si aprinse, 5ti "eau o sen!atie e agitatie; ar
asta numai p1n"%n clipa c1n ap"ru C1nt"retul 5n persoan" si toate 7ur" ate uit"rii.
Cam la trei sute e metri 5n 7ata lor se a7la un #eu urias, cu blana aspr" si str"lucitoare, care
st"tea cu 7ata spre soarele care se riica pe cer.
C1nta cu gura larg eschis".
? Aici e o lume 5ngro!itoare, spuse Ir"Gitoarea. Trebuie s" 7ugim imeiat. Preg"titi )agia.
? +unt e acor cu umnea$oastr", oamn", spuse unchiul Anre,. ' un loc 7oarte nepl"cut.
Complet s"lbatic. .ac%as 7i mai t1n"r si ac%as a$ea o pusc"...
? .oamne, se mir" BirGarul. .oar nu%ti 5nchipui c" l%ai putea 5mpusca@
? .aH ar putea cine$a@ 5ntreb" Polly.
? Preg"teste )agia, prostule, !ise Qais.
? Imeiat, oamn", spuse unchiul Anre,, siret. Trebuie s" $in" copiii am1noi l1ng" mine.
.igory, pune%ti imeiat inelul e mers acas".
Ioia s" plece, 7"r" Ir"Gitoare.
? Aha, eci e $orba e ineleA strig" Qais. +i%ar 7i b"gat m1na 5n bu!unarul lui .igory c1t ai !ice
peste, ar .igory o apuc" pe Polly e m1n" si strig"D
? >iti atenti. .ac" se apropie $reunul in $oi un centimetru m"car, isp"rem si r"m1neti aici pe
$eci. .a, am 5n bu!unar un inel care o s" ne uc" pe Polly si pe mine acas". (itati%$", m1na
mea e preg"tit". Asa c" stati la istant"A 5mi pare r"u e tine, spuse uit1nu%se spre BirGar, si e
cal, aH n%am ce 7ace. C1t espre $oi, !ise uit1nu%se spre unchiul Anre, si spre Ir"Gitoare, ar
trebui s" $" plac" s" tr"iti 5mpreun", oar sunteti )agicieni am1noi.
? .aH mai tineti%$" pliscul, spuse BirGarul, $reau s%ascult mu!ica.
#eul c1nta acum alt c1ntec.
9. .'+COP'RIR'A &AR&I'I
#ui mergea e colo%colo, c1nt1n. .e ata ceasta, c1ntecul era mai ulce si mai $esel ec1t cel
cu care ausese stelele si soarele; era aioma unui murmur bl1n. +i 5n tot acest timp, $alea se
acoperea e iarb" $ere. #a 5nceput se !"ri oar o pat" e culoare e Gur 5mpreGurul #eului.
.up" care aceasta se 5ntinse pe colinele Goase si, 5n numai c1te$a minute, 5ncepu s" se catere
pe po$1rnisurile muntilor in ep"rtare. +i, cu 7iecare clip", t"r1mul acela t1n"r e$enea tot mai
bl1n. I1ntul aia acum prin iarb". Cur1n ap"rur" si alte lucruri. Po$1rnisurile mai 5nalte se
acope%rir" e arbusti $er!i, 5n $ale 5ncepur" s" se !"reasc" pete e un $ere mai aspru. .igory
nu%si "u seama ce anume erau ec1t 5n clipa 5n care, chiar l1ng" el, 5ncepu s" creasc" o
tulpinit" in care t1snir" !eci e brate care 5n7run!ir" si care cresteau mereu, cu $reo oi%trei
centimetri la 7iecare ou" secune, 5n Gurul lui crescuser" acum !eci e asemenea plante. C1n
7ur" la 7el e 5nalte ca el, 5si "u seama ce erau.
? CopaciA eJclam".
Ceea ce era ener$ant, up" cum a$ea s" po$esteasc" Polly mai t1r!iu, era c" nu puteai s" stai
s" te uiti la toate astea 5n liniste. Pentru c", e 5nat" ce .igory spuse BCopaciAC, 7u ne$oit s"
sar" 5ntr%o parte; unchiul Anre, se apropiase in nou e el si $oia s"%i bage m1na 5n bu!unar.
&u c" i%ar 7i 7ost e mare 7olos unchiului Anre, ac%ar 7i reusit s%o 7ac", 7iinc" el $oia s"%i
umble 5n bu!unarul in reapta, cre!1n c" inelele $er!i erau si acum inelele e 5ntoarcere
acas". .ar bine5nteles c" .igory nu $oia s" se ea b"tut.
? +topA strig" Ir"Gitoarea, 5napoiA &u, si mai 5napoiA .ac" se mai apropie cine$a e copii, 5l
pocnesc e%i sar creierii.
Apuc" si mai bine bara e 7ier pe care o smulsese e la st1lpul e pe stra", gata s" lo$easc".
&u se 5noia nici unul intre ei c" la o aic" putea nimeri per7ect tinta.
? Asa, care $a s" !ic"A spuse. Irei s" pleci hoteste 5napoi 5n lumea ta, cu b"iatul, si s" m" lasi
aici.
(nchiul Anre, reusi, 5n s71rsit, s"%si 5n$ing" teama.
? .a, oamn", eJact, !ise. Bine5nteles c" asa as 7ace. +i as a$ea tot reptul. Am 7ost tratat 5n
moul cel mai rusinos, cel mai abominabil cu putint". )i%am at silinta s" 7iu c1t se poate e
politicos. Ati Ge7uit ? eJact asa, repet ? ati Ge7uit un biGutier respectabil. Ati insistat s" m1nc"m
un pr1n! eJtraorinar e scump, ca s" nu spun eJorbitant, esi am 7ost obligat s"%mi amanete!
ceasul si lantul Esi ati%mi $oie, oamn", s" $" spun c" nimeni in 7amilia mea nu si%a amanetat
lucrurile, poate oar $"rul ',ar, cel care tr"ia la tar"F, 5n timpul acelei mese inigeste ?
5nc"%mi mai e r"u si%acum ? purtarea si moul umnea$oastr" e a $orbi au atras atentia
tuturor celor pre!enti. Am 7ost 7"cut e r1s 5n public. &%o s" mai pot ap"rea 5n restaurantul acela
nicioat". Ati atacat politia. Ati 7urat...
? *ura, se7uH, gura, strig" BirGarul. Acum ne uit"m si ascult"m, nu $orbim.
+i a$eai ce s" $e!i si ce s" asculti. Copacul pe care%l $"!use .igory cresc1n era acum un 7ag
mare, cu crengile aplec1nu%se usor 5n b"taia $1ntului. #a picioare, li se asternuse un co$or e
iarb" $ere, cu m"nunchiuri e margarete si piciorul%cocosului. Putin mai 5ncolo, pe malul r1ului,
cresteau s"lcii, 5n partea cealalt", 5n7loreau coac"!ii, liliecii, trana7irii s"lbatici si rooenronii.
Calul se 5n7rupta in iarba proasp"t".
<n tot acest timp, #eul continua s" c1nte si s" umble maiestuos e colo%colo. Ceea ce%i
nelinistea 5ns" era c" se tot apropia e ei. #ui Polly c1ntecul i se p"rea tot mai interesant,
7iinc" a$ea impresia c" acum reusise s" 5nteleag" care era leg"tura intre mu!ic" si ceea ce
se 5nt1mpla. I se p"ru c" 5ntre aparitia unui sir e bra!i une$a 5n ep"rtare si un sir e note
prelungi c1ntate e #eu cu oar o secun" 5nainte eJist" o leg"tur" irect". Iar c1n acesta
5ncepu s" c1nte o serie rapi" e note mai $esele nu 7u eloc surprins" s" $a" r"s"rin e Gur
5mpreGur ciubotica%cucului. Cutre%mur1nu%se, 5si "u seama c" toate lucrurile $eneau Eup"
cum a$ea s" po$esteasc" Polly mai t1r!iuF Bin capul #euluiC. .ac"%i ascultai c1ntecul, au!eai
lucrurile pe care le crea; ac" te uitai 5n Gur, le $eeai. 'ra at1t e 7ascinat", 5nc1t nici nu mai
a$ea timp s"%i 7ie 7ric". .ar .igory si BirGarul erau estul e nelinistiti $"!1n cum #eul se
apropie tot mai mult. C1t espre unchiul Anre,, lui 5i era at1t e 7ric", 5nc1t 5i cl"nt"neau intii%
n gur". +i, in pricin" c"%i tremurau genunchii, nu putea s%o ia la goan".
.eoat", Ir"Gitoarea 7"cu un pas spre #eu. Acesta continu" s" se apropie, cu pasi rari si greoi,
c1nt1n 5ntruna. 'ra la numai !ece metri e ei. Ir"Gitoarea riic" bratul si arunc" bara e 7ier
rept 5n capul #eului.
&imeni, si cu at1t mai putin Qais, n%ar 7i putut rata e la asa o istant". Bara 5l i!bi pe #eu rept
5ntre ochi. .up" care c"!u cu o bu7nitur" 5n iarb". #eul se apropia. &u mergea nici mai repee,
nici mai 5ncet ec1t 5nainte; nici nu puteai s"%ti ai seama ac" simtise lo$itura. .esi p"sea 7"r"
!gomot, se au!ea p"m1ntul !guuinu%se sub greutatea lui.
Ir"Gitoarea scoase un tip"t si o lu" la goan"D 5n c1te$a clipe isp"ru printre copaci. (nchiul
Anre, se 5ntoarse si el, $r1n s" 7ac" acelasi lucru, ar se 5mpieic" e%o r""cin" si c"!u cu
7ata 5ntr%un i!$oras care se $"rsa 5n r1u. Copiii st"teau nemiscati. &ici nu stiau ac" $or s" 7ac"
$reo miscare sau nu. #eul nici nu%i b"ga 5n seam". A$ea gura rosie larg eschis", ar c1nta, nu
"ea semne c%ar $rea s"%i atace. Trecu at1t e aproape e ei, c" i%ar 7i putut pune m1na pe
coam". #e era groa!nic e 7ric" s" nu se 5ntoarc" si s" se uite la ei, esi, 5n mo ciuat,
aproape c"%si oreau s" se 5nt1mple asa. .ar el trecu pe l1ng" ei e parc%ar 7i 7ost in$i!ibili sau
inoori. )ai merse apoi c1ti$a pasi, up" care se 5ntoarse, trecu in nou pe l1ng" ei si se use
spre est.
(nchiul Anre,, tusin si morm"in, se riic" e pe Gos.
? .igory, acum am sc"pat e 7emeie, bestia asta e leu a plecat. 0aie, "%mi m1na si pune%ti
inelul.
? &u te%apropiaA strig" .igory, 7"c1n c1ti$a pasi 5napoi. Polly, ai griG", $ino l1ng" mine.
(nchiule Anre,, 7ii atent, ac" mai 7aci un singur pas, isp"rem.
? >" imeiat ce ti%am spus, spuse unchiul Anre,. 'sti un copil 7oarte neascult"tor si prost
crescut.
? &u%ti 7ie 7ric", 5i spuse .igory. Irem s" st"m s" $eem ce se%nt1mpl". Creeam c" $rei s"
stii cum e 5n alte lumi. &u%ti place aici@
? +"%mi plac"@A eJclam" unchiul Anre,. &u $e!i 5n ce hal sunt@ 'ra cea mai bun" hain" pe
care o a$eam. +i cea mai bun" $est".
<ntr%ae$"r, ar"ta Galnic pentru c", 7ireste, cu c1t esti mai bine 5mbr"cat la 5nceput, cu at1t ar"ti
mai r"u up" ce te t1r"sti intr%o birG" 7"cut" pra7 si up" ce%ai c"!ut 5ntr%un p1r1u plin e noroi.
? &u $reau s" spun c" nu e un loc 7oarte interesant, a"ug", ac" as 7i 7ost mai t1n"r... Poate%
as putea auce aici un t1n"r plin e $iat". (n $1n"tor $itea!. +%ar putea 7ace multe aici. Clima e
5nc1nt"toare. &%am mai respirat asemenea aer nicioat". Cre c" mi%ar 7i 7"cut tare bine... <n
alte 5mpreGur"ri, mai 7a$orabile. Ce n%as a s%a$em o pusc"A
? #a naiba cu pustile, spuse BirGarul. )" uc s" $" ce 7ace C"psunel. Calul "sta are mai
mult" minte ec1t unii oameni pe care%i stiu eu.
+i se 5nrept" spre C"psunel.
? Chiar mai cre!i c" poti s" omori #eul "sta cu o pusc"@ 5l 5ntreb" .igory. &u prea i%a p"sat e
bara e 7ier.
? O 7i a$1n ea e7ecte, spuse unchiul Anre,, aH a 7ost tare curaGoas". A 7"cut un lucru
5ntelept.
<si 7rec" m1inile pocninu%si egetele in 5ncheieturi, e parc%ar 7i uitat in nou c1t e 7ric" 5i
7usese e Ir"Gitoare c1n era l1ng" el.
? A 7ost 7oarte ur1t in partea ei, spuse Polly. Ce%i 7"cuse #eul@
? 0eiA Ce se%nt1mpl"@ 5ntreb" .igory.
O lu" la goan" s" se uite la ce$a la c1ti$a metri 5n 7ata lui.
? Polly, $ino s" $e!i.
(nchiul Anre, $eni si el. &u pentru c%ar 7i 7ost curios s" $a" si el, ci pentru c" $oia s" stea
l1ng" copii, sper1n c" reuseste s" le 7ure inelele. .ar c1n $"!u la ce se uita .igory, chiar si el
p"ru impresionat. 'ra un moel 5n miniatur" al unui 7elinar; nu a$ea mai mult e un metru
5n"ltime, ar e$enea tot mai 5nalt si mai gros $"!1n cu ochii; crestea eJact cum crescuser" si
copacii.
? ' $iu..., luminea!", $reau s" spun, !ise .igory.
+i chiar asa era, esi, 5n lumina soarelui, er" greu s" bagi e seam" ac" nu%ti c"ea umbra
peste lamp".
? Remarcabil, absolut remarcabil, morm"i unchiul Anre,. &ici m"car eu nu mi%am putut
imagina asemenea )agie. &e a7l"m pe un t"r1m une totul, chiar si 7elinarele, prine $iat" si
creste. Oare in ce s"m1nt" cresc 7elinarele@
? Tu nu $e!i@ Aici a c"!ut bara... bara pe care a smuls%o e la st1lpul e%acas". A intrat 5n
p"m1nt si acum creste in ea un st1lp micut.
&u mai era chiar asa micutA 5n clipa 5n care .igory rostise cu$intele acestea, st1lpul era eGa c1t
el.
? 'JactA (luitor, uluitorA spuse unchiul Anre,, 7rec1nu%si m1inile mai tare ca oric1n. 0a, haA
Au r1s e )agia mea. Proasta aia e sor"%mea cree c" sunt nebun. Acum ce%au s" mai !ic"@
Am escoperit un t"r1m une totul musteste e $iat". Toat" lumea $orbeste espre Columb.
.ar America e nimic pe l1ng"
lumea asta. #ocul "sta are un potential comercial e neb"nuit. Auci c1te$a buc"ti e 7ier $echi,
le 5ngropi, si in ele cresc locomoti$e nou%noute, $ase e r"!boi, tot ce $rei. Pe gratis. +i le pot
$ine apoi 5n Anglia pe bani buni. O s" 7iu milionar. +i climaA )" simt cu mult mai t1n"r acum.
As putea 7ace aici o statiune balneoclimateric". (n sanatoriu bun mi%ar putea auce $reo
ou"!eci e mii e lire pe an. Bine5nteles c%ar trebui s" le mai e!$"lui secretul unor persoane.
.ar mai 5nt1i trebuie s" 5mpusc animalul "sta.
? 'sti eJact ca Ir"Gitoarea, spuse Polly. &u te g1nesti ec1t la omor1t.
? Iar 5n ceea ce m" pri$este, continu" unchiul Anre, ca 5ntr%un $is 7ericit, nu se stie c1t as
putea tr"i ac" m" stabilesc aici. +i asta e e a$ut 5n $eere, mai ales c1n ai eGa sai!eci e
ani. &u m%ar mira ac" n%as mai 5mb"tr1ni nici m"car cu o !i aiciA (luitorA T"r1mul tineretiiA
? T"r1mul tineretiiA eJclam" .igory. Chiar cre!i c" "sta e T"r1mul tineretii@
Bine5nteles, 5si amintise ce%i spusese m"tusa #etty oamnei care ausese strugurii, si se simti
in nou cuprins e sperant".
? (nchiule Anre,, cre!i c" eJist" aici $reun leac care s%o $inece pe mama@ 5l 5ntreb".
? Ce%ti trece prin cap@ .oar nu suntem la 7armacie. .ar, asa cum spuneam...
? &u%ti pas" nici c1t negru sub unghie e ea, spuse .igory 7urios. Creeam c" s%ar putea s"%ti
pese c1t e c1t; la urma%urmei, e sora ta. .ar nu%i nimic. O s" m" uc s"%l 5ntreb pe #eu ac"
m" poate aGuta.
+e 5ntoarse si%o porni spre acesta. Polly st"tu pe loc o clip", up" care se use pe urmele lui.
? 0ei, opriti%$"A Ieniti 5napoiA B"iatul "sta a luat%o ra!na, strig" unchiul Anre,.
+e use up" copii, ar r"mase la o oarecare ep"rtare, 7iinc" n%a$ea che7 s" 7ie nici prea
eparte e inelele $er!i, ar nici prea aproape e #eu.
.igory aGunse la marginea p"urii 5n c1te$a minute. +e opri. #eul c1nta 5n continuare. .ar
meloia se schimbase iar. 'ra ceea ce%am putea numi o meloie, ar era cu mult mai s"lbatic".
Ascult1n%o, 5ti $enea s" top"i, s" 7ugi, s" te catari, 5ti $enea s" tipi. <ti $enea s" te repe!i la
ceilalti oameni si s"%i str1ngi la piept sau s" te iei la tr1nt" cu ei. .igory se 5nrosi la 7at". )eloia
a$u e7ect si asupra unchiului Anre,, pe care .igory 5l au!i spun1nD
? Ce 7at" curaGoas", omnuleA P"cat c" are asa un temperament... .aH e o 7emeie a naibii e
7rumoas".
'7ectul pe care%l a$usese c1ntecul asupra oamenilor era nimic pe l1ng" e7ectul pe care%l a$u
asupra peisaGului.
I" puteti imagina o 71sie e p"m1nt acoperit e iarb" clocotin ca apa 5ntr%o oal"@ >iinc" asta
este cea mai bun" escriere a ceea ce se 5nt1mpla. Peste tot cresteau cocoase in
p"m1nt, care mai mari, care mai mici. (nele erau cam c1t un musuroi e c1rtit", altele c1t o
roab", ou" erau c1t niste c"sute. +i cocoasele astea se tot miscau e colo%colo si se tot
um7lau, mai tare, si mai tare, p1n" ce pocnir". T"r1na se risipi 5n toate irectiile si, in 7iecare
cocoas", iesi c1te un animal. C1rtitele iesir" eJact asa cum iese o c1rtit" in p"m1nt 5n lumea
noastr". Crinii 5ncepur" s" latre e cum 5si scoaser" capul 5n lumin". +e chinuiau s" ias" asa
cum i%ati $"!ut 7"c1n c1n 5ncearc" s" treac" printr%o cr"p"tur" mic" intr%un gar. Cel mai
interesant era s" te uiti cum ies cerbii, 7iinc" le $eeai mai 5nt1i coarnele r"muroase cu mult
<nainte e a le $eea restul corpului. #a 5nceput, .igory cre!u c" sunt copaci. Broastele, care
ap"rur" toate chiar l1ng" r1u, s"rir" imeiat 5n ap" or"c"in c1t puteau e tare. Panterele,
leopar!ii si alte animale e acest 7el se apucar" imeiat s" se curete e bulg"rasii e p"m1nt,
up" care se user" spre copaci s"%si ascut" coltii. .in copaci !burar" stoluri 5ntregi e p"s"ri.
I"!uhul era plin e 7luturi. Albinele pornir" la lucru, in 7loare%n 7loare, !orite ne$oie mare. .ar
e%abia acum urm" momentul cel mai spectaculos. Cea mai mare intre cocoase se !guui ca
e un cutremur si in ea se i$ir", pe r1n, spinarea arcuit", apoi capul imens si 5ntelept, precum
si cele patru picioare groase ale unui ele7ant. C1ntecul #eului aproape c" nu se mai istingea;
in toate p"rtile, se au!eau alte creaturi cronc"nin, ciripin, neche!1n, l"tr1n, beh"in si
7"c1n tot 7elul e alte !gomote.
.esi nu%l mai putea au!i pe #eu, .igory 5l mai $eea 5ns". 'ra at1t e mare si e str"lucitor,
5nc1t nu%si putea lua ochii e la el. Celorlalte animale nu p"rea s" le 7ie 7ric" e el. <ntr%ae$"r,
chiar 5n acea clip", .igory au!i !gomot e copite 5n spatele lui; o secun" mai t1r!iu, calul e la
birG" trecu 5n galop pe l1ng" el, al"tur1nu%se celorlalte animale. EAerul e%acolo 5i pria si lui
asemeni unchiului Anre,. &u mai era bietul scla$ b"tr1n in #onra; galopa elegant si%si tinea
capul rept.F Acum, pentru prima at", #eul t"cu e tot. <ncepu s" se plimbe printre celelalte
animale. .in c1n 5n c1n, se apropia e ou" intre ele E5ntoteauna e ou" 5n acelasi timpF
si%si 7reca nasul e%al lor. Alese oar oi castori intre toti castorii, oi leopar!i intre toti
leopar!ii, un cerb si o c"prioar" intre toti cerbii si toate c"prioarele. Alte animale r"maser"
neb"gate 5n seam". .ar perechile pe care le atinse plecar" pe at" e l1ng" celelalte animale,
urm1nu%l. .up" o $reme, #eul se opri si toate creaturile pe care le atinsese se ase!ar" 5n cerc
5n Gurul lui. Celelalte, pe care nu le atinsese, plecar" 5n treaba lor. Ogomotele se 5nep"rtar".
Animalele care r"m"seser" nu scoteau nici ele nici un sunet; st"teau cu pri$irile atintite spre
#eu.
>elinele mai miscau usor in coa", ar alt7el toate celelalte st"teau nemiscate. Pentru prima
at" 5n !iua aceea se 7"cuse liniste eplin". &u se au!ea ec1t susurul apei. #ui .igory 5i b"tea
inima gata s"%i sar" in piept. 'ra sigur c" se $a 5nt1mpla ce$a solemn. &u uitase e mama;
ar stia c" nici m"car pentru ea nu putea 5ntrerupe un lucru ca acesta.
#eul se uita at1t e 7iJ la celelalte animale, 5nc1t a$eai sen!atia c%o s" le ar" cu pri$irea, 5ncet,
acestea 5ncepur" s" se schimbe. Cele mai mici ? iepurii, c1rtitele si celelalte ? crescur". Cele
7oarte mari ? se $eea cel mai bine la ele7anti ? se 7"cur" putin mai mici. )ulte animale se
riicar" pe picioarele in spate. )ulte 5si aplecar" capul 5ntr%o parte, e parc" ar 7i 7"cut e7orturi
s" 5nteleag" ce se 5nt1mpl". #eul 5si eschise gura, ar nu se au!i nici un sunet. Respir" cal si
respiratia lui p"ru s" clatine toate animalele, asa cum clatin" $1ntul copacii. .e une$a e
eparte, in spatele $"lului e cer albastru care le ascunea, se au!ir" in nou c1nt1n stelele.
'ra o meloie pur", rece, greu e 5nteles. .up" care locul 7u str"b"tut e o ra!" 7ierbinte, ca un
7oc Ear nu arse nimicF, care $enise inspre cer sau chiar inspre #eu. Copiii tres"rir" p1n" 5n
a1ncul su7letului la au!ul celei mai pro7une si mai s"lbatice $oci pe care o au!iser" $reoat"D
? &arnia, &arnia, &arnia, tre!este%te, spunea $ocea. Iubeste. *1neste. *l"suieste. Copaci,
umblatiA Qi$ine, cu$1ntatiA Ape, 7iti s7inteA
18. PRI)A *#()9 +I A#T' <&TP)P#9RI
'ra, esigur, $ocea #eului. Copiii a$eau e mult con$ingerea c" $orbeste; cu toate acestea, 7ur"
pl"cut surprinsi c1n 5l au!ir" gl"suin.
.in p"uri iesir" oameni s"lbatici, !eii si !eitele p"urii; o at" cu ei, ap"rur" si 7auni, satiri si
pitici. .in r1u se riic" !eul r1ului, 5nsotit e naiae. +i toti acestia, 5mpreun" cu toate animalele
si cu toate p"s"rile 5i r"spunser", 7iecare pe limba luiD
? Te salut"m, Aslan. Am au!it. Iom 7ace 5ntocmai. &e%am tre!it. Iubim. *1nim. Cu$1nt"m.
+tim.
? &umai c" 5nc" nu stim prea multe, se au!i o $oce 7orn"it".
.e ata aceasta copiii chiar c" tres"rir", mirati, 7iinc" era $ocea calului e la birG".
? Bietul C"psunel, spuse Polly. Ce bine%mi pare c" a 7ost unul intre animalele alese s" 7ie
Animale Cu$1nt"toare.
Iar BirGarul, care era acum 5n spatele copiilor, eJclam"D
? >ir%as al naibiiA Toteauna mi s%a p"rut c"%i estept caluH "staA
? Creaturi, $" "ruiesc pe $oi $ou" 5nsi$", se au!i $ocea puternic" si 7ericit" a lui Aslan. I"
au pentru toteauna t"r1mul acesta numit &arnia. I" au corii, poamele si apele e aici. I"
au stelele si pe mine 5nsumi. Animalele &ecu$"nt"toare pe care nu le%am ales sunt si ele ale
$oastre. Purtati%$" cu mil" cu ele si 5nr"giti%le. .ar nu $" comportati ca ele, 7iinc" alt7el $eti
5nceta s" mai 7iti Animale Cu$"nt"toare. C"ci ati 7ost si $oi ca ele si puteti e$eni ca ele in nou.
A$eti griG" s" nu se 5nt1mple ast7el.
? &u, Aslan, nu ne $om purta ca ele, spuser" toate animalele 5ntr%un glas.
.oar o st"ncut" tantos" se tre!i a"ugin cu $oce tareD
? &u $" temetiA
Cum toate celelalte animale t"cuser" chiar 5n clipa 5n care aceasta 5ncepuse s" $orbeasc",
$orbele sale se au!ir" 7oarte clar 5n linistea care se asternuse; si poate c" stiti si $oi ce nepl"cut
poate 7i ac" ti se 5nt1mpl" asa ce$a la $reo petrecere, spre eJemplu. +t"ncuta se simti at1t e
prost, 5nc1t 5si ascunse capul sub o arip", e parc" ar 7i ormit. +i toate celelalte animale
5ncepur" s" scoat" 7el e 7el e !gomote, care e care mai ciuate, 7iinc" 7iecare animal a%$ea
moul s"u e a r1e. #a 5nceput, au 5ncercat s" se abtin", ar Aslan le spuseD
? &u $" 7ie team" s" r1eti, creaturilor. Acum, c" nu mai sunteti mute si proaste, nu trebuie s"
7iti mereu serioase. >iinc", o at" cu arul $orbirii, ati c"p"tat si arul e a glumi si e a 5mp"rti
reptatea.
Asa c" 5ncepur" toate s" r1". +i r1eau cu at1ta po7t", 5nc1t p1n". si +t"ncuta prinse curaG,
!bur" pe capul calului e la birG", i se ase!" 5ntre urechi, "u in aripi si spuseD
? AslanA AslanA &u%i asa c" eu am 7"cut prima glum"@ &u%i asa c" e%acum o s" a7le toat"
lumea cum am 7"cut eu prima glum"@
? &u, micuta mea prieten", r"spunse #eul. &u ai 7"cut prima glum". Ai 7ost prima glum".
Toat" lumea r1se si mai tare. .ar +t"ncutei nu%i pas" si r1se si ea at1t e tare, 5nc1t bietului cal
i se cutremur" capul, iar +t"ncuta 5si pieru echilibrul si c"!u; noroc c"%si aminti c" are aripi Eera
ce$a nou pentru eaF 5nainte e a aGunge la p"m1nt.
? Acum, up" ce am pus treburile la cale 5n &arnia, spuse Aslan, nu ne mai r"m1ne ec1t s"
ne g1nim cum s%o ap"r"m. O s" $" con$oc pe unele intre $oi la s7at. +" $in" la mine Piticul%
se7, Oeul%r1ului, +teGarul si Bu7nita, am1noi Corbii si 'le7antul. Trebuie s" ne s7"tuim. >iinc",
esi lumea noastr" nu eJist" ec1t e cinci ore, ne paste eGa un pericol.
Creaturile pe care le numise iesir" 5n 7at" si plecar" cu el spre est. Celelalte 5ncepur" s"
$orbeasc", mtreb1nu%seD
? Ce !icea c" ne paste@ (n ricol@ Ce%i aia ricol@ Ba nu, n%a spus un ricol, a spus rigol... Asta
ce%o mai 7i@
? Ascult", Polly, 5i spuse .igory, trebuie s" m" uc up" el, up" Aslan, up" #eu, $reau s"
spun. Trebuie s" $orbesc cu el neap"rat.
? Cre!i c%ai s" reusesti@ 5l 5ntreb" Polly. 'u n%as 5nr"!ni.
? Trebuie, spuse .igory. ' $orba e mama. .ac%o poate aGuta cine$a, atunci%el e acela.
? Iin si eu cu tine, spuse BirGarul, 5mi place e el. +i nu cre s" se repea" la noi creaturile
celelalte. +i $reau si eu s"%i spun ce$a lui C"psunel.
Pornir" toti trei curaGos ? m" rog, c1t e curaGos puteau ? spre aunarea animalelor.
Creaturile erau at1t e absorbite e con$ersatie si at1t e ocupate s" se 5mprieteneasc" 5ntre
ele, 5nc1t nici nu%i obser$ar" pe cei trei ec1t c1n se apropiar" 7oarte tare; nici pe unchiul
Anre, nu%l au!ir". Acesta st"tea tremur1n mai eparte si striga Ear nu c1t putea el e tareFD
? .igoryA Iino 5napoiA Iino 5napoi imeiat c1n 5ti spun. &u mai 7ace nici un pas mai eparte.
C1n aGunser" chiar 5n miGlocul animalelor, acestea t"cur" si se holbar" la ei.
? 'i, 7"cu Castorul 5n cele in urm", aH "stia ce mai sunt, pentru numele lui Aslan@
? I" rog, 5ncepu .igory cu r"su7larea t"iat", ar 7u 5ntrerupt e un Iepure.
? Cre c" sunt un 7el e salat" $ere si mare, eu asa cre, spuse acesta.
? &u%i ae$"rat, pe cu$1ntuH meu c" nu suntem salate, se repe!i Polly. &u suntem buni e
m1ncat.
? Ia te uit"A 7"cu C1rtita. Iorbesc. Cine%a mai pomenit salate $orbitoare@
? Or 7i A .oua *lum", suger" +t"ncuta. O Panter", care p1n" atunci se sp"lase pe 7at", se
opri o clip" si spuseD
? Chiar ac" sunt, nu sunt nici pe eparte o glum" asa bun" cum a 7ost prima. 'u una nu $"
nimic amu!ant.
C"sc" si%si $"!u mai eparte e sp"lat.
? I" rog, spuse .igory. )" gr"besc 7oarte tare. Trebuie s" $orbesc cu #eul.
<n tot acest timp, BirGarul 5ncercase s"%i atrag" atentia lui C"psunel. Ceea ce, 5n s71rsit, reusi.
? C"psunel, ragul meu, 5ncepu el. .oar stii cine sunt. +per c" n%ai e g1n s" stai acolo si s"
te 7aci c" nu m" cunosti.
? .espre ce $orbeste #ucrul "la, Calule@ 5ntrebar" mai multe $oci.
? &u stiu nici eu prea bine, spuse Calul 7oarte rar, cre c" nici unul intre noi nu stie prea multe
5nc". .ar am o b"nuial". Cre c" am 7ost si eu un lucru ca "sta 5nainte. Am sentimentul c%am
mai tr"it une$a ? sau c%am 7ost altce$a ? 5nainte s" ne 7i tre!it pe toti Aslan acum c1te$a
minute. ' 7oarte 5nc1lcit totul. Ca 5ntr%un $is. .ar 5n $is erau lucruri ca astea trei.
? Cum@ 7"cu BirGarul. &u m" recunosti@ Pe mine, care%ti auceam terci cal c1n nu te simteai
bine@ 'u, care te cur"t"m c1t puteam e bine@ 'u, care nu uitam nicioat" s" te acop"r c1n
st"teai 5n 7rig@ &u m" asteptam la una ca asta in partea ta.
? Parc"%ncep s"%mi amintesc, spuse Calul g1nitor. .a. +tai putin. +tiu, m" puneai s" trag un
lucru negru, oribil, si m" lo$eai ca s" alerg, si oric1t e eparte 7ugeam, obiectul acela negru
$enea mereu 5n urma mea, huruc"inu%se.
? Trebuia s" ne c1stig"m eJistenta, spuse BirGarul. +i a ta, si a mea. .ac" n%am 7i a$ut e lucru
si ac" n%am 7i a$ut bici, n%am 7i a$ut nici graG, nici 71n, nici terci, nici o$"!. >iinc"%ti pl"cea
o$"!ul c1n a$eam bani s"%ti cump"r. +i nu poti s" !ici c" nu%ti cump"ram.
? O$"!@ 5ntreb" Calul, ciulinu%si urechile. .a, parc"%mi amintesc ce$a. .a, 5mi amintesc tot
mai mult. Tu st"teai une$a 5n spatele meu, iar eu 7ugeam mereu; te tr"geam si pe tine, si
obiectul acela negru. +tiu c" eu 7"ceam toat" munca.
? Iara, a, e acor, spuse BirGarul. Tu munceai la c"lur", iar eu st"team la r"coare. .ar
iarna, ragul meu, c1n tie ti%era cal, iar eu st"team sus pe capr", cu picioarele reci ca gheata
si cu nasul 5nghetat si piscat e $1nt, cu m1inile 5ntepenite e nu mai puteam nici s" tin 7r1ul@
? 'ra un loc r"u, spuse C"psunel. &u era nici un pic e iarb". &umai piatr" tare.
? Ae$"rat, amice, ae$"rat, spuse BirGarul. 'ra tare greu. 'u am spus mereu c" pietrele alea
nu sunt bune pentru cai. &ici mie nu%mi pl"ceau. Tu erai un cal e tar", si eu eram tot e la tar".
Am c1ntat si%n cor la mine%n sat. .aH a trebuit s" plec e%acolo, s"%mi c1stig p1inea...
? I" rog, $" rog, spuse .igory. &e ati $oie s" trecem@ #eul se 5nep"rtea!" tot mai mult. +i
eu trebuie s" $orbesc neap"rat cu el.
? Ascult", C"psunel, spuse BirGarul. T1n"rul "sta are o problem" si trebuie s" $orbeasc" cu
#eul, cel c"ruia 5i spuneti Aslan. Ce !ici, n%ai putea s"%l lasi s" te c"l"reasc" Eo s"%ti 7ie
recunosc"tor pentru astaF si s"%l uci tu p1n" la #eu@ >etita si cu mine o s" $enim pe Gos.
? +" m" c"l"reasc"@ 5ntreb" C"psunel. Ah, a, 5mi amintesc. Aic" s"%l car 5n spate, 5mi
amintesc cum m" c"l"rea un bipe micut ca $oi, cu mult timp 5n urm". <mi "ea niste cubulete
albe si tari. 'rau tare bune, minunate, erau mai ulci ca iarba.
? O 7i 7ost !ah"r, spuse BirGarul.
? Te rog, C"psunel, 5l implor" .igory, te rog, las"%m" s" te 5ncalec si u%m" la Aslan.
? Bine, n%am nimic 5mpotri$". 0ai, urc"A
? .ragul e C"psunelA 5i spuse BirGarul. 0ai, tinere, te aGut s" 5ncaleci.
.igory 5ncalec" repee. +e simtea estul e 5n largul lui pe C"psunel, 7iinc" mai c"l"rise 7"r"
sa pe poneiul lui e acas".
? .ii, C"psunelA spuse.
? &%ai cum$a niste cubulete in alea albe la tine@ 5l 5ntreb" Calul.
? 5mi pare r"u, n%am, spuse .igory.
? &u%i nimic, !ise C"psunel si pornir".
<n clipa aceea, un Bulog mare, care tot mirosise si se tot uitase 5n toate p"rtile, spuseD
? &u cum$a mai e o creatur" in asta ciuat" acolo, pe malul r1ului, sub copaci@
Toate animalele se uitar" 5ntr%acolo si%l !"rir" pe unchiul Anre,, care st"tea nemiscat printre
rooenroni, sper1n s" nu%l $a" nimeni.
? 0ai s" $eemA strigar" mai multe $oci.
Asa c", 5n timp ce C"psunel galopa cu .igory 5ntr%o irectie Eiar Polly si BirGarul 5i urmau pe GosF,
maGoritatea creaturilor se n"pustir" spre unchiul Anre, cu gemete, l"tr"turi, guit"turi si i7erite
alte !gomote prin care%si mani7estau curio!itatea.
Acum 5ns" trebuie s" ne 5ntoarcem un pic si s" $eem cum se petrecuser" lucrurile in
perspecti$a unchiului Anre,. Impresiile lui 7useser" i7erite e cele ale copiilor si ale BirGarului.
Ceea ce au!i si $e!i epine 5n mare m"sur" e locul 5n care te a7li, precum si e ce 7el e
persoan" esti.
.in momentul 5n care ap"ruser" animalele, unchiul Anre, se 7"cuse tot mai mic 5n p"ure. .e
acolo urm"rea totul cu mult" atentie, 7ireste. .ar pe el nu%l interesa ce anume 7"ceau, ci numai
ac" au s" se repea" la el sau nu. #a 7el ca Ir"Gitoarea, a$ea un simt practic neobisnuit. &ici
nu obser$ase c" Aslan alesese c1te o pereche in 7iecare specie e animale. 'l nu $"!use
ec1t o multime e animale s"lbatice periculoase, care umblau 5ncoace si%ncolo. +i se tot
5ntreba cum e nu 7ug celelalte animale e #eu.
.in momentul m"ret 5n care Animalele 5ncepuser" s" cu$1nte, el nu 5ntelesese nimic; si
aceasta intr%un moti$ 7oarte interesant. C1n #eul 5ncepuse s" c1nte, chiar la 5nceput, c1n
era 5nc" be!n", 5si "use seama c" e $orba e un c1ntec. (n c1ntec care nu%i pl"cuse eloc,
7iinc"%l 7"cuse s" se g1neasc" si s" simt" lucruri la care nu $oia s" se g1neasc" si pe care
nu $oia s" le simt". Apoi, c1n se riicase soarele pe cer si $"!use c" era $orba e un leu EBe
oar un leuC, 5si spusese 5n sinea luiF, 5ncercase in r"sputeri s" crea" c" e 7apt nu c1nt" si
c" nici nu c1ntase nicioat" ? ci oar r"gea asa cum ar 7ace orice leu la gr"ina !oologic" in
lumea noastr".
? Bine5nteles c" nu se poate s" 7i c1ntat cu ae$"rat, 5si spusese. )i s%a p"rut, 7"r" 5noial".
)i%a luat%o mintea ra!na. Cine%a mai au!it e lei care c1nt"@
+i cu c1t c1nta mai mult si mai 7rumos #eul, cu at1t mai tare se chinuia unchiul Anre, s" se
con$ing" c" nu au!ea ec1t un r"get. &eca!ul e c", ac" 5ncerci s" 7ii mai prost ec1t esti e
7apt e cele mai multe ori si reusesti. Ceea ce se 5nt1mpl" si 5n ca!ul unchiului Anre,. Cur1n
nu mai au!i ec1t r"getul lui Aslan. +i nu%i mai trebuia mult s" nu mai poat" au!i nimic altce$a,
nici s" 7i $rut. +i c1n, 5n cele in urm", #eul $orbise si spusese B&arnia, tre!este%teC, el nu
au!ise nici un cu$1nt, ci oar un 7el e l"trat. Iar c1n Animalele 5i r"spunser", el nu au!i ec1t
l"tr"turi, m1r1ieli si !bierete. C1n r1seser", ei bine, cre c" $" puteti imagina. Asta i se p"ru cu
mult mai groa!nic unchiului Anre, ec1t tot ce se 5nt1mplase p1n" atunci. I se p"rea c" nu
mai $"!use 5n $iata lui asa o aun"tur" e 7iare oribile, crue, 7l"m1ne si 7urioase. .up" care,
spre marea lui oroare, $"!u cu stupe7actie cum celelalte trei 7iinte umane o porniser" spre
animale.
? ProstiiA 5si spusese. >iarele alea au s" m"n1nce si inelele c1n au s"%i m"n1nce pe copii si
n%o s" m" mai pot 5ntoarce acas" nicioat". Ce egoist poate 7i .igory "staA Ceilalti oi nu sunt
nici ei mai buni. .ac" au che7 s" moar", n%au ec1t. .ar eu@ #a mine nu se g1nesc. &im"nui
nu%i pas" e mine.
I"!1n c" toate animalele se n"pustesc spre el, o lu" la 7ug" c1t putu e repee. Acum, oricine
putea $eea c" aerul acestei lumi tinere chiar 5i pria acestui b"tr1nel. #a #onra 7usese mult
prea b"tr1n ca s" mai poat" alergaD acum alerga cu o $ite!" cu care ar 7i c1stigat cu sigurant"
cursa e o sut" e metri e la orice scoal" in Anglia. Coaa 7racului 5i 7lutura 5n spate. .ar,
7ireste, 7ugea egeaba. )ulte in animalele care $eneau 5n urma lui erau bune alerg"toare; era
prima at" c" alergau si erau ner"b"toare s"%si 5ncerce muschii.
? .up" elA .up" elA tipau. Poate el e R"ulA 0aietiA 5ncercuiti%lA &u $" opritiA (raA
<n numai c1te$a minute unele animale i%o luaser" eGa 5nainte. +e ase!ar" 5n linie 5n p"lea lui si%
i barar" rumul. Altele 5l atacar" in spate. 'ra 5nconGurat. .easupra capului, !"ri coarnele
renilor si 7ata imens" a unui ele7ant, 5n spate, morm"iau niste ursi 7uriosi si niste porci mistreti.
#eopar!ii si panterele 5l pri$eau sarcastic Ecel putin asa i se p"rea luiF si "eau in coa".
Ceea ce%l soca 5ns" cel mai tare 7u num"rul gurilor eschise. Animalele eschiseser" e 7apt
gura ca s" respire, ar lui i se p"rea c" $or s"%l 5nghit" pe el.
(nchiul Anre, tremura, nu stia 5ncotro s%o apuce. &u%i pl"cuser" nicioat" animalele, nici 5n
momente mai bune, 7iinc" e obicei 5i era 7ric". +i, 7ireste, up" at1tia ani e eJperiente crue
pe animale, aGunsese s" le urasc" si s" se team" e ele si mai mult.
? .eci, omnule, 5ncepu Bulogul, pe tonul lui e om e a7aceri, sunteti animal, plant" sau
mineral@
'l asta%l 5ntrebase, ar unchiul Anre, au!i un 7el e B*r..rrr..rrAC.
11. .I*ORM +I (&C0I(# #(I .A( .' B'#'A
Poate c" $" 5ntrebati cum e nu puteau animalele s"%si ea seama c" unchiul Anre, era
acelasi 7el e creatur" ca BirGarul si cei oi copii. .ar nu uitati c" ele n%a$eau nici cea mai $ag"
iee espre haine. 'le creeau c" rochita lui Polly, costumul lui .igory si p"l"ria BirGarului sunt
un 7el e blan" sau e pene. &ici nu s%ar 7i g1nit c" sunt toti acelasi 7el e creaturi, ac" nu i%ar
7i au!it $orbin si ac" nu le%ar 7i spus C"psunel. Iar unchiul Anre, era cu mult mai 5nalt ec1t
copiii si mult mai slab ec1t BirGarul. 'ra 5mbr"cat 5n negru in cap p1n"%n picioare, cu eJceptia
$estei, care era alb" Ee 7apt, nu mai era chiar asa alb"F, iar smocul e p"r pe care%l a$ea 5n
$1r7ul capului nu sem"na eloc cu pooaba capilar" a celorlalti trei. Asa c" nu e e mirare c"
animalele erau neumerite. Cel mai r"u era c" p"rea s" nu poat" $orbi.
<ncercase. C1n 5i $orbise Bulogul Esau, up" cum i se p"ruse, lui, c1n m1r1ise la elF,
5ntinsese o m1n" tremur1n" si spusese cu r"su7larea t"iat"D
? C"telus r"gut, raguH e el...
.ar animalele nu mai putur" 5ntelege nici ele ce spune, up" cum nici el nu 5ntelegea ce
spuneau ele. &u reuseau s" esluseasc" nici un cu$1nt, oar un !gomot $ag, e parc" ar 7i
s71r1it ce$a. +i poate c" e mai bine c" nu%l 5ntelegeau, 7iinc" n%am cunoscut nici un c1ine, si cu
at1t mai putin un C1ine Cu$1nt"tor in &arnia, c"ruia s"%i plac" s" i se spun" C"telus .r"gut.
<n orice ca!, nu mai mult ec1t $%ar pl"cea $ou" s" $i se spun" Puisor.
.up" care unchiul Anre, lesin" si c"!u.
? AhA spuse un Porc )istret. ' copac. 'ram sigur.
&u uitati c" animalele nu mai $"!user" nicioat" pe cine$a lesin1n sau c"!1n.
Bulogul, care%l tot aulmecase pe unchiul Anre,, spuse, riic1nu%si capulD
? ' animal. ' cu sigurant" animal. +i, probabil, in aceeasi specie cu ceilalti trei.
? )ie nu mi se pare, !ise unul intre (rsi. (n animal nu s%ar pr"busi la p"m1nt. &oi suntem
animale si noi nu ne pr"busim la p"m1nt. &oi st"m repte. Asa.
+e riic" pe labele in spate, 7"cu un pas 5napoi, se 5mpieic" e o creag" mai Goas" si c"!u lat
pe spate.
? A Treia *lum", A Treia *lum", A Treia *lum"A strig" +t"ncuta, amu!at".
? 'u cre totusi c"%i un 7el e copac, spuse Porcul )istret.
? .ac" e copac, spuse cel"lalt (rs, ar putea a$ea un roi e albine 5n el.
? +unt sigur c" nu e copac, spuse Castorul. )i s%a p"rut c%a $rut s" spun" ce$a 5nainte e a
c"ea.
? 'ra $1ntul prin crengi, !ise Porcul.
? .oar nu cre!i, 5i spuse +t"ncuta Castorului, c" e un animal care cu$1nt"A &%a rostit nici un
cu$1ntA
? Totusi, 5ncepu 'le7"ntita Esotul ei, up" cum probabil $" amintiti, plecase cu AslanF, totusi s%
ar putea s" 7ie un 7el e animal p1n" la urm". *uguloiul "la alb in cap"t n%ar putea 7i un 7el e
cap@ Iar g"urile alea ochii si gura@ >ireste, n%are nas. .ar, m" rog, n%ar trebui s" a$em $eeri
at1t e 5nguste. &u multi intre noi au ceea ce s%ar putea numi &as.
+i%si ar"t" trompa 5n toat" lungimea ei cu 5nrept"tit" m1nrie.
? &u sunt e acor eloc, spuse Bulogul.
? 'le7"ntita are reptate, spuse Tapirul.
? +titi ce@ 7"cu )"garul lumin1nu%se la chip, poate c" e un animal care nu poate s"
$orbeasc", ar cree c" poate.
? &u%l putem 7ace s" stea 5n picioare@ 5ntreb" 'le7"ntita g1nitoare.
Apuc" trupul inert al unchiului Anre, cu trompa, tin1nu%l 5n po!itie $ertical"; numai c"%l tinea
in p"cate cu capul 5n Gos, asa c" 5i c"!ur" toti banii in bu!unar. .ar egeaba. (nchiul Anre,
c"!u la loc.
? ClarA se au!ir" mai multe $oci. &%are cum s" 7ie animal. &u e $iu.
? Creeti%m" c" e animal, insist" Bulogul. Aulmecati%l si $oi.
? )irosul nu e totul, 5l contra!ise 'le7"ntita.
? Cum aic"@ 7"cu Bulogul. .ac" nu poti a$ea 5ncreere nici 5n propriul t"u nas, atunci 5n ce
mai poti a$ea 5ncreere@
? <n creier, poate, r"spunse ea bl1n.
? &u sunt e acor, se opuse Bulogul.
? Trebuie s" 7acem ce$a, spuse 'le7"ntita. >iinc" s%ar putea s" 7ie R"ul, si atunci trebuie s" i%
l ar"t"m lui Aslan. Ce creeti@ 'ste animal sau un 7el e copac@
? CopacA CopacA se au!ir" $reo !ece, ou"spre!ece $oci.
? >oarte bine, !ise 'le7"ntita. .ac" e copac, atunci trebuie plantat. +" 7acem o groap".
Cele ou" C1rtite re!ol$ar" acest aspect al problemei 7oarte repee. (rm" o oarecare isput"
ac" s"%l plante!e cu capul 5n sus1 sau 5n Gos, si 7ur" c1t pe ce s"%l plante!e cu capul 5n Gos.
)ai multe animale creeau c" picioarele erau crengile si c" partea aceea gri si pu7oas" Ese
re7ereau la capF era r""cina. .ar altele se opuser", spun1n c" partea rami7icat" era mai plin"
e noroi si c" se 5ntinea mai mult, asa cum 7ac r""cinile. P1n" la urm" 5l plantar" cu capul 5n
sus si%i 5ngropar" picioarele p1n" la genunchi.
? Arat" 7oarte o7ilit, spuse )"garul.
? Bine5nteles, trebuie uat, !ise 'le7"ntita. +i cre c" por spune E7"r" s" Gignesc pe nimeniF c"
poate, pentru acest 7el e munc", nasul meu...
? &u sunt e acor, 7"cu Bulogul.
.ar 'le7"ntita se use calm" spre r1u, 5si umplu trompa cu ap" si se 5ntoarse s"%l ue pe
unchiul Anre,. +i 7"cu asta cu mult" s1rguint", turn1n litri e ap" peste unchiul Anre,, ale
c"rui haine siroiau e parc%ar 7i 7"cut baie 5mbr"cat. P1n" la urm", 7u reaus la $iat". +e tre!i.
.ar ce tre!ireA +"%l l"s"m acum 5ns" s" se g1neasc" la 7apta lui r"ut"cioas" Eac" mai era 5n
stare s" 7ac" un lucru rationalF si% s" ne 5ntoarcem la lucruri mai importante.
C"psunel merse la trap, cu .igory 5n spate, p1n" c1n se 5nep"rtar" mult e !gomotul
animalelor. *rupul 7ormat in Aslan si cei alesi e el era eGa aproape. .igory stia c" nu poate
a bu!na 5n timpul unei seinte at1t e importante, ar nici nu 7u ne$oit s%o 7ac". #a o $orb" a
lui Aslan, 'le7antul, Corbii si toate celelalte animale se "ur" 5ntr%o parte. .igory cobor5 e pe
cal si se tre!i 7at" 5n 7at" cu Aslan. +i Aslan era mai mare, mai 7rumos, mai str"lucitor si mai
5n7ricos"tor ec1t cre!use. &u 5nr"!ni s" i se uite 5n ochi.
? I" rog... omnule #eu... Aslan... omnule..., 5ncepu .igory, ati putea... as putea... y" rog,
$reti s"%mi ati niste 7ructe magice e pe acest t"r1m, care s%o 7ac" bine pe mama@
+perase cu isperare c" #eul o s" spun" B.aC; 5i 7usese 5ngro!itor e team" c" ar putea spune
B&uC. .ar c1n acesta nu spuse nimic, 7u socat.
? Acesta e B"iatul, spuse Aslan uit1nu%se nu la .igory, ci la s7etnici. Acesta este B"iatul care
a 7"cut%o.
B.oamne, se g1ni .igory, ce%oi 7i 7"cut@C
? >iu al lui Aam, spuse #eul. Pe acest nou t"r1m al &arniei se a7l" o Ir"Gitoare rea, $enit" e
pe alt t"r1m. +pune%le acestor Animale cum a aGuns aici.
<i trecur" o multime e r"spunsuri prin cap, ar a$u estul" minte s" spun" ae$"rul ae$"rat.
? 'u am aus%o, Aslan, r"spunse cu $oce slab".
? Cu ce scop@
? Ioiam s%o scot in lumea mea si s%o uc 5napoi 5n lumea ei. Am cre!ut c%o uc 5napoi 5n
lumea ei.
? +i cum a aGuns 5n lumea ta, >iu al lui Aam@
? Prin... prin )agie.
#eul nu spuse nimic, ar .igory 5si "u seama c" nu spusese estul.
? (nchiul meu Anre,, continu" el, ne%a trimis in lumea noastr" cu niste inele magice, sau, 5n
orice ca!, eu am 7ost ne$oit s" plec 7iinc%o trimisese pe Polly mai 5nt1i, si up" aceea ne%am
5nt1lnit cu Ir"Gitoarea 5ntr%un loc numit Charn si ea s%a tinut e noi c1n...
? I%ati 5nt"lnit cu Ir"Gitoarea@ 5ntreb" Aslan 5ncet, ar glasul lui p"ru amenint"tor ca un urlet.
? +%a tre!it, !ise .igory speriat si e$enin tot mai pali. Aic", am tre!it%o eu. >iinc%am $rut
s" $" ce se%nt1mpl" ac" lo$esc un clopot. Polly nu m%a l"sat. 'a n%are nici o $in". Am... am
lo$it%o. +tiu c" n%ar 7i trebuit s%o 7ac. Cre c%am 7ost oarecum 7ermecat e ceea ce scria sub
clopot.
? Cre!i@ 5ntreb" Aslan, cu $ocea la 7el e p"trun!"toare.
? &u, r"spunse .igory. <mi au seama c" e 7apt nu eram. )" pre7"ceam oar.
(rm" o lung" pau!". .igory 5si tot spunea 5n sinea luiD
BAm stricat totul. Acum n%o s"%i mai pot uce nimic mamei.C
.up" o $reme, #eul 5ncepu s" $orbeasc" in nou, ar nu cu .igory.
? Ieeti, prieteni, spuse, lumea pe care $%am "ruit%o nu are nici sapte ore si o 7ort" a r"ului a
si p"truns 5n ea. O 7ort" tre!it" si aus" aici e acest >iu al lui Aam.
Animalele, chiar si C"psunel, se 5ntoarser" spre .igory, care%si ori, 5n clipa aceea, s"%l 5nghit"
pe loc p"m1ntul.
? .ar nu $" speriati, continu" Aslan, ares1nu%se 5n continuare Animalelor. Acest r"u $a
pro$oca alte rele, ar mai e p1n" atunci, iar eu $oi a$ea griG" s" iau r"ul asupra mea. P1n" una%
alta, haieti s" ne 5ngriGim ca acest t"r1m s" 7ie timp e sute e ani t"r1mul $eseliei 5ntr%o lume
a $eseliei. +i cum rasa lui Aam a 7"cut r"ul, tot ei s" 7ie si cei care s" ne aGute s"%l $inec"m.
0ei, $oi oi, apropiati%$" si $oi.
Cu$intele acestea in urm" le 7useser" aresate lui Polly si BirGarului, care tocmai sosiser".
Polly, numai ochi si urechi, se uita 7iJ la Aslan, tin1nu%l str1ns e m1n" pe BirGar. BirGarul se
uit" spre #eu si%si scoase melonul. &u%l mai $"!use nimeni 7"r" p"l"rie. Ar"ta mai t1n"r si mai
chipes, sem"na mai mult cu un t"ran ec1t cu un birGar in #onra.
? >iule, i se ares" Aslan BirGarului. Te cunosc e mult" $reme. Tu m" stii@
? &u, omnule, r"spunse BirGarul. Cel putin, nu asa cum ai !ice c" stii pe cine$a. .ar am totusi
sen!atia, ac" m" pot eJprima asa, c" ne%am mai 5ntilnit.
? Bun, spuse #eul. +tii mai multe ec1t cre!i c" stii si o s" aGungi s" m" cunosti si mai bine.
Cum 5ti place t"r1mul acesta@
? ' o minune, omnule, spuse BirGarul.
? Ti%ar pl"cea s" tr"iesti aici@
? +titi, omnule, sunt 5nsurat, r"spunse BirGarul. .ac%ar 7i si sotia mea aici, nici unul in noi n%ar
mai $rea s" se 5ntoarc" la #onra, sunt sigur. &oi suntem am1noi e la tar".
Aslan 5si 5n"lt" capul ciu7ulit, eschise gura larg si scoase un sunet lung; nu 7oarte tare, ar plin
e putere. #ui Polly 5i tresalt" inima c1n 5l au!i. 'ra sigur" c" e o chemare si c" oricine ar 7i
au!it%o o s" $rea s" i se supun" si Emai mult e at1tF o s" i se poat" supune, ini7erent e c1te
lumi sau ere i%ar 7i esp"rtit. Asa c", esi era uimit" peste poate, nu 7u prea socat" c1n $"!u
ap"r1n intr%o at", in senin, l1ng" ea, o 7emeie t1n"r" si r"gut". Polly 5si "u seama
imeiat c" e ne$asta BirGarului, aus" in lumea noastr" nu cu niste inele magice, ci repee,
simplu si bl1n ca !borul unei p"s"ri spre cuib. T1n"r" 7emeie p"rea s" 7i 7ost 5ntrerupt" e la
sp"lat ru7e, c"ci purta sort, a$ea m1necile su7lecate p1n" la coate si m1inile pline e cl"buci.
.ac%ar 7i a$ut timp s"%si pun" hainele bune Ep"l"ria ei cea bun" era 5mpoobit" cu imitatii e
cireseF, ar 7i ar"tat groa!nic; ar asa cum era acum, ar"ta 7oarte r"gut".
Bine5nteles c" ei i se p"rea c" $isea!". .e%asta nu 7ugi spre b"rbatul ei s"%l 5ntrebe ce se
5nt1mpl". .ar, c1n $"!u #eul, nu mai 7u la 7el e sigur" c" $isea!"; cu toate acestea, nu se stie
e ce, nu "ea semne c" i%ar 7i prea 7ric". >"cu o re$erent", cum numai 7etele e la tar" stiau
s" 7ac" 5n $remea aceea. .up" care se apropie e BirGar si%l apuc" e m1n". R"mase l1ng" el,
uit1nu%se timi" 5n Gur.
? .ragii mei copii, le spuse Aslan pri$inu%i 7iJ, $oi $eti 7i primul Rege si prima Regin" in
&arnia.
BirGarul r"mase cu gura c"scat", iar ne$asta lui se 5nrosi p1n" 5n $1r7ul urechilor.
? Ieti conuce si $eti a nume tuturor acestor creaturi, si le $eti 7ace reptate si le $eti ap"ra
e usmani atunci c1n apar. +i $or ap"rea, pentru c" a p"truns o Ir"Gitoare rea pe acest
t"r1m.
BirGarul 5nghiti 5n sec e $reo ou" ori, up" care 5si rese $ocea.
? I" rog s" m" iertati, omnule, 5ncepu el, $" multumesc in tot su7letul Esi la 7el si ne$asta
meaF, aH eu nu sunt potri$it pentru asa o 7unctie. 'u n%am nici un 7el e BeicatieC...
? .ar stii s" m1nuiesti un h1rlet si%un plug ca s" 7aci p"m1ntul s" roeasc"@
? .a, omnule, asta stiu s" 7acD asta am 5n$"tat cum se 7ace.
? 'sti 5n stare s" conuci peste aceste creaturi cu bl1nete si cu reptate, 7"r" s" uiti c" nu
sunt scla$i ca animalele necu$1nt"toare in lumea 5n care te%ai n"scut, ci Animale care Cu$1nt"
si supusi liberi@
? <nteleg, omnule, r"spunse BirGarul. As 5ncerca s" 7iu rept cu toate.
? +i%o s"%ti 5n$eti copiii si nepotii s" 7ac" si ei la 7el@
? Ioi 5ncerca, omnule. O s" 7ac tot ce pot. &u%i asa, &ellie@
? +i n%o s" ai 7a$oriti nici printre copiii t"i si nici printre aceste creaturi si n%o s" lasi pe nimeni
s" nerept"teasc" pe nimeni sau s" se 7oloseasc" e cine$a 5n mo gresit@
? &%as putea tolera asemenea lucruri, omnule, "sta%i ae$"rul. #e%ar"t eu lor ac"%i prin
7"c1n asa ce$a, spuse BirGarul.
E<n timpul acestei con$ersatii, $ocea sa e$enise mai bogat" si rostea cu$intele mai rar.
+em"na tot mai mult cu $ocea pe care o a$usese probabil 5n copil"rie, nu mai era ascutit" si
repe!it" ca aceea a unui or"sean.F
? +i ac%ar $eni usmani E7iinc" $or $eniF si ar 5ncepe un r"!boi, ai 7i primul care s" lupte si
ultimul care s" se retrag"@
? .omnule, spuse BirGarul 7oarte rar, asta nu poti stii p1n" nu esti pus la 5ncercare. +%ar putea
s" nu 7iu prea curaGos. &u m%am luptat nicioat" ec1t cu pumnii. As 5ncerca, sper c%as 5ncerca
s"%mi 7ac atoria.
? Atunci, spuse Aslan, 5nseamn" c" $ei 7ace tot ceea ce trebuie s" 7ac" un Rege. <ncoronarea
$a a$ea loc imeiat. +i tu, si copiii, si nepotii t"i $eti 7i binecu$1ntati, si unii $or aGunge Regi ai
&arniei, iar altii $or 7i Regi ai t"r1mului numit Archen, care se 5ntine incolo e )untii e +u.
Iar tu, raga mea >iic", spuse 5ntorc1nu%se spre Polly, esti bine$enit". #%ai iertat pe B"iat
pentru ce ti%a 7"cut 5n +ala Imaginilor in palatul p"r"sit in blestemata lume a Charnului@
? .a, Aslan, ne%am 5mp"cat, r"spunse Polly.
? Bine, spuse Aslan. Iar acum s" trecem la B"iat.
1-. AI'&T(RA #(I C9P+(&'#
.igory t"cea chitic. +e simtea tot mai putin 5n largul lui. +pera ca m"car, ini7erent e ce s%ar
5nt1mpla, s" nu 7ac" $reo ga7" sau s" nu se 7ac" e r1s.
? >iu al lui Aam, i se ares" Aslan. 'sti gata s" repari r"ul pe care l%ai 7"cut acestui minunat
t"r1m al &arniei in chiar !iua 5n care a 7ost creat@
? .ar nu $" ce%as putea 7ace, spuse .igory. Regina a 7ugit si...
? 'u te%am 5ntrebat ac" esti gata, spuse #eul.
? .a, r"spunse .igory.
A$usese pret e o clip" ieea nebuneasc" s" spun"D
BPromit s" $" aGut ac"%mi promiteti c%o $eti aGuta pe mama.C
.ar 5si "u seama la timp c" #eul nu era nici pe eparte genul e creatur" cu care puteai s" te
tocmesti. C1n spusese c" e gata, se g1nea e 7apt la mama lui, si la sperantele pe care le
a$usese si care acum muriser" toate. I se puse un no 5n g1t, iar ochii i se umplur" e lacrimi.
? .ar $" rog... $" rog, i!bucni, ati%mi ce$a care s%o 7ac" bine pe mama.
P1n" acum se uitase la labele si la ghearele imense ale #eului; ar acum, isperat, 5si riic"
pri$irea si%l pri$i 5n ochi. Ceea ce $"!u 5l mir" cum nu%l mai mirase nimic $reoat". >ata maronie
se aplecase easupra 7etei lui si Eminunea minunilorF ochii #eului erau plini e lacrimi. 'rau
niste lacrimi at1t e mari si at1t e str"lucitoare, comparate cu cele ale lui .igory, 5nc1t acesta
cre!u pentru o clip" c" #eului 5i era mai mil" e mama lui ec1t 5i era lui 5nsusi.
? .ragul meu b"iat, ragul meu b"iat, spuse Aslan. +tiu. ' 7oarte ureros. .ar numai noi oi
stim asta. 0ai s" 7im buni unul cu altul. 'u 5ns" trebuie s" m" g1nesc la sute e ani e $iat" a
&arniei. Ir"Gitoarea pe care ai aus%o pe acest t"r1m se $a 5ntoarce. .ar nu imeiat. Ireau s"
plante! 5n &arnia un pom e care nu $a a$ea curaG s" se apropie, iar pomul acesta $a ap"ra
&arnia, e ea mult" $reme. Asa c" acest t"r1m $a a$ea o imineat" str"lucitoare lung" si $a
mai trece mult" $reme p1n" c1n nori grei 5i $or umbri soarele. Iar tu trebuie s"%mi auci
s"m1nta in care $a creste acest copac.
? Bine, omnule, spuse .igory.
&u stia cum o s%o auc", ar era sigur c" $a reusi. #eul respir" a1nc, 5si aplec" si mai mult
capul si%l s"rut", 5n acea clip", .igory se simti cuprins e putere si e curaG.
? .ragul meu b"iat, 5i spuse Aslan, o s"%ti spun ce%ai e 7"cut, 5ntoarce%te spre apus si spune%
mi ce $e!i.
? I" niste munti 7oarte 5nalti, Aslan, spuse .igory. I" o ap" care coboar" peste st1nci 5ntr%o
casca". .incolo e st1nci sunt ealuri 5n$er!ite, acoperite e p"uri. .incolo e ele, se $"
niste lanturi si mai 5nalte, care par negre. +i une$a 5n ep"rtare se !"resc niste munti mari,
acoperiti e !"pa", cu crestele 5nghesuite una 5n alta, parc%ar 7i o po!" a Alpilor. Iar incolo e
ei nu se mai $ee ec1t cerul.
? 'Jact, spuse #eul. T"r1mul &arniei se s71rseste 5n reptul cascaei. C1n aGungi sus pe
creasta muntilor, te $ei a7la incolo e &arnia, 5n Iestul +"lbatic. Ia trebui s" str"bati muntii
aceia p1n" ce ai e o $ale $ere, cu un lac albastru, 5mpreGmuit e un !i e munti in gheat".
Pe malul lacului este un eal abrupt, $ere. Iar pe creasta acelui eal o s" ai e o gr"in", 5n
miGlocul c"reia se a7l" un pom. Ia un m"r in pomul acela si au%mi%l.
? .a, omnule, spuse in nou .igory. 0abar n%a$ea cum o s" urce pe creasta muntilor si cum
o s" g"seasc" rumul, ar nu putea spune asta e team" c%ar 7i 7ost b"nuit c" 5ncearc" s"
g"seasc" scu!e. .ar p1n" la urm" 5nr"!ni s" rosteasc"D
? Aslan, sper c" nu sunteti 7oarte gr"bit, 7iinc" nu cre c%o s" m" pot 5ntoarce prea cur1n.
? )icutule 7iu al lui Aam, $ei 7i aGutat, 5i spuse Aslan.
+e 5ntoarse spre Calul care st"tuse 5n tot acest timp 5n spatele lui, alungin mustele cu coaa si
st1n cu capul usor aplecat, e parc" era $orba e o con$ersatie mai grea, la care trebuia s" 7ie
7oarte atent.
? .ragul meu, 5i spuse Aslan Calului, $rei s" 7ii cal 5naripat@
Ar 7i trebuit s"%l $eeti pe acesta, cum si%a scuturat coama si cum si%a um7lat n"rile, si cum a
i!bit p"m1ntul cu copita in spate. 'ra clar c"%si orea 7oarte tare s" 7ie cal 5naripat. .ar nu
spuse ec1tD
? .ac" asa $reti, Aslan... nu stiu e ce tocmai eu... 'u nu sunt un cal prea estept.
? >ii 5naripatA >ii tat"l tuturor cailor 5naripati, tun" Aslan, 7ac1n s" se cutremure p"m1ntul.
&umele t"u $a 7i >ulg.
Calul tres"ri, asa cum tres"rise poate pe $remea c1n tr"gea la birG". .up" care scoase un
r"get ca e leu. <si 5ncora g1tul e parc" l%ar 7i piscat o musc" e spate si%ar 7i $rut s" se
scarpine. Iar apoi, asa cum se i$iser" animalele in p"m1nt, tot asa, in umerii lui >ulg,
crescur" ou" aripi care se 7"cur" tot mai mari, mai mari ec1t ale unui $ultur, mai mari ec1t
ale unei lebee, mai mari ca aripile unui 5nger e pe 7ereastra bisericii. Penele erau castanii%
ar"mii. ."u in aripi si se riic" 5n aer. #a $reo !ece metri easupra lui Aslan si%a lui .igory,
7orn"i, neche!" si 5ncepu s" sar". .up" care !bur" 5n cerc easupra lor si cobor5 in nou pe
p"m1nt, cu copitele apropiate, usor neumerit si mirat, ar e$ient 5nc1ntat.
? <ti place, >ulg@ 5l 5ntreb" Aslan.
? .a, e minunat, r"spunse Calul.
? Irei s"%l uci pe acest b"ietel al lui Aam p1n" la muntii e care%am $orbit@
? Cum@ Acum@ Chiar acum@ 5ntreb" C"psunel sau >ulg, c"ci e%acum asa trebuie s"%i
spunem. (raA 0ai, micutule, am mai us eu 5n spate unii ca tine. Cu mult timp 5n urm". Peste
c1mpuri $er!i, c1n primeam !ah"r.
? .espre ce $orbesc 5n soapt" cele ou" 7iice ale '$ei@ 5ntreb" Aslan, 5ntorc1nu%se brusc
c"tre Polly si ne$asta BirGarului, care 5ncercau e 7apt s" se 5mprieteneasc".
? .ac" nu $" e cu sup"rare, omnule, spuse Regina 0elen Ec"ci asa o chema acum pe &ellie,
ne$asta BirGaruluiF, cre c" 7etita ar $rea s" mearg" si ea, ac" n%are nimeni nimic 5mpotri$".
? Ce spui, >ulg@ 5l 5ntreb" #eul.
? Oh, nu m" eranGea!" ac" sunt oi, mai ales c1n sunt micuti, spuse >ulg. .ar sper c" nu
$rea s" $in" si 'le7antul.
'le7antul n%a$ea asemenea orinte si noul Rege al &arniei 5i aGut" pe copii s" 5ncaleceD pe
.igory 5l 5mpinse putin, ar pe Polly o ase!" c"lare cu asa o griG", e parc%ar 7i 7ost 7"cut" in
portelan si s%ar 7i putut sparge.
? *ata, C"psunel... >ulg, aic". Puteti pleca.
? +" nu !bori prea sus, 5i mai spuse Aslan. +" nu 5ncerci s" !bori peste crestele muntilor e
gheat", 5ncearc" s" !bori pe easupra $"ilor 5n$er!ite. Pe acolo $ei g"si mereu un loc e
trecere. +i acum, 7iti binecu$1ntati. .rum bunA
? Oh, >ulgA spuse .igory, aplec1nu%se s" m1ng1ie g1tul str"lucitor al Calului. ' minunatA
Tine%te bine e mine, PollyA
<n clipa urm"toare, p"m1ntul r"mase eesubtul lor; >ulg, ca un porumbel urias, se roti o at"
sau e ou" ori easupra &arniei 5nainte e a o porni spre apus. Polly pri$i 5n Gos, ar Regele si
Regina e%abia ac" se mai puteau !"ri, si chiar si Aslan p"rea oar o pat" galben",
str"lucitoare, pe iarba $ere, 5n cur1n, 5ncepur" s" simt" $1ntul ating1nu%le 7ata, iar >ulg
plutea eGa 5n $"!uh.
T"r1mul &arniei, plin e culoare, cu paGisti si st1nci si iarb"%neagr" si tot 7elul e copaci, se
asternea une$a 5n ep"rtare, str"b"tut e r1u ca e o panglic" e argint $iu. +e !"reau eGa
ealurile mai Goase care se riicau spre nor, une$a 5n reapta lor. .incolo e aceste ealuri,
se 5ntinea un teren ml"stinos p1n" la ori!ont, 5n partea sting", muntii erau mult mai 5nalti, ar
in c1n 5n c1n puteai !"ri, printre p"urile abrupte e pini, t"r1murile e incolo e ei,
alb"strui si ep"rtate.
? Acolo trebuie s" 7ie t"r1mul numit Archen, spuse Polly.
? .a, ar uit"%te 5n 7at"A 5i spuse .igory.
<n 7ata lor se riica o barier" e creste muntoase. Copiii aproape c" 7ur" orbiti e lumina
soarelui care ansa pe apele cascaei prin care r1ul se re$"rsa $uin si sc1ntein spre &arnia,
$enin inspre tinuturile muntoase in $est, e une i!$or"ste.
Oburau eGa at1t e sus, 5nc1t !gomotul cascaei nu se%au!ea ec1t 7oarte slab. .ar nu !burau
estul e sus ca s" poat" trece peste crestele muntilor.
? Aici o s" trebuiasc" s" 7acem un mic !ig!ag, le spuse >ulg. Tineti%$" bineA
<ncepu s" !boare 5ncolo si%ncoace, riic1nu%se tot mai sus e 7iecare at". Aerul era tot mai
rece si e une$a e sub ei, e eparte, se au!eau strig"tele $ulturilor.
? (it"%te 5n spateA strig" Polly.
+e $eea 5ntreaga $ale a &arniei, care se 5ntinea p1n" la locul une se !"rea un lic"r e mare.
Iar acum erau at1t e sus, 5nc1t nu mai $eeau ec1t niste munti pitici 5n partea e nor%$est si
niste c1mpii acoperite parc" e nisip 5n partea e su.
? )i%ar pl"cea s" ne spun" cine$a ce sunt locurile acelea pe care le $eem, spuse .igory
? &u cre c" sunt niste locuri, spuse Polly. Ireau s" spun c" nu e nimeni acolo si c" nu se
5nt1mpl" nimic. #umea a 5nceput e%abia a!i.
? .a, ar au s" aGung" si acolo oamenii, 5i spuse .igory. +i%au s" aib" o istorie a lor.
? Oricum, e bine c" nu au 5nc" nici o istorie, spuse Polly. >iinc" nu poti obliga pe nimeni s%o
5n$ete. B"t"lii si ate si prostii e genuH "sta.
'rau acum easupra $1r7urilor e munte si, 5n numai c1te$a minute $alea &arniei isp"ru
une$a 5n ep"rtare. Oburau easupra unui tinut s"lbatic, cu ealuri abrupte si p"uri
5ntunecoase, urm1n cursul r1ului. )untii cu ae$"rat 5nalti e%abia acum 5ncepeau s" se
!"reasc". .ar soarele le $enea 5n ochi si c"l"torii nostri nu puteau $eea prea clar 5n irectia
aceea. C"ci soarele cobor5 tot mai Gos p1n" c1n cerul inspre apus p"ru un cuptor imens plin
e aur topit; 5n cele in urm" apuse 5n spatele unei creste st1ncoase, care se riica reapt" si
ascutit" 5n 7ata str"lucirii sale, e parc" ar 7i 7ost in carton.
? &u s%ar putea spune c" e prea cal aici, spuse Polly.
? +i%au 5nceput s" m" oar" aripile, spuse >ulg. &ici urm" e $alea cu #ac, espre care ne%a
spus Aslan. Ce%ar 7i s" cobor1m si s" c"ut"m un locsor une s" putem ormi noaptea asta@ &%
a$em cum s%aGungem ast"%sear".
? &%a$em cum si, 5n orice ca!, e $remea cinei, nu@ spuse .igory.
Asa c" >ulg cobor5 tot mai mult. +i cu c1t se apropiau mai tare e p"m1nt, printre ealuri, aerul
se 7"cea tot mai cal; up" at1tea ore, 5n care nu au!iser" ec1t 71l71itul aripilor lui >ulg,
!gomotele 7amiliare e pe p"m1nt 7ur" o surpri!" pl"cut" ? bolboroseala apei curg1n prin
albia st1ncoas", 7osnetul copacilor 5n b"taia $1ntului. >ur" 5n$"luiti e o mireasm" e p"m1nt
copt la c"lura soarelui, e iarb" si e 7lori, 5n s71rsit, >ulg ateri!a. .igory cobor5 repee si%o
aGut" pe Polly s" escalece. 'rau am1noi 7ericiti c"%si pot e!morti picioarele.
Ialea 5n care cobor1ser" era 5n chiar inima muntilor; easupra lor se riicau $1r7uri acoperite e
!"pa"; unul chiar p"rea trana7iriu 5n lumina as7intitului.
? )i%e 7oame, spuse .igory.
? +er$este%te, 5l 5nemn" >ulg, lu1n o gur" e iarb".
.up" care 5si 5n"lt" capul si, mestec1n, cu 7ire e iarb" iesinu%i in gur" e o parte si e alta,
e parc" ar 7i a$ut 7a$oriti, le spuseD
? 0aieti, ce mai stati@ &u 7itiC asa rusinosi. ' estul pentru toti.
? .aH noi nu m1nc"m iarb", spuse .igory.
? Atunci..., 5ncepu >ulg, cu gura plin". Atunci... nu prea stiu ce%o s" 7aceti. .aH e bun" iarba
asta.
Polly si .igory se pri$ir" isperati.
? 'u cre c%ar 7i putut s" se ocupe cine$a e m1ncarea noastr", spuse .igory.
? +unt sigur c" ar 7i aranGat Aslan, ac" l%ai 7i rugat, spuse >ulg.
?% .aH nu stia si 7"r" s" 7ie rugat@ 5ntreb" Polly.
? Ba sunt sigur c" stie, r"spunse Calul Etot cu gura plin"F. .ar am sen!atia c"%i place s" 7ie
rugat.
? +i noi ce naiba 7acem acum@ 5ntreb" .igory.
? 'u unul habar n%am, 5i r"spunse >ulg. Ai putea s" 5ncerci iarba asta. +%ar putea s"%ti plac"
mai mult ec1t cre!i.
? O7, nu $orbi prostii, !ise Polly, b"t1n cu piciorul 5n p"m1nt. Oamenii nu m"n1nc" iarb", tot
asa cum tu nu m"n1nci 7riptur" e oaie.
? .umne!eule, nu mai $orbi espre oaie si chestii in astea, spuse .igory. )i se 7ace si mai
7oame.
.igory !ise c" ar 7i mai bine ca Polly s" se uc" acas" cu unul intre inele si s" m"n1nce ce$a;
el nu putea merge, 7iinc"%i promisese lui Aslan c" se uce irect une 7usese trimis si, ac%ar 7i
ap"rut acas", cine stie ce s%ar 7i putut 5nt1mpla si nu s%ar mai 7i putut 5ntoarce. .ar Polly spuse
c" nu%l las" singur si .igory coment" c" e 7oarte 7rumos in partea ei.
? Ah, 7"cu Polly, mai am niste caramele 5n bu!unarul e la Gachet". ' mai bine ec1t nimic.
? )ult mai bine, spuse .igory, ar ai griG" s" nu atingi inelul c1n bagi m1na 5n bu!unar.
'ra greu, ar reusir" p1n" la urm". Punguta e h1rtie era 7oarte si7onat" si lipicioas" c1n o
scoaser" 5n 7ine in bu!unar, asa c" trebuir" s" rup" punga e pe caramele 5n loc s" scoat"
caramelele in pung". (nii oameni mari Estiti si $oi ce 7asoane pot 7ace c1n e $orba e
asemenea lucruriF ar 7i pre7erat s" mearg" la culcare nem1ncati ec1t s" m"n1nce , caramelele
acelea. 'rau nou" cu totul. Iar .igory a$u ieea 7antastic" s" m"n1nce 7iecare c1te patru si s"
o pun" 5n p"m1nt pe a noua; c"ci, spuse el, ac" in bara e la 7elinar crescuse un 7elinar, e
ce n%ar creste si in caramea un pom care 7ace caramele@ Asa c" 7"cur" o gaur" mic" printre
ierburi si 5ngropar" acolo carameaua. )1ncar" apoi celelalte caramele, 5ncerc1n s" le 7ac" s"
tin" c1t mai mult. 'ra o mas" s"r"c"cioas", cu tot cu h1rtia pe care erau obligati s%o m"n1nce.
.up" ce%si termin" cina eJcelent", >ulg se culc". Copiii i se ase!ar" e o parte si e alta,
lipinu%se e trupul lui cal si, acoperiti cu c1te o arip", se simtir" estul e con7ortabil, 5n timp
ce stelele tinere si str"lucitoare ale acelei lumi noi ap"rur" pe cer, ei $orbir" espre 7el e 7el e
lucruriD cum .igory sperase s" g"seasc" un leac pentru mama lui si cum a%cum 7usese trimis cu
aceast" misiune. +i%si repetar" unul altuia toate semnele up" care a$eau s" recunoasc"
locurile pe care le c"utau ? lacul albastru si ealul cu gr"in". Con$ersatia tocmai 5ncepuse s"
se mai omoleasc", le era somn, c1n Polly s"ri eoat" si spuseD
? PsstA
Ascultar" toti cu urechile ciulite.
? Poate%a 7ost $1ntul prin copaci, spuse .igory.
? &u sunt prea sigur, spuse >ulg. Oricum, asteptatiA +e aue in nou. .umne!eule, e ce$a.
Calul se riic" 5n picioare cu !gomot; copiii erau si ei eGa 5n picioare. >ulg mergea 5ncoace si%
ncolo, 7orn"in si neche!1n. Copiii p"seau 5n $1r7ul picioarelor e colo%colo, uit1nu%se up"
7iecare boschet sau copac. #i se tot p"rea c" $" c1te ce$a, iar Polly 7u chiar sigur" la un
moment at c" $"!use o siluet" 5nalt" si 5ntunecoas" care se 5nep"rta repee spre apus. .ar
nu reusir" s" prin" nimic si p1n" la urm" >ulg se culc" in nou, iar copiii se ase!ar" iar
con7ortabil Eac" acesta este cu$1ntul potri$itF sub aripile lui. Aormir" pe at". >ulg mai
r"mase trea! mult" $reme, misc1nu%si urechile 5n 5ntuneric si tres"rin in c1n 5n c1n, e
parc" l%ar 7i eranGat o musc"; ar p1n" la urm" aormi si el.
1/. <&TP#&IR' &'A+T'PTAT9
% +coal"%te, .igory, scoal"%te, >ulg, se au!i $ocea lui Polly. Chiar a crescut un pom in
caramea. ' o imineat" minunat". Primele ra!e ale soarelui se strecurau printre copacii in
p"ure; iarba era acoperit" e rou", iar p1n!ele e p"ianGen p"reau in argint. Chiar l1ng" ei se
riica un copac micut, cu lemnul 5nchis la culoare. Cam c1t un m"r. >run!ele erau albicioase si
p"reau in h1rtie, ca iarba c"reia i se !ice iarba%!bur"torului, iar crengile se aplecau sub
greutatea 7ructelor maronii, care sem"nau cu curmalele.
? (raA strig" .igory. .aH mai 5nt1i m" uc un pic la sc"lat.
."u 7uga printre tu7isurile 5n7lorite p1n" pe malul apei. I%ati sc"lat $reoat" 5ntr%o ap" e
munte care curge prin cataracte, peste pietre rosii si albastre si g"lbui, str"lucin 5n lumina
soarelui@ ' la 7el e 7rumos ca la mareD poate chiar mai 7rumos. +igur, a trebuit s" se 5mbrace
7"r" s" se stearg", ar a meritat. .up" ce s%a 5ntors el, s%a us si Polly s" se scale; cel putin,
asta a spus ea c%a 7"cut, ar cum noi stim c" nu prea poate s" 5noate, ar 7i mai bine s" nu
punem prea multe 5ntreb"ri. >ulg se use si el, ar se opri aproape e mal, se aplec" s" ia o
5nghititur" bun" e ap", up" care 5si scutur" coama si neche!" e c1te$a ori.
Polly si .igory se ocupar" e pomul cu caramele. >ructele erau elicioase; nu chiar cum sunt
caramelele, ci mai moi si mai !emoase, ar sem"nau cu acestea. +i >ulg a$u un mic eGun
eJcelent; gust" si el o caramea si spuse c"%i bun", ar c" el pre7er" iarb" imineata. Apoi, cu
putin e7ort, copiii 5l 5nc"lecar" si pornir" in nou la rum.
'ra chiar mai bine ec1t 5n !iua anterioar", pe e o parte 7iinc" toti se simteau oihniti si, pe
e alt" parte, pentru c" soarele care tocmai r"s"rise era 5n spatele lor si, 7ireste, totul arat" mai
7rumos c1n 5ti $ine lumina in spate. 'ra o c"l"torie minunat". Peste tot se $eeau munti 5nalti
acoperiti e !"pa". I"ile erau at1t e $er!i, iar apele care se 5nreptau, printre ghetari, spre
r1u, at1t e albastre, 5nc1t copiii a$eau sen!atia c" !boar" easupra unor biGuterii uriase. Tare
le%ar 7i pl"cut ca aceast" parte a c"l"toriei s" ure!e mai mult. .ar cur1n simtir" cu totii un
miros si 5ncepur" s" se 5ntrebeD
? Ce%i asta@ +imti ce$a@ .e une $ine@ .e une$a e easupra 5i 5n$"lui o mireasm" celest",
cal" si aurie, care $enea parc" e la cele mai elicioase 7ructe si 7lori in 5ntreaga lume.
? Iine inspre $alea aceea, 5n care este lacul, le spuse >ulg.
? Asa e, spuse si .igory. (iteA Pe malul cel"lalt al lacului se riic" un eal 5n$er!it. +i uite ce
albastr" e apaA
? Aici trebuie s" 7ie #ocul acelaA spuser" toti trei.
>ulg cobor5 tot mai Gos, 5n cercuri mari. I1r7urile ghetarilor r"m1neau tot mai sus, easupra lor.
Aerul era tot mai cal si mai 5mbietor, at1t e 5mbietor c"%ti "eau lacrimile. >ulg plutea acum
cu aripile larg 5ntinse, nemiscate, 5ncerc1n s" ating" p"m1ntul cu copitele. .ealul $ere si
abrupt se apropia e ei 5n $ite!". O clip" mai t1r!iu, ateri!ar", estul e brusc. Copiii c"!ur" 5n
iarba cal" si 7in", ar nu se lo$ir". C1n se riicar"%n picioare, g171iau putin.
)ai a$eau cam un s7ert in istant" p1n" 5n $1r7ul ealului si pornir" s" urce pe at". E&u cre
c" >ulg ar 7i putut s" urce ac" n%ar 7i a$ut aripile care%l echilibrau si cu care mai putea !bura
c1te putin in c1n 5n c1n.F .e Gur 5mpreGurul $1r7ului se riica un !i 5nalt e ierburi. .incolo
e !i, cresteau copaci. Crengile lor se 5ntineau peste !i; 5n b"taia $uitului, 7run!ele $er!i
a$eau nuante argintii si alb"strui.
C1n c"l"torii nostri aGunser" 5n $1r7, 7ur" ne$oiti s" 5nconGoare garul ca s" g"seasc" poartaD o
poart" 5nalt", in aur, 5nchis", 5n partea e est.
Cre c" p1n" 5n acea clip" >ulg si Polly cre!user" c%au s" intre si ei cu .igory. .ar acum nu
mai creeau. 'ra un loc at1t e al cui$a, 5nc1t numai un prost si%ar 7i putut ori s" intre ac" nu
7usese trimis cu o misiune 7oarte special". .igory 5si "u seama si el c" >ulg si Polly nu $oiau
si nici nu puteau s" intre cu el. +e use spre poart" singur.
C1n aGunse 5n reptul ei, $"!u niste cu$inte scrise cu argint pe aurul portii; scria ce$a 5n genulD
Intr" pe%aceast" poart" e aur, e nu, e ea stai c1t mai eparte,
Poti lua in poame e%o 7aci pentru altii, e nu, 7ugi e pe aceast" c"rare,
C"ci toti cei ce 7ur" sau cei ce sar garul a$ea%$or parte
.e ce si%au orit e c1n lumea, ar 7i%$or cuprinsi e isperare.
% Poti lua in poame e%o 7aci pentru altii, 5si repet" .igory 5n g1n. 'u asta $oi 7ace. B"nuiesc
c" asta 5nseamn" c" nu am $oie s" m"n1nc eu in poamele astea. .aH nu 5nteleg ce $rea s"
spun" primul $ers. Intr" pe%aceast" poart" e aur. Cine ar $rea s" sar" garul, ac" poate intra
pe poart"@ .aH cum s%o 7i eschi!1n poarta@C
O atinse cu m1na si aceasta se eschise pe at", 7"r" nici cel mai mic !gomot.
Acum, c" putea $eea 5n"untru, locul i se p"ru mai intim ca oric1n. P"si solemn, uit1nu%se 5n
Gur. 'ra liniste eplin". Chiar si 71nt1na in miGlocul gr"inii e%abia susura. )ireasma aceea
minunat" 5l 5nconGur" in toate p"rtileD era un loc plin e 7ericire, ar si 7oarte solemn.
<si "u seama care era copacul e care a$ea ne$oie pe at". Pe e o parte, pentru c" era
chiar 5n miGlocul gr"inii si, pe e alt" parte, pentru c" merele cu care era 5nc"rcat, mari si
argintii, str"luceau at1t e tare, 5nc1t aruncau o lumin" a lor proprie 5n locurile umbroase une
soarele nu putea aGunge. +e use rept la el, culese un m"r si si%l puse 5n bu!unarul e la piept
al h"inutei. .ar, 5nainte e asta, nu se putu abtine s" nu%l miroas".
Ar 7i 7ost mult mai bine ac" l%ar 7i pus irect 5n bu!unar. >u cuprins e o sete si e o 7oame
5ngro!itoare, 5i era tare po7t" s" guste in m"r. <l puse repee 5n bu!unar; ar mai erau o
multime. Oare chiar nu trebuia s" guste nici m"car unul@ #a urma urmei, se g1ni el, poate c"
$ersurile e pe poart" nu trebuiau luate prea 5n serios; poate erau oar un s7at ? si cui 5i pas"
e s7aturi@ +i chiar ac%ar 7i un orin, oare chiar l%ar 7i 5nc"lcat m1nc1n un m"r@ Respectase
eGa prima parte, aceea cu luatul poamelor Bpentru altiiC.
<n timp ce se g1nea la toate acestea, 5si riic" pri$irea printre crengile pomului. .easupra
capului lui, pe o ramur", mot"ia o pas"re minunat". +pun Bmot"iaC, pentru c" p"rea c" oarme;
ar poate c" nu era chiar asa. (nul intre ochi era un pic eschis. Pas"rea era mai mare ca un
$ultur, a$ea penele e pe piept galbene ca so7ranul, pe cap a$ea pene rosii, iar coaa era
$iolet.
? Asta o$eeste, spunea .igory mai t1r!iu, po$estinu%le altora espre a$entura lui, c" nu
poti 7i nicioat" estul e precaut c1n te a7li 5n asemenea locuri 7ermecate. &u se stie nicioat"
ce ochi sunt atintiti asupra ta.
.ar eu cre c" .igory n%ar 7i luat un m"r pentru sine 5n nici un ca!. #ucruri ca +" &u >uri li se
b"gau mult mai mult 5n cap b"ieteilor pe $remea aceea. Cu toate acestea, nu putem 7i prea
siguri.
.igory tocmai se 5ntorcea spre poart" c1n se opri s" se mai uite o at" 5n Gur. +i a$u un soc
5ngro!itor. &u era singur. #a numai c1ti$a metri e el st"tea Ir"Gitoarea. Tocmai aruncase
cotorul unui m"r pe care%l m1ncase. Oeama era mult mai 5nchis" la culoare ec1t $%ati astepta
si se mur"rise groa!nic la gur". .igory 5si "u imeiat seama c" Ir"Gitoarea s"rise garul. +i
5ncepu s" 5nteleag" c" probabil ultimul $ers, cel cu ceea ce%ti oresti e c1n lumea si cu
isperarea, era plin e 5nteles.
C"ci Ir"Gitoarea ar"ta mai puternic" si mai m1nr" ca oric1n, si chiar, 5ntr%un 7el, trium7"toare;
ar era caa$eric" la 7at", era alb" ca $arul.
Toate acestea 5i trecur" prin minte 5ntr%o clipit"; up" care%si lu" picioarele la spinare si 7ugi
spre poart" cu toat" $ite!a; Ir"Gitoarea up" el. Cum iesi, poarta se 5nchise 5n urma lui. Ceea
ce%l aGut" s" ia un oarecare a$ans, ar nu prea mare. C1n aGunse la ceilati, le strig"D
? Repee, Polly, 5ncalec"A Riic"%te, >ulgA Ir"Gitoarea s"rise garul, sau !burase peste el, si
era iar 7oarte aproape e el.
? +tai une esti, 5i strig" .igory, 5ntorc1nu%se spre ea. .ac" te apropii un pas m"car, o s" ne
7acem ne$"!uti.
? Copil prost ce esti, 5i spuse Ir"Gitoarea. .e ce 7ugi e mine@ &u%ti $reau r"ul. .ac" nu stai s"
asculti ce am s"%ti spun acum, o s" pier!i ce$a ce te%ar 7i putut 7ace 7ericit toat" $iata.
? &%am ne$oie, multumesc, spuse .igory. .ar o ascult".
? +tiu up" ce ai $enit aici, continu" Ir"Gitoarea. >iinc" ieri sear", c1n st"teati e $orb",
eram aproape e $oi, 5n p"ure. Ai luat o poam" in gr"in". ' 5n bu!unar. +i $rei s" i%o uci
#eului, 7"r" s" gusti in ea, ca s" guste el in ea, ca s%o 7oloseasc" el. ProstuleA +tii ce 7ruct
este "sta@ 5ti spun eu, este m"rul tineretii, m"rul $ietii. 'u stiu, pentru c" eu am gustat; si simt
eGa cum ce$a se schimb" 5n"untrul meu, acum stiu c" n%o s" mai 5mb"tr1nesc si n%o s" mor
nicioat". )"n1nc" si tu in el, b"ieteA +i $om tr"i am1noi pe $eci si $om 7i regele si regina
acestei lumi ? sau ai lumii tale, ac" ne hot"r1m s" ne 5ntoarcem acolo.
? &u, multumesc, spuse .igory, nu cre c" $reau s" tr"iesc up" ce mor toti cei pe care%i
cunosc. Pre7er s" tr"iesc c1t tr"ieste toat" lumea, s" mor si s" aGung 5n Rai.
? .aH cum r"m1ne cu mama ta, pe care pretin!i c%o iubesti@
? Ce%are ea a 7ace cu toate astea@
? &u 5ntelegi, prostule, c" o buc"tic" in m"rul "la ar $ineca%o@ 5l ai 5n bu!unar. +untem
singuri, #eul e eparte. >oloseste%te e )agie si 5ntoarce%te 5n lumea ta. <ntr%un minut poti 7i
l1ng" patul mamei tale si s"%i ai s" muste in m"r. <n numai cinci minute ai s" $e!i cum 5i
re$ine culoarea 5n obraGi. O s"%ti spun" c" n%o mai oare nimic. Apoi o s"%ti spun" c" se simte
mai puternic". .up" care $a aormi, g1neste%te; $a ormi un somn ulce, 7"r" urere, 7"r"
meicamente. +i a oua !i toat" lumea o s" spun" c" s%a 5ns"n"tosit si c" arat" minunat.
Cur1n o s" 7ie iar s"n"toas". Casa ta $a 7i iar plin" e 7ericire. Iei 7i si tu 5n r1n cu ceilalti
b"ieti.
? OhA 7"cu .igory e parc" ar 7i 7ost r"nit, si%si use m1na la cap.
>iinc" acum a$ea e luat cea mai grea hot"r1re.
? Ce%a 7"cut #eul pentru tine ca s"%i 7i scla$@ 5l 5ntreb" Ir"Gitoarea. Ce%ti mai poate 7ace o at"
ce te 5ntorci 5n lumea ta@ +i ce%ar cree mama ta ac%ar a7la c" ai 7i putut s%o scapi e ureri si
s"%i reai $iata si s"%l 7aci 7ericit pe tat"l t"u, ar n%ai $rut s%o 7aci@ C%ai pre7erat s" asculti
orinul unui animal s"lbatic intr%o lume ciuat", 5n care n%ai ce c"uta@
? &u... nu cre c"%i un animal s"lbatic, spuse .igory cu $oce slab". '... nu stiu...
? Atunci e ce$a si mai r"u, spuse Ir"Gitoarea. (it"%te ce ti%a 7"cut eGa; uite c1t e nemilos te%a
7"cut. Asta le 7ace tuturor celor care i se supun. B"iat 7"r" inim" ce estiA Pre7eri s"%ti lasi mama
s" moar"...
? Taci, spuse bietul .igory, cu $oce la 7el e slab". Cre!i c" eu nu%mi au seama@ .ar... i%am
promis.
? .ar nu stiai ce promiti. &imeni nu te poate opri.
? &ici mamei, spuse .igory, g"sinu%si cu greu cu$intele, nici mamei nu i%ar pl"cea ? e 7oarte
strict" 5n pri$inta promisiunilor, si mi%a spus s" nu 7ur, si altele e genul "sta. .ac%ar 7i aici, chiar
ea mi%ar spune s" nu 7ac asa ce$a.
? .aH nu trebuie s" a7le nicioat", spuse Ir"Gitoarea cu glas mai ulce ec1t $%ati putea
5nchipui c%ar 7i putut a$ea cine$a cu un chip at1t e 7ioros. &u%i ne$oie s"%i spui e une ai
m"rul. &ici tata nu trebuie s" a7le. &imeni in lumea ta nu stie nimic e toat" aceast" a$entur".
+i nu trebuie s%o iei nici pe 7at" 5napoi cu tine.
Aici Ir"Gitoarea comise o greseal" 7atal". Bine5nteles c" .igory stia c" Polly se poate 5ntoarce
cu inelul ei, tot asa cum si el se putea 5ntoarce cu al lui. .ar se pare c" Ir"Gitoarea nu stia asta.
+i r"utatea care se ascunea 5n spatele s7atului s%o lase pe Polly acolo 5i ar"t" b"iatului c" tot
ceea ce%i spusese p1n" atunci 7usese 7als, o minciun" e la un cap"t la altul.
<n ciua am"r"ciunii care%l cuprinsese, mintea i se lumin" intr%o at" si%i spuse Ecu o $oce total
i7erit" si mult mai puternic"FD
? Ia ascult"A .aH pe tine ce te interesea!" ce 7ac eu@ .e c1n tii asa mult la mama@ Ce
leg"tur" ai tu cu ea@ Ce urm"resti@
? Bra$o, .igs, 5i sopti Polly la ureche. RepeeA 0ai s" plec"m acumA
&u 5nr"!nise s" spun" nimic 5n tot acest timp, pentru c" nu mama ei era pe moarte.
? +us, strig" .igory, aGut1n%o s" 5ncalece pe >ulg si 5nc"lec1n apoi si el c1t putu e repee.
Calul 5si 5ntinse aripile.
? Plecati, prostilor, strig" Ir"Gitoarea 5n urma lor. O s"%ti auci aminte e mine, b"iete. C1n o
s" !aci b"tr1n si sl"bit, pe moarte, o s"%ti amintesti cum ai at cu piciorul sansei e a 7i $esnic
t1n"rA &%o s" ti se mai o7ere o asemenea sans".
'rau eGa at1t e sus, 5nc1t e%abia o mai puteau au!i. .ar nici Ir"Gitoarea nu%si pieru timpul
uit1nu%se up" ei; o $"!ur" 7ugin pe coasta ealului, spre nor.
<n imineata aceea porniser" la rum e$reme si nu st"tuser" prea mult 5n gr"in", asa 5nc1t si
>ulg si Polly erau siguri c" pot aGunge 5napoi 5n &arnia 5nainte e a se 5nnopta. .igory t"cu tot
rumul 5napoi, iar ceilalti nu a$ur" curaGul s" eschi" ei iscutia. 'ra 7oarte trist si nu era sigur
c" 7"cuse ceea ce trebuia s" 7ac"; ar e c1te ori 5si amintea e lacrimile in ochii lui Aslan,
e$enea sigur.
>ulg !bur" !iua 5ntreag" neostenit; spre r"s"rit, c"l"u!inu%se up" albia r1ului, peste munti si
peste ealuri 5mp"urite, si apoi peste casca" si spre p"urile &arniei, umbrite e st1nca
m"reat", 5n cele in urm", c1n cerul 5ncepuse s" se 5nroseasc" 5n lumina apusului, acum
r"mas 5n urma lor, se !"ri un loc 5n care erau aunate mai multe creaturi pe malul apei. +i
cur1n 5l $"!ur" si pe Aslan 5n miGlocul acestora. >ulg !bur" pe easupra lor, 5si 5ntinse cele
patru picioare, 5si str1nse aripile si ateri!a. Copiii esc"lecar". .igory $"!u cum toate animalele,
piticii, satirii, nim7ele si toate celelalte se au 5n l"turi ca s"%i 7ac" loc s" treac". +e use la
Aslan, 5i 5nm1n" m"rul si%i spuseD
? I%am aus m"rul pe care l%ati cerut, omnule.
12. Plantarea Pomului
% Bra$o, spuse Aslan cu o $oce care cutremur" p"m1ntul.
.igory 5si "u sema c" toti locuitorii &arniei 5l au!iser" si c" e%acum 5ncolo po$estea lor $a 7i
transmis" in tat"%n 7iu 5n acea lume nou", timp e sute e ani si poate chiar pe $eci. .ar nu
mai era 5n pericol s" se simt" p"c"lit pentru c" acum, 7at"%n 7at" cu Aslan, nu se mai g1nea la
asta. I"!u c" 5l poate pri$i rept 5n ochi. (itase e toate neca!urile si se simtea 7oarte multumit.
? Bra$o, >iu al lui Aam, 5i mai spuse #eul 5nc" o at". Pentru acest 7ruct, ai su7erit e 7oame,
e sete si%ai pl1ns. Tu esti cel care o s" pun" 5n p"m1nt s"m1nta acestui Pom, care $a 7i
protectorul &arniei. Arunc" m"rul spre malul apei, acolo une p"m1ntul e mai moale.
.igory 7"cu asa cum i se spuse. Toat" lumea amutise. +e au!i cum c"!u m"rul pe p"m1ntul
moale.
? Bine aruncat, spuse Aslan. 0aieti acum la 5ncoronarea Regelui >ran: si a Reginei 0elen.
Copiii e%abia acum 5i obser$ar" pe acestia oi. Purtau niste $esminte ciuate si 7rumoase; e
la umeri le at1rna c1te o rob" bogat"; patru pitici purtau trena Regelui si patru nim7e pe cea a
Reginei. &u a$eau nimic pe cap; ar 0elen 5si l"sase p"rul pe spate si ar"ta mult mai r"gut".
.ar ceea ce%i 7"cea s" arate alt7el ec1t 5nainte nu erau nici hainele, nici coa7ura schimbat".
>ata lor a$ea o eJpresie nou", mai ales 7ata Regelui. Toat" siretenia si iritarea pe care le
c"p"tase ca BirGar la oras p"reau s" 7i isp"rut, si era usor s" $e!i curaGul si bun"tatea pe care
le a$usese intoteauna. Poate c" aerul tinerei lumi era cau!a, sau poate 7aptul c" $orbiser" cu
Aslan, sau poate si una si alta.
? O"u, 5i sopti >ulg lui Polly la ureche, st"p1nul meu s%a schimbat la 7el e mult ca mine. Acum
chiar arat" a st"p1n ae$"ratA
? .a, aH nu%mi mai b1!1i asa 5n ureche, !ise Polly. )" g1ili.
? Acum haieti s" es7acem copacii pe care i%ati legat si s" $eem ce g"sim acolo, spuse
Aslan.
.igory obser$" c" ramurile a patru copaci care cresteau unul l1ng" altul 7useser" legate 5ntre
ele ast7el 5nc1t alc"tuiau un 7el e cusc". Cei oi 'le7anti si c1ti$a pitici es7"cur" copacii 5n
scurt timp. <n"untru erau trei lucruri. (n copac t1n"r care p"rea 7"cut in aur; un copac t1n"r
care p"rea in argint; ar al treilea era un obiect mi!erabil, cu hainele pline e noroi, ghemuit
5ntre cei oi copaci.
? (auA spuse .igory 5n soapt". (nchiul Anre,A
Pentru a putea 5ntelege mai bine, $a trebui s" ne 5ntoarcem putin 5n timp. Animalele, up" cum
probabil $" amintiti, 5ncercaser" s"%l plante!e si s"%l ue. C1n in pricina uatului 7usese tre!it
in lesin, se tre!ise u 7leasc", cu picioarele 5ngropate 5n p"m1nt Ecare se tot trans7orma 5n
noroiF si 5nconGurat e m"i multe animale s"lbatice ec1t $isase $reoat" 5n $iata lui. .e aceea
nu e e mirare c" a 5nceput s" tipe si s" urle. Ceea ce a 7ost, 5ntr%un 7el, 7oarte bine, 7iinc" asa
au 7ost toti con$insi Echiar si PorculF c" e $iu. .rept care 5l e!gropar" la loc Epantalonii erau e%
acum, 5ntr%o stare Galnic"F. .e 5nat" ce se $"!u cu picioarele eliberate, $ru s%o ia la 7ug", ar 7u
oprit e trompa 'le7"ntitei. Toti 7ur" e acor c" trebuie s"%l pun" une$a 5n sigurant" p1n"
c1n $ine Aslan s"%l $a" si s" le spun" ce s" 7ac" cu el. Asa c" 7"cur" un 7el e cusc". .up"
care 5i o7erir" tot 7elul e lucruri e m1ncare.
)"garul aun" gr"me!i e m"r"cini si i le arunc" 5n cusc", ar unchiul Anre, nu p"ru s" se
sinchiseasc". Ie$eritele 5l bombarar" cu alune, ar el 5si ap"ra capul cu m1inile si 5ncerca s"
se 7ereasc". C1te$a p"s"ri !burar" 5ncolo si%ncoace arunc1nu%i cu genero!itate $iermi. (rsul
7u eosebit e r"gut. .up"%amia!a aceea g"sise un cuib e $iespi si, 5n loc s" m"n1nce el
mierea Eceea ce tare%ar mai 7i $rutF, aceast" $renic" creatur" i%o ause unchiului Anre,. .ar
asta a 7ost cea mai mare greseal". (rsul reusi s" arunce 7agurii cu miere 5n cusc" si, in
greseal", 5l lo$i pe unchiul Anre, peste 7at" E$iespile nu muriser" toateF. (rsul, pe care nu l%ar
7i eranGat s" 7ie lo$it cu un 7agure e miere, nu 5ntelese e ce unchiul Anre, 5ncepu s" se
agite. +i, ghinion, la un moment at se ase!" pe gr"maa e ciulini.
? .ar oricum, up" cum spunea Porcul, 5i intrase mult" miere 5n gur" creaturii si asta precis c"
i%a 7"cut bine.
Aproape c" 5ncepuser" s" tin" la animalul acesta ciuat si sperau c" Aslan o s" le ea $oie s"%l
tin". Creaturile mai estepte erau sigure e%acum c" sunetele pe care le scotea, cel putin unele
intre ele, a$eau un 5nteles, 5l bote!ar" Coniac, 7iinc" scotea sunetele astea 7oarte es.
<n cele in urm", totusi, trebuir" s"%l lase acolo peste noapte. Aslan 7u ocupat toat" !iua cu
Regele si Regina si cu alte lucruri importante, asa c" nu a$u timp s" $in" la Bbietul ConiacC. .ar,
cu toate alunele, perele, merele si bananele care%i 7useser" aruncate 5n cusc", se escurc"
binisor la cin". <ns" nu s%ar putea spune c" petrecu o noapte prea pl"cut".
? Auceti%l aici, spuse Aslan.
(nul intre 'le7anti 5l lu" pe unchiul Anre, 5n tromp" si%l puse la picioarele #eului. 'ra at1t e
speriat, c" nici nu a$ea curaG s" se miste.
? Aslan, omnule, $" rog, spuse Polly, puteti s"%i spuneti ce$a ca s" nu%i mai 7ie 7ric"@ Iar up"
aceea s"%i spuneti ce$a ca s" nu mai $in" aici nicioat"@
? Cre!i c" mai $rea s" $in"@ o 5ntreb" Aslan.
? +titi, spuse Polly, ar putea s" trimit" pe altcine$a. ' impresionat e 7aptul c" intr%o bar" a
crescut un 5ntreg 7elinar si cree...
? Ce cree el e o prostie, copila mea, spuse Aslan. #umea aceasta $a musti e $iat" timp e
c1te$a !ile eoarece c1ntecul cu care i%am at $iat" mai pluteste 5n $"!uh si mai scormoneste
p"m1ntul. .ar nu $a ura prea mult. &u%i pot spune asta acestui p"c"tos b"tr1n si nici nu pot
s"%l console!; nu%mi poate au!i $ocea. .ac%as 5ncerca s" $orbesc cu el, n%ar au!i ec1t niste
m1r1ituri si niste r"gete. Ah, 7ii ai lui Aam, c1t e tare $" ap"rati e ceea ce $%ar putea 7ace
bineA .ar 5i $oi a singurul ar pe care este 5n stare s"%l primeasc".
<si aplec" trist capul si su7l" 5n 7ata speriat" a )agicianului.
? .ormiA spuse. .ormi si $ei sc"pa timp e c1te$a ore e toate griGile pe care tu singur ti le%ai
creat.
(nchiul Anre, c"!u imeiat, cu ochii 5nchisi, si 5ncepu s" respire linistit.
? #uati%l e%aici si culcati%l, le spuse Aslan. Iar $oi, piticilor, s" $" $" c1t sunteti e priceputi.
+" $" ce coroane sunteti 5n stare s" 7aceti pentru Rege si Regin".
)ai multi pitici ec1t $%ati putea 5nchipui "ur" bu!na spre Copacul e Aur. <l e!golir" e
7run!e, rupser" si c1te$a crengi c1t ai !ice peste. +i acum copiii obser$ar" c" nu ar"ta a aur, ci
chiar era in aur ae$"rat. Crescuse, 7ireste, in moneele e aur care c"!user" in bu!unarul
unchiului Anre,, c1n 5l 5ntorseser" cu capul 5n Gos; asa cum argintul crescuse in moneele
e argint. Parc" in neant, ap"rur" gr"me!i e crengute uscate pentru 7oc, o nico$al" micut",
ciocane, clesti si 7oaie, 5n clipa urm"toare E.oamne, tare harnici erau piticutii "stiaAF 7ocul era
gata 7"cut, 7oalele lucrau, aurul se topea, ciocanele boc"neau. .ou" C1rtite, pe care Aslan le
trimisese mai e$reme s" sape Eceea ce le pl"cea, e alt7el, cel mai multF auseser" o
gr"m"Goar" e pietre pretioase la picioarele piticilor. .in egetele m"iastre ale micutilor 7ierari
prinser" 7orm" ou" coroane usoare, elicate, ou" cercuri 7rumos 7"cute, pe care le puteai
purta cu ae$"rat si care te puteau 7ace s" ar"ti mai bine. &u erau eloc ur1te si greoaie, cum
sunt coroanele moerne europene. A Regelui era 5mpoobit" cu rubine, iar a Reginei cu
smarale.
.up" ce r"cir" coroanele 5n apa r1ului, Aslan 5i puse pe >ran: si pe 0elen s" 5ngenunche!e 5n
7ata lui si le puse coroanele pe cap. Apoi le spuseD
? Riicati%$", Rege si Regin" a &arniei, tat" si mam" a multor regi care $or omni peste
&arnia si peste t"r1mul Archen si peste Insule. >iti repti si milosi si curaGosi. >iti binecu$1ntati.
Toti cei pre!enti i!bucnir" 5n urale, neche!ar", b"tur" in aripi, iar perechea regal" r"mase
solemn" si putin timi", ar timiitatea 5i 7"cea s" par" si mai nobili. +i, 5n timp ce aclama,
.igory 5l au!i pe Aslan spun1nD
? Pri$itiA
<ntoarser" cu totii capul. #i se t"ie r"su7larea e mirare si 5nc1ntare. Ce$a mai 5ncolo, riic1nu%
se easupra capetelor lor, $"!ur" un pom care cu sigurant" nu mai 7usese 5nainte. Crescuse
probabil 7"r" nici un !gomot, ar repee, asa cum se riic" un steag pe catarg, 5n timp ce ei
erau ocupati cu 5ncoronarea. Ramurile lui p"reau s" lumine!e, nu s" umbreasc" p"m1ntul, si
e sub 7iecare 7run!" se i$ea c1te un m"r argintiu. .ar ceea ce%i uimi pe toti 7u mireasma care
$enea inspre pom. O clip", nimeni nu se putu g1ni ec1t la ea.
? >iu al lui Aam, spuse Aslan, ai pus bine s"m1nta 5n p"m1nt. Iar $oi, locuitori ai &arniei,
a$eti atoria s" p"!iti acest Pom, 7iinc" el $a 7i +cutul $ostru. Ir"Gitoarea espre care $%am
spus a 7ugit eparte, une$a 5n partea e nor a lumii noastre; $a tr"i acolo si $a e$eni 7oarte
puternic" 5n )agie. .ar at1ta $reme c1t 5n7loreste Pomul "sta, nu $a $eni nicioat" aici, 5n
&arnia. &u are curaG s" se apropie la o istant" mai mic" e o sut" e :ilometri e Pom, in
cau!a miresmei, care pentru $oi e "t"toare e bucurie si s"n"tate, ar pentru ea e "t"toare
e groa!", moarte si isperare.
Toat" lumea pri$ea Pomul cu solemnitate. Aslan 5si 5ntoarse intr%o at" capul E5mpr"stiin ra!e
aurii e lumin" in coam"F si%si opri ochii asupra copiilor.
? Ce e, copii@ 5i 5ntreb", pentru c"%i surprinse susotin si 7"c1nu%si semne.
? Oh, Aslan, omnule, 5ncepu .igory, 5mbuGor1nu%se, am uitat s" $" spun. Ir"Gitoarea a
m1ncat eGa un m"r ca acela in care a crescut Pomul.
&u spusese tot ce g1nea, ar complet" Polty 5n locul lui Elui .igory 5i era mereu team" s" nu
se 7ac" e r1sFD
? .e aceea probabil c" n%o s%o eranGe!e mireasma acestor mere.
? +i e ce cre!i asta, >iic" a '$ei@ o 5ntreb" #eul.
? P"i, 7iinc" a m1ncat un m"r.
? Copila mea, 5i r"spunse el, tocmai e%asta toate celelalte o 5ngro!esc. Asta li se 5nt1mpl"
tuturor celor care culeg si m"n1nc" 7ructe atunci c1n nu trebuie si cum nu trebuie. >ructul e
gustos, ar up" aceea nu se $or mai putea atinge e el.
? <nteleg acum, spuse Polly. +i cre c" 7iinc" l%a m1ncat c1n nu trebuia, n%o s" aib" nici un
e7ect asupra ei, $reau s" spun c" n%o s%o 7ac" t1n"r" si asa mai eparte, nu%i asa@
? Ba a, in p"cate, !ise Aslan, 1n in cap, $a a$ea acelasi e7ect. #ucrurile au 5ntoteauna
e7ectul pentru care au 7ost create. +i%a 7"cut po7ta; are o putere e ne5n$ins si e nemuritoare ca
o !eit". .ar $iata $esnic", atunci c1n ai o inim" rea, e oar o $esnic" tristete si ea a si 5nceput
s" o simt". Toti cap"t" ceea ce caut" p1n" la urm"; ar nu le place 5ntoteauna.
? Am 7ost c1t pe ce s" m"n1nc si eu unul, Aslan, 5i spuse .igory. As 7i...
? .a, copilul meu, 5i r"spunse Aslan. C"ci 7ructul 5si 7ace mereu e7ectul ? trebuie ? ar
e7ectul nu e 5ntoteauna unul pl"cut pentru cel care l%a cules in proprie initiati$". .ac" un
locuitor al &arniei ar 7i 7urat un m"r si l%ar 7i 5ngropat aici ca s" proteGe!e &arnia, nepus e
nimeni s" 7ac" asta, m"rul ar 7i proteGat &arnia. .ar ar 7i proteGat%o trans7orm1n%o 5ntr%un
imperiu puternic si cru, cum a 7ost Charnul, nu ca t"r1mul bl1n pe care am $rut eu s"%l cree!.
+i Ir"Gitoarea a mai 5ncercat s" te ispiteasc" s" mai 7aci ce$a, nu%i asa@
? .a, Aslan. )i%a spus s"%i uc un m"r mamei.
? Asta ar 7i $inecat%o, ar nu $%ar 7i aus nici o bucurie. Ar 7i $enit o !i c1n, pri$in 5n urm", si
tu si ea $%ati 7i c"it si $%ati 7i orit s" 7i murit atunci c1n 7usese bolna$".
.igory nu mai putu spune nimic, lacrimile 5l 5necau si pieruse orice sperant" c" si%ar putea
sal$a mama; ar, 5n acelasi timp, 5si "ea seama c" #eul stia ce s%ar 7i putut 5nt1mpla, si c"
eJist" poate lucruri si mai 5ngro!itoare ec1t s" pier!i pe cine$a 7oarte rag. .ar Aslan 5i mai
spuse, aproape 5n soapt"D
? Asta s%ar 7i 5nt1mplat, copilul meu, ac"%i uceai un m"r 7urat. .ar nu asa se $a 5nt1mpla
acum. Ceea ce%ti $oi a eu acum $" $a auce numai bucurii. &u $a a, 5n lumea $oastr", $iat"
$esnic", ar o $a $ineca pe mama ta. .u%te. Culege un m"r in Pom.
Pret e o clip" .igory nu 5ntelese. Parc" se r"sturnase lumea 5ntreag". .up" care, ca 5ntr%un
$is, se use spre Pom, trec1n pe l1ng" Rege si Regin" si toti ceilalti, care%l aclamau. #u" un
m"r si%l puse 5n bu!unar. Apoi se 5ntoarse la Aslan.
? I" rog, spuse, pot s" plec acas"@ (itase s"%i multumeasc", ar a$usese e g1n s" o 7ac",
si Aslan 5ntelese.
13. +>PR+IT(# AC'+T'I POI'+TI +I <&C'P(T(# T(T(ROR C'#OR#A#T'
% C1n sunt cu $oi, n%a$eti ne$oie e inele, se au!i $ocea lui Aslan. Copiii clipir" si se uitar" 5n
Gur. 'rau in nou 5n P"urea intre T"r1muri; unchiul Anre, ormea pe iarb"; Aslan era l1ng"
ei.
? 0aieti, e timpul s" $" 5ntoarceti acas". .ar mai 5nt1i trebuie s" $" spun ou" lucruriD un
a$ertisment si un orin. (itati%$" aici, copii.
+e uitar" si $"!ur" o groap", cu 7unul acoperit e iarb", cal" si uscat".
? .ata trecut" c1n ati 7ost aici, le spuse Aslan, groapa asta era un ochi e ap". C1n ati s"rit
5n el, ati aGuns 5n lumea 5n care un soare muribun str"lucea peste ruinele Charnului. Acum
ochiul acela e ap" a secat. #umea aceea s%a s71rsit, e parc" n%ar 7i eJistat nicioat". A$eti
griG" ca asta s" le ser$easc" e 5n$"t"tur" rasei lui Aam si a '$ei.
? .a, Aslan, spuser" copiii. Polly a"ug"D
? .aH noi nu suntem chiar asa e r"i ca lumea aceea, nu%i asa, Aslan@
? &u 5nc", >iic" a '$ei. &u 5nc". .ar lumea $oastr" e$ine tot mai rea. &u e sigur c" n%o s" se
g"seasc" si printre $oi o persoan" rea, care s" a7le un secret la 7el e periculos ca acela al
Cu$1ntului .eplorabil cu care s" omoare toate 7iintele. +i nu peste mult timp, 5nainte s"
5mb"tr1niti, marile natii ale lumii $oastre $or 7i conuse e tirani c"rora n%o s" le pese e bucurii
si e reptate mai mult ec1t 5i pas" 5mp"r"tesei Qais. A$erti!ati%$" lumea. Iar acum, orinul.
#uati%i acestui unchi, c1t e repee puteti, toate inelele magice si 5ngropati%le une$a une s"
nu le mai poat" 7olosi nimeni nicioat".
Copiii 5l pri$eau am1noi 5n ochi 5n timp ce el le spunea aceste $orbe. +i intr%o at" En%au stiut
nicioat" cum anume s%a 5nt1mplatF 7ata #eului e$eni o mare e aur pe care 5ncepur" s"
pluteasc", si se simtir" cuprinsi e o ulceat" si o putere care%i 7"cur" s" crea" c" nu mai
7useser" nicioat" cu ae$"rat 7ericiti sau 5ntelepti sau buni, nici m"car cu ae$"rat $ii sau treGi.
Iar amintirea acelui moment nu%i mai p"r"si nicioat", ast7el 5nc1t e c1te ori erau am"r1ti sau
7uriosi sau 5n momentele e team", g1nul la acea bun"tate e aur, sentimentul c" era 5nc"
acolo, aproape e ei, une$a up" un colt sau up" $reo us", re$enea si%i 7"cea s" crea", 5n
a1ncul su7letului lor, c" totul e 5n orine. (n minut mai t1r!iu, toti trei Eunchiul Anre, se
tre!ise acumF re$enir" 5n !gomotul, c"lura si mirosurile #onrei. +e tre!ir" pe trotuarul in 7ata
casei 7amiliei =etterley si, cu eJceptia Ir"Gitoarei, a Calului si a BirGarului, totul era eJact ca
5nainte. >elinarul a$ea o bar" rupt"; resturile birGei !"ceau pe stra"; si mai era si multimea.
Oamenii mai iscutau 5nc" si unii intre ei 5ngenuncheau l1ng" politist, spun1nD
? <si re$ine.
+auD
? Cum te simti, b"tr1ne@
+auD
? Iine imeiat sal$area.
B.oamneA 5si spuse .igory 5n sinea lui. Cre c" 5ntreaga a$entur" n%a urat ec1t o clip".C
Cei mai multi se uitau cu 5n$ersunare 5n Gur, 5ncerc1n s%o g"seasc" pe Qais si calul. &imeni
nu%i b"g" 5n seam" pe copii, pentru c" nimeni nu%i $"!use plec1n sau 5ntorc1nu%se. Iar 5n
ceea ce%l pri$este pe unchiul Anre,, a$1n 5n $eere halul 5n care ar"ta acum, cu hainele
7er7enit" si cu 7ata plin" e miere, nu%l mai putea recunoaste nimeni. .in 7ericire, usa e la
intrare era eschis" si 7ata 5n cas" st"tea 5n prag, uit1nu%se la ce se 5nt1mpl" pe stra" Ece
istractieAF, asa 5nc1t copiii 5i "ur" un ghiont unchiului Anre, s" intre 5nainte s"%i 5ntrebe
cine$a ce$a.
Acesta "u bu!na 5n sus pe sc"ri 5naintea lor si copiii se temur" c" se uce 5n po s" ascun"
inelele magice. .ar n%a$eau nici un moti$ e 5ngriGorare. 'l se g1nea la sticla in si7onier, asa
c" isp"ru pe at" 5n ormitor si 5ncuie usa. C1n iesi e acolo Enu peste mult timpF, era 5n
halat si se use rept la baie.
? Polly, poti s" iei tu celelalte inele@ o 5ntreb" .igory. 'u $reau s" m" uc la mama.
? Bine. &e $eem mai t1r!iu, spuse Polly si%o porni spre sc"rile care uceau la po.
.igory astept" o clip" s"%si trag" su7letul, up" care intr" 5ncet 5n camera mamei. +t"tea 5n pat
ca e obicei, re!emat" e perne, cu o 7at" at1t e slab" si e pali", c"%ti $enea s" pl1ngi
$"!1n%o. .igory scoase )"rul Iietii in bu!unar.
Asa cum Ir"Gitoarea Qais ar"tase 5n lumea noastr" alt7el ec1t 5n lumea ei, tot asa si m"rul in
gr"ina e pe eal ar"ta acum alt7el, 5n ormitor erau, 7ireste, multe culoriD cu$ertura colorat" e
pe pat, tapetul e pe perete, lumina soarelui in geam si halatul 7rumos, albastru, al mamei. .ar
5n clipa 5n care .igory scoase )"rul in bu!unar, toate aceste lucruri p"rur" aproape incolore.
Toate, chiar si lumina soarelui, p"reau o7ilite si sp"l"cite. +tr"lucirea )"rului arunca lumini
ciuate 5n ta$an. &u mai merita s" te uiti la nimic. Iar mireasma )"rului Iietii te 7"cea s" cre!i
c" una intre 7erestre e eschis" spre rai.
? .ragul meu, ce 7rumos e, 5i spuse mama.
? Ai s"%l m"n1nci, nu%i asa@ Te rog, 5i spuse .igory.
? &u stiu ac" octorul o s" 7ie e acor, 5i r"spunse. .ar e 7apt sunt aproape sigur" c" pot
s"%l m"n1nc.
'l i%l cur"t" si i%l t"ie si 5i "u c1te o buc"tic", pe r1n. .e%abia termin" e m1ncat, c" mama
5ncepu s" !1mbeasc" si capul 5i c"!u pe pern" 5ntr%un somn a1nc, ae$"rat, bl1n, 7"r" s" 7i
luat nici un meicament intr%acela e care a$usese at1ta ne$oie. +i era e$ient c" acum chipul
ei ar"ta alt7el. .igory se aplec" si o s"rut" 5ncet, up" care se 7uris" in camer" cu inima
b"t1nu%i 7oarte tare; lu" si cotorul cu el. <n restul !ilei, e c1te ori se uita la lucrurile in Gur si
$eea c1t e banale si e lipsite e magie sunt, 5si pierea orice sperant". .ar c1n 5si amintea
e chipul lui Aslan, 5ncepea in nou s" spere.
<n seara aceea, 5ngrop" cotorul 5n gr"ina in spatele casei.
A oua !i imineat", c1n $eni ca e obicei octorul, .igory se aplec" peste balustra" ca s"
au" mai bine. <l au!i pe octor iesin in camer" cu m"tusa #etty si spun1nD
? .omnisoar" =etterley, este cel mai eJtraorinar ca! pe care l%am 5nt1lnit 5n toat" cariera mea
e meic. '... e un miracol. 'u nu i%as spune nimic b"iatului acum; ca s" nu%si 7ac" prea mult
sperante. .ar, up" p"rerea mea...
Aici 5ns" 5ncepu s" $orbeasc" prea 5ncet si .igory nu%l mai putu au!i.
.up"%mas" se use 5n gr"in" si 7luier" semnalul lor secret, ca s%o cheme pe Polly Ecare nu se
mai putuse 5ntoarce 5n !iua preceent"F.
? Ce $esti ai@ 5l 5ntreb" Polly, uit1nu%se peste gar. Ireau s" !ic, ce 7ace mama ta@
? Cre... cre c" o s" 7ie bine, 5i spuse .igory. .ar, ac" nu te superi, as pre7era s" nu
$orbesc 5nc" espre asta. Ce%ai 7"cut cu inelele@
? #e%am luat pe toate, spuse Polly. (ite, stai calm, port m"nusi. 0ai s" le 5ngrop"m.
? 0aiA Am 7"cut un semn une am 5ngropat ieri cotorul.
Polly s"ri garul si merser" acolo 5mpreun". .ar se o$ei c" n%ar 7i 7ost ne$oie s" 7ac" nici un
semn. <n locul une 5ngropase cotorul, crestea eGa ce$a in p"m1nt. &u asa repee cum
$"!user" cresc1n copacii 5n &arnia, ar r"s"rise eGa un pom. #uar" o lop"tic" si 5ngropar"
toate inelele magice, chiar si pe ale lor, 5n cerc, 5n Gurul pomului.
O s"pt"m1n" mai t1r!iu, era aproape sigur c" mama lui .igory se 5ns"n"tosea. .ou"
s"pt"m1ni mai apoi, putea s" stea 5n gr"in". +i o lun" mai t1r!iu 5ntreaga cas" e$enise un
loc cu totul i7erit. )"tusa #etty 7"cea tot ce%i cerea mamaD eschiea geamurile, tr"gea
perelele 5mb1csite ca s" p"trun" lumina 5n camere, erau 7lori peste tot, m1ncarea mai bun",
pianul 7u acorat si mama 5ncepu in nou s" c1nte; si se Guca at1t e mult cu .igory si cu Polly,
5nc1t m"tusa #etty 5i spuneaD
? O"u, )abel, tu esti mai copil ec1t ei oi.
C1n lucrurile merg prost, merg asa o $reme; ar c1n lucrurile 5ncep s" mearg" bine, atunci
merg tot mai bine. .up" $reo sase s"pt"m1ni, sosi si o scrisoare lung" e la tata, in Inia, cu
$esti neasteptate. B"tr1nul unchi =ir:e murise, ceea ce 5nsemna c" tata era acum 7oarte bogat.
Intentiona s" se pensione!e si s" se 5ntoarc" acas" e tot. Iar casa cea mare e la tar", espre
care .igory au!ise e at1tea ori, ar pe care n%o $"!use nicioat", a$ea s" 7ie e%acum a lor;
casa cea mare cu armuri, graGuri, r1u, parc si sere si 5nconGurat" e p"uri si e munti... Asa
c" .igory era acum la 7el e sigur ca $oi c" $or tr"i cu totii 7ericiti p1n" la ainei b"tr1neti. .ar
poate mai $reti s" a7lati unele lucruri.
Polly si .igory r"maser" buni prieteni. 'a $enea aproape 5n 7iecare $acant" s" stea cu ei, 5n
casa lor 7rumoas" e la tar"; acolo a 5n$"tat s" c"l"reasc", s" 5noate, s" mulg" $aca, s" 7ac"
pr"Gituri si s" urce pe munte.
<n &arnia, animalele tr"ir" 5n pace si bucurie si nici Ir"Gitoarea, nici alt usman nu ap"ru s"
tulbure acest t"r1m multe sute e ani. Regele >ran: si Regina 0elen, 5mpreun" cu copiii lor,
tr"ir" 7ericiti 5n &arnia, iar al oilea lor 7iu e$eni Rege al t"r1mului Archen. B"ietii se 5nsurar"
cu nim7e, iar 7etele se m"ritar" cu !ei ai p"urii si cu !ei ai r1ului. >elinarul pe care%l plantase
Ir"Gitoarea E7"r" s" stie ce 7aceF lumina !i si noapte 5n p"urea in &arnia, asa 5nc1t locul acela
7u numit >elinarul Risipitor si c1n, multi ani mai t1r!iu, aGunse acolo un alt copil in lumea
noastr", becul mai area 5nc". +i a$entura aceea este, 5ntr%un 7el, legat" e cele pe care tocmai
$i le%am po$estit.
Iat" cum s%a 5nt1mplat. Pomul care crescuse in cotorul pe care%l 5ngropase .igory 5n gr"ina
in spatele casei era acum un pom mare%si 7rumos. .eoarece crestea 5n solul in lumea
noastr", eparte e $ocea lui Aslan si eparte e aerul t1n"r al &arniei, nu roea mere care s"
$inece 7emeile muribune, cum se $inecase mama lui .igory, ar merele pe care le roea
erau mult mai 7rumoase ec1t oricare altele in Anglia si erau 7oarte bune la gust, esi nu si
7ermecate. .ar une$a 5n a1ncul se$ei lui, pomul nu%l uit" nicioat" pe cel"lalt pom in &arnia,
in care se tr"gea. (neori se leg"na misterios, esi nu b"tea $1ntul. Cre c" asta se 5nt1mpla
atunci c1n 5n &arnia erau $1nturi puternice; pomul in Anglia tremura pentru c", 5n clipa aceea,
pomul in &arnia se apleca si se leg"na 5n b"taia $uitului inspre su%$est. Cu toate acestea,
up" cum s%a o$eit mai t1r!iu, 5n lemnul s"u era si ce$a magic. C"ci, c1n .igory aGunse la o
$1rst" miGlocie Esi e$enise un 5n$"tat cunoscut, un pro7esor si un mare c"l"tor al acelor
$remuriF, casa 7amiliei =etterley 5i re$eni lui. <ntr%o !i se porni o 7urtun" puternic" 5n partea e
su a Angliei si pomul c"!u la p"m1nt. .igory nu $ru s"%l taie pentru lemne e 7oc, asa c" 7"cu
in el un si7onier, pe care%l puse 5n casa cea mare e la tar". +i, esi el nu a escoperit
propriet"tile magice ale acelui si7onier, cine$a tot le%a escoperit p1n" la urm". Asa a 5nceput
acel u%te%$ino intre &arnia si lumea%noastr", espre care puteti citi 5n celelalte c"rti.
C1n .igory si p"rintii lui s%au us s" locuiasc" 5n casa e la tar", l%au luat si pe unchiul Anre,
s" stea la ei; tat"l lui .igory spuseD
? Trebuie s"%ncerc"m s" nu%l l"s"m s" mai 7ac" rele, si nu e corect s" aib" griG" e el numai
biata m"tus" #etty.
(nchiul Anre, n%a mai 5ncercat s" 7ac" nici o )agie c1te !ile a mai a$ut. +e 5n$"tase minte si,
la b"tr1nete, e$eni mai r"gut si mai putin egoist ec1t 5nainte. .ar 5i pl"cea 7oarte tare s"%si
primeasc" oaspetii 5n sala e biliar, une, singur cu ei, le po$estea espre o oamn"
misterioas", o regin" in alt" tar", cu care se plimbase el prin #onra.
? A$ea un temperament r"cesc, spunea. .aH era o 7emeie tare 7ain", omnule, tare 7ain".
&OTIT9 BIOBIB#IO*RA>IC9
C#II' +TAP#'+ #'NI+ E1696%194/F, critic, teolog, autor e science 7iction si literatur" pentru
copii.
&"scut la Bel7ast, a 7ost in anii copil"riei un cititor pasionat care s%a eJersat e timpuriu 5n arta
scrisului. )oartea mamei sale, c1n el a$ea oar !ece ani, a 5nsemnat s71rsitul unei copil"rii
7ericite si ocrotite si totoat" 5nt1lnirea cu o nou" lume, cea a scolilor si internatelor e b"ieti.
Aolescentul si%a g"sit re7ugiul 5n mitologie si 5n mu!ic", si%a pierut creinta 5n .umne!eu, ar
a continuat s" scrie. A repurtat c1te$a succese scolare, iar mai t1r!iu a publicat un $olum e
poe!ii si a 5nceput s" stuie!e limbi clasice si 7iloso7ia la OJ7or, 5n 5ncheierea stuiilor, s%a
eicat literaturii engle!e, iar in 19-3 a 7ost primit la )agalen College, remarc1nu%se ca un
eJcelent orator si asc"l, 5n aceast" perioa", casa lui a e$enit locul e 5nt1lnire a unui grup
e scriitori, printre care se num"ra si Q.R.R. Tol:ien. <n 1932 s%a mutat la Cambrige, une a
e$enit primul titular al Caterei e literatur" engle!" meie si renascentist".
<ntre 19-9 si 19/1, C.+. #e,is s%a recon$ertit la crestinism, iar aceast" important" eJperient" a
e$enit o surs" si o constant" a 5ntregii sale opere, 5ncep1n cu prelegerile si cu lucr"rile sale
e specialitate si p1n" la trilogia +> EOut o7 the +ilent Planet; Perelanre; That 0ieous
+trengthF sau ciclul e po$estiri 7antastice pentru copii CRO&ICI#' .I& &AR&IA.