INGRIJIREA BOLNAVULUI CU

ASTM BRONSIC
PLANUL LUCRARII
CAPITOLUL I : APARATUL RESPIRATOR
Notiuni de anatomie, fiziologie si semiologie.
CAPITOLUL II : ASTMUL BRONSIC
II.1. Definitie
II.2. Clasificare
II.3. Etiologie
II.4. Patogenie
II.5. Morfopatologie
II.6. Fiziopatologie
II.7. Tabloul clinic
II.8. Examene paraclinice si de laborator
II.9. Diagnostic
II.10. Diagnostic diferential
II.11. Evolutie. Prognostic. Complicatii
II.12. Tratament
CAPITOLUL III
III. 1. Grila pentru culegerea datelor. Cazul 1
III.2. Grila pentru culegerea datelor. Cazul 2
III.3. Grila pentru culegerea datelor. Cazul 3
BIBLIOGRAFIE
MOTTO :
'Nevoia de a respira este o necesitate a fiintei
vii, care consta in a capta oxigenul indispensabil
vietii celulare si a arunca gazul carbonic, produs al
combustiei celulare.
Caile respiratorii permeabile (receptive) si
alveola pulmonara permit sa se satisfaca aceasta
nevoie'.
VIRGINIA HENDERSON
CAPITOLUL I
APARATUL RESPIRATOR
NOTIUNI DE ANATOMIE FIZIOLOGIE SI SEMIOLOGIE
Totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor gazoase dintre
aerul atmosferic si organism se numeste aparat respirator.
Respiratia este functia prin care se asigura continuu si adecvat atat raportul de
oxigen din aerul atmosferic pana la nivelul celor care il utilizeaza, cat si circulatia in
sens invers a dioxidului de carbon, produs al metabolismului celular.
Aparatul
respirator este
alcatuit din doua
parti distincte:
1. Caile
respiratorii
extrapulmonar
e;
2.
Plamanii.
1. Caile
prin care aerul
atmosferic este
introdus in
plamani si prin
care este eliminat apoi din plamani, alcatuiesc caile respiratorii extrapulmonare.
Ele se pot grupa in :
. cai respiratorii superioare : - cavitatea nazala;
- faringe.
. cai respiratorii inferioare : - laringe;
- trahee;
- bronhii principale.
FARINGELE
- este segmentul unde se incruciseaza calea digestiva cu cea respiratorie. Prin
faringe trece aerul din fosele nazale in laringe si trahee si invers.
LARINGELE
- este segmentul care indeplineste pe langa functiile de cale respiratorie, de
protectie a cailor respiratorii inferioare si pe cea de fonatie.
TRAHEEA SI BRONHIILE EXTRALOBULARE
- au in peretii lor inele cartilaginoase cu rolul de a mentine deschise caile
respiratorii in conditiile variatiilor de presiune din inspiratie si expiratie.
Cele doua bronhii - dreapta si stanga - sunt inegale ca lungime si cal i bru.
- bronhia dreapta se indreapta spre hilul plamanului drept, are o lungime de 2-3
cm si un numar de 4-7 inele cartilaginoase ;
- bronhia stanga se indreapta spre hilul plamanului stang, si are o lungime de
4-5 cm si un numar de inele cartilaginoase egal cu 7-13.
PLAMANII - reprezinta organele de schimb ale aparatului respirator.
Asezare :
- sunt asezati in cavitatea toracica, avand fiecare cavitatea pleurala proprie;
- ocupa aproape intrega cavitate toracica, cu exceptia partii mijlocii, numita mediastin
(partea cuprinsa intre fetele mediale ale celor doi plamani, stern si coloana
vertebrala).
- in jos, plamanii se intind la diafragm.
Culoarea :
- la copii - este rosiatica;
- la adulti - este alba - cenusie cu zone negre, datorita depunerii de particule de praf si
de fum din aerul atmosferic.
Configuratie externa
Unui plaman i se descriu :
. un varf;
. o baza;
. trei fete: - costala
- mediastinala
- diafragmatica.
. trei muchii : - anterioara
- posterioara
- inferioara
Plamanul drept are doua scizuri care imparte plamanul in trei lobi:
- superior
- mijlociu
- inferior
Plamanul stang are numai o scizura care il imparte in doi lobi :
- superior
- inferior
Un plaman este constituit din urmatoarele unitati anatomice si functionale:
1. lobi ;
2. segmente ;
3. acini - pulmonari ;
4. alveole pulmonare.
1. Lobi pulmonari : - sunt unitati morfologice mari ;
- sunt delimitati prin scizuri ;
- sunt organizati in segmente.
2. Segmentele : - sunt alcatuite din lobuli.
Lobulul pulmanar :
- este alcatuit din mai multi acini ;
- reprezinta unitatea anatomica si fiziologica a segmentului pulmonar;
- sunt in numar foarte mare ;
- sunt unitari prin tesut conjuctiv fibroelastic, care reprezinta parenchinul
pulmonar.
Bronhiile intralobulare se mai numesc si bronhiole. Ele se ramnifica in cate trei
bronhiole terminale care se termina in acini pulmonari; un lobul este format din 30-50
acini.
3. Un acin pulmonar incepe cu o dilatatie, de la care pornesc 3-5 canale alveolare.
Acestea se termina cu mici vezicule inchise in fund de sac care poarta denumirea de
saci alveolari. Peretii canalelor alveolare si ai sacilor alveolari prezinta mici cavitati
(aspect de fagure de albina) care se mai numeste alveole.
4. Alveola pulmonara - reprezinta suprafata de schimb a plamanilor.
Peretele alveolar este format dintr-un epiteliu alveolar, asezat pe o membrana bazala,
si tesut conjuctiv bogat in fibre elastice.Epiteliu alveolar si membrana bazala a
alveolei impreuna cu membrana bazala a capilarului si endoteliul capilar, constituie
bariera alveolo-capilara prin care se face schimbul de gaze.
VASCULARIZAREA PLAMANULUI
Reteaua sangvina este reprezentata printr-un sistem al circulatiei sangvine
functionale si un sistem al circulatiei sangvine nutritive.
Sistemul circulatiei sangvine functionale reprezinta mica circulatie a sistemului
circulator si este alcatuit din:
1. ramuri ale arterei pulmonare - care aduc sangele neoxigenat ventriculului
drept;
2. ramuri ale venelor pulmonare - care aduc sangele oxigenat in atriul stang.
Sistemul circulatiei sangvine nutritive reprezinta marea circulatic si este
reprezentat de :
. ramuri ale arterelor bronsice (doua pentru plamanul stang si una pentru
plamanul drept);
. ramuri care iau nastere din artera aorta toracica.
Arterele bronsice duc sange incarcat cu oxigen si nutrimente in peretii
bronhiilor, ganglionii limfatici, arterele si venele pulmonare si in pleura.
INERVATIA PLAMANULUI
Plamanul este inervat de o retea nervoasa vegetativa : simpatica si
parasimpatica provenita de la doua plexuri mixte :
. plexul pulmonar anterior ;
. plexul pulmonar posterior.
Aceste plexuri sunt formate din fibre provenite de la nervul vag (X), de la
gangloinii simpatici toracali si de la nervii cardiaci. Toate aceste fibre inerveaza si
pleura.
PLEURA
La exterior, plamanii sunt inveliti de o membrana seroasa numita pleura.
Acesta este formata din doua foite :
. pleura viscerala - este in contact intim cu plamanul;
- la nivelul hilului pulmonar se rasfrange si merg in
continuare cu pleura parietala ;
. pleura parietala - continua pleura viscerala incepand de la nivelul hilului
- este in contact direct cu peretii cavitatii toracice.
Intre cele doua foite pleurale se gaseste un spatiu virtual care poarta
denumirea de cavitate pleurala, in care se gaseste o presiune negativa. Cavitatea
poate deveni reala in cazuri patologice cand se colecteaza lichidul seros (hidrotorax),
puroi (piotorax), sange (hemotorax), indepartand cele doua foite una de alta.
Fetele foitelor pleurale care vin in contact, sunt umezite de un lichid seros -
lichid intrapleural care favorizeaza aderenta si alunecarea foitelor - una pe cealalta -
cand au loc miscarile respiratorii; in mod normal, cantitatea de lichid este mica.
FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
Respiratia este functia prin care organismul ia din mediul lui de viata
oxigenul si elimina dioxidul de carbon.
Aceasta functie cuprinde trei timpi :
1. timpul pulmonar - realizarea primului moment al schimburilor gazoase. La
nivelul membranei alveolo-capilare oxigenul trece din aerul alveolelor in sange iar
dioxidul de carbon in sens invers.
2. timpul sangvin - realizeaza transportul gazelor intre plaman si tesuturi, care
consuma oxigen si elibereaza dioxid de carbon.
3. timpul tisular (respiratia interna) - la nivelul tesuturilor, oxigenul patrunde
in celule, iar dioxidul de carbon - produs rezidual al catabolismului - este eliminat.
Realizarea timpului pulmonar presupune mai multe procese care reprezinta
etape ale respiratiei pulmonare :
. Ventilatia ;
. Difuziunea ;
. Circulatia pulmonara.
VENTILATIA
- este o succesiune de miscare alternative de inspiratie si expiratie care
reprezinta deplasarea unor volume de aer.
IN INSPIRATIE
- se aduce aer atmosferic pana la nivelul alveolelor, aer ce este bogat in oxigen
si aproape lipsit de dioxid de carbon.
IN EXPIRATIE
- se elimina aerul pulmonar, sarac in oxigen si bogat in dioxid de carbon.
Impulsurile acestei activitatii ritmice pornesc din centrul respirator bulbar,
care sufera influenta dioxidului de carbon din sange, dar si a scoartei cerebrale.
Inspiratia - se realizeaza prin marirea diametrelor cavitatii toracice datorita
interventei muschilor respiratorii :
. intercostali externi : - diametrul antero-posterior
- diametrul transversal.
. sternocleidomastoidieni : - S.O.M.
- pectorali;
- marii dorsali.
. scalenii;
. diafragmul.
In cursul inspiratiei, plamanii urmeaza miscarile cutiei toracice, datorita
contactului intim realizat prin pleura si ca urmare, se destind. Presiunea
intrapulmonara scade sub cea atmosferica si aerul intra in plamani.
Incetarea contractiei muschilor respiratori face ca diametrele cutiei toracice sa
revina la dimensiunule anterioare si aerul sa paraseasca plamanii. Deci, expiratia este
un act pasiv.
Frecventa miscarilor respiratorii in stare de repaos este de 16 batai/min la barbat
si de 18 batai/min la femei.
Miscarile respiratorii permit patrunderea si iesirea succesiva a aerului din
plamani, contribuind astfel, la realizarea ventilatiei pulmonare.
In inspiratia normala, se introduce in plamani un volum de 500ml aer care este
eliminat prin expiratie volumul curent (V.C).
Peste volumul curent - o inspiratie fortata poate introduce in plamani inca
aproximativ 1500 ml aer - volumul inspirator de rezerva (V.I.R), iar printr-o expiratie
fortata care urmeaza dupa o expiratie obisnuita - se mai pot elimina din plamani
aproximativ 1000 - 1500 ml aer - volum expirator de rezerva (V.E.R).
V.C. + V.I.R.+ V.E.R = C.V.(capacitatea vitala).
Plamanii nu se mai golesc complet de aer nici dupa o expiratie fortata, deoarece
se gasesc intr-o usoara distensie, volumul pulmonar fiind ceva mai mic decat cel
toracic. Volumul de aproximativ 1500 ml aer, ramas in alveole, care poate fi expulzat
din plamani doar prin deschiderea toracelui, poarta numele de volum rezidual (V.R).
C.V.+V.R.=C.P.T.(capacitatea pulmonara totala).
DEBITUL VENTILATOR
Reprezinta produsul dintre volumul curent si frecventa respiratorie (500 ml x
16 respiratii/minunt).
DIFUZIUNEA
- reprezinta schimburile gazoase prin membrana alveolo-capilara.
Acest proces depinde de :
- diferenta dintre presiunile partiale ale oxigenului si dioxidului de carbon, de o
parte si de alta a membranei alveolo-capilare;
- structura membranei alveolo-capilare;
- suprafata activa a membranei alveolo-capilare.
CIRCULATIA PULMONARA
Aduce la alveole sange venos
- il descarca de CO
2

- il incarca cu O
2
- > v. Pulmonar - > inima - >circulatia mare.
Pentru asigurarea respiratiei pulmonare este obligatorie si o circultatie
corespunzatoare care sa permita unei cantitati normale de sange.
Debitul sanguin pulmonar este egal cu debitul circulatie generale dar presiunile si
rezistentele din arterele pulmonare sunt mult mai mici.
NOTIUNI DE SEMIOLOGIE

SIMPTOME FUNCTIONALE
Principalele tulburari functionale provocate de o afectiune pulmonara sunt:
- dispneea;
- durerea toracica;
- tusea ;
- expectoratia ;
- hemoptizia ;
- sughitul;
- tulburari ale vocii.
a) DISPNEEA
-este dificultatea de a respira. Bolnavul simte o 'sete de aer'.
b) DUREREA TORACICA
Se disting dureri:
- pleura - junghiul din pleurezie;
- atroce - pneumotoraxul spontan;
- parenchimatoase pulmonare - junghi in pneumonie;
- violenta - din embolia pulmonara si gangrena pulmonara;
- parietale - din fracturi si neoplasme costale.
c) TUSEA - este un act reflex sau voluntar, care are drept rezultat expulzarea
violenta a aerului, si unele cazuri a corpilor straini din caile respiratorii.
Tusea poate fi :
. uscata in :
- pleurita;
- faza initiala a bronsitelor acute sau a tuberculozei pulmonare;
- bronsita acuta, cronica.
. umeda in :
- supuratii bronsice sau pulmonare;
- pneumonii.
d) EXPECTORATIA
- este procesul prin care se elimina produsele formate in caile respiratorii.
Expectoratia are mai multe caractere de care trebuie sa se tina seama de:
. cantitatea variabila;
. culoarea: - in cancer bronho - pulmonar : rosie - gelatinoasa;
- in infarctul pulmonar : negricioasa;
- in pneumonie : ruginie ;
- in turbeculoza : hemoptomica.
. miros : - este fetid, in abcesul pulmonar;
- este putrid;
- gangrena pulmonara
Aspectul expectoratiei :
. mucoasa: - in bronsita acuta;
- in astm bronsic.
. purulenta: - in abcesul pulmonar;
- tuberculoza;
- chist hidatic.
. muco - purulenta: - dilatatii bronsitice;
- abcese pulmonare.
HEMOPTIZIA - este eliminarea pe gura a unei cantitati de sange provenita din caile
aeriene inferioare. Sangele este curat, rosu - vin, aerat - spumos.
Apare in : - tuberculoza pulmonara;
- cancer bronsic;
- dilatatia bronhiilor;
- chisturi aeriene;
- stenoza mitrala;
- infarctul pulmonar.
e) SUGHITUL
- este o contractie a diafragmului, provocata de iritatia nervului fronic.
Se intalneste in : - pleurezii ;
- tumori pulmonare.
f) TULBURARI ALE VOCII
Poate fi : - ragusita ;
- baritonala ;
- nazonanta.
EXAMEN RADIOLOGIC
Examenul radiologic este indispensabil, relevand topografia, intinderea si
timpul acestora.
Principalele examinarii radiologice sunt:- radioscopia ;
- radiografia ;
- tomografia ;
- bronhografia.
In vederea stabilirii unei conduite terapeutice sau pentru anticiparea unui
prognostic, explorarile functionale furnizeaza suficiente date prin probele
farmacodinamice bronhomotorii (dilatatoare si constrictoare) si prin alte examene de
specialitate : bronhospirografia, pneumoangiografia, etc.
CAPITOLUL II
ASTMUL BRONSIC
1. D E FINITIE
Astmul bronsic este un sindrom caracterizat prin crize de dispnee bradipneica
de tip expirator, care apar la contactul cu substante sau stimuli diferiti, la subiecti cu
anumita predipozitie constitutionala; are ca substrat bronsiolospasm generalizat,
insotite de edem si hipersecretia mucoasei bronsice.


2. CLASIFICARE
Teoretic, dupa Rackmann (1980), s-a admis existenta unui :
a) Astm bronsic alergic (extrinsec)
b) Astm bronsic: - endogen sau infectios (intrinsec);
- iritativ fizic sau chimic;
- indus de efort;
- cu geneza neprecizata.
3. ETIOLOGIE
a. Factori iritanti:
- praful de strada ;
- fumul ;
- gaze toxice: oxizi de azot si sulf ;
- ozon ;
- aer rece.
b. Factori alergici:

- praful de casa, polen ;
- peri, lana, pene;
- bumbac, ierburi;
- componente de insecte si acarieni;
- medicamente;
- detergenti, cosmetice;
- ricin ;
- reziduri de combustie incompleta.
c. Factorii pshici :
- traume psihice;
- stres psihic;
- tipul de S.N.C.
d. Factori infectiosi :
- infectia bronsica virala ;
- infectia bronsica bacteriala ;
- alte infectii.
e. Efort fizic.
f. Factorul genetic.

FACTORUL ALERGIC
Rolul alergic este dovedit numai intr-un numar limitat de cazuri, sub 40%.
Alergia la praful de casa este cea mai frecventa in astmul bronsic extrinsec.
FACTORUL IRITANT
Se presupune ca unele virusuri pot avea un rol in etiologia astmului, deoarece
debitul acestuia si mai ales agravarea lui se produce mai ales dupa viroze ale cailor
respiratorii. Dintre infectiile bacteriene, cele cu Streptococus pneumonial,
Staphilococus aureus si Hemophylus influenzae, par a avea rol important in etiologia
astmului bronsic dar acesta nu a fost pe deplin elucidat.
In unele cazuri de astm bronsic intrinsec, este prezenta o infectie bronsica cu
raspuns alergic la antigeni bacterieni (teste cutanate pozitive), dupa altele, infectia
actioneaza numai ca factor iritant.
In prezent, infectia bronsica poate fi considerata atat factor etiologic cat si ca
factor de intretinere si agravare a astmului bronsic. Se poate spune ca factorul infectios
joaca probabil un rol in aparitia accesului de astm, in principal la subiectii
predispusi, cu hiperreactivitate bronsica, dar nu se poate sustine existenta unui astm
bronsic infectios pur, ci doar posibilitatea modificarii terenului bolnavului prin
factorul infectios.
FACTORUL PSIHIC
Participa frecvent la declansarea crizelor de astm bronsic, fie prin emotii
puternice, fie prin simpla conditionare a crizelor, in special la subiectii predispusi
constitutional si cu un sistem bronsic hiperreactiv, dar un astm bronsic psihogen
nu poate fi sustinut.
Particularitatii ale personalitatii astmaticului inaintea debutului bolii :
- sensibilitatea crescuta;
- stari de anexietate;
- agresivitatea sau reactii astenodepresive.
FACTORUL FIZIC
Poate constitui un factor etiologic in astmul bronsic, in special la copii si tineri.
De retinut ca, dupa efort fizic, apare bronhospasm si la neasmatici.
Efortul este un stimul potential de declansare a unor episoade de obstructie
bronsica acuta.
FACTORUL GENETIC
Nu este acelasi in cele doua categorii de astm bronsic, extrinsec si intrinsec.
4. PATOGENIE

Pana in prezent nu a putut fi elaborata nici o teorie capabila sa explice pe
deplin mecanismul prin care se produce astmul bronsic.
ROLUL STIMULILOR NEIMUNOLOGICI
Astmul bronsic poate fi precipitat si de stimuli neimunologici :
- infectii respiratorii;
- poluanti respiratorii;
- factorii psihologici.
Nu orice infectie virala favorizeaza declansarea crizei de astm bronsic.
Poluantii atmosferici (dioxidul de sulf, oxizii de azot, fumul de tigara)
actioneaza fie direct pe muschiul neted bronsic, fie prin eliberare locala, prin
mediatrii proveniti din degranularea mastocitara. Mediatorii astmului bronsic
intrinsec sunt, in general, comuni cu cei ai astmului bronsic extrinsec si strans legati
de fenomenele inflamatorii locale. Dar spre deosebire de astmul bronsic extrinsec
(alergic), in astmul bronsic intrinsec (neimunologic) nu se cunosc la fel de bine
mecanismele de eliberare a medicamentelor chimice.
O mica parte din populatia astmatica (0,2%) este sensibila la aspirina si
antiinflamatoarele nestereoidiene. Bolnavii prezinta o inexplicabila intoleranta la
alcool si majoritatea lor au evolutie nefavorabila, devenind corticodependenti. De
aceea in clasificarea astmului bronsic, figureaza si astmul provocat de
antiinflamatoarele nestereoidiene.

5. MORFOLOGIA
Leziunile din astmul bronsic au fost studiate necroscopic la bolnavii decedati in
stare de rau astmatic si prin biopsia bronsica inca rar aplicata.
Principalele leziuni in astmul bronsic :
a) hiperinflatia aerica a plamanului ;
b) proeminenta bronhiilor pe suprafata de sectiune a plamanului, din cauza peretilor
ingrosati ai acestora si a depunerilor de mucus ;
c) prezenta de exudat in himenul bronhiilor de aspect cenusiu - albicios, sticlos
sau opac, uneori stratificat, format din imunoglobuline (in special I si G), enzinofile,
celule epiteliale respiratorii, clinice degenerate, corpi creola, cristale charcat leyden si
spirale curschmann ;
d) edem la nivelul mucoasei bronsice care prezinta discontinuitati celulare si
arii de degenerare metaplazica si absenta cililor ;
e) ingrosarea pronuntata si modificarea fibrinoida a membranei bazale;
f) cresterea in volum si numar a glandelor mucoase si a celulelor calciforme ;
g) prezenta unui infiltrat cu eozinofile, limfocite, plasmocite, imunoglobuline M
si E in membrana bronsica edematica;
h) hiperplazia si hipertrofia musculaturii bronsice.
6. FIZIOPATOLOGIE
Obstructia bronsica determina tulburari functionale variabile si reversibile in
raport cu durata si intensitatea acestora.
TULBURARI VENTILATORII
Principalele tulburari ale ventilatiei pulmonare constau intr-o scadere a
fluxului expirator maxim pe secunda (V.E.M.S) si a capacitatii vitale (C.V.)
Micsorarea fluxului expirator se datoreaza cresterii rezistentei la fluxul si
reducerii recului elastic al plamanului (ca in efizemul pulmonar).
Scaderea capacitatii vitale se datoreaza majoritatii volumului rezidual
conditionat de hiperinflatia aerica, rezultat al captarii si retinerii aerului in ductele si
sacii alveolari. Capacitatea pulmonara totala (C.P.T.) este normala (creste in
emfizemul pulmonar).
Reducerea fortei de retractie elastica a plamanului este reversibila in intervalul
dintre accese si dupa administrarea de bronhodilatoare.
TULBURARI ALE PERFUZIEI PULMONARE
In criza de astm bronsic se produce o inegalitate a vitezie de ciculatie a sangelui
dintr-un punct in altul al teritoriului pulmonar. In regiunea hilurilor si a varfurilor
plamanilor, perfuzia este net accelerata, iar in zonele periferice si la baza circulatia
sangelui este foarte lenta.
Neomogenitatea ventilatorie si a raportului ventilatiei - perfuziei, este
conditionata de inegalitatea topografica a obstructiei bronsice. Neomogenitatea de
ventilatie si perfuzie are caracter mai pronuntat in astmul bronsic intrinsec decat in
astmul bronsic alergic (extrinsec).



TULBURARI DE HEMATOZA
In cursul accesului de astm si chiar in intervalul dintre crize, ca urmare a
tulburarilor de ventilatie, chiar perfuzie si mai putin de difuzarea gazelor, se produce o
hipoxemie. In formele severe si in deosebi in stare de rau asmatic se produce o
hipercapnie, expresiva a unei hipoventilatii alveolare severe, ce se datoreste dopurilor
de mucus care obtureaza o mare parte din bronhiolele lobulare, cu scoaterea din
functie a lobilor pulmonarii aferenti.

7. TABLOUL CLINIC
Manifestarile clinice ale astmului bronsic consta, in esenta, din :
- dispnee paroxistica cu respiratie suieratoare (wheezing);
- tuse ;
- expectoratie cu sputa mucoasa.
Criza de astm bronsic este declansata de o multime de factori:
- infectii bronsice virale, bacteriene sau mixte ;
- inhalarea de agenti fizici sau chimici iritanti ;
- stresul emotional ;
- efortul fizic ;
- administrarea de aspirina sau alte analgezice ;
- tusea sau rasul ;
- alte imprejurari.
Uneori criza de astm bronsic survine fara o regula si o cauza clara, cu predilectie in
timpul noptii. Simptomele nocturne ale astmului bronsic, cu aspiratia de obicei in
camera de dormit, nu trebuie puse obligaroriu in legatura cu alergenii din incapere,
deoarece si la astmaticii nealergici pot aparea simptome caracteristice astmului
(wheezing, dispnee, tuse) in primele ore ale diminetii. Alteori, crizele survin in anumite
conditii, mereu aceleasi.
DISPNEEA
Este tipica. Ea are o frecventa rara in astmul bronsic, iar expiratia este efectuata cu
ajutorul muschilor respiratori complementari. Este caracteristica respiratiei suieratoare ce
seamana cu un tiuit (wheezing).
TUSEA
Poate fi uscata sau umeda, cu o sputa mucoasa, lipicioasa, cu eliminare dificila si
de aspect perlat. Sputa devine mucopurulenta in prezenta unei infectii traheobronsice
primare sau secundare.
EXAMENUL CLINIC OBIECTIV
Fata : - buhaita, suferinda ;
- anxioasa ;
- livida sau rosio-cianotica ;
- acoperita cu sudori ;
- ochi proeminenti.
Bolnavul se aseaza in pozitii favorabile pentru respiratie:
- sezand la marginea patului;
- cu antrebratele sprijinite pe speteaza unui scaun intors;
- cu gatul inainte, cu capul proiectat inainte si gura deschisa.
EXAMEN FIZIC AL APARATULUI RESPIRATOR
IN TIMPUL ACCESULUI ;
- torace deschise ;
- muschi respiratorii auxiliari proeminenti
- bradispnee cu expir prelungit
- raluri bronsice ronflante si sibilante, diseminate in ambele arii pulmonare ;
- respiratie suieratoare ;
- hipersonoritate si murmur vezicular diseminat consecutiv fenomenului de
incarcare a aerului (air traping).
Periodicitatea simptomelor in astmul bronsic exogen sau alergic este
influentata de alergeni raspunzatori si poate fi sezoniera (polenul). In astmul bronsic
intrinsec, periodicitatea simptomelor se coreleaza adesea cu episoade de infectie a
cailor aeriene. Unele cercetari sugereaza ca astmul nocturn s-ar datora scaderii in timpul
somnului a adrenalinei plastice care da astfel posibilitatea eliberarii de mediatori
bronhoconstrictivi.
In astmul bronsic intrisec durata acceselor este lunga, tusea este umeda, sputa
ades muco-purulenta, iar intervalele asimptomatice dintre accese sunt inlocuite in
mod obisnuit, cu un fond de dispnee persistenta (la ascultatie se percep mai multe raluri
ronflante, roncursuri si raluri subcrepitante).
Tabloul clinic al astmului bronsic se prezinta sub trei tipuri de boala :
1) astmul bronsic pur (intermitent) cu dispnee paroxistica :
- crize de dispnee paroxistica separate de perioade de acalmie.
2) astmul bronsic intrinsec (astm cronic) :
- cu dispnee continua;
- survin in crize paroxistice.
3) stare de rau asmatic:
- cu crize continue subintrante (foarte grave).
Exista si forme atipice de astm bronsic numit astmul larvat- dispneea este
modificata sau nu apare in :
- coriza spasmatica ;
- rinite alergice;
- febra de fan ;
- urticarie.
A . ASTMUL BRONSIC PAROXISTIC
Incepe cu stare prodromala caracterizata prin :
- stranut ;
- coriza (inflamatia mucoasi nasului, guturai) ;
- obstructie nazala ;
- rinoree ;
- acces de tuse spasmatica ;
- lacrimare ;
- prurit toracic ;
- cefalee, tulburari digestive, varsaturi.
Criza propriu-zisa apare de obicei noaptea. Bolnavul este trezit cu o senzatie de
'presiune toracica' si anexietate.
In evolutia crizei deosebim doua faze:
- o faza uscata - in care predomina dispneea;
- o faza umeda - in care predomina tusea cu expectoratie. Durata totala a
crizei este de 30 minute-3 ore.
LA EXAMENUL CLINIC
- toracele este distins, blocat in inspiratie fortata;
- puls accelerat, tensiune arteriala normala ;
La ascultatie:
- murmurul vezicular este diminuat ;
- raluri bronsice.
B . ASTMUL CU DISPNEE CONTINUA
Dispneea este prezenta continuu, de tip polipneic si pe acest fond apar
paroxisme.
Expectoratia este abundenta (50 ml/24 ore):
- mucoasa;
- lipicioasa.
Apar fenomene de suferinta a cordului.
C . STARE DE RAU ASTMATIC
Se caracterizeaza prin:
. Stare de asfixie acuta;
. Bolnavul este: -anxios;
- cianozat;
- acoperit de sudoare.
. Pulsul este accelerat;
. Tensiunea arteriala tinde sa scada.
Fara tratament urgent, starea bolnavului se agraveaza, bolnavul devine
dezorientat cu tremuraturi si tresariri musculare, cianoza se accentueaza, sudoarea
creste, bolnavul intra in coma - moare.
8. EXAMENE PARACLINICE SI DE LABORATOR
A. EXAMENUL RADIOLOGIC
Acesta evidentiaza : - coaste orizontalizate ;
- spatiul intercostal creste ;
- coborarea, turtirea diafragmului.
In cursul starii de rau asmatic se pot descoperi diferite stari patologice pleuro-
pulmonare care pot explica rezistenta la tratament a astmului :
- pneumotorax ;
- pneumomediastin ;
- atelectozie lobara sau segmentara (astuparea unei bronhii).
B. EXAMENUL BRONHOSCOPIC
Acesta arata : - edemul mucoasei bronsice;
- congestia.
C. EXPLOATARI FUNCTIONALE PULMONARE
. Spirograma :
- aspect obstructiv nespecific ;
- scade V.E.M.S. (volumul expirator maxim pe secunda);
- dupa acces revine la normal.
Principalele modificari functionale respiratorii in astmul bronsic :
- scade VEMS si indicele Tiffexean sub 70%;
- Tiffexean =VEMSx100/C.V = 80% din C.V;
- scade C.V.;
- scade V.I.R. (volumul inspirator de rezerva) ;
- scade V.E.R. (volumul expirator de rezerva) ;
- creste rezistenta cailor aeriene ;
- creste capacitatea reziduala functionala (C.R.F.).
D. GAZELE EXPIRATORII
- CO
2
creste in formele severe ;
- O
2
scade;
- Hipercopnia agraveaza bronhospasmul, hipersecretia si incarcarea
bronsica.
E. EXAMENUL SPUTEI
In astmul extrinsec, examenul microscopic al sputei pune in evidenta:
- eozinofile;
- cristale Charcot - Leyden;
- spirale Curchmann;
- corpi Creola (uneori);
- aglomerari de celule descuamate;
- mucus;
- materie proteica.
In astmul intrinsec, in sputa domina:
- polinucleare nutrofile;
- bacteriile.
Examenul bacteorologic, dupa spalarea sputei pune in evidenta agentii infectiosi in
cauza.
F. TESTE CUTANATE DE PROVOCARE BRONSICA
Teste cutanate pun in evidenta hipersensibilitatea bolnavului la alergeni
specifici. Testul de provocare bronsica prin inhalarea pneumoalergenului banuit,
constituie, atunci cand este pozitiv, singura dovada ca alergenul inhalat este cauza
astmului.
G. DOZAREA IgE IN SANGE
Cu toate ca nu au intrat in panica de rutina in motive tehnice, are o valoare
diagnostica apreciabila, intrucat la 80% din bolnavi alergici I
g
E este crescuta.
9. DIAGNOSTIC POZITIV
In formele clinice, punerea diagnosticului nu comporta dificultati, dar
diagnosticul etiologic este dificil deoarece identificarea cauzelor nu este intotdeauna
posibila.
Pentru natura alergica a astmului bronsic pledeaza antecedentele alergice
familiale si personale, aparitia acceselor repetitive in conditii asemanatoare de timp, de loc
si in contact cu aceleasi obiecte generatoare de alergeni, testele cutanate si provocare
bronsica pozitiva.
Pentru diagnosticul pozitiv al astmului intrinsec pledeza tabloul clinic,
examenul de sputa si absenta oricaror dovezi de hipersensibilizare la diferiti alergeni.
10. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Se face cu:
- astmul cardiac ;
- bronsita asmatiforma ;
- spasmul laringian ;
- corpi straini intrabronsici ;
- tumori benigne sau maligne ale traheei si bronhiilor ;
- sindromul mediastinal compresiv ;
- pneumotoraxul spontan ;
- embolie pulmonara cu sau fara infarct pulmonar ;
- acidoza metabolica ;
- pneumomediastin ;
- atelectozie lobara sau segmentara ;
- bronhospasmul generat de carcinoid (tumora secretata de substante
bronhoconstrictoare) ;
- hiperventilatia de natura psihologena.
11. EVOLUTIE PROGNOSTIC COMPLICATII
11.1. EVOLUTIE
Se caracterizeaza prin crize de dispnee ce survin de regula noaptea, intercalate
cu perioada de acalmie, ca si prin posibilitatea aparitiei starilor de rau astmatic si a
insuficientei pulmonare acute favorizate de infectii sau erori terapeutice.
Astmul care debuteaza in adolescenta sau de varsta adulta, are tendinta de
progresiune, cedand mai greu decat astmul copilului. Agravarea se realizeaza fie prin
reparatia frecventa a acceselor cu remisiune incompleta a dispneei, fie prin
suprapunerea unor infectii bronsice repetate care determina bronsita cronica
obstructiva si aparitia cordului pulmonar cronic.
11.2 COMPLICATII
a) infectiile aparatului bronsic ;
b) bronsectazia ;
c) emfizemul pulmonar ;
d) pneumotoraxul ;
e) infectiile parenchimului pulmonar ;
f) insuficienta respiratorie ;
g) cordul pulmonar cronic.
11.3 PROGNOSTIC
Prognosticul vital al accesului de astm este in general bun, dar prognosticul de
viitor este rezervat, deoarece astmul apare pe un teren genetic ce nu poate fi inlaturat.
Din acest motiv, bolnavul este predispus la accese recidivante durand toata viata.
Factorii de care depinde prognosticul bolnavului asmatic :
a) alergenul in cauza si posibilitatea inlaturarii lui ;
b) forma clinica a astmului bronsic ;
c) varsta debutului bolii ;
d) complicatii produse de astmul bronsic.
12. TRATAMENT
OBIECTIVE
I. combaterea bronhospasmului si a hiperventilatiei alveolelor acute;
II. combaterea inflamatiei bronsice acute ;
III. favorizarea expectoratiei ;
IV. prevenirea expectoratiei.
Realizarea acestor obiective se face :
- prevenirea expunerii la alergenul cauzal sau intreruperea
contactului cu acesta
- administrarea de bronhodilatatoare simpatomimetice,
parasimpatolitice si musculotrope ;
- administrarea de inhibitori ai degranularii mastocitelor ;
- administrarea de fluidifiante ale secretei bronsice;
- hipersensibilizarea specifica.
MEDICATIA ANTIASMATICA
Tratamentul medicamentos al astmului bronsic acut sever este reprezentat de :
- Aminofilina
- Etamimetrica (Miofilin)
- Cromaglicat desedic
- Glucocorticoizi
AMINOFILINA- derivat metil - xantilic.
CORTICOSTEROIZI
Cu exceptia astmului bronsic de efort, nu exista forma etico-patogenica de astm
care nu beneficiaza pozitiv de efectul corticosteroizilor. Au actiune antiinflamatorie.
HEMISUCCINAT DE HIDROCORTIZON
Doza 600 - 800 mg/zi sau mai mult, dupa caz, in criza de astm bronsic. Daca
dupa 24 de ore se apreciaza ca este nevoie de terapie cortizonica in continuare, se instituie
un tratament cu Prednison sau inhalatori, cu Hemisuccinat de hidrocortizon pentru 24
ore.
Administrare :
Corticoterapia orala este un mijloc eficient in tratamentul antistatic, dar dupa
15 zile de administrare, apar efectele secundare ale acestora.
Dozele zilnice pentru curele scurte incep, de regula de la 40 mg Prednison, pe zi,
scaderea facandu-se rapid odata cu scaderea severitatii crizelor de astm. Daca este
necesara o corticoterapie de durata mai lunga, administrarea Predinsonului in doza
alternativa de 20 mg administrate la 2 zile nu au efectul terapeutic scontat.
Principiul terapeutic esential in manuirea corticosteroizilor pe cale orala este
de a administra cure cat mai scurte (de obicei 14 zile) pana la stabilirea clinica bolnavului
dupa care se administreaza cele mai mici doze care confera efect protectiv in cazurile in
care exista posibilitatea sevrajului cortizonic.
La bolnavii astmatici n-ar exista, dupa unii autori, nici un motiv ca in
administrarea orala sa se foloseasca Dexametazon in loc de Prednison.
Corticoizii administrati pe cale inhalatorie asigura o actiune terapeutica locala
utila terapiei antiastmatice.
Se pot folosi :
- Beclometazona ;
- Triamcinolon acetonic sau alti produsi, care au o mica reabsorbtie la
nivelul mucoasei bronsice, realizand efecte antiinflamatorii locale
importante, dar concentrative sangvine minime, incapabile de a induce
efecte secundare semnificative si de a inhiba axul hipotalamocortico-
sprarenal.
TEHNICI
Administrarea medicamentelor prin injectia I.V.
Definitie: reprezinta introducerea unei substante medicamentoase pe cale
intravenoasa direct in circulatia sangvina venoasa.
Pe aceasta cale se introduc solutii izotonice si hipertonice care sunt incompatibile
cu tesutul muscular sau subcutanat.
Nu se introduce pe cale I.V. substante uleioase, care produc embolii grasoase
si chiar moartea.
Locul de electie - toate venele abordabile;
- la copii - se abordeaza venele epicraniene.
Materialele necesare: 2- 3 ace de 4-6 cm lungime, 2-3 mm grosime cu bizoul
scurt, fiolele cu substanta medicamentoasa, 1-2 seringi de capacitate corespunzatoare,
pensa anatomica, garou, vata, substanta pentru dezinfectie.
Tehnica: se pregatesc materialele dar si bolnavul explicandu-i necesitatea tehnicii,
pozitie decubit dorsal cu bratul in extensie, se aplica garoul si apoi se patrunde cu acul in
vena, se desface usor garoul si se injecteaza lent.
Se aplica tamponul si va fi mentinut in continuare de catre bolnav cateva
minute.
Se reorganizeaza locul de munca, instrumentele care au fost folosite se duc la
sterilizat.
INCIDENTE SI ACCIDENTE
Hematonul, lipotimie, embolie gazoasa, ameteli, etc
OXIGENOTERAPIA
Are ca scop terapeutic, imbogatirea aerului cu O
2
in concentratii diferite pe
cale inhalatorie pentru combaterea starii de hipoxie in scopul ameliorarii concentratiei
de O
2
in sange.
Trecerea O
2
de la nivelul pulmonar in sange este conditionat de :
- presiunea partiala O
2
in amestecul gazos de respiratie ;
- coeficientul de solubilitate de O
2
;
- cantitatea de hemoglobina existenta ;
- starea parenchimului pulmonar ;
- starea peretelui alveolar.
Se indica in :
- hipoxii circulatorii ;
- hipoxii respiratorii ;
- stare de soc ;
- bolnav cu complicatii post operatorii;
- hemoragii si tulburarii respiratorii.
Administrarea de O
2
se face cu sonda (cateter nazal) sau masca.
Pentru aceste tehnici primul lucru ce trebuie facut este dezobstruarea cailor
aeriene superioare si asigurarea unei ventilatii eficiente.
CAPITOLUL III
CAZURI CLINICE
CAZUL NR. 1
Surse: pacient, familie.
Date fixe
Nume si prenume: T.D
Varsta : 60 ani.
Data nasterii: 13.09.1949.
Nationalitate : romana.
Religie : ortodoxa.
Data internarii: 12.02.2009.
Data externarii: 19.02.2009.
Date variabile:
Domiciliul : judetul Teleorman.
Conditii de locuit : relativ bune.
Ocupatie : muncitor agricol.

Istoricul bolii :
. Bolnav cu astm bronsic de 10 ani , internari multiple. Se interneaza pentru
aparitia unei crize datorita contactului bolnavului cu alergenul (praful cerealelor).
Criza debuteaza cu dispnee expiratorie, tuse cu expectoratie seroasa.
Anamneza medicala :
a) Antecedente H.C - neaga TBC in familie, sifilis, sida, astm bronsic.
b) Antecedente personale - diagnosticat cu astm bronsic infecto-alergic.
Conditii de viata si munca - locuieste cu familia.
Capacitatea de adaptare la o perioada dificila :
-se adapteaza relativ usor la starea de boala fiind un vechi bolnav astmatic.
Aceasta persoana trebuie instruita in legatura cu regimul de viata, munca, tratament.
Tratamentul ambulatoriu in crizele usor de stapanit :
- controlul periodic, evitarea eforturilor fizice, evitarea alergenilor.
PLAN DE INGRIJIRE
NEVOILE
FUNDAMENTALE
PROBLEMA
PACIENTULUI
OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
PROPRII DELEGATE
1 2 3 4 5 6
A respira - Perturbarea
respiratiei
- Tuse uscata urmata
de expectoratie
- Dispnee (respiratie
dificila)
- Diminuarea a
Dispneei
- Recoltare de sange
si urina
- Investigatii
paraclinice
-Internare de
urgenta
- Asezare si
linistea
bolnavei
- Notarea
respiratiei,TA
-Administrarea
tratamentului :
-Miofilin lf/zi
-HHC 100 mg/zi
-Brofimen 5 clzi
- Radiografie
pulmonara
- Recoltare
-Mentinerea dispne
- Cooperarea bolna
- Bolnava respect
tratamentul
- Tusea expectorat
redusa
- La radiografia
pulmonara se
evidentiaza cord s
aorta in limite
normale
A manca si a bea - Bolnavul nu se poate
hidrata
- Bolnava sa fie bine
hidratata
-Asezarea
bolnavei
corespunzator
- Regim alimentar -Se face hidratare
bolnavei
corespunzator
regimului
A elimina - Pacienta nu se poate
mobiliza
- Pertuebarea functiei
de a se hidrata
- Perturbarea schemei
urinare din cauza
durerii
- Restabilirea
mictiunii

-Asistenta
explica
necesitatea de
a urina de
cate ori este
nevoie

- Bolnava elimina
limite fiziologice p
toate caile
- Scaun normal
A se misca si a mentine
o postura corecta

- Dificultate in
ramanerea in pozitie
functionala
- Dispnee
- Oboseala
- Senzatie de sufocare
- Mentinerea unei
posturi adecvate
-Pozitia care
sa faciliteze
respiratia
bolnavei
- Oxigenoterapie
-Tratament
medicamentos
- Stare ameliorat
-Adaptarea poziti
comode
A dormi si a se odihni - Dificultatea in a se
odihni, evenimente
amenintatoare (crizele
de astm care apar)
- Alterarea odihnei
din cauza agitatiei
-Odihna si somn
corespunzator
-Pozitia
adecvata
- Asigurare de
lenjerie curata
- Psihoterapie
- Tratament
medicamentos :
-Miofilin lf/zi
-HHC100mg/zi
-Diazepam
- Starea se mentine
- Bolnava se calmea
treptat
A se imbraca si a se
dezbraca
Imposibilitatea de a-si
asigura total igiena


- Bolnava sa
fie ajutata


- Nevoia este
satisfacuta
A-si mentine
temperatura corpului
in limite normale
- Transpiratie -Pastrarea
temperaturii in limite
normale
-Masurarea si
notarea
temperaturii
- Administrarea
de medicamente
- Starea generala
satisfacatoare
CAZUL NR. 2
Surse : pacienta.
Date fixe:
Numele si prenumele : B.D.
Varsta : 44 ani.
Nationalitate : romana.
Religie : ortodoxa.
Data internarii: 08.03.2009.
Data externarii: 15.03.2009.
Date variabile :
Domiciliul : judetul Ilfov.
Conditii de locuit : bune.
Ocupatie : casnica.
Istoricul bolii :
a) Bolnava cu surplus poderal si veche suferinta bronsica urmeaza de 3 ani
tratament cu antibiotice.
b) La internare prezinta :
- dispnee expiratorie,
- disfonie,
- tuse cu expectoratie redusa.

Anamneza medicala :
- Antecedente H.C- neaga TBC in familie, astm bronsic-alergic ;
- Antecedente personale - diagnosticata cu astm bronsic infecto-alergic.
Conditii de viata si munca:
. locuieste la casa, confort bun,
. desfasoara munca de casa si camp.
Capacitatea de adaptare la o perioada dificila :
. se adapteaza usor la starea de boala.
Aceasta persoana trebuie instruita in legatura cu :
. regimul de viata, munca, tratament de urmat;
. control periodic;
. evitarea contactului cu alergenii;
. evitarea eforturilor fizice.
PLAN DE INGRIJIRE
NEVOI LE
FUNDAMENTALE
PROBLEMA
PACIENTULUI
OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
PROPRII DELEGATE
1
2 3 4 5 6
A respira

-Voce ragusita
-Modificarea
amplitudinii
respiratiei
- Senzatie de sufocare
- Dispnee expiratorie

-Diminuarea a
dispneei
- Sedarea bolnavului

- Aerisirea si
curatenia
salonului
- Se recolecteaza
sange
- Tratament
medicamentos :
Ampicilina
500mg/zi
Miofilin lf/zi
Oxigenoterapie
HH C 2f/zi
apoi 4f/zi

- Se mentine dispneea
A se misca si a mentine
o pozitie corecta

-Dificultatea de a
ramane in pozitie
functionala impusa de
durerea lobara
- Postura neadecvata
- Dispnee

- Mentinerea unei
posturi corecte
- Diminuarea dispneei
- Plan dur in
timpul odihnei
pozitiei de
decubit dorsal
cu capul mai
ridicat

Oxigenoterapie
Tratament
medicamentos :
Miofilin lf/zi
HHC 4f/zi
Ampicilina
5OOmg/6h

- Stare ameliorata
A dormi si a se odihni
- Calitate si cantitate
necurespunzator are
de odihna si somn
- Anexietate

- Odihna si somn
corespunzator

- Pozitie
corespunzatoare

-Tratament
medicamentos :
Miofilin lf/zi

-Stare ameliorata dar
nu se poate totusi
odihni corespunzator
- Dureri lombare
- Dureri lombare
- Dificultate in a se
odihni
HHC 2f/zi
diminuate
A-si mentine
temperatura corpului in
limite normale

- Ridicare a
temperaturii peste
limite normale -
Hipertermie

- Combaterea starii
de subfebrilitate

-Tratament
medicamentos :
Ampicilina500m
g/6h HHC
2FlZI
Miofilin 2f/zi
- Se mentine starea
subfebrilitate
A evita pericolele - Afectarea
art iculara
- Starea de
iritabilitatea
- Durere
- Neliniste
- Dispnee
-Diminuarea durerii
- Diminuarea starii de
anexietate

- Plan dur
- Contact cu
bonavii vindecati
- Psihoterapie - Starea persista da
bolnava poate coope
CAZUL NR. 3
Surse :pacient, familie.
Date fixe :
Numele si prenumele : P.I.
Varsta : 50 ani.
Nationalitate : romana.
Religie : ortodoxa.
Data internarii: 27.02.2009.
Data externarii: 03.03.2009.
Date variabile :
Domiciliul : Alexandria, judetul Teleorman.
Conditii de locuit : bune.
Ocupatie : muncitor (mediu toxic).
Istoricul bolii :
- vechi astmatic;
- internare pentru dispnee respiratorie, tuse cu expectoratie redusa;
- debut brusc la contactul cu alergenul declansator.
Anamneza medicala:
- Antecdente H.C- neaga TBC in familie, sida, astm bronsic.
- Antecedente personale - fara importanta.

Conditii de viata si munca:
. locuieste cu familia sa;
. lucreaza in mediu toxic.
Capacitatea de adaptare la o perioada dificila :
. se adapteaza relativ usor la starea de boala.
Aceasta persoana trebuie instruita in legatura cu :
. regimul de viata, munca, tratament;
. control periodic;
. evitarea eforturilor.
PLAN DE INGRIJIRE
NEVOILE
FUNDAMENT
ALE
PROBLEMA
PACIENTU
LUI
OBIECTI
VE
INTERVENTII EVALUA
RE
PROPR
II
DELEGA
TE
1 2 3 4 5 6
A respira si a avea o
circulatie adecvata
- Apnee,
incetinirea
ritmului
respiratorilor,
senzatie de
sufocare
- Dispnee
-Diminuarea
dispneei
- Recoltare de
sange

Internarea
de
urgenta
- Asezarea
in pozitie
adecvata
- Aerisirea
camerei

Administrarea
tratamentului
:
-Miofilin
lfx2/zi
-HHC 100
Mgx2/zi
-Biseptol
2x2tb/zi
-
Oxigenoterapi
e
-Diazepam
ltb/zi (seara)
-Bolnavul
coopereaza
si se mentine
dispneea
- La
radiografie se
evidentieaza
cord in
limite
normale
A manca si a bea

- Regim
hiposodat
- Educatia
pentru
sanatate
- Control
periodic
si
evitarea
efortului

- Dispnee
ameliorata
- Crize rare
- Stare
generala buna
fizic
dar si
factorii
alergici
A elimina


-Asistenta
ii
explica
bolnavei
necesitatea
de a
elimina de
cate
ori este
nevoie

- Bolnavul
elimina in
limite
fiziologice pe
toate caile
- Scaun
normal
A se misca si a
mentine o postura
corecta
Dificultatea de a se
mentine in pozitie
functionala
-oboseala
-senzatie de sufocare
-postura neadecvata
Mentinerea unei
posturi corecte in
special in pat
- In timpul
odihnei pozitia
va fi de decubit
dorsal cu corpul usor
ridicat
Oxigenoterapie - Sub supraveghe
bolnavul cauta o
pozitie comoda
A dormi si a se
odihni
-calitatea si
cantitatea
necorespunzatoare
de odihna
-dispnee
-senzatie de sufocare
-dificultate in a se
odihni
-odihna si somn
corespuzator
-pozitie adecvata in
timpul odihnei si
somnului
Tratament:
Miofilin 1f.x2/zi
H.H.C 100mg 2x/zi
Biseptol 2tb/zi
Diazepam
1tb/zi(seara)
-bolnavului i se
mentine starea s
incearca sa se
odihneasca
A-si mentine
temperatura in
limitele normale
-usoare transpiratii
-afebril
-pastrarea
temperaturii in
limite normale

-se mentine
temperatura in lim
normale
A evita pericolele -nelinistea inaintea
altei crize de astm
-starea de neliniste
-diminuarea si chiar
inlaturarea starii de
anxietate
-psihoterapie
-contactul cu fostii
bolnavi vindecati
-sedative
-tratament
medicamentos
adecvat bolii
-starea de anxieta
se amelioreaza
BIBLIOGRAFIE
1. Gheorghe Mogos - Mica enciclopedie de boli interne
2. Constantin Negoita - Clinica medicala
3. Stefan Suteanu - Tehnici generale de ingrijire a bolnavilor
4. Stefan Suteanu - Diagnosticul si tratamentul bolilor interne