UNIVERSITATEA ALMA MATER

FACULTATEA ECONOMIA AFACERILOR

SPECIALIZAREA MARKETING
LUCRARE DE LICENTA
COORDONATOR STIINTIFIC:
- 2008 -
UNIVERSITATEA ALMA MATER
FACULTATEA ECONOMIA AFACERILOR
SPECIALIZAREA MARKETING
POLITICA SI STRATEGIA DE PRODUS A FIRMEI
S.C.FOREX.SA.
COORDONATOR STIINTIFIC:
ABSOLVENT:FAGETAN
DENISIA
- 2008 -
CUPRINS
Capitolul I Prezentarea generala a societatii SC FOREX SA BRASOV pag. 4
.. Scurt istoric.......pag. !
.". In#estitiile si capitalul...pag. $
.%. O&iectul 'e acti#itate al societatii..pag. (
.4. )escrierea procesului te*nologic 'e pro'uctie a parc*etului strati+icat..pag. ,
.!. Centrele 'e pro'uctie si 'epozitare ale FOREX S.A...pag. %
.$. Organigra-a societatii ...pag.$
Capitolul II Politica 'e pro'us la S.C. FOREX SA....pag. (
".. )e+inirea conceptuala si operationala a pro'usului.....pag.,
"...)e+inirea conceptuala a pro'usului...pag.,
"..".)e+inirea operationala a pro'usului...pag.""
".". Continutul politicii 'e pro'us la S.C. FOREX S.A. ....pag. ".
Capitolul III /a-a 'e pro'use S.C. FOREX SA BRASOV...pag. %$
%.. )i-ensiunile ga-ei 'e pro'use..pag. %(
%.". Ciclul 'e #iata al pro'uselor....pag. 44
%.%. Pozitionarea pro'uselor in ca'rul ga-ei...pag. !"
Capitolul IV Alternati#e strategice in politica 'e pro'us la S.C.FOREX SA
BRASOVpag.
$0
4.. Strategii in politica 'e pro'us....pag. $
4.". Strategia calitatii..pag. $4
4.%. Strategia innoirii si 'i+#ersi+icariipag. $(
4.4. Strategia 'i+erentierii...pag. $,
Concluzii..pag. 70
Bi&liogra+ie.pag. (
1
CAP. I PREZENTAREA GENERALA A
S.C. FOREXS.A.
2
.. SCURT ISTORIC

S.C. 1FOREX SA BRASOV a luat nastere prin 2./. nr. ! 'in .0...4
ca societate co-erciala pe actiuni cu capital integral 'e stat3 cu personaliatte
4uri'ica 'atorita reorganizarii regiei 'e e5ploatare si prelucrare a le-nului ES6RE7
Sucea#a.
Principalele acti#itati ale societatii erau prelucrarea si e5ploatarea -asei
le-noase.
Inainte 'e pri#atizare S.C. 1FOREX 1 S.A. BRASOV +unctiona cu trei
sucursale 'e e5ploatare si prelucrare pri-ara a le-nului 8Onesti si Co-anesti9 si
Plat+or-a proprie 8+ost S.E.P.P.7.BRASOV93 cu ur-atoarele sectii 'e pro'uctie :
Fa&rica 'e in'ustrializare a le-nului ;argineni
Sectorul 'e e5ploatare a le-nului )o+teana
Auto&aza 6ransport le-n Co-anesti
Sectia 'e in'ustrializare a le-nului BRASOV
Sectia 'e e5ploatare si transport le-n
Sectia 'e e5ploatare3 in'ustrializare si transport le-n BRASOV
Fa&rica 'e in'ustrializare a le-nului RAS<OV
Capitalul social al S.C. FOREX S.A. este 'e %4%...%,.0!0 lei3 i-partit in
"4.$,.0%! actiuni cu #aloare 'e 4."%0 lei +iecare.
In prezent FOREX este o co-panie ro-ana cu participare spaniola a
grupului FA)ESA prin inter-e'iul )i#iziei In'ustriale E=RO/A7IA 'e .(34% >3
situata in regiunea ;ol'o#ei3 in 4u'etul Bacau3 in nor'?estul Roa-niei3 care se
'e'ica e5ploatarii3 trans+or-arii si co-ercializarii le-nului.
3
FOREX SA +ace parte 'intr?un conglo-erat 'e co-panii ro-anesti 'in sectorul
le-nului3 ce apartineau FPS?ului care au +acut in ulti-ii ani o&iectul unei politici 'e
pri#atizare. In'eplinin' 'irecti#ele -arcate 'e catre F<I3 /u#ernul
Ro-aniei a initiat pri#atizarea sectorului pu&lic in'ustrial3 per-itan' 'e
ase-enea in#estitiile straine in Ro-ania.
In #ara anului ..,3 FPS organizeaza o licitatie pu&lica pentru #anzarea a
!> 'in co-pania FOREX SA3 4.> au ra-as pe piata #alorilor i-o&iliare
RAS)A@.
E=RO/A7IA S.7. )i#izia In'ustriala a Fa'esei S.A. a optat pentru acest
!> si in noie-&rie al aceluiasi an s?a se-nat contractul 'e #anzare?cu-parare
intre FPS si FA)ESA E=RO/A7IA.
In acest contract FA)ESA E=RO/A7IA se o&liga sa realizeze o in#estitie
'e capital 'e !3! -ilioane 'olari in ur-atorii % ani3 cu scopul i-e'iat 'e a
i-&unatati +inanciar societatea si realizarea 'e in#estitii +i5e care sa per-ita
#ia&ilitatea sa.
Asa'ar3 FA)ESA E=RO/A7IA proiecteaza o i-portanta in#estitie 'e -ai
-ult 'e (0 -ilioane 'e Euro 'estinat -o'ernizarii in+rastructurilor e5istente si
cu-pararii 'e utila4e 'e ulti-a generatie pentru ela&orarea le-nului.
.". INVESTITIILE SI CAPITALUL
In -o-entul ac*izitionarii pac*etului actionarial 'e la FPS3 FA)ESA
E=RO/A7IA a#ea un procent 'e !03.,$> si in RAS)A@ ra-ane restul 'e
4.304>.
7unaA an 6otal capital socialAlei 6otal nu-ar
actiuni
Valoare no-inala
actiuneAlei
"A.., %.$(0.("!.000 ."$$.,". "!.000
A... ,4.%!.("..,00 4.4$!.(% 4."%0
0(A"00 !..0.%.%$.0$0 !."$(.!$" 4."%0
A"00 343.911.138.000 24.168.035 14.230
4
7a s+arsitul anului "00 si 'upa ulti-a -a4orare 'e capital actionariatul se
prezinta ast+el: .(34%> FA)ESA? E=RO/A7IA3 restul 'e "3!(> alti actionari3
'upa cu- se re+lecta in ta&elul ur-ator:
FADESA- EUROGALIA ALTI ACTIONARI SCHIMB!"#
LUNAAN CAPITAL $ CAPITAL $ 1 EURO %
"A.., $.4(.(!0.000 !03.,$ !.!!"..(!.000 4.304 %.0$% lei
A... (!.%00.0!.4%0 ,.3! ,.,%!.$((.%(0 030! ,.$ lei
0(A"00 !0."!(.4!,.$.
0
.4344$ ,.,%!.$((.%(0 !3!!% "!.,%$ lei
A"00 335.0&5.460.68
0
9&'431 8.835.6&&.3&0 2'5& 2&.821 !"#

In#estitia econo-ica realizata 'e catre FA)ESA E=RO/A7IA pana la
'ata 'e azi 'epaseste (#)*+ ," -+#."(# -# /01 ," 2#!#/+3" ," ,/!+*#. Aceasta
in#estitie este pre#azuta a se +inaliza in pri-a#ara anului "00%.
1.3. OBIECTUL DE ACTIVITATE AL SOCIETATII
O4#"(1#56! 0*#3(#0+! al Societatii FOREX S.A. este in'ustrializarea -asei
le-noase pro#enite 'e la 'i#ersi +urnizori 'in tara.
O4#"(16! 'e acti#itate al societatii este:
a9 ? Rete*nologizarea societatii si trecerea ei in proprietate pri#ata
? Ela&orarea 'e stu'ii3 proiecte si 'ocu-entatii pentru -entinerea si
'ez#oltarea capacitatilor e5istente si rete*nologizarea acestoraB
&9 A'-inistrarea -asei le-noase ac*izitionate:
- prelucrarea pri-ara a -asei le-noase3 precu- si gestiunea acesteiaB
- prelucrarea &ruta a le-nului si i-pregnarea le-nuluiB
- +a&ricarea pro'uselor strati+icate 'in le-nB
- realizarea 'e se-i+a&ricate3 pre+a&ricate si alte pro'use 'in le-nB
5
- constructia unor utila4e speci+iceB
- asigurarea 'e piese 'e sc*i-& si su&ansa-&le pentru pro'uctia proprieB
- constructii3 reparatii si intretinere 'e 'ru-uri +orestiereB
- co-ercializarea la intern si e5tern a rpo'uselor rezultate si i-porturi in
'o-eniuB
Principalele pro'use realizate la FOREX sunt:
. 7a ;argineni:
parc*et triplu strati+icat
parc*et 'u&lu strati+icat
la-parc*et
c*erestea
+rize pentru parc*et si la-parc*et
listone pentru panouri i-&inate in 'inti
panouri i-&inate in 'inti
usi 8'e trecere3 'e intrare3 'e securitate3 'e &aie3 persiane3 'e 'ulapuri9
-o&ila pentru &irouri si pentru *oteluri
gar'uri 'ecorati#e
". 7a RAS<OV:
c*erestea
+rize pentru la-parc*et
%. 7a Co-anesti:
+urnir estetic
placa4
panel
1.4. DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE PRODUCTIE A
PARCHETULUI STRATIFICAT
6
)in acti#itatea 'e pro'uctie 'e la societatea co-erciala FOREX SA rezulta
ca pro'use +inite:
1. P+*(7"1 1*#0!6 -1*+1#)#(+1
Acesta este un pro'us su& +or-a 'e panou o&tinut prin incleierea a trei
straturi 'e le-n a#an' ur-atoarele caracteristici:
D#2"3-#63#8
C lungi-ea "400 --
C lati-ea .0 --
C grosi-ea ! --
S0"(#+: +ag si ste4ar
S1*6(16*+8
C stratul superior 'in +ag3 ste4ar cu grosi-ea 'e 4 --
C stratul -i4lociu 'in rasinoase cu grosi-ea 'e ( --
C stratul in+erior 'in rasinoase cu grosi-ea 'e 4 --
F#3#-+98 panourile sunt +inisate cu lacuri ecologice rezistente la uzura
Calitate: in functie de culoare si desenul lemnului s-au sta&ilit ur-atoarele clase 'e
calitate:
a9 SELECT culoarea panourilor este al&a +ara 'i+erente prea -ari 'e culoare
intre la-ele3 iar +i&ra le-nului este 'reapta
&9 CLASSIC structura le-nului este plina 'e #iata3 +iin' a'-ise si 'i+erente
intre culorile la-elelor
c9 RUSTIC contrastul coloristic pe supra+ata panoului este -are3 'e la al& la
rosu intens
2. L+20+*(7"1 piese 'in le-n -asi# cu ur-atoarele catacteristici:
D#2"3-#63#8
C lungi-ea "!0 -- si %00 --
C lati-ea !0 -- si $0 --
C grosi-ea 0 --
S0"(#+: +ag si ste4ar
F#3#-+98 nelacuit
C+!#1+1"8 in +unctie 'e culoare si 'esenul le-nului s?au sta&ilit ur-atoarele clase
'e calitate:
7
a9 SE7EC6 culoarea si 'esenul le-nului tre&uie sa +ie uni+or-a
&9 C7ASSIC se a'-it 'i+erente 'e culoare3 'esenul le-nului neuni+or-
8+i&ra inclinata3 +i&ra creata3 etc9 si se a'-it si no'uri cu 'ia-etrul 'e -a5i-
0 -- sau no'uri negre cu 'ia-etrul -a5i- 'e ! --
c9 R=S6IC? a'-ite no'uri sanatoase3 no'uri negre cu 'ia-etrul 'e -a5i- !
--3 'i+erente iz&itoare 'e culoare 8'e la al& la rosu9 rezultate in ini-a rosie
sau stelata a +agului3 a'-ite al&ura la ste4ar precu- si ur-e 'e prelucrare.
;ateria pri-a +olosita la +a&ricarea parc*etului strati+icat este ur-atoarea:
pentru stratul superior +rize +ag cu lungi-e %"03 %(03 4(0 --B lati-e
(" -- si grosi-e ", --B u-i'itate -a5i- $>
pentru stratul 'e -i4loc c*erestea rasinoase cu lungi-e !00 --B
lati-e 00?"0 -- si grosi-e ", --B u-i'itate -a5 ,>
pentru stratul in+erior c*erestea rasinoase cu lungi-e ,00 --3 "$00
--3 %!00 --3 4"00 --B lati-e "0?4"0 -- si grosi-e ", --B
u-i'itate -a5 ,>
L#3#+ 1 :-1*+1 -60"*#/*;
Frizele 'e +ag sunt sortate3 cele apte +iin' intro'use prin inter-e'iul &enzii
transportoare in -asina 'e rin'eluit si +rezat pe patru +ete rezultan' piese cu
ur-atoarele 'i-ensiuni: lu-gi-e egala cu lungi-ea +rizei3 lati-e $! --3 grosi-e
"43" --3 iar cele care nu corespun'3 'ar care por +i reparate3 sunt retezate la
pen'ula3 ur-an' in continuare +lu5ul te*nologic ca +rizele apte.
Prin inter-e'iul &enzii transportoare piesele rezultate sunt intro'use in
+ierastraul 'u&lu 'e retezat +rize o&tinan'u?se piese cu lungi-ea 'e %00 --3 %!0
-- sau 400 --3 care apoi sunt la-elate cu a4utorul -asinii 'e la-elat rezultan'
4 la-ele cu ur-atoarele 'i-ensiuni: lungi-e %00 --3 %!0 --3 4!0 --B lati-e
$! -- si grosi-e 43% --.
7a-elele care nu corespun' calitati#3 'ar pot +i reparate sunt retezate la
+ierastraul 'e retezat 8lungi-e -ini-a "00 --9. Rastelele cu la-ele sunt +olosite
la ali-entarea -asinii speciale 'e +or-are a co#orului pentru stratul superior3
un'e sunt asezate cele trei ran'uri 'e la-ele3 care ur-eaza a +i cusute cu +ir
+uzi&il3 iar co#orul +or-at este retezat la lungi-ea 'e "4"0.
8
Apoi3 co#orul este preluat 'e instalatia 'e sti#uire cu #entuze.
Co#orul rezultat are lungi-ea 'e "4"0 --3 lati-ea 'e .! --3 grosi-ea
43% --.
L#3#+ 2 :-1*+1 2#9!/(#6;
C*eresteaua 'e rasinoase este intro'usa prin inter-e'iul transportorului cu
role in +ierastraul 'e retezat un'e se o&tin piese cu lungi-e 40! --.
)eseurile rezultate 'in retezat sunt e#acuate cu a4utorul &enzii transportoare
'e 'esuri in containere. Piesele rezultate 'in retezare sunt la-elate cu a4utorul
circularului -ultiplu 'e spintecat rezultan' la-ele 'e rasinoase 'e ur-atoarele
'i-ensiuni: lungi-e 40! --3 lati-e ", --3 grosi-e (3( --.
O parte 'in la-elele rezultate sunt stocate in containere3 iar o alta parte
continua +lu5ul te*nologic3 +iin' intro'use pe lati-e si prelucrate 'e -asina 'e
rin'eluit.
L#3#+ 3 :-1*+1 #3)"*#/*;
C*eresteaua 'e rasinoase 8lati-e o&ligatorie "0 -- este sortata3 cea apta
+iin' preluata prin inter-e'iul transportorului cu role la +ierastraul 'e retezat un'e
se o&tin piese cu lungi-ea 'e "4"0 --3 $0 --3 ,0 --.
)in c*eresteaua care nu este apta3 o parte se poate +olosi la stratul -i4lociu3
iar restul sunt returnate la 'epozitul 'e c*erestea.
Piesele rezultate 'in retezare sunt preluate prin inter-e'iul trasportorului cu
role si intro'use in -asina 'e rin'eluit cu 'espicator3 'e un'e rezulta patru la-ele
cu 'i-ensiunile: lungi-e "4"03 $03 ,0 --3 lati-e 0 --3 grosi-e %3,?%3.
--.
7a-elele rezultate sunt preluate 'e transportorul cu role3 apoi 'e
transportorul uscator a4ungan' in rezer#orul inter-e'iar.
L#3#+ 4 :)/*2+*" 0+3/6;

7a-elele +or-ate in linia " sunt intro'use prin inter-e'iul &enzii transportoare
in -asina 'e aplicat clei3 un'e sunt incleiate pe a-&ele +ete 8Cs total 'e clei D %00
gr A -p 'in care stratul superior Cs clei D (0?.0 gr A -p si stratul -i4lociu cs clei D
(0?.0 gr A -p9.
Pe &an'a sunt asezate cu a4utorul #entuzelor 'e la instalatia 'e sti#uit "
&ucati 'e co#oare pentru stratul superior 8alaturate9 peste care se suprapun
la-elele incleiate ale stratului -i4lociu. Cele " straturi suprapuse sunt 'iri4ate prin
inter-e'iul &enzii 'e asezare3 pana in 'reptul rezer#orului inter-e'iar al liniei %.
Aici sunt aplicate la-elele stratului in+erior iar apoi panoul +or-at este
intro'us in presa 8'urata 'e presare "( s A panou9 rezultan' un panou cu lungi-ea
'e "4"0 --3 lati-ea 40! --3 grosi-ea !3$?$ --.
In continuare se +ace o sortare a panourilor in +unctie 'e calitatea incleierii si
a presarii rezultan' panouri apte pentru prelucrarea +inala si panouri care necesita
reparatii.
Parc*etul rezultat 'upa prersare3 care nu corespun'e calitati# 8incleiere3
presare3 i-&inare la-ele strat superior9 este asezat separat3 pe palet iar can' se
+ace un stoc -ai -are este preluat prin sle+uire si pro+ilare 'upa care este
transportat la linia 'e reparatii un'e i se inlatura 'e+ectele3 'upa care este intro'us
in linia 'e lacuire.
L#3#+ 5 :0*"!6(*+*" )#3+!+;
Panourile rezultate 'upa presare sunt intro'use cu +ata in 4os prin inter-e'iul
cailor 'e rulare in -asina 'e sle+uit care +oloseste a&razi#e 'e granulatie 'e 40
pentru stratul in+erior si cu granulatie 'e 403,0 si "0 pentru stratul superior3
rezultan' o grosi-e a panourilor 'e ! --.
Prin caile 'e rulare se a4unge in instalatia 'e pro+ilare pe canturi si pe capete.
Pro+ilarea pe capete se +ace prin re-iterea ung*iulara. )upa pro+ilare3 panourile
sunt intoarse auto-at cu +ata in sus si prin son'a4 se +ac #eri+icari ale panourilor
'e parc*et 8golurile 'intre +rizele stratului superior3 perpen'icularitatea laturilor3
etc.93 'upa care panourile sunt intro'use in linia 'e +inisa4.
L#3#+ 6 :)#3#-+9;
10
Prin inter-e'iul -asei 'e intro'ucere sunt tri-ise cate $ panouri alaturate la
-asina 'e periat3 apoi prin inter-e'iul unor transportatoare cu lant la -asina 'e
aplicat spaclu 8Cs D "!?%0 gr A -p93 la -asina 'e aplicat grun' 8Cs D "0?"! gr A
-p3 #ascozitatea 00s93 la -asina 'e uscat3 -asina 'e sle+uit 8+oi a&razi#e cu
granulatia 'e ",093 instalatia 'e su+lat aer3 -asina 'e aplicat lac cu #alt 'u&le 8 Cs
D ,?0 gr A -p9.
L#3#+ & :#20+(7"1+*";
Parc*etul lacuit a4unge la -asa 'e sortare3 un'e se e5ecuta sortarea pe cele 4
clase 'e caliatte pentru e5port si pentru intern3 si pe lungi-i.
Se +or-eaza pac*etele 'e parc*et 'e , &ucati A pac*et3 care apoi sunt legate
cu &an'a a'ezi#a si intro'use in aparatul 'e rulare +olie 'e polietilena3 si apoi prin
transportor intra in tunelul 'e contractie3 iar apoi sunt paletizate 8"! pac*ete A
palet9.
L#3#+ 8 :*"0+*+1##;
Panourile 'e parc*et ce nu corespun' calitati# 'upa sle+uire si +inisa4 por +i
reparate prin retezare3 utilizan'u?se circularul 'e retezat si -asina 'e taiat capete
si +rezat canale.
Parc*etul poate a#ea ur-atoarele 'i-ensiuni:
pentru e5port "4003 $003 "000
pentru intern 'e la "00 la "400 8'in 00 in 009
1.5. CENTRE DE PRODUCTIE
Centrele 'e pro'uctie sunt i-partite in cele 4 zone in care +ir-a isi
'es+asoara acti#itatea3 respecti# in:
1. M+*<#3"3#
)epozit &usteni
11
)epozit se-i+a&ricate
Fa&rica 'e parc*et triplu
Fa&rica 'e parc*et 'u&lu triplu
2ala 'e&itare
=scatoare
2ala 'e acli-atizare
Centralele ter-ice
;agazia 'e pro'use +inite
Fa&rica 'e usi
Fa&rica 'e panouri i-&inate
2ala 'e uscare naturala
Birouri
2. RASNOV
)epozit &usteni
Fa&rica 'e la-parc*et
2ala 'e&itare
=scatoare
A&uritoare
Centralele ter-ice
)epozit c*erestea
2ala 'e 'epozitare
)epozit 'e &usteni Caiuti
2ala 'e uscare naturala
3. SIL BRASOV
)epozit 'e se-i+a&ricate
Fa&rica 'e se-i+a&ricate
=scatoare
12
Centrala ter-ica
4. C/2+3"-1#
Bazine 'e conser#are &usteni
Bazine pentru tratare &usteni
Fa&rica +urnir 'erula4
Fa&rica 'e +urnir 'ecupare #erticala
Centrala ter-ica
2ala 'e&itare noua
13
1.6. ORGANIGRAMA SOCIETATII
!"#" C$%&'()C'**
C*+*,-
"./*%*&'("'*-
0*%"%C*"("
C$%&*,*) .-
"./*%*&'("'*-
!(-&-.*%'-
.*(-C'$( 1-%-(",
&","(*#"(-
-%-(1-'*C-")'$(*#"'**
!($.)C'*- ,$1*&'*C"
&-0 0"2(*C"
/"(1*%-%*
C",*'"'- &-C)(*'"'-
*1*-%" &* /-.*)
"/2*"%'
*%0$(/"'*C 3)(*.*C
&').*) .-
!*"'"
/-'$.- &* '*/!*
*%+-&'*'**
'-4%*C
-5!,$"'"(-
2)1-'-C$&')(*
"!($+*#*$%"(-
.-!$#*'"(-
(-,"'** )--/"(6-'*%1
(-&)(&- )/"%-
C$/-(C*",
&!"%*"
!$(')1",*"
-5!$('
($/"%*"
C$%'("C'"(-
!-(&$%",
C$%'"2*,*'"'-
'(-#$(-(*"
&-0 0"2(*C"
$%-&'*
&-0 0"2(*C"
C$/"%-&'*
'("%&!$('
!(-+-%*(-
!(-1"'*(-
,"2$("'$(
/-.*) "/2*"%'
'*/!* &* !($C-&-
"/$('*#"(-
*%+-&'*'** C$&')(*
&'"%."(.
!($.)C'*+*'"'-
%$/-%C,"'$( &*
C$.*0*C"(-
!($'$'*!)(**
*%'(-'*%-(-
/-C"%*C"
-,-C'(*C"
)'*,"3- &*
"&C)'*'$(*-
CAP. II PRO)=S=7 VARIABI7A
CE<6RA7A A ;IX=7=I )E ;AR@E6I</
2.1.DEFINIREA CONCEPTUALA SI OPERATIONALA A
PRODUSULUI
2.1.1.DEFINIREA CONCEPTUALA A PRODUSULUI
P*/,6-6! este orice &un apt sa satis+aca ne#oile si 'orintele consu-atorilor
in ca'rul pietii.Reprezentan' ansa-&lul instru-entelor ce 'eclanseaza cererea
e5pri-ata 'e consu-ator pe piata 3pro'usul tre&uie consi'erat3in prezent3 intr?o
(/3("01#" ," -#-1"2 3 ce inglo&eaza alaturi 'e su&stanta -ateriala a &uniului 3
intreaga a-&ianta ce?l incon4oara3 +or-ata 'intr?o paleta larga 'e ele -ente
acorporale. 7iteratura 'e specialitate 'e+ineste tot -ai +rec#ent aceasta acceptiune
cu caracter intregrator prin ele-entul 'e 0*/,6- 1/1+!.
=n pro'us poate +i o+erit su& +or-a 'e &un -aterial3 ser#iciusul ca un o&iect
+izic3 consu-atorii cu-para 'e +apt a#anta4ele 'e care se &ucura 'in partea
&unului respecti#. En general3 Fn 'e+inirea unui pro'us inter#in ur-atoarele
ele-ente:
?(/20/3"31"!" (/*0/*+!" 3se re+era la caracteristicile -erceologice ale
pro'usului si a-&ala4ului sau3 precu- si 'e utilitatea lor +unctionala.
Co-ponentele corporale in cazul parc*etului triplu 'e la 'iana +orest ar +i3
'e e5e-plu:
- u-i'itate intre !3!> si ,>
> V+!/+*" 2#3#2+ V+!/+*" 2+=#2+
Strat superior !3! $3,
Start inter-e'iar $3! (3(
Strat in+erior ( ,
? greutate speci+ica ,Gg A - patrat
? 'uritate %000 re#
? 'urata 'e #iata 0 ani
? rezista ! sle+uiri
?(/20/3"31"!" +(/*0/*+!" ? cuprin' ele-entele ce nu au corp -aterial
ne-i4locit: -arca si nu-ele3 instructiuni 'e utilizare3 pretul3 ser#iciile asigurate
pentru pro'us 8instalarea3 ter-enul 'e garantie3 ser#ice?ul9 B
Co-ponentele acorporale in cazul societatii FOREX3 pentru pro'usul parc*et:
- Instalarea parc*etului nu este asigurata 'e catre +ir-a pro'ucatoare
- Se asigura 'e catre )iana Forest instructiunile 'e -ontare si a'ezi#ul
necesar -ontarii
- 6er-enul 'e garantie ! ani
- 6oate pro'usele sunt cu 'enu-ire generica3 nu au o -arca inregistrata
- In'eplineste <or-a )I< ",0 8reco-an'a&il pentru zone cu tra+ic
'ens9.
?(/263#(+1##!" *")"*#1/+*" !+ 0*/,6- ? inclu' ansa-&lul in+or-atiilor trans-ise
cu-paratorului potential : actiuni 'e -erc*an'ising3 pro-o#are la locul #Hnzarii3
pu&licitate9 cu scopul 'e a +acilita prezentarea pro'usului si a i-pulsiona 'ecizia
'e cu-parare B
Pentru prezentarea pro'usului si pentru a in+luenta 'ecizia 'e cu-parare a
pro'uselor societatea FOREX participa la targuri si e5pozitii natuonale si
internationale.
Pe langa aceasta are un -agazin 'e prezentare a pro'uselor in Bucuresti.
)e ase-enea are un -ostrar in +a&rica 'e la ;argineni3 pentru clientii care
inca nu s?au 'ecis ce #or sa cu-pere sar si pentru -arii 'istri&uitori.
-#2+<#3"+ 0*/,6-6!6# este un atri&ut i-aterial3 si-&olic si arata -o'ul Fn care
pro'usul Fl reprezinta pe consu-ator3 precu- si -o'alitatea Fn care acesta
'oreste sa +ie perceput 'e cei 'in 4ur.
Culorile etic*etelor pro'uselor 'e la FOREX care sunt atri&uite pro'uselor
sunt portocaliu si negru. Acestea sunt culorile o+iciale ale +a&ricii.
Integrarea acestor ele-ente a con'us la structurarea pro'usului pe trei
ni#eluri3 respecti# pro'usul generic3 pro'usul tangi&il si pro'usul 'ez#oltat.
Pro'usul generic 8esenta pro'usului9 cuprin'e principalele a#anta4e pe care
cu-paratorul le i'enti+ica su& +or-a unor necesitati personale ce #or +i satis+acute
'e respecti#ul pro'us.
Principalele a#anta4e ale pro'uselor societatii FOREX sunt:
- toate pro'usele sunt +a&ricate 'in specii 'e le-n rezistente
- lacurile +olosite pentru pro'usele cu- ar +i parc*et3 usi sunt lacuri
ecologice
- se o+era garantii si certi+icate 'e calitate pentru aceste pro'use
- calitatea superioara a pro'uselor
- usurinta in -ontare si utilizare
- posi&ilitatea 'e a +i transportat pe 'istante -ari
Pro'usul tangi&il inclu'e si caracteristicile3 -arca3 stilul3 calitatea si
a-&ala4ul.
Stilul pro'uselor 'e la FOREX este -o'ern3 con+or- ulti-elor pre+erinte
ale consu-atorilor.
Calitatea este superioara si pentru a se garanta aceasta se o+era certi+icate
'e calitate.
A-&ala4ul este -o'ern a#an' culorile +ir-ei: portocaliu si negru.
Pro'usul 'ez#oltat cuprin'e toate a#anta4ele a'itionale3 e5trinseci
pro'usului3 pe care cu-paratorul le pri-este si care pot in+luenta 'ecizia lui 'e
cu-parare 8li#rare3 ser#icii post?#Hnzare3 garantii etc9.
In ce pri#este li#rarea societatea FOREX asigura transportul pro'uselor
pana la 'estinatie. In +unctie 'e urgenta se li#reaza 'e cale rutiera3 na#ala sau
-ariti-a.
Se o+era ceriti+cate 'e garantie pentru o perioa'a 'e ! ani pentru parc*et.
A#anta4ele Fnglo&ate Fn ni#elurile superioare ale pro'uselor le 'i+erentiaza
'e cele si-ilare o+erite 'e concurenta si3 toto'ata3 sta&ilesc cota 'e piata 'etinuta
'e +iecare Fntreprin'ere prin pro'usul sau.
In #iziunea lui P*ilip @otler 0*/("-6! ," 0!+3#)#(+*" + 3/6!6# 0*/,6- poate
+i e#i'entiat in cinci etape:
? pri-a etapa este cea a i'enti+icarii 8sau c*iar a crearii9 a#anta4ului 'e &aza3 a'ica
a acelui a#anta4 care 'eter-ina consu-atorul sa ac*izitioneze pro'usulB
? 'upa ce a#anta4ul 'e &aza a +ost i'enti+icat3 -arGeterul tre&uie sa Fi 'ea acestuia
o +or-a concreta3 -ateriala realizHn' pro'usul generic3 a'ica o +or-a &ruta3
incipienta a pro'usuluiB
? Fn a treia etapa3 pro'usului generic i se a'auga un set 'e caracteristici
consi'erate necesare3 solicitate 'e consu-atorii carora pro'usul le este'estinat si
ast+el ia nastere pro'usul asteptatB
? Fn a patra etapa se creeaza pro'usul F-&unatatit a'ica se Fnzestreaza pro'usul
respecti# cu a#anta4e si ser#icii supli-entare pentru a 'eter-ina consu-atorul sa
aleaga pro'usele Fntreprin'erii respecti#e 'in toate celelalte pro'use 'eacelasi +el.
? in aceasta etapa pro'usele Fncep sa se 'i+erentieze 'e cele si-ilare o+erite
'econcurenta si tot aici se poate spune ca se sta&ileste cota 'e piata 'etinuta 'e
+iecare Fntreprin'ere prin pro'usul sau. Si aceasta 'eoarece3 la pro'use care au
apro5i-ati# aceiasi para-etrii te*nico?+unctionali3 consu-atorii sunt in+luentati
'e aceste F-&unatatiri care +ac pro'usele -ai -ult sau -ai putin atracti#e.
Aceste F-&unatatiri tre&uie realizate Fnsa Fn ur-a unei analize atente a
consu-atorilor si a concurentei3 'eci a pietei Fn general 'eoarece:
? orice F-&unatatire presupune si o crestere a pretului si3 Fn -o' o&isnuit3 la
pro'usele 'e calitate ase-anatoare consu-atorii opteaza pentru cele cu preturi
-ai -ici. C*iar 'aca F-&unatatirea o+era un real a#anta43 -arGeterul tre&uie sa
stie 'aca consu-atorii sunt 'ispusi sa suporte un pret -ai -areB
? a#anta4ele care astazi reprezinta o calitate superioara Fn #iitorul apropiat #or +i
pri#ite 'rept calitate stan'ar'3 'eci Fntreprin'erea tre&uie sa +urnizeze per-anent
noi si noi F-&unatatiri pentru a?si pastra a#anta4ul co-petiti#.
? ulti-a etapa Fn crearea unui pro'us este cea care 'e+ineste pro'usul potential.
)aca pro'usul F-&unatatit reprezinta sta'iul calitati# superior pe care un pro'us Fl
poate atinge Fn prezent3 pro'usul potential e#i'entiaza e#olutia sa posi&ila.
Produsul potential
En concluzie3 la crearea unui pro'us specialistii 'e -arGeting tre&uie sa tina
sea-a 'e +aptul ca aceste a#anta4e solicitate 'e consu-atori pot +i o+erite 'e -ai
-ulte categorii 'e pro'use. O strategie 'e succes Fn 'o-eniul pro'usului este cea
care Ia4utaI consu-atorul sa aleaga pro'usul Fntreprin'erii respecti#e si nu pe cel
al concurentei.
2.1.2.Definirea operaional a produsului
Operationalizarea conceptului 'e pro'us este una 'intre pro&le-ele 'i+icile in
a&or'area -eto'ologica a procesului 'e innoire a structurii pro'uctiei.Ea
constituie un pretios instru-ent 'e lucru3 asigurin' 'eparta4area pro'usului nou
'e cel -o'ernizat sau per+ectionat3 scalarea gra'ului 'e noutate pe care il
prezinta co-ponentele o+ertei unei intreprin'eri3e#aluarea criteriilor 'e
'i#ersi+icare si 'i+erentiere in politica 'e pro'us.
;o'alitatea 'e lucru este ur-Jtoarea: +iecare &un poate +i operaKionalizat cu
a4utorul unor criterii 'e apreciere C3 C"3..3Ci. Aceste criterii au la rHn'ul lor un
nu-Jr 'e ni#el n3 n"33 niB ale +iecJrei caracteristici3 or'onate Fn raport cu
Produsul imbunatatit
Produsul asteptat
Produsul generic
Nucleul
produsului
gra'ul lor 'e co-ple5itate. 7a rHn'ul lor3 +iecare 'intre aceste ni#ele poate a#ea
una sau -ai -ulte #ariante3 'e e5. ni#elul n4 se poate prezenta su& ur-Jtoarele
#ariante n43 n4"33n 4z.
Pentru operaKionalizarea +iecJrui pro'us la +iecare criteriu al sJu i se sta&ileLte
ni#elul corespunzJtor al caracteristicei Li #ariantei acestuia 'e 'ez#oltare.
Acestui pro'us Fi re#ine un #ector caracteristic. 6otalitatea &unurilor care au
acelaLi #ector caracteristic +or-eazJ un pro'us. En +aza iniKialJ unui #ector Fi
corespun'e un singur pro'us3 pe -JsurJ ce ga-a Fntreprin'erii se 'i#ersi+icJ Li
pro'usele noi ce apar sunt 'i+erenKiate3 #ectorului Fi corespun'e tot -ai -ulte
&unuri. Pentru a o&ser#a gra'ul Fn care 'ouJ pro'use aparent i'entice sau
'i+erite se 'i+erenKiazJ se analizeazJ cei 'oi #ectori ai acestora3 respecti#
criteriile ce le 'i+erenKiazJ. )ar analiza #ectorilor nu este su+icientJ Li tre&uie
co-pletatJ cu ierar*izarea criteriilor ce se a+lJ Fn 'iscuKie. Ast+el cu cHt criteriul Fn
te-eiul cJreia se 'i+erenKiazJ pro'usele ocupJ o poziKie -ai a#ansatJ Fn
clasa-ent Li cu cHt 'i+erenKa 'intre #ectori este -ai e#i'entJ cu atHt pro'usele
analizate sunt -ai 'i+erite. =n pro'us nou spre e5. se poate 'i+erenKia printr?o
nouJ #ariantJ a unui ni#el3 printr?un ni#el nou sau c*iar printr?un criteriu nou. En
pri-ul caz ni#elul caracteristicii sporeLte 'e la ni4 la ni4M Li rezultJ un pro'us
per+ecKionat3 Fn cea 'e?a 'oua situaKie prin creLterea ni#elului caracteristicii 'e la
ni la niM a#e- 'e?a +ace cu un pro'us nou. ;ai e5istJ situaKia cHn' se
se-naleazJ apariKia unui alt criteriu CGM Li este #or&a 'e o noutate a&solutJ ce
nu corespun'e nici unui alt &un e5istent. En ta&elul 'e -ai 4os este prezentatJ
operaKionalizarea pro'uselor ro&inete ale +ir-ei S.C. FOREX S.A.. Se iau 'rept
criterii:
C natura -ateriei pri-e
C" te*nologia 'e +a&ricatie
C% +elul +inisa4ului
C4 +elul accesoriilor
C! speci+iculB utilizarii
C$ locul +olosintei
FiecJrui criteriu enu-erat -ai sus Fi corespun'e -ai -ulte ni#ele3 iar acestea
prezintJ una sau -ai -ulte #ariante. E5e-pli+ican'3in ca'rul societatii FOREX
S.A.3operationalizare unui pro'us 'e tip -o&ilier?un 'ulap 'e &ucatarie 'in ste4ar?
se poate realiza3 potri#it acestui proce'eu3 'upa cu- rezulta 'in +igura ".".
Fig. ".". Criterii +olosite pentru operationalizarea unui articol 'e -o&ilier
Marca.
;arca este un ele-ent acorporal reprezentat +igurati# 8prin se-ne3
e-&le-e3 +otogra+ii plane sau in relie+93 +olosit 'e Fntreprin'eri pentru a
%*+-,), C"("C'-(*&'*C*,$(
%117lemn %127metal %137mase plastice %147com8inatii de
materiale
%
1
1
1
7
s
t
e
9
a
r
%
1
1
2
7
p
a
l
t
i
n
%
1
1
3
7
n
u
c
%
1
2
1
7
a
l
u
m
i
n
i
u
%
1
1
9
7
a
l
t
e
l
e
%
1
2
2
7
f
o
n
t
a
%
1
2
3
7
o
t
e
l
%
1
2
3
7
a
l
t
e
l
e



%
1
3
1
7
p
o
l
i
s
t
i
r
e
n
%
1
3
9
7
a
l
t
e
l
e
%
1
4
1
7
l
e
m
n
:
m
e
t
a
l
%
1
4
9
7
a
l
t
e
l
e
%217mo8ila
im8inata
prin cepuri
%227mo8ila
construita
fi; si incleiata
%237mo8ila turnata in
forme
%247mo8ila
sudata
<%Dne+inisata
%327lustruita %337finisa9 aplicat %347ornamentatie
%
3
2
1
7
l
u
s
t
r
u
i
t
a
%
3
2
2
7
s
e
m
i
l
u
s
t
r
u
i
t
a
c %
3
3
1
7
l
a
c
u
i
t
a
%
3
3
2
7
m
a
t
u
i
t
a
%
3
3
3
7
8
a
i
t
u
i
t
a
%
3
3
4
7
<
o
p
s
i
t
a
%
3
4
1
7
p
r
o
f
i
l
=
a
t
a
%
3
4
2
7
s
c
u
l
p
t
a
t
a
%
3
4
3
7
p
i
c
t
a
t
a
%
3
4
4
7
g
r
a
<
a
t
a
%417accesori
metalice
%427accesorii mase
plastice
%437accesorii
sticla
%447accesorii
te;tile
%
4
1
1
7
m
a
n
e
r
e
%
4
1
2
7
8
a
l
a
m
a
l
e
%
4
1
3
7
z
a
<
o
a
r
e
%
4
1
4
7
8
r
o
a
s
t
e
%
4
2
1
7
m
a
n
e
r
e
%
4
2
2
7
s
u
p
o
r
t
i
%
4
2
3
7
d
o
p
u
r
i
%
4
2
4
7
a
l
t
e
l
e
%
4
3
1
7
g
e
a
m
u
r
i
%
4
3
2
7
o
g
l
i
n
z
i
%
4
3
3
7
c
r
i
s
t
a
l
%
4
4
1
7
t
a
p
i
t
e
r
i
e
%
4
4
2
7
p
e
r
n
e
%
4
4
3
7
>
u
s
e
%
4
4
4
7
a
l
t
e
l
e
%517mo8ilier de pastrare %527mo8ilier de sustinere %537mo8ilier cu destinatie mi;ta
%
5
1
1
7
d
u
l
a
p
u
r
i
%
5
1
2
7
c
o
m
o
d
e
%
5
1
3
7
l
a
z
i
%
5
1
4
7
8
u
f
e
t
e
%
5
1
5
7
a
l
t
e
l
e
%
5
2
1
7
s
c
a
u
n
e
%
5
2
2
7
f
o
t
o
l
i
i
%
5
2
3
7
p
a
t
u
r
i
%
5
2
4
7
c
a
n
a
p
e
l
e
%
5
2
5
7
t
a
8
u
r
e
t
e
%
5
2
6
7
m
e
s
e
%
5
3
1
7
8
i
r
o
u
r
i
%
5
3
2
7
n
o
p
t
i
e
r
e
%
5
3
3
7
8
u
f
e
t
e
%
5
3
4
7
s
t
a
t
i
<
e
%
5
3
5
7
a
l
t
e
l
e
%617mo8ilier casnic %627mo8ilier cu destinatii speciale
%
6
1
1
7
d
o
r
m
i
t
o
r
%
6
1
2
7
>
o
l
%
6
1
3
7
s
u
f
r
a
g
e
r
i
e
%
6
1
4
7
8
u
c
a
t
a
r
i
e
%
6
1
4
7
a
l
t
e
l
e
%
6
2
1
7
m
o
8
i
l
i
e
r

i
n
d
u
s
t
r
i
a
l
%
6
2
2
7
m
o
8
i
l
i
e
r

l
a
8
o
r
a
t
o
r
%
6
2
3
7
m
o
8
i
l
i
e
r

s
c
o
l
a
r
%
6
2
4
7
m
o
8
i
l
i
e
r

m
e
d
i
c
a
l
%
6
2
5
7
m
o
8
i
l
i
e
r

8
i
r
o
u
r
i
%
6
2
6
7
a
l
t
e

d
e
s
t
i
n
a
t
i
i
C17natura
materie
prime C27te>nologia de
fa8ricatie
C37felul finisa9ului
C47felul
accesoriilor
C57specificul
utilizarii
.C67locul
folosintei
C(*'-(*),
in'i#i'ualiza si i'enti+ica pro'usele3 lucrarile si ser#iciile lor 'e cele i'entice sau
si-ilare ale altor Fntreprin'eri.Ea se constituie astazi intr?un 1garantN al satis+actiilor
in consu- 8utilizare9 o+erite 'e pro'us.
Ele-ent co-ponent al pro'usului tangi&il3 -arca este 'e+inita 'e A-erican
;arGeting Association 'rept un nu-e3 un ter-en3 un si-&ol3 un 'esign3 sau o
co-&inatie a acestora3 Fn scopul i'enti+icarii &unurilor si ser#iciilor unui #Hnzator
sau grup 'e #Hnzatori si al 'i+erentierii lor 'e &unurile si ser#iciile concurentilor.
Se-ni+icatia -arcii poate sa nu ai&a legatura cu caracteristicile +izice sau
+unctionale pe care le reprezinta. Cota unei -arci se re+era la capacitatea latenta a
acesteia 'e a in+luenta co-porta-entul consu-atorului3 e#ocHn'u?i un ansa-&lu
speci+ic 'e gHn'uri3 trairi3 senzatii si asociatii.
;arca are capacitatea 'e a in+luenta continuu si regulat co-porta-entul
celor care intra Fn contact cu ea3 a'ucHn' la rutina 'ecizia lor 'e cu-parare si
sta&ilin' ast+el cererea pentru un anu-it pro'us e5istent sau pro'ucHn'
e5tin'erea instinctului 'e cu-parare pentru a crea cererea 'e noi
pro'use.)eci'entii responsa&ili 'e +a&ricarea si #anzarea pro'usului nou nau
responsa&ilitatea 'e a opta intre +olosirea unei 2+*(# + 0*/,6-6!6#3 unei 2+*(#
(/2"*(#+!" sau a unei 2+*(# <"3"*#(" 8ce nu anga4eaza responsa&ilitatea
pro'usului9.
Politica 'e -arca constituie unul 'intre ele-entele centrale ale politicii 'e
pro'us3 contri&uin' 'ecisi# la #Hnzarea pro'uselor unei Fntreprin'eri. =n articol 'e
-arca este pro-isiunea unei o+erte 'e ser#icii orientate spre &ene+iciul clientilor3
stan'ar'izata la o calitate constanta.
O politica 'e -arca Fntelept construita a'uce a#anta4e atHt
consu-atorului cHt si pro'ucatorului prin +aptul ca:
?a4uta la i'enti+icarea pro'uselor si Fnlesneste luarea 'eciziei 'e cu-parareB
?asigura calitatea pro'uselor si ser#iciilor cu-parate3 +iin' o -o'alitate pentru
pro'ucator 'e a?si asu-a responsa&ilitatea pentru pro'usele o+eriteB
?o+era siguranta si re'uce riscurile ac*izitiei pentru consu-atori care au -ai -ulta
Fncre'ere Fntr?o -arca +a-iliara si pentru care e5ista o atitu'ine +a#ora&ilaB
?usureaza acceptarea 'e catre cu-parator a unor incon#eniente ine#ita&ile ale
pro'uselorB
?creste prestigiul pro'uselor si re'uce rezistenta la pret a consu-atorilorB
?a4uta la seg-entarea pietei si la construirea unei i-agini 'istincte pentru
pro'usele Fntreprin'eriiB
?asigura loialitatea consu-atorilor pentru toata ga-a 'e pro'use o+erite 'e o
Fntreprin'ereB
?creste gra'ul 'e acceptare a noilor pro'use care se &ucura ast+el 'e prestigiul
pro'uselor -ature o+erite su& aceeasi -arcaB
?este un &un al organizatiei ce poate +i #Hn'ut3 licentiat sau concesionat si3 -ai
-ult c*iar3 o -arca puternica creste #aloarea +inanciara a Fntreprin'erii.
;arcile o+era o &aza 'e consu-atori +i'eli care Fsi 'e-onstreaza loialitatea
prin repetarea cu-pararii si prin 'isponi&ilitatea 'e a Fncerca pro'use noi o+erite
su& aceeasi -arca.
En legatura cu -arca3 o Fntreprin'ere tre&uie sa ia ur-atoarele ,"(#.##:
? sta&ilirea si-&olului organizatiei 8a4uta la +or-area unei i-agini 'e ansa-&lu a
Fntreprin'erii3 o+erin'u?i acesteia i'entitate9B
? alegerea politicii 'e -arca 8-arca pro'ucatorului3 -arca co-erciantului3 -arci
generice3 -arca in'i#i'uala sau -arci colecti#e9B
? selectarea nu-elui 'e -arca 8e5tin'erea -arcii e5istente si pentru noul pro'usB
utilizarea unui nu-e nou sau utilizarea unei -arci prin licenta9B
? prote4area -arcii.
;anage-entul -arcii presupune atri&uirea unor #alori 8utilitati9 pro'usului
cu a4utorul carora:
? se creaza i'entitatea si i-aginea 'oritaB
? creste #aloarea perceputa a pro'usului 'e catre cu-paratorB
? creaza perceptia 'e unicitateB
? co-unica cu cu-paratorii si sta&ilesc relatii cu acestia in ca'rul procesului 'e
cu-parare.
Valoarea unei -arci consta Fn acele calitati care -a5i-izeaza #olu-ul
#Hnzarilor. ;arcile 'e #aloare se &ucura Fntot'eauna 'e loialitatea
consu-atorilor3 'eter-ina preturi -ai -ari si rezista -ai &ine co-petitiei.
Societatea FOREX SA nu are o -arca inregistrata pentru +iecare pro'us. In
relatiile cu piata se +oloseste nu-ele +ir-ei3 in rest pro'usele au 'enu-ire
generica. Fiecare pro'us 'ispune 'e un co'.
Mixul produsului
;o'ul particular Fn care o Fntreprin'ere prezinta Fntr?un anu-it -o-ent pe
piata un pro'us sau o linie 'e pro'use este cunoscut 'rept -i5ul pro'usului .
7inia 'e pro'use este +or-ata 'intr?un grup o-ogen 'e pro'use care sunt
strHns Fnru'ite3 ser#in' aceeasi clasa 'e ne#oi si care sunt 'estinate3 'e regula3
aceluiasi grup 'e consu-atori3 a#Hn' -o'alitati 'e a-&alare3 pro-o#are si
'es+acere si-ilare si care intra Fn aceeasi categorie 'e pret.
O&iecti#ul strategiei 'e -arGeting este 'e a i'enti+ica ne#oile speci+ice ale
consu-atorilor care pot +i satis+acute 'e posi&ilitatile si resursele Fntreprin'erii si
pe aceasta &aza sa se 'ez#olte un -i5 'e pro'use care sa satis+aca aceste ne#oi
'ar si sa a'uca Fntreprin'erii un a#anta4 co-petiti# sustinut 8pro+ituri pentru o
perioa'a cHt -ai Fn'elungata 'e ti-p9.
O Fntreprin'ere poate a#ea -ai -ulte optiuni strategice Fn legatura cu
pro'usul3 si anu-e:
? -entinerea actualului -i5 'e pro'useB
? -o'i+icarea pro'usuluiB
? e5tin'erea liniei 'e pro'useB
? si-pli+icarea liniei 'e pro'useB
? a&an'onarea linieiApro'usului.
;entinerea -i5ului 'e pro'use este una 'in optiunile pre+erate 'e
Fntreprin'eri3 atHt ti-p cHt e5ista pro+ituri satis+acatoare. E5ista trei -o'alitati 'e
o&tinere a cresterii econo-ice pe &aza -entinerii actualului -i5 'e pro'use:
cresterea consu-ului actualilor consu-atori3 i'enti+icarea 'e noi consu-atori si
'escoperirea unor noiutilizari pentru pro'uselerespecti#e.
;o'i+icarea pro'usului este cea -ai sigura si usoara -o'alitate 'e
a'aptare la noile cerinte ale consu-atorilor3 raspunzHn' Fn acelasi ti-p noilor
te*nologii si pro#ocarilor concurentei. VHnzarile unui pro'us pot +i re#igorate si ca
ur-are a unor -o'i+icari -inore ale continutului acestuia sau c*iar a -o'alitatii
'e prezentare si a-&alare.
E5tin'erea liniei 'e pro'use presupune lansarea unui nou pro'us 'ar care
sa 'i+ere Fn -ica -asura 'e cele e5istente Fn linia respecti#a 'e pro'use 8aro-e
noi3 'i-ensiuni 'i+erite3 un nou a-&ala4 etc.9. Aceasta optiune i-plica riscuri -ai
-ici pentru Fntreprin'ere co-parati# cu lansarea unui pro'us co-plet nou.
En sc*i-&3 si-pli+icarea liniei presupune eli-inarea articolelor -ai putin
cautate 'intr?o linie. A&an'onara pro'usului se-ni+ica renuntarea la un pro'us
i-portant3 'e &aza3 sau o Fntrega linie 'e pro'use ca ur-are a 'isparitiei cererii3
aparitiei unor te*nologii noi la care Fntreprin'erea nu are acces3 a unor sc*i-&ari
prea rapi'e ale pietei sau atunci cHn' -entinerea a#anta4ului co-petiti#
presupune un e+ort+inanciar prea -are.
O gestionare e+icienta a -i5ului 'e pro'use presupune co-&inarea
4u'icioasa a acestor optiuni strategice ?Fn ti-p ce un pro'us poate +i a&an'onat
cHn' se constata 'eclinul #Hnzarilor pe o perioa'a -ai Fn'elungata 'e ti-p3 un alt
pro'us 'in aceeasi linie poate su+eri -o'i+icari se-ni+icati#e3 iar o linie 'e pro'use
co-plet 'i+erita se poate e5tin'e prin 'escoperirea unor ne#oi siAsau oportunitati
pe piata.
FOREX SA isi 'es+asoara acti#itatea prin -entinerea pro'uctiei unor linii
'e pro'use consacarate3 cunoscute. Acestea +unctioneaza 'e zeci 'e ani3 'ar in
acelasi ti-p 'ispune 'e resusrse pentru a -o'i+ica liniile 'e pro'uctie.
)e e5e-plu noau linie 'e presare parc*et BurGle 'ispune 'e posi&ilitatea
'e a lucra cu 'i+erite 'i-ensiuni ale la-elelor. Presa #ec*e 'e parc*et putea
+oolosi 'oar la-ele 'e %00 sau 'e "!0 --. <oua linie 'ispune 'e posi&ilitatea 'e
a a-esteca cele 'oua tipuri 'e la-ele in procenta4ele care se #or.
Societatea FOREX SA lucreaza cu co-an'a3 in general. Se lucreaza
pentru stoc 'oar pro'usele stan'ar' ale +ir-ei3 cele care sunt consacrate pe pita
si 'e care sunt siguri ca le #or #in'e in #iitor.
Aceatsa situatie este rara 'ar inter#ine 'oar in cazul:
- 7a-parc*etului
- Parc*etului triplu si 'u&lu 'e +ag si ste4ar
- =silor celulare +ara -o'el
2.2CONTINUTUL POLITICII DE PRODUS LA S.C. FORE>
S.A.
Strategiile 'e pro'us se-ni+ica principalele 'irectii in care +ir-a poate sa?si
-o&ilizeze potentialul u-an3 -aterial si +inanciar pentru a realiza in'icatorii
econo-ico?+inanciari pe care si I?a +i5at.
Strategia 'e pro'us este su&or'onata strategiei 'e piata a Fntreprin'erii
+iin' +un'a-entata pe o&iecti#ele glo&ale ale Fntreprin'erii3 Fn strHnsa legatura cu
strategiile 'e pret3 'istri&utie si pro-o#are.
En +unctie 'e resursele -ateriale3 +inanciare si u-ane 'e care 'ispune
Fntreprin'erea Fsi poate sta&ili -ai -ulte alternati#e pentru ela&orarea politicii sale
'e pro'us.
Pri#ita ca un tot unitar3 politicii 'e pro'us3 la ni#el 'e intreprin'ere I se pot
atri&ui trei sarcini principale:
?#31*/,6("*"+ 0*/,6-"!/* 3/# in +a&ricatie si pe piata pentru castigarea 'e
noi seg-ente 'e clientela sau u-plerea unor nise 'e piata3 sarcina ce reprezinta
un +actor central3 'e succes3 pentru intreprin'ere.E+ectele acestui 'e-ers se cer
e#aluate in conte5tul procesului 'e o&solescenta a pro'usului3 al cresterii 'uratei
+azei 'e cercetare?'ez#oltare3 al unei rate tot -ai inalte 'e esuare a #ariantelor 'e
noi pro'use sau al ni#elului scazut 'e noutate cu care se prezinta -ulte 'intre
prototipurile 'estinate lansarii la e5a-enul pietiiB
?2/,"*3#.+*"+ 0*/,6-"!/* intro'use pe piata reprezinta sarcina politicii 'e
pro'us prin care intOreprin'erea se preocupa per-anent 'e -o'elare prestatiilor
sale in asa +el incat sa raspun'a cat -ai &ine -o'i+icarilor sur#enite in
'eprin'erilor 'e cu-pareDare si o&iceiurilor 'e consu-3 conse-nate in ti-p3 la
grupele tinta 'e clientela #izata pentru respecti#ele pro'us. Aceasta sarcina
solicita 'i+erentieri si #ariatiin- in structura ga-ei 'e pro'use3 relansari sau noi
pozitionari ale unor co-ponente ale ga-ei pentru a raspun'e -ai &ine
intensi+icarii concurentei 'e pe pietele tintaB
?"!#2#3+*"+ 0*/,6-"!/* ?#24+1*+3#1"@ in cazul celor la care acceptanta
clientului este in #a'ita 'escrestere si care nu -ai pose'a +actori strategici 'e
succes3 se constituie3 'e ase-enea3 intrt?o sarcina a politicii 'e pro'us3 ce nu
tre&uie negli4ata 'e intreprin'ere.Aceasta 'in ur-a3pentr a?si conser#a in'icatorii
'e per+or-anta3 tre&uie sa pro-o#eze o strategie plani+icata a pro'uselor cu
o&solescenta e#i'enta si pastreze la un ni#el cat -ai re'us costurile iesirii lor 'e
pe piata.
En cazul societatii SC FOREX SA aceasta a'opta o strategie 'e innoire a
pro'uselor. FOREX Sa intro'uce pro'use noi in +a&ricati si pe piata pentru
castigarea 'e noi seg-ente 'e cu-paratori. En ur-a cercetarilor 'e piata3FOREX
si?a -arit ga-a 'e pro'use in nu-ai " ani cu intro'ucerea in +a&ricatie a usilor3 a
+erestrelor3 a panourilor 'in listone.
Acest ulti- pro'us a +ost intro'us in +a&ricatie in anul "00" 'upa ce pe piata
estica s?a resi-tit ne#oia acestui pro'us.
Panourile 'in listoane sunt pre+erate pentru +a&ricarea -o&ilei 'atorita
rezistentei -ai -ari in co-paratie cu -o&ila 'in le-n -asi#.
En +unctie 'e 'i-ensiunile ga-ei 'e pro'use3 Fntreprin'erea poate opta
pentru una 'in ur-atoarele #ariante strategice:
? strategia sta&ilitatii sorti-entale ? presupune -entinerea 'i-ensiunilor
ga-ei 'e pro'use3 ur-arin'u?se Fn acelasi ti-p sta&ilitatea pozitiei Fntreprin'erii
pe piata si pastrarea prestigiului Fn rHn'ul clientelei 'eser#iteB
? strategia 'e selectie sau 'e restrHngere sorti-entala ?consta Fn
si-pli+icarea ga-ei ca ur-are a eli-inarii pro'uselor a+late Fn +aza 'e 'eclin a
ciclului 'e #iata si a celor cu un gra' 'e uzura -orala ri'icata.
? strategia 'i#ersi+icarii sorti-entale ? se concretizeaza Fn posi&ilitati
supli-entare 'e satis+acere a cerintelor consu-atorilor ca ur-are a cresterii
'i-ensiunilor ga-ei 'e pro'use.
SC FOREX SA opteaza pentru 'i#ersi+icarea ga-ei sorti-entale. Aceste
'ecizii sunt luate in ur-a stu'iilor 'e piata +ie la sugestiile +acute 'e catre clienti.
In -o-entul in care FOREX pri-este o sugestie 'e le un client3 'ecizia se
ia 'e catre % 'eparta-ente.
Aceste % 'eparta-ente sunt:
- te*nicB
- pro'uctieB
- calitateB
En ca'rul +ir-ei e5ista un +or-ular care este co-pletat 'e catre cele %
'eparta-ente.
Fiecare 'eparta-ent analizeaza 'orinta clientului si isi e5pri-a acor'ul sau
'ezacor'ul in legatura cu realizarea pro'usului.
In ur-a raspunsului poziti# 'e la toate cele % 'eparta-ente pro'usul este
lansat in pro'uctie.
Strategia 'i#ersi+icarii pro'uselor se poate realiza Fn ur-atoarele 'irectii:
?'i#ersi+icare orizontala ? presupune cresterea nu-arului 'e pro'use 'in
ca'rul ga-ei3 pastrHn'u?se Fnsa caracterul o-ogen al acesteia 8'e e5e-plu3 un
pro'ucator 'e con+ectii pentru &ar&ati Fsi 'i#ersi+ica ga-a cu o linie 'e con+ectii
pentru copii9B
?'i#ersi+icare #erticala ? presupune integrarea Fn linia 'e pro'use a unor
pro'use noi care erau ac*izitionate Fnainte ca -aterie pri-a sau care se +a&ricau
'in -ateriale pro'use 'e alte Fntreprin'eri 8'e e5e-plu3 pro'ucatorul 'e con+ectii
ac*izitioneaza propria +a&rica 'e sto+e9B
?'i#ersi+icarea laterala ? presupune 'ez#oltarea ga-ei 'e pro'use ca
ur-are a intro'ucerii Fn +a&ricatie a unor pro'use 'in ra-uri cone5e 8'e e5e-plu3
un pro'ucator 'e con+ectii in#esteste Fn 'o-eniul turis-ului9.
In cazul +ir-ei SC FOREX SA 'i#ersi+icarea pro'uselor s?a realizat in
ur-atoarele 'irectii:
- 'i#ersi+icarea pe orizontala 3 societatea SC FOREX SA intro'uca' in
anul "00% in ca'rul liniei 'e ta-plarie 'e usi -asi#e trei linii noi 'e
pro'uctie: 'e +erestre 'in le-n -asi#B 'e scari interioare 'in panouri 'e
listoneB 'e &alustri 'e -ana curenta 'in le-n -asi#.
- 'i#ersi+icarea pe #erticala 3 +ir-a FOREX 'etinan' propriile +a&rici 'e
c*erestea3 una la ;argineni si una la RAS<OV si propria +a&rica 'e
+urnir estetic3 in Co-anesti. Aceste +a&rici pro'uc atat -ateria pri-a
necesara +a&ricilor 'e la ;argineni 8pentru liniile 'e parc*et3 usi3
+erestre si panouri9 cat si pentru li#rare la e5port.
En conte5t international3 strategiile 'e pro'us presupun asu-area unor
riscuri sporite ceea ce solicita si in+or-atii supli-entare 3 Fn special Fn cea ce
pri#este ele-entele e5terne necontrola&ile 8-e'iul 'e piata3 concurenta3 institutiile
si siste-ul legal9.
)ecizia unei Fntreprin'eri 'e a patrun'e pe o piata e5terna 8intro'ucerea
pro'usului9 i-pune Fn preala&il o analiza atenta a ga-ei 'e pro'use ce le 'etine3
a resurselor 'e care 'ispune si a culturilor 8pietelor?tinta9. En +unctie 'e rezultatele
acestei analize3 Fntreprin'erea poate opta pentru una 'in ur-atoarele alternati#e
strategice 'e pro'us:
?e5tin'erea 'irecta a pro'usului presupune co-ercializarea aceluiasi
pro'us e5istent pe piata interna 8strategia 'o-estica e5tensi#a9B
?a'aptarea pro'usului presupune -o'i+icarea pro'uselor e5istente Fn
+unctie 'e caracteristicile pietei?tinta 8strategie -ulti?'o-estica9B
?in#entia solicita proiectarea 'e pro'use noi pentru piata e5terna.
Alternati#ele strategice a'optate 'e Fntreprin'ere tre&uie riguros corelate cu
etapa 'in ciclul 'e #iata al pro'uselor precu- si cu potentialul Fntreprin'erii si
i-aginea acesteia3 +ara a +i negli4ate nici asteptarile consu-atorilor.
In cazul +ir-ei SC FOREX Sa aceasta aplica strategia a'aptarii pro'usului
la piata pe care #in'e pro'usul in cazul pro'usului usi 8'atorita S6AS?urilor 'i+erite
'in 'i+erite tari si 'atorita zonelor3 unele cu u-i'itate -are e5. /alitia si altele cu
u-i'itate -ai -ica 'e e5. Ro-ania.
Pentru restul pro'uselor se aplica strategia e5tin'erii 'irecte a pro'usului3
e5. parc*etul3 panourile3 c*eresteaua3 +urnirul este acelasi atat pe piata interna cat
si pe piata e5terna.
Politica 'e pro'us reprezinta con'uita pe care o a'opta +ir-a Fnlegatura cu
'i-ensiunile3 structura si e#olutiile ga-ei 'e pro'use care le realizeaza3
racor'Hn'u?se per-anent la cerintele -e'iului si ten'intele -ani+estate 'e
concurenti.
Strategiile 'e pro'us ? co-ponente ale politicii 'e pro'us se-ni+ica
principalele 'irectii Fn care +ir-a actioneaza prin -o&ilizarea resurselor sale Fn
#e'erea realizarii o&iecti#elor +i5ate.
Acestea se -aterializeaza practic printr?un arsenal 'e tactici care pri#esc
+ie -o'i+icari 'e or'in te*nologic3 +ie #ariatii Fn 'i-ensiunile unei linii 'e pro'use
etc.
Acti#itatile co-ponente ale politicii 'e pro'us sunt ur-atoarele:
a9 C"*("1+*"+ 0*/,6-6!6# ? are Fn #e'ere analiza calitatii pro'uselor a+late
Fn +a&ricatie si A sau Fn #Hnzare3 'eter-inarea +azei Fn care se a+la pro'usul 8'in
ciclul 'e #iata al pro'usului93 analiza circulatiei pro'usului3 ur-arirea co-portarii
lui Fn consu- sau utilizare3 pozitionarea pro'usului co-parati# cu pro'usele
concurente 'estinate satis+acerii aceleasi tre&uinte pe &aza unei 'i+erentieri
o&iecti#e sau su&iecti#e 8i-aginate 'e consu-ator9. Cercetarea pro'usului poate
+i asi-ilata unei analize S.P.O.6. care relie+eaza punctele tari si punctele sla&e
ale ga-ei 'e +a&ricatie sau ale unui anu-it sorti-ent.
Cercetarile re+eritoare la pro'us au o pon'ere se-ni+icati#a Fn ca'rul
cercetarilor 'e -arGetingB se apreciaza ca3 'in totalul +on'urilor &anesti alocate
cercetarilor 'e -arGeting3 circa o trei-e este a+ectata cercetarilor re+eritoare la
pro'use.
Societatea FOREX SA lucreaza cu pro'use con+or- co-enzilor. Pentru
restul pro'uselor care sunt stan'ara si pentru care se lucreaza pentru stoc se +ac
analiza 'e renta&ilitate. In -o-entul in care aceste pro'use nu se -ai #an' sunt
scoase 'in +a&ricatie. )aca e5ista situatia ca aceste pro'use sa +ie in stoc
ne#an'ute3 +ir-a i-o&iliara -a-a a societatii FOREX +oloseste respecti#ele
pro'use pentru propriile constructii.
&9 A(1#5#1+1"+ ," #3/5+*" ? constituie principala orientare o+ensi#a a
politicii 'e pro'us. Ea se re+era nu nu-ai la pro'us ci si la sti-ularea 'escoperirii
unor noi te*nologii3 -aterii pri-e3 largirea ser#ice?ului etc. Rezu-Hn'3 pute-
spune ca #izeaza crearea unui spirit creati# Fn toate co-parti-entele +ir-ei ce
concura la realizarea te*nico econo-ica a pro'usului.
In -o-entul in care pe pita se 'escopera necesitatea pro'ucerii unui nou
pro'us3 se +ace o analiza a resurselor 'e care FOREX 'ispune si se 'eci'e 'aca
respecti#ul pro'us se poate realiza sau nu. Se +ace un calcul 'e cost3 se +ace o
analiza a -asinilor 'e care 'ispune3 se +ace o analiza a te*nologiile pentru a se
#e'ea 'aca piesele se pot sc*i-&a sau nu.
)e e5e-plu3 in luna iunie a anului "00% s?a 'in stu'iile 'e piata realizate s?
a re-arcat necesitatea pro'ucerii unui nou tip 'e parc*et cu nur si +e'er rotun'3
nu patrat cu- era pana acu-. S?a +acut o analiza a costurilor -o'i+icarii +rezelor si
s?a re-arcat +aptul ca pretul la care se #in'e acest pro'us co-penseaza costul
realizarii -o'i+icarii. S?a realizat -o'i+icarea +rezelor si s?a pus in +unctiune nol tip
'e parc*et cu i-&inare a +e'er? ului si al nut?ului rotun'.
)e ase-enea3 pentru realizarea parc*etului clic3 care presupune un tip 'e
i-&inare speciala au tre&uit +i -o'i+icate +rezele.
c9 M/,"!+*"+ 0*/,6-6!6# ? cuprin'e ansa-&lul operatiunilor prin care
+ir-a pro'ucatoare con+era i'entitate3 Icarte 'e #izitaI pro'uselor sale.
Aceasta se re+era la conceperea su& +or-a 'e -ac*eta sau prototip a
tuturor ele-entelor co-ponente ce alcatuiesc #iitorul pro'us. Ea pri#este
'eopotri#a co-ponentele tangi&ile si intangi&ile3 cu o atentie 'i+erita Fn +unctie 'e
rolul 4ucat 'e acestea Fn 'eclansarea cererii.
Pentru a +ace cunoscut noul pro'us pe piata FOREX participa la targuri si
e5pozitii la care prezinta -ostrele noului pro'us3 +isele te*nice ale acestuia. )e
ase-enea cataloage. In -o-entul in care +ir-a intro'uce in +a&ricatie un nou
pro'us3 -ostre ale acestuia sunt tri-ise la principalii clienti cu care +ir-a are
contacte.
'9 A-#<6*+*"+ !"<+!+ + 0*/,6-6!6# ? cuprin'e totalitatea actiunilor 4uri'ice
prin care se asigura prote4area pro'usului F-potri#a contra+acerilor.
Instru-entele 'e asigurare a protectiei legale a pro'uselor sunt
nu-eroase: -arci 'e +a&rica3 'e co-ert3 'e ser#icii3 &re#ete 'e in#entie3 'rept 'e
autor3 etc. Asigurarea legala a pro'usului Fnsea-na si o responsa&ilitate
per-anenta a pro'ucatorului pentru pastrarea nesc*i-&ata a per+or-antelor
pro'usului pe Fntreaga sa 'urata 'e #iata.
Ca'rul 4uri'ic 'in Ro-Hnia asigura nu-eroase +or-e 'e protectie atHt
pentru pro'usele in'igene cHt si pentru cele straineB 'e o ase-enea protectie
&ene+iciaza prin reciprocitate si pro'usele ro-Hnesti pe piata internationala.
Cea -ai +rec#enta -o'alitate 'e asigurare legala a pro'usului este
Fnregistrarea -arcii3 unele +ir-e a'optHn' c*iar o #erita&ila politica 'e -arca.
"; A1#16,#3"+ )+1+ ," 0*/,6-"!" 5"(7# ? se re+era la actiunile Fntreprin'erii
care #izeaza pro'usele cu un gra' ri'icat 'e uzura -orala si un ni#el re'us 'e
renta&ilitate. Preocuparile legate 'e aceste pro'use sunt oarecu- proportionale
cu pon'erea acestora Fn pro'uctia sau Fn #Hnzarile +ir-ei.
Per-anent este necesar sa se cunoasca aportul +iecarui pro'us Fn pro+itul
total al +ir-ei3 ni#elul 'e renta&ilitate al +iecarui pro'us si sa se coreleze cu
in+or-atiile pri-ite 'e pe piata. Acest lucru este necesar pentru o &una
+un'a-entare a 'eciziilor re+eritoare la soarta +iecarui pro'us.
6erenul cel -ai co-ple5 'e aplicare a politicii 'e pro'us Fl constituie3 Fn
cazul +ir-elor pro'ucatoare3 alcatuirea ga-ei 'e pro'use.
En alcatuirea ga-ei 'e pro'use nu se tine cont nu-ai 'e renta&ilitatea
+iecarei co-ponente si 'e consi'erentele 'e or'in te*nic ci si 'e e5igentele si
'ina-ica pietei. O -o&ilitate sporita recla-a capacitatea +ir-ei 'e a actiona
asupra liniilor 'e pro'use ce alcatuiesc ga-a 'e +a&ricatie prin 'i#ersi+icare sau
restrHngere3 'i+erentiere sau Fnnoire a no-enclatorului 'e pro'use.
En cazul unei +ir-e co-erciale aceste pro&le-e Fsi gasesc corespon'enta
Fn politica sorti-entala a'optata 'e +ir-aB aceasta #izeaza sta&ilirea 'i-ensiunilor
si structurii sorti-entului 'e -ar+uri #an'ute Fn +unctie 'e cerintele pietei si 'e
potentialul 'e care +ir-a 'ispune.
FOREX 'ispune 'e posi&ilitatea 'e a renunta la pro'usle #ec*i. In
-o-entul in care se #e'e necesitatea eli-inarii unui pro'us 'in ga-a sa 'e
+a&ricatie se renunta la acel pro'us. Fir-a +iin -are3 cu un nu-ar -are 'e
salariati3 salariatii #ec*ii linii 'e pro'uctie sunt re'istri&uiti pe celelalte linii 'e
+a&ricatiie. ;asinile sunt -o'i+icate3 'aca acest lucru este posi&il3 iar 'aca nu
acestea se #an'. )e o&icei3 FOREX cu-para -asini care o+era posi&ilitatea
-o'i+icarii lor. )e e5e-plu: trecerea 'e la +rezarea in +or-a patrata in +or-a
rotun'a.
CAP III GAMA DE PRODUSE
3.1. DIMENSIUNILE GAMEI DE PRODUSE
Pro'usul care +ace o&iectul +a&ricatiei sau al co-ercializarii nu este si-ilar.
El se inca'reaza intr?o anu-ita ga-a 'e pro'use3 inru'ite prin 'estinatia lor
co-una in consu- si prin caracteristicile esentiale si-ilare pri#itoare la -ateria
pri-a 'in care sunt o&tinute3 la te*nologia 'e +a&ricatie.
In s+era 'istri&utiei se utilizeaza ter-enul 'e ga-a sorti-entala 'e+inita
prin ansa-&lul -ar+urilor si -o'ul lor 'e asociere3 +olosin' un reper co-un 'e
siste-atica.
;ari-ea si gra'ul 'e o-ogenitate al pro'uselor sunt 'eter-inate 'e un
co-ple5 'e +actoriB ce tin 'e pro+ilul acti#itatii 'es+asurate3 'e resursele u-ane si
-ateriale 'isponi&ile3 'e speci+icul si natura pietelor carora se a'reseaza
intreprin'erea prin pro'usele sale.
In ca'rul unei ga-e se 'isting -ai -ulte linii 'e pro'use. O linie se-ni+ica
un grup o-ogen 'e pro'use su& aspectul -ateriei pri-e sau a te*nologiei 'e
+a&ricatie.
Plecan' 'e la aceste ele-ente3 'i-ensiunile ga-ei 'e pro'use se pot
'e+ini prin ur-atoarele coor'onate:
+; L+*<#2"+ <+2"#A
7argi-ea ga-ei este 'ata in nu-ar 'e linii 'e pro'us ce o co-pune.
In ceea ce pri#este SC FOREX SA BRASOV largi-ea ga-ei 'e pro'use
este +or-ata 'in % linii 'e +a&ricatie:
parc*et triplu strati+icatB
parc*et 'u&lu strati+icatB
la-parc*etB
c*eresteaB
+rize pentru parc*et si la-parc*etB
listone pentru panouri i-&inate in 'intiB
usiB
-o&ila pentru &irouri si *oteluriB
gar'uri 'ecorati#eB
+urnir esteticB
placa4B
panelB
panouri.
4; P*/)63.#2"+ <+2"#
% este 'ata 'e linii 'e pro'use 'istincte pe care le contine o linie 'e pro'use
Pro+unzi-ea ga-ei 'e pro'use la SC FOREX SA BRASOV este structurata
ast+el:
a9 parc*et triplu strati+icat:
. parc*et clasic rasinoaseB
". parc*et clasic +agB
%. parc*et clasic ste4arB
4. parc*et clasic -esteacanB
!. parc*et clasic +rasinB
$. parc*et clasic ciresB
(. parc*et clasic salca-B
,. parc*et stan'ar' +agB
.. parc*et stan'ar' ciresB
0. parc*et stan'ar' ste4arB
. parc*et stan'ar' paltinB
". parc*et stan'ar' +rasinB
%. parc*et natur +agB
4. parc*et natur ste4arB
!. parc*et natur paltinB
$. parc*et natur +rasinB
(. parc*et natur ciresB
,. parc*et structur ste4arB
.. parc*et structur +agB
"0. parc*et structur paltinB
". parc*et structur +rasinB
"". parc*et structur ciresB
"%. parc*et inlan' +agB
"4. parc*et inlan' paltinB
"!. parc*et unite5 paltinB
"$. parc*et clasic a&urit +agB
"(. parc*et rustic a&urit +agB
",. parc*et econo-ic a&urit +agB
".. parc*et +urnir plop clasicB
%0. parc*et +urnir plop rusticB
%. parc*et +urnir plop econo-icB
%". parc*et -asi# paltinB
%%. parc*et select elon'oB
%4. parc*et select teiB
%!. parc*et la-inat
%$. parc*et trio
%(. parc*et 'intr?o singura la-ela
&9 Parc*et 'u&lu strati+icat
. parc*et 'u&lu natur +agB
". parc*et 'u&lu natur ste4arB
%. parc*et 'u&lu rustiGal +agB
4. parc*et 'u&lu rustiGal ste4arB
!. parc*et 'u&lu clasic +agB
$. parc*et 'u&lu clasic ste4arB
(. parc*et 'u&lu rustic +agB
,. parc*et 'u&lu rustic ste4arB
.. parc*et 'u&lu select ste4arB
0. parc*et 'u&lu econo-O ste4arB
. parc*et 'u&lu select elon'oB
". parc*et 'u&lu select cires
c9 la-parc*et
. la-parc*et natur ciresB
". la-parc*et rustiGal ciresB
%. la-parc*et stan'ar' ciresB
4. la-parc*et natur +agB
!. la-parc*et rustiGal +agB
$. la-parc*et stan'ar' +agB
(. la-parc*et natur ste4arB
,. la-parc*et rustiGal ste4arB
.. la-parc*et stan'ar' ste4arB
0. la-parc*et natur rasinoaseB
. la-parc*et rustiGal rasinoaseB
". la-parc*et stan'ar' rasinoaseB
'9 c*erestea
. c*erestea a&urita +agB
". c*erestea nea&urita +agB
%. c*erestea rasinoaseB
4. c*erestea -esteacanB
!. c*erestea ste4arB
$. c*erestea teiB
(. salca-.
e9 +rize pentru parc*et si la-parc*et
. +rize parc*et 'u&lu elon'oB
". +rize la-parc*et elon'oB
%. +rize parc*et a&urite +agB
4. +rize parc*et nea&urite +agB
!. +rize parc*et nea&urite ste4arB
$. +rize la-parc*et a&urite elon'o.
+9 listone pentru panouri i-&inate in 'inti
. listone +agB
". listone ste4arB
g9 usi
. interioareB
". 'e intrareB
%. 'e securitateB
4. 'e &aieB
!. persianeB
$. 'e 'ulapuriB
(. #i'riereB
,. per#azB
.. tocuriB
0. usi 'in le-n -asi#
*9 -o&ila pentru &irouri si *oteluri
. -ese &irouB
". scauneB
%. -asute 'e noapteB
4. -ese 'e *otelB
!. -ana curentaB
$. &alustri
i9 gar'uri 'ecorati#e
49 +urnir estetic
. +urnir estetic +agB
". +urnir estetic ste4arB
%. +urnir estetic plopB
4. +urnir te*nic longitu'inalB
!. +urnir te*nic ste4arB
$. +urnir te*nic rasinoase.
C9 L63<#2"+ <+2"#
Reprezinta insu-area tuturor liniilor 'e +a&ricatie. Aceasta 'i-ensiune
se-ni+ica Qsupra+ataN pe care o QacoperaN o ga-a 'e pro'use in satis+acerea unor
anu-ite tre&uinte.
)i-ensiunile ga-ei sorti-entale per-it aprecieri co-parati#e intre
intreprin'eri ce +a&rica aceleasi pro'use si ser#esc3 toto'ata3 'rept puncte 'e
reper pentru +or-ularea strategiilor 'e pro'us. Acestea 'epin' 'e strategia 'e 'e
pro'us pentru care opteaza intreprin'erea3 'e o&iecti#ele pe care si le propune3
corespunzator cu potentialul sau u-an3 -aterial si +inanciar.
)ez#oltarea unei ga-e largi 'e pro'use per-ite intreprin'erii FOREX sa
acopere o supra+ata -are 'in piata si sa 'eli-iteze -ai clar3 in ca'rul acesteia3
principalele seg-ente 'e consu-atori carora se a'reseaza. Acest lucru ii asigura
o elasticitate sporita in utilizarea resurselor3 conco-itent cu sta&ilirea unor Qcapete
'e linieN in ca'rul ga-ei3 cu rol 'e Q#ar+uri 'e atacN in penetratia sa pe piata. In
acelasi ti-p3 apar insa si o serie 'e 'eza#anta4e3 legate 'e 'ispersarea -are a
e+ortului u-an3 -aterial si +inanciar3 corelate cu o cunoastere -ai su-ara a
caracteristicilor +iecarui pro'us in parte. In ast+el 'e situatii apare riscul
Qpul#erizariiN e+orturilor intreprin'erii pe un nu-ar prea -are 'e pro'use3
ingreunan' acti#itatea 'e pro'uctie si pe cea 'e co-ercializare. )i-potri#a3
operan' cu o ga-a ingusta si putin pro+un'a 'e -ar+uri3 cu- ar +i cea 'e la linia
'e +urnir sau c*erestea intreprin'erea FOREX are a#anta4ul concentrarii
e+orturilor3 al ur-aririi -ai +acile a pro'uselor in utilizare sau la consu-ator3 al
organizarii -ai e+iciente a ser#iceului3 +a#orizan' penetratia respecti#elor -ar+uri
pe piataB alaturi 'e aceste a#anta4e e5ista si o serie 'e incon#eniente3 'in punct 'e
#e'ere al capacitatii 'e rea'aptare a structurii pro'uctiei in situatia -o'i+icarii
rapi'e a con'itiilor 'e piata 8restructurarea resurselor naturale3 -o'i+icarea
pre+erintelor consu-atorilor etc9.
<u toate pro'usele unei intreprin'eri au acelasi rol in ca'rul ga-ei 'e
-ar+uri pe care acesta le +a&rica sau le co-ercializeaza.
Pro+esorul /uO Serra+ le i-parte 'in acest punct 'e #e'ere3 in trei categorii:
B2/1/+*"@ prin locul pe care il au in 'ina-ica 'e ansa-&lu a
intreprin'erii si prin ni#elul ri'icat al renta&ilitatii. In ce pri#este FOREX pro'usele
-otoare ale acesteia sunt: parc*etul triplu starti+icat speciile: ste4ar3 +ag3 elon'o3
cires3 plop3 +rasin3 paltin in special clasele Select3 Classic3 usile interioare3 'e
trecere3 'e intare3 'e &aie3 +urnirul estetic 'e ga+3 ste4ar3 plop si c*eresteaua 'e
+ag3 cte4ar3 plop3 cires3 elon'o3 -esteacan3 rasinoase.
B+,965+31#@- pro'use Qcu-intiN3 ce nu ri'ica pro&le-e 'eose&ite 'e
+a&ricatie si co-ercializare3 'ar nici nu se re-arca printr?o renta&ilitate care sa le
+aca Qatracti#eN. In ce pri#este FOREX aceste sunt: parc*etul 'u&lu 'e +ag3 ste4ar3
elon'o3 cires3 la-parc*etul3 -o&ila: -asute 'e noapte3 -ese 'e &irou3 scaune.
B-0"*+31"@ pro'use Qpentru -aineN3 care 'esi inregistreaza un ni#el
-ini- 'e renta&ilitate au o perspecti#a +a#ora&ila in #iitor3 asigurata 'e
caracteristicile 'e noutate pe care le prezinta la e5a-enul pietei. Acestea la
FOREX sunt: panourile i-&inate in 'inti 'e +ag3 ste4ar3 elon'o3 plop3 tei3 +erestrele3
parc*etul trio3 parc*etul tRin3 parc*etul unic.
In analiza 'iagnostic realizata asupra situatiei ga-ei 'e pro'use a unei
intreprin'eri3 in #e'erea sta&ilirii coor'onatelor politicii sale sorti-entale 'e #iitor3
se poate +ace si o corelatie intre contri&utia +iecarei linii la realizarea ci+rei 'e
a+aceri si a &ene+iciului si3 respecti# etapa 'in ciclul 'e #iata in care se a+la
aceasta la -o-entul stu'iului.
3.2. CICLUL DE VIATA AL PRODUSELOR
Ciclul 'e #iata al pro'usului este un concept care Fncearca sa 'escrie
#Hnzarile si pro+iturile pro'usului3 consu-atorii3 co-petitia si actiunile speci+ice 'e
-arGeting Fntreprinse 'e la aparitia acestuia si pHna la Fnlaturarea sa 'e pe piata3
sau3 -ai precis3 inter#alul 'e ti-p cuprins Fntre -o-entul lansarii unui pro'us pe o
piata 'ata si cel al retragerii sale 'e+initi#e 'e pe piata respecti#a.
Caracteristicile etapelor ciclului 'e #iata al pro'usului
Obiective
strategice
Informarea consumatorilor;
incurajarea consumului
Realizarea unei marci puternice;
maximizarea cotei de piata;
Mentinerea cotei de piata si
maximizarea profitului;
Valorificarea tuturor
posibilitatilor de a obtine
profit;
Vnzari Nivel scazut Crestere rapida;
Nivel maxim, urmat de un usor
declin;
In scadere;
Profituri Negative; Crestere rapida; Incep sa scada; Scad spre zero;
Competitia
Nu exista sau este
nesemnificativa
In crestere; apar imitatorii Concurenta semnificativa; Concurenta limitata;
Consumatori
Inovatori;
iata de masa; iata de masa Intarziati;
Mixul
produsului
Numar limitat de modele;
!xtinderea liniei de produse; "inie completa de produse;
!liminarea articolelor
neprofitabile;
Pretul
ret maxim sau pret
promotional;
returi pentru toate categoriile de
consumatori;
"a nivelul concurentei; Reducerea preturilor;
Distributia !xclusiva sau selectiva
Intensiva si extensiva; cresterea
centrelor de distributie;
Intensiva si extensiva; numar
maxim de centre de distributie;
Selectiva; abandonarea unor
centre de distributie;
Promovare si
obiectivele
comunicarii
Informativa; atragerea
inovatorilor si intermediarilor;
ersuativa; cresterea unei
puternice preferinte de marca;
Competitiva; mentinerea
loialitatii fata de marca
Informativa; doar pentru
pastrarea imaginii;
Structura
mixului
promotional
ublicitate; vanzari personale
Mass media; vanzari personale;
promovarea vanzarilor; publicitate
Mass media; promovarea
orientata spre dealeri
Media locala
En esenta3 etapele unui ciclu 'e #iata sunt lansarea3 cresterea3 -aturitatea
si 'eclinul. ;ulti autori consi'era si procesul 'e creare a pro'usului 'rept etapa
istincta a ciclului 'e #iata3 situHn'?o Fnainte 'e lansarea pro'usului.
En etapa 'e lansare a pro'usului3 principalul o&iecti# al Fntreprin'erii este sa
in+or-eze consu-atorii Fn legatura cu aparitia noului pro'usB c*eltuielile Fn
aceasta etapa sunt -ari3 #Hnzarile -ici iar pro+iturile negli4a&ile3 c*iar negati#e.
Pro'usul este prezentat Fn una cel -ult 'oua #ariante constructi#e3 'istri&utia3 -ai
ales pentru pro'use scu-pe cu- sunt autoturis-ele3 este li-itata3 selecti#a.
Etapa 'e crestere este caracterizata 'e o crestere rapi'a a #Hnzarilor si a
pro+ituluiB Fntreprin'erea ur-areste sa?si -a5i-izeze cota 'e piata si sa?si creeze
o -arca puternica. Consu-atorii sunt nu-erosi 'ar apar si -ulti concurenti si
i-itatori. Entreprin'erea tre&uie sa?si 'i#ersi+ice ga-a 'e pro'use3 sa?si e5tin'a
'istri&utia si sa sti-uleze pre+erinta 'e -arca.
En etapa 'e -aturitate #olu-ul #Hnzarilor se sta&ilizeaza. Entreprin'erea
Fncearca sa?si -entina a#anta4ul co-petiti# prin F-&unatatirea caracteristicilor
pro'usului3 e5tin'erea garantiei si a ser#iciilor post?#Hnzare3 re'uceri 'e preturi.
Se realizeaza un consu- 'e -asa 'ar si co-petitia se a+la la cel -ai Fnalt ni#el.
Pro-o#area este +oarte intensi#a si co-petiti#a.
En etapa 'e 'eclin #Hnzarile sca' puternic pe -asura ce alte pro'use 'e
su&stitutie apar pe piata sau interesul consu-atorilor +ata 'e pro'us 'ispare.
Entreprin'erea #eri+ica 'aca -ai sunt posi&ilitati 'e a realiza pro+it si ur-areste
-o-entul opti- 'e a&an'onare a pro'usului. 7inia 'e pro'use este restrHnsa la
-o'elele cele -ai cautate3 'istri&utia 'e#ine 'in nou selecti#a iar actiunile
pro-otionale se li-iteaza la recla-a 'e rea-intire a pro'usului.
)e cele -ai -ulte ori3 Fntreprin'erile ur-aresc realizarea unui porto+oliu 'e
pro'use ec*ili&rat3 cu pro'use a+late Fn 'i+erite sta'ii ale ciclului 'e #iata3 toc-ai
pentru a eli-ina nea4unsurile +iecarei +aze3 pentru a co-pensa e#entualele pier'eri
cu pro+iturile a'use 'e alte pro'use.
)upa lansarea noului pro'us3 con'ucerea 'oreste3 e#i'ent3 ca acesta sa se
&ucure 'e o #iata lunga. )esi nu se asteapta ca pro'usul sa se #an'a la in+init3
con'ucerea +ir-ei 'oreste sa o&tina un pro+it rezona&il care sa rasplateasca toate
e+orturile si riscurile i-plicate. Ea este constienta ca +iecare pro'us #a a#ea un
ciclu 'e #iata3 'esi +or-a si lungi-ea lui nu sunt cunoscute 'inainte.
Ciclu 'e #iata al pro'uselor are cinci etape:
. crearea pro'usului incepe can' +ir-a i'enti+ica si #alori+ica o i'ee 'e
pro'us nou. Pe parcursul crearii pro'usului3 #anzarile sunt egale cu zero3 iar
costurile 'e in#estitie ale co-paniei sunt ri'icate.
". intro'ucerea este perioa'a 'e crestere usoara a #anzarilor pe -asura ce
pro'usul este lansat pe piata. Pro+iturile sunt ine5istente in aceasta +aza 'atorita
c*eltuielilor -ari cu intro'ucerea pro'usului.
%. cresterea este perioa'a acceptarii -asi#e 'e catre piata si a pro+iturilor in
crestere.
4. -aturitatea este perioa'a 'e incetinire a rit-ului #anzarilor3 'eoarece
pro'usul a +ost acceptat 'e -a4oritatea cu-paratorilor potentiali. <i#elul pro+iturilor
tin'e sa sca'a 'in cauza cresterii c*eltuielilor 'e-arGeting alocate pentru a
contracara concurenta.
!. 'eclinul este perioa'a can' #anzarile si pro+iturile sca' intr?un rit- rapi'.
In +igura ur-atoare #o- prezenta ciclul 'e #iata al pro'uselor3 respecti#
e#olutia #anzarilor si pro+iturile a'use 'e un pro'us 'e?a lungul #ietii sale.
<u toate pro'usele ur-eaza cur&a in +or-a 'e QSN a ciclului 'e #iata. =nele
pro'use sunt intro'use si Qca' rapi'N3 altele QstationeazaN in +aza 'e -aturitate
+oarte -ult ti-p. =nele intra in +aza 'e 'eclin si sunt rea'use in +aza 'e crestere
printr?o sutinuta ca-panie 'e pro-o#are sau repozitionare.
Conceptul 'e Qciclul 'e #iata al pro'usuluiN se poate re+eri la o clasa 'e
pro'use3 un tip 'e pro'use3 sau o -arca 'e pro'use. Conceptul se aplica 'i+erit in
orice caz. Vanzarile -ultor clase 'e pro'use ra-an in +aza 'e -aturitate o
perioa'a in'elungata. 6ipurile 'e pro'use3 in sc*i-&3 tin' sa ai&a un ciclul 'e #iata
al pro'usului stan'ar'. Ciclul 'e #iata al pro'usului al unei anu-ite -arci se poate
sc*i-&a rapi' 'atorita atacurilor si raspunsurilor concurentei.
Conceptil 'e ciclu 'e #iata al pro'usului poate +i +olosit ca un ca'ru util
pentru 'escrierea -o'ului in care e#olueaza pro'usele si pietele. )ar utilizarea
conceptului ciclu 'e #iata al pro'usului pentru esti-area per+or-antelor pro'usului
sau ela&orarea strategiilor 'e -arGeting prezinta unele pro&le-e. ;anagerilor le
este greu sa i'enti+ica etapa 'in ciclul 'e #iata al pro'usului in care se a+la
pro'usul3 cea in care #a intra si +actorii care in+luenteaza -iscarea pro'usului prin
'i#ersele +aze. In practica3 este 'i+icil 'e esti-at ni#elul #anzarilor 'in +iecare etapa
a ciclului 'e #iata al pro'usului3 lungi-ea +iecareia si +or-a cur&ei ciclului 'e #iata
al pro'usului.
=tilizarea conceptului 'e ciclu 'e #iata al pro'usului pentru ela&orarea
strategiei 'e -arGeting es'te 'i+icila si 'in cauza +aptului ca aceasta este in
acelasi ti-p o cauza si un e+ect al ciclului 'e #iata al pro'usului. Pozitia pro'usului
in ca'rul ciclului 'e #iata al pro'usului sugereaza care sunt cele -ai &une
strategii3 iar strategiile 'e -arGeting rezultate #or in+luenta per+or-antele
pro'usului in etapele ur-atoare ale ciclului 'e #iata. )e ase-enea3 conceptul 'e
ciclu 'e #iata al pro'usului poate a4uta la ela&orarea unor strategii 'e -arGeting
corespunzatoare pentru +iecare etapa a ciclului 'e #iata a pro'usului.
Etapa 'e intro'ucere
Etapa 'e intro'ucere incepe can' noul pro'us este lansat pentr pri-a 'ata
pe piata. Intro'ucerea cere ti-p3 iar rit-ul cresterii #anzarilor este lent. In aceasta
+aza3 co-parati# cu celelalte3 pro+iturile sunt negati#e sau scazute 'atorita
#anzarilor re'use si c*eltuielilor ur-ate 'e 'istri&utie si pro-o#are. Este ne#oie 'e
in#estitii -ari pentru a atrage 'istri&uitorii3 in+or-at consu-atorii 'espre noul
pro'us si 'e a?i +ace sa?l incerce.
)eoarece in aceasta +aza piata nu este in general pregatita pentru
i-&unatatirea pro'usului3 co-pania si cei cati#a concurenti realizeaza #ersiuni 'e
&aza ale pro'usului. Fir-ele isi orienteaza #anzarile asupra acelor cu-paratori
care sunt cei -ai pregatiti sa ac*izitioneze 8'e o&icei grupurile cu #enituri -ari9.
O +ir-a poate a'opta una 'intre -ultele strategii 'e -arGeting e5istente
pentru a intro'uce un pro'us nou pe piata. Poate sta&ili un ni#el ri'icat sau scazut
pentru +iecare #arianta 'e -arGeting 8pret3 pro-o#are3 'istri&utie3 calitatea
pro'usului9. Sa lua- in consi'erare3 nu-ai pretul si pro-o#area. Con'ucerea
poate Qe5ploataN la -a5i-u- piata3 lansan' pro'use noi la un pret ri'icat si cu o
pro-o#are scazuta. Pretul ri'icat insea-na o&tinerea unui pro+it ri'icat3 iar
pro-o#area scazuta insea-na c*eltuieli -ici. O ase-enea strategie are sens
nu-ai 'aca piata este li-itata ca -ari-e3 'aca cei -ai -ulti consu-atori cunosc
pro'usul si sunt gata sa plateasca un pret ri'icat si 'aca nu e5ista o concurenta
puternica. )aca3 'i-potri#a3 cei -ai -ulti consu-atori potentiali nu 'etin in+or-atii
'espre pro'us3 atunci este necesara o pro-o#are sustinuta. O strategie &azata pe
preturi -ari si c*eltuieli 'e pro-o#are ri'icate a4uta +ir-a sa Qe5ploatezeN rapi'
seg-entul 'e piata insensi&il la pret inca 'in pri-ele +aze ale lansarii noului
pro'us.
Pe 'e alta parte3 o +ir-a poate intro'uce noul pro'us la pret scazut si cu o
pro-o#are puternica 8strategia penetrarii rapi'e9. Aceasta strategie per-ite
penetrarea rapi'a a pietei si o&tinerea unei cote 'e piata ri'icate. Strategia are
sens 'aca piata este larga3 cu-paratorii concurentei sunt sensi&ili la pret si nu
cunosc prosusul3 e5ista concurenta puternica si costurile unitare 'e pro'uctie ale
co-paniei sca' o 'ata cu cresterea pro'uctiei si a e5perientei 'e pro'uctie
acu-ulata. 7ansarea la pret scazut3 'ar +ara prea -ulta pro-o#are 8strategia
penetrarii lente9 poate +i aleasa 'aca cu-paratorii potentiali sunt sensi&ili la pret3
'ar +ir-a 'oreste sa -entina c*eltuielile la un ni#el scazut 'in cauza &ugetului
re'us.
O +ir-a3 in special cea care in'eplineste rolul 'e QpionierN pe piata
respecti#a3 tre&uie sa aleaga strategia 'e lansare tinan' cont 'e pozitia pe care o
#a ocupa pro'usul. Ea tre&uie sa realizeze ca strategia initiala este 'oar pri-ul
pas 'intr?un plan 'e -arGeting -ai -are3 pentru intregul ciclu 'e #iata al
pro'usului. )aca se alege o strategie 'e lansare Q'e#astatoareN3 se #a sacri+ica
&ene+iciul pe ter-en lung 'e 'ragul celui pe ter-en scurt. Pe -asura ce +ir-a
pionier a#anseaza in celelalte +aze ale cilului 'e #iata3 #a tre&ui sa realizeze noi
strategii 'e pret3 pro-o#are. Co-pania #a a#ea cele -ai -ari sanse 'e a 'e#eni
li'er pe piata 'aca proce'eaza corect inca 'e la inceput.
Etapa 'e crestere ? 'aca noul pro'us satis+ace necesitatile consu-atorilor
sau sti-uleaza ne#oi reale nesatis+acute3 el #a intra intr?o etapa 'e crestere in
care #anzarile incep sa creasca rapi'. Cei ce au a'optat pro'usul inca 'e la
inceput #or continua sa cu-pere3 ceilalti #or incepe sa?i ur-eze pe li'erii 'e
opinie. Atrasi 'e posi&ilitatea 'e a?si spori pro+iturile #or intra pe piata noi
concurenti. Ei #or intro'uce pro'usele cu caracteristici noi3 #or i-&unatati pro'usul
+ir-ei pionier si #or e5tin'e piata pro'usului resepcti#. Cresterea nu-arului
concurentilor 'uce la cresterea punctelor 'e 'istri&utie iar #anzarile se -aresc
'oar pentru a ali-enta stocurile 'istri&uitorilor. Preturile ra-an constante sau sca'
+oarte usor. Fir-ele -entin sau cresc usor c*eltuielile 'e pro-o#are. In+or-area
pietei ra-ane un scop3 'ar co-pania tre&uie acu- sa se con+runte si cu
concurenta.
Pro+iturile se -aresc in perioa'a 'e crestere 'eoarece costurile 'e
pro-o#are se 'istri&uie asupra unui #olu- -ai -are 'e -ar+uri si 'atorita +aptului
ca sca' costurile unitare 'e pro'uctie.
Fir-a utilizeaza -ai -ulte strategii pentru a sustine cresterea rapi'a a
pietei pe o perioa'a cat -ai -are. Fir-a i-&unatateste calitatea pro'usului3
a'auga noi caractersitici si creaza noi -o'ele ale acestuia3 penetreza noi
seg-ente 'e piata si incearca sa creasca -ai 'eparte #anzarile3 intran' pe noi
canale 'e 'istri&utie3 -uta accentul -esa4ului pu&licitar 'e pe in+or-area cu
pri#ire la e5istenta pro'usului pe con#ingere 'e a?l ac*izitiona si re'uce preturile la
-o-entul potri#it pentru a atrage -ai -ulti cu-paratori.
In +aza 'e crestere3 +ir-a se con+runta cu o 'ile-a: tre&uie sa aleaga intre o
cota ri'icata 'e piata si pro+ituri -ari pe ter-en scurt. In#estin' -ult in
i-&unatatirea pro'usului3 pro-o#are si 'istri&utie3 co-pania poate o&tine o pozitie
'o-inanta pe piata3 'ar3 in acest +el3 renunta la o parte 'in pro+iturile curente.
Etapa 'e -aturitate in care rit-urile 'e crestere a #anzarilor sca'e3
'ureaza 'e o&icei -ai -ult 'ecat celelalte +aze. Cele -ai -ulte pro'use se
gasesc in etapa 'e -aturitate a cilcului lor 'e #iata si 'e aceea3 -a4oritatea
-anagerilor 'e -arGeting lucreza cu pro'use -ature.
Incetinirea rit-ului 'e crestere a #anzarilor se -aterializeaza in e5istenta
-ai -ultor pro'ucatori care o+era nu-eroase pro'use spre #anzare. Aceasta
supracapacitate 'uce la cresterea concurentei. Concurentii incep sa re'uca
preturile3 sa creasca &ugetele pentru pu&licitate3 pro-o#area #anzarilor si
cercetare 'ez#oltare3 cu scopul 'e a crea #ersiuni -ai &une ale pro'usului. 6oate
acestea 'uc la o sca'ere a pro+itului. =neori3 unii 'intre concurenti -ai sla&i
ra-an in ur-a si parasesc piata3 pe care3 in +inal3 #or opera nu-ai concurentii
#ia&ili.
)esi -ulte pro'use a4unse in +aza 'e -aturitate par sa ra-ana
nesc*i-&ate -ult ti-p3 pro'usele 'e succes e#alueaza per-anent pentru a
raspun'e ne#oilor consu-atorilor. ;anagerii 'e pro'us tre&uie sa +aca -ai -ult
'ecat sa -earga pur si si-plu inainte sau sa?si apere pro'usele -ature o
o+ensi#a &una este cea -ai &una aparare. Ei tre&uie sa #ina per-anent pe piata
cu ino#atii 8'ez#oltare pietei93 sau sa -o'i+ice pro'usul 8'ez#oltarea pro'uslui9 si
-i5ul 'e -arGeting 8ino#are a acti#itatii 'e -arGeting9.
)ez#oltarea pietei in acest caz +ir-a incearca sa creasca consu-ul
pro'uslui actual. Ea +ie cauta noi utilizatori3 +ie incearca sa intre pe seg-ente 'e
piata noi pentru co-panie. Co-pania poate sa incerce3 'e ase-enea3 sa
repozitioneze -arca pentru a con#inge alte categorii 'e consu-atori -ai -ari si in
crestere.
)ez#oltarea pro'usului -anagerul 'e pro'us poate sc*i-&a
caracteristicile pro'usului 8calitate3 stil9 pentru a atrage noi consu-atori sau pentru
a sti-ula utilizarea lui.
Strategia i-&unatatirea calitatii are 'rept scop cresterea per+or-antei
pro'usului 'ura&ilitatea3 siguranta3 #iteza3 gustul sau. Aceasta strategie este
e+icienta atunci can' calitatea poate +i i-&unatatita sau consu-atorii percep si
'oresc aceasta i-&unatatire.
Prin strategia 'e i-&unatatire a caracteristicilor pro'usului se a'auga noi
ele-ente care sporesc utilitatea3 siguranta sau co-o'itatea utilizarii pro'usului.
Strategia i-&unatatirii stilului are 'rept scop cresterea atracti#itatii
pro'usului.
Ino#area acti#itatilor 'e -arGeting +ir-ele incearca3 'e ase-enea3 sa?si
creasca #anzarile sc*i-&an' unul sau -ai -ulte 'in ele-entele -i5ului 'e
-arGeting. Se pot lansa ca-panii pu&licitare sau 'e pro-o#are a #anzarilor -ai
&une sau -ai agresi#e. In +ine3 ea poate +urniza o #aloare 'e intre&uintare -ai
-are o+erin' consu-atorilor ser#icii noi sau i-&unatatite.
Etapa 'e 'eclin #anzarile celor -ai -ulte +or-e si -arci 'e pro'use sca'
in cele 'in ur-a. )eclinul poate +i lent sau rapi'. Vanzarile pot a4unge la zero sau
pot sca'ea pana la un ni#el la care sa ra-ana -ult ti-p3 aceasta este etapa 'e
'eclin.
Vanzarile sca' 'in -ai -ulte -oti#e:
- progresul te*nic
- sc*i-&area pre+erintelor consu-atorilor
- cresterea concurentei
Pe -asura ce #anzarile sca'3 unele +ir-e ies 'e pe piata3 iar cele ra-ase
isi #or re'uce o+erta. Ele pot renunta la seg-entele 'e piata -ai -ici si la canale
'e 'istri&utie -arginale sau pot re'uce &ugetul 'e pro-o#are si preturile.
=n pro'us sla& poate +i +oarte costisitor pentru +ir-a nu nu-ai 'in punct 'e
#e'ere al pro+itului. =n pro'us sla& poate consu-a prea -ult 'in ti-pul unui
-anager. )e o&icei3 un pro'us sla& necesita a4ustari +rec#ente 'e pret. <ecesita
atentie in pri#inta pu&licitatii si +ortei 'e #anzare care ar putea +i -ai +olositoare
pentru a +ace pro'use sanatoase -ai pro+ita&ile sau pentru a crea altele noi. O
reputatie proasta a unui pro'us se poate trans-ite si asupra co-paniei si a
celorlalte pro'use ale acesteia. ;entinerea unor pro'use sla&e intarzie cautarea
'e inlocuitori3 a+ecteaza structura ga-ei 'e pro'use3 a+ecteaza pro+iturile curente
si sla&este prestigiul co-paniei.
)in aceasta cauza3 co-paniile tre&uie sa acor'e -ai -ulta atentie
pro'uselor sale. Pri-a sarcina este 'e a i'enti+ica acele pro'use a+late in +aza 'e
'eclin3 analizan' in -o' regulat e#olutia #anzarilor3 etapelor 'e piata3 costurilor si
pro+iturilor. Apoi con'ucerea tre&uie sa 'eci'a 'aca -entine sau renunta la aceste
pro'use. Ea poate 'eci'e -entinerea -arcii in speranta ca +ir-ele concurente
#or parasi piata.
Con'ucerea poate sa #alori+ice pro'usul3 a'ica sa re'uca unele costuri 8'e
intretinere3 cercetare 'ez#oltare3 pu&licitate9 speran' ca #anzarile #or creste.
)aca este asa3 se #or o&tine pro+ituri pe ter-en scurt. Sau con'ucerea poate
'eci'e renuntarea la pro'us3 'eci il poate #in'e unei alte +ir-e sau pur si si-plu il
poate lic*i'a la #aloarea rezi'uala.
In -o' speci+ic pentru FOREX nu se poate sta&ili cu e5actitate etapa 'in
ciclul 'e #iata in care se a+la un pro'us. A#an' in #e'ere +aptul ca societatea are
in porto+oliu o ga-a larga 'e pro'use si lucreaza con+or- unor co-enzi atunci nu
are in pro'uctie o perioa'a in'elungata acelasi tip 'e pro'us.
Societatea pro'uce 'oar ceea cer se cere pe piata. Cleintul tri-ite
co-an'a. Co-an'a se realizeaza con+or- speci+icatiilor tri-ise 'e catre client.
Se poate spune cu e5actitate etapa 'in ciclul 'e #iata al pro'uselor 'oat in
cazul pro'uselor stan'ar' ale +ir-ei3 cele care se pro'uc si pentru stoc.
Este cazul parc*etului triplu starti+icat 'e +ag si ste4ar. aceste pro'use se
a+la in etapa 'e -aturitate. Acest tip 'e parc*et se +a&rica 'e catre FOREX inca
'e la in+iinterea +a&ricii.
)e ase-ena usile 'e interior care se +a&rica 'e can s?a 'at in +unctiune
noua linie3 in anul "00". Acestea sunt in +aza 'e crestere.
6ot in +aza 'e creste sunt panourile i-&inate in ti-p. Pentru aceatsa a +ost
necesar la inceput o ca-panie pu&licitara 'e in+or-are a consu-atorilor. Acest tip
'e pro'us nu e5ista pana acu- % ani. El a incept a +i +a&ricat in Spania si apoi
e5tins in celelalte zone al Europei. Acest tip 'e pro'us a aparut ca ur-are a
'orintei +ir-elor 'e a pro+ita cat -ai -ult 'e -asa le-noasa3 a#an' in e#'ere
restrictiile in ceea ce pri#este e5ploatarea &ustenilor. Panourile i-&inate utilizeaza
ca -aterie pri-a +rizele care sunt su&'i-ensionate pentru parc*et.
)e ase-enea3 +erestrele3 parc*etul 'in elon'o3 parc*etul trio3 Rin si unic
care sunt in +aza 'e lansare.
Restul pro'uselor 'e +a&rica sopra'ic3 in cazul in care e5ista o co-an'a
special 'e+inita.

3.3. POCITIONAREA PRODUSELOR IN CADRUL GAMEI
Pozitionarea pro'uselor Fn ca'rul ga-ei este operatia anterioara ela&orarii
strategiei 'e pro'us. O pozitionare corecta a pro'usului se-ni+ica luarea Fn
consi'erare a aportului sau Fn #olu-ul total al &ene+iciilor3 a 'ina-icii #Hnzarilor si
a cotei 'e piata pe care o 'etine.
En raport cu acesti para-etrii se 'isting Fn literatura 'e specialitate patru
grupe 'e pro'use.
En pri-a grupa se Fnca'reaza pro'usele care au un ni#el ri'icat 'e
renta&ilitate3 o cota 'e piata si un #olu- al #Hnzarilor Fn crestere. Acestea sunt
I+a#oriteleI ga-ei si se &ucura 'e o atentie sporita.
En grupa a 'oua se inclu' pro'usele ce Fsi -entin un ni#el ri'icat al cotei 'e
piata si al renta&ilitatii 'ar care Fnregistreaza un rit- -ai lent 'e crestere al
#Hnzarilor ? si-pto- al intrarii Fn +aza 'e -aturitate a ciclului 'e #iata co-ercialaB
re#italizarea lor i-pune -o'i+icari su&stantiale Fn co-ponentele corporale si
necorporale.
A treia grupa cuprin'e pro'usele cu renta&ilitate ri'icata3 o crestere rapi'a
a #Hnzarilor 'ar cu o cota Fnca re'usa 'e piataB acestea au perspecti#e 'aca
procesul 'e pro'uctie si co-ercializarea este corelat Fn per-anenta cu cerintele
pietei.
Cea 'e?a patra grupa cuprin'e pro'usele cu renta&ilitate3 cota 'e piata si
#Hnzari re'use3 ceea ce i-plica scoaterea acestora 'in ga-a.
Pozitionarea pro'uselor Fn ca'rul ga-ei se realizeaza Fn scopul sta&ilirii
rolului 4ucat 'e +iecare co-ponenta a ga-ei Fn realizarile sale econo-ico ?
+inanciare si pentru a 'eter-ina raportul 'intre pro'usele proprii si cele si-ilare
ale concurentilor.
PRI<CIPA7E7E 6E<)I<6E
Parc*etul 1plutitorN renunta sa -ai +ie un pro'us 'e elita3 este 'in ce in ce
-ai consu-at 'e catre clasa -e'ie si inalta. )e +apt +ir-ele 'in acest sector
consi'era ca o&iecti#ul acestui pro'usul il reprezinta clasa -e'ie si inalta3 intre %0
si $0 'e ani3 'in -e'iu ur&an si sensi&il la ten'intele 'ecorarii 'e aparta-ente.
Principalii consu-atori o&isnuiesc sa puna parc*et in toate incaperile 'in
casa3 'at +iin' +aptul ca parc*etul 1plutitorN o+era co-o'itate si calitate +iecarei
incaperi 'in locuinta3tinin' cont si 'e econo-ia energStica care se o&tine prin
aceasta par'oseala.
=n pro'us care concureaza cu parc*etul 1plutitorN este par'oseala
la-inata.6otusi3 parc*etul plutitor s?a &ucurat 'in tot'eauna 'e o -ai -are
participare prin inter-e'iul par'oselelor 'in le-n.
Fir-ele 'e parc*et plutitor recunosc ca par'oselele la-inate reprezinta o
concurenta3 atit pentru ele cit si pentru parc*etul lipit3 'ar pina intr?un anu-it
punct.
Par'oselile la-inate au contrariat si alte 'usu-eli3 precu- PVC sau
-oc*eta.)e ase-enea au atacat si par'oselele cera-ice.
Pentru +a&ricanti este #or&a 'e 'oua tipuri 'i+erite care tre&uie sa
supra#ietuiasca. Par'oselile la-inate? un pro'us -ai econo-ic? sint i'eale pentru
acei co-ercianti care tre&uie sa?si sc*i-&e 'ecoratia la un anu-it ti-p3usurinta
'e?a?l instala +ace posi&il ca par'oseala sa poata +i ter-inata 'e pe o zi pe alta.
PARC2E6=7 I< E=ROPA
Sue'ia continua sa +ie cea -ai -are pro'ucatoare 'in =E.3 /er-ania este
li'erul consu-ului 'e parc*et plutitor.Si aceasta intr?un conte5t in care pro'uctia
'e par'oseli 'in le-n se inaspreste3'ar consu-ul su+era o resi-tita retractare.
Acestea sint3 in -are concluziile raportului anului ..( ela&orat 'e catre Fe'eratia
Europeana 'e Parc*et 8FEP9 si care s?au +acut cunoscute in la "%?lea Congres3
cele&rat la inceputul lunii iunie3 anul trecut in orasul olan'Sz3<oo'Ri4G?Tee.
E5ista o anu-ita 'izcor'anta intre 'atele re+eritoare la pro'uctia 'e parc*et
si acelea care se re+era la consu-3 -ai ales prin co-paratia cu -agnitu'inile 'in
..$. In ti-p ce pro'uctia 'in ..(3 cu !%3, 'e -ilioane -" a crescut cu $34>3
consu-ul a a#ut o sca'ere 'e 3!>.E5act contrariul 'in ..$3cin' pro'uctia parea
stacnata iar consu-ul prezenta inec*i#oce 'o#ezi 'e recuperare.
Care sint cauzele care au 'us la acest +eno-en straniu 'e sc*i-&areU
Solutia consista in sca'erea usoara su+erita 'e -e'ia 'e consu- 'e parc*et pe
locuitor 'in ..(: 03" -" pe locuitor3 cu 3!> -ai putin 'ecit in ..$.In ciu'a
tuturor tarilor care sint integrate in FEP au 'epasit &ariera 'e $0 'e -ilioane -"
consu-ati3 in concret $%3 'e -ilioane in anul ..(.
*n mod paralel?productia care in 16 nu trecea printr-un moment prea 8un a
e;perimentat un impuls puternic? trecind de la 50 de milioane de m2 in 16 la 53?8 de
milioane in 17?aceasta reprezinta o crestere de aproape patru milioane de m2 intr-un an.
1995 1996 199&
M#!!.22 M#!!.22 V+*. 9596 M#!!.22 V+*. 969&
P*/,6(1#" 49'& 50 D 0'6$ 53'8 D 6'4$
C/3-62 61'9 64 D 3'4$ 63'1 - 1'5$
)aca ur-ari- -agnitu'inile totale 'e pro'uctie si 'e consu-3 o&ser#a- o
alta 'iscrepanta care intr?a'e#ar s?a -entinut in#aria&ila in co-parati#ul .$?.(. In
..$ necesitatile cerintei 'epaseau pro'uctia in'ustriei europene. In +ata acestei
situatii piata s?a #azut o&ligata sa recurga la i-porturile pentru satis+acerea
clientilor.In ..( a a#ut loc acelasi +eno-en. Volu-ul i-porturilor tarilor 'in 4urul
FEP a crescut la .3" 'e -ilioane 'e - cu 43$ 'in consu-ul total. In a+ara 'e
i-portanta relati#a a acestui procenta43 tre&uie +or-ulate unele nuantari.In ti-p ce
ansa-&lul tarilor nor'ice 8Sue'ia3 Finlan'a3 )ane-arca3 <or#egia9 a reusit3 -ai
-ult 'ecit su+icient prin pro'uctia lor sa acopere necesitatile cu-paratorilor3 tari
precu- /er-ania3 Italia3 Austria si Spania3 la care pro'uctia nu a +ost su+icienta
pentru cu-paratori3 s?au a+lat in situatia 'e a cu-para 'e la tari terte.
6ari care +aceau parte 'in FEP: Belgia3 )ane-arca3 /er-ania3 Spania3
Finlan'a3 Franta3 Italia3 Olan'a3 <or#egia3 Austria3 El#etia si Sue'ia.
PRI<CIPA7E7E 6ARI PRO)=CA6OARE )E PARC2E6
Sue'ia continua sa +ie punctul 'e lansare a parc*etului care se pro'uce in
Europa3 cu "3. 'e -ilioane -"3tara nor'ica isi asu-a li'eratul 'e rang european3
ur-ata 'e /er-ania care in ..( a +a&ricat 0 -ilioane 'e -". 7a o anu-ita
'istanta se a+la Franta 8(3% -ilioane93 <or#egia si )ane-arca 8a-&ele cu !3!
-ilioane9 si Italia 8cu %3( -ilioane9.

TARI P*/,6(1#" 2#!!#/+3"
," 22 #3 199&
C/1+ ," 0#+1+ #3
0*/,6(1#"
C/3-62
2#!!#/3" ," 22
#3 199&
C/1+ ,"
0#+1+ #3
(/3-62
E!5"1#+ "3. "4> % 43,>
G"*2+3#+ 0 ,3$> ,3$ ".3!>
F*+31+ (3% %3$> $ .3!>
N/*5"<#+ !3! 03"> ? ?
D+3"2+*(+ !3! 03"> ? ?
S0+3#+ 4 (34> $ .3!>
I1+!#+ %3( $3,> ,3$ %3$>
A!1"!" 43. .3"> "03. %%3>
TOTAL 53'8 100$ 63'1 100$
)ETEC2I7IBR= I<6RE PRO)=C6IE SI CO<S=;
Cazul Sue'iei este ur-atorul. Pro'uctia 'in 3..( a acestei tari atinge cele
% -ilioane 'e -"3 'ar consu-ul sau este su&stantial -ai -ic3 'oar 'e %
-ilioane. )in aceste ci+re se trage concluzia ca cea -ai -are parte 'e parc*et
care se +a&rica este 'estinata e5portului.
)e cealalta parte a &alantei se a+la /er-ania.)esi ocupa locul " in
controale3 potentialul sau pro'ucti# 80 -ilioane -e -"9 se o&ser#a intr?un -o'
a-plu scazut prin consu-ul intern8S3$ 'e -ilioane -" 'e parc*et93 aproape
'u&lu 'in ceea ce s?a pro'us.
Intr?o i'entica progresie3 'esi pe o scara -ai -o'esta3 tre&uie sa se inclu'a
Italia3 cu o pro'uctie 'e %3( 'e -ilioane si un consu- 'e ,3$. In Spania consu-ul
'e ase-anea 'epaseste pro'uctia.
CO<S=;=7 )E PARC2E6 PE 7OC=I6OR
In ceea ce pri#este consu-ul3 Austria este tara europeana care consu-a
pe locuitor -ai -ult parc*et cu 03(% -" pe locuitor3 ur-ata 'e El#etia cu 03!% -"3
<or#egia si )ane-arca cu 03403 Sue'ia cu 03%4 si /er-ania cu 03"% -%.)aca
lua- ca re+erinta -e'ia europeana care este 'e 03" -"3 Spania3 Italia si Franta
ocupa ultV-ele pozitii ale rangului cu 03(3 03!3 030 -".
EVO7=6IA CO<S=;=7=I )E PARC2E6 PE ;" PE 7OC=I6OR
C/3-62 1+*# 1996 199& V+*. 969&
A6-1*#+ 03(% -"Aloc. 03(% -"Aloc. D
E!5"1#+ 03!( -"Aloc. 03!% -"Aloc. ? (3!>
N/*5"<#+ 03%"-"Aloc. 0340 -"Aloc. M "!>
D+3"2+*(+ 03%" -"Aloc. 0340 -"Aloc. M "!>
S6",#+ 03%" -"Aloc. 03%4 -"Aloc. M 03$>
G"*2+3#+ 03"$ -"Aloc. 03"% -"Aloc. ? %>
)e la inceputul anilor .03 consu-ul 'e parc*et a trecut 'e la 443. -ilioane
-" la $%3 -ilioane in ..(3 ceea ce insea-na o crestere spectaculara 'e la
4034>.
SE/;E<6AREA PIE6EI PE C7ASE )E PARC2E6
6ipurile 'e parc*et care se +a&rica in Europa se i-part in patru categorii 'e
&aza3con+or-in'u?se la atitea linii 'e piata:
. Parc*et plutitor
8% straturi. 7e-n superior 'e +oioase9
". Parc*et in -ozaic
%. 7a-parc*et
<u este pro+ilat.
Se lipeste pe supra+ata.
)i-ensiunile sale nor-ale sintB ,?0 -- grosi-eB ! c- lati-e si
"0 c- lungi-e.
4. Parc*et clasic
Se lipeste pe sipci.
Se sti#ueste pe lon4eroane.
1995 1996 199&
P*/,6(1#" #3
M#!!. 22
P*/,6(1#"
#3 M#!!. 22
V+*.
9596
P*/,6(1#"
#3 M#!!.
22
V+*. 969&
P+*(7"1 0!61#1/* 31'8 32 D 0'62$ 36 D 12'5$
P+*(7"1 2/.+#( 6'4 6'5 D 1'56$ 5'3 - 18'4$
L+2+0+*(7"1 6 6 % 6'5 D 8'3$
P+*(7"1 (!+-#( 5'5 5'5 % 6 D 8'3$
TOTAL 49'& 50 53'8
Parc*etul plutitor este o #arietate a par'oselei 'in le-n care se ri'ica -ult.
Si o +ace cu aceeasi putere ca in anii anteriori. In ..$ pro'uctia sa a inregistrat
$4> 'in totalul 'e par'oseli 'in le-nB in ..(3 $(>.
)e la un an la altul a crescut cu % puncte procentuale la totalul consu-ului
la care se re+era3 +apt care 'e-onstreaza progresia sa continua atit in -e'iul
in'ustrial cit si in terenul consu-ului.Si incepin' cu ..3 an in care a inceput sa
se a+iseze ca o alternati#a luin' in consi'eratie panora-a 'e par'oseli 'in le-n3
ascensiunea parc*etului plutitor a +ost 'e neoprit.C*eia care e5plica succesul se
a+la in pretul sau accesi&il3 in usurinta instalarii si in calitatea pe care o o+era
-arcile care concureaza pe piata.
Sue'ia este principala tara pro'ucatoare 'e acest tip 'e parc*et3 "3,
-ilioane -" in ..(.E5ista circu-stanta +aptului ca unii pro'ucatori i-portanti isi
au se'iul in aceasta tara nor'ica. /er-ania se situiaza pe al 'oilea loc 'in rang3
cu o pro'uctie 'e !3, -ilioane -"3 Franta cu 43! -ilioane si Finlan'a cu 43%
co-pletin' grupul tarilor cu un potential pro'ucti# ri'icat in ci-pul acestui tip 'e
parc*et 'in le-n.
7a-parc*etul ocupa al 'oilea loc pe scara pro'uctiei europene 'e
par'osele 'in le-n. Cu $3! -ilioane -"3 aceasta -o'alitate 'e parc*et se
caracterizeaza prin structura sa -asi#a3 cu un continut gros intre $ si % --3
Spania este principala pro'ucatoare. 6ara noastra a pro'us in ..(3 "3 -ilioane
-"3 o ci+ra care o situiaza inaintea Italiei si a Frantei3 a-&ele a#in' un #olu- 'e
3 -ilioane. Al patrulea loc il ocupa Olan'a care in ..( a pro'us 03, -ilioane
-".
)upa parc*etul plutitor si +oarte aproape 'e la-parc*et se situiaza
parc*etul clasic -asi# cu o pro'uctie 'e $ -ilioane. )ane-arca si <or#egia isi
asu-a in acest caz con'itia 'e -ari pro'ucatori cu o pro'uctie 'e 3, -ilioane
-"3 Franta cu 03.$ -ilioane -" si Italia cu 03, -ilioane3 integrin'u?se cu cele 03,
-ilioane ale /er-aniei tarile cu un #olu- -ai -are.In ansa-&lu pro'uctia acestui
seg-ent a inregistrat o crestere 'e $> in ..(.
=lti-ul 'in aceasta serie este parc*etul -ozaic. Pro'uctia acestui seg-ent
a atins !3% -ilioane -"3 ceea ce i-plica o sca'ere puternica pri#itor la aceeasi
perioa'a a anului anterior 8?,34>9. /er-ania se situiaza in +runtea tarilor
pro'ucatoare cu "3. -ilioane -"3 ur-ata 'e El#etia cu 3 -ilioane si Franta cu
03, -ilioane.
S6EWAR=73 ARBORE7E CE7 ;AI ;=76 =6I7ITA6
Ste4arul3 ar&orele care apartine +a-iliei 'e +oioase este le-nul cel -ai
utilizat in Europa in +a&ricatia 'e par'osele. Re-arca&ilele sale calitati te*nologice
+ac posi&ila aplicarea sa in toate tipurile 'e par'oseli 'in le-n B -ozaic3 parc*et
clasic etc. )i#resele specii ale acestui gen se 'ez#olta in zonele -o'erate 'in
Asia si A-erica si popularea sa +orestiera se &ucura 'e o sanatate &una.
)upa ste4ar3 speciile cele -ai utilizate in +a&ricarea parc*etului sint +agul3
artarul si le-nul tropical. 6re&uie se-nalat cazul Italiei3 un'e speciile tropicale
ating nici -ai -ult nici -ai putin !0> 'in -ateria pri-a care se +oloseste in
constructia par'oselilor 'in le-n +ata 'e "!> 'in ste4ar.
In )ane-arca3 (!> 'in +a&ricate se +ac 'in +ag si 'oar "> 'in ste4ar. In
ti-p ce in Belgia3 ste4arul reprezinta 'o-eniul z'ro&itor in ela&orarea parc*etului3
concentrin' .!> pro'uctie. In ceea ce pri#este Spania3 statisticile FEP
se-naleaza ca $!> 'in parc*et este construit pa &aza 'e ste4ar si "0> 'in le-n
tropical.
PARC2E6=7 )E PE PIA6A PAR)OSE7I7OR
Ci+rele asupra consu-ului 'e -ateriale pentru par'oselile 'in Europa pe
perioa'a anului ..$8 =E si Asociatia Europeana 'e Co-ert 7i&er93 in'ica ca
parc*etul a a#ut o participare 'e 43$>3ceea ce reprezinta un #olu- 'e ,0 -ilioane
-" +ata 'e totalul 'e .("4 -ilioane -".
CAP IV ALTERNATIVE STRATEGICE IN
POLITICA DE PRODUS
4.1. STRATEGII IN POLITICA DE PRODUS
Strategia 'e pro'us re+lecta optiunile Fntreprin'erii re+eritoare la 'i-ensiuni3
structura si 'ina-ica ga-ei 'e pro'use pe care le pro'uc sau co-ercializeaza.
Strategia 'e pro'us este su&or'onata strategiei 'e piata a Fntreprin'erii
+iin' +un'a-entata pe o&iecti#ele glo&ale ale Fntreprin'erii3 Fn strHnsa legatura cu
strategiile 'e pret3 'istri&utie si pro-o#are.
En +unctie 'e resursele -ateriale3 +inanciare si u-ane 'e care 'ispune
Fntreprin'erea Fsi poate sta&ili -ai -ulte alternati#e pentru ela&orarea politicii sale
'e pro'us.
)aca se are Fn #e'ere gra'ul 'e Fnnoire a pro'uselor3 Fntreprin'erea are la
'ispozitie ur-atoarele strategii 'e pro'us:
? strategia -entinerii gra'ului 'e noutate prin intro'ucerea si eli-inarea anual
a aceluiasi nu-ar 'e articole3 +ara a se a+ecta structura ga-ei 'e pro'useB
? strategia per+ectionarii pro'uselor ? presupune F-&unatatirea per-anenta a
para-etrilor calitati#i ai pro'uselor 'in -i5ul o+erit pe piataB
? strategia Fnnoirii pro'uselor ? este cea -ai riscanta alternati#a strategica si
presupune lansarea unor pro'use noi3 'estinate +ie aceluiasi seg-ent 'e clientela
+ie unor seg-ente noi.
En +unctie 'e 'i-ensiunile ga-ei 'e pro'use3 Fntreprin'erea poate opta
pentru una 'in ur-atoarele #ariante strategice:
? strategia sta&ilitatii sorti-entale ? presupune -entinerea 'i-ensiunilor ga-ei
'e pro'use3 ur-arin'u?se Fn acelasi ti-p sta&ilitatea pozitiei Fntreprin'erii pe piata
si pastrarea prestigiului Fn rHn'ul clientelei 'eser#iteB
? strategia 'e selectie sau 'e restrHngere sorti-entala ?consta Fn si-pli+icarea
ga-ei ca ur-are a eli-inarii pro'uselor a+late Fn +aza 'e 'eclin a ciclului 'e #iata
si a celor cu un gra' 'e uzura -orala ri'icata.
? strategia 'i#ersi+icarii sorti-entale ? se concretizeaza Fn posi&ilitati
supli-entare 'e satis+acere a cerintelor consu-atorilor ca ur-are a cresterii
'i-ensiunilor ga-ei 'e pro'use.
Strategia 'i#ersi+icarii pro'uselor se poate realiza Fn ur-atoarele 'irectii:
?'i#ersi+icare orizontala ? presupune cresterea nu-arului 'e pro'use 'in ca'rul
ga-ei3 pastrHn'u?se Fnsa caracterul o-ogen al acesteia 8'e e5e-plu3 un
pro'ucator 'e con+ectii pentru &ar&ati Fsi 'i#ersi+ica ga-a cu o linie 'e con+ectii
pentru copii9B
?'i#ersi+icare #erticala ? presupune integrarea Fn linia 'e pro'use a unor
pro'use noi care erau ac*izitionate Fnainte ca -aterie pri-a sau care se +a&ricau
'in -ateriale pro'use 'e alte Fntreprin'eri 8'e e5e-plu3 pro'ucatorul 'e con+ectii
ac*izitioneaza propria +a&rica 'e sto+e9B
?'i#ersi+icarea laterala ? presupune 'ez#oltarea ga-ei 'e pro'use ca ur-are a
intro'ucerii Fn +a&ricatie a unor pro'use 'in ra-uri cone5e 8'e e5e-plu3 un
pro'ucator 'e con+ectii in#esteste Fn 'o-eniul turis-ului9.
En conte5t international3 strategiile 'e pro'us presupun asu-area unor
riscuri sporite ceea ce solicita si in+or-atii supli-entare 3 Fn special Fn cea ce
pri#este ele-entele e5terne necontrola&ile 8-e'iul 'e piata3 concurenta3 institutiile
si siste-ul legal9.
)ecizia unei Fntreprin'eri 'e a patrun'e pe o piata e5terna 8intro'ucerea
pro'usului9 i-pune Fn preala&il o analiza atenta a ga-ei 'e pro'use ce le 'etine 3
a resurselor 'e care 'ispune si a culturilor 8pietelor?tinta9. En +unctie 'e rezultatele
acestei analize3 Fntreprin'erea poate opta pentru una 'in ur-atoarele alternati#e
strategice 'e pro'us:
?e5tin'erea 'irecta a pro'usului presupune co-ercializarea aceluiasi pro'us
e5istent pe piata interna 8strategia 'o-estica e5tensi#a9B
?a'aptarea pro'usului presupune -o'i+icarea pro'uselor e5istente Fn +unctie
'e caracteristicile pietei?tinta 8strategie -ulti?'o-estica9B
?in#entia solicita proiectarea 'e pro'use noi pentru piata e5terna.
Alternati#ele strategice a'optate 'e Fntreprin'ere tre&uie riguros corelate cu
etapa 'in ciclul 'e #iata al pro'uselor precu- si cu potentialui Fntreprin'erii si
i-aginea acesteia3 +ara a +i negli4ate nici asteptarile consu-atorilor.
)iana e5ploateaza apro5i-ati# .0> +ag si 0> ste4ar sau altele. In ceea ce
pri#este rasinoasele3 se +olosesc 'oar pentru consu-8 parti in+erioare 'e parc*et3
etc9.
=n aspect i-portant al tipurilor 'e pro'us il constituie calitatile3 care in
Europa sint 'e+inite 'e catre nor-ati#a =<E si care clasi+ica sint clasi+icate in
categoriile A3 B3 C. Clasi+icarea ara&a se a+la intre categoriile B si C europene
plecin' 'e la o categorie A care s?ar situa in partea 4oasa a categoriei B europene
si in partea superioara a categoriei C europene. In plus clasi+icarea ara&a are alte
'oua categorii in+erioare B si C care s?ar a+la inauntrul categoriei C europene.
Cu aceste pro'use #olu-ul ci+rei noastre 'e a+aceri s?ar i-parti in 4urul la a !0>
pentru c*erestea 'e 'i+erite calitati3 %0> pentru 'i+eritele tipuri 'e par'osele si
"0> restanta pentru pro'use precu- panoul3 usi etc.
Vocatia e5portatoare a FOREX este a&soluta. Actual -ai -ult 'e .0> 'in
#inzari se realizeaza in strainatate si aceasta ten'inta se #a -entine si in anii
ur-atori. Principalele noastre pieti pentru pro'usele 'e par'osea sint /er-ania si
Austria. Vinzarile 'e c*erestea se realizeaza prin inter-e'iul e5portatorilor3 pe
piata 'in C*ina pentru calitatile re-arca&ile si preturile ri'icate si Egipt pentru
calitatile si preturile 4oase.
Vinzarile pe piata ro-ana sint -ini-e. Asta se 'atoreaza in principiu ela&orarii 'e
pro'use 'e inalta calitate la care pretul 'e e5port este superior celui intern.
PROCE<6=7 )I< VI<TARI )ES6I<A6 /R=P=7=I FA)ESA
Fa'esa nu presupune acu- un client 'e i-portanta pentru )iana Forest.
Facturarea actuala cu Fa'esa #a +i 'estinata parc*etului3 cu un #olu- anual
pre#azut la in 4ur 'e "00.000 -"3 ceea ce un i-plica -ai -ult 'e !> 'in #olu-ul
'e #inzari total. Preturile 'e #inzare catre Fa'esa sint e5act la+el cu cele ale
clientilor e5terni.
4.2. STRATEGIA CALITATII
<i#elul calitati# al pro'uselor prezinta un ele-ent strategic esential in ca'rul
politicii intreprin'erii QFOREX N SA. Atingerea unui anu-it ni#el calitati# al
pro'uselor reprezinta o tinta in e#olutia acti#itatii intreprin'erii.
Strategia pe care +ir-a FOREX o a'opta este a aceea a +a&ricarii
pro'uselor 'e calitate superioara. Fiecare pro'us al +ir-ei tre&uie sa
in'eplineasca con'itiile 'e calitate i-puse.
Pro'usele: parc*et 'u&lu si triplu starti+icat3 panouri3 +urnir si c*erestea la
)iana Forest sunt i-partite pe clase 'e calitate3 'upa cu- ur-eaza:
. Select
". Clasic
%. Rustic
4. Econo-ic
In'i+erent 'e piata pe care se #an' aceste pro'use respecta aceleasi
con'itii 'e calitate iar pretul 'e #anzare este acelasi.
Pentru pro'use cu- ar +i: usi3 +erestre acestea in'eplinesc nor-ele
stan'ar'elor internationale.
In general +ir-a a'opta o strategie a stan'ar'izarii3 'ar in unele situatii
a'opta o situatia 'e a'aptare a pro'uselor in +unctie 'e tara in care #in'e aceste
pro'use. Acesta este cazul usilor3 +erestrelor a pro'uselor 'in le-n pentru
e5terior. In +unctie 'e zona in care sunt #an'ute3 'e u-i'itatea si cli-a care e5ista
in aceasta zona pro'usele sunt 'in anu-ite specii sau au u-i'itate 'i+erita.
)e ase-enea3 unele pro'use sunt tratate pentru a +i rezistente in zona in
care se instaleaza. E5e-plu: utilizarea 'e lacuri si &aituri speciale pentru e5terior3
pentru par'oseli sau pentru usi si +erestre. In +unctie 'e pro'us co-pozitia lacurilor
si a &aiturilor este 'i+erita.
6oate consu-a&ilele care concura la realizarea pro'usului +init sunt
ac*izitionate 'e la cele -ai renu-ite +ir-e 'e pe piata europeana. ;a4oritatea
pro'uselor sunt 'e la +ir-a 'in tari ca: Sue'ia3 /er-ania3 Italia3 Spania. Aceste
+ir-e asigura calitatea pro'uselor pe care le #an'.
In -o-entul 'e +ata intreprin'erea este in curs 'e o&tinere a certi+icatului
ISO .000.
Fiecare pro'us este tri-is in +a&ricatie cu speci+icatiile a'ec#ate si cu
criteriile 'e calitate pe care cei 'in pro'uctie tre&uie sa le respecte.
E5e-plu: parc*etul triplu starti+icat:
CO<)I6II )E CA7I6A6E PE<6R= PARC2E6 6RIP7=
S6RA6IFICA6
A9 )I;E<SI=<I:
LUNGIME
Placa 'e parc*et se poate pro'uce a#an' ur-atoarele lungi-i:
"400 --?00> 'e la pro'uctie
LATIME : .0 --
GROSIME : !--MA?03" --
Stratul superior are o grosi-e 'e %3!MA?03" --. Poate +i 'e +ag3 ste4ar sau
alta specie3 'e +oioase 8+rasin3 cires3 artar3 etc.9.
Stratul inter-e'iar are o grosi-e 'e (3! -- si este 'e racionase.
7ungi-ea la-elelor pentru stratul superior este 'e %00 pana la 4!0 --3la
+iecare !0 --. Pe aceeasi placa sunt -a5i- 'oua lungi-i 'e la-ele3 uan 'in ele3
principala3 in proportie 'e .0 >si cealalta3 in proportie 'e 0 > utilizata pentru
unirea corecta a la-elelor pe supra+ata placii.
B9 PRE7=CRARE
Prelucrarea placilor se realizeaza in con+or-itate cu stan'ar'ul ger-an )I<
",0.
C9 A;BA7ARE
A-&alarea placilor 'e parc*et se +ace cu +olie ter-o?contracta&ila.
)9 C7ASE )E CA7I6A6E: SE7EC63 C7ASSIC3 R=S6IC.
1; SELECT8
Culoarea placilor este al&a3 +ara 'i+erente 'e culoare intre la-ele. Fi&ra
le-nului este 'reapta3 un se a'-it 'i+erente -ari 'e structura.
Se admite:
a9? uniri #izi&ile ale la-elelor3 'ar acoperite 'e lac
- trans#ersale : -a5i- 4 uniri pentru placile 'e "400 -- 3 aseaste separat pe
supra+ata placii
- longitu'inale : cu o lungi-e 'e "00 --3 cu-ulate pe lungi-ea placii
&9 la-ele patate3 'ispersate3 un -ai -ult 'e 4 pe toata supra+ata placii
c9 lungi-ea -ini-a a la-elei la capatul placii este 'e !0 --.

Nu se admite :
<o'uri3 +isuri3 taieturi sau alte 'e+ecte rezultate 'in prelucrarea le-nului.

2; CLASSIC 8
Structura le-nului este #ie si se a'-it 'i+erente 'e culori intre la-ele.
Se admit :
a9 ?uniri #izi&ile ale la-elelor3 'ar acoperite 'e lac
?trans#ersale : -a5i- 4 uniri pentru placile 'e "400 --. asezate separat
pe supra+ata
?longitu'inale : cu o lungi-e 'e "00 --3 cu-ulate pe lungi-es placii
&9 la-ele patate. )ispersate3 un a-i -ult 'e 4 pe toata supra+ata placii
c9 lungi-ea -X5i-a a la-elei la capatul placii este 'e !0 --
'9 no'uri 'ispersate cu 'ia-etrul -a5i- 'e "--
e9 'e+ecte spora'ice3 un +oarte #izi&ile ale lacului
Nu se admite :
Fisuri3 taieturi3 'e+ecte 'in prelucrarea le-nului3 la-ele cu ini-a rosie sau
'ungi negre pro#eni' 'e la ini-a stelata a le-nului.
3; RUSTIC 8
Parc*et o&tinut 'in le-n cu ini-a rosie. Contrastul 'intre culori 'e pe
supra+ata placii este +oarte -are3 'e la al& la rosu intens.

Se admite :

a9 uniri #izi&ile a la-elelor acoperite 'e lac
?trans#ersale : -a5i- 4 uniri pentru placile 'e "400 -- asezate separat
pe supra+ata placii
?longitu'inale : cu o lungi-e -X5i-a 'e "00 -- cu-ulat pe lungi-ea
placii
&9 lungi-ea -X5i-a a la-elei la capatul placii este 'e !0 --
c9 no'uri sanatoase cu 'ia-etrul 'e -a5in %?4 -- acoperite cu lac
'9 'e+ecte spora'ice3 un +oarte #izi&ile3 ale lacului

Nu se admite :
?linii negre care rezulta 'e la linia stelata
?+isuri3 taieturi si alte 'e+ecte 'e la prelucrarea le-nului.

4.3. STRATEGIA INNOIRII SI DIVERSIFICARII
Cea -ai co-ple5a si -ai 'ina-ica strategie este cea a innoirii si
'e#ersi+icarii sorti-entale. Innoirea sorti-entala 'uce la crearea 'e noi linii 'e
pro'use in ca'rul ga-ei e5istente3 -o&ilizan' intregul potential u-an3 -aterial si
+inanciar al intreprin'erii. Reco-n'a&il in +aza 'e -aturitate a co-ponentelor unei
linii 'e pro'use3 ea ur-areste inlocuirea -ar+urilor Qi-&atraniteN cu altele noi3
superioare calitati#. Pe aceasta cale3 se preiau consu-atorii pro'uslui eli-inat 'e
catre noul pro'us ce ur-eaza a +i lansat pe piata.
In cazul +ir-ei FOREX3 aceasta a'opta aceasta strategie a innoirii si
'i#eri+icarii ga-ei sorti-entale3 'ispunan' 'e resursele necesare 'ez#oltarii noilor
pro'use.
)oar in anul "00%3 +ir-a FOREX a scos pe piata % sorti-ente noi 'e
parc*et:
- parc*et trio
- parc*et tRin
- parc*et unic
- parc*et clic3 care presupune un nou stil 'e i-&i&are a placilor 'e
parc*et
plus ga-a noua 'e +erestre.
Pentru pro-o#area acestor pro'use si atragerea clietelei +ir-a FOREX a
participat la targuri 'e specialitate un'e s?a +acut prezentarea pro'uselor si
a#anta4ele instalarii acestor pro'use.
)e ase-enea s?au e'itat cataloage 'e prezentare care au +ost e5pe'iate
principalelor retele 'e 'itri&utie si +ir-elor -ari 'e constructii.
In -o-entul 'e +ata +ir-a se a+la in negocieri pentru 'esc*i'erea unor noi
retele 'e #anzare in Europa 'e Est3 in special in tari cu- ar +i: Rusia3 =craina 'ar
si in tarile ara&e3 in Egipt3 ;aroc.
4.4. STRATEGIA DIFERENTIERII
Politica preturilor 'e la FOREX este orientata catre o&tinerea li-itelor 'e
e5ploatare -ai ri'icate 'ecit a+isarea unor preturi agresi#e pe piata.
A#anta4ele co-petiti#e pe care le o+era FOREX sint ur-atoarele:
;aterie pri-a 'e calitate si in cantitate cu preturi in 4ur 'e !0> +ata 'e
piata ger-ana si ,0> italiana.
Costurile 'e trans+or-are sint -ult -ai ie+tine 'ecit in alte tari
concurente3 in -o' concret costul salarial este 'e !> +ata 'e costul 'in
Franta sau /er-ania.)e ase-enea 'atorita ino#atiilor te*nologice
costurile 'e prelucrare #or +i -ai scazute.
Procesul integral 'e tratare a le-nului3 ceea ce per-ite +olosirea tuturor
su&pro'uselor cu un cost 'e -aterie pri-a zero pentru a +i trans+or-ate
in pro'use +inite cu #aloare a'augata.
6ransport intern e+icient 8preturi co&orite si o e5celenta structura
+ero#iara9 si o &una situare geogra+ica3 ceea ce 'uce la unele a#anta4e
in 'istri&utie3 neincarcin' in -o' e5cesi# costul pro'usului +init 'in cauza
transportului.
Piata le-nului constituie o piata care continua sa se ri'ice3 unicul +actor real
i-portant il reprezinta pretul3 +iin' 'e4a un nu-ar -are 'e pro'use care il
su&stituie si cu care tre&uie sa concureze3 si ast+el un le-n in+erior prin #opsire
poate a#ea acelasi e+ect ca acela al le-nului superior concurin' prin pret. In plus
e5ista -ulte alternati#e 'e pro'uctie cu- ar +i acela 'e?a crea panouri +urniruite
captusite cu le-n no&il care 'au un e+ect #izual si-ilar si care sint -ult -ai
co-petiti#e ca pret.
)e aceea FOREX sta&ileste preturile in acor' cu -e'ia ceruta pe piata3 'ar
pastreaza -ereu optiunea 'e?a putea co&ori pretul +ara sa pro#oace pier'eri
su&stantiale.
Concurentii
In ceea ce pri#este situatia actuala a Pietei 'e le-n si principalii concurenti
ai )ianei Forest3 #o- analiza situatia Pietei parc*etului si a c*erestelei3 ca +iin'
principalele pro'use ale societatii.
P#+1+ 0+*(7"16!6#
In Europa e5ista trei sau patru +ir-e europene pro'ucatoare 'e parc*et cu
capacitati in 4urul a 0 -ilioane -" pe an. Aceste +ir-e sint 2a&&eger3 @a*rs3
6*e'e Pitte3 6arGett.
E5ista 'e ase-enea unele +ir-e situate in su'? estul Asiatic cu o capacitate
intre " si ! -ilioane -" pe an. Aceste +ir-e pro'uc o calitate -e'ieAsuperioara3 au
un pret co-petitional3 'ar au un ser#iciu 'e apro#izionare +oarte insta&il.
)e ase-enea e5ista -ultiple +ir-e europene pro'ucatoare 'e un -ilion 'e
-% pe an. 6en'inta acestor societati -ici este 'e a -ari capacitatea.
In Ro-ania e5ista -ici societati pro'ucatoare 'e parc*et precu- 7aro'an
si I6CY co co o capacitate apro5i-ati#a 'e !!0.000-" pe an.
Piata cherestelei din foioase, fa sau ste!ar"
Pietele 'e c*erestea au in -are legaturi intre ele si sint +oarte rapi'e in
receptionarea cerintelor care apar in orice parte a lu-ii.
Piata c*erestelei 'in +ag isi are centrul in /er-ania3 Franta3 si in tarile 'in
nor'ul Balcanilor. Se re-arca prin capacitatea sa 'e pro'uctie3 +ir-a Poll-eir 'in
/er-ania cu "!0.000 -% pe an. )i-ensiunea -e'ie a unui gater 'e le-n no&il se
poate situa intre !0 si (!.000 -% pe an.
Concurenta interna 'in Ro-ania este re'usa. 6e*nologia si -asinile
utilizate sint #ec*i si pro#oaca sca'eri -ari si o calitate in+erioara.
Pe piata ste4arului tre&uie luata in consi'eratie capacitatea 'e taiere si
e5portul 'in Statele =nite ale A-ericii3 atit 'e ste4ar al& cit si rosu. A-erican
2ar'Roo' E5port Council pune -ari e+orturi pentru pro-o#area c*erestelei sale in
Europa.
CONCLUCII
S.C. FOREX S.A.este si #a ra-ane un pion i-portant in sectorul
concurential al pro'ucerii -asei le-noase. In ur-a stu'iului e+ectuat3 se poate
trage concluzia ca pro&le-a cea -ai -are este lipsa pro'uctiei3 in co-paratie cu
#anzarile la care se pot a4unge a realiza.
Pe 'e alta parte3 tre&uie a#ut in #e'ere ca3 co-ercialul #in'e ceea ce cere
piata si nu ceea ce +a&rica pro'uce3 aceasta se #e'e cu cate#a pro'use care nu
sunt #an'a&ile la nici un pret3 'e4a piata nu le -ai #rea3 si +ara in'oiala cre' ca
sunt pro'use care pentru FOREX ar +i 'estul 'e renta&ile si pe care +ara in'oiala
nu le au in ga-a 'e se-i+a&ricate.
Alta pro&le-a pe care o inta-pina este aceea ca clientii #or sa #a'a -ar+a
inainte 'e a 'eci'e3 'e aceea au ne#oie 'e spri4inul unui loc 'e 'istri&utie si
'epozitare3 intr?un loc aproape 'e port si cu capacitate. Aceste c*eltuieli ar +i
co-pensate cu econo-isirea pe care o presupune transportul cu #aporul3 care ar
+i -ai -are 'e !0 euro -%3 care s?ar incorpora in &ene+iciile +ir-ei.
Cea -ai -are cerere3 c*iar acu- pe piata este 'e scan'ura 'e +ag al&3
se-i+a&ricate atat 'e +ag cat si 'e ste4ar3 +urnir3 +urniruite3 si triplu. In -o-entul 'e
+ata s?a inceput orientarea pro'uctiei spre ceea ce se cere pe piata.
Cu a4utorul +ir-elor 'e 'istri&utie cu care au intrat in contact se 'oreste ca
aceasta +a&rica sa +ie una 'e re+erinta pe piata.
BIBLIOGRAFIE
. CCCAnuarul statistic al Romaniei, )irectia /enerala 'e statistica3
Bucuresti3 "00.
". B+!+6*"' V. :(//*,/3+1/*;' Mar#etin, E'itura =ranus3 Bucuresti3
"000.
%. B*673' M.' Mar#etin, E'itura Econo-ica3 Bucuresti3 ....
4. E06*+3' G7.' $omunicarea in afaceri, E'itura Al-a ;ater3 "00".
!. E5+3-' E.' B"*2+3' B.' Mar#etin, %th Edition, ;ac;illan
Pu&lis*ing Co-panO3 <eR ZorG3 ..0.
$. F/1!"*' P7.' A2-1*/3<' G.' S+63,"*-' E.' G/3<' V.' Princi&iile
mar#etinului, editia euro&eana, E'itura 6eora3 Bucuresti3 ..,.
(. F/1!"*' P7.' Manaementul Mar#etinului, E'itura 6eora3
Bucuresti3 ..(.
,. M+<*+17' A.E.' Strengt*en &ran's Rit* , essential ele-ents3
;arGeting Annual E'ition3 ..A.."3 )us*Gin Pu&lis*ing /roup3
Inc3...
.. M"<7#-+3' G7.' N#-1/*"-(6' T.' 'a(ele mar#etinului, E'itura
Econo-ica3 Bucuresti3 ..,.
0. M/*,"3' A.R.' Elements of mar#etin, )rd Edition, )P
Pu&lication3 7on'on3 ..%.
. MH"*-' E. H.' Mar#etin, ;c/raR 2ill3 <eR ZorG3 .,$.
". P*61#+36' S1.' M631"+36' C.' C+!6-(7#' C.' Intelienta Mar#etin
Plus, E'itura Poliro-3 Bucuresti3 ....