Recomand sa cititi cartea lui Mircea Eliade, intitulata "Secretul doctorului

Honigberger"
"Secretul doctorului Honigberger"
1
Intr-o dimineata din toamna anului 1934, un comisionar mi-a adus o scrisoare
destul de ciudata, adaugind ca asteapta raspunsul pe loc. Imi scria o doamna de al
carei nume, erlendi, nu au!isem niciodata, in"itindu-ma s-o "i!ite!, c#iar in dupa-
amia!a acele !ile. Era o scrisoare $oarte corecta, e%cesi" de politicoasa, asa cum
se obisnuia pe "remea parintilor nostri cind o doamna se adresa unui necunoscut.
"&m a$lat ca "-ati intors din 'rient, si cred ca "-ar interesa sa cercetati colectiile
adunate de sotul meu" imi scria intre altele. Marturisesc ca ma interesau $oarte
putin, pe "remea aceea, cunostintele pe care eram in"itat sa le $ac pe temeiul
acestui moti"( ca am "ietuit citi"a ani in 'rient. )u o singura data am $ost ne"oit sa
renunt la o prietenie, care altminteri se do"edea agreabila intru totul, pentru ca nu
acceptam sa po"estesc platitudini despre "misterele &siei", despre $ac#iri, miracole
sau peripetii in *ungla, amanunte sen!ationale pe care to"arasul sau to"arasa mea
se astepta sa le comente!. Scrisoarea doamnei erlendi pomenea, insa, de niste
colectii orientale, $ara sa preci!e!e natura sau obirsia lor, si asta a $ost de a*uns sa-
mi destepte curio!itatea.

Ma interesa, intr-ade"ar, "iata acelor romani care se lasasera stapiniti de pasiunea
pentru 'rient. +a sa $iu sincer, trebuie sa spun ca, multi ani inainte de intimplarea
aceasta, descoperisem la unul din anticarii de pe c#eiul ,imbo"itei o lada intreaga
cu carti despre +#ina, carti care toate $usesera indelung studiate, adnotate si
uneori c#iar corectate cu creionul de cel care le cumparase, si a carui semnatura o
regasisem pe pagina de garda a celor mai multe dintre ele( Radu +. &cest Radu +.
nu $usese, insa un amator. +artile lui, care se a$la asta!i in stapinirea mea,
do"edeau ca intreprinsese un studiu serios si disciplinat al limbii c#ine!e. Intr-
ade"ar, adnotase cele sase "olume de Memoires #istori-ues de Se-Ma .s/ien, in
traducerea lui Edouard +#a"annes, corectind toate greselile tipogra$ice din te%tele
c#ine!e, cunostea clasicii c#ine!i in editiile lui +ou"reur, era abonat la re"ista
./oung 0ao si cumparase toate "olumele din 1ari2t2s sinologi-ues care aparusera
la S#ang#ai pina la inceputul ra!boiului. 'mul acesta m-a interesat de cum i-am
reconstituit o parte din biblioteca, desi nu i-am a$lat multa "reme numele intreg.
&nticarul cumparase mai multe sute de "olume prin 1934, si in a$ara de cite"a carti
ilustrate, pe care le "induse imediat, nu gasise amatori pentru aceasta colectie de
te%te si studii sinologice. Ma intrebam atunci( cine o $i $ost romanul acela care se
apucase cu atita serio!itate de limba c#ine!a si de urma caruia n-a ramas nimic,
nici macar numele intreg 5 +e pasiune obscura l-a purtat catre tarimul acela
departat, de care nu "oia totusi sa se apropie ca un amator, ci a carui limba "oia s-
o in"ete, a carui istorie se trudea sa o patrunda 5 1a $i i!butit el sa a*unga "reodata
in +#ina, sau a pierit inainte de "reme, prin "reo "agauna a $rontului 5

6a unele din intrebarile pe care mi le puneam, nedumerit si melancolic, ras$oindu-i
cartile, acolo, la anticarul de pe c#ei, a"eam sa primesc raspuns mult mai tir!iu. 7n
raspuns, de alt$el, impletit el insusi in neasteptate taine. ,ar aceasta e cu totul alta
po"este, $ara nici-o legatura cu intimplarile pe care incep a le scrie acum. .otusi,
amintindu-mi de acest Radu +., si de alti citi"a orientalisti sau amatori de lucruri
orientale care au trait nestiuti de nimeni aici in Romania, m-am #otarit sa primesc
in"itatia doamnei necunoscute.

In aceeasi dupa-amia!a am $ost in dreptul casei, pe strada S. 'prindu-ma in $ata
numarului 18, am recunoscut una din acele case pe linga care nu puteam niciodata
trece $ara sa nu incetinesc pasul si s-o spione!, dornic de a g#ici ce se intimpla
inapoia !idurilor imbatrinite, cine "ietuieste acolo si luptindu-se cu ce destin. Strada
S, este c#iar in centrul 9ucurestilor, $oarte aproape de +alea 1ictoriei. 0rin ce
miracol a i!butit sa ramina neatinsa casa boiereasca de la numarul 18, cu grila* de
$ier, cu pietris in curte, cu salcimi si castani crescuti in "oie, stri"ind sub umbra lor o
parte din $atada 5 0oarta se desc#idea greu, si te intimpina, printre bra!de cu $lori
bogate de toamna, un ba!in in care apa se uscase de mult, si doi pitici cu capetele
decolorate. Era, parca, un alt "a!du# aici. ' lume care se stinsese cu incetul in
celelalte cartiere mindre ale capitalei si se care pastrase aici cu"iincioasa, $ara
agonia decrepitudinii si a mi!eriei. Era o casa boiereasca de pe "remuri, bine
pastrata. ,oar ume!eala arborilor "este*ise prea de timpuriu $atada. Intrarea
principala era aparata, cum se obisnuia acum patru!eci de ani, de un e"antaliu de
sticla brumata. +ite"a trepte de piatra, in"er!ite de musc#i si purtind pe laturi mari
g#i"ece cu $lori, duceau la o marc#i!a cu geamurile de sus colorate. In dreptul
soneriei nu era nici o carte de "i!ita.

Eram asteptat. ' *upineasa batrina, sc#iopatind, mi-a desc#is indata si m-a po$tit
intr-un salon imens. ,e-abia am a"ut timp sa-mi arunc oc#ii pe mobilele si tablorile
care ma incon*urau, cind, dinapoia unei usi de ste*ar, a aparut d-na erlendi. Era o
$emeie care trecuse de cinci!eci de ani, dar pe care ane"oie ai $i putut-o uita daca
ai $i intilnit-o macar o singura data. )u imbatrinea ca toata lumea aceasta doamna.
Sau, poate, imbatrinea asemenea $emeilor din alte "eacuri: intelegind, intr-un c#ip
tainic, ca prin moarte se "a apropia de marea iluminare a tuturor intelesurilor, iar nu
de s$irsitul unei "ieti pamintene, de uscarea treptata a carnii si topirea ei de$initi"a
in pamint. .otdeauna am impartit oamenii in doua categorii( cei care concep
moartea ca un s$irsit al "ietii si al trupului si cei care si-o in$atisea!a ca un inceput
al unei noi e%istente spirituale. Si nu incerc sa *udec un om pe care-l intilnesc decit
dupa ce a$lu credinta lui sincera asupra mortii. +ea mai mare inteligenta si cel mai
turburator $armec ma pot, altminteri pacali.

,-na erlendi se ase!a intr-un $otoliu si-mi arata, cu un gest in care nu
recunosteam obisnuita $amiliaritate a $emeilor de o anumita "irsta, un scaun de
lemn cu spetea!a inalta.

- 1a multumesc ca ati "enit, "orbi ea. Sotul meu ar $i $ost incintat sa "a cunoasca.
Iubea si el, poate mai mult decit i-ar $i incu"iintat meseria lui de medic, India...

Ma pregatisem sa ascult o lunga po"este, bucurindu-ma ca, in acest timp, "oi
putea pri"i cu atentie care sa nu supere $igura atit de ciudata a d-nei erlendi. ,ar
ga!da mea se opri cite"a clipe, apoi mai intreba, plecindu-si putin $runtea spre
mine(

- +unoasteti "iata si scrierile doctoruului ;o#ann Honigberger 5 Sotul meu s-a
indragostit de India prin cartile acestui doctor sas din 9raso". Mostenise si el,
probabil, interesul pentru istorie, caci istoria a $ost pasiunea intregii $amilii, dar a
inceput sa se ocupe de India cind a desoperit lucrarile doctorului Honigberger. ,e
$apt, citi"a ani a tot strins material si a inceput c#iar o monogra$ie asupra acestui
doctor sas. Era el insusi medic si credea ca poate scrie o asemenea lucrare.

Marturisesc ca stiam $oarte putin, atunci, despre dr. ;o#ann Honigberger. Imi
aminteam ca citisem, cu multi ani inainte, cartea lui principala, .#ir<-$i"e <ears in
t#e East, intr-o traducere engle!a, singura care imi $usese accesibila la +alcutta.
Ma ocupam, pe "remea aceea, de $ilo!o$ia si te#nicile =oga si cercetasem cartea
lui Honigberger mai ales pentru amanuntele asupra acestor practici oculte pe care,
pare-se, doctorul le cunoscuse indeaproape. +um cartea sa aparuse, insa pe la
mi*locul "eacului trecut, suspectam pe autor de oarecare lipsa de spirit critic. )u
stiam, insa, ca doctorul acesta, care se bucurase de mare $aima in orientalism,
descindea dintr-o $amilie de "ec#i braso"eni. 'r, acum, tocmai amanuntul acesta
ma interesa.

- Sotul meu a purtat o intensa coresponndenta cu $eluriti medici si sa"anti care il
cunoscusera pe Honigberger, caci desi acesta murise in 1>?9, la 9raso", intors de
curind din ultima sa calatorie in India, mai traiau inca destui oameni care-l
intilnisera. 7nul din copiii lui a*unsese magistrat la Iasi: era nascut din prima
casatorie a doctorului, dar sotul meu nu a apucat sa-l cunoasca, desi a $acut dese
calatorii la Iasi, ca sa dea de urma unor #irtii ...

@ara "oia mea, incepui sa !imbesc. Ma uimea preci!ia amanuntelor biogra$iei lui
Honigberger pe care le cunostea d-na erlendi. 0robabil ca mi-a g#icit gindul, caci
adauga(

- 6ucrurile acestea il interesau atit dde mult pe el, incit mi s-au intiparit pentru
totdeauna in minte. 6ucrurile acestea si altele multe ...

.acu, deodata, ginditoare. &m a"ut mai tir!iu prile*ul sa ma con"ing cit de multe si
de precise lucruri stia d-na erlendi depre doctorul Honigberger. ' seara intreaga
mi-a po"estit numai despre prima lui sedere in India, dupa ce petrecuse "reo patru
ani in &sia Mica, un an in Egipt si sapte ani in Siria. Era usor de inteles ca d-na
erlendi cercetase in mai multe rinduri cartile si manuscrisele sotului ei, ca si cum
ar $i nutrit cind"a dorinta de a duce ea la bun s$irsit lucrarea intrerupta de el.

&de"arul este ca ane"oie te puteai sustrage $armecului misterios al acestui doctor
sas, doctor prin buna lui #otarire, caci nu a"usese, o$icial, decit o diploma de
$armacist. Honigberger isi petrecuse mai mult de *umatate din lunga lui "iata in
'rient. &*unsese intr-un rind medicul +urtii, $armacistul, directorul &rsenalului si
amiralul ma#ara*a#ului Ran*it-Sing# din 6a#ore. ,e mai multe ori a adunat a"eri
considerabile si le-a pierdut. &"enturier de mare clasa, Honigberger nu $usese
niciodata, totusi, sarlatan. Era un om culti"at in $oarte multe stiinte, pro$ane si
oculte, si colectiile sale etnogra$ice, botanice, numismatice si artistice au imbogatit
multe mu!ee ilustre. 7sor de inteles de ce doctorul erlendi, pasionat cum era de
trecutul neamului nostru si de istoria medicinei, si-a inc#inat atitia ani din "iata
reconstituirii si desci$rarii ade"aratei biogra$ii a doctorului Honigberger.

- +aci el a*unsese de timpuriu la concllu!ia, imi marturisea odata d-na erlendi, ca
"iata lui Honigberger ascunde $oarte multe taine, cu toate cartile care s-au scris
asupra lui. 9unaoara, nu-si putea e%plica ultima lui calatorie in India, in 1>?>, cind
de-abia isi mai ducea !ilele, gra" bolna" cum se intorsese dintr-o e%peditie in &$rica
tropicala. ,e ce s-a mai intors Honigberger in India, !drobit cum era, si de ce a
murit indata ce a pus piciorul in 9raso" 5 se intreba adesea sotul meu. ,e
asemenea, asa-numitele cercetari botanice ale doctorului in Aas#mir, $acute cu
mult inainte, i se pareau suspecte. El a"ea moti"e sa creada ca, in realitate,
Honigberger nu $usese numai in Aas#mir, ci trecuse in .ibet, sau, in orice ca!,
cercetase stiinta $armacopeii oculte intr-una din acele minastiri din Himala<a, si ca
anc#etele botanice $usesera numai un prete%t. "'ricum, astea le poti *udeaca mai
bine d-ta", adaugase d-na erlendi.

.rebuie sa marturisesc ca, dupa ce imi trecusera pe sub oc#i cartile si documentele
re$eritoare la Honigberger, adunate cu atita gri*a de sotul d-nei erlendi, am inceput
sa ma con"ing si eu ca e%istenta doctorului sas e in"aluita in mistere. ,ar tot ce a
urmat primei mele "i!ite in casa din strada S. a intrecut cu mult taina lui
Honigberger.

- M-am gindit atunci, reincepu d-na errlendi dupa o lunga pau!a, ca ar $i pacat ca
toata munca aceasta sa se risipeasca. &m au!it "orbindu-se despre d-"oastra si "-
am citit unele lucrari, mai ales cele re$eritoare la India si $ilo!o$ia indiana. )u pot
spune ca le-am inteles pe de-a-ntregul, dar am inteles un lucru( ca ma pot adresa
cu incredere d-"oastra ...

&m incercat sa marturisesc ca sunt magulit, etc., dar d-na erlendi continua pe
acelasi ton(

- Sunt $oarte multi ani de cind in casaa aceasta nu intra aproape nimeni. ,oar citi"a
prieteni, care nu au pregatirea speciala pe care si-o dobindise sotul meu. &sa ca
biroul si biblioteca lui au ramas, din 1914, nesc#imbate. &m lipsit si eu multa "reme
din tara, iar de cind m-am intors m-am $erit sa amintesc prea insistent de numele
sotului meu. +olegii lui, medici, il socoteau pe "remea aceea maniac. 9iblioteca pe
care am sa "-o arat acum n-a "a!ut-o, dintre cei care ar $i putut-o *udeca, decit o
singura persoana( 9ucura ,umbra"a. I-am scris, cum "-am scris si d-"oastra, ca
am o bogata colectie orientala, si a "enit, dar dupa cite"a lungi aminari. +red ca a
interesat-o $oarte mult. Imi spunea ca a gasit aici carti pe care le ceruse cind"a de
la 9ritis# Museum. ,ar n-a a"ut timp sa o cercete!e pe-ndelete. Si-a insemnat cite
ce"a si a $agaduit sa re"ina dupa intoarcerea sa din India. ,upa cum stiti, poate, se
ducea la un congres teo!o$ in India. ,ar n-a mai apucat sa puna piciorul pe pamint
roamnesc. 6a 0ort-Said a murit ...

)u stiu daca d-na erlendi dadea "reun tilc secret acestei morti in pragul
reintoarcerii. & tacut iarasi, pri"indu-ma cu o deosebita atentie. Simteam ca trebuie
sa spun si eu ce"a, si i-am spus ca misterul este atit de acti" in mintea noastra,
incit nici macar nu e ne"oie sa-l cautam atit de departe, la &d<ar sau la 0ort-Said,
bunaoara. ,-na erlendi nu mi-a raspuns. S-a ridicat din $otoliu si m-a in"itat s-o
into"arasesc in biblioteca. .ra"ersind salonul, am intrebat-o daca sotul ei $usese
cind"a in India.

- Breu de spus, sopti ea so"aitoare, inncercind totusi sa !imbeasca.

3
&m "a!ut multe biblioteci de oameni bogati si carturari, dar nici una nu mi-a $urat
inima ca aceea din strada S. +ind s-a desc#is usa masi"a de ste*ar, am ramas
inmarmurit in prag. Era una din acele odai uriase, care se intilnesc rar c#iar si in
cele mai bogate case din "eacul trecut. @erestre mari dadeau spre gradina din
spatele casei. 0erdelele $usesera trase putin inaintea noastra, si lumina clara a
amurgului de toamna $acea si mai solemna atmos$era acestei sali cu ta"anul inalt,
tapisata in cea mai buna parte cu carti. ' galerie de lemn incon*ura o buna parte
din biblioteca. Erau poate trei!eci de mii de "olume, ma*oritatea legate in piele, din
cele mai di"erse ramuri ale culturii( medicina, istorie, religie, calatorii, ocultism,
indianistica. ,-na erlendi m-a indreptat direct catre ra$turile in care $usesera
adunate e%clusi" cartile in legatura cu India. Rareori am intilnit intr-o colectie
particulara carti atit de pretioase si intr-un numar atit de mare. )umai tir!iu, dupa
ce am petrecut o dupa-amia!a intreaga in $ata ra$turilor acelora $ara numar, mi-am
dat seama cu ade"arat ce comori se adaposteau acolo. Erau sute de "olume de
calatorii in India, de la Marco 0olo si .a"ernier, pina la 0ierre 6oti si ;acolliot. Se
"edea bine ca d-rul erlendi aduna orice $el de carte ce se tiparea asupra Indiei,
caci numai asa imi e%plic pre!enta si a anumitor scriitori $arsori, cum era de pilda
6ouis ;accoliot. Erau, apoi colectiile intregi din ;ournal &siati-ue si ;ournal o$ t#e
Ro<al &siatic Societ< de la 6ondra, ca sa nu mai mentione! actele atitor academii,
sute de memorii sa"ante asupra limbilor, literaturilor si religiilor din India. .ot ce se
publicase de seama in secolul trecut in domeniul indianismului se a$la acolo, de la
marele dictionar petersburg#e! pina la editiile de te%te sanscrite aparute la +alcutta
sau 9enares. Marea mea surpri!a au $ost "olumele de te%te sanscrite.

- & inceput sa studie!e limba sanscritaa in 1941, lamuri d-na erlendi mirarea mea,
si a in"atat-o temeinic, atit cit se poate in"ata departe de centrele "ii ale limbii ...

Intr-ade"ar, se a$lau acolo nu numai carti elementare, sau te%te pe care le cumpara
un amator, ci carti pe care nu si le putea comanda decit un om care a patruns
temeinic secretele limbii sanscrite. &m intilnit, bunaoara, comentarii di$icile ca
Siddinta Aaumudi, care do"edeau interesul pentru nuantele gramaticii sanscrite:
sau enormul tratat al lui Med#aditi asupra legilor lui Manu: sau acele subcomentarii
spinoase la te%tele "edantine, care se tiparesc in presele din &lla#abad si 9enares:
sau numeroase carti asupra ritualurilor indiene. Indeosebi m-a i!bit pre!enta
"olumelor de medicina indiana si a tratatelor de mistica si ascetism. Stiam, din
limitata mea e%perienta, cit de pro$unde si de di$icile sunt asemenea te%te, care nu
se pot intelege $ara un comentariu laborios, si adesea sunt numai pe *umatate
intelese daca nu sunt e%plicate oral, de un in"atator.

Intorsei, uluit, pri"irile catre d-na erlendi. Intrasem in biblioteca emotionat, banuind
ca am sa intilnesc o bogata ar#i"a asupra "ietii si operei doctorului Honigberger, si
descopeream o biblioteca de sa"ant indianist, care, prin imensitatea si "arietatea
ei, ar $i $acut gelos pe un Rot#, ;acobi sau S<l"ain 62"i.

- & a*uns aici plecind de la Honigbergeer, ma lamuri d-na erlendi, intelegindu-mi
gindurile si aratindu-mi un alt colt al bibliotecii, unde curind a"eam sa intimpin
cartile si documentele in legatura cu doctorul sas.
- ,ar cind a a"ut timp sa adune atitea carti, si cum de le-a cercetat pe toate 5
e%clamai eu, la $el de uluit.
- ' buna parte le-a mostenit din $amiliie, cartile de istorie indeosebi, adauga ea.
Restul le-a cumparat singur, mai ales in ultimii opt ani. & "indut cite"a mosii ...

Rosti ultimile cu"inte !imbind, dar $ara nici cea mai mica parere de rau.

- Il cunosteau toti anticarii din 6ipscca, 0aris si 6ondra, continua ea. Si se pricepea
sa cumpere, e drept. +umpara uneori biblioteci intregi, de la $amiliile orientalistilor
decedati. ,ar, e"ident, n-a a"ut timp sa le citeasca pe toate, desi in ultimii ani
"eg#ea aproape toata noaptea: doar daca dormea doua-trei ceasuri.
- &sta i-o $i !druncinat sanatatea, spuusei eu.
- )u, dimpotri"a, raspunse d-na erlenddi. &"ea o putere de munca uriasa. Si
ducea si un $el de regim special: nu minca deloc carne, nu $uma, nu bea alcool,
ceai, ca$ea ...

0arca ar $i "rut sa mai adauge ce"a, dar se intrerupse brusc si ma in"ita catre
celalalt capat al bibliotecii, unde se a$la "coltul Honigberger". Erau toate cartile
doctorului sas si $oarte multe din lucrarile care se publicasera asupra "ietii lui
prodigioase. Intr-un colt, o reproducere dupa gra"ura lui Ma#lCne#t, celebra
gra"ura care-l in$atisa pe Honigberger in costumul de s$etnic al lui Ran*it-Sing#. In
cartoane, d-rul erlendi adunase nenumarate scrisori de la Honigberger catre
in"atatii timpului sau, copii dupa portrete si gra"uri ale $amiliei si contemporanilor
sai, #arti pe care reconstituise itinerariul tuturor calatoriilor lui Honigberger in &sia si
&$rica. Ras$oiam melancolic toate documentele acestea, de a caror "aloare a"eam
sa-mi dau mai tir!iu seama, mirindu-ma ca un asemenea om a putut trai in orasul
nostru numai cu un s$ert de "eac in urma, $ara ca cine"a sa-i $i banuit comoara pe
care o adusese.

- Si de ce n-a scris cartea asupra luii Honigberger 5 intrebai eu.

- Incepuse sa o redacte!e, "orbi d-na erlendi dupa o lunga so"aire, dar a
intrerupt-o brusc, $ara ca sa-mi marturiseasca "reodata ade"aratul moti". +um "-
am spus, a purtat o corespondenta considerabila, cautind in$ormatii si documente
inedite. 0rin 194?, cu prile*ul E%po!itiei, a cunoscut pe un prieten al lui +onstantin
Honigberger, $iul doctorului din prima sa casatorie, care detinea cite"a scrisori si
mai multe #irtii, a*unse oarecum intimplator in pastrarea sa. In aceeasi toamna
sotul meu s-a dus la Iasi, de unde s-a intors destul de turburat. )u cred ca
dobindise c#iar originalele, dar isi luase copii dupa toate documentele acelea. @apt
este ca, de atunci, a intrerupt redactarea operei lui, si interesul i-a $ost din ce in ce
mai puternic concentrat asupra $ilo!o$iei indiene. +u timpul, Honigberger a ca!ut
de$initi", si in anii care au urmat sotul meu s-a dedicat cu e%clusi"itate studiului
limbii sanscrite ...

imbind, imi arata peretele bibliotecii in $ata caruia ma oprisem la inceput cu atita
uimire.

- Si nu "-a marturisit niciodata ce l-aa $acut sa paraseasca rodul unei munci atit de
pasionate si al atitor ani 5 intrebai eu.
- Mi-a dat mai mult sa inteleg, incepu d-na erlendi, caci de la intoarcerea lui de la
Iasi se $acuse mai tacut. Mi-a spus odata ca e obligatoriu pentru el sa cunoasca
temeinic $ilo!o$ia indiana si ocultismul, ca sa inteleaga o anumita parte din "iata lui
Honigberger, care ramasese pina atunci obscura, inecata in legenda. In timpul cind
se apucase de limba sanscrita, a inceput sa se interese!e de ocultism. ,ar acesta
este un episod pe care-l cunosc destul de "ag, pentru ca sotul meu nu mi-a "orbit
niciodata despre ultima lui pasiune. &m banuit mai mult cit de aprig il interesau
studiile acestea dupa cartile pe care le comanda neincetat. 1a puteti con"inge de
alt$el singur, adauga d-na erlendi, indemnindu-ma catre alta portiune a bibliotecii.

&ne"oie pot spune ca surpri!a mea a $ost, aici mai mare. .ot ce-mi marturisise d-na
erlendi de la intrarea in biblioteca, tot ce "a!usem pina atunci alcatuiau atitea
surpri!e si nutreau nedumeririle mele cu atita putere, incit am cercetat noile ra$turi
mut, coplesit de mirare si admiratie. Se "edea de la cea dintai pri"ire ca doctorul
debutase $ericit in colectia sa de carti oculte. 6ipseau acele lucrari de "ulgari!are,
pe care mai ales libraria $rance!a le risipea pe piata la s$irsitul "eacului trecut.
6ipseau c#iar ma*oritatea cartilor teo!o$iste, cele mai multe mediocre si ec#i"oce.
,oar cite"a din cartile lui 6eadbeater si &nnie 9esant, impreuna cu opera completa
a d-nei 9la"atsC<, pe care m-am con"ins, cu alt prile*, ca d-rul erlendi o citise cu
deosebita atentie. In sc#imb, a$ara de @abre d/'li"er si Rudol$ Steiner, a$ara de
Stansilas de Buaita si Hartmann, biblioteca era e%trem de bogata in clasicii
ocultismului, ermetismului si teo!o$iei traditionale. Editii "ec#i din SDedenborg,
0aracelsius, +ornelius &grippa, 9o#me, ,ella Ri"iera, 0ernet< se a$lau alaturi de
operele atribuite lui 0itagora, te%tele ermetice, colectiile alc#imistilor celebri, atit in
tipariturile "ec#i ale lui Salmon si Manget, cit si in editia moderna a lui 9ert#elot. )u
lipseau nici cartile uitate de $i!iognomie, astrologie si c#iromantie.

Mai tir!iu, cind am a"ut prile*ul sa cercete! pe indelete ra$turile acestea, am
descoperit opere e%trem de rare, cum era bunaoara ,e a-uae "itae simplici et
composito, a lui &rnaud de 1illeneu"e, sau apocri$ele crestine, de pilda acel &dam
si E"a, pe urmele caruia umblase atita timp Strindberg. S-ar $i spus ca un gind
sigur si o tinta precisa indemnasera pe d-rul erlendi la adunarea acestei biblioteci
oculte. ,upa cum mi-am dat seama treptat, nu lipsea nici un autor important, nici o
carte de seama. @ara indoiala ca doctorul nu urmarise numai o in$ormatie de
mintuiala, ca sa-si asimile!e punctele esentiale ale doctrinei si terminologia
ocultista, pentru a putea "orbi cu oarecare competenta in biogra$ia lui Honigberger,
pe care o pregatea. +artile lui imi do"edeau ca "oise el insusi sa se con"inga de
ade"arul pastrat atit de bine ascuns in traditia ermetica. &ltminteri, ar $i $ost inutil sa
citeasca pe &grippa "in )ettsc#eum si 9ibliot#eca +#emica +uriosa.

Si tocmai acest "iu interes al doctorului pentru ocultism, la care se adauga
pasiunea lui pentru $ilo!o$ia indiana si indeosebi pentru scolile secrete din India, ma
$acusera e%trem de curios. Mai ales ca d-na erlendi lasase sa se inteleaga ca
aceasta noua si ultima pasiune a sotului ei se de!lantuise in urma "i!itei la Iasi.

- 0robabil ca nu s-a marginit numai la lecturi ocultiste, spusei eu. @ara indoiala ca
domnul doctor a incercat si o anumita practica.
- 9anuiesc si eu acelasi lucru, spuse dd-na erlendi dupa cite"a clipe de e!itare.
Mie nu mi-a marturisit niciodata nimic. ,ar ultimii ani i-a petrecut aproape tot timpul
in acest birou sau singur la una din mosiile noastre din 'ltenia. +um "a spuneam,
nu dadea niciodata semne de oboseala, cu tot regimul sau aproape ascetic.
,impotri"a, as putea a$irma c#iar ca se simtea mai bine ca inainte ...

Si cu toate acestea a murit, imi spuneam eu, ascultind lamuririle atit de s$ioase ale
d-nei erlendi. Se $acuse aproape intuneric in odaie, si ga!da o strabatu cu pasi
moi ca sa aprinda luminile. ,oua policandre uriase, de care atirnau nenumarate
"ir$uri de sageti de cristal, inundara cu o lumina arti$iciala, prea puternica,
biblioteca. )u ma induram sa plec, si ramasesem in $ata ra$turilor cu carti de
ocultism, so"aitor. ,-na erlendi se apropie iarasi de mine, dupa ce inc#ise una din
$erestre - cea care dadea intr-un balcon de piatra - si trasese o draperie de cati$ea
"erde-auriu.

- &cum, ca ati "a!ut despre ce colectiii e "orba, incepu ea, "a pot marturisi gindul
meu intreg. Sunt ani de !ile de cind ma intreb daca nu port si eu o "ina $ata de tot
rodul muncii sotului meu, $ata de aceste sertare pline cu #irtii si scrisori adunate in
timpul cind era preocupat de biogra$ia lui Honigberger. )u stiu cu preci!ie ce-si
propusese el sa studie!e in ultimii ani, dar cercetarile pe care le intreprinsese tot
din ne"oia de a-l intelege mai bine pe Honigberger pornisera. +ind am au!it
"orbindu-se de d-"oastra ca ati petrecut atitia ani in India studiind $ilo!o$iile si
religiile de acolo, mi-am spus ca poate d-"oastra stiti ceea ce sotul meu isi
propusese sa in"ete, si ca "iata lui Honigberger nu "a pre!enta, pentru d-"oastra,
secrete. Munca aceasta nu "a $i $ost !adarnica, adauga d-na erlendi ridicindu-si
bratul catre "coltul Honigberger". 0oate ati gasi interesant de scris "iata doctorului
sas, pe care sotul meu n-a putut sa o s$irseasca. &s muri impacata, continua ea,
stiind ca materialele sotului meu au $olosit cui"a si ca biogra$ia pe care o "isa el "a
"edea lumina !ilei.

)u stiam ce sa raspund. )iciodata nu ma anga*asem, pina acum intr-o lucrare
comandata dintr-un domeniu care nu-mi era $amiliar. +am toate cartile pe care le-
am scris le-am compus in graba, silit de ne"oile "ietii, dar totdeauna am scris dupa
propria mea alegere, $ie ca incepeam un roman sau un tratat $ilo!o$ic. Simteam
insa, ca so"aiala mea nu se poate prelungi la nes$irsit.

- ,oamna, am inceput eu, sint magulit dde increderea pe care mi-o aratati, si "a
marturisesc sincer ca sint $ericit numai la gindul ca "oi putea re"eni in aceasta
biblioteca $ara a "a sting#eri. )u stiu insa daca "oi $i in stare "reodata sa duc la
bun s$irsit ceea ce a inceput sotul d-"oastra. In primul rind, nu sint medic si nu
cunosc istoria medicinei din secolul EIE. &poi, o seama de lucruri care ii erau
$amiliare sotului d-"oastra mie imi sint de-a dreptul straine. ,ar "a pot $agadui un
lucru ( ca biogra$ia lui Honigberger "a $i scrisa si se "a tipari. &s putea cauta o
colaborare din partea unuia competent in tot ce pri"este medicina si istoria
secolului EIE.

- 6a lucrul acesta m-am gindit si eu, sspuse d-na erlendi. ,ar importanta nu e
partea medicala - pentru asta se gasesc oricind colaboratori emeriti - ci partea
orientalistica a biogra$iei. ,aca n-as $i stiut cit de mult dorea sotul meu ca "iata si
opera lui Honigberger sa $ie scrisa si de un romin - caci biogra$ii alcatuite de straini
sint destule - m-as $i adresat unui specialist din &nglia sau Bermania, unde
Honigberger e indeosebi cunoscut. Se opri brusc si, dupa o tacere de cite"a clipe,
ridica pri"irile si ma pri"i in oc#i. Si apoi, "a marturisesc, mai e un lucru care poate
"i s-ar parea prea personal( dorinta de a "edea scriindu-se biogra$ia aceasta linga
mine. Sint anumite episoade destul de obscure din "iata acestui om, "eti "edea, si
nutresc mereu speranta ca cine"a mi le "a lamuri intr-o !i ...

3
+ita dreptate a"ea d-na erlendi "orbind de acele episoade obscure din "iata lui
;o#ann Honigberger mi-am dat seama mai tir!iu, cind am cetit cu luare-aminte
manuscrisele si documentele adunate, clasate si adnotate de doctor. &m re"enit in
casa din strada S. peste cite"a !ile, si de atunci petreceam cel putin trei dupa-
amie!i pe saptamina in biblioteca. .oamna se prelungea nespus de $rumoasa si
calda. 1eneam aproape de ceasul patru si ramineam pina seara tir!iu. ,-na
erlendi ma intimpina uneori c#iar in salon. ,e obicei, insa, ne intilneam in
biblioteca, unde intra mult timp dupa ce eu ma ase!asem la lucru, pasind cu
aceeasi gratie discreta pina aproape de biroul meu si intin!indu-mi aceeasi mina
neobisnuit de palida, iesind dintr-o mineca de matase neagra. Indata dupa ea
"enea *upineasa batrina cu tablaua cu dulceata si ca$ele. ,-na erlendi nu lipsea
niciodata cind mi se ser"ea ca$eaua. Isi spunea, $ara indoiala, ca pre!enta ei nu ma
putea stin*eni in acel raga! cind, lasind desc#isa mapa cu manuscrise din $ata mea,
intrerupeam pentru cit"a timp lucrul.

- +um merge 5 ma intreba intotdeauna. ++redeti ca ati putea $ace ce"a cu #irtiile
sotului meu 5

6ucrurile mergeau, totusi, destul de incet. 0oate si din "ina mea, pentru ca nu ma
multumisem sa cercete! numai ar#i"a Honigberger, ci, paralel cu in"entarierea ei,
incercam sa patrund si in nenumaratele ra$turi cu carti indianiste si ocultiste,
operatie care ma pasiona si care imi rapea destul timp. ,upa a patra "i!ita in casa
din strada S., i!butisem sa-mi dau seama de cit redactase doctorul din biogra$ia lui
Honigberger. Manuscrisul de$initi" se intrerupea o data cu reintoarcerea lui
Honigberger la &lep, prin 1>33, unde doctorul sas introdusese noile metode de
"accinare, dar se mai a$lau cite"a capitole, in ciorna, asupra celor sapte ani
petrecuti de el in Siria. .oate acestea abia daca alcatuiau un s$ert din biogra$ia
propriu-!isa, caci Honigberger incepea sa $ie interesant de-abia dupa ce a*unsese
la +urtea lui Ran*it-Sing#. ,espre celelalte epoci din "iata doctorului a"enturier n-
am gasit decit material documentar, clasat cu gri*a in cartoane ordonate cronologic.
0e $iecare carton $usesera insemnate datele, localitatile si numarul de marturii
respecti"e. 7neori, in dreptul unui an, se a$lau semne de intrebare sau trimiteri la
un alt dosar al pieselor apocri$e. 0entru ca d-rul erlendi a*unsese la conclu!ia -
marturisita intr-o nota a primului capitol - ca multe a$irmatii ale lui Honigberger,
acceptate de biogra$ii sai contemporani, se intemeiau pe date $alse sau pe
documente $alsi$icate cu buna-stiinta mai tir!iu. +e interes a"usese Honigberger sa
misti$ice o e%istenta care $usese intr-ade"ar $abuloasa, des$asurata sub semnul
misterului si a"enturii, nu prea intelegeam.

- )-ati a*uns inca la .ainele de care iimi "orbea sotul meu 5 ma intreba odata d-na
erlendi.

Imi era greu sa raspund. 9anuiam ce $el de lamuriri asteapta batrina doamna din
partea mea, si nu stiam daca am sa i le pot "reodata destainui. +a!urile de "moarte
aparenta", de transa <oginica, de le"itatiune, incombustibilitate sau in"i!ibilitate la
care se re$erea Honigberger si pe care doctorul erlendi le studiase indeosebi erau
$oarte di$icil de e%plicat cui"a care nu intelege teoretic posibilitatea lor de reali!are.
Iar in ceea ce pri"este calatoriile misterioase ale lui Honigberger in Aas#mir si
.ibet, cercetarile sale de $armacologie magica, e"entuala lui participare la anumite
ceremonii initiatice ale sectei 1allab#ac#ar<a nu eram nici eu lamurit. ,octorul
erlendi, daca a$lase ce"a precis asupra acestor episoade obscure, nu le
insemnase in cartoanele biogra$iei sale.

- .aine intilnesc la tot pasul, spundeaam eu e"a!i". )u m-am deprins inca a le
deslusi ...

,-na erlendi raminea linga mine, cu pri"irile pierdute cite"a clipe, apoi se
reculegea treptat si parasea biblioteca cu pasii ei melancolici. +ind intir!ia mai mult
de "orba, ma intreba despre calatoriile mele in India: indeosebi o interesau
amanuntele despre minastirile #imala<ne pe care le cunoscusem, lucruri despre
care nu prea "orbesc bucuros. )iciodata nu mi-a marturisit ce"a despre "iata ei,
despre $amilia lor. )iciodata n-am a$lat numele prietenilor ei, la care se re$erea
uneori.

.ot ce-am descoperit in urma a $ost intimplator. 1enisem odata, trei saptamini dupa
prima mea "i!ita, ce"a mai de"reme decit de obicei. 0loua in !iua aceea, o ploaie
trista de toamna, si *upineasa batrina mi-a desc#is cu oarecare intir!iere. ,-na
erlendi era su$erinda, mi-a spus. .otusi, eu pu-team intra: $acuse c#iar $ocul in
camin. &m intrat cu s$iala. 9iblioteca parca se sc#imbase, in lumina muceda a ploii
de toamna. +aminul nu i!butea sa incal!easca odaia aceasta uriasa. M-am apucat
totusi de lucru cu in"ersunare. Mi se parea ca d-na erlendi si-ar simti alinate
su$erintele stiidu-ma ca lucre! intr-o odaie "ecina, si ca, poate, intr-o !i destul de
apropiata, ii "oi putea lamuri unele din "tainele" pe care le scormonise sotul ei.

;umatate de ceas dupa "enirea mea, usa de la biblioteca se desc#ise si intra o
doamna tinara, cu o tigara in mina. )u parea deloc surprinsa ca ma gaseste acolo,
la birou, cu mapele desc#ise in $ata-mi.

- &sadar, d-ta esti F e%clama ea apropiiindu-se. M-am ridicat si mi-am rostit numele.

- Stiam, mi-a spus mama, adauga ea in ttreacat. Sa speram ca o sa ai mai mult
noroc.

&m !imbit incurcat, nestiind prea bine ce "rea sa spuna. &poi, am inceput sa
"orbesc despre tot ce gasisem in legatura cu Honigberger. .inara ma pri"ea cu
oarecare ironie.

- &stea le-am a$lat mai demult, ma intrrerupse ea. 0ina aici au a*uns si ceilalti.
9ietul Hans trecuse c#iar mai departe dupa cite se spune ...

&m pri"it-o desigur atit de uimit, incit tinara a inceput sa rida. Si-a stins tigara intr-o
scrumiera de arama si s-a apropiat de mine.

- Sau poate ti-ai inc#ipuit ca "tainelee" acestea te-au asteptat pe d-ta, un s$ert de
"eac aproape, ca sa le de!legi 5F Eroare, scumpul meu domn. &u mai incercat si
altii. .ata era doar un barbat bine cunoscut, si "ca!ul" lui nu s-a stins atit de repede
in amintirea unui grup destul de intins de oameni de dinainte de ra!boi ...

- )u sint responsabil de eroarea in carre m-ati surprins, raspunsei eu, silindu-ma sa
par cit mai putin turburat. ,-na erlendi a gasit de cu"iinta sa-mi destainuie numai
anumite lucruri, trecind altele sub tacere. Mandatul meu e, de alt$el, limitat, adaugai
!imbind. Ma a$lu aici ca sa-mi dau seama de materialul documentar in legatura cu
biogra$ia doctorului Honigberger.

.inara ma pri"i in oc#i, parca i-ar $i $ost greu sa ma creada. ' "a!ui, atunci, mai
bine. Inalta, subtire, aproape slaba, a"ea oc#ii arsi de o lumina mocnita si gura
ner"oasa. )u era deloc $ardata, si asta adauga citi"a ani la cei peste trei!eci pe
care-i a"ea.

- 9anuiam eu ca mama iti ascunde anumitte lucruri, incepu cu o "oce mai putin
crispata. 0oate te-ar $i de!amagit, altminteri, de la inceput, spunindu-ti ca munca d-
tale de asta!i a mai $ost implinita inca de alte trei persoane. +el din urma era un
o$iter german ramas in 9ucuresti dupa ocupatie. 9ietul Hans, ii spuneam noi,
pentru ca soarta lui a $ost intr-ade"ar tragica. & murit intr-un accident de "inatoare,
la o mosie a noastra. El pretindea ca incepe sa inteleaga "tainele" lui Honigberger,
la cine se re$erea tata, dar ca stie prea putin romineste si ca mai trebuie sa in"ete.
)u prea imi dau seama ce legatura puteau a"ea "tainele" lui Honigberger cu
per$ectionarea lui in limba romina. 0arerea mea este ca nici el nu a$lase mare lucru
...

- .ot ce-mi spuneti, incepui eu, nu ma descura*ea!a deloc. ,impotri"a, ma leaga si
mai mult de acest Honigberger, care pina acum cite"a saptamini era, pentru mine,
un simplu nume de calator a"enturier.

.inara !imbi din nou si se ase!a in $otoliul de linga birou, continuind sa ma
pri"easca scrutator.

- Mama se interesea!a mai putin de Honiigberger decit banuiesti d-ta, "orbi ea. Si
are toata dreptatea, de alt$el. ' interesea!a in primul rind sa a$le ce s-a intimplat cu
tata ...

- Mi-am dat seama de asta, o intrerupseei eu. Si pentru ca n-am indra!nit niciodata
s-o intreb pe dinsa, am sa "a rog sa ma lamuriti d-"oastra. ,e ce-a murit tatal d-
"oastra si in ce impre*urari 5

.inara e!ita cite"a clipe, plecind $runtea. 0arca s-ar $i intrebat daca imi poate spune
ade"arul sau n-ar $i mai nimerit sa-l a$lu singur, din alta parte. In cele din urma, se
ridica incet din $otoliu si "orbi(

- .ata n-a murit. In orice ca!, nu stimm daca si cind a murit. In !iua de 14
septembrie 1914 a disparut de acasa si de atunci nimeni nu l-a mai "a!ut si n-am
mai au!it nimic de el.

&m tacut amindoi, pri"indu-ne. )u stiam ce sa spun. )u stiam mci macar daca-mi
marturiseste ade"arul intreg sau imi ascunde anumite amanunte penibile. Ea a
desc#is o tabac#era mica de ambru si si-a ales o tigara.

- @ara indoiala ca a plecat in 'rient, in India, spusei eu ca sa rup tacerea. 0e
urmele lui Honigberger...

- &sa ne-am gindit si noi. &dica asa s--au gindit prietenii nostri, caci eu eram atunci
in clasa a II-a primara, si nu prea intelegeam bine ce se petrecuse. Ma intorsesem
de la scoala si i-am gasit pe toti agitati si ingro!iti. .ata disparuse in dimineata
aceea sau poate in cursul acelei nopti ...

- & "oit probabil sa plece pe neasteptaate, spusei eu. 9anuia ce greutati ar $i
intimpinat daca si-ar $i marturisit gindul cui"a.

- @ireste. ,ar e $oarte greu de admis cca a putut pleca in 'rient $ara pasaport, $ara
bani, $ara #aine... )u intelegeam, si ea starui(

- &de"arul este ca tata a disparut in intelesul propriu al cu"intului. Si a disparut $ara
ca sa-si ia "reunul din costumele de #aine, $ara palarie, lasindu-si toti banii in
sertarul biroului. )u si-a luat nici un act, n-a scos pasaport si n-a scris nici o
scrisoare mamei sau "reunui prieten. E $oarte greu sa intelegi cit de misterioasa a
parut disparitia aceasta pentru cei care au cunoscut impre*urarile. .ata ducea de
citi"a ani o "iata destul de curioasa, aproape ascetica. )u "edea pe nimeni. iua si
noaptea si-o petrecea in aceasta biblioteca, in odaia lui de culcare, unde se
odi#nea numai doua ceasuri pe noapte, intr-un pat de lemn, $ara saltea si $ara
perna. 7mbla $oarte sumar imbracat, intr-un pantalon alb, sandale si o camasa de
in. &cesta era costumul lua de casa, de alt$el "ara si iarna. Si in acest costum, in
care n-ar $i iesit in strada a disparut. )u am putut a$la daca a disparut in cursul
noptii plecind de-a dreptul de aici, din biblioteca, sau dupa ce s-a retras la el in
odaie. .oata casa dormea la ora cind, de obicei isi intrerupea el lucrul( la 3
dimineata. 0este doua ceasuri, la G, se destepta, isi $acea dusul si raminea multa
"reme inc#is in odaia lui, meditind. &sa credeam noi, cel putin, caci mamei nu-i
spunea nimic. Se detasase de lume, de $amilie. +ind il intilneam, rareori, simteam
ca iubirea lui nu se stinsese, dar era o alt$el de iubire ...

- Si toate cercetarile n-au dus la nicii un re!ultat 5 intrebai eu. )u i s-a dat nicaieri
de urma 5 E de necre!ut ca un om poate disparea asa, $ara sa lase nici un $el de
urma.

- Si, cu toate acestea, lucrurile s-au petrecut intocmai. )-am gasit nici un semn
care sa trade!e pregatirile lui de plecare. Si aici, si in odaia de culcare, totul era in
ordine: pe biroul asta cartile si caietele ramasesera ca in $iecare seara, in iatac i-
am gasit ceasul pe noptiera, c#eile si porto$elul cu maruntis. +a si cind ar $i
disparut in cite"a clipe, inainte ca sa aiba timp sa-si adune lucrurile, inainte de a
scrie un cu"int de lamurire sau de iertare ... .inara isi intrerupse brusc destainuirile
si imi intinse mina.

- &cum, ca ti-am apus ce trebuia sa stiii de la inceput, ma duc. .e-as ruga numai sa
nu pomenesti nimic mamei despre con"orbirea noastra. Ea are anumite superstitii
si nu "reau s-o mi#nesc netinind seama de ele ...

4
& plecat inainte ca eu sa capat cura* si s-o opresc, rugind-o sa-mi lamureasca
atitea episoade obscure din destainuirea ei. 9unaoara, cum de nu s-a "orbit mai
mult, pe "remuri, de disparitia aceasta misterioasa sau ce se intimplase cu ceilalti
barbati pe care d-na erlendi ii rugase sa cercete!e biblioteca si despre care tinara
imi spusese, in treacat, ca n-a"usesera noroc. M-am ase!at la birou oarecum
ametit de tot ce ascultasem. )u-mi puteam lega gindurile. 0ri"eam acum mapele
din $ata mea isi cartile care ma incon*urau din toate partile, cu un sentiment nou.
&dmiratia de biblio$il si indianist lasase loc unui comple% ane"oie de preci!at, in
care se amestecau si teama, si neincredere, si $ascinatie. 0arca nu-mi "enea sa
cred, cu"int cu cu"int, tot ce-mi spusese "i!itatoarea mea. Si, cu toate acestea, la
lumina destainuirilor ei, intelegeam s$iala batrinei de a-mi "orbi desc#is, gri*a pe
care o a"usese de a nu-mi pomeni niciodata de moartea sotului, curio!itaitea ei
ane"oie stapinita.

Imi spuneam ca disparitia doctorului erlendi paruse atit de ne"erosimila pentru ca,
probabil, omul acela si-o pregatise timp indelungat, pina in cele mai mici amanunte,
ars de dorul de a a*unge in India si a rupe de$initi" toate puntile cu "iata lui de pina
atunci. ,ar tocmai aceasta plecare atit de mestesugita, taina in care si-o pregatise,
pasiunea lui totala pentru secretele Indiei ma capti"ase. )u au!isem pina atunci de
o asemenea incercare de a pleca brusc, $ara ramas bun, $ara scrisori de adio, $ara
a lasa nici un $el de urma. @ata de tot ce au!isem, dosarul Honigberger, inca
desc#is pe birou, mi se parea prea putin interesant. M-am indreptat catre ra$turile
cu carti de indianistica, acolo unde stiam ca sint si sertarele doc torului cu
manuscrise si $ise, do"ada studiului lui de atitia ani. &m desc#is primul sertar, si am
inceput sa-l in"entarie! cu multa gri*i, cercetind caiet cu caiet.

Erau aici maculatoarele lui de e%ercitii sanscrite, si cu melancolie am intilnit temele
si declinarile cu care ma luptasem si eu cind"a( nrpa#, nrpam, nrpena, nrpa<a,
nrpat, nrpas<a, nrpe, nrpa etc. Se "edea stingacia doctorului in scrierea literelor
sanscrite. ,ar rabdarea lui $usese, $ara indoiala, enorma, caci !eci de pagini intregi
de maculator erau acoperite cu declinarea aceluiasi cu"int, repetata cu
indaratnicie, ca un pensum colegial. In alt caiet se gaseau de*a $ra!e intregi, cele
mai multe din Hitopades#a si 0anc#atantra, cu traducerea literala si traducerea
libera alaturi. &m rascolit !eci de maculatoare de acest $el, acoperite pina la ultima
$ila cu e%ercitii, con*ugari si declinari sau traduceri. Intr-un caiet gros, cu indice
al$abetic, doctorul isi transcria cu"intele noi pe care le intilnea in e%ercitiile lui.
7nele caiete a"eau notate pe pagina de garda anumite date: probabil timpul in care
lucrase materia cuprinsa in ele. Mi-am dat inca o data seama de munca pe care o
depusese doctorul in in"atatuna limbii sanscrite: un caiet de trei sute de $ile $usese
acoperit cu e%ercitii in mai putin de doua saptamini.

In dupa-amia!a aceea de toamna ploioasa n-am gasit nimic in sertarul cu
manuscrise care sa-mi indice altce"a decit o in"ersunata pasiune pentru studiul
limbii sanscrite. ,oar o simpla insemnare, pe prima pagina a unui caiet de e%ercitii,
mi-a atras o clipa atentia. Erau cite"a cu"inte, turburatoare insa pentru mine(
S#ambala H &gartt#a H tarimul ne"a!ut. .oate celelalte $ile erau acoperite cu
aceleasi e%ercitii scolaresti. M-am intors a doua !i mai de"reme ca de obicei.
)iciodata nu intrasem in biblioteca atit de agitat si curios ca acum. )oaptea mi-o
pierdusem aproape in intregime gindindu-ma la tot ce-mi destainuise $iica d-nei
erlendi si intrebindu-ma ce $orta de dincolo l-a minat pe doctor la un gest atit de
brutal, la o despartire atit de cruda de $amilia, prietenii si tara lui. +um am a*uns in
biblioteca, m-am apropiat din nou de sertarele in care cercetasem cu o !i inainte,
am incarcat un brat intreg de caiete, mape si maculatoare, si m-am ase!at la birou.
0rocedam, de data aceasta, cu $oarte mare luare-aminte. +aietele erau scrise cu o
litera sanscrita din ce in ce mai sigura, a*ungind cu timpul cursi"a. 4 *umatate de
ceas in urma mea, intra d-na erlendi. Era palida, slabita, desi nu $usese su$erinda
decit doua !ile.

- Imi pare bine ca "a "ad lucrind cu attita interes, incepu ea, dind cu oc#ii de
maldarul cu caiete. Hirtiile acestea n-au $ost inca cercetate de nimeni, adauga,
rosind usor. )u trebuie sa tineti seama de ce "-a spus ieri $iica-mea. Smaranda e o
$ire $antastica, si in inc#ipuirea ei "ede legaturi intre lucruri care n-au nimic de-a
$ace unele cu altele. Ea era un copil pe atunci. Si pentru ca Hans, logodnicul ei, a
murit din imprudenta la o "inatoare, dupa ce incepuse sa cercete!e si el caietele
acestea, Smaranda i-a $aurit o intreaga teorie. 9a crede ca tot ce se leaga de
Honigberger sta sub semnul unui blestem, si cei care-i cercetea!a ar#i"a, incepind
cu sotul meu, su$era tot $elul de nenorociri: cam asa cum se spune ca s-a. intimplat
cu cercetatorii mormintului lui .utanC#amon. ,ar astea sint $ante!iile ei, si a inceput
sa creada in ele dupa ce a cetit nu stiu ce carti despre .utanC#amon.

.urburarea mea crescuse si mai mult ascultind-o. +aci acum nu stiam ce sa cred si
de partea cui se a$la ade"arul. ,-na erlendi imi "orbise oarecum incurcata despre
$iica-sa. ,ar de unde stia ce-mi spusese ea 5 ma intrebam. ,oar n-o $i ascultat la
usa ...

- Smaranda ramas neconsolata dupa moarttea lui Hans, in 1931, reincepu d-na
erlendi. 0oate ca datorita acestei mari dureri nu mai are, uneori, simtul realitatii.

- ,ar duduia... incercai eu sa o apar.I

- )u e ne"oie sa-mi spuneti mai mult, mma intrerupse d-na erlendi. Eu stiu ce
crede ea si ce da sa inteleaga, mai ales celor pe care ii intilneste in aceasta
biblioteca.

Mi s-au parut, atunci, putin cam incoerente lamuririle d-nei erlendi. )u pomenise,
totusi, nimic despre sotul ei. )u-mi a$irmase ca a murit, desi nu "orbise nimic de
disparitie. Incercase doar sa se apere de in"inuirea pe care i-o adusese Smaranda,
ca in"itase si pe altii, inaintea mea, sa de!lege, sub o $orma sau alta, "tainele" lui
Honigberger, care puteau $i si tainele sotului ei.

- &stea "oiam sa "a spun, sopti ea cu oo "oce obosita. Si acum o sa ma iertati
daca am sa ma intorc in camera mea. )u sint inca pe deplin restabilita...

Ramas singur, incepui sa !imbesc. Imi spuneam ca Smaranda "a trebui sa intre din
moment in moment in biblioteca, rugindu-ma sa nu cred cele marturisite de d-na
erlendi. ,ar curio!itatea mea era prea puternica, si dupa putin timp m-am reintors
la cercetarea caietelor.

0ina aproape de seara am ras$oit mereu, si n-am intilnit decit traduceri, teme,
transcrieri de te%te, interpretari, comentarii gramaticale. 7n caiet in care se a$lau
insemnari asupra $ilo!o$iei 1edanita si =oga mi s-a parut mai interesante, si l-am
pus deopante. &m luat apoi in mina un caiet cu carta*e de carton negru, care purta
si el o insemmare si un numar de ordine, ca toate celelalte, de care nu se
deosebea. ,e alt$el intru nimic. 0rima pagina era acoperita cu transcrierea citor"a
pasa*e din 7panis#ade. &s $i cre!ut, $ara indoiala, ca paginile urmatoare
cuprindeau cam acelasi $el de te%te, daca oc#ii nu mi-ar $i ca!ut pe intiiul rind din
pagina a doua( ,,&dau "ada asit, sa c#a "ada is#"arib#imuC#a asit, sa c#a "ada
is#"ara asitF" ' clipa, nu mi-am dat seama de intelesul cu"intelor, si eram sa intorc
alta pagina, cind imi stra$ulgera in minte traducerea $ra!ei pe care o cetisem. Era
prologul E"ang#eliei lui Ioan( "6a inceput a $ost cu"intul, si cu"intul era la
,umne!eu, si ,umne!eu era cu"intul F" M-am mirat ca doctorul transcrisese acest
citat in traducere sanscrita, si am inceput sa cetesc mai departe, ca sa-i inteleg
rostul. ,ar emotia imi !"irli, in clipa urmatoare tot singele in obra*i. +u"intele pe
care le ceteam, in #aina straina a literelor sanscrite, erau rominesti. "Incep acest
caiet in !iua de 14 ianuarie 194>. 0recautia cu care imi tra"estesc scrisul o "a
intelege cel care "a i!buti sa ceteasca pina la urma. )u "reau ca gindul meu sa
cada sub oc#ii oricui" ...

&cum imi dadeam seama de ce doctorul transcrisese in $runtea paginii II, citatul din
E"ang#elia lui Ioan: ca sa atraga atentia ca cele ce urmea!a nu sint te%te indiene.
El isi luase toate precautiile ca nici un cercetator pro$an sa nu banuiasca nici pe
departe continutul caietului: acelasi tip de caiet ca toate celelalte, acelasi numar de
ordine, acelasi scris sanscrit ...

,e emotie, nu indra!neam sa cetesc mai departe. Se $acuse destul de tir!iu, si
trebuia sa plec, putine minute in urma. ,aca as $i c#emat-o pe d-na erlendi si i-as
$i cetit continutul caietului, poate as $i $acut-o impotri"a dorintei autorului. .rebuia
sa-l desci$re! eu intii inainte de a-l comunica altora. ,ar nu "oi a"ea timp sa-l
s$irsesc in seara aceasta, imi spuneam de!nada*duit.

&tunci se desc#ise usa de la salon si intra *upineasa. 0area mai incruntata ca de
obicei, mai aspre ii erau pri"irile. +ind o "a!ui apropindu-se, imi plecai oc#ii in
caiet, pe care-l desc#isei la intimplare. +ele ce ceteam atunci ma $aceau
literalmente sa su$ar ca nu pot ramine singur cite"a ceasuri in sir, sa-imi dau seama
tot ce s-a intimplat.

- Miine si poimiine scuturam casa, "orbbi *upineasa. ,-aia am "enit sa "a spun. Sa
nu luati degeaba drumul pina aici. +a daca m-apuc sa scutur, nu ra!besc inainte de
doua !ile ...

,adui din cap, multumindu-i. ,ar *upineasa a"ea probabil c#e$ de "orba. Se
apropie mai mult de birou si-mi arata cu mina caietele.

- .oate lucrurile acestea dia"olesti sttrica mintea, "orbi ea cu inteles. Mai bine i-ati
spune cocoanei ca nu le do"editi si "-ati "edea de tineretele d-"oastra, ca-i mai
mare pacatul de ele...

Ridicai oc#ii din caiet si o pri"ii scrutator.

- ,omnul doctor d-aia s-a prapadit, conntinua ea.
- & murit 5 intrebai eu repede.
- Si-a luat lumea in cap si s-a prapadiit, repeta ea pe acelasi ton.
- ,ar l-ai "a!ut d-ta mort 5 re"enii euu.
- )imeni nu l-a "a!ut mort, dar s-a praapadit in lumea larga, $ara o luminare ... Si a
lasat casa pustie ... Sa nu "a luati dupa cocoana, adauga ea mai incet. )ici ea,
saraca, n-a mai ramas in toate mintile. +a la doi ani, s-a prapadit si $ratele dinsii,
pre$ectul, dupa ce "enise cu un $rante!, cu un in"atat $rante!, aici ...
- Hans, spusei eu.
- )u, domnisorul Hans a "enit tir!iu. EEl nici nu era $rante!. El a "enit in urma,
dupa ra!boi ... & murit si el tinar ...

)u stiam ce sa spun. &m ramas mut, pri"ind-o. In acea clipa ma simteam si eu
atras de un $armec straniu, nemaiintilnit. ;upineasa stergea cu podul palmei
muc#ea biroului.

- ,-aia "enisem, "orbi ea tir!iu, sa "aa spun ca scuturam "reo doua !ile ...

Se indeparta apoi sc#iopatind si iesi prin aceeasi usa care dadea la salon. 0ri"i din
nou caietul. Era ingro!itor sa ma despart tocmai acum, cind il gasisem, si sa ma
intorc peste trei !ile. &proape $ara sa-mi dau seama ce $ac, l-am luat si l-am ascuns
sub #aina, tremurind din toate inc#eieturile. &m mai intir!iat apoi cite"a minute, ca
sa-mi domolesc respiratia agitata, am pus la loc restul caietelor si am iesit in "ir$ul
picioarelor, nu cum"a sa intilnesc pe cine"a care sa-mi g#iceasca gindurile si "ina.

G
&m ramas in seara aceea incuiat in casa, cu transparentele lasate, nu cum"a
lumina lampii mele sa incura*e!e pe "reun prieten sa-mi turbure singuratatea. Si cu
cit inaintam in noapte, parca timpul si locul unde ma a$lam s-ar $i risipit intr-o
turbure ceata, atit imi era de coplesita intreaga $iinta, desci$rind, pagina cu pagina,
insemnarile doctorului erlendi. +etirea n-a mers tocmai usor. 6a inceput, doctorul
se trudea sa scrie cu cea mai mare luare-aminte, pentru ca ane"oie se pot
transpune toate sunetele romanesti in gra$ie sanscrita. ,ar dupa cite"a pagini,
transcriptia de"enea tot mai apro%imati"a si trebuia mai mult sa g#icesti cu"intul
decit sa-l citesti. @ie din pricina emotiei cu care isi insemna in caiet turburatoarele
lui e%eperiente, $ie datorita grabei, scrisul doctorului erlendi nu ingaduia o lectura
curgatoare. +u timpul, $ra!ele de"eneau tot mai scurte, cu"intele tot mai te#nice,
asemenea unui limba* con"entional, ci$rat. In pragul e%perientelor sale ultime,
doctorul a"usese gri*a sa-si pastre!e secretul, $olosind cu e%clusi"itate terminologia
<ogica, inaccesibila celor care nu adincisera, ca el, stiinta aceasta bogata in
arcane.

"Scrisoarea lui Honigberger catre ;. E. a $ost pentru mine cea mai precisa
con$irmare", scria doctorul la inceputul *urnalului sau intim, $ara sa spune cine era
;. E. si ce cuprindea acea scrisoare, de care-mi amintise, destul de "ag doamna
erlendi intr-una din con"orbirile noastre. "Inca din prima"ara anului 1948, am
inceput sa cred ca tot ce scrisese Honigberger in amintirile sale indiene era nu
numai autentic, in sensul strict al cu"intului, dar repre!enta numai o in$ima parte din
ce "a!use si ce i!bindise sa in$aptuiasca el". 7rmea!a o serie de trimiteri la opera
lui Honigberger: ca!uri de "$ac#irism", le"itatiune, moarte aparenta, ingropare de
"iu, etc., $apte pe care e indrituit sa le socoteasca autentice. "&m inceput cele dintai
e%periente in !iua de 1 iulie 1948. +u saptamini inainte, $acusem un e%amen se"er
de constiinta si renuntasem la tutun, alcool, carne, ca$ea, ceai si toate celelalte. )u
incerc acum sa re$ac istoria acestei penibile etape preliminare, care a durat sase
luni. Mi-a trebuit o "ointa de $ier, caci de mai multe ori eram gata sa renunt si sa ma
intorc la distractiile mele istoriogra$ice. ,in $ericire, scrisoarea lui Honigberger imi
do"edea ca lucrurile acestea pot $i in$aptuite, si asta imi da mereu cura*. )iciodata
nu-mi inc#ipuiam, insa, ca se poate a*unge atit de departe, si, relati", cu atit de
putina truda. 0entru ca numai dupa ce dobindesti cele dintii puteri si-ti cad brusc
"alurile de pe oc#i, iti dai seama cit e de mare ignoranta oamenilor si ce dureroasa
ilu!ie ii pacaleste !i cu !i, pina in pragul mortii. 1ointa si energia pe care le depune
un om ca sa-si satis$aca ambitia sociala sau "anitatea stiinti$ica sunt poate c#iar
mai mari decit acelea care ti se cer pentru a dobindi lucrul acesta e%traordinar(
propria ta sal"are din nimicnicie, din ignoranta si din durere".

,octorul descrie cu destule amanunte - in acea !i de 14 ianuarie 194> si in !ilele
urmatoare - primele sale e%periente. ,in cite mi-am putut da seama, el cunostea
inca mai inainte literatura <ogica, indeosebi tratatul lui 0atan*ali si comentariile sale,
era $amiliari!at cu $ilo!o$ia ascetica si mistica indiana, dar nu incercase niciodata
punerea lor in practica. & trecut de-a dreptul, pare-se, la acea di$icila e%perienta a
ritmarii respiratiei, prana<ama, $ara sa dobindeasca multa "reme re!ultate
incura*atoare.

"6a 3G iulie am adormit in timpul unui asemenea e%ercitiu", notea!a el, dupa ce
aminteste ca, putine !ile mai inainte, il inecase o tuse de o neobisnuita "iolenta.
"Multa "reme $aceam aceste e%ercitii dupa mie!ul noptii, apoi dimineata in !ori. '
cumplita presiune toracica si accese de tuse seaca au $ost singurele re!ultate. &m
inteles, dupa aceste doua saptamini de e$orturi, ca nu i!buteam nimic, pentru ca,
silindu-ma sa-mi ritme! respiratia, in con$ormitate cu te%tul lui 0atan*ali, uitam sa-mi
concentre! mintea intr-un singur obiect. Re!istenta pe care o intimpinam se datora
tocmai acestei "acuitati mentale, de care, pe atunci, nu-mi dadeam seama. &m
incercat din nou s$atul lui Honigberger. Mi-am astupat urec#ile cu ceara, si n-am
inceput prana<ama, decit dupa cite"a minute de rugaciune. &m dobindit o stare de
neobisnita liniste mentala. Imi amintesc si acum cele dintai sen!atii( parca m-as $i
a$lat in mi*locul unei mari in$uriate, care se calmea!a "a!ind cu oc#ii, pina ce
ramine $ara nici-un "al, $ara nici cea mai mica in$iorare. &poi un sentiment de
plenitudine, pe care nu-l pot asemana cu nimic, in a$ara de sentimentul care te
stapineste citeodata dupa ce asculti mu!ica de Mo!art.

+ite"a !ile de-a rindul, am repetat aceeasi e%perienta, $ara sa i!butesc insa sa o
depasesc. Ma tre!eam dupa un s$ert de ceas intr-o "aga re"erie, desi stiam ca nu
acesta trebuia sa $ie re!ultatul e%ercitiului. 7nde"a, pe drum, pierdusem controlul:
ma lasasem $urat de "ra*a pe care propria mea minte o raspindise in *uru-mi.
Reluam e%ercitiul, dar, dupa o oarecare trecere de timp, re!ultatul era acelasi(
re"erie, somnolenta sau placiditate mentala $ara seaman ... "

+it de tulburatoare erau pentru mine marturisirile acestea F Incercasem si eu,
cind"a, unele din e%perientele in care staruise doctorul cu atita cerbicie, si
intimpinasem aceleasi greutati. ,ar el a"usese mai mult noroc, si in orice ca!, o
mai tenace "ointa. In primele !ile ale lui septembrie 1948 a $acut, aproape $ara sa-
si dea seama, un mare pas inainte, in aceste e%ercitii de ritmare a respiratiei, adica
de per$ecta ec#i"alare a inspiratiei si a e%piratiei. "&m inceput, ca de obicei, prin a-
mi retine rasu$larea 13 secunde". &sta insemna ca i!butise sa inspire aerul in 13
secunde, sa-si retina respiratia 13 secunde si sa e%pire aerul in tot atitea secunde.
"'biecti"ul meditatiei era, in acea !i, $ocul". @ara indoiala ca-si "$i%ase" mintea
asupra unui recipient cu *aratic, incercind sa patrunda esenta "$ocului", sa
regaseasca acest $oc in intreg cosmosul, asimilindu-si in acelasi timp "principiul" lui,
identi$icindu-l in atitea procese din propriul sau trup, reducind in$initatea de arderi
care alcatuiesc laolalta uni"ersul si $iecare organism in parte la acelasi element
incandescent din $ata oc#ilor sai.

")u-mi dau prea bine seama cum s-a intimplat, dar, dupa un timp oarecare, m-am
tre!it dormind, sau mai precis, m-am tre!it in somn $ara ca eu sa $i adormit in
ade"aratul inteles al cu"intului. .rupul meu, cu simturile toate, se cu$unda intr-un
somn din ce in ce mai adinc, $ara ca mintea sa-si intrerupa o singura clipa
acti"itatea. .otul adormise in mine, a$ara de luciditate. +ontinuam sa medite!
asupra $ocului, dindu-mi in acelasi timp seama, intr-un c#ip nelamurit, ca lumea din
*urul meu se sc#imba cu desa"irsire, si ca, daca as $i intrerupt o singura clipa
concentrarea, m-as $i integrat si eu, $iresc, lumii acesteia, care era lumea somnului"
...

+um recunoaste c#iar si mai tir!iu, doctorul erlendi i!butise in acea !i cel dintii si,
poate, cel mai greu pas in drumul pe care si-l #otarise. I!butise ceea ce se
numeste in termeni te#nici continuitatea constiintei, adica trecerea de la constiinta
starii de "eg#e la constiinta starii de somn, $ara nici-un $el de #iatus. +onstiinta
omului normal este despicata brutal prin somn: nimeni nu stie ca a adormit Jisi da,
cel mult, seama, uneori, ca "isea!aK si nimeni nu-si continua, lucid, gindirea in
somn. ,in lumea somnului isi aminteste doar cite"a "ise, si o anumita spaima
nede$inibila.

"+eea ce ma inspaiminta mai mult in aceasta descoperire a mea - ca ma a$lu trea!
in somn - era sentimentul ca lumea de linga mine se sc#imba cu totul si nu mai
semana in nici un c#ip cu lumea constiintei diurne. Mi-e $oarte greu sa preci!e!
cum simteam aceasta sc#imbare, pentru ca mintea mi-o proiectasem intreaga, ca
un singur $ascicul, asupra $ocului, iar simturile imi erau adormite. .otusi, parca ma
a$lam intr-un alt spatiu, unde nu era ne"oie sa pri"esti ca sa poti "edea, iar eu
"edeam sc#imbindu-se treptat odaia in care ma a$lam, obiectele, $ormele, culorile.
.ot ce s-a petrecut atunci e peste putinta de descris: totusi, "oi incerca sa descriu
cum "oi putea, pentru ca nimeni, dupa cite stiu, n-a indra!nit sa re"ele!e prin scris
o asemenea e%perienta. 0ri"eam necontenit $ocul, nu ca un prete%t de transa
#ipnotica, pentru ca am studiat indea*uns #ipnotismul ca sa-i cunosc te#nica si
e$ectele. In timp ce pri"eam, gindeam asupra $ocului, il asimilam, patrun!ind cu
mintea in propriul meu trup, identi$icind toate combustiile din el. )u era, deci, o
gindire intepenita, ci doar o gindire care era una, adica nu era $aramitata in mai
multe directii, nu era solicitata de mai multe obiecte, nu era distrata de "reun stimul
e%tern sau de "reo amintire proiectata ca un eclat din subconstient. &ceasta
gindire, una, isi a"ea in $oc doar punctul de spri*in: cu ea patrundeam insa
pretutindeni unde trebuia sa identi$ic $ocul. ,eci #ipno!a era cu desa"irsire e%clusa:
mai ales ca eram neincetat lucid: stiam cine sunt, de ce ma a$lu intr-o asemenea
po!itite, de ce imi ritme! respiratia, cu ce scop medite! asupra $ocului.

Si cu toate acestea, imi dadeam seama, concomitent, ca ma a$lu in alt spatiu, in
alta lume. )u-mi mai simteam deloc corpul: doar "aga caldura a capului, caldura
care cu timpul disparu si ea. 6ucrurile pareau ca si cum ar $i curs necontenit, $ara
ca pro$ilul lor sa se altere!e totusi prea mult. 6a inceput, ai $i spus ca "e!i totul ca
printr-o apa in continua miscare, dar comparatia nu era deloc e%acta. 6ucrurile, de
$apt, curgeau: unele mai incet, altele $oarte repede, dar iti era peste putinta de spus
unde curg ele si prin ce proces miraculos substanta lor nu secatuieste printr-o
asemenea re"arsare peste marginile lor $iresti: desi, ca sa incerc a da seama mai
precis de "i!iunea mea, nu era "orba de o re"arsare peste marginile obiectului, ci
parca insesi marginile acestea curgeau necontenit.

+eea ce era si mai straniu, toate lucrurile acestea se apropiau si se departau $ara
"oia lor. ,esi nu le pri"eam ... stiam insa ca ele sunt acolo: un pat, doua scaune,
un co"or, un tablou, o masuta de noapte, etc. - a"eam impresia ca ele s-ar aduna
toate la un singur loc indata ce mi-as opri oc#ii asupra unuia din ele. Impresia
aceasta nu era o parere, o ilu!ie: se putea asemana cu sentimentul precis pe care-l
are un om cind se a$la in apa, ca poate inainta sau poate iesi din apa. Era ce"a pe
care-l stiam, $ara sa-mi dau seama daca l-am e%perimentat "reodata. &"eam, de
asemenea, impresia ca pot pri"i mult mai departe decit imi ingaduiau peretii
camerei mele. )u pot spune ca lucrurile de"enisera transparente. ,impotri"a, a$ara
de continua lor curgere si mobilitatea lor curioasa, raspun!ind parca dorintei mele
e"entuale de a le pri"i, lucrurile ramasesera ca mai inainte. Si, cu toate acestea,
puteam pri"i dincolo de ele, desi, repet, nu incercasem sa pri"esc. In nici-un ca!,
nu prin ele, ci dincolo de ele. Erau acolo, in $ata mea, si totusi stiam ca pot "edea
mai departe, ele raminind la locul lor. Se asemana intrucit"a sen!atia aceasta cu
"i!iunea pe care o poate a"ea un om pri"indu-si din coltul unei odai intreaga casa:
nu "ede prin !iduri, si totusi "ede tot ce stie ca se a$la intr-o odaie in"ecinata, sau
in toata casa, $ara ca sa aibe sen!atia ca pri"irile lui au trecut prin !iduri" ...

?
@ara indoiala ca doctorul scria toate acestea dupa ce repetase de nenumarate ori
e%perienta continuitatii constiintei in somn. ,upa claritatea scrisului acestui
$ragment, s-ar parea ce el redactase cu multa gri*a descrierea de mai sus, si o
transpusese apoi in litere sanscrite - ceea ce nu "a $ace mai tir!iu, cind se
multumea sa note!e de-a dreptul in caiet.

",upa cit"a timp, am simtit dorinta sa patrund mai adinc in lumea somnului, sa
e%plore! spatiul acela necunoscut din *urul meu. )u indra!neam, totusi, sa-mi
de!lipesc oc#ii de *eratic. ' neliniste stranie, as putea spune c#iar si un inceput de
groa!a, ma ameninta. )u stiu ce m-a $acut sa inc#id brusc oc#ii: in nici-un ca! nu
oboseala, pentru ca, repet, ma simteam dormind, si mintea imi era mai trea!a ca
niciodata. &m ramas inmarmurit, regasind, cu pleoapele inc#ise aceeasi "i!iune pe
care o a"eam cu oc#ii desc#isi. )umai *eraticul parca se sc#imbase: curgea si el,
intocmai ca toate lucrurile din *urul lui, iar stralucirea ii era mai puternica, desi, as
putea spune, mult mai putin "ie. ,upa cite"a clipe de so"aiala, am desc#is iar
oc#ii. Mi-am dat seama ca era inutil sa pri"esc, sa-mi intorc pupilele catre un
anumit colt al odaii: "edeam in orice parte as $i "oit, "edeam oriunde mi-as $i
aruncat gindul, $ie ca a"eam sau nu oc#ii desc#isi. M-am gindit la gradina din
spatele casei, si am "a!ut-o c#iar in acea clipa, ca si cum as $i $ost acolo. +e
spectacol uluitor F 0arca ar $i $ost un ocean de se"a "egetala, in necontenita
$ramintare. &rborii aproape se imbratisau unii cu altii, iarba parea ca tremura ca un
snop de alge, numai $ructele erau mai linistite, purtate intr-o lunga leganare ...

In clipa urmatoare, mira*ul acelei $urtuni "egetale a disparut brusc. Ma gindeam la
So$ia, si am "a!ut-o, in patul cel mare din iatacul nostru, dormind. In *urul capului,
plutea o aura "iolet - inc#isa: trupul ei parca napirlea necontenit, atitea $alduri se
re"arsau din ea, pierind indata ce se des$aceau de membre. &m stat mult timp
pri"ind-o $i%, incercind sa inteleg ce se petrece. &m !arit apoi o $lacara s$ioasa
pilpiind cind in dreptul inimii, cind mai *os spre pintec. ,eodata, incep sa-mi dau
seama ca So$ia se a$la linga mine. & $ost o clipa ingro!itoare, caci o "edeam $oarte
bine in pat, dormind, si o "edeam in acelasi timp alaturi de mine, pri"indu-ma uimita
in oc#i, ca si cum ar $i "rut sa ma intrebe ce"a. @igura ei trada o nespusa mirare:
poate ca aratam alt$el de cum se astepta ea sa ma "ada, poate nu semanam cu
oamenii pe care ii intilnise pina atunci in "isul ei.

0entru ca, de-abia mai tir!iu, dupa ce am repetat e%perienta de mai multe ori, am
inceput sa-mi dau seama ca $etele pe care le intilneam in *urul meu erau
proiectarea constiintei $eluritelor persoane in timpul somnului. JMarturisesc ca nu
inteleg ce "oia sa spuna doctorul erlendi. &m lasat acest pasa*, pentru interesul
e"entual pe care il "or a$la ocultistii. 7n sad#u cu care ma into"arasisem, prin
1934, la AonaraC, imi spunea - ca este turburator sa te intilnesti, in timpul anumitor
meditatii <ogice, cu du#urile oamenilor care dorm si care ratacesc ca niste umbre
in dimensiunea somnului. S-ar spune ca te pri"esc cu neliniste, neintelegind cum e
cu putinta sa te intilneasca acolo, lucid, trea!K. 0utine clipe in urma, spatiul din *urul
meu s-a sc#imbat brusc. Spaima ma adusese din nou in stare de "eg#e. &m ramas
cit"a timp in aceeasi po!itie pe care o a"usesem la inceputul e%perientei, si am
numarat din nou secundele: ritmul respiratoriu ramasese acelasi( 13 secunde" ...

Intoarcerea de la constiinta de "is la constiinta de "eg#e, s-a $acut brutal:
continuitatea $usese intrerupta de spaima. ,e-abia dupa mai multe e%periente,
repetate in !iua urmatoare, in cel mai mare secret, a i!butit doctorul sa se
reintoarca la constiinta diurna $ara nici un #iatus, prin simpla "ointa. &ctul de "ointa
il $ormula ast$el( "&cum ma intorc". In acelasi timp, micsora ritmul respiratoriu de la
13 la > secunde, retragindu-se lent din starea de somn.

,espre e%perientele care au urmat insemnarile sunt mai sumare, $ie pentru ca
doctorul nu "oia sa spuna mai mult, $ie pentru ca nu putea, nu gasea nici o
descriere potri"ita. Intr-ade"ar marturiseste intr-un loc( "7ni$icarea constiintei se
dobindeste printr-o trecere continua, adica $ara nici un $el de #iatus, de la starea de
"eg#e la starea de somn cu "ise, apoi de somn $ara "ise si, in s$irsit, la starea
cataleptica". 7ni$icarea acestor patru stari, care presupune Jcit ar parea de
parado%alaK uni$icarea constientului cu subconstientul si inconstientul, luminarea
treptata a !onelor obscure si impenetrabile ale "ietii psi#omentale, este, de alt$el,
scopul te#nicilor preliminarii <ogice".

J.oti ascetii indieni pe care i-am cunoscut, si care au acceptat sa-mi dea oarecari
lamuriri, socoteau etapa aceasta a uni$icarii starilor de constiinta drept cea mai
importanta. +el care nu i!butea aceasta e%perienta nu putea dobindi nici un pro$it
de pe urma practicilor <ogiceK.

,espre trecerea de la starea de somn cu "ise la starea de somn adinc, $ara "ise,
gasesc $oarte putine amanunte. "&m i!butit sa distante! si mai mult aspiratia de
e%piratie( cite 1G secunde de $iecare moment, a*ungind c#iar la 34 de secunde".
&sta insemna ca respira o data pe minut: caci 34 de secunde isi tinea rasu$larea,
34 de secunde inspira, 34 de secunde e%pira. "&m a"ut impresia ca ma intorc intr-o
lume spectrala, unde nu intilneam decit culori, aproape $ara sa $ie conturate in
$orme. Mai mult pete colorate. In sc#imb, uni"ersul sonor domina lumea $ormelor.
@iecare pata luminoasa era un i!"or de sunete".

0e cit inteleg eu, doctorul incerca sa dea seama - in cite"a rinduri sumare - de acel
cosmos sonor care incepe sa $ie accesibil initiatului numai dupa o repetata
meditatie asupra sunetelor, asupra acelor "silabe mistice" de care "orbesc tratatele
Mantra-=oga. Se pare, intr-ade"ar, ca incepind de la un anumit ni"el al constiintei
nu se mai intilnesc decit sunete si culori - $ormele propriu-!ise disparind ca prin
$armec. ,ar indicatiile doctorului erlendi sunt prea "agi ca sa-i putem reconstitui
e%perienta.

+u cit re!ultatele te#nicii <ogice sunt mai uluitoare, cu atit marturisirile lui sunt mai
reticente. ,espre patrunderea in starea de catalepsie, numai aceasta preci!are(
"+u ultima mea e%perienta, am inceput sa a$lu gindurile oricarui om asupra caruia
imi concentre! atentia. 1eri$icarea am $acut-o asupra So$iei, care tocmai scria o
scrisoare administratorului. &s $i putut $oarte bine citi direct scrisoarea, dar n-am
$acut-o: eram acolo linga ea, si toate gindurile ei - nu numai acelea pe care le
marturisea in scrisoare - le a$lam $iresc, ca si cum as $i ascultat-o "orbind".

+it de uimitoare erau aceste e%periente, doctorul erlendi nu le acorda o prea mare
insemnatate. "Se poate a*unge la acelasi re!ultat c#iar $ara o asce!a prea
riguroasa, ci numai printr-o ma%ima concentrare mentala. ,esi imi dau $oarte bine
seama ca oamenii moderni nu mai sunt in stare de un asemenea e$ort mintal. Sunt
risipiti sau in necontenita e"anescenta. &sce!a iti $oloseste nu pentru a dobindi
aceste puteri, ci pentru a nu cadea prada lor. E%plorarea starilor de constiinta
necunoscute te poate ispiti atit de mult, incit risti sa-ti c#eltuiesti "iata $ara sa a*ungi
la capat. Este o lume noua, dar ramine totusi o lume. ,aca te multumesti s-o
e%plore!i, $ara sa "rei s-o transcen!i - asa cum ai incercat sa transcen!i lumea
starilor de "eg#e - e ca si cum in"atind o limba noua, te-ai apuca sa citesti toate
cartile scrise in aceasta limba, renuntind a mai in"ata alte limbi".

)u-mi dau bine seama pe ce treapta de desa"irsire te#nica se a$la doctorul cind
incepuse sa-si scrie *urnalul. &proape doua!eci de pagini sunt redactate in !ilele de
14, 13 si 13 ianuarie 194>: ele cuprind un $el de scurta reamintire, pentru
e"entualul cetitor, a etapelor preliminarii, $ara sa se preci!e!e insa pina unde se
intind aceste preliminarii. ,e mai multe ori mentionea!a initialele ;. E. "+red ca
asta a $ost greseala de moarte a lui ;. E., scrie intr-un loc. )u si-a dat seama de
irealitatea $enomenelor pe care le descoperise in lumea spectrala. & cre!ut ca asta
repre!inta granita ultima pina unde poate a*unge spiritul omenesc. & acordat
e%perientei sale o "aloare absoluta, cind, de $apt, a"ea de-a $ace tot cu $enomene.
0arali!ia lui cred ca asa se poate e%plica. Honigberger a i!butit, probabil, sa-i
reacti"e!e anumiti centri, insa mai mult n-a putut. &mne!ia nu i-a putut-o "indeca".
E un pasa* obscur: probabil ca ;. E. nu si-a putut stapini pina la urma constiinta si a
ca!ut prada propriilor sale descoperiri in lumea supranormala. Imi aduc aminte ca
toate tratatele oculte indiene "orbesc despre noile ni"eluri cosmice in care
patrunde ascetul prin te#nica <oga, ca $iind tot atit de "ilu!orii" ca si cosmosul la
care are acces orice om in conditia sa normala.

0e de alta parte, nu-mi dau seama daca "centri" la care se re$era sunt centri
ner"osi sau ple%urile oculte pe care le cunoaste =oga si celelalte traditii.

In orice ca!, se pare ca acest ;. E. incercase, sub directa in$luenta a lui
Honigberger, o initiere de tip <ogic, si esuase groa!nic, $ie din cau!a pe care o
banuia doctorul erlandi, $ie pentru ca nu a"ea o constitutie $a"orabila te#nicilor pe
care le incerca. "&m i!butit acest lucru" - notea!a mai departe doctorul, re$erindu-
se la o complicata si obscura e%perienta de proiectie a constiintei in a$ara de trup,
reali!ata in stare de catalepsie - "pentru ca a"eam in mod e%ceptional o conditie
sen!oriala asiatica. 7n european nu cred ca poate i!buti. El nu-si simte corpul mai
*os de dia$ragma, si inca lucrul acestia e destul de rar. ,e obicei, isi simte numai
capul: mi-am dat seama acum, in urma, cind ii "ad cum nu s-au "a!ut ei niciodata,
si nici unul din ei nu-mi poate ascunde nimic".

0asa*ul e destul de criptic. 9anuiesc ca "o conditie sen!oriala asiatica" ar putea
insemna e%perienta di$u!a pe care oamenii o au despre propriul lor corp, si care
di$era de la rasa la rasa. Stiu, bunaoara, ca un oriental isi simte alt$el corpul decit
noi, europenii. &tingind piciorul sau umarul unui oriental, el are aceeasi sen!atie de
siluire pe care o a"em noi daca cine"a ne-ar atinge oc#ii sau bu!ele cu dosul
palmei. In ceea ce pri"este "simtirea corpului mai *os de dia$ragma", e%presia s-ar
re$eri la incapacitatea occidentaliilor de a a"ea e%perienta totala a trupului lor. Intr-
ade"ar, $oarte putini dintre noi se pot lauda ca isi simt trupul ca un intreg. +ei mai
multi isi simt propriu-!is numai anumite sectiuni - $runtea, inima - si numai in
anumite impre*urari. Incercati sa "a simtiti, bunaoara, picioiarele - intr-o po!itie de
totala odi#na, de pilda intins in "oie pe pat - si "eti "edea cit e de greu lucrul
acesta.

"&m uni$icat cu destula usurinta cele doua curente, pina la calcii, scrie iarasi
doctorul, in legatura cu aceeasi e%perienti. In acea clipa am a"ut sen!atia precisa
ca sunt s$eric, ca am de"enit o bula impenetrabila, per$ect impermeabila.
Sentimentul plenar de autonomie, de in"ulnerabilitate. Miturile re$eritoare la omul
primiti", conceput sub $orma de s$era, deri"a $ireste din aceasta e%perienta a
uni$icarii curentelor". )u indra!nesc sa a$irm ca e "orba de curentele negati"-po!iti"
ale terapeuticii oculte europene. Mai probabil, doctorul se re$erea la cele din $luide,
de o natura atit de greu de pre-ci!at, ale traditiel oculte indiene, "curente" care
strabat corpul omenesc si pe care doctrinele <ogice si tantrice le omolog#ea!a cu
luna si soarele. ,ar, repet, nu indra!nesc sa a$irm nimic cu certitudme,
necunoscind decit $ragmentar etapele initierii pe care a incercat-o el.

8
Insemnarile doctorului erlendi se raresc in tot cursul lunilor $ebruarie, martie si
aprilie 194>. 0u-tinele pagini scrise in acest rastimp sunt de alt$el criptice, si se
re$era indeosebi la e%periente anterioare. Interesul doctorului $ata de *urnalul sau
intim scade simtitor. ,e unde la inceput se trudea sa descrie cit mai desa"irsit o
e%perienta, curind interesul sau pentru asemenea marturisiri oboseste. 0oate ca isi
da seama cit de accesibile sunt lucrurile acestea, e"entualului cetitor pro$an caruia
i-ar cadea sub oc#i. Sau, poate, se detasea!a prea mult de lumea noastra, si nu-1
mai interesea!a, sub nici un c#ip, comunicarea e%perientelor sale. In orice ca!, el
nu notea!a aproape niciodata - in acest rastimp - e%periente sau ginduri
descoperite in !iua respecti"a. Re"ine necontenit asupra intimplarilor din !ilele sau
saptiminile anterioare. &s crede ca descoperirile lui il interesau prea mult ca sa si le
note!e !i cu !i. Mai ales cind incerca o e%perienta noua, era atit de preocupat de
ea, incit nu si-o insemna decit mult timp in urma, si de cele mai multe ori $oarte
sumar. "Re!ultate incerte cu muCtasana practicata in !ona", notea!a el prin aprilie.
&r trebui cite"a pagini ca sa e%plic propo!itia aceasta ci$rata, re$eritoare la o
anumita po!itie a corpului. ,e aceea nici nu incerc s-o e%plic, caci asemenea
indicatii te#nice cu pri"ire la po!itiile corpului in timpul meditatiei <ogice, la
e%ercitiile respiratorii sau la $i!iologia ascetica, abunda in notele doctorului erlendi.
,e alt$el, am dat unele lamuriri re$eritoare la asemenea practici in cartea mea
despre <oga, si nu mai re"in in po"estirea de $ata.

6a s$irsitul lui aprilie 194>, *urnalul pare ca-1 interesea!a din nou. ,upa notatiile
$ugare si te#nice de pina acum, urmea!a o lunga marturisire. "Intre alte lucruri de
cea mai mare insemnatate pe care Honigberger le destainuise lui ;. E., a $ost si
e%istenta S#ambalei, a aceleii tar miraculoase care, dupa traditii, se a$la unde"a in
nordul Indiei, si in care numai cei initati pot patrunde. ;. E., inainte de nebunia lui,
cre!use ca acest tarim ne"a!ut poate $i totusi accesibil celor nein!estrati, si pe o
pagina de a lui pe care am gasit-o la Iasi notase numele a doi ie!uirti, Ste$an
Bacella si Ioan +abral, care, pretindea el, ar $i a*uns in S#ambala. Mi-am procurat
cu destula greuitate operele acestor doi misionari ie!uiti, dar mi-am dat seama ca
a$irmatiile lui ;. E., $usesera neintemeiate. +aoella si Babrail sunt, intr-ade"ar, cei
dintii europeni care au au!it de S#ambala si o mentionea!a. &$lindu-se in 9#utan,
in cautarea drumului spre Aat#a<, au a$lat de e%istenta acestui tarim miraculos, pe
care localnicii il socoteau ca se gaseste unde"a spre mia!anoapte. Si in cautarea
lui au si pornit, in 1?38: dar n-au a*uns decit in .ibet. .ara miraculoasa, S#ambala,
ei n-au gasit-o. Spre deosebire de ;. E., eu, indata ce am a$lat de marturisirile lui
Honigberger, am cre!ut ca ea nu poate $i identi$icata cu un tarim oarecare, preci!at
geogra$iceste in centrul &siei. 0oate ca m-au in$luentat in aceasta credinta a mea,
si legendele indiene in legatura cu &gartt#a, ca si cu acele "Insule albe" din
mitologia bud#ista si bra#manica. Intr-ade"ar, niciodata nu intilnisem "reun te%t
indian care sa a$irrne ca se poate a*unge in aceste tarimuri miraculoase alt$el decit
prin puteri supranaturale. .oate marturiile "orbesc despre "!borul" lui 9udd#a sau
al altor initiati catre aceste tarimuri ascunse oc#ilor pro$ani. 'r, lucrul acesta se
stie, "!borul" inseamna in limba*ul simbolic si secret, capacitatea omului de a
trainscende lumea simturilor si, deci, de a a"ea acces in lumile ne"a!ute. .ot ce
stiam despre Honigberger ma indemna sa cred ca el patrunsese in S#ambala
datorita te#nicii sale <ogice, in care a*unsese maestru inca inainte de 1>G>, dar ca
misiunea cu care $usese incredintat, probabil, nu i!butise s-o duca la bun s$irsit.
)umai asa imi e%plic de ce s-a intors atit de repede din India si de ce a murit putin
timp dupa intoarcere, lasind documentul acela de o atit de mare importanta in
miinile unui tinar nepriceput ca ;.E." ...

+u cita stringere de inima am cetit eu paginile de mai sus F +ite amintiri m-au
napadit deodata, in inima noptii, intilnind aceste doua nume( S#ambala si &gartt#a F
+aci in cautarea tarimului ne"a!ut pornisem si eu, cind"a, #otarit sa nu mai ma
intorc in lume inainte de a-l cunoaste. ' rana "ec#e, pe pe care o credeam de mult
"indecata, a inceput sa singere!e, amintindu-mi lunile acelea petrecute in
Himala<a, $oarte aproape de granita .ibetului, pe drumul s$int a 9#adriinatului,
intrebind din eremit in eremit daca nu cum"a au au!it de S#ambala, daca nu stiu
de cine"a care sa-i $i cunoscut taina. Si cine stie daca, pina la urma, din coliba mea
de pe malul sting al Bangelui, din acel Cutiar napadit de *ungla, la care de mult nu
mai ma gindesc decit ca la un paradis pierdut - cine stie daca nu mi-iar $i "enit c#iar
de aicolo de!legarea, si n-as $i i!butit, dupa ani de incercari si pregatiri, sa a$lu
drumul tarimului ne"a!ut. ,ar mi-a $ost scris sa nu-l patrund niciodata, ci sa-l port
pina la moarte in melancoliile mele ...

Mai cumplita este mustrarea pentru cine"a care s-a intors din drum, a$lind apoi de
la altul ca drumul pe care apucase era cel bun. Marturisirile doctorului erlendi mi-
au intarit toate banuielile mele, caci tot ce-a urmat s-a petrecut intocmai cum imi
inc#ipuiam eu ca trebuie sa se intimple cu acel care cauta insetat S#ambala.
"&"eam totdeauna "ie in minte imaginea tarimului ne"a!ut in care patrunsese
Honigberger. ,e $apt stiam ca acest tarim este ne"a!ut numai pentru oc#ii celor
pro$ani. Mai precis, nu era "orba decit de o tara inaccesibila geogra$iceste, pe care
nu o puteai cunoaste, adica, decit dupa o prealabila si aspra pregatire spirituala.
Imi inc#ipuiam aceasta S#ambala ascunsa celorlalti oameni nu prin cine stie ce
obstacole naturale, munti inalti sau ape adinci, ci prin spatiul la care participa ea,
spatiu calitati" deosebit de spatiul pro$an. +ele dintii e%periente <ogice mi-au
"eri$icat credinta aceasta, caci mi-am dat seama cit de di$erit este spatiul
e%perientei pro$ane de spatiul celorlalte cunoasteri omenesti. Incepusem c#iar, in
caietul de $ata, descriereia amanuntita a acestor e%periente, dar mi-am dat seama
$oarte curind ca ele sunt indescriptibile. +el care le cunoaste imi "a da dreptate.
+ontinui totusi aceste insemnari, pentru ca e necesar ca, din timp in timp, sa e%iste
o con$irmare a stra"ec#iului ade"ar, in care asta!i nu mai crede nimeni. Insusi
Honigberger, dupa credinta mea, $usese lasat sa se intoarca din S#ambala pentru
a incerca sa reacti"e!e in 'ccidenit cite"a centre de initiere care lince!eau din e"ul
mediu incoace. Moartea lui brusca imi con$irma credinta aceasta: $ara indoiala ca el
n-a stiut cum sa-si implineasca misiunea, sau a compromis-o de la inceput, de
aceea a murit in c#ip atit de misterios. In ceea ce ma pri"este, desi n-am atins inca
re!ulatele de$initi"e, cred ca simt asupra mea o in$luenta ne"a!uita, cine"a care ma
conduce si ma a*uta, si asta imi intareste con"ingerea ca pina la urma "oi i!buti."

In legatura cu aceasta in$luenta ne"a!uta, doctorul erlendi nu marturiseste mai
mult. ,e ea "orbeste insa destul traditia oculta, indeosebi cea orientala, si tot ce-a
urmat ma $ace sa cred ca doctorul nu s-a lasat pacalit de o ilu!ie cind a pomenit-o.
+aci desa"irsirea lui <ogica se implineste destul de repede, aproape "ertiginos.
1ara anului 194> o petrece singur, la una din mosiile lui, si, mai tir!iu, intors in
9ucuresti, re!uma cite"a din e%periente. 7nele din ele pot $i reconstituite cu
oarecare certitudine. 9unaoara, "orbeste intr-o loc de "i!iunea ciudata pe care a
a"ut-o dupa anumite meditatii: i se parea ca "ede toate lucrurile rasturnate, sau
mai precis, e%act contrarii decit sunt in realitate. ,e pilda, obiectele solide i se
pareau inconsistente si "ice"ersa: ""idul" ii $acea impresia ca e "plin", iar lucrurile
dense i se pareau "acue. ,ar mai era ce"a asupra caruia doctorul erlendi nu da
nici un $el de amanunt precis( lumea intreaga, in totalitatea ei, o "edea - ca sa, cite!
din manuscrisul lui - "cu totul contrarie dacit pare ea unui om in stare de "eg#e",
$ara a lamuri ceea ce intelege prin e%presia "cu totul contrarie". Este ade"arat,
intilnim aici o e%presie care seamana intocmai cu $ormulele sacre ale misticilor sau
cartilor de ritual, caci pretutindeni in asemenea te%te se "orbeste despre lumea
cealalta, sau lumea cunoscuta in e%ta!, ca $iind "cu totul contrarie" celei pe care o
"edem cu oc#ii trupului.

.ot atit de stranie este marturisirea doctorului in legatura cu "reintoarcerea" in
lumea "i!ibila, dupa o indelungata contemplatie. "6a inceput, a"eam impresia ca
ma clatin, ca "oi cadea la cel dintii pas. )u mai a"eam siguranta normala: ca si
cum ar $i trebuit sa ma readapte! spatiului cu trei dimensiuni. ,e aceea, multa
"reme nici nu cute!am sa ma misc. Ramineam impietrit, asteptind sa se intimple o
minune si sa-mi recapat siguranta pe care o a"eam inainte de a cadea in transa.
&cum imi e%plic de ce, dupa e%ta!, s$intii ramin ceasuri si c#iar !ile intregi $ara sa
se miste, lasind impresia ca spiritul lor este inca rapit in dumne!eire."

Sub data de 11 septembrie, niotea!a( "&m incercat de mai multe ori transa
cataleptica. 0rima oara, 13 ceasuri: a doua si a treia oara, 3? de ceasuri. Spuneam
padurarului ca plec la conac, si ma inc#ideam singur in odaia mea, stiind ca nu "oi
$i turburat. 0entru intiia data am putut "eri$ica personal iesirea din timp. +aci, desi
spiritul raminea acti", trupul nu mai participa la curgerea timpului. Inaiinte de a
pro"oca transa, ma barbieream, si, dupa 3? de ceasuri, obra!ul meu era tot atit de
neted ca in clipa cind cadeam in transa. Era si $iresc sa se intimple ast$el. +aci
timpul este e%perimentat de om prin ritmul sau respiratoriu. 0entru orice om, intre o
inspiratie si o e%piratie se scurge un anumit numar de secunde: "iata coincide, in
om, cu timpul. 0rima oara am reali!at transa cataleptica la 14 dimineata, si m-am
tre!it la 14 noaptea: in tot a.cest rastimp, trupul meu !acea in ceea ce unii au numit
moarte aparenta, $ara nioi cea mai usoara respiratie. &spiratia de aer de la 14
dimineata s-a continuat, adica, prin e%piratia de la 14 noaptea. In acest inter"al
trupul meu a $ost scos din timp. 0entru corp, cele 13 ore s-au redus la cite"a
secunde - lunga aspiratie de dimineata si e%piratia lenta premergatoare desteptarii.
In !iua aceea eu am trait, omeneste, numai *umarate de !i: trupul meu a imbatrinit,
in 34 de ore, numai 13 ore: "iata a $ost suspendata, $ara ca prin aceasta sa-mi
"ateme organismul."

E%perienta incercata de doctorul erlendi este, de alt$el, destul de popular, $ara ca
sa $i $ost pina asta!i indestulator studiata. "Moartea aparenta", care a $acut atita
"il"a pe timpiul lui Honigberger, pare a $i intr-ade"ar o iesire din timp. )umai asa se
e%plica de ce, dupa o transa de !ece sau o suta de !ile, trupul isi pastrea!a
greutatea, si obra!ul proaspat barbierit ramine tot atit de curat. ,ar acestea sunt
stiri care transcend categoric conditia umana, si despre ele nu putem a"ea nici un
$el de repre!entare. )ici cea mai $antastica inc#ipuire nu poate intui in c#ip adec"at
o asemenea "iesire din timip". &lu!iile pe care le intilnisem in marturisirile unor s$inti
sau in scrierile oculte orientale sunt pentru noi toti ininteligibile. Eu insumi am
adunat o colectie pretioasa de ast$el de marturisiri, cele mai multe e%primate
alegoric, dar au ramas pentru mine taine pecetluite cu sapte peceti. )umai moartea
"a aduce, pentru unii din noi, o lumina noua in aceasta problema.

"0entru mine, singurul lucru de mirare este ca oameniii nu in"ata nimic din
asemenea e%periente. +ei mai de seama dintre in"atati s-au multumit sa nege
autenticitatea acestor intimplari - la care asistasera, de alt$el, sute de martori -
pre$erind si ramina pe "ec#ile lor po!itii. +a si cum te-ai multumi sa strabati apele
numai inot, renuntind deci sa strabati o mare numai pentru ca nu cre!i cu putinta ca
apa poate $i strabatuta si cu o luntre//.

>
;urnalul se intrerupe in septembrie 194> pentru patru luni. +ele dintii insemnari
urmatoare sunt de la inceputul luniii ianuairie 1949. Ele nu pot $i transcrise aici
datorita caracterului lor te#nic. Sunt mai degraba simple enuntari de principii
meta$i!ice si retete practice <ogice. 7nele din ele par $ara nici un inteles. "3?
ianuarie. E%perienta intunerecului. @iecare litera reluata de la capat". @ara indoiala
ca se re$erea la alte e%ercitii anterioare, probabil meditatii asupra sunetelor si a
literelor - asa-numita mantra-<oga - despre care n-am gasit, insa, nici o indicatie.
+e poate insemna totusi "e%perienta intunerecului" 5F Mai departe( "G $ebruiarie. ,e
curind, sam<ama asupra corpului. E de necre!ut, si totusi e ade"arat". Insemnarea
aceasta ar putea a"ea un sens daca doctorul se re$era la un anumit te%t din
0atan*ali, care spune ca prin sam<ama asupra propriului sau corp <og#inul se $ace
ne"a!ut pri"irilor celorlalti oameni. 0rin sam<ama, 0atan*ali denumeste ultimele trei
etape ale desa"irsirii <ogice, asupra carora e greu de staruit aici. Imi "ine totusi
greu sa cred c, inca de la G $ebruarie 1949, dootorul i!butise acest miracol. +um
sa-mi e%plic atunci surpri!a lui de mai tir!iu 5 +um sa-mi e%plic cele 1> luni care au
urmat, si in care, daca ni se spun prea putine lucruri, stim totusi ca s-a trudit mereu
sa dobindeasca tocmai aceasta putere de a se $ace ne"i!ut 5

,e alt$el, di$icultatile te%tului sporesc intr-una. 7nele insemnari par c#iar
contradictorii. "Martie. &m reluat cite"a 7panis#ade. 0rogrese uluitoare in
intelgerea originalului". +um sa inteleg aceasta martuirisire 5 ,upa tot ce dobindise
el, lectura in original a 7panis#adelor nu mai putea insemna mare lucru. Si apoi, ce
rost mai a"ea acest studiu al limbii sanscrite pentru un om care si asimilase oe"a
mai mult decit o stiinta moarta 5 ,oar daca nu cum"a se intorsese din drum, sau
!abo"ise in desi"irsirea sa <ogica, sub o "in$luenta" de care nu "orbeste nimic. Sau
poate ca insusi studiul acesta el nu-1 mai implinea in sens carturaresc, cetind si
gindind asupra te%tului ci, asa cum se spune prin India, i!butind sa dobindeasca o
misterioasa stiinta doar prin e%acta pronuntie a cu"intelor sacre, considerate acolo
ca o re"elatie a 6ogosului. Intr-ade"ar intr-alta parte pomeneste de anumite
e%ercitii, de alt$el e%trem de obscure, de "rostire interioara" a unui te%t sacru indian
iar la inceputul "erii "orbeste de omologarea "literelor mistice" cu anumite stari de
constiinta rare$iata Jas $ii mai aproape de ade"ar daca as scrie "superconstiinta"K.

.ot in acest timp marturiseste despre ""i!iunea oculta" pe care a dobindit-o
"reacti"ind oc#iul dintre sprincene", oc#i de care "orbesc, de alt$el, mitologiile si
misticiile asiatice, si care ar acorda celui care il are capacitatea de a "edea la
imense departari. &supra acestui "oc#i al lui S#i"a", cum il numesc indienii, e%ista
insa re$erinte contradictorii, sau, in orice ca! e%trem de obscure pentru un pro$an.
7nii spun ca "oc#iul lui S#i"a" orientea!a in spatiu, ar $i deci un al saselea simt:
altii, cei mai multi, a$irma ca noua "i!iune pe care o dobindeste initiatul prin acest
"oc#i" nu are nimic de-a $ace cu lumea $ormelor si a ilu!iilor, ci se re$era e%clusi" la
lumea spirituala. 0rin "oc#iul lui S#i"a" omul poate contempla direct lumea
spirituala, adica are acces in ni"eluri suprasensibile. ,ar doctorul erlendi nu
preci!ea!a nimic nici in legatura cu aceasta taina. )u putea - sau nu a"ea "oie 5 ...

7rmea!a iarasi un inter"al de lunga tacere, ale carui limite nu le pot identi$ica,
pentru ca insemnarile imediat urmatoare nu sunt datate. &ceste insemnari sunt, de
alt$el, aproape indesci$rabile. 9anuiesc ca ele se re$era la ceea ce numea doctorul
erlendi "constiinta impersonala". 0entru ca am gasit pasa*ul urmator( "6ucrul cel
mai greu, mai bine !is cu neputinta de dobindit asta!i in 'ccident, este o constiinta
impersonala. )umai citi"a mistici au mai reali!at in ultimele "eacuri o asemenea
constiinta. .oate di$icultatile pe care 1e intimpina omul post mortem, toate in$ernele
si purgatortiile prin care ni se spune ca se c#inuiesc spiritele celor morti se
datoresc tocmai acestei incapacitati de a reali!a, inca in "iata $iind, o constiinta
impersonala. ,rama su$letului de dupa moarte si puri$icarile atroce pe care le
su$era nu sunt decit etatpele trecerii dureroase de la constiinta personala la
constiinta imper(sonala." ...

0agina imediat urmatoare marturisirii de mai sus este smulsa din caiet. Basesc
apoi o insemnare datata 8 ianuarie 1914. "0oate ca am $oist pedepsit pentru
nerabdarea mea. ,ar eu credeam ca ti-e ingaduit sa-ti cree!i singur destinul. )u
mai sunt atit de tinar. )u mi-e teama de moarte: imi cunosc doar destul de bine $irul
"ietii pe care trebuie sa-l mai traiesc. ,ar credeam ca sunt dator sa ma grabesc,
pentru ca nu mai sunt nimanui de a*utor aici, unde ma a$lu, si mai am destule de
in"atat acolo".

0este cite"a !ile( "+unosc acum drumul S#ambalei. Stiu cuim se a*unge acolo. Mai
pot spune inca ce"a( au a*uns de $oarte curind acolo trei oameni din contmentul
nostru. @iecare a plecat singur, si a a*uns in S#ambala prin mi*loace proprii.
'lande!ul a calatorit c#iar $ara sa-si ascunida numele pina la +olombo. Stiu toate
lucrurile acestea din lungile mele transe, cind "ad S#ambala in toata maretia ei,
"ad minunea aceea "erde intre muntii acoperiti cu !apada, casele acelea ciudate,
oamenii aceia $ara "irsta, care-si "orbesc atit de putin, desi isi inteleg atit de bine
gindurile. ,aca n-ar $l ei, care sa se roage si sa gindeasca pentru ceilalti toti,
continentul intreg ar $i !guduit de atitea $orte demoniace, pe care lumea moderna
le-a de!lantuit de la Renastere incoace. 'are soarta Europei noastre e pecetluita 5
)u se mai poate $ace nimic pentru lumea aceasta prada unor $orte spirituale
obscure, care o duc $ara stirea ei spre cataclism 5 .are ma tem ca Europa "a a"ea
soarta &tlantidei, si "a pieri destul de curind scu$undindu-se in apa. ,aca ar sti
oamenii ca numai datorita $ortelor spirituale emanind din S#ambala se amina
mereu acea tragica sc#imbare, de a%a a globului, pe care geoloigia o cunoaste
$oarte bine, si care "a pra"ali lumea noastra in ape, scotind cine stie ce continent
nou." ...

.eama de s$irsitul tragic al continentului nostru se mai intilneste si in alte pagini ale
*urnalului. &m impresia ca doctorul incepe sa "ada din ce in ce mai limpede seria
cataclismelor care se "or abate asupra Europei.

6ucrul acesta, coincide, de alt$el, cu o serie intreaga de pro$etii, mai mult sau mai
putin apocaliptice, relati"e la Aali-<uga, la ""irsta intunecata", de al carui s$irsit ne
apropiem, ni se spune, cu pasi repe!i. In toata &sia circula legenda s$irsitului
iminent al lumii actuale sub $orme mult di$erite intre ele. ,octorul erlendi
pomeneste, insa, de o e"entuala "sc#imbare de a%a a globului", care ar $i cau!a
imediata a de!astrului. ,upa cite inteleg, dupa el o asemenea sc#imbare de a%a ar
aduce cu sine o $ormidabila catastro$a seismica, in care anumite continente s-ar
scu$unda sau si-ar modi$ica pro$ilul lor actual - si ar iesi, din ape, noi continente.
@aptul ca mentionea!a de mai multe ori numele &tlantidei ma $ace sa cred ca el
socotea e%istenta acestui continent o realitate, si disparitia lui o punea in legatura
cu cine stie ce degenerare de ordin spiritual a locuitorilor sai. +eea ce mi se paare
"rednic de a $i subliniat in toate aceste pre"estiri tragice, este $aptul ca sunt $acute
cu citi"a ani inainte de primul ra!boi mondial, cind lumea se legana inca in ilu!ia
progresului in$init.

&poi, deodata, in !iua de 11 mai 1914, re"ine asupra e%ercitiilor <ogice prin care se
poate dobindi in"i!ibilitatea trupului. Este lesnie de inteles de ce nu transcriu aici
marturisirile acestea inmarmuritoare. 7n ciudat sentiment de panica ma stapinea
cetind rindurile doctorului erlendi.

Imi ca!usera pina atunci sub oc#i destule documente, mai mult sau mai putin
autentice, asupra miracolului acesta <ogic, dar niciodata lucrurile nu $usesera
spuse atit de limpede si cu atitea amanunte. +ind am inceput po"estirea de $ata
so"aiam inca, nestiind daca "a trebui sau nu sa transcriu tocmai pagina aceasta
inspaimintatoare. &*ungind aici, dupa atitea saptainini de ne#otarire si turburare,
mi-am dat seama ca un asemenea lucru nu poate $i marturisit. Ma mingiie gindul ca
cei care inteleg ce inseamna "sam<ama asupra propriului sau trup" "or sti unde si
caute lamuriri.

9
Se pare, totusi, ca e%perienta in"i!ibilitatii nu a $ost lipsita de prime*dii. E$ortul de a-
si $ace corpul ne"a!ut pri"irilor celorlalti, de a si-l retrage din lumina pro"oaca o
asemenea !druncinare in tot organismul, incit doctorul a ramas, dupa o ast$el de
e%perienta, mai multe ceasuri in nesimtire.

"0robabil ca nu "oi recurge la acest mi*loc pentru a a*unge in S#ambala, notea!a el
in iunie 1914. .impul plecarii mele de$initi"e se apropie, dar nu stiu inca daca "oi
a"ea destule puteri sa plec ne"a!ut $iind celorlalti."

Iar mai departe, in aceeasi luna( "7neori parca ma tem si eu de $ortele pe care le-
am concentrat in mine. 1ointa mea nu so"aie, dar mi-e destul de greu sa controle!
toate $ortele acestea, care, pina acum, m-au a*utat sa patrund in lumile ne"a!ute.
&!i dimineata, a$lindu-ma in contemplatie, inc#is in camera mea, am simtit deodata
atmos$era rare$iindu-se, iar trupul meu sca!ind uimitor in greutate. @ara sa "reau,
ma inaltam, si desi incercam sa ma apuc de obiecte, curind am simtit cum ating
ta"anul cu crestetul. Inspaimintator in intimplarea aceasta este $aptul ca
le"itatiunea s-a $acut $ara "oia mea, numai datorita $ortelor pe care le de!.lantuise
contemplatia. 0ierdusem aproape controlul, si o singura clipa de neatentie m-ar $i
pra"alit inert pe podea."

&m mai au!it de asemenea intimplari stranii, cind cel care incearca sa dobindeasca
stapinirea asupra insusiriilor oculte nu i!buteste, la un moment dat, sa-si pastre!e
luciditatea si "ointa intreaga si risca atunci sa cada prada $ortelor magice
de!lantuite c#iar de meditatia sa. Mi se spunea, in HardDar, ca cele mai cumplite
prime*dii asteapta pe <ogin nu la inceput, ci la s$irsitul desa"irsirii sale, cind a*unge
stapinul unor $orte ucigatoare. ,e alt$el, in lumea miturilor, a$lam ca cei care au
"ca!ut" cel mai *os erau tocmai cei care i!butisera sa se apropie mai mult de
dumne!eire. 'rgoliul luci$eric este si el o $orma a $ortelor obscure pe care le
de!lantuiesti prin propria-ti desa"irsire si care la urma i!butesc sa te stri"easca.

Mai tir!iu, in 1? august( "+umplita detasare de lumea intreaga. 7n singur gind imi
da totusi $iori( S#ambala. )u "reau sa $ac nici un $el de pregatiri inainte de plecare.
.estamentul meu e scris inca din anul cind s-a nascut Smaranda. 'rice alta
insemnare, $acuta acum, in pragul plecarii mele, ar da de banuit."

&poi, poate in aceeasi !i, ce"a mai tir!iu, cite"a rinduri asternute in graba( "Ma
gindesc ca totusi caietul acesta ar putea cadea in miinile unui om care 1-ar
distruge, nebanuindu-i continutul.

E$orturile mele de a marturisi unele lucruri e%ceptionale "or $i $ost, in acest ca!,
!adarnice. ,ar nu-mi pare rau" ... in continuare, un rind intreg, sters, pe care 1-am
putut totusi desci$ra in parte. ",aca cel care "a ceti si "a intelege ... "a incerca sa
$olosaasca ... gra"e ... nu "a $i cre!ut." @ara indoiala ca doctorul se gindise, in
pragul plecarii, sa adrese!e cite"a s$aturi e"entualului cetitor, amintindu-i in acelasi
timp riscurile pe care acesta le "a intimpina in ca!ul unei nesabuite destainuiri. )u-
mi dau seama ce 1-a $acut sa renunte la aceste s$aturi si sa-si stearga $ra!a
inceputa. I-am respectat totusi "ointa, nede!"aluind e%perienta lui cea mai
insemnata.

19 august( "M-am tre!it din nou ne"a!ut, si groa!a mea a $ost cu atit mai mare cu
cit nu $acusem nimic ca sa dobindesc starea aceasta. &m umblat ceasuri intregi
prin curte, dindu-mi seama intimplator ca sunt in"i!i#il. Ser"itorii treceau pe linga
mine $ara sa ma "ada: la inceput am cre!ut ca nu m-au "a!ut din neatentie, dar
pri"ind in *urul meu nu mi-am !arit umbra. &m urmarit pe unul din argati, care se
ducea spre gra*duri. 0arca ar $i simtit ce"a necurat inapoia lui, caci se intorcea
mereu, cu pri"irile turburate, si in cele din urma a grabit pasul, $acindu-si cruce. +u
toate incercarile mele, mi-a $ost peste putinta sa ma $ac "i!ibil inainte de mie!ul
noptii cind m-am tre!it !drobit pe pat. +red ca oboseala $ar margini care a urmat se
datoreste mai ales e$orturilor mele de a rede"eni "i!ibil. +aci in"i!ibilitatea o
dobindisem intmplator, $ara sa "reau si c#iar $ara sa-mi dau seama" ...

&ceasta este ultima lunga insemnare din *urnalul doctorului. +eea ce urmea!a nu
este insa mai putin turburator. "13 septembrie. ,e alaltaieri noaptea, nu ma mai pot
intoarce. &m luat caietul acesta, si creionul, si scriu pe scara care duce la pod. Il
"oi ascunde, apoi, printre caietele mele de studii. Ma cuprinde insa groa!a la gindul
ca as putea totusi rataci drumul spre S#ambala" ...

Insemnarea aceasta e datata doua !ile dupa disparitie. ,aca cine"a ar $i putut
desci$ra atunci manuscrisuil si ar $i cetit pagina proaspat scrisa, ar $i inteles ca
doctorul se a$la inca in casa, $oarte aproape de ai sai ...

14
&treia !i, #otarit sa inapoie! caietul si sa i-1 cetesc in intregime d-nei erlendi, m-
am dus in strada S.

M-a intimpinat bitrina *upineasa. ,oamna era bolna"a, mi-a spus, iar duduia
plecase la 0aris.

- ,ar cum, asa, deodata 5F m-am mirat eeu.

- &sa se #otareste dumneaei, mi-a raspuuns, aproape $ara sa ma pri"easca.

Se "edea ca n-are c#e$ de destainuiri. I-am lasat cartea mea de "i!ita, spunindu-i
ca "oi trece peste cite"a !ile sa intreb de sanatatea doamnei. ,ar n-am putut sa
mai trec pe acolo decit o saptamina in urma. 0oarta de la intrare era inc#isa, si de-
abia dupa ce am !giltiit-o de mai multe ori si am apasat !adarnic pe butonul ruginit
al soneriei, mi-a iesit inainte *upineasa. & strabatut ane"oie gradina, in care cele din
urma $lori se o$ilisera parca peste noapte, si s-a apropiat de poarta, bombanind.

- +ocoana a plecat la tara, mi-a spus, si-a dat sa se intoarca. ,ar s-a oprit iar si a
adiugat( )u mi-a spus cind se intoarce ...

&m re"enit de mai multe ori, in toamna si iarna aceea, in $ata portii, intotdeauna
incuiata, din strada S. In cel mai bun ca! primeam acest raspuns(

- )u e nimeni acasa ...

,ar uneori *upineasa nu iesea nici macar sa-mi raspunda. I-am trimis apoi mai
multe scrisori d-nei erlendi, $ara sa primesc insa "reodata "reun raspuns sau "reo
con$irmare ca mi-a desc#is scrissorile. Mi-era peste putinta sa inteleg ce s-a
initimplat. In nici un ca! doamna erlendi nu a"ea de unde sa stie ca eu gasisem si
luasem cu mine *urnalul sotului ei.

Stiam sigur ca nu ma "a!use nimeni cind il ascunsesem sub #aina. +#iar daca as $i
$ost spionat prin gaura c#eii, tot n-as $i putut $i surprins, caci $urisasem caietul pitit
linga biblioteca, incon*unat de celelalte caiete de e%ercitii ale doctorului.

0e la s$irsitul lui $ebruarie 193G, trecind prin $ata casei de pe strada S. si !arind
poarta desc#isa, am intrat. Marturisesc ca am apasat cu multa emotie degetul pe
soneria de la usa marc#i!ei. Ma asteptam sa ma intimpine aceeasi batrina
morocanoasa, dar spare uimirea mea mi-a desc#is o slu*nica tinara. &m intrebat
daca e cine"a acasa. ".oata lumea este acasa", mi-a raspuns. I-am dat cartea mea
de "i!ita si am intrat in salon. ,upa cite"a minute, usa dinspre dormitor s-a
desc#is, si in $ata mea a aparut Smaranda. Era aproape de nerecunoscut: parea
mai tinara cu !ece ani, $ata ii era agreabil $ardata, culoarea parului era alta. & pri"it
inca o data, cu mirare, cartea mea de "i!ita inainte de a-mi intinde mina. Se
pre$acu de minune ca nu ma cunoaste. Si-a rostit numele ca in $ata unui
necunoscut.

- +arui moti" datore! aceasta "i!ita 5FF m-a intrebat ea. I-am spus ca am lucrat
cit"a timp in biblioteca doctorului erlendi, ca doamna ma cunoaste destul de bine -
c#iar dinsa ma in"itase sa cercete! ar#i"a sotului ei - si am adaugat( o cunosc si pe
ea, pe Smaranda.

- +red ca e la mi*loc o con$u!ie, mi-a raspuns ea !imbind. Sunt sigura ca nu mi-ati
$ost niciodata pre!entat. +unosc de alt$el $oarte putina lume in 9ucureisti si "-as $i
retinut $aira indoiala numele sau in$atisarea.

- +u toate acestea, d-na erlendi ma cuunoaste $oarte bine. Saptamini de-a rindul
am lucrat aici, in biblioteca, staruii eu intin!ind bratul spre usa masi"a de ste*ar.

Smaranda mi-a urmarit gestul, apoi m-a pri"it uimita, ne"enindu-i parca sa-si
creada oc#ilor.

- +eea ce imi spuneti e destul de stranniu, adauga ea, pentru ca intr-ade"ar aici s-a
a$lat cind"a biblioteca tatalui meu. ,ar asta, cu multi ani inainte, cu $oarte multi ani
inainte. Sub ocupatie, biblioteca aceea, care era e%ceptional de bogata, a $ost
risipita ...

&m incepul sa rid, nestiind ce sa raspund.

- Imi "ine $oarte greu sa cred cele ce--mi spuneti, respunsei eu dupa o lunga
pau!a, in care timp am pri"it-o in oc#i, #otarit s-o $ac sa inteleaga ca i-am
demascat *ocul. )-au trecuit decit "reo doua luni de cind am lucrat in biblioteca
aceasta. ' cunosc ra$t cu ra$t si "a pot descrie pe dina$ara tot ce se a$la in ea.

&s $i "rut sa continui, dar Smaranda s-a repe!it la usa dormitorului si a strigat(

- Mama, "ino te rog, cite"a clipe F ....

,-na erlendi a aparut, tinind de mina un baietas. M-am inclinat pro$und, dar am
inteles din oc#ii ei ca nu "rea sa ma recunoasca.

- ,omnul pretinde ca a lucrat acum "reoo doua luni in "biblioteca", "orbi ea aratind
spre usa masi"a de ste*ar.

,-na erlendi m-a pri"it cu o *ignita mirare, apoi a mingiiat capul copilului si i-a
soptit(

- Hans, du-te si te *oaca ...

- )u mi-ati scris c#iar d-"oastra si "iiu, si nu m-ati condus c#iar d-"oastra in
biblioteca 5 incepui eu e%asperat. M-ati rugat c#iar sa continui biogra$ia doctorului
Honigberger, pe care o incepuse sotul d-"oastra, adaugai eu.

,-na erlendi isi purta pri"irile, uluita, de la mine la Smaranda. Recunosc, se
pre$acea de minune, si simtii cum mi se urca singele in obra*i.

- 0rimul meu sot, doctorul erlendi, s--a ocupat intr-ade"ar cu "iata unui medic sas,
dar "a marturisesc, domnul meu ca nu-mi mai amintesc bine numele. &u trecut 3G
de ani de la moartea primului meu sot, iar biblioteca nu mai e%ista de la ra!boi ...

Iar pentru ca eu ramasesem incremenit, cu oc#ii asupra usii pe care de atitea ori o
desc#isesem, si mumai cu doua luni inainte, d-na erlendi adauga(

- Smaranda, arata domnului odaia...
L
&m urmat-o in nestire, si am ramas ametit pe prag, pri"ind noua in$atisare a
bibliotecii. )umai candelabrul si perdelele ramasesera la locul lor. 9iroul, ra$turile
cu carti, co"orul cel mare, totul disparuse. 'daia aceea imensa era acum un $el de
li"ing-room, in care se a$lau doua masute de ceai, mai multe canapele, o masa de
bridge, cite"a blanuri in $ata caminului. 0e locul unde $usesera bibliotecile, un tapet
destul de u!at, acoperit in parte cu tablouri si arme "ec#i. Balerii de lemn, care
incon*urau trei pereti, disparusera. &m inc#is usa buimac.

- &"eti dreptate, am spus, biblioteca aa $ost imprastiata. ,aca as sti macar cine a
cumparat-o, adaugai eu. &s $i "rut sa ma ocup mai indeaproape de Honigberger ...
- ,ar, domnul meu, "orbi d-na erlendi,, biblioteca a $ost imprastiata. acum
aproape 34 de ani ...
- 6ucrul cel mai semni$icati" ramine toot $aptul ca nu m-a recunoasteti, !imbii eu.

Mi s-a parut ca mina d-nei erlendi tremura usor, dar nu pot spune ca intr-ade"ar
asa a $ost.

- Mirarea noastra este inca si mai maree, domnule, incepu Smaranda. Este cel
putin ciudat ca cine"a sa recunoasca odaia in care a $ost o biblioteca acum 34 de
ani, odaie in care, dupa stiinta mea, n-au prea intrat oameni straini in ultima
"reme ...

Ma pregateam de plecare. Imi dadeam seama ca, din moti"e necunoscute mie, nici
una din ele nu "oia sa ma recunoasca. Sa $i actionat ast$el in urma unei in$luente
ne"a!ute, "enite de dincolo 5

- Ma intreb daca macar batrina *upineassa sc#ioapa, cu care am "orbit de mai
multe ori acum cite"a saptamini, are sa ma recunoasca, adaugai eu.

,-na erlendi se intoarse brusc spre Smaranda.

- 1orbeste de &rnica, sopti ea, inspaimmintata F

- ,ar a murit de 1G ani &rnica, e%clamaa Smaranda. +um ar $i putut s-o intilneasca
acum cite"a saptamini ...

Simteam cum mi se risipeste mintea si pri"irile mi se turbura. +ite"a minute daca
as mai $i intir!iat, m-as $i pra"alit acolo, la picioarele lor, in nesimtire. &m inginat
cite"a cu"inte de scu!e si am plecat aproape $ara si mai cute! si-mi ridic oc#ii.
)umai dupa ce am ratacit multa "reme pe stra!i si mi-am "enit in $ire, mi s-a parut
ca inteleg tilcul acestei uluitoare intimplari. ,ar n-am indra!nit sa-1 marturisesc
nimanui, si nici in aceasta po"estire nu il "oi destainui. 1iata mea si asa a $ost
indestul de incercata, in urma tainelor pe care d-na erlendi m-a indemnat sa le
cercete!, $ara sa aiba de!legarea doctorului ...

+ite"a luni in urma celor istorisite mai sus, am trecut din nou pe strada S. +asele
de la numarul 18 se darimau. Brila*ul $usese in parte smuls, ba!inul incarcat cu
$iare "ec#i si lespe!i.

&m ramas mai multa "reme la pinda, doar de-oi !ari pe una din cele doua $emei si
"oi putea a$la ce"a in legatura cu neinteleasa lor purtare. ,ar nu erau decit
lucratorii si un antreprenor, care ii !orea. .ir!iu, m-am indreptat spre capatul stra!ii
aproape indureat de taina aceasta, pe care nu o puteam in nici-un c#ip patrunde
pina la capat. Mi s-a parut ca !aresc in $ata mea pe baietasul cu care intrase dna
erlendi in salon. &m strigat spre el.

- Hans, i-am spus, bine ca te intilnescc, Hans F +opilul m-a pri"it cu o pre$acuta,
desi"irsita mirare.
- )u ma c#eama Hans, mi-a raspuns el deestul de cu"iincios. Ma c#eama Ste$an...

Si a pornit mai departe, $ara a-si intoarce pri"irile, agale, ca un copil plictisit ca nu-si
intilneste nici un to"aras de *oc.