INFECTIILE TRACTULUI

GENITAL INFERIOR FEMININ

E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
Mecanismul de aparare
Tractul genital feminin este o cale deschisa intre exterior si cavitatea
peritoneala.
Totusi anumite mecanisme de aparare actioneaza la toate nivelele pentru a
preveni urcarea infectiei.


1. Vulva -Inchiderea vulvei prin apozitia labiilor
-Vulva este captusita dintr-un epiteliu scuamos keratinizat stratificat
-Secretia glandelor apocrine de la nivelul vulvei are caracter acid cu
proprietati fungicide
2. Vaginul
-Peretele anterior si posterior a vaginului sunt intr-o apozitie stransa
-Reactia acida a secretiilor vaginale
-Vaginul este captusit de un epiteliu stratificat scuamos
3. Cervix
-Inchiderea canalului cervical de catre dopul mucos cervical
4. Uterul
-Desprinderea lunara a endometrului in timpul menstruatiei
5. Trompele
-Miscarea ciliara in tubele fallopiene spre cavitatea uterina
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
Etiopatogenie si clasificarea infectiilor
tractului genital
Exista mai multe criterii de clasificare ale infectiilor tractului genital feminin:
1-Functie de regiunea anatomica:
-Infectii genitale joase: Vulvita, Vaginita, Cervicita
-Infectii genitale inalte: Boala inflamatorie pelvina cuprinzand uterul (endometritis,
myometritis), trompele fallopiane (salpingitis, hydrosalpinx, pyosalpinx), ovarele
(oophoritis, chist sau abces tubo-ovarian), pelvic peritonits, parametritis (tesut celular
pelvian)
2-Functie de agentii etiologici:
Infectii bacteriene:
- Boli transmise sexual (BTS) (gonococ, bacilul Ducrey, Treponema pallidum)
- Alti germeni: stafilococ, streptococ, Haemophilus vaginalis, piocianic, Listeria
monocitogenes,germeni intenstinali (enterococ, enterobacterii, colibacil, proteus),
germeni anaerobi (Clostridium perfringens) TBC genitala.
Infectii parazitare: Trichomonas vaginalis, Toxoplasma gondii
Infectii fungice: Candida albicans
Infectii virale: herpetic, papilomavirus, Condiloma accuminata, limfogranulomatoza
benigna (boala Nicholas-Favre)
Alti germeni: Chlamydia trachomatis
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
Etiopatogenie si clasificarea infectiilor
tractului genital
3- Functie de sursa de infectiie, pot fi:
- Infectii exogene agentii patogeni patrund n organismul femeii in:
sarcina, nastere, lehuzie (starii de anergie specifice sarcinii se asociaza
lipsa conditiilor de asepsie, travalii prelungite, traumatism obstetrical.
avortul terapeutic, spontan si mai ales provocat
raporturile sexuale modalitate de transmitere a BTS
explorari sau manevre endouterine histerosalpingografie,
histerescopie, chiuretaj biopsic, insuflatii utero-tubare,
diatermocauterizari.
-Infectii endogene germenii care se gasesc in mod normal la nivelul
aparatului genital in stare saprofita si care sub influenta unor factori
favorizanti devin patogeni.
Caile de propagare a infectiei pot fi:
-calea limfatica
-calea sanguina (TBC, pneumococ)
-calea directa , caniculara
-calea prin contiguitate, de la nivelul aparatului digestiv

E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
Flora vaginala normala
Vaginul este un ecosistem in care
epiteliul vaginal serveste ca un
habitat pentru flora microbiana,
compusa predominant de Gram +,
Gram -, anaerobi si facultativ
anaerobi.
Flora normala vaginala consta in
speciile Lactobacillus acidophylus,
facultativ anaerobi. Acestia
reprezinta peste 95% din numarul
bacteriilor in vagin producand
PH, H2O2 si bacteriocin care
este un desinfectant natural care
actioneaza in mentinerea balantei
normale ale microorganismelor in
vagin si limiteaza cresterea altor
bacterii patogene.Epiteliul vaginal
normal produce
glicogennecesar dezvoltarii
lactobaciliilor.
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
PH normal vaginal post menarcha si
premenopauza este intre 3,8-4,2. La acest
PH cresterea germenilor patogeni de
obicei este inhibata.
Dereglarea PH vaginal normal poate altera
flora vaginala ducand la o crestere de
patogeni.
Factorii ce pot altera flora vaginala includ :
produsii de igiena feminina, contraceptivii, medicatia intravaginala,
antibiotice, actul sexual, corpi strainii, stress, denutritie, Infectia HIV,
BTS.
Hormonii pot influenta si ei flora microbiana. Scaderea estrogenului sau
crestera progesteronului risc crescut de infectie.
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
Vulvovaginitele
Vulvovaginita sau scurgerea vaginala este una dintre
motivele principale pentru femei a se adresa la medicul
obstetrician-ginecolog.
Reprezinta una din cele mai frecvente afectiuni genitale
feminine care are drept cauza infectia, alergia sau boli
sistemice.
Diagnosticul:
1- Anamneza minutioasa- APF,APP, tratamente anterioare (Ab,
anticonceptionale), activitate sexuala (numar parteneri, obiceiuri
sexuale, masuri de igiena)
- Se va aprecia simptomatologia clinica ( senzatia de
arsura, dispareunie, prurit) si caracterele secretiei
vaginale
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i

Examenul clinic:
- Modificarile organelor genitale externe,
- Existenta si caracterul limfoadenopatiei inghinale.
- EVV va aprecia caracteristicile secretiei vaginale:
consistenta, vascozitate, culoare, miros.
- Se vor identifica leziuni traumatice, malformatii
congenitale vaginale sau leziunile caracteristice ale
peretelui vaginal si leziunile cervicale
Examene de laborator:
-PH vaginal
-Examenul microscopic al secretiei vaginale intr-o solutie
salina si intr-o solutie cu hidroxid de potasiu (KOH)10%
-Examenul bacteriologic
-Antibiograma.
Se vor exclude infectiile urinare si parazitozele intenstinale,
prezenta diabetului, alte boli sexuale transmisibile.
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
Clasificarea vulvovaginitelor

A)Vulvovaginitele primare
1- La fetite- factori favorizanti:
-igiena precara;
-utilizarea de sapun sau creme inadecvate;
-imbracaminte sintetica, stransa;
Existenta lor trebuie sa ia in considerare prezenta de corpi straini sau
abuzul sexual, dar si parazitozele intenstinale(oxiuri).
2- In perioada reproductiva
1] Bacteriana : - Gonoccoc( vezi BTS)
- Bacterial vaginosis
2] Virala : - Herpes genital ( vezi BTS)
- veruci genitale ( vezi BTS)
3] Chlamydia : ( vezi BTS)
4] Fungi : Infectie candidozica
5] Parasiti : Trichomonas vaginalis
Simptomele caracteristice sunt asociate cu dispareunie si disurie. Etiologia
este dificil de stabilit pe baza semnelor clinice. Evolutia poate fi
ascendenta determinand boala infamatorie pelvina.



E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i

3-Postmenopauza: Vaginita atrofica
Consecinta a scaderii concentratiilor de
estrogeni.

B) Vulvovaginitele secundare:
1-Conditi urinare: ex. fistula vezicovaginala
2- Conditii rectale: ex. fistula rectovaginala
3- Secretie cervicala infectata
4- Iritatie mecanica: ex. produs de instrumentar
neadecvat
5- Iritatie chimica: ex. Droguri, medicamente,
dusuri.
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
Clasificarea etiologica a vaginitelor
A- Vulvovaginita candidozica.
1) Agentul etiologic Candida albicans, este prezenta
in mod normal la nivelul intenstinului si regiunii
perianale.
Candida tropicalis (90%)
Torulopsis glabrata (specii non albicans)
Factori favorizanti:
- Metode contraceptive (contraceptie orala sau spermicide
vaginale care modifica PH)
- Antibiotice (in special cele cu spectrul larg)
- Diabetul zaharat nediagnosticat sau dezechilibrat;
- Status imunologic compromis
- Imbracaminte stransa, colanti, costum de baie
- sarcina: dubleaza incidenta vaginitei candidozice.
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
Coloratie gram a secretiei
vaginale aratand Candida
albicans, celule epiteliale si
multi bacini gram negativ
2) Diagnostic:
-Leucoree alba, groasa, branzoasa,
aderenta de peretii vaginali cu
prurit intens
-Regiunea vulvara eritemato-
edematoasa
-Simptomatologia se accentueaza
premenstrual si dupa contact
sexual.
-In cazul infectiilor cu Candida
tropicalis sau Torulopsis
glabrata, simptomatologia este
dominata de iritatie iar secretia
este alb-cenusie.
-Examenul microscopic al secretiei
vaginale sin solutie salina (KOH)
10%precizeaza diagnosticul
pentru identificarea miceliilor.
-Cultura este necesara in caz de
infectie recurenta.

E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
3) Tratamentul este local si general.
Tratamentul local:
-Modificarea PH vaginal prin irigatiicu solutii de bicarbonat de sodiu sau
borat de potasiu.
-Antibioticele se administreaza intravaginal sub forma de comprimate
vaginale, ovule, crema, in schema cu durata de 1, 3, 7 sau 14
zile.
a) Tratament de 1 zi:
-clotrimazol 1 cp vag=500mg/zi cu aplicator
-tioconazol 6,5%,unguent 5g/zi cu aplicator.
b) Tratament de 3 zile:
-clotrimazol 1 cp vag=100mgx2/zi, 3 zile
-Miconazol 1 cp vag=200mg/zi, 3 zile
-terconazol 0,8% crema cu aplicator 5g/zi, 3 zile
c) Tratament de 7 zile:
-clotrimazol 1%crema-5g/zi cu aplicator, 7 zile
-clotrimazol 1 cp vaginal=100mg/zi, 7 zile
-miconazol 2%crema-5g/zi cu aplicator, 7 zile
-miconazol 1 cp vag=100mg, 7 zile
-terconazol0,4%crema-5g/zi cu aplicator, 7 zile
-nistatin 1 cp vag/zi, 14 zile care se poate utiliza in sarcina
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
Tratamentul general:
Fluconazol (Diflucan) 1cp=50mg sau 150mg; doza unica
de 150mg p.o in caz de candidoza vaginala
necomplicata.
Ketoconazol (Nizoral) 1cp=200mgx2/zi, 5 zile, apoi
tratament de intretinere 6 luni 100-200mg/zi, in cazul
candidozelor cronice si recurente
In cazul unei infectii fungice recurente se suspicioneaza:
-Antibioterapie cronica,
-Infectie cu Candida tropicalis si Torulopsis glabatra;
-Transmiterea sexuala de la partener;
-Infectie HIV
-Corticoterapie
-Diabet zaharat
ESTE OBLIGATORIU TRATAMENTUL PARTENERULUI!
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
B) Vulvovaginita cu Trichomonas
vaginalis
1) Agentul etiologic protozoar
mobil care afecteaza epiteliul
vaginal, glandele Skene,
glandele Bartholin si uretra.
Trichomoniaza este o boala
sexuala transmisibila 70-80%
din partenerii pacientei
afectate fiind infectati.
Diagnostic:
-Leucoree abundenta, galbena,
spumoasa , cu miros de
mucegai.
-Femeile pot prezenta prurit,
dispareunie, sau tulb.
urinare(disurie, polakiurie)
-In 25- 50% din cazuri boala este
asimptomatica.
-Hiperemie locala, edem, cu mici
zone congestive punctiforme-
clasic aspect de col zmeuriu.


E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
-PH vaginal este > 4,5
-Examenul secretiei in solutie salina releva numeroase
leucocite si protozoarul flagelat foarte mobil
-Amestecul secretiei vaginale cu o solutie KOH 10%
miros de peste stricat.
-Frotiu Babes-Papanicolau este pozitiv in 65% din cazuri
dar trebuie confirmat prin examen microscopic.
-Teste cu Ac monoclonali ELISA sau marcati cu
fluorosceina (costuri ridicate)
-Pacientele infectate trebuie investigate si pentru alte
BTS.
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
Tratament:
-Profilaxiarespectarea regulilor de igiena sexuala si
genitala. Ambii parteneri trebuie tratati.
Tratamentul local:
- spalaturi vaginale cu solutii antiseptice si administrarea de
1 cp Metronidazol timp de 10 zile sau unguent 5g/zi cu
aplicator x2/zi, 10 zile.
Ambii parteneri trebuie tratati, activitatea sexuala poate fi
normala.
Tratament general:
-Metronidazol 2g/zi (Flagyl) (1cp=500mg) doza unica sau
500 mg x2/zi, 7 zile, sau 250mg x3/zi, 7 zile.
-Tinidazol (Fasigyn) este un medicament care a dat
rezultate superioare. Se administreaza in doza unica
ambiilor parteneri 4 cp de 500 mg.
Contraindicat in primul trimestru si in sarcina.

E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
C) Vaginoza bacteriana.
Cea mai frecventa forma de infectie vaginala in SUA, reprezinta 40-50% din
cazurile de vaginita.
Etiologie: Suprapopulare cu o varietate de specii bacteriene (Bacteroides,
Peptostreptococcus, Gardnerella vaginalis, Mycoplasma hominis).
Diagnostic: Criteriile AMSEL
1-Leucoreea este cenusie, fluida, cu miros fetid.
2-Prezenta mirosului de peste stricat la aplicarea solutiei KOH 10% pe o
picatura de secretie vaginala.
3-PH vaginal > 4,5
4-Prezenta unor celule caracteristice la examenul microscopic, clue cells
(celule vaginale acoperite cu bacterii mici)
Tratament :
1. Tratamentul general(oral)
1) Metronidazol: doza unica 2g/zi sau 500mg, x2/zi, 5 zile sau 250mg x3/zi,
7 zile
2) Clindamycin: 300mg x2/zi, 7 zile
Clindamicina poate fi utilizata in timpul sarcinii dar metronidazolul trebuie evitat
in primele 3 luni de gestatie.
2. Tratamentul local
1) Metronidazole gel 0,75% intravaginal x2/zi, 5 zile sau,
2) Clindamycin crema 2% intravaginal cu aplicator x2/zi, 5-7 zile



E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
D) Vulvovaginita chlamidiana.
Etiologie: Chlamidiile sunt
microorganisme de 250-500
mm, imobile, sferice, situate ca
plan de desvoltare intre virusi
si ricketsii si bacterii gram
negative.
Sunt cele mai raspandite BTS
(42%) din totalul
vulvovaginitelor.
Exista 3 tipuri de
chlamidii:1.C.trachomatis; 2.
C.psittaci; 3. C.pneumoniae.
Chlamydia trachomatis este un
patogen strict intracelular,
inglobat de celulele epiteliale
prin pinocitoza.
Celule infectate cu Chlamydia
trachomatis
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
Tipurile A, B, C determina trachomul.
Tipurile D-K la femei determina:
-cervicite- numai 30% sunt simptomatice
-uretrite
-bartholonite
-salpingite- sunt frecvent asimptomatice si pot determina infertilitate
sau sarcini ectopice
-endometrite
-perihepatite( Sdr. Fitz-Hugh-Curtis)- dureri in hipocondrul drept, febra,
greata si varsaturi
-conjunctivite cronice foliculare- asociate in 50% din cazuri cu infectii
genitale.
La barbati:
-uretrite- incubatia este de 7-21 zile si sunt persistente
-proctite- mai ales la homosexuali
-epididimite
-conjunctivite cronice foliculare- asociate in 50% din cazuri cu infectii
genitale.
Tipul L determina Limfogranulomatoza veneriana.
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
Diagnostic.
-Formele asimptomatice reprezinta 1/3 din cazuri, si sunt descoperite
intamplator sau ca urmare a uretritei partenerului.
-In formele simptomatice pacienta poate prezenta leucoree purulenta,
metroragii, disurie, dureri pelvine.
-EVD cu palparea abdominala si VSH normal exclud salpingita si
perihepatita.
-Diagnosticul bacteriologic este confirmat prin inoculare de material
exudativ si celular, recoltat din leziuni pe medii celulare in maxim
48 h.
-Imunofluorescenta utilizand Ac monoclonali sau prin tehnici
imunoenzimatice.
Tratament:
-BTSdepistarea si tratarea subietiilor contacti; depistarea si a altor BTS (mai
ales sifilisul- prin reactii serologice); interzicerea contactelor sexuale pe
perioada tratamentului.
-Cicline 10-21 zile asigura o vindecare de 90-95% din cazuri.
Tetraciclina 2g/zi;
Doxiciclina 100mg-2cp/zi;
Lymecilina (Minocina) 100mg- 2 cp/zi;
Eritromicina 2g/zi intr-o priza sau 2, in special la femeile gravide.
Quinolone.
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
Vaginita atrofica
Etiologie:
-Apare la femeile cu o carenta marcata de
estrogeni(menopauza, castrare)
-Epiteliul vaginal devine subtire, cantitatea
de glicogen scade , PH devine alcalin.
-Mucoasa vaginala prezinta numeroase
zone hemoragice iar structurile vulvare
devin atrofice.
Diagnosticul:
Examenul clinic generalsemne de
hipoestrogenism.
Local acuza leucoree, prurit, senzatie de
arsura, dispareunie
EVV identifica leziuni atrofice.
PH >4,5
Examen microscopic nu se identifica
infectie.
Examenul citologic al celulelor recoltate
din 1/3 superioara a vaginului:
Celule parabazale + celule
intermediare cu celule
epiteliale scuamoase imature
(parabazale) si cu absenta
scuamelor mature superficiale.

E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
Tratament:
Aplicare pe termen lung a unor preparate
locale de estrogeni.
Cremele cu continut de estrogeni se
administreaza initial zilnic ( 2 saptamani)
apoi 1-2 ori pe saptamana.
Includerea de corticoizi are efecte benefice.
Tratamentul de substitutie hormonala.
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
F) Vulvovaginita cu Herpes simplex
1)Etiologie.
Virusul Herpes Simplex tip 2 este cel mai frecvent implicat.
Transmiterea se face prin contact direct cu o persoana ce prezinta o leziune
activa tegumentara sau mucoasa.
Perioada de incubatie este de 2-7 zile.
Debutul poate fi precedat de aparitia mialgii, cefaleei, dureri si prurit la nivelul
regiunilor unde se vor dezvolta leziunile veziculare.
Debutul este zgomotos, frecvent la fetele tinere. Apar pe mucoasa vaginala
tumefiata buchete de vezicule care se rup rapid lasand locul unor eroziuni
policiclice cu aspect aftoid ce se pot extinde pe peretii vaginului, pe col si in
regiunea perianala. Leziunile herpetice se insotesc de adenopatie si uneori
te tulburari urinare. Leziunea primara poate persista intre 3-6 saptamani.
Recurentele sunt mai frecvente in primul an, dar de durata mai scurta si mai
putin severe.
2) Diagnosticul.
Stabilit prin prezenta leziunilor vulvovaginale specifice.
Cultura virala stabileste diagnosticul in 90% din cazuri, cand sunt prezente
vezicule si doar in 30% din cazuri cand sunt prezente cruste.
Studiile citologice si tehnicile de imunfluorescenta sunt mai putin sensibile.
Polimerase chain reaction (PCR) este cea mai sensibila metoda, ea permite
evidentierea AND viral si totodata diferentiaza diferitele tipuri de virusuri.
Serologia poate fi utila in caz de primoinfectie herpetica, prin masurarea titrului
anticorpilor intre prima si a doua prelevare, la interval de 15 zile cand se
constata o crestere a acestora de cel putin 3 ori.
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
:
Tratamentul:
Tratamentul sistemic precoce scurteaza
evolutia bolii si amelioreaza
simptomatologia fara a influenta insa
recurentele.
OMS recomanda la ora actuala pentru
primoinfectia herpetica:
-Aciclovir 200mg x 5/zi, 7-10 zile
-Famciclovir 250mg x 3 /zi , 7-10 zile
-Valaciclovir 500mg x 2/zi, 7-10 zile
Tratamentul episodic al recurentelor
utilizeaza Aciclovir, 200 mg oral x 5/zi ,
5 zile
Sau Valaciclovir 500mg x 2/zi , sau
Famciclovir 125 mg x 2/ zi, 5 zile.
La pacientii cu peste 6 recurente/ an se
indica tratament supresiv, care reduce
frecventa acestora cu 75%, putandu-se
administra Aciclovir400 mg x2/zi,
Famciclovir 250 mg x2/zi sau
Valaciclovir 500mg/zi timp de peste un
an. In aceste cazuri poate fi necesara si
instituireaunui tratament
imunomodulator. (Isoprinosin, Imunovir,
etc).
Tratamentul local: Bai locale si crme
anestezice.
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
G) Vaginita traumatica.
Apare ca urmare a unor injurii mecanice prin corpi
straini sau chimice (deodorante, lubrefiante,
medicatie locala vaginala). Tratamentul este
eficient dupa indepartarea agentilor cauzali.
H) Distrofii vulvare
Reprezinta modificari ale tegumentului vulvar ce
apar in special in postmenopauza.
Simptomatologia este dominata : de prurit, arsura
locala, iar la examenul local se constata leziuni
hiperplazice, atrofice sau mixte.
Examenul histopatologic confirma forma clinica.
Tratamentul consta in : aplicatii locale de unguente
care contin steroizi, estrogeni, progesteron, vitamine (A,
E) aplicate timp de 6-8 saptamani.
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
I) Abcesul glandei Batholin.
Bartholinita reprezinta localizarea
infectiei la nivelul glandei
Bartholin glanda pereche a
carei secretie realizeaza
umidificarea regiunii
vulvovaginale.
Germenii cei mai frecvent incriminatii
sunt: Neisseria gonorrhea,
diverse tipuri de stafilococi,
streptococi, bacterii Gram
negative, Chlamydia
trachomatis,
Incidenta cea mai mare este intre 20-
29 ani.
Diagnostic.
Pacienta cu factori predispozanti
pentru BTS remarca durere,
edem la nivelul 1/3 inferioare
a unei labii mari, dispareunie,
febra, aparitia unei formatiuni
tumorale, sensibile, cu
fenomene inflamatorii locale
si adenopatie regionala.
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
Formatiunea devine fluctuenta si poate fistuliza.
Se recomanda examene de laborator care sa identifice
BTS, examenul secretiei vaginalepentru cultura si
antibiograma.
Biopsia se impune in caz de infectie trenanta, rebela la
tratament, varsta >40 ani.
Tratament:
Antibioterapie conform sensibilitatii germenilor implicati,
incizie si drenaj sub anestezie i.v dupa colectare.
In unele situatii canalul excretor al glandei se obstrueaza,
constatandu-se aparitia unei formatiuni tumorale = chist
al glandei Bartholin. Tratamentul consta in excizia
camasii chistului +/- drenaj.

E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
Boli sexuale transmisibile (BTS)
In prezent se considera BTS, infectiile a caror mod de transimitere este
exclusiv, in principal, sau posibil sexual. BTS cu transmitere
sexuala sunt: Sifilisul, sancrul moale, gonoreea, infectiile cu
Chlamydia, Ureoplasma urealiticum, gardnerella vaginalis,
micoplasme, trichomoniaza iar BTS in principal sau posibil cu
transmitere sexuala: infectia cu papiloma virus, herpesul genital,
hepatita tip B sau , candidoza, molluscum contagiosum (poxvirus).
Un element comun important al BTS la femeie este latenta clinica cu 2
consecinte: contagiozitatea marcanta si extensia (tacuta) a infectiei
ce va determina complicatii acute si mai ales sterilitate.
Prezentam clasificarea BTS functie de agentul patogen.
A) BTS bacteriene
1- Infectia gonococica.
Este determinata de un diplococ Gram negativ Neisseria Gonorrheae
cu tropism pentru epiteliul columnar. Incidenta maxima 15-29 ani,
transmiterea se face prin contact sexual de la barbat la femeie si
dupa o singura expunere.
Factori de risc: a)varsta tanara, b)debut precoce al vietii sexuale,
c)parteneri sexuali multipli, d)lipsa contraceptiei de bariera.
Timpul de incubatie este 3-5 zile.
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
Diagnostic:
Multe femei sunt asimtomatice iar 40%dintre femei prezinta
primele simptome la sfarsitul menstruatiei: leucoree
purulenta, dureri in etajul inferior al abdomenului, febra,
anorexie, caracteristica BIP acute, fenomene urinare
determinate de uretrita, bartholinita.
Rar simptomatologie clinica de artrita, faringita acuta,
perihepatita, endocardita, septicemie.
La barbati: uretrita, prostatita, epididimita, iar la nou nascut
conjunctivita consecutiva infectiei materne.
Paraclinic:
-culturi din secretia endocervicala sau uretrala in mediul
Thayer-Martin incubat in concentratii scazute de oxigen.
-colorarea gram a secretiilor cervicale diplococi gram
-testul Gonozyne test imunologic pentru identificarea
antigenelor gonococice.
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
Tratamentul curativ:
a) Pentru formele simple:
Ceftriaxone 500 mg i.m (se poate utiliza si in
sarcina)
Ofloxacin 400 mg p.o
Amoxicilina 3g sau Ampicilina 3,5gr p.o + 1 g
probenecid p.o
Doxiciclina 100 mg x2/zi, 7 zile
Spectinomicina 2 g i.m
b) Pentru formele diseminate:
Spitalizare si antibiotice cu spectru larg sau
Penicilina i.v 10-20 mil UI/zi, 4-5 zile, apor
tratament cu Ampicilina p.o 2g/zi, 4 zile.
Partenerul sexual trebuie evaluat si tratat.
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
2) Infectia cu Haemophylus ducreyi
Epidemiologie:- bacil imobil
gram negativ, anaerob.
Traumatismul favorizeaza
patrunderea bacteriei la
nivelul tesuturilor
vulvare.
Timpil de incubatie 3-5 zile.
Se asociaza cu sifilis,
infectia herpetica, HIV.
Infectia este mai frecventa
in regiunile tropicale si
subtropicale
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
2) Infectia cu Haemophylus ducreyi

Diagnosticul:
-prezenta unei ulceratii cu baza
necrotica acoperita de exudat
inconjurata de un halou rosu,
dureroasa. Adenopatia
regionala inflamatorie poate
uneori fistuliza.
Agentul patogen poate fi identificat
prin coloratie gram din exudatul
din sancru sau din aspiratul din
ganglionii inflamati.
Tratamentul:
Ceftriaxona 250mg i.m ;
Azithromicina 1 g p.o;
Eritromicina 500mg x 4/zi, 7
zile; Augmentin 500/125 mg
x3/zi, 7 zile; Ciprofloxacin 500
mg x 2/zi, 3 zile.
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
3)Granulomatoza inghinala
Epidemiologie:- agentul etiologic este un
bacil Gram negativ
Calymmatobacterium granulomatis- care
se desvolta intracelular formand vacuole
cu 20-30 bacterii. Frecventa infectiei este
crescuta la tropice, timpul de incubatie
fiind de 1-2 sapt. Partenerii sexuali sunt
infectati in 10-50% din cazuri.
Diagnostic:
Ulceratii nedureroase, neregulate cu
baza congestionata. Tesutul de
granulatie determina ulterior cicatrici.
Adenopatia inghinala si abcese
supurative se constata frecvent. Leziunile
devin ulterior hipertrofice cu constituirea
de fistule in organele vecine:vagin, vezica
urinara, rect.
Coloratia gram evidentiaza celule cu
incluzii chistice, intracitoplasmatice cu
bacili = corpii Donovan. Biopsia tisulara
confirma diagnosticul.

E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
3)Granulomatoza inghinala
Tratament:
Tetraciclina 500mg x
4/zi 3-6 saptamani;
Doxiciclina 100mg x2/zi
3-6 saptamani;
Eritromicina 500mg x
4/zi, 7 zile; Biseptol
1cp x 2/zi ,2-3
saptamani

Eficienta tratamentului
trebuie constatata in
cel putin 7 zile.

E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
4) Vaginoza bacteriana (vezi
Vulvovaginitele)
B) BTS prin spirochete
Epidemiologie: - sifilisul este determinat de Treponema
pallidum si reprezinta o boala venerica cu transmitere
sexuala sau intrauterina (sifilis congenital). Incubatia
este de 10-90 zile.
Diagnostic:
1) Sifilis primar se constata prezenta unor ulceratii
nedureroase, cu baza dura ( sancru dur) la nivelul vulvei,
vaginului, colului uterin.- Adenopatia inghinala este
constatata frecvent. Leziunile se vindeca fara tratament
in 2-6 sapt. Testele serologice se pozitiveaza la 4-6 sapt.
dupa expunere sau la 1-2 sapt dupa aparitia sancrului.
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
2) Sifilis secundar- La pacientii netratati la 6 saptamani pana la 6
luni de la aparitia sancrului dur, ca urmare a diseminarii
hematogene se constata: febra, astenie, eritem vasculo-papulos al
palmelor si plantelor, limfadenopatie generalizata, iar la nivel vulvar
leziuni specifice (condiloma plata)

3) Sifilis tertiar si latent apare la 33% din cazurile netratate.
-Perioada de latenta este de 2-20 ani.
-leziuni organice multiple: atrofie optica,tabes, anevrism aortic,
insuficienta aortica, gome la nivelul pielii sau oaselor.
-Examinarea in camp intunecat a probelor proaspeteevidentierea
spirochetelor.
Testele serologice.
a)Testele pentru anticorpi nespecifici tip reagina:
-RPR; VDRL;
b)Teste specifice pentru anticorpi antitreponema (raman pozitive toata
viata)
-FTA-ABS (testul absorbtiei anticorpilor antitreponema)
-MHA-TP (testul de microhemaglutinare pentru anticorpi anti
Treponema pallidum);

E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
Tratament
Vor fi tratate pacientele:
-cu proba pozitiva la testul in camp intunecat,
-cu test FTA-ABS pozitiv,
-istoric de contact sexual cu o persoana cu sifilis confirmat sau o crestere in
dinamica x 4 a anticorpilor in dinamica.
-Important tratamentul partenerilor sexuali.
a) Stadiul primar, secundar sau latent initial (< 1 an):
Benzatinpenicilina G (Moldamin) 2,4 mil. UI/zi, doza unica
Doxiciclina 100mg x2/zi p.o sau Tetraciclina 500mg x4/zi, 2 saptamani la
pacientele negravide cu alergie la penicilina.
Eritromicina 2g/zi, 2 sapt
b) Stadiul tardiv al bolii, tertiar tardiv sau cu durata necunoscuta:
Benzatinpenicilina G (Moldamin) 2,4 mil. UI/sapt, 3 sapt
Doxiciclina 100mg x2/zi p.o sau Tetraciclina 500mg x4/zi, 4 saptamani la
pacientele negravide cu alergie la penicilina.
Eritromicina 2g/zi, 4 sapt
c) Neurosifilis diagnosticat pe baza ex.LCR:
Pen. G 12-24 mil UI. Iv la 4 ore, 10-14 zile.
d)Gravidele alergice la penicilina trebuie sa beneficieze de o sensibilizare la
penicilina.
Urmarire:RPR sau VDRL la 3 luni timp de 1 an.

E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
C) BTS prin chlamydia.
Chlamydia trachomatis serotipirile D-K.
Este un parazit intracelular si parcurge 2 stadii:
1-infectios; 2-reproductiv.
-Diagnosticul este dificil, majoritatea femeilor fiind
asimptomatice.
Cel mai frecvent se constata: cervicita mucopurulenta,
fenomene runare cu urocultura negativa, simptome clinice de endometrita,
BIP.
Testele utilizate sunt:
-PCR;
-ELISA;
-Testul Ac marcati cu fluorosceina;
- Culturile pe medii celulare McCoy;
-Frotiul Babes-Papanicolau
Screenig se recomanda sa se faca la toate femeile inainte de avort si
in timpul sarcinii
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
TRATAMENT
1)Tratamentul formelor necomplicate:
Doxiciclina 100mg x2/zi p.o, 7 zile
Azithromicina 1g p.o doza unica, este permisa in sarcina
Amoxicilina 500mg x3/zi p.o, 7 zile
Eritromicina 500mg x4/zi p.o, 7 zile, permisa in sarcina.
2)Tratamentul formelor complicate (vezi BIP)
Important tratamentul partenerilor sexuali!!
Chlamydia trachomatis serotipurile L1,L2,L3. determina
limfogranulomatoza veneriana.
-Infectia se constata in special in zonele tropicale iar incubatia este de 3-21
zile.
Diagnostic:- stadiul primar -leziuni veziculo-papuloase la niv.regiunii vulvare,
care dispar in general la 7 zile.
-Stadiul secundar:- debut dupa 2-4 sapt, cu adenopatii inghinale ce pot fistuliza
insotite de febra, astenie, mialgii, artralgii.
-Stadiul tertiar:-La homosexualiproctite complicate cu fistule
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
Chlamydia trachomatis serotipurile L1,L2,L3. determina
limfogranulomatoza veneriana.
-Infectia se constata in special in zonele tropicale iar incubatia este de 3-21
zile.
Diagnostic:- stadiul primar -leziuni veziculo-papuloase la niv.regiunii vulvare,
care dispar in general la 7 zile.
-Stadiul secundar:- debut dupa 2-4 sapt, cu adenopatii inghinale ce pot fistuliza
insotite de febra, astenie, mialgii, artralgii.
-Stadiul tertiar:-La homosexualiproctite complicate cu fistule
Diagnosticul se stabileste prin: - Cultura sau dozarea anticorpilor monoclonali.
Titrul fixarii complementului > 1/64 denota infectie activa.
Tratamentul :
Doxiciclina 100 mg x 2/zi p.o , 21 zile
Eritromicina 500 mg x4/zi p.o, 21 zile.
Tratament chirurgical in cazul complicatiilor din stadiul tertiar.

E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
D) BTS virale
1) Sindromul de imunodeficienta dobandita
(SIDA)
Determinata de un virus ARN din familia Retroviridae. Celulele tinta pentru
HIV apartin sistemului imunitar: Ly T CD4 (helper), monocite, macrofage
Diagnostic: Infectia Hiv parcurge mai multe etape:
1-Primoinfectia- apare la 15-20 zile dupa contaminare si este urmata de
seroconversia HIV.
2-Faza de infectie cronica asimptomatica
3-Sindromul de limfadenopatie cronica generalizata
4-Forme minore ale infectiei cronice HIV
5-Sida.
Diagnosticul de laborator:
a)serologic. 2 teste ELISA
b)Virusologic
c)Alte teste nespecifice: Nr Ly T CD4; cresterea alfa2 microglobulinei;
hipergamaglobulinemie; VSH crescut; leucopenie, limfopenie, anemie,
trombocitopenie; anergie tuberculoasa; explorare radiologica pulmonara;
teste pentru identificarea infectiilor oportuniste si a neoplaziilor.
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
Tratament
Profilactic: Depistarea precoce a infectiei si recomandarea
testelor HIV la persoanele cu risc sau cu tablou clinico-biologic
sugestiv
Curativ: exista 3 clase de medicamente antiretrovirale:
-1- inhibitori nucleozidici ai reverstranscriptazei. (Zidovudina, Lamivudina, etc)
-2-inhibitori non-nucleozidici ai reverstranscriptazei (Nevirapina, Delavirdina,
etc)
-3-inhibitori de proteaza. (Indinavir, Nelfinavir, Ritonavir)
Zidovudina (AZT) 500-600 mg/zi a fost recomandata la femeile
asimptomatice cu numar de Ly CD4< 300, sau la pacientii simptomatici cu
numar de limfocite < 500.
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
2) Infectia cu papilomavirus (HPV)
-HPV este un virus ADN dublu catenar ce determina leziuni genitale.
-Subtipurile 16, 18 au potential oncogen crescut, altele potential oncogen
redus.
-La nivelul aceleasi leziuni, frecvent coexista mai multe subtipuri.
-Calea predominanta de transmitere este prin contact sexual, dar se poate
transmite in timpul nasterii vaginale la nounascut.
-Incubatia este intre 6 sapt- 18 luni, cu o medie de 3 luni.
Diagnostic: Examenul clinic: - formatiuni carnoase, pediculate rosii- vii,
care conflueaza in mase moi, asemanatoare unor creste de
cocos.(papiloame acuminate). La femei sunt localizate cel mai
frecvent in vestibulul vaginal, col uterin si peroneu, dezvoltarea lor
fiind favorizata de sarcina si deficite imune.
-Biopsia confirma diagnosticul (koilocitoza, acantoza, atipii nucleare
variabile)
-Testul Babes- Papanicolau celula patognomonica : KOILOCITUL
-Colposcopia- evidentiaza leziuni latente sau leziuni precanceroase.
-Examene virusologice (imunofluorescenta, imunoperoxidaza, hibridare
moleculara), permit identificarea tipului de HPV incriminat.

E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
Tratament
In functie de aspectul clinic si localizare
OMS recomanda:
-Podofilotoxina 0,5% 2x/zi 3 zile
consecutiv/sapt timp de 4 saptamani.
-Podofilina 10-25% aplicata strict pe
leziuni, dupa 1-4 ore se spala atent ,
repetandu-se saptamanal.
-Acid tricloracetic 80-90% strict pe leziuni,
urmat de pudra cu talc pentru a
indeparta surplusul. (saptamanal)
-Crioterapia repetata la 1-2 sapt.
-Excizie chirurgicala, electrocoagulare cu
laser CO2
-In localizarile vaginale se recurge la
crioterapie cu azot lichid, podofilina 10-
25% sau acid bi si tricloracetic 80-90%
-Localizarile pe exocol: Crioterapie si
Laser CO2.
-Leziuni precanceroase legate de HPV:
crioterapie; vaporizare cu laser;
tratament chirurgical al leziunilor
vulvare sau vaginale; excizia leziunilor
cu ajutorul electrodului cu ansa(LEEP)
-Leziunile perianale: Aplicatii de podofilina,
acid tricloracetic, crioterapie sau LEEP
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
3) Infectia cu virusul herpes simplex (vezi vulvovaginitele)

4) Moluscum contagiosum
Determinat de un poxvirus AND dublucatenar.
Perioada de incubatie: este de cateva saptamani.
Diagnostic: La nivelul regiunii genitale dar si pe alte
regiuni ale pielii se constata niste papule perlate
emisferice ombilicate, de culoare tegumentului.Au
dimensiuni cat o gamalie de ac pana la un bob de
mazare. Exprimarea lor face sa se elimine un continut
albicios, caracteristic, ca un sambure, format de celule
epidermice.
Confirmarea diagnosticului se face histopatologic.
La coloratia Wright: se constata intracitoplasmatic corpusculii
de moluscum.
Tratamentul consta in: excizie locala, crioterapie,
electrocauterizare sau vaporizare cu laser.
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
E) BTS prin protozoare
1. Trichomonas vaginalis (vezi vulvovaginitele)
F) BTS determinate de ectoparazitoze.
1. Pediculoza pubiana.
Ftirius pubis este o insecta care are tropism pentru regiunile cu par. Isi
depune oule (lindini) la baza foliculilor pilosi, din care se dezvolta
nimfe in 7 zile, apoi adulti. Durata de viata a acestei insecte este
de 30 zile.
Diagnosticul: Prurit vulvar intens, secundar unei sensibilizari alergice si
de identificarea parazitului.
Tratamentul: Aplicare de solutie de Lindan 1% pe aria infectiei timp de
4 min, apoi spalare cu crema 1% permethrin, aplicata 10 min,
apoi spalare abundenta cu apa.
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
2. Scabia.
Sarcoptes scabiei, o capusa de 0,4 mm lungime, care are nevoie de un
contact permanent cu pielea umana pentru a putea supravietui.
Femela sapa un tunel in forma de S la nivelul epidermului in care
isi depune ouale.
Diagnosticul: Prurit nocturn intens, localizat la nivelul mainilor, sani,
fese, piept.
In zona leziunilor de grataj se identifica leziuni papuloase si veziculare.
Cu o lupa se pot identifica tunelele, iar ex.microscopic al produsului
de raclaj, identifica capuse adulte, oua, granule de fecale.
Tratament: - la toti membrii familiei, impune o igiena corecta a hainelor,
locuintei
-Permethrin crema 5% aplicata de la gat in jos si spalata dupa 8-14
ore.
-Lindex solutie 1% aplicata de la gat in jos si spalata dupa 8 ore.
La gravide si lehuze:
Lotiune cu crotamiton 10%, crema cu sulf 6% si crema cu permetrina
5%
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
Cervicitele.

Afectiuni inflamatorii ale colului uterin.
Sunt descrise doua entitati:1) exocervicita si 2) Endocervicita
Frecvent , cervicitele coexista cu patologia inflamatorie a frmatiunilor
anatomice din vecinatate: exocervicita se asociaza cu vaginita, iar
endocervicita cu endometrita.
Cervicitele sunt clasificate clinic in acute si cronice, dar multe forme
sunt asimptomatice.
Dupa circumstantele etiologice, cervicitele pot fi clasificate in :inflamatii
prin BTS, de cauza obstreticala sau iatrogene.
Dupa varsta si activitate hormonala se disting cervicite la fetite,
prepubertare, postmaritale, ale femeii de varsta reproductiva activa
sexual si cervicite atrofice postmenopauzale.
Elementul inflamator este obligatoriu pentru definirea cervicitei.
Diferentierea cervicitei cronice de leziunile distrofice sau displazice ale
colului cu care frecvent coexista si in a caror geneza poate fi
implicata, este foarte importanta.
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
Etiopatogenie
Agentii patogeni infectoisi implicati in etiologia cervicitelor au fost
enumerati la capitolul vulvo-vaginitelor.
Factorii favorizanti:
-rapoartele sexuale infectante sau ca factor traumatic.
-manevre abortive, prin traumatizarea directa a epiteliului cervical, a
canalului endocervical si prin infectie.
-nasteri: rupturile colului favorizeaza aparitia ectopiei mucoasei
cervicale. Epiteliul unistratificat cilindric eversat al ectopiilor este
mult mai fragil fata de agresiunile traumatice si infectioase.
-menstruatia, sangele menstrual reprezinta un mediu de dezvoltare
favorabil pentru microbi.
-prolapsul genital, in urma transformarii cavitatii vaginale virtuale intr-o
cavitate reala si favorizarea ascensiunii germenilor.
-carentele hormonale prin tr-o insuficienta dezvoltare a structurii
cervicale.
-agresiunile chimice: antiseptice concentrate utilizate pentru irigatii
vaginale si fizice.
-metode contraceptive bazate pe substante chimice sau procedee
mecanice.
-igiena defectuoasa.
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
Cervicitele acute
Sunt produse de catre germenii ce determina infectii acute vaginale
sau endometriale.
Simptomatologia:
-leucoree si mult mai rar senzatie de usturime locala, disurie,
dispareunie. Pacientele acuza o senzatie neplacuta de umiditate si
lenjeria intima este frecvent impregnata.
Dupa traumatismele cervicale (toaleta, relatii sexuale) sau in formele
eroziva, leucoreea poate fi sanghuinolenta.
-durerea, este prezenta doar cand se asociaza cu salpingita sau cu BIP
si se poate asocia cu dispareunia.
-sterilitatea
-colul este edematiat, rosu-violaceu. Prin orificiul extern usor
intredeschis se scurge o secretie muco-purulenta. Ulceratiile sunt
multiple si superficiale iar scurgerile capata un caracter
sanghinolent.
-Din punct de vedere anatomo-patologic sunt descrise:
cervicite acute eritematoase, purulenta, fibrinoasa, ulcero-necrotica,
membranoasa, gangrenoasa.

E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
In cadrul cervicitelor acute nespecifice sunt descrise:
-cervicita postmaritala (excese sexuale+ lipsa unei igiene
corespunzatoare)
-cervicita acuta puerperala. (Insoteste endometritele post-
abortum si postpartum). In infectiile cu streptococ secretia
este fibrinopurulenta iar in infectiile cu anaerobi, inflamatia
colului imbaca un aspect gangrenos sau emfizematos.
Forme clinice:
-cervicita gonococica:cea mai frecventa localizare a
infectiei gonococice la femeia adulta.Leucoreea este
abundenta, purulenta, galben-verzui. Local se constata
congestie, edem si friabilitatea mucoasei exocervicale.
Microscopia evidentiaza diplococi gram negativi dispusi in
gramezi in interiorul polinuclearelor.
In formele cronice este necesara cultura pe mediu
Thayler-Martin, care detecteaza gonococul in 90-93% din
cazuri.
Recent a fost introdusa si tehnica de identificare prin
anticorpi monoclonali fluorescenti.
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
- cervicita cu Gardnerella vaginalis apare in
cazul vaginozei bacteriene descrisa in capitolul
vulvovaginitelor.
- cervicita herpetica (HSV tip 2)
Veziculele au continut clar, se exulcereaza in
scurt timp.
Citologia pune in evidenta celulele epiteliale
marite de volum, cu nuclei voluminosi sau
multipli. Intranuclear sunt prezente incluziuni
virale.
Colposcopia evidentiaza hiperemia intensa a
mucoasei si prezenta foliculilor limfoizi
hipertrofiati in corion.
Diagnosticul se pune prin cultivarea pe
fibroblaste umane; teste serologice.( care pun in
evidenta Ac monoclonali fluorescenti)
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
- cervicita cu papilomavirus. Tipurile 6 si 11
Papilomavirusul determina aparitia
condiloamelor acuminate localizate la nivel
vulvar, perianal sau pe exocol.
Examenul citologic evidentiaza celule
scuamoase epiteliale marite, multinucleate si cu
un halou perinuclear care dau aspectul de celule
balonate
- cervicita difterica, complicatie a anginei
difterice, este o vulvo-vaginita pseudo-
membranoasa cu interesarea concomitenta a
colului.Ulceratiile: in harta geografica sunt
acoperite cu false membrane alb-cenusii,
formate din fibrina care acopera un fond ulcerat.
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
- cervicita cu Chlamydia trachomatis.- este cea
mai frecventa localizare a infectiei la femeie fiind
adesea asociata cu uretrita.
Clinic este frecvent asimptomatica sau se
manifesta prin leucoree necaracteristica. Local
se constata scurgeri muco-purulente cervicale,
eritem, edem, friabilitatea mucoasei mai ales in
zonele de ectopie sau ectropion.Colul poate fi
hiperemic, edematiat.
Unii autori considera posibil diagnosticul prin
studiul frotiului Babes-Papanicolau.
Confirmarea diagnosticului se face prin
insamantari pe medii speciale, tisulare dar si
prin anticorpi monoclonali, tehnici ELISA sau
metode serologice. (vezi BTS).
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
- cervicita acuta tricomoniazica. Exocolul este
edematiat, hiperemiat. Sunt prezente eroziuni
superficiale si mici zone de necroza. Mucoasa
poate prezenta un aspect granulat, pichetat.
Prin badijonarea cu acid acetic ies in evidenta
multiple puncte albe usor reliefate, diseminate
pe intreaga mucoasa a exocolului. Pentru
siguranta diagnosticului pot fi facute culturi pe
mediul Diamond.
- cervicita acuta candidozica, se asociaza unei
vaginite candidozice.
Punerea in evidenta a Candidei albicans se face
prin ex. microscopic. Utila mai este si cultivarea
me mediu Saboraud sau Nickerson.
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
Cervicitele cronice.
Inflamatii cronice ale colului uterin, survin de regula in urma cronicizarii
cervicitelor acute.
-Functie de modificarile la nivelul epiteliului pavimentos, a interesarii
grandelor cervicale si a corionului se disting:
cervicita eritematoasa- colul are o culoare rosu intensa, in timp ce
traiectele vasculare devin vizibile.
cervicita eroziva (ulcerata)- ulceratiile sunt periorificiale, mai mult sau mai
putin intense, intereseaza una sau ambele buze ale colului. Marginile
leziunilor sunt conturate net, printr-un lizereu albicios. Fundul lor este
usor neregulat, acoperit cu secretie muco-purulenta si sangereaza la
atingere.
cervicita granulara- pe suprafata mucoasei apar granulatii de culoare
rosie ca urmare a fenomenelor de hipertrofie a corionului.
cervicita chistica- multitudine de chisturi glandulare ce se formeaza in
urma inflamatiei si obstructiei canalelor excretorii ale glandelor
endocervicale.
cervicita hipertrofica- colul marit de volum, neregulat si dur, datorita
proceselor hiperplazice inflamatorii ce intereseaza tes. conjunctiv al
corionului.
cervicita scleroasa- stadiul evolutiv final al cervicitelor cronice.
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
Clinic:
Leucoree, mai mult sau mai putin abundenta, gleroasa, ce pateaza lenjeria.
Este iritanta sau insotita de prurit. (Candida sau Trichomonas)
Durerea , apare cand sunt interesate parametrele sau cand coexista infectii
genitale inalte. Este profunda, surda, se accentueaza in timpul rapoartelor
sexuale si in perioadele menstruale.
Pierderile sanghinolente, reduse, se pot suprapune leucoreei si sunt apanajul
cervicitelor erozive. Apar in urma traumatismelor locale. (Contanct sexual,
irigatii)
Sterilitatea, poate recunoaste drept cauza imediata cervicita cronica.
Secretiile endocervicale purulente, abundente, sunt complet impenetrabile
pentru spermatozoizi. Alteori se datoreaza leziunilor asociate endometriale
si mai ales salpingiene.
Examenul cu valve: pune in evidenta leucoreea, eroziunile periorificiale,
chisturile Naboth, si eventualele modificari de forma ale colului uterin.
Tuseul vaginal: permite aprecierea formei, dimensiunilor si consistentei
colului.
Paraclinic:
Examenul bacteriologic permite stabilirea etiologiei si precizarea sensibilitatii
germenilor microbieni.
Examenul citologic: utila ca metoda de screening a neoplasmului de col
uterin
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
Testul Lahm Schiller. Badijonarea colului cu
solutie Lugol.
Testul Hinselmann- Badijonarea colului cu
solutie de acid acetic 3%.
Examenul colposcopic- Permite excluderea
leziunilor distrofice sau displazice.
Studiul mucusului cervical
Diagnosticul pozitiv al unei endocervicite
este considerat cand in prezenta sau absenta
semnelor subiective se constata la EVV o
scurgere purulenta din canalul cervical si cand
un frotiu endocervical colorat Gram identifica
peste 10 leucocite/ camp microscopic x 1000.
Examenul bacteriologic sau parazitologic,
eventual insamantari pe medii de cultura,
completate de antibiograma sunt esentiale.
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
Diagnosticul diferential va fi facut cu:
- leziunile distrofice, displazice si neoplasmul de
col uterin cu ajutorul colposcopiei, citologiei si la
nevoie a biopsiei.
- leziunile inflamatorii specifice ale colului: luetice,
tuberculoase, actinomicozice.
Evolutia este lenta. Propagarea spre
parametre, endometru, sau salpinge complica
evolutia. Interrelatia cervicita cronica- leziuni
distrofice este certa inflamatia antreneaza in
mod frecvent indepartarea epiteliului exocervical
periorificial. Stenoza cervicala determina
sterilitate. Infectii cronice ale tractului urinar
inferior si superior.
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
Tratamentul
a) Tratamentul antiinfectios general:
Tratamentul antibiotic este obligatoriu in infectia
gonococica.
Gonococul este sensibil la: peniciline, alte
antibiotice B-lactam rezistente, tetracicline,
kanamicina.
Tratamentul clasic : Pen G4,8 mil UI.im.
Precedata de probenecid 1 gr cu 30 min
inainte.
Doxiciclina 100 mgx2- in prima zi apoi 100 mg/zi
timp de 10 zile
Antimicotice pentru prevenirea micozelor vaginale.
Diatermocoagularea sau cauterizarea cu laser a
grandelor din zonele de ectopie.
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
Tratamentul
Tratamentul cervicitei cu Chlamydia trachomatis:
Doxiciclina 100mgx2/zi in prima zi apoi 100 mg/zi, 10-21
zile.
Antimicotice pentru prevenirea micozelor vaginale.
Metronidazolul si Micostatinul vor fi administrate oral in
infestarile parazitare cu trichomonas respectiv
candida.
Tratamentul cervicitei cu Gardnerella:
Metronidazol 500mgx 2 /zi, 7 zile; in caz de recidiva se
poate adm. Ampicilina 500mg x4/zi oral, Augmentin
3cp/zi oral, sau cefalexin 500mg x 4/zi timp de 7 zile.
Tratamentul cervicitei herpetice:
Acyclovir local ca unguent sau oral.
Tratamentul cervicitei cu papilomavirus: 5-fluorouracil.
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
-Tratamentul cervicitelor cronice produse de flora banala:,
tratamentul antibiotic nu vizeaza afectiunea inflamatorie cronica
a colului uterin, ci se adreseaza leziunilor salpingiene sau
parametriale concomitente, aflate in stadiul acut.
b)Tratamentul local- vezi vaginitele cronice; precede
diatermocoagularea
c)Diatermocoagularea- tratamentul electiv al formelor erozive,
ulcero-vegetante sau chistice.
d)Nitrarea prin badijonarecu nitrat de argint 5%
e)Crioterapia- distruge tesutul prin inghetare
f)Terapia cu laser- vaporizarea celulelor fara existenta unei
necroze tisulare.
g)Excizia cu ansa diatermica- indeparteaza zona transformata si
realizeaza biopsia.
Toate aceste metode au ca scop distrugerea tesutului infectat,
urmata de proliferare fibroblastica si de reepitelizare
i)Conizatia si amputatia colului uterin- rezervate cervicitelor
hipertrofice, in prezenta unor leziuni ulcero-vegetante extinse
sau daca sunt prezente leziunile distroficesau displazice
E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i
Bibliografie
1) Onofriescu M. Ginecologie - Curs pentru studenti si rezidenti de obstetrica si
ginecologie - Editura Vasiliana-98, 2002, ISBN 973-8148-38-3
2) Curtis, Michele G.; Overholt, Shelley; Hopkins, Michael P. Title: Glass' Office
Gynecology, 6th Edition, Copyright 2006 Lippincott Williams & Wilkins
3) Dr. Mohammed EL-Shafei , Lower genital tract Infection.
4) Stuart, C ; Ash, M; Gynaecology by Ten Teachers 18th Edition. 2006
Edward Arnold (Publishers) Ltd.
5) Sebastian F ; VAGINITIS Differential Diagnosis and Management. Copyright
2004,The Parthenon Publishing Group
6) Ion.T. Dermatovenerologie clinica. Editia a II-a. Copyright 2002. Editura
medicala Universitara Craiova.
7) http://www.virtual.unal.edu.co/cursos/medicina/59327/lecciones/cap2/cap2-
116.htm
8) http://www.2womenshealth.com/31-Disorders-Of-The-Vulva/31-03-
Herpes.htm
9) http://health.cd-writer.com/c1/p4672/images/acuminata_condiloma.html
10)http://depts.washington.edu/nnptc/online_training/std_handbook/gallery/inde
x.html

E
-
l
e
a
r
n
i
n
g

U
M
F

I
a
s
i