1

Caracteristici fundamentale
Medicam bilog actioneaza prin interm sist imun in cadrul patologiei infect sau parazitare.
Se utiliz in cadrul unei farmacoterapii preventionale
Sunt administrate cu character antigenic, deci in urma inocularii produc la niv organismului
receptor prin interm sist imun un titru de ac specifici care conf protective pe o anumita
perioada de timp variabila impotriva ag infectiosi ce ai aceleasi prop antigenice.
Poarta denumirea de vaccinuri med biologice cu prop antigenice specific.
Prop unui med bio ideal
Acela care contine o subst puternic antigenica cu eficacitate totala, intr-o singura inoculare,
neproducand react adverse de nici un fel, determinand o protective postvaccinala puternica si
durabila,chiar pe toata viata, la 100% dintre receptori.
Factorii de care depinde elim unei maladii infectioase prin vaccine
1. Limitarea infectiei la om, in lipsa surselor extraumane de ag pathogen
2. Infectia sa se evidentieze prin semne clinice caracteristice usor de evaluat
3. Sa nu existe forme subclinice sau starea de purtator sanatos sau cronic
4. Sa fie disponibil un vaccine fara pericole, eficace si ieftin
5. Sa existe posibilitatea utilizarii de teste accesibile pt decelarea unor marker care sa
poata confirma raspunsul pozitiv in urma vaccinarii.
Importanta generala a vaccinoterapiei
Este cea mai eficace arm apt prevenirea bolilor transmisibile si reprez o speranta pt controlul
acestora
2/3 din copii lumii sunt vacciati impotriva: tuberculozei,difteriei,tusei convulsive,tetanosului si
poliomielitei. s-a aextins so impotriva rujeolei
In unele regiuni se vaccineaza impotriva hep vir A si B, rubeolei, meningita meningococica,
parotiditei epidemic, febra galbena si encefalite provocate de arbovirusuri.
Riscuri generale ale vaccinoterapiei
Sunt 3 tipuri de efecte biologice posibile, dupa integrarea AND-ului eterogen contaminat:
1. Introducerea prooncogenelor activate prezente in celulele neoplazice si prenoplazice
2. Activare prooncogenelor, mai ales prin introducerea AND-ului de la mamifere
3. Inactivarea genelor tumorosupresoare, posibil cauzata de oricare AND eterogen
Dimensiuni alea vaccinopreventiei:
La nivel mondial in 91 sunt evitate 2,9 mil de decese prin rujeola, tuse convulsive si tetanus la
nou nascuti.
Programul OMS: sanatate pentru toti in naul 2000:
1. Absenta totala a deceselor prin rujeola indigena cu o incidenta de cel mul 1/0000
2. Absenta cazurilor de rubeola si imbolnavirilor de rubeola la gravide
3. Absenta de parotid indigena,difterie,poliomielita cauzata de virusuri salbatice si a
tetanosului la nou nascuti.
Programul national de imunizare (PNI)
2

Asigura vaccinopreventia tuberculozei,difteriei, tetanus,tuse convulsive,poliomielita,
rujeola.




ASPECTE GENERALE IN VACCINOPREVENTIE , BAZE IMUNOLOGICE

VACCINUL este un preparat antigenic derivate dintr-un agent pathogen specific sau puternic
intrudit cu acesta, capabil sa induca la un subiect receptor, un raspuns imunitar protective fata
de agresiunea microbiana.
Vaccinopreventia operatia in cadrul careia persoana sau gr. Receptive la actiunea unui ag
parogen primesc, intr-o anumita schema, dozele necesare de antigen pt a le oferi protective
specifica.
Multiplele aspecte privind cunoasterea fenomenelor implicate in producer starii de rezistenta
antiinfectioasa au fost in mare parte elucidate, cunoscandu-se astazi ca in urma patrunderii
natigenelor in organism si a relatiei lor cu celulele sist immunologic competent se produc
anticorpi umorali sau/si celule specializate care constituie suportul reactiilor de aparare
specific.
Antigenele infectante captate de catre macrophage elibereaza stimuli soecifici care sunt
transmisi la limfocitele selectionate care se multiplica si se diferentiaza in 2 categorii:
1. Timodependente: imunitatea celulara care este la orignea pr de sensibilizare de tip
intarziat
2. Independente de timus: se diferentiaza in plasmocite, participand la sinteza
imunoglobulinelor responsabile de imunitatea celulara
Gama-globulinele: sunt constituienti proteici ai plasmei in care se afla in jur de 16% din
proteinele totale grupate intr-o fractiune comuna a globulinelor in care se gasesc particulele
alfa si beta.
-constituie suportul functiei de ac care ia nastere in organism in cursul vietii, sub influenta
diverselor antigene.
Mobilitatea electroforetica a proteinelor si tipul de lanturi polipetidice, se foloseste termenul
de imunoglobuline pt cele 5 clase de globuline/: IgM,IgG, IgA, Igd, IgE
Functia de ac specific se intalneste la primele 3 doze de Ig si imunocampetenta variaza in
functie de momentul aparitiei si de conditiile generate.
Fetusul este in masura de a-si sintetiza dupa formare, unele clase de ac: IgM sunt sint din a 10 a
sapt de viata fetala si o cant redusa de IgG sin sapt 12. Dupa nastere, cant de IgM creste rapid,
ira in sapt a3 si 4 incepe sint de IgA si IgG.
Ig materne sunt capabile sa traverseze placenta, indeosebi in al 3 lea trimestru de sarcina, fapt
atribuit unei cresteri bruste a permeabilitatii placentare pt IgG.
Ig prezente in circulatie, la nastere sunt prioritare IgG de origine maternal. Sunt constituite, in
mod essential din AC antibacterieni si antivirali care au rol protector major in primele 6 luni de
la nastere.
3

Modul de aparitie a ac umorali sau celulari cu functii antimicrobiene difera dupa contactul
primar sau contactul anterior al organismului cu Ag.
Raspuns imunitar primar apare dupa o latent variabila, titrul de ac creste treptat, atinge o val
max dupa care urmeaza o descrestere care poate continua pana la disparitia complete a
acestora. Configuratia evolutiei si curbei Ac este dependent de tipul, cantitatea, calea de adm,
nr de adm al Ag, ca si natura Ac (IgA, IgG, IgM)
La adult , raspunsul primar are loc initial predominant prin IgM celalate clase de IgA si IgG apar
ulterior.
In cazul contactului secundar, treptat cu acelasi Ag, mecanismele imunitare vor putea fi mai
usor repuse in functie, iar natura rasp imunitar secundar
Durata persitentei ac dupa imunizare nat sau artific este produsul unui echilibru intre rata de
metabolizare normal a globulinelor productia de Ig. Dupa boli infect ac pot persita toata viata,
dar in cazul imunizarii artificiale, existent acestora are durata VARIABILA/
Cresterea titrului de Ac existenti are loc ca urmare a unor react anomnestice
Stimulul poate fi reprez de un Ag diferit de primul, dar care prez in strcut sa unele fract
commune ale primului Ag.
Prima inoculare de Ag (vaccinare primara) este capabila sa induca un rasp imun, dar acesta nu e
suf de puternic, titrul ac scazand supa un timp relative scurt, sub limita protectoare.
Adm repetate la interval convenabile de Ag, cresc titrul de Ac serici si prelungesc durata
sintezei, ceea ce duce la realizarea unui grad inalt de protective precum si la pastrarrea
memoriei imunologice. Imunizarile care duc la un rasp imunitar cellular, administrarile sunt de
multe ori unice sau la mari distante unele de altele, memoria imunologica fiind pastrata,
theoretic, toata viata.
In urma vaccinarii primare cu virusuri omorate sau vii attenuate, primele ig care apar chiar dupa
a 3 zi sunt IgM, care ating un nivel max in a 2 sau a 3 saot dupa care dispar.
IgG apare dupa cateva zile, maximul titrului in a 5 a sapt, persita la un titru constant timp de
mai multe sapt, apoi scade lent in decursul anilor.
Obiective strategice ale vaccinoterapiei
Strategia in vaccinopreventie se refera la rezolvarea tuturor problemelor care pot asigura un ef
protector specific, de max eficienta, fara ainfluenta negative celellate mecanisme ale
imunoprotectiei.
Cuprinde cunoasterea factorilor principali care conditioneaza raspunsul imunitar: varsta
deficite imunitare, fact genetici,schema de vacc, idicatii, c.i., si asigurarea cadrului tehnic
necesar.
Varsta minima optima pt vaccinare se stabileste in functie de etapele de maturizare ale sist
imun:
-imunitatea celulara eficienta la nastere, permite vaccinarea antituberculoza sa se realizeze in
perioada neonatala/
-IgA asigura imunitatea locala intestinala, eficienta pana la 6-8 sapt de viata vor fi suplinite,
dupa aceasta de vacc antipoliomielita cu virus viu atenuat
Imunitatea umorala reflecta cap org de a forma Ac circulanti, eficineta la varsta de 3 luni , mom
in care se poate aplica imunizarea cu vacc antidif-tetanos-tuse convulsive (DTP)
Recomandari pt adm vacc la varsta copilariei :
-la18 luni (uni experti recomanda la 18 luni)
4

+ vacc anti-rujelola parotidita rubeola in unele zone se administraza la varsta de 12 luni. Uni
experti recomanda adm la intrarea in liceu,facultate
-Vacc anti HiB- vaccine conjugat (Hib-Vc) adm in 3-4 doze, in raport cu tipul vaccinului.
-vacc anti HVB poate fi admn in acelasi timp cu Hib-Vc si/sau DTP
Deficitele imunitare congenitale sau castigate pot diminua rasp imunitar la toate vaccinurile. In
cazul deficitelor grave, vaccinurile cu ag vii atenuati pot det accidente.
Factori Genetici : intervin prin mecanisme putin cunoscute, in imunogeneza.
In populatie exista persoane cu rasp imunitar puternice de calitate si dimpotriva la altele rasp
lipseste sau nu atinge moduri protective.Este posibil sa existe personae la care rasp imunitar
umoral sa fie deficitar iar cel mediat cellular optim.
Schema de vaccinare: rep rezultatul desermantiilor epidemiologice si de lab care stabilesc astfel
conditiile necesare pt obtinerea raspunsului imun optim.
Stabilirea schemelor vaccinale asigura posibilitatea intocmirii calendarului vaccinarilor,
gruparile populationale si calea de adm, nr si marimea dozelor, ritmul inocularii, intervalele
dintre diversele imunizarii.
Calea de administrare: a pp antigenit conditioneaza eficienta rasp imun si poate varia:
intranazala(instilatii, pulverizari) orala(ingestia de sol,comprimate) parenterala(injectari
intradermice sau subcutanat, intramuscular)
Vaccinul si calea de administrare:
s.c: rubeola, febra galbena
oral: poliomielita cu virus viu atenuat, febra tifoida si paratifoida ag viu atenuat , dizenterie viu
atenuat
oral/s.c: adenoviroze (viu atenuat/omorat), inf cu rotavirusuri
im/profund sc: difterie tetanus
im/sc: rujeola, hep A, HiB, parotidita, pneumococ, encefalita japoneza
sc/im: poliomielita omorat, tuse convuls, gripa omorat, febra tifoida paratif A si B, holera
omorat, pesta, tifos exantematic, meningita meningococica
tuberculoza id
HVB im/sc/id
Antrax im
Rabie id/sc
Intervalele optime intre dozele de vacc sunt precizate pt fiecare pp in scopul evitarii
suprasolicitarii organismului la stimuli anigenici multipli si a interferentelor intre diverse vacc cu
ag vii atenuat.
Dozele vacc si ritmul de admn variaza de la un prod vacc la altul in raport si cu prop, grupul de
varsta si circumstantele epidemiologice.
Institutii implicate: pro gnat de vaccinoprev si instrumentele tehnice pt realiz acestuia sunt
elaborate de Directia Generala de medicamente preventive si promovarea sanatatii din cadrul
ministrerului sanatatii. La nivelul retelei medicosanitare de baza, Directiile sanitare judetene,
inspect jud de politie sanitara si medicina preventive, institutele de igiena si sanatate publica si
centrele medicale de sanatate publice, servicii si conducere vor intervenii ca organe tehnice de
indrumare si control.
PROGRAMUL DE VACCINOPREVENTIE
Date pt realiz prog:
5

-necesitatea sigurarii protectiei gruparilor de varsta cu receptivitate maxima sau riscul cel mai
crescut la bolii grave
-acoperirea vaccinala,prioritara a zonelor cu potential epidemiologic crescut sau a unor
colectivitati cu risc.
-Particularitatile imunitatii passive la nou nascut fata de anumite inffectii, pe de o parte, iar pe
de alta parte, momentul epuizarii acestei protectiisi dobandirea capacitatii proprii de elaborare
a raspunsului imun.
-sezonabilitatea anumitor boli infectioase care impune realizarea protectiei inaintea perioadei
epidemiologice
-obligatia respectarii schemelor de imunicare stabilite in consens international pt fiecare
vaccine in parte
-cunoasterea inducatiilor, c.i. temporare si definitive pt fiecare imunizare si intervalele care
trebuie respecatate intre vaccinarile de diferite tipuri
-Asigurarea bazei material prin stabilirea unui raport conventional cost/beneficiu luandu-se in
calcul cheltuielile necesare vaccinopreventiei si a ingrijirii bolnavilor
-asigurarea prezentei cadrelor medico-sanitare la dispensarele din teritorii pe toata durata
actiunilor de imunizare
-instruirea medicilor de medicina generala si pediatrie privind cunoasterea indicatiilor c.i. si
precautiilor precum si a sistemului informational de raportare a accidentelor post vaccinale
-Constituirea unei echipe de specialist, epidemiologi, infectiosi, pediatric care sa coordoneze
actiunile de imunizare la nivelul dispensarelor.
-organizarea unor actiuni educationale [t popularizarea programelor de imunizare si asigurarea
cooperari populationale
Masuri de conservare a pp vacinale
-culegerea,prelucrarea si interpretarea informatiilor asupra transportului, stocarii si utilizarii
vaccinurilor
-introducere fiselor si a unor indicatori de control al vaccinurilor in scopul imbunatatirii
sistemelor de conservare a vaccinurilor.
-ameliorarea procedurilor care stabilesc necesarul cantitatilor de vaccine la nivelul tarii si a
anumitor zone
-excluderea metodelor de expediare prin posta, iar in cazcul in care acesta se impune, se va
asigura folosirea ambalajelor izolante
-instruirea pers medico sanitar pentru utilizarea si intretinerea corecta a sistemului de
conservare
-protejarea pp vaccinale impotriva inghetului iernii sau a congelarii accidentale in refrigeratoare
-utilizarea la nivelul centrelor de stocare a refrigeratoarelor de capacitatea mare care sa
permita furnizarea ritmica a vaccinarilor la toate esantioanele
-reducerea duratei de conservare a vaccinurilor la nivelul dispensarelor sau maternitatilor
Masuri tehnico organizatorice:
-coagrafierea? Integrala a persoanelor vaccinabile din teritoriu arondat dispensarului medical
ca si a celor apartinand altor zone, de care in timpul derularii actiuni de vaccinare se afla pe
teritoriul acelui dispensar
-aprovizionarea cu cantitatea necesara de vaccinuri
-asigurarea pastrarii si manipularii in conditii optime a vaccinurilor
6

-asigurarea instrumentarului si a altor material necesare administrarii fara riscuri a vaccinurilor
-asigurarea cooperari populatiei la realizarea programului de vaccinare
-inrtegistrarea datelor privind vaccinarile realizare
-vaccinarea in timp otim a persoanelor cu contraindicatii temporale
-asigurarea supravegherii epidemiologice a oersoanelor care nu pot beneficia de vaccinare
datorita unor caontraindicatii definitive
Calendarul vaccinarilor:
La intocmirea unui asemenea calendar trebuie sa se tina cont de particularitatile imunologice
ale diverselor grupe de varsta, transferal imunitar, matern, natura produselor biologice,
redogenitatea, tehnica de administrare
Vaccinurile obligatorii in ROMANIA
Antituberculoza,antidifterie,antitetanos, anti tuse convulsive, antipoliomielita, anti rujeola si
anti hep B
Administrarea altor vaccinuri se va realiza tinandu-se cont de calendarul vaccinarilor obligatorii
din program
TIPURI DE VACCINURI
CLASIFICARE:
1 dupa categoria agentilor patogeni: virusiri, bacterii, paraziti, micete
2 dupa starea ag pathogen: vii, vii atenuati, vii supraatenuati, omorati
3 dupa natura comp antigenice: corpusculari, fractiuni, produsi de metabolism microbian
4 dupa nr antigenelor inrudite sau diferite in acelasi pp: monovalente, bi, tri, tetra si
polivalente
5 dupa indicatiile de utilizare: preventionale prin program extins de imunizare, preventionale
in anumite circumstante epidemiologice, de combatere si de urgenta
6 dupa extinderea spatiala a utilizarii: universal continental zonala
7 dupa eficienta: certa decisive, moderata ajutatoare
8 dupa vechime: clasice modern in experimentare
Categia agentilor patogeni
Virusuri: variola rabie, febra galbena poliomoelita rujeola rubeola, hep A B herpes encefalita
japoneza, febra de Colorado enteroviroze nepoliomelitice denga mononucleoza infectioasa
papilomatoza inf cu virus respirator sinctial rotavirus adenovirus virus paragripal rhinovirus HIV
Bacterii: tuberculoza antrax tetanus difterie tuse convulsive liplospiroza brucelozatularemie
lepra ornuloza pesta lues infe cu memingococ HiB pneumococ streptococ stafilococ
mycoplasma
Paraziti: malaria schisolomiaza
Micete: candidoza
Starea agentilor patogeni:
Vii: vaccinia pesta lues hep A febra tifoida
Vii atenuati tuberculoza poliomielita rujeola parotidita febra galbena varicella zostere febra
tifoida holera dizenterie hep A herpes encefalita denga lues inf cu adenovirusuri
Vii supraatenuati rujeola
Omorati poliomielita tuse convulsive parotidita herpes gripa febra tifoida hep A dizenterie
denga encefalita pesta tularemia lepra lues gonoree virus paragripal HiB rhinovirus adenovirus
virus otomegalic e coli stafilococ meningococ virusul feb yunin HIV
7

Natura componentelor antigenice:
Corpi bacterieni/virali (vaccine corpuscular)tuberculoza parotidita tuse convulsive gripa
poliomielita hep A holera febra tifoida lepra carie inf cu pneumococ virus sinctial respirator
rotavirus
Fractiuni (subunitati structural)HVB ruheola rubeola gripa herpes gonoree holera malaria carie
inf cu adenovirus oneumococ
Produsi de metabolism microbian anatoxina antitetanos antidifterie tuse convulsive pesta
holera schistosomiaza carie inf cu e coli
Numarul de antigene intrudire in acelasi preprat
Monovalete toate vaccinurile
Bivalente difterie tetanus, rujeola parotidita, inf cu adenovirus, infe cu Hib, febra galbena, inf
cu meningococ A si C, lepra tuberculoza
Trivalente poliomielita, difterie tetanos, tuse convulsiva
Tetravalente difterie tetanos tuse convulsiva
Polivalente infectie cu pneumococ si stafilococ
ASOCIERI DE VACCINURI (ADMINISTRATE CONCOMITENT IN REGIUNI ANATOMICE DIFERITE)
Bivalente: tuberculoza + febra galbena
Trivalente: tuberculoza + DTP + poliomielita, DTP + rujeola
Tertravalente DTP + poliomielitic oral + rujeola + febra glabena
INDICATII DE UTILIZARE
Preventionale administrate prin program extins de imunizare:tuberculoza poliomielita difterie
HVB rubeola inf cu HiB
Preventional adm in anumite circumstante epidemiologice HVB hep A holera pesta febra
tifoida tuse convulsiva rubeola dizenterie bacilara
De combatere tuberculoza poliomielita difterie tuse conculsiva
De urgenta tetanos rabie HVB encefalita pesta febra tifoida holera
EXTINDERE SPATIALA A UTILIZARII:
Universal tuberculoza poliomielita difterie HVB gripa
Continental parotidita rubeola febra galbena malaria pesta inf cu meningococ HiB
Zonala rubeola hep A lepra pesta febra galbena holera encefalita tifos exantematic
EFICIENTA PROTECTIVA
Certa, decisive tuberculoza poliomielita tetanos tuse convulsive rujeola rubeola hep A B
Moderata, ajutatoare varicella herpes tifos holera dizenterie
VECHIME IN SER PREVENTIONAL
Clasice variola tuberculoza tuse convulsive poliomielita rujeola rubeola tatanos gripa rabie
pesta
Moderne
- idiotipice malaria herpes HIV
-sintetice malaria hep A B hepres
-inginerie genetica hep A B lepra febra galbena
-conjugate difterie malarie
-antiadezive
In experimentare: malaria, lues lepra denga encefalita japoneza
8

Deziderate (ideale) tuberculoza rujeola hep C varicella herpes febra tifoida lues carie cancer inf
cu adenovirus cilomegalovirs? E coli
NATURA ANTIGENULUI SI MODALITATI DE PREPARARE A VACCINURILOR
VACCINURI PREPARATE DIN AGENTI OMORATI (cu virulenta neutralizata_ au fost si sunt
utilizati pe scara larga fiind reprezentati de produsi obtinuti din particule bacteriene sau virale
totale la care, prin diverse procedee fizice sau chimice, s-a realizat eliminarea, neutralizarea
selective a infectiozitatii cu mentinerea nemodificatat a proprietatilor imunogene.
Procedeele clasice de inlaturarea a virulentei folosinf fenolul, formaldehida, meritiolatul, etc,
desi foarte utile in practica, au fost aplicate fara o baza stiintifica riguroaza. In present
inactivatorii utilizati actioneaza direct asupra materialului genetic (ex: betapropriolactona,
hidroxil amina sau unele imine cum ar fi BEI=binary ethylene imina, AEI= acetyl ethilen imina)
Avantajele vaccinurilot omorate
-in cazul acestor vaccinuri consta in stabilitatea marea care nu permite revrsia virulentei
Dezavantajele vaccinurilor omorate
-capacitatea imunogena redusa ca urmare a efectului slab asupra imunitatii mediate cellular
-continutul in substabte neesentiale, imunologice inactive care pot genera fenomene secundare
(durere, reactive locala, hipersensibilitate) si chiar inhibarea raspunsului imun
-obligativitatea aplicarii parenterale repetate cu riscul producerii unor goluri imunitare,
cheltuieli materiale si dificultati in asigurarea personalului medical calificat
Problem dificil de rezolvat ca urmare a necesitatii producerii unor cantitati mari de
microorganism, in special in cazul antigenelor cu patogenie scazuta
-absenta stimularii proceselor imunitare locale, la nivelul musoaselor, cu insuficienta sintezei de
IgA ceea ce creaza riscul ca vaccinati sa inregistreze colonizarea mucoaselor, replicarea locala a
antigentilor imunizanti si diseminarea si transmiterea lor
VACCINURI PREPARATE DIN AGENTI VII ATENUATI confera superioritate imunologica
comparative cu cele omorate. Scopul atenuarii este de a reduce virulenta pana la un nivel
foarte scazut pentru nu a afecta organismele vaccinate, dar asigurand mentinerea infectiozitatii
necesare pentru a furniza o stimulare antigenica suficienta producerii unui raspuns imun
adecvat.
Practice s-a utilizat un singur vaccin cu virus atenuat natura, virusul vaccinia (cow pox virus)
capabil sa induca o imunitate de lunga durata fata de virusul variolei (small pox virus) cu care
are inrudire genetica
METODE DE ATENUARE VIRALA
-trecerea prin organisme gazada nenaturale
-cultivarea indelungata in culture de celule animale
Metoda recombinarii genetice permite fuzioanrea a 2 genoame sau fragmente de genom
apartinand sau nu aceleasi familii de agenti infectiosi. Rezulta un agent infectios nou, creat in
laborator prin recombinari genetice omo- sau eterospecifice
Recombinari omospecifice se caracterizeaza prin fuziunea a 2 genoame diferite apartinand
aceluiasi agnet infectios . in prima etapa are loc transformarea ARN viral in ADN complementar
bicatenar prin intervenirea reverstranscriptazei. Ulterior ADN scindat enzymatic e clonat in
plamside, obtinandu-se o mare cantitate de material genetic. In a 2 a etapa se realizeaza
fuzioanrea prin recombinare a fragmentelor de genom pentru a inlocui regiunile instabile ale
9

unui tip cu omologul sau mult mai stabil si obtinandu-se in consecinta a unui virus vaccinal cu
stabilitate crescuta care isi pastraza proprietatile imunologice
Recombinari eterospecifice: introducerea de gene straine intr-un genom ce va fi utilizat drept
vector. Aceasta gena straina e aleasa pentru calitatea sa de a codifica o proteina vaccinla,
tehnica permite a se creea un nou vaccine. Diferite virusiru vectori ai general straine pot fi
inlocuite in teorie, iar pentru aceasta e necesar un genom format din ADN bicatenar cu masa
moleculara mare, continand o regiune neesentiala pentru replicare si susceptibila de a fi
excizata si inlocuita de o gena straina. Rolul de vector poate fi preluat de adenovirusi
herpesvirusi
Avantajele virusurilor vii attenuate
-grad inalt de protective de lunga durata intrucat vaccinul echivaleaza cu o infectie usoara sau
asimptomatica in cursul careia replicarea asigura eliberarea in organism a unei cantitati mari de
determinant antigenici cu strctura identica cu agenti patogeni
-asigura stimularea concomitenta a reactiilor immune tip umoral si cellular implicit cu
mecanisme de protective ale mucoaselor prin producerea IgA si limiteaza raspandirea agentilor
patogeni in populatia. In cazul administrarii p.o. imunitatea locala blocheaza accesul virusului
salbatic la celulelle sensibile
-sunt usor de administrat si nu necesita participarea personalului medical de inalta specializare
-Deseori e suficienta o singura doza pentru a asigura imunitatea
-prepararea unor vaccinuri antibacteriene vii attenuate trebuie sa asigure rezolvarea unor
exigente
VACCINURI ATENUATE
Parenteral Enteral
1)asigura pritectie contra fazei septicemice 1) asigura pritectie contra fazei septicemice
a infectiei a infectiei
2)poate produce un titru ridicat de Ig serice 2) titru scazut de Ig si confera un anumit grad de
care difuzeaza spre mucoasa unde asigura protective contra fazei sitemice
protectie
3)produce raspuns anamnezic la persoanele 3) determina o stimulare antigenica puternica si
Imunizate anterior p.o., prin infectie natu- prelungita ca urmare a multiplicarii ag vaccinali la
rala sau vaccine cu ag vii atenuati nilvelul mucosae . Doza unica e suficienta
pentru un raspuns primar protector
4) induce activarea sistemului local de IgA 4) microorganismele vii pot absorbi prin celulele M
secretor microorganism moarte
5)nu pot produce efecte de tip hard 5)poate produce efecte de tip hard imunity
Imunity
6)un asemenea vaccine poate fi utilizat ca vector
pentru alte antigene utile
Dezavantajele vaccinurilor cu virus atenuat:
-riscuri potentiale: reversibilitatea virulentei initialea alea virusului dupa replicarea indelungata
din organismele vaccinate, preluarea unor virusi contaminate din sitemul utilizat pentru
cultivare, dificultati in mentinerea stabilitatii unor vaccinuri cu agentii vii atenuati , nr relative
mare de contraindicatii

10

VACCINURI PREPARATE DIN POLIPEPTIDE SINTETICE
-cea mai noua tehnica de realizare
-s-a pornit de la observarea faptului ca macromoleculele proteice sau lipoproteice din strcturile
virusilor, bacteriilor si parazitilor poarta un numar mare de determinant, dar numai o parte din
acestia au un rol semnificativ in imunogeneza si un nr mai mic au rol in inducerea raspunsului
protective specific
Tehnici de localizare si de selectie a determinantilor:
a)fragmnete mici sintetice pot fi facute imunogene prin cuplarea lor cu diferite molecule
purtator spre deosebire de peptidele mari care theoretic sunt deosebit de utile , dar sunt greu
de sintetizat si pot lua o configuratie diferita de cea a proteinei naturale.
b)configuratia spatiala a peptidelor are un rol esential in inducerea imunitatii, dar eficienta lor
ca vaccinuri depinde de diminuarea variabilitatii si de reproducerea configuratiei proteinelor
natural
proteinele purtator la vaccinele sintetice
-hemocianina, anatoxina antitetanos, unele polimere sintetice ramificate sau peptide
polimerizate
-peptidele cele mai utilizate: fagul ARN-MS2 care produce infectii litice la e coli, lizozimul
obtinut din galbenus de ou de la gaina
Avantaje:
-se pot produce in cantitai mari
-caracter chimic bine definit
-absenta toxicitatii
-Absenta riscului contaminarii
Aplicarea tehnolog de inginerie generic si posibilit constructiilor
-introducerea grupelor chimice care cresc imunogenitatea adjuvantilor
-lega peptide pe molecule purtator
-reducerea fenomenelor de variatie antigenica
VIRUSURI SAU BACTERII introducerea de catre antigene sintetice a formarii anticorpilor fata de
determinanitii antigenici ascunsi care au capacitatea de a neutraliza eficieta virusurilor si a le
inhiba infectiozitatea
Dezavantaje:
-imunogenitatea relativ scazuta face folosirea adjuvantilor necesara,
- strctura determinantilor e putin relevanta dpdv biologic
-greu de aplicat in cazul in care structura epitopului e realizata prin interactiunea mai multor
peptide
VACCINURI PRIN RECOMBINARI GENETICE
Similar pt clonarea genelor care codifica protein cum ar fi hormani interferon
VACCINURI ANTI-IDIOTIP
-imunizarea cu un ag patogen, se produce o prima categorie de Ac1 folositi pentru imunizarea
altor indivizi si deci pentru producerea altor Ac2 care contin anticorpi anti idiotip. Utilizati
prima data pentru poliovirus
Avantaje:
-specificitate riguroasa fata de vaccinul conent?
-declansarea raspunsului imun limitat la epitope
11

-reatii immune mai intense decat la vaccinu
rile omorate
-sunt indicate la nou nascuti in vederea obtinerii rezistentei la antigene glucidice si glicoliptice?
ale bacteriilor
Dezavantaje:
-manifestari de tip supresor
-reactii de hipersensibilitatea la serul eterolog
-anticorpi insuficienti
VACCINURI RIBOZOMALE
-ansambul de masuri, extractul ribosomal de mycob tuberculosis, avirulent, imuniz amin de lab
inoculat cu prop bact virulente
Avantaje:
-compozitia chimica bine definite
-au posibilitatea de protective incrucisata
-toxicitate scazuta
-imunogenitate crescuta prin prezenta ARN cu rol de adjuvant
VACCINURI ANTIADEZIVE
-impiedica adezivitatea si stimuleaza fagocitoza inainte de colonizarea organismului
-pentru E coli
CONTRAINDICATII GENERALE
-pentru evitarea riscului imunizarii insufficient protective si a reactiilor postvaccinale e necesara
stabilirea ferma a C.I. care isi modifica permanent granitele ca urmare a inlocuirii mult mai
frecventa, in present a unor preparate cu altele mai modern, avand reactogenitate redusa.
Tendinta generala insa este de linitare a c.i. pentru a nu se crea goluti imunitare in populatie.
Vaccinul c.i.

A. Vacc antibacteriene


Anatoxina tetanica
Difterica
Nici o C.i.

Cu ag omorati anti:
-febra tifoida

-holera
-bruceloza
-leptospiroza


-encefalopatie evolutiva convulsivanta, febra
>40, soc, convulsie (in 40 h dupa injectare)
-reactii puternice in vaccinarea anterioara
-reactii puternice la vaccinare anterioara
-sarcina,test intradermic pozitiv, reactii
puternice la vaccinare anterioara
Vaccinuri polizaharidice anti
-inf cu pneumococ
-inf cu meningococ (A+C)
-tuberculoza
-reactii puternice la vaccinarea anterioara
-vaccinare anterioara cu mai putin de 3 sapt
-nici o c.i.
-deficit al imunitatii celulare



12

B vaccinuri antivirale
Vacc cu virus viu atenuat anti
-poliomielita

-rujeola/rubeola


-parotidita epidemica


-febra galbena




-deficit imunitar congenital sau catigat al
subiectului sau anturajului
-deficit imunitar congenital sau
castigat,injectii recente de IG(<3luni) alergie
la proteinele din ou
- deficit imunitar congenital sau castigat,
injectii recente de IG(<3luni) alergie la
proteinele din ou
- deficit imunitar congenital sau castigat,
injectii recente de IG(<3luni), vaccinare
antiholera cu mai putin de 3 sapt; sarcina;
copii sub 6 luni
Vacc cu virus omorat anti
-poliomielita
-gripa
-Rabie
-hepatita B

-niciuna
-alergie la proteinele din ou
-niciuna
-niciuna

-Vaccinurile cu virus viu atenuat, dupa numeroase pasaje pe culturi celulare, sunt
contraindicate in caz de deficit imunitar congenital sau castigat(risc de infectii virale severe) de
sarcina (risc potential teratogen) administrari recente de Ig (<3 luni risc de esec vaccinal)
-Riscul teratogen e potential, dar nici un caz de malformatie fetoembrionala postvaccinala nu a
fost semnalata pana in present, deci o vaccinare cu vaccine cu virus viu practicata in cursul
sarcinii (sarcina necunoscuta) nu justifica intreruperea acesteia, cu toate acestea, o
contraceptive eficace ramane absolut necesara in cazul vaccinarilor de acest tip la femei in
perioada fertile
-vaccinurile cu ag omorati prin caldura sau formol sunt contraindicate in caz de reactive severa
dupa o administrare anterioara
-anatoxine antitetanos si antidifterie nu sunt contraindicate
-vaccinurile cu virusi omorati, aviirulente in general nu au contraindicatii

Categoria de bolnavi vaccinuri
Indicate contraindicate
imunosupresie



Anti tetanos
-difteric
-gripal
-inf cu pneumococ
-inf HiB
Vaccine cu virus viu atenuat,
BCG, antifebra tifoida cu
administrare orala
Disfunctii splenice cu
asplenie anatomica

Anti -inf cu pneumococ
-inf HiB
-gripa
Idem 1
13



-inf cu meningoco

Hemodializati
Receptori de transplant

Anti -inf cu pneumococ
-inf HiB
-gripa
Idem 1
Deficit al factorilor VIII si IX Anti inf HiB Idem 1
Idem 1
Alcoolism cronic Anti inf cu pneumococ Idem 1
Diabet
Alte boli cu risc major
Anti -inf cu pneumococ
-gripa
Idem 1

Situatii sau antecedente Vaccine contraindicat
Stari inf acute tipice C.I. toate vaccinurile
Reactii adverse severe dupa vaccinare
anterioara
Antituse convulsive
Anatoxine
Personae alergice la ovoalbumine Antigripa
Anti febra galbena
Afectiuni neurologice in stare de evolutie Antituse convulsiva
Deficit imunitar congenital Antipoliomielita
Antifebragalbena
Antirujeola-rubeola-parotidita
Antituberculoza
Sarcina Antirubeolic
Vacc cu virus viu atenuat
Injectari recente de Ig
(decat dupa 3 luni)
Antirujeola
Anti rujeola-parotidita-rubeola
CONTRAINDICATII TEMPORARE
-stari febrile ca urmare a unor infectii benigne foarte frecvent la copii care nu constiuie o c.i
pt vaccinare, dar pot justifica o amanare a acesteia
-perioada de incubatie a unei boli infectioase, stabilita in raport de existent unui contact cert cu
o sursa de ag patogen, execptand preparatele indicate in circumstante epidemiologice
-boli infectioase in evolutie si covalescenta: temporizarea vaccinarii pe o durata egala cu
maximul perioadei de incubatie a bolii respective,evaluata de la ultimul caz depistat
-administrarea de Ig contraindica vaccinarea pe o perioada de 4-6 sapt daca pers are Ig
normale, nivelul ac e putin crescut in raport cu cel al ag aduse prin vaccine.
-in cazul ig specif e prudent sa se respecte intervalul de cel putin 3 saptamani; in cazul
vaccinului viu atenuat, exceptie anti febra galbena, acestea nu vor putea fi admn decat la 3 luni
de la injde Ig datorita.
-tratamentul cu corticoizi in doze mari, cure prelungite datorita supresiei imunitare; vaccinuri
vii atenuate prezinta riscul revenirii virulentei ( nu la persoanele cu tratament cu corticoizi decat
la 3 luni de la incetare).Daca supresia indusa e de mica importanta in cazul germenilor omorati
e posibila o obstructionare a sintezei de ac, e recomandat sa se amane vaccinarea cel putin 2
14

sapt dupa corticoterapie. Revaccinarea aditionala e absolut necesara la o luna sau mai mult
dupa terminarea tratamenului
-sarcina: e contraindicate vaccinarea cu ag vii; risc teratogen in timpul primelor 3 luni sic el al
contaminarii fetale pe toata perioada sarcinii; vaccinurile cu ag omorati nu implica intreruperea
sarcinii in cazul in care au fost administrate in perioada graviditatii; in perioada primului
trimestru , acest risc nu poate fi neglijat in cazul vaccinurilor cu agresivitate deosebita (antifebra
tifoida si paratifoida, anatoxina difterica)dimpotriva vaccinurile inoffensive (anatoxina tetanica
sau antipolio) cu virus omorat poate fi aplicat si in timpul sarcinii, ac care traverseaza barierea
placentara in urma vaccinarii asigura un titru optim de ac la nou nascut in primele luni de viata;
vaccinurile cu preparate cu virus omorat antigripa sau antirabie se face doar in situati
deosebite.
-diabet zaharat decompensat e o contraindicatie care trebuie adaptata: copii diabetic tratati
fara restrictii, vaccinurile din prog extins de vaccinare; un diabetic tratat echilibrat prin regim
poate primi vaccine sub rezerva monitorizare glicozurie in timpul sapt vaccinarii
-tuberculoza pulmonara activ e o contraindicatie indifferent de localizarea procesului si de
forma evolutiva
-distrofia si prematuritatea de gradul III e contraindicate vaccinarea
CONTRAINDICATII DEFINITIVE
-afectari neurologice evolutive;vacc prep din bacterii sau virusuri cu neurotropism (antituse
convulsive anti febra galbena)comporta un risc crescut la subiectii cu encefalopatii sindroame
convulsive; vacc antifebra galb nu la cei care au avut zona zoster; orice companie de vacc se
intrerupe la declansarea unor epidemii cu virus neurotrope (poliomielita)
-afectiuni grave, decompesate (insuf cardiac, infarct, accident vascular, insuf renala, insuf
hepatica); la persoanele cu nefropatii cornice inclusive infectii urinare contraindica definitive
orice vaccinare; la sumar de urina cand se depisteaza proteina in urina se identifica se trateaza
si doar apoi se vaccineaza; persoanele cu albuminuria amanate de la vaccinare; albuminuria
intermitenta o serie de vacc (antipolio antitetanos) pot fi administrate, riscuri pt anatoxina
difterica anti febra tifoida si paratifoida.
-vaccinarea antiholerica poate fi eficienta pe cale intradermica la toti supusi indiferent de
antecedente.
-cardiopatiile comp/evolutive contraindica orice vaccinare, prudenta la persoanele cu infarct
miocardic, afectiuni hepatice cornice.
-stari de imunodeficienta contraindica vacc cu ag vii atenuati sau vii
-alergiile majore la prot prezente in vacc
-existenta afectiunilor alergice sunt prezentate ca contraindicatii pt vaccinare, dar multe dintre
ele (urticarie, eczema de contact) nu constituie contraindicatie absoluta, de aceea se face
testarea tolerantei la preparat inainte de administrare.
-trebuie facuta cu prudenta administrarea la vacc agresive (febra tifoida cu ag omorat), fiind
necesara inlociurea acestora cu preparate purificate pentru a se elimina accidentele prin
sesibilizare
-astmul bronsic, mucoviscidioza, cardiopatia congenitala, malnutritie moderata, incluse in
trecut in c.i. absolute, permite astazi vaccinare, dupa schema speciala
-afectiuni cutanate: eczema, piodermite,psoriasis contrindica vacc antituberculoza
-varsta inaintata NU e o c.i. pentru vacc impotriva tetanosului si gripei
15

Reacii adverse postvaccinale
Se atribuie denumirea de reacii adverse postvaccinale (RAP) manifestrilor
cauzate de vaccin. Accidentele vaccinale autentice suni rare. Natura vaccinului
joac un rol indiscutabil; exist vaccinuri .anodine* (anatoma tetimc, vaccinul
antipoliomielita si vaccinuri .agresive* (TAB, vaccinul antituse coovulsiva,
toxina antidtfterie)
RAP sunt diferite ca mod dc manifestare, in funcie atat de tipul de vaccin
ct si de reactivitatea individuala a persoanei vaccinate.
RAP consecutive administrorii vaccinurilor cu agenti vii
atenuati sunt, in general, de natura infectioasa si apar mai
tarziu in comparatie cu cele produse de vaccinurile cu agenti
omorati care sunt imediate sau precoce si au la baza me-
canismele de hipersensibilizare, fiind deseori de natura toxica.
In practica intalnim reactii adverse minore, benigne, care
sunt relativ frecvene si reactii adverse grave, adevarate
accidente care sunt rare si evitabile (ex soc convulsii
persistente dupa vaccinul antituse convulsiva- pertusis clasic 1
caz/10-20000 sau encefalopatie 1 caz /100 000-1 milion
16

vaccinati; paralizie dupa vaccinul antipoliomielita cu virus viu
atenuat 1 caz la 3,2 mil de doze; tuberculoza generalizata dupa
vaccin antituberculoza administrat la o persoana cu
imunodeficienta congenitala nedecelabila la nastere
Incidenta reactiilor postvaccinalc diferra cu zona
geografica, varsta (53,4% < 1 an, 28.7% >4 ani), sex si in raport
de calitatea inregistrarii si raportarii, care in general se refera la
reactii postvaccinale mai usor decelabile (febra, noduli abcese,
necroze, durere intensa, edem evident, adenopatie, eritem, reactii
alergice, soc anafilactic, artralgii, mialgii, somnolenta hipo sau
hiperactivitatc, stare de agitatie, convulsii, encefalopatie,
meningoencefalita, anestezie, parestezie, paralizie, tulburari
digestive, trombocitopenie s.a)