Cultura tutunului

Tutunul este cultivat pentru frunzele

sale utilizate in obtinerea produselor de
fumat si prizat: tigarete, tutun de pipa,
tigari de foi, tutun pentru prizat, tutun
pentru mestecat.
Compozitia chimica a frunzelor este
determinata de calitatea produselor, fiind
influentata de insusirile soiului, de factori de mediu (clima si sol),
varsta plantei, pozitia frunzei pe tulpinasi poate fi imbunatatita pe
diferite cai.
Cerintele tutunului fata de clima si sol.
Cerintele fata de caldura ale tutunului sunt mari.Tutunul este o
planta termofila, care isi petrece o mare parte din perioada de
vegetatie in spatii protejate (rasadnita, tunel, solar, sera).Samanta
germineaza la minimum 1 grade Celsius, temperatura optima de
crestere a plantelor este de ! grade Celsius, temperaturile de 1"#1!
grade Celsius inrautatesc calitatea tutunului.$aca rasadul a fost
corespunzator %calit% inainte de plantare plantele mici suporta, pentru
o perioada scurta de timp #1..# grade Celsius.
&n climatul cald si secetos se reduc dimensiunile frunzelor, dar se
obtine tutun cu aroma e'celenta, in timp ce in climat rece, cu
precipitatii abundente, se formeaza frunze cu tesuturi grosiere, lipsite
de aroma, bogate in nicotina.
Cerintele fata de apa a tutunului sunt e'trem de
ridicate.$aca umiditatea este in e'ces, productia scade
cantitativ si calitativ, se prelungeste perioada de vegetatie si
se sensibilizeaza plantele la boli.&n schimb daca umiditatea
este prea scazuta frunzele raman mici si groase,
combustibilitatea lor scade, numarul de (runze este mic,
inflorirea tarzie.
)umina influenteaza productia si calitatea tutunului, prin
dezvoltarea unor frunze fine, subtiri, elastic si rezistente, asa
cum se cere tipului pentru tigari de foi la lumina mai redusa.
*anturile puternice nu sunt favorabile tutunului, deoarece ele pot
provoaca ruperea plantelor, deteriorarea frunzelor si inrautatirea
conditiilor pentru uscatul la soare.*anturile moderate care primenesc
continuu atmosfera si o mentin mai uscata,creeaza conditii mai putin
favorabile pentru dezvoltarea bolilor criptogamice.
Solul are o importanta deosebita pentru productia si calitatea
tutunului.Sunt favorabile solurile usoare si lutoase, calde, permeabile
cu p+#ul cuprins intre",,#!,-.
Tehnologia de cultivare a tutunului.
Rotatia culturii.
Tutunul suporta monocultura mai multi ani fara sa se inregistreze
fenomenul de .oboseala% a solului, dar se distruge structura solului si
se inmultesc parazitii specifici (viroze, daunatori, boli)./e terenuri
proaspat defrisate, dupa o pajiste destelinita sau dupa o planta
perena, tutunul se poate cultiva #- anila rand, intrucat aceste
suprafete sunt fertile si libere de paraziti specifici.&n aceste conditii se
obtin rezultate bune la soiurile de tutun pentru tigari de foi.
0legerea plantei premergatoare se face in functie de tipul de tutun
cultivat: pentru soiurile din tipul oriental, semioriental, si *irginia,
cultivate pentru tigarete superioare, cele mai bune premergatoare
sunt: graul, orzul, ovazul.
(ertilizarea cu macroelemente
cum ar fi: 1, /, 2, 3g, Ca,
microelementele 4, Cl, 3n, (e, 3o,
si ingrasaminte organice constitue
un mijloc important de sporire a
productiei si de imbunatatirea
calitatii frunzelor.
Tutunul are cerinte mari fata de elementele fertilizante atat
cantitativ, cat si a raportului dintre ele, in functie de tipul si soiul
cultivat, de sol, precum si de zona ecologica de cultura.)a o productie
de 1.555 6g frunze uscate tutunul consuma !7,7 6g 1, 1",- 6g /87,
1,, 6g 28 si 15, 6g Ca8.
)ucrarile solului trebuie efectuate cu mare
atentie.Solul trebuie sa fie bine afanat, maruntit
corespunzator, pentru a acumula si pastra umiditatea
si pentru a se combate buruenile.0raturile efectuate
la #7 cm adancime sunt cele mai efeciente.
&n primavara aratura se lucreaza cu grapa cat mai timpuriu, apoi
terenul se mentine curat de burueni cu ajutorul cultivatorului urmat de
grapa.$aca solul s#a tasat prea mult in timpul iernii, se e'ecuta o
aratura superficiala cu plugul fara cormana, urmat de grapa.Se
efectueaza 1#- afanari pana la plantare si se evita pulverizarea
solului, adancimea de afanat este de 15#1 cm.
Producerea si plantarea rasadului.
Tutunul nu se seamana direct in camp, deoarece are o mare
sensibilitate la temperaturile joase.9erminatia lui la cel putin 1 grade
Celsius si o perioada de vegetatie relativ de lunga determina ca
tutunul sa se insamanteze sis a creasca o anumita perioada de timp in
rasadnite.$upa ce vremea s#a incalzit si a trecut pericolul ingheturilor
tarzii de primavara, rasadurile se transplanteaza in camp in terenul
bine pregatit.
Cele mai indicate rasadnite pentru producerea plantelor de tutun
sunt rasadnitele incalzite cu biocombustubili (gunoi de grajd
proaspat).&n afara de rasadnitele calde rasadul se mai poate obtine in
sere, solarii incalzite sau neaincalzite, in rasadnite semicalde si in
tenele sau brazde reci.
:poca de semanat se stabileste tinand cont ca un
rasad bine dezvoltat se obtine in ,5#,7 de zile de la data
semanatului si ca plantarea in camp are loc pana cel mai tarziu 17
mai.
)a desimea de semanat trebuie sa se asigure 555#755 de
fire;mp, iar semanatul se face manual, iar samanta fiind mica se
amesteca bine cu nisip uscat (16g nisip pentru " mp de rasadnita).
0dancimea de semanat in rasadnita este de -#, mm,
dupa imprastierea amestecului de samanta nisip, se
acopera, imprastiind deasupra mranita, care apoi se
preseaza cu o scandura pentru a pune cat mai bine
samanta in contact cu pamantul, norma de samanta este
de 5,,#5," g;mp de rasadnita.
&ngrijirea rasadurilor consta din: asigurarea si reglarea temperaturii
in rasadnite, aerisirea, udarea, combaterea buruenilor, rarirea,
fertilizarea suplimentara, combaterea bolilor si daunatorilor, calitul.
0sigurarea si reglarea
temperaturii in rasadnite se face cu
scopul bunei germinari a semintelor
si a rasaririi plantelor.pana la
rasarire este necesara o
temperature de -5#- grade
Celsius, iar dupa rasarire
temperatura se pastreaza intre 1<#
7 grade Celsius.
&n perioada germinarii semintelor aerisirea se face numai la orele
amiezii, in situatia cand temperatura este prea ridicata./e masura ce
creste rasadul, aerisirea se face mai des, in prima perioada de
crestere ramele se ridica pe suporti la o inaltime de 7#" cm, o
perioada scurta in timpul amiezii, apoi ramele se ridica la 5#-5 cm
deasupra tocului, mentinandu#se ridicate tot timpul zilei.$upa faza de
urechiuse rasadnitele se tin descoperite pe timp calduros, toata ziua si
se acopera numai noaptea sau cand timpul este rece si
ploios.Serele,solariile si tunelele se aerisesc mai intens.
=darea rasadului este foarte importanta, avand scop de
mentinerea unei umiditati moderate in stratul superficial al
patului germinativ.)a inceput rasadurile se uda mai des, cu
cantitati de apa mai mici, apoi mai rar dar cu norme mai
mari de udare.
Combaterea buruenilor se face prin pliviri sau cu
erbicide./rimul plivit are loc cand plantele au rasarit si
buruenile depasesc ca dimensiune tutunul si se efectueaza
dup ace s#a udat bine cu apa./livit se e'ecuta ori de cate
ori este nevoie.
:rbicidarea se face preemergent, inainte de plantare, cu $ual 9old
>"5 :C sau Stomp --5 :C, pe sol uscat, la -#7 cm adancime.
Plantarea tutunului.
?asadul de tutun pentru plantare, fara a se scutura de
pamant, se aseaza in cutii si se acopera cu o panza uda,
transportandu#se in camp la locul de plantare./lantatul se
face in orele de dimineata si dupa amiaza, iar daca este
innorat,plantatul se face pe parcursul intregii zile.:poca plantarii se
stabileste in functie de conditiile climatic ale zonei si perioada de
vegetatie a soiurilor./entru toate soiurile si in toate zonele, plantarea
intre 1 si 15 mai a realizat cele mai mari productii.&ntarzierea plantarii
peste data de 7 mai determina scaderi de productie deosebit de
mari.
$ensitatea plantatului are o importanta mare pentru realizarea
unor productii mari si de calitate.
Tehnica plantarii tutunului este similara cu aceea a plantarii
rasadurilor de legume.Terenul se marcheaza la distante stabilite intre
randuri si pe rand, dupa care se practica in sol un orificiu cu
plantatorul, in care se toarna o cantitate de apa stabilita anterior.$upa
ce apa este absorbita, se introduce cu grija rasadul in pamant la
nivelul coletului, astfel ca radacinile sa fie repartizate cat mai
uniform.Se strange pamantul langa rasad cu plantatorul,facand o
miscare de jos in sus si din afara spre rasad.Se aduna langa rasad un
strat de pamant maruntit si uscat pentru a impiedica formarea crustei
la suprafata.
/lantarea mecanizata a tutunului se poate face cu masina de
plantat rasad 3?/#7 in agregat cu tractorul )#,55.
)ucrarile de ingrijire consta din: completarea golurilor, combaterea
buruenilor, combaterea bolilor si daunatorilor, politul, carnitul, copilitul,
recepatul si irigarea.
Completarea golurilor se realizeaza fara intarziere, la -#, zile de la
plantare, altfel plantele cu care s#au completat golurile raman in urma
cu dezvoltarea, sunt debilitate, constituind in timpul perioadei de
vegetatie subrastraturi de infectie pentru diferite boli./entru
completarea golurilor sunt utilizate celr mai bune rasaduri.
/rima prasila se efectueaza la !#< zile de la plantare, dupa ce s#au
prins plantele, la adancimea de "#< cm pentru afanarea solului si
distrugerea buruenilor.=rmeaza #- prasile la interval de 15#17 zile, in
functie de precipitatiile cazute si de gradul de imburuenare.
3usuroitul sau bilonatul, cand plantele au 5#-5 cm inaltime, ajuta
la formarea radacinilor adventives, marind rezistenta la caderea
plantelor.
/olitul consta din inlaturarea frunzelor de la baza, care se dezvolta
in conditii necorespunzatoare de lumina si hrana, sunt lovite in timpul
lucrarilor de ingrijire sau murdarite cu pamant din cauza picaturilor de
ploaie.0ceste frunze nu prezinta importanta industriala, constituind
mediu favorabil de infectie pentru celelalte frunze.)a soiurile cu
(runze mari se inlatura #- frunze, iar la cele cu frunze mici ,#7 frunze
(pana la inaltimea de 5 cm la pamant)./olitul se face dupa prasila a
treia, manuala.
Carnitul este operatiunea de inlaturare a inflorescentelor plantei de
tutun, care se efectueaza mai timpuriu sau mai tarziu, impreuna cu un
numar de frunze, mai mare sau mai mic, in scopul cresterii productiei
de frunze si calitatii acestora.Se e'ecuta in functie de soi, fertilitatea
solului si conditiile meteorologice./e soluri cu fertilitate mai scazuta
suprimarea inflorescentei se face de timpuriu (chiar de la imbobocire)
si mai .adanc%, adica cu un numar mai mare de frunze./e soluri cu
fertilitate ridicata carnitul se face mai tarziu si mai inalt (mai sus),
adica cu un numar mai mic de frunze.
Copilitul (inlaturarea lastarilor) este o lucrare necesara la toate
soiurile de tutun la s#a aplicat carnitul, deoarece, in urma acestei
operatiuni se dezvolta copili la subsuara frunzelor, mai mult sau mai
putin vigurosi.0cesti copili produc frunze mici de calitate inferioara si
trebuie inlaturati cand au "#15 cm lungime, respecatandu#se
operatiunea de #- ori.&nlaturarea copililor dimineata si seara, cand
sunt mai turgescenti, se face cu mai multa usurinta.Copili au
importanta cand trebuie regerata o cultura de tutun afectata de
grindina.
?ecepatul./lantele afectate de grindina se reteaza la cel de#al
doilea interned de la suprafata solului.$in portiunea de tulpina ramasa
pornesc mai multi copili, dintre care se alege unul singur, care
continua cresterea plantei obtinandu#se o oarecare productie de
frunze.
&rigarea tutunului. /e
solurile nisipoase se iriga de
"#< ori in functie de
precipitatiile inregistrate, prima
udare se aplica inainte de
plantare, a doua udare dupa
ce plantele s#au prins, adica s#
au inradacinat si au pornit in
crestere./ana la inflorire, se
mai uda de #- ori, iar dupa
inflorire de #- ori.1ormele de
udare sunt de 55#-55 m-;ha.
?ecoltarea frunzelor de tutun se efectueaza la maturitate
tehnica, adica atunci cand frunzele au ajuns la dezvoltarea
ma'ima si au cel mai ridicat continut de substante organice si
minerale.3aturarea frunzelor se face treptat si recoltarea este
esalonata, inregistrandu#se o diferenta de 5#- de zile intre
maturarea frunzelor de la baza si a celor din varful plantei.3aturarea
tehnica a frunzelor se evidentiaza, din punct de vedere morfologic,
prin culoarea verde mai deschisa a lor, prin pierderea luciului, aparitia
de pete galbuie spre varf si pe margini, caderea perisorilor,
rasfrangerea marginilor limbului, suprafata limbului lipicioasa si uneori
basicarea acestuia.)a maturitate tehnica frunzele, se rup cu usurinta
de tulpina.
Soiurile de tutun pentru tigarete se recolteaza intr#un stadiu mai
avansat de maturitate, asigurandu#se frunze elastice si rezistente, de
culoare mai deschisa.?ecoltarea soiurilor cu frunze mari, pentru
tigarete, se face cand o treime din suprafata limbului foliar s#a
ingalbenit.
?ecoltarea se desfasoara in conditii optime numai dupa ce se
evapora roua de pe plante, in mai multe etape (7#"), la interval de "#!
zile.)a o singura recoltare se deprind de pe planta #! frunze.
?ecoltarea se poate realiza in doua moduri: manual si mecanizat.
?ecoltarea manuala se
efectueaza rupand frunza cu
frunza in directia lateral si in jos,
pentru a nu vatama
tulpina.(runzele sunt lasate la
marginea lanului pentru cateva
ore, pentru o usoara vestejire, apoi
se incarca in cosuri sau lazi, cu
petiolul catre pereti si se transporta la platformele de depozitare.
?ecoltarea mecanizata se realizeaza cu masini, care lasa un
numar de >#15 frunze pe planta, care se matureaza mai uniform si pot
fi recoltate la o singura trecere, tulpinile fiind tocate si incorporate in
sol.
Insiratul, dospirea si uscarea frunzelor.
$upa recoltare frunzele de tutun
sunt supuse unor operatiuni fizice si
biochimice care determina calitatea
fumativa.
&nsiratul frunzelor consta in
introducerea manuala sau mecanizata
a unor sarme sau sfori prin nervurile
lor.Cu ocazia insirarii frunzelor se
sorteaza dupa marime, grad de maturare, integritate, atac de boli sau
daunatori.(runzele se sorteaza in: mari, mijlocii si mici iar cele atacate
de boli si daunatori se insira separat.
&nsiratul pe sfoara sau pe sarma manual, se face cu ajutorul unui
ac special numit andrea, iar mecanizat cu ajutorul unei masini de
insirat, care lucreaza pe principiul masinii de cusut.)ungimea sforilor
sau a sarmelor este de , m, din care -,7 m, prezinta lungimea de
insirare, iar 5,7 m, partea cu care sirele se leaga pe suporturi.(runzele
mari se insira fata la fata lasand circa 1 cm intre nervure pentru
aerarea cat mai buna, iar frunzele mici se insira cu fata la partea
dorsala.0stfel pregatite frunzele incep procesul de dospire
(fermentarea in verde) si de uscare.
$ospirea (fermentarea in verde) reprezinta un comple' de procese
si reactii din frunzele de tutun care determina ingalbenirea si
imbunatatirea calitatii.(actori care determina transformarile sunt:
temperatura si umiditatea.
Temperatura optima in timpul dospirii este cuprinsa intre 7#
-" de grade Celsius iar umiditatea relative a aerului intre !7#<7
@.
$urata procesului de dospire este de #, zile la soiurile
pentru tigarete superioare si ajunge la 1 zile la soiurile de tipul pentru
tigari de foi in functie de gradul de maturitate, temperatura si
umiditate.&n timpul procesului de dospire frunzele isi continua
procesele de respiratie si transpiratie.)a sfarsitul dospirii frunzele sunt
de culoare galbena urmand fi'area acestei culori la soiurile pentru
tigarete sau transformarea culorii in maro la soiurile pentru tigari de
foi.)a capatul acestui proces frunzele mai contin ,5#75 @ apa, care
rebuie eliminate cat mai repede.
=scarea frunzelor dupa dospire
asigura fi'area culorii si eliminarea
apei, prevenind procesele de
alterare./rin uscare umiditatea in
frunze trebuie sa scada la 5#7
@.Se practica uscarea pe cale
naturala si uscarea cu ajutorul
caldurii artificial.Tutunul destinat
pentru pipa sau tigari de foi se
usuca la umbra, sub actiunea
curentilor de aer, intr#o perioada de timp mai lunga ,#" saptamani.
=scarea la soare, pentru aceasta sirurile cu frunze se fi'eaza pe
gherghefuri mobile, afara, cu posibilitati de a fi adapostite pet imp de
ploaie sau noaptea.9herghefurile se tin la distante unul de altul pentru
a asigura circulatia aerului.
=scarea cu ajutorul caldurii artificiale se face in uscatorii special in
care se realizeaza atat dospirea, cat si fi'area culorii.3odificarile
culorii se datoreaza procesului de degradare a pigmentului verde, ce
intra in compozitia clorofilei, ceea ce face sa iasa in relief
'antofila.Culoarea galbena este un indicator foarte pretios pentru
aprecierea diferitelor faze prin care trece frunza de la dospire si pana
la uscare.
/astrarea tutunului uscat se
poate face si in baschii, care sunt
poduri confectionate din scanduri,
dispuse la 17#5 cm de tutun
ordonate, cu folie indreptate in
acelasi sens.9rosimea stratului de
tutun poate sa ajunga la <5#155
cm, cu care se acopera cu o panza de sac./astrarea se face camere,
ce pot fi ventilate la nevoie, fara mirosuri neplacute care se pot
imprima in frunzele de tutun.=rmeaza clasarea tutunului, alesul si
.papusitul%.
0lesul si papusitul tutunului sunt operatii pregatitoare in vederea
predarii recoltei.0ceste operatii se incep in luna octombrie, se aleg
frunzele dupa marime, culoare, consistenta, se netezesc si se aseaza
in manunchiuri de cate 5#7 care se leaga cu un fir de rafie, de
panusi de porumb, de sfoara in apropiere de cotor, aceste
manunchiuri numindu#se .papusi%.
Descrierea si combaterea bolilor care pot aparea la
cultura tutunului.
Descrierea si combaterea mozaicului comun (Tobacco mosaic virus)
)a tutun simptomele de boala se manifesta pe frunze./rimele
simptome apar pe frunzele tinere pe care se observa o slaba
clorozare a nervurilor.(runzele atacate sunt deformate, rugoase si
prezinta pete neregulate, de culoare verde deschis sau galbuie, care
le confera aspect mozaicat.Sursele de infectie ale virusului sunt solul
si uneltele de lucru.1u se transmite prin insect.
&n aparitia simptomelor un rol important il are temperatura si
lumina.)a temperature de peste ! grade Celsius si sub 15 grade
Celsius simptomele nu sunt evidente./lantele tinere sunt mai
receptive decat cele batrane.
/revenirea aparitiei mozaicului comun se poate realiza prin: rotatia
de minim ani a culturii, folosirea de seminte sanatoase si cultivarea
soiurilor rezistente.
Descrierea si combaterea focului salbatic (Pseudomonas sringae pv.
tabac)
:ste una dintre cele mai pagubitoare boli ale tutubului./e plantele
din primele faze de vegetatie (rasadnita) atacul apare pe varful sau
marginile frunzei sub forma unor pete umede, verde deschise, apoi
brune#negricioase.)a umiditate ridicata plantele putrezesc
complet.3ai tarziu pe frunze apar pete circulare, verde#deschis apoi
brune, inconjurate de un halou galbui caracteristic.&n camp frunzele
bazale prezinta pete galbene, care ajung pana la 5,7#-,5 cm diametru,
care se necrozeaza in centru, fiind inconjurate de halou galbui.
4acteria se transmite prin seminte, unde rezista si doi ani in
tegument, precum si prin resturile vegetale ramase in sol./rimele
infectii provin din plantele rezultate din semintele infectate, iar in
continuare in camp prin picaturile de ploaie si vant.4acteriile patrund
prin rani, stomate, si se propaga prin parenchimul frunzei.
Ca masuri preventive, se recomanda: folosirea de samanta
sanatoasa, adunarea si distrugerea frunzelor bolnave, imediat ce a
aparut boala, rotatia culturii, pentru o perioadA de -#, ani, adunarea si
distrugerea prin ardere a resturilor de plante, dupa recoltare. /entru
obtinerea de material sanatos, se dezinfecteaza chimic (hipoclorit de
sodiu sau de calciu 5,7 @ etc.) tocul rasadnitei si se stropesc plantele
cu Beama 4ordeleza 1,5@.
Descrierea si combaterea manei tutunului (Peronospora hoscami f.sp.
tabacina)
3ana tutunului apare inca in rasadnita, prin petele galbui pe partea
superioara a frunzelor si corespunzator a fructificatiilor pe fata
inferioara reprezentate de conidiile purtate de conidioforii iesiti prin
stomata.)a umiditate mare a aerului din rasadnita plantele
putrezesc.&n camp, atacul produce deformarea, perforarea sau
uscarea frunzelor.
Conditiile de clima sunt hotaratoare in aparitia si evolutia
infectiilor./recipitatiile frecvente, umiditatea relative ridicata a aerului,
temperaturile moderate sunt favorabile pentru dezvoltarea
patogenului./erioada de incubatie este de 7#! zile.&n decursul
vegetatiei pot avea numeroase contaminari succesive.=miditatea
peste <5 @ a aerului si temperatura de 1!#, grade Celsius
favorizeaza infectia.
/revenirea aparitiei manei tutunului se poate realiza prin: rotatia
culturii, cand terenul este infectat intens, adunarea si distrugerea
resturilor vegetale.
Combaterea chimica se poate realiza atat in faza de rasad cat si in
faza de vegetatie cu: $ithane 3 ,7in concentratie de 5, @ (5 g in 15
l apa), $ithane 1eotec !7 C9 in concentratie de 5, @ (5 g in 15 l
apa), 3erpan <5 C$9 preventive in concentratie de 5,17 @ (17 g in
1 l apa), curative in concentratie de 5,- @ (17 g in 7,5 l apa),
/olDram $( in concentratie de 5, @, ?idomil 9old /lus ,,7 C/ in
cantitate de -,5 6g;ha.
Descrierea si combaterea daunatorilor
Descrierea si combaterea la tripsului tutunului (Trips tabaci)
Tripsul este unul dintre cei mai raspanditi daunatori ai plantelor din
agricultura.&n conditii de sera este imposibila distrugerea in totalitate a
tripsilor.
)ungimea insectelor adulte este de #,7 mm, iar grosimea
corpului nu este mai mare decat 1 mm.0dulti sunt de culoare mai
inchisa#neagra sau maro.0paritia lor se poate pune calendaristic in
lunile martie#aprilie.)arvele sunt de culoare galbena sau verzui, acest
fapt le permite sa fie cu greu distinse pe suprafata frunzei si a plantei.
(emela depune ouale in tesuturile frunzelor si a florilor.8 femela
poate sa depuna in jur de 155 de oua.$upa -#7 zile de dezvoltare
embrionara apar larvele,care timp de <#15 zile de viata pe suprafata
frunzei naparlesc de patru ori.)arvele patrund in sol la adancimea de
17 cm,unde inca peste ,#7 zile se transforma in insect adulte
aripate.$ezvoltarea unei generatii dureaza 17#5 de zile.
Combaterea chimica a tripsului tutunului se realizeaza prin
tratamente cu insecticide cum ar fi: 3ospilan 5 S9 in concentratie de
5,5, @ (,,5 6g;ha), Confidor :nergD in concentratie de 5,5!7 @ ("55 l
apa).
Descrierea si combaterea la paduchele verde (!zodes persicae).
(emelele depun ouale toamna, la baza mugurilor sau in crapaturile
scoartei ramurilor speciilor samburoase, dar si in gradinile de legume
si in sere.:ste o specie migratoare.
/aduchii formeaza colonii masive pe partea inferioara a
frunzelor,se hranesc prin sugerea sevei plantelor.$atorita acetui fapt
frunzele se necrozeaza si se rasucesc, formand
pseudocecidii./lantele atacate sufera si se debiliteaza, ducand la
scaderea productiei.
(emelele au corpul globulos, oval, verde#deschis sau verde#
inchis.0ntenele sunt negre./icioarele sunt galben#deschis, mai scurte,
apro'imativ 1;- din lungimea corniculelor.(emelele aripate au capul si
toracele negre, iar abdomenul verde galbui sau roscat. /e partea
dorsala prezinta o pata mare de culoare neagra cu 1# dungi
transversale si , pete laterale.0ntenele sunt negre, picioarele sunt
galben#deschis cu tarsele negre.Corniculele sunt brune, coada este
aproape ;- din lungimea cornicolelor.
Combaterea chimica la paduchele verde se realizeaza prin stropiri
cu insecticide cum ar fi: Confidor :nergD in concentratie de 5,5!7 @
("55 l apa), (astac in cantitate de 5, l;ha, 2arate Beon in cantitate de
5, l;ha in "55 l apa.
Descrierea si combaterea la omida capsulelor (Chloridea armigera)
:ste o insecta deosebit de periculoasa, larvele sunt mari 17#1<
cm, sunt polifage consuma o varietate mare de specii de plante din
flora spontana si din cea cultivata.)arvele au culoare variabila, de la
verde galbui la brun inchis, prezinta dorsal o dunga longitudinala si
doua dungi laterale mai inchise la culoare.
8mida capsulelor ierneaza sub forma de ninfa in sol la adancimea
de !#7 cm.)arvele ataca mai ales in luna mai si produc pagube
importante.)arvele tinere de varsta & si && se dezvolta pe aparatul foliar,
iar incepand cu varsta a &&&#a ele patrund in interiorul fructelor,
preferand semintele si lasandu#si e'crementele in fruct, tratamentele
de combatere devenind practic ineficiente.
Combaterea chimica se poate realiza cu insecticide cum ar fi:
(astac 15 :C in cantitate de 5, l;ha, 2arate Beon in cantitate de 5,
l;ha in "55 l apa