BALNEOLOGIE

1. Care din urmatoarele NU reprezinta modalitati de peloidoterapie :

a. Impachetari calde cu namol
b. Bai calde cu namol diluat in apa
c. Bai galvanice
d. Cataplasme cu namol cald

2. Helioterapia se defineste prin :
a. Aplicarea pe tot corpul a unui strat subtire de namol onctuos
b. Expunerea organismului la radiatia solara in scop profilactic sau terapeutic
c. Utilizarea apelor sulfuroase in scop terapeutic
d. Aplicarea cataplasmelor cu namol cald

3. Talasoterapia presupune utilizarea in scop preventiv si curativ a urmatoarelor component
cu EXCEPTIA :
a. Apa marii
b. Nisipul
c. Radiatiile solare
d. Gazele mofetariene

4. Indicatiile terapeutice ale peloidoterapiei cuprind urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. Spondilita ankilozanta
b. Artroza
c. Artropatia psoriazica
d. Hipertensiunea arteriala

5. Care din urmatoarele tipuri de namoluri terapeutice este sapropelic de liman :
a. Namolul din lacul Techirghiol
b. Namolurile de la baile Govora
c. Namolurile de la Vatra Dornei
d. Namolurile de la Lacul Sarat

6. Indicatori reprezentativi de calitate ai namolurilor sunt urmatorii cu EXCEPTIA :
a. Plasticitatea
b. Termopexia
c. Elasticitatea
d. Continutul de hidrogen sulfurat

7. Namolurile sapropelice se caracterizeaza prin urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. Au continut de substante organice mai mare de 10% in namolul uscat
b. Se formeaza in zone mlastinoase prin transformarea incomplete a materialului vegetal in
conditii de umiditate mare
c. Au plasticitate buna
d. Se aplica sub forma de impachetari partiale, generale sau cataplasme

8. Care din urmatoarele NU reprezinta o contraindicatie a peloidoterapiei :
a. Hipertensiunea arterial
b. Astmul bronsic
c. Boala artrozica
d. Insuficienta respiratorie

9. Efectele fiziologice ale peloidoterapiei sunt reprezentate de urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. Efectele miorelaxante
b. Efectele antiinflamatorii
c. Efectele vasocostrictoare periferice
d. Cresterea flexibilitatii tesuturilor articulare si periarticulare

10. Urmatoarele afirmatii despre peloidoterapie sunt adevarate :
a. Este indicata in formele acute ale bolilor reumatice
b. Este indicata in litiaza renala
c. Se poate aplica in patologia posttraumatica si neurologica periferica
d. Modalitatile de aplicare nu difera in functie de indicatorii de calitate ai namolurilor

11. In functie de compozitia lor fizico-chimica exista urmatoarele tipuri de namoluri cu
EXCEPTIA :
a. Namoluri sapropelice
b. Namoluri radioactive
c. Namoluri de turba
d. Namoluri minerale

12. Efectele favorizate de efectele termopexice ale namolului sunt urmatoarele cu
EXCEPTIA :
a. Efecte de scadere a flexibilitatii tesuturilor articulare
b. Efecte hipertermizante
c. Efecte antiinflamatorii
d. Efecte vasodilatatoare

13. Urmatoarele saline sunt folosite in scop terapeutic cu EXCEPTIA :
a. Slanic Prahova
b. Praid
c. Targu Ocna
d. Covasna
14. Apele sulfuroase contin :
a. minim 10 mg H2S, HS, S sau tiosulfati la litru sau complexe coloidale sulfuroase
b. minim 1 mg H2S, HS, S sau tiosulfati la litru sau complexe coloidale sulfuroase
c. minim 1 mg Hg la litru
d. minim 1 mg H2O la litru

15. Crenoterapia cu ape sulfuroase :
a. Se folosesc ape sulfuroase de concentratie mare
b. Se folosesc ape sulfuroase de concentratie mica
c. Se folosesc ape sulfuroase de concentratie foarte mare
d. Se folosesc ape sulfuroase de orice concentratie

16. Apele radioactive :
a. Contin sare de bucatarie in concentratii peste 29nCurrie (10-7 mg/l)
b. Contin iod in concentratii peste 29nCurrie (10-7 mg/l)
c. Contin sare de uraniu in concentratii peste 29nCurrie (10-7 mg/l)
d. Contin sare de uraniu in orice concentratii

17. Apele sulfatate :
a. Au un continut de peste 10g/l de sulf oxidat
b. Au un continut sub 1g/l de sulf oxidat
c. Au un continut de peste 1g/l de sulf oxidat
d. Au un continut de peste 1g/l de zinc oxidat

18. Cura externa cu ape sulfuroase :
a. Se folosesc ape sulfuroase cu o concentratie mica a H2S
b. Se folosesc ape sulfuroase cu o concentratie foarte mica a H2S
c. Se folosesc ape sulfuroase cu orice concentratie a H2S
d. Se folosesc ape sulfuroase cu o concentratie crescuta a H2S (uneori peste 200 g/l)

19. Cura externa cu ape sulfuroase se bazeaza pe urmatoarele efecte ale H2S cu EXCEPTIA :
a. efect vasoconstrictor cutanat
b. efect metabolic
c. efect keratolitic
d. efecte asupra cartilajului articular

20. Statiuni in care se poate practica crenoterapia cu ape sulfuroase sunt cu EXCEPTIA :
a. Strunga
b. Calimanesti Caciulata
c. Baile Herculane
d. Mangalia

21. Indicatiile crenoterapiei cu ape sulfuroase sunt cu EXCEPTIA:
a. Afectiuni hepato-biliare (diskinezii biliare, litiaza biliara, colecistite cronice)
b. Constipatii cronice atone si colite
c. Cura de diureza in litiaza urica si infectii ale cailor urinare
d. Diaree acuta

22. Crenoterapia cu ape sulfuroase are urmatoarele efecte terapeutice cu EXCEPTIA :
a. Stimuleaza secretia gastrica (cele bicarbonatate tamponeaza acest efect)
b. Inhiba peristaltica intestinala
c. Efecte coleretice si colagoge
d. Efecte hipoglicemiante la diabetici

23. Forme de aplicare ale curei externe cu ape sulfuroase sunt cu EXCEPTIA :
a. Bai la cada sau in bazine cu ape sulfuroase termale sau incalzite
b. Irigatii vaginale
c. Instilatii oculare
d. Inhalatii

24. Care din urmatoarele NU reprezinta obiective ale curei profilactice active pentru
afectiunile respiratorii :
a. scoaterea din mediul nociv, cu aer poluat, repetata periodic
b. invatarea gimnasticii respiratorii corecte
c. corectarea tulburarilor musculo-scheletice identificate
d. cresterea flexibilitatii articulare

25. Cura de reconfortare : presupune utilizarea urmatoarelor metode cu EXCEPTIA :
a. climatoterapie
b. kinetoprofilaxie exercitii de relaxare, antrenamente aerobice
c. hidroterapie cu factori termici contrastanti
d. diete bazate pe consum excesiv de lipide de origine animala si glucide concentrate

26. NU reprezinta obiectiv al curei profilactice active pentru afectiunile degenerative:
a. cresterea ponderala
b. corectarea posturilor de lucru necorespunzatoare
c. cresterea flexibilitatii articulare
d. antrenament aerobic

27. Pentru cura profilactica activa pentru afectiunile respiratorii alegeti cea mai indicata
statiune :
a. Baile Felix
b. Neptun
c. Lacu Sarat
d. Praid

28. Pentru cura profilactica activa pentru afectiunile cardiovasculare cea mai indicata
statiune este :
a. Techirghiol
b. Covasna
c. Baile Felix
d. Eforie Nord

29. Pentru cura profilactica activa pentru afectiunile degenerative cea mai indicata statiune
este :
a. Baile Felix
b. Praid
c. Covasna
d. Balvanyos

30. Care din urmatoarele NU reprezinta contraindicatii pentru cura balneo-climatica :
a. forma de spondilita ankilozanta cu artrite periferice
b. spondilita ankilozanta cu gonartroza
c. disfunctie ventilatorie restrictiva
d. lupus eritematos sistemic

31. Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta contraindicatii ale curei balneo-climaterice :
a. lupus eritematos sistemic
b. spondilita ankilozanta forma axiala
c. cifoscolioza
d. boala artrozica

32. Reprezinta contraindicatii ale curei balneare urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA:
a. poliartrita reumatoida in perioadele de activitate a bolii
b. discopatiile cervicale si lombare cu radiculopatie in perioadele hioeralgice
c. coxartroza in stadiile incipiente
d. coxartroza in stadiul avansat cu indicatie de protezare

33. Cura profilactica activa pentru afectiunile cardiovasculare se poate realiza in urmatoarele
statiuni cu EXCEPTIA :
a. Covasna
b. Vatra Dornei
c. Eforie Nord
d. Baile Tusnad

34. Pentru afectiunile articulare reumatismale degenerative sunt indicate urmatoarele statiuni
cu EXCEPTIA :
a. statiuni balneare cu namoluri terapeutice
b. statiuni balneare cu ape sarate de concentratie medie
c. statiuni cu gaze mofetariene
d. statiuni balneare cu ape termale oligominerale

35. Apele oligominerale se caracterizeaza prin urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. mineralizare totala sub 1 g/l
b. sunt indicate in cura externa
c. nu sunt indicate pentru afectiuni degenerative
d. sunt indicate pentru tratamentul sechelelor posttraumatice

36. Cura balneara este contraindicata in urmatoarele afectiuni :
a. polimiozita
b. epicondilita
c. sindrom de tunel carpian
d. periartrita coxo-femurala

37. Cura balneara este indicata in :
a. dermatomiozita
b. poliartrita reumatoida cu manifestari sistemice
c. lupusul eritematos sistemic
d. periartrita scapulohumerala

38. Obiectivele recuperarii in sechelele posttraumatice sunt :
a. ameliorarea stabilitatii articulare
b. scaderea flexibilitatii articulare
c. accentuarea tulburarilor circulatorii
d. agravarea durerii si a inflamatiei

39. Urmatoarele tipuri de ape sunt indicate in tratamentul sechelelor posttraumatice cu
EXCEPTIA :
a. ape clorurate sodice concentrate
b. apa plata
c. ape sulfuroase
d. ape carbogazoase

40. Indicatiile curei balneare in bolile ortopedico-traumatice sunt :
a. bolnavi cu redori articulare dupa entorse sau luxatii
b. bolnavi nedeplasabili, fara insotitor
c. bolnavi cu solutii de continuitate a pielii
d. bolnavi cu osteomielita

41. cura balneara este contraindicata in urmatoarele afectiuni ortopedico-traumatice :
a. artroze postraumatice
b. fracturi recente, fara calus
c. laxitati articulare
d. leziuni ligamentare sau de menisc

42. Apele clorurate sodice pot fi utilizate sub forma de :
a. crenoterapie
b. terapie inhalatorie
c. terapie ginecologica prin irigatii vaginale
d. toate cele de mai sus

43. Apele alcalin-teroase au urmatoarele caracteristici cu EXCEPTIA :
a. sunt ape bicarbonatate pure
b. sunt ape mixte alcalin-carbogazoase
c. sunt ape mixte alcalin-sulfuroase
d. sunt ape mixte alcalin-feruginoase

44. Apele alcalin teroase sunt indicate in :
a. irigatii vaginale in afectiuni ginecologice
b. boli dermatologice
c. inhalatii in boli bronho-pulmonare
d. toate cele de mai sus

45. Urmatoarele statiuni au apa sarata cu EXCEPTIA :
a. Lacu Sarat
b. Sarata Monteoru
c. Baile Nicolina
d. Ocna Sibiului

46. Apele minerale din grupa A (concentratii peste 1g/l) sunt urmatoarele cu EXCEPTIA:
a. apele minerale alcaline si alcalino-teroase
b. apele clorurate sodice
c. apele carbogazoase
d. apele oligominerale

47. Apele minerale sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. apele sulfuroase
b. apele clorurate
c. apele iodurate
d. apele feruginoase

48. Apele carbogazoase si mofetele de la Covasna au urmatoarele efecte cu EXCEPTIA:
a. cresterea debitului circulator cerebral prin inhalarea de CO2
b. vasoconstrictie periferica cutanata
c. vasodilatatie periferica cutanata
d. efecte usor hipotermizante ale bailor racoroase
49. Urmatorele tipuri de afectiuni pot fi tratate prin cure balneo-climaterice cu EXCEPTIA :
a. afectiuni reumatismale
b. afectiuni neurologice
c. sindroame paraneoplazice
d. afectiuni ortopedico-traumatice

50. Obiectivele curelor balneoclimatice in afectiunile neurologice in perioada de denervare
sunt :
a. facilitarea procesului de reinervare
b. accentuarea posturilor neadecvate
c. ankiloza articulara
d. agravarea tulburarilor de troficitate

51. Obiectivele curelor balneoclimatice in afectiunile neurologice dupa primele semne de
reinervare sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. agravarea durerilor si fenomenelor inflamatorii reziduale
b. refacerea sesnsibilitatii kinestezice a muschilor reinervati
c. reeducarea sesnsibilitatii
d. tonifierea musculara progresiva

52. Factorii naturali din statiunile balneoclimaterice care contribuie la accelerarea procesului
de reinervare in tratarea afectiunilor neurologice sunt urmatorii cu EXCEPTIA :
a. bazine cu apa termala
b. bioclimatul
c. helioterapia
d. aromoterapia

53. Curele de recuperare in statiuni balneoclimaterice sunt indicate in urmatoarele afectiuni
neurologice cu EXCEPTIA :
a. boala parkinson
b. nevralgii
c. polinevrite
d. pareze si paralizii de nervi periferici

54. Bolnavii cu AVC si hemipareza pot urma tratament recuperator in urmatoarele statiuni :
a. Covasna
b. Vatra Dornei
c. Baile Tusnad
d. Toate cele de mai sus

55. Apele sulfatate contin :
a. peste un gram de sulfat la litru
b. peste un gram de fier la litru
c. peste un gram de clorura de sodiu la litru
d. peste un gram de iod la litru

56. Apele sulfuroase contin :
a. minimum 1 mg H
2
S, HS, S sau tiosulfati la litru
b. minimum 1 mg cupru la litru
c. minimum 1 mg fosfati la litru
d. minimum 1 mg magneziu la litru

57. Apele minerale carbogazoase contin peste 1g/l de :
a. CO
2

b. SO
2

c. FeO
2

d. SiO
2


58. Apele iodurate cel putin 1mg/l de :
a. zinc
b. mercur
c. iod
d. fluor

59. Apele feruginoase au un continut de peste 10 mg/l de :
a. Cu
b. Fe
c. S
d. Na

60. Apele arsenicale contin peste 0,7 mg/l :
a. xenon
b. radon
c. arsen
d. tungsten

61. Terapia prin irigatii vaginale cu ape sulfuroase este indicata in :
a. cancer de col uterin
b. afectiuni ginecologice inflamatorii cronice
c. sarcina extrauterina
d. menopauza

62. Inhalatiile cu ape sulfuroase sunt indicate in urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA :
a. astm bronsic
b. bronhopneumopatie cronica obstructiva
c. sinuzite
d. cancer pulmonar

63. Apele sulfuroase in cura externa au urmatoarele actiuni cu EXCEPTIA :
a. vasodilatatie cutanata
b. scad tensiunea arteriala
c. deterioreaza cartilajul articular
d. scad glicemia

64. Apele iodurate :
a. sunt indicate in afectiuni endocrine tiroidiene si ovariene
b. nu au efecte antimicotice
c. nu au efectvasodilatatoare periferice
d. nu au efecte de stimulare a secretiei mucoasei gastrice

65. Apele alcalin-teroase au indicatie de crenoterapie in :
a. cancer gastric
b. cancer de prostata
c. cancer de pancreas
d. cura de diureza in afectiunile renale si ale cailor urinare

66. Urmatoarele sunt oligoelemente intalnite in apele minerale cu EXCEPTIA :
a. platina
b. mangan
c. molibden
d. cupru
67. Dioxidl de carbon din apele carbogazoase administrate in crenoterapie are urmatoarele
efecte:
a. stimuleaza secretia salivara
b. stimuleaza secretia gastrica
c. stimuleaza motilitatea intestinala
d. toate cele de mai sus

68. Indicatia majora a curei externe cu ape carbogazoase o reprezinta :
a. neoplaziile
b. bolile infectioase
c. bolile cardiovasculare (efecte vasodilatatoare cu imbunatatirea circulatiei periferice si a
activitatii cordului)
d. bolile psihice

69. Crenoterapia cu ape carbogazoase este indicata in urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA :
a. dispepsii gastrice
b. afectiuni ale rinichiului
c. afectiuni inflamatorii ale cailor urinare
d. sindroame paraneoplazice

70. Terapia inhalatorie cu ape clorurate-sodice :
a. nu are efecte benefice
b. are efecte osmotice asupra mucoasei cailor respiratorii
c. agraveaza afectiunile ORL
d. agraveaza afectiunile bronho-pulmonare

71. Obiectivele curelor balneo-climaterice profilactice in afectiunile cardio-vasculare sunt
urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. realizarea unui echilibru neurovegetativ si neuropsihic
b. reducerea oscilatiilor tensionale
c. realizarea unei adaptari hemodinamice mai economicoase la efort
d. agravarea tulburarilor circulatorii la nivelul extremitatilor (fenomen Raynaud)

72. Obiectivele curelor balneo-climaterice terapeutice la pacientii cu cardiopatie ischemica
sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. agravarea simptomatologiei bolii
b. stimularea miocardului la efort progresiv
c. facilitarea refacerii tesuturilor ischemice
d. reducerea disfunctiilor de origine arteriala

73. Factorii terapeutici naturali utilizati in curele balneo-climaterice la bolnavii
cardiovasculari sunt urmatorii cu EXCEPTIA :
a. apele carbogazoase
b. helioterapia
c. mofetele
d. apele termale sulfuroase

74. Obiectivele curelor balneo-climaterice profilactice in afectiunile respiratorii si ORL sunt
urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. eliminarea unor factori de risc ca fumatul, sedentarismul
b. stimularea unor mecanisme de adaptare la rece prin aplicarea sistematica a unor factori
termici contrastanti
c. scaderea capacitatiifunctionale respiratorii prin gimnastica respiratorie
d. ameliorarea mecanismelor fiziologice de aparare bronho-pulmonara

75. Obiectivele curelor balneo-climaterice terapeutice la pacientii cu afectiuni respiratorii si
ORL sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. refacerea functiei de aparare a mucoasei bronsice prin mecanism ciliar
b. eliminarea cauzelor fiziopatologice alergice a unor afectiuni respiratorii si ORL prin
scoaterea pacientilor din mediul poluant
c. reducerea sensibilitatii la rece a unor bolnavi prin aplicare de hidroterapie contrastanta
d. mentinerea si chiar cresterea fumatului si a altor toxice (alcool)

76. Contraindicatiile curelor balneo-climaterice la pacientii cu afectiuni respiratorii si ORL
sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. tuberculoza pulmonara activa
b. bronsiectaziile cu forme hemoptoice severe
c. cord pulmonar cronic decompensat
d. sinuzita cronica

77. Obiectivele curelor balneo-climaterice terapeutice la pacientii cu afectiuni digestive sunt
urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. asigurarea unei diete cu scopul de repaus digestiv
b. corectarea unor tulburari de secretie gastrica
c. agravarea unor disfunctii neurovegetative, endocrine si neuropsihice
d. corectarea disfunctiilor secretorii hepatobiliare

78. Motivatia stiintifica a crenoterapiei de diureza in litiaza renala are la baza urmatoarele
efecte cu EXCEPTIA :
a. mecanice-prin diureza crescuta se pot elimina calculii mici
b. scaderea fluxului sanguin cu favorizarea fenomenelor infectioase
c. clincie-prin modificari ale ph-ului urinar se reduc conditiile de formare a calculilor
d. efecte de sterilizare a urinei prin flux urinar crescut

79. Indicatiile curelor balneare in bolile rinchiului si cailor urinare sunt urmatoarele cu
EXCEPTIA :

a. Persoane cu insuficienta cardiaca
b. persoane cu tulburari metabolice ale acidului uric
c. persoane predispuse la infectii urinare
d. muncitori care lucreaza la temperaturi inalte cu pierderi de lichide prin transpiratie

80. Obiectivele curelor balneo-climaterice terapeutice la pacientele cu afectiuni ginecologice
sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. controlul proceselor inflamatorii la nivelul organelor genitale prin termoterapie generala
si locala
b. ameliorarea congestiei pelvine prin aplicatii de termoterapie blanda
c. reducerea sechelelor postinflamatorii de tipul sinechiilor uterine si tubare
d. impiedicarea refacerii fecunditatii si fertilitatii


1
Teste grila Fizioterapie


1. Ultrasunetele reprezinta:
A. Vibratii mecanice cu frecventa sub 300 kHz
B. Miscare de electroni cu o frecventa de 500MHz
C. Vibratii mecanice pendulare cu o frecventa de 500kHz- 3MHz
D. Unde electromagnetice de 50 Hz

2. Urmatoarea afirmatie despre ionoforeza este falsa:
A. Este o metod special de aplicarea a curentului galvanic
B. Aplicarea unor fore electrice modific permeabilitatea cutanat ceea ce influeneaz migrarea
substanelor transepidermic
C. Fenomenul de migrare a ionilor este concretizat de depasarea acestora ctre polul de semn
electric contrar
D. Transportul activ iontoforetic depinde de cantitatea locala de endorfine

3. Prin fenomenul de ultrasonoforeza se intelege:
A. Cuplajul direct a traductorului aparatului de ultrasunet in zona de tratament
B. Folosirea unor sonde de ultrasunet ( traductori ) de diferite marimi
C. Introducerea unor substante medicamentoase in tegument prin inglobarea in solutia de contact
D. Miscarea unidirectionala a lichidelor din jurul membranei celulare datorita fortelor mecanice

4. Polul pozitiv (anodul) in stimularea galvanica produce urmatoarele efecte:
A.Vasodilatator
B.Antialgic
C. Excitomotor
D.Vasoconstrictor

5. Efectele biologice ale electroterapiei sunt urmatoarele:
A. Anti-algic
B. Excitomotor
C. Vasodilatator
D. Toate raspunsurile corecte

6. Contraindicatii aplicatiei curentilor de joasa frecventa sunt:
A. Artroze
B. Algodistrofii
C. Pacemaker cardiac
D. Mialgii

7. Ce exprima frecventa la un curent cu impulsuri :
A. Numarul de impulsuri pe secunda
B. Amplitudinea impulsului
C. Numarul de trenuri de impulsuri
D. Distanta dintre doua unde

8. Forma impulsului in curentul Trabert este:
A. triunghiulara
B. dreptunghiulara
C. sinusoidala
D. exponentiala

2

9. In stimularea musculaturii denervate se folosesc curenti electrici :
A. Rectangulari
B. Exponentiali
D. Sinusoidali
D. Galvanici

10. Urmatoarele sunt forme de curent diadinamic, cu exceptia:
A. Monofazat fix
B. Trifazat fix
C. Perioada scurta
D. Ritm sincopat

11. Care dintre formele de curent electric este cel mai bun stimulator muscular :
A. Galvanic
B. Inteferential
C. Joasa frecventa
D. Inalta frecventa

12. Curentul de joasa frecventa are frecventa cuprinsa intre:
A. 1 1000 Hz
B. 2000 20000 Hz
C. 3000 30000 Hz
D. 1000 10000 Hz

13. Urmatoarele sunt modalitati de electroterapie de inalta frecventa:
A. Laser
B. Curent diadinamic
C. Curent Trabert
D. Unde scurte

14. Efectul terapeutic de incalzire a tesuturilor profunde fara a influenta tegumentul se numeste:
A. Vasodilatatie
B. Spasmoliza
C. Inductie
D. Diatermie

15. Baia galvanica NU poate fi:
A. Unicelulara
B. Tricelulara
C. Patrucelulara
D. Cincicelulara

16. Indicatiile electroterapiei TENS sunt urmatoarele:
A. Nevralgia
B. Metroragia
C. Artroplastia de sold
D. Nici un raspuns corect

17. Radiatiile infrarosii:
A. Au lungimea de unda cuprinsa intre 1mm si 50 microni
B. Sunt radiatii acalorice

3
C. Sunt contraindicate in tulburari circulatorii periferice
D. Aplicatiile pot fi realizate numai in spatiu inchis

18. Actinoterapia este:
A. Terapia cu unde scurte
B. Terapia cu infrarosii
C. Terapia cu ultrasunet pulsat
D. Terapia cu ultraviolete

19. Perioada scurta este o forma de curent diadinamic:
A. Monofazat cu pauze de o secunda
B. Monofazat alternat cu difazat cate o secunda
C. Monofazat alternat cu difazat in 12 secunde
D. Cu efect predominant analgezic

20. Urmatoarea NU reprezinta modalitate de aplicare a curentilor de joasa frecventa:
A. Transversal
B. Longitudinal
C. Cu polul pozitiv pe punctul dureros
D. Cu polul negativ pe punctul dureros

21.TENS este o forma de electroterapie:
A. De medie frecventa
B. Ce utilizeaza curenti exponentiali
C. Cu frecventa cuprinsa intre 500-1000 Hz
D. Indicata in durerile nevralgice

22. Modularea:
A. Este un fenomen fizic prin care se variaza parametrii curentului electric pe timpul duratei unui
tren de impulsuri cu scopul de a ndeprta fenomenul de acomodare
B. Accentueaza oboseala musculara
C. Se realizeaza numai pentru frecventa
D. Se realizeaza numai in amplitudine

23. Electrodul terapeutic:
A. Se aplica numai la distanta de zona dureroasa
B. Este fabricat dintr-un material bun conductor de electricitate
C. Are o dimensiune fixa
D. Electrodul mic este indiferent

24. Urmatoarea afirmatie despre procesul de acomodare este falsa:
A. Acomodarea este proprietatea unui stimul cu pant lin (triunghiular, exponenial, trapezoidal)
de a nu declana o stimulare
B. In cursul acomodrii fenomenul de transport ionic prin activarea pompei de sodiu nu se mai
produce
C. Fibrele nervoase motorii i muchi striai, perfect inervai nu se acomodeaz la impulsurile cu
pant lin
D. Fibrele musculare denervate nu se acomodeaz la impulsurile cu pant lin

25. Efectele termice ale ultrasunetului:
A. Reprezinta fenomenul de conversie a energiei mecanice in caldura
B. Nu depinde de intensitatea ultrasunetului

4
C. Depinde doar de frecventa ultrasunetului
D. Predomina in ultrasunetul pulsat

26. Printre indicatiile ultrasonoterapiei NU se enumera:
A. Contractura Dupuytren
B. Exostozele calcaneene
C. Miozita osifianta
D. Algoneurodistrofia

27. Urmatoarea afirmatie despre terapia cu ultraviolete este falsa:
A. Efectele celulare au la baza reactia fotochimica
B. Efectele cutanate tardive nu includ fotoimbatranirea
C. Determina fotosensibilitatea din LES
D. Au efect imunomodulator

28. Urmatoarea afirmatie despre curentul interferential este adevarata:
A. Se obtine prin aplicarea a doi curenti cu amplitudine constanta si frecvente diferite, orientati
perpendicular
B. Curentul interferential obtinut are frecventa egala cu suma frecventelor celor doi curenti
C. Modalitatea de aplicare este numai plana
D. Efectul excitomotor se obtine la un spectru de frecvente inalte 90-100 Hz

29. Reobaza este:
A. Durata minima a unui stimul pentru a produce o contractie
B. Intensitatea maxima a unui stimul pentru a produce o contractie
C. Intensitatea minima a unui impuls pentru a produce o contractie
D. Singurul parametru calculat in curba I/t

30. Efectul antialgic al curentului electric are la baza urmatoarele mecanisme, cu exceptia:
A. Blocarea conducerii impulsului nervos prin fibrele nervoase senzitive
B. Aciunea ionizant
C. Neurostimulare periferic, controlul de poart
D. Diminuarea produciei de peptide opioide (GABA i serotonin )

31. Urmatoarea afirmatie despre tehnica de aplicare a curentului galvanic este falsa:
A. Forma i dimensiunile electrozilor se adapteaz zonei dar i scopului terapeutic
B. dimensiunile catodului trebuie s fie egale cu ale anodului, sau puin mai mari pentru a se evita
arsura chimic
C. Interpunerea ntre electrod i tegument a unui strat hidrofil (la ambii poli) care se umecteaz
favorizeaza conducerea curentului si evita arsurile
D. Dimensiunile stratului hidrofil sunt mai mici cu 1 cm fa de cele ale electrodului

32. Baia generala Stanger:
A. Este un aparat special alctuit dintr-o parte principal cu aspect de cad de baie, prevzut cu 3
electrozi mari, n care se face imersia complet a pacientului pan la nivel cefalic
B. Sensul curentului se stabilete descendent, dinspre extremitatea cefalic spre membrele
inferioare, sau ascendent
C. Apa din cad are temperatura de 28 grade C.
D. Durata edinei este de 2 ore




5
33. Urmatoarele substante sunt folosite in ionoforeza, cu exceptia:
A. clorura de calciu
B. iodura de potasiu
C. hidroxiclorochina
D. novocaina

34. Urmatorii sunt parametri caracteristici ai curentului electric, cu exceptia:
A. impedanta
B. amplitudinea
C. intensitatea
D. durata impulsului

35. Urmatoarea afirmatie despre curentul Trabert este falsa:
A. Este un curent de joasa frecventa de tip rectangular
B. Are efect excitomotor
C. Aplicarea electrozilor se face pe zona afectat, pe puncte trigger
D. Parametrii impulsului se mentin pe parcursul aplicatiei (durata impulsului de 2 ms i a pauzei
5ms)

36. Impedanta este:
A. Fenomenul fizic prin care amplitudinea, frecventa, durata impulsului pot sa fie schimbate
pe perioda unui tren de impulsuri cu scopul de a indeparta acomodarea
B. Este capacitatea conductorului de a se opune trecerii fluxului de electroni (unitatea de
masura este ohm ul )
C. Este capacitatea tesuturilor vii de a opune rezistenta la trecerea curentului electric
D. Este abilitatea tesuturilor de a stoca sarcini electrice

37. Urmatoarea afirmatie despre activitatea bioelectrica a celulei este falsa:
A. Potentialul de repaus este de 70 mV pentru celula nervoasa
B. Rolul determinant pentru potentialul de repaus il au ionii de Na+ si Mg2+
C. Excitatia reprezinta un stimul ce atinge membrane celulara si care produce modificari ce se
petrec in miimi de secunda
D. In faza de depolarizare fata externa a celulei devine negativa

38. Efectele terapeutice ale laserului sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Vasodilatatie
B. Vasoconstrictie
C. Analgezie
D. Biotrofic

39. LLLT inseamna :
A. low level laser therapy
B. Emisie de energie electromagnetica bicromatica
C. Lumina cu lungime de unda in spectru vizibil
D. Laser cu energie peste 1000 mW

40. Parametri de stimulare a laseroterapiei NU cuprinde:
A. intensitatea
B. durata
C. lumgimea de unda
D. densitatea energiei


6
41. Contraiindicatiile laseroterapiei sunt:
A. algoneurodistrofia
B. tumori maligne
C. pintenii calcaneeni
D. fibromialgia

42. Tehnica de aplicare a laserului poate fi:
A. punctuala (spot)
B. baleere
C. necesita mediul de contact
D. nici un raspuns corect

43. Indicatiile laseroterapiei sunt:
A. retinopatia degenerativa
B. tumori maligne cutanate
C. artrozele
D. implantul cohlear

44. Laserterapia are aplicatii in :
A. reumatologie
B. stomatologie
C. neurologie
D. toate raspunsurile corecte

45. Urmatoarea afirmatie despre laseroterapie este adevarata:
A. In prezent se cunosc 2 tipuri de laser medical de mare si mica putere
B. In prezent se cunosc 4 tipuri de laser medical laserul de mica putere, medie si mare putere
si laseul rece
C. Laserul de mare putere se foloseste in reumatologie
D. Laserul de mare putere se mai numeste si laser rece ( cold laser)

46. Efectul luminii laser este:
A. termic
B. biostimulativ
C. degenerare walleriana
D. crestere a edemului local

47. Radiatia laser NU este:
A. de intensitate mica
B. monocroma
C. coerenta
D. polarizata
48. Contraindicatiile terapiei cu infrarosii sunt:
A. inflamatiile acute
B. tendinite
C. degeraturi
D. hipotiroidie

49. Baia de lumina partiala :
A. este un dispozitiv din aluminiu cu becuri fixate in perete in care pacientul este introdus total
B. este un dispozitiv din aluminiu cu becuri fixate in perete in care pacientul este introdus
partial, fara extremitatea cefalica

7
C. este un dispozitiv din lemn cu becuri fixate in perete in care pacientul este introdus total
D. este un dispozitiv din lemn cu becuri fixate in perete in care pacientul este introdus partial,
fara extremitatea cefalica

50. Baia de lumina generala:
A. este un dispozitiv din lemn cu usi in care pacientul este introdus total, inclusiv extremitatea
cefalica
B. reprezinta o metoda activa de stimulare a proceselor de termoreglare
C. reprezinta procedura de terapie cu infrarosii in spatiu inchis
D. este indicata pacientilor cu afectiuni cardiovasculare

51. Efectele radiatiei infrarosii sunt:
A. caloric
B. hiperemiant
C. cresterea activitatii fagocitare
D. toate raspunsurile corecte

52. Indicatiile terapiei cu infrarosii in spatiu inchis sunt:
A. tendinite
B. Cicatrici vicioase
C. neuromialgii
D. intoxicatii acute cu metale grele

53. Actinoterapia:
A. determina pigmentare si exfoliere cutanata
B. determina eritem actinic la 1 ora
C. scade metabolismul bazal
D. nu influenteaza sinteza vitaminei D

54. Urmatoarea afirmatie despre sursa de terapia cu UV este falsa:
A. poate fi naturala (helioterapia)
B. poate fi artificiala (lampi cu vapori de mercur de joasa presiune care emit UVA)
C. Poate fi artificiala (lampi cu vapori de mercur de inalta presiune care emit UVB)
D. Poate fi mixta

55. Indicatiile terapiei cu UV sunt:
A. Fotodermatozele
B. psoriazisul
C. plagile
D. arsurile

56. Contraindicatiile actinoterapiei NU pot fi:
A. cicatricile cheloide
B. cataracta
C. starile hemoragice
D. tbc activ

57. Aplicatiile actinoterapiei sunt in:
A. stomatologie
B. cardiologie
C. dermatologie
D. ORL

8

58. In urmatoarea afectiune cardiovasculara este permisa terapia cu UV:
A. Insuficienta cardiaca
B. HTA gr I
C. Arteriopatiile periferice std III
D. Cardiomiopatia decompensata

59. Urmatoarea NU este reactie secundara terapiei cu UV:
A. arsura
B. atrofia cutanata
C. fotooftalmia
D. acneea

60. Urmatoarea afirmatie despre radiatiile UV este adevarata:
A. sunt absorbite in dermul profund
B. UVA provoaca efect bactericid
C. UVB provoaca eritem
D. UVC provoaca hiperpigmentare

61. Efectele biologice ale magnetoterapiei sunt:
A. vasoconstrictie
B. scaderea presiunii partiale a O2 in tesuturi
C. relaxare musculara
D. fibroliza

62. Magnetoterapia se realizeaza prin utilizarea unui camp magnetic:
A. continuu
B. intrerupt
C. pulsatil
D. toate raspunsurile corecte

63. Majoritatea aparatele Magnetodiaflux produc un camp magnetic de:
A. 100 Hz
B. 50 Hz
C. 500 Hz
D. 1000 Hz

64. Aparatul de magnetoterapie poate avea :
A. o bobina cervicala, o bobina lombara si 2 bobine localizatoare
B. o bobina cervicala, o bobina dorsala si 2 bobine localizatoare
C. 2 bobine cervicale
D. 2 bobine cervicale si 2 lombare

65. Indicatiile magnetoterapiei sunt:
A. hipotensiunea arteriala
B. epilepsia
C. nevroza anxioasa
D. insuficienta hepatica

66. Urmatoarea nu poate fi indicatie a magnetoterapiei:
A. discopatia lombara
B. stari hemoragice

9
C. sdr aloneurodistrofic
D. hipertiroidia

67. Urmatoarea afirmatie despre magnetoterapie este falsa:
A. este o metoda termica
B. tratamentele pot fi efectuate in conditii de gips, bandaje
C. nu se cunosc reactii adverse majore
D. poate determina scaderea TA

68. Urmatoarea afirmatie despre metoda de aplicare a magnetoterapiei este adevarata:
A. durata tratamentului este de 30-40 minute
B. bobina mica se aseaza in zona dorsala
C. bobina mare se aseaza in zona cervicala
D. obiectele metalice se indeparteaza

69. Efectele magnetoterapiei sunt:
A. sedativ pentru forma continua
B. simpaticolitica pentru forma intrerupta
C. excitatorie pentru forma continua
D. ergotropa pentru forma continua

70. Efectele adverse ale ultrasonoterapiei sunte legate de :
A. hipotermie profunda
B. efectul de cavitatie
C. efectul de refractie
D. arsura epidermica

71. Legat de efectul endotermic al ultrasunetelor, urmatoarea afirmatie este falsa:
A. este mare la intensitati mici
B. se inregistreaza pana la 4 cm
C. tesuturile care se incalzesc preferential sunt periostul, osul subcondral, nervul
D. este mic la intensitati mici

72. Aparatul de ultrasonoterapie NU contine:
A. generator de oscilatii electrice de inalta frecventa
B. traductor cu piezoelement
C. capul emitator
D. generator de oscilatii mecanice

73. Ultrasonoterapia se poate realiza prin:
A. contact direct fara a fi necesar un mediu de contact
B. subacvatic
C. contact indirect prin intermediul unei substante solide
D. la distanta de 4 cm de tegument

74. Metoda de aplicare a US poate fi:
A. statica
B. dinamica
C. semistatica
D. toate raspunsurile corecte


10
75. Mobilizarea capului emitator pe suprafata tegumentului in timpul aplicarii ultrasonoterapie se
realizeaza:
A. cu miscari rapide
B. cu miscari lente (20 cm/sec)
C. insistandu-se pe eminentele osoase
D. cu miscari lente (2cm/sec), prevenindu-se astfel formarea undei stationare si efectul endotermic

76. Marimea capului de emisie al aparatului de US este :
A. 1cm2 pentru capul mare
B. depinde de zona de radiatie efectiva
C. este de 10 cm2 pentru capul mic
D. este de 40 cm2 pentru capul mare

77. Aparatele moderne permit combinarea US cu:
A. curentii de joasa frecventa
B. magnetoterapia
C. infrarosiile
D. undele scurte

78. In artroze (boala degenerativa cronica), ultrasonoterapia se aplica:
A. cu o durata de 20 minute
B. frecventa de 0,8-1 watt/cm2
C. frecventa de 4-5 watt/cm2
D. mobilizarea capului emitator cu miscari rapide

79. Diatermia are urmatoarele proprietati:
A. efect electrolitic
B. efect excitomotor
C. efect caloric de suprafata
D. efect metabolic

80. Contraindicatiile diatermiei sunt:
A. pacemakerul cardiac
B. sdr algoneurodistrofic
C. fracturile
D. arsurile

81. Diatermia cu unde medii are:
A. lungimea de unda intre 1-3 km
B. frecventa intre 100 000 1 000 000 Hz
C. lungimea de unda intre 600-1200 m
D. lungimea de unda intre 10-100 m





RECUPERARE POSTOPERATORIE NEUROCHIRURGICALA - BFKT



1. Care din urmatoarele afeciuni al cror diagnostic i tratament este asigurat de specialitatea
neurochirurgie nu face parte:
a. herniile inghinale
b. traumatismele vertebrale
c. accidentele vasculare cerebrale
d. tumorile medulare

2. Care din particularitile enumerate mai jos nu sunt specifice anamnezei in diagnosticul
neurochirurgical:
a. motivele internrii
b. examenul local
c. istoricul bolii
d. antecedentele eredocolaterale

3. Examenul clinic neurochirurgical cuprinde urmatoarele evaluri, cu expia:
a. funciile neuropsihice
b. msurarea presiunii intracraniene
c. motilitatea
d. evaloarea nervilor cranieni

4. Evaloarea motilitii in cadrul examenului clinic neurochirurgical nu cuprinde:
a. evaloarea forei musculare
b. evaloarea troficitii musculare
c. evaloarea micrilor involuntare
d. evaloarea sensibilitii tactile

5. Care din sindroamele enumerate mai jos nu este specific domeniului neurochirurgical:
a. sindromul comiial
b. sindromul vertebral
c. sindromul dispeptic
d. sindromul meningeal

6.Menionai care din explorrile paraclinice enumerate nu sunt destinate explorrii vasculare:
a. doppler-ul carotidian
b. mielografia cu contrast
c. angiografia Seledinger
d. AngioRMN

7. Una din explorarile paraclinice enumerate nu presupune utilizarea de substan de contrast:
a. mielografia cu contrast
b. angiografia Seledinger
c. doppler-ul carotidian
d. AngioRMN


8. Sistemul reticulat activator ascendent de la nivelul trunchiului cerebral respunztor de inducerea
strii de com poate fi evaluat prin semnele clinice directe, cu excepia:
a. abolirea reaciei de orientare
b. abolirea respiraiei
c. abolirea reaciei de trezire
d. abolirea strii de contien

9. Monitorizarea presiunii intracraniene este indicat n:
a. toate strile de oc
b. uremie
c. faza de debut a tumorilor cerebrale
d. hipertensiunea intracranian nechirurgical, mai ales la pacieni comatoi

10. Monitorizarea presiunii intracraniene nu se face de la nivelul:
a. ventriculilor cerebrali
b. corpului vitros
c. parenchimului cerebral
d. spaiului subarahnoidian

11. Din cadrul patologiei vasculare neurochirurgicale nu face parte:
a. anevrismul aortic
b. cavernoamele cerebeloase
c. fistulele arterio-venoase duro-cerebrale
d. malformaiile arterio-venoase medulare

12. Care din elementele vasculare menionate nu face parte din componena malformaiilor arterio-
venoase cerebrale:
a. pediculii de alimentare arteriali
b. nidusul
c. drenajul arterial
d. drenavul venos

13. Evaloarea comei pe scala Glasgow nu implic:
a. evaloarea raspunsului verbal
b. evaloarea raspunsului respirator
c. evaloarea raspunsului motor
d. evaloarea raspunsului ocular

14. Principiul de baza al computer tomografiei are la baz:
a. cmpul magnetic
b. radiaia Roentghen
c. ultrasunetele
d. radiaia laser

15. Punctajul maxim i minim obinut prin evaloarea strii de com pe scala Glasgow este:
a. 6 i 3
b. 15 i 3
c. 13 i 5
d. 15 i 1

16. Hemoragia subarahnoidian este specifica leziunilor cerebrale de tip:
a. cavernom
b. telangiectazie
c. anevrism
d. fistula carotido-cavernoas

17. Hidrocefalia presupune urmatoarele afirmaii, cu excepia:
a. acumulare de LCR la nivelul ventriculilor cerebrali
b. apariia triadei simptomatologice (tulburari de memorie, mers, miciune)
c. tratamentul prin drenaj ventriculo-peritoneal
d. dializa LCR

18. Drenajul ventriculo-peritoneal:
a. este un drenaj ventricular extern
b. asigur evacuarea lichidului cefalorahidian din ventriculii cerebrali n cavitatea
peritoneal
c. poate asigura monitorizarea presiunii intracraniene
d. prezint un cateter ventricular i unul peritoneal

19. Starea de com nu presupune:
a. abolirea starii de contie
b. absena reaciei de trezire
c. absena miciunii
d. absena reaciei de orientare

20. Dispozitivul de masurare a presiunii intracraniene nu cuprinde:
a. un captor de presiune
b. un amplificator de presiune
c. un traductor de presiune
d. un sistem de inregistrare

21. Hemoragiile intracraniene nu cuprind:
a. hematoamele epicraniene
b. hematoamele subdurale
c. hematoamele extradurale
d. hematoamele intraparinchimatoase

22. Succesiune corect a etapele herniei de disc lombare este:
a. iritativ, paretic, paralitic
b. iritativ, paralitic, paretic
c. paretic, paralitic, discopatie
d. iritativ, paretic, tetraparetic

23. Succesiunea corect a stadiilor discopatiei vertebrale lombare este:
a. dorsalgie, blocaj lombar, hernie de disc, discartroz
b. lombalgie, hernie de disc, blocaj lombar, discartroz
c. lombalgie, blocaj lombar, hernie de disc, discartroz
d. iritativ, paretic, paralitic

24. Din cadrul tunorilor primitive cerebrale nu fac parte:
a. glioame
b. metastaze
c. meningioame
d. neurinoame

25. Care din enunurile de mai jos nu este efect a masajului local:
a. decontracturant
b. rezorbtiv
c. creterea temperature centrale a corpului
d. hiperemiant

26. Care din situaiile de mai jos nu reprezint o contraindicaie temporar pentru masajul local:
a. sciatica hiperlagic
b. tromboflebita
c.procese inflamatorii acute
d.ulceraia tegumentar

27. Care din afirmaiile de mai jos nu este o etap unui program de terapie ocupational pentru un
pacient paraplegic:
a. derularea activitatilor numai n scaunul rulant
b. obtinerea autonomiei i performarea activitatilor in pat
c. Performarea activitatilor in pozitie vertical
d. Recuperarea independentei pacientului

28. Recuperarea neurologic i neurochirurgical presupune urmtoarele tehnici, cu excepia:
a. relaxare extrinsec
b. kinetoterapie manual
c. autoantrenament muscular
d. exerciii izometrice i izodinamice

29. Manifestarea paraliziei nervului sciatic popliteu extern include urmatoarele aspect
motorii:
a. stepajul piciorului
b. grafia degetelor
c. mers pe clci/vrful degetelor, dificil sau absent.
d. imposibilitatea eversiei piciorului

30. Traumatismul cranio+cerebral nu poate fi de tipul:
a. comoie
b. entors
c. dilacelare
d. fractur





1

RECUPERARE POSTOPERATORIE

1.Gimnastica respiratorie este:
a.o compensare a lipsei de plasticitate a sistemului nevos;
b.o boala intercurenta;
c.imitatie sau joc;
d.o forma de aplicare a kinetoterapiei.

2.Gimnastica generala se ocupa cu:
a.reeducarea mersului;
b.ergoterapia;
c.transmiterea mingii pe deasupra capului;
d.ameliorarea capacitatii generale a organismului.

3.In pozitia culcat in pat,se fac miscari,precum:
a.ridicari pe varfuri;
b.ducerea alternative a bratelor in sus;
c.mersul piticului;
d.ridicarea piciorului din treapta in treapta.

4.Miscarile respiratorii se fac:
a.pana la aparitia durerii;
b.fara pauza;
c.peste 10 repetari;
d.numai la inceputul programului.

5.Expiratia se face:
a.rapid;
b.fara zgomot;
c.cu forta;
d.pe nas.

6.In programul celor slabi,gimnastica respiratorie dureaza,zilnic:
a.5 minute;
b.15 min;
c.30 min;
d.o ora.

7.programul de gimnastica generala si respiratorie se face pe baza ;
a.parametrilor generali;
b.competitiilor;
c.principiului lui Arhimede;
d.miscarilor cu rezistenta.

8.Gimnastica generala si respiratorie:
a.este precedata de masaj;
b.este precedata de fizioterapie;
c.cuprinde si respiratii libere;
d.cuprinde miscari imaginare.
2

9.In picioare,gimnastica generala si respiratorie include:

a.extensia trunchiului cu inclestarea mainilor la spate;
b.ridicare si coborare a bazinului;
c.contractii izometrice ale cvadricepsului;
d.bicicleta.

10.Reabilitarea este:
a.capacitatea psiho-somatica a organismului de readaptare;
b.o deficienta;
c.o invaliditate;
d.o infirmitate.

11.Medicina clasica :
a.previne bolile;
b.studiaza matematica;
c.nu contine radioterapia;
d.nu se ocupa de dieta.

12.Mijloacele fizicale contin:
a.transportul bolnavilor;
b.terapia ocupationala;
c.pneumologia;
d.cardiologia.

13.Centrul de reabilitare isi propune:
a.aplicarea programelor de reabilitare;
b.aplicarea terapiei prin stress;
c.obtinerea a 50% din recuperare;
d.mentinerea invaliditatii temporarare.

14.Pavlov a demonstrat:
a.reflexul de dependenta;
b.reflexul de libertate;
c.reflexul de adinamie;
d.reflexul de abstinenta.

15.Procesul de reabilitare depinde de:
a.dorinta de colaborare a pacientului;
b.conditiile meteo;
c.functia de reproducere;
d.conditiile de laborator.

16.Locomotia reprezinta:
a.impuls nervos;
b.impuls motor;
c.impuls senzitiv;
d.interactiune intre fortele externe si interne.


3

17.Perfectionarea:
a.realizeaza miscari de maxima eficienta;
b.minimizeaza fortele externe;
c.maximizeaza fortele interne;
d.este o forma inferioara de adaptare.

18.Miscarea este:
a.cea mai eficienta metoda de adaptare;
b.compartimentare a ingrijirii;
c.un retus chirurgical;
d.se face numai in spital.

19.Etapele de readaptare:
a.trebuie sa fie intrerupte;
b.duc la degradarea functionala;
c.au coeziune terapeutica;
d.nu au finalitate sociala.

20.Societatea are o datorie:
a.de egalizare a sanselor;
b.de a transforma un individ normal intr-unul invalid;
c.de evitare a reabilitarii;
d.de evitare a operatiilor.

21.Intre parametri vitali ai reabilitarii,pot fi cei:
a.morfologici;
b.obligatori;
c.selectivi;
d.comuni.

22.Accelerarea regenerarii tisulare se obtine prin mijloace:
a.kinetoterapice;
b.financiare;
c.limitate;
d.extensive.

23.Vindecarea leziunilor se face:
a.incomplet;
b.functional;
c.complet;
d.corector.

24.Recuperarea adultilor se face spre:
a.recastigarea calificarii;
b.pierderea calificarii;
c.necalificare;
d.supercalificare.


4

25.Reabilitarea incepe cu:

a.schimbarea conditiilor de viata;
b.schimbarea locului de munca;
c.schimbarea mediului familial;
d.examinarea deficientului.

26.Reabilitarea sociala implica si:
a.familia;
b.biologia ;
c.fiziologia;
d.biochimia.

27.Sectia chirurgicala:
a.se rezuma la a opera bolnavul;
b.a-l pregati pentru operatie;
c.a-l reabilita;
d.a-l externa.

28.In dotarea minima a nucleului de reabilitare nu intra:
a.aparatul de anestezie;
b.scari fixe;
c.scripeti;
d.cuptor de parafina.

29.In articulatia cotului:
a.miscarile pasive se fac inaintea celor active;
b.miscarile active se fac dupa cele pasive;
c.miscarile pasive se fac dupa cele active;
d.miscarile pasive se fac impreuna cu cele active.

30.In articulatiile degetelor:
a.miscarile pasive se fac inaintea celor active;
b.miscarile active se fac inaintea celor pasive;
c.miscarile active se fac impreuna cu cele pasive;
d.nu se fac miscari active.

31.In articulatia genunchiului:
a.miscarile active se fac impreuna cu cele pasive;
b.miscarile pasive preced pe cele active;
c.miscarile active preced pe cele pasive;
d.nu se fac miscari pasive.

32.Tromboflebita profunda se previne prin:
a.ortostatism prelungit;
b.flexia capului;
c.extensia trunchiului;
d.flexia si extensia piciorului.


5

33.Miscarile cu rezistenta se fac:

a.la inceput;
b.la sfarsit;
c.la cei hipotrofici;
d.dupa obtinerea tonusului muscular.

34.Mersul terapeutic se face:
a.pe bicicleta;
b.pe teren denivelat;
c.pe tapalige;
d.pe bare paralele.

35.Reeducarea prehensiunii antreneaza:
a.membrul superior;
b.membrul inferior;
c.centura pelvina;
d.centura perineala.

36.Mana este un tentaculal:
a.diencefalului;
b. scoartei cerebrale;
c.bulbului rahidian;
d.creierului.

37.Reeducarea mainii implica:
a.retroductia;
b.supinatia;
c.pronatia;
d.flexia.

38.Hidro-kinetoterapia se face dupa principiul lui:
a.Thales;
b.Arhimede;
c.Menelaos;
d.Socrate.

39.Scopuri secundare ale kinetoterapiei:
a.combaterea hipertrofiei musculara;
b.tonifierea articulatiilor;
c.edematierea membrelor;
d.combaterea hipotrofiei musculare.

40.In torticolis:
a.capul este inclinat in fata;
b.linia ochilor este orizontala;
c.coloana vertebrala este normala;
d.nu se fac exercitii preoperatorii.

1

Recuperare in boli ortopedico-traumatice. Tehnici de ortezare protezare

1. Reeducarea functional defineste:
a) Actiunea ntreprins n cadrul unittilor sanitare pentru nsntosirea si refacerea ct mai
complet a organismului afectat folosind ca tratament ultrasunetele;
b) Actiunea ntreprins n cadrul unittilor sanitare pentru nsntosirea si refacerea ct mai
complet a organismului afectat folosind ca tratament examenul radiografic;
c) Actiunea ntreprins n cadrul unittilor sanitare pentru nsntosirea si refacerea ct mai
complet a organismului afectat folosind ca tratament miscarea, sub toate formele ei;
d) Actiunea ntreprins n cadrul unittilor sanitare pentru nsntosirea si refacerea ct mai
complet a organismului afectat folosind ca tratament DAD;
2. Durata de lucru a unei sedinte de reeducare se stabileste functie de:
a) Reactiile si adaptarea bolnavului la efort, vrsta acestuia.
b) Reactiile si adaptarea bolnavului la efort;
c) Vrsta bolnavului;
d) Sexul bolnavului;
3. Numrul de repetri al unui exercitiu variaz astfel:
a) 1-2 repetri pn la sute de repetri;
b) 1-3 repetri pn la sute de repetri;
c) 1-4 repetri pn la sute de repetri;
d) 1-2 repetri pn la mii de repetri;
4. Ritmul de executie al miscrii terapeutice este:
a) Ultrarapid;
b) Lent;
c) Indiferent, dar la amplitudine maxim;
d) Lent, dar la amplitudine maxim;
5. Tehnica de lucru n cadrul sedintelor de reeducare cuprinde:
a) Tehnica antalgic, tehnica mobilizatoare;
b) Tehnica antalgic, tehnica mobilizatoare, tehnica de tonifiere;
c) Tehnica antalgic, tehnica mobilizatoare, tehnica de tonifiere, tehnica reeducrii;
d) Tehnica antalgic, tehnica mobilizatoare, tehnica de tonifiere, tehnica reeducrii, tehnica
stabilittii;
6. Mijloacele reeducrii functionale cuprind:
a) Miscarea sub toate formele ei;
b) Miscarea sub toate formele ei, masajul, hidroterapia, electroterapia, posturile;
c) Miscarea sub toate formele ei, masajul, hidroterapia;
d) Miscarea sub toate formele ei, masajul, hidroterapia, posturile;
7. n reeducarea functional, miscarea se foloseste:
a) Pasiv;
b) Activ;
c) Activo-pasiv;
d) Lent;
8. Scopul miscrilor pasive este:
a) De a ajuta troficitatea tesuturilor;
b) De a ajuta troficitatea tesuturilor pn la aparitia miscrilor active.
c) De a permite regenerarea leziunilor nervilor periferici;
d) De a ajuta troficitatea tesuturilor si regenerarea acestora;
9. Indicatiile n executarea miscrilor pasive exclud:
a) Evitarea compensatiilor prin deplasarea articulatiei vecine;
b) Ritm de executie lent;
2

c) Prizele vor fi ct mai deprtate de articulatiile ce trebuie mobilizate

d) Nu vor fi depsite limitele anatomo-fiziologice ale articulatiei mobilizate;
10. Miscarea activ este rezultatul:
a) Circulatiei arteriale;
b) Contractiilor musculare;
c) Masajului terapeutic;
d) Circulatiei venoase;
11. Manevrele de masaj cuprind:
a) Netezirea, frmntatul, frictiunea, tapotamentul, vibratiile;
b) Netezirea, frictiunea, tapotamentul, vibratiile;
c) Netezirea, frmntatul, frictiunea, tapotamentul, vibratiile, presiunile;
d) Netezirea, frmntatul, frictiunea, tapotamentul, vibratiile, presiunile, scuturatul;
12. Dintre procedurile de electroterapie, cele mai des folosite sunt:
a) Ultrasunetele, galvanizrile, curentii exponentiali;
b) Ultrascurtele, ultrasunetele, curentii exponentiali, galvanizrile, ionizrile;
c) Ultrascurtele, ultrasunetele, curentii exponentiali, galvanizrile, ionizrile, curentii
hiperbolici;
d) Ultrascurtele, ultrasunetele, galvanizrile, ionizrile, curentii exponentiali, curentii
diadinamici;
13. Tapotamentul:
a) Este indicat n nevralgiile cronice, fiind calmant.
b) Are rol de relaxare;
c) Scade sensibilitatea nervilor si relaxeaz muschii n cazul contracturilor;
d) Favorizeaz procesul de vindecare si de resorbtie a produselor patologice din tesuturi si
din cicatricile vicioase;
14. Presiunile:
a) Au efect analog vibratiilor;
b) Au rol de relaxare;
c) Scad sensibilitatea nervilor si relaxeaz muschii n cazul contracturilor;
d) Favorizeaz procesul de vindecare si de resorbtie a produselor patologice din tesuturi si
din cicatricile vicioase;
15. Termoterapia:
a) Actioneaz asupra bolnavului prin presiunea apei si PH-ul ei;
b) Se aplic sub form de bi reci sau pung cu gheat;
c) Se aplic sub form de aer cald, ap cald, mpachetri cu nmol, parafin sau nisip cald;
d) Foloseste actiunea frigului pentru reducerea hemoragiilor intra-articulare n cazul
traumatismelor
16. Posturile exclud:
a) Fixarea ntr-o pozitie a uneia sau mai multor articulatii;
b) Restabilirea curburii, axului sau formei initiale a articulatiei;
c) Obtinerea manual prin presiuni exercitate de specialist;
d) Nenvingerea retractiilor musculo-tendinoase;
17. Valorile normale (goniometrie) pentru umr includ:
a) Abductie activ 90 grade;
b) Adductie 50 grade;
c) Retropulsie 5 grade;
d) Rotatie extern 30 grade;
18. Valorile normale (goniometrie) pentru cot includ:
a) Flexie 140 grade;
b) Pronatie si supinatie cu rotatia humerusului 270 grade
c) Pronatie 80 grade;
3

d) Supinatie 150 grade;

19. n perioada de sprijin a fiecrui picior se disting:
a) Faza de ambutisare;
b) Faza de ambutisare si faza de amortizare;
c) Faza de impulsie;
d) Faza de amortizare si faza de impulsie.
20. Mersul anormal include:
a) Pasul unilateral, pasul trsit, pasul cosit, pasul scurtat;
b) Pasul unilateral, pasul trsit, pasul cosit, pasul scurtat, pasul napoi;
c) Pasul unilateral, pasul trsit, pasul cosit, pasul scurtat, pasul lrgit;
d) Pasul unilateral, pasul trsit, pasul cosit, pasul scurtat, pasul lateral;
21. Tratamentul cu ultrasunete exclude:
a) Durata de aplicare pe o anumit zon - 2 si 5 minute;
b) Ritmul - zilnic sau la dou zile;
c) Numrul sedintelor 6-30;
d) Aplicarea sedintelor de scurt durat n stadiile acute;
22. Indicatiile DAD includ:
a) DF + PR (contuzii, luxatii, entorse);
b) DF + PR (fracturi, rupturi ligamentare);
c) DF + PS (ntinderi musculare, sechele tardive si recidive, contuzii, luxatii, entorse, redori
articulare);
d) PS/DF + PS/DF + MF/MF + PL (redori articulare).
23. Contraindicatiile tratamentului cu ultrasunete exclud:
a) Modificri tegumentare, afectiuni cutanate diverse;
b) Tulburri cardiovasculare acute, severe;
c) Tulburri de coagulare sangvin, fragilitate capilar;
d) Fenomene inflamatorii acute;
24. Formele clasice de curenti diadinamici exclud:
a) MF monofazat fix;
b) PL perioad elongat;
c) DF diafazat fix;
d) PL perioad lung;
25. Din punct de vedere lezional, umrul sufer:
a) Contuzii, luxatii, entorse, fracturi;
b) Contuzii, luxatii, entorse, fracturi, arsuri;
c) Contuzii, luxatii, entorse, fracturi, plgi tiate;
d) Contuzii, luxatii, fracturi, plgi tiate sau ntepate, arsuri;
26. Reeducarea functional n traumatologia umrului (faza 1) include:
a) Imobilizarea cu cotul lipit de corp (tip Dujanier).
b) Imobilizarea cu cotul lipit de corp (tip Austin Moore);
c) Imobilizarea cu bratul n abductie n aparataj toraco-brahial;
d) Imobilizarea cu cotul lipit de corp si adductie 10 grade (tip Moore-Dujanier);
27. Articulatia cotului include:
a) Articulatia humero-cubital;
b) Articulatia humero-tibial;
c) Articulatia humero-cubital, humero-tibial, humero-radial si radio-cubital;
d) Articulatia humero-cubital, humero-radial si radio-cubital;
28. Recuperarea dup suspendarea imobilizrii include:
a) Combaterea durerii prin medicatie psihotrop;
b) Combaterea durerii prin medicatie antiviral;
c) Combaterea durerii prin medicatie antiviral, psihotrop, antalgic, antiinflamatorie si
4

sedativ;
d) Combaterea durerii prin medicatie antalgic, antiinflamatorie si sedativ si terapie
fizical cu efecte antalgice;
29. Sechelele soldului posttraumatic includ:
a) Durere;
b) Deficit de stabilitate;
c) Deficit de mobilitate;
d) Toate de mai sus.
30. Metodologia general de recuperare a soldului exclude:
a) Medicatia antiinflamatorie antalgic si sedativ;
b) Posturi declive;
c) Masaj;
d) Kinetoterapie fr ncrcare;
31. Cotul se recupereaz prin:
a) Miscri activo-pasive;
b) Miscri active;
c) Miscri pasive;
d) Miscri de abductie, adductie si rotatie extern;
32. Din schema general de program recuperator precoce al cotului, nu face parte:
a) Aplicarea undelor electromagnetice de nalt frecvent;
b) Pozitionarea procliv a membrului superior;
c) Combaterea durerii prin medicatie antalgic, antiinflamatorie si sedativ precum si
terapie fizical cu efecte antalgice;
d) Masajul minii, antebratului si al umrului;
33. Mna rigid, nghetat (frozen hand) este consecinta:
a) Imobilizrii ndelungate;
b) Imobilizrii ndelungate, fracturi sau luxatii;
c) Imobilizrii ndelungate, fracturi sau luxatii, algodistrofiei, leziuni ale prtilor moi;
d) Imobilizrii ndelungate, fracturi, algodistrofiei, leziuni ale prtilor moi;
34. Stabilitatea soldului este asigurat de:
a) Factori ososi n special articulatia coxo-tibial;
b) Factori musculari asigur mai ales stabilitatea anterioar (cderea n fat);
c) Factori ligamentari n special ligamentul ilio-femural n pozitie de decubit dorsal;
d) Factori ososi reprezentati de coaptatia aproape perfect a suprafetelor articulare.
35. Posturile libere pentru sold includ:
a) Flexum - decubit ventral cu o pern mic sub abdomen, una sub genunchi pentru
cresterea flexiei soldului;
b) Derotare extern decubit lateral pe partea afectat, membrul afectat ncrucisndu-l pe
cel sntos;
c) Abductie din decubit dorsal se tine o pern ntre picioare;
d) Se mentin 10-15 minute;
36. Refacerea mobilittii soldului include:
a) Recstigarea a 52
0
flexie extensie, 12
0
abductie adductie si 14
0
RI-RE;
b) Recstigarea a 50
0
flexie extensie, 15
0
abductie adductie si 10
0
RI-RE;
c) Recstigarea a 52
0
flexie extensie, 14
0
abductie adductie si 12
0
RI-RE;
d) Recstigarea a 15
0
flexie extensie, 50
0
abductie adductie si 10
0
RI-RE;
37. Ordinea atentiei n recuperarea soldului este:
a) Recstigarea flexiei apoi a abductiei si la urm a rotatiei;
b) Recstigarea extensiei apoi a abductiei si la urm a rotatiei;
c) Recstigarea flexiei extensiei apoi a abductiei adductiei si la urm a rotatiei;
d) Recstigarea flexiei extensiei apoi a abductiei si la urm a rotatiei;
5

38. Refacerea stabilittii active a genunchiului exclude:

a) Tonifierea bicepsului sural;
b) Tonifierea cvadricepsului;
c) Tonifierea tricepsului sural;
d) Tonifierea tensorului fasciei lata;
39. Obiectivele principale n recuperarea piciorului posttraumatic sunt:
a) Combaterea durerii;
b) Refacerea echilibrului muscular;
c) Refacerea boltii plantare (longitudinale si transversale);
d) Toate de mai sus.
40. Circumductia piciorului reprezint:
a) O miscare de flexie - extensie (70
0
);
b) O miscare de inversie eversie;
c) O miscare de abductie-adductie (35
0
-40
0
);
d) O miscare combinat;
41. Care dintre afirmatiile de mai jos este fals ?
a) Rahisul cervical este constituit din 7 vertebre;
b) Rahisul dorsal este constituit din 12 vertebre;
c) Rahisul lombar este constituit din 5 vertebre;
d) Sacrumul este un os unic care corespunde unui conglomerat de 4 vertebre sudate;
42. n fracturile vertebrale cu tasri mari sau cominutive, coloana se imobilizeaz timp de:
a) 2-3 luni n corset gipsat, apoi 1-3 luni ntr-un corset usor;
b) 2-3 luni n corset gipsat, apoi 2-3 luni ntr-un corset usor;
c) 1-3 luni n corset gipsat, apoi 1-3 luni ntr-un corset usor;
d) 1-3 luni n corset gipsat, apoi 2-3 luni ntr-un corset usor;
43. Planul terapeutic post-operator de recuperare a functiei coloanei lombosacrate exclude:
a) Perioada post-operatorie de imobilizare la pat;
b) Reluarea pozitiei ortostatice si a mersului cu segmentul dorso-lombar blocat;
c) Reluarea progresiv a miscarilor la nivelul segmentului sacro-lombar;
d) Readaptarea profesional si/sau sportiv;
44. Din progamul recuperator al rupturii meniscale nu face parte:
a) Contractii izotonice ale cvadricepsului din or n or;
b) Mobilizri ale piciorului;
c) Ridicri pasive ale membrului inferior cu genunchiul ntins;
d) Reluarea mersului cu sprijin partial la 3-4 zile;
45. Terapia fizical pentru stadiul 1 al algoneurodistrofiei nu include:
a) Bi cu vrtejuri de ap;
b) US pe zone reflexogene;
c) DAD n scop antalgic;
d) Mobilizarea segmentului afectat;
46. Evolutia unei algoneurodistrofii este:
a) Scurt 2-3 luni cu o medie de 1-2 luni;
b) Scurt 4-6 luni cu o medie de 1-2 luni;
c) Lung 2 ani cu o medie de 6-12 luni;
d) Lung 5 ani cu o medie de 18-24 luni;
47. Proteza simpl cervico-cefalic este:
a) O protez ce nlocuieste capul si colul femural avnd o coad centro-medular
acetabular;
b) O protez ce nlocuieste capul si colul femural avnd o coad centro-medular femural;
c) O protez ce nlocuieste capul femural avnd o coad centro-medular acetabular;
d) O protez ce nlocuieste colul femural avnd o coad centro-medular femural;
6

48. Indicatia principal a protezei cervico-cefalice este:

a) Necroza aseptic de cap femural la persoanele tinere;
b) Fractura de col femural la persoanele tinere;
c) Fractura diafizei femurale indiferent de vrst;
d) Fractura de col femural la persoanele vrstnice;
49. Una dintre afirmatiile de mai jos nu este adevrat:
a) Proteze intermediar bipolar este o variant a protezei cervico-cefalice;
b) Proteza bipolar este o variant intermediar ntre proteza cervico-cefalic si proteza
total;
c) n cazul protezei bipolare articulatia soldului se transform ntr-o articulatie cu 4
suprafete;
d) Proteza total este o variant intermediar ntre proteza cervico-cefalic si proteza
bipolar;
50. Postoperator, recuperarea n ATS cu PTC const n:
a) Zilele 1-3 mobilizri la marginea patului;
b) Zilele 3-5 repaus la pat;
c) Din ziua a 6-a se reia mersul, cu sprijin total pe membrul afectat;
d) Zilele 11-12 mers cu cresterea ncrcrii;




UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE GR.T.POPA IAI
FACULTATEA DE BIOINGINERIE MEDICAL
BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE I RECUPERARE

Recuperare in boli cardiovasculare

La urmtoarele ntrebri alegei un singur rspuns corect:


1. Urmtorii nu reprezint factori de risc pentru boala cardio-vascular:
a. litiaza renal
b. diabetul zaharat
c. fumatul
d. consumul de alcool
2. Contraindicaiile curei balneare n HTA sunt:
a. IMA recent (< 6 luni)
b. diabetul zaharat dezechilibrat
c. AVC recent (< 2 luni)
d. toate
3. Contraindicaiile notului terapeutic sunt:
a. TA > 180/110 mmHg
b. implanturile de pacemaker
c. insuficien cardiac sever
d. toate
4. Exerciiile respiratorii terapeutice:
a. se efectueaz imediat postprandial
b. cresc capacitatea de efort fizic a hipertensivului
c. au efect negativ asupra metabolismului lipidic, glucidic i protidic
d. produc atrofia muchiului respirator
5. Care din urmtoarele nu reprezint o contraindicaie a testului de efort:
a. febra
b. insuficiena cardiac congestiv
c. nlimea pacientului
d. infarctul miocardic acut
6. Programul de recuperare al infarctului miocardic:
a. este alctuit din 3 faze
b. este alctuit din 2 faze
c. faza a III-a dureaz doar pe perioada spitalizrii
d. cuprinde doar o faz
7. Urmtorii sunt factori de risc pentru tromboza venoas profund:
a. imobilizarea prelungit
b. obezitatea
c. insuficiena venoas cronic;
d. toate variantele sunt corecte
8. n insuficiena cardiac:
a. testul de efort este indicat n momentul existenei fenomenelor congestive
b. este interzis igiena personal
c. obiectivul principal este mpiedicarea decondiionrii fizice
d. antrenamentul fizic accentueaz depresia
9.Care din urmtoarele enunuri reprezint o contraindicaie a efecturii
antrenamentului fizic n insuficiena cardiac:
a. obezitatea
b. sedentarismul
c. fibrilaie atrial recent instalat
d. glicemia cu valori normale
10. Antrenamentul fizic n afeciunile cardiovasculare:
a. determin scdere ponderal
b. accentueaz ideea handicapului fizic
c. conduce la atrofie muscular
d. este indicat n aritmiile severe
11. Obligatoriu, unitile de recuperare trebuie s dispun de:
a. serviciu de radiologie
b. Holter ECG
c. ecograf Doppler color
d. cteva paturi unde se pot acorda ngijiri de terapie intensiv
12. Echipa ce elaboreaz programul recuperator este format din:
a. specialistul n recuperare i balneofiziokinetoterapie
b. medicul cardiolog
c. nutriionist i asistent medical
d. toate de mai sus
13. Activitatea fizic este benefic dac se desfoar:
a. controlat i progresiv
b. n mod excesiv
c. sporadic
d. la temperaturi extreme
14. Care din urmtoarele sporturi este contraindicat:
a. golful
b. rugby
c. patinajul
d. mersul pe jos
15. Din structura miocardului fac parte:
a. nodul sinoatrial i nodul atrio-ventricular
b. fasciculul Hiss
c. reeaua Purkinje
d. toate
16. Care este valoarea echivalentului metabolic (MET):
a. 10 ml O
2
/kg corp/minut
b. 20 ml O
2
/kg corp/minut
c. 3,5 ml O
2
/kg corp/minut
d. 50 ml O
2
/kg corp/minut
17. Ce reprezint HTA?
a. creterea constant a TAs 140mmHg i/sau a TAd 90 mmHg
b. creterea constant a TAs 110mmHg i/sau a TAd 70 mmHg
c. creterea constant a TAs 120mmHg i/sau a TAd 80 mmHg
d. creterea constant a TAs 130mmHg i/sau a TAd 70 mmHg
18. Care din urmtoarele sunt necesare pentru includerea pacienilor valvulari
neoperai ntr-un program recuperator:
a. examenul clinic i electrocardiograma
b. radiografia toracic
c. ecografia cardiac
d. toate
19. Cauzele obstruciilor coronariene:
a. ateroscleroza arterelor coronare (> 95% din cazuri)
b. afeciunile respiratorii
c. afecunile oculare
d. artroza
20. Complicaiile cardiace ale testrii la efort:
a. hipotensiune i oc
b. conjunctivit
c. pneumonie
d. tulburri de tranzit intestinal
21. Din punct de vedere fiziopatologic, angina pectoral se caracterizeaz prin:
a. insuficien venoas cronic
b. absena pulsului la nivelul membrelor inferioare
c. dezechilibru ntre aportul i consumul de O
2
la nivel miocardic
d. necroza esutului cerebral
22. Cel mai eficient medicament n criza anginoas este:
a. Propranololul
b. Nitroglicerina
c. Diazepamul
d. Morfina
23. Antrenamentul fizic la bolnavii cu cardiopatie ischemic are drept scop:
a. diminuarea cogniiei
b. asigurarea autonomiei pacientului
c. creterea riscului trombotic
d. dezorientarea temporo-spaial
24. n cazul apariiei durerii anginoase, antrenamentul fizic:
a. se continu cu o intensitate mai mic
b. se continu cu o intensitate mai mare
c. se continu cu aceeai intensitate
d. se ntrerupe
25. Programul individual de gimnastic n cardiopatia ischemic trebuie s se
desfoare:
a. sptmnal
b. lunar
c. zilnic
d. bianual
26. Antrenamentul aerobic n kinetoterapie exclude:
a. mersul pe jos
b. pedalarea la bicicleta ergometric
c. efortul la covor rulant
d. baschet de performan
27. Infarctul miocardic acut se caracterizeaz prin:
a. necroza zonal a muchiului cardiac
b. necroza zonal a esutului cerebral
c. atrofia musculaturii membrelor inferioare
d. atrofia musculaturii membrelor superioare
28. Printre factorii etiologici ai infarctului miocardic acut se numr:
a. demena
b. ateroscleroza coronarian
c. ulceraiile mucoasei nazale
d. hipoacuzia
29. Un rol important din punct de vedere fiziopatologic n cascada evenimentelor
din infarctul miocardic acut l ocup:
a. fisura plcii de aterom
b. tasarea vertebral
c. scderea acuiti vizuale
d. hipoacuzia
30. Care sunt fazele antrenamentului fizic:
a. nclzirea
b. nclzirea, revenirea
c. nclzirea, antrenamentul propriu-zis, revenirea
d. nclzirea, antrenamentul propriu-zis
31. n faza a II-a a recuperrii din IMA efortul preferat este:
a. izotonic
b. izometric
c. isotonic + izometric
d. nici una din variante nu este corect
32. Efortul izotonic n timpul antrenamentului poate fi obinut cu ajutorul:
a. cicloergometrului
b. ridicrii de greuti
c. judo
d. atletismului
33. Faza a III-a a recuperrii postinfarct dureaz:
a. o sptmn
b. o lun
c. 6 luni
d. toat viaa
34. Triada Virchow este alctuit din:
a. staz
b. staz, hipercoagulabilitate, leziune endotelial
c. hipercoagulabilitate, leziune endotelial
d. staz, hipercoagulabilitate
35. Printre simptomele TVP se numar:
a. cefaleea
b. durerea n molet
c. precordalgiile
d. nici una din variante nu este corect
36. Recuperarea n afeciunile venoase vizeaz:
a. accentuarea stazei venoase
b. reducerea stazei venoase
c. accentuarea edemului
d. diminuarea forei musculare
37. Tratamentul antihipertensiv dureaz:
a. timp de 6 luni
b. se face intermitent
c. toat viaa
d. timp de 1 an
38. Condiiile sportului terapeutic:
a. s fie de performan
b. s fie fr aspect competiional
c. sunt recomandate sporturile dure (box, haltere, rugby)
d. n alegerea sportului nu se va ine cont de vrsta pacientului
39. Care sunt efectele exerciiilor respiratorii terapeutice:
a. dezobstrucie bronic
b. combaterea stazei pulmonare
c. tonifierea muchiului respirator
d. toate
40. Aproape toate bolile arterelor periferice se datoreaz:
a. anemiei
b. acidozei metabolice
c. asteniei fizice marcate
d. aterosclerozei
41. Cel mai important factor de risc pentru arteriopatia obliterant este:
a. scderea ponderal
b. fractura membrelor superioare
c. fumatul
d. rabdomioliza
42. Care din urmtorii factori sunt implicai n apariia aritmiilor:
a. infarctul miocardic acut
b. miocardita
c. dezechilibrele hidro-electrolitice
d. toate
43. n cazul tahicardiei sinusale, frecvena cardiac este:
a. > 100/min
b. < 60/min
c. ntre 60-80/min
d. < 40/min
44. Programul de antrenament al pacienilor cu aritmii cuprinde:
a. exerciii respiratorii
b. bicicleta ergometric
c. exerciii de relaxare
d. toate
45. Cele mai frecvente cauze ale insuficienei cardiace cronice sunt:
a. boala coronarian ischemic
b. hipertensiunea arterial
c. bolile valvulare mitrale i aortice
d. toate
46. n insuficiena aortic:
a. sngele reflueaz din VS n AS
b. sngele reflueaz din aort n VS
c. sngele reflueaz din VD n AD
d. sngele reflueaz din artera pulmonar n VD
47. Recuperarea fizic n valvulopatii cuprinde:
a. exerciii fizice de intensitate crescut
b. antrenamente de cteva ore pe zi
c. kinetoterapie respiratorie
d. exerciii fizice cu grad nalt de dificultate
48. Care sunt beneficiile antrenamentului la pacienii cu transplant cardiac:
a. limitarea atrofiei musculare
b. creterea capacitii aerobe de efort
c. limitarea demineralizrii osoase
d. toate
49. Fiecare edin de antrenament fizic a bolnavului coronarian operat cuprinde:
a. 2 pri (nclzirea, antrenamentul propriu-zis)
b. 3 pri (nclzirea, antrenamentul propriu-zis, perioada de revenire)
c. 2 pri (nclzirea, perioada de revenire)
d. 2 pri (antrenamentul propriu-zis, perioada de revenire)
50. Exerciiile recomandate n recuperarea post PTCA sunt:
a. flexii i extensii ale membrelor
b. adducii i abducii ale membrelor
c. circumducii i micri de forfecare
d. toate