Professional Documents
Culture Documents
© componente ale retelelor electrice: a. un dispo: este © circwmstanta reald care se xisfange asupra tuturor partici pantilor Im masura in care au Vv ori un sistem de. semmalizare, alarmare ori alertare in caz de incendiu sau alte situatii de urgenta publica; + este © circumetantd real care se rasfrange asupra tuturor partici- pantilor Im ma&sura in care au oc de interventie la incendiy, 1a accidente de cale ferati, ruticre, mavale sau aeriene ort in caz de dezastru: a FSsfrange asupra tuturor partici- pantilorMo! is de siguranta si dirijare a traficului. feroviar, rutier, naval, aerian si componente ale acestora, celor de transport aferente: Vo este © circumetantd realt care se rasfrange asupra tuturor partici pantilor in masura in care au bunuri prin Insugirea carora se pune im pericol siguranta traficutui 51 a persoanclor pe drumurile publice; Vo este © circumstanta real care se Fasfrange asupra tuturor part- cipantilor in masura in care au cabluri, Lindi, echipamente'si inatalatit de telecomunicatti, radio comunicatii, precum si componente de comu- nicaties Vente 6 cireumatante realt cave oe Fasfrange asupra euturor partict- pantilor in masura in care au 2. Urmarea imediata 3. Legatura de cauzalitate deposedarea proprictarului/poseso: state tentoralui gi imposedaren @ptuitoruhat, producandu-se un prejucici: Win principi, resulta die materialitatea faptel, nefiind necesar sS fie dovedita176 >| Furtul calificat = sublectiva “intontia directs eau indirect: ~ scopul: insugires bunulut mobil luat pe nedrept: = nu prezints smportants mobilisl cu care a fost comisa fapta E. Forme 4. Acte © posibile, dar neincriminate. pregatitoare 2, Tentativa [> a. idonee imperfecta: este posibila 9 [> b. ldonee perfecta: nu este posibila; L_. «. cauza de nepedepsire: desistarea, nu gi Impicdicarea producerii rezulte~ tatut SB Consumare | (= a. fapts consumata: in momentul in care, se produce Imposedarea faptuite- ruluy, respectiv In momentul folostri, vehiculilui sustras: L_, b. tapta epuizara: i poate fi comisS in forms conti- uals, epuizandu-se dupa efec- tuarea ultimului act de executare (unitate legals); 14, poate Imbraca forma mfractuntt continue (furtul de Bfei, gazo- lind, condensat, ctan Hehia, ben- zing, motoring, alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, ciaterne ori vagoane-cisterna), epuizandu-se Ia data Incetarii sustragerii; in- Fractiunea continua de Furt poate Fi comisa $i in Forma continuataF. Conditit de procedibititate | Cu caracter de noutate, noul God penal si pedepsibilitate prevede cS. in cazul variantelor agravante prevazute de art. 226 alin. GL) Grtr-un mijloe de transport tn comun: t timpul noptit deo persoand mascats, deghizatl sau. trawestité; prin efractie, encaladare sau prin folosires fuird drepe a unei chet adevdrate ori a unei chel mincinoase: prin scoaterea din fusicpinne a sistermulus de llarmd ori de supraveghers) sav alin. (2) lit. b) gi © NCP (prin violare de domicitin sau vediu profestonal: de 0 persoana avand asupra sao arma, impicarsa fnlaturS racpunderes, penala, @} a. opsservaTu 2. furtal de folusings poate Tmbraca fe rorma furculut simpiu, He pe cea a furtului calificat: acesta reprezints.o variants atenusta a furtulut simply eau @ furtslatcalifiest ineriminat® eutonomy ntare Ia unele elemente 2. legiuitorul a renuntat In noua reglem: circumstantialc de agravare ale furtulut calificat: astfel, va conetite: furt simplu sSvargirea Fapte:, © de dous sau mai multe perscane; 1b) asupra unei perscans aflate in imposibilitates de a-si exprima vointa Seude a se apsra: © in Hmpul une! catamurstl, in aceste ipoteze urmfnd a s& refine cemiterea infractiunii de fire, Mispunderea penald Hind agravats ca urmarc a retinerii circumstantelor agravate legale prevazute de art 77 Ut a), ©), s) NCP; totodata, va constitul furt simplu, iar nu furt calificat, st furtul comus intrun loc public sau de o persoana care are asupra sao SubstantS narcoties or furtul anal a serveste pentru dovedirea stati civile, pentru legitimare sau identificare.Furtul ca ficat ATS. ay ranean ceacrick ATA criteria astronomic, apusul sf rasAritul soaretul, nu poste servi, In exclu la determinares infelesulst notunii .timpul nept Spusul, nici rAssritul soarelul nu schimba, deodat D deoarece nict ziua in noapte gi noaptea oe fatre apusul soarelui si ziua realA existand un Interval de tranzitie, in cele douad stér se intrepatrund. Prin ,timpul noptii” se impune a se fatelege numai noaptea reala, adic din momientul cand intunericul a Taak in mod efectiv, locul luminiy amurgul care hu poate f considerat ines [ntuneric nu face parte din noapte. De accea, imprejurarea dac& furtul a fost savargit in poate fi mpul noptii trebuie stabilita in raport cu stares de Intuneric co Wcterminata prin probe, financu-se seama nu numat de ora POmiteri faptel, cl side clata calendaristics, pozitia topografics a localtati st seninne atmosferice din momentul respectiv. Or, la data de 30 fulie 1997 Quusul soarelui a intervenit la ora 20:43, adicA cu numat 17 1 Ehvargires faptel, lar pozitia tloposrs! tite Tnainte de Fick a localitatii si conditiile atmosferice Ru au favorizat aparitia mai rapida # Mntunericului, ic&t In rod corect oa totinut cle Instanta de apel cS Inca mu se fcuse noapte atunci cand inculpatul an ssvarsit fapta (SJ. = pen. dec. nr. 3555/1999) ZU pain crete mincinoasd nu se injelege neaparat o cheie asemanstoare celet ATA agravanta infractiunti de fu deonrece legiuitorul a Inteles sX pedepseasci mat grou furtal SSmnis prin folosires unei chet mincinoase avand mn veder AU Indemanarea SRinsctoralu: In a comfectiona cheia neadevarats si nici asemsinarea acesteia ceo cheie adevarata, ci Imprejurarea cA cl a violat Inculetoarea, menith sh Shigure © protectic sporits bunurilor incuiate: oricat de rudimentaré ar fi Cheia folosits, agravanta exist& (T-S,, s. pen. dee. nr. 3229/1970), ¢ calificat vizeazs furtul de titel produse potrolicre sau gave naturale din conducte, depozite, cisterne ot produse Stare brut& care apartin unor SocictAi. comerciale specializate, cireuital comercial. era ca Ga stare, instants a constatat corect ch179 produscle petroliere sustrase cin rezervorul une firme private intrasera deja fn clreuitut comercial gi deci sustragerea nu s-a facut din locurile susmentionate, Or, analizand continutul textului sus-mentionat, results a. orice persoana (fizicii/juridica) cu capa- coautor, citate penala, inclusiv proprietarul instigator, busului: complice) mu se va refine coautoratul daca cous persoane sustrag o magind pentru ao Folosi: Tn aceasts ipotez’, autor va ft Perseana care a condus autotfurat jar celsialt participant va avea ealitatea de complice concomitent. pt perseans (fizict/juridics) din a caret proprictate, posesie sau detentic a fost bustras bunul in vederea folosirit: Lm cazul variantei asimilate. subiect Pasiv este persoans (fizict/juridica) care este titulara abonamentulul la Serviciile de teleronie (Hxa sau mobila) eri @ abonamentului la serviciile de Internet. Latura material wares pe nedrepe a unui veliicu! (autovehicuL, shrug, bicicleta etc.) din posesia sau detentia bnet persoane fizice sau juridice. fara Sneul acestela, in scopul folosirii conaim tien temporare. ~ deposedaren proprictarulul/posesorului/deten- torulul gi fm posedarea fpruitorulus, produ- candu-se un prejudich 3. Legatura -rezulta din materialitates fapter, mening necesar 25 He dovedits D. Varianta asimilata, a. folosirea £4r& drept a unui terminal de comunicatil al altula [art 230 alin. (2 NCFL Vo prin terminal de conmenicatiy se Intelege: telefon (Fix/mobil, fax, computer (PC, laptop), tablees etc. Vo este necesars producerca unei pagube detinatorulut de drept al terminalului182 | Furtul tn scop de folosinss Loy, dle comunicati (de exemplu, seule rului abonamentului pentru serviciul telefonic sau de interne; agadar, ever den Bice ao infaeplune: de rezuleat: folosirea fra drept a wnul terminal de comunicatii racordat lao retea Lart. 230 alin. @) NCP]; V fapta poste fi comis&é fie prin racor dares clasics Ia terminalul de comuni- eatii (de pild’, prin folosirea unui cablu USD), fie prin conectarea la o. relea wireless; Vv este necesara producerea unei pagube detingtorului de drept al terminalulas de comunicatii. E. Latura sublectiva = Ia forma de baza: antentia directs: = scopul: folosirea pe nedrept a vehicululut sustras; pilate: is eontie directs sau indirect. pregatitoare ~ posibile, dar neineriminate. 2. Tentativa a. idonee imperfecta: este posibia si b. idonce perfects: nu este postbils; &. cauza de nepedepstre: desistarea, nu st impiedicarea producerii rezultatulul 3183 3. Consumare | p—> a. fapta consumata: in momennil folosizit vehiculalui sustras; \__. b. tapes epuizara: 4. poate fi comiss in forma con- Unuats. epuizandu-se dupa cfec. tuares Ultimulud act de exccutare Goninate legal): #2, poate imbraca forma infractiunit G. Conaitii de ~actlunea penala se pune im migeare din oficiu, procedibilitate nea Impicarea partilor inlsturs rSspunderea si pedepsibilitate penals. Wu. osservatTm . furtul de folosints este incriminat ca o varianta atenuata a furtuldi simple sau 9 furtului califical aceats so sanctioneazS cu pedeapss prevazuth art. 228 NCP (furt simplu) sau art. 229 NCP (furt calificab, dupa caz, ale ca nite speciale se reduc cu © treime: 2. furtul de folosintS [art. 230 alin. (1) NCP] poate fi retinut in concurs real cu furtul comis in scopul Tasuginit bunulul sustras, cind dups sustragerea nul vehicul infractorul sustrage si bunuri aflate in/pe vehicul ort pSrti componente ale acestuias @tat furtul In scop de folosints, cat si furtul simplu/calificar pot fi retinute nh concurs cu Infractiunile de acces Hlegat la un sistem informatic (art. 360 NCP) orf de alterarea a intesritati datelor informatice (art. 362 NCP), fe disporitive apte de a access softul sistemului electronic al vehiculului, respectiv de a moditica, sterge sau deteriora date informatice aflate In computerul de bord al 4. poate fi retinur in concurs furtul in scop de folosinti prevazut de art. 230 alin. 2) NCP cu cel prevazut de alin. (2) al art. 230;494 | __Furtul tn scop de folosinsa 5. nu prezintA importanta pentru existenta infractiunii de furt In scop de folosints (art. 230 alin. GQ) NCP] faptul ci bunul sustras 2 fost restituit persoanci vatamate de infractor dupa comiterea faptel; 6. Vehiculul na poate A sustras atat in scopul insugiril, cat si In scopul folosirii, nefiind posibild retinerea in concurs ideal a infractiunii de furt simplu/califiest (art. 228 sau 229 NCP) cu infractiunea de furt In scop de folosinté fart. 230 alin. @) NCP} ALL , ATS susuagerea de bunuri tn scopul tnsuginit lor pe nedrept, precum sf sustragerea unui vehicul cu scopul de a-1 folost pentru transportul acestor bunuri intruneste clementele constitutive a dous infractiuni de furt aflate Im concurs real (LC.CJ..s. pen. dec. nr. 2257/2006) PARTEA PRACTICAel « FURTUL URMARIT LA PLANGEREA PREALABILA Figa nr. 33. A PERSOANEI VATAMATE PARTEA TEORETICA =e ee CAZURI PENTRU CARE ESTE NECESARA PLANGEREA PREALABILA prealabila a persoanei vatamate cand furtul simpiu sau furtul calificat Gnclasiy: cel de folosinta) oste comtis de Lart. 231 alin. G) NCPI: Cabrel feR maT es AEE Vo potrivit art. 177 NEP, ou Sendentii, fratii si aurerile, copili sceatera, perso W adoptie, potrivit legi, astfel de rude, sotul, precum si nele. dlevenite Samal re convietuiese: Aa cane RIN Sepa Yo potrivit noului Cod penal, este necesar’ plangeres pr cazul furtulul comis ttre persoane care au stabilit relafif aera cu acvlon dintre soft (de pilda, comeubinii) sau relat as inanatnare can aectin diners paring? qf conkt Ce pial Fars a Indeplini vreo formalitate legals, su luat tn ocrotive un copin: celorialti participants Rinornl cure susteage bunurile mobile ale tatorelii (nu gf In steni iteniacmtas> inverss, cand tutorcle sustrage bunwtae | Purtul urmarit la plangerea prealabild a persoanei vatamate [+S persoana gazduita care sustrage bunurile gazdei (nu si in situata Inverse, cand gazduitorul sustrage bunurile persoanel gazcdutte): Vo mu este necesar ca gSzduirea 58 aibS caracter de ctabilitate, find Sufictent la persoana VAtsmata s& ofere un adSpost infractorulut chiar si pentru o noapte: L_. 4. persoana care locuieste, indiferent de natura titlului impreuna cu Persoana vatamats o anumitS perioada de timp din care results Carncterul de stabilitate. Raspunderes penald este Tnlaturata numal prin retragerea plangerii prealabile, @ ozservari 2. nu prezints importants pentru puneres in migcare a actiunit ponale dacs fureul Simplu sau calificat este comia in Vederes Insugirii bunului ort este un fart de Folosinta: cSnd furtul (califica® a fost sivargit de dows sau mai multe persoane, actiunea penalS se va pune in migcare Ia pléngerea prealabilé a personne! vatsmate Rumnei pentru subiecti activi calificati previzuti de art 231 NCP, in vreme ce pentru cellalti coautor sau complici concomitenti actiunea penal’ se va pune 3. pentro ca furtul sa fie urmArit Ia plangeres prealabila a persoane! vatamate, nu Site necesar ca minorul sau tutorele a8 locuiascs Tmpreuns cu aceasta: 4. dock numa una dintre persoanele vatimate este rudd apropiati cu subsectul Activ al infractiunii de furt, offcialitatea actiunii penale va functiona cu privire Ta faptele savargite fata de c slelolte persoane vAtimate: S. spre deosebire de ipoteza In care infractorul si persoana varimats locutess Tmpreund, gazduirea mu trebuie s4 aibS caracter de stabilitate, Ginel suficient ca perscana Vatmats 8 ofere un addpost infractorulul chiar gf pentru o noapte: Gaea inss gizduitorul sustrage bunurile persoane! sazduite, actiunea penala entra infeactiunen do fart se pune in migeare clin offen 6. actiunca penald se puns Ih miscare din offchs daca sAzcduitul sustrage bunurt de la gazduitorul cu core incheinse in preslabil un contract de prestitt sorvictDIA. opanttapancnck i Infeactiunes de furt ums luarea bunulul s-a facut tla plangerea prealabila nu exists atunci cand np scopul de al conserva pAn& la realizares partajului, lipsa intentiel de aq asugi bunUI pe nedrept rezultand din proces-verbal de inventariere @ bunurilor in prezenta unor martori asistenti, precum si din introducerea ulterioara a unei cerert de partaj in care erau montionate acele bunuri, cu precizarea c& acestea | se af14 In posesia sa CT-MLB.. s. pen, dec. mr. 1932/1983). Nu locuiesc Impreana pe rsoanele care acups temporar aceeagi camers de hotel, acelagi dormitor de la © caband turistic considerati cA lecuiesc Impreuna cei ce ete. Ca atare, trebuic locuiesc tn dormitoarele internatelor, c&minelor, in dormitoare comune afectate executarii unor lucrari sezoniere, iar Tn situatia In care locuirea Impreuns se refers numai Ino parte a locuinte: fe in plariger @ prealabila numai dacs obiectul furat s8 gisit in partes de locuintS a c&rei folosingS este comuna imfractorule | nr. 8/1971), STB La gazauim inseamns a oferi gazduire care, prin modul in care acordats. releva fncrederea parti vatamate in persoane! vatsmate (TS. dec. de Indrumare cel cSruia ia acordat ponibilitatea de a folosi locuinja sa. Notiunes de ..gdzcuire” exclude situa Mile fn care infractorul se gaseste Intampltor (en, de cxemplu, in sper’, in Wizits) in locuinta celui de Ia care a furat (CA. Constanta, 5. pen. dec. nr. 5327/1996)Figa nr. 34 TALHARIA 1. PARTEA TEORETICA S_. DEFINTTIA LEGALA Furtul ( Intrebuintare de violente sau amenintari ori prin punerea victimei in stare de inconstien!X sau neputinfA de a se apSra, precum gi furtul urmat de Intro buintarea unor astfel de mijloace pentru pastrarea bunului furat sau pentru InlSturarca urmelor infractiunil ori pentru ea fart. 233 alin. (1) NCP} mplu seu eslifiest, inclusiv furtul de folosint®) sdvareit pein pintieca] asf agers aiiedce = 2. sTRUCTURA INFRACFIUNUL A. Obiect 3. Fustase —* dl penepun patdinonsanes suMtanso: Giale referitoare la protectia patrimo- niului, a posesie! orf a det L—+ b. secundar: relate sociale referito: la protectia libertatii psihice a per soanei sau cele referitoare Ia viata, intogritates corporal’ sau sinatates persoanei. 2. Material —> A. principal: eT fetes estaemian ion prin anticipatie) corporal, animatBIER] 1 to sau neanimat aflat In proprie- tates, posesia sau detentia situin, | > be. betiurile iobile pein destinetiay J—* «. energitie care au o valoare eco- Romics (de pid. energia olec- betes: 4. Inscrisurile care au o valoare eco- nomic’ ori cele care presinta o semnificatic deosebita pentru persoana vatsmata: he vehiculele (ru doar autoveht. culeley: Le 6 fesuturile, celulele sau organcle raas we Bae peices aoe Ppersoans. S— Bosubsidiar: corpul persoanet (cand actiunes consta in acta de Violents ort day poe AGE Ranta Senco stients orf neputings de ase aparay. B. Subiect a. Activ [—~ a nemijiocit: orice persoans (fizici/ jurictica) cu capacitate penala, inclu- siv proprietaral burial: —* b. participatia penala este posibila sub tente formele. 2. Pasty [> & personne (fizick/jurictics) din a caret Proprictate, posesie sau detentic a fost sustras bunul: L. b. pluralitates cle sublecti pasivi deter ming, de regula, retinerea unui490 | Talhsria © Tatura eblectiva 2. Element material a. actiunes principald de furt [simply Bau calificat, cu exceptia furtulul prevazut de art. 229 alin. (3) NCP}: Iuarea pe nedrept a unui bun mobil din posesia sau detentia persoanei Gizice/ juridice) vatimate fara con Simtamantul acesteia (o deposedare fara consimpamantul persoanel vats mate, urmata de o imposedare = inke torulus prin luarea in sta- panire a Bbunulud; fuarea se poate fealiza He prin remiterea bunutui de CStre persoana vatamata, fie prin Insugirea acostuia de c&tre infractor, fn cazul in care bunul a fost aban- donat de victims ca urmare a violen- folor exercitate asupra acesteia sau tm Situatia In care Victima a piercut contactul material cu bunul in urma Violentelor exercitate asupra saz b. actiunea adiacenta: constrangeres prin Violenta sau amenintare, lipsirea fm mod ilogal de libertate ori puneres tinci persoane fn stare de incongti- enfa sau neputinga cde a se apara pentru sévarsirea furtulut pentru pAstrarea bunului sustras sau pentru Rsigurarea scAparii | Apruitorulut: Actele de violents (fizicS sau psihica) trebuie s8 fle efective gi In principiu, Gnelreptate Tmpotriva unei persoane. 2. Urmarea a principala: deposedarea propre tarului/posesorului/detentorulyi gi Imposedarea faptuitorului, produ- cAncu-se un prejudicieL_. b. adiacenta: starea de pericol cu pri- Vire la libertatea psinica a persoanei sau Vatimarea integrittii corperale sau a sSnStapi ori a viefii persoanci. 3. Legatura results din materialitatea faptel In privinga de cauzalitate | actiunii principale, trebuind si fie devedits, legatura imtre actiunes principals si cea adiacents. subiectiva Latur ~ intentia direct: - scopul: trebuie 25 existe att scopul Insugirii bunului sustras, cat si exercitaren constrangerii, amenintarilor sau vietentelor fr scopul ludrit ori pastrarii bunulii stistras. al asigurarlt scapartt reepocttin nl tilmtiedyll sexiniter sepee ~ nu precinta importants mobilul cu care a fost comiss fapta @® «&. onservatm 2. va exists o singurs infractiune de talhSrie dack Violentele sau amenintsrile sunt exercitate fata de o pluralitate de persoane gi se comite un singur fart: dact actele de violenta sau ameninrare sunt exercitare Imporiva unui Ffunctionar care exercita o functie ce Implicd exercitiul autoritayii cle stat va existe concurs Tntre infractiunea de tiharie si cea de ultraj: fm ipsa une legSturt intre actiunes adiacents si ce: prindipeid) Faecnace actele dle Violents sau amenintares trebuie s4 fie, in primcipiu, concomitente Gn sepa Inte Bunwie®: su uiteiiowes Fsseiiad Gn aeapal paused Bunulul sustras, al asigurarit seSparii sau al ste: ‘geri urmelor)], se va refine concursul dintre Infractiunea de furt pe de o parte, st infractiunea de loviri sau alte Violente/vatamare corporala/amenintare, dupa caz, pe de alta cand actele cle violenra sau amenintarile sunt exercitate Fata cle o pluralitate dle persoane. lar apo! sunt comise mat multe fapte Upice de furt In dauna192” 1 tatharia ncestora, Ver existe tot atStea infractiuni de tlhatie cate persoane vatsmate prin actele de violenta sau amenintare exista: nu este excluss refinerea infractiunil de talharie atunci cand actele de violents ori ameninjare sunt anterioare furtului, find insd comise in vederea sivargirii acestuia, daca nu exista un Interval de timp Intre exercitarea constrangerii $i activitatea victimel de a da, a face sau a nu face ceva; infractiunea de talharie absoarbe infractiunea de lipsire de libertate in mod nelegal, cand po parcurstl comitersi faptet victima este Iipsita in concret de Hbertatea de migeare:; dacd dupli comiterea faptei victima ramane in continuare lipsita de libertate, talharia va fi refmuta im concurs cu snea de lipsire de Libertate In mod nelogal; atunci cand actele pregiititoare talhariel nu sunt efectuate de subiectu nemijlocit, ci de un tert, iar autorul ea folosit ce ele 1 sivargires tlhsriel, acestea vor constitui acte de complicitate anterioars Ia comiterea infracti- tani dle tAThArie: comutoratul gf complicitatea concomitent’ nu mai sunt incriminate ca Varlanté agravat’ a talhariel, raspunderea penala pentru participatia 1a infractiunea de (tSIh&rie putand fi agravatS ca urmare a. retinerii circumstantei agravante legale prevSzute de art. 77 lit. #) NCP, daci fapta este comiss de frei sau: mai multe persoane Impreund. AIA , PARTEA PRACTICA AIA. comiteres actelor de agresiune de ciitre Mipnuitor, urmati de Insugires bunurilor de etre persoane Incredintate de acesta cl Tl apartin, constituie infractiunes de tAIhSrie sivargitd in modalitaten participatiel improprii provazuta In art. SI alin. (2) C.pen. Invocares cle eaitve fapruttor a unui Grept asupra bunurilor sustrase In condifiile mentionate este irelevants, valorificarea pretentiilor patrimoniate nefiine permisS decat pe eaile provasute de lege (CS... =. pen., dee. nr. 2180/2002),SEES rapa meurpacuiu de a 1 constrans concomitent 2 sau 3 persoane, printro actlune unied de ameningare cu Dataia, sai dea Danii gi nite bunt pe care le aveau asupra lor conatituie, datorita pluralitatil subiectitor pastel gia rezultatelor produse, tot atatea infractiumi de talhSrie. in concurs ideal, ne una singura, cum gregit 9 apreciat instants de fond, chiar daca victimale au remis sumeic de bani sau bunurile i acelagi tmp CoS]. o pens dee nr 7384/1993). EBS a. fo, cee aaveegeest mamctiordt de WbE rete enodalitetes punceit vicina In nepuringa de ase apSra, prin imobilizare, lipsires de libertate a victiniel Infraciunii de talharie so absearbe im comtinetul constitutiv al acestei infractiumi. Dacs Ins& timpul in care victina este lpaita sie libertate depageste timpul cit sa desfagurat comitcren intractiural de tSInArio, cunt intrunite ataeclementele constitutive ale infractlunit de lpsire pe timpul savargini de libertate Tn mod legal, cat gi clementele constitutive ale intractunit de tainaric. 2. Dacd punerea victimei in neputinta de a se apSra, prin imobitizare. Scopel suctragertt bunurilor, 2 avut cm urutie mcartce ViCdMel, fapea ce tlhSrie imbrack forma agravats a infractiunil Interucat monies victimet este urmarca infracthuni de ealharic (uC.cJ. a. per, dec, mr. 1839/2007). ATA cexeradares 1 nbrScAmintel persoanci vStimate, ca urmare a violentetor exercitate contra ef de inculpat in tncercarca de agi asigura scaparce, constituie Infracthimes complex, unics, de talhSrie, Gn care fapta, ce Gn continutul infractionn de talnaric Sisteugere este abscrbita, mtrana (ES. = pon. dec, mr. 341172000) & smuigerea unui Lintigor de la gatul persoanci vatimate, Impotriva vointe: fapta Constituind infractianes Ge acesteia, consttuie tin act de vielents, mir 363/199), talharie, lar nu acces de fur (SJ, pen. dee. FIA ceposecares parti vatamate de caiciula pe care o poarta, prin emuigeres of Jo pe capul acesteia, fara exercitarea vreunel actium de natura act tnfrange opuncrea, constituic infractiunea de furl iar ne. de talharie, decarece ntrebuintares de violonte (CSJ. Completul da 7 Lipseste cerimta privinc Judecatort, dee me 63/1991).Fisa nr. 35 TALHARIA CALIFICATA (=) PARTEA TEORETICA => 3. DEFINITIA LEGALA Tatharia savaryita urmdtoarele Im prejuriiri agravante: 2) prin folosirea unei arme orf substante explozive, narcotice sau paralizante: b) prin simularea de calitati oficiale; © deo persoana mascats, deghizata sau travestits: a) in impel nop: 2) intr-un mijioc de transport sau asupre unui mijloc de transport: D prin violare de demiciliu sau sodiu profesional: @ Care'a avutca urmare vathmarea corporala [art 234 alin. (1)-() NCP]. S_ 2. sTRUCTURA INFRACTIUNIL A. Obiect 1. Juriaic & principal: patrimoni Sociale reteritoare le protectia patri- moniulul, a poseste: ori a detentiel b. secundar: la protectia Wbertatli psihice a per soanei xau cele referitoare la viata. integritaten corporal sau sinératea persoanel. | |2. Material + A. principal: [—> &- bunul mobil (prin natura sa ort prin anticipatie) corporal, animat seu neanimat aflat In proprie- tatea, posesia sau detentin altuia, care are o minima valoare econo. mica, [> b. bunurile imobile prin destinatic: J—> <. energitie care au a valoare eco- momicd (de pias, enersia elec ‘eteRNe }—» a. Inccrisurite care au o valoare eco- nomics ori cele care prezinta o semnificatic deosebits pentru J ©. vehicutele (nu doar autoveni- ‘eudleclielp L—* f. tesuturile, celutele sau organcie care au fost prelevate de la o Persoans, > B.subsidiar: corpul perseanei (cand aetiunes consta in acte de Vielenta ori Th puncrea victimei in stare de incon stion}S ori meputints de a se apara), [= =: nemiflocit: orice personne (fzica/ jurictica) cu capacitate penala, imchu tarul bunului: aiv prepr L_. b. participatia penala este posibits mn toate farmele [—~ & persoana (fizici/juridica) din Proprictate, posesie sau detente a fost sustras bunul,yoo | Talharia calificata TS". piuralitaten de sublecti pasivi deter ming, de regula, retinerea unui concurs de infractiunt . Latara 4. Element = furtul savargit prin intrebuintare de violente obiectivs material sau amenintari ori prin punerea victimei in stare de incongtient’ sau neputints cde a se apara, precum $i furtul urmat de Intre- Buintarea unor astfel de mijloace penteu pas- tarea bunului furat sau pentru inlaturarea uurmelor infracHiunil ort pentru ca fptuitory! Sa-ci asigure scSparea comis tn urmatoarele Improjuran agravante: > a. prin folosires unei arme ori substante explozive, narcotice sau paralizante [art 234 aim, ) lit. a) NOPE: Vv faptuitoral trebuie <5 efectiv arma propriu-zisd [a se vedea art. 179 alin. (1) NCP] sau asimaitata [a se vedea art. 179 alin. (2) NCP} ort substanta narcotics sau parali- ¥ dack arma sau substante exploziva era detinuts contrar dispozitilor legale, tAihSeia va fi retinuts an concurs real eu infractiunea de nerespectare a regimulut armetor si muniilor (are 342 NCP), res- pectiv cu infractlunea de neres- pectare 9 regimulai materiilor explozive (art. 346 NCP); V este © cireumstinta reata care se rasfrange ssupra tuturor partici-pantilor im mSsura in care au +b. prin simulare ae caritati oficiate [art 234 alin. (2) lit. by NOPE: Y calitate oficialt — abi iteren legal = tinei persoane care exercité o anu- mits functic de a efectua acte ce intra in atributiile functiel sale gi care pet produce — consecinse joridice: Yo este © cirewmstanta real care se rasfrange ssupra tuturor partici pantilor jm masura im ca +c. savargita deo persoana mascata, deghizata sau travestita [art 234 alin @ ke @ NPL Y este © circuinstanpa real care se TAsfrange asupra tuturor partici pantilor in mssura in care au + 4. savargits in timpul nop: > ie & NCPL: [art 234 al vo este o circumstanta reala care se TAsfrange ssupra tuturor partici Pantiloer in maeura fn care au + ¢. inteun mijloc de transport sau asupra unui mijloc de transport (art 234 alin. @) lit. e) NEP}; vo nu este necesar ca mijlocul de198 i Tatharia calificata eransport =5 fle destinat transpor_ ealui In comun; prin urmare, va fi savargita in forma agravata talha- via comisi fm orice velicul care transports persoane Gnclusiv taxiul): Fapta poate fi comiss sf asupra wu wijloc de transport, ceca ce presu- punc 6 fptuitorii acHoneaz& in vederea sustragerii. ~ bunurilor treneportate sau = bunurilor pe care persoanele care se aflA in mijlocul de transport le detin: F ate: ict cincimutnrgas vedi, cane ec Tisfrange asupra tuturor partici pantilor tm masura In care au Warsitd prin violare de domiciliu saa a sediulai profesional [art. 234 alin. (2) We. ) NCP}; ¥ infractiunea de violare a domici- Mului sau cea de Violare a sectului profesional este absorbita tn infra. tunes de talharie calificata; v este © circumstanfa reala care se Tisfrange ssupra tuturor partici pantilor fa masura in care au care absoarbe furtul calificat, preva zutde art. 229 alin. (3) NCP; ~ presupune savargirea unei calharti avand ca object: @) fifei, gazolind, condensat, eta lichit, benzind, moto~L199 rind, alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cis- terne ori vagoane-cisterni; b) compo- nente ale sistemelar de irigafit; ©) com- ponente ale retclelor electrice: d) wrt ispozirie. orf sm sistem de semmali~ zure, alarmare ovi alertare, in coz de incendiu sau alte situapii de urgenta publica: ©) 1 mijioe de transport ort ale mijloc de interventit la incendix, ta accidente de cate ferata, rutiere, navale sin aeriene orf tn coz de dozastru: /P instalatil de sigurantd si dirijare, @ braficului feroviar, ruter, naval. aerian gi Componente ale acestor precum si componente ale mijloacelor de transport aferente: @) bunuri prin Araugine: edrera ac pune tn perical siguranta traficutii sf @ persoanclor pe drumurite publice; IW) cabluri, lini, echipamente st lustalapii de telecom nieatii #1 radincomunieatii, preeum gt eonmnemernte derameeeaden tee Y este © circumstanta reala care se Fasfrange asupra tuturor partici pantilor im mAsura in care au care a avut ca urmare practerinten- flonaté o vAtkmare corporal [art. 234 alin. @) NCFL: ¥ este necesar ef se fi produs prae- terintentionat una dintre urmarile prevazute de art. 193 alin (1) NCP,200 7 Talharia calificata respectiv 6 infirmitate, leziuni traumatice sau afectarea sanatatii une! persoane, care au necesitat pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de ingrijiri medicale. un projudiciu estetic grav gi perma- nent avortul, punerea in primejdie a vietii persoanel; ~ vatimares corporala este absorbita Tn aceasta varianta a talhariet cali- Ficave; Y este © circumstanta real care se Fsfrange asupra tuturor partici- pantilor mn oma&sura in care au 2. Urmarea — imediata Principals: deposedarea proprieta- rului/posesorului/cdetentorulut si Imposedarea faptuttorulal, produ- candu-se un prejuciciu: aAdiacents: starea de pericol cu Privire Ia libertates psihics a per soanei sau vathmarea integritatil corporale sau a sSnStatii ori a viefit persoanei, 3. Legatura de cauzalitate = rezules actiunti logatura adiacents. din materialitatea faptei in privinta principale, trebuind $4 fie dovedita intre actiunea principalé si cea D. Latura eubiectiva = antengia directa;b. donee perfects: nu este posibils: lL ¢. cauza de nepedepsire: desistarca, nu gf impiedicares producerii rezul- taturat 3. Consumare | p= @. fapti consumata: In momentul in care dupS sustragerea bunului se produce urmarea imediars a actiunil L_+ o. capes epuizata: poate i comiss in form& continuata, epuizandu-se dupa efectuares ultimului act de cxecutare Canitate legals); Vo tAlharia calificatS peste Imbrica forma infractiunii progresive, cas in care se va epuiza Ia momentul produceri rezultatului, mai grav (watamares corporala),@ ©. opservatTm: i | Tatharia calificats Va exista © singurs infractiune de talhSrie dacs violentele sau ame- nintarile sunt exercitate fata ce o pluralitate de persoane gi s¢ comite un singur Furt: dacé actele de Violen{i sau amenintare sunt exercitate Impotriva unui functionar care exercita o functie ce implic’ exercitiul autoritatii de stat ve existe concurs Intre infractiunes de tSlharie gi cea de ultraj: in lips unei legaturi Intre actiunes adiacents gi cea principals [deoarece actele de violent’ sau amenintarea trebute SA fie, Tn principfu, conco- imitente Gn scopul IuSrit bunulai) sau ulterioare furtului Gn scopul PAStrarii bunului sustras, al asigurarii scaparii sau al stergerii urmelor)], Be Va refine concursul dintre infractiunea de furt, pe de o parte, gi infractiunea de loviri sau alte violente/vatamare corporala/amenintare, dups caz, pe de alts parte: cAnd actele de violenté sau ameninirile sunt exercitate fata de o pluralitate de persoane, iar apoi sunt comise mai multe fapte tipice de fart in dauna acestora, ver exista tot atatea infractiuni de talhSrie cate persoane vatamate prin actele de violents sau amenintare exista: nu este exclusS refinerea infractiunii de taInarie atunci cand actele de Violent ort amenintare sunt anterioare furtului, find Insd comise In vederea GSvArgini acestuia, dacd nu exists un interval de timp Intre exercitarea Cconstrangerii si activitatea victimel dea da, a face sau anu face cova; fractiunes de talhSrie absoarbe infractiunes de lipsire de libertate in mod nelegal, cand pe parcursul comiterii faptel victima este lipsita in Soncret Ge libertaten de migcare; dack dupS comiteres Fapte! victima ramdne In continuare Hpsita de libertate, talharia va fi repinuta in concurs cu infractiunes de lipsire de Hbertate In mod nelegal; dacs [Sptuitorul # actionat cu intenfia direct de a provoca o vatimare Integritatit corporale a victimel. se va refine concursul dintre talharie tr forma de baz& gi Vatimarea corporals;potrivit noului Cod penal, constituie talhSrie simpls, iar mu calificats SSvarsirea faptel: a) de dou sau mai multe persoane; b) In timpul unei calamitati, In aceste tpoteze raspunderea penala find agravats ca urmare @ retinerii circumstantelor agravante legale prevazute de art. 77 lit. a), ©). =) NCP; totodats, noul Cod penal nu a mal prevazut drept tmprejurari agravante sAvarsirea faptei Intr-un loc public sau consecintele deosebit de Brave ale faptetFisa nr. 36 TALHARIA URMATA DE MOARTEA VICTIMEL (Sy). pARTEA TEORETICA @® ovservaru: 4. reprezintd taiharia (simpla sau calificatay care a avut ca rezultat practerintentionat moartea victimel: Vo dacs moartea sa produs ca urmare a exercitarii cu intentie (directs net, intractiunes sau indirectS) a unor activitsti violente asupra victi de talharie/talharie calificatt poate fi retinuta in conc! calificat previzut de art. 189 alin. (1) lit. d) NCP (pentru a inlesni sau a ascunde sAvargirea unel infractiuni); mare practerintenfionata sinucideres victimel }—= 2. dact fapta a avur ca u xe va refine numai infractiunes de tilhirie sau deoarece urmarea mai grav’ nu mai este prevazuts de lege In art. 236 hiiie calif J—+ 3. daca are loc © tentativ’ Ia infractiunes de talhsrie/talharie calificats, urmats de moartea practerintentionatS @ victimei, se ve ap! pedeapsa prevazura de lege pentru infractiunea consumats prevazuts, de art. 236 NCP, respectiv inchisoarea de la 7 la 18 ani gi interzicerea exercitarit unor drepturi: L_. 4. daca tatharie imbraca forma infractiunti progresive, se va epuiza la momentul producerii rezultatului mai grav (moartea victimes).Figa nr. 37 ABUZUL DE IiNCREDERE 1. PARTEA TEORETICA 1. DEFiInnyia LEGALA Fapta persoane: care, detingnd cu o: mobil al altula, si-] Insusgeste, dispune de el sau W folose romtitus [are 238 alin. (1) NEP] ta pe nedrept ort refazs at — 2. STRUCTURA INFRACTIUNI a. jactare = Gent gE MIRpRIS eocaIe weremtonnn te retedtin (entkimentubud. o jeeuediel wad. a de 2. Material a. bunul mobi Cprm natura sa on prin anticipatic) corporal. Valoare de principiu, bunul nefungibil: S“punul poate f neconsumpeibit sau consumpubil, In acest caz Hind ina hecesar ca detindtorul sA nu ff avut dreptul de dispozitie asupra bunulul:206 | Abuzul de tncredere |. ob bonurile imobile prin destinatie: |—+ «. inscrisurile care au © valoare economics orl cele care preaints © semnificae Heosebits pentra persoana vatimatt: |__, a. veniculete (nu doar autovehiculele); L_. c. tesuturile, celulete sau organcle care au fost prelevate cle lao persoans. Corinta esentials: bunul mobil sa fe defmut cu orice titlu, adich Tn temeful unui raport juricke netransiaty de proprietate. prin care & fost fansmish in mod legal detentia Bunului cu an anumit scop, existind, core Intiv, obligatia restitu Ho bonulai: simphal contact material nu echivaleaz’ cu transmi- terea detentiel sau a posesiei B. Subiect 2. Activ + a. Remijiocit: orice persoana (fizica/ juri- ics) cu capacitate penald care are calitates de detentor precar al bunulul mobil cu orice tity si cu un anumit scop: persoana Sa transmis bunul in baza unui Imprumur de consumarie nu poste A subiect activ nemijlocit al = comodatarul poste fi subject activ nemijlocit al infracuunit: L_. bu. complice sau instigator: orice pe A (fizied/juridicd) cu capacitate penala: coauter poate f numat o per Soank care are calitatea de detentor.~ orice persoana fizica sau juridics de Ia care autorul a primit In detentie un bun mobil, oa orice titla sf cu un anumit scop. S. Datura oblectiva 2. Blement material [— @. insugirea pe nedrept a bunului mobil neredintat intr-un anumit scop: Vo fapta este tipica chiar dacs deten— torul are un drept de retentic seupre bunulud: [— b. dispuneres pe nedrept de bunul mobil Incredintat Meeun anumie seop Gacte, do dispozitie juridics sau materials); Yo fopta © torul are un drepte de retentte asupra bunulud te Upics chiar dacs cdeten- |» «. folosirea pe nedrept a bunului mobil ineredinfat intr-un anumit scop; V consttuie infractiune atar fapte celui ciruia fon incredintat un Ban mobil care Ht folosests desi nu avea acest drept (uuul tn baza earuia bunul este detinut nu por mitesu folosirea bunului), cAt ai Fapta celut care foloseste bunul in ait cop decft acela pentru care ina Fost incredintat (etlul fm baza ciruia bunul ste detinut permite Im anumitt terment si conaiti. tar ditt decar cole stipulate de stlu): L_. a. refusul abusiv de restituire a bune- lat mobil Increaintat Inte-un anume scor:208 1 __Abuzul de incredere i Voeste necesar ca detentorul sa : refuse, in urma unei cerert de res : Hiuire, expres sau tacit. In mod ; nejustificat restituires bunului, in scopul de a sil insusi: V fapte nu este tipica im cazul in care | | detentorul invocs un drept de| | retentie asupra bumului. 2. Urmarea | - Tmposedarea faptuitorului gi producerea | | imeaiaca Manu prejudiciu proprietarulat | Br Lepatura de | - reaultd din materialitates faptel, nefiind ne- { caumalitate | ceuar #8 fie dovedits. | 1D. Tatura —intentia directs saul subiectiva - nu prezine’ importants scopul sau mobilul cu care a fost comisa fapta nairocts; | E. Forme 1 Acte © posibile, dar neineriminate: pregatitoare 2. Tentativa p+ a posibla (cu exceptia tentative: la refuzul de restituire care nu este posibila), dar neineriminata: be “hice cast exes mapa pesteeceend de restituire @ bunulat mobil, ten takin erin aut pamela, 3.Consumare | —* a. fapti consumata: in momentul insusich pe nedrept a bunwlus, al dispunerii, al folosirii pe nedrept de | bun, respectiv al refuzului nejuse- Feat de restituire (iupractiune instan— tance):L_W b. rapes epuiszats: poate comisa in form continuata (cu exceptia situs {ici fn care fapruitorul = refuzat suc~ cosiv restituirea unui bun la diferite intervale de timp), epuizandu-se dupa efectuarea ulumului act de executare (unitate legala) ® ©. osservatn 1. infractiunes de abuse de incredere poate fi comiss yi de o persoana care are un drept de retentie cu privire Ia bunul Mobil, isa numai im primele tet modalitati alternative ale elementulus material Gru gi im modalitatca refuzului de restituire): 2. nu constituie fapts tipicd de abuz de Incredere nerestituirea unui bun mobil la data expirarii termenului pentru care fusese Ineredintata detentia. tn Hipsa unel cereri ferme de restituire cin partes persoanel Indreptatite #8 ise restitute bunul; 9. dock fptuitorul realizeaza mai multe modalitst! alternative ale elemental material al infractiunii, nu va exista un concurs de imfractiuni, cio singura nfrnctiune ce abuz de Incredere, care se consuma fm momenta) savarsiris prime! activitati infractionale. G. Conditii de proceaibititate | -—» 1. actiunea penalS se pune in mise si pedepsibilitate care la plingerea prealabils a per soanet varamate (art. 258 alin. (2) Nepi; J—+ 2. raspuncterea penals este ints turata prin retrageres plangerit Prealabil L_. 3. dacs fapta este comiss in mo- dalitates refuzului succesiv de rastituire « burului, termenul de210 | Abuzul de tncredere formulare a plangert curge de la prealabile primul refuz de (Deosebiri: Furt — Abus de incredere Furt Abus de incredere Ovicct materiak un bun | 1. Obiect material un bun mobil, de regula, mobil individual determinat, nefungibil, ne- consum pubil 2. Situatia premisa: nu extol 2. Situatia premisa: existenta unui raport, juridic netransiativ de proprictate, in aza cAruia (ptuitoral detine bunul cu un anumit scop. 3. Elemental material: luares pe nedrept a unui bun (depo- sedare gi imposedare); depo- sedarea se realizeazd Arh Acordul proprictarulur sau a poscsorulas legitim 3. Elemental material: mobil de cAtre detentorul precar care i Sthpaneste in fapt dispuneres sau Siren pe nedrept de bunul mobil refuzul nejustificat de restieuire mula mobil unes Tneugires bunului foler a bu- cerert de restituire; deposedares Proprietarulut sau al poseso- lui legitim Ine’ Imposedares ee rea! zeazi abuziv: 4. ‘Tentativa: este posibila st Tentativa: posibils (in modalitatea insu eau dispunerii pe nedrepy. Reincriminats; in cazul comiterit prin dle restituire a iri dar faptet refuzul bunului mobil, tentativa nu este posibils,AIA ML PARTEA PRACTICA ATA wersoana cireia i oa Incredingat de catre polifie un bun in custodie nu sSvarseste infractiunes de abuz de incredere dacd dispune de el, folosindu-i sau reruzd a-] restitu: proprietarului, deoarece raportul juridic nu exists intre custode 9! proprietar, ci Intre custode gi organul de politic, fats dle care eo are Gbligetia dea nu tnetrSina, distruge sau modifica bunul si de Bol restitul la cerere (C.J. s. pen. dec. nr. 2941/2003), Instrainarea de catre muncitor a unui bun ce iva fost incredintat pentru a- fleet Tm iproceaul wanctl constibata intcectiniew de faxy cea Hd seen aa nbuz de incredere, deoarece fAptuitoral nu posed sau define bunul tue, patronul pastrand, cin punct de vedere juridic, poxcsia gi detentia bunulul (C.J. s. pen. dec. mr 1197/2000). ATA. rapta incutpatutu: care, sub pretextul schimbarit unor bancnote ulterior restitulte, Tsi Insugeste o sum& de bani constituie infractiunes de ingelactune, si nu cea de abuz de mncredere (GA. Tag 5. pen. dee mir. 29/2002). ATA pentru consumarea infractiunit de abuz de credere, in modalitatea refurului de restituire, mu se core ca restitufres bunulut mobil sa fie SOliciats numat de cAtre acela care la incredintat fptuitorului, ier refuzul S8 Se product numai Fath de acesta: solicitarea se poate face si prin mandatar ori de citre succesor, dacs acesta din urmi posed’ certificat de mogstenitor asupra bunulul incredi fat de defunct (FS. 5. pen, dee. nr 2534/1083)Figa nr. 38 ABUZUL DE INCREDERE PRIN FRAUDAREA CREDITORILOR 1, PARTEATEORERIOA So 1 permyrypia LEGALA Fapta debitorului de a Instraina, ascunde, deteriora sau distruge, in tot sau in parte. valori ori bunurt din patrimoniul situ ori de a invoca acte sau datori fictive In scopul fraudarii creditorilor (art. 239 alin. (1) NCP]. Noul Cod penal prevede ca forma asimilatd a infractiunii fapta persosnci care, gtiind ci nu va putea pit, achizitioneaz’ bunuril ori servicii producand o pagubs creditorulus (art. 239 alin. @) NCP] <2. srRUCTURA INFRACTIUNT = relatiile sociale referitoare la patrimontu gi 1a erederea im cadrul raperturiler juridice tre creditor si debitor. 4. Juridic @. bunel mobi (prin natura sa on prin Anticipatic) corporal, animat sau nea nimat, aflat In proprictatea debitoruli, 2. Material care are o mininS veloare economics; Bunul poate Ring#bsl/nefungibil,[ =e. bunusie imobile apartinand Gebito ruled J» «.valorile din patrimoniul debitorului: L—+ a. bunurile si serviciile achizitionate de debitorul aflat in incapacitate de plata. B. Subiect [> a. nemijloci a. 1a forma de basa: orice persoans (fizies/ juridicay cu capacitare penala care are calitates de debitor: 21a varianta asimilats: persoana (fizics smu jurictica) care achizi- Hloneaza un bun/serviciu stiind cA null va putea plat. L_. ». complice sau instigates: orice per- Jeans (Gizick/juridica) cu capacitate Penald; coautor poate fi mumai o persoanS care are calitatea de codebitor: “orice persoan& Fizicd sau juridica, de drepe public sau de drept privat, care are calitatea © Catura obiectiva 2. Element material patrimonial esur V presupune efectuarea de acte de dispositie cu titlu oneros sau gratuit @ansere — cump&rarea, donatic, schimb etc) prin care debitorul igi micgoreazé activul In frauda creditorilor sai: Vieste necessr ca, urmare @ GnstrSinarilor efectuate, creditorul214 1 Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor sa nu ist mal poata satistace creanta prin urmarires altor bunuri ale debitorului: |» &. ascunderea de valori ori bunuri din patrimoniul sau; | + c. deterioraren de Valori ori bunuri din patrimonial su; J» 4. distrugercs de Valori ori bunuri din patrimoniul sau: L_, ©. invocarea de acte sau datorii fictive Prin toate modalitstile alternative enumerate mat sus se realizears o diminuare a patri- moniului debitorului in scopul sustragerii de la o Viitoare executare slit, In scopul afectirit gajulut general al crectitorilor D. Variants asimilats achizitionarea de bunuri ori vervicii de catre debitoral aflat in incapacitate de plata; Vo debitorul, cunoseand incapacitatea de plata in care se AMS, achizifioneazs bunurl sau servicit agravandu-si Starea de Insolvabilitate de facto: V incapacitates de platS trebuie s& existe la momentul achizitionarii bunulul/serviciule V creditorul 1 trebule sé alba cunogtints sau si aibs posibilitates de a lua Ia cunostints Vonu este tipics fapta celui care achizitioneass bunuri/servicll, are capacitates Financiara de a le pla, ined refuse plate. 2. Urmarea imediats - 1a forma de baz: : starea de pericol creata Prin provocares une stiri de insolvabilitareERE) | 21s de fapt a debitorulut Gnfractiune de pericol conecret: in cazul formei asimilate: producerea unui prejudiciu creditorului Gnfractiune de rezultat)- 3. Legatura ~ trebuie dovedits legatura de caucalitate intre de couzalitate Fapta Hpicd gt urmarea imediata “1a forma de baz: intentie direct: - 1a varianta asimilata: intentie clirects sau indireces B Forme 1. Acte = posibile, dar neincriminate, prepatitoare 2. Tentativa | - posibils (perfects sau imperfecta) gi incr [— =. fapts consumata: infractiunes in forma Up se consums fm momentul produ- ceri urmarii periculoase, iar in forma asimilaté, in momentul comiterii fap- tei Hipice gi prejudicierii creditorulaiy LL... tapta epuizata: poate f comisi in forma continuata, epuizandu-se dupa efectuares ultimului set de executare (unitate legalay, @® co. osservatu: 2. atAtin forma de baza, cat gi fn variant de bazs infractin 2. infractiunca comiss in forma de bazs poate fi retimuta In concurs cu cea comisé in forma asimilars; pluitorul realizeazd mai multe modalitati dintre cele prevazute de (le incriminare pentru forma de baza [art. 239 alin. 2) NCP se va,216 1 Abuzul de tneredere prin fraudarea crediterilor 5. yetne evargirea unei singure infractiuni care se consumA In date bavacgirii primei activitati infractionale; sustragerea unui bun de sub sechestrul Ghementele constitutive ale infractiunit Greditorilor, ci infractiune: ack subiectul activ nemijlocit al formei de baz8 are calitatea de comer Giant, se va retine infrachiunea de bancrut frauduloas& dack fapta este Somisa prin falsifiearea, sustragerea sau distrugerea evidentelor debi- torulai orf ascunderea wnei parti din activul averii acestuia, datorii inexistente sau prezentarea In registr legal aplicat nu Intruneste de abuz de incredere in frauda na de sustragere de sub sechestru (art. 261 NCP): infatigares de ele debitoralut, in alt act sau in Situatia financiard de sume nedatorate, ori prin instrAinarea, insolventa a debitorulul, a unei parti din active in coz de rT Conditii de procedibilitate 3. actiunea penal se pune tn miscare pedepsibilitate ja plangerea prealabild a persoanei vatamate (art. 239 alin. (3) NCP}; © 2. rispunderea penala este inisturats ? prin retragerea plangerii prealabileFiga nr. 39 GESTIUNEA FRAUDULOASA 1. PARTEA TEORETICA S_._ permrgia LEGALA Pricinuires de pagube unet persoane, cu ocazia administrarii sau con servari bunurilor acesteia, de persoana fizick sau juridics care are ori trebute sit dibs grija administrarii sau conservarii acelor bunuri fart. 242 alin. (1) NCP] — 2. STRUCTURA INFRACFIUNIL A. Obiect a. Juridic - patrimontiul si relat protectia patrimoniuls detentie: sociale referitoare la = poses 2. Material [> a. in principe, o universalitate de bunuri mobile gi/sau imobile, consumptibile sau neconsumpt bile Gnclusiv drepturi de creanta) apartinand altei per- ca exceptie, poate constitui object material si un singur bun ce este SuscepUbil de a fi gestionat.218 | Gestiunea trauduloasa B. Subiect 41. Activ a. nemijlocit: orice persoana Gizica/ juridies) care are ca atributii Gn temeiul Unui raport juricic) acai universalitati de | bunuri/bunului altuia si care mu are calitatea de functionar: Vo im cazul primei variante agra- vate, persoana evand calitatea de: administrator judiciar, lcht dator al averii debitorului san de reprezentant sat prepus al acestora; complice sau instigator: orice per- Seana (fizica/juridica) cu capacitate pensls; coautor poate # numai o persosn care are calitatea specials, ceruts de lege. 2. Pasiv fra: persoane (Fiz SfpuridicS) al/a chret bun/universalitate de bunuri este Administra/A sau conservava de Feptuitor: Vo in cazul primet variante agravate debitorul aflat In stare de insol- venta: Leb. poate exista o pie biecti pasivi atunei cand bunul sou universalitatea) de bunuri date Gn administrare sau conservare apartin mai multor proprietart C. Latura 2. Element - administrarea sau conservares frauduloass: obiectiva material Gctiune sau inactiune) prin care se produce in projudiciu persoanel vatamate,2. Xiemmecs _Stiodianscn anil paieciar, imediata 3. Legaturade |- trebuie s& existe Intre activitatea infrac cauzalitate Honals si prejudiciu gi trebuie dovedita subiectiva: a. tnsugirea pe nedrept « bunulul ajuns din eroare sau asimilaes fortuit in posesia (pt fn termen de 10 zile din momentul In care faptiuitorul a cunoscut ca bunul mu ii apartine: L_~ u. nepredarea Dunului ajuns din croare sau fortuit in Posesia faptuitorului in termen de 10 zile din Imomentul in care fptuitorul a cunoscut c& bunul chu #1 apartine: Y constituie © imeriminare nous introduss prin noul Cod penal: ~ noul Cod penal consacré astfel o prezumpie absoluta de Gnougire @ bunului din eroare sau fortuit in posesia faptui- torului fn termenul de 10 zile ¥. Forme a Acte @. posible Gin modalitstile dispuneri pregatitoare de bunul gisit ori Insusirii bunutai ajuns din eroare sau in mod fortuit Ia faptuiter), dar neincriminate:zeae! 22 Uo bin casul comiterii faptei prin NEPF= darea bunului, actele pregatitoare nu sunt posibile [— = posibna Gn modalitapile dispuncrt de bunul gSsit ort insugirii bunulus ajuns din eroare sau fortuit 1 fSpeuitor), dar neincriminae: [+ b. in cazul comiterti fapte: prin nePre- darea bunulus, mu este posibils 3-Consumare | Infractiunca se consuma: [> «1a expirarea termenului de 10 zile: 3 cazul sSvargirii faptei in mode~ litatea nepredarii bunului gacit Sau ajuns din eroare ori = posesia fiptuiterulal, i bo la momentul dispunerii de bunul BSsit ori al Insugiri? bunului ajuns din eroare sau fortuit Ia Faptultor, @® oc. osservarn: 2. nu constitufe bun gdsit: bunul abandonat orf Isat temporar firs veghere de proprietar; animalul care se Indeparteazd de spatiul unde est] Hnut In mod obignuit de proprictar In scopul de a se lira: supra bunul uitat de posesor sau detinator intrun loc unde acesta gtic eX La Isat sf unde se poate Intoarce oricAnd sil reia (deoarece persoana vaeamat® OU = pierdut posesia sau detentia lui. Insugirea unui asemenea bun de catre acela care gi-a dat seama ci bumul a fost ultal yi mu pion a bunulut gsi); Infractiunea de furt. simu accea de tasugive se 10 zile este un termen de drept substantial care se calcules2 potrivit art 186 alin. (1) NEP.226 | Insusirea bunului gasit sau ajuns din eroare 1a faptuitor HL. Conditit de procedibilitate - impScares inlstars raspuncerea gi pedepsibilitate penal. ATA I. PARTEA PRACTICA ATA rapta unui sofer de taxi de a-gi Insugi un obiect uitat de un calstor in auto~ Vehiculul condus de el constituie Infractiune de furt, iar nu aceea de Gnousire a lucrului gasit (T-M.B., . a Ia penal, dec. nr, 2001/1975). ATS un wun uitat de posesorul su Intr-un anumit loc, in prezenta aceluia care Ulterior gil Tsugeste, mu poate constitul obiect material al infractiunts, Uvoorece nu este bun g&sit: Insugires acestul bun constitute infractiunea de fart CES. 6. pen. dec. mx. 1680/1971).Figa ny. 42 NSELACIUNEA (SJ) 1. PARTEA TEORETICA S_. DEFIN7yIA LEGALA Infractiunea ce consti In inducerea im eroare a unei perscane prin prezentarea ca adevarata a unel fapte mincinoase or! ca mincinoasé a une fapte injust, pricinuindu-ce o pagubs materials [art 244 alin. GQ) C.per.] n scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial = 2. STRUCTURA INFRACTIUNTI Ar Gpisst a Jariaic patrimoninl gi Folabils socials In pesiettin pa bSeneites actelor frauduloase. 2. Material = =. bunuri mobile corporale cu o va —e &. bunuri imebile; rigurile eu valeare patrime- niala Glo cxemplu, cele referitoare la un drepe de creanta ori Ia un drept real), B. Subiect 2 Addy hndos | Snes persceae (GE ;GMEIGE) En capac! coautor, tate penals. instigator, complice) eae =226 | _inselaciunea 2 Pasiv VW persoana (fizica/juridica) care a suferit tin projudicis ca urmare = comiterii fapten: v poate fi principal: persoana prejudiciata; bs sceundaer persceria A suferit seu nu o pa. guba, © Tatura Zc Element material Vinducerea in ereare a unel perscane erste fra. prezentarea ca adevarata a lunei fapte mincinoase; Le prezentares ca mincinoass 3 uunci fapte adevarate. Vo fapta poate fi comish atae cu piilejul fnchelert) unui contract, cat si Intr-un cadru extra- contractual; Vo fapta poate Hi comisa fic printr-o actiune Gn cele mal multe cazuri), fie print-o inactiune (menfinerea in ecroare Ia mo- mental incheferti sau executarit unui contract asupra elemen- telor cu privire la care faptui- ara) a See a Ta Gicneaeae cocontractantului care le soli- citase In prealabil), 2 Urmarea > producerea unul prejudicha material imediata 3. Legatura de | - trebuie dovedit fapnal @. idence imperfecta: este posible gi incriminate: [—> b. idonce perrecta: este postbila st incriminata: L_. c. cauze de nepedepsire: desis- tarea gi impicdicarca producerit rezultatulul. producerit projudictuluty L—> b. fapts epuizata: poate fi comics in forma continuats, epuizandu-se dupa efectuares ultimulut act de executare (unitate legala) @®D a. opservaru: 4. noul Cod penal a renuntat In incriminares distincta a ingelsciunsi Pp: Fonpantii sal prin crtiterea de cocuri, aceste fapte find acoporite fis de forma ce basi a infractiunii, fie de variant agravard: 2. neul Cod penal nu mai prevede variants agravatd a ingelactunti care a Produs consecinte deosebit de grave, valoarea prejudictului urmand a avuta in vedere la individualizares pedepse::230 1 Ingelaciunea 3. utilizarea de calitapi mincinoase pentru a realiza inducerea sau men tinerea in eroare poate constitui infractiunes de uzurpare de calitsti Sficiale ori poate A realizat® prin utilizarea unor inccrisuri falee sau pe calea unui fals in declaragit: 4. spre deosebire de infractiunea de furt, unde infractorul ia un bun din posesia sau detentia altuia. fard consimfamantul acestuia, In scopul de a gi Tneugi pe nedrept, operand astfel atst o deposedare, cat si o mposedare, in cazul infiactiunt de tgeldciune persoana vAuimats pierde proprietates, posesia sau detentia bunului prin transmiterea acestuia CStre infractor In urma manoperclor dolosive efectuate de acesta: astfel, persoana VAtimat’ este mai inti indusS in eroare, iar apoi efectueazt Actul de dispozitie cu caracter patrimonial care ti produce un prejudiciu; plinirea obligatitior contractuale de catre una dintre parti ce are ca Linmare producerea unui prejudicia cocontractantulad nu implica svar Sires infractiunii de ingelsciune in Hpsa wnci activititi de inducere in Groare prin prezentarea denaturats a realitatii la momentul tncheierii FI. Conditii de pedepsibilitate |- actiunca penalise pune tn migeare din 1 procedibilitate oficiu, ins& poate intervent Impicarea drept 7 caucd care inlAturs rispunderea penals AIL , PARTEA PRACTICA AUB entra oxistenta infractiunii de ingeliciune este necesar, printre altele, ca manopercie dolosive folosite de infractor s& fi avut ca recultat pricinuires line! pagube. In cazul cand inculpatul a folosit manopere dolosive pentru a acoperi lipsa din gestiunea sa, produsd prin fapte anterioare, aceste manopere nu pot constitus infractiunea de Ingeldiciune, atata vreme cat ele uurmareau acoperires unui prejudiciu deja existent, iar nu cauzarea unei not pagube (T.S., s. pen, dec. nr. 2384/1973).ATA Actor a1 intractiunit de inselactune poate #1 mumai persoana care, pre- zentand nemijlocit ca adevarate fapte mincinoase sau ca mincinoase fapte Bdevarate, Induce In croare o altA persoand, in acopul de = obfine pentru Sine eau pentru altul un folos material injust. Orice alte actiuni prin care se contribuie la s&v@rgirea infractiunit de ingelaciune, der prin care’nu se Fealizenzd nemijiocit Insdsi actiunes de inducere in eroare prin prezentarea denaturaiA a realitAtil pot constitul acte de inlesnire seu de ajutor in Vederen comiterii acestel infractiuni, deci conutorat CFS. 5. pen. dec. nr. 2225/1970) mote Ge ccmplicitate, gf sun Distrugerea, bun aparfinand altel persoane sau tmpiedicarea ludrii m. 1. DEFINIFIA LEGALA Gegradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui sarilor de conservers ori de salvare a unui astfel de bun ori inlaturarea maAsurilor luate [art 253 alin. C1) Neri => 2. STRUCTURA INFRACTIUNIL A. Oviect a. Jurtaic = patrimoniul $i relapille sociale referitoare Ia protectia patrimoniulut, a posesici ori a detentiet 2. Material [> @ bunul mobi corporal, animat sau neanimat, care are o minima va- loare economicd; |» ». punurile tmobile; L_. ¢. inscrisurile care au o valoare eco- Remick ri eala eae preinee semnificatie deosebita pentru per- Seana vatémata, cu exceptia Inscr! |234 | Distrugerea surilor care constituie mijloace de Probs intro procedura judiciars. cand se va retine comiterea infractiunii de sustragere sau distrugere de probe ont inscrisurt (rt. 275 NCP), sau un inseris aflat In pastrarea Sau detinerea unut funcHionar public, cane se va refine comiterea infractiunii de sustra- gere sau distrugere de inscrisurt (ert, 259 NCP), ort un inseria ce contine informatit secrete de stat cand se va retine comiterea infrace fiunii de neglijents in pastrarea informatitier Gart. 305 NCP). Cerinta esential&: bunul trebuie 33 apar- tins unei alte persoane (fizice/juridice) ori altel entitas decSt fptuitorul (la varianta de baza), a. Activ (autor, inatigatox, complice? orice persoana (fizica/juridica) care are capacitate penals: proprictarul bunului nu poate fi Subiect activ al variantei de bazS si al prime: variante agravate a infractiunii, insd poate A subiect activ in cazul savarsirii faptel in vreuna dintre celelalte variante agravate [art. 253 alin. (3) sau (4) Nery: participatia penals oste posibilé in toate formele: coautorat, instigare, complicitate.Pasiv = persoana (fizicd/jaridicA) cAreia fi aparfine bunul distrus, degradat ori adus in stare de neintrebuinjare de faptuitor C. Latura obiectiva material [— = distrugeres — incetarea existente! fizice a bunutui: J— ». degradarea — deteriorarea unui bun ce are drept urmare alterarca sub- stantel sau a esteticii acestuia: pentru ca bunul si peats & utilizar sau valorificat, este necesara efec- tuarea cle reparatii: [> © aduceres in stare de neintrebuintare = imposibilitatea folosiri bunulut potrivit, destinatic! sale; nu este necesar ca bunul si fi fost distrus sau degradat: [+ 4. impicdicarea luarii masurilor de conservare orf de salvare a unui ban: L_. eimiaturarea omasurilor luate in Scopul conservarii ori salvarii unu: ~ distrugerca, degradarea, aducerea de neintrebuintare a unui bun sau crearca mpiedicarca Iadrii unel stiri de perical prin = masurilor de conservare ori de salvere a unui bun sau prin Inlaturarea mSsurilor de con- sorvare ori salvare a bunulul, 3. Legatura de cauzalitate ~ result& din materialitatea faptel, neflind necesar st fie dovedits,236 1 Distrugerea eubiectiva ~intenpia directa sau indirects: - nu prezints important’ scopul sau mobilul cu care = fost comise fap. . Variante agravate [> 2. disteugerea unui inseris sub semmatura privata, care apartine in tot sau fm parte altei perseane gi serveste la dovedirea unui drept de natura patei- moniala, dack prin aceasta sa produs o paguba [art. 253 alin. (2) NCP]: distrugerca, degradarea sau aducerea Im stare de neintrebuintare, Impiedicarea lusrii masurilor de conservare ori de salvare sau inlSturarea mAsurilor luate cu privire Ia un bun care face parte din patrimoniul cultural [art 253 alin. (3) NCP]; V poate fi sivargits in calitate de subiect, activ nemijlocit chiar si de proprietarul bunului; distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun, savargitS prin incen- diere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc si daca este de natura 4 puna in pericol alte persoane sau bunuri [art 253 alin. (4) NCPI; V nu este necesar ca starea de pericol #4 se fi produs efectiv, find necesar ca fapta sa fie de natura 58 PuNS in pericol alte persoane sau bunuri; V poate fi sAvargita gi de proprietarul bunului. F Forme pregatite: ~ posibile, dar neincriminate. 2. Tentativa - tentativa este posibils in toate formele, inss este incriminata numa la variantele agra— vate prevazute de art. 253 alin. (3) gi (4) NeP.pe = fapta consumata: in momentul ofec fudrii activitagis infractionalc: Le b. rapes epuizata: poate fi comisa in forma continuats, epuizanduse ultimulai act de dupa efectuarca executare (unitate legals) @ co. osservatm 4. In cazul tn care, dupa comiteres infractiunii de furt (simplu sau calificay, hoful distruge bunul sustras, (leoarece hopul se comports Putand SA cispuna de el, inclusiv prin distrugere), iar nu un concur ce infractiuns Intre furt gi infractiunea de distrugere; totugi furtul se va retine tn concurs cu distrugerea, daca aceasta din urma cote comisa in vreuna dintre variantele agravate pre corespondentei sau in furtul cah se va refine numai infractiunea de furt ca un -proprictar” fati de bunul sustras, @ si @ NCP; wazute de art. 253 alin infractluneda de violare a Licat savarsit prin efractic. HH. Condifii de procedibilitate si pedepsibiitare ~ actlunea penala pentru forma dp a infrac fiunit si pentru prima variants agravata fact. 299 alin. @) NCP] se pune in migcare Ia plingeres prealabils a persoanei vatsmate, Tn aceste ipoteze rispunderea penald este mia rurata prin retragerea plangerii prealabile2320-1 Disteugerea AYA I. PARTEA PRACTICA ATA pogradarea tmbractmintei persoanei vata mate, ca urmare a violentelor Ge Inculpat in incercarea de a-gi asigura scAparea, Sufractlunes complexa, unicS, de talharie, In care fapta de Giovugere este absorbita, intrand im confinutul infractiunii de tarnarie (CSI. 5. pen., dee. nr. 3411/2000), ATA impieaicarea stingerit junui incencdiu cauzat de © persoana in propria gospodarie, din negljenta, constituic infractiunea de distrugere daca Chane ssupra bunurilor altor persoane distruganducte. In find de fata fm momentul declang&rit incendiulat, Tuat nicio m&surk pentru limitarea efectel de dugmanie ce existau neendiul 5: spets. inculpatul nu a fe acestuia gi, Aatorits relatiilor nue el #1 vecinul respectiv, a Impiedicat pe locuiterl ce au ineercat SA intervind pentru stingeres incendiult (C-SI. 5. pen., dec. nr. 1222/1998)Figa nr. 43 DISTRUGEREA CALIFICATA (S]] 1. PARTEA TEORETICA So permu7a LeEGALA Gun sparpnand alte: peciemne anu impiedicaren luge tBsurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun ori inléturares mAsurilor luate, dack fapta a 254 alin. (1) NCP} |. degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui avutca urmare un dezastru S22. sTRUCTURA INFRACTIUNTI A. Obicet a Suridic ~ patrimoniul gi relatiile sociale referitoare la protectia pate SSA, ol Eee ol 2. Material =. punedameona: Coe scat, aap, Serene wae componente ale acestora; Vo bunul poate ot apartina fap tuftorulut, B. Subiect 3. Activ Gutor, a.orice perseana (Fizica/juridica) care coautor, are capacitate penals Grctusiv instigator, preprivtarul bunulut);240 | Olstrugerea calificata complice) ToS biparticipatia penala este posibila in 2. Pasiv ~ persoana (fzicS/juridies) cAreia Hi apartine bunul distrus, degradat ori actus in stare de neintrebuintare de faptuitor. Statue obiectiva 2. Element material (+ a. distrugerea — incetarea existentel fizice a bunulai; [— b. degradarea = deteriorarea unui bun ce are drept urmare alterarea sub- pentru ca bunul sa poata fi utilizar eau valorificat, este necesart efec- cuarea de reparatii; [+ ©. aducerea in stare de neintrebuintare — imposibilitatea folosiri bunukat potrivie destinatic! sale; nu este Recesar ca bunul = fi fost distras: sou degradat: }—> 4. impiedicarea Iuarii masurilor de conservare ori de salvare a unui bun, L_, e.miaturarea masurilor uate in scopal conservarit ori salviiei unui bun. 2, Urmaren ~ producerea unui dezastrur imedine Y dezastrul = distrugerea sau degra- darea (precum gi celelalte modalitati normative prevazute de art. 253 NCP) unor bunuri imobile ori a unor lucrAri, echipamente, instalatii saucomponente ale acestora gi care a auut ca urmare moartes sau watdinared corpo- rel @ doud sau mat multor persoane fart. 254 alin. (2) NCP] 3. Legatura de | - trebuie dovedita legstura dintre elemental cauzalitate material $i urmarea imediat D.Latare ~ practerintentic: cubiectiva acs autorul a comis fapta cu intentie (directs sau indirecta). se va refine concursul intre distrugerea calificatS gi omorul, calificat/vatamarea corporala. Forme 2. Acte ~ posibile, dar neincriminate. pregatitoare 2. Tentava ~ posibilé of incriminats. produceril dezastrului: 3. Consumare @. faptA consumata: in momentul b. fapta epuizata: poate f comisa in forma continuats. epuizandu-se dupa cfectuarea ultimului act de executare (unitate legala), ® Ff osservarn 2. distrugeres seu degradares unor mijloace de transport in comun, de marfuri sau persoane va constitul infractiunea de distrugere (art. 253). tar nu cea de distrugere calificath; 2. dacd fapta de distrugere are ca object alte bumuri decat cele enumerate limitativ de art. 254 alin. @) NCP sau are drept urmare moartea sau vitimarea corporal a unei singure perscane, ae va refine comiteres infractiunti de distrugere (art. 253 NCP) in concurs cu omorul (simplu sau242 | _Distrugerea calificats ealificaty, corporala, dups caz; de art. 254 alin. (1) NCP. lovirile smu VAtAmarile cauzatoare de tmoarte ori vatimarea tentative la infractiunes de distrugere urmatt de moartea sau yatamares Corporala practerintentionata a dowd sau mat mulfor persoane se va sanctiona cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea consumati prevazuta G. Conditii de procedibilitate gt pedepsibilitate ~ actiunea pensld se pune in miscare gi se exercité din offeiu.Figa nr. 4a DISTRUGEREA DIN CULPA 1. PARTEA TEORETICA So 1. DEFINTIFIA LEGALA Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare, din cules. scarred (bum, hie: deci scest= qpartow Eipbastemtut, fn ica savarsits pri sul in care Fapta este n incendiere, explozic sau prin orice alt asemenea mijloc sf dacd este de naturd sd pund tr pericol alte persoane sau bunurt (art. 255 NCP) S22. sTRUCTURA INFRACTIUNIE A. Obiect a. Juriaic ~ patrimoniul 91 relatiile sociale referitoare 1a Protectia. patrimoniulut, 9 posesiei or a detent 2. Material [+ = banal mobil corporal, animat sau L_. wb. bunurile imebile. B. Subiect 1. Activ (autor, | p> a. orice persoana (fizicd/juridica) care coauter, are capacitate penalaiz instigator, complice) |» &. proprictarul bunutus poate fi Sublect activ al infracthunit;244 | Distrugerea din culpa [U— < persoanele care au determinate Inlesnit sau ajutat in orice mod, cu intenfie, la savargirea distrugerit din culpS vor f sanctionate pentru instigare, respectiv complicitate la infractiunea de distrugere (art. 253 NCP), iar autorul pentru infracti- unea de distrugere din culps. . Pasiv = persoana (fizicajuridicS) careia Hi apartine bunul distrus, degradat ori adus in stare de neintrebuintare de faptuitor. ‘ Leture obiectiva 2. Element material [—> & distrugerea — incetarea existente: fizice a bunului; [> b. degradarea — deteriorarea unui bun ce are crept urmare alterares sub- stanfei sau a esteticit acestuia; wal SX poats fi utilizat sau valorificat, este necesari efec- tuarea de reparatii; pentru ca bu: Is ¢. aducorea in stare de neintrebuintare = imposibittatea folosirii bunului potrivit destinatiei sale; nu este necesar ca burl |S fi fost clistrus sau degradat: fe esentiale: elementul material se realizeazS prin incendiere, explozie ort prin orice alt asemenea mijloc, dacd exte de naturd 2d pun tn pericel alte per- soane sau bunuri art. 255 alin. (1) NCP};Ci a. aistrugeren qecluie oil fix ae manure 84 pund In pericol alte persoare sau burturi (pericol poterspial) 2. Urmares ~ potenfialitatea crearii unei stan de. perical jonediats ca urmare a distrugerti, degradari, aducerti Im stare do neintrobuintare a unui bur potrivit noului Cod penal, urmarea imediats Priveste pericolul la care sunt supuse alte Persoane ort bunuri im cazul variantel agravate, urmarea ime- lata consta In produceres unui desasere 3. Legatura de | - webuiec a He doveditn cauzalitate ~ culpa cu prevedere (ugurinfa) sau fra prevedere (imple, D. Lature subiectiva Brepoalay, a > distrugerea, degradarea eau aducerea in stare de nefnere. - buintare, din culp&, a unui bun, chiar dac&é acesta apartine faptuitorulus tn cazul In care a avut ca urmare un docastre [art 255 alin. (@) NEP1. 2. Foun. a. Acte Tne sunt pocibile pregititoare ZFeneative | —nu cere posibiia 3.Consumare |——* fapta consumats: in momentul in care fapta este dle naturd si producs o stare de pericol aleXeuiosc elemental activitatilor care material.246 | Distrugerea din culpa | G. Conditii de procedibititate 3 ~ mctiunca penalé se pune in miscare gi se i pedepsipilitate exereits din oftciu. AIA a cartes Practica ATA transportarea unor mirfuri periculoase de citre persoane neautorizate si ca moniearea uner dispozitii legale privind securitatea transportului, Ciimats, de producerea unei explozit soldats cu moartea, ‘vatSmarea corporala a mai Gnultor perscane si distrugerea unor bunurl justifics cpeecieres cS exista Vinovatie in producerea Infractiunilor de ucidere din culpa, vat&mare corp: raid din culpa gi distrugere din culpa (C.A. Galati, =. pen. dec. nr. 130/2008).Fisa nr. 45 TULBURAREA DE POSESIE ([S]l 1. PARTEA TEORETICA S11. DEFINTFIA LEGALA a parte, fir’ drept, prin violenfa sau ameninta Ocuparea In Intregime sau ori prin dessuntarea sau stramutarea semmnelor de hotar 3 wrvai imobil aflat Sinisa, Sra consimfamantul acestuia sau fara aprobare prealabua primita in ort refuzul de a clibera imobilul astfol ocupat [art 256 alin. (1) condigiile les) NeP} S22. sTRUCTURA INFRACTIUNIL A. Obiect a Juriaie [= a. principal: relatille sociale referitoare la protectia patrimoniulut gi a pose- sici de fapt a bunurilor imobile: L_+ ». secundar: ibertatea psihica a pe Soanci, integritatea corporala sau Siinaratea acesteia an bun imebil seu o parte esta 2. Material in scesta. care se afl in po Sau detentia unei persoane: L_. bp. sccundar: corpul persoanei.24s 1 Tulburarea de posesie B. Subject 1. Activ Cuter, [> sorice persoanS (Szica/juridics) care coautor, are capacitate penal; i |—+ &. proprietaral bunului poste 6 su pice Biect act al infractiunds, in cazul in care ocupa imobilul aflat in posesia legitima a persoanei vAramate: L_. . participatia penal este posibila mn toate formele, 2. Pasiv persoana (fisici/juridics) care are in posesie (legitima) de fap bunul mobi: (—+ b. proprictanul imobilului, atunci cand imobilul nu este in stapanires sa. © Tatars obiectiva 4. Element material = ccuparea efectiva, Mrs drept a unui mobi aflat in posesin altuia, fara consimfamantul acestuia sau farsi aprobare proalabild primits tn con- digiile legit (infractiune continua); Y Cerinte esentiale: p> 2. ocuparea trebuie sa fie facut (fara arept; L—* 2. ocuparea trebuie of fie realizats prin vivlenta seu amentntare ort prin desfiintarea sau stramu- tarea semnelor de hotar, 2: Urmaren imediats = trecerea, Fara crept, a imobilulut orf @ unet PArfi a acestula in stapanires de fapt a FAp- fultorulud 3. Legatura de cauzalitate ~ rezultA din materialitates faptel, nefiind, necesar sii fie dovedita.ers “intentia direct sau indirects; sublectiva = nu prezinté importants scopul sau mobilul cu care a fost comiss fapta. Forme 2 Acte ~posibile, dar neincriminate. pregatitoare 2. Fentativa ~ posibils, dar neincriminars 3. Consumare | p> a. fapta consumata: In momentul ocu- Pari definitive a imebilulut seu = tunes parti a acestuias L_+ p. rapta epuizata: se epuizeazs in mo- mentul in care inceteazs ocupares FMr8 drept au cAnd infractorul eate condammat definitiv pent sires infractiunit de tulbura peices, @® ©. opsenvatm semnele de hotar ori reperele de marcare nu constituie object material al infractiunii de tulburare de posesie. cAnd fapta consta in desfintarea fapta nu este Hipicd dacd proprictarul unui bun imobil detinut abuziv de un tert occupa bunul, ,,tulburand” posesia abuziva a terpulut: dacs, dupS instrsinarea imobilului, fostul proprietar refuza sa 1 pSriseascd, nu sunt intrunite elementele constitutive ale nfractiunii de tulburare de posesie. deoarece nu va exista 0 .ccupare”: infractiunea de tulburare de posesie absoarbe nfractiunea de loviri sau alte Vielente in forma de baz’ prevazuts in art. 193 alin. (1) NCP. infractiunea de amenintare prevAzutA de art, 206 NCP sau infractiunea de distrugere prevazuta ce art. 253 alin. (1) NCP:250 | Tulburarea de posesie 5. infractiunes de tulburare de posesie se va refine In concurs cu infractiunes de loviri sau alte violente In varlanta agravata prevazuta In art. 193 alin. @) NCP, vatamare corporalé prevazuts de art 194 NCP, cu cea de santa) prev&zuts de art. 207 NCP orf distrugerea in varianta agravata [de pilas, art. 253 alin. (4) NCP, cand fapta este comisS prin intermediul unei exploziil: 6. dacs fapta este comish de tref sau mai multe persoane impreund, urmeazt a fi retinuta circumstanja agravanta general prevazuta de art. 77 lit. a) G. Conditi! de procedibilitate | —> ectiunea penalé se pune in migcare le i pedepatbilitate plangerea prealabila a persoanei vata- |» plangerea prealabils trebule formulacs fm termen de 3 luni de Ia data Ia care persoane vAtimatt a cunoacut persona care i-a tulburat posesia: retrageres plangeni preslabile tnlaturi Hispunderea penali BTA. i, paren rencnck ATA niu comite infractiunes de tulburare de posesie cel care efectueazs actiunes de ocupare a unui imobil in baza unui ordin de repartitie sau cel care realizeard aceasta actiune in baza unei hotarart de evacuate (LOCI. 5. pen., dec. nr. 5670/2004) ATA rapta inculpatuiul de 2 ocupa tn Tntregime o suprafats de teren ce se afla mn posesia pArtii VAtamate intruneste elementele constitutive ale infractiunii de tulburare de posesie, si nu ale infractiunii de nerespectare a1251 hotarari judecatoresti, chiar dacd anterior, printr_e sentinta civila ce nu a fost pus& in executare pans Ia data comiterii faptel, inculpatul fusese obliget s8 lase libera posesia gi proprictates terenului parti civile (CA. Pitesti, 5. pen., dec. nr. 147/2009) ATA rapt inculpatuiui de « ocupa o portiul © din gradina sopiel fratelut sau, prin desfintarea semmnelor de hotar, nu constituie infractiunes de tullsurare de posesie, Hpaindu-i elementul sublectiv, dack drepturile celer doua parti aveau caracter litigios, iar Intre loturi nici mu era stabilit vreun hotar (C.S.J. 5. pen.. dee. nr. 2263/1993),Fisa nr. 46 = ULTRAJUL | PARTEA TEORETICA, So permryia LEGALA Ameninjarea siivargitt nemijiocit sau prin mijloace de comunicare direct, ) lovirile sau vatSmarile cauzatoare lovirea sau alte violente, vSt&marea corporal de moarte ori omorul savargite impotriva unui functionar public Indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de sta aflat it oxercitarca Hlor cle serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atributit [art- 257 alin. (2) NCP} forme asinitate: Constitui mpotriva unut functionar public @. s8vargirea unei infractiunt care Indeplineste o Functie ce implicd exercitiul aurtoritapil de stat ori asupra bunurilor acestuia, In scop de intimidare sau de e. exercitarea atributiilor de serviciu legstura cu razbuna [art. 257 alin. (2) NCP]; e8varsirea unei infractiuni impotriva unui membru de famitie al public care indeplinegte o functie ce implics asupra bunurilor acestuia, mn public fart. 257 functionaralut oxercitiul autoritati scop de Intimidare sau de razbunare, in leg: de serviciu ale functionarull dle stat ori atribufiilor alin. @) NCP].= _ 2. srRucTuRaA iwFRAcTIUNTL a. Juriaic [> @ principal: relapiile sociale referiteare la respectul datorat autoritatiler de etat 9f functionarilor care exercit® o activitate In cadrul acestora: se Aduce atingere prestigiulai functici exercitate de persoana protejats: L—+ ». secundar: relatiie sociale referitoare la Hbertates psihics ort In intesri- tates corporals seu sarStatea functl enarulus public 2. Material [> @. corpul persoanei, cu exceptia cazului in care faptn @e sivargeste prin amenintare: L_. bo. in cazu! variantelor asimilate, obiect material poate fi si bunul fumctio- narului sau al membrului de familie B.Suviece | 4. Acuv (autor, | -—> a. orice persoand (fizica/juridics) cu coautor, capacitare ponals: instigator, L + petephtic panei 2. STRUCTURA INFRACTIUNIL A. Obicct a. Fariaie = relatiile soci autoritafilor cle stat Ja varianta agravata: uniformele sau asimilats; semnele distinctive ale unei autoritart publice B. Subiect 3. Activ (autor, instigator, complice) _ participatia: penalaé este posibila in orice persoana (fizies/juridics) cu capa citate penala: toate formele,rr 2 —unitetea sau instituta care realizeaz’ auto- Fitatea de stat © Eatura obiectiva 2. Element materia p—> a. folosirea fara drept a unei calitayi Oficiale care implicd exercitiul auto- FLSE de stat Insouta sau urmata de efectuarea unui act legat de acea Le b. actu! cfectuar mu frebuie s8 inde plineascd toate condifiile cerute de valabil 2 Urmares ~ stares de pericol pentru sutoritates statului imediats roman, 3. Leg&tura de | — result din materialitates faptci tipice, neue cauzalitate Dulned sa fe doveaira 1D. Varianta asimila ——+continuarea exercitarii unei functil ce implica exercitiul autoritatii de stat, dupa ce functionaral public a picrdut Gem porar sau definitiv) acest drept conform Iegit. E. Varianta agravata comiterea faptei in forma de bass sau de o persoana care poarta, far8 seme distinctive drept. uniforme sau ale unei autoritatt publice. ~intentic directs sau indirect pregatitoare ~ posibile, darn262 | Uzurparea de calitayi oficiale 2. Tentativa — posibils, dar neincriminats, in momentul efec- de catre persoana care foloseste fra drept calitatea oficiala: L_. 4. rapta epuizata: poate fi 3. Consumare | + a. fapta consumat raarii actului cemiaX in forma continuata, epuizandu-se dupa efectuares ultimulut Guitare legala) ® #. osservarn catitates oficiald este aces abilitare legala a unei persoane care exerciti © Ghunuta functie de a efectua acte ce intra In atribupiile functiel sale si care pot produce consecinte juridice calitatea oficials trebuie 2&4 implice EKreitiu? autoritdpi de tat, adic& acea calitate care implica exercitarea unor Sixioutu in cadrul organclor puterii statale referitoare la Tuarea de masuri cu caracter obligatoriu gi asigurarea respectirii lor mu se va retine comit 288 ali erea infractiunii de neexecutare a sanctiunitor penale (art (1) NCP]. dack exercitarea functici a fost interzisS ca urmare a Ablicarii peclepse! complementare, caz In care Infractiunes de uzurpare de calitsti oficiale absoarbe aceacts infractiune, 1 Conaiai de procedibitate $i pedepsibilitate ATA a carrer eractica ATA apts incutpatutur de asi atribui fad drept calitatea de detectiv Tactianca penal so pune in migeare Gi Se oxercita ain particular nu intrunegte elementele constitutive ale infractiunii de uzurpare Ge calitaqi oficiale. deoarece detectivul particular nu desfagoars o activitate Co implicd exercipiul autoritatil (Irits. agi. s. pen. dec. nr. 739/1998).BIBS pegnizeree incutpatuiui in politist, eemath de indeplinires unui act legat de acea calitate, imprejurare in care acesta a sustras prin violenga bunuri aflate asupra parpii vatamate. intruneste elementele constitutive atat ale infractiunii de t@tharie, c&t si ale aceleia de uzurpare de calititi Oficiale, autonomia celor dous infractiuni decurgand din specificieatea elementelor constitutive ale fiecSreia (C.A. Bucurest, s. a Ila pen. dec. nr. 166/200).Fisa nr. 48 NEDENUNTAREA (ll 1. PARTEA TEORETICA 7) 1. DEFINTTIA LEGALA Fapta persoanei care, luand cunogtints de comiterea inci fapte previizute de legea penald contra vietii sau care a avut ca urmare moartea unei persvane, nu Ingtiinteaz& de indata autoritatile (art. 266 NCP). = 2. srRUCTURA INFRACTIUNTT ees ae = felnjiile sociale veferitoare Ia tnfapeuirca justitien 2. Material anu are. B.subiect [4. Activ Gutor, [-—> a. instigatorul si complicele moral: coautor, orice persoana (fizica/juridics) care instigator, are capacitate penala; complice) 1b. coauroratul nu este posibil 2. Pasi stata 1 Latura 2. Element Somisiines incunostintarii de Tudela obicctiva snaterial organelor de urmdrire penald ca privire le Savarsirea de catre un tert a unel sapte previ ute de legen penald contra wiefil env care a avut ca urmare moartea unei persoane de care faptui- torul are cunastints.2. Urmarea, imedinta < starea de pericol pentru infaptuires actulut de justitie penela Gnfractiune de pericol sbatract). 3. Legatura de cauzalitate ARSE Santina eae aaa ERENT dovediral 1D. Latara subiectiva nu prezinta Spice intentia directa sau indirecta: importanta mobilul sau scopul comiterii faptel =. Forme a. Acte pregatitoare = nu sunt posibite, 2. Tentativs aie aoe pottia. 3. Consumare [— + © fapta concumata: in momenta mm care fSptuitorul care are in mod cert cunogtinta de savargirea uncia dintre faptele prevazute de legea penal& limitativ enumerate de lee mu denunts de Indara— fapta muntoriektifons L_. b. fapta epuiczata: poate & comies in forma continuata, epuizandu-se @ups efectuares ultimului act de executare (unitate legals). @® +. osservaru: persoane, si nu doar pentru faptele intentionate contra vietii, fie atunci Sand faptele sunt incriminate autonom. fie atunci cand acestea sunt absorbite In continutul unef infractiuni complexe; legea prevede obligatia de denuntare pentru toate faptele prevazute de legea Penalé contra viefii sau care au avut ca urmare moartea unei266 L__Nedenunsarea dack © persoana nu denunts comiterea uneia dintre infractiunile limitativ prevazute de art. 266 NCP gi comite deopotriva gi acte de favorizare a fSphuiterulsi sau de t#inuire, se va refine numali Infractiunea de favorizare a fAptuitoruli, respectiv thinuire; dacs omisiunea denuntarii priveste mai multe fapte prevazute de legea penalé sAvArgite in aceeagi Imprejurare, se va retine o singura infractiune Ge nedenuntare, pentru retinerea comiterii unui concurs de infractiuni de nedenunfare find necesar ca faptele prevazute de legea penala s4 fi fost comise succesiv. se nepedepsire Causa speciala de 2. neden mtares sSvargith de catre un membru de familie (a se vedea art. 177 NCP); 2. situatia in care persoana care, inainte de Ppunerea in migcare a actiunil penale Impe- trive unel persoane pentru savargirea faptei nedenuntate, Incunostinfeazs autoritatile competente despre aceasta sau care, chiar dups punerea in migeare a actiunii penale, @ inlesnit tragerea la raspundere penali a autorului sau a participantilor. ARIAS i earcren practica ATA paca ta sivarsirea unei fapte au participat mai multe persoane, acestea nu au obligatia de denuntare si. ca atare. nu pot fi acuzate de sdvarsirea infractiunii de nedenuntare (T.S., s. pen. dec. nr. 1871/1968)Figa nr. 49 OMISIUNEA SESIZARIL 1. PARTEA TEORETICA => 1. DEFUNITIA LEGALA Fapta functionarulut public care, ludnd cunogtints de asvargirea unel fapte previtzute de legea penala tA legaturs Gu serviciul, 1 cadrul caruia igi iInceplineste Garcinile, omite sesizarea de Indata a procurorulul sau a organului de cercetare penal (art. 267 NCP). => __-2. sTRUCTURA INFRACTIUNIL a. Juriaic justivied, j=] sociale reforitoare la infaptuirea 2. Material a. Activ Gauter, |p—= a. autor: functiona: eoautor, Ye public: ss instigatorul si complicele: orice per- instigator, sonns (izica/juridies) care are capa- complice) citate penala; L~ c. coautoratul nu este posibil. 2. Pasiv = staear ©. Latura a. Element _ omisiunes sesizarii de indata a procurorulul material sau a organului de cercetare penald de catre268 1 Omisi functionarul public care @ luat cunogtinjs de savarsirea unel sapte prevazute de legen penala in legdturd cu serviciul, im timpul exercit&rii funcfici sale sau a indatoririlor de serviciu. 2. Urmarea imediats, - starea de pericol pentru Infaptuirea actulat dle justitie penala (nfractiune de pericol abstract), 3. Legatura de cauzalitate = rezulta din materialitatea faptel si nu trebuie Aovedies. 1D. Latura “intentia directs sau indirects; subiectiva | - nu prezinta important’ mobiul sau scopul comiter!i faptei ‘ tipice. E. Varianta |» omisiunea sesizarii comisa din culpa. F. Forme 1 Ate “nw sunt posibile. pregatitoare 2. Tentativa = nu este posibila. 3. Consumare [> @ fapta consumats: in momentul in care fiptuitorul, care are in mod. cert cunostints de sAvargirea uni Infractiuni im leg&turs cu serviciul, nu sesizeaza de indata organele de urmrire penala, L—» b. fapta epuizata: poste fi comiss in formS continuati, epuizinduse dupa efectuarea ultimuli act de executare unitate legals).@® co. osservarm AuGe keep haterrat ee eatin Neegewinerin -Seiemnm eitiaes Gum cptiae gis meee ae legaturs cu serviciul, fapta nu constituie Omisiumes sesizari, insd poate f angojata rispunderea penals pentru infractiunes de nedernungare (art. 266 Nery, ack functionarul public comite acte de faverizare = fiptuiterului cau de tSinuire, se va refine Mumai infractlunea de favorizare a faptuitorulu: respecty tainuire: fm cazul in care Functionarul public are si calitatea de tainuiter al bunu- tilor provenite din fapta prevacuta de leges penals sau favorizator al faptultorulul, nu se va refine In concurs infractiunes de omistune a sesizarii cu thinuirea. respectiv favorizar epegreser yey seins a faptuitorulas, cf mumai aceste ATA | eazren practica ATA pentru extstenta infractiunii de omisiune a sesizarit este necesar ca organulii de urmarire penal despre sav. So ser vies Sx cmtiral 1. DEFINITIA LEGALA Sesizare penals, fcuth prin denu 4 fapte provitzute de legen penala ori nL catre o anumita pers {sau plangere, cu privire la existenra cdturd cu sivdrsirea unei asemenen fapte de and, cunoseand 4 aceasta este nereala (art. 268 alin. (2) NCPJ. Constituie verianta asinilatd a infractiun i produceres sau tichsirea de probe in scopul de a dovedi existenta unei fapte prevaizute de legea penals ori (en acesteia de cétre o anumits persoana (art. 268 alin. (2) NCP]. 2. SYRUCTURA INFRACTIUNIL a. Juridic [= & principal: relaptile sociale la TnfSptuirea justitiel; Le wb. secunaal Je referitoare la protectia juridica 9 persoane! acu vate pe nedrept (libertatea. giul profesional ete. implicate pe dura penals) 2. Material nae ave, prest sle persoanel nedrept o proceB. Subiect a. Activ (autor, instigator, complice) + orice perseans (fizica/juridica) care are capa- Citate penala. 2. Paste principal staal secundar: persoana (fizica/juridicay Bcuzata pe nedrept de savargires unei infractiuni ori cea in acuzarea carein au fost tcluite probe min- pluralitates de subject pasivi secun- dari atrage retinerea concursului de infractions © tature obiectiva 4. Element material sesizarea organelor de urmarire Ppenala prin plangere sau denunt cu privire la existenta unei fapte preva- gute de legea penal cunosednd ci Beeasta este nerealA (scsizarea cinoasd); Vonu este necesar fi fost identi Ficat $i fSptuttorul; sesizarea fm legSturi cu savarsirea tinei fapte prevazute de legea penala de catre o anumita persoana cunos- Sand cA neeasta este nerealé (rivi- nuirea mincinoasay: Vo este necesar ca invinuirea min © persoans72 | _Inducerea tn eroare a organelor judiciare 2. Urmarea = starea de pericol pentru Tnfaptuirea actului imediata de justitie penala Gnfractune de pericol Abstract) S Legatura de | - resulta din materialitates faptei gi nu trebuie cauzalitate dlovedita. D. Latura subiectiva ~intentia directa sau indirecta; - nu prezinta importanta mobilul sau scopul comiterii faptei pice. E. Varianta asimilata + producerea (prezentarea) de probe nereale Gninci- noase) sau ticluirea (construirea) unor asemenea probe im scopul de a dovedi existenta unei fapte prevazute de legea penal ori sdvargirea acesteia de catre o anumita persoana, -dacd produceren sau ticltirea de probe mincincase constituie ea Tnsdsi Infractiune, se va retine concursul cu infractiunes de mducere In eroare a organelor juciciare, F. Forme a. Acte ~ posibile, dar neimeriminate. pregatitoare 2. Tentativa posibils, dar neincriminats. 3. Consumare [—+ 2. fapts consumata: in momentul depunerii plangerii, plangerii pres labile sau a denuntului la organul juciciar ori al folosirii probelor min- cimoase produse sau tcluite in fata re (nu Ia momentul organelor judici Intoemirii acestora): Lb. fapta epuizata: poste comisa in forma continuata, epuizandu-se dupa efectuarea ulimului act de executare Canitate legals).® oc. osservaru in forma de baz’, Invinuirea minciness’ nu poate 4 realizatt dec&t prin lactele de sesizare prevazute explicit de lege. iar nu prin daren de declaratit mincinoase Gn aceasta ipoteza, se va refine numa mSrturia mincinoass): 2.3m cazul In care sunt siVargite ambele forme ale infractiunii, mu se va retine un concurs de infractiuni, cio unitate naturala de infracHlune: 3. mu este necesar, pentru rejinerea formei asimilate, ca producerea sau Hcluirea de probe mincinoase sa fi fost facuta de persoana care a realizat Sesizares/invinuires mincinoass: 4 im casul In care sunt formulate mai multe sesizdri/invinuiri mincinoase succesive, de mai multe persoane, tou denuntatorii vor putea # trast la FAspundere penalA pentru inducerea In eroare a organelor judiciare, Representand importanta faptul cS organcle judiciare Fusesers anterior HH. Cause speciala de nepedepsire | dack faptuitorul declars, Paints de pelinerea, arestarea sau do punerea ti migcare @ actiunii penale tmpotriva celui fata de care sa facut denuntul sau plangerea ort Sau produs probele, ck denuntul, plan Berea sau probele sunt nereale (art. 268 alin. @ NCP) Fy AIA AIA niu se poate retine eroarea drept cauz8 de Inlaturare a caracterulul penal al faptel fn situatie In care inculpatul, dupS ce # Incheiat un contract de Vanuore-cumparare a unui tmobil, autentificat la noteriat primind gi Ppretul cuvenit. a formulat ulterior 0 plangere penala impotriva cumpa- . PARTEA PRACTICA, J274 1_Inducerea tn eroare a organelor judiciare yarorilor pentru svargirea Infractiunilor de fals gi uz de fais, Invinuindusl Ca on dosarul notarial menfionat i-ar A contrafaicut semnatura gi apoi au Cat de Inscrisurile faloificate. Cereeta&rile neconfirmand e& acestia ar fi Bavargit Vreuna din aceste infrac fant. in med legal s-a concluzionat Ta plangeres = fost fScuté cu rea-credint’ (C.A. Plolestl, s. pen. dec: ne. 49/1997) ATA Momentut consumaril infractiunti de denunjare calomnioass este repre- gentat de date prezentarii denuntulul saw plangerii la organul competent Qinu de data intocinirii acestor inserisuri (T.S., s. pen., dee. nr. 2657/1972).Fisa n: Si FAVORIZAREA FAPTUITORULUI Fl 1. PARTEA TEORETICA S11 peFmryia LEGALA Ajutorul Intelegere stabiita tragerii la raspundere penalé, executart 14 moral. p Empul sAvarsirii faptei prevazute direct sau indirect, dat unui Mptuitor rs o de legea Gri amu Ingreunarii cercet&rilar intro cauzK penala, Mbertate [art. 269 alin. (1) NCPI uunei pedepse sau masuri privative de Sz. sTRUCTURA INFRACTIUNIT A. Oviect a. Jurtatc 2. Material ~ relatiile sociale referitoare lat Recctteres nstigator, complice) orice persoans 2 care are capacitate penal; Sublectul activ nemijiccit at infract- unit de Favorizare a Faptuitorulut poate fi la randul sau favorizat: persoana vatamata sau avocatul suspectulus/inculpatului pot fi autori af infractiunii de faverizare a faptul-Favorizarea faptultorulut Cea. nu poate fi participant Ie infracHunea de favorizare a Faptuitoralu; partic pantul la comiterea imfractiunii ~stacal < Latura obiectiva 2. Element = sjutorul dat unui faptuitor, direct sau indirect. in scopul impiedicarii sau ingreunsrii cerce- tArilor intro cauz’ penals, tragerii In raspur- dlere penald, executirii unet pedepse sau mAsuri Privative de libertate Gavorizaraa personalé) 2. Urmarea imediats < starea de pericol pentra infaptuirea actulul de justifie penala (infractiune de pericol abstract). 3. Legitura de cauzalitate - rezulté dim materialitatea faptel gi nu tebuie dovedits intentia directs sau indirecta; - nu prezinex tipice. impostan{a mobilul sau scopul comiterii faptel ©. Forme a. Acte pregititoarc - posibile, dar neincriminate 2. Tentativa = posibila, dar neincriminats. 3. Consumare a. fapta consumata: in momentul in care este acordat ajutorul faptuitorulai: Vo nu prezints important’ pentru con sumarea infractiunti dacd cerce- tSrile Intr-o cauzA penala, tragerea la réspundere penal, executarea unel pedepse sau masuri privative de Libertate nu a fost efectiv impie- dicara sau Ingreunata:Coe. capta epuinata: poate & ekvargita tn forma continuats, cas im care fapta oe epuizesza la momentul realizar ulti wuulat act do executare, @ F. osservatTo infractiunea de favorizare a fptuitorului este autonoma de infractiunes a comiss de cel favoriaat; infractiunes are caracter subsiciar, find refinut& numai dacs nu exists alte incriminart speciale ale favorizarit; nu reprezinta o conditie pentru retinerea tipicitatit fapte! puneree im ms ES care a actiunii penale Tmpotriva Faptuitorulul faverizat, 4. dacs ajutorul dat fSptuiterului vizeazd evadares. fapts va aves o incri- minare autonoma in infractiunea de inlesnire a evadarit: 5. daca intelegerea de a-I ajuta pe autor are loc anterior sau concomitent cu sivargirea infractiunii, se va refine complicitates la infractiunes sSvArgits de autor: 6. pedeapsa concrets aplicats favorizatorulut nu poate fi mai mare decat Pedeapsn previzuts de lege pentru autor: 7. favorizares poate interveni ps parcursul verificarilor prealabile, in tot i penale, indiferent deck cursul urmaririt penale (dupa Ineeperca urmari $9 dispus sau nu continuares efectuAart urmaririi penale fara de suspect ori dacs @ fost puss in migenre actiunea penals), in cursul proceduri de amers preliminars orf al judceatii im prims instants eau in apel ort dupa ramAanerea definitive a hotararit: necorespunzatoare adevarulai marter de declaratii J pensie constituie mumat efectuares de cAtre padaenicires urmite care pot conduce Ia fnfractiunea de marturie mincinoass: daca o persoand care este auciats In cadrul procesulul penal gi care mu are calitatea de martor, expert sau interpret GK declaratii mincinoase In= ae AIA , ASIA rapia unet persoane care, afland Faverizarea faptuitorulul scopul de a 24darmici tragerea Ia raspundere penalA e unui fSptuitor, se Va refine comiterea infractiunit infractiumea de fals In declarasit de favorizare a fAptuitorului, jar nu Cauze speciale hu ae pedepseste Favorizares realizat de un nepedepsire membru de familie (a se vedea art. 177 NCP); dac& infractiunea este savarsits Tn participatic, cauza de nepedepsire se retine numai in cazul fm care favorizatorul are calitutea de sof seu rudd cu tofi faptuitorit. PARTEA PRACTICA “se Tn executares unel pedepse privative Sesizeazs organele de urmarire penals ahinmand oS este autorul unei anume infractiuni, pe care el nu © comiscse, pentru a zadaenici urmarirea penals tmpou deo libertate cu durata mare, Va adevaratilor vinovatt. pe Gare i cunostea, constituie infractiunea de faverizare a fptuitorulyi (CA. Bucuresti, ga Ia pen., dec. nr. 216/1996). Fapta de @ avertiza. prin intermediul telefonulul, perseana care are cali tatea de complice la s8vArgirea infracHunii de luare de mits 8 paraseasct locul unde urma a8 fle surprins de organele judiciare in flagrant, primind suma de bani pretinss ca. mit, infractiunit de favorizare a nr. 1978/2009). tntruneste elementele constitutive ale fSptuiterulur (LE.CJ., 5. pen. decFiga nr. 52 TAINUIREA PARTEA TEORETICA = S_1. DEFINNTIA LEGALA Primirea, dobandirea, tray rea valorificirii unui bun, de cdtre o persoana care fie a cunoscut, fle a prevazut din imprejursrile concrete cf Seesta provine din sivargirea une fapte prevazute de legea penals. chiar fara a cunoaste natura acesteia (art. 270 alin. @) NCP} S22. sTRUCTURA INFRACTIUNTL A. Obiect a. Furidie — relatiile sociele referitoare Ia mnfaptuirea justitiel, respectiv cele privitoare la protectia patsimonialal, 2. Material (sa. bunul mobil sau imobil prin des Hmatie care provine cin savarsirea unei fapte prevazute de legen penal&: L—.p. acelasi bun poate fi succesiv obiect material sl mai multor infractiuni de tsinuire, comise de fiptultor! diferit. B. Subiect 2. Activ (autor, |» a. orice personns (fziea/juridica) care conutor, are capacitate penala;280 1 TAinuire: instigator, complice) [| —= 6. proprictaral bunului poste # subiect activ al infractiunii, im cazul in care tSinuieste bunurile provenite din oi- vargires unei fapte prevazute de legea penalS impotriva posesorulul neproprietar sau a detentorulul: Lee. nu poate f participant Ia infractiunes de tainutre persoana care # participat ja comiterea faptel prevazute de leges penals din care provine bunul, 2. Pasiv @. principal: stacut: b. secundar: porsoana (Fizie#/juridies) care a pierdut posesia sau detentia bunulut obiectiva 2. Element material [re primirea unui bun provenit din sa Vargirea unei fapte prevazute de legen penal& — tiimuiterul doban- deste derentia precara a bunului: Jeb. debandirea unui bun provenit din sivargirea unei fapte prevasute de legea penalé — tinuitorul doban- deste proprictates bunului, Jee. transformarea unui bun provenit din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala = tainultorul modifier forma sau substenta bunului in scopul Ingreundrii recunoagterti acestula. L_. a, intesnirea valorificarii unui bun pro- venit din sivargirea unei fapte preva- zute de legea penals — tinu realizenzd acte care faciliteasd tstri- inaree bemealei.2. Urmares ~ starea de pericel creatA pentru Infkptuires srncdiats, justiier prin trecerea bunului In stépanires inuitorului sau prin modificarea bunulul, 2. hegiters de |\- seat Give eile Spiel. Bebe eauzalitate necesar si fle dovedits, 1D. Latura “antenfia directa; subiectiva — mu intereseazS mobilul sau scopul sAvargirii faptei; aceste Giement= pet S avute i veders de instent& ts momental induvidualizarii pedepset. E. Forme 2. Acte ~ posibile, dar neincriminate. pregatitoare 3 Consumare |= a. fapta consumata: in momentul in care are loc primires, dobandirea, Granaformerce unui bor provente din s&vargirea unel fapte prevazute de legea penala ont inl Valorifieseit tut; a oe ee continual, epuizanduse dupa efectuarea ultimului act de executare Ginitate legals) ® Fr. opservatm 2. tSinuirea este conditionats de existenta unui bun provenit din comiteres aAnterionra a unel fapte prevazute de legea penala: 2. tNinuttorul nu poate s participant la aivargirea, nfractiunii din care provine bunul, deoarece tinuirea este-o infractiune autonoma atat faya de infractiunea corelativs, ct si fats cle complicitatea la aceasta:ze2 | Tainutrea Dunul taimuit poate proveni si fmpotriva patrimoniuliui: ain din comitercs altor infrachiuni decat cele uatia fn care persoana care primeste, dobandeste sau transforms un) bun provenit din aivargirea unei fapte prev: mite de legea penala are © Intelégere prealabils sau concoritent’ sSvargiri faptei cu participant: 1a MSiSin, se va retine complicitatea ca forma a participatiel penale Ia fapts CStaiss, iar nu tSinuires, chiar daca promisiunea de tinuire mu mai este respectats dupS comiterea fapter: iu este necesar pentru a se refine existenta infractiunii de tainuire ca auterul faptel din care provine bunul 58 fi fost identifica, va oxista infractiunea de téinuire chiar dack pentru fapta din care provine Didor tsinuit exists un impediment Ia punerea In migeare a actiunil penale. Tiin urmare, nu este Intordeauna necesar ca pentru infractiunea de tinuire pi penta fapia din care provine bunul tsinuit organele judiciare s& dispuns Aeneas! solutie In procesul penal: Sunt comise mai multe modalits{i altemative ale lementului material Sr intactionit, xe va retine sAvarsirea unel singure infractiuni de tSinuire (unitate naturela), iar nua unui concurs de infractiunt fn situatia existentei unui prim act de tSinuire, urmat de o alta actiune a nletuing! tAinuitor care promrite ch va asigura valorificares Tn continuare si a Bitor Ganur sustrase, sunt Intrunite elementele constitutive ale complicitAtii fe infractiunea de furt Gimpla sau calificad In concurs real cu infractiunea de tainuire, chiar dac& promi Hanes anticipats de thinuire a bunurilor nu a fost ndepiinita; spre deoxebire de tainuire, care poate fi realizati sub aspect objectiv mumai in oprimires, dobandires, transtormarea bunului ori Inlesnires valorifickrii i Vafeactiunes de favorizare @ infractorulu poate fi coms’ prin orice fapte sau mijloace G. Cauza speciala _ nu este sanctionats tsinuirea comis& de un membru de de nepedepsire familie (a se vedea art. 177 NCP) al participantulul la Savargirea faptel prevazute de legea penald din care provine bunal tinuit ort al perscanei care 9 cainuit anterior acelasi bun.ATA AYA spre deosevire de compiicitate — care nu poate tmbriica forma continua’ PARTEA PRACTICA do savargire, dack mulliplele acte de ajutor sau Inlesnire se refers la autort Giferil — tdinuires este o infractiune autonoms, independents corelativa — dest fata de infractiunea din care provin bunurile ce constituie Dbicctul ou material, aga incdt nu exista niciun impediment de principiu co refinerea formei continuate si se realizeze si atunci cand bunurile tainuite provin din infractiuni comise de mai multi autori, cu conditia, bineintctes, ca la baza savargirii tuturor actiunilor incriminate si se afle o singura reolutie infractionala (TS... pen.. dee. nr. 1789/1974) ATA tn masura in care imcutpatul a profitat doar de bauture st cumparate de un alt inculpat din bani rezultagi din vanzarea unui bun Sustras de acesta, o astfel de fapta mu intruneste elementele constitutive ale infractiunit de tSinuire, lipsi so pen, dec. pen. nr. 84/4/1996). d latura obiectiva a acestela (C.A. Bacau, inculpatuly de a transports, dupS o prealabila infelegere, pe autorii fiuni de furt la locul sAvargirii faptel, cu autoturismul stu, de ai agtepta gi apoi de a-i duce, Impreuns cu bunurile sustrase Ia locuinta Unuia dintre el, unde acestes au fost ImpSrtite, constituie complicitate Ia infractiunes, do furt, iar nu sceva de tinuire (CSI. 5. pen. nr. 1142/1996). dec. ATA rapta incurpatutut de = valorifica un bun, cunoscand c& Pp siren unei infractiuni. rovine din savar TAO Intelegere prealabilS cu autorul acesteia, Intruneyte clementole constitutive ale infractiunii de tSine ale favorizarii infractorulut (LC.CJ.. 5: re, lar nu pe cele pen. dec. nr. 464/2004).Fisa nr. 53 MARTURIA MINCINOASA [SJ] 1. PARTEA TEORETICA S_1. DEFINITIA LEGALA Fapta martorului care, Intr-o cauzd penal, civil care se ascultt martori, face afirmatii mincinoase legatura cu faptele sau imprejurarile esentiale cu privire la care este [art. 273 alin. @Q) NCP] ori nu spune tot ce stie trebat = 2. STRUCTURA INFRACTIUNIL la InFapaie A. Obiect 4. Juriaic = relafiile sociale referitoare justiticl gi aflarea adevArului Intr-o cauz’ in care se asculta martori, experti sau interpreti: 2. Material — ne are, martorul (pe are cunostinfA despre o fapts sau imprejurare relevants pentru o causa giecare poste A ascultats de citre organele juciciare) dintr-o cauza civil, penals, diseipiinars ete; B. Subiect 1 Activ = Vo In earianta agravata a infractiunii, autor este martorul cu identitate1_zes protejata ori aflat In programul de protectie @ martorilor. tnvestiga- torul sub acoperive, expertul, inter pretul dintr-o caurd civilé, permla disciplinara ete; L_». complice sau instigator poste 6 orice persoans (Fizica/juridic’) care are capacitate penald. Pasiv [— «. principal: staral: + ». secundar: persoana (fizicayjuriaica) prejudiciata prin marturia minci © teture ebiectiva 2. Element material [+ =. fapta unel perseane de a face afi matii mincinoase cu privire ia Imprejurari esentiale asupra carora a fost intrebats cu ocazia ascultrii intro cauzA penala, civila, discipli- nara sau In orice alta caus tm care se aecultA martori: b. omisiunea unei persoane de a spune tot ce stie cu privire la tmpreyurart esentisle aeupra cirora a fost intre bata cu ocazia ascultari Intr-o cauza penals, civils, disciplinara sau im Grice @ltK caus im care se asculth Cerinta esentiala: declaratia mincinoasa sau omisiunes martorulu: de a spune tor Ge ste trebuic s8 Vizexe fapte sau Pmpre: jurart esentinie ale cauzeiane | Marturia mincinoass 2. Urmarea ~atares de pericel pentry infaptuirea actului de imediats justitie (infractiune de pericol abstract), 3. Legatura de | - results din materialitatea faptei gi nu trebuie cauzalitate dovedits. D. Latara, Cintentia directa sau indirect; subiectiva _ nu presinti important’ mobilul sau scopul comiterti faptei Spice Variante | ——© marturia mincinoasa sdvargita: agravate ew 4. de un martor cu identitate protejats ori aflat in Programul de protectie a martorilor, 2. de un investigator sub acoperire; 3. deo perseana care Intocmeste un raport de expertiza ori de un interpret; 4. an legSturs cu o fapta pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata or Tachicoarea de 10 ani sau mai mare. F. Forme 4. Acte ~ neincriminate pregatitoare 2. Fentativa — | - neincriminara 3. Consumare a. fapts consumata: pei la date efectusrii declaratiet mmincinoase cu privire le Gmprejursri esentiale ale cauzel: fi, la data la care are loc omi- Siunea de a face declaratii cu privire Ia imprejurari tisle ale cauzei despre care'a Fost intrebatswi la momentul depunerii rapor tului de expertiza In organul judiciar care a dispus-o; fe. la momentul depunerii/efec- tude treduceri de eiitee in— terpret la organul judiciar care i-a solicitat serviciile. L_+ b. rapta epuizata: poate fi comiss formS continuats, epuizancluse Sept ciecbiests! wilimelas eck ae execuitare (unitate legala). © oc. osservaru: 4. nu poate comite infractiunes de mArturie mincinoasa persoana care potrivit noulul Cod de procedura penal poate refuza sa dea declaratit in Procesul penal in condifiile in care igi exercitd acest drept (de pias, in Cauzele penale: soful, ascendenfil gi descendentii In line directs, precum $f fratii gi surorile suspectului sau inculpatului: persoanele care au avut Ealitatea de sof ol suspectului sou al inculpatului, persoana obligatk 3 pastreze secretul sau confidentialitatea cu privire Ia faptele si imprejursrile de care a luat cunostinta In exercitiul profe: fet, martorul invocs dreptul la ticere gi privilegiul impotriva autoincriminsrii etc); deapotriva, mu poate fi sublect activ nemijlocit al i civila, pactea nfractiunit partes Ssponsabila civilmente, suspectul. meulpatal: 2. pentru retineres tipicitstii faptel nu este necesar ca declaratia mincinoasa Ba fi fost data in folosul vreuneia dintre p&rtile procesuale sau ca instants Sd igi Intemeieze hotararea pe aceasta, ¥E. Cauza speciala de Y fapta existd, constitule infractiune, insi nu se nepedepsire a cubiec- poate aplica o pedeapss, dispunandu-se tului activ nemijlocie Clancres/incetarea procesului penal fats de Bubiectul activ nemijlocit dacs a. in cauzele penale, subiectul activ ne- mijlocit gi retrage mSrturia mincinoassgas | _Marturia mincinoasa causa mai Inainte de retineres Suspectului sau inculpatulul, arestarea preventiva sau la domicilia a inculpa- fului sau de punerea In migeare = actiunil penale; L_. 2. in alte cauze decat cele penale, subi- ectul activ nemijlocit isi retrage mar- inainte de a se fi pronuntat o hotarare im prima instants sau de a se fi dato, alts solutie in causzS co urmare a mar Y complicele sau instigatorul va raspunde ca participant Is comiteres infractiunti de miirtucte mincinoass, cauza de nepedepsire avand earacter personal. 1. Prenentare comparativa Instigares’ Ia m&zturie | Influentarea mincinoasas (art. 47 NCP | declaratiilor [art 272 raportat la art. 273 NCP) | alin. GQ) NCPI 3. Kiptottocd, @utcanins | a. Mipasterd! nu seu pe subiectul activ ne-| geste sa determine pe mijlocit s& sivargeascs | subiectul activ nemij- infractiunea de martu-| locit s& sdvarseasca rie mincinoass, infractiunes de mar 2. persoancle vizate prin | 2. persoanele vizate prin inatigare Is marturia | inetigare trebute numai mincinoass au intot- | s& aibs un potential de deauna calitatea. de| 4 participa intro cauzd martori fn calitatea de martor.3. ae realizea=S prin orice | 3. se realizeazs numai mijloace. prin corupere, prin Constrangere ort prin alti fapta cu fect VAdit intimidant sa talui activ nemijlocit bru de familie. AIA , ATA vaca martorul nu a fost Intrevat asupra unci Imprejuriri esentiale pentru solutionarea causel, fapta acestuia de a nu face afirmati cu privire la o aetrel de Imprejurare nu intruneste elementele constitucive ale infractuntt de mirturie mincinoass (LC.CJ, # pon. dec. mr. 5430/2004) PARTEA PRACTICA AIL vectaratiiie incutpatutui ficute in cursul procesului penal pot servi la flares mdevirulal Aumel in mlsuce 2n cate wane corokeme ou ape a Smprojuricl ce remultd din ensumblal pectesior axintuntes in spatt. Fares martorului care, perticipaind in aceasts calitate Intr-o cauza, face afirmatt Teorinckes ool iprivies ia tmprefociciie manntinle macgven eke =. Seat BERUO csdeutigie Gvmrhitia Tawiinces@ anditeredt Guam aster a solutionat causa a fnlaturat, din ansamblul probator acministrac decla- watiile neestuin ca Hind nesineere, naavand decl valevangs Amel mu influentat sau nu solutie pronuntata (CA. Cluj, = pen. sf de minod, des. he 146/R din 24 februncie 2010)Figa nr. 54 ULTRAJUL JUDICIAR 1. PARTEA TEORETICA 2. asvargirea unei infractiuni Impotriva unal un membru de familie al judecatorulul, procurerulul sau nvocatului ori asupra bunurilor Acestuia, in scop de intimidare sau de razbunare, in legStura cu exer Citarea atributillor de serviciu ale judeedtorului/procurorului, respectiv in legaturd cu exercitarea profesici de cAtre avocat: Vo nw are relevants natura infractiunii comise, fiind necesar insi ca aceasta 28 fie eavargitA In scop de intimidare sau récbunare. sublectiva ntentie directs, indirects sau practerintentie: = nu intereseaz’ scopul cu care = cAnd fapta se comite in scop de sub aspectul existentel infractiunii mobilul sau fost sAVArgiES, CU exceptia formelor asimilate, ntimidare sau de razbunare, pregatitoare ~ posibile, dar neineriminate 2. Tentative = posibila si incriminata in masura este posibilA gi incriminats Ia sbsorbite infractiunile a. fapta consumata: in momentul in care comite fapta tipics:executare (unitate legalay. apts epuizata: poate comisa in continuats, epuizandusce dupS efectuarea ultimului act de @De osservarn subiect pasiy al infractiunii poate fi judeestorul de drepturi si libertai, de camera preliminars sau cel care intra in compunerea completulul ce judeck fm prima instanfa sau im apel orf in cdile extraordinare cde atac: spre deosebire de infrnctiunes de ultrej, in cazul ultrajulut judictar: ae a. mu este necesar ca amenintarea si fle comisaé nemijlocit sau Pp: mijloace de comunicare directs: &. este necesar ca fapta #8 fie comiss impotriva unii judecstor sau paochrar aint in eccciistes aiitatider da secviehs. 3. in ipoteza nm care judecitorul sau procurorul nu se afla in exer: atributilor de serviciu. nu se va putes infractiunil, Find posibils retinerea forme: cerintele prevazute de art. 279 alin. (2) NCP. retine comiterea formei Up 2 avimilate dack sunt intrunite HH Conain de Tactiunea penala se pune in miscare si se exercita din procedibilitate oficiu, S1 pedepsibilitateUlerajul judiciar fillor de servicia (chiar gi pontre fapte care nu au legaturs cu actele de serviciu) ori a unui avocat In legs- turd cu exercitares profesiel; V absoarbe infracttunea de amenin- tare prevazuts de art. 206 NCP: lovirea amu alte violente comise asupra unui judecSter sau procuror aflat i exereitarea atributiilor de serviciu (chiar gi penteu fapte care mu, au legatura cu actele de serviciu) ort @ unui avocat In legatura cu exer- citarea profesiei; V absoarbe infractiunca de leviri sau alte violente prevazuts de art. 193 NCP; VAticeres corporals a unui j cAtor sau procuror aflat in exereitaren atributiilor de serviciu (chiar si pentru fapte care nu au lesitura cu actele de servien:) ori a unui avocat in legSiturs cu exercitares profesici, Vo absoarbe infractiunca de vSts- mare corporala prevazuta de art. 194 NCP (infractiune consu- math sau doar tentativay); lovirily sau Vatimgsle couzstoare de moarte comise Impotriva unui juctecstor sau procuror aflat fn exer- cltarea atributillor de serviciu (chiar xi pentru fapte care nu au legdtura cu actele de serviciu) ori = unui avocat in legSturd cu exercitarea protesiei;V absoarbe infractiunea de loviri sau prevazutt do art. 195 NCP; L—+ ©. omorul unui judecator sau procuror Aflat tn exercitares atribupiilor de serviciu (chiar 9i pentru fapte care nu au legatura cu actele de servictu) ort citarea profesiei: a ee, a aca Vi thecttbe Snéraciiunen de oenon (ert. 185 NCP) sau pe ces de omor caliticat (art. 189 NCP) = Urmarce imediata ~ stares de pericol pentru infaptuires actulul de justitie penala Gnfractiune de pericol Masteiee, 3. Legatura caunalitate as ~ results din materialitatea faptel tipice, metre Sere ree D. Variante asimilate + 2. savargires nei infractiuni impotriva unul judecdtor sau procuror ort Pmpotriva bunurilor acestuta, In Scop de Sntimidare een de sgetrnme, tee Jegkturd cu exercitares atributiilor de serviciu, respectiv impotriva unui avocat, in scop de intimidare sau de Sisbunare, Sn Jogiterd co exerciearcn profesiel, Vo este necesar ca infractiunes s& fie a. in legiturs cu exercitarea ate butior de servicius tn lesa- turd cu exercitarea profesiei:204 1 Ultrajul judiciar Tle ban ccop de intimidare sau az~ bunare: V nu ave relevant natura infractiunit > 2. savarsirea unei infractiuni tmpotriva unui un membru de familie al judecatorului, — procurerului avecatului ori asupra bunurilor acestuia, in scop de intimidare sau de razbunare, # legaturs cu exer citarea atributiflor de serviciu ale judecatorului/procurorului, respectiv fn legatura cu exercitarea profesici de catre avocat: Vo nu are relevant natura infractiunii comise, filnd necesar insi ca Qecasta si fie sAvAargita In scop de intimidare sau razbunare. subiectiva ~inrentie directs. - nu intereseazat scopul cu care = indirect sau practerintentie; sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau fost sAvarsits, cu exceptia formelor asimilate, cand fapta se comite in scop de intimidare sau de razbunare. a. Acte pregatitoare ~ posibile, dar neincriminate 2. Tentativa 3. Consumare = pesibilé si incriminatA In mdsura este posibilA si absorbite incriminats la infractiunile a. fapté consumata: in momentul in care comite fapta tipie#:Toe. capes epuinata: poste & comiea in isan. coraicunek, epuinaoccoae GupN cfectusrca altimand act ae Skhuare cunttace legals) Wa. osservatim 4. subiect pasiv al infractiunii poate fi judecatorul de drepturi $i Hbertat, de camera preliminard eau cel care intrd in compuneres completului ce jucecs fn prima instants seu in apel orf in edile extraordinare cle atac: spre deosebire de infractiunea de ultraj, In cazul ultrajalut judiciar: —<— a. mu este necesar ca amenintarea sd fie comisa nemijlocit sau prin mijloace de comunicare direct®; Bb. este necesar ca fapta aX fie comiss tovpotriva uni judecstor sau procuror aflat in exercitarea atributifior de servicia. 3. In ipoteza In care fucecttorul sau procurorul mu se afla im exercitarea Atributilor de serviciu. nu se va putea refine comiterea forme! tip a infractiunii, Find posibild refinerea formei asimilate dack sunt Intrunite cerintele prevazute de art. 279 alin. (2) NCP. Hi, Gonai procedibil St pedepsibilitate Tactiunes penals ss pune oficiu: n mnigcare gi ae exercit™ dinFisa nr. 55 CERCETAREA ABUZIVA PARTEA TEORETICA SS" 1 DEFINTPIA LEGALA. Intrebuinjarea de promisiuni, ameninfari sau violente impotriva unei Persoane urm4rite sau judecate intr-o cauzS penala, de cAtre un organ de cercetare penala, un procuror sau un judecstor, pentru a o determina s8 dea ori s& mu dea declaratii, 54 dea declaratil mincinoase ori SA isi retragA declaratille [art 280 alin. GQ) NCP} Constituie variantd asimilaea a infractiunii producersa, falsificarea ori ticluirea de probe nereale de citre un organ de cercetare penala, un procuror sau tun judecstor [art. 260 alin. (2) NCP] S7__2. sTRUCTURA INFRACTIUNI A. Oviect | a. Juridic [+ = principal la inFSptsires justitiol relatiile sociale ret L—> b. secundar: relatiile sociale referitoare la libertatea psihicd ori la integritates corporal sau stinstatea persoanci. 2. Material [— 2. corpul persoanci, cu exceptia cazului n care fapta se sSvargeste prin pro- misiuni cau amenin gir (+b. in cazul variantei asimilate: nu are.B. Subiect a. Activ (autor, instigator, complice? autor: organul de cercetare penal Gl politic! judiciare sau cele speciale), procurorul judecttorul (de drepturi $i UbertSti/camers preliminars/instanga de fadecntie coautoratul este pesibil daca tot par- Hicipantii au calitates coruta de leze instigarea gi complicitates sunt posi- bile indiferent de calitatea partici persoana juridicd nu poate fi subiect Actiy nemijlocit al infractiurst p> principal: statu; secundar suspectul sau inculpatul © Latura oblectiva 2. Element trebuintarea de promisiuni, amenintar sau Viclente Impetriva unul suspect sau inculpat pontru al determina: [+ 8. eS des ori oS mu dea deciarapi: [—> b&. 58 clea deciaratii mincinoase: Lec. sa tsi retraga ceclaratiile; Vo penteu retinerea tipicitatii faptel este suficient ca scopul s& fe rmirit, mefiind necesars gi atin V infractiunea de amenintare gi cea de loviri sau alte violente sunt Absorbite In infractiunea de cerce-208 | Cercetarea abuziva 2. Urmarea imediats ~ stares de pericol pentru infaptuirea actului de justitie penala Gnfractiune de pericol abstract): deopotriva, este posibilé producerea unor sufe- rinte fizice sau psihice subiectului pasiv 3. Legatura de cauzali _vezulté din materialitatea faptei (prin taren Ia urmarea imediata trebuie dovedits rapor- Pprincipala) si mu subiectiva ~imtentia directa: - nu intereseazs sub aspectul existentel infractiunit intentionate mobilul care la animat pe faptuitor, Variants = producerea (prezentarea) de probe nereale (mincinoase), faloificarea probelor (fals material sau intelectuaD sau ficluirea (construirea) unor probe nereale de catre un organ de cercetare penals, un procuror sau un judecator; din punct de vedere subisctiv, fapta se comite cu intentie directa sau indirecta, E.Forme | 4. Acte ~ posibile, dar neineriminate pregatiteare 2. Tentativa ~ posibila, dar neincriminats. 3. Consumare [> a. fapta consumata: In momentul cont terit Faptei tipice: Lb. fapta epuizata: poate fi sivarsité ir forma continuatd, caz in care fapta se epuizeazit la momentul realizirii -ulti- mului act de executare @ F. opservaTn: 4. tn cazul In care promisiunile, amenintirile sau violentele sunt exercitate in Gursul procesului penal de organul de urmdcire penal’ sau de judecstorFata de un alt participant la procesul penal decat suspectul sau inculpatal ori in alara procesului penal, nu sunt intrunite elementele de tipicitate ale Cercetarli abuzive, is va putea fi retinuti comiterea infractiunii de indluentare a deciaratitlor Cart. 272 NCP): infractiunes de cercetare abuziva poate fi retinuta unile de vatSmare corporal sau de supunere Ia rele tratamente. ARIA us eanren eracrick ATA vapta savargita de inculpat Intruneste toate WAsaturile esentiale ale unci fractioni, gi anume prezintS pericol social, a fost sAvarsita cu vinovatie. Sub forma intenfiei directe gi este prevazuti cle legea penalS. Prin moda- Ktatea, mijloacele, imprejurarile si urmarile concrete ale fap: wargite de cStre inculpat, in calitatea de ajutor de gef cle post la Polifia comunet H., constand in exercitarea uner violente, concretizate Tm lovires unui minor Suspectat de furt In cursul cercerarii, pentru a-l determina comiteres acelei fapte, producsncdu Ing Valeri seciale importante = statului de dept si anume activitsti de tar recuncascs leziunt ce au necesita 4 zile de jiri medicale, oa adus atingere unci Aptuire a justitiei, const Berea find incompatibila cu principtul aflarit adevSrului ce guverneaz’ procesul penal (LC.CJ., 2. pen., dec. nr. 6218 din 26.10.2006),Figa nr. 56 SUPUNEREA LA RELE TRATAMENTE (Sl 1. PARTEA TEORETICA / = Sh permrpia LEGALA Supunerea une! persoane ls executares unet pedepse, masuri de sigurants sau educative in alt mod decat cel previzut de dispozifiile legale [art. 281 alin. @) Nery S22. sTRUCTURA INFRACTIUNDL A. Obiect a. Furiaic ~ relatitie sociale referitoare la Infaptuirea jus titie:, la executarea pedepselor, a mAsurilor de siguranta sau educative privative de lbertate, precum si cele referitoare la respectarea demnitsti umane. 2. Material ~ corpul persoanci supuse ilegal Ia executarea | Pedepsei Inchisorii sau a unei masuri de Sigurants ori educative privative de libertate, | B.subiect | 4. Activ (autor, autor al infractiunii poate fi anga- coautor, jatul Administratiei Nationale = instigator, Penitenciarclor, respectiv persoana complice> care isi desrasoara activitatea In uni- SStile in care se cxecutS mScura do siguranta sau masura educativa:[—~ }. coautoraral este pesibil numei deci sublectii activi nemiflociti au cali- tatea ceruts de lege; instigares ». secundar: persoana supuss tlegal In executarea pectepssi Inchisorii sau a une mAsur de sigurents ori edu- cative privative de libertate: Lee pluratitates de subiecti pasivi secun- imracttunt. < Latura ebiectiva a. Element ~supuneres unei peracans In executaren unei pedepse, mAsuri de sigurants ort edu alt mod decat cel prevazut pr legate: ative tn dispozitine Afractiunea de supunere Ia rele tra- 2. Urmarea ea de pericot per infapeuirea actulul de justitie penal Gnfractiune de pericol abstrach) 3. Legatura de “reaulté din materialitates Faptel si nu trebute302 | Supunerea Ia rele tratamente subiectiva ~intentia directs sau indirects: <'hu prezinta importanta mobilul sau scopul comiterit faptel upice E. Varianta agravata + Supuncrea 1a tratamente degradante ori inumane a unei persoane aflate in stare de refinere, detinere ori in exe- Cutares unel masuri de sigurants sau educative, priv Vative de libertate (art. 281 alin. (2) NCP}; Tratament inuman — acea atitudine care poate constitul un Atentat la Viata persoane! ori si producd numai o suferinté paiicS gi fizics de o mare intensitate: suferinta trebuie s& fie provocata in mod voluntar de agenti ai statului ori Ghiar de persoane private tolerate de organele statului gi si Se situexe la un nivel de gravitate deosebit: Tratament degradant — ur tratament care umileste persoana fn fata ef Insegi Sau a altor persoane ori care o determin 23 ncHioneze contrar veinfei s2u cangtiintel sale: ~ relele tratamente nu trebuie 25 fmbrace forma torturiiz ~ este necesar sSvargivea de acte repetate prin care o persoand ste supuss Ja rele tratamente; In cazul comiterii wnut singur Ret de supunere la rele tratamente, se va refine purtarea Abuzive ort abuzul in serviciu. F. Forme 1 Acte = posibile, dar neincriminate, pregatiteare 2. Tentativa —posibils, dar neincriminats. 3. Consumare fapth consumata: in momentul comiterii faptei tipice: b. fapta epuizata: poate A comisa in formA continuats. epuizandu-se dupa cfectuarea ultimule executare (unitate legals).® c. opsenvati. Py: Sree Te ee Huertite care na a fost dispusi in condigile legit, va putea fi retimurs infractiunea de lipsire de libertate In mod ilegal; tn cazul in care relele tratamente sunt comise cu ocazia punerii in executare a unui mandat de arestare preventiva sau de executare a pedepsel, se va refine purtares abuziva: 3. infractiunea de supunere la rele tratamente poate ff retinuts in concurs cu infractiunile de VAtamare corporal or VAtamSri cauzatoare de moarte cu infrachunea de loviri sauFisa nr. 57 TORTURA 1. PARTEA TEORETICA S71 permry14 LeGALA Fapta functionarului public care indeplineste o functie ce implied exercifiul autoritafii de stat sau a altei persoane care actioneaz’ Ia instigarea sau cu consimtamantul expres ori tacit al acestuia de a proveca unei persoane puternice suferinte fizice ori psihice: [> mm scopul obtinerii de Ia aceast’ persoanS sau de la o tert persoans Snfeecnape oon declare’ }—» b> in scopul pedepsirii ei pentru un act pe care aceasta sau o tert persoana la comis ori este banuita cli I-a comis; [—* © in scopul de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ort de a intimida sau a face presiuni asupra unei torte persoane; (+ a) pe un motiv bazat pe orice forma ce discriminare (art. 282 NCP). S72. sTRUCTURA INFRACTIUNI ~ Felafille sociale. referitoare In infaptuirea Jus- A. Obiect 2. Juriaic titiel, precum $i cele referitoare Ia respectarea demnitstii umanc.a npn instigator, complice) Autor fanctionarul public care Inde Plineste o functie ce implica exer Ciptul autoritap de stat instigares Sau complicitates este posibilA gi nu este condijionat&é de vreo calitate a perticipantalats orice persoans fizics, mumat dacs actionea=s Ia instigares sau om consimtAmantul expres ori tacit al acestuia Cinstigatorul sau complicele, de functionar public care incdepl neste o functie ce implic& exercitiul autoritatil de stan: coautoratul este posibil numai daca BublecHi activi. nemijlocif = tates ceruts de lege: persoana juridich nu poate fi sublect ety nemijlocit al infractiuns: principal: statul: persoana supuss torturii; pluralitatea de subiecti pasivi secun- Gari atrage rotinerea concursulut de infractiunt, <. Catura obtectiva 4. Element material = fapta de a provoca unei persoane puternice suferinfe fintce ori paihicer In scopul obtinerit de la aceasca persoand sau de Is o tertS persoans, informatii sau deciar: fm scopul pedepsirii ef pentru un act pe care aceasta sau o ferts persoanasos | Tortura La comis ori este BaAnuith cA Io J+ in ccopul de a o intimida sau de a face presiun! asupra ei ori de a intimida sau a face presiuni asupra unei terte persoane: L_. a. pe un motiv bazat pe orice forma de = nu prezinea importants dacs scopul urmarit @ fost atins: Vo Acte de torturd = orice durere sau Suferinta deosebita, fizics sau mentala: acesten se produc intentional; cel care je produce este un agent al forte: publice sau o persoans care actiones=s la instigarea ori cu consimpmantul expres sau tacit al acesteia; acemenea acte pot proveca chiar moartea in con- cifiiie mentionate mai sus: nu const tule tortursé durerea sau suferintele ce rezults exclusiv din sanctiuni legale si care sunt inerente acestor sanctiuni sau sunt ocazionate de ele. 2. Urmarea imediats ~ starea de pericol pentru InfSptuirea actual ide justitie penala 3. Legatura de cauzalitate eins dies sr tacialitahendwpead giana eoasutel dovedits, 2D. Gotan subiectiva ntenfia directa,307 ©. Variante |——> Tortura care: agravate a: V absoarbe infractiunea de vatamare corporal: 2 avut ca urmare moartea victimel: V absoarbe infractiunea de loviri sau alte violent; ~ambele variante agravate se comit cu praterintentie mare corporala; pregatitoare ~ posibile, dar neincriminate. 2. Tentativa ~ posibilé gi Incriminats doar la forma Up 3) Consumare fapts @ principar: starat: seeundar: persoana supusa represiunii nedrepte (cuspectul, inculpatal sat coridaneatesl), G.tatura | 1. Element [— a. puneres in miscare a actiunti ebicctiva | material fata de o persoana nevinovatt: |e ns. dteien, mateenit momenolied jaaiciar em A controlului judiciar pe cautiune, Fespectiv mentinerea acestor masuri Preventive neprivative de libertate Fata do o porsoans nevinovats: mmiteres in judecats a unei persoane VY pentru a se reting nevinovatia unet Probele administrate s& rezulte un faz de impiedicare 9 punerii in Imigcore on de exercitare = actiuntl pensle dintre cele prevazute de Art 16 He a)-d) NCPP. 2. Urmares stares de pericol pentru mfaptuirea actului de imediaras justitic penals Gnfractiune de pericol abstract): 3. Lesatura Teesults din materialitates fapte: sf nu trebuie de cauzalitate | dovedits.310 | _Represiunea nedreapta 4 1D. Latara subiectivs ~ Intentia directa sau indirecta. E. Variants apravata > retinerea, luarea/prelungirea/mentinerea masurii arestart preventive sau a arestului la domiciliu ori condamnarea unei persoane la o pedeapsa cu executare in regim de detentie sau cu suspendarea sub supraveghere = exe- cutaril pedepsei (nu renunfarea aplicaril pedepsei sau amdnarea aplicarii pedepsei) a unel persoane nevinovate. F. Forme 2. Acte pregatitoare ~ posibile, dar neineriminate 2. Tentadva = posibiIS, dar netneriminata. 3. Consumare [> &@. fapta consumata: in momentul comi- terii faptei Spices \—+ b. fapta epuizata: poate fi savarsita ir forma continuats, caz Im care Fapta se epuizeazd la momentul realizSrii ulti mulut act de executare.Figa nr. 59 EVADAREA 1. PARTEA TEORETICA S14. DEFINTFIA LEGALA Fapta persoanci aflate stare legal de retinere, arest preventiy sau detinere in Vederca executarii unei pedepue privative de Hbertate, de a pSrasi locul unde este privats de libertate sau de a se -sustrage de sub paza sau cupravegheres la care este SUPUSA (art 285 NCP) S22. STRUCTURA INFRACTIUNIL A. Oviect 4. Juriaie [— > @. principal: relatitle sociale privitoare la Infaptuires justitiel si respectarea etarii logale de retinere sau detinere: L__. &. secundar Ga forma agravata): rela— fille sociale referitoare la protectia Sanatatii si integrieatl corporale o Spiecrcaccoa 2. Material [+ = ta forma de Baza nu are: L_.. exceptie: Ia variants agravars — corpul, perseanei asupra cAreia so exercita Violentele. B. Subiect. | a. Activ p—+ a. nemijiocie: suspectul sau inculpatul Aflat in stare de refinere. respectty |312 | Evadarea inculpatul aflat in stare legals de rest preventiv sau condammatul aflat in executarea pedepse! inchi- Sorii ori a detentiunii pe viata; Vo este posibil coautoratul, find necesar ca tofi coautorii S& aiba calitatea ceruta de lege: [-—* ». complice moral sau instigator poate MM orice persoana (Fizics/juridies) core are capacitate penala: \—+ ¢. complicitatea material 1a evadare are o incriminare autonoms, consti- tuind infractiunea de imlesnire a evadaris Pasiv [> = principal: starul; b. sccundar Gn cazul formel agravate Persoana a cArel santate sau inte- gritate corporal a fost vatmata de cel care evadeazs. © Latura 4. Element material evadarea suspectului, inculpatului ori o condammatului din stares legalé de privare de libertate; = Sunt asinilate evadarié [> @ neprezentarea nejustificats a per soanei condamnate Ia locul de deti- nere, la expirarea perioadet in care s-a aflat legal in stare de libertate, b. pArdsires, fra autorizare, de catre persoana condamnats, = lecului de munes, aflat in exteriorul locului de detinere.2. Urmarea ~ Starea de pericol pentru infapniireajUseipek imediawk 2 3 Legaturade | - rerults din materialitates faptel pice, Hetwe- cauzalitate buind a8 fe dovedits 1D. Lature ~intentia direct sau indirects; < nu prezints important mobilul ori scopul comiterit faptet. E. Variants ~ evadares savaryits prin folosire de violente sau de arma: agravats - variante agravets absoarbe infractiumea de loviri sau alte vioiente. pregatitoare pot eepmeaenta ecie Ge saeiees Sake sien, tapas ceperca executarti actvitatit Fractionale, 2. Tentativa = posibsI gi Incriminars, 3. Consumare | - in momentul in care persoana privats de @ ec. osservaru: legalitatea privar de libertate se refera numat la cazurile tn care poate H dispuss, nu gi la alte condifii referitoare la temeinicia or die oper Ritates acesteia: astfel, fAptuitorul nu poate inveca in apArares sa faptul cH © considera oportuna sau pro- portionalé cu scopul urmarit: dnfrncyiunca de evadare, ae comite numai printro actiune, nu si prin inactiune: nfractiune continus si nu poate fi sAvarsits In forma continuacd;|_Fvadarea Sanctionares evadAril (Fapta fentatd sau consumata) va fH roalizats potivie sistemul cumululus aritmetic dac& infractorul evadeazé din executarea pedepset inchisorit: pedeapsa aplicats pentru infractiunea de evadare se va cumula aritmetic cu restul din pedeapsa inchisorii rimas de executat la momentul evadAri, frS a se putea depisi maximul general al pedepse! Inchisorii: dacK infractorul evacen=S din atarea legalé de refinere sau arestare preventiva, infractiunea de evadare va fi retinuta in concurs real cu infractiunea care a constitiit femeiil refinerii/arestrii, ind aplicabile regulile generale de aplicare a pedepsei in cazul concursului de infractiuni. AIA 5, enreren eracrick AUPE teveitcatintincantiact aetna Ghat suntpebata nurier agricole parece pe rand punctul de lucru, la 15 minute unul fata de celalalt, cu invoirea paznicilor, pentru a merge la tarlaua vecina spre a se Intalni cu o persoand flats acolo, dupS care amAndoi pleacs cu autoturismul condus de acea nea de evadare, persoand, pardsind locul de detentie, ei savargese infract In asemenea situatic. evadarea se comite de cei dot detinuti impreana, ntorval de timp Imprejurarea cA au pArasit punctul de lucru Ia un oareeare find frelevanta (C.SJ., s, pen. dec. nr. 3966/2001).Figa nr. 60 INLESNIREA EVADARII [Sy] 1. PARTEA TEORETICA S_ Drerniria LEGALA Inlesnires, prin orice mijloace, a evadArii unel persoane din stares legal de rotinere sau detinere (art. 286 NCP). SS sTRUCTURA INFRACTIUNE A. Obiect [a Juridic p> © principal: relafiile sociale referitoare Ia THGiphinee jae! pectarea stiri Iegale de retinere sau precum si Ia re: detinere: tatea persoanel si relafiile sociale in legatura cu acestea [In cazul variantel agravate prevazute de art. 286 alin. (2) lit. a) NCP} 3 Material = & in principiu. nu are? Le wb. corpul victimes, « prin acte de violents. nd fapta se comite peeetiectt ol aeecee Fo Gal docioes ypeconenlt_jeane! fares capaci ee penal cu cxccptia celet care cvedeasa: instigator, J+ &. persoana care in mod legal avea inda- tortrea (temporard sau permanents) de complice)316 | Inlesnirea evadar @ pizi pe cel care = svadat (a variants agravats); lL. c. participatia penala este posibila sub toate formele: coautorat, instigare, complicitate. —e principal: statul, L_. ». secunda: persoana vatsmats in cazul faptel prin acte de violenta. 3. tnlesnirea evadarii unei persoane refinute sau ares- tate pentru _o infractiune sanc Savargita prin folosire de vie- nu prezint’ relevanta pentru ca toate persoancle ajutate a8 fi reugit sh evadeze; etinerea agravantel mata de lege cupedeapea detenfiunil pe viats ori cu pedeapea inchi- Sori de 10 ani sau mai mare ori condamnate lao aatfel de pedeapea fart. 256 alin. (2) lit. ) NCPL L_. 4. inteanires evadaril sSvargitt de o persoans care avea ndatorires de al pazi pe cel care 2 evadat [art 280 alin. > NCFL V reprezinta o varianta agravata atat a formei de baza, cit si a primet variante agravate prevazute dle art. 286 alin. (2) NEP. E. Varianta |—— > inlesnirea evadarii din culpa savargita de ccl care avea atonuars indatorirea de a-l pazi pe evadat. G Forme a Aste = posibile Ua fapta comisiv® SRvargit® cu intent), pregatitoare | dar neincriminate. 2. Tentativa | - posibila (a fapta comisiva SAVArGIS cu Intente) |S Gonsumare |- in momencul in care, ca urmare a efectaseil actelor de ajutorare. faptuitorul tese din starea legala de privare de Mbertate prin evadare ort otvargogte tontativa de evadare: _ nu poate fi sAVarsits In forma continuats, \@} ux, onservatn: 2. Inesnires evadsrit repreint& o incriminare autonoma a unor actvititi de complicitate In evadare: 2. fapta mu este pics dacs se Inlesneste evadarea unet persoane care este privats nelegal de libertate: 9. dacd o persoand’ determin’ pe cel privat de libertate 28 evaceze, far apoi T lajuts prin acte ofective #8 puns tn executare hotararea I instigare la evadare in concurs cu inlesnirea evadarii ata, se vn retineFiga nr. 61 LUAREA DE MITA 1. PARTEA TEORETICA => 1. DEFINTITIA LEGALA Fapta functionarului public care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul pretinde orf primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepts promisiunea unor astfel de foloase, fr le, Urgentares ori gturd ou Indeplinires, neindeplinire: ntarzierea Indeplinirii Unut act ce IntrA Th Indatoririle sale de Serviciu swu in legdturd ca indeplinires unui act contrar acestor Incatoriri [art. 289 alin. (2) NCP] S__2. sTRUCTURA INFRACTIUNIL A. Obiect 4. Juridic ~ buna desfSgurare a relatiilor de serviciu si legaturs cu acestea 2. Material = in principiu, nu are. B.Subiect | 1. Activ 2 a. nemijlocit calificat (autor, coautor) [—> & in cazul formei sp. functionaral public astfel cum acesta este definit de art. 175 alin. CG) perseana asimilaté functiona- rului public potrivit art. 175 alin. (2) NCP (de pilds, me-dich, farmacisti, notari pu- blici, executorii judecstoresti ete) poate ff sublect activ nemijlocit al infractiunii dct Fapta este comisa in legaturd cu neindeplinires, intarsierea tride- plinirii unui act privttor La trda- toririle sale legals east tn logdeurd cu cfectuarea unui act contrar acestor Indatorirt: Persoanecle care, pe baza unui acord de arbitra, sunt chemate #5 pronunte o hotdrare cu privire la un litigin ce le este dat spre solutionare de catre p&rtile la acest acord, indife- ent. dece proweitaee mcbtecls se desfasoara in baza legit romane ort in baza unei alte lest: Lg. ton tate clin duties tin oferta de Hout Cod penal functionarulu: pur blic. autor al infractiuni poate Hi at&t o persoand fizics, c&t gt —> &. complica, instigates: orice persoen’ (izies/juridies) care ere capacitate penala: ——* «.coauter poste A numei o persoana care are calitatea de functionar pu- blic sau o alts calitate din cele previ gute de lege.320 | Luarea de mits Certnta esentiala: functionarul public trebuie 65 alba competenta de a indeplini, a nu indeplini, a intrzia sau accelera indeplinirea actului pentru care este 2. Pasiv [—> & general: stan; L_. &. special: autoritatea publics, insti- tufia publica, Institutia sau persoana juridica de interes public ori privats im cadrul cireia fAptuitorul se afl In exercitarea atributilior de serviciu, respectiv autoritatea publich a xta- eului stein, instanfta international’ sau organizatia internationala in care subjectul activ nemijlocit ii exerciti serviciul. Poate f consi derata sublect pasiv special al in- Fractiunii $i persoana constransk 25 dea mits © Tatura obiectiva 2. Element material [— @ pretinderea de bani au alte foloase te = formularea unel pre- tentii (direct xau indirect) de bani eau alte foloase necuvenite: |» &. primirea de bani eau alte foloase necuvenite = dobandires de bani sau alte foloase necuvenite remise (direct sau indirect) de mituitor, din initiativa acestuia: L_, © acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase necuvenite = acordul explicit sau implicit, direct sau indirect al Faptuitorului de a accepta oferta de nica,Corinte esentiale: [—> &- banii sau foloasele (patrimoniale sau mepatrimoniale) yu trebuie sd file cuvenite In mod legal tapuaitoralat: Ot £ determines sxx \dawscmae nabile: Jeb. actual Gicit cau dict) pent a carui deplinire, neindeplinire, accclerare ort Intarziere se pretinde, primeste, sau accepts promisiunes de bani sau alte foloase necuvenite febrie sd ire In cadrul atribupitor de sereiciss ale Functionariulit, [— ©. pretinderea, primires sau acceptarea Se promisiuni de bani sau alte Foloace nocuvenite trebule comuss i lagétturd out trdepliniren, retudeplinired, ergpersiiernst Gri TendBreterca Teuleplaead L_. a. fapta poate sa fe savarsita anterior, Hemniepintsy, actelenmes, Searetact actulul ce intra’ in atributiile de ser Victu ale functionarutul sau tndepli- tribal immediate ~starea de pericol pentri buna desfasurare a raporturilor de serviciu in cadrul unitaglor prevasute de art. 176 NCP, a. persoanelor juridice de drept privat, a autoritatiler publice Ble stetulu: strain, a unel instange interna- fionale sau organizatil internationale ete.322 | Luarea de mits 3. Legatura de resulta din materialitatea faptel, netrebuind, cauzalitate fea. 1D. Latara subicctiva ~intentia directa; luarea de mita comisa de catre persoanele care exercita, permanent ori temporar, cu sau fara o remuneratic, 0 Insarcinare de orice maturd in serviciul unci persoane fizice dintre cole prevazute la art. 175 alin. (2) NCP ori in cadrul oricdrei persoane juridice (art. 308 NCP raportat la art. 289 NCP} G. Forme 4. Acte nu sunt posibile. premergatoare 2. Fentativa — nu este posibila. 3. Consumare a. fapta consumars: in momentul pre Ginderii, primiri, acceptirii promi- siunii de bani sau foloase necuvenite in legiturs cu ncleplinivea, neince- plinires, accelerarea ori intarziereanarulals forms continuara, executare (unitate legal), efectuarii unui act privitor Ia inda- toririle de serviciu ale functio— &. faptk epuizata: poate fi comisd in epuizandu-se dupS cfectuarea ultimului act de @] a. osservara mituitorul nu are calitates de instigator sau complice la infractiunes de Tuare de mits, ci va raspunde penal ca autora) infractiunii de dare de potrivit art. 294 NCP, pot fi subiceti activi nemijiociti ai infractiunti de Tuare de mita (dacs prin tratatele internationale la care Romania este parte nu se dispune altfel): a. functionar sau persoanele care isi destSgoars activitatea pe baza unui contract de munca ori altor persoane care exercita atributii similare in fedral unei organizatii publice internationale 1a parte; b. membeit adunarilor pariamentare ale Core Romania cate parte: care Romania este organizatiilor internationale 1a &. Functionaril sau persoanele ‘care Ig! desfasoard activitatea pe baza unui contract de munca or alter persoane care exercita atributil similare, in cadrul Uniunit Europene: a. persoanele care exercité functii juricice In cactrul instantelor flonale a cSror competents este acceptata de Romania, functionarilor de la grefele acestor instante 6. functionarit unui stat strain: precum si fo membeii sdunsrilor pariamentare sau &. juratit din cadrul Unor instante strsine: dacd darca de mits se realizeazs prin mijlocirea unui intermediar, acesta va lAvea calitatea de complice la infractiunea de dare de mits, dacs scopul324 | tuarea de mira urmarit a fost acela de a ajuta pe mituitor, sau complice Ia infractiunes de luare dle mits, dacd acesta a urmdrit s5-1 ajute pe mituit; anil, valorile sau orice alte bunurt primite (remise efectiv) sunt supuse confiscarii, iar dack acestea nu se gSsesc, se va dispune contiscarea prin echivalent: 5. nu se poate dispune confiscarea specialA cu privire La: pa. bunurile sau foloascle necuvenite pretinse, dar care nu au fost efectio primite: [> b. bunurile sau foloasele necuvenite acceptate, dar care mu au fost efectiv primite: J». banii sau foloasele necuvenite care au fost restituite mituitorului, care a denuntat fapte inainte de sesizarea organelor de urmarire penala; J—e 4. sumele de bani puse la dispozitia mituitorului pentru realizarea Flagrantului la infractiunea de luare de mits; L_, ©. banii, valorile sau orice alte bunurt date de mituitorul constrans Teare beneficiaza de cauza de neunputavilitate speciald prevazuts de 290 alin. (@) NCP] cau de mituitorul care beneficiazit de cawzn de nepedepsire speciald prevazuta de art. 290 alin. (3) NCP (deruntarea Japtei inainte de sesizarea organclor de urmirire penal), dack au fost date dupa efectuarea denunjului, in ambele cazuri se restituie persoanei care le-a dat; 6. im cazul participatici penale, nu se poate dispune confiscarea tn solidar de Ia inculpati a sumelor de bani ori a foloaselor necuvenite, ci de la fecare participant se va confieca suma de bani pe care a primit-o efectly ort, prin echivalent. valoarea bunurilor de care a profitat efectiv prin sdvargirea infractiunii; 7. dack fptuitorul realizeazd mai multe dintre variantele alternative ale elementului material al infractiunii, se va refine o singurS infractiune de luare de miti, care se consuma in momentul realizarii primei activitati infractionaleATA arsed ll. PARTEA PRACTICA BES exgenist Sores ms poe iat Pacamel Ghedinecentienen a tenccee Sea Pee pees oalteeeanchiyiiivall eseear ince Goran linle inv Fant at oeromtarare pepe Dntmit diferite sume de Dani pentru care a eliberat chitante @! factan Fecalie, Bee sepceanemne concravaicure expertize: contabile im Condifiile im care mu asdats gf alte clemente circumetantiale, cum arf Promisiunes tntccmiri unei expertize favorabile sau pretnderca une! alte sume de bani decat cea fixata (LC.CJ., 5. pen. dec. nr. 6859/2004) cauze, Se AYA rapta de a pretinde si primi bant, inducand in croare persoana vatimats et pita alto peed rerantetimctnU peenitc moe a peatine gf prima Garin puiveeee neindeplinire faptuitoral ndatoririle sale de serviciu, Intruneste Slementele constitutive ale infractiunit de ingelaciune, jar nu pe cele ale ingractiunii de luare de mita (LC-CJ., s. pen., dec. nr. 3622/2004) ATA pretinderon sou primires de foloase de catre m functionar, pentru = Qndeplini un act in privinta cSruia are atributi de serviciu, chiar limitate, pentru realizarea actulul final, constituic infractiunea de luare de mits (CSI. 5. pen. dec. nr. 391/1999). ATA existenta aubiutui cu privire ia pretinderea anu primirea de bani, respecte’ Ta, Gila iifete qu cere ineciipecal a2 H pride newste Some: dode Anumite persoane, impune adoptarea unei soluui de achitare a inculpatului (LC.C.}., ¢. pen, dec. nr. 10/2007).Fisa nr. 62 DAREA DE MITA 1. PARTEA TEORETICA => 1. DEFINIFIA LEGALA Fapta u ei persoane de a promite, de a oferi sau de a da, direct sau indirect bani ori alte folease unui functionar public In legatura cu neindeplinires, urgentarea ori intarzieroa indatoririle sale de serviciu Indeplinires, ndepliniris unui act ce intra Th sau in legaturs cu indeplinirea unui scestor Indatoriri (art. 290 alin. (12) NCP} = 2. srRUCTURA INFRACTIUNTT A. Obiect 4. Juridic “buna desfagurere a relatilior de serviciu gi relapiile sociale in legatura cu acestea 2. Material “in principiu, nu are, B. Subiect 4. Activ Gutor, | ——> a. orice persoand (fiziei/juridica) cu coautor, capacitate penala; pm ced |». functionarul public poate complice) subiect activ al infractiunii de dare de mita: L_, . subiectul activ nemijiocit al infractiunii de dare de mita nuMA | 327 este Im acelasi timp si complice sau instigator la infractiunes de luare de mits. 2. Pasi — Beneral: starul; special: autoritatea public. inctitutia publics, inctitupia cau persoana juridici de interes public orf privat’ in cadrul cSreia persoana mituits se afa in exercitares atributilor de ser tufia. sau persoana (fizics sau juridicS) in care persoancle mi- tuite prevazute de art. 293 NCP. art. 294 NCP sau art. 308 NCP igi dlesensoa: 9 insarct PA serviciul sau exercits are de orice naturs. a. Blement material promi men de bani cau alte foloase necuvenite facut unut functionar public 1 legaturd cu indeplinirea, neindeplinires, accelerarea sau intarzierea incde— plinici unui act referitor la inda- feririle sale de serviciu sau legSturs cu ecfectuarea unui act contrar acester Indatorirt = faiga duinta de bani sau alte foloase, realizats direct sau indirect Verbal ori in serie, expres sau implicit, faird ca bunurile promise nd fie prezentate persoanei mituite:[ +b. oferizea de bani sau alte foloase necuvenite facuta unui functio- nar public i legaturd cu Inde- plinirea, neindeplinires, accele- rarea sau intarzierea indeplinirii unui act referitor la Indatoririle sale de servicis sau in legSturs cu efectuarea unui act contrar acestor Indatoriri = prezentarea ba- nurilor oferite persoanei mituite, chiar daca oferta este acceptata sate mz lL. dares de bani sau alte foloase necuvenite fReutS unui functio- nar public i legatura cu inde- plinirea, neindeplinirea, accele- rarea sau intarzierea Indeplinirit unui act referitor la indatorizile sale de serviciu sau in legsturs cu efectuarea unui act contrar acestor Indatoriri. = remiterea efectivod © banilor sau a. altor foloase necuvenite, precum gi primirea acestora direct sau indirect de ciitre cel mituit: VY Cerinte esentiale: [—* a. promisiunes, oferirea sau darea 84 aibS ca obiect bani sau alte foloase necuvenite functionarului peublicentiait, [> bactul dlicit sau ilicity) pentru a carul indeplinire, neindeplinire, accelerare ori int@rziere se promit, ofers sau se dau bani orivenite poate avea loc concomitent sau ulterior trdeple mii, neindeplinini, accelerarit sau Intarzierlt actuhul ce intra in atribusiile do servictu ale functio- Rerului orl efectuiril unui act 2. Urmarea imeaiats Starea de pericol pentru buna desta gurere a raporturilor de servicia in cadrul Einitatiler prevazute de art 176 NCP, al Perscanelor juridice de drept privat al Rutoritstilor publice ale statulut strain. al Unei instante internationale sau organi gatit internationale, 3. Legatura de cauzalitate ~resulth din materialitates fapt buind sa fe doveaita. sublectiva a. FApauitorul sa aiba o inpluenta realet sau 84 lase 2 se creadd cd are influcnta aeupre funcHonarului publie sew functionarului: influenta fapeui- torulus trebuie sé reprezinte motivul determinant al actiunii cumparsto- rolui de influents; J—e &. rapeuitorul sa promita ca 1 va de- termina pe functionarul public sau pe Functionar si facd ori 6 nu fack Un act ce intra tn competenta aces- tuia potrivit atributilor de serviciu, chiar dacs aceastS promisiune nu este indeplinita ulterior sau actul nu Lip. rapta si fle sAvarsitA mainte sau concomirent cu indeplinires actulut ce intra In atributiile de serviciu ale Functionarului asupra carula este traficata influenta, Zandiel “stares de pericol pentru buna desfagurare a raportunilor de serviciu in cadrul unieitilor prevazute de art, 176 NCP sau al persoanelor juridice de drept privat336 1 Traficul de influensa Z 3. Legatura - Fezulté din materialitatea faptel, netrebuind de cauzalitate | 35 fic dovediea. 1D. Latura “intentia directa; | eubiectiva | _ scopul: ceterminarea erului 54 facd ort smu faces un act ce intes tn functionarulut public sau a functio- atributiile sale de > nu prezinta importants’ mobilul comiterii faptei tipice © persoans care exercita [ EB. Varianta | + taficul de influenta comis de: functie de demnitate publica; este judecator sau agravata i procuros; este organ de cercetare penald saw are ate. butii de constatare ori de sanctionare a contraventiitons Persoanele care, pe baza unui acord de arbitraj, sunt chemate s4 pronunte o hotardre cu privire la un litisi ce le este dat spre solutionare de catre partile 1a acest acord, indiferent daca procedura arbitrals ce desfagoara in baza uni alte lest In baza legii romane ori F.Varianta /——* traficul de influenj& comis in legatura cu persoancle Permanent ori temporar, cu sau fara o remuneratie, o insarcinare de orice naturd in servictul tunci persoane fizice dintre cele prevazute la art. 173 alin. @) NCP ori in cadrul oricsrei persoane juridice. G. Forme 4. Acte + posibile, dar neincriminate. progititoare 2. Tentativa ~ nu este posibila A momentul pre 3. Consumare _ fapth consumat: Underi sau primirii de bani sau alte foloase ort acceptirii promisiunii unor foloase sau darurl, pentru a-l deter mina pe functionarul public sau pefunctionar s4 fact sau sa nu facé un act ce intra in atributiile sale de serviciu: fapta cpuizatd: poate & comiss in formS continuats, epuizandu-se dupa efectuares ultimului act de executare (unitate legals) HL. Prezentare comparativa, Buns-crcdints Sanam SCoVeRHTGe a a Tngelactune Trafic de influenta 2. ingelAciunes este o infractiune de | 4. traficul de influen}s este o infrac remultat tune de pericol. 2. activitatea infractionalé tebuie sa | 2. retinerca faptei pice de trafic de aiba ca urmare producerea unu influenta nu este conditionata de prejudiciu. producerea unui prejudiciu 3. activitates infracionalé @ebuie en |S. retinerca mptel Gpice de wane Ge compen Sht-ocnlierent a adevsrakal SiG mo ste copicsbiaet oe ca urmare a inducerii tn eroare alterarea adevarului Gn ipoteza in prin prezentarea ca adevirath a care traficantul de influents are in uunei fapte mincinoase sau ca min realitate influents asupra functio- cinoasa a unel fapte adevarate. narulut public) 4. persoana vatamata care remite un | 4. cumparatorul de influensa care aa bani sau alte valor traficantulat influent’ actioneazs urmarind s& obtina rea-crecinta, determinares Functionarulu! public 28 des, #8 facs sau a8 nu fack un act ines. atributiile sale degas 1 _Traficul de influensa @® osservatu: 4. Gn cazul in care traficantul de influent este totodata gi un functionar care are competente in legSturé cu actul pentru a cArui indeplinire sau nein~ Geplinire traficheaza influent, se va refine concursul Intre Tuarea de mits gi (raficul de influents; 2. dack pretinderea sau primirea de bani sau alte foloase necuvenite a fost realizsta dupa Indeplinirea actulut de catre functionar, va putea fi refinutd comiteres unei infractiuni de ingelAciune dacs sunt indeplinite toate elementele de tipicitate prevazute de art. 244 NCP; 3. in ipotesa in care traficantul de influents ofera bani sau alte foloase necuvenite functionarului pentru indeplinirea sau neincdeplinires actulul, se Va retine un concurs intre traficul de influenti I darea de mits; 4. nu sunt supuse confiscari (+ a. banii, valorile sau orice alte bunurt prefinse: [2 &. bank, Vaiorie cau orice alte bunuri cu privire la care promisiunea c& vor fi date; bumele de bani puse Ia dispozitie pentru realizarea Alagrantului Ia infractiunea de trafic de influents, a fost acceptata 5. activitatea complicelui sau a instigatorului poate tmbraca in unele cazuri caracter infractional, constituind imfractiunea de cumparare de previzuts de art. 292 NCP. SEAS 0, paren rracnick ATA paca autora intractiunit de wafic de influents, dupa ce a pretins un nfluents anumit folos pentre a determina un functionar sA fact un act ce intr in Btributille sale de serviciu, a gi primit folosul prin intermediul alte: persoane, aceasta din Uma Persoand va rispunde in calitate de complice,decarece La ajutat pe autor oS realizeze unul din continuturile alternative ale infractiunit (T.S., =. pen, dec. nr. 4748/1972) ATA existenta infractiunsi de trafic de influenta nu presupune existenta unei influente reale a fMptultorulus asupra unui functionar pentru a-l determina 5A faca or! s& nu facd un act ce intrS in atribufiile sale de serviciu, insa pentru existenta acestel infractiuni este necesar ca influenja pe care o are Sau Iasd a3 sc creada ch o are faptuitorul 8 priveasc& un functionar care are atributii In Tndeplinirea actului pentru care faptuitorul a primit sau a protins bani ori alte foloase (LC.CJ,, 5. pen., dec. nr. 2398/2006). ATA veneeu existenta infractiun de wafic de Influenya nu are relevant dact Ppretinderea folosului a fost satisHcuts, nici daca ac: ptarea promisiunii Unor foloase # fost urmatS de prestarea acestora. Nu este relevant dach interventia sa produs orf nu, precum si momentul In care aceasta s-a realizat raportat lo momentul csvargirii uneia din actiunile ce constituic Clemental material a1 infractiunii, deoarece producerea interventiel nu este © conditie pentru existenta traficului de influents (CA. Bucuresti, s. pen. dee. nr. 34/A/1995),Fisa nr. 64 CUMPARAREA DE INFLUENTA |. PARTEA TEORETICA i ST. permyry1a LEGALA Fapta de a promite, de a oferi sau de a da, direct sau indirect bani onl alte foloase unei persoane care are influenti sau las sS se creada cA are influenta Wa pe acesta a5 Indeplineaccs, ot asupra unui functioner public, pentru a-l determi nu Indeplineasca, sd urgenteze ori si intarzie indeplinirea unui act co intra i \datoririle sale de serviciu sau si indeplineascd un act contrar acestor indatorin: fart. 292 alin. 2) NCP]. SS 2. sTRUCTURA INFRACTIUNTI A. Obiect 2. Juridic = buna destagurare @ relatiilor de serviciu gt relatiile sociale Th legturs cu acestes. 2. Material ®. functionarul public poate fi subiect ea activ al infractiunit de camparare de influensa, L—* c. participatia penal este posibila sub toate formele.2. Pasi —— Ls. ebiectiva epecial: autoritatea publick. insti- tufia publics, institutia sau persoana Juridica ce interes public orf privat Gn cadrul cAreia functionarul public se afls in cxercitarea atributtilor de serviciu. Deopotriva, subiect pasty Special este 91 functionarul public cu privire la care se pretinde os exists © influents. 2. Bloment ~ Cerinte esentiate: material [—> a. promisiunea de bani sau alte foloase Inecuvenite fKcuts nei persoane care are influenti sau less sa se creada ct are influent’ asupra unui Functionar public, pentru ol deter ina pe aceste s& indeplineascs, sB deplinessca. 38 urgenteze ort si Setdieate trdlepling intra In Indatoririle sale de serviciu sau SA Indeplineascs un act contrar Beestor indatoriri = figdduinta de Gani cau alte folosse, realizats direct sau indirect, verbal ori In seris, expres sau implier. fara ca bursurste promise ed fie prenentates Oferirea’ de bani sau alte foloase necuventte fcuta unei persoane care are influenfa sau lasd sa se creadS cS are influents asupra unui functionar public, pentru ql cleter mina pe acesta sa Indeplineascs, si‘ Cumparares deinfluensa nu indeplineases, «3 urgenteze ori sA intarzie indeplinirea unui act ce intra In Indatoririle sale de serviciu sau 28 indeplineasc’ un act contrar acestor indatorir! = presentaree bunu- lor oferite persoanel mituite, cfiar tact oferta este acceptard sate ret; L_, c. darea de bani sau alte foloase necu- Venite ficuts unel persoane care are fafluenta sau lasS eA se creada cA are influent ssupra unui functionar public. pentru al determina pe cesta a8 Indeplineased, sk nu inde- plineascs, SS urgenteze ori 5X intarzie indeplinirea unui act ce intré in Indatoririle sale de serviciu sau s& indeplineasc’ un act contrar Scestor indateriri — remiterea efectiva & banilor sau a altor foloase necu- Venite, precum gi primirea acestora Girect sau indirect de traficantul de influent’. V Cerinte esentiale: [—> = promisiunes, oferirea sau darea s& Ibs ca oblect bans saw alte fuloase ecuvenite persoanei care are Fluenfa sau last si se creadS cs are influenf& asupra— functionarulul public |__. ». promisiunea. oferirea sau darea de bani sau alte foloase si fie realizata pentru ea traficantul de influenta st promit oS il va determina pe functio-BE | a3 narul public s& indeplincascs, sa nu indeplineasca, sa urgenteze ort 3 intarsie Indeplinires unui act ce intrs, in indatoririle sale de serviciu sau o&, Indeplineasca un act contrar acestor Gndatoriri. chiar daca aceastt prormi- siune nu este indeplinita ulterior ort actul nu este efectuat, ©. promisiunes, oferirea sau darea dé bani sau alte foloase necuvenite trebuie sa fie SAvargita anterior sau concomient. cu Indeplinirea, netncde- Plinires, urgentarea sau intarzieres Bctului ce intré im atributifle de Serviciu ale functionarului asupra CAruia urmeazs 98 fle traficata influ- ents, respectiv anterior sau conco- mitent cu indepliinirea — actulut contrar indntoririlor de servictu = starea de pericol pentru buna desfisurare = raporturilor de servic In cadrul unicagilor prevazute do art. 176 NCP sau al persoanelor juridice de drept privat, 3. Legatura netrebuind remus cin materialitatea faptel, decauzalitate | 58 fie dovedita, 1D. Latura ~intentia directa: sublectiva | — scopul: determinarea functionarulul public sau a functio- Rarulw 8 fack ori eS nu Facs un act ce intra in atributiile sale de servicius — nu prezints importan}s mobilul comiterii faptei tipice.344 | _Cumpsrarea de influonta + ocean = nu se pedepseste tAptuitorul care denunta fapta de cumpArare speciala de | de influent mai inainte ca organul de urmarire penala oa f tect mepedepsire | sesizat cu privire la aceasta infractiune. F. Varianta | ——* cumpararea de influentd comiea in legaturd cu persoa atenuats nele care exercits, permanent ori temporar, cu sau fara o remuneratic, o Insarcinare de orice natura in servicisl unei persoane fizice dintee cele prevazute la art. 175 alin. (2) NCP (persoana fizicd care exercita un serviciu de. interes public pentru care a fost Investita de autoritatile publice sau care este supusa controlului ori suprave, sheril acestora cu privire la indeplinirea respectivulul Serviciu public) ori i cadrul oricdrei persoane juridive, G Forme 2. Acte - posibile, dar neincriminate. pregatitoare 2. Tentativa = nu este posibils, [—> @ fapta consumata: Ia momentul pro- miterii, oferirii sau d&rii banilor sau @ altor foloase necuvenite trafican- tului de influenta, 3. Consumare poate fi comisa in L_. b. rapes epuizata: epuizandu-se forma — continuata, dupS efectuarca ultimului act de executare (unitate legala) 1. OBSERVATH: 1. auton! infractiunii de cumparare de influent nu poate fi considerat totodats si complice sau instigator la infractiunea de trafic de Influentas 2. sume supuse confisciirli bani, valorile sau orice alte bunuri necuvenite oferite (chiar dacé nu au fost acceptate) sau dat dispune confiscares prin echivalent: iar dacd nu se gdsesc, se vabe banis, valorile sau orice alte bumuri promise: orice alte bunuri date dupa realizarca denuntului, find restituite cumparatorului de influenya; daca Danii, fost date de cumparatorul do Valorile sau orice alte bunuri au Senungulat chiar daca scesta influent’ tnainte de. realizares beneficinzs de cauze speciala de nepedepsire, aceste bunuri vor supuse confiscarin.Figa nr. 65 DELAPIDAREA 1. PARTEA TEORETICA S_1. DEFINTTIA LEGALA Folosirea, Insusirea sau traficarea de cAtre un functionar public, in interesul stu ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestiones: administreazs (art. 295 alin. (1) NCP]. S22. sTRUCTURA INFRACTIUNIL A. Obiect 2. Furidic pase 2 . toare la buna desfasurare a servi- ean fe socal wafer Lb. secundar: relatiile sociale referi loare la protectia patrimontulu 2. Material (> = bani valedie saa alte bumud mobile corporale cu o valoare economica, care apartin unei per- soane juridice (de drept public sau de drept privat) si pe care fepheikesl te gestomearh aan. administreaza efectiv: |__, &. plusurite in gestiune, chiar dacs au fost create in mod Fraudulos:miu este exclus ca bunurile imobile SA formeze Obiectul material al infeactiunii de delapidar. lL. a. bani, valoriie sau alte bunt care, desi mu fac parte din pats moniul persoane! juridice, sunt in concret administrate sau gesti onate de fAptuitor. B. Subiect a. Activ, p> a. nemijlocit: uw finictionar public [art. 175 alin. (2) NCP). care gestioneazs sau sdministreaza Bunurile unei persoane juridice Gle drept public sau privat): [+ b.complice sau instigator: orice persoans (fizies juridics) cu capa- Sitate penals; in cazul coauto- ratulul, este necesar ca toti coau tori s& aibS calitatea, prevazuts de lege: Lec. tn cazut variante: atenuate, autor poate fi orice persoana care exer- Sits, permanent ori temporar, cu Bou fara oO remuneratic, o tnaar Cinare de orice naturs fn serviciul tunel persoane Fizice dintre cele prevSeute la art. 175 alin. @) NCP Ori fm cadrul orfcirei persoanc juridice gi care gestioneaza sau Suministeeass bunurile acesteia. ~ persoana juridica (de drept public sau privat) ale cirei bunuri sunt gestionate sau Sciministrate de fapeattor.348_|__Delapidarea a. sustragerea unul/anor bunurt din patrimoniul subjectulai pasiv ori a bunului/ bunurilor aflate in ges tiunea sau administrares sublec- tului pasiv, urmata de insugirea lor = scoarerea cu caracter definiti @ i bunului/bunurilor din sfera patri- monialé a persoane! vatimate urmaté de Imposedarea Faptui- . Laura 2. Element — obiectiva material toratuis [— &. folosirea unui/unor bunuri din patrimoniul subiectului pasiv ori a bunuluibunurtior aflate In gest- wea Sat administraraa subjectului en temporarl a pasiv = scot bunului/bunurilor din sfera patri- moniala. @ persoanel vatSmate urmata de Intrebuintarea acestuta/ | acestora de Fiptuitor sau de un tert: Li, ¢. raficarea unui/unor bunurt din Patrimoniul subiectului pasiv ori @ bunului/ounurilor aflate in ges- tiunea sau acdministrares subiec- tului pasiv — scoateres temporard a bunului/bunurilor din sfers patri- moniali .a persoanei vitamate, urmata de Incredintarea bunului spre folosinga unui tert, in scopul obtinerii unui profit de catre Faptuiter. 2. Urmaren ~ scoaterea definitiva sau temporaré a bunulut imediata din sfera patrimonials a persoanet vatamate 91 produceres unei pagube acesteia3. Legature de |- resules, In principiu, din materialitatea caumalitate Fapter ~ineentia directa sau indirecta: - Scopul: Satistacerea unui interes personal al faptuiieruias gau al altel persoane: “nu presinta importants mobilul cu care a fost comiss fapta. B. Varianta agravata |—+ delapidarea care a produs pagube materiale mai mari Vo varianta agravats poate aves ca subiect activ nemijiocit gi Vo variants agravald poste ff comisd gf cu praterintentt + aelapidarea comisa de catre un administrator sau un gestio fark o remuneratic, aceasta calitate in serviciul unei persoane fizice care exercitA un serviciu de interes PEELS Perien Ges a Kee TavawtE aS aceeENIS gees biice sau care este supusa controlului ori suprave- gherii acestora cu privire la indeplinirea respectivulut erviciu public ori in cadrul oricarei persoane juridice [art 205 NCP raportat la art. 308 NCPI. Jar care exercitS, permanent ori temporar, cu sau pregatitoare 2. Tentauva ~ posibiia si tneriminara. 3. Consumare |. fapta consumiata: In momentul i care bunul iese temporar sau defi- iitiv din ofern patrimeniall @ per350 | Delapidarea LS». tapes epuizata: poate fi comiss in forma continuata, epuizandu-se dups efectuarea ultimulu act de executare (unitate legals), @D 2. osseRvaTiE gestionarul este persoana care are ca atributil principale de serviciu Erimires, p&strarea gi cliberares de bunuri aflate in administrarea, chiar temporart, a unitat In care isi desfiigoars activitatea; gestionarul vine fniotdeouna Tntr-un contact direct materia primeste, pastreaza sau elibereaza; gestionaral de fapt (persoana care cu bunurile pe care le Indeplineste tm fapt atributiile principale de serviciu ale unui gestionar de drept) poate fi subiect activ emujlocit al infractiunit de delapicare; admin: tratorul este functionarul care are intre atributiile de serviciu si pe Cele referitoare la incheieres de acte de dispozifie cu privire la bunurile personne! juridice sau pe cele privind administrarea acestor bunuri; adm Fistratorul este, In esentS, conducstorul unitigt contact indirect cu bunurile pe care sestionaralai); ioare, in principiu. un le administreazd (prin intermediul administratorul judiciar sau lichidstorul averii debitorului insolvent precum $1 reprezentantul orl prepusul acestora pot fi subiecti activi emijlociti af infractiunit de delapidare: proprictarul bunului/bunurilor peate fi subject activ nemijlocit al infrac- uni de delapidare dacs are cslitatea de functionar public Bestionar/administrater al persoanei juridice vatamate; pe cea de dacs faptuitorul realizeazs mai multe modalitsti alternative ale ele- mentului material al infractiunii, nu va exista un concurs de infractiunt, ci © singurd infractiune de delapidare. 1 Condi de procedibititate | offciu [i peGepaipitieate [actiunea penals se pune ia migcare gi ee exercitl dinATA , ATA Aaministeatorul asociatiet de proprictari sau de locatari are calitatea de functionar. Fapta acestuia de Insugire, folosire sau traficare, In interesul shu ori pentru altul, de bani. valor pou lv aciministreass constituie infr nr. 11/2002). PARTEA PRACTICA sau alte bunuri pe care le gestioneaza ctiunes de delapidare (SJ. S.U_, Dec. GIA raptete inculpatelor, angajate pe bazA de contract de munes le o societate comercial’, de agit susi mai multe bunuri din gestiune, cu acordul admi- histratorulii societati si al asociatulu! unic, care le-au dat permisiunea de @ lua bunurile pe datoric, find trecute Intrun caiet special sub controhul Asociatului unis, nu intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de Aelapidare sub aspectul laturii subjective, din moment ce inculpatele nici nu au prevazut gi nict mu au urmarit producerea une! pagube im patrimoniul unitStil, constand in valoarea bunurilor Insugite, urmane ss Plateasca ulterior contravaloarea acestora, conform Inyelegerii initiale cu Sonducerea unititi (CA. Bucuresti, s. Tpen.. dec. nr. 835/K/2004)Fisga nr. 66 PURTAREA ABUZIVA [Ey] 1. PARTEA TEORETICA 41. DEFINITIA LEGALA Inerens exercitarea atributiflor de servici => farea cle expresii jignitoare fats de o persoan’ de c&tre cel aflat 2. Juridic 2. Material Tare. 296 alin. @) NCP) 2. STRUCTURA INFRACTIUNIL principal: relatiile de servicers refe toare la buna desfagurare a rapor- turilor de serviciu, cu asigurarea respectului fata de persoanele cu care Functionarul intra in contact: secundar: relafiile sociale referitoare In onearea gi demmnitates persoanci (la varianta tip), respectiv cele referi- tomre Ia libertatea psihich a per- soanei sau integritates corporala ori sanatatea persoanei (a varianta agravati) la varianta tip: ou are: Ia varianta agravata: corpul persoa- se exercita actele net asupra de violents:a. Aceiw p> a. nemijiocit calificat (autor, coauton: persoana fizick aflata in oxereitial stributillor de ‘serviciu. Gnelusty. functionarul public sau persoanele asimilate functionarulai public orl cele prevazute de art. 308 NCP), = in Cazul coautoratulut este necesar ca tot fAptuitorii sS sibs calitatca specialA ceruts de loge, exceptand situatia in care fapta este savarsita Prin) intrebuintarea ce expresit Jignitoare, cnc fiecare sublect netiv are calitates de autor \—+ b. complice, instigator: orice persoans (izicajuricica) care are capacitat penals [—> ©. special: orice perscans care a fost Rgnits, ameningath sau asupra ciireia au fost exercitate nete de violenta: Lec. pluralitates de subiecti pasivi spe Giali atrage. in principiu, retineres, plaralitagi de infractiunt States obiectiva Intrebuinjarea de etre perscana aflata dn butiilor de servict. de expresi exercitiul str fignitoare (nu gesturi jignitoare), forma, fats de o perscans care le percepe in ~ Cerinta esentiala: rapruitorul trebuie s& comit® faptn In exercitares ntribufillor sale de serviciu stabilite potrivit figol postului al354 1 Purtarea abuziva Sau reglementarilor In domeniu degi de organizare, statute. regulamente de ordine interioara), medias, ~ starea de pericol creat& prin atingerea dem- HHI persoanci si a prestigiuiu! activitsth unitatii In care ist desfagoars servicial faptui- torul (a varianta tip) 3. Legatura de cauzalitate = rezults din materialitatea faptel gi nu trebuie doveaits. ~intentia directa sau indirecta; mobilul sau scopul comiterii faptet subjective [— nu prezinté importants tipice E. Variante |). a. ameninjarea savarsita de catre persoana aflata in exer apravate citiul atributitior sale de serviciu [art. 296 alin. (2) teza T NePr L_. 2. lovirea sau alte acte de vielenta savargits de catre persoana aflat’ in exercitiul atribujiilor sale de ser viciu fart. 296 alin. (2) tezaa Ia NCPI. F. Forme 2. Rete ~ posibile, dar neincriminate. pregatitoare 2. Tentativa 3. Consumare nu este posibila Ia varianta tp: + este posibils, dar neincriminats la varianta apravats. @. fapta consumats terii activitatii infractionale; b. fapth epuizaté: poate H comisA in forma continuats, epuizandu-se dups efectuarea ultimulul act de executare Gunitate legals).@®e. ozservaru: 2. plerderea calitatii speciale a sublectutut act nemijlocit dupA comiteres faptei mu prezinta importants pentru existenta infractiuni: 2. purtarea abuziva a coautorilor poate fi realizatS simultan sau succesiv; 3. purtares abuzivs poate fi refinuts in concurs ideal cu infractiunea de Ultra) savargiti asupra aceleiasi persoane In cazul In care persoana Vatimata avea calitatea de functionar public care indeplinea o functic co implica exercitiul autoritatit de stat gi ee afla in exercitiul funeticl, 4. tn cazul im care prin actele violente se urmareste VAtSmarea corporala. suprimarea Viefii persoanel sau dack acest rezultat se produce Ppracterintenfionat, purtarea abuziva va fH retinuta in concurs eu cauzatoare de moarte; Fractiunea de vatamare corporala. omor, respoctiv loviri sau vatamar 5. dac&, imediat dups folosirea de expresii jignitoare sau dups amenintare, FSptuitoral exercitA acte de violent{S asupra victimel se va refine numal Forma agravath prevazuta de art. 296 alin. (2) NCP: 6. purtarea abuziva este absorbits tn infractiunes de corcetate abusive (art. 280 NCP) daca actele de violentS sunt exercitate ssupra unel persoane Aflate in cure de cercetare in scopul obtinerti de declaratii HI. Conditii de procedibilitate |- acfiunea penalA se pune in migcare gl se of pedepsibilitate exercita din offer. SED. us eanren pracrick ATA savargires unor acte de viclents impotriva une! perscane de ciltre seful postului de politie. pentru motivul cA nu s-a prezentat Ia chemarile Anterioare spre a A cercetat Intr_o caus aflats in curs de urmarire porals, constituie infractiunca de purtare ebuziva gi In cazul In care este sNvargita tau critoare (C.5J.. 5. pen. dec. nr. 3418/1999) 1 2b neluFiga nr. 67 ABUZUL iN SERVICIU 1. PARTEA TEORETICA Sa. DEFINTTIA LEGALA Neindeplinires unui act sau indeplinirea defectuoasi a acestuia de catre un functionar public aflat in exercitiul atributisior sale de serviciu, dacs prin accasta se cauzeaz’ o pagubii ori o vEtimare a drepturilor sau intereselor legitime ale wnel persoane fizice sau ale unel persoane juricice [art. 297 alin. @) NCP} Constituie ford asinitan 9 infractiuni de abuz in serviciu fapta functionarulut Public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, ingradeste exer mul Grept al unei persoane ori creeaza pentru aceasts o situatie de inferioritate pe temei de rasi, nafionatitate, origine etic’, limbS, religie, sex, orientare sexuals, apartenents politic infectie HIV/SIDA, vere, varstS, cizabilitate, boal& cronic® necontagioas sau S"_ 2. sSTRUCTURA INFRACTIUNIL A.Opiect [a Juriaic = relatiile sociale referitoare la asigurarca des- FSsurarii tn conditt optime a activititii per soanclor juridice (publice sau private) sau cele In legaturs cu protectia mtereselor legitime ale perscanelor impotriva abuzurilor venite sin p. jor publ 2. Material [> @.in principiu, nu are: tea Funct L_. b. excepti. dack fapta tipict este @reptati Tmpotriva uner bunuri,ST acestea pot constitul object material bat aeseeenepstars Cole: weacreenpeic eae teza in care functionarul Ficicd in lune: societati comerciale sub: pre- textul efectuarii unui control fiscal detatian. B. Subiect a. nemijiocit calificnt (autor, coauton: 7. functionarul public astfel cum eesta este definit de art. 175 alin. C2) NEP: #2, perscans asimilat& functio- marului public potrivit art. 175 alin. @) NCP (per Sxercit® un serviciu de interes Nestita de autoritatile publice Bau care este supuss contro luli ori supravegherii aces tora cu privire la Indeplinires respoctivului servicia public): iv ipntean. cerita? afeucte in inractiud: pot fi autori per- eoanele care exercits, perma- fara © remuneratic, o Insar Viciul unei persoane fizice dintre cele prevazute Ia Art 175 alin. @) NCP ori in Cadrul “orlcdrel persoane uridice:358 | Abuzul tn serviciu L_} b. complice, instigator orice persoand (flziciyjuridica) care are capacitate penals, 2. Pasiv [> a general: statul, }—» b. special: persoana — (Fiztea/juriaicay care a suferit o vAthmare a intereselor legale prin activitatea infractionala: [= «in ipoteza forme! asimilate a infracti- unit subiect pasiv special este cots yeanul roman sau strain ort apa tridul cAruia prin activitatea infrac~ Honala ta fost ingradit exercitiul drepturilor ori care a fost pus intro Situatie de inferioritate pe temei de Fass, nafionalitate, origine etnics, Lmb&, religic, sex, orientare sexuala, apartonenta politica, avere, varst5, dizabilitate, boalS cronick neconta- gioasa sau infectie HIV/SIDA; L_. a. pluralitates de subiecti pasivi epe- Glali atrage, In principiu. refinerea pluralitsti de infractiuni: © Latura 1. Element + a. neindeplinirea unui act de catre un obiectiva material functionar public aflat fi exercitiut atributiilor sale de servicitt; —> b. indeplinirea in mod defectuos a unui act de cAtre un functionar public. aflat in exercitiul atribusiitor sole de servicin; +. actul trebuie 54 intre in atributiite de serviciu ale funchonarulu: pu-blic porrivit figei postului sau regle- mentarilor in demeniu Gegi de organizare, statute, regulamente de Sedipeintedioeni ~ Cerinta esenpiala: functionarul public sa comita fapta in exercitarea atributillor sale, —— 4. tn cazul former astmilate, elementul im oactiunes sau imactiunea prin care se realizes ingréclirea exercitiuiui drepturilor nel persoane ort crearea unet situatii de inferioritate, ambele pe tomei de rass, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, orientare sexual Bpartenents politics. avene, - VEcKER, Hinatilitees, Gala cronica necontagioas& sau infecte HIV/SIDA de catre un functionar public aflat T1 exercitinl atribupiilor 2 cane ai frrrn che tema eimen tntereenlon ingle imedinca ale unel persoane fizice/juridice (infractiune de abuzul in serviciu care a produs pagube materiale mai fart. 297 NCP raportat Ia art. 309 agravate masi de 2.000.000 1 NCP}; V_ se va retine aceasta variant’ agravats inclusiv in ipoteza comiterti faptei de subiectii activi nemijlocii prevazugi de art. 508 NCP: — abuewt im serviciu prin care functionarul public « obfinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit fart. 13? din Legea nr. 78/2000), GS. Forme 4. Acte - posibile Gn ipoteza faptei comisive), dar Pregatitoare neincriminate.2. Tentativa ~ posibila, dar neineriminata In cazul moda Hts" alternative comisive ce consts in Inde- plinires defectuoas’ a unui act: - nu este posibita tn cazul modatsti: alterma- Hve omisive ce consta In neindeplinires une 2 in momental Femliediay anti ans traectionds testo (date neindeplinini actulus sau la data expirarit. termenului pentre 3. Consumare | > a. fapta consumats Se cesta aon es Produs rozultatul socialmente port La. feet quminetis eats B conten Ge forma contmuata. epuizandu-se aupa, efectuares ultine Gumitate legal). Hui act de executare CD 1. opservatTin Pierderes enlitStii specisie a subieetului activ nemijlocit dupa comiteres, faptel nu presint® importants pentru existonta infraction: Infractiunes de abus in serviciu contra intereselor perscanei are caractor subsictiar fath de alte infractiunt prevazute de Cocul penal sau de lesile speciale cu dispozitii penale comise cle un subiect activ calificat Gunctionar public) st care implich o exercitare abuzivS a atributiilor de serviciu prin care Se produce o vAtimare interesclor legale ale une persoane (de exemphy, delapidare, cercetare abuziva, represiune nedreaptsy: activitates abUZIVS a coautorilor poate fi realizats stmultan sau succesiv. L. Conditit de procedibilitate Tnctiunes penals se pune in migcare gi se si pedepatbilitare exer362 | Abuzul ta serviciu s SIA. a pariten pracrica ATA AIS intractiunes de abuz in serviciu are caracter subsidiar numai in raport cu n mod obligatoriu, un functionar, iar alte infractiuni al cSror subiect este, nu in raport cu orice infractiune (T.S,, 5. pen, dee. nr. 3384/1971). AID avocant nu are nici calitatea de functionar public g! nici calitates de #8, mu poate H subject activ al infractiunil de Interesclor persoanelor (LC.CJ, 2. pon. dee. functionar gi, in conse, abus in serviciu contra nr. 6003/2007). ATA retnandu-se sivérsives infractiuniior de fats intelectual sivargite de inculpat in calitate de functionar public aflat in exercifiul atributiior sale de serviciu, al caror continut este caracterizat, prin calitatea de functionar exercitiul atributilor public al subiectului activ, gi de comiterea falsului i de serviciu. nu se mai poate retine infractiunes de abuz in serviciu al c&rei sublect activ este tot un functionar public, iar latura obiectiva este caracterizaté prin indeplinirea, cu stints, in mod defectuos a atributfilor sale de serviciu, trisAturi cuprinse in continutul infractiunii de fals. Ca , normele de incriminare a abuzulut in serviciu nu sunt incidente in sauzS, nici in conditiile concursului nici fn acelea ale concursului ideal de infractiuni (C.SJ. s. pen, dec. nr. 1019/1996), ATA th couse’ sunt serviciu “atat sub aspectul laturii objective, neulpata J.LP., prin actiunile sale conjugate cu ale celorialfi coinculpatt, @ atributiifor de serviciu, Ia campanie: electorale a trunite elementele constitutive ale infractiunii de abuz in cat gf a cele! sublective, contribuind prin ineSlearea, cu gtints, obtinerea Hegala de fonduri si finanjarea iInculpatulu: N.A. sub aparenta organizSrii unui eveniment aniversar al institutie! pe care o conducea, creand un prejuciciy i patrimoniul acest sums de 75.526.350.588 ROL, prin neincasarea unor venituri i cu incalcarea prevederilor legale (LC.CJ, efectuares unor cheltuiel Completul de 5 judecAtori, dec. nr. 160/2012),ATES termenut uact’ din continutul infractiunti de abuz Im servictu trebuic injeles cn acen operatiune care trebuie efectuata de functionarul public in teercitiul atributillor de serviciu, atributii de serviciu care trebuie Intelese Shi toe aeea co cade im sarcina unui functionar potrivit nermelor care Geglemontens& servichal respectiv or care sunt inerente acelui serviciu. In Dikta, nos retinue cu certitudine cS imculpatul nu avea de efectuat Chlitaten sa de viceprimar al localtsqi, nicio operat Scovitates desfagurats la parcul eolian, ce ar fi fimut de instalares utilajelor, QO'WGiinistrare sau de functionare, activitate care SA poats fi influentars prin. indeplinirea defectuoasa sau Fealitate, fmeulpatul, desi th ine legata de neindeplinirea cunogtea cS nu are atributii de servichi In c' c intimidare, ce ar 6 legaturs cu activitates parculu eolian, a Incercat ca prin erebuit oS fle resimtes de calitstea sa de Viceprimar, prin exces de Violente fizice, motivate Yeapective, situatie ce mu poate ff Gehivalnta nici cu indeplinires defectuoass gi nici cu neindeplinires unui Reelei operatiuns. Tn putere, prin Intreruperca societats SA determine Gat core trebuie efectuat de functionarul puble sau functionar in exercitiul Stributitlor cle serviciu. Necesitatea Indeplinirii Atributiier de serviciu, pentru a GT Servicia, resulta din obiectul juridic spe sctules presenta Hicit In exerciti infractiunit de abuz In fal al mecste: infractiuns, care este epreseutat de relntiile sociale privitoare la asigurares bunult) Unitstilor publice ort al altor Mestasoars activitatea, rece al inde functionaral Ist realizare a aetivitatis de Wlateririlor de servictu in mod cinstit si corect (A. Constanta, =. pen. dec. nr. 47/2012, In V. Vaduua, Infractiuni de Abuz th serviciu gi negiijenta m cerviciu, Ed pet. 36). persoane juricice la buna desfagurarc a. nemijiocit catificat autor! % funcHonarul public astfel cum acesta este definit de art. 175 atin. Cl NOP: { persoana asimilata functlona- Blin. @) NCP (persoana care Sxerci& un servicia de interes Gita de autoritagile publice sau care este supuss controlurat ort Vite Ia inceplinires reapec- fivulus serviciu public) poate Fiode asemenca ‘subiect activ nemijlocit al infrectionths Wt I cazul variantel ateruate a infracti Rit pot fH sublect! activi nemijlociti | persoancle care cxercita, permanent ori tem porar, cu sau fara o remu- heratic, @ insarcinare de orice Roane fizice dintre cele preva- pute la art. 175 alin. @) NCP ort fn cadrul orica&rei pereoane participatia penalé proprie nu sete 2 Pasty p> a. general: starut: L_- b. special: persoana — (fizica/jurictien) ferit @ paguba sau o Va-306 1 _Neglijensa tn serviciu Amare importanté a interesclor | legals prin activitates infractionala 4. Element 9. neindeplinirea unui act de catre un material functionar public aflat fn oxercitiul atribufiilor sale de servieiu: b. indeplinirea in mod defectuos a Functionar de catre un exercitiul public aflat tn sale de serviciu: aeribupiilor actul trebuie <3 intre in atributiile de serviciu ale functionarului public potrivit figei postului sau regle mentarilor in domeniu degi de organizare, statute, regulamente de ordine imterioara): ~ Cerinta esentials: functioharul comits fapta in exercitarea atributiilor sale public sa de serviciu. 2. Urmarea @. producerea unei pagube efective 9! certe in patrimoniul persoanei fizice imeaiara sau juridice: vatamari’ a drep- I+ b. produceren turilor si interesclor legitime bersoane fizice sau juridice. abuziva gi 3. Legatura - Intre activitatea infractionala de cauzatitate | urmarea produs& trebuie dovedita D. Latura ~ culpa cu sau fark provedere (culpa profesionalay subiectiva©. -Varianta —— negiijenta in serviciu comisa de catre o persoana care | exercita, permanent orl temporar, cu sau fark o remu- Neratie, aceasts calitate in serviciul unei persoane fizice dintre cele prevazute la art. 175 alin. 2) NCP (persoana fizicd care oxercita un serviciu de interes public pentra care a fost Investits de autoritatile publice sau care este supuss controlului ori supravegheril acestora cu pri Im tndept cadrul oricdrel persoane juridice. rea respectivulul serviciu public) ort im F. Varianta neglijente in serviciu care @ avut ca urmare producerea de agravata pagube materiale mai mari de 2.000.000 tei: Vo se va rofine aceasti variants agravats inclusiv in ipoteza comiterii faptei de subiectii activi nemijlocitt prevazuw dio art, 308 NCP. pregititeare 2. Tentativa ~ nu este posibila, 3. Consumare | = a. fapta consumata: in momental Vata miirii interesclor legale ale persoan: prin Intocmirea In mod defcctuos a freed Sse fempi ursen “sallieclepsloctires! abuzivs a actulul (netndeplinires actulul sau expirarea termenulut Pentru efectuares acestuiay: Le bo nu poste ff comiss in forma con tinuaea, @ ke. opservatie 1. pierderes calitatit speciale a subiectului activ nemijlocit (functionar public) ups comiterea faptel nu prezinta importanta pentru extstenta infractio368 | _Neglijensa tn serviciu 2. infractiunea de neglijenté in serviciu are Garacter subsidiar fata de alte infractiuni prevazute de Codul penal sau de legile speciale cu dispoxitul penale comise de un subiect activ calificat (functionar public) si care mplicé o exercitare abuziva din culps a atributiilor de cerviciay 3. Ia infractionea de neglijents in serviciu este posibils participatia improprie, caz in care autorul va tras la raspundere penals pentru infractiunes, prevazuta de art. 298 NCP, in vreme ce instigatorul sau complicele vor raspunde pentru participatie improprie la infractiunea de abuz in servicns (ert. 297 NEP); mediate ale infractiund{ ount previmute de lege cu carecter | | alternativ, iar nu cumulativ; dacs se produc toate urmarile activitspi nfractionale, se va retine comiteres unei aingure infractiuni de nesijenta : 0 servicia STDS eanredemncricn ka _vreme At Tndeplinires defectuoass a Indatoririlor de serviciu de nculpatul gestionar s-a extins pe Intresga perioada de gestiune — Producind © tulburare insemnat’ bunului mers. al unet societatl fn forma slelimitate de inventarierile efectuate pe pareursul activitafii de gestionare. Intervenirea unui act ce ammistic sau gratiere nu scindeazd activitates infractionalé tn douk entitSti autonome. jar ine: prevederile acetu comerciale — exists o singura infractiune de neglijentS In serviciu, unitari naturale, jar nu o pluralitate de asemenea infractiur patul mu profits de act nici pentru ansamblul activitati Pentru segmentul care precede Bucuresti, s. pen. dec. nr. 396/1995) sale ilicite, nich cordares ammistie! sau gratierii (CA BIA wuepunderce persia pentru negiijente 1 actiuni sau inactiuni pr asemenen conditie neti serviciu nu derivs exclusiv din n care s-a cauzat nemijlocit, imediat o paguba, o nd expres prevazuts de Codul penal, rezults ¢&1 s60 norma de incriminare este aplicabilA gi atunci cind activitates Hicita a contribuit Ia producerss pagubel prin crenres posibilitayii altor perscane dea produce pamube A mod nemijlocit (TS. 5. pen, dec. nr. 1768/1976). Fapta notarulut public, savargita din culpa, de a autentifica un contract de VAnzare-cumparare a unui Imobil cuprins In lista monumentelor istorice, Fara o-gi Indeplini Tn mod corespunastor Indatorires de servicia verifies deck stat gta Giedciist Gigi Ge peeemppiaes — conertie prevazurs, sub sanctiunea nulitati absolute a vanzari. in art. 4 alin. G4) din Leges nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice — imeruneste clementele constitutive ale infractiunit de neglijenta in serviciu (LOCI, 3 pen, dec. mr. 1423/2009). AMZ nu sunt intrunite etementele constitutive ale infractiunti de negijenta in servictu. psinad vinovatia sub forma culpel Im cazul Tn care imculpata, im ealitate de operator ghigeu Ia o societate bancarS, a eliberat in mod repetat Bume de bari corespunzatesre valovilor inscrise pe mai multe bilete Ie Ordin semnate In alb de administratorul societal, completate ins cu sume mai mar gi pe numele altor furnizort decat cet vizati de conducerea Societatii de citre contabila-gera, care 1o- mare parte din cecu gi prozontat la bancs, cat timp © fle Tn litigia au avut semnsturile efectuate in alls, de Insest persoancie autorizate, iar prezentarea contabilel-sefe pentru a ricica sumele de bani cerute mu mumai cs nu puten #8 creere vreo suspictune eperstoarclor de ghigeu, dar era chiar de natura a sublinia legitimitates operatiunit, datorits garantie! ce © Oferes preluarea banilor de catre insagi Ppersoana co indeplinea functia de contabilser al societati benericiare, Tmputernicits cle consiliul cle act nistratic, cu crept de semnaturs pentru documentele bancare (CS), Completul de 0 judecstori, dec. nr. 325/2004).Fisa nr. 69 FALSIFICAREA DE MONEDE 1. PARTEA TEORETICA S71. Dermig71a LEGALA Conatituie forma asimilaty a intra catre autoritatile comperente Ficarea de moneds cu valoare circulatorie (art. 310 al [art. 310 alin. @) NCP] @ Ner} nil falsificarea unei monede, emise de Inainte de puncrea oficinlé in circulatie & acesteia S__2. sTRUCTURA INFRACTIUNTL [Av opiece a. Jurtaie (speciaD = relatiile sociale referitoare 1a inerederea pu- Blick in autenticitates monedelor. 2. Material prin altevare, respectiv suportul ma- terial folosit pentru contrafaceres monedei (moneda falsificats prin contrafacere reprezentand produsul infractiunin: L_. by. moneda metalic’ anu de hartie (wancnote) emisa de statul roman “2 de alte state (de exemplu, leu, cure, dosar american sau canadian, ra sterling etc.)mE 1 az1 B. Subiect 2. Activ (autor, instigator, complice) Zoe pecan (Gmc poaCee) Eardecd cased citate penala 2. Pasiv ~ statu! sau inoututa emirent a monedel. ©. Latara obiectiva a. Element material ~falsificarea de monede prin: a. contrafacere = produceres, prin imitare, a monedet, astfel tncat araaMin, oh. postn G pensspixen lon find autentica; clea = mecinaees. me sia. VY Cerinta esentiala: monedele trebuic sa aiba putere circulatoric Ya data falsificarit: potrivit art. 16 din Legea nr. 312/2004, bancnotele $f monedele emiise si neretrase din circulatie de catre Banca Nationals Romaniei reprezints tnsemne monetare nals pentru plata tuturor obligatiilor publice st private: Y potrivit art 12 din Legea nr. 312/200, Banca Nationals a Romaniei este unica institutie sutorizats sa emita Tnsemne honetare, sub forms de bancnote $i tmonede, ca mijloace legale de plats pe 2. Urmarea modiats ~ starea de pericol pentru relatiile sociale refe- ritoare In fnerederea publics in autenticitatea monedelor,| i a72_| Falsificarea de monede _ B.Legsturade | — rezulta din materialitates faptei pice, netre cauzalitate buine sa fe dovedits. D. Latura ~ intentia directs sau indirect: subiectiva | — nu prezints importan{s scopul sau mobilul comiterit faptel FB. Forma, = falsificares unei monede, emise de c&tre autoritatile com asimilars petente, mainte de punerea oficial In circulatie a acesteia: ~ fapta nu poate fi comis’ prin inactiune: F. Forme 2. Acte = posibile, dar neineriminate: anumite acte de pregatitoare pregatire constand tn fabricarea ori detineres de instrumente sau materiale cu scopul de a fiune autonoms, dacS sunt Indeplinite toate cerintele de tipicitate prevazute de art 314 NCP. 2. Tentativa = posibils gf incriminats. 3. Consumare a. fapts consumats: la data falsificérii monedelor: b. fapta epuizata: poate A comiss in form& continuats. epuizandu-se dupa efectuarea ultimului act de executare (unitate Lexul3), @ oc. osservarn: chiar dact denumires marginal 9 infractiunii se refers la ;monede”, fapta Singer este tipies si atunci cand a fost falsificats o singuré moneda sau u titla ce valoare cu putere circulatorie: nu constituie object material al infractiunsi moneda electronica [potrivit art. 4 alin. (2) lit. ) din Legea nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de moneda electronica, prin moneda clectronicl su infelege valoarea monetars clusiv magnetic. reprezentind o creanta asupra stocath electronic, iemitentulu:, emiss 1a primirea fondurilor in scopul efectuarlt de operattunt Ge plats si care oste acceptata de o persoans, moneda; Jcarea priveste monede care mu au putere circulatoric fapta nu este tipicd. Insa poate consutul infractiunea de fals material Tn Tnserisurt Sficiale ori sub semnsturs privats: hu este tipicd fapta de reproducere color a monedelor sau bancnotelor 1a Beate I/1, partials sau integrals. In scop publicitar, de informare sau in alte Scopurt comerciale, daca aceasta este realizaté cu acordul prealabil, scris, al Bancit Nationale a Romanie!Figa nr. 70 FALSUL MATERIAL IN INSCRISURI OFICIALE 1. PARTEA TEORETICA 71. DEFINTTTA LEGALA mod (stergeri, adSugiri otc.), Folsificarea unui inscris oficial Gnclusiv a copiilor legalizate ale acestuia). in alterare in orice rin contrafacerea (Gimétarea) serierii sau a subserierii ori py dact inserisul oficial falsificat este de natura 33 produc& consecinte juricdice (art. 320 alin. (2) NCP}. = 2. sTRUCTURA INFRACTIUNI crederea ~ relafiile sociale referitoare la i A. Obiect 4. Juridie publica de care se bucurs Inscrisurile oficiale, (special nscrisul oficial intocmir cu respec tarea conditiflor ad vnliditatent preva- zute de lege, apt 8 produca efecte juridice, ce este falsificat prin alterare, constituie inseris oficial orice inscris care emana de la @ persoand juridicd dintre cele Ia care se refera art. 176 NCP paeurd tn ave, 175 2. Material = ori de ta porsoana pr (2) NCP sou care apartine Gnre- alin depus) unor asemenes Bistrat sau persoane:[—~ . copitie legalizate ale inserisurilor of cinle falsificate prin alterare; €. biletele (fara putere circulatorie, no- minale), tichetole sau orice impri- mate producitoare de consecinte juridice (sunt asimilate de lege cu inserisurile oficiale) faleificate prin alterare B. Subiect 2. Activ Gautor, instigator. complice> ~ orice persoans (Fzica/juridics) cu capacitate penala: “la variants agrayats. subject activ nu poate A decat functionarul public care falsifics, fnecrisul oficial prin alterare sau contrafacere im tmp ce se afls In exercifiul atributiilor de - participatia penala este posibila in toate for- mele: conutoratul, instigarea sau compli anitates emitentS sau cea careia Hf apartine fractal afiesnl, < Latura - falsificares unui Toseris oficial Cnstru- mentin) pein: mAturil — reproducerea, prin imi Glicial preexistent (eu respectarea cerintelor de forma) ori a semns- turti de pe un Inscris oficial Gndi- ferent dacé se reproduce semna- tura unei persoane reale sau se realizeaz’ o semnAtari: fictivK,376 | Faleul material tn tnscrisu. eficiale este necesar ca acesten 6A creeze parents unei semnaturi auten- ee): 18 fn orice mod @ continutulul unui a semmaturii de L—» b. alterare - modificarea mate: Inseris oficial o: Pe acesta (de exemplu, prin addugiri. stersaturi ete.) “ Cerinta esentiala: Inserisul contrafacut sau alterat trebuie si fie apt s& produca consecinte juridice. 2. Urmarea + starea de pericol pentru relapile sociale imediara referitoare la Increderea publicd de care se bucura inscrisurile oficiale: = mu este necesar ca incristil falsificat 53 6 produs efectiv consecinte juridice. 3. Legstura = rezults clin materialitatea faptei Hipice, netre— decauzatitate | buimd 25 fie dovedits, D. Latura subiectiva sintentia directs sau indirecth; 7 nu prezinta importants mobilul ori scopul comiterti faptel. agravata — > falsiticarea unui rare de cAtre un functlonar public aflat in exer: nscris oficial prin contrafacere sau al atributiilor de serviciu Gndiferent daca sarcina de serviciu ficea parte din atributiile functic! faptuitorului ert daca aceasta iva fost incredinfata prin disporitia conducerii unitatid; ~ se poate retine coautoratul dac’ infractorii au calitates specials ceruts de lege:“ instigatorul sau complicele va rispunde pentru forma agravata a infractiunit dacs se devedeste cS a cunoscut sau @ prevazut calitatea autorulud F. Forme + Acts ~ posibile, dar neincriminate. = pesibila si Incriminata, pt = fapta comsumata: In momentul in care sa realizat falsificares inseri- sului oficial prin contratacere sau alterare, chiar dacs tnscrisul falsi- Lab. fapta epuizata: poate Ho comiss tn forms continuata, epuizandu-se ups ofectuarea vltimului act de, executare (unitate legals). @ c. osservaru: 4. Im ipoteza in care ra contrafacerss scrierfi sau a semnstu procusol infractiunii, iar nu obiectul Gste reprezentat In acest caz de hartia pe care este sul material in Inserisuri oficiale se comite prin Tnacrisul faluificat va reprezenta Aterial al acesteia; obiectul material ealizata contrafacerea: 2 pentro existenta infeactiunit de fals material Tn Inserisuri oficiale m Prezints importants dacs fptuitorul a urmarit sau nu producerea unui Prejudictu orl daca in urma falsificarli actului oficial s-a produs vreo 3. se Va refine existenta infractiunii cle fals material in Inscrisuri oficiale chiar daca falsiticaren se realizeazd prin contrafacerea scrierti unor persoane care la momentul comitertt Faprel nu mai Indeplineau functitle mentionate im ft acesta este suscepibil de a produce con Gnseriaul oficial, atsta timp ©3761 _Fatsul material tn tnsecrisuri oficiale 4. daca falsiticarea inserisului oficial se realizeaza atat prin contrafacerea, cat $i prin alterarea inscrisului oficial, nu va exista un concurs de infractiuni, ch © infractiune unica de fals material In inscrisuri oficiales 5. fapta este tipicd chiar dacs falsificarea inacrisului = urmérit un scop legitim (de pilds, dovediren existentei dreptului de proprietate cu privire la un imobil in conditiile pierderii inscrisulut autentic prin care fusese dobandie areptub: im cazul im care functionarul, care nu se afld In exercitarea atributillor de serviciu, falsifici un Inseris prin atestares ca adevSrate a unor fapte mincinoase, va comite infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale, tar nu cea de fals intelectual; N care falsificarea unul Inscris oficial se realizeazS prin aplicarca se va refine in concurs falsul material in fnserisurt tunel stampile false, Oficiale gi folosirea de instrumente false (art. 318 NCP): $1 folosaste, se va refine concursul suri oficiale sf uzul de fals. 8. dacs cel care = falsificat Inacrisul oficia real Intre infractiunea de fals material in nse! SID i ernter reactica SIA werscana care pitemuteste, i mneregime sau partial, un Inserts oficial in inserisuri oficiale fra a {1 necesar ca, pentru dec. de comite infractiunea de fa existenta acestei infractiuni, inserisul si fie folosit (TS. =. pen. Indrumare ne. 1/1969)Figa nr. 71 FALSUL INTELECTUAL (Sy) 1. PARTEA TEORETICA prilejul intocmirii acestuia, de catre un FaleiHcarea unul tnscris off functionar public aflat In exercitiul atributilor de serviciu 1 Imprejurdrt necorespunzatoare adevsrulul oct prin mprejurari (art. 321 NF Prin atestarea unor fapte. sa omisiunes, cu StInIa, deo insera unele date sau S_ 2. sTRUCTURA INFRACTIONIL A. Object a Jurtaic referitoare In tnerederes Gpeciad are se bucura Inscrisurile oficiale. 2. Material = faserisul oficial intocmiue cu respectarea con- dlitiilor ad validitaten provazute de lege, apt ss product efecte juridice. functionarul — public Flat in exercitinl ati Sa. nemijlocit: fart. 175 NCP) butiilor de servieiu; coauto: posibil numa! daca ambii falsificarort sunt functionari publici aflai in ful atribupitior de servictu: B. Subicct390 | _Falsul intelectual CS e, compiice sau inctigator poate orice persoana (fizicé/juridica) care are capacitate penal. 2. Pasiv > unitatea emitents sau cea careia 1 apartine Inscrisul oficial ©. Latura 2. Element > falsificarea unui faseris oficial Gregufium) ca obiectiva: material prilejul intoemirii acestuia. j—= a. prin atestarea unor fapte sau mprejurari— necorespunzstoare adevarului (comisturte); —* b. prin omisiunea de a insera unele date sau imprejurari adevarate po care Functionarul avea obligatia S8 le consemneze (onsiisse) Y Cerinta esentiala: fatsul rremuse restizat cu ocazia exercitiulut atributiilor de ser viciu ale functionarului gi sii fe apt de a produce consecinte juridice, 2. Urmarea imediata - starea de pericol pentru relatiile saciale referitoare la increderea publics de care se bucurs inscrisurile oficiale; = nu este necesar ca Inserisul falsificat sf produs efectiv consecinte juridice. 3. Legatura de cauzalitate ~ rezults clin materialitates faptel Upice, netre- buind sa rle dovectita, 1D. Cature subiectiva ~intentia directs = nu prezinta importants mobilul ori scepul comiterii faptel. sau indirecta: 5. Forme a. Acte pregatitoare - posibile, dar neincriminate:2. Tentativa ~ posibilK gi incriminatk. 3. Consumare | -—+ a. rapta coneumata: in momentul in care sa realizat falsificarea Inscri- sulul official cu prilejul Intoemirit sale. chiar daca inscrisul faleificat mu (+b. fapea epuizata: poate f comisa in forma continua. epuizanduse dups sfectuarca ultimuiul act de executare Gumitate legals), @®Dr. osservaru: 2 apre deusebire de Falsul siaterial im Inscrisurt oficiale, cana fAptuitoral actoneasa asupra materialitatit Inwericulut oficial (Grstramentimn), im cocal FABIO Detvioctdal TSptuitoral ecGoncash aauipra contscshahal Inecclaalul Gficial (regotiand, fra a proceda la qlterarea materiahtagt Inscrisulul, 2. falsul melerial In Inscrisurt oficiale comis prin alterare se comite cu privire 1a un Inserts oficial preesastent, lai ftetectiat Activitaten infractionala se comite concemitent cu redactares inscrisului: 3. se Va rotine infractiones de fale intelectual chiar dacs atestarea minci priveste © singurd fapta sau imprejurare, respectv dacs omisiunes inserarii Vizeaza o singura dara sau tmpreyurare: 4. va existe © singura Infractiune de fais intelectual chiar daca atestares min cinoass priveste mai multe faple au Tmprejuricl, respectiv dack omintunes, Aner MERROME Snel nASIEE dats mew Geneewiores wen deck an) ew ambele variante alternative ale clementulul material al infracthunii: 5. daca functionarul aftat in exercitorea atributitior de serviciu a atestar cu aa Gunsiticos Waeeimaleh Ser prot a contielacnh eascStada gretscucral sac) jul Tntocmirii unut Twcris oficial fapte sau: Tmprejurici necores- aves competenta de a senna actul, se va refine savaryires In concurs real a Infractiunil ce fais intelectual sia celei de fals material h382 1 Falsul intelectual a 6. in situatia in care, dups comiterea falsului intelectual, functionarul foloseste inscrisul oficial ralsificat in vederea producerit de consecinte juridice, se va refine infractiunea de fals intelectual in concurs real cu infractiunea de uz de fats; 7. daca functionarul atests din culpS, cu prilejul intocmirii unui inscris oficial, fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarulut sau omite din culpa s& nsereze unele date sau imprejurdri, se poate refine in earcina acestula comiteres infractiunii de neglijen{& tm serviciu, dacd sunt intrunite “gt celelaire conctitt legale ce tin de tipicitatea faptes ATS a earcren practica AID rapta incutpatutsi de = determina, cu intentie, pe o salariats subsites lui, care nu cunostea ‘reslitates, de a atesta, Totr-o chitanta fiscals, date necorespunzatoare adevarului, cu scopul de a fi plStite taxe vamale mai reduse de c&tre persoana cSreia i-a fost eliberat’ chitanta, Intruneste Slementele constilutive ale infractiunii de fala intelectual, aivarsita in conditifle participatiet Improprit (C.S.J. #. pen. dec. nr. 153/199). AID eeteificaren unor acte contabile ale unet society modificdri, sters&turi si ad&ugirl sf folosirea lor la intocmirea evidentelor contabile nu constitwie infractiunes de fals intelectual si de uz de fals, comerciale private prin nfractiunca de fals material in inserisurt sub semnatura privat (C.SJ., 5S. pen., dee. nr. 4266/2000) ATS ews du-se saivarsirea infractiunii de fals intelectual. car tea cle fumctionar public a cubjectului activ gi prin comiterea faptel in, cterizat prin tarea atributiilor de serviciu, nu se poste retine sf infracthunes de aAbuz in serviciu (C.S.J., 8. pen. dec. nr. 1019/1996),Fisa mr. 72 FALSUL MATERIAL IN INSCRISURI SUB SEMNATURA PRIVATA [Sy . PARTEA TEORETICA S11. DeFmryia LEGALA Falsificarea unui Inscris sub semnsturs privats, prin contrafacerea scrierii ort 9 subseriert sau prin alterarea lui tn orice mod, respeetie prin at erisulai a unor fapte sau Tnprejurdri tecorespunzdtoare ore uncle date sme Smmprejurdrl, ack flevdrului ord prin ontistiunen cu etiinta dea tr faptuitoral foloseste el risus! Tnscrisul falsificat sau Hl Increcinteazs altel persoane Vederea producerii unei consecinte juridice (art. 322 NCP). apre §oloaire, S22. sSTRUCTURA INFRACTIUNIL A. Obiect 4. Juriate < relatiile sociale referitoare (special publics de care se Bucur Semnacura privars. 2. Material [> @. Tnscrisul sub semnacura privats fal Sificat prin alterare care are valoare Probaterie gi este apr =& produca cfocte juricic tl falsificar fe pri mini a unet/sanor la momentul intot sy corespunza- footersr 3841 _Falsul material in Inserisuri sub semnaturs privata toare adevarului, He prin omisiunea de a insera o/unele data/date sau mprejurset: Ly ©. constituie inscris sub sermatura pri- vari actul unilateral sau conven- fional semnat ce este apt si producs medisl privat consecinte juridice @ntre particulari), aleul decat cel prevazut de art. 178 alin. @) NCP. B. Subiect 1. Activ (autor, - orice persoans (FaicA/juridicd) cu capacitate coautor, penala. instigator, complice) 2. Pasiv - persoana (fizicd/juridic’) fata de care sa folesit Inserisul sub semnsturs privata fal sificat ©. Latura 1. Element = este necesars comiterya a deus actiuni obiectiva succesive: + a. falsificares unui Inseris sub sem- naturs privata pr [—> & contrafacerea secrierii ori a semnaturii — reproduceres, prin imitare, a continutulas Gnui inscris sub semnSturd privati preexistent ori a semnaturii de pe un inseris cub semnaturs privatt sau plismuirea (fabricarea) in Integralitate a unui inseris sub semngturs privats; J—+ #7, alterare = mocificarea mate Hal in orice mod # continufur privata ori a semnaturit de pe acesta (de exemplu. prin adSugiri, gtereSturi etc): #41. stestarea 1a momentul Intoc~ mir a unei/unor fapte sau mprejurasi necorespunsa- toare adewarului, respectiv O/anele data/date sau. im prejurael > ». rolosirea Inscrisuiu: sub semnaturs, privats falsificat de catre fsptuiter Sau incredintaros acestuia altch Perscane spre al folosi, in scopul Producerit de consecints juridice. ~ Cerinta esentiala: inscrisul trebuie sa fe apt s8 produca consecinte jurictice. chiar st atunci cind nu a fost falsifient ca scest imediats < starea de pericol pentru relatiile sociale referitoare Ia Incroderea publicd de care se bucura inecrisurile sub semnaturé privata; produ electiv consecine jaridice. 3. Legatura do cauzalitate = resulta din materialitates faptel Gpice, netre— 1D. Latura ~intentia directs: Sno presints importants mobslul comiterii faptet a Acte pregatitoare ~ posibile, dar neincriminate|__Fatsul material in tnscrisuri sub semngturs privata @® F. osservarTn 2 Tentativa = posibila gi incriminata 3.Consumare | -——* a, fapta consumata: in momentul m eave falaificaters! folasegte tnsctisl sub semnatura privata falsificat sau TI Incredinjeaz& In vederea folosiri, chiar dacs Inscrisul falsificat nu a fost folosit: L_. b. fapta epuizata: poate fi comisé in forma continuaes, epuizandu-se dups efectuarea ultimului act de executare (unitate legala). im Ipoteza in care faloul material in Inserisuri sub semnsturs puvata se comite prin contrafacerea scrierii sau a semnSturii, inscrisul falsificat va iar nu obivctul material al acesteia; representa produsul infractiunti, obiectul material este réprezentat tm acest caz de hartia pe care este realizatS contrafaceres; Pentru existenta infractiunii de fals material in faserisuri sub semnaturs privat nu prezintA important’ dacA fAptuitoral a urmaric sau nu Producerea unui prejucticiu ori dacd In urma folsifictrii Inserisului se produs vreo pagubs; deopotriva, nu prozinta important’ daca tnscrisul a fost falsificat in scopul de a constitui un mijioc de proba, Hind suficient ca acesta s& aib& putere probatorie; falsificarea unui inseris sub semnatura privata gi detinerea acestuia fara ca mscrisul s& fi fost folosit sau teredintat spre folosire mu constituie infractiones prevazuta de art. 322 NCP (consumats sau tentat); nu se va putea retine comiterea infractiunit de fals material fn Inscrisurt sub semniituré privati in ipoters in care o persoank faleified un iaecrie sub semnaturd privata, jar Tnscrisul ajunge in posesia unor tert, dar nu ca urmare a unel ineredintsri, ci in mod involuntar ori contrar vointe: Falsificatorulul; nu se va retine comiterea infractiunii previzute de art. 322NCP nict in cazul m care Inscrisul sub semnaturs privata falsificat nu a fost Increcinfat de falsificator unui tert in scopul folosicii, ci in cu totul alt scop (le exemplu, In scop de depozitare sau conservare): 5. fapte cote tipicd chiar dacd falsificares Inscrisului sub semnstura privata a urmarit un scop legitim ori dovedirea unei fapte sau imprejursri de fape 6. xe va refine comiterea infractiunii de fale material in inscrisuri sub sem- nSturS privats gi im ipoteza in care inscrisul falsificat gi Incredintat I Vederea utiliziri nu a fost folosit de definatorul acestuia: / fm cazul In care falsificatorul este $1 cel care foloseste inscrisul sub semnatura.privats. uzul de falz va fi absorbit in imfractiunea de fala material in inecrisuri sub semnsturs privats; 8. pentru a se retinerea comiterca unei tentative Ia infractiunea de fals material Tn Tnserisurl sub semnacurs privaté mu este suficients doar falsificarea tnscrisului, ci trebuie sa fi fost Inceputs $i aetiunea subsecvents de folosire sau Incredintare in Vederea Fologirii Ingerisului faleificat, sub semnsturs privati este autentificat de notar, acesta © Tnscris oficial; 40. Inscrisurile emise de o unitate bancard sunt inscrisuri sub semnatuca privata, find emise de o societate comerciala ce activeszs in modiul privat: In Sehimb, Inserisurile omise cle Banca Nationals a Romaniei sure inactisuri oficiale ATA a eartes eracrica SIZ mu este savarsita infractiunen de fais tn Ins dacs inscrisul nu are apare realiza ci nu este apt ad product consecinte juridice, Indeplinits lature obiectiva a infractiunii (A. Brasov. = pens nr. 3489/2002). isurt sub semnaturs privats fa unui Inseris aclevarat si orice persoans poate acest caz nefiind3es | Falsul material th tnscrisuri sub semnsturd privata ATA Faia de a intocmt file cec, semnate sub o identitate faleS, st de a Ie folost de la societsti comerciale tntruneste inserisuri sub semnaturs pentru ridicarea uner marfuri elementele constitutive ale infractiunil de fals privata (LC.CJ., s. pen. dec. nr. 4012/2009). AID ratstincares unor acte contabile ale une! societtt! comerciale private prin modificari, stersAturi gi adaugiri $1 folosirea lor la intocmirea evidentelon contabile nu constitute infractiunes de fals intelectual gi de us de fale, ef infractiunes de fals material in Inscrisuri sub semnatura privata (SJ. 5. pen., dec. nr. 4266/2000). AIA inpractunes consti tn faleificaren wnul tnacris sub semnatura privaté prin alterarea inscrisului in orice mod, eri il incredinteara alte: consecinte juridice. contrafacerea scrierii ort a subscrierii sau act faptuitorul foloseste tnscrivul Persoane spre folosire, in vederea producerii unei Contrafacerea scrierii include gi confectionarea unui inseris sub semmaturd mentiuni necorespunzatoare adevarulai. In conse. Sint, fapta cde a Intocmi actul constitutiv gi statutul unci fundati Inscrisuri sub semnsturs privat — in cuprinsul cArora fptuitorul # inelus mentiunea necorespunzatoare adevarului c& activul” patrimomial al fundatiet se compune dintr-un imobil, desi coproprictaral imobilulut mua gi-a dat acordul pentru intrarea acestuia In activul patrimonial al Fundatiel, acte pe care fAptuitorut le-a autentificat gi le-a folosit in fata autoritadior publice, in vederea producerii de consecinte juridice, constand in deban- dirca personalitatli jurictice a fundatiei, Inregistrares fiacald a acesteia i intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului, ineruneste slementele constitutive ale infractiunii de fals in inscrisuri sub semnseura privata (LOCJ,, 5. pen, des. nr. 2696/2011), privats, care contineFiga nr. 73 UZUL DE FALS (Sil 1. PARTEA TEORETICA S71. DEFINITIA LEGALA 9 unul inseris oficial ori sub semnaturs privata falsificat cunoscand cB este fals. In vederea producerti unet consecinte juridice (art. 323 NEP) Sz. sTRUCTURA INFRACTIUNIE 2. Jurtaic (apeciaD = relatiiie “sociale referltoare Ia inerederea publica de care se bucurs inscrisurile oficiale sau colo sub semmaturs privacs necrisul oficial sau cel sub semns- turd privats fals care a fost folosit: L_. b. inserisut folosit trebuie s8 fie apt 2s producs consecinte juridice B.Supiect | a. Activ Gutor | > a. orice perscana (fizicS/juridica) cu coautor, capacitate penala, cu exceptia celei instigator, care a falsificat Inscrisul sub sem- complice) WEES pow eR ‘eb. participafia penaia este posibila toate formele: coautoratul, instigares sau compli~ persoana (fizici/juridies) faya de care sa folosit inscrisul oficial sau sub semnaturs Privata falsificat, obiectiva = folosirea unui inscris oficial ori sub semna- ford, privat falsifiest in preslebil tm ecopul Producerii de consecinte juridice. ~ stares de pericol pent relatiile sociale refe- THtonre In Increderea publics de care se bucura, inscrisurile. oficiale sau sub. semnaturd Private. “rezultA din materialitates faptei Hpice, netre buind 28 fe dovedita. tae “intentia directs: subiectiva = nu prezinta importants mobilul comiterii faptel, E. Forme a Acte pregatitoare ~ posibile, dar neincriminate, . 2. Tentativa = posibila, dar neineriminata. 3. Consumare [—* a. fapta consumata: In momentul in| care este folosit Inscrisul falsificat Gnfractine instantanee): L_. wb. sapta epuizata: poate fi comisé in forma continua, epuizanedu-se dupa efectuarea ultimului act de executare (unitate legala). ® ©. omservatu: 2. dack o persoans s&varseste foloseste inscrisul care cuprinde declaratia falsa, infractiunes de fals in dectarati de fals este o infractiune instantanee, nu cu durata de consumare: infractiunes de fals in declaratii, iar apoi se va retine numai imu gi cea de uz de Fale;Infractiunea de uz de fals poate 4 comisa chiar daca nu a fost savarsita mm prealabil o infractiune de fal material in inserieuri oficiale sau sub Semmatura privata sau de fals intelectual, in ipoteza in care falsificarea a fost realizat® printr-o actiune comisa din culpa. iar o persoana. stimd cS Gnocriaul este fale, 71 folosegte In scopul producerti de consecinte juridice: iu este necesar pentru comiterea infractiunii de uz de fals ca infractorul 2 cunoasca persoana care a falsificat inscrisul sau ca aceasta si fle trasé la rAspundere ponala: 5. autorul infractiunii de fals material in Inserisuri oficiale sau de fais intelectual poate fi subiect activ al infractiunii de uz de fale, in vreme ce autora! infractiunii de fals material In inecrisurt sub semndturs privata nu poate comite $1 inFractiinea de uz dle fals. ATA i wanren practicn ATA rapta ae folosire, cu vinovatic, de acte Roman, in vederea Verificarti unui autoturism adus din strainatate in seopul inmatricularii acestuia, constituie infractiunea de uz de fals (LOCI. S.U., Dee. nr. 19/2006). vamale False la Registrul Auto