Farmacie Part6

1156
Rezidentiat 2004
PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
Tema nr. 39
Preparate oftalmice
BIBLIOGRAFIE:
8. Tehnologie farmaceutica - Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa, Ed. Polirom, Iasi, 2001
10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1239001. In ce mod se evita hidroliza pilocarpinei din colirul oficinal
A. prin izotonizare
B. prin adaugare de borat fenilmercuric
C. prin folosirea unui amestec tampon acid boric-borax (pH=5,5-6,5)
D. prin folosirea unui amestec tampon fosfati
E. nu se intervine deoarece molecula este stabila
(pag. 713, [FR X])
F1239002. In ce mod se evita oxidarea resorcinolului din colirul oficinal

A. adaugare de pirosulfit de sodiu
B. adaugare de clorhidrat de cisteina
C. adaugare de acid ascorbic
D. tamponarea solutiei cu tampon fosfat
E. ajustarea pH-ului (5, - 6,0) cu acid boric
(pag. 713, [FR X])
F1239003. Picaturile pentru ochi unidoza se sterilizeaza conform farmacopeei printr-una din metodele
enuntate:
A. nu se sterilizeaza deoarece se folosesc substante antiseptice
B. se sterilizeaza cu borat fenilmercuric
C. se foloseste clorura de benzalconiu
D. cu o metoda adecvata, conform prevederilor de la monografia Sterilizarea
E. cu o metoda adecvata
(pag. 710, [FR X])
F1239004. Precizati care dintre substantele medicamentoase de mai jos sunt sunt prescrise in Colire
prevazute in FR X si sunt usor oxidabile:
A. sulfat de atropina
B. azotat de pilocarpina
C. rezorcinol
D. adrenalina
E. fizostigmina
(pag. 713, [FR X])
F1339005. Ca agenti surfactanti in colire se utilizeaza:

A. polisorbat 80
B. sapun de sodiu
C. lecitina
D. bromocet
E. tego-betaina
(pag. 449)
1156
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
1157
Rezidentiat 2004
F1339006. Colirul cu sulfat de atropina se prepara in concentratie de:

A. 1g %
B. 0,1 g%
C. 0,5 g%
D. 2 g %
E. 0,05 g%
(pag. 711)
F1339007. O picatura de colir are un volum de:

A. 40-50 microlitri
B. 10 microlitri
C. 1 microlitru
D. 7 microlitri
E. 20 microlitri
(pag. 444)
F1339008. Sacul conjunctival al ochiului contine un volum lacrimal de:

A. 7-9 microlitri
B. 10 microlitri
C. 30 microlitri
D. 0,1 microlitri
E. 1 microlitru
(pag. 444)
F1339009. Valorile de pH tolerate de ochi sunt:

A. 6,4-7,8
B. 4,5
C. 8
D. 3
E. 8,5
(pag. 448)
F1439010. Care dintre urmatoarele colire este prevazut in FR.X:

A. colirul cu cloramfenicol 0,5%
B. colirul cu clorhidrat de pilocarpina 4%
C. colirul cu fizostigmina 0,25%
D. colirul cu sulfat de atropina 1%
E. colirul cu protargol 2%
(pag. 711, [9])
F1439011. Conform FR.X, cand cantitatea de substanta activa dintr-un colir depaseste concentratia de
1g%, masa de substanta necesara pentru izotonizare se calculeaza folosind:
A. formula prezentata in monografia Injectabilia
B. tabele cu scaderea punctului de congelare
C. tabele cu echivalentii in clorura de sodiu
D. metoda hematocritului modificat
E. diferite nomograme
(pag. 710, [9])
F1439012. Conservantii admisi de FR.X pentru prepararea picaturilor pentru ochi sunt:
A. borat de fenilmercur, clorura de benzalconiu, p-hidroxibenzoat de propil
B. borat de fenilmercur, p-hidroxibenzoat de propil, p-hidroxibenzoat de metil
1157
1158
Rezidentiat 2004
C. borat de fenilmercur, clorura de benzalconiu, diacetat de clorhexidin

D. clorura de benzalconiu, p-hidroxibenzoat de propil, diacetat de clorhexidin
E. numai borat de fenilmercur si clorura de benzalconiu
(pag. 710, [9])
F1539013. Agenii vscozifiani folosii n colire trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii cu

excepia:
A. s fie liposolubili
B. s fie ineri din punct de vedere chimic
C. s nu obstrueze cile lacrimale
D. s fie tolerai de mucoasa ocular
E. s permit sterilizarea preparatului oftalmic
(pag. 576, [8])
F1539014. FR X prevede monografii de generaliti pentru:

A. pulberi oftalmice
B. creioane oftalmice
C. unguente oftalmice
D. comprimate oftalmice
E. inserte oftalmice
(pag. 558, [8])
F1539015. Izotonizarea colirelor hipotonice, atunci cnd concentraia substanei active este sub 1%, se
face prin:
A. dizolvarea substanei active n ap
B. suspendarea substanei active n solventul respectiv
C. dizolvarea substanei active n soluie de clorur de sodiu 0,009%
D. dizolvarea substanei active n soluii hipertonice sterile
E. dizolvarea substanei active n soluii izotonice sterile
(pag. 567, [8])
F1539016. Majoritatea soluiilor oftalmice se sterilizeaz n farmacie n recipientul de condiionare

definitiv la:
A. autoclav la 121C timp de 15-20 minute
B. etuv la 121C timp de15-20 minute
C. autoclav la 115C timp de 25-30 minute
D. etuv la 115C timp de 25-30 minute
E. la 98-100C timp de 30 de minute
(pag. 566, [8])
F1539017. Nu este permis adugarea concervanilor antimicrobieni colirelor:

A. care conin miotice
B. care conin enzime
C. unidoz
D. multidoz
E. condiionate n recipiente de sticl
(pag. 566, [8])
F1539018. Sterilitatea colirelor este asigurat prin:

A. sterilizare
B. preparare pe cale aseptic
C. filtrare sterilizant
D. adugare de conservani antimicrobieni
1158
1159
Rezidentiat 2004
E. sunt corecte rspunsurile a, b, c, d.

(pag. 566, [8])
F1639019. Conservarea picaturilor pentru ochi se face:

A. n recipiente cu capacitate de cel mult 10 ml cu picurator
B. la loc racoros
C. n flacoane bine nchise
D. ferit de lumina
E. ferit de umiditate
(pag. 711, [9])
F1639020. n cazul picaturilor de ochi suspensie, marimea a 90 % din particulele suspendate trebuie sa
fie de cel mult:
A. 10 micrometri
B. 25 micrometri
C. 50 micrometri
D. 100 micrometri
E. 150 micrometri
(pag. 710, [9])
F1639021. n legatura cu preparatele oftalmice este adevarat ca:

A. solutiile hipotone sunt mai bine tolerate dect cele hipertone
B. tonicitatea influenteaza biodisponibilitatea
C. agentii tensioactivi umectanti pot avea efecte favorabile asupra absorbtiei substantelor active
D. agentii de crestere a vscozitatii influenteaza nefavorabil absorbtia substantelor active
E. pH-ul nu influenteaza toleranta
(pag. 448, [7])
F1639022. Oculoguttae atropini sulfatis FR X:

A. are concentratia 0,1 %
B. se pastreaza la Separanda
C. prezinta pH cupris ntre 6,5 - 7,5
D. are efect miotic
E. se conserva cu diacetat de hexidina
(pag. 711, [9])
F1639023. Unguentele oflalmice se conserva:

A. n recipiente sterile de cel mult 20 g
B. n recipiente bine nchise
C. la cel mult 25 C
D. ferit de lumina
E. la loc racoros
(pag. 953, [9])
F1639024. Valorile de pH bine tolerate de ochi sunt cuprinse ntre:

A. 2 - 7,3
B. 4 - 7,5
C. 3 - 6,9
D. 6,4 - 7,8
E. 6,5 - 9
(pag. 449, [7])
1159
1160
Rezidentiat 2004
F2139025. Dintre eventualii contaminanti microbieni ai solutiilor oftalmice cel mai periculos este:
A. Pseudomonas fluorescens
B. Staphilococcus aureus
C. Escherichia coli
D. Proteus vulgaris
E. Pseudonomas aeruginosa
(pag. (8) 565)
F2139026. Care dintre urmatoarele colire este prevazut in FR X:

A. colir cu cloramfenicol 0,5 %
B. colir cu clorhidrat de pilocarpina 4 %
C. colir cu fizostigmina 0,25 %
D. colir cu sulfat de atropina 1 %
E. colir cu protargol 2 %
(pag. 711 - 712, [FR X])
F2139027. Conform FR X, o solutie oftalmica se poate prepara prin dizolvarea substantei active, in
solutii izotonice sterile:
A. cand cantitatea de substanta activa este peste 3 g % (m/m)
B. cand cantitatea de substanta activa este peste 2 g % (m/m)
C. cand cantitatea de substanta activa este peste 1 g % (m/m)
D. cand cantitatea de substanta activa este sub 1 g % (m/m)
E. cand se obtine o solutie saturata
(pag. 709, [FR X])
F2139028. Conform FR X, baile oculare se prescriu in cantitati de cel putin:

A. 5 g
B. 10 g
C. 50 g
D. 100 g
E. nici una din valorile de mai sus
(pag. 711, [FR X])
F2239029. Colire prevazute in FR X care contin substante medicamentoase usor oxidabile

A. sulfat de atropina
B. azotat de pilocarpina
C. rezorcinol
D. adrenalina
E. fizostigmina
(pag. FRX,709)
F2239030. Cum se evita oxidarea resorcinolului din colirul oficinal

A. adaugare de pirosulfit de sodiu
B. adaugare de clorhidrat de cisteina
C. adaugare de acid ascorbic
D. tamponarea solutiei cu tampon fosfat
E. ajustarea pH-ului (5, - 6,0) cu acid boric
(pag. FRX,709)
F2239031. Cum se evita hidroliza pilocarpinei din colirul oficinal

A. prin izotonizare
B. prin izotonizare
1160
1161
Rezidentiat 2004
C. prin folosirea unui amestec tampon acid boric-borax (pH=5,5-6,5)

D. prin folosirea unui amestec tampon fosfati
E. nu se intervine deoarece molecula este stabila
(pag. FRX,709)
F2239032. Picaturile pentru ochi unidoza se sterilizeaza conform farmacopeei astfel

A. nu se sterilizeaza deoarece se folosesc substante antiseptice
B. se sterilizeaza cu borat fenilmercuric
C. se foloseste clorura de benzalconiu
D. cu o metoda adecvata, conform prevederilor de la monografia Sterilizarea
E. cu o metoda adecvata
(pag. FRX,709)
F2239033. Din care forma farmaceutica oftalmica are loc eliberarea substantei medicamentoase cu cea
mai mica viteza
A. colire apoase
B. suspensii apoase
C. suspensii uleioase
D. unguente
E. inserte cu cedare controlata
(pag. Popovici,561)
F2239034. Care este natura predominanta a straturilor corneei, prin care se explica traversarea sa
numai de catre unele substante medicamentoase din colire
A. hidrofila
B. descuamata
C. cheratinizata
D. mucina
E. lipofila
(pag. Popovici,562)
F2239035. Care este riscul administrarii unui colir infectat cu Pseudomonas aeruginosa in cazul in care
corneea este lezata
A. nici un risc
B. iritare
C. conjunctivita
D. blefarita
E. pierderea vederii
(pag. Popovici,565)
F2239036. Ce reactie de degradare poatre suferi sulfatul de atropina din colirul oficinal, pentru care
FRX a luat masuri de evitare printr-o formulare adecvata
A. oxidare
B. racemizare
C. hidroliza
D. reducere
E. decarboxilare
(pag. Popovivci,572,FRX)
F2239037. Care dintre solventii urmatori nu sunt indicati in colire din cauza efectului iritant
A. apa distilata
B. uleiul de floarea soarelui
C. propilenglicolul
1161
1162
Rezidentiat 2004
D. tampon fosfat
E. tampon acid boric
(pag. Popovici,573)
F2239038. Cite picaturi de colir este bine sa se administreze in functie de capacitatea de retinere in
sacul conjunctival
A. 1-2 picaturi
B. 1picatura
C. 32 picaturi
D. 4-5 picturi
E. lavaj continuu
(pag. Popovici,573)
F2239039. Care este efectul adaugarii de agenti de crestere a viscozitatii in colirele apoase asupra
biodisponibilitatii oculare
A. nici un efect
B. efect moderat
C. efect insemnat
D. impiedica miscarea pleoapelor
E. sunt contraindicati
(pag. Popovici,573)
F2239040. Care dintre substantele medicamentoase enumerate se prelucreaza sub forma de suspensie
in colire
A. gentamicina
B. azotatul de argint
C. polimixina
D. fluoresceina
E. acetatul de hidrocortizona
(pag. Popovici,575)
F2239041. Care dintre substantele medicamentoase de mai jos se folosesc in colire pentru tratamentul
glaucomului
A. atropina
B. pilocarpina
C. efedrina
D. nistatina
E. sulfacetamida
(pag. Popovici,575)
F2239042. Care este zona de interes terapeutic a ochiului, pentru care colirele trebuie sa asigure o
biodisponibilitate oculara
A. iris
B. corpii ciliari
C. umoarea apoasa
D. cristalinul
E. nervul optic
(pag. Popovici, 599)
F2239043. Ce proprietate fizico-chimica a substantelor medicamentoase folosite in colire este

importanta pentru o buna absorbtie prin cornee
A. solubilitatea in apa
B. pKa
1162
1163
Rezidentiat 2004
C. natura legaturilor intermoleculare

D. ionizarea
E. coeficient de repartitie lipide/apa crescut
(pag. Popovici,599)
F2339044. Sacul conjunctival al ochiului contine un volum lacrimal de:

A. 7-10 microlitri
B. 10 microlitri
C. 30 microlitri
D. 0,1 microlitri
E. 1 microlitru
(pag. 563)
F2339045. O picatura de colir are un volum de:

A. 40-50 microlitri
B. 10 microlitri
C. 1 microlitru
D. 7 microlitri
E. 20 microlitri
(pag. 573)
F2339046. Visozitatea colirelor nu trebuie sa depaseasca valoarea de:

A. 40-50 mPa.s
B. 10 cP
C. 100 cP
D. 500 cP
E. 1000 cP
(pag. 574)
F2339047. Ca agenti surfactanti in colire se utilizeaza:

A. polisorbat 80
B. sapun de sodiu
C. lecitina
D. bromocet
E. tego-betaina
(pag. 577)
F2339048. Colirul cu sulfat de atropina se prepara in concentratie de:

A. 1 g.%
B. 0,1 g.%
C. 0,5 g.%
D. 2 g.%
E. 0,05 g.%
(pag. 711)
F2339049. Valorile de pH tolerate de ochi sunt:

A. 7,5-9,5
B. 4,5
C. 8
D. 3
E. 8,5
(pag. 570)
1163
1164
Rezidentiat 2004
F2539050. Cel mai periculos germen la nivel oftalmic este:

A. Bacillus stearotermophilus,
B. Serratia sp.,
C. Pseudomonas aeruginosa,
D. Klebsiela sp.,
E. M. tuberculosis.
(pag. 565/Popovici)
F2539051. Sterilitatea colirelor este asigurata prin urmatoarele procedee cu exceptia:

A. sterilizarii,
B. prepararii pe cale aseptica,
C. filtrarii sterilizante,
D. adaosului de substante colorante,
E. combinarea procedeelor a), b) si c).
(pag. 566/Popovici)
F2539052. Sterilizarea colirelor prin vapori sub presiune are loc:

A. 180 C - 30 minute,
B. 140 C - 60 minute,
C. 160 C - 60 minute,
D. pentru toate categoriile de forme farmaceutice oftalmice,
E. pentru solutiile apoase.
(pag. 566/Popovici)
F2539053. Utilizarea conservantilor antimicrobieni este obligatorie in cazul:

A. colirelor multidoza,
B. mioticelor,
C. solutiilor irigatoare in chirurgia oculara,
D. produselor enzimatice folosite intraocular in timpul operatiilor,
E. colirelor unidoza.
(pag. 566/Popovici)
F2539054. FR X prevede pentru preparatele oftalmice urmatoarele:

A. solutiile coloidale se izotonizeaza,
B. solutiile hipertonice se izotonizeaza,
C. daca substanta activa este sub 1% (m/m) se adauga un izotonizant conform formulei de la Injectabilia,
D. daca substanta activa este peste 1% (m/m) se dizolva in solutii izotonice sterile.
E. solutiile hipotonice se izotonizeaza.
(pag. 567/Popovici)
F2539055. Valoarea euhidrica a pH-ului unei solutii oftalmice este:

A. valoarea pH-ului sanguin,
B. valoarea pH-ului lichidului lacrimal,
C. egala cu 7,
D. egala cu 14,
E. valoarea de pH la care stabilitatea substantei este optima.
(pag. 570/Popovici)
F2539056. FR X prevede monografii de generaliti pentru:

A. inserte oftalmice
B. creioane oftalmice
1164
1165
Rezidentiat 2004
D. pulberi oftalmice
E. comprimate oftalmice
(pag. 558/Popovici)
F2539057. Sterilitatea colirelor este asigurat prin:

A. filtrare sterilizant
B. sterilizare
C. preparare pe cale aseptic
D. adugare de conservani antimicrobieni
E. sunt corecte rspunsurile a, b, c, d.
(pag. 566/Popovici)
F2539058. Majoritatea soluiilor oftalmice se sterilizeaz n farmacie n recipientul de condiionare

definitiv la:
A. la 98-100C timp de 30 de minute
B. etuv la 121C timp de15-20 minute
C. autoclav la 121C timp de 15-20 minute
D. etuv la 115C timp de 25-30 minute
E. autoclav la 115C timp de 25-30 minute
(pag. 566/Popovici)
F2539059. Nu este permis adugarea conservanilor antimicrobieni colirelor:

A. care conin antibiotice
B. multidoz
C. care conin apa potabila
D. condiionate n recipiente de sticl
E. unidoz
(pag. 566/Popovici)
F2539060. Izotonizarea colirelor hipotonice, atunci cnd concentraia substanei active este sub 1%, se
face prin:
A. dizolvarea substanei active n soluii izotonice sterile
B. dizolvarea substanei active n ap
C. dizolvarea substanei active n soluie de clorur de sodiu 0,009%
D. dizolvarea substanei active n soluii hipertonice sterile
E. suspendarea substanei active n solventul respectiv
(pag. 567/Popovici)
F2539061. Ca solveni i vehicule pentru preparatele oftalmice nu se utilizeaz:

A. soluii tampon izotonice sterile
B. apa distilat proaspt fiart i rcit
C. glicerin
D. ulei de floarea soarelui sterilizat i neutralizat
E. apa pentru preparate injectabile
(pag. 576/Popovici)
F2639062. Care dintre afirmaiile urmtoare privind aprotinina este incorect:

A. mpiedic autodigestia pancreasului n pancreatita acut
B. Este antifibrinolitic n hemoragii prin hiperfibrinoliz
C. Inhib aciunea enzimelor proteolitice (chimotripsina, trpsina)
D. Poate produce tromboflebit local
1165
1166
Rezidentiat 2004
E. Favorireaz transformarea fibrinogenului solubil n fibrin isolubil

(pag. 365)
F2639063. Sunt mecanisme care contribuie la efectul antiagregant plachetar:

A. Inhibarea sintezei de prostaciclin
B. Inhibarea sintezei tromboxanului A2
C. Favorizarea recaptrii adenozinei
D. Inhibarea lipooxigenazei
E. Stimularea tromboxan-sintetazei
(pag. 352)
F2639064. Acioneaz ca antivitamine K:

A. Acidul tranexamic
B. Etamsilatul
C. Batroxobina
D. Ticlopidina
E. Fenindiona
(pag. 350)
F2639065. n hemoragiile datorate supradozrii heparinei se utilizeaz:

A. Vitamina K
B. Etamsilatul
C. Protamina
D. Alteplaza
E. Fitomenadiona
(pag. 343)
F2639066. Heparina:
A. Are aciune anticoagulant manifestat doar in vitro
B. Prelungete timpul de coagulare
C. Prelungete timpul de sngerare
D. Favorizeaz dezvoltarea ateroslerozei
E. Influeneaz metabolismul glucidic
(pag. 343)
F2639067. Notai afirmaia incorect referitoare la aciunile heparinei:

A. Influeneaz metabolismul lipidic
B. Aciune antitrombinic
C. Aciune antiprotrombinic
D. Aciune antiaterosclerotic
E. Aciune curarizant de tip depolarizant
(pag. 343)
F2639068. Heparina este contraindicat n:

A. Tromboflebite
B. Chirurgie vascular
C. Hemofilie
D. Tromboze
E. Ateroscleroz
(pag. 342-344)
1166
1167
Rezidentiat 2004
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1239069. Alegeti dintre enunturile de mai jos factorii care favorizeaza biodisponibilitatea oculara a
picaturilor pentru ochi
A. excesul de colir
B. o forma de aplicare a medicamentului cu remanenta prelungita pe cornee
C. o substanta medicamentoasa cu coeficient de repartitie lipide/apa ridicat
D. pH care favorizeaza ionizarea
E. forma ionizata a alcaloizilor
(pag. 597-601, [8])
F1239070. Alegeti proprietatile agentilor conservanti antimicrobieni admisi de FR X in colire

A. bacteriostatici
B. bactericizi
C. fungicizi
D. care asigura si pH-ul de stabilitate
E. care realizeaza concomitent si izotonia
(pag. 709, [FR X]; 565, [8])
F1239071. Care din enunturile d emai jos sunt prevederi ale FRX cu privire la izotonizarea picaturilor
pentru ochi
A. nu se izotonizeaza
B. nu se izotonizeaza solutiile coloidale
C. solutiile coloidale se izotonizeaza cu neelectroliti ( glucoza)
D. cind masa substantelor active prescrise este mai mica de 1%, solutia se prepara prin dizolvarea substantei
active in solutii izotonice sterile
E. cind masa substantelor active prescrise este mai mare de 1%, solutia se prepara prin dizolvarea
substantei active in solutii izotonice sterile
(pag. 709, [FR X])
F1239072. Care dintre enunturile de mai jos reprezinta sisteme disperse care se regasesc in cazul
substantelor medicamentoase incorporate in colire oficinale
A. solutii
B. emulsii
C. suspensii
D. microsfere
E. aerosoli
(pag. 709, [FR X])
F1239073. Care dintre enunturile de mai jos sunt prevederi ale FR X referitoare la picaturile pentru ochi
A. lipsite de impuritati mecanice
B. sterile
C. apirogene
D. cele hipotonice se izotonizeaza
E. conditionate in recipiente de 10 ml, inchise etans, prevazute cu sistem de picurare
(pag. 709, [FR X])
F1239074. Care dintre enunturile urmatoare sunt cotrecte in legatura cu valoarea pH-ului colirelor
A. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor
B. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice
C. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei medicamentoase
D. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru
1167
1168
Rezidentiat 2004
E. pH-ul dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru
(pag. 570, [8])
F1239075. Care sunt caracteristicile implantului ocular Ocusert care este un sistem terapeutic cu
pilocarpina
A. se aplica dupa incizie chirurgicala
B. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 24 ore
C. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 48 ore
D. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 7 zile
E. cedarea pilocarpinei se face cu viteza constanta
(pag. 593, [8])
F1239076. Conservanti utilizati de farmacopee la colirele multidoza:precizati care sunt

A. nipagin
B. cloretona
C. borat de fenilmercur
D. acetat de clorhexidina
E. clorura de benzalconiu
(pag. 710, [FR X])
F1239077. Farmacopeea recomanda unele din urmatoarele vehicule pentru prepararea picaturilor
pentru ochi; alegeti-le
A. apa distilata
B. dizolvant pentru solutii oftalmice
C. apa pentru preparate injectabile
D. apa proaspat fiarta si racita
E. ulei de floarea soarelui neutralizat
(pag. 709, [FR X])
F1239078. In care dintre colirele incluse in FR X se realizeaza un pH acid prin folosirea unor sisteme
tampon
A. cloramfenicol
B. rezorcinol
C. sulfat de atro[ina
D. azotat de pilocarpina
E. nafazolina
(pag. 711, [FR X])
F1239079. Sterilitatea colirelor se asigura, conform farmacopeei, prin citeva din metodele enuntate
mai jos:precizati-le
A. printr-o metoda adecvata conform prevederilor de la monografia Sterilizare in cazul colirelor unidoza
B. cu ajutorul conservantilor antimicrobieni, in cazul colirelor unidoza
C. cu ajutorul unui conservant antimicrobian, in cazul unui colir apos multidoza
D. conservantii antimicrobieni pot fi : borat de fenilmercur, clorura de benzalconiu, diacetat de clorhexidin
E. fara adaus de conservant la colirele multidoza, deoarece lacrimile contin o enzima bactericida, lizozim
(pag. 710, [FR X])
F1339080. Agentii viscozifianti pentru colire trebuie sa prezinte urmatoarele proprietati:

A. sa fie hidrosolubili
B. sa formeze solutii transparente
C. sa formeze solutii viscoase
D. sa fie bine tolerati
E. sa nu obstrueze caile lacrimale
1168
1169
Rezidentiat 2004
(pag. 449)
F1339081. Obiectivele formularii medicamentelor oftalmice cuprind asigurarea:

A. sterilitatii colirului
B. stabilitatii chimice a substantei active
C. tolerantei la administrare
D. eficientei terapeutice
E. lipsei particulelor in suspensie
(pag. 448)
F1339082. Absorbtia prin cornee a substantelor active din colire este influentata de:
A. structura chimica a substantei active
B. viscozitate mare
C. pH-ul mediului
D. gradul de ionizare a substantei active
E. temperatura
(pag. 444)
F1339083. Care din urmatoarele colire se izotonizeaza:

A. colirele hipotonice
B. colirele hipertonice
C. suspensiile
D. emulsiile
E. solutiile apoase
(pag. 710)
F1339084. Colire oficinale in F.R.X. sunt:

A. colirul cu cloramfenicol
B. colirul cu resorcinol
C. colirul cu sulfat de atropina
D. colirul cu nitrat de pilocarpina
E. colirul cu nitrat de argint
(pag. 711-714)
F1339085. F.R.X. prevede pentru colire urmatorii conservanti:

A. borat fenilmercuric
B. nipagin
C. clorobutanol
D. clorura de benzalconiu
E. diacetat de clorhexidina
(pag. 710)
F1439086. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la picaturile pentru ochi cu sulfat de atropina
sunt false:
A. contin sulfat de atropina in concentratie de 1%
B. contin sulfat de atropina in concentratie de 0,5%
C. sunt stabilizate cu ajutorul sistemului tampon acid boric/tetraborat de sodiu
D. se conserva la Separanda
E. sunt izotonizate cu clorura de sodiu
(pag. 711, [9])
F1439087. Conditiile de calitate ale medicamentelor oftalmice conferite prin formulare, sunt:
1169
1170
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
puritate
stabilitatea chimica a substantei active
inocuitate
eficienta terapeutica
numai puritate
(pag. 448, [7])
F1439088. Conform FR.X, la prepararea picaturilor pentru ochi se poate folosi ca vehicul:
A. apa demineralizata
B. apa proaspat fiarta si racita
D. uleiul de floarea soarelui neutralizat
E. soventi miscibili cu apa
(pag. 709, [9])
F1439089. Factorii care pot diminua disponibilitatea ocularan a substantelor active sunt:
A. viscozitatea crescuta a colirului
B. cresterea volumului de lichid in sacul conjunctival
C. reflexul de lacrimare
D. eliminarea substantei medicamentoase prin circuitul sanguin periferic
E. lezarea corneei
(pag. 444, [7])
F1439090. Implantele oculare:

A. sunt forme farmaceutice lichide
B. sunt forme farmaceutice solide dure sau moi
C. nu se aplica pe cornee
D. solubile sunt preparate din polimeri hidrodispersabili
E. asigura o cedare bine controlata a substantelor active numai daca sunt insolubile si rigide
(pag. 450, [7])
F1439091. Picaturile pentru ochi cu rezorcinol:

A. sunt oficinale in FR.X
B. contin sistemul tampon acid boric/tetraborat de sodiu
C. au o concentratie de 2% rezorcinol
D. se conserva la Separanda
E. se elibereaza in recipiente incolore
(pag. 713, [9])
F1539092. Ca solveni i vehicule pentru preparatele oftalmice se utilizeaz:

A. glicerin
B. apa distilat proaspt fiart i rcit
C. ulei de floarea soarelui sterilizat i neutralizat
D. apa pentru preparate injectabile
E. soluii tampon izotonice sterile
(pag. 576, [8])
F1539093. Eliberarea substanei active dintr-o form oftalmic cu eliberare controlat depinde de:
A. proprietile fizico-chimice ale substanei medicamentoase
B. firma productoare
C. factori biologici
D. natura suportului n care este introdus substana medicamentoas
1170
1171
Rezidentiat 2004
E. culoarea ochilor
(pag. 592, [8])
F1539094. Formele oftalmice cu eliberare convenional sunt:

A. soluii apoase n vehicul vscozifiant
B. soluii apoase
C. soluii oftalmice uleioase
D. pulberi pentru soluii oftalmice
E. soluii pentru lentilele de contact
(pag. 584, [8])
F1539095. Latexurile oftalmice:

A. dispersii stabile de particule polimerice n faza apoas
B. se instileaz n fundul de sac conjunctival
C. sunt forme farmaceutice cu aciune prelungit
D. sunt forme farmaceutice cu eliberare controlat
E. sunt forme farmaceutice cu eliberare convenional
(pag. 591, [8])
F1539096. Metodele folosite n practic pentru izotonizarea colirelor sunt:

A. metoda dreptunghiului
B. metode ce utilizeaz formule de calcul
C. metode ce utilizeaz formule de calcul
D. metode ce utilizeaz tabele
E. metode grafice
(pag. 570, [8])
F1539097. O baz de unguent oftalmic trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:

A. s fie liposolubil
B. s fie hidrosolubil
C. s nu fie iritant pentru mucoasa conjunctival
D. s se etaleze uor prin micarea pleoapelor
E. s nu cedeze uor substana medicamentoas
(pag. 590, [8])
F1539098. Ochiul tolereaz mai bine:

A. soluiile cu pH 5-7,5
B. soluiile uor alcaline
C. soluiile uor acide
D. soluiile cu pH 7,5-9,5
E. soluiile cu pH 4,5-5
(pag. 570, [8])
F1539099. Plastomerii folosii pentru obinerea recipientelor de condiionare pentru colire prezint
urmtoarele dezavantaje:
A. sunt dificili de sterilizat prin cldur
B. sunt mai transpareni dect sticla
C. nu sunt suficieni de etani pentru oxigen i aer
D. se preteaz foarte bine la operaiile de liofilizare
E. se preteaz foarte puin la operaiile de liofilizare
(pag. 581, [8])
1171
1172
Rezidentiat 2004
F1539100. Referitor la suspensiile oftalmice sunt valabile afirmaiile:

A. sunt forme farmaceutice solide
B. sunt sterile
C. indicate cnd substanele medicamentoase au solubilitate limitat n ap
D. sunt utile pentru o prelungire a a aciunii terapeutice
E. nu sunt prevzute de FR X
(pag. 589, [8])
F1639101. Agentii de crestere a vscozitatii preparatelor oftalmice se folosesc:

A. la suspensii
B. pentru prelungirea contactului preparatului cu corneea
C. pentru usurarea manipularii
D. pentru cresterea tolerantei lentilelor de contact
E. la baile oculare
(pag. 449, [7])
F1639102. Baile oculare:

A. se prescriu n cantitati de cel putin 50 g
B. trebuie sa fie izohidrice
C. se prezinta sub forma de solutii sau suspensii
D. se utilizeaza n termen de 7 zile de la deschiderea flaconului
E. trebuie sa fie sterile
(pag. 711, [9])
F1639103. Ca izotonizanti pentru colirele hipotonice se utilizeaza:

A. clorura de sodiu
B. clorura de calciu
C. acidul boric
D. fosfati
E. sulfatul de sodiu
(pag. 450, [7])
F1639104. Conservantii antimicrobieni admisi de FR X la prepararea colirelor multidoza sunt:

A. nipaesterii
B. acetatul de clorhexidina
C. fenoseptul
E. fenolul
(pag. 710, [9])
F1639105. Inocuitatea preparatelor oftalmice se asigura prin:

A. izotonizarea solutiilor hipotone
B. asigurarea pH-ului de stabilitate chimica a substantelor active
C. cresterea vscozitatii
D. ndepartarea particulelor straine
E. aplicare limitata
(pag. 448, [7])
F1639106. Oculoguttae pilocarpini nitratis FR X:

A. are concentratia 1 %
B. se pastreaza la Venena
C. trebuie sa prezinte un pH cuprins ntre 4 - 5,5
1172
1173
Rezidentiat 2004
D. are efect miotic

E. se prepara cu tampon fosfat
(pag. 712, [9])
F1639107. Picaturile de ochi se vor izotoniza n cazul n care:

A. substanta activa este peste 1 %
B. contin substante coloidale
C. sunt indicate pentru tratamentul de lunga durata
D. sunt hipertone
E. sunt uleioase
(pag. 448, [7])
F1639108. Solutiile oftalmice oficinale n FR X sunt:

A. Oculoguttae chloramfenicoli
B. Oculoguttae atropini sulfatis
C. Oculoguttae resorcinoli
D. Oculoguttae zinci sulfatis
E. Oculoguttae oxacilini
(pag. 711, [9])
F2139109. In cazul colirelor unidoza:

A. este obligatorie operatia de sterilizare
B. este obligatorie adaugarea de conservanti antimicrobieni
C. se respecta conditiile de preparare aseptica
D. sterilizarea se efectueaza dupa divizarea in recipiente sterile
E. conservantii utilizati trebuie sa aiba actiune bactericida la concentratii mici, compatibile cu o buna toleranta
locala
(pag. (8) 566)
F2139110. Agentii de vascozitate utilizati in formularea colirelor:

A. asigura o tolerabilitate mai buna
B. au rol emolient
C. reduc stabilitatea in timp a substantei medicamentoase
D. cresc fluxul lacrimal
E. cauzeaza voalarea trecatoare a vederii, mai ales daca se utilizeaza in concentratii mici
(pag. (8) 573)
F2139111. Agentii tensioactivi utilizati in formularea picaturilor pentru ochi:

A. sunt promotori de absorbtie
B. cresc solubilitatea substantei medicamentoase
C. realizeaza o umectare mai buna a corneei
D. maresc miscibilitatea preparatului cu lacrimile
E. nu influenteaza volumul si greutatea picaturilor
(pag. (8) 574 - 579)
F2139112. Ca agenti vascozifianti in colire se folosesc:

A. polivinilpirolidona
B. glucoza
C. dextrani
D. gelatina
E. colagen
(pag. (8) 577)
1173
1174
Rezidentiat 2004

A. sunt denumite si ape oftalmice sau lotiuni oculare
B. sunt solutii apoase sterile
C. contin concentratii relativ mari de substante medicamentoase
D. sunt izotonice si izohidrice
E. se prescriu in cantitati de cel mult 50 g
(pag. (8) 587)

A. se administreaza la temperatura camerei
B. se administereaza caldute (35 - 37 C)
C. se aplica cu ajutorul unui pahar steril special
D. se utilizeaza in timp de 24 ore de la deschiderea flaconului
E. se pot utiliza timp de 15 zile de la prima deschidere
(pag. (8) 587)
F2139115. Pulberile pentru colire:

A. contin substante medicamentoase care hidrolizeaza usor in solutie sau suspensie
B. sunt preparate multidoza
C. reprezinta doze unitare
D. se administreaza ca atare, prin insuflare
E. se transforma ex tempore in solutie cu ajutorul solventului prezent in ambalaj
(pag. (8) 587)
F2139116. Precizati formele farmaceutice cu actiune prelungita:

A. solutii pentru lentile de contact
B. latexuri oftalmice
C. solutii oftalmice uleioase
D. suspensii oftalmice
E. unguente oftalmice
(pag. (8) 588 - 590)
F2139117. Unguentele oftalmice:

A. permit o actiune imediata a substantei medicamentoase
B. produc o actiune prelungita a substantei medicamentoase
C. se aplica de preferinta dimineata
D. se apica de preferinta seara
E. se prepara cu baze de unguent lipofile sau cu proprietati emulsive
(pag. (8) 590)
F2139118. Toleranta colirelor depinde de:

A. natura si concentratia substantei active
B. tonicitatea preparatului
C. valoarea adecvata a pH-ului
D. realizarea apirogenitatii
E. folosirea unor solventi anhidri
(pag. 572 -573, [8])
F2139119. Agentii de vascozitate folositi in formularea colirelor:

A. sunt polimeri precum metilceluloza, carboximetilceluloza sodica, alcool polivinilic, etc.
B. trebuie sa realizaze solutii transparente
C. trebuie sa formeze solutii cu o vascozitate mai mare de 55 cP
1174
1175
Rezidentiat 2004
D. maresc contactul preparatului cu corneea

E. cresc fluxul lacrimal
(pag. 576, [8])

A. sunt indicate pentru a prelungi contactul cu corneea
B. se administreaza preferabil ziua
C. au in formulare baze liposolubile si neiritante
D. trebuie sa fie apirogene
E. trebuie sa fie sterile
(pag. 590, [8]; 953, [FR X])
F2139121. Factorii fiziologici care influenteaza penetratia oculara a substantei medicamentoase se

refera la:
A. coeficientul de partitie L/A al substantei active
B. starea de ionizare a substantei active
C. dinamica fluidului lacrimal si a umorii apoase
D. viteza de clipire
E. reflexul de lacrimare
(pag. 598 - 599, [8])
F2139122. Factorii fizico-chimici care influenteaza penetratia oculara a substantei medicamentoase se

refera la:
A. starea si functionarea ochiului
B. capacitatea sacului lacrimal
C. tonicitatea solutiei oftalmice
D. vascozitatea preparatului
E. masa moleculara a substantei medicamentoase
(pag. 600, [8])
F2139123. In cazul colirelor, realizarea unui pH adecvat are rol in:

A. asigurarea stabilitatii fizico-chimice a substantei medicamentoase
B. asigurarea tolerantei
C. asigurarea penetratiei prin cornee
D. conservarea antimicrobiana a preparatului
E. marirea vascozitatii preparatului
(pag. 570, [8])
F2139124. Ideal, un conservant antimicrobian trebuie sa indeplineasa urmatoarele conditii:

A. sa aiba un spectru larg de actiune antimicrobiana
B. sa fie eficace in doze mari
C. sa fie bine tolerat de mucoasa oculara
D. sa asigure apirogenitatea colirului
E. sa fie stabil la autoclavare si in timpul stocarii preparatului
(pag. 577, [8])
F2139125. Baile oculare

A. sunt denumite si ape oftalmice sau lotiuni oculare
B. sunt sterile
C. pot contine particule in suspensie
D. sunt izotonice si izohidrice
E. se prescriu in cantitati de cel putin 50 g
1175
1176
Rezidentiat 2004
(pag. 587, [8])
F2139126. Sterilitatea colirelor unidoza este asigurata prin urmatoarele procedee:

A. sterilizare cu vapori de apa sub presiune
B. filtrare sterilizanta
C. preparare pe cale aseptica
D. adaugarea de substante conservante antimicrobiene
E. combinarea tuturor procedeelor de mai sus
(pag. 566, [8])
F2139127. Substantele antiinfectioase utilizate in formularea colirelor sunt:

A. antiseptice
B. antibiotice
C. antivirale
D. antiinflamatoare
E. cicloplegice
(pag. 575, [8])
F2139128. Sistemele terapeutice oculare:

A. sunt formulate pentru a realiza o cedare cu viteza controlata a substantei medicamentoase
B. contin substanta medicamentoasa inclusa intr-un suport polimeric
C. pot fi sisteme rezervor sau matriceale
D. pot fi exclusiv sisteme hidrofile solubile
E. elibereaza substanta medicamentoasa prin difuziune, dizolvare sau osmoza
(pag. 592 - 595, [8])
F2139129. Precizati agentii antimicrobieni folositi la prepararea colirelor multidoza mentionati in FR X:

A. borat de fenilmercur
B. clorura de benzalconiu
C. p-hidroxibenzoat de etil
D. diacetat de clorhexidina
E. alcool feniletilic
(pag. 710, [FR X])
F2239130. Care dintre enunturile urmatoare sunt prevederi ale FR X referitoare la picaturile pentru ochi
A. lipsite de impuritati mecanice
B. sterile
C. apirogene
D. cele hipotonice se izotonizeaza
E. conditionate in recipinte de 10 ml, inchise etans, prevazute cu sistem de picurare
(pag. FRX,709)
F2239131. Care sunt proprietatile agentilor conservanti antimicrobieni admisi de FR X in colire

A. bacteriostatici
B. bactericizi
C. fungicizi
D. care asigura si pHul de stabilitate
E. care realizeaza concomitent si izotonia
(pag. FRX,709)
F2239132. In care dintre colirele incluse in FR X pH-ul dorit este realizat prin folosirea unor sisteme
tampon
A. cloramfenicol
1176
1177
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
rezorcinol
sulfat de atropina
azotat de pilocarpina
nafazolina
(pag. FRX,709)
F2239133. Care dintre enunturi sunt prevederi ale FRX cu privire la izotonizarea picaturilor pentru ochi
A. nu se izotonizeaza
B. nu se izotonizeaza solutiile coloidale
C. solutiile coloidale se izotonizeaza cu neelectroliti ( glucoza)
D. cind masa substantelor active prescrise este mai mica de 1%, solutia se prepara prin dizolvarea substantei
active in solutii izotonice sterile
E. cind masa substantelor active prescrise este mai mare de 1%, solutia se prepara prin dizolvarea
substantei active in solutii izotonice sterile
(pag. FRX,709)
F2239134. Care dintre urmatorii factori favorizeaza biodisponibilitatea oculara a picaturilor pentru ochi
A. excesul de colir
B. o forma de aplicare a medicamentului cu remanenta prelungita pe cornee
C. o substanta medicamentoasa cu coeficient de repartitie lipide/apa ridicat
D. pH care favorizeaza ionizarea
E. forma ionizata a alcaloizilor
(pag. FRX,709)
F2239135. Cum se asigura sterilitatea colirelor , conform farmacopeei

A. printr-o metoda adecvata conform prevederilor de la monografia Sterilizare in cazul colirelor unidoza
B. cu ajutorul conservantilor antimicrobieni, in cazul colirelor unidoza
C. cu ajutorul unui conservant antimicrobian, in cazul unui colir apos multidoza
D. conservantii antimicrobieni pot fi : borat de fenilmercur, clorura de benzalconiu, diacetat de clorhexidin
E. fara adaus de conservant la colirele multidoza, deoarece lacrimile contin o enzima bactericida, lizozim
(pag. FRX,709)
F2239136. Cum se realizeaza valoarea pH-ului colirelor

A. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor
B. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice
C. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei medicamentoase
D. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru
E. valoarea pH-ului dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru
(pag. Popovici,570)
F2239137. Farmacopeea recomanda urmatoarele vehicule pentru prepararea picaturilor pentru ochi
A. apa distilata
B. dizolvant pentru solutii oftalmice
D. apa proaspat fiarta si racita;
(pag. FRX,709)
F2239138. Conservanti utilizati de farmacopee la colirele multidoza

A. nipagin
B. cloretona
C. borat de fenilmercur
1177
1178
Rezidentiat 2004
D. acetat de clorhexidina
(pag. FRX,709)
F2239139. Care sunt sistemele disperse ale substantelor medicamentoase incorporate in colire,
conform farmacopeei
A. solutii
B. emulsii
C. suspensii
D. microsfere
E. aerosoli
(pag. fRX,709)
F2239140. Implantul ocular Ocusert care este un sistem terapeutic cu pilocarpina are urmatoarele
caracteristici
A. se aplica dupa incizie chirurgicala
B. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 24 ore
C. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 48 ore
D. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 7 zile
E. cedarea pilocarpinei se face cu viteza constanta
(pag. Popovici,593)
F2239141. Ce metode de izotonizare a colirelor hipotonice se pot folosi

A. metoda factorului de izotonie al serlui, de Vries
B. bazate pe punctul de congelare
C. cifre Sprowl
D. grafice
E. calorimetrice
(pag. Popovici,566)
F2239142. Ce rol pot avea amestecurile tampon din colire

A. evita hidroliza
B. evita oxidarea
C. asigura o proportie mare de specii neionizate pentru o mai buna penetrare a corneei lipofile
D. asigura toleranta locala
E. asigura stabilitatea fizico-chimica
(pag. Popovici,571)
F2239143. Care dintre substantele medicamentoase folosite in colire sunt midriatice

A. pilocarpina
B. atropina
C. tropicamida
D. resorcinolul
E. ciclopentolatul
(pag. Popovici,575)
F2239144. Care dintre straturile corneei au o natura lipofila

A. epiteliul
B. membrana Bowman
C. stroma
D. membrana Descemet
E. endoteliul
1178
1179
Rezidentiat 2004
(pag. Popovici,599)
F2239145. Ce prevederi oficinale sunt pentru controlul calitatii colirelor

A. aspect limpede
B. suspensiile -sediment redispersabil la agitare
C. valoarea pH
D. masa totala pe recipient
E. metode pentru determinarea punctului de congelare
(pag. Popovici,597)
F2339146. Absorbtia prin cornee a substantelor active din colire este influentata de:
A. structura chimica a substantei active
B. viscozitate mare
C. pH-ul mediului
D. gradul de ionizare a substantei active
E. temperatura
(pag. 600)
F2339147. F.R.X. prevede pentru colire urmatorii conservanti:

A. borat fenilmercuric
B. nipagin
C. clorobutanol
E. diacetat de corhexidina
(pag. 710)
F2339148. Obiectivele formularii medicamentelor oftalmice cuprind asigurarea:

A. sterilitatii colirului
B. stabilitatii chimice a substantei active
C. tolerantei la administrare
D. eficientei terapeutice
E. lipsei particulelor in suspensie
(pag. 565)

A. prelungesc durata contactului cu corneea
B. contin excipienti sterilizati ca: vaselina, lanolina, parafina lichida
C. contin un emulgator
D. trebuie sa se topeasca la temperatura suprafetei ochiului (32,9 C)
E. nu voaleaza ochiul
(pag. 590, 953)
F2339150. Colire oficinale in F.R.X. sunt:

A. colirul cu cloramfenicol
B. colirul cu resorcinol
C. colirul cu sulfat de atropina
D. colirul cu nitrat de pilocarpina
E. colirul cu nitrat de argint
(pag. 711-714)
F2339151. Care din urmatoarele colire se izotonizeaza:

A. colirele hipotonice
1179
1180
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
colirele hipertonice
suspensiile
emulsiile
solutiile apoase
(pag. 710)
F2339152. Pentru colire se utilizeaza ca vehicule:

A. apa distilata sterila
B. vehicule izotonice sterile
C. uleiul de floarea soarelui
D. alcool
E. glicerol
(pag. 576, 709)
F2339153. Solutiile oftalmice se izotonizeaza cu:

A. clorura de sodiu 0,9%
B. acid boric 1,8%
C. azotat de sodiu 1,45%
D. borax 2%
E. fosfat trisodic 2%
(pag. 567)
F2339154. Agentii viscozifianti pentru colire trebuie sa prezinte urmatoarele proprietati:

A. sa fie hidrosolubili
B. sa formeze solutii transparente
C. sa formeze solutii viscoase
D. sa fie bine tolerati
E. sa nu obstrueze caile lacrimale
(pag. 576)
F2339155. Medicamentele oftalmice pot fi formulate ca:

A. picaturi pentru ochi
B. bai oculare
D. spray-uri
E. perfuzii
(pag. 558)
F2339156. Durata stationarii solutiei oftalmice in ochi este de:

A. 4-5 min.
B. 5-6 min.
C. 1 min.
D. 30 min.
E. 1 h.
(pag. 559)
F2339157. Germenii microbieni contanminanti ai solutiilor oftalmice sunt:

A. Pseudomonas aeruginosa
B. Staphilococcus aureus
C. Escherichia coli
D. Bacillus subtilis
E. Bacillus stearothermophilus
1180
1181
Rezidentiat 2004
(pag. 565)
F2339158. In practica, pentru izotonizarea colirelor se utilizeaza:

A. coeficientii de disociere
B. punctul de congelare
C. tabele cu valorile Sprowl
D. nomograme
E. sarcina electrica
(pag. 567-570)
F2339159. Agentii tensioactivi actioneaza astfel:

A. scad tensiunea superficiala
B. scad rezistenta barierei epiteliale
C. scad timpul de contact cu mucoasa oculara
D. maresc absorbtia substantelor medicamentoase
E. maresc solubilitatea substantelor medicamentoase
(pag. 574)
F2539160. Adjuvantii folositi la obtinerea colirelor sunt:

A. agenti solubilizanti,
B. vascozifianti,
C. corectori de gust,
D. corectori de miros,
E. corectori de pH.
(pag. 576/Popovici)
F2539161. Dextranii:
A. se folosesc numai la otinerea perfuziilor inlocuitoare devolum plasmatic,
B. sunt bine tolerati de mucoasa oculara,
C. la aplicare oculara formeaza cruste pe pleoape,
D. sunt macromolecule,
E. se obtin prin fermentatia zaharozei.
(pag. 577/Popovici)
F2539162. Zefirolul:
A. este clorura de benzalconiu,
B. este acetat de clorhexidina,
C. se foloseste in concentratii 0,01-0,02%,
D. se foloseste in concentratii 1-2%,
E. este bactericid pe germeni gram - si gram +.
(pag. 577/Popovici)
F2539163. Prepararea solutiilor apoase oftalmice in farmacie presupune urmatoarele etape:

A. cantarirea substantelor medicamentoase si auxiliare,
B. obtinerea unei suspensii apoase,
C. completarea la volumul prevazut,
D. conditionarea primara,
E. aplicarea unei etichete de uz intern.
(pag. 584/Popovici)
F2539164. Baile oculare nu trebuie sa fie:

A. sterile,
1181
1182
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
cu particule in suspensie,
izotonice,
izohidrice,
conditionate in recipiente de maxim 10 ml.
(pag. 587/Popovici)
F2539165. Lentilele de contact moi:

A. sunt pe baza de HEMA (hidroxietilmetacrilat),
B. sunt pe baza de PMMA (polimetilmetacrilat),
C. au pori de 2,2-3 nm,
D. au pori de 0,1-0,2 nm,
E. se aplica pe partea interioara a globului ocular.
(pag. 587/Popovici)
F2539166. Soluiile oftalmice uleioase folosc ca solvent:

A. solutia de metilceluloza 1%,
B. alcoolul polivinilic,
C. gelatina,
D. uleiul de ricin,
E. uleiul de arahide.
(pag. 589/Popovici)
F2539167. Formele farmaceutice oftalmice bioedezive se prepara sub forma de:

A. comprimate,
B. suspensii,
C. capsule,
D. solutii,
E. geluri.
(pag. 591/Popovici)
F2539168. Sistemul OCCUSERT:

A. contine pilocarpina baza,
B. contine pilocarpina nitrica,
C. contine un element de control al cedarii substantei,
D. este un sistem terapeutic transdermic,
E. contine nitroglicerina.
(pag. 593/Popovici)
F2539169. Metodele folosite n practic pentru izotonizarea colirelor sunt:

A. metode ce utilizeaz formule de calcul
B. metode grafice
C. metode ce utilizeaz tabele
D. metoda celor mai mici ptrate
E. metoda dreptunghiului
(pag. 570/Popovici)
F2539170. Ochiul tolereaz mai bine:

A. soluiile cu pH 7,5-9,5
B. soluiile uor alcaline
C. soluiile cu pH 4,5-5
D. soluiile uor acide
E. soluiile cu pH 5-7,5
1182
1183
Rezidentiat 2004
(pag. 570/Popovici)
F2539171. Agenii vscozifiani folosii n colire trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:

A. s nu obstrueze cile lacrimale
B. s permit sterilizarea preparatului oftalmic
C. s fie tolerai de mucoasa ocular
D. s fie liposolubili
E. s fie ineri din punct de vedere chimic
(pag. 576/Popovici)
F2539172. Plastomerii folosii pentru obinerea recipientelor de condiionare pentru colire prezint
urmtoarele dezavantaje:
A. sunt mai transpareni dect sticla
B. se preteaz foarte bine la operaiile de liofilizare
C. se preteaz foarte puin la operaiile de liofilizare
D. nu sunt suficieni de etani pentru oxigen i aer
E. sunt dificili de sterilizat prin cldur
(pag. 851/Popovici)
F2539173. Formele oftalmice cu eliberare convenional sunt:

A. soluii oftalmice uleioase
B. soluii apoase
C. soluii pentru lentilele de contact
D. pulberi pentru soluii oftalmice
E. soluii apoase n vehicul vscozifiant
(pag. 584/Popovici)
F2539174. Referitor la suspensiile oftalmice sunt valabile afirmaiile:

A. sunt utile pentru o prelungire a a aciunii terapeutice
B. indicate cnd substanele medicamentoase au solubilitate limitat n ap
C. sunt sterile
D. nu sunt prevzute de FR X
E. sunt forme farmaceutice solide
(pag. 589/Popovici)
F2539175. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o baz de unguent oftalmic sunt:

A. s nu cedeze uor substana medicamentoas
B. s nu fie iritant pentru mucoasa conjunctival
C. s fie liposolubil
D. s se etaleze uor prin micarea pleoapelor
E. s fie hidrosolubil
(pag. 590/Popovici)
F2539176. Latexurile oftalmice:

A. se instileaz n fundul de sac conjunctival
B. sunt forme farmaceutice cu eliberare controlat
C. dispersii stabile de particule polimerice n faza apoas
D. sunt forme farmaceutice cu eliberare convenional
E. sunt forme farmaceutice cu aciune prelungit
(pag. 591/Popovici)
F2539177. Eliberarea substanei active dintr-o form oftalmic cu eliberare controlat depinde de:
A. natura suportului n care este introdus substana medicamentoas
1183
1184
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
culoarea ochilor
firma productoare
factori biologici
proprietile fizico-chimice ale substanei medicamentoase
(pag. 592/Popovici)
F2639178. Streptokinaza se recomand n:

A. Tromboflebite
B. Infarct miocardic
C. Tuberculoz activ
D. Hemoragii
E. Embolii pulmonare
(pag. 354-355)
F2639179. Stanozololul:
A. Are aciune de tip anbolizant i virilizant
B. Are aciune 1-adrenolitic selectiv
C. Are efect trombolitic
D. Este indicat n boala Raynaud refractar la alte tratamente
E. Are aciune hemostatic
(pag. 355)
F2639180. Notai afirmaia corect referitoare la fitomenadion:

A. Este activ n hemoragiile din hemofilie
B. Se utilizeaz ca antidot n supradozarea anticoagulantelor cumarinice
C. Este indicat n tromboflebite i tromboembolii
D. Intervine n sinteza protrombinei i proconvertinei
E. Lipsa ameliorrii concentraiei protrombinei prin vitamina K este un indiciu de suferin a celulei hepatice
(pag. 358-359)
F2639181. Care din urmtoarele medicamente sunt antifibrinolitice:

A. Acidul epsilon-aminocaproic
B. Aprotinina
C. Acidul tranexamic
D. Acidul glutamic
E. Acidul spaglumic
(pag. 366)
F2639182. Sunt antiagregante plachetare:

A. Stanazololul
B. Acidul acetilsalicilic (n doz mic)
C. Ticlopidina
D. Epoprostenolul
E. Etamsilatul
(pag. 352)
F2639183. Heparina este indicat n:

A. Tromboflebite, tromboze
B. Chirurgia cardiac i vascular
C. Embolii arteriale
D. Avort iminent
E. Hemofilie
1184
1185
Rezidentiat 2004
(pag. 343-344)
F2639184. Acenocumarolul:
A. Are absorbie bun pe cale oral
B. Este derivat de indandion
C. Are aciune anticoagulant care se instaleaz dup 24-48 h
D. Este derivat de azaspirodecanol
E. Are efect hemostatic
(pag. 349)
F2639185. Notai afirmaia corect referitoare la dicumarol:

A. Este derivat de cumarin
B. Se absoarbe rapid pe cale oral, are o biodisponibilitate foarte bun
C. Srurile solubile sunt sclerozante pentru vene
D. Poate traversa bariera placentar
E. Aciunea se instaleaz lent (peste 40 h) i este de lung durat (pn la 5 zile)
(pag. 350)
F2639186. Sulfinperazona se recomand n:

A. Guta cronic
B. Astm bronic
C. Hiperuricemie
D. Tromboz venoas recidivant
E. Ulcer gastro-duodenal
(pag. 353)
1185
1186
Rezidentiat 2004
Tema nr. 40
Preparate nazale
BIBLIOGRAFIE:

F1240001. Care dintre substantele de mai jos sunt incorporate in picaturi pentru nas oficinale
A. nafazolina
B. efedrina
C. adrenalina
D. rezorcina
E. hidrocortizona
(pag. 824, [FR X])
F1240002. Conservarea picaturilor pentru nas, conform prevederilor farmacopeei, se face in unul din
tipurile de recipiente de mai jos:
A. recipiente de sticla
B. recipiente din materiale plastice
C. recipiente bine inchise prevazute cu sistem de picurare
D. recipiente inchise ermetic prevazute cu sistem de picurare
E. recipiente bine inchise la care se va elibera un sistem de picurare
(pag. 824, [FR X])
F1240003. Cum se mai numesc de catre farmacopee picaturile pentru nas

A. otoguttae
B. oroguttae
C. oculoguttae
D. rhinoguttae
E. endonazale
(pag. 823, [FR X])
F1240004. In care din enunturile de mai jos se mentioneaza substante medicamentoase utilizate in
picaturile pentru nas care se incorporeaza prin tehnica suspendarii in vehicul apos
A. descongestionante nazale (efedrina)
B. corticosteroizi antiinflamatori (acetat de hidrocortizona)
C. antibiotice (neomicina)
D. nafazolina
E. fenilefrina
(pag. 823, [FR X])
F1240005. La aplicarea locala a picaturilor pentru nas exista riscul influentarii negative a unui
mecanism de aparare fiziologic:alegeti-l
A. mucoasa
B. mucusul
C. macrofagele
D. clearance nazal
E. cornetele
(pag. 326, [8])
1186
1187
Rezidentiat 2004
F1340006. F.R.X. prevede conditionarea picaturilor pentru nas in:

A. recipiente unidoza
B. recipiente de capacitate de 10 ml.
C. recipiente prevazute cu sistem de picurare
D. recipiente din plastomer
E. recipiente din sticla
(pag. 824)
F1340007. Mucoasa nazala secreta zilnic o cantitate de mucus de:

A. 100 ml.
B. 1000 ml.
C. 200 ml.
D. 500 ml.
E. sub 100 ml.
(pag. 452)
F1340008. Picaturile pentru nas cu nafazolina au urmatoarea concentratie:

A. 1%
B. 0,10%
C. 0,01%
D. 0,50%
E. 0,20%
(pag. 824)
F1340009. Picaturile pentru nas cu nafazolina contin urmatorul conservant:

A. clorura de benzalconiu
B. fenosept
C. clorura de decualiniu
D. bromura de cetilpiridiniu
E. nu contin conservant
(pag. 824)
F1340010. Picaturile pentru nas cu nafazolina sunt ajustate la pH-ul 6,5-7,5 cu:
A. tampon citrat
B. tampon fosfat
C. nu este nevoie de sistem tampon
D. trometamol
E. tampon acetat
(pag. 824)
F1340011. Stratul de mucus are o grosime de :

A. 1 mm
B. 10 micrometri
C. 0,5 mm.
D. 0,2 mm.
E. 0,1 mm.
(pag. 452)
F1440012. Conform FR.X, pH-ul picaturilor pentru nas trebuie sa fie cuprins intre:
A. 6 - 7,5
B. 5 - 7,5
C. 5 - 6
1187
1188
Rezidentiat 2004
D. 4,5 - 5,5
E. 4,5 - 7,5
(pag. 823, [9])
F1440013. Picaturile pentru nas cu clorhidrat de nafazolina:

A. nu sunt oficinale in FR.X
B. contin substanta activa in concentratie de 1
C. contin substanta activa in concentratie de 1 %
D. contin amestecul fosfat disodic/fosfat monosodic cu rol de izotonizant
E. nu contin izotonizant
(pag. 824, [9])
F1540014. Conform FR X la prepararea erinelor se folosesc urmtoarele substane auxiliare cu

excepia:
A. solubilizanilor
B. agenilor pentru ajustarea pH-ului
C. ageni pentru creterea vscozitii
D. conservanilor antimicrobieni potrivii
E. agenilor pentru scderea vscozitii
(pag. 823/10)
F1540015. Conform FR X la prepararea picturilor pentru nas este contraindicat folosirea ca solveni
a:
A. soluiilor apoase izotonice
B. soluiilor apoase hipertonice
C. soluiilor apoase hipotonice
D. uleiului de floarea soarelui neutralizat
E. parafinei lichide
(pag. 824/10)
F1540016. Conform FR X pH-ul picturilor apoase pentru nas este:

A. acid
B. alcalin
C. neutru
D. cuprins ntre 6-7,5
E. cuprins ntre 4-7,5
(pag. 823/10)
F1540017. FR X menioneaz ca monografie individual de picturi pentru nas soluia de:

A. clorhidrat de efedrin 0,1%
B. clorhidrat de nafazolin 0,1%
C. clorhidrat de nafazolin 0,2%
D. clorhidrat de nafazolin 1%
E. clorhidrat de pseudoefedrin 0,2%
(pag. 824/10)
F1540018. Pe cale nazal nu se administreaz:

A. sisteme bioadezive nazale
B. microsfere nazale
C. sisteme membranare sau rezervoare
D. unguente nazale
E. alveoconuri
1188
1189
Rezidentiat 2004
(pag. 320, [8])
F1540019. Referitor la pH-ul erinelor este fals afirmaia:

A. influeneaz clearance-ul muco-ciliar
B. influeneaz epiteliul mucoasei nazale
C. asigur stabilitatea substanei medicamentoase
D. asigur eficacitatea terapeutic
E. nu influeneaz biodisponibilitatea substanei medicamentoase
(pag. 329, [8])
F1640020. Conservantii fenilmercurici utilizati n concentratie de 0,002 % la prepararea picaturilor

pentru nas, n momentul administrarii preparatului:
A. nu influenteaza miscarea cililor si activitatea mucociliara
B. inhiba miscarea ciliara partial si ireversibil
C. inhiba miscarea ciliara integral si reversibil
D. inhiba miscarea ciliara partial si reversibil
E. influenteaza pozitiv adsorbtia substantelor active
(pag. 452, [7])
F1640021. Dintre preparatele nazale, n Farmacopeea Romna editia a X-a, sunt oficinale:
A. Rhinoguttae ephedrini hydrochloridi 1 %
B. Rhinoguttae naphazolini hydrochloridi 0,1 %
C. Rhinoguttae ephedrini hydrochloridi 0,1 %
D. Rhinoguttae naphazolini hydrocholidi 1 %
E. Rhinoguttae resorcinoli 1 %
(pag. 824, [9])
F1640022. Farmacopeea Romna prevede ca picaturile de nas sa se conserve:

A. n recipiente bine nchise prevazute cu sisteme de picurare
B. n recipiente cu capacitate de cel mult 10 ml, nchise etans, prevazute cu sisteme de picurare
C. n recipiente bine nchise, ferit de lumina
D. n recipiente nchise etans, prevazute cu sisteme de picurare, ferit de lumina
E. n recipiente cu capacitate de cel mult 10 ml
(pag. 824, [9])
F1640023. La picaturile pentru nas, pH-ul:

A. trebuie sa fie cuprins ntre 5,0 si 7,5
B. se determina potentiometric
C. trebuie sa fie cuprins ntre 6,0 si 7,5 la toate solutiile
D. se determina colorimetric
E. nu are limite prevazute n farmacopee
(pag. 823, [9])
F1640024. Picaturile pentru nas de tip suspensii trebuie sa corespunda prevederilor:

A. din monografia "Suspensiones"
B. numai din monografia "Rhinoguttae"
C. din monografia "Suspensiones" si prevederilor din monografia "Rhinoguttae"
D. din tratatele de specialitate
E. din monografia "Rhinoguttae" din farmacopee si din tratatele de specialitate
(pag. 823, [9])
F1640025. Picaturile pentru nas sunt definite ca fiind:

A. preparate farmaceutice lichide sau semisolide, destinate administrarii pe mucoasa nazala
1189
1190
Rezidentiat 2004
B. preparate farmaceutice lichide sub forma de solutii, destinate administrarii pe mucoasa nazala
C. preparate farmaceutice lichide sub forma de solutii, emulsii sau suspensii, destinate administrarii pe
mucoasa nazala
D. orice tip de preparat care se administraza pe mucoasa nazala
E. preparate farmaceutice de uz extern
(pag. 450, [7]; 823, [9])
F2140026. Picaturile pentru nas cu clorhirat de nafazolina contin ca agent consevant antimicrobian:
A. clorura de benzalkoniu 0,01% (procente)
B. clorobutanol 0,05 % (procente)
C. clorocrezol 0,1 % (procente)
D. solutie de borat de fenilmercur 0,2 % (procente)
E. tiomersal 0,02 % (procente)
(pag. (10) 824)
F2140027. Picaturile pentru nas cu clorhirat de nafazolina contin urmatoarele substante sau sisteme
tampon:
A. acid citric/citrat de sodiu
B. acid boric/borax
C. fosfat dosodic/fosfat monosodic
D. carbonat de sodiu/carbonat acid de sodiu
E. nici unul din sistemele mentionate
(pag. (10) 824)
F2140028. In formularea picaturilor pentru nas intra urmatoarele substante auxiliare, cu exceptia:
A. modificatorilor de pH
B. agentilor de crestere a vascozitatii
C. conservantilor antimicrobieni
D. solubilizantilor
E. agentilor edulcoranti
(pag. 333, [8])
F2140029. pH-ul picaturilor apoase pentru nas trebuie sa fie cuprins intre:
A. 4,0 - 5,0
B. 5,0 - 6,0
C. 6,0 - 7,5
D. 7,5 - 8,5
E. 8,5 - 9
(pag. 328, [8]; 893, [FR X])
F2140030. Care dintre urmatoarele picaturi pentru nas sunt prevazute de FR X:

A. cu epinefrina
B. cu colargol
C. cu clorhidrat de nafazolina
D. cu neomicina
E. cu betametazona
(pag. 824, [FR X])
F2140031. Urmatoarele forme farmaceutice se pot folosi pentru administrarea pe cale nazala, cu
exceptia:
A. instilatiilor
B. instilatiilor
C. microsferelor
1190
1191
Rezidentiat 2004
D. comprimatelor
E. unguentelor
(pag. 320, [8])
F2140032. Conform FR X, picaturile pentru nas se pastreaza in urmatoarele conditii:

A. la rece
B. la loc racoros
C. in recipiente inchise etans, prevazute cu sisteme de picurare
D. ferit de lumina
E. in recipiente bine inchise, prevazute cu sisteme de picurare
(pag. 824, [FR X])
F2140033. Agentii de marire a vascozitatii picaturilor pentru nas sunt urmatorii, cu exceptia:
A. metilcelulozei
B. hidroxipropilcelulozei
C. polietilenei
D. polivinilpirolidonei
E. produsilor sintetici de carboxivinil
(pag. 333, [8])
F2240034. Care sunt substantele medicamentoase vasoconstrictoare care se folosesc in erine

A. procaina
B. hidrocortizona
C. bacitracina
D. clorura de cetilpiridiniu
E. nafazolina
(pag. Popovici,332)
F2240035. Cum sunt numite picaturile pentru nas , de catre farmacopee

A. otoguttae
B. oroguttae
C. oroguttae
D. rhinoguttae
E. endonazale
(pag. FRX,823)
F2240036. La aplicarea locala a picaturilor pentru nas exista riscul influentarii negative a unui
mecanism de aparare fiziologic
A. mucoasa
B. mucusul
C. macrofagele
D. clearance nazal
E. cornete
(pag. popovici,326)
F2240037. Substante medicamentoase utilizate in picaturile pentru nas care se incorporeaza prin
tehnica suspendarii in vehicul apos
A. descongestionante nazale (efedrina)
B. corticosteroizi antiinflamatori (acetat de hidrocortizona)
C. antibiotice (neomicina)
D. nafazolina
E. fenilefrina
1191
1192
Rezidentiat 2004
(pag. popovici,332)
F2240038. Care dintre substantele medicamentoase mentionate, sunt incluse in farmacopee in picaturi
pentru nas
A. nafazolina
B. efedrina
C. aderenalina
D. hidrocortizona
E. resorcinolul
(pag. FRX,824)
F2240039. Care dintre solventii urmatori nu sunt admisi de farmacopee la prepararea picaturilor pentru
nas
A. apa distilata
B. propilenglicolul
C. uleiul de floarea soarelui
D. alcoolul benzilic
E. parafina lichida
(pag. FRX,824)
F2240040. Cum se realizeaza conditionarea picaturilor pentru nas, conform prevederilor farmacopeei
A. recipiente de sticla
B. recipiente din materiale plastice
C. recipiente bine inchise prevazute cu sistem de picurare
D. recipiente inchise ermetic prevazute cu sistem de picurare
E. recipiente bine inchise la care se va elibera un sistem de picurare
(pag. FRX,824)
F2240041. Care dintre afirmatii referitoare la substantele folosite pentru ajustarea pH-ului in picaturile
pentru nas, sunt valabile
A. nu sunt recomandate de farmacopee
B. se pot folosi pentru a aduce pH-ul la o valoare apropiata de neutralitate ( 6,0-7,5)
C. se folosesc pentru ajustarea la pH acid a solutiilor apoase
D. se folosesc pentru ajustarea la pH alcalin a solutiilor apoase
E. se prefera acidul boric in defavoarea tamponului fosfat
(pag. FRX,823)
F2340042. Picaturile pentru nas cu nafazolina au urmatoarea concentratie:

A. 1%
B. 0,10%
C. 0,01%
D. 0,50%
E. 0,20%
(pag. 824)
F2340043. Picaturile pentru nas cu nafazolina contin urmatorul conservant:

B. fenosept
D. bromura de cetilpiridiniu
E. nu contine conservant
(pag. 824)
1192
1193
Rezidentiat 2004
F2340044. Picaturile pentru nas cu nafazolina sunt ajustate la pH-ul 6,5-7,5 cu:
A. tampon citrat
B. tampon fosfat
C. nu este nevoie de sistem tampon
D. trometamol
E. tampon acetat
(pag. 824)
F2340045. Stratul de mucus are o grosime de:

A. 1 mm
B. 2 micrometri
C. 0,5 mm
D. 0,2 mm
E. 0,1 mm
(pag. 325)
F2340046. Mucoasa nazala secreta zilnic o cantitate de mucus de:

A. 100 ml/ 24 ore
B. 1000 ml/ 24 ore
C. 200 ml/24 ore
D. 500 ml/24 ore
E. sub 100 ml/24 ore
(pag. 325)
F2340047. F.R.X. prevede conditionarea picaturilor pentru nas in:

A. recipiente unidoze
B. recipiente de capacitate 10 ml
C. recipiente prevazute cu sistem de picurare
D. recipiente din plastomeri
E. recipiente din sticla
(pag. 823)
F2540048. Solutiile izotonice au:

A. Aceeasi concentratie molara
B. Aceeasi concentratie procentuala
C. Acelasi pH
D. Aceiasi concentratie molara si acelasi pH
E. Aceiasi concentratie procentuala si acelasi pH
(pag. 330 (8))
F2540049. In formula de calcul De Vries prevazuta in F.R. X de la monografia de generalitati

"Injectabilia", c, c1, c2 reprezinta:
A. Coeficientii de disociere a substantelor active
B. Raportul dintre concentratia si masa moleculara relativa a substantei de izotonizat (s.a.)
C. Raportul dintre concentratia % si masa moleculara relativa a substantei de izotonizat (s.a.)
D. Raportul dintre masa moleculara relativa a substantei de izotonizat (s.a.) si concentratia %
E. Raportul dintre masa moleculara relativa a substantei de izotonizat (s.a.) si concentratia
(pag. 330 (8))
F2540050. Conform F.R. X pH-ul picaturilor de nas trebuie sa fie cuprins intre:
A. 5-6,5
B. 5-7,5
1193
1194
Rezidentiat 2004
C. 6-7,5
D. 5-8
E. 6-8,5
(pag. 823 (10))
F2540051. Conform F.R. X conservarea picaturilor de nas se face:

A. In recipiente inchise etans prevazute cu sistem picurator
B. In recipiente bine inchise la cel mult 25 grade Celsius prevazute cu sistem picurator
C. In recipiente inchise etans la cel mult 25 grade Celsius prevazute cu sistem picurator
D. In recipiente bine inchise prevazute cu sistem picurator
E. In recipiente inchise etans, ferite de lumina, la cel mult 25 grade Celsius
(pag. 824 (10))
F2540052. Conform F.R. X picaturile pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 0,1% se pastreaza la:
A. Venena
B. Separanda
C. Deoarece contine o substanta toxica, se pastreaza la Separanda
D. Deoarece contine o substanta puternic activa, se pastreaza la Venena
E. Nici o varianta
(pag. 824 (10))
F2540053. Pentru ajustarea pH-ului, in cazul picaturilor de nas oficinale cu nafazolina se foloseste:
A. Tampon acetat
B. Tampon citrat
C. Tampon fosfat
D. T.H.A.M
E. Nu se foloseste nici un tampon pentru ajustarea pH-ului
(pag. 330 (8))
F2540054. Mucoasa nazala are o permeabilitate:

A. Relativ crescuta atat pentru moleculele de substante hidrofile cat si lipofile
B. Relativ scazuta atat pentru moleculele de substante hidrofile cat si lipofile
C. Relativ crescuta doar pentru substantele hidrofile
D. Relativ crescuta doar pentru substantele lipofile
E. Relativ scazuta doar pentru substantele hidrofile
(pag. 337 (8))
F2540055. Conform FR X pH-ul picturilor apoase pentru nas este:

A. cuprins ntre 6-7,5
B. cuprins ntre 4-7,5
C. acid
D. alcalin
E. neutru
(pag. 823/10)
F2540056. Conform FR X la prepararea erinelor nu se folosesc urmtoarele substane auxiliare:

A. agenilor pentru ajustarea pH-ului
B. solubilizanilor
C. agenilor pentru scderea vscozitii
D. ageni pentru creterea vscozitii
E. conservanilor antimicrobieni potrivii
(pag. 823/10)
1194
1195
Rezidentiat 2004
F2540057. FR X menioneaz ca monografie individual de picturi pentru nas soluia de:

A. clorhidrat de nafazolin 0,02%
B. clorhidrat de nafazolin 1%
C. clorhidrat de pseudoefedrin 0,2%
D. clorhidrat de efedrin 0,01%
E. clorhidrat de nafazolin 0,1%
(pag. 824/10)
F2540058. Referitor la pH-ul erinelor sunt adevarate afirmatiile,cu exceptia:

A. influeneaz epiteliul mucoasei nazale
B. nu influeneaz biodisponibilitatea substanei medicamentoase
C. asigur eficacitatea terapeutic
D. asigur stabilitatea substanei medicamentoase
E. influeneaz clearance-ul muco-ciliar
(pag. 329/8)
F2540059. Administrarea transnazal pentru aciunea sistemic se face pentru urmtoarele clase
terapeutice, cu exceptia:
A. medicamente cardiovasculare
B. prostaglandine
C. parasimpatolitice
D. analgezice-antipiretice
E. hormoni
(pag. 332/8)
F2640060. Sunt antispastice cu mecanism de aciune realaxant miotrop, care au i aciune

antianginoas:
A. Butilscopolamoniu
B. Metamizolul sodic
C. Teofilina
D. Nitriii
E. Propantelina
(pag. 367)
F2640061. Care dintre urmtoarele afirmaii este fals?

A. Efectele papaverinei sun potenate de ctre medicaia analgezic
B. Fumatul diminueaz efectele papaverinei
C. Efectele papaverinei sun potenate de ctre medicaia tranchilizant
D. Asocierea antispasticelor musculotrope cu cele miotrope este contraindicat
E. ntre antispasticele neurotrope i anticolinesterazice exist antagonism farmacologic
(pag. 367-368)
F2640062. Se utilizeaz ca medicaie de elecie n colonul iritabil:

A. Tramadolul
B. Metamizolul sodic
C. Propantelina
D. Oxifenoniu
E. Mebeverina
(pag. 368)
F2640063. Sunt antispastice neurotrope naturale:

A. Papaverina
1195
1196
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
Tebaina
Drotaverina
Atropina
Oxifenoniu
(pag. 367)
F2640064. Sunt antispastice miotrope cu aciune analgezic:

A. Oxifenoniu
B. Papaverina
C. Propantelina
D. Pitofenona
E. Noraminofenazona
(pag. 367)
F2640065. Ca urmare a interaciunilor, efectele papaverinei sunt diminuate de:

A. Analgezice
B. Tranchilizante
C. Fumat
D. Antispastice neurotrope
E. Sedative
(pag. 368)
F2640066. La administrare concomitent, papaverina diminu efectele urmtoarelor medicamente:

A. Atropin
B. Metamizol sodic
C. Fenpipramid
D. Levodopa
E. Fenobarbital
(pag. 368)
F2640067. Dintre preparatele nazale sunt oficinale n FR X:

A. Rhinoguttae naphazolini hydrochloridi 0,1 %
B. Rhinoguttae naphazolini hydrochloridi 1 %
C. Rhinoguttae ephedrini hydrochloridi 0,1 %
D. Rhinoguttae ephedrini hydrochloridi 1 %
E. Rhinoguttae resorcinoli 1 %
(pag. 824)
F2640068. FR X prevede ca picturile pentru nas s se conserve:

A. n recipiente cu capacitate de cel mult 10 ml, nchise etan, prevzute cu sisteme de picurare
B. n recipiente bine nchise prevzute cu sisteme de picurare
C. n recipeinte bine nchise, ferit de lumin
D. n recipiente nchise etan, prevzute cu sisteme de picurare, ferit de lumin
E. n recipiente cu capacitate de cel mult 10 ml
(pag. 824)
F2640069. pH-ul picturilor pentru nas:

A. se determin poteniometric
B. se determin colorimetric
C. trebuie s fie cuprin ntre 5,0 i 7,5
D. trebuie s fie cuprins ntre 6,0 i 7,5 la toate soluiile
E. nu are limite prevzute n farmacopee
1196
1197
Rezidentiat 2004
(pag. 823)
F2640070. Erinele de tip suspensii trebuie s corespund prevederilor:

A. din tratatele de specialitate
B. din monografia "Suspensiones" i prevederilor din monografia "Otoguttae"
C. din monografia "Suspensiones" i prevederilor din monografia "Rhinoguttae"
D. numai din monografia "Otoguttae"
E. numai din monografia "Rhinoguttae"
(pag. 823)
F2640071. Picturile pentru nas sunt definite ca fiind:

A. preparate farmaceutice lichide, semisolide sau solide, destinate administrrii pe mucoasa nazal
B. orice tip de preparat care se administreaz pe mucoasa nazal
C. preparate farmaceutice de uz extern
D. preparate farmaceutice lichide sub form de soluii, emulsii sau suspensii, destinate administrrii pe
mucoasa nazal
E. preparate farmaceutice lichide sub form de soluii, aerosoli sau spay, destinate administrrii pe mucoasa
nazal
(pag. 823)
F2640072. Referitor la soluiile pentru splturi nazale nu este adevrat c:

A. sunt preparate lichide diluate
B. sunt izotonice
C. au pH-ul cuprins ntre 7,0 i 8,0
D. sunt utilizate n scop de curire sau ca antiseptice
E. sunt condiionate n recipiente de 5-10 sau 50 ml
(pag. 320)

F1240073. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la substante pentru ajustarea pH-ului in
picaturile pentru nas, sunt corecte:
A. farmacopeea nu recomanda astfel de adjuvanti
B. se pot folosi pentru a aduce pH-ul la o valoare apropiata de neutralitate ( 6,0-7,5)
C. se folosesc pentru ajustarea la pH acid a solutiilor apoase
D. se folosesc pentru ajustarea la pH alcalin a solutiilor apoase
E. se prefera tamponul fosfat in defavoarea acidului boric
(pag. 329, [8])
F1240074. Care dintre urmatoarele vehicule sunt prevazute de farmacopee la prepararea picaturilor
pentru nas
A. solutii apoase izotonice
B. ulei de floarea soarelui neutralizat
C. solutii apoase sterilizate
D. ulei de floarea soarelui sterilizat
E. solutii tampon izotonice
(pag. 823, [FR X])
F1240075. Care enunt este corect referitor la calea nazala de administrare a solutiilor medicamentoase
in scopul unei actiuni sistemice
A. este in studiu
B. este un mod obisnuit de medicatie
1197
1198
Rezidentiat 2004
C. s-a constatat o buna absorbtie sistemica a unor substante medicamentoase (propranololul)

D. are avantajul evitarii efectului primului pasaj hepatic observat la unele medicamente dupa administrare
orala
E. prezinta riscuri mari de absorbtie ridicata si toxicitate
(pag. 321, [8])
F1240076. Precizati care sunt substante auxiliare admise de farmacopee la prepararea picaturilor
pentru nas
A. solubilizanti
B. agenti pentru cresterea viscozitatii
C. agenti pentru ajustarea pH-ului
D. conservanti antimicrobieni potriviti
E. antioxidanti
(pag. 823, [FR X])
F1240077. Sistemul dispers sub care substantele medicamentoase pot fi dispersate in vehiculul
picaturilor pentru nas, conform prevederilor farmacopeei poate fi:
A. solutie
B. emulsie
C. suspensie
D. pulbere suspendabila
E. pseudoemulsie
(pag. 823, [FR X])
F1340078. F.R.X. prevede la prepararea picaturilor pentru nas urmatoarele substante auxiliare:
A. agenti pentru ajustarea pH-ului
C. solubilizanti
D. stabilizanti
E. conservanti antimicrobieni
(pag. 823)
F1340079. La prepararea picaturilor pentru nas se utilizeaza urmatoarele sisteme tampon:

A. citrat de sodiu-acid citric
B. fosfat disodic-fosfat monosodic
C. borax-acid boric
D. trometamol
E. acetat de sodiu-acid acetic
(pag. 453)
F1340080. pH-ul picaturilor pentru nas trebuie sa aiba valorile:

A. 6
B. 7
C. 8
D. 7,5
E. 5
(pag. 823)
F1340081. Picaturile pentru nas cu nafazolina mai contin:

A. izotonizant
B. antioxidanti
C. sistem tampon
D. conservanti
1198
1199
Rezidentiat 2004
E. chelatanti ai ionilor metalici

(pag. 824)
F1340082. Preparatele nazale sunt administrate pentru urmatoarele scopuri;

A. pentru restabilirea functiei olfactive
B. pentru restabilirea functiei respiratorii
C. pentru efect local
D. pentru efect sistemic
E. pentru efect imunologic
(pag. 453)
F1340083. Preparatele pentru aplicare nazala oficializate de catre F.R.X. sunt:

A. solutii
B. unguente
C. emulsii
D. suspensii
E. pulberi
(pag. 823)
F1340084. Tween 80 se poate folosi in preparatele nazale in concentratie de:

A. 0,10%
B. 1%
C. 0,5%
D. 0,3%
E. 2%
(pag. 453)
F1340085. Vehiculele utilizate la prepararea picaturilor pentru nas sunt:

C. ulei de parafina
D. alcool de 20
E. solutii viscoase
(pag. 823-824)
F1440086. Amestecurile tampon din formularea picaturilor pentru nas:

A. sunt utilizate pentru ajustarea pH-ului
B. sunt utilizate pentru izotonizare
C. sunt reprezentate de sistemul tampon fosfat, citrat
D. sunt reprezentate de sistemul tampon fosfat, citrat, acid boric/tetraborat de sodiu
E. favorizeaza absorbtia
(pag. 453, [7])
F1440087. Conform FR.X, ca vehicul la prepararea picaturilor pentru nas se poate folosi:
A. apa pentru preparate injectabile
B. solutii apoase izotonice
C. parafina lichida
D. uleiul de floarea soarelui neutralizat
E. apa demineralizata
(pag. 823, [9])
F1440088. Excipientii umectanti din formularea picaturilor pentru nas:
1199
1200
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
imbunatatesc umectarea particulelor

favorizeaza absorbtia
se folosesc in concentratii de peste 2%
cresc viscozitatea preparatelor
sunt,in general, substante tensioactive
(pag. 453, [7])
F1440089. Substantele auxiliare recomandate de FR.X la preparea picaturilor pentru nas:

A. solubilizanti
B. agenti pentru cresterea vicozitatii
D. conservanti antimicrobieni
E. umectanti
(pag. 823, [9])
F1440090. Uleiurile vegetale utilizate la prepararea picaturilor pentru nas:

A. sunt frecvent indicate
B. prezinta afinitate fata de mucusul nazal
C. nu prezinta afinitate fata de mucusul nazal
D. incetinesc miscarea ciliara
E. opresc miscarea ciliara
(pag. 453, [7])
F1540091. Administrarea transnazal pentru aciunea sistemic se face pentru urmtoarele clase
terapeutice:
A. medicamente cardiovasculare
B. hormoni
C. prostaglandine
D. analgezice-antipiretice
E. parasimpatolitice
(pag. 332, [8])
F1540092. Controlul calitii erinelor cuprinde:

A. determinarea pH-ului
B. masa total pe recipient
C. determinarea coninutului n substana activ
D. determinarea coninutului n solvent
E. determinarea volumului preparatului
(pag. 336, [8])
F1540093. n formularea erinelor soliii se inea seama de urmtorii factori:

A. Ph
B. culoare
C. izotonie
D. miros
E. viscozitate
(pag. 329, [8])
F1540094. Pentru obinerea preparatelor rinologice lichide se prefer un vehicul:

A. izotonic
B. tamponat la pH 7,5-8
C. neiritant
1200
1201
Rezidentiat 2004
D. netoxic
E. uor hipertonic
(pag. 329, [8])
F1540095. Sistemele tampon cele mai folosite n cazul erinelor sunt:

A. fosfat monosodic/fosfat disodic
B. acid citric/citrat de sodiu
C. acid boric/borax
D. trimetamol
E. rezorcin
(pag. 330, [8])
F1540096. Sistemul tampon acid boric/borax:

A. se utilizeaz pentru tamponarea erinelor lichide
B. nu se utilizeaz pentru tamponarea erinelor lichide
C. influeneaz negatic clearance-ul mucociliar
D. la pH mai mic de 7,5 conduce la inhibarea micrii ciliare
E. la pH mai mare de 7,5 conduce la inhibarea micrii ciliare
(pag. 330, [8])
F1540097. Solvenii folosii la prepararea erinelor:

A. au capacitate mic de dizolvare
B. asigur stabilitatea substanelor ncorporate
C. nu reacioneaz cu substanele asociate i cu recipientul
D. sunt miscibili cu mucusul nazal
E. au aciune farmacologic proprie
(pag. 332, [14])
F1540098. Va crete spre alcalin pH-ul erinelor lichide folosite n tratamentul urmtoarelor afeciuni:
A. rinite acute
B. rinite alergice
C. sinuzite
D. inflamaii
E. toate rspunsurile sunt corecte
(pag. 330, [8])
F1640099. Administrarea pe cale nazala:

A. poate fi folosita numai pentru medicamente cu actiune locala
B. mpiedica adsorbtia sistemica a substantelor active
C. poate fi folosita si pentru medicamente cu actiune sistemica
D. asigura propranololului o biodisponibilitate mai mica comparativ cu administrarea orala
E. asigura propranololului o biodisponibilitate mai mare comparativ cu administrarea orala
(pag. 453, [7])
F1640100. Agentii de crestere a vscozitatii aduc urmatoarele mbunatatiri picaturilor pentru nas:
A. confera stabilitate picaturilor de nas de tip suspensie
B. protejeaza miscarea cililor vibratili
C. cresc aderenta preparatului de mucoasa
D. protejeaza mucoasa nazala fata de un pH prea acid al preparatului
E. maresc biodisponibilitatea substantelor active
(pag. 453, [7])
1201
1202
Rezidentiat 2004
F1640101. Epiteliul ciliat al mucoasei nazale contine urmatoarele tipuri de celule:

A. celule bazale
B. celule cilindrice
C. celule calciforme
D. celule perie
E. celule ciliate
(pag. 451, [7])
F1640102. La nivelul mucoasei nazale, activitatea ciliara:

A. este polarizata, automata si coordonata
B. se face ntr-un plan determinat
C. are automatism fara legatura cu sistemul vascular sau nervos
D. are automatism reglat de sistemul nervos
E. este reglata de un sistem intracelular pacemaker
(pag. 452, [7])
F1640103. La nivelul mucoasei nazale, miscarea ciliara:

A. este automata si neinfluentata de factori externi
B. se opreste daca temperatura scade sub 10 C
C. se opreste daca umiditatea relativa scade sub 30 %
D. poate fi ncetinita sau oprita de un aer poluat
E. poate fi ncetinita sau oprita de factori medicamentosi sau iatrogeni
(pag. 452, [7])
F1640104. La prepararea picaturilor pentru nas se utilizaza:

A. sisteme tampon care sa asigure preparatului un pH identic cu cel al mucoasei nazale
B. sistemele tampon fosfat sau citrat
C. sistemele tampon fosfat, citrat, acid boric, borax
D. sisteme tampon care asigura preparatului un pH cuprins ntre 6,0 si 7,5
E. orice tip de sisteme tampon
(pag. 453, [7])
F1640105. La prepararea picaturilor pentru nas se utilizeaza ca vehicule:

A. apa distilata, ulei de floarea soarelui neutralizat, cosolventi
B. solutii apoase izotonizate
C. ulei de floarea soarelui neutralizat
D. ulei de parafina
E. apa distilata proaspat fiarta si racita
(pag. 823, [9])
F1640106. Picaturile pentru nas cu clorhidrat de nafazolina oficinale n farmacopee:

A. contin 0,1 % clorhidrat de nafazolina, sistem tampon fosfat si conservant fenilmercuric n vehicul apos
izotonizat cu clorura de sodiu
B. contin 0,1 % clorhidrat de nafazolina, sistem tampon acid boric/borax si conservant fenilmercuric n vehicul
apos izotonizat cu clorura de sodiu
C. contin 1 % clorhidrat de nafazolina
D. se conserva la Venenum
E. se conserva la Separandum
(pag. 824, [9])
F1640107. Preparatele pentru nas pot contine ca substante medicamentoase:

A. antialergice
1202
1203
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
simpatomimetice
peniciline si sulfamide
antibiotice cu actiune locala
antibiotice cu actiune locala si sistemica
(pag. 452, [7])
F2140108. Unguente nazale:

A. sunt preparate semisolide cu consistenta ridicata
B. sunt preparate semisolide cu consistenta scazuta
C. sunt formulate cu baze de unguent de tip emulsii tip A/U
D. sunt formulate cu hidrogeluri
E. se conditioneaza in recipiente de cel mult 50 g
(pag. (8) 320)
F2140109. Ca polimeri bioadezivi fata de mucusul nazal se folosesc:

A. produse Eudragit
B. hidroxietilceluloza
C. poliamide
D. alginat de sodiu
E. carbopoli
(pag. (8) 321)
F2140110. Interesul fata de administrarea transnazala a substantei medicametoase este justificat de:
A. suprafata mare de absorbtie
B. activitatea enzimatica mare la nivelul cavitatiei nazale
C. evitarea efectului primului pasaj hepatic
D. absorbtia rapida
E. posibilitatea obtinerii rapide a unei actiuni locale
(pag. (8) 321)
F2140111. Oftadozele:
A. sunt forme oftalmice semisolide
B. sunt forme oftalmice lichide
C. sunt destinate pentru administrare multipla
D. se folosesc pentru o singura utilizare
E. sunt conditionate in recipiente de sticla
(pag. (8) 322)
F2140112. In formularea preparatelor lichide nazale se prefera un vehicul:

A. hipotonic
B. izotonic
C. usor hipertonic
D. tamponat la pH 6,5 - 7,0
E. lipofil
(pag. (8) 329)
F2140113. Agentii vascozifianti pentru erine:

A. se folosesc sub forma de solutii coloidale concentrate
B. se folosesc sub forma de solutii coloidale diluate
C. trebuie sa fie hidrosolubili
D. trebuie sa influenteze clearance-ul mucociliar
E. sa aiba actiune farmacologica proprie
1203
1204
Rezidentiat 2004
(pag. (8) 333)
F2140114. Uleiurile folosite ca vehicule pentru erine:

A. dizolva substante insolubile in apa
B. sunt de origine minerala
C. cedeaza progresiv substanta medicamentoasa pe suprafata mucoasei
D. nu faciliteaza pasajul transmucozal nazal
E. confera preparatului un efect prelungit
(pag. (8) 333)
F2140115. Promotorii de absorbtie nazala actioneaza prin:

A. micsorarea solubilitatii substantei medicamentoase
B. marirea solubilitatii substantei medicamentoase
C. solubilizarea constituentilor membranei biologice
D. largirea jonctiunilor intercelulare
E. formarea de complecsi de incluziune cu substanta medicamentoasa
(pag. (8) 334)
F2140116. Miscarile ciliare pot fi influentate sau inhibate prin interventia urmatorilor factori fizici:
A. temperatura
B. substanta medicamentoasa
C. agenti conservanti
D. starea higrometrica a aerului
E. afectiuni virale
(pag. 328, [8])
F2140117. Substantele medicamentoase utilizate in preparate nazale sunt:

A. antipiretice
B. antihistaminice
C. vasoconstrictoare
D. antibiotice
(pag. 332, [8])
F2140118. Vehiculele indicate pentru prepararea picaturilor pentru nas sunt:

A. solutia izotonica de clorura de sodiu
B. uleiul de parafina
C. uleiurile vegetale neutralizate
D. propilenglicolul in concentratii de pana la 10 % in amestec cu apa
E. etanolul in anumite concentratii
(pag. 332 - 333, [8])
F2140119. Agentii de marire a vascozitatii erinelor:

A. prelungesc timpul de contact cu mucoasa nazala
B. se folosesc sub forma de solutii coloidale diluate
C. trebuie sa fie liposolubili
D. trebuie sa nu influenteze clearance-ul mucociliar
E. trebuie sa aiba efect osmotic
(pag. 333, [8])
F2140120. La prepararea picaturilor pentru nas se folosesc urmatorii conservanti antimicrobieni:

1204
1205
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
borat de fenilmercur
esterii acidului p-hidroxibenzoic
butilhidroxianisol
butilhidroxitoluen
(pag. 333 - 334, [8])
F2140121. Conform FR X, controlul calitatii picaturilor pentru nas se refera la:

A. pH
B. masa totala pe recipient
C. continut in substanta activa
D. sterilitate
E. identificarea conservantilor antimicrobieni
(pag. 893 - 894, [FR X])
F2140122. Conform FR X, picaturile pentru nas se prezinta sub forma de:

A. geluri
B. solutii
C. emulsii
D. suspensii
E. aerosoli
(pag. 893, [FR X])
F2140123. Solutiile pentru spalaturi nazale:

A. sunt solutii izotonice
B. contin antiseptice
C. au pH acid
D. se conditioneaza in recipiente de maxim 10 ml
E. se administreaza cu dispozitive speciale de pulverizare
(pag. 320, [8])
F2140124. La prepararea picaturilor pentru nas, FR X prevede urmatoarele:

A. dizolvarea, emulsionarea sau suspendarea substantei active in vehicul
B. folosirea ca vehicul a solutiilor apoase izotonice sau a uleiului de floarea soarelui neutralizat
C. eventuala folosire a unor substante auxiliare
D. filtrarea preparatelor
E. completarea la masa prevazuta
(pag. 823, [FR X])
F2240125. Ce elemente caracterizeaza clearance-ul mucociliar, factor de aparare al organismului, care

trebuie mentinut la administrarea picaturilor pentru nas
A. mucus cu un strat periciliar fluid
B. mucus in faza de gel la virful cililor
C. miscarea cililor vibratili care deplaseaza mucusul
D. rol de eliminare din caile respiratorii a unor particule, alergene, microorganisme,etc
E. clearance-ul ciliar ineparteaza instantaneu medicamentul depus pe mucoasa nazala
(pag. Popovici,326)
F2240126. Ce factori de formulare trebuie avuti in vedere pentru prepararea erinelor apoase
A. stabilitatea
B. pH
C. izotonia
D. viscozitatea
1205
1206
Rezidentiat 2004
E. absorbtia sistemica
(pag. Popovici,329)
F2240127. Ce promotori pentru absorbtia nazala a substantelor medicamentoase s-au propus

A. glicocolat de sodiu
B. fosfolipide
C. salicilatt de sodiu
D. acid boric
E. boroleucina
(pag. Popovici,334)
F2240128. Substante auxiliare folosite in picaturile pentru nas care pot influenta negativ miscarea
cililor vibratili, perturbind procesul fiziologic de aparare al sistemului mucociliar
A. apa distilata
B. agentii antioxidanti
C. conservantii care contin mercur (tiomersal)
D. concentratii mari de clorura de benzalconiu
E. tensioactivii in concentratii mici
(pag. popovici,333)
F2240129. Care dintre substantele auxiliare mentionate sunt admise de farmacopee la prepararea
picaturilor pentru nas
A. solubilizanti
E. antioxidanti
(pag. FRX,823)
F2240130. Care este sistemul dispers sub care substantele medicamentoase pot fi incorporate in
vehiculul picaturilor pentru nas, conform prevederilor farmacopeei
A. solutie
B. emulsie
C. suspensie
D. pulbere suspendabila
E. pseudoemulsie
(pag. FRX,823)
F2240131. Care dintre urmatoarele vehicule sunt prevazute de farmacopee la prepararea picaturilor
pentru nas
C. solutii apoase sterilizate
D. ulei de floarea soarelui sterilizat
E. solutii tampon izotonice
(pag. FRX,823)
F2240132. Ce tip de medicatie nazala s-a dovedit ca realizeaza o actiune sistemica

A. nitroglicerina
B. este un mod obisnuit de medicatie
C. s-a constatat o buna absorbtie sistemica a unor substante medicamentoase (propranololul)
D. are avantajul evitarii efectului primului pasaj hepatic observat la unele medicamente dupa administrare
orala
1206
1207
Rezidentiat 2004
E. prezinta riscuri mari de absorbtie ridicata si toxicitate

(pag. Popovici, 332)
F2240133. Solventi care nu sunt recomandati in picaturile pentru nas din cauza caracterului iritant
potential, in special la concentratii mari
A. propilenglicolul
B. alcoolul etilic
C. polietilenglicolii
D. sorbitolul 70% in apa
E. dextranii in apa
(pag. popovici,333)
F2240134. Folosirea unor excipienti de crestere a viscozitatii in picaturile pentru nas prezinta avantaje
potentiale; care sunt acestea
A. aderenta de mucoasa
B. actiune protectoare fata de un pH prea acid
C. rol stabilizant in suspensii
D. rol conservant antimicrobian
E. rol izotonizant
(pag. popovici,332)
F2240135. Care dintre substantele medicamentoase enumerate se prescriu in picaturi pentru nas
A. sulfat de neomicina
B. clorhidrat de efedrina
C. acetat de hidrocortizona
D. clorhidrat de procaina
E. insulina
(pag. popovici,332)
F2240136. Ce considerente pot fi luate in seama pentru abordarea caii nazale pentru administrare
sistemica
A. suprafata de absorbtie relativ mare
B. vascularizatie bogata
C. evitarea efectului primului pasaj hepatic
D. evitarea degradarii enzimatice a unor peptide medicamentoase
E. absorbtia este prea mica spre a fi utila terapeutic
(pag. Popovici,321)
F2340137. Preparatele pentru aplicare nazala oficializate de catre F.R.X. sunt:

A. solutii
B. unguente
C. emulsii
D. suspensii
E. pulberi
(pag. 823)
F2340138. Vehiculele utilizate la prepararea picaturilor pentru nas sunt:

C. ulei de parafina
D. alcool de 20
E. solutii viscoase
1207
1208
Rezidentiat 2004
(pag. 333,823)
F2340139. pH-ul picaturilor pentru nas trebuie sa aiba valorile:

A. 6
B. 7
C. 8
D. 7,5
E. 5
(pag. 329, 823)
F2340140. Picaturile pentru nas cu nafazolina mai contin:

A. izotonizant
B. antioxidanti
C. sistem tampon
D. conservanti
E. chelatanti ai ionilor metalici
(pag. 824)
F2340141. La prepararea picaturilor pentru nas se utilizeaza urmatoarele sisteme tampon:

A. citrat de sodiu-acid citric
B. fosfat disodic-fosfat monosodic
C. borax-acid boric
D. trometamol
E. acetat de sodiu-acid acetic
(pag. 330)
F2340142. F.R.X. prevede la prepararea picaturilor pentru nas urmatoarele substante auxiliare:
A. agenti pentru ajustarea pH-ului
C. solubilizanti
D. stabilizanti
(pag. 823)
F2340143. Tween-ul 80 se poate folosi in preparatele nazale in concentratie:

A. 0,10%
B. 1%
C. 0,5%
D. 0,3%
E. 2%
(pag. 334)
F2340144. Preparatele nazale sunt administrate pentru urmatoarele scopuri:

A. pentru restabilirea functiei olfactive
B. pentru restabilirea functiei respiratorii
C. pentru efect local
D. pentru efect sistemic
E. pentru efect imunologic
(pag. 321)
F2340145. Substantele tensioactive sunt folosite in preparatele nazale pentru urmatoarele scopuri:
A. conservanti
1208
1209
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
solubilizanti
promotori de absorbtie
nu sunt indicate
pentru cresterea viscozitatii
(pag. 334)
F2540146. Alegerea pH-ului unei erine lichide se va efectua in functie de afectiunea nazala tratata astfel:
A. In cazurile de rinite acute, rinite alergice, sinuzite, pH-ul creste spre domeniul alcalin
B. In cazurile de rinite acute, rinite alergice, sinuzite, pH-ul scade spre acid
C. In inflamatii creste spre domeniul alcalin.
D. In inflamatii scade spre domeniul acid
E. Doar in rinite alergice pH-ul scade scpe domeniul acid, iar in inflamatii si sinuzite pH-ul creste spre
domeniul alcalin
(pag. 330 (8))
F2540147. Se administreaza endonazal pentru actiune sistemica, urmatoarele medicamente:

A. Testosteron
B. Cloramfenicol
C. Nitroglicerina
D. Nicotina
E. Lidocaina
(pag. 332 (8))
F2540148. Ca solventi pentru preparate nazale F.R. X indica:

A. Solutia izotonica de NaCl 9%
B. Solutia de glucoza 5%
C. Parafina lichida
D. Polietilenglicoli lichizi
E. Uleiul de floarea soarelui cu indice de aciditate de cel putin 0,2
(pag. 332-333 (8))
F2540149. F.R. X prevede urmatoarele picaturi pentru nas:

A. Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 0,1%
B. Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 1%
C. Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 0,1
D. Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 1
E. F.R. X nu prevede nici o monografie de picaturi pentru nas
(pag. 824 (10))
F2540150. Agentii vascozifianti pentru erine trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

A. Sa fie hidrosolubili
B. Sa fie liposolubili
C. Sa fie bine tolerati de mucoasa nazala
D. Sa influenteze cleareance-ul mucociliar
E. Sa fie inerti din punct de vedere chimic si farmacologic
(pag. 333 (8))
F2540151. Ca agenti de marire a vascozitatii, la prepararea erinelor se folosesc:

A. Clorura de benzalconiu 0,1% pH=5
B. Tiomersal-ul 0,02%
C. Clorbutanolul 0,5-1%
D. Nipagin si nipasol 0,01-0,02%
1209
1210
Rezidentiat 2004
E. Clorocrezol 0,05-0,1%
(pag. 334 (8))
F2540152. La nivelul nucoasei nazale:

A. Unele substante active sunt inactivate datorita efectului de prim pasaj hepatic
B. Unele substante active sunt activate datorita efectului de prim pasaj hepatic
C. Se evita efectul de prim pasaj hepatic
D. Au loc actiuni enzimatice datorita prezentei aminopeptidazelor
E. Are loc un pseudoefect al primului pasaj
(pag. 337 (8))
F2540153. Biodisponibilitatea formelor farmaceutice nazale poate fi modificata de diferite afectiuni ca:
A. Raceli
B. Deviatie de sept nazal
C. Poliartrita reumatoida
D. Rinite virale
E. Rinite alergice si cronice
(pag. 338 (8))
F2540154. Pe cale nazal se administreaz:

B. alveoconuri
C. microsfere nazale
D. sisteme membranare sau rezervoare
E. unguente nazale
(pag. 320/8)
F2540155. Pe cale nazal se administreaz:

B. alveoconuri
C. microsfere nazale
D. sisteme membranare sau rezervoare
E. unguente nazale
(pag. 320/8)
F2540156. Conform FR X la prepararea picturilor pentru nas nu este contraindicat folosirea ca

solveni a :
A. uleiului de floarea soarelui neutralizat
B. parafinei lichide
C. soluiilor apoase hipotonice
D. soluiilor apoase hipertonice
E. soluiilor apoase izotonice
(pag. 824/10)
F2540157. Pentru obinerea preparatelor nazale lichide se prefer un vehicul:

A. tamponat la pH 7,5-8
B. neiritant
C. uor hipertonic
D. netoxic
E. izotonic
(pag. 329/8)
1210
1211
Rezidentiat 2004
F2540158. n formularea erinelor soluii se ine seama de urmtorii factori, cu exceptia:

A. Ph
B. izotonie
C. culoare
D. viscozitate
E. miros
(pag. 329/8)
F2540159. Va crete spre alcalin pH-ul erinelor lichide folosite n tratamentul urmtoarelor afeciuni, cu
exceptia:
A. inflamaii
B. toate rspunsurile sunt corecte
C. sinuzite
D. rinite alergice
E. rinite acute
(pag. 330/8)
F2540160. Sistemele tampon cele mai folosite n cazul erinelor sunt:

A. rezorcin
B. trimetamol
C. acid boric/borax
D. acid citric/citrat de sodiu
E. fosfat monosodic/fosfat disodic
(pag. 330/8)
F2540161. Sistemul tampon acid boric/borax:

A. se utilizeaz pentru tamponarea erinelor lichide
B. la pH mai mic de 7,5 conduce la inhibarea micrii ciliare
C. la pH mai mare de 7,5 conduce la inhibarea micrii ciliare
D. influeneaz pozitiv clearance-ul mucociliar
E. nu se utilizeaz pentru tamponarea erinelor lichide
(pag. 330/8)
F2540162. Condiiile obligatorii pentru materiile prime folosite la prepararea erinelor sunt:
A. s influeneze pozitiv clearance-ul mucociliar
B. dac sunt insolubile s aib un diametru mai mic de 50 micrometri
C. s nu irite mucoasa nazal
D. s nu lezeze mucoasa nazal
E. s influeneze negativ clearance-ul mucociliar
(pag. 332/8)
F2540163. Vehicolele folosite la prepararea erinelor:

A. asigur stabilitatea substanelor ncorporate
B. au capacitate mare de dizolvare
C. reacioneaz cu substanele asociate i cu recipientul
D. nu sunt miscibili cu mucusul nazal
E. au aciune farmacologic proprie
(pag. 332/14)
F2540164. Controlul calitii erinelor cuprinde urmatoarele, cu exceptia:

A. determinarea pH-ului
B. determinarea volumului preparatului
1211
1212
Rezidentiat 2004
C. determinarea coninutului n solvent

D. determinarea coninutului n substana activ
E. masa total pe recipient
(pag. 336/8)
F2640165. Care dintre afirmaiile privind antispasticele de tip parasimpatolitic este fals?
A. Acioneaz prin cretrea tonusului vagal
B. Impiedic aciunea spasmogen a acetilcolinei asupra musculaturii netede
C. Acioneaz direct asupra fibrei musculare netede, prin mecanism miotrop
D. Se asociaz morfinomimeticelor, pentru antagonizarea aciunii spastice a acestora
E. Se asociaz cu parasimpatomimeticele, pentru a antagoniza aciunea spasmogen a acestora i a potena
celelalte efecte
(pag. 366-367)
F2640166. Papaverina este:

A. Alcaloid din opiu
B. Derivat de benzomorfan
C. Alcaloid cu structur izochinolinic
D. Alcaloid cu structur chinuclidinic
E. Inhibitor al fosfodiesterazei
(pag. 368)
F2640167. Papaverina are urmtoarele aciuni:

A. Antispastic la nivelul muchilor netezi cavitari
B. Bronhodilatatoare musculotrop
C. Vasodilatatoare la nivel cerebral i coronarian
D. Vasoconstrictoare
E. Excitant central marcat
(pag. 368)
F2640168. Administrarea intravenoas rapid a papaverinei poate produce:

A. Tahicardie marcat
B. Bloc atrioventricular
C. Hipertensiune arterial
D. Oprirea respiraiei
E. Contracia spastic a muchilor netezi vasculari
(pag. 368)
F2640169. Dozele mari de papaverin pot cauza urmtoarele efecte adverse:

A. Crize anginoase
B. Constipaie
C. Cefalee
D. Hipotensiune arterial
E. Crize astmatice
(pag. 368)
F2640170. Papaverina se utilizeaz n practica clinic n:

A. Colici biliare
B. Colici renale
C. Vasodilatator n ateroscleroz cerebral
D. Ulcer gastric
E. Bradicardie sinusal
1212
1213
Rezidentiat 2004
(pag. 368)
F2640171. Sunt antispastice "pure" de sintez cu mecanism de aciune miotrop:

A. Drotaverina
B. Pitofenona
C. Butilscopolamoniu
D. Oxifenoniu
E. Pirenzepina
(pag. 367)
F2640172. Aciunea antispastic de tip neurotrop const n:

A. Antagonizarea competitiv a aciunilor acetilcolinei la nivelul receptorilor muscarinici postsinaptici
B. Stimularea receptorilor nicotinici de la nivelul ganglionilor vegetativi
C. Aciune ganglioplegic la nivelul ganglionilor intramurali din plexurile intramurale Auerbach i Meissner
D. Stimularea colinesterazei serice
E. Relaxarea musculaturii striate
(pag. 366)
F2640173. Conform FR X, la prepararea erinelor se utilizeaz ca vehicule:

A. soluii apoase izotonizate
B. apa distilat, uleiul de floarea soarelui neutralizat, cosolveni
C. ulei de parafin
D. apa distilat proaspt fiart i rcit
(pag. 823)
F2640174. La nivelul mucoasei nazale:

A. soluiile hipertonice sunt mai bine tolerate dect soluiile hipotonice
B. soluiile hipotonice sunt mai bine tolerate dect soluiile hipertonice
C. regenerarea epiteliului ciliar dureaz 7-8 zile
D. pentru creterea cililor sunt necesare 2-3 luni
E. majoritatea substanelor medicamentoase nu influeneaz activitatea fiziologic
(pag. 330-331)
F2640175. Promotorii de absorbie nazal pot aciona la nivelul barierei fiziologice prin:
A. lrgirea jonciunilor intercelulare
B. formarea de micele n membrana biologic
C. creterea solubilitii substanei medicamentoase
D. insolubilizarea constituenilor membranei biologice
E. efect inhibitor enzimatic
(pag. 334)
F2640176. Preparatele nazale pot conine ca substane medicamentoase:

A. antihistaminice
B. vasoconstrictoare
C. sulfamide
D. antibiotice
E. vasodilatatoare
(pag. 452)
F2640177. Administrarea pe cale nazal:

A. mpiedic absorbia sistemic a substanelor active
1213
1214
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
poate fi folosit numai pentru medicamente cu aciune local

poate fi folosit i pentru medicamente cu aciune sistemic
asigur propranololului o biodisponibilitate mai mic comparativ cu administrarea oral
se utilizeaz i pentru unele vaccinuri
(pag. 332)
F2640178. Picturile pentru nas cu clorhidrat de nafazolin oficinale:

A. se conserv la Venenum
B. se conserv la Separandum
C. conin 0,1 % clorhidrat de nafazolin, sistem tampon fosfat monosodic/fosfat disodic i borat de
fenilmercur n vehicul apos izotonizat cu clorur de sodiu
D. conin 0,1 % clorhidrat de nafazolin, sistem tampon acid boric/borax i borat de fenilmercur n vehicul
apos izotonizat cu clorur de sodiu
E. conin 1 % clorhidrat de nafazolin, sistem tampon acid citric/citrat de sodiu i borat de fenilmercur n
vehicul apos izotonizat cu clorur de sodiu
(pag. 824)
F2640179. Epiteliul respirator conine urmtoarele tipuri de celule:

A. celule bazale
B. celule cilindrice neciliate
C. celule cilindrice ciliate
D. celule calciforme
E. celule poligonale
(pag. 324)
F2640180. n industrie, erinele lichide se condiioneaz n diferite tipuri de recipiente cum ar fi:
A. flacon presurizat de tip nebulizator
B. fiol pipet cu soluie
C. flacoane de sticl sau plastomer opac cu pulverizator
D. fiol cu soluie i pipet nazal din plastomer pentru splturi
E. recipiente unidoz de 0,4-0,5 ml din plastomer transparent
(pag. 335)
F2640181. La nivelul mucoasei nazale, micarea ciliar:

A. se oprete dac temperatura crete la 44 C
B. se oprete n 3-5 minute dac umiditatea relativ ajunge la 30 %
C. este automat i neinfluenat de factori externi
D. poate fi ncetinit sau oprit de un aer cu un coninut sczut de oxigen
E. este influenat de factori patologici
(pag. 328)
F2640182. Pentru preparate nazale se indic ca solveni:

A. soluia izotonic de clorur de sodiu
B. soluia de glucoz 1 %
C. propilenglicolul i etileglicolul n concentraie de cel mult 10 %, n amestec cu apa
D. soluia de glucoz 5 %
E. polietilenglicolii lichizi n amestec cu uleiuri vegetale neutralizate
(pag. 332)
F2640183. Metilceluloza se utilizeaz la prepararea erinelor lichide, ca agent vscozifiant, datorit

urmtoarelor avantaje:
A. formeaz compleci cu nipaesterii, complecii avnd activitate antimicrobian crescut
B. nu formeaz compleci cu nipaesterii
1214
1215
Rezidentiat 2004
C. este constituit din macromolecule neionica

D. formeaz soluii coloidale stabile la pH cuprins ntre 2,0 i 12,0
E. n concentraie adecvat nu influeneaz clearace-ul mucociliar
(pag. 333)
1215
1216
Rezidentiat 2004
Tema nr. 41
Preparate auriculare
BIBLIOGRAFIE:

F1241001. Care dintre substantele auxiliare mentionate sunt admise de farmacopee la prepararea
picaturilor pentru ureche
A. solubilizanti
B. antioxidanti
C. coloranti
D. aromatizanti
E. adsorbanti
(pag. 716, [FR X])
F1241002. Conditionarea picaturilor pentru ureche se face, conform farmacopeei, in unul din
urmatoarele recipiente:
A. recipiente ermetic inchise
B. recipiente din sticla
C. recipiente din materiale plastice
D. recipiente bine inchise prevazute cu sistem de picurare
E. recipiente bine inchise la care se ataseaza un sistem de picurare
(pag. 716, [FR X])
F1241003. In farmacopee exista picaturi pentru ureche cu urmatoarele substante medicamentoase;

precizati care enunt este corect
A. nafazolina
B. efedrina
C. metamizol sodic
D. acid boric
E. nu exista monografii de specialitati
(pag. 716, [FR X])
F1241004. Precizati in ce tratament se folosesc preparatele pentru ureche

A. tratament sistemic
B. tratamentul aparatului vestibular
C. aparatul cohlear sau acustic
D. tratamentul otitelor
E. tratamentul nervului auditiv
(pag. 316, [8])
F1241005. Preparate auriculare; care dintre enunturile de mai jos in legatura cu ele, sunt corecte:
A. sunt oficinale
B. nu sunt incluse in farmacopee
C. sunt incluse numai in formulare
D. sunt descrise doar in tratate de farmacie
E. nu reprezinta o medicatie prescrisa de medici
(pag. 716, [FR X])
1216
1217
Rezidentiat 2004
F1341006. Conditionarea picaturilor pentru ureche dupa F.R.X. se face:

A. flacoane unidoza
B. flacoane de capacitate de 50 g.
C. flacoane de 10 g. prevazute cu sistem de picurare
D. flacoane din plastomer
E. flacoane din material vitros
(pag. 717,455)
F1341007. F.R.X. oficializeaza urmatoarele preparate auriculare:

A. picaturi pentru ureche
B. bai auriculare
C. unguente
D. tampoane
E. aerosoli
(pag. 716)
F1341008. Preparatele auriculare nu trebuie sa contina;

A. antibiotice
B. anestezice
C. analgezice
D. substante cu actiune coroziva-caustica
E. corticosteroizi
(pag. 455)
F1441009. Conform FR.X, pH-ul picaturilor pentru ureche trebuie sa fie cuprins intre:
A. 5 - 7,5
B. 5,5 - 6,5
C. 4,5 - 5
D. 6,5 - 7,5
E. 4,5 - 6,5
(pag. 716, [9])
F1541010. Avantajele administrrii auriculare sunt:

A. apariia efectului la 60 de minute dup administrare
B. administrarea este dureroas
C. utilizarea unui numr foarte mic de forme farmaceutice
D. utilizarea de forme farmaceutice diferite: lichide, solide, semisolide
E. administrarea prin lezarea barierelor naturale
(pag. 314, [8])
F1541011. Cei mai folosii solveni pentru preparatele auriculare, conform FR X, sunt urmatoarii cu
exceptia:
A. glicerolului
B. alcoolului concentrat
C. propilenglicolului
D. uleiurilor vegetale
E. apei
(pag. 716/10)
F1541012. Pe calea auricular se administreaz urmtoarele forme farmaceutice cu excepia:

A. bilor auriculare
B. soluiilor pentru cauterizri
1217
1218
Rezidentiat 2004
C. otoconurilor
D. comprimatelor retard
E. pansamentelor auriculare
(pag. 314, [8])
F1541013. pH-ul picturilor otice este de dorit s fie:

A. acid
B. alcalin
C. cuprins ntre 5-7,5
D. neutru
E. conform FR X ntre 4-11
(pag. 317, [8])
F1541014. Preparatele otologice sunt:

A. forme farmaceutice lichide, semisolide sau solide
B. administrate pe mucoasa nazal
C. administrate pe mucoasa bucal
D. destinate tratamentului afeciunilor dermatologice
E. folosite n scop de diagnostic
(pag. 313, [8])
F1541015. Sunt false urmtoarele afirmaii referitoare la preparatele auriculare:

A. se utilizeaz pentru o aciune sistemic
B. au o aciune rapid i direct
C. folosesc diferite vehicule (ap, glicerol, uleiuri vegetale)
D. cele mai recomandate sunt formele farmaceutice lichide (soluiile)
E. se utilizeaz de regul soluii hipertonice
(pag. 314, [8])
F1641016. Farmacopeea Romna prevede ca pH-ul picaturilor pentru ureche:

A. sa fie cuprins ntre 6,0 si 7,5 n cazul solutiilor apoase
B. sa fie cuprins ntre 5,0 si 7,5 n cazul solutiilor apoase
C. sa fie cuprins ntre 5,0 si 7,5 n cazul tuturor preparatelor
D. sa se determine colorimetric
E. sa aiba valoarea 7,0
(pag. 716, [9])
F1641017. Farmacopeea Romna prevede ca picaturile pentru ureche sa se conserve:

A. n recipiente cu capacitate de cel mult 10 ml, nchise etans, prevazute cu sisteme de picurare
B. ferit de lumina
C. n recipiente de cel mult 10 ml
D. n recipiente nchise etans prevazute cu sisteme de picurare
E. n recipiente bine nchise prevazute cu sisteme de picurare
(pag. 716, [9])
F2141018. Care dintre urmatoarele vehicule lipofile sunt admise de FR X pentru obtinerea picaturilor
pentru ureche ?
A. uleiuri vegetale
B. ulei de floarea soarelui
C. parafina lichida
D. glicerol
E. propilenglicol
1218
1219
Rezidentiat 2004
(pag. (8) 0000)
F2141019. pH-ul picaturilor apoase pentru ureche trebuie sa fie cuprins intre:
A. 7-8
B. 5-7,5
C. 4,5-8,5
D. 4,0-6,0
E. 7-8,5
(pag. 716, [FR X])
F2141020. Agentii conservanti recomandati pentru picaturi auriculare sunt urmatorii, cu exceptia:
A. clorurii de benzalconiu
B. clorobutanolului
C. metabisulfitului de sodiu
D. boratulul de fenilmercur
E. tiomersalului
(pag. 319, [8])
F2141021. Urmatoarele conditii privind vehiculele folosite in formularea preparatelor otice sunt
valabile, cu exceptia:
A. sa fie izotonice
B. sa nu modifice pH-ul secretiilor urechii
C. sa fie stabili si neiritanti
D. sa fie vascoase
E. sa asigure stabilitatea preparatelor in timp
(pag. 318, [8])
F2141022. Urmatoarele afirmatii privind biodisponibilitatea si efectul terapeutic al formelor otice sunt
valabile, cu exceptia:
A. solutiile apoase prezinta o cedare rapida si completa a substantei medicamentoase
B. suspensiile, emulsiile A/U si unguentele au o actiune prelungita
C. spray-urile si aerosolii sunt recomandati mai ales in starile dureroase
D. prezenta exudatului vascos, in otitele medii cronice, faciliteaza pasajul substante medicamentoase in
urechea medie
E. picaturile auriculare sunt mai bine suportate cand se administreaza incalzite la temperatura corpului
(pag. 320, [8])
F2241023. Care este situatia preparatelor auriculare in raport cu farmacopeea

A. sunt oficinale
B. nu sunt incluse in farmacopee
C. sunt incluse in formulare
D. sunt descrise doar in tratate de farmacie
E. nu reprezinta o medicatie prescrisa de medici
(pag. FRX,716)
F2241024. Ce substante auxiliare sunt admise de farmacopee la prepararea picaturilor pentru ureche
A. solubilizanti
B. antioxidanti
C. coloranti
D. aromatianti
E. adsorbanti
(pag. FRX,716)
1219
1220
Rezidentiat 2004
F2241025. Care este valoarea pH-ului picaturilor apoase pentru ureche, cerut de farmacopee
A. sa fie asemanatoare secretiilor canalului auditiv, determinata de acizii grasi liberi
B. sa fie alcalina
C. sa fie 5,0-7,5
D. sa asigure prin amestecul tampon izotonia si izohidria
E. sa determine distrugerea florei microbiene prezente
(pag. FRX,716)
F2241026. Conditionarea picaturilor pentru ureche se face , conform farmacopeei, in

A. recipiente ermetic inchise
B. recipiente din sticla
C. recipiente din materiale plastice
D. recipiente bine inchise prevazute cu sistem de picurare
E. recipiente bine inchise prevazute cu sistem de picurare
(pag. FRX,716)
F2241027. Preparatele pentru ureche se folosesc pentru

A. tratament sistemic
B. tratamentul aparatului vestibular
C. aparatul cohlear sau acustic
D. tratamentul otitelor
E. tratamentul nervului auditiv
(pag. Popovici,314)
F2241028. In farmacopee exista picaturi pentru ureche cu urmatoarele substante medicamentoase

A. nafazolina
B. efedrina
C. metamizol sodic
D. acid boric
E. nu exista monografie de specialitati
(pag. FRX,716)
F2241029. Ce antiinflamatoare se folosesc in tratamentul unor afectiuni ale urechii

A. fluocinolon acetonid
B. tetracaina
C. heparina
D. saruri de zinc
E. lizozim
(pag. Popovici,318)
F2341030. F.R.X. nu admite la prepararea picaturilor pentru ureche:

A. PEG-ul lichid
B. propilenglicolul
C. alcoolul
D. uleiul de parafina
E. uleiul de floarea soarelui
(pag. 716)
F2341031. Conditionarea picaturilor pentru ureche, dupa F.R.X., se face:

A. flacoane unidoze
B. flacoane de capacitate de 50 g.
C. flacoane de 10 g. prevazute cu sistem de picurare
1220
1221
Rezidentiat 2004
D. flacoane din plastomeri

E. flacoane din material vitros
(pag. 716)
F2341032. F.R.X. oficializeaza urmatoarele preparate auriculare:

A. picaturi pentru ureche
B. bai auriculare
C. unguente
D. tampoane
E. aerosoli
(pag. 716)
F2341033. La administrare preparatele auriculare trebuie sa aiba o temperatura de:

A. 50 C
B. 20 C
C. 37 C
D. 15 C
E. nu are importanta temperatura
(pag. 314)
F2341034. Preparatele auriculare nu trebuie sa contina:

A. antibiotice
B. anestezice
C. analgezice
D. substante cu actiune coroziva
E. corticosteroizi
(pag. 317)
F2541035. Conform F.R. X pH-ul picaturilor pentru ureche apoase trebuie cuprins intre:
A. 5-6,5
B. 5-7,5
C. 6-7,5
D. 5-8
E. 6-8,5
(pag. 716 (10))
F2541036. F.R.X nu admite la prepararea picaturilor pentru ureche:

A. Xilenul
B. Parafina lichida
C. Proplengklicolul
D. Vaselina
E. Alcoolul diluat
(pag. 319 (8) 716 (10))
F2541037. Preparatele otologice sunt:

A. forme farmaceutice lichide, semisolide sau solide
B. folosite n scop de diagnostic
C. destinate tratamentului afeciunilor dermatologice
D. administrate pe mucoasa nazal
E. administrate pe mucoasa bucal
(pag. 313/8)
1221
1222
Rezidentiat 2004
F2541038. Pe calea auricular nu se administreaz urmtoarele forme farmaceutice:

A. pansamentelor auriculare
B. comprimatelor retard
C. otoconurilor
D. soluiilor pentru cauterizri
E. bilor auriculare
(pag. 314/8)
F2541039. Sunt adevarate urmtoarele afirmaii referitoare la preparatele auriculare, cu exceptia:

A. se utilizeaz de regul soluii hipertonice
B. cele mai recomandate sunt formele farmaceutice lichide (soluiile)
C. folosesc diferite vehicule (ap, glicerol, uleiuri vegetale)
D. au o aciune rapid i direct
E. se utilizeaz pentru o aciune sistemic
(pag. 314/8)
F2541040. pH-ul picturilor otice este de dorit s fie:

A. neutru
B. cuprins ntre 5-7,5
C. conform FR X ntre 4-11
D. alcalin
E. acid
(pag. 317/8)
F2541041. Rolurile adjuvanilor n preparatele pentru ureche sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. conservani antimicrobieni
B. antioxidani
C. sistem tampon
D. de micorare a solubilitii substanei medicamentoase
E. de mrire a solubilitii substanei medicamentoase
(pag. 319/8)
F2641042. Conform prevederilor n vigoare, pH-ul picturilor pentru ureche trebuie:

A. s se determine colorimetric
B. s fie cuprins ntre 6,0 i 7,5 n cazul soluiilor apoase
C. s fie cuprins ntre 5,0 i 7,5 n cazul soluiilor apoase
D. s fie cuprins ntre 5,0 i 7,5 n cazul tuturor preparatelor
E. s aib valoarea 7,0
(pag. 716)
F2641043. Apa distilat este un vehicul frecvent folosit pentru prepararea formelor otice lichide,
datorit urmtoarelor avantaje:
A. este miscibil cu secreiile urechii i ca urmare dizolv secreiile auriculare mucoase sau mucopurulente
B. realizeaz un contact prelungit cu plaga
C. acioneaz prin efectul de curire, rcire i calmare a proceselor inflamatorii
D. mpiedic propagarea infeciei spre sinusuri
E. asigur o bun stabilitate substanelor dizolvate
(pag. 318)
F2641044. n picturile auriculare, propilenglicolul:

A. este interzis a se folosi deoarece este iritant i toxic
B. este mai toxic dect etilenglicolul
1222
1223
Rezidentiat 2004
C. se folosete asociat cu apa pentru c are putere de dizolvare mai mic dect apa
D. este bine tolerat de ureche i se absoarbe uor
E. se folosete ca vehicul dar numai asociat cu apa
(pag. 318)
F2641045. Care din afirmaiile urmtoare sunt adevrate?

A. urechea cuprinde trei aparate receptoare
B. urechea este format din dou segmente
C. urechea extern cuprinde pavilionul urechii, conductul auditiv extern i casa timpanului
D. urechea medie este complet separat de nasofarninge
E. urechea intern este alctuit din labirintul osos i labirintul membranos
(pag. 316)
F2641046. La prepararea picturilor otologice:

A. se interzice utilizarea substanelor tensioactive
B. tween-ul 80 se folosete ca agent cerumenolitic
C. substanele tensioactive se folosesc mai ales ca i cosolveni
D. nu se poate folosi tween-ul 80 n concentraie de 1 %
E. nu se pot folosi tween-ul 80, clorura de decualin sau clorura de benzalconiu, datorit aciunii lor
tensioactive
(pag. 318)

F1241047. Care dintre exemplele de conservanti se pot folosi la prepararea picaturilor pentru ureche
B. clorura de benzetoniu
D. tiomersalul
E. benzoatul de sodiu
(pag. 319, [8])
F1241048. Care sistem de dispersare este prevazut de farmacopee, la modul de preparare al picaturilor
pentru ureche
A. dizolvare
B. emulsionare
C. suspendare
D. micronizare
E. formare de eutectice
(pag. 716, [FR X])
F1241049. Precizati care dintre substtantele enumerate se pot folosi pentru actiunea cerumenolitica in
spalaturile pentru ureche
A. doar apa
B. dioctilsulfosuccinatul de sodiu
C. polisorbati
D. clorura de sodiu
(pag. 318, [8])
F1241050. Precizati ce amestecuri de solventi se preteaza la prepararea picaturilor pentru urechi
1223
1224
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
apa-glicerol
apa-propilenglicol
apa-glicerol-propilenglicol
apa-glicerol-alcool izopropilic
apa-dimetilsulfoxid
(pag. 318, [8])
F1241051. Precizati ce categorii farmacologice de substante medicamentoase sunt utilizate la

prepararea picaturilor pentru ureche
A. antibiotice
B. antiinflamatoare corticosteroidiene
C. anestezice
D. analgezice
E. antitermice
(pag. 317, [8])
F1241052. Precizati pentru picaturile pentru ureche prevazute de farmacopee, care sunt sistemele
disperse ale substantelor medicamentoase incorporate
A. solutii
B. emulsii
C. suspensii
D. tampoane
E. spalaturi
(pag. 716, [FR X])
F1241053. Precizati uleiuri vegetale admise de farmacopee, care se pot folosi la prepararea picaturilor
pentru ureche
A. ulei de masline
C. ulei de germeni de porumb
D. ulei de soia
E. ulei de parafina
(pag. 716, [FR X])
F1341054. Conservantii antimicrobieni folositi la preparatele auriculare sunt:

A. tiomersal
B. fenosept
D. nu sunt necesari
(pag. 455)
F1341055. Medicatia cu picaturi pentru ureche este reprezentata de:

A. otite externe
B. otite medii
C. afectiuni ale urechii interne
D. efect sistemic
E. efect cerumenolitic
(pag. 455)
F1341056. pH-ul picaturilor pentru ureche are valoarea:

A. 5
B. 6
1224
1225
Rezidentiat 2004
C. 8
D. 7
E. 7,5
(pag. 716)
F1341057. pH-ul picaturilor pentru ureche trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

A. sa aiba valoarea fiziologica
B. sa fie optim stablitatii substantelor medicamentoase
C. sa aiba o valoare egala cu 8
D. sa fie cuprins intre 5-7,5
E. sa fie cuprins intre 6-7,5
(pag. 455)
F1341058. Preparatele auriculare oficializate in F.R.X. sunt:

A. solutii
B. suspensii
C. emulsii
D. unguente
E. aerosoli
(pag. 716)
F1341059. Sistemele tampon folosite la preparatele auriculare sunt:

A. tampon acetat
B. tampon acid boric-borax
C. trometamol
D. nu sunt indicate
E. tampon fosfat
(pag. 455)
F1341060. Substantele auxiliare prevazute de F.R.X. la prepararea picaturilor pentru ureche sunt:
A. solubilizanti
B. sisteme tampon
C. conservanti antimicrobieni
D. substante ce maresc viscozitatea
E. stabilizanti
(pag. 716)
F1341061. Vehiculele utilizate pentru picaturile pentru ureche sunt:

A. apa
B. glicerol
C. ulei de floarea soarelui
D. ulei de parafina
E. alcool diluat
(pag. 716)
F1441062. Conform FR.X, solventii cei mai folositi la prepararea picaturilor pentru ureche sunt:
A. apa
B. glicerolul
C. alcoolul
D. propilenglicolul
E. uleiurile vegetale
(pag. 716, [9])
1225
1226
Rezidentiat 2004
F1441063. Pentru obtinerea unui efect stric local la nivelul conductului auditiv extern, la prepararea
picaturilor pentru ureche se folosesc:
A. vehicule viscoase
B. polietilenglicoli lichizi
C. amestecuri de solventi fluide
D. polimeri hidrofili
E. in special, uleiuri minerale (parafina lichida)
(pag. 455, [7])
F1441064. Propilenglicolul este folosit la prepararea picaturilor pentru urechi deoarece:

A. dizolva mai usor decat apa substantele medicamentoase mai putin polare
B. are o actiune slab antiseptica
C. imbunatateste aderenta preparatului la pielea conductului auditiv
D. mareste viteza de cedare a substantelor active din preparate
E. are o slaba actiune anestezica
(pag. 455, [7])
F1441065. Substantele auxiliare recomandate de FR.X pentru prepararea picaturilor pentru ureche sunt:
A. solubilizanti
B. umectanti
D. agenti pentru ajustarea pH-ului
E. agenti pentru cresterea viscozitatii
(pag. 716, [9])
F1441066. Substantele tensioactive utilizate in formularea picaturilor pentru ureche:

A. favorizeaza contactul intim al preparatului cu conductul auditiv
B. sunt continute de preparatele destinate tratamentului afectiunilor urechii medii
C. sunt continute de preparatele destinate tratamentului afectiunilor urechii externe
D. sunt reprezentate de tween 80 0,5 - 1%; clorura de benzalconiu 0,02 - 0,2%; clorura de decualina 0,1 0,5%
E. sunt reprezentate de tween 80 2%;clorura de benzalconiu 0,02 - 0,2%; clorura de decualina 0,1 - 0,5%
(pag. 455, [7])
F1441067. Urmatoarele afirmatii referitoare la picaturile pentru urechi sunt adevarate cu exceptia:
A. se conditioneaza in flacoane prevazute cu sistem de picurare, in cantitati de 20 g
B. se conditioneaza in flacoane prevazute cu sistem de picurare, in cantitati de10 g
C. se incalzesc inainte de administrare pana la temperatura corpului
D. se pot tampona cu ajutorul sistemului acid acetic - acetat de sodiu
E. nu este recomandata utilizarea amestecurilor tampon
(pag. 455, [7])
F1541068. Conform FR X substanele auxiliare folosite n formularea picturilor de ureche sunt:

A. solubilizani
B. corectori de gust
C. corectori de miros
D. conservani antimicrobieni potrivii
E. colorani
(pag. 716, [8])
F1541069. Controlul calitii medicamentelor otologice lichide se refer la:

A. determinarea pH-ului preparatelor apoase
1226
1227
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
determinarea masei totale pe recipient

determinarea coninutului n substana activ
determinarea sterilitii (unde este cazul)
numai rspunsurile a i c sunt corecte
(pag. 319/9)
F1541070. Glicerolul este folosit ca solvent pentru obinerea preparatelor otice lichide deoarece:
A. formeaz preparate vscoase
B. duce la obinerea de emulsii
C. nu este miscibil cu secreiile auriculare
D. asigur un contact prelungit al substanei medicamentoase cu zona auricular
E. are capacitate mare de dizolvare
(pag. 318, [8])
F1541071. n ceea ce privete depozitarea otoguttae-lor sunt valabile urmtoarele afirmaii:

A. recipiente nchise etan
B. recipiente prevzute cu sistem de picurare
C. la temperatura camerei
D. la loc rcoros
E. ferit de lumin
(pag. 319, [8])
F1541072. n tratamentul maladiilor urechii se folosesc substane medicamentoase cu aciune:

A. vasoconstrictoare
B. analgezic
C. antipiretic
D. antiinflamatoare
E. vasodilatatoare
(pag. 318, [8])
F1541073. Pentru condiionarea primar a preparatelor otologice se folosesc

n farmacie:
A. flacoane de sticl incolor sau colorat brun, cu dop pictor
B. flacoane din plastomer suplu cu dop pictor
C. numai flacoane de sticl transparent
D. flacoane presurizate (numai n farmacie)
E. flacoane presurizate (numai n industrie)
att n industrie ct i
(pag. 319, [8])
F1541074. Rolul adjuvanilor n preparatele pentru ureche este:

A. de mrire a solubilitii substanei medicamentoase
B. de micorare a solubilitii substanei medicamentoase
C. sistem tampon
D. antioxidani
E. conservani antimicrobieni
(pag. 319, [8])
F1541075. Soluiile apoase administrate la nivelul zonei auriculare prezint:

A. aciune sistemic
B. cedare rapid a substanelor medicamentoase
C. cedare aproape total a substanelor medicamentoase
D. un efect terapeutic optim
1227
1228
Rezidentiat 2004
E. o aciune topic
(pag. 320, [8])
F1541076. Solvenii folosii pentru obinerea preparatelor auriculare trebuie s:

A. nu reacioneze cu substanele medicamentoase
B. fie iritani
C. modifice pH-ul secreiilor urechii
D. fie incompatibili cu recipientele de condiionare
E. fie vscoase pentru o aderen mai bun
(pag. 318, [8])
F2141077. Formele otice sterile si izotonice se administreaza in:

A. urechea externa (conductul auditiv)
B. urechea lezata
C. urechea medie, cand timpanul este perforat
D. inaintea unei interventii chirurgicale
E. in toate situatiile mentionate mai sus
(pag. (8) 313 - 314)
F2141078. Terapia otica cu preparate lichide:

A. conduce la o actiune rapida si directa cu concentratii mici de substante medicamentoase
B. necesita concentratii mari de substante medicamentoase
C. realizeaza o actiune prelungita
D. reclama administrarea preparatului incalzit la tempertura corpului
E. este favorizata de utilizarea unor solutii hipotonice
(pag. (8) 314)
F2141079. Picaturile pentru ureche sub forma de solutii apoase:

A. dizolva secretiile auriculare mucoase
B. nu realizeaza un contact prelungit cu zona auriculara
C. mentine o umiditate crescuta in cavitatea urechii, favorizand infectiile microbiene si fungice
D. sunt indicate in tratamentul afectiunilor nesupurative
E. sunt indicate in tratamentul afectiunilor supurative
(pag. (8) 314)
F2141080. Solutiile otice in glicerol:

A. sunt miscibile cu secretiile auriculare
B. nu se amesteca cu secretiile auriculare
C. asigura un contact prelungit al substantei medicamentoase cu zona auriculara
D. prin higroscopicitatea solventului participa la vindecarea otitelor supurative
E. nu au efect osmotic
(pag. (8) 314 - 318)
F2141081. Care dintre urmatoarele preparate otice prezinta o actiune prelungita:

A. suspensii
B. bai auriculare
C. emulsii U/A
D. unguente
E. aerosoli
(pag. (8) 320)
F2141082. Baile auriculare:
1228
1229
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
sunt solutii apoase izotonice

sunt conditionate in recipiente mai mari de 100 ml
sunt conditionate in recipiente de 30 - 50 ml
sunt preparate concentrate care se dilueaza inainte de administrare
sunt utilizate incalzite la temperatura corpului
(pag. (8) 314)
F2141083. Unguentele auriculare:

A. au actiune prelungita
B. elimina pericolul complicatiilor micotice comparativ cu solutiile apoase
C. pot transporta infectia pana la sinusuri
D. sunt formulate cu baze de unguent lipofile anhidre
E. sunt formulate cu baze hidrofile cu efect osmotic
(pag. (8) 314)
F2141084. Picaturile otice uleioase prezinta urmatoarele dezavantaje:

A. au o actiune prelungita
B. nu sunt potrivite pentru o administrare indelungata
C. sunt potrivite pentru o administrare indelungata
D. sunt inactive asupra timpanului si urechii mijlocii
E. sunt miscibile cu secretiile auriculare
(pag. (8) 314)
F2141085. Picaturile pentru ureche:

A. sunt preparate farmaceutice lichide sub forma de solutii, emulsii sau suspensii
B. sunt destinate administrarii in conductul auditiv extern
C. au rolul de a inmuia si indeparta secretiile si impuritatile depuse in ureche
D. se conditioneaza in recipiente de capacitate mica (0,4 pana la 10 - 15 ml)
E. sunt administrate cu dispozitive speciale de pulverizare
(pag. (8) 314)
F2141086. Picaturile pentru ureche pot contine ca substante active:

A. cerumenolitice
B. antibiotice
C. antiinflamatoare
D. anestezice locale
E. sedative
(pag. 317 - 318, [8])
F2141087. Apa distilata folosita ca vehicul la prepararea picaturilor otice:

A. actioneaza prin efectul de curatire, racire si calmare a proceselor inflamatorii
B. patrunde usor in cavitatile profunde ale urechii
C. asigura un contact direct cu leziunile
D. are actiune rapida
E. are pret de cost ridicat
(pag. 318, [8])
F2141088. Picaturile pentru ureche:

A. sunt solutii, emulsii sau suspensii
B. sunt preparate unidoza
C. pot contine substante auxiliare (solubilizanti, conservanti antimicrobieni potriviti)
D. cele apoase au pH-ul cuprins intre 5,0-7,5
1229
1230
Rezidentiat 2004
E. se cunosc si sub denumirea de erine

(pag. 716, [FR X])
F2141089. Conform FR X, solventii cei mai folositi la prepararea picaturilor pentru ureche sunt:
A. apa
B. glicerolul
C. uleiurile vegetale
D. solutiile apoase izotonice
E. propilenglicolul
(pag. 716, [FR X])
F2141090. Monografia "Otoguttae" din FR X se refera la urmatoarele forme farmaceutice:

A. aerosoli
B. solutii
C. emulsii
D. suspensii
E. spume
(pag. 716, [FR X])
F2141091. Conform FR X, controlul calitatii picaturilor pentru ureche include:

A. masa totala pe recipient
B. vascozitatea
C. continutul in substanta activa
D. sterilitatea, unde este cazul
E. osmolaritatea
(pag. 716, [FR X])
F2141092. Glicerolul este cel mai frecvent solvent folosit pentru prepararea formelor otice lichide
deoarece:
A. nu favorizeaza uscarea suprafetelor auriculare
B. formeaza preparate vascoase
C. este miscibil cu secretiile auriculare
D. faciliteaza exudatiile
E. asigura un contact prelungit al substantei medicamentoase cu zona de aplicare
(pag. 318, [8])
F2141093. Care dint urmatoarele afirmatii privind spray-urile si aerosolii auriculari sunt reale:
A. se folosesc pentru a pulveriza lichide sau pulberi in conductul auditiv
B. se folosesc pentru a evita exercitarea unei presiuni asupra timpanului
C. sunt indicate in stari nedureroase
D. prezinta o buna aderenta
E. sunt preparate unidoza
(pag. 320, [8])
F2141094. Substantele auxiliare utilizate la prepararea picaturilor pentru ureche sunt:

A. agenti tensioactivi
B. agenti de crestere a vascozitatii
C. conservanti antimicrobieni potriviti
D. coloranti
E. solubilizanti
(pag. 319, [8])
1230
1231
Rezidentiat 2004
F2141095. Care dintre urmatoarele prevederi privind picaturile pentru ureche sunt incluse in
monografia Otoguttae (FRX):
A. picaturile pentru ureche se prepara prin dizolvarea, emulsionarea sau suspendarea substantelor active intrun vehicul corespunzator
B. completarea se face la volumul prevazut (v/m)
C. completarea se face la masa prevazuta (m/m)
D. conservarea se face in recipiente bine inchise, prevazute cu sistem de picurare
E. se admite folosirea parafinei lichide, ca vehicul
(pag. 716 - 717, [FR X])
F2141096. Polietilenglicolii lichizi folositi ca vehicule la prepararea picaturilor otice:

A. sunt lichide anhidre, miscibile cu apa
B. sunt lichide vascoase
C. sunt neiritanti pentru mucoase
D. nu sunt higroscopici
E. au capacitate osmotica
(pag. 318, [8])
F2241097. Picaturile pentru ureche se prepara in urmatoarele forme farmaceutice prevazute de

farmacopee
A. solutii
B. emulsii
C. suspensii
D. tampoane
E. spalaturi
(pag. FRX,716)
F2241098. Care este modul de preparare al picaturilor pentru ureche,conform pevederilor farmacopeei
A. dizolvare
B. emulsionare
C. suspendare
D. micronizare
(pag. FRX,716)
F2241099. Solventi recomandati de farmacopee la prepararea picaturilor pentru ureche

A. apa
B. alcool etilic
C. alcool benzilic
D. acetona
E. alcool diluat
(pag. FRX,716)
F2241100. Solventi cu viscozitate crescuta recomandati de farmacopee la prepararea picaturilor

pentru ureche
A. apa
B. glicerol
C. propilenglicol
D. mucilag de metilceluloza
E. mucilag de guma arabica
(pag. FRX,716)
F2241101. Vehicule uleioase admise de farmacopee, care se pot folosi la prepararea picaturilor pentru
1231
1232
Rezidentiat 2004
ureche
A.
B.
C.
D.
E.
ulei de masline
ulei de floarea soarelui
ulei de germeni de porumb
ulei de soia
ulei de parafina
(pag. FRX,716)
F2241102. Amestecuri de solventi care se preteaza la prepararea picaturilor pentru urechi

A. apa-glicerol
B. apa-propilenglicol
C. apa-glicerol-propilenglicol
D. apa-glicerol-alcool izopropilic
E. apa-dimetilsulfoxid
(pag. Popovici,318)
F2241103. Conservanti care se pot folosi la prepararea picaturilor pentru ureche

B. clorura de benzetoniu
D. tiomersalul
(pag. Popovici,319)
F2241104. Categorii farmacologice de substante medicamentoase utilizate la prepararea picaturilor

pentru ureche
A. antibiotice
B. antiinflamatoare corticosteroidiene
C. anestezice
D. analgezice
E. antitermice
(pag. Popovici,315)
F2241105. Pentru actiunea cerumenolitica in spalaturile pentru ureche se pot folosi

A. doar apa
B. dioctilsulfosuccinatul de sodiu
C. polisorbati
D. clorura de sodiu
(pag. Popovici,318)
F2241106. Ce antiseptice se folosesc in tratamentul maladiilor urechii

A. acid boric 2% in apa
B. fenol 0,2% in glicerol
C. saruri de amonoiu cuaternar
D. saruri organo-mercuriale
E. tetracicline
(pag. Popovici,317)
F2241107. Ce antibiotice se folosesc in tratamentul afectiunilor urechii

A. cloramfenicol
B. neomicina
1232
1233
Rezidentiat 2004
C. kanamicina
D. gentamicina
E. betametazona
(pag. Popovici,317)
F2241108. Ce anestezice locale se folosesc in tratamentul unor maladii ale urechii

A. anestezina
B. procaina
C. lidocaina
D. cocaina
E. tiritricina
(pag. Popovici,318)
F2241109. Ce antifungice se folosesc in tratamentul unor afectiuni ale urechii

A. indometacina
B. nistatina
C. clotrimazol
D. efedrina
E. fenazona
(pag. pOpovici,318)
F2341110. Preparatele auriculare oficializate in F.R.X. sunt:

A. solutii
B. suspensii
C. emulsii
D. unguente
E. aerosoli
(pag. 716)
F2341111. Vehiculele utilizate pentru picaturile pentru ureche sunt:

A. apa
B. glicerol
D. ulei de parafina
E. alcool diluat
(pag. 318, 716)
F2341112. pH-ul picaturilor pentru ureche are valoarea:

A. 5
B. 6
C. 8
D. 7
E. 7,5
(pag. 317, 716)
F2341113. Substantele auxiliare prevazute de F.R.X. la prepararea picaturilor pentru ureche sunt:
A. solubilizanti
B. sisteme tampon
D. substante ce maresc viscozitatea
E. stabilizanti
(pag. 716)
1233
1234
Rezidentiat 2004
F2341114. Sistemele tampon folosite la preparatele auriculare sunt:

A. tampon acetat
B. tampon acid boric-borax
C. trometamol
D. nu sunt indicate
E. tampon fosfat
(pag. 317)
F2341115. Conservantii antimicrobieni folositi la preparatele auriculare sunt:

A. tiomersalul
B. fenoseptul
D. nu sunt necesari
(pag. 319)
F2341116. Medicatia cu picaturile pentru ureche este reprezentata de:

A. otite externe
B. otite medii
C. afectiuni ale urechii interne
D. efect sistemic
E. efect cerumenolitic
(pag. 317)
F2341117. pH-ul picaturilor pentru ureche trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

A. sa ajusteze pH-ul la pH-ul fiziologic
B. sa fie optim stabilitatii substantelor medicamentoase
C. sa ofere un pH = 8
D. sa fie cuprins intre 5-7,5
E. sa fie cuprins intre 6-7,5
(pag. 317)
F2541118. Spray-urile si aerosolii sunt:

A. Preparate multidoza moderne cu dispozitiv care pulverizeaza un lichid sau o pulbere in conductul auditiv
fara a exercita o presiune daunatoare asupra timpanului
B. Preparate multidoza moderne cu dispozitiv care pulverizeaza un lichid sau o pulbere in conductul auditiv
exercitand o presiune usoara asupra timpanului
C. Prezinta o buna aderenta
D. Sunt usor si rapid de aplicat
E. Se folosesc mai ales in cazurile dureroase
(pag. 320 (8))
F2541119. Suspensiile, emulsiile A/U si unguentele administrate auricular:

A. Adera la suprafata urechii si prezinta o actiune prelungita
B. Pentru ca se mentin un timp mai lung la nivel auricular, creste pericolul complicatiilor micotice
C. Pentru ca se mentin un timp mai lung la nivel auricular, scade pericolul complicatiilor micotice
D. Pentru ca se mentin un timp mai lung la nivel auricular, prezinta complicatii micotice mai mari decat in
cazul solutiilor apoase
E. Pentru ca se mentin un timp mai lung la nivel auricular, prezinta complicatii micotice mai mici decat in
cazul solutiilor apoase
(pag. 320 (8))
1234
1235
Rezidentiat 2004
F2541120. Formele farmaceutice pentru administrare in ureche poarta denumirea de:

A. Forme farmaceutice oftalmice
B. Forme farmaceutice otice
C. Forme farmaceutice otologice
D. Forme farmaceutice auriculare
E. Forme farmaceutice rinologice
(pag. 313 (8))
F2541121. Pe cale auriculara se administreaza urmatoarele forme farmaceutice:

A. Aerosoli
B. Unguente
C. Pulberi
D. Siropuri
E. Otoconuri
(pag. 314 (8))
F2541122. Administrarea la nivel auricular prezinta urmatoarele avantaje:

A. Emulsiile, suspensiile, unguentele si pulberile prezinta o actiune de mai scurta durata
B. Terapia locala conduce la o actiune rapida si de durata
C. Cele mai recomandate sunt suspensiile otice, aceste forme farmaceutice asigurand o absorbtie rapida si
un contact directionat in zona afectata
D. Solutiile in glicerol sunt mai vascoase si prin higroscopicitatea solventului participa la vindecarea otitelor
supurative
E. Otoconurile au avantajul ca evita vertijele provocate de obicei de instilatiile auriculare
(pag. 314 (8))
F2541123. Formele farmaceutice otice se pot clasifica in functie de modul de administrare in:
A. Picaturi (inhalatii)
B. Bai, spalaturi
C. Cauterizari
D. Pulverizatii
E. Solutii chirurgicale sterile
(pag. 315 (8))
F2541124. Medicamentele administrate pe cale auriculara sunt introduse:

A. In urechea externa
B. In urechea medie
C. In urechea interna
D. In conductul auditiv
E. In pavilionul urechii
(pag. 315-316 (8))
F2541125. Pentru solutiile otice, F.R.X indica urmatorii solventi:

A. Apa distilata
B. Glicerina
C. Propilenglicol
D. Alcool
E. Uleiuri vegetale
(pag. 317 (8) 716 (10))
F2541126. Solutiile destinate a fi administrate in urechea externa:

A. Trebuie sa fie izotonice
1235
1236
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
Trebuie sa aiba aceeasi presiune osmotica cu lichidele din ureche

Nu e obligatorie aceasta conditie
Trebuie sa fie sterile
Trebuie sa fie bine tolerate
(pag. 317(8))
F2541127. In tratamentul maladiilor urechii se utilizeaza urmatoarele antibiotice:

A. Titotricina 0,01-0,05%
B. Tetracicline 0,5%
C. Sulfat de neomicina 0,025-0,05%
D. Sulfat de neomicina 0,25-0,5%
E. Sulfat de gentamicina 0,01-0,03%
(pag. 317-318 (8))
F2541128. Polietilenglicolii lichizi folositi ca solventi la prepararea formelor farmaceutice auriculare:

A. Nu sunt miscibile cu glicolii
B. Sunt lichide anhidre cu vascozitate mare
C. Prezinta capacitate de dizolvare mai mare decat apa si alcoolul pentru anestezina si fenol
D. Prezinta capacitate de dizolvare mai mica decat apa si alcoolul pentru anestezina si fenol
E. Sunt neiritanti pentru mucoase
(pag. 318 (8))
F2541129. Apa distilata folosita la prepararea formelor farmaceutice auriculare, prezinta urmatoarele
avantaje:
A. Actioneaza prin efect de curatire, racire si calmare a procesului infalamator
B. Actioneaza rapid (fiind solvent polar are capacitate mare de dizolvare a substantelor)
C. Dizolva secretiile auriculare mucoase si mucopurulente
D. Patrunde usor in cavitatile profunde ale urechii
E. Nu favorizeaza reactiile de degradare a substantelor medicamentoase
(pag. 318 (8))
F2541130. Agentii conservanti folositi la prepararea formelor farmaceutice auriculare sunt:

A. Tiomersal 0,005%
B. Tiomersal 0,05%
C. Clorura de benzetoniu 0,02%
D. Clorura de benzalconiu 0,02-0,1%
E. Clorbutanol 0,05-0,1%
(pag. 319 (8))
F2541131. Avantajele administrrii auriculare sunturmatoarele, cu exceptia:

A. apariia efectului la 60 de minute dup administrare
B. administrarea prin lezarea barierelor naturale
C. utilizarea de forme farmaceutice diferite: lichide, solide, semisolide
D. utilizarea unui numr foarte mic de forme farmaceutice
E. administrarea este dureroas
(pag. 314/8)
F2541132. Conform FR X substanele auxiliare folosite n formularea picturilor de ureche sunt

urmatoarele, cu exceptia:
A. colorani
B. conservani antimicrobieni potrivii
C. corectori de miros
1236
1237
Rezidentiat 2004
D. corectori de gust
E. solubilizani
(pag. 716/8)
F2541133. n tratamentul maladiilor urechii se folosesc substane medicamentoase cu aciune:

A. vasodilatatoare
B. antipiretic
C. analgezic
D. antiinflamatoare
E. vasoconstrictoare
(pag. 318/8)
F2541134. Solvenii folosii pentru obinerea preparatelor auriculare trebuie s indeplineasca

urmatoarele conditii, cu exceptia:
A. nu reacioneze cu substanele medicamentoase
B. fie iritani
C. fie vscoase pentru o aderen mai bun
D. modifice pH-ul secreiilor urechii
E. fie incompatibili cu recipientele de condiionare
(pag. 318/8)
F2541135. Glicerolul este folosit ca solvent pentru obinerea preparatelor otice lichide deoarece:
A. are capacitate mare de dizolvare
B. asigur un contact prelungit al substanei medicamentoase cu zona auricular
C. nu este miscibil cu secreiile auriculare
D. duce la obinerea de emulsii
E. formeaz preparate vscoase
(pag. 318/8)
F2541136. Cei mai folosii solveni pentru preparatele auriculare, conform FR X, sunt:
A. apa
B. uleiurile vegetale
C. propilenglicolul
D. alcoolul concentrat
E. glicerolul
(pag. 716/10)
F2541137. n ceea ce privete depozitarea otoguttae-lor sunt incorecte urmtoarele afirmaii:

A. ferit de lumin
B. la loc rcoros
D. recipiente prevzute cu sistem de picurare
E. recipiente nchise etan
(pag. 319/8)
F2541138. Controlul calitii medicamentelor otologice lichide se refer la:

A. determinarea pH-ului preparatelor apoase
B. determinarea sterilitii (unde este cazul)
C. determinarea coninutului n substana activ
D. determinarea masei totale pe recipient
E. numai rspunsurile a i c sunt corecte
(pag. 319/9)
1237
1238
Rezidentiat 2004
F2541139. Pentru condiionarea primar a preparatelor otologice se folosesc att n industrie ct i n

farmacie:
A. flacoane presurizate (numai n industrie)
B. flacoane presurizate (numai n farmacie)
C. numai flacoane de sticl transparent
D. flacoane din plastomer suplu cu dop pictor
E. flacoane de sticl incolor sau colorat brun, cu dop pictor
(pag. 319/8)
F2541140. Soluiile apoase administrate la nivelul zonei auriculare prezint:

A. o aciune topic
B. cedare rapid a substanelor medicamentoase
C. cedare aproape total a substanelor medicamentoase
D. cedare rapid a substanelor medicamentoase
E. aciune sistemic
(pag. 320/8)
F2641141. Pentru conservarea picturilor auriculare se utilizeaz:

A. borat de fenilmercuros
B. clorur de decualiniu
C. tiomersal
D. clorur de benzetoniu
E. clorur de benzalconiu
(pag. 319)
F2641142. Alcoolul se folosete la prepararea picturilor pentru ureche:

A. n concentraii de 60-90 % v/v
B. n concentraii de pn la 40 % v/v
C. deoarece este bine tolerat de mucoasa urechii, avnd i aciune bactericid
D. pentru a asigura hidratarea suprafeei zonei auriculare
E. pentru a favoriza tratamentul afeciunilor urechii interne
(pag. 318)
F2641143. Picturile auriculare pot conine ca substane medicamentoase:

A. antibiotice asociate cu corticosteroizi
B. anestezice locale
C. analgezice
D. ageni cerumenolitici
E. ageni cerumenogeni
(pag. 318)
F2641144. Conform FR X, cei mai folosii solveni la prepararea picturilor otice sunt:
A. glicerolul
B. uleiul de parafin
C. apa distilat
D. propilenglicolul
E. alcoolul diluat
(pag. 716)
F2641145. Secreiile canalului auditiv au un pH:

A. sla acid
B. slab alcalin
1238
1239
Rezidentiat 2004
C. datorat acizilor grai liberi

D. foarte slab bazic spre neutru
E. foarte sla acid spre neutru
(pag. 316)
F2641146. Preparatele auriculare trebuie s fie sterile n cazul n care:

A. se administreaz la sugari i copii mici
B. conin antibiotice
C. se administreaz pentru tratamentul urechii lezate
D. se folosesc n intervenii chirurgicale la nivelul urechii
E. sunt destinate a fi administrate n urechea extern i mai ales n urechea medie
(pag. 317)
F2641147. La prepararea picrurilor pentru ureche, se pot folosi ca vehicule vscoase:

A. glicerol
B. propilenglicol
C. ulei de parafin
D. soluii alcoolice cu ageni vscozifiani macromoleculari
E. polietilenglicoli lichizi
(pag. 318)
F2641148. Ca substane medicamentoase cerumenolitice se utilizeaz:

A. dioctilsulfosuccinatul de sodiu
B. carbamazepin peroxidul
C. tetraetanolamin polipeptidul
D. srurile de cupru
E. tween-ul 80
(pag. 318)
F2641149. Printre factorii importani n administrarea formelor otice lichide, se enumer i:

A. timpul de contact, dup administrare (5-10 minute)
B. poziia orizontal a pacientului, cu urechea afectat orientat n sus
C. micarea pavilionului urechii
D. temperatura soluiilor s fie uor sczut
E. repausul la pat timp de o or dup administrare
(pag. 320)
F2641150. Preparatele lichide destinate a fi administrate n urechea lezat, timpan perforat sau naintea
unei intervenii chirurgicale trebuie s fie:
A. izotonice
B. proaspt preparate
C. sterile
D. izohidrice i izoionice
E. lipsite de conservani antimicrobieni
(pag. 313-314)
F2641151. Din categoria preparatelor otologice lichide fac parte:

A. pansamentele auriculare
B. soluiile pentru cauterizri
C. otoconurile lichide
D. otoguttae - FR X
E. bile auriculare
1239
1240
Rezidentiat 2004
(pag. 314)
F2641152. Spray-urile administrate pe cale auricular:

A. pot fi lichide sau solide
B. sunt numai sub form lichid (aerosoli)
C. se administreaz cu dispozitive speciale de pulverizare
D. au aciune rapid
E. au aciune lent
(pag. 314)
F2641153. Referitor la calea de administrare auricular este adevrat c:

A. permite o administrare uoar, rapid, dar dureroas a medicamentului
B. terapia local conduce la o aciune rapid i direct, cu concentraii mici de medicament
C. se pot utiliza diferite forme farmaceutice lichide, semisolide sau solide
D. este contraindicat folosirea altor vehicule dct apa i glicerolul
E. soluiile apoase au ntotdeauna eficacitate terapeutic
(pag. 314)
F2641154. Dup gradul de dispersie, formele otice pot fi:

A. lichide
B. semisolide
C. solide
D. multidoze
E. cu doze unitare
(pag. 315)
1240
1241
Rezidentiat 2004
Tema nr. 42
Preparate oromucozale
BIBLIOGRAFIE:

F1342001. Comprimatele bucale se administreaza:
A. sublingual
B. intre gingie si mucoasa obrazului
C. in alveolele dentare
D. se sug
E. prin dizolvare in apa
(pag. 575)
F1542002. Avantajele cii de administrare bucofaringiene sunt urmtoarele, cu excepia:

A. asigur o terapie localizat
B. utilizeaz numai forma farmaceutic de soluie
C. medicamentele sunt uor de aplicat
D. n cazuri dureroase se pot aplica inhalaii
E. numai calea sublingual se poate utiliza pentru o aciune sistemic
(pag. 341, [8])
F1542003. Cavitatea buco-faringo-laringian nu cuprinde:

A. faringele
B. laringele
C. cavitatea bucal
D. dinii
E. stomacul
(pag. 342, [8])
F1542004. Comprimatele bucale:

A. sunt preparate semisolide
B. sunt destinate afeciunilor cardiace
C. sunt destinate afeciunilor locale ale cavitii bucale
D. conin numai excipieni diluani
E. sunt obinute prin modelare manual
(pag. 340, [8])
F1542005. Pe cile bucofaringiene se pot administra urmtoarele forme farmaceutice cu excepia:

A. apelor de gur
B. alveoconurilor
C. comprimatelor bucale
D. comprimatelor retard
E. comprimatelor sublinguale
(pag. 340, [8])
F1542006. pH-ul salivar este:

A. neutru
1241
1242
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
acid
alcalin
uor acid
uor alcalin
(pag. 343, [8])
F1542007. Preparatele oromucozale se clasific n funcie de modul de formulare n:

A. soluii apoase
B. soluii alcoolice
C. soluii glicerolate
D. soluii hidroalcoolice
E. formule magistrale
(pag. 342, [8])
F1642008. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este valabila n cazul colutoriilor ?

A. Sunt preparate de uz extern
B. Sunt destinate administrarii pe mucoasa bucala
C. Se administreaza sub forma diluata
D. Sunt preparate vscoase
E. Contin de obicei o singura substanta medicamentoasa
(pag. 456, [7])
F1642009. Ce solutii medicamentoase se ndeparteaza din gura dupa folosire ?

A. Gargarismele si apele de gura
B. Colutoriile
C. Solutiile apoase
D. Badijonajele
E. Clismele
(pag. 456, [7])
F1642010. Colutoriile sunt preparate care se administreaza:

A. extern
B. pe cale rectala
C. n scop terapeutic sau evacuator
D. dintr-un irigator
E. n scop terapeutic local sau sistemic
(pag. 456, [7])
F1642011. Colutoriile:
A. sunt solutii medicamentoase destinate administrarii pe piele
B. se administreaza prin frictionare
C. se prepara n apa sau n solutii hidroalcoolice
D. se prepara ntr-un vehicul vscos
E. sunt preparate de uz intern
(pag. 456, [7])
F1642012. Gargarismele:
A. se pot prepara numai sub forma de solutii apoase
B. sunt solutii apoase, adeseori hidroalcoolice
C. au un vehicul vscos
D. se administraza prin badijonarea mucoasei bucale
E. se administreaza ca atare
1242
1243
Rezidentiat 2004
(pag. 456, [7])
A. se prepara cu solventi sau vehicule pe baza de uleiuri vegetale sau mucilagii
B. au efect indeosebi asupra buco si hipofaringelui
C. au actiune marcata in afectiuni laringiene
D. sunt recomandate in faringite congestive si angine
E. sunt indicate in general in afectiunile valului si amigdalelor palative
(pag. (8) 348 - 349)
F2142014. La formularea formelor lichide bucofaringiene se iau in considerare urmatoarele, cu

exceptia:
A. sa se asigure un pH acid
B. sa se asigure un pH aproape neutru sau usor alcalin (7-8,5)
C. sa nu se modifice pH-ul salivar
D. sa nu se distruga papilele gustative
E. sa se asigure un gust placut, cu toate ca preparatele nu se inghit
(pag. 346, [8])
F2142015. In formularea apelor de gura se folosesc urmatorii solventi, cu exceptia:

A. apei
B. alcoolului de diferite concentratii
C. solutiilor izotonice de clorura de sodiu
D. solutiilor hipertonice de clorura de sodiu 2%
E. uleiurilor vegetale
(pag. 347, [8])
F2142016. Urmatoarele afirmatii privind comprimatele de supt sunt reale, cu exceptia:

A. se folosesc pentru o actiune sistemica
B. sunt destinate afectiunilor locale ale cavitatii bucale
C. sunt formulate pentru a se dizolva lent in gura
D. se obtin prin comprimare
E. contin substante antiseptice, anestezice, etc.
(pag. 340, [8])
F2542017. Lycasin-ul este un adjuvant folosit in preparatele bucofaringiene ca inlocuitor al:

A. Glicol-ului
B. Zaharului
C. Glicerolului
D. Clorurii de benzalconiu
E. Procainei
(pag. 347 (8))
F2542018. Gargarismele nu vor fi preparate cu solventi sau vehicole pe baza de uleiuri vegetale sau
vehicole vascoase (mucilagii) pentru ca:
A. De obicei aceste substante sunt incompatibile cu substante active
B. Nu se folosesc pentru actiune emolienta sau de protejare a mucoasei bucofaringiene
C. In gura lasa un gust si miros neplacut
D. Aceste vehicole, in special mucilagiile pot irita mucoasa bucofaringiana
E. Acesti solventi asigura un timp de contact mai mare cu mucoasa bucala
(pag. 348 (8))
F2542019. Efectul gargarismelor este mai puternic la nivelul:
1243
1244
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
Laringelui
Faringelui
La nivelul valului palatin
Amigdalelor palatine
Stalpilor amigdalieni
(pag. 349 (8))
F2542020. Pe cile bucofaringiene se pot administra urmtoarele forme farmaceutice cu excepia:

A. comprimatelor sublinguale
B. comprimatelor retard
C. comprimatelor bucale
D. alveoconurilor
E. apelor de gur
(pag. 340/8)

A. sunt obinute prin modelare manual
B. conin numai excipieni diluani
C. sunt destinate afeciunilor locale ale cavitii bucale
D. sunt destinate afeciunilor cardiace
E. sunt preparate semisolide
(pag. 340/8)
F2542022. Avantajele cii de administrare bucofaringiene sunt urmtoarele, cu excepia:

A. utilizeaz numai forma farmaceutic de soluie
B. medicamentele sunt uor de aplicat
C. n cazuri dureroase se pot aplica inhalaii
D. numai calea sublingual se poate utiliza pentru o aciune sistemic
E. asigur o terapie localizat
(pag. 341/8)
F2542023. Preparatele oromucozale se clasific n funcie de modul de formulare n:

A. formule magistrale
B. soluii apoase
C. soluii alcoolice
D. soluii glicerolate
E. soluii hidroalcoolice
(pag. 342/8)
F2542024. Cavitatea buco-faringo-laringian cuprinde urmatoarele, cu exceptia:

A. dinii
B. cavitatea bucal
C. stomacul
D. laringele
E. faringele
(pag. 342/8)
F2542025. pH-ul salivar este:

A. uor alcalin
B. uor acid
C. alcalin
D. acid
1244
1245
Rezidentiat 2004
E. neutru
(pag. 343/8)
F2542026. n formularea preparatelor administrate pe cile buco-faringo-laringiene nu se ine seama de:

A. locul de aplicare
B. forma farmaceutic
C. recipientul de condiionare secundar
D. aciunea urmrit
E. natura substanei medicamentoase
(pag. 346/8)
F2642027. Apele de gur:

A. se pot prepara numai sub form de soluii apoase
B. sunt soluii apoase, alcoolice sau hidroalcoolice
C. au vehicul vscos
D. se administreaz prin badijonarea mucoasei bucale
E. se administreazca atare
(pag. 340)
F2642028. Gargarismele sunt:

A. soluii apoase, hidroalcoolice sau glicerinate
B. soluii apoase, n general diluate
C. soluii hidroalcoolice
D. soluii apoase, n general concentrate
E. numai soluii cu vehicul compus
(pag. 340)
F2642029. Ce soluii medicamentoase se ndeprteaz din gur dup folosire?

A. gargarismele i apele de gur
B. colutoriile i apele de gur
C. soluiile apoase de uz extern
D. badijonajele i pensulaiile bucale
E. clismele i gargarismele
(pag. 340)
F2642030. Care dintre urmtoarele afirmaii nu este valabil n cazul colutoriilor?

A. sunt preparate de uz extern
B. sunt destinate administrrii pe gingii, pereii interni ai cavitii bucale, limb, faringe
C. se administreaz sub form diluat
D. sunt preparate vscoase
E. se folosesc pentru o aciune local
(pag. 340)
F2642031. Colutoriile sunt preparate care se administreaz:

A. extern
B. pe cale rectal
C. n scop terapeutic sau evacuator
D. dintr-un irigator
E. n scop terapeutic local sau sistemic
(pag. 340)
1245
1246
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
sunt soluii medicamentoase destinate admnistrrii pe piele

se administreaz prin fricionare
se prepar n ap sau n soluii hidroalcoolice
se prepar ntr-un vehicul vscos
sunt preparate de uz intern, care se menin n gur
(pag. 347-348)
F2642033. Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate?

A. gargarismele se utilizeaz pentru tratamentul unor afeciuni ale gtului
B. apele de gur pot conine antiseptice, astringente sau anestezice locale
C. soluiile sunt preparate oromucozale
D. colutoriile se mai numesc i clisme
E. comprimatele sublinguale se dizolv lent n gur sau se mestec
(pag. 340)

F1242034. Alegeti care solventi si vehicule se folosesc pentru preparatele bucofaringiene
A. apa distilata
B. asociere apa distilata cu alcool
C. asociere apa-propilenglicol
D. asociere apa-polietilenglicoli lichizi
E. ulei vegetal
(pag. 340-9, [8])
F1242035. Apele de gura:alegeti enunturile care sunt corecte referitor la aceste preparate
A. sinonim spalaturi bucale
B. solutii apoase, alcoolice sau hidroalcoolice
C. destinate curatirii cavitatii bucale
D. se aplica sub forma diluata, ex temporae
E. contin substante medicamentoase puternic active
(pag. 340-9, [8])
F1242036. Care din enunturile de mai jos sunt metode de control a calitatii formelor bucofaringiene
lichide
A. aspectul, pH-ul
B. omogenitatea, viscozitatea
C. biodisponibilitatea
D. continutul in substanta medicamentoasa si masa totala pe recipient
E. viteza de cedare si absorbtie
(pag. 340-9, [8])
F1242037. Care dintre enunturi sunt corecte in legatura cu solutiile pentru regiunea gingivo-dentara
A. se numesc si solutii stomatologice
B. sunt preparate lichide
C. se aplica pe regiunea gingivo-dentara
D. se aplica si in cavitatea dentara ( alveola)
E. se aplica de catre pacient
(pag. 340-9, [8])
F1242038. Care substante medicamentoase se formuleaza in preparatele gingivo-dentare
1246
1247
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
mentol,camfor
ulei volatil de cuisoare
fenol
cocaina, xilina
clorat de potasiu
(pag. 340-9, [8])
F1242039. Ce anestezice locale se folosesc in formularea preparatelor bucofaringiene

A. procaina
B. tetracaina
C. cocaina
D. anestezina
E. morfina
(pag. 340-9, [8])
F1242040. Ce antiseptice sunt utilizate la formularea preparatelor bucofaringiene

A. iodoform
B. permanganat de potasiu
C. fenoli
D. apa oxigenata
E. gentamicina
(pag. 340-9, [8])
F1242041. Ce clase farmacologice de substante medicamentoase sunt utilizate in formularea

preparatelor bucofaringiene
A. antibiotice
B. analgezice
C. antiinflamatoare
D. astringente
E. spasmolitice
(pag. 340-9, [8])
F1242042. Ce enunturi sunt corecte in legatura cu gargarismele

A. sunt preparate farmaceutice lichide destinate clatirii gurii, dupa care se expulzeaza fara a fi inghitite
B. se folosesc pentru actiune locala dezinfectanta, umectanta si de curatare
C. au actiune emolienta
D. actioneaza corespunzator si la nivelul faringelui si laringelui
E. reduc cariile dentare
(pag. 340-9, [8])
F1242043. Ce vehicule se folosesc in colutorii

A. glicerol
B. propilenglicol
C. polietilenglicoli lichizi
D. mucilag de alcool polivinilic
(pag. 340-9, [8])
F1242044. Precizati componentii medicamentosi ai colutoriilor

A. albastru de metilen
B. colargol
C. clorura de zinc
1247
1248
Rezidentiat 2004
D. nistatina
E. gentamicina
(pag. 340-9, [8])
F1242045. Precizati modul de dispersare a substantei medicamentoase in preparatele bucofaringiene

A. dizolvare
B. emulsionare
C. suspendare
D. formare de solutii solide
(pag. 340-9, [8])
F1242046. Solutiile pentru regiunea gingivo-dentara au urmatoarele utilizari: alegeti variantele corecte
A. anestezice
B. dezinfectante
C. antiseptice
D. reduc tartrul
E. trateaza parodontopatiile
(pag. 340-9, [8])
F1242047. Tipuri de preparate medicamentoase bucofaringiene destinate tratamentului unor afectiuni

ale mucoasei bucale (orale); alegeti variantele corecte
A. gargarisme
B. colutorii
C. ape d egura
D. solutii gingivo-dentare
E. paste de dinti
(pag. 340-349, [8])
A. sunt solutii medicamentoase apoase
B. sunt solutii medicamentoase viscoase
C. contin intotdeauna o singura substanta medicamentoasa
D. sunt preparate de uz intern
E. contin substante medicamentoase astringente,antiseptice
(pag. 456, [7])
A. sunt preparate farmaceutice de uz extern
B. se administreaza prin badijonarea mucoasei cavitatii bucale
C. se administreaza prin diluare prealabila
D. nu se dilueaza inainte de administrare
E. sunt oficinale in FR.X
(pag. 456, [7])
A. sunt oficinale in FR.X
B. sunt solutii apoase,frecvent hidroalcoolice
C. se folosesc ca atare
D. se folosesc prin badijonare
E. se folosesc pentru tratamentul unor afectiuni ale cavitatii bucale
(pag. 456, [7])
1248
1249
Rezidentiat 2004
A. sunt preparate farmaceutice de uz extern
B. sunt preparate farmaceutice de uz intern
C. se folosesc dupa diluare corespunzatoare cu apa
D. contin substante antiseptice,astringente,analgezice
E. nu se indeparteaza din gura dupa folosire
(pag. 456, [7])
A. se mai numesc i gargarisme
B. sunt denumite pensulaii
C. sunt denumite badijonaje
D. sunt preparate farmaceutice semisolide
E. sunt preparate lichide mai mult sau mai puin vscoase
(pag. 348, [8])
F1542053. Funcie de modul de condiionare formele buco-faringo-laringiene se clasific n:

A. soluii
B. forme unidoze
C. suspensii
D. forme multidoze
E. paste
(pag. 342, [8])
A. sunt destinate tratamentului afeciunilor cavitii bucale
B. sunt destinate tratamentului afeciunilor laringelui
C. au efect slab n afeciunile laringiene
D. sunt contraindicate n faringite congestive i n angine
E. sunt recomandate n afeciuni ale amigdalelor palatine
(pag. 348, [8])
F1542055. n formularea preparatelor administrate pe cile buco-faringo-laringiene se ine seama de:

A. natura substanei medicamentoase
B. locul de aplicare
C. aciunea urmrit
D. recipientul de condiionare secundar
E. forma farmaceutic
(pag. 346, [8])
F1542056. n industrie colutoriile sub form de soluii sunt condiionate n:

A. flacoane de metal
B. tuburi de aluminiu siliconate n interior
C. flacoane de sticl nsoite cu dispozitive port-valv
D. flacoane din plastic suplu cu pulverizator
E. flacoane presurizate (sub azot)
(pag. 348, [8])
F1542057. Soluiile pentru regiunea gingivo-dentar:

A. sunt numite i soluii stomatologice
B. pot fi soluii alcoolice sau apoase
C. se aplic pe regiunea gingivo-dentar
1249
1250
Rezidentiat 2004
D. se introduc n cavitatea dentar

E. pot fi aplicate i de ctre pacient
(pag. 349, [8])
F1542058. Substanele medicamentoase folosite pentru obinerea preparatelor utilizate n igiena i

tratamentul afeciunilor cilor buco-faringo-laringiene pot fi:
A. numai substane colorante i colorate
B. numai substane incolore
C. cu aciune antiseptic
D. cu aciune analgezic
E. cu aciune astringent
(pag. 346, [8])
F1542059. Utilizrile soluiilor dentifrice sunt:

A. cur suprafaa dentar
B. asigur sntatea gingiei
C. produc halen
D. produc carii dentare
E. reduc tartrul
(pag. 348, [8])
F1642060. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate ?

A. Gargarismele se utilizeaza pentru tratamentul unor afectiuni ale cavitatii bucale
B. Apele de gura pot contine antiseptice, astringente sau analgezice
C. Solutiile sunt preparate oromucozale
D. Colutoriile se mai numesc si clisme
E. Colutoriile sunt solutii medicamentoase
(pag. 456, [7])
F1642061. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false ?

A. Apele de gura se administreaza prin badijonare
B. Apele de gura se ndeparteaza din gura dupa folosire
C. Apele de gura se folosesc n prealabil diluate
D. Apele de gura se folosesc pentru tratamentul local si sistemic al unor afectiuni
E. Apele de gura contin antiseptice, astringente, analgezice
(pag. 456, [7])
F1642062. Care dintre urmatoarele preparate de uz extern se administreaza numai pe mucoase ?

A. Gargarismele
B. Colutoriile
C. Apele de gura
D. Solutiile
E. Lotiunile
(pag. 456, [7])
F1642063. Care dintre urmatoarele preparate de uz extern se prepara numai sub forma de solutii ?
A. Colutoriile
B. Clismele
C. Apele de gura
D. Spalaturile bucale
E. Gargarismele
(pag. 456, [7])
1250
1251
Rezidentiat 2004
F1642064. Care dintre urmatoarele preparate se administreaza pe mucoasa bucala si pot fi solutii
apoase sau hidroalcoolice ?
A. Clismele
B. Gargarismele
C. Colutoriile
D. Apele de gura
E. Lotiunile bucale
(pag. 456, [7])
F1642065. Colutoriile se administreaza:

A. prin badijonare
B. prin tamponare
C. pe mucoasa cavitatii bucale sau pe piele
D. numai pe mucoasa cavitatii bucale
E. fara a se dilua n prealabil
(pag. 456, [7])
A. sunt preparate de uz extern
B. se utilizeaza pentru spalarea ranilor
C. contin de obicei mai multe substante active asociate cu substante auxiliare
D. sunt solutii medicamentoase
E. se utilizeaza fara a se dilua n prealabil
(pag. 456, [7])
A. sunt solutii apoase sau hidroalcoolice
B. se utilizeaza pentru tratamentul unor afectiuni ale mucoasei bucale
C. contin de regula antiseptice, astringente, analgezice
D. se folosesc dupa diluare cu apa
E. nu se ndeparteaza din gura dupa utilizare
(pag. 456, [7])
F2142068. Sub forma de gargarisme se utilizeaza solutii cu:

A. rivanol
B. albastru de metil
C. apa oxigenata
D. borax
E. cloramine
(pag. (8) 348)
F2142069. Solutiile concentrate pentru gargara se pot dilua cu:

A. decoct de radacina de ipeca
B. macerat de alteea
C. infuzie de flori de musetel
D. infuzie de flori de tei
E. apa de roze
(pag. (8) 347)
F2142070. Absorbitia substantei medicamentoase la nivelul zonei sublinguale este favorizata de:
A. epiteliu pluricelular subtire
B. pH aproape neutru
1251
1252
Rezidentiat 2004
C. lamina bazala
D. vascularizatia bogata
E. stratul keratinizat prezent in mucoasa orala keratinizata
(pag. (8) 349)
A. sunt destinate exercitarii unei actiuni sistemice
B. sunt destinate exercitarii unei actiuni locale
C. sunt solutii apoase, alcoolice sau hidroalcoolice
D. se administreaza prin badijonare
E. se administreaza prin pulverizare
(pag. (8) 347 - 348)
F2142072. Spray-urile si aerosolii:

A. sunt preparate formate din particule foarte fine lichide sau solide dispersate in mediu lichid
B. pot fi administrate cu dispozitive speciale de pulverizare
C. pot fi administrate prin propulsare cu ajutorul unui gaz sub presiune
D. au efect general sau local
E. au o tehnologie de fabricatie simpla
(pag. (8) 340)

A. sunt destinate afectiunilor locale ale cavitatii orale
B. sunt destinate dizolvarii rapide in gura
C. sunt destinate dizolvarii lente in gura
D. se plaseza sub limba
E. permit pasajul transmucozal al unor substante medicamentoase
(pag. (8) 340)
F2142074. Formele moderne de administrare bucofaringiana sunt reprezentate de:

A. pensulatii
B. cauterizari
C. preparate bioadezive
D. spray-uri
E. inhalatii
(pag. (8) 341)
F2142075. Care dintre urmatoarele preparate bucofaringiene pot avea efect prelungit:
A. solutii vascoase
B. comprimate sublinguale
C. comprimate bioadezive
D. geluri
E. ape de gura
(pag. (8) 341)
F2142076. In afectiuni insotite de durere sunt recomandate urmatoarele forme farmaceutice

bucofaringiene
A. inhalatii
B. colutorii
C. pulverizatii
D. comprimate pentru supt
E. aerosoli
1252
1253
Rezidentiat 2004
(pag. (8) 341)
F2142077. Formele farmaceutice bucofaringiene cuprind:

A. ape de gura
B. colutorii
C. otoconuri
D. solutii dentrifice
E. gargarisme
(pag. 347 - 348, [8])
A. sunt destinate tratamentului afectiunilor gatului (faringe, amigdale)
B. sunt folosite pentru spalarea gurii
C. aplicarea se face prin barbotarea lichidului cu aer
D. barbotarea este urmata de inghitirea preparatului
E. au pH apropiat de neutralitate
(pag. 340, [8])
F2142079. In formularea apelor de gura:

A. se va tine seama de pH-ul salivei
B. se va tine seama de prevenirea inhibarii miscarii ciliare
C. se va evita o alcalinitate mai mare pentru a nu distruge mucoasa
D. se va tine seama de efectul cariogen imprimat de pH-ul acid
E. se vor folosi exclusiv vehicule vascoase
(pag. 347, [8])
F2142080. La formularea preparatelor oromucozale trebuie sa se tina seama de:

A. locul de aplicare
B. actiunea urmarita
C. tehnologia de obtinere
D. conditiile de depozitare
E. forma farmaceutica
(pag. 346, [8])
A. sunt forme farmaceutice lichide mai mult sau mai putin vascoase
B. se aplica dupa diluare cu apa
C. se aplica pentru a exercita o actiune locala
D. utilizeaza ca vehicule glicerol, propilenglicol, PEG-uri lichizi
E. se mai numesc erine
(pag. 347 - 348, [8])
F2142082. Apele de gura:

A. sunt denumite si spalaturi bucale
B. sunt denumite si gargarisme
C. sunt folosite pentru reducerea halenei
D. au efect sistemic, de scurta durata
E. se pot utiliza si sub forma de solutii usor alcaline
(pag. 347, [8])
F2142083. In formularea colutoriilor se pot include:

1253
1254
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
clorura de zinc
acid salicilic
nistatin
mentol
(pag. 347, [8])
F2142084. Ca vehicule la prepararea colutoriilor se utilizeaza:

A. mucilagii de macromolecule
B. alcool etilic
C. glicerol
D. propilenglicol
E. polietilenglicoli lichizi
(pag. 348, [8])
F2142085. Gargarismele au actiune locala:

A. dezinfectanta
B. de spalare si detasare a membranelor si depozitelor
C. emolienta asupra mucoasei bucolaringiene
D. cheratoplastica
E. de umectare a mucoasei bucofaringiene prin provocarea unei hipersalivatii
(pag. 348, [8])
F2142086. Sub forma de gargarisme se utilizeaza solutii cu:

A. apa oxigenata
B. borax
C. adrenalina
D. permanganat de potasiu
E. salol
(pag. 348, [8])
F2142087. Contactul prelungit al preparatelor bucofaringiene cu mucoasa se realizeaza prin:

A. utilizarea de preparate lichide care contin agenti tensioactivi
B. utilizarea de geluri bioadezive
C. utilizarea de forme solide
D. marirea vascozitatii preparatelor lichide
E. includerea in formulare a unor compusi cu potential cariogen
(pag. 346, [8])
F2142088. In formularea medicamentelor bucofaringiene intra:

A. antiinflamatoare
B. dezodorizante
C. antihistaminice
D. dezinfectante
E. anestezice locale
(pag. 346 - 347, [8])
F2242089. Tipuri de preparate medicamentoase bucofaringiene lichide destinate tratamentului unor

afectiuni ale mucoasei bucale
A. gargarisme
B. colutorii
C. ape de gura
D. solutii gingivo-dentare
1254
1255
Rezidentiat 2004
E. paste de dinti
(pag. Popovici,340)
F2242090. Clase farmacologice de substante medicamentoase utilizate in formularea preparatelor

bucofaringiene
A. antibiotice
B. analgezice
C. antiinflamatoare
D. astringente
E. spasmolitice
(pag. Popovici,347)
F2242091. Anestezice locale in formularea preparatelor bucofaringiene

A. procaina
B. tetracaina
C. cocaina
D. mentol
E. morfina
(pag. Popovici,347)
F2242092. Antiseptice utilizate la formularea preparatelor bucofaringiene

A. iodoform
B. permanganat de potasiu
C. fenoli
D. apa oxigenata
E. gentamicina
(pag. Popovici,346)
F2242093. Care este modul de dispersare a substantei medicamentoase in preparatele bucofaringiene

lichide
A. dizolvare
B. emulsionare
C. suspendare
D. solutii solide
E. eutectice
(pag. Popovici,340)
F2242094. Solventi si vehicule pentru preparatele bucofaringiene

A. apa distilata
B. asociere de apa distilata cu alcool
C. asociere apa-propilenglicol
D. asociere apa-polietilenglicoli lichizi
E. ulei vegetal
(pag. Popovici,347)
F2242095. Apele de gura

A. sinonim spalaturi bucale
B. solutii apoase, alcoolice sau hidroalcoolice
C. destinate unui efect local
D. se aplica sub forma diluata, ex temporae
E. contin substante medicamentoase puternic active
(pag. Popovici,340)
1255
1256
Rezidentiat 2004
F2242096. Colutoriile
A. sinonim pensulatii sau badijonaje pentru cavitatea bucala
B. sunt forme farmaceutice lichide dar cu viscozitate mai mare
C. asigura o stationare pe o durata mai indelungata la nivelul mucoasei bucofaringiene
D. exercita o actiune locala
E. actioneaza prin flux osmotic invers
(pag. Popovici,340)
F2242097. Componenti medicamentosi ai colutoriilor

B. colargol
C. clorura de zinc
D. nistatina
E. hormoni
(pag. Popovici,347)
F2242098. Vehicule in colutorii

A. glicerol
B. propilenglicol
C. polietilenglicoli lichizi
D. mucilag de alcool polivinilic
(pag. Popovici,347)
F2242099. Gargarisme
A. sunt preparate farmaceutice lichide destinate clatirii gurii, dupa care se expulzeaza fara a fi inghitite
B. se folosesc pentru actiune locala dezinfectanta, umectanta si de curatare
C. au actiune la nivelul faringelui
D. se dilueaza in momentul utilizarii
E. reduc cariile dentare
(pag. Popovici,340)
F2242100. Solutii pentru regiunea gingivo-dentara

A. se numesc si solutii stomatologice
C. se aplica pe regiunea gingivo-dentara
D. se aplica si in cavitatea dentara ( alveola)
E. sunt preparate semisolide
(pag. Popovici,340)
F2242101. In preparatele gingivo-dentare se formuleaza substante medicamentoase

A. mentol
B. ulei volatil de cuisoare
C. fenol
D. cocaina
E. metiltestosterona
(pag. Popovici,349)
F2242102. Solutiile pentru regiunea gingivo-dentara au urmatoarele utilizari

A. anestezice
B. dezinfectante
C. antiseptice
1256
1257
Rezidentiat 2004
D. reduc tartrul
E. trateaza parodontopatiile
(pag. Popovici,349)
F2242103. Controlul calitatii formelor bucofaringiene lichide

A. aspectul
B. omogenitatea
C. viscozitatea
D. continutul in substanta medicamentoasa si masa totala pe recipient
E. viteza de cedare si absorbtie
(pag. Popovici,349)
F2342104. In grupa preparatelor oromucozale intra:

A. gargarisme
B. colutorii
C. ape de gura
D. paste de dinti
E. alveoconuri
(pag. 342)
F2342105. Solutiile oromucozale au ca solvent:

A. apa
B. alcool de diverse concentratii
C. glicerol
D. uleiu de floarea soarelui
E. ulei de parafina
(pag. 347)
F2342106. Gargarismele se utilizeaza pentru:

A. tratarea afectiunilor cavitatii bucale
B. tratarea gingiilor
C. dupa extractii dentare
D. micoze bucale
E. absorbtie sistemica
(pag. 348)
F2342107. Comprimatele pentru supt:

A. sunt destinate mentinerii in gura
B. elibereaza treptat substanta activa
C. elibereaza rapid substanta activa
D. combat afectiunile locale
E. combat afectiunile generale
(pag. 340)
F2342108. Preparatele lichide oromucozale au urmatorul pH:

A. 6
B. 7
C. 7,5
D. 8
E. 5,5
(pag. 346)
1257
1258
Rezidentiat 2004
F2342109. Pentru tratarea gingiilor sunt utilizate:

A. solutii apoase
B. solutii hidroalcoolice
C. solutii glicerolate
D. solutii uleioase
E. mucilagii
(pag. 348,349)
F2542110. Pe caile bucofaringolaringiene se pot administra diferite forme farmaceutice:

A. Ape de gura
B. Alveoconuri
C. Siropuri
D. Paste obturante
E. Ceruri dentare
(pag. 340 (8))
F2542111. Caile de administrare bucofaringiene ofera o serie de avantaje:

A. In cazuri dureroase se pot aplica inhalatii, pulverizari si aerosoli
B. Se pot folosi substante medicamentoase in doze mici datorita suprafetei mici a caii sublinguale
C. Pot avea efect prelungit (solutii vascoase, geluri, comprimate bucoadezive)
D. Prezinta o absorbtie rapida, imediata si in contact direct cu leziunea (solutii)
E. Asigura o terapie localizata la nivelul diferitelor zone anatomice, cu diverse substante medicamentoase
(pag. 341 (8))
F2542112. Apele de gura sunt:

A. Solutii apoase
B. Solutii alcoolice
C. Solutii glicerinate
D. Solutii hidroalcoolice
E. Spalaturi bucale
(pag. 347 (8))
F2542113. Colutoriile se mai numesc si:

A. Geluri buco-adezive
B. Pensulatii
C. Spalaturi bucale
D. Dusuri buco-faringiene
E. Badijonaje
(pag. 347 (8))
F2542114. Ca substante active la prepararea colutoriilor se folosesc:

A. Colargol 2%
B. Albastru de metilen 1-3%
C. Salol
D. Lactat de aluminiu
E. Acid benzoic
(pag. 347 (8))
F2542115. Pentru preparatele dentifrice se impun in plus o serie de conditii:

A. Sa pastreze neschimbata halena
B. Sa curete bine suprafetele accesibile ale dintilor
C. Sa asigure sanatatea gingiilor
1258
1259
Rezidentiat 2004
D. Sa creeze o senzatie de confort bucal

E. Sa nu reduca incidenta de uzura a dintilor, respectiv sa previna cariile dentare
(pag. 346 (8))
F2542116. In infectiile nevirotice de la nivel buco-faringian se folosesc diferite substante din clasa
antisepticelor:
A. Nistatin
B. Apa oxigenata
C. Polividin-iod
D. Cloramina B
E. Hexilrezorcinol
(pag. 346 (8))
F2542117. In infectiile nevirotice oromucozale se folosesc substante medicamentoase din urmatoarele

clase:
A. Antiseptice
B. Antifungice
C. Odorizante
D. Anestezice locale
E. Substante desensibilizante ale dintilor
(pag. 346 (8))
F2542118. Lycasinul are urmatoarele caracteristici:

A. Lichid siropos, fara zahar
B. Lichid siropos cu o cantitate scazuta de zahar
C. Higroscopic
D. Nu cristalizeaza
E. Compatibil cu multe substante
(pag. 347 (8))
F2542119. In industrie, solutiile folosite ca si colutorii sunt conditionate in:

A. Flacoane de plastic suple cu pulverizator
B. Flacoane de sticla suple cu pulverizator
C. Flacoane de sticla insotite de un dispozitiv port-vata
D. Flacoane presurizate (sub azot)
E. Flacoane presurizate (sub heliu)
(pag. 348 (8))
F2542120. Trebuiesc diluate inainte de folosire urmatoarele forme farmaceutice pentru administrare
bucofaringiana:
A. Colutoriile
B. Apele de gura
C. Solutiile dentifrice
D. Gargarismele
E. Solutiile pentru regiunea gingivo dentara
(pag. 348 (8))
F2542121. Solutiile gingivo-denare:

A. Se folosesc prin aplicarea in regiunea gingivo-dentara sau se introduc in alveola dentara
B. Se numesc si solutii stomatologice
C. Se aplica usor de catre pacient
D. Se aplica numai de catre medicul stomatolog
E. Sunt numai sub forma de solutii alcoolice
1259
1260
Rezidentiat 2004
(pag. 349 (8))
F2542122. Funcie de modul de condiionare formele buco-faringo-laringiene se clasific n:

A. forme unidoze
B. paste
C. soluii
D. suspensii
E. forme multidoze
(pag. 342/8)
F2542123. Substanele medicamentoase folosite pentru obinerea preparatelor utilizate n igiena i

tratamentul afeciunilor cilor buco-faringo-laringiene pot fi:
A. cu aciune analgezic
B. cu aciune astringent
C. numai substane incolore
D. cu aciune antiseptic
E. numai substane colorante i colorate
(pag. 346/8)
F2542124. Apele de gur:

A. se folosesc sub form diluat "ex-tempore
B. sunt soluii apoase, alcoolice i hidroalcoolice
C. sunt emulsii A/H
D. au efect antiinflamator, astringent, anestezic local
E. se mai numesc i splturi bucale
(pag. 347/8)
A. sunt denumite pensulaii
B. sunt denumite badijonaje
C. sunt preparate farmaceutice semisolide
D. se mai numesc i gargarisme
E. sunt preparate lichide mai mult sau mai puin vscoase
(pag. 348/8)
F2542126. n industrie colutoriile sub form de soluii sunt condiionate n:

A. flacoane presurizate (sub azot)
B. flacoane din plastic suplu cu pulverizator
C. flacoane de sticl nsoite cu dispozitive port-valv
D. tuburi de aluminiu siliconate n interior
E. flacoane de metal
(pag. 348/8)
F2542127. Utilizrile soluiilor dentifrice sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. cur suprafaa dentar
B. reduc tartrul
C. produc carii dentare
D. produc halen
E. asigur sntatea gingiei
(pag. 348/8)
F2542128. Soluiile pentru regiunea gingivo-dentar:
1260
1261
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
pot fi aplicate i de ctre pacient

se introduc n cavitatea dentar
se aplic pe regiunea gingivo-dentar
pot fi soluii alcoolice sau apoase
sunt numite i soluii stomatologice
(pag. 349/8)
A. sunt recomandate n afeciuni ale amigdalelor palatine
B. sunt contraindicate n faringite congestive i n angine
C. au efect slab n afeciunile laringiene
D. sunt destinate tratamentului afeciunilor laringelui
E. sunt destinate tratamentului afeciunilor cavitii bucale
(pag. 348/8)
A. se utilizeaz prin badijonare sau pulverizare
B. se utilizeaz pentru splarea rnilor
C. conin substane antiseptice asociate sau nu cu antiinflamatoare sau anestezice locale
D. sunt preparate lichide mai mult sau mai puin vscoase
E. se utilizeaz n prealabil diluate
(pag. 347-348)
F2642131. Printre preparatele medicamentoase care se administreaz pe mucoasele cavitii bucale, se

numr i:
A. loiunile bucale
B. gargarismele
C. colutoriile
D. apele de gur
E. clismele bucofaringiene
(pag. 340)
A. sunt preparate farmaceutice lichide
B. se utilizeaz pentru tratamentul afeciunilor i splarea cavitii bucale i laringelui
C. se folosesc pentru o aciune emolient sau de protejare a mucoasei bucofaringiene
D. se dilueaz n momentul utilizrii
E. se nghit dup utilizare
(pag. 340-348)
F2642133. Care dintre urmtoarele preparate se administreaz pe mucoasa bucal?

A. clismele
B. gargarismele
C. colutoriile
D. apele de gur
E. duurile bucofaringiene
(pag. 340)
F2642134. Care dintre urmtoarele preparate se pot prepara sub form de soluii?
A. colutoriile
B. pastele de dini
C. apele de gur
1261
1262
Rezidentiat 2004
D. splturile gingivale
E. gargarismele
(pag. 347-348)
F2642135. Care dintre urmtoarele preparate se administreaz numai pe mucoase?

A. gargarismele
B. soluiile
C. apele de gur
D. loiunile
E. colutoriile
(pag. 340)
F2642136. Care dintre urmtoarele afirmaii sunt false?

A. apele de gur se administreaz prin badijonare
B. apele de gur se ndeprteaz din gur dup folosire
C. apele de gur se folosesc n prealabil diluate
D. apele de gur se folosesc pentru tratamentul local i sistemic al unor afeciuni
E. apele de gur conin antiseptice, astringente, analgezice
(pag. 340, 347)
1262
1263
Rezidentiat 2004
Tema nr. 43
Emulsii farmaceutice
BIBLIOGRAFIE:
7. Tehnologie farmaceutica industriala Sorin Leucuta, Ed. Dacia, 2001

F1243001. Care enunt referitor la determinarea tipului emulsiei, este corect
A. prin diluarea cu faza externa emulsia separa fazele din care este alcatuita
B. prin diluarea cu faza externa emulsia nu separa fazele din care este alcatuita
C. conductibilitatea electrica este mai mare la emulsiile apa in ulei decit la cele ulei in apa
D. la adaugarea unui colorant solubil in apa, prin examinare microscopica picaturile emulsionate se coloreaza
daca emulsia este de tip ulei in apa
E. prin agitarea unei emulsii intr-o eprubeta, faza uleioasa se separa in partea superioara
(pag. 474, [7])
F1243002. In farmacopee, la monografia Infundibilia, se fac urmatoarele precizari referitoare la

emulsii:precizati la care
A. pentru administrare interna se folosesc nmai emulsiile apa in ulei
B. diametrul particulelor dispersate determinat la microscop trebuie sa fie de cel mult 5 micrometri
C. gradul de dispersie se determina prin numarul de miliarde de particule obtinute prin emulsionarea unui
gram de faza uleioasa
D. prepararea se face prin folosirea sapunurilor, prin mecanismul dat de teoria Bankroft
E. mecanismul de stabilizare a emulsiei este cel dat de teoria Harkins
(pag. 493, [FR X])
F1243003. Precizati factorul esential care este implicat in stabilitatea fizica a emulsiilor:
A. sarcina electrica
B. viscozitatea
C. umectarea
D. densitatea
E. tensiunea interfaciala
(pag. 466, [7])
F1243004. Utilizarea tensioactivilor amfifili ca emulgatori:care este enuntul corect

A. alegerea lor se face pe baza masei moleculare
B. tensioactivii cu valoare H.L.B mai mare de 7 formeaza emulsii apa/ulei
C. perechile de tensioactivi folosite ca emulgator reprezinta 8-10% fata de cantitatea fazei interne
D. cantitatea tensioactivului utilizat ca emulgator este de cca 20 % fata de cantitatea emulsiei fluide
E. prepararea emulsiei este dificila, necesita aparatura speciala pentru dispersarea fazelor
(pag. 467-8, [7])
F1343005. Care este teoretic procentul fazei dispersate in mediul de dispersie la o emulsie omogena:
A. 10 %
B. 74,02 %
C. 50 %
D. 30 %
E. 75 %
(pag. 466)
1263
1264
Rezidentiat 2004
F1443006. Conform FR.X, raportul intre componentele emulsiei primare, folosita la obtinerea emulsiei
uleioase, este:
A. 7,5 p ulei : 5 p guma arabica : 10 p apa
B. 5 p ulei : 7,5 p guma arabica : 10 p apa
C. 10 p ulei : 5 p guma arabica : 7,5 p apa
D. 7,5 p ulei : 10 p guma arabica : 5 p apa
E. 10 p ulei : 7,5 p guma arabica : 5 p apa
(pag. 388, [9])
F1443007. In general, ordinea desfasurarii etapelor de preparare a emulsiilor in industrie, este:

A. incalzirea separata a fazelor uleioase si apoase; amestecarea fazelor; dezaerarea; omogenizarea
B. incalzirea fazelor in acelasi tanc; amestecarea prin agitare; omogenizarea; dezaerarea
C. incalzirea separata a fazelor uleioase si apoase; amestecarea fazelor; omogenizarea;dezaerarea
D. incalzirea impreuna a fazelor; amestecarea; racirea; omogenizarea
E. incalzirea separata a fazelor; amestecarea; racirea; omogenizarea
(pag. 470 - 471, [7])
F1443008. Regula generala, conform careia emulgatorul emulsioneaza faza in care nu se dizolva este
stabilita de:
A. fenomenul Marangoni
B. teoria filmului complex
C. teoria lui Bankroft
D. teoria lui Harkins
E. teoria penei
(pag. 464, [7])
F1543009. Alegerea unui emulgator nu depinde de:

A. natura substanei medicamentoase
B. natura fazei uleioase
C. prezena electroliilor
D. consistena emulsiei
E. culoarea fazei apoase
(pag. 466, [7])
F1543010. Determinarea tipului de emulsie se efectueaz prin metodele de mai jos cu excepia:
A. metoda dilurii
B. metoda colorrii
C. testul fluorescenei
D. metoda determinrii indicelui de refracie
E. determinarea densitii emulsiei
(pag. 474, [7])
F1543011. Emulgatorii folosii la obinerea emulsiilor de uz intern trebuie s fie:

A. iritani
B. toxici
C. de tip A/U
D. de tip U/A
E. incompatibili cu substanele active
(pag. 467, [7])
F1543012. Factorii care nu influeneaz stabilitatea emulsiilor sunt:

A. densitatea fazelor
1264
1265
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
vscozitatea mediului de dispersie

raportul concentraiilor fazelor
gradul de hidratare
gustul fazei apoase
(pag. 465, [7])
F1543013. Referitor la conservanii antimicrobieni folosii la prepararea emulsiilor sunt adevrate

afirmaiile cu excepia:
A. au aciune bacteriostatic
B. au aciune fungistatic
C. se folosesc n cantiti mari
D. n alegerea lor se ine seama de coeficientul de repartiie U/A
E. se aleg n funcie de faza apoas i cea uleioas
(pag. 468, [7])
F1643014. Antioxidanti solubili n ulei utilizati n emulsii:

A. acid ascorbic
B. clorhidrat de cisteina
C. metabisulfit de sodiu
D. butilhidroxitoluen
E. tioglicerol
(pag. 469)
F1643015. Emulsia uleioasa contine:

A. 10 parti ulei de floarea-soarelui
B. 7,5 parti apa distilata
C. 5 parti ulei de floarea-soarelui
D. 7,5 parti guma arabica
E. 10 parti apa distilata
(pag. 388)
F1643016. Emulsiile sunt sisteme disperse:

A. omogene
B. eterogene
C. grosiere
D. ultramicroeterogene
E. macroeterogene
(pag. 463)
F1643017. Pentru administrare interna se folosesc numai emulsii de:

A. apa n ulei
B. ulei/apa/ulei
C. ulei n apa
D. ulei de parafina
E. ulei de ricin
(pag. 387)
F1643018. Sapunurile metalelor plurivalente vor forma emulsii:

A. U/A
B. A/U
C. emulsii instabile
D. microemulsii
1265
1266
Rezidentiat 2004
E. emulsii mutiple
(pag. 464)
F2143019. Precizati care dintre urmatorii tensioactivi au caracter amfoter:

A. monostearat de gliceril
B. dioctilsulfosuccinat de sodiu
C. sapunuri de trietanolamina
D. lecitina
E. clorura de benzalkoniu
(pag. (7) 461)
F2143020. Conform FR X, pe etichetele recipientelor care conin o emulsie trebuie s se menioneze:

A. tipul de emulsie
B. natura emulgatorului
C. temperatura de conservare
D. conservatorul antimicrobian folosit
E. "A se agita nainte de administrare"
(pag. 388, [10])
F2143021. Instabilitatea emulsiilor se manifest prin urmtoarele fenomene, cu excepia:

A. sedimentrii i cremrii
B. coalescenei
C. defloculrii (peptizrii)
D. separrii fazelor
E. inversrii tipului de emulsie
(pag. 466, [7])
F2143022. Alegerea emulgatorului se face n funcie de urmtoarele, cu excepia:

A. naturii fazei uleioase
B. tipului de emulsie dorit
C. cii de administrare
D. incompatibilitilor posibile cu alte componente din formulare
E. aciunii sale antimicrobiene
(pag. 466-467, [7])
F2243023. Care este factorul esential implicat in stabilitatea fizica a emulsiilor

B. viscozitatea
C. umectarea
D. densitatea
(pag. Leucuta,466)
F2243024. Utilizarea tensioactivilor amfifili ca emulgatori

A. alegerea lor se face pe baza masei moleculare
B. tensioactivii cu valoare H.L.B mai mare de 7 formeaza emulsii apa/ulei
C. o pereche de tensioactivi folosita ca emulgator se utilizeaza in proportie de 8-10% din cantitatea fazei
interne
D. cantitatea tensioactivului utilizat ca emulgator este de cca 20 % fata de cantitatea emulsiei fluide
E. prepararea emulsiei este dificila, necesita aparatura speciala pentru dispersarea fazelor
(pag. Leucuta,468)
1266
1267
Rezidentiat 2004
F2243025. Determinarea tipului emulsiei

A. prin diluarea cu faza externa emulsia separa fazele din care este alcatuita
B. prin diluarea cu faza externa emulsia nu separa fazele din care este alcatuita
C. conductibilitatea electrica este mai mare la emulsiile apa in ulei decit la cele ulei in apa
D. la adaugarea unui colorant solubil in apa, prin examinare microscopica picaturile emulsionate se coloreaza
daca emulsia este de tip ulei in apa
E. prin agitarea unei emulsii intr-o eprubeta, faza uleioasa se separa in partea superioara
(pag. Leucuta,474)
F2243026. In farmacopee, la monografia Emulsii, se fac referiri la urmatoarele exemple de emulsii:

A. emulsia cu bromoform
B. emulsia de ulei de vaselina
C. emulsia uleioasa
D. emulsia de ulei de peste
E. emulsia cosmetica antisolara
(pag. FRX,388)
F2243027. In farmacopee, la monografia Infundibilia, se fac urmatoarele precizari referitoare la emulsii

A. pentru administrare interna se folosesc numai emulsiile apa in ulei
B. diametrul particulelor dispersate determinat la microscop trebuie sa fie de cel mult 5 micrometri
C. gradul de dispersie se determina prin numarul de miliarde de particule obtinute prin emulsionarea unui
gram de faza uleioasa
D. prepararea se face prin folosirea sapunurilor, prin mecanismul dat de teoria Bankroft
E. mecanismul de stabilizare a emulsiei este cel dat de teoria Harkins
(pag. FRX,493)
F2243028. Care este teoria prin care se explica mecanismul formarii emulsiilor cu ajutorul sapunurilor
A. Marangoni
B. Harkins
C. Bankroft
D. teoria filmului complex
E. cu ajutorul particulelor solide
(pag. Leucuta,464)
F2243029. Ce fel de antioxidanti se pot asocia in emulsii pentru a feri de oxidare uleiurile vegetale ale
fazei uleioase
A. cisteina
B. tioglicerolul
C. metabisulfitul de sodiu
D. butilhidroxitoluenul
E. acidul ascorbic
(pag. Leucuta,469)
F2243030. Cum se realizeaza omogenizarea emulsiilor cu ajutorul morilor coloidale

A. reglarea distantei dintre stator si rotor si a vitezei rotorului
B. utilizarea de supape
C. folosirea de filiere
D. utilizarea ultrasunetelor
E. incalzirea
(pag. Leucuta,472)
F2243031. Cu ce aparat se poate numara si evalua marimea picaturilor unei emulsii

A. numaratorul Coulter
1267
1268
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
dspozitivul Ocusert
balanta Figurovski
pipeta Andreasen
nefelometru
(pag. Leucuta,474)
F2343032. Care este teoretic procentul fazei dispersate in mediul de dispersie la o emulsie omogena
A. 10 %
B. 74,02 %
C. 50%
D. 30%
E. 75%
(pag. 466)
F2543033. Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea emulsiilor sunt urmatorii cu exceptia:

A. galat de propil
C. acid benzoic
D. bromura de cetiltrimetilamoniu
E. nitrat fenil mercuric
(pag. 468/7)
F2543034. Elementul cel mai important pentru stabilitatea emulsiilor este :

B. diametrul picaturilor fazei dispersate
C. tensiunea interfaciala
D. densitatea fazelor
E. vascozitatea madiului de dispersie
(pag. 466/7)
F2543035. Linimentele sunt:

A. suspensii in compozitia carora intra sapunuri sau alte substante cu actiune emolienta
B. emulsii ce contin substante cu actiune analgezica sau revulsiva
C. destinate aplicarii pe mucoase
D. alcatuite din doua faze lichide miscibile
E. emulsii ce contin mucilagii
(pag. 387/10)
F2543036. Emulsiile de uz extern:

A. sunt preparate numai lichide
B. se utilizeaza doar cele A/U
C. se folosesc mucilagiile cu rol protector
D. cele U/A sunt lavabile
E. necesita tensioactivi puternici, mai ales ionici
(pag. 467/7)
F2543037. Stabilitatea emulsiilor nu este influentata de urmatorii factori:

A. gradul de hidratare
B. densitatea fazelor
C. gustul fazei apoase
D. raportul concentratiilor fazelor
E. vascozitatea mediului de dispersie
1268
1269
Rezidentiat 2004
(pag. 465/7)
F2543038. La obtinerea emulsiilor de uz intern emulgatorii folositi trebuie sa fie:

A. de tip U/A
B. iritanti
C. de tip A/U
D. toxici
E. incompatibili cu substantele active
(pag. 467/7)
F2543039. Tensioactivi neionici sunt urmatoarele substante cu exceptia:

A. bromura de cetiltrimetilamoniu
B. monostearat de glicerol
C. span
D. stearat de etilenglicol
E. tween
(pag. 461/7)
F2543040. Urmatoarele emulsii sunt prevazute de FR X:

A. emulsia de bromoform
B. emulsia de seminte de dovleac
C. emulsia de ulei de ricin
D. emulsia de ulei de parafina
E. emulsia uleioasa
(pag. 388/10)
F2543041. Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea emulsiilor trebuie sa indeplineasca

urmatoarele conditii cu exceptia:
A. se folosesc in cantitati mari
B. au actiune fungicida
C. se aleg in functie de faza apoasa si cea uleioasa
D. in alegerea lor se tine cont de coeficientul de perartitie U/A
E. au actiune bacteriostatica
(pag. 468/7)
F2643042. Din cte etape este alctuit studiul clinic al unui nou medicament?
A. trei
B. patru
C. cinci
D. dou
E. zece
(pag. 108)
F2643043. Ce se nelege prin "randomizare"?

A. administrarea de placebo
B. comparaia efectelor obinute pe grupe de bolnavi tratai paralel
C. studii clinice controlate
D. alegerea la ntmplarea bolnavilor
E. cercetare ncruciat
(pag. 109)
F2643044. Biodisponibilitatea absolut compar forma farmaceutic cu o form administrat:

A. pe cale oral
1269
1270
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
pe cale intravenoas
pe cale nazal
pe cale rectal
pe cale peroral
(pag. 119)
F2643045. Cea mai precis, sensibil i reproductibil modalitate de evaluare a bioechivalenei:

A. test in vivo la animal
B. test in vitro
C. test in vivo pe subieci umani, msurnd concentraia substanei active n snge n funcie de timp
D. test in vivo la om msurnd un efect farmacologic intens corespunzzor substanei active n funcie te timp
E. determinri clinice comparative
(pag. 123)
F2643046. Numrul de subieci la studii de bioechivalen nu poate fi mai mic dect:

A. 12
B. 20
C. 6
D. 11
E. 10
(pag. 125)
F2643047. n general se consider bioechivalente dou formulri a cror vitez i mrime a absorbiei
nu difer cu mai mult de:
A. 5%
B. 10%
C. 20%
D. 0,5%
E. 1%
(pag. 136)

F1243048. Abordarea practica a formularii unei emulsii incepe cu stabilirea unei formule bazata pe cei
trei componenti principali (diagrama ternara), care sunt:
A. faza apoasa
B. faza uleioasa
C. emulgatorul
D. substanta medicamentoasa
E. conservantul antimicrobian
(pag. 469-470, [7])
F1243049. Care dintre emulgatorii mentionati contribuie la stabilizarea emulsiilor de tip ulei in apa
A. Span 80
B. Tween 80
C. guma arabica
D. co-polimer de etilena-propilena (Pluronics)
E. Eudragit
(pag. 466-469, [7])
F1243050. Care dintre enunturile de mai jos sunt prevederi ale farmacopeei referitoare la emulsii
1270
1271
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
aspect laptos si omogen care se mentine dupa diluare 1:10 cu faza externa
aspect laptos si omogen care se mentine dupa diluare 1:10 cu faza inter
se pastreaza la 8-10 0C
se pastreaza la frigider
pe eticheta preparatului se va specifica perioada de valabilitate
(pag. 387, [FR X])
F1243051. Cum se face alegerea emulgatorului cind acesta este format dintr-un amestec de tensioactivi
A. proportia tensioactivilor se calculeaza in functie de HLB celor doi emulgatori
B. proportia tensioactivilor se calculeaza in functie de masa moleculara a celor doi emulgatori
C. amestecul de mulgatori care se prefera este alcatuit din emulgatori ionogeni
D. amestecul de mulgatori care se prefera este alcatuit din emulgatori neionogeni
E. in vederea alegerii tensioactivilor trebuie luat in calcul si valoarea HLB a fazei uleioase care se
emulsioneaza
(pag. 466-468, [7])
F1243052. Dispozitive utilizate la omogenizarea emulsiilor:alegeti variantele corecte

A. omogenizatoare cu supapa
B. omogenizatoare cu filiera
C. cu ultrasunete
D. moara coloidala
E. concasoare
(pag. 471-73, [7])
F1243053. Fenomene de instabilitate, ireversibile, la emulsii; pecizati care dintre enunturi sunt corecte
A. ecremare
B. sedimentare
C. floculare
D. coalescenta
E. inversarea fazelor
(pag. 466, [7])
F1243054. In care monografie de generalitati din FR X se fac referiri la emulsii farmaceutice

A. unguente
B. supozitoare
C. emulsii
D. solutii injectabile
E. solutii perfuzabile
(pag. 387,492,510, [FR X])
F1243055. Mecanismul de actiune ca emulgatori a sapunurilor monovalente:precizati care din enunturi

sunt corecte
A. adsorbtie orientata la interfata
B. hidratarea mai mare a partii lipofile
C. incorporarea apei ca faza interna
D. incorporarea uleiului ca faza interna
E. actioneaza prin cresterea viscozitatii fazei externe
(pag. 464, [7])
F1243056. Precizati factorii care influenteaza stabilitatea emulsiilor

B. viscozitatea mediului de dispersie
1271
1272
Rezidentiat 2004
C. raportul de concentratii a fazelor

D. tensiunea interfaciala
E. fenomenul Marangoni
(pag. 465-6, [7])
F1243057. Prevederi ale FRX referitoare la emulsii in monografia de generalitati

A. sunt preparate lichide
B. sunt preparate lichide sau semisolide
C. se folosesc numai emulsiile ulei in apa
D. in aceasta categorie sunt incluse si linimentele
E. linimentele snt incluse la unguente
(pag. 387, [FR X])
F1343058. Caracteristicile linimentelor sunt:

A. emulsii aplicate pe piele
B. contin sapunuri
C. contin substante cu actiune emolienta
D. contin substante cu actiune analgezica sau revulsiva
E. sunt sterile
(pag. 387)
F1343059. Care sunt fazele corecte in realizarea unei emulsii tip U/A:
A. se topeste faza grasa la 70 C in cuva
B. se adauga o portiune din faza apoasa incalzita separat la aceeasi temperatura
C. se adauga toata faza apoasa incalzita separat la aceeasi temperatura
D. emulsia se raceste sub agitare
E. restul apei se adauga la rece
(pag. 470-473)
F1343060. Ce fenomene de instabilitate ale emulsiilor sunt reversibile:

A. sedimentarea
B. ecremarea
C. flocularea
D. coalescenta
(pag. 466)
F1343061. Componentele de baza ale unei emulsii sunt:

A. faza uleioasa
B. faza apoasa
C. emulgatorul
D. agentul de crestere a viscozitatii
E. conservantul
(pag. 463)
F1343062. Conservantii antimicrobieni utilizati la emulsii trebuie sa prezinte:

A. actiune bactericida
B. actiune fungicida
C. o actiune inhibitoare in cantitate minima
D. un coeficient de repartitie lipide/apa echilibrat
E. solubilitate mare in ulei
(pag. 468)
1272
1273
Rezidentiat 2004
F1343063. Cum se determina marimea particulelor unei emulsii:

A. microscopic
B. cu ajutorul numaratorului Coulter
C. conductometric
D. prin diluare
E. cu ajutorul indicelui de refractie
(pag. 474)
F1343064. Emulsiile pot fi administrate:

A. pe cale orala
B. pe piele
C. ca preparate parenterale
D. pe mucoasa nazala
E. pe mucoasa oftalmica
(pag. 463)
F1343065. Emulsiile se pastreaza:

A. in recipiente bine inchise
B. la temperatura camerei
C. la temperaturi de 8-15 C
D. la intuneric
E. cu mentiunea "A se agita inainte de intrebuintare"
(pag. 388)
F1343066. Pentru o emulsie de uz intern, emulgatorul trebuie:

A. sa realizeze emulsii tip U/A
B. sa realizeze emulsii tip A/U
C. sa fie netoxic
D. sa contina tensioactivi neionici
E. sa contina tensioactivi ionici
(pag. 467)
F1443067. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la teoria lui Harkins sunt adevarate:
A. explica mecanismul de emulsionare cu ajutorul sapunurilor
B. explica mecanismul de emulsionare cu ajutorul compusilor macromoleculari
C. explica mecanismul de emulsionare cu ajutorul particulelor solide
D. se mai numeste teoria penei sau a icului
E. mecanismul de actiune al emulgatorului depinde de volumul atomic, valenta, prezenta unor grupari
nepolare in molecula acestuia
(pag. 464, [7])
F1443068. Conform FR.X, emulsiile se prepara in urmatoarele etape:

A. emulgatorul se dizolva in faza externa
B. emulgatorul se dizolva in faza interna
C. faza interna se disperseaza in faza externa care contine emulgatorul
D. faza externa se disperseaza in faza interna care contine emulgatorul
E. emulsia formata se completeaza cu faza externa la masa prevazuta (m/m)
(pag. 387, [9])
F1443069. Conform FR.X, emulsiile:

A. sunt preparate farmaceutice lichide foarte viscoase
B. sunt constituite din doua faze lichide nemiscibile
1273
1274
Rezidentiat 2004
C. sunt realizate cu ajutorul emulgatorilor

D. se pot administra intern sau extern
E. se administreaza numai intern
(pag. 387, [9])
F1443070. Conform FR.X, substantele auxiliare folosite la prepararea emulsiilor sunt:

A. stabilizanti
D. agenti pentru corectarea gustului
E. agenti peptizanti
(pag. 388, [9])
F1443071. Emulsiile de uz intern:

A. sunt prevazute in FR.X sub forma unei monografii de generalitati
B. sunt numai emulsii de tip U/A
C. sunt numai emulsii de tip A/U
D. sunt denumite si linimente
E. pot contine agenti pentru corectarea gustului si mirosului
(pag. 387 - 388, [9])
F1443072. Fenomenele reversibile de instabilitate a emulsiilor sunt:

A. sedimentarea
B. flocularea
C. coalescenta
D. ecremarea
E. separarea de faze (dezemulsionarea)
(pag. 466, [7])
F1443073. Fenomenul Marangoni:

A. apare in faza incipienta de preparare a emulsiei
B. consta in migrarea tensioactivului si a unui curent de faza externa la interfata picaturilor de faza interna
C. consta in migrarea tensioactivului si a unui curent de faza interna la interfata picaturilor de faza externa
D. se explica prin scaderea concentratiei tensioactivului in mediul apos extern al emulsiei ca urmare a
adsorbtiei sale la interfata
E. se explica prin scaderea concentratiei tensioactivului in mediul uleios intern al emulsiei ca urmare a
adsorbtiei sale la interfata
(pag. 464, [7])
F1443074. In industrie, prepararea unei emulsii consistente cu faza continua apoasa, se realizeaza prin:
A. formarea in situ a unui sapun
B. diluarea unei crme
C. metoda engleza
D. folosirea unui corp gras autoemulsionabil anionic
E. metoda gumei uscate
(pag. 474, [7])
F1443075. Mecanismul de emulsionare/stabilizare al polimerilor se explica prin:

A. teoria lui Bankroft
B. teoria filmului complex
C. formarea unui film interfacial multimolecular, rezistent la coalescenta
D. cresterea viscozitatii fazei externe apoase
1274
1275
Rezidentiat 2004
E. adsorbtia orientata a emulgatorului la interfata

(pag. 465, [7])
F1443076. Mentionati care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la emulsia uleioasa sunt adevarate:
A. este oficinala in FR.X
B. se prepara prin diluare cu apa a emulsiei primare
C. este o emulsie de tip U/A
D. este o emulsie de tip A/U
E. nu poate fi utilizata ca vehicul la prepararea emulsiilor magistrale
(pag. 388, [9])
F1443077. Omogenizarea emulsiilor in industrie se realizeaza:

A. pentru o reducere suplimetara a dimensiunilor picaturilor emulsionate
B. in vederea amestecarii fazelor emulsiei
C. cu ajutorul morii coloidale
D. cu ajutorul ultrasunetelor
E. cu ajutorul agitatoarelor
(pag. 471 - 472, [7])
F1443078. Prevederile FR.X privind caracteristicile organoleptice ale emulsiilor sunt:

A. au aspect laptos si omogen
B. se conserva in recipiente bine inchise, la 8 - 15 C
C. culoarea, mirosul si gustul sunt caracteristice componentelor
D. recipientele care contin emulsii poarta mentiunea "A se agita inainte de administrare"
E. diluate cu faza externa in proportie de 1:10 trebuie sa ramana omogene
(pag. 388, [9])
F1443079. Stabilirea tipului de emulsie (U/A sau A/U) se poate face:

A. prin diluare
B. prin determinarea cifrei K
C. prin fluorescenta
D. conductometric
E. prin intermediul indicatorilor, la examinare microscopica
(pag. 474, [7])
F1443080. Stabilitatea emulsiilor poate fi crescuta prin:

A. cresterea diferentei de densitate a fazelor
B. cresterea viscozitatii mediului de dispersie
C. cresterea concentratiei fazei dispersate
D. reducerea tensiunii interfaciale
E. reducerea diametrului picaturilor fazei interne
(pag. 465 - 466, [7])
F1543081. Agitarea mpreun a dou lichide nemiscibile:

A. determin dispersarea temporar a unuia n cellalt
B. la ncetarea lucrului mecanic cele dou lichide rmn dispersate
C. duce la creterea suprafeei de separaie ntre faze
D. duce la scderea energiei libere interfaciale
E. apare fenomenul de coalescen la ncetarea agitrii
(pag. 464, [7])
F1543082. Dezemulsionarea se produce prin:
1275
1276
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
ageni chimici
centrifugare
aciunea unui cmp electric
prin agitarea amestecului
schimbarea etichetei produsului
(pag. 466, [7])
F1543083. Emulsiile multiple:

A. sunt de tip A/U/A
B. sunt de tip U/A
C. reprezint sisteme de administrare cu aciune imediat
D. reprezint sisteme de administrare cu aciune prelungit
E. pot conine picturi de soluie apoas dispersate n picturi de ulei
(pag. 463, [7])
F1543084. Emulsiile pot fi destinate administrrii:

A. interne, pe cale oral
B. topice
C. pe cale injectabil
D. pe cale parenteral
E. numai rspunsurile a i c sunt adevrate
(pag. 463, [7])
F1543085. Emulsiile sunt:

A. sisteme disperse eterogene
B. constituite din dou sau mai multe substane solide
C. constituite din dou lichide nemiscibile
D. de tip A/U
E. de tip U/A
(pag. 463, [7])
F1543086. Instabilitatea emulsiilor se manifest prin:

A. ecremare
B. floculare
C. coalescen
D. separarea fazelor
E. modificarea volumului n timp
(pag. 466, [7])
F1543087. Microemulsiile:
A. sunt sisteme disperse opalescente
B. sunt sisteme disperse clare
C. determin o aciune rapid a substanei medicamentoase
D. determin o aciune prelungit a substanei medicamentoase
E. mrimea picturilor fazei interne este de 0,1-0,5 cm
(pag. 464, [7])
F1543088. Teoria filmului complex:

A. se aplic atunci cnd emulgatorul este o substan tensioactiv
B. se aplic atunci cnd emulgatorul este un polimer
C. reprezint formarea unui film coerent multimolecular
D. emulgatorul determin i o micorare a vscozitii fazei externe a emulsiei
1276
1277
Rezidentiat 2004
E. apare n cazul emulsiilor U/A

(pag. 465, [7])
F1643089. Alegerea emulgatorului depinde de:

A. tipul de emulsie dorit
B. natura substantei medicamentoase care trebuie emulsionat
C. prezenta unor electroliti
D. diametrul picaturilor fazei dispersate
E. calea de administrare
(pag. 466)
F1643090. Dupa FR X conservarea emulsiilor se realizeaza:

A. n recipiente bine nchise
B. la rece
C. ferit de lumina
D. la temperatura de 8-15 C
E. la temperatura camerei
(pag. 388)
F1643091. Dupa teoria liu Bankroft, emulgatorul emulsioneaza:

A. faza n care se dizolva
B. faza n care nu se dizolva
C. faza interna
D. faza externa
E. ambele faze
(pag. 464)
F1643092. Emulsiile multiple reprezinta sisteme de administrare cu actiune prelungita prin

administrare:
A. intravenoasa
B. intramusculara
C. subcutana
D. orala
E. parenterala
(pag. 463-464)
F1643093. Factorii care determina reducerea actiunii antimicrobiene al conservantilor folosite la

prepararea emulsiilor:
A. proprietatile reologice a emulsiei
B. pH-ul emulsiei
C. coeficientul de repartitie lipid/apa a conservantilor
D. raportul dintre faza uleioasa si faza apoasa
E. tipul emulgatorului
(pag. 468)
F1643094. Factorii care influenteaza stabilitatea emulsiilor:

B. tensiunea interfaciala
C. gradul de hidratare
D. tipul emulsiei
E. tipul emulgatorului
(pag. 465)
1277
1278
Rezidentiat 2004
F1643095. n compozitia linimentelor intra:

A. sapunuri
B. substante cu actiune analgezica
C. substante cu actiune emolienta
D. substante cu actiune revulsiva
E. substante cu actiune laxativa
(pag. 387)
F1643096. Omogenizarea emulsiilor la nivel industrial se realizeza cu:

A. mori coloidale
B. ultrasunete
C. omogenizatoare cu supapa
D. agitatoare mecanice
E. amestecatoare
(pag. 471-472)
F1643097. Tipul emulsiei poate fi determinat:

A. prin evaluarea diametrului mediu al particulelor
C. prin pastrare n cilindri gradati
D. prin diluare
E. conductometric
(pag. 474)

A. reprezinta sisteme de administrare cu actiune prelungita
B. sunt destinate administrarii orale
C. sunt destinate administrarii intramusculare
D. sunt sisteme disperse clare
E. sunt destinate unei actiuni rapide a substantei medicamentoase
(pag. (7) 463 - 464)
F2143099. Emulgatorii de uz intern:

A. sunt de tipul U/A (ulei/apa)
B. sunt reprezentati in general de mucilagii sau tensioactivi neionici
C. sunt reprezentati mai ales de tensioactivi anionici
D. sunt reprezentati de tensioactivi cationici
E. trebuie sa fie netoxici, neiritanti
(pag. (7) 467)
F2143100. Proprietatile reologice ale unei emulsii dermatologice:

A. sunt proprietati tipice preparatelor de tip plastic
B. desemneaza o curgere Newtoniana
C. determina, in general, o consistenta fluida
D. determina, in general, o consistenta ridicata
E. reclama caracteristici de etalare pe tegument
(pag. (7) 468)
F2143101. Care dintre factorii urmatori pot determina reducerea actiunii antimicrobiene a
conservantilor folositi in formularea emulsiilor ?
A. distributia sa preferentiala in faza uleioasa
B. distributia in faza apoasa
1278
1279
Rezidentiat 2004
C. includerea in micelele tensioactivilor folositi ca emulgatori

D. ionizarea insemnata determinata de pH
E. nici unul din factorii de mai sus
(pag. (7) 468)
F2143102. Controlul stabilitatii fizice a emulsiilor se face prin:

A. observarea fenomenului de sedimentare sau ecremare ce au loc in timp, pe emulsii pastrate in cilindri
gradati
B. determinarea vascozitatii
C. examinarea aspectului (la microscop sau cu lupa)
D. aprecierea comportamentului la centrifugare sau la incalzire
E. identificarea si determinarea continutului in substanta activa
(pag. (7) 475)
F2143103. Care dintre factorii enumerati mai jos influenteaza stabilitatea emulsiilor ?
A. tensiunea interfaciala
C. raza particulelor suspendate
D. raportul de concentratie al fazelor
E. gradul de hidratare a polimerilor utilizati ca emulgatori
(pag. (7) 465 - 466)
F2143104. Care dintre urmatoarele fenomene de instabilitate ale unei emulsii sunt reversibile ?
A. sedimentarea
B. cremarea
C. flocularea
D. coalescenta
E. separarea fazelor
(pag. (7) 466)
F2143105. Asocierile de tensioactivi folosite pentru emulsionare:

A. se aleg in functie de valoarea HLB ale emulgatorilor si a fazei uleioase care se emulsioneaza
B. produc, in general, un film interfacial mixt mai instabil
C. formeaza un film interfacial coerent
D. necesita concentratii mai reduse pentru emulsionare
E. reclama utilizarea unor concentratii mai mari pentru emulsionare
(pag. (7) 467)
F2143106. Pentru prepararea industriala a unguentelor emulsii se folosesc amestecatoare:

A. cu viteza mai mica (miscare lenta) de agitare
B. cu o agitare mai viguroasa
C. prevazute cu spirale sau palete
D. de tip moara cu cilindri
E. orice tip de agitator/amestecator aflat in dotare
(pag. (7) 471)
F2143107. Omogenizarea care succede obtinerii unei emulsii industriale:

A. urmareste reducerea suplimetara a dimensiunii picaturilor emulsionate
B. micsorarea gradului de dispersie a picaturilor fazei interne
C. se realizeaza cu ajutorul unor turbine de agitare
D. se realizeaza cu ajutorul morilor coloidale
E. se poate obtine spontan
1279
1280
Rezidentiat 2004
(pag. (7) 471)
F2143108. Tehnicile particulare de obtinere a unor emulsii cu faza continua apoasa se bazeaza pe:
A. formarea,, in situ,, a unui sapun
B. folosirea unui compus gras autoemulsionabil anionic
C. folosirea unui compus gras autoemulsionabil neionic
D. metoda gumei uscate
E. metoda gumei umede
(pag. (7) 474)
F2143109. Teoria lui Harkins referitoare la emulsionare:

A. este cunoscuta si ca teoria icului sau penei
B. este aplicabila in cazul in care emulgatorul este un polimer
C. expilca mecanismul de emulsionare a tensioactivilor
D. explica mecanismul de emulsionare cu ajutorul sapunurilor
E. explica emulsionarea prin formarea filmului complex
(pag. (7) 464 - 465)
F2143110. Inversarea emulsiilor poate avea loc prin:

A. micsorarea diferentei densitatii celor doua faze
B. schimbarea cationului unui sapun emulgator
C. cresterea vascozitatii mediului de dispersie
D. schimbarea raportului concentratiilor emulgatorilor, in emulsii preparate cu ajutorul unor asocieri de doi
emulgatori
E. cresterea temperaturii
(pag. (7) 466)
F2143111. In emulsii de uz extern se folosesc ca emulgatori:

A. mucilagii
B. sapunuri
C. ceruri
D. colesterol
E. lanolina
(pag. (7) 467)
F2143112. Conform FR X, la prepararea emulsiilor se pot folosi ca substane auxiliare:

A. conservani antimicrobieni
B. stabilizani chimici (antioxidani)
C. agenti de floculare
D. ageni pentru creterea vscozitii
E. colorani
(pag. 388, [10])
F2143113. Conform FR X, conservarea emulsiilor se face:

B. la rece
D. ferit de lumin
E. Rspuns corect: A, E
(pag. 388, [10])
F2143114. Factorii care influeneaz stabilitatea fizic a emulsiilor sunt:

A. tensiunea interfacial
1280
1281
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
vscozitatea fazei externe

forele de respingere i atracie dintre particulele fazei interne
presiunea osmotic
pH-ul fazei interne
(pag. 465, [7])
F2143115. Pentru reducerea fenomenelor de instabilitate fizic a emulsiilor:

A. se apropie densitile celor dou faze
B. se micoreaz vscozitatea fazei interne
C. se mrete vscozitatea fazei externe
D. se mrete gradul de dispersie al picturilor fazei interne
E. se adaug antioxidani
(pag. 465, [7])
F2143116. Alegerea fazei uleioase a unei emulsii se face dependent de:

A. calea de administrare
B. tipul de emulsie
C. consistena dorit
D. prezena unor electrolii n faza apoas
E. considerente economice
(pag. 466, [7])
F2143117. Pentru emulsiile parenterale se folosesc ca emulgatori:

A. spunuri inverse
B. spunuri de amine
C. lecitin
D. ceruri emulgatoare
E. polisorbai
(pag. 467, [7])
F2143118. Conservanii antimicrobieni folosii n formularea emulsiilor sunt:

A. metilparaben
B. propilparaben
C. butilhidroxianisol
D. metabisulfit de sodiu
E. butilhidroxitoluen
(pag. 474, [7])
F2143119. Determinarea tipului de emulsie se face prin:

A. metoda dilurii
B. metoda colorrii
C. evaluarea diamentrului picturilor emulsionate
D. metoda conductimetric
E. determinarea pH-ului
(pag. 474, [7])
F2143120. Conform FR X, controlul calitii emulsiilor se refer la:

A. masa total pe recipient
B. dozarea substanei active
C. uniformitatea coninutului n substan activ
D. potenialul zeta
E. volumul de sedimentare
1281
1282
Rezidentiat 2004
(pag. 388, [10])
F2143121. Conform FR X, emulsia uleioas conine:

A. ulei de floarea soarelui 10 %
B. ulei de floarea soarelui 5 %
C. gum arabic 10 %
D. gum arabic 7,5 %
E. gum arabic 5 %
(pag. 388, [10])
F2143122. Conform FR X, emulsiile de uz intern prezint:

A. aspect lptos i omogen
B. miros i gust caracteristic componentelor
C. consisten vscoas
D. dimensiunea picturilor dispersate sub 5 microni
E. o concentraie a fazei interne de cel puin 74 %
(pag. 388, [10])
F2143123. Conform FR X, la prepararea emulsiilor sunt valabile urmtoarele:

A. emulgatorul se dizolv n faza extern
B. n aceasta (faza extern) se disperseaz printr-o metod adecvat faza intern
C. emulsia format se completeaz cu faza intern la masa prevzut
D. se pot folosi substane auxiliare
E. n emulsiile de uz extern se pot aduga edulcorani i aromatizani
(pag. 388, [10])
F2243124. In care monografie de generalitati din FR X se fac referiri la emulsii farmaceutice

A. unguente
B. supozitoare
C. emulsii
(pag. FRX)
F2243125. Ce dispozitive se utilizeaza la omogenizarea emulsiilor

B. omogenizatoare cu filiera
C. cu ultrasunete
D. moara coloidala
E. concasoare
(pag. Leucuta,471)
F2243126. Care dintre emulgatorii mentionati contribuie la stabilizarea emulsiilor de tip ulei in apa
A. Span 8o
B. Tween 8o
C. Guma arabica
D. copolimer etilena-propilena (Pluronic)
E. Eudragit
(pag. Leucuta,462,467)
F2243127. Prevederi ale FRX referitoare la emulsii in monografia de generalitati

A. sunt preparate lichide
1282
1283
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
sunt preparate lichide sau semisolide

se folosesc numai emulsiile ulei in apa
in aceasta categorie sunt incluse si linimentele
linimentele sunt incluse la unguente
(pag. FRX,387)
F2243128. Mecanismul de actiune ca emulgatori a sapunurilor monovalente

A. adsorbtie orientata la interfata
B. hidratarea mai mare a partii lipofile
C. incorporarea apei ca faza interna
D. incorporarea uleiului ca faza interna
E. actioneaza prin cresterea viscozitatii fazei externe
(pag. Leucuta,464)
F2243129. Prevederi ale farmacopeei referitoare la emulsii

A. aspect laptos si omogen care se mentine dupa diluare 1:10 cu faza externa
B. aspect laptos si omogen care se mentine dupa diluare 1:10 cu faza interna
C. se pastreaza la 8-10 0C
D. se pastreaza la frigider
E. pe eticheta preparatului se va specifica perioada de valabilitate
(pag. FRX,387)
F2243130. Fenomene de instabilitate, ireversibile, la emulsii

A. ecremare
B. sedimentare
C. floculare
D. coalescenta
(pag. Leucuta,466)
F2243131. Factori care influenteaza stabilitatea emulsiilor

B. viscozitatea mediului de dispersie
C. raportul de concentratii a fazelor
D. tensiunea interfaciala
E. fenomenul Marangoni
(pag. Leucuta,465)
F2243132. Abordarea practica a formularii unei emulsii incepe cu stabilirea unei formule bazata pe cei
trei componenti principali (diagrama ternara), care sunt
A. faza apoasa
B. faza uleioasa
C. emulgatorul
D. substanta medicamentoasa
E. conservantul antimicrobian
(pag. Leucuta,469)
F2243133. Alegerea emulgatorului cind acesta este format dintr-un amestec de tensioactivi
A. proportia tensioactivilor se calculeaza in functie de HLB celor doi emulgatori
B. proportia tensioactivilor se calculeaza in functie de masa moleculara a celor doi emulgatori
C. amestecul de emulgatori care se prefera este alcatuit din emulgatori ionogeni
D. amestecul de emulgatori care se prefera este alcatuit din emulgatori neionogeni
1283
1284
Rezidentiat 2004
E. in vederea alegerii tensioactivilor trebuie luat in calcul si valoarea HLB a fazei uleioase care se
emulsioneaza
(pag. Leucuta,466)
F2243134. Care dintre factorii inclusi in ecuatia Stokes au o influenta direct proportionala asupra
vitezei de sedimentare-ecemare a unei emulsii
A. marimea particulelor
B. viscozitatea
C. densitatea fazei dispersate
D. densitatea mediului de dispersie
E. acceleratia gravitationala
(pag. Leucuta,465)
F2243135. Care sunt criteriile de alegere a fazei uleioase pentru obtinerea unei emulsii
A. calea de administrare
B. consistenta dorita a preparatului
C. eventuale interactiuni intre componenti
D. potentialul iritant al componentilor
E. consumul energetic in faza de omogenizare
(pag. Leucuta,466)
F2243136. Ce fel de conservanti se pot asocia unei emulsii

B. lecitina
C. acidul benzoic
D. nitratul fenilmercuric
E. nipaginul/nipasolul
(pag. Leucuta,468)
F2243137. Cum poate avea loc micsorarea disponibilitatii conservantului in faza apoasa a unei emulsii
ulei/apa, fapt nedorit in formulare
A. distributie preferentiala in faza uleioasa
B. formare de complecsi greu solubili in apa
C. includerea in micelele emulgatorului tensioactiv
D. modificarea gradului de ionizare datorita pH-ului
E. reducerea actiunii antimicrobiene
(pag. Leucuta,468)
F2243138. Ce factori determina alegerea aparaturii de emulsionare la nivel industrial

A. volumul total al lichidului care se amesteca
B. viscozitatea sistemului
C. tensiunea interfaciala
D. costul componentilor
E. considerente economice
(pag. Leucuta,470)
F2243139. Ce tipuri de emulsii farmaceutice se pot intilni

A. preparate topice
B. parenterale in alimentarea parenterala
C. emulsii multiple cu cedare prelungita
D. emulsii clare sau microemulsii pentru cedare rapida
E. unguente si supozitoare cu substante emulsionate
1284
1285
Rezidentiat 2004
(pag. Leucuta,463)
F2343140. In ce conditii poate avea loc inversarea fazelor unei emulsii:

A. schimbarea cationului monovalent cu unul bivalent
B. in functie de raportul concentratiilor dintre doi emulgatori
C. cresterea concentratiei fazei dispersate
D. cresterea temperaturii
E. in timpul prelevarii dozei de emulsie
(pag. 466)
F2343141. in cazul emulsiilor de uz intern emulgatorul trebuie sa indeplineasca conditiile:

A. sa fie netoxic
B. sa fie neiritant
C. sa fie emulgator tip U/A
D. sa fie emulgator tip A/U
E. sa formeze emulsii viscoase
(pag. 467)
F2343142. Emulsiile pot fi administrate:

A. pe cale orala
B. pe piele
C. ca preparate parenterale
D. pe mucoasa nazala
E. pe mucoasa oftalmica
(pag. 463)
F2343143. Ce fenomene de instabilitate ale emulsiilor sunt reversibile:

A. sedimentarea
B. ecremarea
C. flocularea
D. coalescenta
(pag. 466)
F2343144. Pentru o emulsie de uz intern, emulgatorul trebuie:

A. sa realizeze emulsii tip U/A
B. sa realizeze emulsii tip A/U
C. sa fie netoxic
D. sa contina tensioactivi neionici
E. sa contina tensioactivi ionici
(pag. 467)
F2343145. Conservantii antimicrobieni utilizati la emulsii trebuie sa prezinte:

A. actiune bactericida
B. actiune fungicida
C. o actiune inhibitoare in cantitate minima
D. un coeficient de repartitie lipide/apa echilibrat
E. solubilitate mare in ulei
(pag. 468)
F2343146. Componentele de baza ale unei emulsii sunt:

A. faza apoasa
1285
1286
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
faza uleioasa
emulgator
agent de crestere a viscozitatii
conservant
(pag. 387)
F2343147. Care sunt fazele corecte in realizarea unei emulsii tip U/A:
A. se topeste faza grasa la 70 C in cuva
B. se adauga o portiune din faza apoasa incalzita separat la aceeasi temperatura
C. se adauga toata faza apoasa incalzita separat la aceeasi temperatura
D. emulsia se raceste sub agitare
E. restul apei se adauga la rece
(pag. 474)
F2343148. Cum se determina marimea particulelor unei emulsii:

A. microscopic
C. conductometric
D. prin diluare
E. cu ajutorul indicelui de refractie
(pag. 474)
F2343149. Emulsiile se pastreaza:

B. la temperatura camerei
C. la temperaturi de 8-15 C
D. la intuneric
E. cu mentiunea "A se agita inainte de intrebuintare"
(pag. 388)
F2343150. Caracteristicile linimentelor sunt:

A. emulsii aplicate pe piele
B. contin sapunuri
C. contin substante cu actiune emolienta
D. contin substante cu actiune analgezica sau revulsiva
E. sunt sterile
(pag. 387)
F2343151. Ce afirmatii sunt corecte pentru forma farmaceutica de emulsie:

A. sunt preparate semisolide
C. constituite dintr-un sistem dispers
D. contin mai multe faze
E. se administreaza extern
(pag. 387)
F2343152. Ce contine emulsia uleioasa:

A. ulei floarea soarelui 10 g
B. guma atabica 5 g
C. apa distilata 85 g
D. ulei floarea soarelui 5 g
E. guma arabica 10 g
1286
1287
Rezidentiat 2004
(pag. 388)
F2343153. Care sunt caracteristicile ce nu corespund in descrierea emulsiilor:

A. aspect clar
B. diluate cu faza interna raman omogene
C. aspect laptos si omogen
D. culoarea, gustul si mirosul sunt caracteristice componentelor
E. diluate cu faza externa raman omogene
(pag. 387-388)
F2343154. Care sunt monografiile cu emulsii sterile din F.R.X.:

A. Emulsii
B. Preparate injectabile
C. Preparate perfuzabile
D. Supozitoare
E. Unguente
(pag. 492, 510)
F2343155. Ce mecanisme pot explica formarea emulsiei:

A. fenomenul Marangoni
B. teoria filmului interfacial
C. teoria penei
D. teoria filmului complex
E. nici un mecanism
(pag. 464-465)
F2343156. Factorii care influenteaza stabilitatea emulsiilor dupa legea Stokes pot fi:
A. raza particulei
C. viscozitatea
D. raportul de concentratii a fazelor
E. sarcina electrica
(pag. 465-466)
F2543157. Referitor la teoria lui Harkins de formare a emulsiilor alegeti afirmatiile corecte:
A. explica mecanismul de emulsionare cu ajutorul polimerilor
B. se aplica atunci cand emulgatorul este un sapun
C. sapunurile monovalente formeaza emulsii U/A
D. sarcina electrica a emulgatorului contribuie la stabilitatea emulsiei
E. sapunurile plurivalente formeaza emulsii U/A
(pag. 464/7)
F2543158. Se pot adauga antioxidanti pentru faza apoasa a emulsiilor urmatoarele substante:
A. metabisulfit de sodiu
B. tioglicerol
C. palmitat de ascorbil
E. lecitina
(pag. 469/7)
F2543159. Emulsiile de uz intern:

A. sunt de tipul U/A
1287
1288
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
sunt de tip A/U

se folosesc in general mucilagii
se foloseste colesterolul sau lecitina
emulgatorul trebuie sa fie iritant
(pag. 467/7)

A. reprezinta sisteme de administrare cu actiune imediata
B. sunt de tipul A/U/A
C. se administreaza strict extern
D. se administreaza parenteral
E. pot contine picaturi de ulei dispersate in picaturi de apa
(pag. 463/7)
F2543161. Conform FR X substantele auxiliare folosite la prepararea emulsiilor sunt:

A. stabilizanti
B. agenti pentru scaderea vascozitatii
D. antioxidanti
E. coloranti
(pag. 388/10)
F2543162. Emulsia uleioasa prevazuta de Farmacopee contine:

A. 10 parti guma arabica
B. 7 parti apa
C. 10 parti ulei de floarea soarelui
D. 5 parti guma arabica dezenzimata
E. 7,5 parti apa
(pag. 388/10)
F2543163. Antioxidantii solubili in ulei utilizati la prepararea emulsiilor pot fi:

A. acid ascorbic
C. galat de propil
E. lecitina
(pag. 469/7)
F2543164. Procedee pentru controlul tipului emulsiilor:

A. prin diluare
B. conductometric
C. prin fluorescenta
D. viteza de sedimentare
E. potentialul zeta
(pag. 474/7)
F2543165. Alegerea fazei uleiose la formularea emulsiilor depinde de:

A. calea de administrare(intern, extern,parenteral)
B. consistenta dorita
C. sarcina electrica
D. posibile incompatibilitati cu ingredientele emulsiei
1288
1289
Rezidentiat 2004
(pag. 466/7)
F2543166. Factori care influenteaza stabilitatea emulsiilor:

B. hidratarea
C. fortele de respingere si atractie intre particule
D. tipul de emulgator
E. valoarea HLB a componentei lipofile
(pag. 465/7)
F2543167. Fenomene reversibile de instabilitate a emulsiilor:

A. sedimentarea
B. coalescenta
C. inversarea fazelor
D. ecremarea
E. flocularea
(pag. 466/7)
F2543168. Afirmatii adevarate despre microemulsii:

A. sunt sisteme disperse eterogene clare
B. cantitatea fazei interne este mai mica
C. sunt formate din doua faze lichide miscibile
D. sunt numai tip U/A
E. au utilizari cosmetice
(pag. 464/7)
F2543169. Marimea particulelor unei emulsii se poate determina:

A. cu pipeta Andreasen
B. microscopic cu ajutorul unui micrometru ocular etalonat
C. prin diluare
D. cu ajutorul indicatorilor
E. cu numaratorul Coulter
(pag. 474/7)
F2543170. Afirmatii adevarate referitoare la emulsii:

A. sunt sisteme disperse eterogene
B. de tip U/A
C. de tip A/U
D. constituite din doua lichide miscibile
E. constiuite din o substanta solida si una lichida
(pag. 463/7)
F2543171. Afirmatii adevarate despre emulsiile multiple:

A. sunt de tip U/A
B. sunt sisteme de administrare cu efect imediat
C. pot contine picaturi uleiose in solutie apoasa
D. sunt de tip A/U/A
E. sunt sisteme de administrare cu efect prelungit
(pag. 463/7)
F2543172. Din categoria substantelor tensioactive anionice fac parte :

A. lauril sulfat de sodiu
1289
1290
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
sapunuri alcaline
lecitina
stearat de etilenglicol
clorura de benzalconiu
(pag. 461/7)
F2543173. La formarea emulsiilor, teoria filmului complex :

A. se aplica pentru emulgatori de tip polimeri
B. reprezinta formarea unui film complex multimolecular
C. apare in cazul emulsiilor tip U/a
D. se aplica pentru emulgatori de tip tensioactivi
E. emulgatorul determina si o micsorare a vascozitatii fazei externe
(pag. 465/7)
F2543174. Prepararea emulsiilor in industrie se realizeaza cu:

B. mori coloidale
C. amestecator planetar
D. omogenizator cu filiera
E. mori cu valturi
(pag. 461/7)
F2543175. Emulsia uleioasa se prepara conform Farmacopeei din:

A. apa distilata
C. guma arabica dezenzimata
D. ulei de ricin
E. guma tragacanta
(pag. 468/7)
F2543176. Afirmatii adevarate referitoare la emulsii:

A. sunt constituite din doua sau mai multe lichide miscibile
B. sunt sisteme disperse eterogene
C. sunt de tip A/U
D. sunt de tip U/A
E. sunt constituite din doua sau mai multe substante solide
(pag. 463/7)
F2543177. Doua lichide nemiscibile la agitarea impreuna:

A. determina dispersarea temporara a unuia in celalalt
B. duce la cresterea suprafetei de separatie intre faze
C. la incetarea agitarii apare fenomenul de coalescenta
D. la incetarea lucrului mecanic cele doua lichide raman dispersate
E. duce la scaderea energiei libere interfaciale
(pag. 464/7)
F2643178. Biodisponibilitatea este dat de:

A. viteza absorbiei substanei ative
B. natura excipienilor
C. compoziia formei farmaceutice
D. mrimea absorbiei substanei active
E. forma cristalin a substanei active
1290
1291
Rezidentiat 2004
(pag. 111)
F2643179. Biodisponibilitatea unui medicament este influenat de urmtorii factori chimici:

A. cantitatea excipienilor folosii
B. lipofilia
C. forma cristalin
D. constanta de disociere
E. solubilitatea
(pag. 111)
F2643180. Etapa pre-clinic a unui medicament cuprinde urmtoarele studii:

A. fizice
B. farmacocinetice
C. biologice
D. toxicologice
E. clinice
(pag. 107)
F2643181. Studiile clinice controlate pot fi:

A. paralele
B. ncruciate
C. lineare
D. secveniale
E. relative
(pag. 109-110)
F2643182. Medicamente "generice" sunt:

A. medicamente care prezint aceeai compoziie calitativ i cantitativ n ceea ce privete substana
medicamentoas i forma farmaceutic cu produsul de referin
B. medicamente alternative farmaceutice
C. medicamente care nu prezint aceeai compoziie calitativ i cantitativ n ceea ce privete substana
medicamentoas i forma farmaceutic cu produsul de referin
D. medicamente echivalente farmaceutice bioechivalente
E. pro-droguri
(pag. 120)
F2643183. Studiile de bioechivalen sunt necesare:

A. la soluii parenterale intramusculare sau subcutanate
B. la vaccinuri
C. la siropuri
D. la unguente
E. la capsule
(pag. 122)
F2643184. n studii de bioechivalen se determin concentraia metaboliilor cnd - substana activ:

A. este un precursor
B. nu se poate determina datorit absenei unei metode analitice corespunztoare
C. sufer o conversie rapid i complet
D. este o molecul chiral
E. are un timp de njumtire lung
(pag. 128)
F2643185. La prelevarea probelor biologice n studiile de bioechivalen sunt importante:
1291
1292
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
frecvena prelevrilor
durata prelevrilor
cauza prelevrilor
modalitatea prelevrilor
condiiile prelevrilor
(pag. 129)
F2643186. Criterii de validare a metodelor de dozare folosite la studii de bioechivalen:

A. precizie
B. stabilitate
C. sensibilitate
D. specificitate
E. inexactitate
(pag. 129-130)
1292
1293
Rezidentiat 2004
Tema nr. 44
Suspensii farmaceutice
BIBLIOGRAFIE:

F1244001. Care dintre factori amintiti, imbunatatesc stabilitatea suspensiilor defloculate
A. dimensiunea redusa a particulelor
B. micsorarea viscozitatii mediului de dispersie
C. absenta sarcinii electrice
D. absenta peptizatorilor
E. evitarea excipientilor tixotropi sau plastici in mediul de dispersie
(pag. 477, [7])
F1244002. Care enunt este coect legat de umectarea particulelor solide in vederea prepararii suspensiei
A. are loc daca unghiul de contact este mai mic de 90
B. are loc daca unghiul de contact este mai mare de 90
C. etalarea are loc daca unghiul de contact este de 180
D. etalarea are loc daca unghiul de contact este de 0
E. micsorarea unghiului de contact va face dificila umectarea
(pag. 38-39, [7])
F1244003. Factorul determinant in asigurarea stabilitatii fizice a suspensiilor defloculate este unul din
cei mentionati:
A. izotonia
B. umectarea
C. peptizarea
D. caracteristicile reologice ale mediului de dispersie si ale preparatului (viscozitatea de structura)
E. tipul recipientului de conditionare
(pag. 475, [7])
F1244004. Prevederi ale farmacopeei referitoare la suspendarea substantelor puternic active; care
dintre enunturi este corect
A. se evita prepararea de suspensii cu acestea
B. in cazuri exceptionale se face suspendarea unor cantitati reduse la jumatate fata de cele prescrise
C. cantitatea prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 24 ore
D. cantitatea suspendata poate depasi doza maxima pe 24 de ore daca substanta respectiva nu este un
stupefiant
E. daca substanta care se suspenda este un stupefiant se va recurge la solubilizarea micelara
(pag. 894, [FR X])
F1344005. Ce proprietati prezinta suspensiile floculate:

A. cristale individuale care sedimenteaza rapid
B. flocoane laxe care sedimenteaza rapid
C. supernatant opalescent
D. volum mic de sedimentare
E. sediment cimentat
(pag. 478)
1293
1294
Rezidentiat 2004
F1344006. Ce umectanti se pot folosi la suspensii:

A. tensioactivi
B. parafina lichida
D. ulei de ricin
E. guma arabica
(pag. 476)
F1344007. Suspensiile defloculate se caracterizeaza prin:

A. particule solide dispersate individual
B. particule agregate in flocoane
C. viteza de sedimentare mare
D. viscozitate mare a mediului de dispersie
E. sediment lax
(pag. 476-477)
F1444008. Se pot prepara suspensii defloculate in urmatoarele conditii avantajoase:

A. viteza de agitare foarte mica
B. realizarea unui pH slab acid al vehiculului
C. prepararea unei suspensii concentrate care se amesteca apoi cu agentul de suspendare, urmata de
diluarea cu vehiculul ce contine si alti adjuvanti
D. viteza de agitare foarte mare
E. prepararea unei suspensii concentrate care se amesteca apoi cu vehiculul
(pag. 480, [7])
F1544009. Aprecierea gradului de floculare al unei suspensii se determin prin:

A. metoda dilurii
B. metoda colorrii
C. msurarea volumului de sediment format
D. conductimetric
E. msurarea indicelui de refracie
(pag. 478, [7])
F1544010. n suspensiile floculate particulele suspendate :

A. sunt entiti individuale
B. nu sunt entiti individuale
C. au vitez de sedimentare mic
D. formeaz lent sedimentul
E. duc la obinerea unui sediment greu de redispersat
(pag. 478, [7])
F1544011. La prepararea suspensiilor de uz intern nu se folosesc:

A. edulcorani
B. aromatizani
C. colorani
D. conservani antimicrobieni
E. aglutinani
(pag. 479, [7])
F1544012. Obinerea fazei insolubile la prepararea suspensiilor nu se face prin:

A. precipitarea cu solveni organici
B. precipitarea prin modificarea pH-ului
1294
1295
Rezidentiat 2004
C. precipitarea prin dubla descompunere

D. procedeul sedimentrii
E. triturare la mojar
(pag. 476, [7])
F1544013. Reducerea vitezei de sedimentare a particulelor solide dintr-o suspensie poate fi micorat
prin:
A. scderea concentraiei fazei solide
B. scderea gradului de dispersie
C. scderea vscozitii mediului de dispersie
D. folosirea de vehicule tixotrope sau plastice
E. creterea diferenei de densitate ntre cele dou faze
(pag. 477, [7])
F1544014. Stabilitatea unei suspensii nu este influenat de:

A. gradul de hidratare
B. solubilitatea n ap a fazei dispersate
C. volumul suspensiei
D. vscozitatea mediului de dispersie
E. sarcina electric a particulelor fazei interne
(pag. 477, [7])
F1644015. Agenti tensioactivi neionici folositi la obtinerea suspensiilor floculate:

A. Tween
B. Laurilsufat de sodiu
C. Sapunuri alcaline
D. Sapunuri metalice
E. Carboximetilceluloza sodica
(pag. 479)
F1644016. FR X, controleaza marimea particulelor dintr-o masa de suspensie care contine aproximativ:
A. 100 mg substanta activa suspendata
B. 10 mg substanta activa suspendata
C. 10 g substanta activa suspendata
D. 5 g substanta activa suspendata
E. 25 g substanta activa suspendata
(pag. 893)
F1644017. La suspensii odata cu cresterea concentratiei fazei solide, viteza de sedimentare:

A. creste
B. scade
C. nu este influentata
D. creste linear
E. creste numai peste o anumita concentratie
(pag. 477)
F1644018. Tehnica prin care se obtin particule cu un grad avansat de dispersie la prepararea
suspensiilor defloculate se numeste:
A. pulverizare
B. maruntire
C. radere
D. micronizare
1295
1296
Rezidentiat 2004
E. macinare
(pag. 479)
F2144019. Masurarea potentialului zeta al unei suspensii presupune:

A. utilizarea numaratorului Coulter
B. determinarea usurintei de redispersare a suspensiilor
C. determinarea incarcarii electrice a particulelor
D. determinarea sedimentarii gravitatioanle
E. toate cele de mai sus
(pag. (7) 480)
F2144020. Suspensiile de uz intern prezint urmtoarele avantaje, cu excepia:

A. reducerii descompunerii chimice a unor substane active comparativ cu soluiile apoase
B. evitrii gustului neplcut al unor derivai solubili
C. uurinei de administrare la copii
D. stabilitii fizice crescute a formei farmaceutice
E. biodisponibilitii crescute fa de preparatele orale solide
(pag. 475, [7])
F2144021. Conform FR X urmtoarele afirmaii referitoare la suspensii sunt adevrate, cu excepia:

A. suspensiile destinate administrrii interne pot conine edulcorani i aromatizani
B. suspensiile care se aplic pe plgi, pe arsuri i pe pielea sugarilor se prepar prin metode care le asigur
sterilitatea
C. pe etichetele recipientelor se menioneaz "A se agita nainte de ntrebuinare"
D. substanele solide se aduc la gradul de finee corespunztor scopului i modului de administrare
E. se conserv n recipiente nchise etan, la loc rcoros, ferit de lumin
(pag. 894, [10])
F2144022. La prepararea suspensiilor, FR X prevede c se pot folosi urmtoarele substane auxiliare,

cu excepia:
A. agenilor de mrire a vscozitii
B. umectanilor
C. solubilizanilor
D. agenilor de floculare
E. conservanilor antimicrobieni
(pag. 893, [10])
F2144023. Care dintre urmtoareloe afirmaii referitoare la floculare cu electrolii nu este adevrat:
A. se datoreaz controlrii sarcinii electrice a particulelor suspendate
B. depinde de concentraia electrolitului
C. crete cu valena ionului folosit
D. se datoreaz producerii unui strat de solvatare n jurul particulelor
E. se poate controla prin determinarea schimbrii potenialului zeta.
(pag. 478, [7])
F2144024. Umectarea unui solid de ctre un lichid este complet cnd unghiul de contact este:
A. egal cu 0 grade
B. ntre 0 + i 90 grade
C. egal cu 90 grade
D. ntre 90 i 180 grade
E. egal cu 180 grade
(pag. 38-39, [7])
1296
1297
Rezidentiat 2004
F2244025. Suspensiile floculate se caracterizeaza prin:

A. sedimentare individuala a particulelor
B. sedimentare cu viteza redusa
C. sediment afanat
D. supernatant opalescent
E. potential zeta foarte ridicat
(pag. Leucuta, 478)
F2244026. Agentii de peptizare utilizati la prepararea suspensiilor:

A. conduc la obtinerea unor suspensii floculate
B. cresc vascozitatea mediului de dispersie
C. confera sarcini electrice particulelor suspendate
D. impiedica cimentarea sedimentului
E. nu au nici un efect asupra stabilitatii suspensiilor
(pag. Leucuta, 477)
F2244027. Sterilitatea une suspensii apoase de uz extern poate fi asigurata prin:

A. sterilizarea prin caldura uscata
B. sterilizarea prin caldura umeda
C. sterilizarea prin filtrare
D. sterilizarea cu radiatii UV
E. prepararea pe cale aseptica
(pag. Leucuta, 480)
F2244028. Metode de floculare in vederea prepararii suspensiilor floculate

A. prin neutralizarea partiala a sarcinii electrice a particulelor si monitorizarea potentialului zeta se obtine o
floculare controlata, avantajoasa stabilitatii fizice
B. prin neutralizarea partiala a sarcinii electrice a particulelor si monitorizarea potentialului zeta se obtine o
floculare partiala,insuficienta unei stabilitati fizice corespunzatoare
C. prin invelirea integrala a particulelor cu un film de tensioactiv neionogen
D. prin cresterea la maximum a potentialului zeta
E. flocularea cu electroliti nu este o metoda practica de obtinere a suspensiilor de calitate
(pag. Leucuta,478)
F2244029. Factori care imbunatatesc stabilitatea suspensiilor defloculate

A. dimensiunea redusa a particulelor
B. micsorarea viscozitatii mediului de dispersie
C. absenta sarcinii electrice
D. absenta peptizatorilor
E. evitarea excipientilor tixotropi sau plastici in mediul de dispersie
(pag. Leucuta,476)
F2244030. Prevederi ale farmacopeei referitoare la suspendarea substantelor puternic active

A. se evita prepararea de suspensii cu acestea
B. in cazuri exceptionale se face suspendarea unor cantitati reduse la jumatate fata de cele prescrise
C. cantitatea prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 24 ore
D. cantitatea suspendata poate depasi doza maxima pe 24 de ore daca substanta respectiva nu este un
stupefiant
E. daca substanta care se suspenda este un stupefiant se va recurge la solubilizarea micelara
(pag. FRX,893)
F2344031. Ce umectanti se pot folosi la suspensii:

A. tensioactivi
1297
1298
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
parafina lichida
ulei de floarea soarelui
ulei de ricin
guma arabica
(pag. 476)
F2344032. Ce proprietati prezinta suspensiile floculate:

A. cristale individuale care sedimenteaza rapid
B. flocoane laxe care sedimenteaza rapid
C. supernatant opalescent
D. volum mic de sedimentare
E. sediment cimentat
(pag. 478)
F2344033. Suspensiile apoase sunt sisteme disperse eterogene formate din:

A. particule solide insolubile in apa
C. alcool
D. acetona
E. glicerol
(pag. 893)

A. particule solide dispersate individual
B. particule agregate in flocoane
C. viteza de sedimentare mare
D. viscozitate mare a mediului de dispersie
E. sediment lax
(pag. 476,477)
F2344035. Care din urmatoarele substante se prepara sub forma de suspensie apoasa:
A. glucoza
B. clorhidrat de procaina
C. fenobarbital
D. propifenazona
E. cafeina
(pag. 475)
F2544036. Intr-o suspensie, reducerea vitezei de sedimentare a particulelor solide poate fi micsorata
prin:
A. folosirea de vehicule tixotrope sau plastice
B. cresterea diferentei de densitate intre cele doua faze
C. scaderea concentratiei fazei solide
D. scaderea gradului de dispersie
E. scaderea vascozitatii mediului de dispersie
(pag. 477/7)
F2544037. Urmatorii factori nu influenteaza stabilitatea unei emulsii:

A. solubilitatea in apa a fazei dispersate
B. gradul de hidratare
C. vascozitatea mediului de dispersie
D. sarcina electrica a particulelor fazei interne
1298
1299
Rezidentiat 2004
E. volumul suspensiei
(pag. 477/7)
F2544038. Caracteristicile particulelor suspendate in suspensiile floculate sunt:

A. nu sunt entitati individuale
B. au viteza de sedimentare mica
C. sunt entitati individuale
D. formeaza lent sedimentul
E. duc la obtinerea unui sediment greu de redispersat
(pag. 478/7)
F2544039. Pentru suspensiile de uz intern nu se folosesc la preparare:

A. conservanti antimicrobieni
B. aglutinanti
C. aromatizanti
D. coloranti
E. edulcoloranti
(pag. 479/7)
F2544040. Gradul de floculare al unei suspensii se determina prin:

A. masurarea volumului de sediment format
B. conductimetric
C. metoda diluarii
D. determinarea indicelui de refractie
E. metoda colorarii
(pag. 478/7)
F2544041. Viteza de sedimentare a particulelor unei suspensii poate fi realizata prin:

A. cresterea gradului de dispersie
B. scaderea concentratiei fazei disperse
C. scaderea vascozitatii mediului de dispersie
D. folosirea de polimeri hidrofili
E. utilizarea tensioactivilor in cantitate mare
(pag. 477/7)
F2544042. Conform FR X substantele auxiliare folosite la prepararea suspensiilor sunt urmatoarele cu

exceptia:
A. agenti de floculare
B. coloranti
D. umectanti
E. adsorbanti
(pag. 893/10)
F2544043. Afirmatii adevarate despre suspensii:

A. sunt preparate farmaceutice lichide sau semisolide
B. sunt constituite din una sau mai multe substante active insolubile suspendate in mediu de dispersie
semisolid
C. 90% din particulele examinate au diametru de cel mult 50 micrometri
D. 90% din particulele examinate au diametru de cel mult 25 micrometri
E. substante auxiliare folosite:diluanti,adsorbantiagenti tensioactivi
(pag. 893/10)
1299
1300
Rezidentiat 2004
F2544044. Formularea suspensiilor farmaceutice are urmatoarele obiective cu exceptia:

A. reducerea vitezei de sedimentare
B. reducerea fenomenului de crestere a cristalelor
C. sigurarea redispersarii omogene
D. evitarea sedimentarii
E. reducerea cimentarii
(pag. 475/7)
F2644045. Ce tip de recipiente de sticl se foloseste pentru conditionarea sngelui de uz uman?

A. de tip I
B. de tip II
C. de tip III
D. de tip IV
E. de tip II si IV
(pag. 109)
F2644046. Pentru obtinerea recipientelor de conditionare din grupa elastomerilor se folosesc:

A. cauciucurile
B. derivati celulozici
C. poliamidele
D. polistirenul si copolimerii
E. siliconele
(pag. 113)
F2644047. Eticheta recipientului si ambalajului nu cuprinde:

A. tipul materialului folosit pentru conditionare
B. modul si calea de administrare
C. termenul de valabilitate
D. capacitatea recipientului
E. concentratia
(pag. 117)
F2644048. Din categoria recipientelor cu sisteme de nchidere special nu fac parte:

A. cu bil
B. cu capac cu ventil
C. cu duze metalice
D. sprayuri
E. cu capac
(pag. 117)
F2644049. Metalele si aliajele folosite pentru conditionarea primar a medicamentelor prezint

dezavantajul:
A. impermeabilitate absolut
B. soliditate mecanic nalt
C. se corodeaz
D. rezistent la solutii si temperatur
E. fr absorbtie pentru substante medicamentoase si auxiliare
(pag. 115)
1300
1301
Rezidentiat 2004

F1244050. Alegeti care dintre enunturi este corect referitor la prepararea suspensiilor defloculate
A. folosirea unor particule a substantei medicamentoase cu grad avansat de dispersie
B. alegerea unui polimer care sa duca la formarea unei viscozitati de structura (plastica, tixotropica) a
mediului de dispersie
C. evitarea umectantilor
D. evitarea agentilor peptizatori
E. folosirea unor sisteme de agitare eficiente
(pag. 478, [7])
F1244051. Alegeti enunturile corecte referitor la suspensiile injectabile, conform farmacopeei

A. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva, cu sau fara agenti
de suspendare
B. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva, cu agenti de
suspendare
C. suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei
contaminari ulterioare cu microorganisme
D. suspensiile care se aplica pe plagi, pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot steriliza deoarece s-ar
distruge stabilitatea lor fizica, de aceea se aduc la un pH care distruge microorganismele eventual
prezente
E. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp
(pag. 512, [FR X])
F1244052. Obiective ale controlului de calitate a suspensiilor:care dintre enunturi sunt corecte
B. viteza de sedimentare
C. capacitatea de redispersare a sedimentului suspensiei
D. viscozitatea
E. marimea agregatelor (flocoanelor) formate din asocieri de particule
(pag. 480, [7])
F1244053. Precizati care dintre substantele auxiliare de mai jos sunt admise de FRX la prepararea
suspensiilor farmaceutice
A. umectanti
B. lubrifianti
C. conservanti
D. agenti pentru cresterea viscozitatii
E. polimeri bioadezivi
(pag. 893, [FR X])
F1244054. Prevederi ale farmacopeei privind controlul sterilitatii suspensiilor:care dintre enunturi snt
corecte
A. suspensiile care contin antibiotice
B. suspensii care se aplica pe plagi
C. suspensii care se aplica pe arsuri
D. suspensii care se aplica pe pielea sugarilor
E. suspensiile care trebuie sa fie sterile se sterilizeaza prin autoclavare
(pag. 894, [FR X])
F1244055. Prevederi ale FRX referitoare la suspensii, in monografia de generalitati; care din enunturi
sunt corecte
1301
1302
Rezidentiat 2004

C. pe eticheta se mentioneaza A se agita inainte de intrebuintare
D. in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca
doza maxima pe 48 ore
E. in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca
doza maxima pe 3 zile
(pag. 893, [FR X])
F1244056. Prin ce proprietati, din cele de mai jos, se pot caracteriza suspensiile defloculate
A. sedimentarea individuala a particulelor
B. lichid clar deasupra sedimentului
C. evitarea cimentarii
D. redispersare foarte usoara
E. riscul formarii de sediment cimentat
(pag. 476-7, [7])
F1344057. Care sunt dimensiunile particulelor admise intr-o suspensie:

A. 50 micrometri
B. 100 micrometri
C. 180 micrometri
D. 200 micrometri
E. 300 micrometri
(pag. 893)
F1344058. Factori care influenteaza stabilitatea suspensiilor:

A. dimensiunea particulelor solide insolubile
B. umectarea particulelor solide
C. viscozitatea mediului
D. lipsa sarcinii electrice
E. lipsa stratului de hidratare
(pag. 477)
F1344059. Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin:

A. cresterea cristalelor
B. marirea viscozitatii
C. sedimentarea particulelor
D. formarea de flocoane
E. formarea de sedimente compacte
(pag. 477)
F1344060. In ce cazuri masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza
maxima pentru 24 de ore:
A. pentru substantele anodine
B. pentru substantele puternic active
C. pentru substantele toxice
D. pentru substantele colorante
E. pentru substantele antioxidante
(pag. 893)
F1344061. In ce cazuri se asigura sterilitatea suspensiilor:

A. pentru suspensiile administrate intern
B. pentru suspensiile aplicate in conductul auditiv
C. pentru suspensiile aplicate pe plagi
1302
1303
Rezidentiat 2004
D. pentru suspensiile aplicate pe arsuri

E. pentru suspensiile aplicate pe pielea sugarilor
(pag. 893)
F1344062. Mecanismul de actiune a surfactantilor ionogeni in suspensie este de:

A. solubilizare micelara
B. adsorbtie ca strat monomolecular pe particulele solide
C. conferirea de sarcini electrice
D. umectare
E. floculare
(pag. 476)
F1344063. Mecanismul de actiune al polimerilor hidrofili intr-o suspensie este de:

B. conferirea de sarcini electrice
C. adsorbtie ca strat multimolecular
D. scaderea tensiunii superficiale
E. marirea viscozitatii mediului de dispersie
(pag. 476)
F1344064. Particulele solide obtinute prin pulverizare se caracterizeaza prin:

A. stare energetica crescuta la suprafata
B. tendinta la aglomerare
C. tendinta la absorbtia aerului
D. scaderea solubilitatii
E. facilitate de umectare
(pag. 477)
F1344065. Suspensiile se prepara prin urmatoarele metode:

A. metoda condensarii
B. metoda dispersarii
C. metoda amestecarii
D. metoda diluarii
E. metoda flocularii
(pag. 893)
F1444066. Caracteristicile suspensiilor defloculate sunt:

A. particulele sedimenteaza individual
B. viteza de sedimentare este redusa
C. sedimentul este voluminos
D. supernatantul este limpede
E. supernatantul este opalescent
(pag. 476, [7])
F1444067. Comportamentul particulelor in suspensie depinde de urmatoarele propietati fizice:

A. polimorfism
B. structura cristalina
C. punct de topire
D. stare anhidra sau solvatata
E. densitate
(pag. 476, [7])
1303
1304
Rezidentiat 2004
F1444068. Flocularea se poate efectua in conditii controlate, folosind:

A. electroliti
B. substante tensioactive
C. polimeri hidrofili
D. neelectroliti
E. solventi miscibili cu apa
(pag. 478 - 479, [7])
F1444069. In suspensii, viteza de sedimentare a particulelor insolubile:

A. este redata de relatia lui Stokes pentru suspensiile concentrate
B. este redata de relatia lui T. Higuchi pentru suspensiile diluate (sub 2%)
C. este redata de relatia lui T. Higuchi pentru suspensiile concentrate
D. scade cu cresterea viscozitatii mediului de dispersie
E. scade cu scaderea concentratiei fazei solide
(pag. 477, [7])
F1444070. Obtinerea particulelor insolubile prin precipitare cu un solvent organic, miscibil cu apa:
A. se realizeaza prin adaugarea solutiei substantei medicamentoase in solventul organic in apa distilata, in
orice conditii
B. se realizeaza prin adaugarea solutiei substantei medicamentoase in solventul organic in apa distilata, in
conditii controlate
C. permite obtinerea marimii dorite a particulelor
D. permite obtinerea aceleiasi forme polimorfe, indiferent de solventul organic folosit
E. permite obtinerea de forme polimorfe diferite, in functie de solventul organic folosit
(pag. 476, [7])
F1444071. Stabilitatea fizica a suspensiilor este asigurata prin:

A. folosirea de umectanti
B. folosirea agentilor de peptizare
C. utilizarea formelor polimorfe cu solubilitatea cea mai mare
D. favorizarea aparitiei fortelor de atractie intre particule
E. utilizarea formelor polimorfe cu solubilitatea cea mai mica
(pag. 477 - 478, [7])
F1444072. Suspensiile floculate se deoasebesc de cele defloculate prin:

A. viteza de sedimentare lenta
B. sedimentul afinat
C. sedimentul format din particule individuale
D. posibilitatea aparitiei fenomenului de cimentare a sedimentului
E. supernatant clar
(pag. 478, [7])
F1444073. Suspensiile, fiind sisteme disperse instabile, formularea lor are ca obiective:
A. evitarea sedimentarii particulelor suspendate
B. reducerea vitezei de sedimentare
C. numai reducerea fenomenului de crestere a cristalelor si a cimentarii
D. asigurarea redispersarii omogene, fara dificultate, a sedimentului
E. evitarea fenomenului de crestere a cristalelor
(pag. 475, [7])
F1544074. Avantajele suspensiilor:

A. posibilitatea administrrii de substane cu solubilitate redus n ap
1304
1305
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
procesele de degradare ale substanelor active sunt mai reduse

evitarea gustului neplcut al substanelor active
apariia sedimentelor cimentate
pot fi administrate uor persoanelor cu dificulti de nghiire
(pag. 475, [7])
F1544075. Controlul calitii suspensiilor implic determinarea:

A. mrimii particulelor
B. vitezei de sedimentare
C. potenialului Zetta
D. vscozitii
E. gradului de coalescen
(pag. 480, [7])
F1544076. n formularea suspensiilor se ine seama de:

A. sedimentarea particulelor
B. creterea mrimii particulelor
C. obinerea unei suspensii floculate
D. obinerea unei suspensii defloculate
E. de ali factori, nu de cei enumerai mai sus
(pag. 475, [7])
F1544077. n suspensiile defloculate:

A. particulele dispersate sunt ca entiti individuale
B. sedimentarea nu se realizeaz individual
C. viteza de sedimentare e mare
D. sedimentarea se face ncet
E. sedimentul este foarte uor de redispersat
(pag. 476, [7])
F1544078. Mrimea particulelor fazei solide a unei suspensii se determin folosind:

A. microscopul cu micrometru ocular etalonat
B. cernerea cu site standardizate
C. numrtorul Coulter
D. pipeta Andreasen
E. msurarea volumului sedimentului
(pag. 480, [7])
F1544079. Particulele obinute prin pulverizarea unei substane solide:

A. au stare energetic crescut la suprafa
B. nu au stare energetic
C. nu au tendin de aglomerare
D. au tendin de adsorbie a aerului
E. sunt mai dificil de dispersat n ap
(pag. 476, [7])
F1544080. Sterilitatea suspensiilor se obine prin:

A. sterilizare la autoclav
B. sterilizare la etuv
C. filtrare
D. folosirea de materii prime sterile
E. prepararea pe cale aseptic
1305
1306
Rezidentiat 2004
(pag. 480, [7])
F1544081. Suspensiile floculate se obin:

A. prin realizarea floculrii prin controlul sarcinii electrice a particulelor
B. cu ajutorul substanelor tensioactive
C. cu ajutorul polimerilor hidrofili, dar procedeul este mai dificil
D. prin agitare foarte puternic
E. prin adugare de emulgatori
(pag. 478, [7])
F1544082. Urmtorii factori influeneaz comportamentul particulelor unei suspensii:

A. structura cristaline
B. starea anhidr
C. forma amorf
D. forma solvatat
E. culoarea substanei suspendate
(pag. 476, [7])
F1644083. Caracteristicile unei suspensii defloculate:

A. viteza de sedimentare mare
B. sedimentul se formeaza ncet
C. viteza de sedimentare mica
D. sedimentul se formeaza rapid
E. sedimentul se redisperseaza usor
(pag. 476-477)
F1644084. Cresterea vscozitatii mediului de dispersie a suspensiilor:

A. creste viteza de sedimentare
B. ncetineste viteza de sedimentare
C. contribuie la mbunatatirea calitatii suspensiei
D. contribuie la scaderea calitatii suspensiei
E. reduce dimensiunea particulelor
(pag. 477)
F1644085. Ecuatia lui Stokes se refera la suspensii:

A. diluate
B. cu particule considerate sferice
C. concentrate
D. floculate
E. de uz extern
(pag. 477)
F1644086. F.R.X. prevede sterilitate n cazul:

A. Suspensiilor de uz intern
B. Suspensiilor aplicate pe plagi
C. Suspensiilor aplicate pe arsuri
D. Suspensiilor floculate
E. Suspensiilor aplicate pe pielea sugarilor
(pag. 893)
F1644087. Factorii care influenteaza stabilitatea suspensiilor:

A. vscozitatea mediului de dispersie
1306
1307
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
substanta activa ncorporata

dimensiunea particulelor
sarcina electrica a particulelor
indicele de refractie a suspensiei
(pag. 477)
F1644088. La prepararea suspensiilor, obtinerea particulelor prin metoda condensarii sau precipitarii
se poate realiza prin:
A. procedeul dispersarii
B. precipitare cu un solvent organic
C. precipitare prin modificarea pH-ului
D. precipitare prin dubla descompunere
E. precipitare cu agenti tensioactivi
(pag. 476)
F1644089. Metode de obtinere a suspensiilor floculate:

A. prin controlul sarcinii electrice a particulelor
B. prin utilizarea substantelor tensioactive
C. cu ajutorul polimerilor hidrofili
D. prin metoda gumei uscate
E. prin condensare
(pag. 478-479)
F1644090. Suspensiile sunt sisteme disperse:

A. ultramicroeterogene
B. eterogene
C. instabile
D. stabile
E. omogene
(pag. 475)
F2144091. La formularea suspensiilor farmaceutice se au in vedere obictive:

A. micsorarea, in general, a gradului de dispersie a particulelor suspendate
B. reducerea vitezei de sedimentare
C. favorizarea fenomenului de crestere a cristalelor
D. evitarea cimentarii
E. asigurarea redispersarii omogene, fara dificultate a sedimentului
(pag. (7) 475)
F2144092. Factorii care influenteaza comportamentul particulelor in suspensie sunt:

A. structura cristalina
B. starea anhidra ori solvatata
C. polimorfismul
D. umectarea
E. nici unul din factorii enumerati
(pag. (7) 477)
F2144093. Pentru prepararea suspensiilor sterile:

A. se folosesc componente sterile
B. se aplica sterilizarea prin autoclavare a produsului finit
C. se aplica sterilizarea prin filtre Millipore
D. se apeleaza la tehnica asptica
1307
1308
Rezidentiat 2004
E. este obligatorie doar sterilizarea mediului de dispersie

(pag. (7) 480)
F2144094. Volumul de sedimentare:

A. este raportul la echilibru al sedimentului fata de volumul total al suspensiei
B. este raportul la echilibru al volumului total al suspensiei fata de cel al sedimentului
C. este cuprins intre 0 si 1, in cazul unei suspensii ideale
D. este egal cu 1, in cazul unei suspensii ideale
E. se determina cu ajutorul zetametrului
(pag. (7) 487)
F2144095. Influenta valentei si covalentei electrolitilor asupra flocularii suspensiilor se poate

determina experimental prin:
A. determinarea gradului de dispersie a fazei solide
B. masurarea vitezei de ecremare
C. observarea gradului de floculare
D. determinarea unghiului de contact al solidului
E. masurarea schimbarii potentialului zeta
(pag. (7) 478)
F2144096. Obtinerea particulelor de suspendat prin metoda condensarii sau precipitarii se poate
realiza prin urmatoarele procedee:
A. micronizarea solidului
B. precipitarea cu un solvent organic
C. precipitaea prin modificarea pH-ului
D. precipitarea prin dubla descompunere
E. pulverizarea prin frecare
(pag. (7) 476)
F2144097. O valoare mai mica a unghiului de contact denota ca:

A. predomina fortele de adeziune intre lichid si solid
B. predomina fortele de coeziune ale lichidului
C. are loc umectarea solidului
D. umectarea particulelor este dificila
E. particulele solide nu se lasa udate de apa
(pag. (7) 38 - 39)
F2144098. Sarcina electrica de suprafata a particulelor solide dispersate in apa isi are originea in:
A. interactiunea intre particule in mediu lichid
B. ionizarea gruparilor de la suprafata particulelor
C. adsorbtia preferentiala a unor ioni pe suprafata particulelor
D. cresterea cristalelor
E. impuritati reprezentate de ioni din mediul de dispersie
(pag. (7) 42)
F2144099. Dificultatile legate de formularea suspensiilor farmaceutice rezida in:

A. dispersarea corespunzatoare a particulelor solide in vehicul
B. existenta unei valori reduse a unghiului de contact solid/lichid
C. sedimentarea marimii particulelor
D. cresterea marimii particulelor
E. cimentarea sedimentarii
(pag. (7) 475)
1308
1309
Rezidentiat 2004
F2144100. La controlul mrimii particulelor dintr-o suspensie, FR X prevede:

A. pentru 10 % din particulele examinate se admite un diametru de cel mult 180 m
B. 10 % din particule trebuie s aib diametrul de cel puin 180 m
C. 90 % din particule trebuie s prezinte un diamentru de cel mult 50 m
D. 90 % din particule trebuie s aib dimensiuni de pn la 180 m
E. 20 % din particule trebuie s aib diamentrul mai mare de 50 m
(pag. 893, [10])
F2144101. FR X prevede pentru suspensiile farmaceutice urmtoarele caracteristici:

A. aspect opac
B. vscozitate care s nu permit sedimentarea fazei solide
C. omogenitate pe toat durata de pstrare
D. redispersarea sedimentului dup o agitare de 1-2 minute i meninerea omogenitii pe durata administrrii
E. particule n suspensie cu diametrul de maxim 10 microni
(pag. 893, [10])
F2144102. Probele de control pentru suspensiile farmaceutice includ:

A. determinarea mrimii particulelor
B. determinarea vscozitii
C. determinarea vitezei de sedimentare
D. determinarea perioadei de njumtire
E. determinarea capacitii de redispersare
(pag. 480, [7])
F2144103. Viteza de sedimentare a unei suspensii defloculate poate fi micorat prin:

A. reducerea mrimii particulelor solide
B. micorarea diferenei de densitate dintre faze
C. mrirea vscozitii fazei externe
D. mrirea diferenei de densitate dintre faze
E. micorarea vscozitii fazei interne
(pag. 477, [7])
F2144104. Substanele tensioactive pot facilita formarea suspensiilor floculate prin:

A. mrirea tensiunii interfaciale solid /lichid
B. acoperirea integral a suprafeei particulelor suspendate
C. acoperirea parial a particulelor solide
D. crearea posibilitii de interaciune prin fore de legare slabe ntre particulele suspendate
E. neutralizarea sarcinilor electrice ale particulelor
(pag. 478-479, [7])
F2144105. O suspensie floculat se caracterizeaz prin:

A. vitez de sedimentare rapid
B. volum mic de sedimentare
C. includerea mediului de dispersie ntre particulele depuse
D. cimentarea n timp a sedimentului
E. sediment poros
(pag. 478, [7])
F2144106. O suspensie defloculat se caracterizeaz prin:

A. depunderea particulelor solide individuale
B. sediment compact
C. eliminarea mediului de dispersie din sediment
1309
1310
Rezidentiat 2004
D. redispersare dificil
E. grad de floculare apropiat de unitate
(pag. 476, [7])
F2144107. Factorii care influeneaz stabilitatea suspensiilor farmaceutice sunt:

A. dimensiunea particulelor dispersate
B. vscozitatea fazei interne
C. vscozitatea fazei externe
D. sarcina electric a particulelor
E. gradul de umectare a particulelor solide
(pag. 477, [7])
F2144108. Creterea cristalelor ntr-o suspensie este favorizat de:

A. existena unor polimorfi stabili
B. variaiile de temperatur
C. existena formei hidratate a substanei active insolubile
D. existena de particule suspendate cu acelai grad de dispersie
E. micorarea gradului de dispersie i existena unor forme ale particulelor cu nivel energetic mai mare.
(pag. 45, [7])
F2144109. FR X are urmtoarele recomandri privind prepararea suspensiilor:

A. substanele solide se aduc la un grad de finee corespunztor scopului i modului de administrare
B. ele se disperseaz n mediu de dispersie lichid printr-o metod adecvat
C. suspensia se completeaz la volumul prescris (m/v)
D. la preparare se pot folosi i substane auxiliare
E. suspensiile destinate administrrii externe pot conine ageni de curgere
(pag. 893, [10])
F2244110. Ce proprietati reologice au suspensiile farmaceutice

A. viscozitatea aparenta a suspensiilor floculate este mai mare decit a celor defloculate
B. suspensiile defloculate in vehicule newtoniene pot forma un sediment compact, cimentat
C. suspensiile defloculate in vehicule nenewtoniene , plastice sau pseudoplastice, nu sedimenteaza,
respectiv viteza de sedimentare este incetinita
D. suspensiile floculate in vehicule newtoniene produc un volum mic de sediment, cu lichid opalescent
deasupra
E. suspensiile in dispersii concentrate de bentonita sau dioxid de siliciu coloidal , sunt tixotrope
(pag. Leucuta,57)
F2244111. Ce factori determina cresterea cristalelor la suspensiile farmaceutice

A. proprietatile plastice
B. proprietatile tixotrope
C. solubilitatea partiala a particulelor suspendate
D. solubilitatea mai mare a particulelor mici in comparatie cu cele mari, care cresc pe seama celor mici
E. factorii care cresc solubilitatea sau produc fluctuatii ale acesteia in sistem
(pag. Leucuta,45)
F2244112. Consecinte ale interactiunilor intre particule in suspensii farmaceutice

A. sunt determinate de combinarea fortelor de atractie si a celor de respingere
B. fortele de respingere se datoreaza potentialului electrocinetic
C. anularea sarcinilor electrice conduce la coagulare
D. o anulare partiala a sarcinilor electrice determina un minim secundar,care determina oprirea unirii
particulelor si formarea unui sistem floculat
E. adaugarea de elecroliti in orice cantitate la un sistem incarcat electric determina coagularea si deci
1310
1311
Rezidentiat 2004
pierderea stabilitatii fizice

(pag. Leucuta,44)
F2244113. Ce fenomene de adsorbtie se intilnesc in suspensiile farmaceutice

A. particulele solide pot adsorbi substante tensioactive amfifile
B. adaugarea de tensioactivi amfifili favorizeaza umectarea
C. daca tensioactivii sunt ionogeni, particulele au sarcini electrice, iar stabilitatea cinetica va creste
D. adsorbtia de polimeri constituie o bariera mecanica in calea unirii particulelor
E. fenomenele de adsorbtie la suspensii sunt atit de mici incit nu au nici o influenta asupra stabilitatii
sistemului
(pag. Leucuta,40)
F2244114. Cum se poate pregati faza insolubila in vederea prepararii suspensiilor farmaceutice
B. metoda emulsionarii
C. depunerea electrostatica
D. cimentarea
E. metoda dispersarii fizice, mecanice
(pag. Leucuta,476)
F2244115. Ce particularitati ale ecuatiei Higuchi o diferentiaza de ecuatia Stokes referitoare la viteza de
sedimentare
A. suprafata specifica a solidului
B. porozitatea fazei solide sau fractiunea de volum a fazelor
C. viteza de sedimenare scade cu cresterea concentratiei fazei solide
D. marimea razei particulelor ( Stokes) si suprafata specifica a solidului (Higuchi) sunt factori diferiti care
influenteaza diferit stabilitatea
E. cresterea gradului de dispersie si a viscozitatii mediului cresc stabilitatea fizica a suspensiilor in timp
(pag. Leucuta,477)
F2244116. Care din factorii enumerati sunt pasi necesari la prepararea unei suspensii defloculate de
calitate corespunzatoare
A. pulverizarea avansata a substantei solide insolubile in mediul de dispersie
B. umectarea
C. conferirea de sarcina electrica
D. cresterea viscozitatii mediului de dispersie
E. indeplinirea conditiilor de mai sus nu mai fac necesar lucrul mecanic pentru dispersare
(pag. Leucuta,476)
F2244117. Avantaje ale utilizarii suspensiilor:

A. evitarea gustului neplacut al substantelor medicamentoase
B. posibilitatea obtinerii de preparate lichide din substante cu solubilitate redusa
C. formularea nu prezinta dificultati
D. instalarea rapida a efectului terapeutic
E. degradarea substantelor medicamentoase este mai redusa
(pag. Leucuta, 475)
F2244118. Conform ecuatiei lui Stokes, care sunt factorii care influenteaza viteza de sedimentare a
particulelor aflate in suspensie?
A. vascozitatea mediului de dispersie
B. umectarea particulelor
C. raza particulelor
D. diferenta dintre densitatea fazei interne si externe
1311
1312
Rezidentiat 2004
E. sarcina electrica a particulelor

(pag. Leucuta, 477)
F2244119. La dispersarea substantei medicamentoase in vederea prepararii de suspensii floculate se

utilizeaza:
A. micronizatorul cu jet de aer
B. moara cu cilindri
C. procedeul de aerosolizare
D. procedeul in pat fluidizat
E. moara cu discuri verticale
(pag. Leucuta, 479)
F2244120. Controlul marimii particulelor suspendate se realizeaza cu ajutorul:

A. microscopului optic prevazut cu micrometru ocular
B. sitelor standardizate
C. pipetei Andreasen
D. permeametrului Blaine
E. numaratorului de particule Coulter
(pag. Leucuta, 480)
F2244121. Suspensii de uz extern:

A. picaturi pentru ochi
B. picaturi pentru nas
C. unguente
D. supozitoare
E. picaturi pentru ureche
(pag. FR X, 893, 823, 709)
F2244122. Instabilitatea fizica a suspensiilor se manifesta prin:

A. sedimentarea particulelor solide
B. cimentarea sedimentului
C. cresterea cristalelor
D. scaderea vascozitatii mediului de dispersie
E. coalescenta
(pag. Leucuta, 475-480)
F2244123. Pregatirea fazei solide insolubile in vederea prepararii de suspensii se face prin:
A. metoda precipitarii
B. metoda pulverizarii
C. metoda agitarii in flacon
D. metoda solventului comun
E. metoda gumei uscate
(pag. Leucuta, 476)
F2244124. Ce fel de substante auxiliare admite FRX la prepararea suspensiilor farmaceutice

A. umectanti
B. lubrifianti
C. conservanti
D. agenti pentru cresterea viscozitatii
E. polimeri bioadezivi
(pag. FRX,893)
1312
1313
Rezidentiat 2004
F2244125. Suspensiile defloculate se caracterizeaza prin

A. sedimentarea individuala a particulelor
B. lichid clar deasupra sedimentului
D. redispersare foarte usoara
E. riscul formarii de sediment cimentat
(pag. Leucuta,476)
F2244126. Factori determinanti ai stabilitatii fizice a suspensiilor farmaceutice

A. izotonia
B. umectarea
C. peptizarea
D. caracteristicile reologice ale mediului de dispersie si ale preparatului (viscozitatea de structura)
E. tipul recipientului de conditionare
(pag. Leucuta,477)
F2244127. Suspensii care se administreaza pe alta cale de administrare decit cea orala, pentru care se
fac referiri in monografia Suspensiones din FR X care trebuie sa corespunda si prevederilor acelor
forme farmaceutice
A. unguente
B. supozitoare
C. colire
(pag. FRX, 894)
F2244128. Prevederi ale FRX referitoare la suspensii , in monografia de generalitati

C. pe eticheta se mentioneaza A se agita inainte de intrebuintare
D. in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca
E. in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca
doza maxima pe 3 zile
(pag. FRX,893)
F2244129. Umectarea particulelor solide in vederea prepararii suspensiilor

A. are loc daca unghiul de contact este mai mic de 90
B. are loc daca unghiul de contact este mai mare de 90
C. etalarea are loc daca unghiul de contact este de 180
D. etalarea are loc daca unghiul de contact este de 0
E. micsorarea unghiului de contact va face dificila umectarea
(pag. Leucuta,38)
F2244130. Suspensiile injectabile , conform farmacopeei

A. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva, cu sau fara agenti
de suspendare
B. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva, cu agenti de
suspendare
C. suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei
contaminari ulterioare cu microorganisme
D. suspensiile care se aplica pe plagi, pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot steriliza deoarece s-ar
distruge stabilitatea lor fizica, de aceea se aduc la un pH care distruge microorganismele eventual
prezente
1313
1314
Rezidentiat 2004
E. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp

(pag. FRX,510)
F2244131. Prevederi oficiale cu privire la stabilitatea suspensiilor

A. suspensiile nu trebuie sa sedimenteze in timp
B. suspensiilor pot sedimenta in timp
C. dupa agitare timp de 1-2 minute trebuie sa se redisperseze
D. dupa redispersare trebuie sa-si mentina omogenitatea pe durata administrarii
E. substantele puternic active sau toxice suspendate nu trebuie sa fie prelucrate intr-o masa care depaseste
(pag. FRX,893)
F2244132. Prevederi ale monografiei Suspensiones din farmacopee referitoare la stabilitate

A. suspensiile trebuie preparate prin mijloace care evita sedimentarea particulelor in timp
B. prin agitare timp de 1-2 minute suspensiile trebuie sa se disperseze
C. suspensiile dispersate prin omogenizare trebuie sa-si pastreze omogenitatea pe durata administrarii
D. incarcarea electrica, factor de stabilitate, se determina cu ajutorul zetametrului
E. pentru evitarea sedimentarii se prevede ca suspensiile sa se agite inaintea administrarii
(pag. FRX,893)
F2244133. Prepararea suspensiilor defloculate

A. folosirea unor particule a substantei medicamentoase cu grad avansat de dispersie
B. alegerea unui polimer care sa duca la formarea unei viscozitati de structura (plastica, tixotropica) a
mediului de dispersie
C. evitarea umectantilor
D. evitarea agentilor peptizatori
E. folosirea unor sisteme de agitare eficiente
(pag. Leucuta,476)
F2244134. Obiective ale controlului de calitate a suspensiilor

B. viteza de sedimentare
C. capacitatea de redispersare a sedimentului suspensiei
D. viscozitatea
E. marimea agregatelor (flocoanelor) formate din asocieri de particule
(pag. Leucuta,480)
F2244135. In ce cazuri exista prevederi ale farmacopeei privind controlul sterilitatii suspensiilor
A. suspensiile care contin antibiotice
B. suspensii care se aplica pe plagi
C. suspensii care se aplica pe arsuri
D. suspensii care se aplica pe pielea sugarilor
E. suspensiile care trebuie sa fie sterile se sterilizeaza prin autoclavare
(pag. FRX,894)
F2244136. Obiective ale formularii suspensiilor farmaceutice

A. reducerea vitezei de sedimentare
B. reducerea fenomenului de crestere a cristalelor
D. asigurarea redispersarii omogene a sedimentului
E. realizarea in exclusivitate a suspensiilor floculate
(pag. Leucuta,475)
1314
1315
Rezidentiat 2004
F2244137. Prin ce se caracterizeaza o curgere pseudoplastica, posibil de realizat la stabilizarea fizica a

suspensiilor
A. curgerea incepe de la origine
B. aspectul reogramei este concav
C. viscozitatea este constanta
D. viscozitatea depinde de forta de forfecare
E. un exempolu de astfel de corpuri sunt mucilagiile
(pag. Leucuta,53)
F2244138. Ce caracteristici are curgerea plastica si cum se poate folosi la stabilizarea suspensiilor
A. reograma nu trece prin origine
B. limita de curgere este valoarea fortei de forfecare la care incepe curgerea
C. limita (punctul) de curgere este zero
D. punctul de curgere poate creste la cresterea numarului de particule suspendate
E. dispersiile de bentonita sau dioxid de siliciu coloidal in apa dau corpuri plastice
(pag. Leucuta,53)
F2344139. Care sunt dimensiunile particulelor admise intr-o suspensie:

A. 50 micrometri
B. 100 micrometri
C. 180 micrometri
D. 200 micrometri
E. 300 micrometri
(pag. 893)
F2344140. In ce cazuri se asigura sterilitatea suspensiilor:

A. pentru suspensiile administrate intern
B. pentru suspensiile aplicate in conductul auditiv
C. pentru suspensiile aplicate pe plagi
D. pentru suspensiile aplicate pe arsuri
E. pentru suspensiile aplicate pe pielea sugarilor
(pag. 893)
F2344141. In ce cazuri masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza
maxima pentru 24 h.:
A. pentru substantele anodine
B. pentru substantele puternic active
C. pentru substantele toxice
D. pentru substantele colorante
E. pentru substantele antioxidante
(pag. 893)
F2344142. Suspensiile se prepara prin urmatoarele metode:

B. metoda dispersarii
C. metoda amestecarii
D. metoda diluarii
E. metoda flocularii
(pag. 893)
F2344143. Factori ce influenteaza stabilitatea suspensiilor:

A. dimensiunea particulelor solide insolubile
1315
1316
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
umectarea particulelor solide

viscozitatea mediului
lipsa sarcinii electrice
lipsa stratului de hidratare
(pag. 477)
F2344144. Mecanismul de actiune a surfactantilor ionogeni in suspensie este de:

B. adsorbtie ca strat monomolecular pe particulele solide
C. conferirea de sarcini electrice
D. umectare
E. floculare
(pag. 476)
F2344145. Mecanismul de actiune a polimerilor hidrofili intr-o suspensie este:

B. conferirea de sarcini electrice
C. adsorbtie ca strat multimolecular
D. scaderea tensiunii superficiale
E. marirea viscozitatii mediului de dispersie
(pag. 476)
F2344146. Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin:

A. cresterea cristalelor
B. marirea viscozitatii
C. sedimentarea particulelor
D. formarea de flocoane
E. formarea de sedimente compacte
(pag. 477)
F2344147. Particulele solide obtinute prin pulverizare se caracterizeaza prin:

A. stare energetica crescuta la suprafata
B. tendinta la aglomerare
C. tendinta la absorbtia aerului
D. scaderea solubilitatii
E. facilitate de umectare
(pag. 477)
F2344148. Cloramfenicolul poate fi precipitat dintr-o solutie alcoolica prin:

A. adaugare de apa
B. acidulare
C. alcalinizare
D. adaugare de PEG
E. evaporarea solventului
(pag. 476)
F2544149. Comportamentul particulelor unei suspensii este influentata de urmatorii factori :

A. culoarea substantei suspendate
B. forma solvatata
C. forma amorfa
D. starea anhidra
E. structura cristalina
1316
1317
Rezidentiat 2004
(pag. 476/7)
F2544150. La prepararea suspensiilor obtinerea fazei insolubile se face prin:

A. precipitare prin dubla descompunere
B. precipitarea prin modificarea pH-ului
C. precipitarea cu solventi organici
D. triturare la mojar
E. procedeul sedimentarii
(pag. 476/7)
F2544151. Afirmatii adevarate despre suspensiile defloculate:

A. sedimentarea se face lent
B. sedimentul e foarte usor de redispersat
C. viteza de sedimentare e mare
D. sedimentarea nu se realizeaza individual
E. particulele dispersate sunt ca entitati individuale
(pag. 476/7)
F2544152. Metode de obtinere a suspensiilor floculate:

A. cu ajutorul substantelor tensioactive
B. cu ajutorul polimerilor hidrofili, dar procedeul este mai greu
C. prin agitare foarte puternica
D. prin adaugare de emulgatori
E. floculare prin controlul sarcinii electrice a particulelor
(pag. 478/7)
F2544153. Calitatea suspensiilor se controleaza prin determinarea:

A. gradului de coalescenta
B. marimii particulelor
C. potentialului zeta
D. vascozitatii
E. vitezei de sedimentare
(pag. 480/7)
F2544154. Pentru a obtine suspensii sterile se utilizeaza:

A. preparare pe cale aseptica
B. filtrare
C. sterilizare la etuva
D. sterilizare la autoclav
E. folosirea de materii prime sterile
(pag. 480/7)
F2544155. Pentru determinarea marimii particulelor fazei solide a unei suspensii se foloseste:
A. pipeta Andreasen
B. masurarea volumului sedimentului
C. microscopul cu micrometru ocular etalonat
D. cernarea cu site standardizate
E. numaratorul Coulter
(pag. 480/7)
F2544156. Suspensiile prezinta urmatoarele avantaje:

A. pot fi administrate usor persoanelor cu dificultati de ingrijire
1317
1318
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
evitarea gustului neplacut a substantelor active

se pot administra substante greu solubile in apa
procesele de degradare ale substantelor active sunt mai reduse
aparitia sedimentelor cimentate
(pag. 475/7)
F2544157. Factori de care se tine cont in formularea suspensiilor:

A. cresterea marimii particulelor
B. sedimentarea particulelor
C. scaderea marimii particulelor
D. obtinerea unei suspensii floculate
E. obtinerea unei suspensii defloculate
(pag. 475/7)
F2544158. Pulverizarea unei substante solide duce la obtinerea de particule cu urmatoarele proprietati:
A. stare energetica scazuta la suprafata
B. nu au tendinta de aglomerare
C. stare energetica crescuta la suprafata
D. tendinta de absorbtie a aerului
E. mai dificil de dispersat in apa
(pag. 476/7)
F2544159. Flocularea suspensiilor cu substante tensioactive:

A. se folosesc tensioactivi ionici
B. aglomerarile de particule trebuie acoperite partial cu filmul de tensioactiv
C. se folosesc tensioactivi neionici: tween,span
D. particulele individuale sa nu fie integral acoperite cu filmul de tensioactiv
E. este necesara o cantitate foarte mare de tensioactiv
(pag. 478/7)
F2544160. Flocularea suspensiilor cu ajutorul polimerilor hidrofili:

A. este usor de realizat
B. polimerii hidrofili realizeaza si o crestere a vascozitatii mediului de dispersie
C. este dificil de realizat
D. polimerii pot crea sisteme tixotrope
E. necesita tensioactivi ionici tip span, tween
(pag. 479/7)
F2544161. Factori care influenteaza stabilitatea suspensiilor:

A. umectarea particulelor
C. dimensiunea particulelor
D. raportul de concentratii a fazelor
(pag. 477/7)
F2544162. Prepararea suspensiilor defloculate :

A. se face prin dispersarea substantei medicamentoase
B. se prepara prin cristalizare controlata
C. se controleaza sarcina electrica a particulelor cu ajutorul unui electrolit
D. se utilizeaza substante tensioactive
E. se face cu polimeri hidrofili
1318
1319
Rezidentiat 2004
(pag. 479/7)
F2544163. Flocularea prin controlul sarcinii electrice:

A. se utilizeaza un electrolit cu sarcini de semn contrar particulelor suspendate
B. este dificil de realizat
C. cresterea valentei ionilor creste capacitatea de floculare
D. cresterea valentei ionilor scade capacitatea de floculare
E. ionii monovalenti sunt de 10 ori mai eficienti decat ionii bivalenti
(pag. 478/7)
F2544164. In realizarea flocularii prin controlul sarcinii electrice a particulelor cu ajutorul unui electrolit
se pot folosi ca agenti floculanti :
A. metocel
B. clorura de aluminiu
C. lauril sulfat de sodiu
D. polioxietilen monostearat
E. fosfatul dipotasic
(pag. 478/7)
F2544165. Conform FR X marimea particulelor unei suspensii :

A. se determina prin examinarea 100 mg substanta activa suspendata la microscop
B. 90% din particule au diametru maxim 50 micrometri
C. 90% din particulele suspensiilor oftalmice au diametru maxim 25 micrometri
D. 10% din particulele examinate au diametru max 100 micrometri
E. se determina prin examinarea a 10 g substanta activa suspendata, la microscop
(pag. 893/10)
F2544166. Factori care influenteaza comportamentul particulelor in suspensie:

A. Structura cristalina
B. tipul de emulgator folosit
C. cresterea temperaturii
D. forma amorfa ori cristalina
E. polimorfismul
(pag. 476/7)
F2544167. Prepararea suspensiilor se face prin:

A. dispersarea pulberilor intr-un vehicul
B. agitarea pulberilor cu grad avansat de dispersie intr-un vehicul
C. precipitarea substantelor medicamentoase in vehicul
D. folosirea unui emulgator corespunzator
E. metoda gumei uscate sau continentala
(pag. 476/7)

A. particule dispersate sub forma de entitati individuale in vehicul
B. viteza de sedimentare mare
C. grad ridicat de impachetare al particulelor
D. sedimentul se formeaza rapid
E. particulele nu sunt puternic legate intre ele
(pag. 476/7)
F2544169. Suspensiile-picaturi pentru ochi,conform FR X:

A. pot prezenta un sediment usor redispersabil prin agitare
1319
1320
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 25 micrometri

se conserva in recipiente de cel mult 10 ml bine inchise
pentru suspensiile unidoza se admite adaosul conservantilor antimicrobieni
90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 50 micrometri
(pag. 893/10)
F2644170. Farmacopeea ntelege prin ferit de lumin:

A. recipientele trebuie s fie fabricate din sticl brun
B. recipientele trebuie s fie fabricate din sticl incolor
C. recipientele se pstreaz n dulapuri corespunztoare
D. recipientele trebuie s fie fabricate din materiale care nu permit trecerea luminii
E. materialul permeabil la lumin trebuie izolat cu un alt material adecvat
(pag. 118)
F2644171. Ce tipuri de recipiente din sticl sunt corespunztoare pentru conditionarea solutiilor
injectabile apoase:
A. borosilicic
B. sodocalcic cu suprafata tratat
C. calcic
D. sodic
E. sodocalcic
(pag. 109)
F2644172. Avantajele folosirii sticlei ca material de conditionare industrial sunt:

A. material inert, stabil
B. greutate mare
C. impermeabilitate absolut
D. rezistent nalt la substante chimice, acizi, baze, solutii si temperatur
E. volum mare
(pag. 115)
F2644173. Sticla borocalcic este corespunztoare pentru recipientele n care se conditioneaz:

A. pulberi de uz parenteral
B. preparate parenterale neapoase
C. preparate de uz neparaenteral
D. preparate parenterale de orice tip
E. ambalaje de conditionare secundar
(pag. 109)
F2644174. Recipientele din material plastic sunt corespunztoare pentru conditionarea

medicamentelor dar prezint urmtoarele dezavantaje:
A. rezistent mic la temperatur
B. absorb substantele medicamentoase si auxiliare, conservantii, substante chimice diferite
C. las s treac gazele si vaporii dependent de natura materialului plastic
D. nu sunt fragile
E. masa plastic din care se obtin se poate modela usor la temperatura de 70-300 C n mai multe feluri
(pag. 115)
F2644175. La conditionarea comprimatelor si capsulelor se pot utiliza recipiente din:

A. metal
B. plastomeri
C. sticl
1320
1321
Rezidentiat 2004
D. portelan
E. hrtie
(pag. 115)
F2644176. Recipientele cu sisteme de nchidere special sunt:

A. cu bil
B. capac cu ventil
C. spray-uri
D. capac cu duze metalice
E. fiole
(pag. 117)
F2644177. Fabricarea plastomerilor are urmtoarele stadii:

A. prepararea polimerului
B. amestecarea polimerului cu adjuvanti
C. tehnologia de prelucrare si modelare
D. tratarea cu solutie de diclormetan
E. reactia de precipitare
(pag. 110)
F2644178. Polietilena folosit pentru obtinerea recipientelor de conditionare prezint urmtoarele

avantaje:
A. inertie chimic
B. rigiditate convenabil
C. rezistent la soc
D. sudare de nalt frecvent
E. sensibilitate la fenomenul de fisurare sub tensiune
(pag. 111)
F2644179. Eticheta recipientului si ambalajului cuprinde:

A. denumirea si formula produsului
B. data preparrii
C. termenul de valabilitate
D. materialul din care este format recipientul
E. numele intreprinderii productoare
(pag. 117)
1321
1322
Rezidentiat 2004
Tema nr. 45
Unguente. Preparate transdermice
BIBLIOGRAFIE:

F1245001. Caracteristici ale unguentelor mentionate in monografia de generalitati din FRX: care dintre
enunturi este corect
A. preparate farmaceutice semisolide destinate aplicarii pe piele sau mucoase
B. corpuri pseudoplastice
C. aplicarea unor forte de forfecare asupra lor determina o deformare temporara
D. dispersarea avansata a substantelor medicamentoase in baza de unguent conduce intotdeauna la
obtinerea unor sisteme disperse cu o singura faza
E. structura de gel nu este o caracteristica a bazelor de unguent, ci doar a celor de natura polimerica
(pag. 951, [FR X])
F1245002. Care dintre enunturi se refera la caracteristici ale unguentelor, conform farmacopeei
E. structura de gel nu este o caracteristica a bazelor de unguent, cu exceptia celor de natura polimerica
(pag. 951, [FR X])
F1245003. Care dintre enunturi se refera la prevederi oficinale de preparare pentru unguentele care se
aplica pe plagi, arsuri, pielea sugarilor
A. se prepara cu baze de unguent lipogeluri
B. se prepara cu baze de unguent hidrogeluri
C. se prepara cu baze de unguent cu proprietati emulsive sau peliculogene
D. se prepara cu metode care le asigura sterilitatea pina la deschiderea recipientului
E. se sterilizeaza cu oxid de etilen
(pag. 952, [FR X])
F1245004. Care dintre excipientii de mai jos sunt lipofili si se utilizeaza la prepararea bazelor de
unguent
A. alcool stearilic
B. propilenglicol
C. polietilenglicol 4000
D. agar
E. laurilsulfat de sodiu
(pag. 530, [7])
F1245005. Conservarea unguentelor oftalmice, conform farmacopeei, se face intr-unul din urmatoarele
recipiente
A. in recipiente din sticla
B. in tuburi din aluminiu
C. in tuburi din materiale plastice
D. in recipiente sterile inchise etans, care contin cel mult 10 g unguent, la cel mult 25 grade Celsius
1322
1323
Rezidentiat 2004
E. in tuburi din aluminiu acoperite la interior cu rasini epoxidice, care contin cel mult 10 g unguent, la cel mult
20 grade Celsius
(pag. 953, [FR X])
F1245006. Precizati care din substantele de mai jos sunt continute in unguentele oficinale
A. fluocinolon acetonid 0,01%
B. indometacin 2%;
C. acetat de hidrocortizona 1%
D. oxid galben de mercur 1%;
E. diclofenac sodic 4%
(pag. 956, [FR X])
F1245007. Prepararea unguentelor in care substanta medicamentoasa este dizolvata in excipient se

face printr-unul din procedeele de mai jos
A. particulele substantei medicamentoase nu trebuie sa depaseasca 100 micrometri
B. substantele active se dizolva in masa topita sau intr-unul din componentii vehiculului si apoi se amesteca
cu restul bazei de unguent
C. substantele medicamentoase hidrosolubile nu se pot incorpora in unguente - solutii deoarece hidrogelurile
nu pot fi folosite ca baze de unguent
D. daca substanta medicamentoasa reduce consistenta bazei de unguent, nu se poate prepara un unguent
solutie
E. substantele medicamentoase volatile nu se pot incorpora in unguente-solutie, deoarece exista riscul
volatilizarii la cald
(pag. 533, [7])
F1245008. Prepararea unguentelor oftalmice, conform farmacopeei, trebuie sa se faca intr-unul din
urmatoaele situatii
A. in camere curate de clasa A ca si la solutiile injectabile
B. in conditii aseptice
C. cu baze de unguent hidrogeluri
D. substantele medicamentoase se vor emulsiona
E. marimea particulelor suspendate va fi mai mica de 5 micrometri
(pag. 953, [FR X])
F1345009. Care este faza gresita in prepararea unguentelor anhidre:

A. componentele grase se topesc
B. substanta activa se dizolva in masa topita
C. substanta activa se dizolva intr-un vehicul ce intra in baza de unguent
D. se amesteca restul bazei pana la racire
E. omogenizarea se face la 100 C
(pag. 533)
F1345010. Ce afirmatie este gresita in tehnologia sistemelor cu eliberare controlata:

A. se aplica principii fizico-chimice si ale chimiei polimerilor
B. se controleaza patrunderea substantei medicamentoase in organism
C. cinetica de cedare este cunoscuta si reproductibila
D. in mare masura cedarea este independenta de variabilele fiziologice ale locului de administrare
E. durata mentinerii nivelului medicamentos in plasma este asemanatoare cu formele farmaceutice cu cedare
prelungita
(pag. 611-658)
F1345011. STT cu nitroglicerina cedeaza substanta activa pe o durata de:

A. 12 ore
B. 24 ore
1323
1324
Rezidentiat 2004
C. 72 ore
D. 4 zile
E. 7 zile
(pag. 614)
F1445012. Bazele grase hidrofobe:

A. favorizeaza absorbtia si biodisponibilitatea substantelor medicamentoase din preparate dermatologice
B. actioneaza ca preparate oclusive, dupa aplicare
C. se prepara din baze grase la care se adauga un emulgator
D. sunt usor de indepartat prin spalare cu apa
E. au capacitatea de a incorpora apa
(pag. 532, [7])
F1545013. Absorbia percutanat este sczut n urmtoarele cazuri:

A. infeciile cutanate
B. rnile penetrante
C. cheratinizarea excesiv
D. psoriazis
E. jupuirea pielii
(pag. 524, [7])
F1545014. Absorbia percutanat:

A. este un proces de difuziune activ
B. decurge contrar gradientului de concentraie
C. nu depinde de factorii fizico-chimici caracteristici substanei medicamentoase
D. este un proces de difuzie pasiv
E. nu depinde de starea pieli
(pag. 520, [7])
F1545015. Conform FR X se pstreaz la Separanda urmtoarele unguente:

A. unguentul cu clotrimazol
B. unguentul cu oxid galben de mercur
C. unguentul emulgator
D. unguentul cu acetat de hidrocortizon
E. unguentului oftalmic cu pilocarpin clorhidric
(pag. 953, [10])
F1545016. n terapia local se utilizeaz ca antiseboreice urmtoarele categorii de substane active cu

excepia:
A. substanelor degresante
B. substanelor astringente
C. substanelor cheratolitice
D. substanelor reductoare
E. antibioticelor
(pag. 518, [7])
F1545017. Sistemele terapeutice transdermice

A. folosesc calea cutanat pentru efecte locale
B. cedeaz substana activ cu o vitez ce nu poate fi controlat
C. conin substane active ncorporate ntr-un rezervor
D. cedarea substanelor active este influenat de variabilele de la locul absorbiei
E. sunt forme farmaceutice transparente
1324
1325
Rezidentiat 2004
(pag. 521, [7])
F1545018. Terapia medicamentoas dermatologic urmrete:

A. modificarea sau ajustarea funciei barier a pielii
B. scderea funciei barier antimicrobian a pielii
C. scderea funciei barier mecanic
D. instalarea unor stri patologice
E. toate rspunsurile sunt corecte
(pag. 517, [7])
F1645019. Ce rol au hidrocarburile n formularea unguentelor?

A. umectant
B. vehicul neapos miscibil cu apa
C. vehicul hidrofob
D. agent de crestere a vscozitatii
E. emulgator A/U
(pag. 529-530)
F1645020. Cremele sunt:

A. unguente-emulsii n care faza apoasa depaseste 25%
B. unguente-emulsii n care faza apoasa depaseste 10%
C. unguente-suspensii n care faza apoasa depaseste 25%
D. unguente-suspensii n care faza apoasa depaseste 10%
E. unguente polifazice
(pag. 951)
F1645021. Emulgator ulei/apa folosit la formularea unguentelor:

A. guma arabica
B. tiomersal
C. palmitat de izopropil
D. tristearat de gliceril
E. esteri de polioxietilen sorbitan
(pag. 529-531)
F1645022. Factori fiziologici care influenteaza absorbtia percutanata:

A. natura chimica a substantei active
B. solubilitatea substantei medicamentoase n vehicul
C. tipul excipientului folosit
D. gradul de umectare a stratului cornos
E. polaritatea moleculei de substanta activa
(pag. 524)
F1645023. Unguente farmaceutice oficinale n F.R.X.:

A. Unguent cu fenilbutazona 2%
B. Unguent oftalmic cu clorhidrat de pilocarpina 2%
C. Unguent cu acetat de hidrocortizona 2%
D. Unguent cu clotrimazol 2%
E. Unguent cu oxid de zinc 2%
(pag. 953-961)
F1645024. Unguentul simplu este:

A. o baza grasa hidrofoba
1325
1326
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
o baza de absorbtie anhidru

o baza de absorbtie hidratata
o baza lavabila
o baza hidrosolubila
(pag. 532)
F2145025. Din grupa bazelor grase de unguent fac parte:

A. vaselina
B. unguentul cu macrogoli
C. glicerolatul de amidon
D. unguentul simplu
E. masa gelatinoas
(pag. 532, [7])
F2145026. Urmtoarele baze de unguent sunt oficinale (n FR X), cu excepia:

A. unguentului simplu
B. unguentului emulgator
C. unguentului emulgator hidratat
D. unguentului cu macrogoli
E. unguentului cu glicerol
(pag. 953-957, [10])
F2145027. Conform FR X, pastele sunt considerate unguente suspensii n care faza dispersat
depete ------ % din masa unguentului:
A. 10 %
B. 15 %
C. 20 %
D. 25 %
E. 50 %
(pag. 951, [10])
F2145028. Conform FR X, cremele sunt unguente emulsii n care faza apoas depete ---------- %
din masa unguentului:
A. 10 %
B. 15 %
C. 20 %
D. 25 %
E. 50 %
(pag. 951, [10])
F2145029. Conform FR X, unguentele se conserv:

B. n recipiente sterile, nchise etan
C. la rece
D. la cel mult 15 grade C
E. n recipiente bine nchise, la cel mult 25 grade C
(pag. 952, [10])
F2145030. Conform FR X, unguentul simplu se prepar din lanolin i vaselin n urmtoarele proporii:
A. 50 : 50
B. 90 : 10
C. 10 : 90
1326
1327
Rezidentiat 2004
D. 80 : 20
E. 20 :80
(pag. 960, [10])
F2245031. Cum se prepara unguentele in care substanta medicamentoasa este dizolvata in excipient
A. particulele substantei medicamentoase nu trebuie sa depaseasca 100 micrometri
B. daca substanta medicamentoasa este lipofila se dizolva in excipientul topit, exceptia fiind cazul in care ar
recristaliza la rece, cind se suspenda
C. substantele medicamentoase hidrosolubile nu se pot incorpora in unguente - solutii deoarece hidrogelurile
nu pot fi folosite ca baze de unguent
D. daca substanta medicamentoasa reduce consistenta bazei de unguent, nu se poate prepara un unguent
solutie
E. substantele medicamentoase volatile nu se pot incorpora in unguente-solutie, deoarece exista riscul
volatilizarii la cald
(pag. Leucuta,533)
F2245032. Unguente oficinale

A. fluocinolon acetonid 0,01%
B. indometacin 2%;
C. acetat de hidrocortizona 1%
D. oxid galben de mercur 1%;
E. diclofenac sodic 4%
(pag. FRX,951)
F2245033. Caracteristici ale unguentelor mentionate in monografia de generalitati din FRX

E. structura de gel nu este o caracteristica a bazelor de unguent , ci doar a celor de natura polimerica
(pag. FRX,951)
F2245034. Excipienti lipofili utilizati la prepararea bazelor de unguent

A. alcool stearilic
B. propilenglicol
C. polietilenglicol 4000
D. agar
E. laurilsulfat de sodiu
(pag. Leucuta,530)
F2245035. Caracteristici ale unguentelor, conform farmacopeei

E. structura de gel nu este o caracteristica a bazelor de unguent , ci doar a celor de natura polimerica
(pag. FRX,951)
F2245036. Unguentele care se aplica pe plagi, arsuri, pielea sugarilor se prepara , conform farmacopeei
A. cu baze de unguent lipogeluri
B. cu baze de unguent hidrogeluri
1327
1328
Rezidentiat 2004
C. cu baze de unguent cu proprietati emulsive sau peliculogene

D. cu metode care le asigura sterilitatea pina la deschiderea recipientului
E. se sterilizeaza cu oxid de etilen
(pag. FRX,951)
F2245037. Conditionarea unguentelor oftalmice, conform farmacopeei

A. in recipiente din sticla
B. in tuburi din aluminiu
C. in tuburi din materiale plastice
D. in recipiente sterile inchise etans, care contin cel mult 10 g unguent, la cel mult 25 grade Celsius
E. in tuburi din aluminiu acoperite la interior cu rasini epoxidice, care contin cel mult 10 g unguent, la cel mult
20 grade Celsius
(pag. FRX,953)
F2245038. Prepararea unguentelor oftalmice, conform farmacopeei, trebuie sa se faca

A. in camere curate de clasa A ca si la solutiile injectabile
B. in conditii aseptice
C. cu baze de unguent hidrogeluri
D. substantele medicamentoase se vor emulsiona
E. marimea particulelor suspendate va fi mai mica de 5 micrometri
(pag. FRX,953)
F2245039. Unguentul simplu este o baza de unguent:

A. grasa hidrofoba
B. de absorbtie
C. emulsie de tip A/U
D. de absorbtie hidratata
E. hidrofila anhidra
(pag. Leucuta, 532)
F2245040. Din punct de vedere al compozitiei, lanolina este:

A. un poliol
B. o glicerida
C. o hidrocarbura
D. o baza emulsie A/U
E. un ester sterolic
(pag. Leucuta 530, FR X 92)
F2345041. Pentru care tip de unguent se indica marimea particulelor de cel mult 25 microni:
A. unguente oftalmice
B. unguente vaginale
C. unguente aplicate pe pielea sugarilor
D. unguente rectale
E. unguentul cu oxid de zinc
(pag. 952)
F2345042. Care este faza gresita in prepararea unguentelor anhidre:

A. componentele grase se topesc
B. substanta activa se dizolva in masa topita
C. substanta activa se dizolva intr-un vehicul ce intra in baza de unguent
D. se amesteca restul bazei pana la racire
E. omogenizarea se face la 100 C
1328
1329
Rezidentiat 2004
(pag. 533)
F2345043. STT cu nitroglicerina cedeaza substanta activa pe o durata de:

A. 12 ore
B. 24 ore
C. 72 ore
D. 4 zile
E. 7 zile
(pag. 618)
F2345044. Ce afirmatie este gresita in tehnologia sistemelor cu eliberare controlata:

A. se aplica principii fizico-chimice si ale chimiei polimerilor
B. se controleaza patrunderea substantei medicamentoase in organism
C. cinetica de cedare este cunoscuta si reproductibila
D. in mare masura cedarea este independenta de variabilele fiziologice ale locului de administrare
E. durata mentinerii nivelului medicamentos in plasma este asemanatoare cu formele farmaceutice cu cedare
prelungita
(pag. 611)
F2545045. Scopul terapiei medicamentoase dermatologice este:

A. instalarea unor stari patologice
B. scaderea functiei bariera mecanica
C. scaderea functiei bariera antimicrobiana a pielii
D. subtierea stratului cornos
E. modificarea sau ajustarea functiei de bariera a pielii
(pag. 517/7)
F2545046. Urmatoarele unguente se pastreaza la Separanda conform FR X:

A. unguent oftalmic cu pilocarpina clorhidrica
B. unguent cu acetat de hidrocortizon
C. unguent cu oxid de zinc
D. unguent cu oxid galben de mercur
E. unguent cu clotrimazol
(pag. 953/10)
F2545047. Scaderea absorbtiei percutanate este redusa in cazurile urmatoare:

A. psoriazis
B. jupuirea pielii
C. cheratinizarea excesiva
D. ranile penetrante
E. infectiile cutanate
(pag. 524/7)
F2545048. Afirmatii adevarate despre sistemele terapeutice transdermice:

A. contin substante active intr-un rezervor
B. folosesc calea cutanata pentru efecte locale
C. cedeaza substanta activa cu o viteza ce nu poate fi controlata
D. sunt forme farmaceutice transparente
E. cedarea substantelor active este influentata de variabilele de la locul de absorbtie
(pag. 521/7)
F2545049. Afirmatii adevarate despre absortia percutanata:

A. decurge contrar gradientului de concentratie
1329
1330
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
este un proces de difuziune activ

nu depinde de factori fizico-chimici caracteristici substantei madicamentoase
este un proces de difuzie pasiv
nu depinde de starea pielii
(pag. 520/7)
F2545050. Urmatoarele substante active sunt folosite ca antiseboreice in terapia locala cu exceptia:
A. substantelor astringente
B. substante cheratolitice
C. substante degresante
D. antibiotice
E. substante reducatoare
(pag. 518/7)
F2545051. Referitor la paste este adevarat ca:

A. sunt baze de unguent lavabile
B. au continut redus de substante insolubile solide
C. in compozitia lor se asociaza ZnO, talc, amidon
D. filmul format pe tegument este transparent
E. sunt mai grase decat unguentele
(pag. 533/7)
F2545052. Afirmatii corecte referitoare la sistemele terapeutice transdermice:

A. sunt sisteme farmaceutice cu cedare controlata
B. viteza de eliberare a substantei active este influentata de variabilele de la locul de absorbtie
C. folosesc calea cutanata pentru efecte locale
D. au actiune rapida
E. cinetica este intotdeauna de ordinul1
(pag. 523/7)
F2545053. Referitor la paste este adevarat ca:

A. faza apoasa depaseste 25% din masa unguentului
B. pe tegumente realizeaza film opac
C. in FR X este oficinal unguentul cu oxid de zinc 1%
D. nu au efect de filtru solar
E. au proprietati absorbante pentru diferite noxe deoarece suprafata particulelor solide continute este redusa
(pag. 533/7)
F2545054. Conform FR X unguentul cu glicerol:

A. sinonim: unguent cu polietilenglicoli
B. contine:amidon,alcool cetilstearilic emulgator,glicerol,apa distilata
C. este omogen, incolor,opac,higroscopic
D. se pastreaza ferit de lumina
E. contine: glicerol, amidon,parafina lichida,apa distilata
(pag. 955/10)
1330
1331
Rezidentiat 2004

F1245055. Absorbtia percutanata a substantelor medicamentoase aplicate pe piele in preparate
dermatologice este crescuta in cazul in care urmatorii factori au valori crescute; alegeti acei factori
A. coeficientul de repartitie intre stratul cornos si vehicul
B. concentratia substantei medicamentoase dizolvata in vehicul
C. coeficientul de difuzie al substantei medicamentoase in stratul cornos
D. grosimea stratului cornos
E. suprafata de aplicare a preparatului pe piele
(pag. 519-522, [7])
F1245056. Adeps lanae anhydricus, proprietati, conform farmacopeei. Care dintre enunturi sunt corecte
A. este un excipient hidrofil
B. este un emulgator apa/ulei
C. poate incorpora apa de 2-3 ori masa sa sub forma de emulsie
D. se dizolva in apa;
E. este miscibila in stare topita cu uleiuri vegetale
(pag. 91-4, [FR X])
F1245057. Alegeti enunturile corecte referitoare la un sistem terapeutic transdermic

A. reprezinta un sistem farmaceutic de cedare controlata a substantei medicamentoase
B. cinetica de cedare este cunoscuta, predeterminata, reproductibila si de lunga durata
C. exista diferite sisteme terapeutice comercializate dar modul de formulare si asigurare a cineticii de cedare
este diferit
D. sistemele terapeutice se aplica numai pe tegumente
E. sistemele terapeutice au numai efecte locale
(pag. 611-621, [7])
F1245058. Alegeti variantele corecte referitoare la prepararea unguentelor emulsie, conform

farmacopeei:
A. se prepara baza de unguent prin dispersarea fazei interne in faza externa in care in prealabil s-a incorporat
emulgatorul
B. substanta medicamentoasa se dizolva in faza in care este solubila
C. substantele medicamentoase se disperseaza in baza de unguent in functie de proprietatile acestora si de
scopul terapeutic urmarit
D. se pot folosi antioxidanti si conservanti antimicrobieni potriviti;
E. unguentul obtinut se sterilizeaza
(pag. 951, [FR X])
F1245059. Baze de unguent oficinale in FRX:alegeti-le

A. unguentum emulsificans
B. unguentum gliceroli
C. ungentum macrogoli
D. unguentum simplex
E. unguentum lanalcoli
(pag. 954-960, [FR X])
F1245060. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la hidrogeluri sunt corecte
A. se prepara din polimeri hidrosolubili
B. sunt sisteme semisolide tridimensionale ale unor matrite polimerice reticulate
C. sint opace;
D. aspect: clar
1331
1332
Rezidentiat 2004
E. se prefera administrarea pe cornee

(pag. 532, [7])
F1345061. Absorbtia percutanata se poate realiza:

A. prin foliculul pilos
B. prin si printre celulele stratului cornos
C. prin peretii foliculilor pilosi
D. prin glandele sebacee
E. prin glandele sudoripare
(pag. 519)
F1345062. Care sunt bazele de unguent lavabile:

A. unguent emulgator
B. unguent cu stearina
C. unguent simplu
D. vaselina
E. glicerolatul de amidon
(pag. 532)
F1345063. Care sunt etapele absorbtiei percutanate:

A. dispersarea substantei medicamentoase in excipient
B. dizolvarea substantei medicamentoase in excipient
C. difuzia moleculelor substantei medicamentoase prin excipient spre suprafata pielii
D. parasirea excipientului si patrunderea in stratul cornos
E. difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm
(pag. 521)
F1345064. Care sunt zonele terapeutice la nivelul pielii:

A. suprafata externa
B. stratul cornos
C. epidermul viu si dermul superior
D. glandele pielii
E. conjunctiva oftalmica
(pag. 518)
F1345065. Exemple de baze de unguent din F.R.X. sunt:

B. unguent cu glicerol
C. unguent cu macrogoli
D. unguent simplu
E. unguent cu carbopol
(pag. 951-960)
F1345066. Exemple de substante medicamentoase care se acumuleaza in stratul cornos sunt:

A. hidrocortizon
B. betametazona
C. fluocinolon
D. escina
E. estradiol
(pag. 520)
F1345067. Rezervorul medicamentos al unui STT contine substnta activa sub forma de:
1332
1333
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
solutie
suspensie
particule solide
emulsie
aerosoli
(pag. 612)
F1345068. Substante formatoare de geluri sunt:

A. bentonita
B. acid poliacrilic
C. metilceluloza
D. lanolina
E. uleiul de ricin
(pag. 532)
F1345069. Unguentele sterile prevazute de F.R.X. sunt:

A. aplicate pe pielea sugarilor
B. aplicate pe arsuri
C. aplicate pe plagi
D. oftalmice
E. aplicate pe mucoasa nazala
(pag. 952-953)

A. numai transepidermic
B. transepidermic, cand viteza de absorbtie devine constanta
C. transfolicular, in perioada de latenta pana cand viteza de penetrare atinge viteza de stare stationara
D. transepidermic, in perioada de latenta pana cand viteza de penetrare atinge viteza de stare stationara
E. transfolicular, cand viteza de absorbtie devine constanta
(pag. 520, [7])
F1445071. Biodisponibilitatea cutanata a substantelor medicamentose poate fi mai mica daca:

A. substanta nu este suspendata sau emulsionata in vehicul
B. solubilitatea substantei medicamentoase in vehicul este foarte mica
C. solubilitatea substantei medicamentoase in vehicul este foarte mare
D. substanta este dizolvata in vehicul, rezultand o solutie saturata
E. substanta medicamentoasa are un coeficient de repartitie piele/vehicul mic
(pag. 529, [7])
F1445072. Care dintre urmatoarele unguente sunt prevazute de FR.X:

A. unguent cu clotrimazol 1%
B. unguent cu acetat de hidrocortizon 1%
C. unguent cu fenilbutazona 4%
D. unguent cu oxid galben de mercur 2%
E. unguent cu oxid de zinc 10%
(pag. 953, 956, 95960, [9])
F1445073. Cedarea substantelor medicamentoase din sisteme terapeutice transdermice prezinta

urmatoarele caracteristici:
A. se face cu o viteza predeterminata
B. se face pe o perioada de 24 - 48 ore
C. se face pe o perioada de 12 - 24 ore
1333
1334
Rezidentiat 2004
D. se face cu o cinetica cunoscuta si reproductibila

E. nu este influentata de variabilele locului de absorbtie
(pag. 523, [7])
F1445074. Conform FR.X, unguentele:

A. trebuie sa aibe un aspect omogen
B. examinate cu lupa, pot prezenta picaturi sau aglomerari de particule
C. trebuie sa aibe un pH cuprins intre 4,5 si 8,5
D. trebuie sa aibe un pH mai mic decat 4,5
E. se conserva in recipiente bine inchise la cel mult 8 C
(pag. 952, [9])
F1445075. Efectele preparatelor dermatologice la nivelul stratului cornos sunt:

A. rehidratarea acestui strat
B. indepartarea chimica a tesutului ingrosat rezultat in urma afectiunilor la acest nivel
C. ocluzia stratului cornos
D. absorbtia radiatiilor ultraviolete
E. indepartarea sebumuului din canalul sebaceu
(pag. 518, [7])
F1445076. Efectul rezervor observat in cazul absorbtiei percutane:

A. consta in acumularea substantei medicamentoase in anexele pielii
B. consta in acumularea substantei medicamentoase in stratul cornos
C. nu prezinta importanta in cazul substantelor medicamentoase puternic active
D. este favorabil difuziei in epiderm si derm
E. poate fi accentuat de dimetilsulfoxid sau prin hidratarea stratului cornos
(pag. 520, [7])
F1445077. Factorii fiziologici care maresc absorbtia percutanata a substantelor medicamentoase sunt:
A. hidratarea stratului cornos
B. tratarea pielii cu solventi organici
C. cheratinizarea excesiva a stratului cornos
D. cresterea fluxului sanguin dermic
E. pielea intacta
(pag. 524, [7])
F1445078. In sistemele terapeutice transdermice, elementul de control al cedarii substantei

medicamentoase este:
A. o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate
B. o folie metalica cu pori cu dimensiuni riguros controlate
C. o matrita monolitica corespunzator formulata
D. o matrita lipofila cu sau fara invelis polimeric
E. intotdeauna o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate
(pag. 523, [7])
F1445079. In vederea obtinerii unor efecte la suprafata pielii se folosesc unguente:

A. cheratolitice
B. emoliente
C. antiseboreice
D. ecran antisolare
E. paste
(pag. 518, [7])
1334
1335
Rezidentiat 2004
F1445080. La prepararea prouselor semisolide de tip emulsie, amestecarea fazelor se realizeaza:

A. la temperatura de 50 - 70 C
B. la temperatura de 70 - 72 C
C. prin amestecarea ambelor faze deodata pentru emulsiile care au un volum mic de faza dispersa
D. prin adaugarea fazei continue la faza discontinua cand are loc o inversare a tipului de emulsie, urmata de
o dispersare in picaturi mai fine
E. prin adaugarea fazei interne la faza continua in cazul emulsiilor care au un volum mare de faza dispersa
(pag. 534, [7])
F1445081. Lanolina, folosita ca excipient in formularea unguentelor, indeplineste urmatoarele roluri:

A. vehicul hidrofob
B. agent de crestere a viscozitatii
C. formator de matrita, oferind consistenta necesara
D. emulgator ulei/apa
E. emulgator apa/ulei
(pag. 529, [7])
F1445082. Procese fizico-chimice implicate in absorbtia percutanata sunt:

A. dizolvarea substantei medicamentoase in excipient
B. difuzia moleculelor substantei medicamentoase prin vehicul spre suprafata pielii
C. parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos
D. difuzia prin stratul cornos, in epiderm si derm
E. diluarea substantei medicamentoase in torentul circulator
(pag. 521, [7])
F1445083. Se impune folosirea preparatelor dermatologice cu efecte locale in tesutul viu al pielii in
urmatoarele situatii:
A. dureri provocate de arsuri
B. deshidratarea si iritarea pielii
C. afectiuni premaligne sau maligne
D. pigmentarea excesiva a pielii
E. afectiuni inflamatoare
(pag. 519, [7])
F1445084. Substantele medicamentoase incorporate in sisteme terapeutice transdermice sunt:

A. substante medicamentoase cu indice terapeutic mare
B. substante medicamentoase active in organism in concentratii foarte mici
C. cedate numai pe baza gradientului de concentratie
D. nitroglicerina, estradiol, hidrocortizon acetat, clonidina
E. nitroglicerina, estradiol, clonidina, scopolamina
(pag. 523, [7])
F1445085. Sunt considerate baze de absorbtie anhidre:

A. amestecul de vaselina si ceara
B. lanolina
C. unguentul simplu
D. unguentul emulgator
E. alcoolii de lina
(pag. 532, [7])
F1545086. Acceleratorii de penetrare folosii la obinerea unguentelor:

A. scad temporar capacitatea barier a pielii
1335
1336
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
au aciune farmacologic
sunt incompatibili cu substanele active
nu trebuie s permit pierderea unor componente ale lichidelor biologice
sunt alergeni
(pag. 527, [7])
F1545087. Bazele de unguent lavabile:

A. se ndeprteaz numai prin splare cu ap i spun
B. pot fi anhidre sau hidratate
C. se mai numesc evanescente
D. dup aplicare pe piele formeaz un film care nu este oclusiv
E. sunt reprezentate de unguentul cu alcooli de ln hidratat
(pag. 527, [7])
F1545088. Conform FR X referitor la prepararea unguentului oftalmic cu pilocarpin clorhidric sunt

adevrate afirmaiile:
A. se prepar pe cale aseptic
B. se sterilizeaz la etuv
C. are concentraia 2%
D. se pstreaz la Separanda
E. se pstreaz ferit de lumin
(pag. 958, [10])
F1545089. conform FR X mrimea particulelor de substan activ suspendate ntr-un unguent

oftalmic:
A. se determin pe o mas de unguent ce conine aproximativ 10 mg substan medicamentoas
B. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 25 micrometri
C. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri
D. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri
E. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri
(pag. 953, [10])
F1545090. Factorii dependeni de natura chimic a substanei medicamentoase care influeneaz

transferul cutanat sunt:
A. coeficientul de repartiie U/A
B. activitatea termodinamic a substanei medicamentoase
C. coeficientul de repartiie strat cornos/vehicul
D. clearance-ul substanei medicamentoase dup traversarea stratului cornos
E. prezena unei duble legturi C2-C3.
(pag. 524, [7])
F1545091. Penetrarea substanelor medicamentoase prin piele este crescut n:

A. poriunea posterioar auricular
B. zona plantar
C. zona presternal
D. zona anterioar a braelor
E. cazul n care se administreaz esteri ai acidului nicotinic
(pag. 544, [7])
F1545092. Referitor la mrimea particulelor suspendate ntr-o baz de unguent FR X prevede:

A. se determin pe o mas de unguent ce conine aproximativ 200 mg substan medicamentoas
B. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri
C. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 150 micrometri
1336
1337
Rezidentiat 2004
D. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri

E. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri
(pag. 952, [10])
F1645093. Antioxidanti folositi la prepararea unguentelor:

A. acid sorbic
B. acid citric
C. fenol
D. galat de propil
E. butil hidroxi anisol
(pag. 529-530)
F1645094. Bazele de unguente pot fi:

A. baze de tip solutie
B. baze de unguent lavabile
C. baze de tip suspensie
D. baze grase hidrofobe
E. baze hidrosolubile
(pag. 532)
F1645095. Criterii de calitate n formularea unguentelor:

A. stabilitatea fizoco-chimica
B. puritatea
C. inocuitatea
D. eficienta
E. cantitatea fazei apoase din compozitie
(pag. 533)
F1645096. Epidermul contine:

A. dermul
B. stratul bazal
C. stratul cornos
D. stratul granulos
E. hipodermul
(pag. 514-515)
F1645097. n functie de gradul de dispersie al substantelor active, unguentele pot fi:

A. unguente-solutii
B. unguente cu mai multe faze
C. unguente hidrosolubile
D. unguente-suspensii
E. unguente-emulsii
(pag. 951)
F1645098. Prevederile FRX la conservarea unguentelor oftalmice:

B. n recipiente sterile
C. n recipiente nchise etans
D. la o temperetura de cel mult 25C
E. la loc racoros
(pag. 953)
1337
1338
Rezidentiat 2004
F1645099. Unguentul emulgator:

A. este oficinal n FRX
B. este oficinal n FR IX
C. este o baza de unguent lavabil
D. este o baza anhidra de tip ulei/apa
E. eset o baza hidratata de tip ulei/apa
(pag. 532)
F2145100. Acumularea substantelor medicamentoase in structurile pielii, urmata de eliberarea pe o

perioada prelungita de timp (,,efect rezervor,,) se intalneste la preparatele dermatologice ce contin:
A. antiseptice
B. cheratolitice (acid salicilic, sulf)
C. astringente (acid citric, acid tartric)
D. corticosteroizi (fluocinolon, hidrocortizon, s.a.)
E. hormoni sexuali (testosteron, estradiol)
(pag. (7) 520)
F2145101. Transferul transcutanat al substantei medicamentoase se ralizeaza in circulatia generala

dupa aplicarea pe urmatoarele zone:
A. torace
B. scalp
C. fesa
D. antebrat
E. spatele urechii
(pag. (7) 523)
F2145102. Promotorii absorbtiei cutanate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

A. sa creasca permeabiliatea substantei medicamentoase prin stratul cornos
B. sa mareasca capacitatea bariera a pielii
C. sa nu permita pierderea unor componente ale lichidelor bilogice
D. sa permita revenirea la normal a functiei bariera a pielii
(pag. (7) 527)
F2145103. Promotorii absorbtiei cutanate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

A. sa creasca permeabilitatea substantei medicamentoase prin stratul cornos
B. sa mareasca capacitatea bariera a pielii
C. sa nu permita pierderea unor componente ale lichidelor biologice
D. sa permita revenirea la normal a functiei bariera a pielii
(pag. (7) 527)
F2145104. Urmatorii compusi actioneaza ca acceleratori ai absorbtie cutanate:

A. azona
B. dimetilsulfoxid
C. dimetilformamida
D. dimetilacetamida
E. metilceluloza
(pag. (7) 528)
F2145105. Care dintre urmatoarele substante au capacitatea de a forma geluri:

A. alcoolul cetilstearilic
1338
1339
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
cetilsulfatul de sodiu
bentonita
dioxidul de siliciu coloidal
metilceluloza
(pag. (7) 532)
F2145106. Urmatoarele substante formatoare de geluri sunt produse naturale organice:

A. tragacanta
B. pectina
C. carboximetilceluloza
D. bentonita
E. dioxidul de siliciu
(pag. (7) 532)
F2145107. Gelurile:
A. sunt preparate semisolide in care faza lichida este incorporata intr-un sistem tridimensional al unei matrite
polimerice
B. au aspect clar
C. sunt lipodispersabile
D. pot contine o proportie mare de substante medicamentoase (mai putin de 25 %) (mai putin de 25 procente)
E. nu sunt lavabile
(pag. (7) 532)
F2145108. Bazele grase hidrofobe:

A. au aspect translucid
B. sunt usor de indepartat prin spalare
C. au efect ocluziv
D. pot incorpora cantitati mari de apa
E. au proprietati emulgatoare, cand sunt folosite ca atare (fara adaus de emulgator)
(pag. (7) 532)
F2145109. Bazele de absorbtie hidratate:

A. se obtin din bazele de absorbtie anhidre prin adaugare de apa
B. au proprietati emoliente
C. au proprietati ocluzive
D. sunt emulsii de tip U/A (ulei/apa)
E. se numesc si coldcreme
(pag. (7) 532)
F2145110. Urmtoarele afirmaii privind gelurile sunt reale:

A. sunt sisteme semisolide n care faza lichid este emulsionat ntr-o matri polimeric
B. ncorporarea substanei medicamentoase se face dup gelificarea polimerului
C. sunt hidrodispersabile
D. au un aspect opac
E. au proprieti pseudoplastice, plastice i tixotrope
(pag. 532-533, [7])
F2145111. Din grupa bazelor de unguent lavabile fac parte:

A. unguentul simplu
B. unguentul emulgator
C. unguentul emulgator hidratat
D. cremele cu stearai
1339
1340
Rezidentiat 2004
E. vaselina
(pag. 532, [7])
F2145112. Pastele:
A. au un coninut ridicat de substane solide insolubile
B. au proprieti de protecie a pielii
C. formeaz pe tegument un film opac
D. se mai numesc i coldcreme
E. sunt unguente monofazice
(pag. 533, [7])
F2145113. Substanele formatoare de geluri hidrosolubile sunt:

A. tragacanta
B. metilceluloza
C. acidul poliacrilic
D. dioxidul de siliciu
E. plastibaza
(pag. 532, [7])
F2145114. n formularea unguentelor se urmrete realizarea urmtoarelor criterii cosmetice:

A. uurin la aplicare
B. consisten ridicat
C. absena caracterului lipicios
D. asigurarea stabilitii fizico-chimice a substanelor medicamentoase
E. absena texturii grunjoase la aplicare
(pag. 533, [7])
F2145115. La prepararea unguentele anhidre:

A. se aplic metoda topirii
B. substana activ se dizolv n masa topit sau n unul din componentele bazei i apoi se amestec cu
restul bazei
C. masa topit se amestec pn la rcire
D. masa topit se las n repaus pn la rcire
E. faza apoas se incorporeaz prin emulsionare la rece
(pag. 533, [7])
F2145116. La prepararea unguentelor tip emulsie sunt valabile urmtoarele:

A. componentele fazei grase se amestec prin topire
B. faza apos se ncorporeaz la rece
C. substanele hidrosolubile se disperseaz n faza gras
D. substanele termolabile se adaug la emulsia rcit
E. substanele liposolubile se disperseaz n faza polar
(pag. 534, [7])
F2145117. Conform FR X, la unguentele care se aplic pe plgi sau arsuri se folosesc:

A. baze de unguent cu proprieti emulsive
B. baze de hidrocarburi
C. baze de unguent cu proprieti peliculogene
D. lipogeluri
E. toate tipurile de mai sus
(pag. 952, [10])
1340
1341
Rezidentiat 2004
F2145118. Urmtoarele afirmaii privind unguentele oftalmice sunt valabile:

A. se prepar n condiii aseptice
B. la preparare se folosesc n general baze liposolubile
C. pot conine conservani antimicrobieni potrivii
D. se condiioneaz n recipiente sterile, nchise etan, care conin cel mult 50 g unguent
E. se conserv la cel mult 25 grade C
(pag. 953, [10])
F2245119. Baze de unguent oficinale in FRX

A. unguentum emulsificans
B. unguentum gliceroli
C. ungentum macrogoli
D. unguentum simplex
E. unguentum lanalcoli
(pag. FRX,951)
F2245120. Prepararea unguentelor emulsie, conform farmacopeei

A. se prepara baza de unguent prin dispersarea fazei interne in faza externa in care in prealabil s-a incorporat
emulgatorul
B. substanta medicamentoasa se dizolva in faza in care este solubila
C. substantele medicamentoase se disperseaza in baza de unguent in functie de proprietatile acestora si de
scopul terapeutic urmarit
D. se pot folosi antioxidanti si conservanti antimicrobieni potriviti
E. unguentul obtinut se sterilizeaza
(pag. FRX,951)
F2245121. Hidrogelurile, preparare, caracteristici si aplicare

A. se prepara din polimeri hidrosolubili
B. preparate cu acid poliacrilic ( Carbopol) necesita neutralizarea acestuia cu hidroxid de potasiu sau cu
trietanolamina
C. sint opace
D. sint lavabile
E. se prefera administrarea pe cornee
(pag. Leucuta,531)
F2245122. Adeps lanae anhydricus, proprietati, conform farmacopeei

B. este un emulgator apa/ulei
C. poate incorpora apa de 2-3 ori masa sa sub forma de emulsie
D. se dizolva in apa
E. este miscibila in stare topita cu uleiuri vegetale
(pag. FRX,53)
F2245123. Absorbtia percutanata a substantelor medicamentoase aplicate pe piele in preparate

dermatologice este crescuta in cazul in care urmatorii factori au valori crescute
A. coeficientul de repartitie intre stratul cornos si vehicul
B. concentratia substantei medicamentoase dizolvata in vehicul
C. coeficientul de difuzie al substantei medicamentoase in stratul cornos
D. grosimea stratului cornos
E. suprafata de aplicare a preparatului pe piele
(pag. Leucuta,521)
F2245124. In ce conditii vehiculul preparatelor dermatologice poate imbunatati absorbtia percutanata a
1341
1342
Rezidentiat 2004
substantei medicamentoase
A.
B.
C.
D.
E.
cind solubilitatea in vehicul este redusa

cind solubilitatea in vehicul este mare
cind activitatea termodinamica a substantei medicamentoase este mica
cind activitatea termodinamica a substantei medicamentoase este mare
cind vehiculul este un hidrogel
(pag. Leucuta,522)
F2245125. Un sistem terapeutic transdermic

A. reprezinta un sistem farmaceutic de cedare controlata a substantei medicamentoase
B. cinetica de cedare este cunoscuta, predeterminata , reproductibila si de lunga durata
C. exista diferite sisteme terapeutice comercializate dar modul de formulare si asigurare a cineticii de cedare
este diferit
D. sistemele terapeutice se aplica numai pe tegumente
E. sistemele terapeutice au numai efecte loca
(pag. Leucuta,523)
F2245126. Ce preparate topice sunt destinate unor efecte la suprafata pielei

A. protectoare fata de radiatia ultravioleta
B. destinate inhibarii proliferarii stratului bazal
C. ocluzia stratului cornos cu efect hidratant si emolient
D. antiseptice sau antibiotice cu actiune locala
E. deodorante
(pag. Leucuta,518)
F2245127. Ce preparate se folosesc pentru efecte in stratul cornos

A. emoliente
B. cheratolitice
C. sistemice
D. pentru glandele pielei
E. pentru absorbtia unor produsi iritanti de la suprafata pielei
(pag. Leucuta,518)
F2245128. Ce preparate topice se folosesc pentru efecte asupra anexelor pielei

A. antiseboreice
B. depilatoare
C. vasoconstrictoare
D. antiperspirante
E. deodorante
(pag. Leucuta,518)
F2245129. Care sunt caile principale ale absorbtiei percutanate

A. stratul cornos
B. dermul
C. hipodermul
D. transfolicular
E. transepidermic
(pag. Leucuta,519)
F2245130. Care sunt etapele care preced absorbtia percutanata

A. dizolvarea substantei medicamentoase in vehicul
B. difuzia moleculelor dizolvate in vehicul
1342
1343
Rezidentiat 2004
C. parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos

D. difuzia in capilarele sanguine din epiderm-derm
E. preluarea sistemica
(pag. Leucuta,521)
F2245131. Ce substante medicamentoase se folosesc in sistemele terapeutice transdermice

A. scopolamina
B. dermatolul
C. clonidina
D. nitroglicerina
E. estradiolul
(pag. Leucuta,523)
F2245132. Ce factori fiziologici pot favoriza absorbtia percutanata

A. pielea subtire a sugarilor
B. pielea uscata
C. pielea hidratata
D. cheratinizarea excesiva
E. regiuni anatomice cu grosime mai mare (zona plantara)
(pag. Leucuta,524)
F2245133. Care este rolul vehiculului preparatelor dermatologice in absorbtia percutanata

A. excipientii nu traverseaza bariera cutanata
B. dizolvarea substantei medicamentoase in vehicul face dificila difuzia
C. absorbtia este favorizata de starea de dispersie moleculara a substantei medicamentoase in excipient
D. afinitatea crescuta a vehiculului pentru substanta dizolvata micsoreaza viteza de transfer si marimea
procesului
E. activitatea termodinamica a substantei medicamentoase este dependenta de vehicul
(pag. Leucuta,526)
F2245134. Ce promotori (acceleratori) ai absorbtiei percutanate se pot folosi

A. uleiul de parafina
B. N--metil-2-pirolidona
C. dimetilacetamida
D. dodecilazacicloheptan-2-ona (Azona)
E. tensioactivii
(pag. Leucuta,527)
F2245135. Exemple de excipienti hidrocarburi si rolul lor in bazele de unguent

A. vaselina
B. polidimetilsiloxanul
C. ceara de albine
D. parafina
E. vehicul hidrofob, formator de matrita
(pag. 530,Leucuta)
F2245136. Ce excipienti alcooli se folosesc in baze de unguent si cu ce rol

A. alcool cetilic
B. alcool etilic
C. alcool stearilic
D. glicerol
E. excipienti lipofili, solizi, pentru formarea matritei impreuna cu excipienti lichizi
1343
1344
Rezidentiat 2004
(pag. Leucuta,530)
F2245137. Ce excipienti acizi grasi se folosesc in baze de unguent si cu ce rol

A. acid stearic
B. acid sorbic
C. acid palmitic
D. acid citric
E. rol de formatori de matrita si de compusi chimici care reactioneaza cu baze spre a forma emulgatori (
stearat de sodiu)
(pag. Leucuta,530)
F2245138. Exemple de esteri, corpuri grase, utilizati in baze de unguent

A. monostearat de glicerol
B. esterul metilic al acidului p-aminobenzoic
C. esteri de sorbitan (Span)
D. esteri de polioxietilen sorbitan(Tween)
E. rol de formatori de matrita
(pag. Leucuta,531)
F2245139. Ce polioli se pot folosi ca excipienti in baze de unguent si cu ce rol

A. polietilenglicoli
B. glicerol
C. propilenglicol
D. clor-metacrezol
E. componenti ai fazei apoase ai unei emulsii, umectanti, sau formatori de matrita (polietilenglicolii)
(pag. Leucuta,530)
F2245140. Ce sunt bazele de absorbtie, exemplu

A. baze care se absorb prin piele
B. baze care favorizeaza absorbtia
C. baze anhidre care au emulgatori si au capacitatea de a incorpora apa dind emulsii
D. unguentul simplu
E. unguentul cu alcooli de lina
(pag. Leucuta,532)
F2245141. Omogenizarea unguentelor se realizeaza cu:

A. omogenizatorul cu supapa
B. omogenizatorul cu ultrasunete
C. omogenizatorul cu filiera
D. moara cu cilindri
E. moara coloidala
(pag. Leucuta, 536)
F2245142. Controlul calitatii unguentelor conform FR X se refera la:

A. omogenitate
B. marimea particulelor
C. pH
D. vascozitate
E. sterilitate
(pag. FR X, 952)
F2245143. Preparatele semisolide denumite paste:

A. sunt unguente de tip suspensie
1344
1345
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
procentul de substanta suspendata depaseste 25 %

au proprietati de protectie a pielii
au in compozitie peste 10% apa
au proprietati emoliente
(pag. FR X 95, Leucuta 533)
F2245144. Alcoolul cetilstearilic emulgator:

A. are in compozitie alcool cetilstearilic
B. are in compozitie cetilstearilsulfat de sodiu
C. este un emulgator de tip A/U
D. este un produs solid ceroas
E. intra in compozitia unguentului emulgator
(pag. FR X, 101, 954)
F2245145. Unguentul cu macrogoli:

A. este o baza de unguent hidrosolubila anhidra
B. este o baza de unguent hidrosolubila hidratata
C. este un gel
D. da incompatibilitati cu polietilena
E. este o baza de unguent oficinala in FR X
(pag. FR X 957)
F2245146. Cold-cremele:
A. sunt baze de unguent emulsie de tip A/U
B. sunt baze de unguent emulsie de tip U/A
C. sunt baze de unguent de absorbtie hidratate
D. au proprietati emoliente
E. pot fi indepartate prin spalare cu apa
(pag. Leucuta, 532)
F2245147. Criterii de calitate pentru unguentelor:

A. vascozitatea
B. capacitatea de intindere
C. puritatea
D. inocuitatea
E. stabilitatea fizico-chimica a substantelor medicamentoase
(pag. Leucuta, 533)
F2245148. Excipienti pentru baze de unguent grase hidrofobe:

A. vaselina
B. lanolina
C. ulei de parafina
D. ceara
E. colesterol
(pag. Leucuta, 532)
F2345149. Care sunt caracteristicile unguentelor:

A. preparate semisolide
B. se aplica pe piele si mucoase
C. se aplica in scop terapeutic
D. se aplica pentru protectie
E. dimensiunea particulelor insolubile dispersate sa fie de 125 microni
1345
1346
Rezidentiat 2004
(pag. 951)
F2345150. Ce fel de unguente se obtin in functie de gradul de dispersie al substantelor active:

A. unguente-solutii
B. unguente-emulsii
C. unguente-suspensii
D. unguente-polifazice
E. hidrogeluri
(pag. 951)
F2345151. Care sunt caracteristicile corecte pentru unguente:

A. aspect omogen
B. culoare si aspectul caracteristice componentelor
C. pH cuprins intre 3,5-5,5
D. marimea particulelor 50 microni
E. pH cuprins intre 4,5-8,5
(pag. 952)
F2345152. Cum se conserva corect unguentele:

B. in recipiente inchise etans
C. in recipiente sterile
D. la temperatura de cel mult 30 C
E. la temperatura de cel mult 25 C
(pag. 952)
F2345153. In ce conditii se conserva unguentele oftalmice:

A. in recipiente sterile
B. in recipiente inchise etans
C. in recipiente bine inchise
D. in cantitate de cel mult 10 g unguent oftalmic
E. la cel mult 25 C
(pag. 953)
F2345154. Care sunt zonele terapeutice la nivelul pielii:

A. suprafata externa
B. stratul cornos
C. epidermul viu si dermul superior
D. glandele pielii
E. conjunctiva oftalmica
(pag. 518)

A. prin foliculul pilos
B. prin si printre celulele stratului cornos
C. prin peretii foliculilor pilosi
D. prin glandele sebacee
E. prin glandele sudoripare
(pag. 519)
F2345156. Exemple de substante medicamentoase care se acumuleaza in stratul cornos sunt:

A. hidrocortizon
1346
1347
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
betametazona
fluocinolon
escina
estradiol
(pag. 520)
F2345157. Care sunt etapele absorbtiei percutanate:

A. dispersarea substantei medicamentoase in excipient
B. dizolvarea substantei medicamentoase in excipient
C. difuzia moleculelor substantei medicamentoase prin excipient spre suprafata pielii
D. parasirea excipientului si patrunderea in stratul cornos
E. difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm
(pag. 521)
F2345158. Care sunt bazele de unguent lavabile:

B. unguent cu stearina
C. unguent simplu
D. vaselina
E. glicerolatul de amidon
(pag. 532)
F2345159. Substante formatoare de geluri sunt:

A. bentonita
B. acid poliacrilic
C. metilceluloza
D. lanolina
E. ulei de ricin
(pag. 532)
F2345160. Exemple de baze de unguent din F.R.X. sunt:

D. unguent simplu
E. unguent cu carbopol
(pag. 954,955,957,960)
F2345161. Unguentele sterile prevazute de F.R.X. sunt:

A. aplicate pe pielea sugarilor
B. aplicate pe arsuri
C. aplicate pe plagi
D. unguente oftalmice
E. aplicate pe mucoasa nazala
(pag. 952-953)
F2345162. Tipuri de baze de unguent prevazute de F.R.X. sunt:

A. baze grase
B. baze emulsii A/U
C. baze emulsii U/A
D. baze hidrosolubile
E. baze lavabile
1347
1348
Rezidentiat 2004
(pag. 951)
F2345163. Unguentele oftalmice se caracterizeaza prin:

A. consistenta semisolida
B. sterile
C. marimea particulelor dispersate de 25 micrometri
D. marimea particulelor dispersate de 50 micrometri
E. conservate in cutii de plastic de 20 g
(pag. 953)
F2345164. Rezervorul medicamentos al unui STT contine substanta activa sub forma de:
A. solutie
B. suspensie
C. particule solide
D. emulsie
E. aerosoli
(pag. 612)
F2545165. Afirmatii adevarate despre bazele de unguent lavabile:

A. pot fi anhidre sau hidratate
B. se numesc si evanescente
C. formeaza un film care nu este ocluziv dupa aplicare pe piele
D. se indeparteaza doar prin spalare cu apa si sapun
E. sunt reprezentate de unguentul cu alcooli de lana hidrata
(pag. 527/7)
F2545166. Caracteristicile acceleratorilor de penetrare utilizati la obtinerea unguentelor:

A. cresc temporar capacitatea de bariera a pielii
B. au actiune farmacologica
C. scad temporar capacitatea bariera a pielii
D. nu trebuie sa permita pierderea unor componente ale lichidelor biologice
E. sunt alergizanti
(pag. 527/7)
F2545167. Prepararea unguentului oftalmic cu pilocarpina clorhidrica conformFR X:

A. se pastreaza la separanda
B. se sterilizeaza la etuva
C. se pastreaza ferit de lumina
D. are concentratie 2%
E. se prepara pe cale aseptica
(pag. 958/10)
F2545168. Urmatoarele unguente sunt prevazute inFR X:

A. unguent cu hidrocortizon acetat 1%
D. unguent emulgator hidratat
E. unguent cu clotrimazol 1%
(pag. 953/10)
F2545169. Marimea particulelor de substanta activa suspendate intr-un unguent oftalmic conform FR X:
A. 10% din particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri
1348
1349
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
90% din particulele examinate au diametrul de cel mult50 micrometri

10% din particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri
90% din particulele examinate au diametrul de cel mult 25micrometri
se determina pe o masa de unguent ce contine 10 mg de substanta medicamentoasa
(pag. 953/10)
F2545170. Prevederi ale FR X referitoare la marimea particulelor suspendate intr-o baza de unguent:
A. 90% din particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri
B. 10% din particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri
C. 90% din particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri
D. 90% din particulele examinate au diametrul de cel mult 150micrometri
E. se determina pe o masa de unguent ce contine 200 mg substanta medicamentoasa
(pag. 952/10)
F2545171. Factori dependenti de natura chimica a substantei madicamentoase care influenteaza

transferul cutanat:
A. activitatea termodinamica a substantei medicamentoase
B. coeficientul de reoertitie strat cornos/vehicul
C. clearance-ul substantei medicamentoase dupa traversarea stratului cornos
D. coeficientul de repartitie U/A
E. prezenta unei duble legaturi C2-C3
(pag. 524/7)
F2545172. Substantele active se absorb transepidermic astfel:

A. prin glandele sebacee
B. prin peretii foliculilor pilosi
C. prin stratul cornos, intra sau intercelular
D. prin glandele sudoripare
E. raspunsurile corecte sunt a si b
(pag. 519/7)
F2545173. Bazele de absorbtie hidratate:

A. Sunt emulsii apa/ulei
B. se numesc si coldcreme
C. sunt amestecuri de polietilenglicoli cu mase moeaculare mici si mari
D. lanolina hidratata cu 25% apa este un astfel de exemplu
E. unguentul emulgator este un astfel de exemplu
(pag. 532/7)
F2545174. Bazele de unguent lavabile:

A. pot fi baze anhidre
B. pot fi hidratate de tip U/A
C. pot fi hidratate de tip A/U
D. se mai numesc si crme
E. dupa evaporarea apei formeaza un film continuu si hidrofob
(pag. 532/7)
F2545175. Unguentele trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii de calitate:

A. instabilitate fizica
B. puritate
C. inocuitate-prezenta caracterului sensibilizant
D. eficienta-efect terapeutic bun
1349
1350
Rezidentiat 2004
E. stabilitate fizico-chimica
(pag. 533/7)
F2545176. Biodisponibilitatea cutanata poate fi mai micain urmatoarele cazuri:

A. cand solubilitatea in vehicul este foarte mare
B. cand solubilitatea in vehicul este foarte mica
C. cand coeficientul de repartitie piele/vehicul este mic
D. cand substanta medicamentoasa este emulsionata in vehicul
E. cand coeficientul de repartitie piele/vehicul este mare
(pag. 529/7)
F2545177. Se pot folosi ca promotori ai absorbtiei percutanate urmatoarele substante:

A. dimetilsulfoxid
B. dimetilacetamida
C. propilenglicol
D. dimetilformamida
E. miristat de izopropil
(pag. 527/7)
F2545178. Elemente mai importante care infuenteaza transferul percutanat:

A. activitatea termodinamica a substantei medicamentoase
B. coeficientul de repartitie strat cornos vehicul
C. clearance-ul substantei medicamentoase dupa traversarea stratului cornos
D. natura chimica a substantei medicamentoase
E. cantitatea de excipient folosita
(pag. 525/7)
F2545179. Substantele auxiliare folosite la prepararea unguentelor oftalmice conformFR X sunt

urmatoarele cu exceptia:
A. antioxidanti
B. agenti pentru cresterea vascozitatii
C. umectanti
D. stabilizanti
E. conservanti antimicrobieni potriviti
(pag. 953/10)
F2545180. Unguentul oftalmic cu clorhidrat de pilocarpina conform FR X:

A. are concentratia 1%
B. clorhidratul de pilocarpina este dispersat in unguent simplu
C. se pastreaza la Separanda in recipiente sterile, inchise etans
D. are concentratia 2%
E. clorhidratul de pilocarpina este dispersat in unguent cu glicerol
(pag. 958/10)
F2545181. Afirmatii corecte privind bazele de unguent lavabile:

A. prin incorporarea de substante grase pot avea caracter emolient
B. dupa evaporarea apei ramane un film semipermeabil
C. lanolina hidratata cu 25% apa este o baza lavabila
D. unguentul emulgator hidratat este o baza de tip emulsie U/A
E. dupa evaporarea apei ramane un film continuu si hidrofob
(pag. 532/7)
1350
1351
Rezidentiat 2004
F2545182. Bazele de absorbtie:

A. sunt anhidre si hidratate
B. cele hidratate au proprietati emoliente
C. unguentul simplu este un vehicul anhidru constituit din vaselina-lanolina (10:90)
D. alcooli din lana sunt baze de absorbtie hidratate
E. bazele de absorbtie hidratate se numesc si coldcreme
(pag. 532/7)
F2545183. Etapele absorbtiei percutanate sunt urmatoarele:

A. dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient
B. difuzia moleculelor substantei medicamentoase prin vehicul spre suprafata pielii
C. parasirea vehicului si patrunderea in foliculii pilosi
D. retinere in derm
E. difuzia prin stratul cornos, in epiderm si derm
(pag. 521/7)
F2545184. La obtinerea unguentelor acceleratorii de penetrare:

A. sunt incompatibili cu substantele active
B. au actiune farmacologica
C. scad temporar capacitatea bariera a pielii
D. sunt alergeni
E. nu trebuie sa permita pierderea unor componente ale lichidelor biologice
(pag. 527/7)
1351
1352
Rezidentiat 2004
Tema nr. 46
Preparate rectale
BIBLIOGRAFIE:

F1246001. Alegeti care din enunturile referitoare la procesele pe care le sufera la locul de aplicare
supozitoarele preparate cu gliceride semisintetice, este corect
A. dizolvare
B. topire
C. conversie polimorfa
D. interesterificare
E. polimerizare
(pag. 539,542, [7])
F1246002. Care este prevederea referitoare la controlul calitatii supozitoarelor, prevazuta in

farmacopee, care se refera la o proprietate biofarmaceutica a acestora
A. uniformitatea masei
B. dozarea
C. aspectul
D. comportamentul la topire sau dizolvare
E. conservarea
(pag. 889, [FR X])
F1246003. Care excipient din cei enumerati mai jos, este recomandabil pentru supozitoarele rectale
A. masa gelatinoasa
B. amestec de polietilenglicoli cu masa moleculara sub 1000
C. Tween 80
D. metilceluloza
E. unt de cacao
(pag. 542, [7])
F1246004. Criterii pentru alegerea excipientului sau bazei de supozitor

A. interval larg intre punctul de topire si solidificare
B. interval ingust intre punctul de topire si solidificare
C. solidificarea masei topite sa nu se faca cu contractie de volum;
D. viscozitatea excipientului topit sa fie mica spre a permite manipularea tehnologica
E. topirea sau dizolvarea la locul de aplicare sa se faca lent
(pag. 542, [7])
F1246005. Dozele terapeutice maxime ale substantelor medicamentoase care se administreaza pe cale
rectala, in comparatie cu cele folosite in cazul preparatelor farmaceutice administrate intern, sunt,
conform farmacopeei:
A. reduse la jumatate
B. crescute cu procente prevazute de farmacopee dependent de greutatea corporala a pacientului
C. dublate
D. nemodificate
E. nu se pot folosi intrucit nu se admite administrarea substantelor care au doze maxime, pe aceasta cale de
administrare
1352
1353
Rezidentiat 2004
(pag. 889, [FR X])
F1246006. In procedeele de preparare industriala prin turnare a supozitoarelor un element particular il

reprezinta
A. prepararea masei excipientului si substantei medicamentoase
B. turnarea in forme
C. racirea formelor cu excipient si substanta medicamentoasa
D. ambalarea in cutii de carton a plachetelor cu supozitoare
E. turnarea materialului topit direct in ambalajul din material plastic, care va constitui si recipientul de
conditionare
(pag. 548, [7])
F1246007. Pe ce cale se administreaza supozitoarele cu metronidazol prevazute in FR X

A. uretrala
B. rectala
C. vaginala
D. auriculara
E. intracavitara
(pag. 889, [FR X])
F1346008. Avantajele folosirii untului de cacao ca baza pentru supozitoare:

A. polimorfism
B. hidrofilie
C. capacitate de contractie de volum
D. inocuitate si toleranta locala
E. prezenta acizilor grasi liberi
(pag. 543)
F1346009. Dozele terapeutice maxime la supozitoare:

A. nu se calculeaza
B. sunt aceleasi cu dozele administrate per os
C. sunt aceleasi cu dozele administrate i.m.
D. variaza in functie de baza de supozitoare folosita
E. variaza in functie de metoda de preparare
(pag. 889)
F1346010. Masa supozitoarelor rectale pentru adulti este de:

A. 2-3 g.
B. 2-4 g.
C. 1-2 g.
D. 5-12 g.
E. 3- 5 g.
(pag. 889)
F1346011. Masa supozitoarelor rectale pentru copii este de:

A. 2-3 g.
B. 3-5 g.
C. 1-2 g.
D. 5-12 g.
E. 2-4 g.
(pag. 889)
F1346012. Supozitoarele rectale nu trebuie sa contina:
1353
1354
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
diluanti
absorbanti
coloranti
aglomerari de particule
conservanti
(pag. 889)
F1446013. Conform FR.X, supozitoarele preparate cu baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve in apa la
37 2 C in cel mult:
A. 15 minute
B. 30 minute
C. 1 ora
D. 2 ore
E. 3 ore
(pag. 890, [9])
F1546014. Conform FR X supozitoarele rectale pentru aduli au greutatea de:

A. 1-2 g
B. 5-12 g
C. 2-3g
D. 2-4g
E. 1-5g
(pag. 889, [10])
F1546015. Conform FR X supozitoarele se pstreaz n recipiente bine nchise la cel mult:

A. 8 C
B. 15C
C. 30C
D. 25C
E. 18C
(pag. 890, [10])
F1546016. Prepararea supozitoarelor n farmacie se face prin:

A. porfirizare
B. comprimare direct
C. modelare manual
D. granulare
E. metoda imersiei
(pag. 894, [10])
F1546017. Supozitoarele rectale preparate cu baze hidrosolubile trebuie s se dizolve la 37+ 20C n cel
mult:
A. o or
B. 30 minute
C. 20 minute
D. 55 minute
E. 90 minute
(pag. 890, [10])
F1546018. Supozitoarele rectale preparate cu baze liposolubile trebuie s se topeasc la 37+ 2C n cel
mult:
A. 15 minute
B. 60 minute
1354
1355
Rezidentiat 2004
C. 30 minute
D. 45 minute
E. 90 minute
(pag. 890, [10])
F1546019. Untul de cacao:

A. este prevzut de FR X
B. nu este prevzut de FR X
C. nu se preteaz la prepararea supozitoarelor prin modelare manual
D. nu se preteaz la prepararea supozitoarelor prin topire i turnare n forme
E. este o baz hidrosolubil
(pag. 890, [10])
F1646020. Care dintre urmatoarele substante ajutatoare, folosite la prepararea supozitoarelor rectale,
au rolul de conservanti antimicrobieni ?
A. Alcoolul cetilic 5 %, alcoolul cetilstearilic 10 %
B. Arlacel 165, Arlacel 186
C. Miristatul de propilenglicol
D. Acidul sorbic, nipaesterii
E. Tocoferolul, BHA, BHT, galatul de propil
(pag. 544-545, [7])
F1646021. Care dintre urmatoarele substante ajutatoare, folosite la prepararea supozitoarelor rectale,
au rolul de sechestranti ?
A. Uleiul de ricin, glicerolul, propilenglicolul
B. Tweenul 80
C. Acidul ascorbic, EDTA
D. Hialuronidaza
E. Sarurile acizilor biliari
(pag. 544-545, [7])
F1646022. Care dintre urmatoarele substante ajutatoare, folosite le prepararea supozitoarelor rectale,
au rolul de antioxidanti ?
A. Alcoolul cetilic 5 %, alcoolul cetilstearilic 10 %
B. Arlacel 165, Arlacel 186
C. Miristatul de propilenglicol
D. Acidul sorbic, nipaesterii
E. Tocoferolul, BHA, galatul de propil
(pag. 544-545, [7])
F1646023. Dupa FR X, supozitoarele rectale preparate din baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve n
cel mult:
A. 30 de minute
B. 1 ora
C. 45 de minute
D. 5 minute
E. 2 ore
(pag. 890, [9])
F1646024. Dupa FR X, supozitoarele rectale preparate din baze liposolubile trebuie sa se topeasca n
cel mult:
A. 60 de minute
B. 15 minute
1355
1356
Rezidentiat 2004
C. 30 de minute
D. 45 de minute
E. 5 minute
(pag. 890, [9])
F2146025. Conform FR X, supozitoarele preparate cu baze liposolubile trebuie s se topeasc n ap, la

+37 +/- 2 grade C, n cel mult:
A. 10 minute
B. 20 minute
C. 30 minute
D. 1 or
E. 2 ore
(pag. 889-890, [10])
F2146026. Conform FR X, supozitoarele preparate cu baze hidrosolubile trebuie s se dizolve n ap la

+37 +/- 2 grade C, n cel mult:
A. 10 minute
B. 20 minute
C. 30 minute
D. 1 or
E. 2 ore
(pag. 889-890, [10])
F2146027. Conform FR X, supozitoarele se conserv n recipiente bine nchise:

A. la rece (2 8 C)
B. la loc rcoros (8 15 C)
C. la cel mult 25 C
D. la cel puin 25 C
E. nu se precizeaz temperatura
(pag. 890, [10])
F2146028. Supoztoarele cu glicerol au aciune:

A. antimicotic
B. antiinflamatoare
C. laxativ
D. tranchilizant
E. antispastic
(pag. 892, [10])
F2246029. Avantaje ale untului de cacao ca baza pentru supozitoare:

A. hidrofilie ridicata
B. buna toleranta locala
C. se topeste intre 30 si 35C
D. contine acizi grasi liberi
E. nu adera de formele de turnare
(pag. Leucuta, 542)

A. contine trigliceride
B. contine esteri ai acizilor grasi cu alcooli superiori
C. contine esteri ai acizilor grasi cu alcooli sterolici
D. contine mono si digliceride
1356
1357
Rezidentiat 2004
E. contine polioli
(pag. Leucuta, 543)
F2246031. Supozitoarele preparate cu gliceride semisintetice sufera urmatoarele procese la locul de

aplicare
A. dizolvare
B. topire
C. conversie polimorfa
D. interesterificare
E. polimerizare
(pag. Leucuta,539)
F2246032. Care excipient din cei enumerati mai jos, este recomandabil pentru supozitoarele rectale
A. masa gelatinoasa
B. amestec de polietilenglicoli cu masa moleculara sub 1000
C. Tween 80
D. metilceluloza
E. unt de cacao
(pag. Leucuta,539)
F2246033. Supozitoarele cu metronidazol prevazute in FR X sunt destinate administrarii

A. uretrale
B. rectale
C. intravaginale
D. auriculare
E. intracavitare
(pag. FRX,892)
F2246034. Criterii pentru alegerea excipientului sau bazei de supozitor

A. interval larg intre punctul de topire si solidificare
B. interval ingust intre punctul de topire si solidificare
C. solidificarea masei topite sa nu se faca cu contractie de volum
D. viscozitatea excipientului topit sa fie mica spre a permite manipularea tehnologica
E. topirea sau dizolvarea la locul de aplicare sa se faca lent
(pag. Leucuta,542)
F2246035. Masa gelatinoasa oficinala pentru prepararea supozitoarelor

A. se recomanda numai la prepararea supozitoarelor rectale
B. se recomanda numai la prepararea supozitoarelor uretrale
C. se recomanda numai la prepararea supozitoarelor vaginale
D. farmacopeea nu are o formula pentru prepararea masei gelatinoase
E. formularea masei gelatinoase este recomandata numai in formulare farmaceutice
(pag. FRX,889)
F2246036. Dozele terapeutice maxime ale substantelor medicamentoase care se administreaza pe cale
rectala, in comparatie cu cele folosite in cazul preparatelor farmaceutice administrate intern, sunt,
conform farmacopeei
A. reduse la jumatate
B. crescute cu procente prevazute de farmacopee dependent de greutatea corporala a pacientului
C. dublate
D. nemodificate
E. nu se pot folosi intrucit nu se admite administrarea substantelor care au doze maxime, peaceasta cale de
administrare
1357
1358
Rezidentiat 2004
(pag. FRX,889)
F2246037. Care este prevederea referitoare la controlul calitatii supozitoarelor, prevazuta in

farmacopee, care se refera la o proprietate biofarmaceutica a acestora
A. uniformitatea masei
B. dozarea
C. aspectul
D. comportamentul la topire sau dizolvare
E. conservarea
(pag. FRX,889)
F2246038. In procedeele de preparare industriala prin turnare a supozitoarelor un element particular il

reprezinta
A. prepararea masei excipientului si substantei medicamentoase
B. turnarea in forme
C. racirea formelor cu excipient si substanta medicamentoasa
D. ambalarea in cutii de carton a plachetelor cu supozitoare
E. turnarea materialului topit direct in ambalajul din material plastic, care va constitui si recipientul de
conditionare
(pag. Leucuta,548)
F2346039. Avantajele folosirii untului de cacao ca baza pentru supozitoare:

A. polimorfism
B. hidrofilie
C. capacitate de contractie de volum
D. inocuitate si toleranta locala
E. prezenta acizilor grasi liberi
(pag. 543)
F2346040. Masa supozitoarelor rectale pentru adulti este de:

A. 2-3 g.
B. 2-4 g.
C. 1-2 g.
D. 5-12 g.
E. 3-5 g.
(pag. 889)
F2346041. Masa supozitoarelor rectale pentru copii este de:

A. 2-3 g.
B. 3- 5 g.
C. 1- 2 g.
D. 5- 12 g.
E. 2- 4 g.
(pag. 889)
F2346042. Dozele terapeutice maxime la supozitoare:

A. nu se calculeaza
B. sunt aceleasi cu dozele administrate per os
C. sunt aceleasi cu dozele administrate i.m.
D. variaza in functie de baza de supozitoare folosita
E. variaza in functie de metoda de preparare
(pag. 889)
1358
1359
Rezidentiat 2004
F2546043. Conform FR X supozitoarele cu metronidazol contin:

A. 4 g metronidazol
B. 0,5-1g metronidazol
C. 2g metronidazol
D. 200mg metronidazol
E. 100mg metronidazol
(pag. 892/10)
F2546044. Supozitoarele pentru adulti au conform FR X greutatea de :

A. 1-5g
B. 2-4g
C. 2-3g
D. 1-2g
E. 5-12g
(pag. 889/10)
F2546045. In cazul prepararii supozitoarelor rectale cu baze liposolubile, acestea trebuie sa se

topeasca la 37+- cin cel mult:
A. 60 minute
B. 15 minute
C. 30 minute
D. 45 minute
E. 90 minute
(pag. 890/10)
F2546046. In cazul prepararii supozitoarelor rectale cu baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve la 37+ 2
C in cel mult:
A. 60 minute
B. 30 minute
C. 20 minute
D. 90 minute
E. 40 minute
(pag. 890/10)
F2546047. Pastrarea supozitoarelor se face conform FR X in recipiente bine inchise la cel mult:
A. 15 C
B. 8 C
C. 25 C
D. 18 C
E. 30 C
(pag. 890/10)
F2546048. In farmacie supozitoarele se prepara prin:

A. comprimare directa
B. porfirizare
C. metoda imersiei
D. granulare
E. modelare manuala
(pag. 899/10)
F2546049. Referitor la untul de cacao este adevarat ca:

A. este o baza hidrosolubila
1359
1360
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
este prevazut in Farmacopee

nu se preteaza la prepararea supozitoarelor prin topire si turnare in forme
nu este prevazut de FR X
nu se preteaza la prepararea supozitoarelor prin modelare manuala
(pag. 890/10)
F2546050. Gliceride semisintetice sunt urmatoarele cu exceptia:

A. Suppocire
B. Massa Novata
C. Massa Estarinum
D. Witepsol
E. Massa tripla
(pag. 543/7)

F1246051. Care dintre enunturi sunt corecte referitor la proprietati ale gliceridelor semisintetice ca
baze de supozitor
A. au consistenta necesara
B. instabile, autooxidabile
C. fara capacitate de incorporare semnificativa a apei
D. contractie de volum redusa;
E. exista numeroase tipuri, cu serii diferite, fiecare avind proprietati fizico-chimice si tehnologice particulare,
ceea ce determina alegerea excipientului pentru caracteristicile substantei medicamentoase de incorporat
(pag. 543-4, [7])
F1246052. Care sunt caracteristicile polietilenglicolilor folositi ca excipienti pentru supozitoare

A. capacitate crescuta de dizolvare a unor substante medicamentoase insolubile in apa
B. risc crescut de contaminare microbiana
C. risc redus de incompatibilitati fizico-chimice
D. stabilitate la caldura
E. actiune iritanta asupra mucoasei rectale
(pag. 544, [7])
F1246053. Etape care se succed de la administrarea supozitorului pina la patrunderea substantei

medicamentoase in circulatia generala:alegeti variantele
A. topirea excipientului lipofil
B. dizolvarea excipientului hidrosolubil
C. transferul substantei medicamentoase prin excipientul lichid si dizolvarea in mucusul rectal
D. absorbtia substantei medicamentoase prin mucoasa rectala
E. transferul direct din excipient in mucoasa rectala
(pag. 539, [7])
F1246054. Incorporarea substantelor medicamentoase in excipientii pentru supozitoare se face in

urmatoarele sisteme disperse(alegeti variantele corecte)
A. solutie
B. suspensie
C. emulsie
D. eutectic
E. dispersie solida
(pag. 545, [7])
1360
1361
Rezidentiat 2004
F1246055. La prepararea supozitoarelor cu unt de cacao pot apare neajunsuri determinate de unele
proprietati nefavorabile ale excipientului; precizati enunturile corecte
A. indicele de aciditate mare
B. indicele de iod mare
C. polimorfism
D. capacitatea redusa de contractie la racirea masei topite
E. lipsa hidrofiliei
(pag. 543, [7])
F1246056. Particularitati ale medicamentelor administrate pe cale rectala, sub forma de supozitoare
A. sunt destinate numai pentru actiune locala
B. sunt destinate numai pentru actiune sistemica
C. substanta medicamentoasa cedata din supozitor poate fi absorbita prin mucoasa rectala
D. farmacopeea prevede un test pentru topirea in 30 min. a supozitoarelor lipofile sau dizolvarea intr-o ora a
celor cu baze hidrosolubile
E. testul comportamentului la topire sau dizolvare in vitro prevazut de farmacopee este sinonim cu cel pentru
dizolvarea comprimatelor
(pag. 538,FR 890, [7])
F1346057. Avantajele folosirii PEG-urilor ca baze pentru supozitoare:

A. stabilitate la caldura
B. contaminare microbiana redusa
C. higroscopicitate
D. capacitate mare de dizolvare
E. dezagregare rapida
(pag. 544)
F1346058. Calea rectala se abordeaza atunci cand:

A. substanta medicamentoasa este inactivata de secretiile gastrice si intestinale
B. pacientul prezinta leziuni rectale
C. administrarea este de durata, in afectiuni cronice
D. substanta medicamentoasa sufera un efect puternic al primului pasaj hepatic
E. marimea si viteza absorbtiei sunt mai reduse decat pe calea orala
(pag. 538)
F1346059. Care din urmatoarele afirmatii privind supozitoarele obtinute prin topire si turnare sunt
adevarate:
A. procedeul se realizeaza la rece
B. se determina capacitatea formelor goale
C. se ia o cantitate de excipient si substanta activa in exces
D. se determina factorul de dislocuire
E. lubrifierea formelor se face cu solutii de aceeasi natura cu masa de supozitoare
(pag. 546-547)
F1346060. Care din urmatoarele baze de supozitoare sunt oficializate in F.R.X.:

A. grasimi semisintetice
B. Brij
C. Myrj
D. masa gelatinoasa
E. masa de polietilenglicoli
(pag. 889)
F1346061. Care sunt limitele de timp in cadrul determinarii comportamentului la topire sau la dizolvare
1361
1362
Rezidentiat 2004
al supozitoarelor:
A.
B.
C.
D.
E.
15 minute
20 minute
30 minute
45 minute
1 ora
(pag. 890)
F1346062. Care supozitoare sunt mentionate in F.R.X.:

A. supozitoare cu glicerol
B. supozitoare cu metronidazol
C. supozitoare cu fenilbutazona
D. supozitoare cu noraminofenazona
E. supozitoare cu paracetamol
(pag. 891-892)
F1346063. Plastifianti folositi la prepararea supozitoarelor:

A. ulei de ricin
B. glicerol
C. propilenglicol
D. dioxid de siliciu coloidal
E. lanolina
(pag. 545)
F1346064. Promotori de absorbtie folositi la prepararea supozitoarelor:

A. tocoferol
B. acid sorbic
C. tensioactivi
D. hialuronidaza
E. acid oleic
(pag. 545)
F1346065. Supozitoarele rectale au forma:

A. cilindro-conica
B. sferica
C. ovoidala
D. de cilindri ascutiti la un capat
E. torpila
(pag. 889)
F1446066. Administrarea medicamentelor pe cale rectala se abordeaza:

A. in caz de obstructii ale tractului gastrointestinal
B. in cazul substantelor inactivate de secretiile gastrice
C. pentru administrarea de durata in boli cronice
D. in cazul substantelor medicamentoase inactivate la nivel hepatic
E. in vederea asigurarii unei actiuni prelungite a substantelor medicamentoase
(pag. 538, [7])
F1446067. Avantajele polietilenglicolilor folositi ca excipienti hidrosolubili la prepararea supozitoarelor

sunt:
A. capacitatea de a fixa apa
B. dizolva substante medicamentoase greu solubile in apa
1362
1363
Rezidentiat 2004
C. la utilizare prezinta dizolvare lenta

E. contaminare microbiologica redusa
(pag. 544, [7])
F1446068. Ca substituenti ai untului de cacao la prepararea supozitoarelor se folosesc:

A. Massa Estarinum
B. Eucerina
C. Witepsol
D. Masa gelatinoasa
E. Adeps solidus
(pag. 543, [7])
F1446069. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la absorbtia substantelor medicamentoase din
supozitoarele rectale nu este adevarata:
A. etapa limitanta de viteza a absorbtiei este coeficientul de repartitie mucoasa/excipient al substantei
dizolvate in masa topita
B. etapa limitanta de viteza a absorbtiei este viteza de dizolvare in mucusul rectal
C. absorbtia se realizeaza prin difuzie pasiva
D. absorbtia nu depinde de coeficientul de repartitie lipide/apa al substantei medicamentoase
E. absorbtia depinde de pH-ul mediului si de pKa substantei medicamentoase
(pag. 540, [7])
F1446070. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la supozitoarele cu glicerol nu este adevarata:
A. se prepara prin modelare manuala
B. nu sunt higroscopice
C. se prepara din carbonat de sodiu anhidru, glicerina si stearina
D. principiul activ rezulta in urma unei reactii de saponificare
E. sunt supozitoare rectale
(pag. 891 - 892, [9])
F1446071. Dezavantajele untului de cacao, folosit ca excipient la prepararea supozitoarelor, sunt:

A. tendinta de a rancezi
B. inocuitate
C. contractie de volum la racire mica si insuficienta
D. incalzirea si topirea peste 40 C este urmata de o solidificare lenta (cca 4 zile)
E. cifra de apa este de cca 20 g la 100 g produs
(pag. 541, [7])
F1446072. Gliceridele semisintetice, ca baze de supozitoare, prezinta urmatoarele caracteristici:

A. capacitate de incorporare a unor cantitati mari de pulberi
B. solidificare rapida, medie sau lenta
C. capacitate emulgatoare diferita
D. contractie de volum la racire mica
E. hidrofilie crescuta
(pag. 543, [7])
F1446073. Masa gelatinoasa, ca baza de supozitoare, prezinta urmatoarele inconveniente in utilizare:

A. incompatibilitati ale gelatinei si glicerinei cu unele substante medicamentoase
B. sensibilitate la umiditate
C. glicerolul este usor iritant al mucoasei
D. nu are o consistenta suficienta
1363
1364
Rezidentiat 2004
E. poate fi contaminata cu microorganisme

(pag. 544, [7])
F1446074. Prepararea industriala a supozitoarelor turnate se efectueaza prin:

A. presare
B. procedeul manual in doua etape
C. procedeul automatizat intr-o singura etapa
D. procedeul automatizat in doua etape
E. procedeul automatizat intr-o singura etapa cu turnarea materialului topit direct in ambalaj
(pag. 548, [7])
F1546075. Cinetica eliberrii i absorbiei substanei medicamentoase din supozitoare cuprinde

urmtoarele etape:
A. transferul substanei medicamentoase prin membrana rectal
B. transferul substanei medicamentoase nedizolvate din excipient n mucusul rectal
C. difuzia substanei medicamentoase dizolvate din excipientul topit sau dizolvat
D. topirea bazei de supozitor
E. dizolvarea bazei de supozitor
(pag. 538, [7])
F1546076. Dezavantajele folosirii untului de cacao sunt:

A. inocuitatea
B. tolerana local bun
C. variaiile n compoziie
D. tendina de rncezire
E. polimorfismul
(pag. 543, [7])
F1546077. Etapa limitant de vitez a procesului de absorbie prin mucoasa rectal poate fi:
A. cedarea substanei medicamentoase din forma farmaceutic
B. dizolvarea substanei medicamentoase n mucusul rectal
C. transportul moleculelor dizolvate prin membrana rectului
D. forma anhidr a substanei medicamentoase
E. forma cristalin
(pag. 538, [7])
F1546078. FR X prevede urmtoarele supozitoare:

A. cu algocalmin
B. cu diclofenac sodic
C. cu glicerol
D. cu metronidazol
E. cu piroxicam
(pag. 892, [10])
F1546079. Gliceridele semisintetice folosite ca baze de supozitoare se caracterizeaz prin:

A. punct de topire la 40-450C
B. punct de topire la 32-340C
C. indice de iod sczut
D. indice hidroxil mare
E. solidificare rapid
(pag. 543, [7])
1364
1365
Rezidentiat 2004
F1546080. Se folosete calea de administrare rectal:

A. n caz de vomismente
B. cnd substanele medicamentoase sunt inactivate de secreiile gastrice sau intestinale
C. cnd sunt obstrucii ale tractului gastro-intestinal
D. pentru evitarea primului pasaj hepatic
E. numai cnd substana activ este foarte toxic administrat oral
(pag. 538, [7])
F1546081. Supozitoarele rectale au:

A. aproximativ 2 g pentru aduli
B. aproximativ 1 g pentru copii
C. 5-12 g
D. 12-14 g
E. aproximativ 10 g
(pag. 538, [7])
F1546082. Supozitoarele sunt preparate farmaceutice destinate administrrii pe cale:

A. rectal
B. i.m.
C. i.v.
D. vaginal
E. uretral
(pag. 538, [7])

A. este un excipient gras
B. este un excipient hidrofil
C. se obine prin presarea la rece a seminelor de Theobroma cacao
D. are tendin de rncezire
E. se pstreaz la rece, ferit de lumin
(pag. 542, [10])
F1646084. Absorbtia substantelor active din supozitoare, la nivelul rectului, se realizeaza prin si
datorita:
A. vascularizatiei abundente a regiunii submucoase cu vase sanguine si limfatice
B. prin venele hemoroidale superioare care conduc spre circulatia portala
C. prin venele hemoroidale inferioare care conduc direct n circulatia portala
D. prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc n circulatia generala prin vena iliaca
E. prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc n circulatia hepatica prin vena porta
(pag. 538, [7])
F1646085. Care dintre procedeele de preparare a supozitoarelor rectale sunt oficinalizate n FR X ?

A. Procedeul Munzel
B. Modelarea manuala
C. Topirea si turnarea masei n forme
D. Metoda presarii masei
E. Procedeul Knig
(pag. 889, [9])
F1646086. Care dintre urmatoarele procedee se utilizeaza n tehnologia de preparare industriala a

supozitoarelor ?
A. Procedeul prin presare
1365
1366
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
Procedeul manual n doua etape

Procedeul automatizat n doua etape
Procedeul automatizat ntr-o singura etapa, cu turnarea materialului topit direct n ambalaj
Procedeul Mnzel
(pag. 548, [7])
F1646087. Ce fel de supozitoare sunt si prin ce metoda se prepara supozitoarele de glicerina oficinale
n FR X ?
A. Modelare manuala
B. Presare
C. Topire, turnare n forme
D. Supozitoare rectale
E. Supozitoare vaginale
(pag. 891-892, [9])
F1646088. Dupa FR X, supozitoarele sunt:

A. forme farmaceutice solide care contin multidoze de substante active
B. forme farmaceutice care contin doze unitare din una sau mai multe substante active
C. sunt destinate administrarii numai pe cale rectala
D. sunt destinate administrarii pe cale rectala, vaginala sau uretrala
E. sunt forme farmaceutice solide hidrosolubile
(pag. 889, [9])
F1646089. Supozitoarele cu metronidazol oficinale n FR X, contin pe supozitor si sunt:

A. 1,5 g metronidazol
B. 500 mg sau 1 g metronidazol
C. supozitoare rectale
D. supozitoare vaginale
E. supozitoare uretrale
(pag. 892, [9])
F1646090. Untul de cacao are urmatoarele proprietati:

A. sufera schimbari polimorfe la ncalzire si topire peste 30 C
B. sufera schimbari polimorfe la ncalzire si topire peste 40 C
C. revine la forma stabila beta n decurs de cca 4 zile de la supratopire
D. revine la forma stabila beta dupa cteva ore de la supratopire
E. formarea polimorfilor instabili se evita prin topire incompleta la cca 36 C
(pag. 543, [7])
F2146091. Ca baza de supozitoare, untul de cacao prezinta urmatoarele dezavantaje:

A. se inmoaie si se topeste intre 30 - 35 C
B. are o compozitie variabila
C. prezinta un polimorfism accentuat
D. are contractie de volum mica dupa turnare si solidificare in forme (tipar)
E. prezinta inocuitate totala si toleranta locala buna
(pag. (7) 542 -543)

A. prezinta 4 forme polimorfe cu puncte de topire diferite
B. forma stabila este forma gamma
C. forma stabila este forma beta
D. revenirea la forma stabila se face in decurs de circa 4 zile
1366
1367
Rezidentiat 2004
E. revenirea la forma stabila se face in decurs de 24 ore

(pag. (7) 543)
F2146093. Gliceridele semisintetice se caracterizeaza prin:

A. punct de topire cuprins intre 32 - 34 C
B. punct de topire cuprins intre 50 - 52 C
C. indice de iod scazut (mai mic de 7)
D. indice de iod crescut (mai mare de 30)
E. indice de hidroxil ridicat
(pag. (7) 543)
F2146094. Care dintre urmatoarele produse se folosesc ca baze de supozitoare:

A. PEG 400
B. Suppocire
C. Adeps solidus
D. Masa Estarinum
E. Span 60
(pag. (7) 543)
F2146095. Pentru imbunatatirea hirofiliei bazelor de supozitoare grase se adauga in formulare:

A. ulei de ricin
B. alcool cetilic 5 % (procente)
C. parafina
D. Tween
E. ulei de parafina
(pag. (7) 544 - 545)
F2146096. Suspendarea substantei medicamentoase in baza de supozitoare se face:

A. dupa o pulverizare prealabila a acesteia
B. prin triturare initiala cu un excipient fluid
C. prin triturare initiala cu o parte din baza topita
D. prin triturare cu toata masa topita
E. prin incorporare in baza ca atare
(pag. (7) 545)
F2146097. La prepararea supozitoarelor prin procedeul de topire - turnare trebuie cunoscute:

A. capacitatea formei goale
B. masa matritei
C. cantitatea de excipient care umple forma goala
D. cantitatea de substanta activa dislocuita de cantitatea de excipient
E. cantitatea de excipient dislocuita de substanta medicametoasa
(pag. (7) 546)
F2146098. Factorul de dislocuire al untului de caco:

A. reprezinta cantitatea de excipient dislocuita de 1 g de substanta medicamentoasa
B. este redat in tabele pentru o serie de substante medicamentoase
C. se determina empiric
D. se foloseste pentru calcularea masei de excipient necesar prepararii prin topire - turnare a unui anumit
numar de supozitoare
E. se determina din valoarea indicelui de saponificare al excipentului
(pag. (7) 547)
1367
1368
Rezidentiat 2004
F2146099. Produsul Suppocire folosit ca baza de supozitoare:

A. apartine categoriei gliceridelor semisintetice folosite la prepararea supozitoarelor
B. este o baza dispersabila in apa
C. se obtine pornind de la uleiul de palmier care se hidrogeneaza si apoi se supune inter sau transesterificarii
D. este sinonim cu produsul Witepsol
E. prezinta o hidrofilie crescuta si o conservare mai buna in comparatie cu untul de cacao
(pag. (7) 543)
F2146100. Conform FR X, supozitoarele rectale au forma:

A. conic
B. cilindro-conic
C. ovoidal
D. de torpil
E. sferic
(pag. 889, [10])
F2146101. Care dintre urmtoarele supozitoare sunt prevzute de FR X:

A. supozitoare cu aminofenazon
B. supozitoare cu cloralhidrat
C. supozitoare cu fenilbutazon
D. supozitoare cu glicerol
E. supozitoare cu metronidazol
(pag. 891-892, [10])

A. se nmoaie i se topete ntre 30 35 C
B. nu rncezete
C. se pstreaz rzuit la rece, la loc uscat i ferit de lumin
D. se pstreaz de obicei n buci la rece, la loc uscat i ferit de lumin
E. are total inocuitate
(pag. 543, [7])
F2146103. Gliceridele semisintetice prezint urmtoarele avantaje comparativ cu untul de cacao:

A. nltur inconvenientele tehnologice
B. mbuntesc conservarea supozitoarelor
C. au o hidrofilie mai mic
D. favorizeaz turnarea n forme datorit absenei fenomenului de supratopire
E. se dizolv rapid n fluidul rectal
(pag. 543, [7])
F2146104. Care dintre urmtoarele produse sunt baze de supozitoare:

A. Adeps solidus
B. Witepsol
C. Massa Estarinum
D. Span 20
E. Tween 80
(pag. 543, [7])
F2146105. Bazele din polietilenglicol pentru supozitoare:

A. sunt instabile la cldur
B. prezint contaminare microbiologic redus
C. cedeaz substana medicamentoas prin topire n rect
1368
1369
Rezidentiat 2004
D. se prelucreaz prin modelare

E. sunt adecvate stocrii n rile calde
(pag. 544, [7])
F2146106. La aplicarea procedeului de topire i turnare la prepararea supozitoarelor trebuie cunoscute:

A. natura conservantului folosit
B. capacitatea formei goale
C. cantitatea de excipient care o umple
D. cantitatea de excipient dizlocuit de cantitatea de substan activ
E. nici unul din factorii enunai mai sus
(pag. 546, [7])
F2146107. Etapa limitant de vitez a procesului global de absorbie rectal a substanei

medicamentoase poate fi reprezentat de:
A. metoda de preparare folosit
B. contracia de volum, dup turnarea n forme
C. cedarea substanei medicamentoase din forma farmaceutic
D. dizolvarea substanei medicamentoase n mucusul rectal
E. transportul moleculelor dizolvate prin membranele celulare lipidice ale peretelui rectului
(pag. 539, [7])
F2146108. Etapele care se succed dup administrarea supozitoarelor formulate cu excipieni lipofili
sunt:
A. topirea excipientului la temperatura rectal
B. dizolvarea excipientului n mucusul rectal
C. transferul substanei medicamentoase dizolvate din excipientul topit n mucusul rectal i difuzia prin acesta
pn la membrana rectal
D. transferul substanei medicamentoase prin membrana rectal i drenarea n sngele circulant
E. toate fenomenele de mai sus
(pag. 539, [7])
F2146109. Polietilenglicolii utilizai ca excipieni pentru supozitoare rectale:

A. se topesc la temperatura corpului
B. se dizov n mucusul rectal
C. nu extrag apa din esuturile vicinale rectului
D. determin creterea presiunii osmotice locale, avnd ca risc eliminarea supozitorului
E. se prepar prin topire i turnare n forme
(pag. 540-544, [7])
F2146110. Conform FR X, care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la prepararea supozitoarelor sunt
adevrate:
A. se pot obine prin modelare, prin turnare sau prin presare
B. substanele farmaceutice se dizolv, se emulsioneaz sau, dup o prealabil pulverizare, se suspend n
baza de supozitor respectiv
C. se pot folosi baze de supozitor liposolubile sau hidrosolubile
D. se pot folosi substane auxiliare (de ex. diluani, adsorbani, ageni tensioactivi, conservani antimicrobieni
potrivii)
E. dozele terapeutice maxime pentru substanele toxice i pentru cele puternic active sunt mai mari ca n
cazul preparatelor orale
(pag. 889, [10])
F2246111. Avantaje ale utilizarii supozitoarelor:

A. protejarea substantelor active fata de secretia acida gastrica
1369
1370
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
evitarea partiala a primului pasaj hepatic

instalarea rapida a efectului terapeutic
este o cale alternativa a caii orale in caz de vomismente
protejarea mucoasei gastrice de efectul iritant al unor substante
(pag. Leucuta, 538)
F2246112. Conform FR X supozitoarele se prepara prin:

A. turnare
B. modelare
C. procedeul Munzel
D. procedeul Konig
E. presare
(pag. FR X 889)
F2246113. Polietilenglicolii ca baze pentru supozitoare:

A. sunt solubili in apa
B. se topesc la locul de aplicare
C. sunt bine tolerati pe mucoasa
D. dau incompatibilitati cu multe substante active
E. sunt higroscopici
(pag. Leucuta, 544)
F2246114. Prezenta tensioactivilor in compozitia supozitoarelor determina:

A. modificarea vascozitatii
B. modificarea hidrofiliei
C. modificarea punctului de topire
D. imbunatatirea absorbtiei
E. imbunatatirea stabilitatii chimice a substantelor active
(pag. Leucuta, 544)
F2246115. Dioxidul de siliciu coloidal se foloseste la prepararea supozitoarelor:

A. pentru a modifica vascozitatea
B. pentru a modifica punctul de topire
C. pentru a modifica hidrofilia
D. pentru a imbunatati absorbtia
E. pentru a usura incorporarea unor substante
(pag. Leucuta, 544)
F2246116. Ce proprietati nefavorabile ale untului de cacao creaza dificultati la prepararea

supozitoarelor
A. indicele de aciditate mare
B. indicele de iod mare
C. polimorfism
D. capacitatea redusa de contractie la racirea masei topite
E. lipsa hidrofiliei
(pag. Leucuta,542)
F2246117. Prevederi ale FRX in monografia de generalitati referitoare la supozitoare

A. se pot obtine prin turnare
B. nu se admite prepararea prin modelare fiind neigienica
C. prevede masa gelatinoasa ca excipient pentru supozitoare rectale
D. topirea bazelor liposolubile sau dizolvarea celor hidrosolubile in conditii precizate
1370
1371
Rezidentiat 2004
E. se interzice folosirea de substante auxiliare

(pag. FRX,889)
F2246118. Proprietati ale gliceridelor semisintetice ca baze de supozitor

A. au consistenta necesara
B. instabile, autooxidabile
C. fara capacitate de incorporare semnificativa a apei
D. contractie de volum redusa
E. exista numeroase tipuri, cu serii diferite, fiecare avind proprietati fizico-chimice si tehnologice particulare,
ceea ce determina alegerea excipientului pentru caracteristicile substantei medicamentoase de incorporat
(pag. Leucuta,543)
F2246119. Care sunt caracteristicile polietilenglicolilor folositi ca excipienti pentru supozitoare

A. capacitate crescuta de dizolvare a unor substante medicamentoase insolubile in apa
B. risc crescut de contaminare microbiana
C. risc redus de incompatibilitati fizico-chimice
E. actiune iritanta asupra mucoasei rectale
(pag. Leucuta,544)
F2246120. Particularitati la administrarea medicamentelor pe cale rectala, sub forma de supozitoare

A. sunt destinate numai pentru actiune locala
B. sunt destinate numai pentru actiune sistemica
C. substanta medicamentoasa cedata din supozitor poate fi absorbita prin mucoasa rectala
D. farmacopeea prevede un test pentru topirea in 30 min. a supozitoarelor lipofile sau dizolvarea intr-o ora a
celor cu baze hidrosolubile
E. testul comportamentului la topire sau dizolvare in vitro prevazut de farmacopee este sinonim cu cel pentru
dizolvarea comprimatelor
(pag. Leucuta,538,FRX,889)
F2246121. Etape care se succed de la administrarea supozitorului pina la patrunderea substantei

medicamentoase in circulatia generala
A. topirea excipientului lipofil
B. dizolvarea excipientului hidrosolubil
C. transferul substantei medicamentoase prin excipientul lichid si dizolvarea in mucusul rectal
D. absorbtia substantei medicamentoase prin mucoasa rectala
E. transferul direct din excipient in mucoasa rectala
(pag. Leucuta,538)
F2246122. Incorporarea substantelor medicamentoase in excipientii pentru supozitoare se face in

urmatoarele sisteme disperse
A. solutie
B. suspensie
C. emulsie
D. eutectic
E. dispersie solida
(pag. Leucuta,545)
F2246123. In ce conditii are loc absorbtia substantelor medicamentoase dupa administrarea

supozitoarelor rectale si care este posibilitatea de a se evita efectul primului pasaj hepatic
A. nu este posibila evitarea metabolizarii la prima trecere prin ficat,dupa administrare rectala
B. in cazul absorbtiei la nivelul venelor hemoroidale inferioare substanta absorbita intra in circulatia sistemica
evitind ficatul
1371
1372
Rezidentiat 2004
C. in cazul absorbtiei la nivelul venelor hemoroidale inferioare substanta absorbita intra in circulatia sistemica
dupa ce a traversat ficatul
D. absorbtia la nivelul hemoroidalelor superioare dreneaza substanta absorbita cu fluxul sanguin prin ficat
E. prezenta anastomozelor intre venele hemoroidale face ca o parte a substantei absorbite sa traverseze
ficatul
(pag. Leucuta,538)
F2246124. Ce aspecte biofarmaceutice au loc la administrarea supozitoarelor din excipienti grasi , unt
de cacao sau gliceride semisintetice
A. topirea excipientului
B. dizolvarea excipientului
C. sedimentarea particulelor in suspensie
D. cedarea este favorizata de particule cu grad de dispersie avansat
E. in cazul substantelor usor solubile in apa, particulele mai mari vor ajunge mai repede la mucus iar
dizolvarea este usoara
(pag. Leucuta,538)
F2246125. Ce aspecte biofarmaceutice intervin la administrarea supozitoarelor fabricate din

polietilenglicoli
A. excipientul se topeste
B. excipientul se dizolva
C. dizolvarea se face lent, neavind suficient mediu apos
D. are loc solicitarea apei din tesuturile din jur pentru hidratare, si abea apoi are loc cedarea
E. caracterul iritant al excipientului favorizeaza expulzarea
(pag. Leucuta,538)
F2246126. Ce factori biofarmaceutici favorizeaza absorbtia substantei medicamentoase din

supozitoarele rectale
A. prezenta substantei medicamentoase in suspensie
B. solubilitatea cit mai mare in excipient
C. solubilitatea in mucusul rectal
D. coeficient de repartitie mare intre mucoasa rectala si faza apoasa
E. activitate termodinamica mare a substantei medicamentoase
(pag. Leucuta,541)
F2246127. Ce procedeu industrial de fabricare a supozitoarelor este de mare productivitate si asigura

calitatea produselor
A. manual, in matrite numeroase
B. automatizat, in doua etape, incluzind formarea supozitoarelor, si umplerea alveolelor de conditionare
fabricate separat la doua masini diferite
C. procedeu automatizat intr-o singura etapa, la care fabricarea supozitoarelor , a alveolelor de conditionarea
si umplerea lor se face la aceeasi masina
D. amestecul de turnare este realizat intr-un recipient de topire si amestecare continua, continutul fiind
introdus sub presiune in alveolele de conditionare
E. benzile de material plastic in care s-au conditionat supozitoarele, se taie in plachete, care se
inscriptioneaza si se ambaleaza in ambalaje secundare si colective
(pag. Leucuta,548)
F2246128. Factorul de dislocuire:

A. reprezinta cantitatea de excipient dislocuita de catre 1 g substanta activa
B. depinde de densitatea substantei active si a excipientului
C. permite calcularea cantitatii de excipient necesare
D. depinde de capacitatea formei de supozitoare
E. este util la aplicarea metodei manuale de preparare a supozitoarelor
1372
1373
Rezidentiat 2004
(pag. Leucuta 546-547)
F2246129. Controlul calitatii supozitoarelor conform FR X:

A. aspect
B. omogenitate
C. comportament la topire sau dizolvare
D. uniformitatea masei
E. sterilitate
(pag. FR X 889)
F2246130. Substante auxiliare admise de FR X la prepararea supozitoarelor:

A. antioxidanti
B. conservanti antimicrobieni
C. agenti de crestere a vascozitatii
D. sisteme tampon
E. agenti tensioactivi
(pag. FR X 889)
F2346131. Care din urmatoarele afirmatii privind supozitoarele obtinute prin topire si turnare sunt
adevarate:
A. procedeul se realizeaza la rece
B. se determina capacitatea formelor goale
C. se ia o cantitate de excipient si substanta activa in exces
D. se determina factorul de dislocuire
E. lubrifierea formelor se face cu solutii de aceeasi natura cu masa de supozitoare
(pag. 546-547)
F2346132. Care supozitoare sunt mentionate in F.R.X.:

A. supozitoare cu glicerol
B. supozitoare cu metronidazol
C. supozitoare cu fenilbutazona
D. supozitoare cu noraminofenazona
E. supozitoare cu paracetamol
(pag. 891-892)
F2346133. Care sunt limitele de timp in cadrul determinarii comportamentului la topire sau la dizolvare
al supozitoarelor:
A. 15 minute
B. 20 minute
C. 30 minute
D. 45 minute
E. 1 ora
(pag. 890)
F2346134. Viteza de difuziune a substantei medicamentoase din supozitoare depinde de:

A. dizolvarea substantei medicamentoase in excipient
B. marimea particulei
C. prezenta tensioactivilor
D. coloranti
E. forma supozitorului
(pag. 540)
F2346135. Care din urmatoarele baze de supozitoare sunt oficializate in F.R.X.:
1373
1374
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
grasimi semisintetice
Bri
Myrj
masa gelatinoasa
masa de polietilenglicoli
(pag. 889)
F2346136. Supozitoarele rectale au forma:

A. cilindro-conica
B. sferica
C. ovoidala
D. de cilindri ascutiti la un capat
E. torpila
(pag. 889)
F2346137. Calea rectala se abordeaza atunci cand:

A. substanta medicamentoasa este inactivata de secretiile gastrice si intestinale
B. pacientul prezinta leziuni rectale
C. administrarea este de durata, in afectiuni cronice
D. substanta medicamentoasa sufera un efect puternic al primului pasaj hepatic
E. marimea si viteza absorbtiei sunt mai reduse decat pe calea orala
(pag. 538)

A. ulei de ricin
B. glicerol
C. propilenglicol
D. dioxid de siliciu coloidal
E. lanolina
(pag. 545)
F2346139. Promotori de absorbtie folositi la prepararea supozitoarelor:

A. tocoferol
B. acid sorbic
C. tensioactivi
D. hialuronidaza
E. acid oleic
(pag. 545)
F2346140. Avantajele folosirii PEG-urilor ca baze pentru supozitoare:

A. stabilitate la caldura
B. contaminare microbiana redusa
C. higroscopicitate
D. capacitate mare de dizolvare
E. dezagregare rapida
(pag. 544)
F2346141. Care baze de supozitor sunt liposolubile:

A. unt de cacao
B. grasimi semisintetice
C. polietilenglicoli in amestec
D. masa gelatinoasa
1374
1375
Rezidentiat 2004
E. masa de bentonita
(pag. 889)
F2346142. In ce consta diferenta intre supozitoarele rectale, vaginale si uretrale:

A. calea de edministrare
B. forma
C. masa
D. folosirea numai a masei gelatinoase
E. folosirea numai a untului de cacao
(pag. 889)
F2346143. Ce contin supozitoarele cu glicerol:

A. glicerol
B. carbonat de calciu
C. carbonat de sodiu anhidru
D. carbonat de sodiu cu 10 molecule de apa
E. acid stearic
(pag. 891)
F2346144. Care sunt dezavantajele untului de cacao ca excipient pentru supozitoare:

A. tendinta de a rancezi
B. polimorfism accentuat
C. hidrofilie scazuta
D. contractie de volum mica
E. toleranta locala foarte scazuta
(pag. 543)
F2346145. Care sunt etapele parcurse de substanta medicamentoasa din supozitor dupa administrare:
A. topirea sau dizolvarea excipientului
B. transferul substantei medicamentoase dizolvate si difuzia prin excipient pina ajunge in contact cu mucoasa
rectala
C. eliminarea cu mucusul rectal
D. difuzia pana la membrana rectala
E. transferul prin membrana rectala catre capilare
(pag. 539)
F2546146. Supozitoarele se pot administra pe urmatoarele cai:

A. i.m.
B. i.v.
C. rectala
D. vaginala
E. uretrala
(pag. 538/7)
F2546147. Greutatea supozitoarelor rectale:

A. 5-12 g
B. 12-14g
C. aproximativ 10 g
D. aproximativ 1 g pentru copii
E. aproximativ 2 g pentru adulti
(pag. 538/7)
1375
1376
Rezidentiat 2004
F2546148. Administrarea rectala a medicamentelor se foloseste in urmatoarele situatii:

A. cand exista obstructii ale tractului gastro-intestinal
B. pentru evitarea primului pasaj hepatic
C. numai cand substanta activa este foarte toxica administrata oral
D. cand substantele madicamentoase sunt inactivate de secretiile gastrice sau intestinale
E. in caz de vomismente
(pag. 538/7)
F2546149. Procesul de absorbtie prin mucoasa rectala poate avea drept etapa limitanta de viteza:
A. transportul moleculelor dizolvate prin membrana rectului
B. forma anhidra a substantei medicamentoase
C. forma cristalina
D. cedarea substantei medicamentoase din forma farmaceutica
E. dizolvarea substantei medicamentoase din mucusul rectal
(pag. 538/7)
F2546150. Etapele eliberarii si absorbtiei substantei medicamentoase din supozitoare sunt

urmatoarele:
A. transferul substantei madicamentoase prin membrana rectala
B. difuzia substantei medicamentoase dizolvate din excipientul topit sau dizolvat
C. topirea bazei de supozitor
D. dizolvarea bazei de supozitor
E. transferul substantei medicamentoase nedizolvate din excipient in mucusul rectal
(pag. 538/7)
F2546151. In Farmacopee sunt oficinale urmatoarele supozitoare:

A. cu piroxicam
B. cu fenilbutazona
C. cu algocalmin
D. cu glicerol
E. cu metronidazol
(pag. 892/10)
F2546152. Afirmatii corecte privind untul de cacao:

B. are tendinta la rancezire
C. este un excipient gras
D. se pastreaza la rece ferit de lumina
E. se obtine prin presarea la rece a semintelor de teobroma cacao
(pag. 542/10)
F2546153. Untul de cacao are urmatoarele dezavantaje:

A. polimorfism
B. variatii in compozitie
C. tendinta la rancezire
D. inocuitatea
E. toleranta locala
(pag. 543/7)
F2546154. Caracteristicile gliceridelor semisintetice folosite ce baza de supozitoare:

A. solidificare rapida
B. indice hidroxil mare
1376
1377
Rezidentiat 2004
C. indice de iod scazut

D. punct de topire la 32-34 C
E. punct de topire la 40-45 C
(pag. 543/7)
F2546155. Proprietatile excipientilor folositi la prepararea supozitoarelor sunt:

A. interval mare intre punctul de topire si solidificare
B. solidificarea sa se faca prin contractie de volum
C. sa fie inerti chimici
D. interval mic intre punctul de topire si solidificare
E. sa aiba actiune farmacologica
(pag. 542/7)
F2546156. Procedee de obtinere a gliceridelor semisintetice ca baze grase de supozitor:

A. hidrogenarea uleiului vegetal
B. presarea la cald a semintelor de teobroma cacao
C. procedeul de transesterificare a uleiului de palmier
D. procedeul reesterificarii
E. procedee extractive
(pag. 543/7)

A. ulei de ricin
B. hialuronidaza
C. tocofero
D. Tween 80
E. glicerol
(pag. 545/7)
F2546158. Promotori folositi la prepararea supozitoarelor:

A. tensioactivi
B. acid ascorbic
C. Tween 80
D. salicilat de sodiu
E. acid oleic
(pag. 545/7)
F2546159. Dezavantajele bazelor hidrosolubile pentru supozitoare:

A. stabilitatea la caldura
B. pot fixa apa
C. incompatibilitati cu halogeni,barbiturice,penicilina
D. pot dizolva substantele medicamentoase greu solubile in apa
E. actiune usor iritanta a mucoasei rectale
(pag. 544/7)
F2546160. Modificatori ai punctului de topire ai supozitoarelor:

A. acid oleic
B. prolipenglicol
C. parafina
D. alcool cetilic
E. ceara de albine 4-6%
(pag. 545/7)
1377
1378
Rezidentiat 2004
F2546161. Modificatori de vascozitate ai supozitoarelor:

A. hialuronidaza
B. bentonita
C. dioxid de siliciu coloidal
D. alcooli grasi
E. salicilat de sodiu
(pag. 545/7)
F2546162. Masa gelatinoasa:

A. este o baza grasa pentru supozitoare
B. se dizolva la temperatura corpului
C. se numeste si masa de gelatina- glicerina
D. este un amestec de gelatina, apa, glicerol
E. se topeste la temperatura corpului
(pag. 544/7)
F2546163. Ca baza de supozitor untul de cacao are urmatoarele dezavantaje:

A. lipsa de hidrofilie, nu poate incorpora apa
B. capacitatea de contractie de volum la racire este mica si insuficienta
C. nu rancezeste
D. poate exista in mai multe forme cristaline
E. se inmoaie intre 30-35 C
(pag. 542/7)
F2546164. Inconveniente in formularea masei gelatinoase:

A. incompatibilitati ale glicerolului ( cu borax-acidifiere)
B. incompatibilitati ale gelatinei ( precipita cu tanin)
C. iritant al mucoasei
D. sensibila la umiditate
E. se poate contamina cu microorganisme
(pag. 544/7)
F2546165. Conform FR X,supozitoarele cu glicerol:

A. contin:glicerol,carbonat de sodiu anhidru,stearina
B. amestecul se prelucreaza prin turnare
C. contin masa gelatinoasa in formula
D. contin unt de cacao in formula
E. se prelucreaza prin modelare manuala
(pag. 892/10)
F2546166. Supozitoarele rectale au:

A. forma rotunda
B. forma ovoidala
C. de torpila
D. cilindroconica
E. diametrul bazei 8-10 mm
(pag. 889/10)
F2546167. La prepararea supozitoarelor se pot folosi si substante auxiliare ca:

A. diluanti
B. adsorbanti
1378
1379
Rezidentiat 2004
C. agenti tensioactivi
E. coloranti
(pag. 889/10)
1379

Farmacie Part6

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Farmacie Part6

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

1156

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1239002. In ce mod se evita oxidarea resorcinolului din colirul oficinal

F1339005. Ca agenti surfactanti in colire se utilizeaza:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F1339006. Colirul cu sulfat de atropina se prepara in concentratie de:

F1339007. O picatura de colir are un volum de:

F1339008. Sacul conjunctival al ochiului contine un volum lacrimal de:

F1339009. Valorile de pH tolerate de ochi sunt:

F1439010. Care dintre urmatoarele colire este prevazut in FR.X:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. borat de fenilmercur, clorura de benzalconiu, diacetat de clorhexidin

F1539013. Agenii vscozifiani folosii n colire trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii cu

F1539014. FR X prevede monografii de generaliti pentru:

F1539016. Majoritatea soluiilor oftalmice se sterilizeaz n farmacie n recipientul de condiionare

F1539017. Nu este permis adugarea concervanilor antimicrobieni colirelor:

F1539018. Sterilitatea colirelor este asigurat prin:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. sunt corecte rspunsurile a, b, c, d.

F1639019. Conservarea picaturilor pentru ochi se face:

F1639021. n legatura cu preparatele oftalmice este adevarat ca:

F1639022. Oculoguttae atropini sulfatis FR X:

F1639023. Unguentele oflalmice se conserva:

F1639024. Valorile de pH bine tolerate de ochi sunt cuprinse ntre:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F2139026. Care dintre urmatoarele colire este prevazut in FR X:

F2139028. Conform FR X, baile oculare se prescriu in cantitati de cel putin:

F2239029. Colire prevazute in FR X care contin substante medicamentoase usor oxidabile

F2239030. Cum se evita oxidarea resorcinolului din colirul oficinal

F2239031. Cum se evita hidroliza pilocarpinei din colirul oficinal

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. prin folosirea unui amestec tampon acid boric-borax (pH=5,5-6,5)

F2239032. Picaturile pentru ochi unidoza se sterilizeaza conform farmacopeei astfel

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F2239043. Ce proprietate fizico-chimica a substantelor medicamentoase folosite in colire este

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. natura legaturilor intermoleculare

F2339044. Sacul conjunctival al ochiului contine un volum lacrimal de:

F2339045. O picatura de colir are un volum de:

F2339046. Visozitatea colirelor nu trebuie sa depaseasca valoarea de:

F2339047. Ca agenti surfactanti in colire se utilizeaza:

F2339048. Colirul cu sulfat de atropina se prepara in concentratie de:

F2339049. Valorile de pH tolerate de ochi sunt:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F2539050. Cel mai periculos germen la nivel oftalmic este:

F2539051. Sterilitatea colirelor este asigurata prin urmatoarele procedee cu exceptia:

F2539052. Sterilizarea colirelor prin vapori sub presiune are loc:

F2539053. Utilizarea conservantilor antimicrobieni este obligatorie in cazul:

F2539054. FR X prevede pentru preparatele oftalmice urmatoarele:

F2539055. Valoarea euhidrica a pH-ului unei solutii oftalmice este:

F2539056. FR X prevede monografii de generaliti pentru:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F2539057. Sterilitatea colirelor este asigurat prin: