Lipidele confera rezistenta membranelor celulare, capacitanta electrica, permeabilitate selectiva data de interactiunea cu substantele. Pe langa rolul structural (acela de a participa la alcatuirea membranelor celulare) lipidele mai indeplinesc si un rol de rezerva energetica. Lipidele poseda cea mai mare densitate calorica, in comparatie cu celelalte principii nutritive. Jumatate din lipidele organismului se gasesc in tesutul subcutanat, restul fiind depozitat in jurul sau in interiorul organelor interne. Deficienta acizilor grasi esentiali poate duce la tulburari grave nu doar la om, si la animale. Acizii grasi esentiali sunt acizii pe care organismul nu-i poate sintetiza, sau ii sintetizeaza in cantitati mai mici decat necesare pentru nevoile cresterii si sustinerii unor procese fiziologice. Acestia sunt necesari pentru transportul si metabolismul colesterolului. S-a constatat ca in absenta grasimilor din alimentatie se acumuleaza in ficat o cantitate mare de colesterol, trigliceride si fosfolipide. La adult apare foarte rar deficit de acizi grasi, deoarece in tesutul adipos exista o rezerva foarte mare de acid linoleic. Lipidele mai au, pe langa functiile enumerate anterior, si rolul de a asigura aportul de vitamine A, D, E si K. Alimentatia omului modern a inregistrat modificari serioase in ceea ce priveste lipidele, prin cresterea procentului de calorii provenite din lipide din pricina calitatilor gustative ale produselor bogate in grasimi, cresterea consumului de produse rafinate lipidice de natura vegetala (uleiuri) si animala (unt, branza, smantana), cresterea consumului de colesterol ca urmare a cresterii consumului de grasimi animale. Solubilitatea in alcool si eter si insolubilititatea in apa sunt caracteristicile care definesc cel mai bine lipidele. Lipidele mai sunt denumite si corpi grasi sau substante organice grase (grasimi). Lipidele au un continut energetic mare in raport cu greutatea lor. Inca nu a fost stabilit cu exactitate necesarul de lipide in alimentatie. Este firesc ca in perioada de crestere, perioada in care necesarul caloric este foarte crescut, si aportul caloric al lipidelor sa fie crescut. La fel in cazul adultului, daca vorbim de o activitate fizica mai semnificativa, poate creste procentul caloric al lipidelor. Nu este bine ca lipidele sa lipseasca din alimentatia zilnica. O cantitate care sa asigure aportul de acizi grasi esentiali si de vitamine liposolubile este necesara, deoarece organismul nu este capabil sa sintetizeze singur o cantitate suficienta. Se apreciaza ca aportul de lipide la un adult este bine sa fie in jur de 30% din aportul energetic total.
2
Tipuri de lipide
Lipidele alimentare pot fi de origine animala, vegetala sau mixte. Lipidele de origine animala se gasesc in carne, lapte si derivate, unt, smantana, branzeturi, untura, seu, peste, ulei de peste, ou. Lipidele de origine vegetala se gasesc in floarea soarelui, soia, porumb, masline, nuci, alune, seminte de dovleac, cereale, legume, fructe. Lipidele mixte se gasesc in diferite tipuri de margarina. Sursele alimentare de lipide trebuie alese cu grija, astfel ca ele sa nu creasca excesiv valoarea calorica, sa asigure un aport adecvat de acizi grasi polinesaturati, gasiti in margarine si grasimi vegetale, sa asigure un aport adecvat de vitamine liposolubile, sa limiteze aportul de colesterol la maxim 350 mg pe zi. Se poate foarte usor ajunge la exces, deoarece lipidele sunt principiile nutritive care confera produselor alimentare o savoare placuta. .
LDL, HDL LDL -lipoproteinele de joasa densitate transporta 65% din totalul de colesterol sangvin; acest complex determina depunerile de colesterol in interiorul vaselor. Acest tip de colesterol este asa- numitul colesterol rau. VLDL l-ipoproteinele de foarte joasa densitate , precursorul LDL, transporta aproximativ 15% din totalul de colesterol sangvin, dar sunt necesare ficatului pentru a produce LDL. HDL- lipoproteine de inalta densitate transporta in jur de 20% din totalul de colesterol sangvin. Fiind compuse in principal din lecitina, lipoproteinele de inalta densitate sunt eroii cei buni care distrug depozitele de colesterol de pe vasele sangvine si asigura circulatia colesterolului fara a bloca arterele. Acest colesterol este asa-numitul colesterol bun. In acest context, este important raportul dintre LDL (colesterol rau) si HDL (colesterol bun). Nivelul total de colesterol sangvin nu trebuie sa depaseasca valoarea de 200 mg/dl. Daca aceasta valoare creste, ar trebui sa luam masuri preventive inainte sa se ajunga la un nivel riscant de colesterol (mai mare de 250 mg/dl). Mentinerea ratiei zilnice de grasimi ingerate sub valoarea de 20%, maximum 30% din totalul caloriilor este vitala pentru pastrarea nivelului de colesterol in limite normale. Colesterol Valoare Colesterol total 190-200 mg/dl LDL colesterol Mai mic de 115 mg/dl HDL colesterol Mai mare de 40 mg/dl 3
In cazul bolnavilor de diabet, al cardiacilor, al persoanelor cu colesterolul crescut, ultimele ghiduri europene recomanda chiar valori mai mici pentru colesterol, respectiv colesterol total 175 mg/dl, LDL colesterol 100 mg/dl.
Organismul produce singur colesterol
Organismul isi fabrica singur atat colesterol cat ii este necesar si nu are nevoie de nici un aport alimentar de colesterol. Daca alimentele consumate contin o cantitate prea mare de grasimi, apar depunerile de colesterol pe vasele de sange. Depunerile de colesterol de pe vasele sangvine provoaca ingustarea arterelor. In final, se poate ajunge la ischemie, infarct miocardic si la AVC (accident vascular cerebral) pe fond de colesterol ridicat. Zilnic, absorbim aproximativ 0,5 grame de colesterol, ceea ce inseamna 20%-30% colesterol in sange. Ficatul tolereaza fara probleme o cantitate zilnica de 1 pana la 2 grame de colesterol. Din moment ce organismul produce singur colesterol inseamna ca un nivel ridicat de colesterol este, in mare masura, innascut. Acest nivel de colesterol creste prin supragreutate, lipsa miscarii si prin diabet. Un om contine aproximativ 145 grame de cholesterol. 4
Colesterolul este un alcool policiclic de care se leaga acizii grasi, devenind astfel o grasime care se intalneste in aproape toate alimentele de origine animala. Nivelul ridicat de colesterol este responsabil pentru atacurile cardiovasculare, ateroscleroza, litiaza biliara si o multime de alte boli, dar foarte putini sunt cei care cunosc faptul ca acest colesterol are un rol esential in mentinerea sanatatii corpului. Tratatele de medicina ne spun despre colesterol ca exista in fiecare celula a corpului, intra in alcatuirea membranelor care protejeaza nervii. Acelasi colesterol contribuie la sinteza unor hormoni, cum ar fi testosteronul si estrogenul. Pe de alta parte, un nivel ridicat de colesterol creste riscul de boala cardiovasculara, insa nici un nivel foarte scazut de colesterol in sange nu este bun. Persoanele cu un nivel de colesterol mult sub limita normala au probleme de concentrare, probleme cu memorarea informatiilor. Doar 25%-30% din colesterol ajunge in organism prin aport alimentar, restul este produs de ficat (aproape 1.000 mg pe zi). Cantitatea totala de colesterol din organism este de aproximativ 145 grame. Un nivel normal de colesterol in organism este esential pentru piele, unde este transformat in vitamina D sub actiunea razelor ultraviolete. De asemenea, despre colesterol se stie ca favorizeaza metabolizarea carbohidratilor si este necesar pentru sinteza hormonilor suprarenali (cortizol) si a celor sexuali.