You are on page 1of 423
Mihail UDROIU FISE DE DREPT PENAL Partea speciaia Noul Cod penal Universul Juridic Bucuresti -2014- S-9 nascut la 20 martie 1977, In Bumbestitiu, jud. Gor, : Facultatea de Drept, Universitatea Bucuresti (1999); Universitates Bucuresti — Facultates de Drept’ Studi postuniversitare: Suinte penale — criminologie (2000), Instinural National al Magustentnt (2002); doctor in crope Univensitaton Bucunest Enoultates de Drepe Scosia Doctoraia Guile 2011, tess |Administrares probelor in procesul penal”, coordonaren guintifiess prof univ dr Nicolae Voloncii), doctorand In sconomie, Acacemia Romans, Insttatul National ce Cercetar! Economics Gncepand cu 1 noismbrie 2006); dostorand in drepr penal Academia Romana, Inettutal de Cercenint Juricice Gneepand or 1 nolembrie 2005). 1 Activitate profestonala: constlier al procurorulut-sef DICOT Gneepand au 1 tlie 2013): jucecdtor 1a THbunalel Bucurese, sectia a la pensis (2000 prezent): membre al CSousie! de Glaborare a proicctalur Leg! pentru puneres in apiicare @ Codulat de Supring disposi procedural penate (septembrie 2010 — septembrie 2011); membra Sr Comisie: de slaborare a proiectulul Legit pentru puneres tn aplicare @ Codulet ene! gi pentra modificaree gi complctarea unor gute normative care cuprine Sispoaiti Donate Gebraarie 2010 ~ quite 2010); Membre al Comisie: te claborare & Prenoctutul Riculut Cod ponal gt al Prowetatal Nowlat God ce procedurk ponals Gutie 2007-2009), formator in cadrul Tnsututuin atonal al! Magisteatur le indiplina crepe procesual penal (2006 prazene) 1 Publicatii autor a peste 6O de studif gf articole. Autor al licrarilon: .Drept penal Partes Generis. Nowl Cod penal”, Ba CP Beck @0l4); -Drept penal Paftes specials Nout Coa pena Ed. CM. Beck (2014): Procedurs penis. Partes generaia. Noi Cod de procedurs penal”, Ed. CM. Back GOL): | hiss de crepe penal. Paress generaln) Ec. Universul Juricie Get 1 ~ 2012, cet 2 “'2013).,,Pige cle dleepe penal Partce spuctala’, Ba. Universul Juridie (od. 1 2012, cd 2 2014); Fige de procedurs| penala”, Gd, Univeraul Juridie Ged. 1 2012. ed. 2 2013); Teme gril. Drept penal st Brocedura, penala”, Ed. Univers Juridic (pawu editi): -Drepe penal. Partes Senerala. Parte special”, Edd. CPt Back (ed. 1 2010, ed 2 9°3—2014, ed. --2015): EProcedura ponals, Parten generals. Partea specials”, Ea. CH. Beck (ed. 1 — 2010, saa" Roit, sa. 3 — 2093) sOichonar de drept penal gi de procsdurd pencils” Bal. Crt. Beck Goo), Comutor al lucramiion -Tehinici speciale de investigare Ta just ti penal”, Bu. Cort. Beck (2009), .Protctia europeand a drepturiior omulut gt proces! Penal roman. Tratat™, Gd. CPT. Bock (2008), Conventic european’ Grepeaniar Santali gi drop! procemal penal roman”, Bal. Grd Beck (2007), 1 Premii: Premiul .Simion Barnugia’ al Academict Romane @010) pentru luerarea Prototia wuropeana @ drepturiior oma: 91 procusul penal roman. Teatar": prenmval IMIndis “ongoros” al Uniunit Jurisilor din Romania, (009) pentru hucrares EBictenar de drepe penal gi de procedurs penala”; premiul lon Fonovicesnu” al GatGnn Jurgttor cin Romania’ (2008) pentrd lvcrarca Protects caropeand Groprortion omulut af procesul penal roman, Eratat; premial “Vingis Dongercs” at GRIGRE Tariettion din Romania (2007) pentru, hictires conventia europenns Editar de S.C. Universul duridic S.R.L. Copyright© 2014. S.C. Universal Juridie SRL Toate drepturile asupra prezentei editii apartin Nicio parte din acest volum nu poate fi copiata fara acordul seris al S.C. Universul Juridie S.R.L. ZENTUL TIRAJ NU_VA FI NICIUN PI CSMERGIALIZAT DEGAT INSOTIT DE SEMNATURA iL TI L TAMPILA EDITORULUI, APLICATE PI OLTIME! COPERTE. Romaniei peetala : Nout Cod penal / Universul Juridie. 2014 Wil Udroiu. - Bucurest: ISIN 978-600-675-31 33(498) 021.514.95.15 redacticOuniversuljuridic.ro, REDACTIE: 021.514.95.15 distributic@universuljuridic-ro DEPARTAMENTUL www-universuljuridic.ro ——“" weneru ntare Abreviert FISA NR. FISA NE. FISA NR. FISA NE. FISA NR. PISA NR. FISA NE. FISA NR. FISA NE FISA NR. FISA Nr FISA NR. FISA NR. FISA NR. FISA NR. FISA NE FISA NR. FISA Nie FISA NR. FISA NR. FISA NR FISA NR. FISA NR FISA NR. FISA NR. FISA NR FISA NR. a oo sti BL. Omarulecsises z 13 2. moral calificat one eeecsesetenteennee arnaneeennnaaNS er) 3. Uciderea Ia cererea Victim reece . - 81 4. Determinarea sau inlesnirea sinuciderti " cena 5. Uciderea din culpa - 38 6. Lovires sau alte violente a seam 42 7. Vet&mares COrPORAL ccecccceccrteceeeeeceeeeees az 8. Lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte i 53 9. Vatémarea corporall din culp& ois : " 58 10. Relcle tratamente aplicate minorului 63 41. TneSierarea " ert cecereiore 66 42. Violenta in familie... 7 a eine 70 43. Uciderea ori vaAtdmarea nou-nascutulul sAvargita de cStre mama ..75 44, Intreruperea cursului sarcinii ae eee 45. Vatamarea farutui 7 cE 46. Lipsirea de libertate in mod Hegal vn. 1 47. Amenintarea ie o6 48. Santajul eater 7 - 100 49. Hartuires cece 7 ae OB: 20. Violut Se - renee AE. 21. Agresiunea sexualé.. a 117 22. Actul sexual cu un minor . - eeceeeeeseneeee 12S, 23. Coruperes sexual a minorilor.... ‘4 129 24. Racolarea minarilor tn scopuri SexUAle oe oe 134 25. Hartutrea sexuala ... a 7 stm 137 26. Violarea de domiciliu ~ 140 27. Violarea sediului profesional. 146 e_ 1 Cuprins FISA NR. 28. Violarea vietii private oc. iy 351 FISA NR. 29. Divulgarea secretultt profesional vce cigpeeeeaantance AD! FISA NR. 30. Furtul.... tier meeeiia é 162 FISA NR. 31. Purtul califica tse - coe OB FISA NR. 32. Purtul in scop de Folosinya occ 180 FISA NR. 33. Furtul urmarit la plangerea prealabilé « persoanei vatamate 185 FISA NR. 34. Talbaria cS FISA NRL 39. Tathiria calificats ee a 194 FISA Nit. 36. Talharta urmata de moartea victimer 204 FISA NR. 37. Abuzul de incredere onsen an 205 FISA NR. 38. Abuzul de incredere prin fraudares CreditOrOr conse BAD FISA NE. 39. Gestiunes frauduloass, z es 217 FISA NR. 40. Insugirea bunulul gasit sau ajuns din eroare la fpq 222 FISA NR. 41. tngelciunea . meres FISA NR. 42. Distrugerea SS FIGA NR 43. Distrugerea calificata ais 239 FISA NR. 44. Distrugerea din culpa .. asec sorpaeesper em eS FISA NIL 45. Tulburarea de posesie _ 247 GRIT. MOY DIMES ET cscentcsctinstensnemspesernee vote mes Ee gee eee eas FISA NR. 47. Usurparen de calitsti oficiale 260 FI$A NI. 48. Nedenuntarea ... 7 zs 264 FISA NR. 49. Omisiunea sesizarit a 287 FISA NR. 50. Inducerea in eroare a organelor judi a = 270 FISA NR. 51. Favorizarea fapruttorulas C27 FIGA NR. 52. TAinuires. ree z é : 279 FISA NR. 53. Marturia mincinoass 284 AGA IIE, ee OT ai al pee erect saree eette neepenneetant Hsteieeen ace ioe FIGA NI. 55. Cercetarea abuziva 296 FIGA NR. 56. Supuneres la rele tratamente ce fete "300 FISA NR. 57. Tortura pa 5 ‘304 FISA NR. 88. Represiunes nedrenpes ‘: : "308 TFESSAL INR. BP. Eve deen ssc cececesncteveiacronioomotone center : 311 FISA Nit. 60. Inlesnirea evadarii. ona i oS FISA NR. 61. Luarea de mits cee teeeeensdoneneeeen BB FISA, FISA FISA FISA FISA FISA FISA FISA FISA FISA FISA, FISA, PISA FISA, FISA FISA FISA FISA NR. 62. NR. 63. NR. 64. NE 65. NR. 66. NR. 67- NR. 69. NR71 NR. 73. NR. 73. NR. 76. NR. 77. NR. 78. NR. 79. IR. 80. Nerespectares misurilor privind incredinfares minorulus Dares de mits Traficul de mmluentan Cumparares de influent’ Delapidarea Purtarea abuziva Abuzul in servicia Negiijents in servicia Falsificarea de monede....- Faloul material in inacrisuri offciale Fatsul intelectual. Unul de tals Faleul tn ceclaratit Faloul privind identitates ‘Tulburarea ordinii gt linigtt publice Ultrajul contes bunclor moravuri Abandonul de familie Bibliografie generals Jurisprucdenss. 19 333 340 Bac 370 374 404 406 421 | Ner NePP Nur o.u.G eB pet. RIL Spe, sent.pen. Abrevieri = alineat Gay artic! Gal) Revista ,Buletinul Casatiei” Revista /Buletinul Gurtilor de Apel” Curtea de Apel Culegere de decizit Vechiul Cod penal Vechiul Cod de procedurs penala Cortes Suprema de Justitic decizia decizia penals Editura Inalta Curte de Ca peeeenenny satie si Justitie solutie dispues de procuror de incetare a urmari penale = Mtera = noul Cod civil (Legea nr. 287/2009) = Roul Cod penal (Legea nx. 2586/2009) Soul God de procedurs penala (Legea nr. 135/2010) hota noastrs mumarcal) Solutie dispusi de procuror de neincepere a temsrini penale Ordonante de urgent o Guvernulut = pagine = punctu = Fecure in interesul legit = sectia = sectia penals = Sentinta penala = sublinierea noastes: | i 121 Abrevieri sur ~ solupie dispusa de procuror de scoatere de sub, hirmarire penals su = Sectiiile Unite ale LC.CJ. sa = si altele/aleat Trib. = Tribunatul TMB. STHbunalal municipiului Bucuresti Ts. = Tribunalul Suprem Bj] 1. PARTEA TEORETICA 2 DEFINITIA LEGALA Suprimares cu intentic a vietii une! persoane (art, 188 Ni S22. sTRUCTURA INFRACTIUNT AL Obiect | a. Juridic a. viata persoanci gf relatiile sociale in legaturs cu drepral la viata: “eb. viata peivits din punetul de vedere Al justitie: penale i Incepe: In momentul desprin- derit totale = EStulus de corpul ombitte M1, se incheie: In momentul mortit 2. Material ~ compel persoanst in viata Ta. Activ Gaurer, | - orice persoans (fizics/juridica) cu capacitate coautor, penal, complice) 14 1 Omerul 2. Pasiv [+ @ persoana fizich In viata; persoans juridics nu poate fi subject pasiv; J+ &. nu este osential pentru retineres existentei infractiunii de omor ca victima descoperits moart& s& fi Fost jdentificats ori ai fi fost descoperit locul unde infractorul a ascuns: cadavrul (dack existe probe certe ca © anumits persoand a disparut gi cH emorul s-a produs); |__» c. pluratitates de sublecti pasivi atrage retineres omorului calificat: LL» a. sinucideres nu este incriminats ca omor, fiind necesar ca victima infrac- Hunii 88 fie o alts persoana decat cea care suprims viata: constituie ins’ o infractions autonoma determinarea sau inlesnirea sinuciderii. C. Latura 2. Element material ~uciderea unel persoane in viath printr-o: [—= a. actiune violent sau neviolents: L_» b. inactiune ilicits, cand exists o ob gatic legals sau conventionals de a actiona. 2. Urmarea imediata 3. Legatura de cauzalitate trebuie 5 existe s1 Sd fle dovedits legsture intre actiunea sau inactiun subiectului activ si moartea victimel as D.tatura | - uma: intentie directa sau Indirecta. subiectiva E. Forme a. Acte ~ posibile, dar neincriminate. pregatitoare 2. Tentativa [> a. idonee imperfecta: este posibils gi [—» b. idenee perfects: este posibils st Le 6. cause de nepedepsire: desistarea si producerii rezulta— 3. Consumare in momentul procucerti morti ® Fr. opservatTm A. nu constituie omer calificat, ci omor simpl 2) omorul comia in public: 1) omorul come (sc va retine circumstnnia agravants genurala prevSzues de art. 77 Wt Neri: brofitand de stares de neputints 9 victimei do a se apara 2 © omorul comis prin mijloace care pun In pericol viata mai multor persoane [ne va toting cireumstanta agravanta’ generals prevazuta de art. 77 lit Nery, 2 2. se va retine existenta omorului si in caz de errer in persona: sau de aberratio 3. dact victima este un membru de Familie al infractorului. se va retine tiuni de vielente in familie [art 199 alin. (1) NCP]; 4. dacd fapts este savarsits asupra unui judecitor ori procuror aflat exercitie! attibutilor de servicii sau daca fapta este comiss far de judecster, procuror sau un membru de familie al acestuia lm scop Rtimidare sau de rAzbunare in legiturd cu inceplinires atributiilor ah 16 1 Omorut a Gerviciu ale magistratului, se va refine comiterea numai a infractiunit de thus} judiciar (art. 279 NCP); deopotriva, se va refine ultrajul judiciar i Minne cand omorul este comis impotriva unui avecat in legatura cu Cxercitarea profesiet le cftre acesta; 5. daca fapta este sSvarsitS asupra unui functionar public care indeplineste © 6. dacs suprimarca vietii se realizeazS la cereren explicits, serioas’, constient& functie ce implic& exercifiul autoritatis de stat, aflat Miibutiilor de servicta sau Tn legSturi cu exercitares acestor atributtt sau Qiics tapta este comisd Jmpotriva unui functionar public care Indeplineste o fonctic ce implicd exercitiul autoritatt de stat sau asupra unui membru de familie al Functionarului, in scop de intimidare sau de razbunare, In loasturd cu axercitarea atributiilor de serviciy ale functionarului, se va tatine comiterca numai a infractiunii de ultraj (art. 257 NCP): SM repetata a victimei care euferea de o boalé incurabild sau de o infirmitate Eravs atestata medical, cousntoare de suferinte permanente si greu de Biortat, fapta constituie infractiunea de ucidere la cererea victimel (art. 190 Nep) STZ: in ipoteza tn care obiectul material al infractiunit de profanare de morninte prevazute de art, 319 C.pen. este un cadayre, far inculpatal, prin Glamenbiares orf incendiecrea cadavrulus, urmareste ascunderes faptet de nea de omor si ~ Gmor comise anterior, se vor retine In concurs real infract fatractiunea de profanare de morminte (LC.CJ. 5.U., RIL, dec. nv. 35/2008) ATA exists conutorat ta infractiunes de omor cand coinculpatit au actionat wpreuna lovind Victima, at&t Inainte de a cidea la pamAnt cat si dups mortale nu are relevanta, dacs activitatea acestuia se afla into unitate indivizibilS cu cea a colorlalti inculpati 9 claca rezultatul aceste: ncuvitat strins unite consté in suprimares viefil Victimel, iar din materialitatea faptelor reiese ca tof inculpatil au fost congtienti de urmarile lor comune si au dorit producerea lor. In cazul de fats, find constatat ©& inculpatul C.C. 9 lovie victima cu o scéndurs tn spate, in Gimp ce ceilalti coineulpati i-au aplicat alte loviturt in zone vitale. cu obiecte contondente, iar dups mpreuna. se invedercass ox cAderea acesteia, au continuat s8 6 loveasca toll participanti! se fac vinovati de participares la sdvargirea infracHundt de omor, sub forma de coautorat, prevazuia de art 174 Gpen GCs. Sper. dee. nr. 4759/2004). nfractiunii de omor de a folosi STA. gape perticipantitut In stvargiren tmpotrive victime! un spray perelizant uemat’ de lovives repetart ra cel.da al doles participant ca un corp dur asuprs sore: leziunt care au dus la deces, constituie cosutorat la capului, cauzandu, omor lar nu complicitate. Solufia se impune Hnand seame oa faptuiteri au acHionot Impreund, conjugal amandoi intrand tm casa victimel Tnarmath unul cu un spray paralizant lar cel de al doilea cu o bars metalica, ambele folosite la suprimarea vietii persoanel (C.S.J. s. pen) dec. mr. 1262/1997) AIA simpta presents « unei personne, aflate Improun’ cu sutorul omorului Ia locul sivarsirii infractiuni, nu constituie complicitate, atdta vre: existat Intelegere Intre ea si autor de a Tnlesni sau ajuta la comiterea faptet SL totodata. nu a cunoseut $1: nici prevasut cS acesta Va sSvargi un omor CPS. = pen, dec. nr 94/1987), | EIB: carure obiectiva a Infractiunit a infractiunti de omor trebure analizats nu numa! sub aspectul actiunii de lovire a Victimel dar gi sub scela al Omisiunit, cu Intenfie, de a Incerca sf salvese, degi stia cla proiectato in, bazin si cf starea tn chre se afla Hf diminua mult posibiileatea de a se salva 1 (TS. 6 pon. dec. nr. 1851/1979) Omer! care, dup& suturare, EES Lovirea unei persoane cu gAtul taios al une sticle, cu urmarea uner plist AUD ingesairen us Tau necesita 8-9 vile de ingrijirl medicale si care, potrivit actelor medico-lepale, Mu au pus in primejdie viata victimei POnstituic tentativa 1a infractiunea de omor. lar nu infractiunea de lovire Su alte violente, ceoarece Intr-o atare situatie numet datorits intamplarii Ckutmtu! letal sau periculos pentru viata nu s-a produs. Fata de natura Guiectului folosie in agresiune, zona corporal’ vizati si intensitates lowiturli care a proctus cele dous plagi mu se poate sustine cS ineulpatul nu a prevazut posibilitatea producerii decesulut victimei, regultat pe care cel Dutn La acceptat gi care a fost evitat numai datorits Intamplseil (LC.CJ., 5. pen., dec. nr. 3570/2005). Ati feren cu un cablu clectric neizolat, pus sub tensiunea de 220, urmats de atingeres cablului de cdtre © persoans. cu Glectrocutatrit acesteia ¥i producerit unor grave leziant. interventiei medicale, constituie tentatvs la ndirect’ (C.S.J..=. pen., dee. nr consecinia Vindecate th urma infractiunes 1946/1996) intentic EIB tarracttunea de omer se sivArgeste cu intentia de ucidere, lar nu cu intentia general de a Vatdima, expresia uciderea unei personne”, utilizatt Tn art. 174 Cpen., Implicit idea orientirii cuprinzand yezultat specific constand # actiunil epre un Tic a Impiedica princterea, Daca inculpatul im scopul mobilizarea si conduceres sa Inaintes autoritst th conditiile art. 465 alin. (@) C.procpen., a lovit cu un cutit de mai multe Gn tn directia partii VStdmate, reugind 28 fi aplice o loviturs Siodous lovieuri nes, Fapta constituic fontativa Ia infractiunea de omor, Intrucdt indreptarea constients a actiunti violente spre o zona vital a corpului si folosirea cufitului, oblect apt de a jn Zona anatomica superioars st Toartes, releva’ intentia de ucidere (LC.CJ, 9. pen, dec fir, 4526/2010). Fisa nr. 2 OMORUL CALIFICAT el PARTEA TEORETICA => 1. DEFINIFIA LEGALA ste calificat omorul sAvarsit In vreuna din urmastoarele imprejursri J a) cu premeditare: [= ©) din interes material; |W» © pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la rispundere penals sau de Ia executares unei pedepse; [— @) pentra a inlesni sau a ascunde savargirea altel infractiuni; [—> ©) de catre 0 persoana care a mai comis anterior o infractiune de omer sau © tentativa la infractiunea de omor: }—> © asupra a dous sau mai multor persoanc; = g) asupra une femet gravide: Ce io prin cruzimi (art. 189 NCP) =. viata perscene! i Felnbile sociale in lepatues cu dreptul la vist: Ls». viata privict din punctul de vedere Atjustitiel penale: prinderii totale a fatului de Corpul mamei prin . cordorules ombiliell: 20 | Omorul ca fieat oat. se incheie: in momentul mor Ti cerebrale. 2. Material = corpull persvanei in vines, B. Subject DL. Activ Gutor, instigator, complice) S/juridicS) cu capacitate = orice persoana (riz penals. (> = persoana fizicA In viata; persoana juridicad nu poate f subject pasiv: |b. nu este esential pentru retinerea existentel infractiunii de omer cali ficat em victima descoperita moarts BA fi fost identificats ori si fi Fost descoperit locul unde infractorul a macuns cadavrul (daca exist’ probe certe cS G amumitA persoans a disparutgi cS Omorul sa produs); Ly 2. sinuciaerea nu este incriminatt ca omor, find necesar ca vietima infrac- funii s& fle o alt& persoans deeat cea are suprims Viata: constitule insi o Infractiune sutonoms determinarea sau Inlesnivea sinuciclerii 4. Element material Teciderea une persoane in vial (prin actiune Bau inactiune) in urmAtoarele circumstance: es cu premeditare; Vv trebuie indeplinite urmatoarele conditti: f © patorce urs tame lescae Thaintes activitayt infractio- nale in care infractorul 28 A reflectat In legaturad cu comi- terea faptel: #2. rezolutia infractional’ si se eblectiveze, In principtu, in diferite acte de pregatre Vo poate ff retinuts si In cax de vo premeditares nu este incom Patibils cu retinerea starii de pro: Vocare sau cu retinerea omorulul din interes material: < represints o circumstantta persorala. care nu se rasfrange asupra cela, Iai participant: decat in masura fn care au cunoscut-o, cand devine © circumstants reals; J—~ &. ain interes material: v activitatea infractionala sa se desrasurat in scopul obtinertt de cates Faptuitor, in mod direct oi pe © cale aparent legals, a unui Folos de naturs pateimonials; Vomu are relevants dacs folosul material a fost efectiv obtinul ~ poate A retinuts gf in caz de V este © circemstantd personald, care Ru se raisfrange asupra celorialt participants. cu exceptia situatie: Th care toti participants au actionat eu acelagi mobil Omorul calificat Se pentru a ce sustrage ori pentru a sus- trage pe altul de Ia tragerea la rispun- dere penala sau de la executarea unei Pedepse, V sustragerea de ta tragerca la ras~ punderc = natiune complexa ce Priveste deopotrivs sustrageres fe la urmrire a fptuitorulai in Gazul infractiunilor flagrante, de la aduceres cu omandat Ie organele de urmarire penal nainte de inceperea urmaririt penate, cat si Sustragerea de le Detivitates de urmarire penala, de la procedura de arestare preventiva sau de punere in Cxecutare @ unul mandat de arestare preventiva emis legal de judecsterul de drepturi gi Hbertati sau de instant ori sustrageres de Ia judecata in prima instants ori in ctile de atac cxccutarce unei podepse = wxecutaren pedepsei inchisorii sau a deten- fun pe viags In regim de Uetentic ori a pedepsei amenzii dispuse Tm baza unei hotarari definitive: v Scopul sustragertt trebuie s3 fie numai urmarit, mu si realizat efectiv: este © circummstartd pe hu se rasfrange asupre celorialti participant, cu exceptia cazului in care toi participantil au urmarit acelagi scop: — > 4. pentru a inlesni sau a ascunde siva- girea altel infractiuni; ‘V ipoteza 1: emerul Gnfractiunes mijloc) trebuie sk fie sSvarsit pentru tiesmirea savargirt unet alte infractiuni — (infractiunea | Scop) — orice infractiune (comisa Sau care urmeaza a fi comics); vo onu este necesar ca infractiunes Scop sd fi fost efectiv savarsica, aceasta putdnd ramane gin faze actelor pregAtitoare ori a tenta- tivei; dacd scopul urmarit de Faptaitor a fost realizat efectiv | Ginfractiunea scop fiind consu- math), se va refine in sarcina | concurs real cu fSptuitorului wu | Guceote | eaten yee | | infractiunea de emor califient gi ¥ ipotera 2: omorul este sivarsit pentru a ascunde comiterea ante- Hoard « imel infractunt Gndife- rent de forma de participatie penalay: vose va retine existenta andi ctiunes Secventionala Inte infes de omor calificat sf infractianes 24 1 Omorul calificat V este © cireumstanta personala, care nu se rasfringe asupre celorlalti participanti, cu exceptia situatie: a care lofi participantii au actionat cu acelast scop: + ©. de catre o persoans care a mai comis anterior o infractiune de omor sau © tentativa la infractiunea de omor V fSptuitorul trebuie si mai fi savarsit anterior o infractiune de fomor, omer calificat, ultraj sau ultra} judiciar — ir forma in care bsoarbe omorul (potrivit noulut Cod penal) —, respectiv © infracti- une de omor, omor calificat sau omer deosebit de grav (potrivit Vechiuiui Cod penal) in forma tentativel sau ca infractiune consumats, incdiferent de forma de participatie: hu se va rofine aceast agravant’. dacs in privinta omorului ante- Hor mu exists 9 cauza justifi- cativs sau de neimputabilitate care are ca efect inlaturarea caracterulai penal al faptei: bu se va retine aceasta agravants dacs pentru infractiunea ante- Heart ssa dispus reabilitares judecatoreasca: este © circumetantl personals, care hu se rasfrange asupra celorlalt participanti decst in cazul in care Siacestia se afl In situatia de a fi S&VArsit anterior o infractiune de omer sau o tentative In inéracti~ —> © scupra a doua sau mai multer per w activitatea infractionalé trebute dou eeu mai multe personne: at SA alba ca rezuleat decesul a cel Putin dousx dintre scestes, i neecagi Tinprejurare ori eu mccensi Vo dacs netivitntes infractionala nu melon se va retine tentative la omar calificat: Vo dack activitates infractionalls Tndreptata Tmpotriva a dous sau mai multe persoane are ca rezultat decesul unei singure persoane, nu se va retine SAVArsirea Infractiunit de omor Simplu/ealiticat, cu exceptia itere: ff gi Gshtetien Jn riod simplu/caliticat, cu excepeia pert Vo dack Sctivitatea © infractionals dea ucide, are ca recultat serecretchim et toc auf ae se va retine o singura infractiune Omoru! calificat le omer calificat prevazuts de are 189 alin. @) be ® NEP, tentativa flind absorbita in forma consumats a omorului: yepresints @ circumatanta reala care se fisirange asupra partic cipantilor care au cunoscut-o pra unei femet gravidel: Infractorul webuie 28 existenga Stari + gas de gravicitate a Victime:, indiferent. do varsta nu se va refine aceasta variants Gmravaté In caz de aberratio ictus Sau error in persona: este 0 circuimstantt reala care se TAsfrange asupra tuturor partici Ppantilor care au cunoscut-o; + by prin cruzimi: Vo presupune utilizares nor mij loace prin care se cauzeaza intense suferinte Fizice Sau psitice, pretungite In timp, determinand oroare $1 revolts pathicul celor care iau cunostints de fara: Gste © circumstanfa real care se Tasfrange asupra tuturor partici- pantilor care au cunoscut-o. 3. Legstura ~ trebuie 98 existe gi eA fle dovedita legatura decauzalitate | dintre actiunea sau inactiunea subiectulul activ i moartes victimed ntentia directs sau indirecti D. Latura ~numal E. Forme 2. Acte ~ posibile, dar neincriminate. pregatitoare 2. Fentative, [—+ a. idonee imperfecta: este posibils oi incriminata: }— > b. idionee perfects: este posibila si L_» ©. cauze de nepedepsire: dosistares si Tmpiedicarea producerii rexulte- rated 3. Consumare | -in momentul producerii mort @® Ff opservarin 4. constituie circumstante personale care se mutamorfozeazA in circumstante reale In masura In care au fost cunoscute de participant care au actionat in acelasi scop ca gi auitorul cele prevazute Ia lit. 9), b), ©, d) ale art. 159 NCP: 2. constitute circumstante reale care se risfrang asupra tuturor participantilor care le-ou cunoscut cele prevazute In Ht. D, g), h) ale art. 189 NCP; 3. neul Cod penal nu mai prevede infractiunea de omor deosobit de grav. reglementand numai onvorul caliti cadrul al at; torodats, noul Cod nu reuneste in 189 toate circumstanfe agravante speciale prevazute de vechiul Cod penal in art. 175 si art, 176, Hind pAstrate numai acele circumstante care pot justifica aplicarea pedepsel detentiunil pe viata. | | 28 1 Omerul calificat { ANTAN 1, eanres pRacticn EAB penton a se retine premeditares, este necesar si se constate €& fptuitoral s lint hatararcs de a savargi infractiunes cu suficient timp inainte pentru 2 Rt Chonibiitates SA reflecteze supra imprejursrilor, locului si TNomentulut de savargire a faptet gi de a persista In aceasta hotarare TNaata, mat wste necesar ca in acest interval de timp 98 fi Intreprins donunt apecifice de pregitire in acest scop, cum ar fi: pandirea victimei, wMocurarba de mijioace sau strangerea de informatii ste. (C.SJ., 8. pen.. dec hr. 5155/2001) BEES ta cazun omorutut savargit .din interes material”, autorul actioneaza cu convingeres oS, s&vargind omorul, interesele sale materiale vor 8 Sitiatuce pe cale mparent legalé ori <% banii t) ver reveni de drept (PS. » pen, dec. ne. 1321/1977) FURS este necesar a se stabili ed infractinnca a fost savarsita in mod efectiv pentru ESE ius alec iyractiont Mu exists o astiel de situatie in cazul cand Meetdlg Inccipatulin intrunese elementele leturit subiective sl objective a Infractiuni de omor, al&turt de alte infractur j Soseagi Hinalitate (CS J. =. pen. dee. nr. 1681/1990). concomitente urmsrind i AID 2. papta incutpatutui care, inteand in locuinta victimel eu consimis- i pnantal acesteia gi profitand de un moment in care victima nu era de Fata, MSGHGe o sama de bam gl Hind surprinsa de Victims, a agresato in SRR Gadvart sumer de bani, tor pentru a sacunde savarsiren i iettubh de taInarie a ucis-o, constitiie atat infractiunes de omor (hatiigat nin, MU] sSvargits pentre a ascunee comiteres unet Gthsrii, (Stig infractiunea de talharic, aflate tm concurs real. 2. Ucideres victimel In aceste conditii nu Inte neste gi slementele consti futive ale infractiunii de omor calificat savargit din interes material, EME] 1 25 Gntucat ucideres victimel a avut loc ca urmare = unei rezoluti infractionale spontane, in scopul de a ascuncde sivargires infractiunii de faiharie, neffind determinats cde un interes material. Im acest caz. inculpend = &yEsie Gmerd) Eee a even pepresectaces folmeeior Petcugi= Goce leat dobacdl convingerea cd interesul sau mates lucrurile vietime: ti vor nr. 2080/2007) Rourma mortii victimes frs a avea al ar fi satisfacut pe cale legala sau ca event de drept @CCJ. 5 pen. dec IZ. gaptn ineulpetutei deo A tras coo arms sutomals asupre « tei persoans, urmand 98 le ucids, constituie — ch ar in cazul in care numai una dintre ele a fost lovies, dar farsa f uctsa — tentativa la infractiunea de omor caliricat Prevazuts de art. 189 alin. G2) lit. ) NCP [in hotarare omor deosebit de grav prevanut tn art. 176 Hit. b) Cpen. — an, MU] iar nu la aceea de omer Simplu. Imprejurarea cA doar una dintre cele fret persoane vizate a fost Stines, precum gi faptul cA michina dinere ele nu a fost omorars nu au Felevan{a decat pentru a distinge Intre forme tentats gi forma consumats a infractionis de omor calificat prevazuta de art. 159 alin. GD) We © NCP Gn hotarare omer deosebit de grav prevasuts In art 176 He &) Copen. non, MU] CF-S. 5, militara, dec. mr. 37/1980) ETA: cana moartwa victime nua fost urmares violului ct a fost provocara pentru ascunderes accstel infractiuni, nu se poate refine cH sunt intrunite ntele constitutive ale infractiuni cle Viol Aceasta Intrucat sugrumarea Victime: nuos-a produs Tn cadrul acttuni de constrangere a victimet la vaport sexual, ci ulterior, pe boza unei not paniei er reseluti, aurverite pe fendul late de strigstele victimel. In asemenea situatie. exists concurs teal intre infractiunea de viel gi cea de omer (GSJ. 8. pen. ne. 4569/2002). TE exists contativa te tnfractiones de omer califient, gi nu infroctiunea de Manicnina casper A grave, dacd faptele In materiiitatea lor demonstreaza cS inculpatul a actionat, in public, cu intentia manifests de a ucice. Mult 30 1 _OQmoru! calificat tudines loviturilor aplicate, intensitatea acestora si zonele vizate, respectiv capul pSrtii vStkmate, demonstreazS fn mod convingator cA intontia nculpatului a fost seces deo uprima vinta parti vatamate, gi nu doar de noi VStama integritatea corporala (CA. Craiova, s. pen., dee. nr. 451/2003). Dack In cazul omorului fptuitorul sctioneaza cu intentia de a ucide, tn cazul loviturilor cauzatoare de moarte, acesta actioneaz’ cu intentia de = jovi sau Vatama integritates corporalé, find Insd totodat’ im culps cu privire la produceres mort victimel (CA. Craiova, s. pen. dec mr. 35/2005). Figa nr. 3 UCIDEREA LA CEREREA VICTIMEI (S]] 1. pARTEA TEORETICA => DEFINITIA LEGALA Uciderea sdvarsits 1a cereres explicita, serioass, congtionta gi repetats a Vietimei care suferea de o boal& incurabils sau de o infirmitate grava atestate modical, cauzatoare de suferinte permanente 31 SF su de suportat (art. 190 NEP), = 2. sSTRUCTURA INFRACTIUNI al justipies pena! 4. Incepe: deri totale a fStului de cor . momentul desprin- mamel prin taierea cordonui ombilical sin momentul morti 2. Material 32 [> Ucideres la corerea victime! 1B. Subiect a. Activ (autor, instigator, complice) ~ orice persoant (fistes/juridicA) cu capacitare penala, 2. Pasiv ~ orice persoan& fizicK In viata, responsabill, care sufers de o boalA incurabila sau de o infirs itate gravé atestate medical, cauzatoare de suferinge permanente si greu de suportat: Vo boald incurabild — © boald cu privire la care, la momentul comiters faptei, nu fra agreat in comunitatea medicals un tratament curativ (de pilda, cancer): Vo infirmitate gravd — existenta unei moai- ficari morfologice, morfo-functionale nau functionale ce prezints un nivel tidicat de severitate (de pila, paralizia); este necesara existenta unei Steatae medicale a existente: gi a Severitatii infirmitni, iar fptuitorul trebuie 38 aib& cunostinta de aceasta, ©. Tatura obiectiva 1. Element material —uciderea unei persoane fn viets pr (+ a. actiune violents sau meviolents; L_. pinactione iticits, « nd exists o oblt gatie legals sau conventionala de a actiona 2. Urmarea imediars 3. Legatura de cauzalitate ~ trebuie 58 existe gi si fle dovedtita legarura Gintre actiunea sau inactiunea subiectului moartes victimei sublectiva hatace —numal intentia directs, Forme 2. Acte ~ posibile, dar neincriminate. presatitoare 2. Tentative ~ posibild, dar neincriminata 3. Consumare | in momentul produceri morti ® F. osservati aL Infrocthimes ae Ueilieee In cetera Wetes nu ee confunds du sinucidcmes dsishaed medical; neoasta din Uros presupune ajutoru! dat do chtre doctor Uno bolnay ce intentioneazd a sol ginucids gf va constitud infractiunea de doterminare sau inlesnive @ sinucideriy, jar nu cca de ucidere ls corres Be Va refine existenta infeactiunit gi in cas de error dy persona sau de Mets MisckoRY fe (eit Oe He Kernies| ce Grcewre a Cererth expire, aéricase: congtionte si repetmte a Victimel adresats fsptuiterulul DETERMINAREA SAU INLESNIREA SINUCIDERIL Figa mr. 4 1. PARTEA TEORETICA = 1. DEFINITIA LEGALA. Fapta de sinueiel => 9 determina sau de fen a avut loc [va lanta tip prevazuts de are. 191 al a inlesni sinucideres unei perseane, dack (@) NeP} 2. STRUCTURA INFRACTIUNTI [A optece | a. Jurtaze 2. Material ~ viata persoane! si relatiile sociale In legarura, cu dreptul fa viet, nu are obiect material. B. Subiect © Tatura obiectiva a. Activ (autor, instigator, complice) 2. Pasiv material jca/juridica) cu capacitate orice persoans (Fi penals. —Sadeterminares sinuciderti = actiunoa de convingere a unei persoane ©& trebuic 8a ids, care are ©. efect Wares decizict de |= b. intesnirea sinucide: = actiunea prin care se ofers ajutor sinucigs- gului pentru a pune In executare decizia de a se sinucide; lL» cinciferent de var slementului material, suprimarea anta alternative = viel este realizats numai de sinueigas. 2. Urmarea s nuciderea victimei; imediats - deck urmarca imucints cate neercaren de RSE, Be Ve Meine Verient GteeRER infractiunit prevazuts de art 191 alin. (4) Ner, 3. Lematurade | - trebuic sa existe si sa fie dovedits legatura cauzalitate dintre actiunes: subiectulut activ sf sinuci- Heron Qn inieremres eu adruciderd.aetiones n varianta atenuanta) 1D. Latara subiectivs -intentia directa sau inctirects: “nu prezints importants s pul sau mobilul comiterti Fapret E. Variante agravate savarsirea faptel fata de wn minor cu varsta cuprinsa Gnive 13 gi 18 ani anu fata de o persoans mant diminuat, dacd sinuciderea a avut loc (art. 191 alin. (@) NCP}; savargirea faptei faté de un minor care nu a implinit Varsta de 13 ani sau fata deo persoand care nu a putut Sasi dea seama de consecintele acthunilor sau inactio- Rilor sale ori nu putea s& le controleze, daca Sinueideres a avut loc (art. 191 alin.) NCP]; Y lesiuitorul sanctioneazs accastS variants cu acecagi pedeapss ca gi In cazul infractiunit de omer: a6 |” Determinarea sau inlesnirea sinuciderit V caradterul agravant este atras de varste extrem de frageda a victimei (mai micK de 13 ani) sau de lipsa de discernSmant a acesteia; VY fptuitorul trebuie si cunoasca aceste particularitati ale victime pentru a se retine varianta agravata, atenuata F.Varianta | ——> savargirea faptei im varianta de basa sau in cele doua Variante agravate de mai sus, daca actele de determinare sau inlesnire au fost urmate de o incercare de sinucidere [art 197 alin. @) NCP). G. Forme 1. Acte pregatitoare posibile, dar neincriminate, 2. Pentativa PosibIlS, dar neincriminara. 3. Consumare | - in momentul in care are loc sinuciderca sau incerearea de sinucictere (in varianta atenuata), 2. caeulan infracti Faptuttoral a de infractions: luemSrit sau a acceptat urmarea imestiati constand sinucideres sau ineercarea de sinucidere # Victimel, se va refine concurs @® =. osservaTm: 1. determinarea unei persoane prin constrangere sa se sinuciaa constituie infractiunea de omer; eres se produce ca urmare a lipsirii de libertate a victimei sau a unui viol (prasterintentionad), se va reting numai forma agravati a acestor Ini, in care este absorbits determinarea sinucideri: isa, daca 3. comiterea ambelor veriante alternative ale clementulul material al infrac- tiunit nu conduce Ia retinerea unul concurs de infractiuni, urmand a se Lay retine SAvarsirea une! singure Infracthuni de determinare sau inlesnire a 4. persoana care se sinucide sau Incearcs s4 se sinucidA nu este participant la nfractiunea de determinare sau inlesnire a sinucideris PTS. naseresicancrien, FTA moaattatite de determinare & sinu: Werth sume diferite, merg’nd de le migive si ajungdnd le acte de tortura, chinurl 91 batsi care port duce © persoans a disperare, culminand cu sinu ciderea Sau cu Incercarea de sinucidere (TS... 8. pen. dee nr 1047/1977) ATA rentru existenta infractiu JL in miodalitatea determingrit ta sin necesar ca autorul si si dea seama ca fapta sinuciderea unei personne gi 25 wu neestul rezultat (T.S., 8. pen, dec. nr 1065/1983) accepts produceres a 1. PARTEA TEORETICA UCIDEREA DIN CULPA Fisa nr. 5 So 1. DeriNiyp1a LEGALA SSvArgirea oricSrei actiuni sau mactiunt prin. viata unei persoane [art. 192 alin = © este suprimats, din culps, Nery 2. SYRUCTURA INFRACTIUNIL A. Oviect 1 Juriaie Viata persoane! gi relatiile sociale in legaturs cu drepeul la viata; ie viata privits din punctul do vedere aAljustitiel penale: 4. incepe: In momentul desprin- deri totale a FAtulut de corpul eee, BI tWierea cordonulu cerebrate corpul perseanci viata. B.Subicct | 4. Activ Gutor, instigator, complice) orice porsoand (fizick/juricies) cu capacitate penalé parkicivatie propete eate forma posibiis mi i tn cazul refiner! culpet comune a mai multor per soane la savargirea faptel tpice; ~ participatia impropric sub forma intenpie-culpa este posibila: persoancle care au determinat. nlesnit sau ajutalin orice mod. cu intentie, rif din culps vor fi sanctionate pentru instigare, respectiv complicitate La 2. Pasiv = perscana fizies in viata, = persoana juridica nu poate fi sublect pasiv © Latara ebiceti 41. Element uciderea (actiune sau inactiune) unei per material soane in viata imediata 3.Legaturade | - trebuie sa existe gi 58 Fle dovedita legatura cauzalitate dintre actiunes sau inactiunes subiectului agravate = culpa simpla aau cu prevedere, A. uciderea din culpa savargits ca urmare a neres- pectiril dispozifiiler legale ori a masuriler de preve- i profesii sau meserii ori 192 dere pentru exercitiul un pentru efectuares unei anumite activitati [ar alin. (2) NCP]; -fapts trebuie a5 fle sSvargitS in Hmpul exercitarit profesiel, mescrie! sau activitati, cu nerespectarea rogulilur prevazute pentru exercitarea acusteia $i s3) Fie urmarca nerespectarii dispozititior lezale: 407 Uciderea din culpa Lo. nciderea a dows sau mai multe persoane fart. 192 alin.) NCP]; Sipoate privi att forma de bazA a infractiunit. eat sf coalalta forma agravats [art 192 alin. (2) NCP] Forme a. Acte 7 nu sunt posibile. pregatitoare 2. Fentativa ~ nu sete posibila 3. Consumare | —in momentul producerit mortil @® ca. opservatm hut se Va putea retine ucideres din culps dacd moartea victimes exte urmarea culpet Mate exctusive: retinerea cufpel concurente a persoanel vatimate la producerea Tozultatului nu inlaturé Gpicitates Faptel. Insa va fi avutd In vedere atst la individualizarea pedepsei, cat gi la stabilivea cuantumului despagubirilor Civile in casul in care persoana VAt&math sa constituit parte civil in procesul penal: legivitoral nu a mai ineriminat ca variants agravata uciderea din culpa savargita de catre un conduc&tor de vehicul cu tractiune mecanicK, avand fn sange © imbibatie alcoolicA de peste 0.50 g/l alcool pur in sAnge sau care Se afl in stare de ebrictate, in acest caz urm nd a fi rofinut concursul intre culpa prevaeuts de art. 192 alin. @) NCP si conducerea unui Velicul sub influenta alcoolulut sau a altor substante prevszutii de art. 336 NCP; uciderea noul Cod penal nu a mai ineriminat ca variantA agravati uciderea din GulpS savargit’ de o persoand In exercitiul profesiel sau meseriei (cu Gxceptia condueitorului de vebicul cu tractiune mecanica) si care se afls In Stare de cbrictate, in acest caz urmand a fi retinuts uciderea din culp& prevazuté de art. 192 alin. (2) NCP gi se va avea in vedere la indivi- dualizarea pedepsei comiteres faptel in stare de ebrietate. |. PARTEA PRACTICA ATA to simuatsa cand inculpanul, actionand cu intentia de = produce suferinte fisice unel persoane. din neprevedere sau Usurint®, causesz& moarten nine Hacwasde vaiinset cates sare du avonce, acesteia, fapta sa constitute jar nu acees de ucidere din culpa. In acest din urma caz, Intreaga pozitic subjectiva a inculpatulul se caracterizeazS prin culpa. iar nu prin intentic In coos ce privegte actiunes agresiva gi prin culpa In raport cu rezultatal produs, decesul victime! (SJ. s. pen. dec. nr 2097/1991). BIDS winccntin condncs enrhs damukowaticul in camiD ell Mecidentnonbel cle Uisiwiate (obate . ots Soin Th Cae ES cate a Telok o mepreTe privind circulatia pe drumurile publice $i daca intre aceasta Incaleare st moartea Victimei se stabilegte existenta raportulut de cauzalitate. Dacs Becidentul se datoreazs culpel victimel, constatarea unei imbibati alcoolice fm sangele conducdtorului de autovelicul este irelevants sub aspectul Vinovatie: pentru infractiunea de ucicere din culpa (CSI. 5. pen. dec nr. 251/2000). ATA sunt inapicaviie ateporit In care inculpatul nu a avut un comportament preventiv, in seneul de a evita orice momente emotionale in dmpul afiarii la Volan. Pierderea controtulut asupra directiel de deplasare a autoturismului nu constitsie o Rapadiccre mepreiawl, chi este conmeciate cemtinpiict vitecs! ae 1 curba cu grad sporit de fel Cottinted pete petiind cael Recital circulatie Ia conditiile de trafic, respectiv tn Gificultate (C_A. Bucuresti, s. pen. dec. nr. 1079/2002) Fisa nr. 6 LOVIREA SAU ALTE VIOLENTE 1. PARTEA TEORETICA 1. DEFINITIA LEGALA Lovires sau orice acte de violenta cauzatoare 4 alin. @) NCFI suferinte fizice (art, = 2. sTRUCTURA INFRACTIUNTI A. Obiect 4. Juridic = integritates Fizick saw sindtatca persoanci si relafiile sociale I lenaturs cu acestea, 2. Material ~ corpul persoanei in viata B.Subicct | 4. Activ Gautor, |— orice persoans (Fizica/juridics) cu caps coautor, penala: instigator, S“participatia penala este posibils in toate complice) Formele: coautorat, instigare sau complicitate —o anumita calitate a dacs fptuitoral are public Purtare abu: fapta este comisi fats de now imediat dupa nastere sau in primele 24 de ore de Ia nagtere do mama aflatS intro stare cle i activ poate aAtrage © ineactrare juricica diferité [de pilds calitatea de functionar fapta constituie infractiumea iv prevazutS de art 296 NCP: tulburare, aceasta constitule infractiunea de ueidere or vStamare a neu-nSscutului savargits de cMtre mam prevazuts de art. 200 alin. @) Nor] 2. Pasiv —s persoana fizies in vinta; pluralitates de subicett pasivi atrage retinerea anel pluralitayi de imfrac- und dacs fapta este sAvarsits asupra unui membru de familie, se va refine Familie (art. 199 alin. (1) NCP}: Fopts comes Fars de un functionar public care Tndeplineste © functic ce implies exercitiu! autoritaui de stat aflat in exercitares atributijlor de servic sau In legatura cu exerci- tarea acestor atributi, precum gi Fapta savarsita fata de un functionar public Gareitadepiinigis 6 Raneueren implica exercitiul autoritati de stat sou asupra Unut membru de familie al foncHonaenlui in meop de ine- midare sau de razbunare. in lega- turd cu exercitarea atributiilor de serviciu ale functionarulu: va consti tui infractiimes de ultraj (art 257, NCP); deopotriva, fapta de ultra comiss Fata de oun judecator, procuror sau avocat in legaturs ou Gxercitareaacestor atributii va constitui infractiumea de ultra) juci- car (art. 279 NCP) 44 |” Lovirea sau alte violente [c.tatera | 4. Etement "= a. lovirea sau exercitarea orfeare! alte obicctiva | material Violente [fizice sau psihice (oe emotional} cauzatoare de suferinte fistce: L_. &. se poste comite fie printr-o actiune, fie printr-o Inactiune. 2. Urmarea = suferinta fizica produsa prin lovire sau alte violente: - rezulta fie direct, fie indirect din actiunca len FAptuitoralus 3. Legatura de | > a. dacs fapta se comite prin lovire, legs- cauzalitate tura dle cauzalitate rezulea din mate- rialitatea faptel, suferinta fizies Hind prezumata: cand fapta se comite print alte violente, trebuie si existe si si He dovedita legstura de cauzalitate intre actele de violen}s gi suferinta fizics pro- auss 1D. Tatura subiectiva: ~intentia dixects sau indirect; “nu prezinta important scopul sau mobilul comiterii faptel agravata + lovirile sau alte violente prin care se produc leziuni traumatice sau este afectaté sinAtatea un: persoane, a caror gravitate este evaluats prin zile de ingrijiri medicale de cel mult 90 de zile [art. 193 alin. @)NCPI, Y sub aspectul laturif subjective, varianta agravata se comite cx intentie (direct sau incirectS) ori cu practerintentic. F. Forme 1. Acte = posibile, dar neincriminate. pregatitoare 2. Tentativa = posibilé, dar neincriminatl. 3 Consumare | + a. fapta consumata: i momentul in care sunt exercitate lovirile sau vio- fizice sau al producers! vatimarilor lL. b. rapta epuizata: poate A comiss tn forms continuata, — epulzandu-se Ups efectuarcs ultimulul act de cuecutare (unitate legals) ® ca. opservatu: 1. numarul Zilelor de Ingrifiri thecicale represinta Un criteriu medico evaluare a gravitttii Vatmari SinStaH: sou integritsei comporale a per- seanci VSuunate prin activitatea Infractionals, Ulliza® pentru stabilires juriciice a infracti legal ce fre numsrul de silo de Ingrijiri medicate ru poate fi pus semnul egalitsti si numarul 2ilelor de spitalizare sau de concedtia medical: dacs fptuitorul loveste In mod repetat In acceas! Imprejurare persoana are infracthint de lovirt sau atte Vatimats. se Va retine existenta une Miolente Ganitate naturals): sine hw este Intotdeauna necesar pentru existenta infeactiumii de loviri sau alte vielente 8 existe un contact fizic Intre agresor st victims, fapta putand fi Fzies [de comisa prin orice fel de Violente prin care se produce o suferints exempta, printr-o Violenta psihies (cperieturs puternica), prin pulverizares NOken fn leeul unde se afld victima ete.]: unui spray paralizant sau laci infractiunes de loviri sau alte violente absvarbe infractiunea de amenintare FAptuitoral amenints victima cu oxercitares de Amer. tniecitel sSteeB cw. | _Lovirea sau alte violente wiolente: © loveste, find inst absorbitd in infractiunea de omor, vAtmare CSiporata, loviri sau VAtAmari cauzatoare de moarte, tAlhSric, ultraj, ultraj judiciar tes saVArsirea faptei asupra unui membru de familie nu mal este incriminats cao variant’ agravata 3 amfractiuntt reglementare prevaz: de lovire sau alte violente, nein mod distinct infractiunes de violents in familie (art. 199 NCP); 7. fapta constituie Infractiune gi tn cas de error in personam sau aberratio ictus: 8. fapta nu constitule Infractiune in masura in care exist consimtamantul Ujctmel In exercitares de Violenfe asupra sa, aceast’ imprejurare consti- tuind © causa justificativs. T Conditii de procedibilitate | - actiunea penala se pune in migcare Ia plan- gi pedepsibilitate geres prealabils a persoanei vatimate, lar ris- punderca penal este inlaturats prin gerea plangerii prealabile. AAs i carves peacrica FIZ rapist ca victima a avut never de un tratament local sub forma unor com- brace la deget Gimp de tre: zie nu reprezinta Ingrijiri med dec. nr. 454/197) ele (TS. =. pen, STB pinana cont de circumstantele comiterii faptei — inculpatul a aplicat o singurs loviturs parti VStamate In zona capului, gi aceea cu o amplituctine qedusa, fine provocate VEt&mdri corporale pentru a ciror Ingri nevoie de 14-16 zile de Ing: heclarithti ia probete sehimbarea re au fost Jiri medicale —, precum gi de existenta unor adminiatrate im cauzi, TnendrSeil juridice din tentative loviri sau alte violente (CA. Brasov. 5. Instanta poate dispune Is omor im infractiunea de pen., dec. nr. 385/2005). VATAMAREA CORPORALA Fisa nr. 7 1. PARTEA TEORETICA S"_ 1. DEFINTTIA LEGALA Fapta ce constS in s8vargirea unei actiuni sau insctiuni prin care sau pricinuitunci persoane vreuna dintre urmiitoarele consecinte: a) o inti B) teztuni sae pone © Un prejudiciu estetic s et) avoreul: =) punerea in primejdic a Afectarea SANAtatI UNE! persoane, care au nece- mai mult de 90 de rile de ingrijiri medicale: i permanent, vietii persoanes fart 194 atin. (2) NEP] ST __ 2. sTRUCTURA INFRACTIUNI A. Object 1. Juridic 2. Material fates fizicd sau sdnStates persoanei si file sociale In legsturs cu aceste: corpul persoane: B. Subiect 4. Activ (autor, complice) orice persoans (fizies/juridics) cu capacitate penala: Fapta comis’ imediat dup: primele 24 de ore de la nastere de mama Intro stare de tulburare fats de 4a_|_ Vatamarea corporal Sscut constifvie infractiunea de ucidere Ori VatSmare @ now-mSscutului sAvargita do catre mama [art. 200 alin. (2) NCP} 2. Pasiv, a. persoana fizics In viata: Jeb. pluratitatea de subiecti pasivi atrase retinerea unci pluralitst! de infractiant Lec. dacs fapta este savargite asupra unui membru de familie, se va retine comi- toren infractiunit de violenta im fa- milie [art. 199 alin. (1) NCP); Lea. fapta comiss fas de un Funetionar public care indeplineste o functic ce implicd exercitiul autoritati de stat aflat in exercitarea atributiilor de ser- Viciu sou in legatura cu exercitarea acestor atributi, precum si fapta Savarsits fata de un functionar public care Indeplineste © functie ce implica, exercifiul, autoritapi de stat sau supra unui mes Founctionaritas fa scop de intimicare sou de rizbunare, in legatura cu exer citarea otributiilor de serviciu ale Functionarulus, va conseirat intracti- unes de ultraj (ert. 257 NCP): deopo- tiva, fapta de ultra) comiadé Fata de un, judecstor, procuror sau avocat in legaturs cu exereits Lara de familie al butt va. constitui infractiunea de ar (art. 279 NCP), uleraj jud . Latura obiectiva 4. Element material ~ actiines (directs sau indirecta) ori inactiunes, prin care se produce © vStimare integritatii Fizice sau sainarapt inet persoane. 2. Urmarea 3. Lepatura de cauzalitare ~ actiunea sau inachiunea care a produs urma- tonrele repercusiumi [art 194 alin. @) NCP} [—> 1. © infirmitate = un handicap (acesta poate provent fizic din pierderea unui Simp a unui organ off inewtarea functionarii acestuia) sau psilic (de PUES, epilepsie posttraumatica); | —+ 2. 1eziuni traumatice sau afectarea sama- tatii une! persoane, care au mecesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de Ingrijiri medicale: p—+ 3. un prejudiciu cstetic grav si perma. nent |—> 4. avertul = mntreruperea cursulul normal al aarcinii gi expulzarea produsului de conceptics L_.+s5. punerea In primejdie a vietii per Nictimel ‘prin. gravitatea leziunilor traumatice; fiptuitorul urmaregte vatamarea intesritagi corporale a Mictime: iar punerea in primejdic a Vietii se produce din culp®. ~ Gebuie ok existe $i ek fle dovedies logitura de cauzalitate Intre actele de violenta sf leziu traumatice produse. 1D. Latara “intentie Incirects sau practerintentie (pentru forma Up): “nu presints importants scopul sau mobilul comiterii faptel E. Varianta ens > lovirile eau alte violente savargite i scopul producer necesare ingrijirl medicale de cel putin 91 de zile sau fn scopul producers Gaumatice pentru = cAror vindecare sunt unecia dintre urmatoarele consecinte: 0 50_| Vatamarea corporala V aceastA variants agravata se comite din Vedere subiectiv mumai cu intentie directa infirmitate sau un prejudiciu estetic grav si permanent fart. 194 alin. @) NEP]: punct de F. Forme 2. Acte ~ posibile, dar nemeriminats: pregatitoare 2 Tentativa (> a. posibils, dar neineriminata cand fapta Somisivé se comite cu intentie incti- rect: L_, ». posioia si incriminats cand fapta se Eomite cu intent directa (variantele Bgravate), 3. Consumare | pe 3. fapta consumata: momentul produ- ceri Grmarii perieuloase, adica atunci Se produc: a) @ infirmitater b) leziuri traumatice sau afectarea sSnatsti tine! persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mat mule cde 90 de Bile de ingrijiri medicale: ¢) un preju- Giciu estetic grav gi permanent; 4) Avortul, ©) punerea tn primejdie a Viet persoanei: b. fapta epuizata: poate fl co! form& continuars, epuizsncd efectuarea ultimulal Ginitate legala), fact cle exceutare @® oc. onsenvaru 2. narntt Soanei vAtamate prin activitatea tneadrs juricice a infractianil: M1 zilelor de Mngrijirt Medicale reprezinta un criteriu medico-legal de Cvaluare a Sravith}ii VStimsrii sanStSpd sau integritati corporale a per- Infractionals, utilizat pentru stabilirea nw poste fi pus semnul egalitéti Intre numdrul de zile de ingrijiri medicate $i numarul zilelor de spitalizare sau de concediu medical: dacs FAptuitorul loveste in mod repetat in aceeagi imprejurare perscana VStamalS, se ve refine existenta unei singure infractiuni de vaeamare corporala; nu este Intotdeaunea necesar pentru existenta infractiunii de vatimare corporala 58 existe un contact fizic Intre agresor si victima. fapta putand # comiss prin orice fel de violente prin care se produce cel putin una din urmarile prevazute de norma de incriminare: infractiunes de vatamare corporala apsoarbe infractiunea de amenintare dacs, imediat dupa ce FAptuitorul amenints victima cu exercitar Violente, © lovegte, flind Tusa absorbitd in infractiunea de omer, loviri vatamari cauzatoare de moarte, talharie, ultraj, ultraj jucticiar ete. i cazul In care fptuitorul exercits violente asupra victime: im scopul punerii in primejdie o VieHi acesteia, se va refine sSvargires unel tentative Is infractiunes de omor/omor calificat sAvargits cu intentic incdirect&, iar nu forma agravats prevazuts de art 194 alin. (2) NCP: fm cazul In care faptuitorul exer f violente asupra Victime! cu intentic directs In scopul procucerit avortulut, se va refine concursul de infractions htre VStdmeren corporals in forma de bazd [art 194 alin. (1) NCP1 gi infractiunes de Intrerupere a cursulut Sarcinit in varianta prevazui de art 201 alin. (2) NOP: BSVargires faptel Ssupra Goul membru de Familig nu mat este incriminats ca © variants agravets a infractiunii cle vatémare corporal, noua regle- mentarc prevazane in mod distinct Infractiunea Ge violent in Familie (art. 199 NEP); fapta constituie infractiune si fn caz de error in personam sau aberratio ictus. Conditii de procedibilitate | — actiunes penald se pune in migcare din off pedepstbilitate clu, Jar impacares nu este posibla Vatamarea corporala ARTS a partes practics ATA apiicarea unor lovituri repetate cu 0 coada de topor In directia capului uunei persoane, care, pentru a se feri, ridicd brajele, suferind o fracturs a bratuk ce necesita SS de ile tngrijiri medicale pentru vindecare, constitule tentative Ia infractiunea de omor, iar nu infractiunea de Vatimate corporala. In rapert cu objectul vulnerant, apt pentru a ucide in fmodul cum a fost folosit, asupra capulut Victimel, cu intensitate deosebits, concluzia este aceea a inatanjei de apel care a schimbat Incadrarea juridics gregita data de prima instanta din infractiunea de vatimare corporal’ tn tentativa la infractiunes de omor, in sensul ck inculpatul a actionat cu ntenfia de a ucide, iar mu cu aceea de a cauza victimei mumai Ieziuni corporale. In spetS, rezultatul nu s-a produs datorita gestului de aparare facut de Victims, dup& ce inculpatul a epuizat actiunea specifict infracti- unti de omor (C.SJ., 5. pen, dec. nr. 1901/1996). Figa mr. 5 LOVIRILE SAU VATAMARILE CAUZATOARE DE MOARTE ]] 1. PARTEA TEORETICA Sh. DEFINTyIA LEGALA Fapta ce consta in savarsire: intra in continutal consdtudy. al Vatamare corporal grava ( Victimel (art. 195 NCP) cu practers tentie, # oricdreia din faptele ce fractiunilor de lovire sau alte violense ort . 19a-194 NCP), ce a avut ca urmare S_ 2. stRUCTURA INFRACTIUNTT A. Object a. Fariaic ~ Miata, integritatca fizicd sau sinatatea per atiile sociale In legatura cu acestea 2. Material n vines B.Subiect | 4. Activ Gautor, | - orice persoana (fizici/juridicd) cu capacitate coautor, penala: vparticipatia pens este posibils in toate for complice) mete: vfapta comiss imediat dupa nagtere sau In pri mele 24 de ore de Ia nastere de mama aflata Neco stere de tulburare Fata de nousnascut Constitulc infractiunes de wcidere or v Lovirile sau varamarile cauzatoare de moarte mare a nou-ndscutului savargth de mama [art. 200 alin. (2) NCI. 2. Pasiv [> a. persoana fizicd tn viata; Fetineres ur unis 1 Nery: [> wb. pluralitates de subject! pasivi atrage pluralitat de infrac J+ ¢. daca fapta este svarsits asupra unui membre de familie, se va refine comiterca infractiunt! de vio- AY tn familic [art 199 alin. (1) L_, a. fapta comics fata de un functionar public care Indeplineste © Functie ce implicS exercitiul autoritstit de stat aflat in exercitarea atributiilor de serviciy sau tn legsturs cu exerci- teres acestor atributi oprecum Fata sivargits fats de un functionar public care Indeplineste o Functie ce Implics exercitiul autoritaui de stat sau supra unul membru de familie al functionarului, in scop de anti ta de razbunare, in legaturs, cu exercitarea atributiilor de surviciu ale fu Fencti nctionarulai, va constitul in nea de ultraj (art. 257 NCP); deopotriva, fapta de ulteaj comiss fafa de un judecstor, procuror sau avocat in legiturS cu exercitarea fines de uleraj juciciar (ort NEP), 279 Een 1 ss © Latura a. Blenene obicctiva material pa lovirea sau integritayii vatamares corporale corporala a seu saknaeapii aiewet pexwolamet —* b. se poate comite fie printr-o actiune. fle ‘se pro- printr-o Inactiune prin care duce decesul persoanei, imediata 3. Legatura de ~ trebuie si existe gi sa He dovedita legatura de cauzalitate intre actele de viclenth gi moartes D. Latura subiectiva ~ practerintentia, = Ru prezinta importants scopul sau mobilul comiter Sepa E. Forme a. Acte pregatitoare ~ posibile, dar neineriminate. 2. Tentativa ~ nu este pusibila. 3. Consumers = in momentul mort victimel, ® F. onservatu: 4. aplicarea legit pense mai cursulut preseriptier raspu moti victimel: 2. infractiunea de loviri sau v5 tine progresive: 3B dine! hu putea st nich nu frebuia ss infractiones de lovird sau alte hu Se poate retine culpa fats de rezultatul mal grav (cand fptuiterul favorabile, a legit penale se raportessd Ia data actulul dle gratiere, inceperea infractiunii prin producerea tSmAri cauzatoare de moarte este o infracti- provadd renultntul rai grav), sews retire fie violente, fle cea de Vatimare corporala | | sé i Lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte Comparatic: omor — loviri sau vatamari cauzatoare de moarte (Omor (art. 185 NCP) Loviri sau vatimari cauzatoare de moarte (rt. 195 NCP) @. Trebuie avute in vedere urmitoarele clemente obiective, din care pot fi trase concluzii cu privire la tipicitates subiectiva a faptei: varsta gi starea de sinatate a victime® zona corpului fi care au fost aplicate loviturile, instrumentul folosit pentru exercitarea actelor violente, intensitates loviturilor. 2. Faptuitora! loveste victima cu | 2. FSptuitorul loveste cu intentie victima, intentie, urmrind sau acceptand | urmarind vatimarea corporala a moartea acesteta. acesteia, recultatul mai grav (moartes victimed producandu-se din culpa, 3. Tentativa este posibild gi incri | 3. Tentatva nu este posibila, find o mrinata. infractiune practerintentionata. ANTAS i pareren pracrica ADB ventru existenta infractiunii de loviri sau vatkmSri cauzatoare a nu este neeesar, sub raport oblectiv, ca activitatea faptuitorului si fi provocat simguré moartea victimel, cf este suficient a se constata cX Intre Reoasts activitate $i decesul victime! exist raport de cauzalitate (T.S., s. pen., dec. nr. 209/1977). ATA exists intractiunea de lovirt sau vatimart cauzatoare de moarte, gi mi ‘cen de omon, ntunei cana inculpatul a produs victimel mumeroase leziunt Sate o desi au avut drept rezultat moattea — nu prezentau gravitate si, de Mietel, nici mijloacele folosite nu erau apte s8 producd moartea, care s-a Gatorat unor meladil grave preexistente. In spets. intre Ineulpat gt sotia Sa @ avut loc un conflict, care a degenerat in insulte gi loviri reciproce, Aplicate Ia intAmplare; nu aa stabilit cA inculpatul a folosit de obiecte pte 28 genereze moartea, dar prin activitatea sa cl @ cauzat victime! — care Tm cele din urma_a decedat — multiple leztunt. C..) In acest context se poate conchide ca, sub aspect subjectiv, tnculpatul, savarsina cu intentie Actiuni de lovire a sotie: sale, a determinat producerea unui resultant, hoartes acestein. pe care mula prevacut deg in rapert cu situatia Concret’ trebuia gi putea s4-l provada. Fapta sa consutuie, agadar, nfractiunes de loviri sau vatimari cauzatoare de moarte, gi mu acces de omer (TS 5. pen.) dec. nr. 4/1980). Figa nr. 9 VATAMAREA CORPORALA DIN CULPA (1 PARTEA TEORETICA b, secundar: consta in relatiile sociale refe- ritoare In convietuiren social’, ~corpul persoar nurile asupra ma a violentelor sau bar Arora acestea s-au rasfrant B. Subiect Kautor, instigator, complice? ao pluralitete de fSpraitori care aa calm tatea clo autor; autorit trebufe sA fle tn parfiti In dous tabere de col putin dous persoane Fiecare: - b.participatia penalA este posibils numai Sub forma instigaril sau a complicitati 2. Pasiv a. principal: statuly b. secundar: victima/ele actelor de violents comise In cursul incaierarit DST oy © Latura 7. Element ~ participarea efectiva ab initio sau pe parcurs I= © inecSierare intre mai multe persoane grupate Tn dous tabere; nu comteaz’ perioada de tmp tn care o persoand @ participat la incAierare. 2. Urmar ea “Siarea de pericol pentru Buna destigurare a | convietuiril sociale; Sin urma incaieraril se poate aduce atingere inte Britt corporale sau sangtaqi persoanclor Impli- Sate in Incaierare. B. Lepitura de |- trebuie doveditN legAtura de cauza cauzalitate clementul material gi urmarca imediata, daca Aeeasta consta fntr-o atingere a Vietll, itegrtati corporale sau SSnAtatii persoanclor implicate in ©. tatare eontia dircetS sau incirccth? subjectiva | — nu intereseaza mobilul sau scopul comiterti fapter uipice. E Variante | [> 1. inedierarea in ecuraul cfreia s-a produs vatamarea agravate corporala (art. 194 NCP) a uneia sau mai multor persoanc, fara a # cunoscut care dintre participant = produs urmarile; Vo sub aspect sublectiv, fapta se comite cu intentie sau cu practorintentie: V participantii le incSierare vor raspunde penal pentru: forma mal grava a infractiunil, cu exceptia partici pantulus a care: integritate Corporala sau sanatate a fost VAtAmats, care va raspunde numa: pentru forma de bazd a infrachiuniis L_+ 2. incaicrarea In cursul careia sa produs moartea unei/mai multor persoane, fird a fi cunoscut faptuitorul; Vo sub aspect subiectiv, fapta se comite cu intentic sau cu practerintentic: Vv tof participantii. In inciierare vor rAspunde penal pentru forma mai grave a infractiunty V dack participantul la incdierare care a provocat moartea este cunoscut, acesta va raspunde numai pentru sivargirea infractiunii de omor (simplu, cali- i _incdierarea r ficab, Fespectiv lovil sau vataman cauzatoarce de | moarte, iar in sarcina celorlalti participanti la incs- forare se va retine savarsirea infractiunil de incSierare tn forma de bast previzuts de art. 198 alin. @) NCP. Fi Forme | 1. Acte “posibile, dar neincriminate pregatitoare 2. Tentativa | - posibild, dar neincriminatl Sl aonsumare | == a fapts consumata: in momentul fn care gruparile adverse se angajeaza in conflict: L_. . sapta epuizata: poate fi comisa in forms cantinuats, caz in care se epuizeazs 1a Sata comiterit ultimei incaterari. @ c.osservatTm: 4. nu ne poate refine provecarea drept circumstants atenuantai legals oul Cod penal nu mai prevede ipoteza cunoagterii_participantulut ta Jaciierare Btunci cand urmarea consti Intr-o vitimare a intesritayii Corporate sau @ sanStS{ii nei persoane (fiind incriminat’ mumai ipoteza in TRIER ae cunoagte care dintre participanti a produs urmarile prevazute de Sorma de inctiminare) 9) nici cauza de nepedepsire In care participantul Jheereat s8 respinga um atac ort a incurcat sf apere pe altul Gn aceste situatii Unmeas’ a Aretinuts legitima apSrare drept cauza justificativa): imu poate fi subiect activ nemijlocit a! infractiunit de Inctierare participantul Cire a fost identificat ch a cauzat VStimarea corporals sau moartea altut participant la Incdierare sau a unui tert, deoarece acesta rispunde numai Béhuu infractiunes de vatSmare corporald/omor/ leviri sau vAtimdri Cauzatoare de moarte; infractiunea de loviri gi alte violente (art. 193 NCP) oste sbsorbits continutul infractiuntt de ineaierare; HE, Cauza specials, participantul Ia Incaierare nu wa fi pedepsit pentru: de nepedepsire a aceasta infractiune daca (art 198 alin. (4) NCP}: subiectului activ S) a fost prins in incMierare impotriva Vointei sale n> nemijlocit 1b) a Incercat sai desparta pe cei prinsi in IncSierare: = dacs participantul a fost implicat im Inesierare deos Spere pe altal, urmeasa a fi retinuts Iegitima apa drept ‘cauza jusufcagva, daca Sslolalte concdifil prevasute de art 19 NCP. 1 Ganai —actiunes penals se pune in migeare gi exercita ain procedibilitate si oficte pedepsibi 1. PARTEA TEORETICA Figa nr. 12 VIOLENTA IN FAMILIE So Dermiyis LEGALA Fapta cle omor (art. 188 NCP), omor calificat (art. 189 NCP), lovirt sau alte violente ( familie. 193 NeP), vatamfirt cauzatoare de monrte (art vatamare corporals (art. 194 NCP) sau loviri sau 195 NCP) comiss impotriva unui membru de S__ 2. sTRUCTURA INFRACTIUNII ‘A. Object a. Jurtdie @. principal: viata persoane! of relatiile sociale legaturs cu drepral Ia viata al membrulut de familie, inte- gritatea fizich sau sanatates mem— brutus de familie gi relatile sociale in legaturs cu acestes; sociale privind b. secundar: retati buna convietuire In cadrul faniliei 2. Material - corpul persoane! vatamate care este membru de familie. B. Subiect 1. Activ (autor, i a.subiect activ nemijiocit este un membru de familie: instigator, complice) V potrivit art. 177 NCP, prin membrus fe fanzilic se Tntelese: 8) ascendentii gi descendent, fratii si surorile, copii acestora (wert primari intre ei unehit Sau matugile fais de nepon — numai in carul in care este fran tele sau sora parintelul), pre- cum 51 persoanele devenite Prin AdopHe. potrivit legit. Astfel de rude, indiferent dack locuiesc $1 gospodsresc impro- uns sau separaty &) soful, Indiferent dacs locuieste st pospodareste Impreuna sau Separateu faptuttorn ©) persoanele care au stabilit re- latit asemanatoare acclora din tre soti (concubinil) sau dintre paring gi copii Gntretingteriy, Ty cazul in care conviceHicse: @ persoana adoptata ort descen- Sentii scestein in raport cu rudole Firesti (ascendenti, Frat, surons L_. p.particrpatia penals este posibila in foate formele: coautorat instigarc sau complicieate, [> a. membru de familie i Lo b. pluralitates ole subiecti pasivi atraze retinerea unei pluralitath de in Fractiuni. C. Latura ebiectiva - similar celui de le infractiunile de omor (ert. 188 NCP), omor califieat (art 159 NCP), 721 Violensa tn familie loviri sau alte violente (art. 193 NCP), vat mare corporalS (art. 194 NCP), loviri sau Ustamart cauzatoare de moarte (art. 195 NCI). 2. Urmarea, imediata ~ gimilaré colet de Ia infractiunile de omor (art. 188 NCP), omor ealificat (art. 189 NEP), lovirt sau alte violente (art. 193 NCP), vats- mare corporal (art. 194 NCP), loviri sau vata- mari cauzatoare de moarte (art, 195 NCP), 8. Legatura de cauzalitat = similar& celei de la infract nile de ome: c | (art. 188 NCP). omor calificat Cart. 189 NCP), loviri sau alte violenge (art. 193 NCP), vats- mare corporals (art. 194 NCP), lovirt sou Vatamari cauzatoare de moarte (art. 195 NCP) calificat (art vatamare co: ~ similard celei de la infractiunile de omor (art. 188 NCP), omor toare de moarte (art. 195 NCP). 189 NCP), loviri sau alte violente (art. 193 NCP), eporalé (art. 194 NCP), lovirt sau vatimari cause . Forme 1. Acte pregatitoars ~ identice cu cele de Ia infractiunile de omor (art, 188 NCP), omor califieat (art. 189 NCP), loviri anu alte vielente (art. 193 NCP), vata- mare corporalé (art. 194 NCP), loviri sau VALImari cauzatoare de moarte (art. 195 NCP), ~identica cu cea de Ia infractiunile de omor (art. 188 NCP), omor calificat (art. 189 NCP), loviri sau alte violente (art. 193 NCP), vats- mare corperalé (art 194 NCP), levirt sau Ustamari cauzatoare de moarte (art. 195 NCP), 3. Consumai re | - identicd cu cea de Ia infractiunile de omor (art. 188 NCP), omor calificat (art. 189 NCP), loviri sau alte Violente (art 193 NCP), vats mare corporald (art. 194 NCP), loviri sau Waters Crumatvatedé moarte Cart 195 MCE). ® ¥. opservatr avand In vedere extinderea notiunii de .membru de familie’, noul Cod Penal inctituic o rsspundere penals agravath pentru fapta de UAtAmare sau Rcidere comiot do porsoanele care au stabilit relaqii asemamAteare acelors Ginere sou sau clintre paring $f copii in cazul im care comvituiese: decd mama igi ucide/vatama corporal copilul nou-n&scut, imediat dupa hagterc, jar din raportal de oxpertizd modicologals psihintics mu rexules Guistenta unel talburari peihice, se va retine eav&rgires infractiunil de Viclente im familie, iar nu. infractiunen de ucidere sau” vatsmare fn caz de aberratia-ichia ama error in personant, care a svut ca urmare mostes/vatamares corporals @ unui membru de familie, nu se va refine Somitercea infractiuni de violente in familie, ci infractiines de omer (are Yes NOP), omer calificat (art. 189 NCP, loviri sau alte violente (art 193 Nep>, vatamare corporals (art. 194 NCP), loviri sau vatamari cauzatoare Ge moarte (art. 195 NCP); similar, dacd faptuitorul a Urmare moartes unut membru de familic, dar datorta deviertt lovieurii ort erorii cu privire Ia persoana victimes, ticice © alka persoana care nu are aceasta calitate, nu se Va reine comiterca infractunn de violente in familie, ci mfractiunea ate Smor Girt. 188 NCD), omor calificat (art 189 NCP), lovirt sau alte violente Gre 193 NCP), vatimare corporis Grt 194 NCP) lovirt sau vatamart causatoare de moarte (are 195 NCP); este necesar ca participantul la comiterta infractunis 8A atba calttates di Thombru de familie la momentul comitert faptot Daca mumatunul dintre participantil Ip infeacfiune are calitateas de membru de familie, se va refine Camiteres infractiuni prevazute de art, 199 NCP numai in sarcina acestuia, Sellaiti participanti urmand sa rspundS pentru una dintre urmitoarcle infractiuni: omer (art. 188 NCP), omer calificat (art. 189 NCP), loviri sau Bite Vielente (art. 193 NCP), vathmare corporals (art. 194 NCP), lovirt cau Vatamari cauzatoare de moarte (art. 195 NCD). in cazul infractiunilor prevazute in art. 193 NOP Goviri sau alte violente) si art 196 NCP (@atimarea Corporala din culpa) savargite asupra unut membru de familie. Ppenala poate H puss In migeare gi din oficiu Impacarea inlatura raspunderea pensla® si pedepsibilitate 2 Potriwit art 159 alin. (1) NCP, Impscarea poate Intervent in cazul in care punerea In migeare 9 achunit penale wa facut din offen, daca legea 0 prevede in mod expres Figa mz. 13 UCIDEREA ORI VATAMAREA NOU-NASCUTULUI SAVARSITA DE CATRE MAMA 1. PARTEA TEORETICA Sa. permryia LeGaLA A mastere, dar nu mai tarsiu de re de tulburare psihics [art. 200 Ucideres copilulut alin. (1) NCP — prima forma tip @ infractiunif], respectiv lovirea sau alte violente, vatamarea corporala sau lovirea sau vatamarile cauzatoare de moarte savarsite asupra copilului now-nascut imediat dupa nagtere, dar nu mal tarziu de 24 de ore, de citre mame aflata tn stare de tulburare psihica tart, 200 alin. @) NCP - a doua forma tip a infractiunii] 2. svRUCTURA IWFRACTIUNU A. Obiect 2. Juridic [> a. vinta copitului nou-nascut si relarile sociale tr legdturd cu dreptul la viati Lp ob. viata privita din punctul de vedere al justitie: penale: i Incepe: Im momentul desprin derii totale a fatului de corpul mamei prin tHieres cordonulut omwbilicaly ii ae incheie: in momentul mori cerebrale. i. 76 Uciderea ori vatamarea nou-nascutulul 2. Material ~corpul copilului now-nsscut B. Subiect a. Activ, Remijlocit unic: mama naturala sau purtStoare, care se afl la momentul argivii ffractiuntt 1 hulburare pailica: fro stare de |—> b. nu este posibil coautoratul; atorul sau complicele (anterior/ concomitent) vor rAspunde pentru instigare, respectiv complicitate la omorfioviri sau alte violente/ VAtAmare corporala/loviri cau mari cauzatoare de moarte, caz, respectv pentru i Complicitate Ia vielent& in familie dacs au calirates bru de familie In raport cu now-nascutul 2. Pasiv [= a. copilul now-naseut i viata la momen- tal comiterii activitait infractionale: |__. 1p, pturatitatea de subiect pasivi Gn ipe- teza sarcinii multiple) atrage rotinerea unui concurs de infractiuni ©. Latara obiectiva 3. Element material [—> a. prima forms tip @ infractiunii — Ppruncuciderea [art 200 alin. (1) NCP} = elementul material este similar cu cel al infract de omer: ~ este necesar ca fapta este SAVargit’ fn primele 24 de ore de la nagtere; Li» be dows forms up a infractiun [art. 200 alin. (2) NCP} -elementul material este similar celui de Ia infractiunile de loviri mau alte violente, vatamare corpo- 2. Urmarea ~ aimilaea infrectiunti de ome: Gn casul Tmedines, prime! variants Up), rogpectiv. celei de lovirt Bau alte Violente, VStSmare corporsis sau lovitl eeu vatamar Caumatonre de mourte Ga cenul colei dea dous variante 8p), 3. Legatura = eimilara infractiuni! de omor (in ca=ul decausalitate | primel variante Up). respectiv cele de lovil Bau alte Violente, vatamare corporsiA sau lovirt sau Vvatamart cauzatoare de moarte Gn cazul celet dea dous variante SP), 1D. Latura = gimilee Enigctond Ge mes Ge qasul pricael weveiie Gis sublectiva | respectiv celei de loviri sau alte viglenge, vatimare corporaia Sau loviri sau Vatamari cauzatoare de moarte Gn casul cele: dea doue variante ep): = subivctul activ nemijiocit trebule si se aflo mnt tulburare psiics (pst Seclet posbqaertdnn, (pales ade Mackie. delirante ete), care mu i aboleyte discernamantul 5. Forme 1 Acte, ~ posibite, dar neincriminate pregatitosre 2. Tentativa ~ PET, Gar reine nee, @ Consumere |- in momentul producenl, merti/yatintiel Sorpeeete ence ® Ff osservatin 2. infeactiunes Inglobeazs fapta de pruncucidere din veeniel Cod penal precum gi faptele de loviri sou alte violent, vatimare corporals, lovirile Sau vatsmirile cauzateare de moarte comise de mama aflata into stare de tulburare fat de neu-nascut, oferindu-le si acestora caracter atenual: 781 Uciderea ori vatimarea nou-nascutulut oul God penal nu mai prevede condifia ca sterea de tulburare sa fie pricinuha de nagtere, putand A svute in vedere orice stiri de tulbur psihies asociate sarcinil, nasterii, lehuzies: 3. dac& stares de tulburare implic& abolirea discermmantul autoarel, se va FeGine iresponsabilitatea drept cauza de neimputabilitate; 4. dacs fapta este comiss din culps, nu se va retine infractiunes prevazuts de Set 200 alin. G2) NCP, ci vAtamarca corporala din culps, Instanta putand 38 Constate incidents circumatante: atenuante judiciare prevazuts de art. 75 Blin. (2) bit by NOP; 5. daca fapta este sivArgits dupA mai mult de 24 de ore de la nagtere, mama Va iispunde pentru infractiunea de violente in familie (ea forms agravats = Infractiontlor contra integritatit corporate sau singts til); 6. dace: fapta este comisé in timpul nasteril, se va retine comiteres infractiunil do vatamare « fatului (art. 202 NCP). Figa nr. 14 NTRERUPEREA CURSULUI SARCI 1. PARTEA TEORETICA = urmitoarele tmpreje 1. DEFINITIA LEGALA cINH, Prin orice mijloace. sAvargitA In una dintre Intreruperss eursului sa we in sfara institutfilor medicale sau cabinetelor mecicale autorizate tn acest scop: b) de catre oO Obs tetrictasi Spectalitate: Ic). ines vAreta sarin Nery |erscan& care nu are calitatea de medic de specialitate Si drept de liberd practica medicala tn aceasta depisit patruspresece aSptimani [art 201 alin. C1) A.Oviect | a. Juriaic ~ viata, integritates f= soanei insarcinate $1 relatifle sociale ntreruperca cUrsulut sarcinit, 2 egrititl! corporale, femeli insSreinate, precum st © dervoltarea normal’ intrauterind a copilulat conceput, dar nenascut 2. STRUCTURS INFRACTIUNTI cu respec BENG i Viet Sarcinate, precum si copilul 2. Material = corpul femes conceput, dar nenascut (fetus) so “| _Intreruperea cursulul sarcinit B.Subiect [1 Activ [> a orice persoana (fizica/juridica) cu (autor, capacitate penal: coautor, [+ b. femeia insarcinats care igi proveacé instigator, avortul beneficiaza de o cauzs de complice) nepedepsire: L_, ¢ participatia penala este posibila sub toate formele, 2. Pasiv ~ atat femeia insdrcinata, cat si copilul con- coput, dar nensscut ©. Latura 1. Element ~ provecarea ilegalh a intreruperii cursului obiectiva material sarcinii (actiune), cx consimpamantul femeii tsa cinate, In afara institutiilor medicale autorizate | In acest scop ori de c&tre orf persoand care nu are calitatea de medic ginecolog sau daca Varsita sarcinii a depasit paisprezece siptimani; Ske va retine sav: rea wnei singure infract— uni, chiar cack sarcina intrerupts nelegal era muitipia 2. Urmarea “intreruperes cursului sarcinii imediata 3. Legatura ~ tebuie SA existe gi sa fle dovedita legatura decauzalitate | de couzalitate intre actlunea infractionals gi urmarea produsa. D.Latura | -intentia directs; subiectiva | — nu prezints importangi scopul su mobilul comiterii faptei. E. Variante [ 1. intreruperea cursului sarcinii realizata fara consim- | agravate fimantul valabil exprimat al femeii insarcinate lart. 201 alin. (2) NCPI. | Voonu are relevant® varsta sarcinii, faptul ¢& activi- tatea infractionalS a fost comisA de citre o per __ er a soand care nu are calitates de medic de specialitate Sbstetricé-ginccologic gi nici locul sau modalitatea im care a fost realizats activitatea infractionala: |—+ 2. intreruperea cursului sarcinii realizata in condititie formeler tip, deci prin sicenste oe camest Semel Insarcinate © VAtamare corporala [art. 201 alin. (3) teza NCP: - este necesar ca fapta s& producd vreuna dintre urma- toarele consecinte: a) o infirmitate; }) lexiuni traumatice sau afectares snAtatii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de Ingrijirl medicale: © un projudiciu estetic grav gi permanent; @ punerea In primejdie a vietli persoanei: asadar. fSptuitorul urmaregte nu VAtimarca corporala a femeit Insircinate, ci Intreruperca legals = cursulut sarcinis, of practerintentionat se produce vatamarea corporala a victimel: Sntreruperca ilegald = cursului earcind reslinats sn jc formelor tip, dack prim aceasta sa cauzat moartea femeli Insarcinate [art, 201 alin. (3) teza a Ta Nev Yo sunt aspectul laturii subiective, ultimele dous Variante agravate se comit cu practerintentic F. Forme a Acts ~ posibile, dar neincriminate pregatitoare 2. Tentativa = posibils gi Incriminats [cu exceptia vari antelor agravate practerintentionate prevazute de art. 201 alin. (3) NCP, unde tentative nu ace poeiatleT, 62 | Intreruperea cursulul sarcinit 3. Consumare | - in momentul In care se produce urmarea pre- waste de lege. ® oa. osservatt 4. intreruperea cursului sarcinii se poste realiza prin orice mijloace (me- chimice ete.) 2. dacs faptuitorul exercitt violente asupra victimei in scopul producerti Avortului, se va refine concureul de infractiuni intre vAtimares corporala.in forma de bazA (art. 194 alin. (1) NCP] si infractiunca de intrerupere a cursului sarcinii [art 201 alin. @) NCP} 3. daca fptuitorul exercith violenfe asupra victimet cu Intentie directs in scopul produce avortului, se va retine concursul de infractiuni Vkuimarea corporal’ Im forma de bazs [art 194 alin. (1) NCP] (nfractiumea de Intrerupere a cursulul sareinif [art 201 alin. (2) NCP] HH, Cauze justificative ~ art. 201 alin. @) NCP prevede o causa jus- speciale Uficativ’é speciali in materia fintrerupertt cursului sarcinil 71 casul ti care este sifuarsitd de tn medic de spectalitate obstetrica-sinecologie: [> 2. dack Varsta sarcinii nu a depagit 24 SSptimant si Intreruperea cursutui sarcinii se tmpu: peutice, potrivit dispozitilior legate: L. 2. Gack Varsta warcinit era peste 24 de SAptimani, iar Intreruperea ulterioars @ cursulul anrcinii era necesacs tn scop terapeutic, in interesul mamei sau al farulai = dack fapta nu este comi A de un satel de putea retine drept cauzd just Ficativs staroa de necusitate, dacs sunt satishs- cute exigentele art. 20 NCP I. Cauzs de nepedepsixe spectala - S8vArgirea faptel de catre femeia insarcinats, orice concifil, inciferent de varsta carcinit, nu ae pedepseste: - cauze de nepedepsite mu opereacd gi fats de participantit la comiterea infractiunii, care Vor raspunde penal pentru comutorat/ complicitate/instigare la infractiunea de Intrerupere @ cursului sarcinit J. Prezentare comparativa Omorul calificat savarsit asupra unel femei gravide fart. 159 alin. GD lit. g) NePI Vatamarea Tntreruperea— cursului urmats de moartea femeli insar cinate [art 201 alin. (3) teza a Ia NCP} corporala avortal Last 194 alin. Cb it a) NEPT Blementocenane: 1. categorie: infer ctiani contra persoaneh: obiectul material: corpul femei insSrcinate; sublectul activ (autor, coautor, complice, insti gator penal: orice persoana fizica/juridica cu capacitate sublectul pasiv: femeia insdrcinata; latura obiectiva Gegstura de cauzalitate): trebuie te gi ad tie doveditt: preseriptie: raspunderea penala a participantilor infeactiunii prevazute de art 789 alin. CD lit.) NCP sou de art. 201 alin, (3) texa a Ih-a NCP este impreseriptlils | | o4 i Intreruperea cursului sarcinii 2. Obiect juridic: viata | 4. Obtect juridic: inte- | 3. Obiect juridic: viata berscanci inefreinate gi | gritatea fizics sau sana-| persoanei Insuircinate st Felatiile sociale in Iegaturs | tatea persoanei insir- | relatiiie sociale in le- ou dreptul la viata. Cinate $1 relatiile sociale | gaturs cu intreruperes In legStura cu acestes, | cursuluf sarcinii (cu res- pectarea viefii Femett insarcinate). 2. Latura obiectiva 2. Latura obiectiva 2. Latura obiectiva a. Elemental material: | a. Elementul material: | a. Elemental material: Sctiunea sau inactiunea | lovirile sau alte violente | provocarea Hegals prin. care se provoaca | exercitate asupra femeii | Intreruperii cursulut sar mmoartes persoanei tnetr-|inesreinate, care nu | cinii (actiune), cu consin cinate: sunt apte si produc | pamantul ferneii Insarcinate, moartea victimes, dar | in afara institutilor me- care produc avortul, dicale autorizate In acest scop ori de catre o per sean care mu are calita- tea de medic ginecolog sau daci varsta sarcinii a dopagit paisprezece sap- HAMANI, Fespectiv Intreru- perea cursului sarcinii, SAVArSIts fired consinta- rnduited -vatabil exprimat at femelt Tusdreinate. ack aceste manopere au pro- dus moartea— fermeii Tosdreinate. b. Urmarea imediata: |b. Urmarea imediata: |b. Urmarea Imediata: moartea femeii tnstr-| vatémarea corporal’ a | Moartea femeii Insdr- cinate femeit Insarcinate si | emate: Pierderes predusului de conceptic. 3. Latura subiectivar in- | 2. subiectiva:| 3. Latura subliectiva: tenfia direct’ sau indi- | intentia indirecta” cau | practerintentia recta, Practerintentia posibiln si eate posibits fn casul in care fapta este comiak cu practerintentie si este posibils, dar nein- criminals fy cazul fo Sere Faptst sate @. vatamarea fatului in timpul nagte! lart. 202 alin. (@) NCPL seste necesar ca activitates vatama- toare sf se desfigoare dups decian- sarea procesulut nasteri, dar de thieres cordonului ombilical: \— b. vatamarea fatului fr timpul sarcinié fart. 202 alin. G@) NEPL; ear ca activitates vAtsma- toare 5A se desragoare in timpul sarcinii, de la momentul conceptie! pans la declangarea procesului Vvatimarca se poate realize fie printr-o actiune directa sau indirects asupra fstului, He printe imediats ;—+ 4 Ja prima forma tip: impicdicarca Instalarii viet exerauterine: L_» & 1a a doua forma tip: 2 vatanarea corporala a copilatui nscut viu. ca urmare a activitsti infractionale | realizatd fn timput = este necesar en dupa nagtere copi- lul 88 prezinte o infirmitate, le- natice sau afectarea TE. so | Vatamarea fatulul Sanat, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de ingrijiri medicale, un prejudicia estetic grav si perme- pus in primejdie viata (de pilds, peralizia. cerebralS a copilulul nascue viwds i) moarten copitului nd este necesar ca decusul si fie cauzat de actvitatile ilicite savar- pite Tn cursul sarcinil 3. Legatura ~ trebuie 88 existe gi sa fle dovedits legstura de Gecauzalitate | cauzalitate intre actiunes infractionala st urmares produsa. 1D. Latura subiectiva ~ Intenfia directs sau indirect; MA interescaz& mobilul sau scopul cu care a fost sAvarsitit Activitatea, infractionala; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepse! E. Variante (+ 1. vatamarea fatului, #4 tinpul nagterii, care a cauzat: wp a. vatdmarea corporald a pitted udiscut vie: infir- mnitate, leciuni (raumatice sau afectarea sAni- lati, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de Ingrijiri medicale, un prejudiciu estetic grav gi permanent ort fraumatisme care au pus In primejdie viata: b. moarten copitului ndscut vin; | _» >. vatamares fatului savargita fr timpul magterié de eatre Wnama aflata in stare de tulburare psihics [art 202 alin. () NCP, = nu este posibil coautoratul la aceasta for BS atenuats: ecesar ca urmarea imediata s& constes in. Hastert comisa dim culpa lart. 202 alin. ) NPL Tepes: tsi pontra Variantele atenuate anterioare, in ipotesa, in care VAtsmares ftului este comes clin culps a. Impiedicares instelarii viepi oxtrauterine: Bb. vatamarea corporal ulterioara a copilulut Rascut vias fm urma activitstin infraction Male realizata tn tHrmpul magterit me comataes ca dupa nagtere copilul prezinta Oo inrir Sanatasii care au mecesitag pentra Vindecare, mai mult de 90 de zile de Ingrijint medicale, un prejudiciu cstetie grav gf permanent oni Gaumatiome care Eau pus in primejdie viete (de pilds, porelizia cerebral a copilulu) nascur vin, Secrrminte musehsedid cles clyqnpssl wanegtectiSe Eo moartea copititus mescut wii: scinsdt mae foe therspast Stk o forma Mbernsais att petra formela Gp, pregatitoare 2. Tentauva ~ Penis, die sain ceagn ea) Can exceptie w antelor oxravate practerintentionate, unde ten tativa nu este posibils) in momentul In care se produce urmares pre- VAZUts de lese G. Cauza justiticativa ~ se reting In cazul in care fapts este saVArgitn He un medic sau de persoana autorizats sa Acesten au fost savarsite Mm cursul actului Predical cu rospectares prevederilor specisice 90_| Vatsmarea fatului 3, Cauza speciala de nepedepsire profesici gi au fost facute in Bravide sou al fotului, interesul feme! Sa urmare a risculul metulut medical ~ vatamarea ftului in perioada sarcinil de catre fomeia insdrcinatl, tn orice condigi, indiferent ‘Go vareta carcinii, nu se pedepaoste: Sfauza de nepedepsire nu opereazs gi fats de Participant la comiterea infractiunii care vor Paspunde penal pentru coautorat/com plicitate/ nstigare la infractunea de vatamare a fatulu Tiga nr 16 ees ey. PARTEA TEORETICA 1. DEFINITIA LEGALA Tapsives sau persoane (art. 205 alin. (1) NEP]. imitates de Ewe imposibilitates de a-gi exprima vointa ori dea se apira [art 205 4 restricHonarea i Hibertate Vlegel a libertatil de migenre a unel Si rSpires unei persoane aflate m2) NPI => 2. STRUCTURA INFRACTIUNLL A. Oviect 4 Juridic tite persoane! libertan B persoanei, prec vitoare Ia protejarca Lp. corpul persoanel lipsite de libertate, la Variantele agravate. B. Subject | 4. Activ Gutor, anetigutos, complice) . orice per eT pacitate penala; participatia pen: toate formele: on icd/juridics) ou Is este posibila sub coauteratul si complicitatea conco- mitentS vor otrage refinerea gi a Circumstantel agravante previzute de ort 77 tie ay NEP | | | 921 __Lipsirea de libertate in mod ilegal subiectiva 2. Pasiv a. persoana fiziea in viata b. pluralitatea de subiecti pasivi atrage refinereaunei— pluralitati de infractiuni. ©. Latura a. Element [> a. lipsires efectiva de libertate a unei obicctiva material persoane: |__. b. restedngerea Mbertstli de miscare = une! persoane; L__, . se poate comite fie printro actiune, fis printr-o inactiune. Vv cerinta esentiala: lipsirea de libertate si fie Heals. Vo forma asimilats consts in raépirea unei personne aflate In imposibilitatea de a-gi exprima vointa ori de a se apara, 2. Urmarea = lipsirea de libertatea de migcare a persoanei imediata vatamate 3. Legatura ~ trebuie 88 existe gi oi le doveditS legatura de de cauzalitate | cauzalitate Intre actele efectuate si urmarea Imediats produsa. D. tatura | - intentia directa sau indirect: ~ le varianta agravats in care lipsirea de libertate are ca urmare punerea in pericol a viel sau sinSt&ti unei persoane ori cand a Avut ca urmare moartea victimel, infractiunea se sAvargeste cu practerintentie: PRU prezinta importanps scopul eau mobilul comiterii faptel E. Variante agravate + 2. comiterea faptei de cAtre © persoand Inarmats fart, 205 alin. G) lit. a) NCFI VY fAptuitorul fie frebuie sa alba in mod vizibil asupra sa la momentul comiterii faptei o arm propriu-zisd [art. 179 alin. (1) NCP gi art. 2 din Legea nr. 295/2004], risa nr tol 23 He sé savarseasca fapta prin folosirea unei arme aAsimilate [art 179 alin. (2) NCP]; —— > 2. lipsirea de libertate @ unui minor (art. 205 alin. @ lie by NorI V fMptuitorul trebuie 2A fi cunescut cS Lipseste de libertate o persoand care nua Tmplinit varsta de 18 + 5. ipsires de libertate are ca urmare puneres in pericot A SAnAtAtii sau viefii persoanei vatamate [art 205 alin. (> le ©) NCPI ——+ 4. rapta a avut ca urmare practerintentionata moartea victimes (art. 205 alin. (2) NEPI. 7 Bose a. Acte ~ posibile, dar neincriminate. pregatitoare 2. Fentativa ~ pesibila $f ineriminata (cu exceptia variante: Agravate potrivit cnreia fapta a avut ca urmare moartea Victime:, camel infractiunea cote praeterintentionara) 3.Consumare |» a. fapta consumata: mm momentul mm care persoana VAtmats este Lipsits efectiv de libertatea de migcare; L_. ». rapes epuizata: find o infractiune Sonia, Zapte 2 apuisensk Te. mies mental In care im sfArgit priverea nelegals de libertate; deopouiva, lipsirea tlegalA cle libertate poate fi comiss fr forma coutinuara, epuizancdu-se, tn aceasté iporesd. dupa efectuarea ultmun act de executare unitate legala), | Lipsirea de libertate in mod egal ® co. osservatru: dacs lipsirea de Hbertate a avut ca urmare afectarea sanatatit sau inte- ETHAt! corporale = victimel, va ff retinuts Ia concurs cu infractiunea de loviri sau alte violente prevazuts de art. 193 alin. @) NCP, respectiv cu watamarea corporals prevazuts de art 194 NCP: neul Cod penal nu mai prevede ca variante agravate ale infractiunit Comiteres faptel: prin simularea de calitat oficiale, prin ripire, de doua sau mai multe personne impreans, dacs in schimbul clilerarii se cere un folos material sau orice alt avantaj, prin supunerea victime: la unele suferinte, 1 scopul de a 0 obliga la practicares prostitutiel: Pprinderea persoanel care a comis o infractiune flagranta, urmata de con- Guceres of intun interval rezonabil de timp in fata sutoritatior, nu Constituie infractiunes de lipsire de libertate: similar, restrangerea in limite Fesonabile = Hbertagi de migcare a copilului de cStre pSrinfii acestuia nu Constituie fnptn de lpaire de lbectates dack lipsires de lUbertate este comiss de mai multe persoane tpreund, me va reune forma de baza a infractiunit si circumstanfa agravantl prevazuta de art. 77 lit. a) NCP, daca fapta este comiss de cel putin 3 persoane: Lipsires de lbertate este absorbita in continutul constitutiy al infractiuntt de viel art. 218 NCP) pe perionda strict necesarA Intretinerit prin constringere 9 actalus sexual; dacs lipsirea de libertate preceds o perioadA Semnificativa de timp sctul sexual comis ulterior prin constrangere sou continua si dupa ce actul sexual prin constrangere a fost IntreHinul, se va rotine concursul real cu infractiunea de viol: dacs th Schimbul eliberart se cere ust solos material sau orice alt vantay. fapee feactiunes de lipsire d= libertate in mod Hegal in concurs cu infractiunea de gantaj: fh principiu, in situatia care infractiunea de viol nu se consuma, mandane In faza tentativel Uipsirea Hegals de libertate tsi redobandeste caracteru! autonom, urmand a f retinul in concurs cu tentativa la viol: ca exceptic, fm ipeteza in care imediot dupa Miolenta/constrangere se Tncearcd comiterea unui viol, care din orice motive nu se consums, lipsirea de lbertate va fi totust absorbita PTS «i pastren emencrion FEY cxisrenta infractiunii este condifionaté esential de ceringa cn lipsizes de berate si fi fost sAvarsita in mod Hegal. Lilsertatea individuals si siguranta persoanei sunt inviolabile. Sunt categorli de persoane as waree situasie personala impune si justified luarea uner masuri de restrangere sau Upsire a lbertatii lor. Rete cazul persoanclor impotriva carora sa luat In conditifle legii mSsura refinerii sau arestarii preventive, arcstate in Vederen executirii unci pedepse privative de. liberate, al iiltarilor incazarmatt, al bolnavilor internap (psiMic periculosi, suferinzi de wnele boli contagioase), al sportivilor aflati in cantonament. al anor categor aa Salariati in perioada exercitarit unor anume inasreinar, actiunt, Mursai i situatii ca cele aratate, restrangeres sau lipsirca’ libereatt te are semnificatie penala. pentru ca fie ele sunt actmise find utile social, fe ea cel care le suports igi Indeplinesc o obligatic, au consimfit la aceasta odata acceptares unui anume statut (CSJ.. 2 pen. dec. me. 2199/2003). BAAS rented actutertn infractiunth de entre ite Wnecentactss oi edtTege tegencees cere Oanumits curats de timp in care pursoanele af rie private de libertate Si nici ca aceste persone a8 fle supuse unul anurmie watamene orl ea Victimele 63 simes vreo temere. In speta, tnculpatul nu numal ca a blocat Victimote Intro hasna de unde mu putune lest decat ajucate, dar le-e gt lowit cAinfi asupra lon pentru # le obliga sd ramAna intro zons infectats, Ump reladiv incdelungat, Apareren formulats de inculpa i uri sublective nu ar Hucmaritscopul privarit de Sensul cd sub aspectal bertate” a celor doua personne, nu poate A retinutd, decarces infractunes nod Hegel NU presupune existenfa exclusiva a ntentici directs, colificat’ ca scop, co putand fi sivargita gi cu inrentic indirects. Or, este evident cf aruncénd Victimele intrun loe de unde mu puteau icsi, indiferent de scopul urmarit (inculpatul 4 sustinut es in acest mod Je-a Imobilizat, pana Ia sosires organelor de politie). inculpatal a Prevazut cd priveazs persoanele respective de Hbertatea de naigeare gi, Fars Surmari neaparat acest reaultar, Ia accuptal astfel oS latura subicetivs a infractiunit este pe deplin meranita im caues (LCCJ, s. pens dee 1699/2004). de Hipsire do hbertate i AMENINTAREA Figa nr. 17 1. PARTEA TEORETICA S_1. DEFINITIA LEGALA Acfiunea de intimidare aw implicit, prin amenintarea 3, Tne] persoane, directA sau indirect’, explicité sau tn viitorul apropiat, va fi siivargits o infractiune Sau o fapts pagubitoare determinats sau determinabild, indreptats impotrive sa ori a altel personne, dactt este de nal turd ad ti producd o stare de temere (art. 206 NCP). <= 2. sTRUCTURA INFRACTIUNIE A. Obiect ~ relafiile sociale referitoare la libertatea psi- hicd a persoanei 2. Material B.Subiect | 4. Activ Gutor, 7 a. orice persoana (fizica/juridics) cu ca pacitate penal’; b. ‘participatia penal este posibils sub toate formele (coautoratul nu este posibil atunei cand amenintarea este instigator, complice) 2. Pasiv comisé prin vite grai, in aceasta ipotez’ infractiunea find instan- unie) a. persoana fizies tm viati: calitatea specials 9 subiectulu! L fa special: bi 1 gi avand un subject activ paciv (@unctionar public care Endeplineste o fumagic oc depilea exercifiul autoritatit de stat jun dectior, procure: ote) ponte etrase © calificare diferita [ulera) fart. 257 NCP). respectiv ulera) judiciar (are. 279 NEP]: b. pluralitates de subiect pasivi atrage repnerca une: pluralitae! de infracy AcHunes de inGmidare, directs sau Inclirect, explicits sau implicits prin amenintares realizata prin orice mijloace eS, in viltorul apropiat, va fi BAVArsiS Go infractiune sau oO apts (actiune sau mactiune) prin care se ponte produce un prejudicia mat al (determinat sau determinabiD, Tmpotriva unet persoane. a. sotulat ii, wf crn Snnlehmysrerinbcesored in okt &. amenintarea trebuie sa fe suscep- FLAS cle a produce o temere serioasd pentru peracana ameninata: © raul cu care se amenints frebuie si Fie injuse gf iminent sau si se pro- duc tn vittorul apropiat ~ stares de pericol pentru libertates psihics = persoane! amenintate, 3. Legatura = rebuie sa eXiste Intre amenintare si stares de pericol produss L_Ameninsarea [. cature 7 ~ intentia directS sau indirect’. Nu prezii tS importanta scopul Subiectiva | sau mobilul comiterii faptei gi nici daca infractorul a luat sau nu decizia de a comite fapta cu care se amenints ©. Forme a. Acte — posibile, dar neincriminate (cu exceptia pregatitoare situatie in care fapta se comite prin vit gral, cand nu sunt posibite). 2. Tentativa ~ posibilS, dar neincriminatt (cu exceptia Gituajiei in care fapta se comite prin viu gral, cand nu este posibilay, 3 Consumare | ——> @ fapta concumatsé: in momentul in gare persoana vatimat ia cunos- tints despre acthunea de amenintare, Care este de natura si o alarmeze; L_. ob. rapta epuizata: poate fi comiss tn forma continuata, epuizindu-se GupA efectuarsa ultimulur act de Sxecutare (unitate legals), a ®) ©. opservatu: potrivit noului Cod penal, fapta pagubitoare cu care este amenintat Pobiectul pasiv nu trebule s& fie indreptats numai impotriva sopulut sau a Qine! rude apropiate, ci aceasta poate privi orice persoans, chiar dacd nu Cake 6 logatura de rudenie intre aceasta si victima actiunit de ameningare; Atarea poate constitu: mujlecul de con ploxe {gantajul Cart. 207 NCP), violul (art. 218 NCP), agresiunes sexunls Rare ote Nor, tatharia (art. 234 NCP). ulerajat (re. 257 NCP), ultrajul elaine (are. 299 NEP), cercetaren abuziva (are. 280 NCP), forma agravats a Riieactiuni de purtare abusiva (art. 296 NCP) etc. }. caz In care infrac| tle amenintare cate absorbits in aceste infractiunts mitere a altor infractiuni com daca in acecagi Imprejurare in care este realizata amenintarea este sdvarsits supra persoanci vatamate si infractiunea cu care aceasta a fost ame- Rintars, Infractiunea astfel sAvargita va absorbi infractiunes de amenimtare, G. Conaitii de [—> 2 actiunes penal ee pune Sn amigo In plangeres | proceditttieate aera ee eeareareere ] ei pederettiiitnte | (2-2. campundurce Pariell mote iilitetnen pects wtrngeren | Pdigedtl praninitie, craig prénaenpucacea partion AIA u eanren ceacrica ATA ener a ft snvaryits infractunes de amenintare este necesar ca actiunea de ameninare sf insufle wiclmel temers: cf perscena w= va A exposi wel RINGS aiectivs in coramcint, inerintacan arcmin aa. G0” mevioasas EGE PUL SA) Micon WiGke Nai ERs puowonce a cesteniere: | Veeein ects ction ‘cael eeie Elcticiceg qweemiel Seats Cree. Bucubagth a T pans dc. nv 487/205) Figa nr. 18 SANTAJUL 1. PARTEA TEORETICA, > _ 1. permryia LEGALA SA nu faca sau 54 sufere ceva, Constrangerea unei persoane 58 dea, s& faci acd fapta este comisS spre a dobandi in mod injust wr /oles nepatrimenial, pentru sine sau pentru altal [art 207 alin. (1) NCP), Constituie © forma asiniletd a infractiunii constrangerea constand In ame ninfarea cu dares in vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromitStoare pentro persoana amenintaté ori pentru wa membru de familie al aceateia, in scopul Hea dobandi in mod imjust 1 folos nepatrimonial, pentru sine sau pencru alta [art. 207 alin. (2) NCPI. = STRUCTURA INFRACTIUNIL A. Obiect 4. Juridie [> a principal soanei gi relatiile sociale eu dreptul la libertate: Mbertatea psihics a per a leghturd * b, secundar: relatiile sociale referitoare la integritaten fizick au siinStatea Persoanei, patrimeniul, onoarea sau demnitatea acesteia ote. nh principiu, nu ares Le ob. exceptie: corpul persoanei; aa 101 2. Activ autor, | > =. orice persoana (fzicajuridica) cu instigator, ‘+b. participatia penala este posibila in complice) toate formele: comuterat, inetigare, gau complicitate, coatoratul mu cate posibil in cazul comiterti faptet prin Vie grat Gnfractiune aAmenintare pri SnistenEeavae 2. Pasty a pemoans fies Gh Ving pecsoune juricics nu poate fi subicet pasiv: Lb. pluraiitates de sublecti pasivi atrase Fetinerea pluralitatii de infractiuni 2. Element - constrangerea unei peranane prin arice mijloace material 28 den, 0 fact, fl ru fed wit Bit atifere Cove: 2. Urmarea ~ atarea de pericol referitoare la Hbertates pal imediats ick phpecqome’, S Legatura ~ trebuie af existe Intve constrangere gi starca decauzalitate | de pericol. subiectiva Set, calificatS prin scop (obfinerca pentru sine sau intentia pentru attul, t1 mod injust. @ uni folos nepatrinonial, tndifercnt di acesta este just sav injnat): nu prosinté importan{S mobilul cu carc a fost com < fn cazul variante: agravante prevazute de art. 207 alin. (3) NCP. faptuitorul urmareste obfinerea pentru sine sau pentre altul, In mod tnjust # woul folee patrinenial indifarent ack Scests este just enu injuct ~ amenintares cu darea in Vileag a unei fapte reale sau ima. Binare, compromitsteare pentru. persoana ameningst’ ort pentru un membru de familie (a se vedea art. 177 NCP) al acesteia 102 1 santajul nm scopul de a dobandi in mod pentru sine ori pentru altul: PGacd scopul urmarit este dobandirea in mod injust @ unui foros patrimenial pen’ Injust wn folos nopatrimonial, ra sine sau pentru altul, se va refine varianta Agravants a infractiunii provazute de art. 207 alin. (3) NCP. © Varianta |——© comiteres faptet in forma tip sau acimilata in scopul de a apravata dobanadl tn mod injust un solos patrimonial, pentru sine Sau pentru altel (art. 207 alin. (3) NCP} G. Forme 4 Acte ~posibile, dar neincriminate presatitoare 2. Tentativa, ~ posibils, dar neincriminata, 3. Consumare | © 2. fapta consumata: in momentul In care se produce starea de pericol pentru lbertates persoanei: faptS epuizata: poate fi comiss in forma continuats, epuizindu-se dupS efectuares ultimului act de executare Ganitate legals). H. OBSERVATIE 4. infractiunes de gantaj este o infr ctiune de pericol: ceea ce priveste amenintares cu darea fn vileag a unei fapte reale sau imaginare, observai ca aceasta nu mai constituic © variant’ agravatii, cio Variants asimilata. forme tp. Totodata, fapta compromifstoare care Formeass cbicctul amenintarii cu darea In vileag se poate referi la persoana GinenintatS sau la un membru de familie al acosteia (deci inclusiv Ia persoancle care au stabilit relatii asemanStoare acclora dintre sori sau Gintre paring! st copii, In cazul In care convietuiese); infeactiunea de gantej absoarbe infractilunea de amenintare (art sau infractiunea de loviri sau alin. Q) NCPL: 206 NCP) ite violente in forma de bazA (art. 193 4. infractiunea ce gantaj va A retinuts in concurs cu infractiunes de loviri sau alte violente In varianta agravata prevazuts de art. 193 alin. (2) NCP sau $i cea de vatamare corporal (art. 194 NCP); 5. folosul material patrimonial dobandit In mod injust Gm cazul variantel constituie obsectul material al infractiunii, ci consecinta Prejudiciul incercat vatamata cu care aceasta se poate constitu! parte civiIA In pracesul penal agravate) mu infractiunii, constituind totodats i de persoana 1. Prezentare comparativs Santaj “Talharie 1. Obiect jurk [> @ principal: liberta- tea psilies a per- soane! gi relayiile sociale “in lega- furs co dreptul la Liber Ly wb secundar: relapiile sociale referitoare la integritatea fi persoanel, patri- moniul enosres sau demnitatea 1. Obiectul juriaic [—> @. principal: relaritle s0- referitoare 1a drepeului ciale protectia de proprictate, a po- sesiel sau detentiei bunurilor mobile corporale ale une! persoane: Lips econ der /relatiiie: mo ciale eferitoare la protectia — liberttii psihice a perscanci sau cele referitoare Ia viata, integritatea corporal sau sana- taten persoanei 2. Object material: [—e. In principiu, nu + b. exceptie: corpul persoanei 2. Obiectul material a. principal: bunul mo- bil corporal aflat in proprictatea, pose- iis nek, lathenitie. il 104 Santajul Uy» secunaa: ‘corpul per 3. Latura obiectiv: buie s& existe un interval de timp Intre exercitarea constrangerti gi activitates Victimei de a da, # face. a nu face sau a suferi ceva, 4. Latura subjective: Intentia directs, calitieats prin scap (obfinerea pentru sine sau pentru altul, tn mod injust, a unui folos nepatrimonial, indiferent dacs acesta cate just sau injuse). 3. Latura obiectiva: dups exercitares —— constrangerii asupra persoanei vatsmate, infractorul % eustrage bunul pe care aceasta il detine. 4. Latura subiectiva: inten fie directs, calficata prin seop — (Insusiren — bunnlui sustras, respectiv luarea ori pastrarea bunului-sustras ori asigurarca sciparii, respectiv Tnlaturarea urmelor infracti- a. S. Forme: a. tentativa este po- sibild, dar nein- ati; fapts consumats: im momentul tn care se produce stares de pericol pentru libertatea persoanei: fc. fap’ poate fi comisa in forma continuats, epuizats: epuizdndu-so 5. Forme: a. tentativa este po- sibils gi incriminata; b. fapta consumats: momentul luarii bu- @upai efectuarea ulimurai act de executare Cant tate legala). J. Condit ae ~ actiunea penala se pune in migcare si Sea Peete. | eect ea ere DU eats pence timp co Oblechi juridic principal al gantajului wate libertates moralé o acesteia. De asemenes, sau ameninta MIGehiwe Shed folee inpcet (SIL... pen. dec. ATA aavtrac trebule sa fle de-aga natura aitang cu luarea bunului, persoane, fie ste naturt ethiGh, pentes # inypneccestcia am facBices totter ocren me-ceed facd ceva, Constrangerea In cazul infractiunit de santas eat Gn on Prilejuiascs o stare detemere (oe Mare), ceea ce determing Victime sa actioneze infr-ur alt mod dees in cazul talnArici, de reguls cxercitarea Violentel Sn, aemErsiiitesiel om @sbenciee ‘Tes wcogrel clesbaseccteues nr. 4266/1999), junea de santaj presupune, sub aspectul elementului material, o constrangere exercitats’ asupra unel Fizicl, fle de Aecla pe care gil doregte #1 #8 MBA drept scop oO anumits comportare (aga cum doregte constrangatorul din partea victime: de pe Faptuitorul sau alt& persoana sa obting un folos injust (C.J, s. pen, dec. nr, 3309 din 20 octombrie 2008) ATA. sontajat consts tn constrangeres unel persoane, prin yiolenté seu prin ack fapts este oO, 5A doa, GA Fach, sa nu ach sa 1 santajut comisa spre a dobands, in mod injust un folos pentru sine sau pentru altul. Yatnaria cote furtul savargit prin Intrebuintare de violenje sau amenintiri, Ori prin puncrea victimel in stare de incongtientS sau neputinta de a se Qpdte, precum gi furtul urmat de intrebuinfarea unor astfel de mijloace, pentru pastrarea busului furat sau pentre inldturares urmelor infractiunit Gr pentru ca fAptustorul s8-si asigure scApares, Citea ce deosebeste, in primul rand, infractiunea de gantaj de infractiunea de taiharic este objectul juricic. In cazul gantajului, sunt tnealeate cu prioritate relatiile sociale referitoare la libertatea persoanei. gi anume Hoertatca pothied, iar in cazul talharfer sunt lezate, in principal, relagiile Sociale privitoare la patrimoniu si numai in mod adiacent, din cauza Miolente: sau amenintirii folosite de fSptuitor. este atinsa libertatea fizics Sau psihica a persoanei. Urmares imediatS consta intr-o stare de pericol — la Santa) — cu privire la valorile ce aleatulesc obiectul faptei zi im efectiva diminuare a pate moniului Vietime, in cazul talharies. Din punct de vedere SI consumSrt, gantajul se finalizeass in momentul crearit starii de pericol, heavand relevant dac& fSptuitorul a mai obfinut sau nu folosul urmarit. In Cacul talharicl, consumarea faptet este in directa legatura cu obfineres bunului de cdtre fptuitor. De asemenea, ceea ce deosebeste cele dou infractiuni este Imprejurarea c& fSlhSria se caractérizeazS prin simulta- neitates violentel sau amenintarii cu actul victime! de a ceda bunul siu, in mp ce, in cazul gantajului, infractorul intrebuingeaza violente sau ame- hinfarea pentru a obtine ulterior un bun (CA. Bucuresti, 5.4 Tea pen, dee mr. 440/2000) ATA ventru a se putea retine comiterea infractiunii de gantaj, trebuie indeplinite Mulativ uematoarele conditi: existenta constrangeri In scopul ca partea Vitamata a8 dea, 98 fack, sA nu fach sau si sufere ceva, daca fapta este Comiat spre a dobandi in mod injust un folos, pentru sine cau pentru altul, jar constrangerca o8 se faca prin ameninfarea cu darea in vileag a unei fapte resale sau imaginare, compromijateare pentru persoana amenintatt, sorul Sau o rud& apropiats. Or, in spetd, infractiaunea de gantaj este realizatS prin toate clementele sale constitutive: partes vatémats R.M. a fost constransi si incheie un. contract de InstrAimare prin amenintarea cu Inceperea cercetatilor penale pentru infractiunea de evaziune fiscala (.C.C.J., . pen, dec. nr. 1385/2004). mo 1 107 Fares eocinberstni Fractionii de gantaj nu este necesar ca partes VAtimatk 28 dea inculpatului suma de bani ceruts, clementele constitutive ale Infractiunit flind inerunite chiar dac& suma de bani nu a fost efectiv data. dleoarece santajul este o infractune Inclreptats. im principal. Lbertatii morale a Pperscanci, libertate Incklcatt prin aimplul fapt al constrangerii acestela sa dea, s8 faca, si mu fact sau si sufere ceva Impotriva vointe: sale (LO.CJ.. . pen. dec. nr. 3508/2008) Seapoteivn Fisa nr. 19 HARTUIREA 1. PARTEA TEORETICA @. persoans Fisica in viata: persoana juridicS nu poate fi sublect pasiv: |» b. pluralitatea de subiecti pasivi atrage retinerea pluralitarl de infractiuni; 1_109 L_. co nu prezints importants varsta sau sexul subiectulus pasty al infracti unis ©. tarara 2 Element ra. urmSrirea unei perseane, in aod obicctiva maaterial repetat. fara drept sau farsa un interes legitim, b. supravegherea locuintet. loculut de prunes ort a altor locuri freeventate deo persoands, in mod repetat fara drept sau fra un interes legium. Corinte esentiate: a 2. urmarirea sau supravegheres #5 fe 2. urmarirea sau supravegheres <5 Fie realizats fara crept sau fra srt 2. Urmarea - starea de pericol referitoare Ia libertatea iumediata pathacatn yoerwomrent 3. Legatura ~ trebuie =H existe Tntre actvitates co const: e clementul material al infractiunit 9 starea de pericol de causal ~intentie directa. E. Varianta + erectuarea de apeluri telefonice ijloace de trancmitere 1a distanta, care, prim frecventa sau com = Sub aspect sublectiv, varianta atenuata se comite cu interiie: dieecill ener Tea rece yo | M&rpuirea ~ posibile, dar neincriminate. pregatitoare = posibila, der neincriminass. dn momental tm cere, dup efectuares actiunit (nfractionale repetate, se produce Starea de pericol pentru Hbertates peihics a perscanel, @®} co. onservarn Gack sunt realizate ambele forme alternative ale elementutul material al Soractinit, se va retine existenta unei infractiuni unice simple. iar nu a inut concurs de infraction orf a unel infractiun continuate: infractiumes de hartuire peate @ retinuts In concurs, cu infractiunea de Miolare a Viefil private (art. 226 NCP), dacs, pe lang’ supravegheres repetata a locuintel persoanei vStiimate, FRptuitorul fotografiaz’, capteaza Ori Tnregistreazd, Fars drepl imagini ale persoanei aflate In locutnya: fat de principiul legelitai incrimingrii prevazut de art 1 alin, (2) NCP, infractiunes poate H retinuts numai cu privire Ia faptele sivargite dupa 1 feveuarie 2014. TE Condit de | —actlunca penald se pune in migcare la plangeres preslabia procedibilieste | a persoane! vatamate, iar retragerea plangerit Tnisturs ris- = bunderes penala: Dedepsivititace | “Tm PScarea nu este posibia. Figa nr. 20 VIOLUL PARTEA TEORETICA S71. DEFINTITIA LEGALA Intra perenne ale ace cufleribvens cle mowleyi aie. 401 tiunea ce const in raportul sexual actul sexual oral sau anal cu o rgit prin constrangere, punere # imposibilitate de a se apra ori de a-gi exprima volnte sau profitand de accasts stare (art. 218 alin. @) NCP} Constituie fornia asinitata a vielului orice alte acte de penctrare vaginald sau anald 64 0 persoand de sex diferit'sau de acelasi sex, comise prin constrangere, punere in imposibilitate de a se apSra ori de a-si exprima vointa eau profitand de aceasts stare fart. 218 alin. @) NCP}, 2. STRUCTURA INFRACTIUNIL A. Qbiect 1. Jurtaie [— > @. principal: Mbertatea si inviolabili- inten vietii sexuale a persoanet si legate relatifle sociale oo L 9b. seoundan relntiile secinte referitoare la Integritatea fizi viata persoanet 2. Material ~ corpul persoanei in views. 112 41 Vietut B.subiect | 4. Activ p— a nemijiocit orice persoana fizics Gminors sau majors) cu capacitate penal; |» b. este posibils instigarea $1 complict- tates anterioars; Li» «. comutoratul, complicitates concom tenta — forma agravata. 2. Pasiv, [—> = orice persoand fizied in viata; 1. ». pluratitatea de subiect! pasivi atrage Tetinerea pluralitati de infractiunt. . Lature 7. Element Se mu rapertaliosanls obiectiva smaterial |» ». aetul sexual oral sau analy L_, ¢. orice alte acte de penetrare vaginal’ sau anali cu carncter sexual, reali zate cu o persoand de sex diferit sau de acelasi sex, prin constrangere, punere fn imposibilitate de a se apara ori de a-si exprima vointa sau Profitand de aceasta stare: VY avtele de penetrare sexualé pot Bi realizate prin orice mijloace, nefiind necesar sh Fle realizate prin. intermediul organului genital masculin, 2. Urmarea = starea de pericol referitoare la Incatearea imediata libertad pit vietil sexuate a persoane| 3. Legatura [> a. rezults din materialitatea fapter, decauzalitate | L_, b. in formele agravate comise cu prac- terintentie trebuie dovedits [art. 218 alin, (3) it, e) si alin. @) NCP} D. Latura subiectiva agravate (ale formet Speen, asimilate) [om b intentis directa: 2. mu prezinta importants in cazul forme tip sau al celei asimilate mobilul sau scopul cu care a fast sAvargita fapta: Vo comiterea faptes nm Scopul producerii de materiale pornogratice constituie varianta agravata = infrace Bunt [pr a. viola comis asupra unei persoane care se afl in in- Erijirea, ocrotirea, educares, para eau in tratamental faptustorulas [art 318 alin. (@) lie, a) MOP} [> 2. viotul comic acupra unei rude in linie directa, frate sau Sora [art 218 alin. (3) le. by) NOPL. - potrivit nouluf Cod penal, infractiunea de incest va Fi Qbsorbies in varianta agravats a infractiunil de viol Btunci cand acesta are loc imtre rude im linie directs nitro Frayi gi aurori [> 3. vietul comis asupra unei victime care mu a implinit Vareta de 16 ani [art. 218 alin. @) ht. MCL], vareta victime: conduce le faldturarea agravantei; J—+ 4. violu! comiz in scopul producerii de materiale pornografice [art 218 alin. (3) it. d) NEP], -asravanta priveste scopul comiterii faptel. neti Recesar ca materialele s8 f fost proctuse efocHy [—= 5. vietul a avur ca urmare practerinten! mare corporal [art 218 alin. C3) lit. ©) NEP], Je 6. viol savarste de dous sau mai multe persoane Impreuna fart. 218 alin. G) be) NCPI: - fAptuiterit au calitaten de coautori, autori succesivi ai faptes sou compli! concenitenty Le 7. viotul care a avut ca urmare moartes victimel [art 218 alin. (4) NCP]; © moartea Victimei se produce practerintentionat. 1 viotut ~ posibile, dar neincriminate. pregatitoare 2. Pentativa = a. idonee imperfect&: este postbil gi imcriminats; idonee perfecta: mu este posibila; cauza de nepedepsire: numai clests- tarea, nu gi impiedicarea producerii rozultacanat 3.Consumare | - a. fapta consumata: in momentul stretinerii raportulul sexual/actulai Sexual oral sau anal/actelor de pene- trare Vaginala sau anala fapta epuizata: poate fl comisS in forma continiata, epuizandu-se dup& efectuares ultimulus act de executare (unitate legala); dacs os urmarile ecHVitati infractionale se prelungesc in timp fed interventia faptuitorulut, fapta capatS caracterul une infract- uni progresive ce se epuizeazi la mo- mental producerit rezultatului mai ray, @®D ce. ovpservatm constrangerea exercitatS ssupra victimel nu trebuie s8 fle trezistibsla: violul Gn forma tip sau asimilata) comis prin Gniractiinea de lipsire nelegali de libertate (art heccsara pentru sAvarsirea precum st constrangere absoarbe 205 NCP) pe perioada infractiunli, amenintarca (art. 206 NCP), infractiunes de loviri sau alte violente (art. 193 NCP); Variantéle agravate au fost in mare parte preluate de noul Cod penal din VEGNLY God. cu modificati, Iegea Nowa adaugand un alt element CiGuistantial anravat, respectiv atunci cand fapta a fost comiss tn scopul producerii de materiale pornografice; de asemenee, a fost inlsturats Ubrianta agravatS referitoare In fapta care a avut ca Urmare sinucideres, 4. violul nu poate fi retinut in concurs ideal cu infractiunea de act sexual cu LiVMiiner ine’ poate exista un astfel de concurs Intre viol gi coruperes sexuala a minorului: 5. potrivit nowlui Cod penal, violul comis asupra sofului sau intre verit primar va constitui infractiunea de Viol In forma Up/asimilats/agravata, cu Exceptia agravantel prevazute de art. 218 alth. (3) it. b) NCP: 6. dack este savargitA o tentativa la infractiunea de viol urmata de moartea practermtentionats = victimei, se va aplicn pedeapsa prevazuts de lege pentrs infracunea consumata previzuta de art, 218 alin. @) NCP [a se Vedea art. 36 alin. (3) NCP} BQ 1 iis HL. Conaitii de [> 1. actiunea penals se pune Tn migcare la plan- procedibilitate Berea prealabilS 9 persoanei vatamate daca 3 pedepsibilitate infractiunea este comisa in forma de baza sau con asimilata: 2. raspunderes penal& este fnisturata numai prin retragerea plangerii prealabile, ne si prin Impacarea partilor: Le 5. potrivit art. 157 alin. (5) NCP, dack persoana Watamata a decedat tnainte de expirares ter- menului prevazut de lege pentru introdu- cerea plangerii, acthunea penala poate f puss fn migeare clin ofiers ARIAS a eareren oeactica ATA 1. pctut sexual, rimas in forma tentativel, savargit prin constrangerea victmel care nu a Implinit vaesta de 19 ani, armaet de comiteres unut al Uoilen act sexual concumat, prin constrangeres aceleiagi victime @i tn calizaroa acelelasi rezolupt infrachonale, constitute infractiunea de viol in forme contimuata: in cazul in care, in acopul aavargiri infractiunil de viol, Victima minora a fort hpeits de libertate de mai multe persoane tmpreuna, Hind supusa unor suferinte pe durata lipsinli de libertate, prin exercitares nor atte de. violena fizics repetate, sunt ntrunite gi clementele Constitutive ale Infractiunii de lipsive de Hbertate in mod Mlegal aflats th Concure ou infractiunes de viol SDack inculpant s savargit Infractiunes de viol asupra vi aplinit varsta de 15 ani, pe care o cunogtea gi ale cdrei trSeSturi somatice frau cele normale pentru un copil sub 15 ani, mu sunt incidente cispozitiile feferitoare Im croarea de fapt secundara (LC.CJ., 5. pen. dec. nr. 1148/2009). ATA acostarea 51 amenintarea mai multor femei de cBtre 4 inculpati, dup& care Hecate a dus cate o femete pe camp Savargind violul in locuri apropiate, dar separate, conetitule infractiunes de viol savarsité de mal multe persoane impreuns, iar nu cea de Viol in forma de bazé (C.SJ., 5. pen., dec. he. 1955/1995). ATS exits viol agravat daca victima avea varsta de 9 ant chiar daca nu s-a folosit Violenta; in acest caz, nu se poate presupune cS victima sia exprimat in mod liber vointa consimtind Ia rapert sexual (T. Bucurest 3 pens, dee. nr. 169/1982) ATA ta compunerea elementutus material al tentativer de viol ints toate actele do cuocutare premergatonre raportulul social cu victima, off de cate ort Scuvitatea Infractionalé a fost oprits inainte de consumaren acestul raport Limita superioara a tentativel de viol o constitute tntreruperea achuni de executare inainte de realizares raportulul sexual, iar daca aceasts Limits a fost depagita, exists infractiunea de viol th forma consumati (CA. Bucuresti, 6 pon, dae. wr. 2142/1999), Figa mr. 21 AGRESIUNEA SEXUALA 1. PARTEA TEORETICA el S71. DEFmrgia LEGALA Actul de natura sexuala, altul decat raportul sexusl actul sexual oral sau anal, Cu o persoana de sex diferit sau de acelayi sex, reapectiv actul de ponetrure persoans de sex ciferit sau de acciagi ex, savargit prin mposibilitate dea se apsra sau de a-gi cxprimna voite a) NePrT faala sau anala cu o punere tn ori profitand de aceasta stare (arr 219 alin S72. sTRUCTURA INFRACTIUNTL A. Obiect dark Sos a gt invielabue tates Viefii sexuale @ persoanel si L—+ b. secundar: relatitic sociale referitoare la integritatea fizica sau psinica 2. Material = orpul perseanci in viata. BSubiece | a. Activ fp a memijlocit: orice persoana fizics Gminors sau major) cu capacitate enala: [> b. este posibia insuigarea si complici tates anterioars, “Agresiune sexual Le conutoratul, complicitatea concom tents — forms apravars. 2. Pasiv [> @. orice persoana fizica In viata: L_. & pruratitates de subiecti pasivi atrage Fefineres pluralitstii de neractiant < Latara ebiectiva 2. Element santesial + Gntretineres unui act de natura sexuala, altul decat raportul sexual, actul sexual Oral sau anal, cu o persoans de sox Giferit sau de acelagi sex, respectiv aActul de penetrare vaginals sau anala cu o persoand de sex diferie sau de Seelagi sex, prin constrangere sau Puncrea victimel in imposibilitate dea Se apara ori de agi exprima vointa cau profitand de aceasta stare acto proctici sexnale care. ri pr ponctrare cu caracter sexual): Y Cerinte esentiate: 1. actele de naturs sexuals sa nu X mplice existenya une penetrsri cu caracter sexual 2. actul de naturé sexualé 28 sibs Toe fant consinefimdutal persoarei, prin conserangere, puncre tie fnpost bilitare de ase apara ride ast oxprina pointe Saw propitand. de 2. Urmarea imediats —atarea de pericol referitoare Ia incSlearea libertatii vietit sexuale @ persoanei, 3. Legstura de cauzalitare [om Sr Renn GI mantastelttnion tate la formele agravate comise cu prac terintentie trebuie dovedita [art 219 alin. @) lit, ) gi alin. G) NEPI. 1D. Latura subiectivs ntentia directa: < nu presinta importants in cazul formei tip sau al celet asimi Jate mobilul sau scopul cu care a fost sAvarsitS fapta: - comiteroa faptei in scopul producerti de materiale porno- Brafice constituie varianta agravats a infractiunt E. Variante agravate (ale Formet tip sau asimilate) [—~ 1. agrestunea sexuala comisa asupra unei persoane care se aflA in ingrijirea, ocrotirea, educares, paza sau in tratamentul faptuitorulud (art. 219 alin. @) lt a) NEP]: [— 2. agresiunes sexual comisd asupra unei rade in linie directs, frate sau sora [art. 219 alin. (@) lit by NCPI: V agresiunea sexuals trebuie sivarsits fat de o ruda In linie clirectS ascendents sau descendents sau de frate asupra sorei, cde sord asupra fratelui ori Tntre frati, teapectiv tritre [— 2. agresiunes sexuals comiad asupra unei victime care nu a Implinit varsta de 16 ani (art. 219 alin. @) lit. c) NEP]: Vo eroarea cu privire la varsta victimei conduce 1a Inlsturares agravantei: [— 4. agresiunes sexuals comiss fn scopul producerii de 219 alin. (2) Wt. d) NCP]: V agravanta priveste scopul comiterii faptei, nefiind necesar ca materialele #5 fi fost produce efectiv; materiale pornografice [ar [> 5. agresionea sexuals a avut ca urmare practerinten- tlonata o vatamare corporalA [art. 219 alin. (2) lt. ©) NePy, [— 6. agresiunea sexuala savarsita de dous sau mai multe persoane impreuns (art 219 alin. @) lit.) NOPP: V fAptuitorii au calitatea de coautori, autori succesivi ai faptel sau complici concomitenti: 1201 Agresiune sexuala ce . agresiunca sexual care a avut ca urmare moartea victimes fart. 219 alin. (3) NCP}: Vv modrtea victimei se produce practerintentionat. F. Forme 2. Acte, pregatitoare ~ posibile, dar neineriminate. 2. Tentative [> a. idence imperfecta: este posibild gi ineriminats; [— b. idonee perfecta: nu este posibils: L_, causa de nepedepsire: numat desis- tarea, nu si fi rezultatulut npiedicarea producerit ‘Consumare [8 fapta consumat in momentul Intrefinerit actelor de natura sexuala prin constrangere, punere in impo. Sibilitate de a se apira sau de a-si exprima vointa ori profitind de aceasta stare; Ly a rapta epuizar: forma cont poate fi comisa th rut, epuizandu-se dupa cfectuarsa ultimuului act de executare Canitate legals); dack urmarile activ tafii infractionale se prelungesc In timp frS interventia fAptuitorului, fapta capAts caracterul unet infract- uni progresive ce se epuizeazd 1a mo- mentul producertt rezultandu: mal av. ® oc. osservaTn 2. constrangerea exercitats asupra victimei nu trebuie 63 fie irezistibils; 2. infeactiunea de agresiune sexual comis’ prin constrangere absoarbe 1azs nfractiunea de lpsire nelegala de bertate (art. 205 NCP) pe perioada necesar® pentru eSvargires infractiunil, ameningares (art. 206 NCP), precum gi infractiunes de loviri sau alte violente (art. 193 NCP); 3. agresiunea sexuald nu poste A retinuts in concurs ideal cu infractiunea Ge act sexual cu un minor, ins& poate exista un astfel de concurs intre Infractiunes de agresiune sexuala 91 coruperea sexuala a minorulut dacd tn aceeasi fmprejurare si asupra aceleiasi victime. au fost savarsite DIBt acte de agresiune sexualS, cat gi acte specifice infractiunit de Viol, fapte constilule viol, iar nu un concurs intre Viel gi agrestume sexuals; 5. actele de matures sexual comise de Faptuitor cup! ieiee In peopeinl coeg Or asupra corpului unui animal nu constitule fapte tpice de agresiune Sexusls, putand fi Mss retinuts comiterea infractiunit de ultra) contra Gunelor moravuri 6. dack este SSvargitS © tentative Ia infracttunea de agresiune sexual Urmat’ de moartes practerintontionats a Victimel se va aplica peceapss Prevazuta de lege pentru infractiunes Consumats previsues de art Blin. G) NCP [a se vedea art 36 alin. ) NCP; Etabilire s pedepsel trebuie avur 219 Beelasi mecanism de n vedere gi pentru tpoteza In care tentative la agresiunes sexuala a avutca urmare Vathmarea corporals s Vietimel, urmand a fiaplicabil si pentru acest caz art. 36 alin. (3) NCP: potrivit noului Cod penal, agresfunea sexueld comisS acupra sofului, Oct Intre’ pet Joane care au relati ascmandatoare celor dintre soti sau intre Verii primari va constitu infra Hp/asimilats/agravath, junen de agresiune tm forma cu exceptio agraventel provazuta de art 219 olin. (2) lit. b) NET, In majoritarea cazurilor se va retine forma de ba: Inotiunit sau cea asimilata care se urmareste Ia pl personne! vatsmate. HE, Conditit de procedibilitate st pedepsibiitate ngerea prealabila a [= a. actiunes penals se pune in migcare Ia plangerea prealabils a persoanci va tamate daca infractiunea este comiss in forma cle baz: 2. raspunderea penala este Intaturats humal prin retragerca pl Agresiune sexuala prealabile, nu 3h prin tmpacarca partior L_. 3. porrivit art. 157 alin. (5) NEF, daca persoana VAt&mata a decedat inainte Se expirarea termenului prevazut de lege pentru introducerea plangerii, actiunea penald poate f puss in migeare din offcia Figa nr. 22 ACTUL SEXUAL CU UN MINOR f > 1. PARTEA TEORETICA 1. DEFINITIA LEGALA Fapta constand in raportul sexual, actul sexual! orice alte acte de penetrare vaginal sau anal com 13 $i 15 ani {art. 220 alin. 2) NCP} oral sau anal precum si cou un minor cu Varsta intre <2. syRUCTURA INFRACTIUNIL A. Oviect 2. Juridic Tiibertatea Viefii sexuale a minorului sf relagiile sociale in legaitura cu aceasta. 2. Material ~corpul mmeruti, B.Subiect | 1. Activ fa. nemijiocit. orice persoans’ fizics (minors sau majors) cu capacitate penals, autora] nu poate fi clecat un major In cavul Varlante: aggravate previzute de art. 220 alin. (@) NCP: |, ¢. autoru: este calificat eazul Variantei agravate prevazute de art. 220 alin. (4) lit b) NCP: tutore, curator, suprave: hetor, Ingrijitor, | 24~I__Actul medic curant, profesor sau educator al minoruluts L_. a. participatia penals este positils in toate formele (coautorat, instigare, complicitate) 2 Basie [> a: In vavianta Hip: winendll cu VErete Intre 13 gi 15 ani, Lo. pi retinerea pluralititii de infractions IWtatea de subjecti pasivi atrage © Caters obiectiva 2. Element material f— 2. Intretinerea unui rapert sexual, act gexual oral sau anal ori a oricdror acte de penetrare vaginala sau anala cu un minor cu varsta Intre 13 gi 15 ani, de sex diferit sau de acelast sex: = actul sexual este liber consimtit de ambele persoane: L_. b. actele de penetrare sexuala lat care se refers art. 220 NCP desemneazis # raportul sexual: S fi, actul sexual oral sau anal: 2 alte acts de penetrare vaginal sau anala, indifen rent de modalitates de realt 2. Urmarea Imediata = starea de pericol resultats din inchlcarea| Ubertstit sexuale a minorulat 3. Legatura de cauzalitate = rezulta din materialitatea faptel 1D. Latura wubiectiva Lor 2 intentia aireceas nu previnté importanta pentru existenta infractiunii mobilul sau scopul cu care = fost sdvargita fapta cu Exceptia situafici in care faptes a fost sivargits in scopul producerli de materiale pernografice, cand se va retine forma agravats E. Variants [> 2. raport sexual, act sexual oral sau anal, respectiv oricare act de penctrare VaginalS sau anals comis cu un minor fare nu a implinit varsta de 13 ani [art. 220 alin. (2) Nery, |» >. raport sexual, act sexual oral sau anal, respectiv oricare act de penetrare va: ald sau anald comis de un major Coun minor cu varsta intre 13 gl 48 ant, cand majorul B abusat de autoritatea ort Victimet [ert. 220 alin. @) NCP}; Vo subiectul influenta #8 asupra deauna © persoana majora care are autoritate Asupra mingrului [minorul aflandu-se intro pozitie de subordonare faqs de aceasta (do pilds, directorul une: scol] ort influenta asupra minorului Gnedi- ferent du natura acesteia sau de calitatea si care profita de aceasta pe de penetenren sexuala: autoraiei) feu Tntretineres actelor Vim caval acestel variante agravate nu prezints importants diferonta de Varta intre major si cauza de nepedepsire prevézuts de art. 220 alin. (5) NEP nefiind aplicabila: port sexual, act sexual oral sau anal. respectiv oricare mala sau anala comia asupra unet Tudo in line directa, frate sau sora [art 220 alin. (4) Wt 9) Nor); 126 | Actut Vo constituie o variants agravata atta formei tip, cat sia celorlalte dous agravente anterioare prevazute de art. 220 alin. (2) sau (3) NCP: [—* 4. raport sexual, act sexual oral sau anal, respectiv oricare act de penetrare vaginala sau anala comis neupra unel personne care a¢ afd in Ingrijirea, ocro- Grea, educaren, paza sau in tratamentul f&ptuitorului lart. 220 alin. a) ie. by NCI; Vo constituie © variants agravets atat « formei tip, cat 51 a celorialte doua agravante anterioare prevazute cle art. 220 alin. (2) eau (3) NCP; Vo se va refine aceasta agravanta sf In cazul in care mumai complicele sau instigatorul are calitstle + 5. raport sexual. act sexual oral sau anal. respectiv oricare Act de penetrare vaginals sau anala comis in scopul producerfi de materiale pornografice (art. 220 alin. (4) eo) NCPI: Vo constitute © variants agravats atat a formet tip, cae si & celorinite Goud agravante anterioare prevarute dle art. 220 alin. (2) sau @) NCP; Vo mu estensenesr ca munterialele pomndgre fies a: produse efectiv, find guficient ca fapta si fle Savarsita Tn scopul producerii lor. a. Acte. = posibile, dar nemeriminate. pregatitoare J» bb, idenee perfecti: nu uate posibilli; Le c. causa de nepedepsire: numai desis- tarea, nu gi impiedicarea producerii rezultatale: 3. Censumare | p> = fapts consumata: in momentul realizSrii raportului sexual, respectiv Al actului sexual oral sau anal ort al Actului de ponetrare vaginals seu anal asupra minorulul: fapti epuizata: poate fl coms’ In forma continuata, epuizanduse ups cfectuarea ultimulud executare Gunitate legals). act de ® co. osservatm 1 infractiunea de act sexual cu un minor poate fi refinuti in concurs ideal cu infractiunea de coruptic soxuala, cand are loc im prezents unui ale minor ful sexual consimgit cu un miner spre deosebire de veches reglementare, potrivit noulul Cod penal, daca in rma sctului sexual cu un mi lor se produce practorintentionat vatimarea corporala sau moartes minorului, se va refine concursul intre actul sexual cuun miner si, dups caz, lovici sau alte Violente, vatamare corporala, loviri sau wv cauratonre de moarte, iar nu © forms agravata a infractiunti: cand din probele administrate rezulia ca minorul nu aves posibilitatea de a Sxprima un consimtamant valabit pentru: Intretine ea unui act sexual de be va retine sa ee aturs din cauzs varstei foarte fragede, infractiunti ce viol; een persoana minora clisdtorits cu dispenss de varsts (art. 272 alin. (2) NCC] fospectiv cea carein ta recunoscut T tutels Copacitatea deplins de exercitie Fisubiect pasty al infractiunty: mod anticipat ce catre instanta de n conditiile art. 40 NCC. nu poare pene: ipoteza In eda in line direc complexd, Fi re actul Sexual este intretinut cu un minor care este ) frate sau sors, now! Cod penal a creat o nd absorbits infractiunes de incest nfractione prevazuts de art. 377 NCP In cos de net sexual eu Un minor, sivargitt In modalitates raportulur seNual: Actul sexual cu un minor spre deosebire de vechiul Cod, potrivit noului Cod penal, tentativa in forma imperfecta este posibila, dar neincriminata; totusi fapta perseanei majore de a-i propune unui minor care nu a implinit varsta de 13 ani 5 Se Intalneascs, In scopul comiters unui act sexual dintre cele prevazute in srt. 220 NCP, inchusiv atunci cfnd propunerea a fost facut’ prin mijloacele de transmitere 1a distanta, constituie infractiunea de racolare « minorilor In scopuri sexuale prevzuts de art. 222 NCP; 2 dacd In aceleasi context au fost savargite atdt acte de corupere sexual, cAt gi acte specifice Infractiunit de act sexual cu un minor Intre aceleagi dous 1 perscane, fapta constitule act sexual eu un minor, iar nu un concurs Intre Infractiunea de act sexual cu un minor st cea de corupere sexuala YE Gauze speciale Art 220 alin. (5) NCP prevede cA nu se pedepseste: de nepedepsire 4. Sntretinerea unul raport sexual, act sexual oral seu anal ori a oricSror acte de penetrare Vaginald sau anali cu un minor cu varsta intre | 13 si 15 ani de sex diferit sau de acelasi sex, Gack diferenta de varsti dintre subject ] implicati nu depaseste 3 ani; i + 2. introtinerea unui raport sexual, act sexual oral sau anal ori a oricdror acte de penetrare VaginalS au anal& cu o persoans cu varsta mai mica de 13 ani, de sex diferit sau de acelasi sex, Gack diferenfa de varstS dintre subjectit = implicati nu depiseste 3 ani. i 1 Gonditii de ~actianea penal se pune in miscare gi se exercité din oficiu Fisa nr. 23 CORUPEREA SEXUALA A MINORILOR 1. PARTEA TEORETICA Sa. permnria LEGALA respectiv actual de penetrare vaginala sau anala fpotriva A sexuala, altul decat rapertul sexua in G) NEP} pisutiel clecmee exe. 2: S22. sTRUCTURA INFRACTIUNIT A. Obieet a Juriaic relatiile sociale referitos la libertates 2. Material SS B.Subiecte | a. Activ Gutor | - orice persoana Hizicd (minors sau major conuter, eapucitnie perst@ Instigator, complice) 2. Paniv mineral indiferent de sex obiectiva material ful decdt raportul sexual act 1320 1 Coruperea sexuala a minerulul de sex diferit sau de acelagi sex, res- pectiv actul de penetrare vaginals Sau analé cu o persoana de sex Giferit sau de acelagi sex fats de un minor care nu @ implinit varsta de Seu practic. sexuale care nu presupun o penetrare cu caracter sexual: Leb. determinares Gmplinit varsta de 13 ani sa suporte Ori s& efectueze un act de naturs sexual} Vo presupune instigarea minorului le efectuarea sau suportares ‘unui astfel de act 2. Urmarea | stares de pericol pentru relaiile sociale refe~ imediata ritoare Ia ocrotirea Mbertipi sexuale a min 3 Legatura de | - rezulta din materialitatea faptel cauzalitate [— 1. intentia directa sau Indirecti; nu prezinté importanta pentru existenta infract mobilul sau scopul cu care 5 fost sivargita fapta, cu exceptia situatiel in care fapta # fost comiss in scopul producerii de materiale pornografice ori Tn vederea SAVArgirii de acte sexuale cu u: minor de sex diferit sau do acclagi sex, cdnd se Va refine forma agravata CREZSOONE] 11 E. Variant 4. comiterea unui act sexual de orice natura de us major atenuate fu presenta unui minor care nu a implinit varsta de 13 ani [art 221 alin. @) NCP}; V fapta comiss de o persoana care nu a Implinit varsta de 18 ani nu este tipics: V actele sexuale de orice natura la care asista minorul pot constitui ele Tnsele o infractiune: 2 determinarea de catre un major a unui minor care nua Tmplinit vA rota de 13 ani sk asiste la comiteres unor acte cu caracter exhibitionist ori la spectacole sau eprezentatii in cadrul carora se comit acte sexuale de orice natura, precum ¢i punerea la dispozitia acestuia dle materiale cu caracter pornografic [art. 221 alin. (4) Nery; v fapta comisd de o persoand care nu a implinit varsta de 18 ani nu este tpies: F. Variante aAgravate |» &. minorul se afla in Ingrijirea, comiterca unui act de naturd sexual, altul decat raportul Sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoans de sex Giferit sau de acelagi sex, respectiv actul de penetrare Vaginala sau anala culo persoans de sex diferit sau de Acelasi sex, impotriva unui minor care nu a implinit Varsta de 13 ani, precum 9i determinarea minorului 53 Suporte ori od efectueze un astfel de act atunci cand: a, minorul este rus in linte directs. frate sau sora: ocrotirea, educarea, paza Sau tratamentul FSptuitorutui Vo se va refine aceasta agravants $f tn cazul tm care numai complicele sau instigatorul au espe prevazute de lege: c. fapta a fost comisé In scopul producerii de materiale pornografice 22 “|__Coruperea sexual a minorulul V este suficient ca Fiptuiterul 58 & urmarit realizarea Acestui scop. nefiind necesara producerea efectiva de materiale pornografice. G. Forme 1. Acte = posibile, dar neincriminate pregatitoare 2. Tentative [+ a. idonee imperfecta: este posibila, dar neincriminata: | —» b. idonee perfects: nu este posilsils; Lc. cauza de népedepsire: numai desis- fares, nu si tmpiedicarca producerii rezultatulut, Consumare | ——* a. fapti consumata: in momenty care are loc realizarea activititilo: infractiuniis Le be Sek erent: pomia Bi erties! fy forma continuata, — epuizaindu-se @upS sfectastie oliiaaial mer ae: executare (unitate lesal8). HL Cauza speciala de nepedepsire ~ art. 221 alin. (5) NCP prevede eX nu se podopseste Tntretinerea unui act de natura sexual altal decat raportul sexual, actul sexual oral sau anol ori actele de penetrare vaginalS sau anali cu un minor care nu a empl nit varsta de 19 ani, de sex diferit sau de acelagi sex, dacs diferenja de varsth Inte subiecHi implicati nu depageste 3 0 <®} 1. osservarn Infractiunea de corupere sexuals a minorilor mu poate fi siivargité prin de ceil Ge eave wenete public, se Va ret Nepy; de corupere sexuala a minorilor sunt comise = eqniersitica Gltcajal ashtes Gekelormcmamed (ast S7 daca fapruttorul a fost in eroare cu privire ia varsta minors ntemeiat oS este major, fapta nu consttuie fnfractiune Figa nr. 24 RACOLAREA MINORILOR IN SCOPURI SEXUALE (1 paRTeA TEORETICA So. DEFINMTIA LEGALA Fapta persoanei majore de a-i propune unui minor care nu a implinit varsta de 13 ani #8 se intdlneascd, In scopul comity unui raport sexual. act sexual oral Sau anal ori act de penetrare vaginala sau anali sau 4 oricérui act de naturd sexuald ce nu implics o penetrare (art. 222 NCP). S22. sSTRUCTURA INFRACTIUNIL A. Obiect 4. Furidic = relatiiic sociale referitoare la lUbertatea sexuala a minoralui 2. Material ~nw are. B.Subiest | a. Activ autor, | - orice persoans fizic# majors cu capacitate coautor. penals; instigator, Sonu constituie variants agravats a infracti complice) unii comiterea faptei de c&tre o rudd apro- piatS sau de o persoana care are autoritate Sau influen{S asupra minorulat L 2. Pasiv = minorul care nu a implinit varsta de 13 ani, indiferent de sex Latura obiectiva 2. Hlement material ~ propuncrea formulat’ de f&ptuitorul major unui minor care nu a implinit varsta de 13 ani de ase Intalni In scopul Intretinerii unui raport sexual, act sexual oral sau anal orf a oricarui act de penerrare vaginala sau anald sau a Oricarui act de naturs sexuala ce nu implica o “esto necesar ca propunerea 25 fie acresats unui anume minor, iar nu sa aiba un caracter general: Vo nu este necesar pentru retinerea pi eitatii faptei ca: A. scopul Intretinertt de acte de naturé sexualS 3S fie explicit precizat de faptuitor sau ca minorul 25 1 fi cunoscut, ci este suficient ca fptuitorul major s8 fl urmarit Intretinerea actelor de naturs sexual chiar dacd a distmular acest scop prin prezentares unor alte Motive pentru ca intdinires oi AIDA loc: ey. minorul ei & scceptat Intéil- 2. Urmares imediata stares de pericol pentru relnfiile sociale refe- ritoare Ja ocrotirea libertAtii sexuale a mi norulat 3. Legaturs de cauzalitate re2ults din materialitatea faptel j 136" 1 _Racolarea minorilor tn scopuri sexuale D. Latura ~intentia directa: oubiectiv. = scopul il conatituie intretineres unor acte de naturs sexuall, E. Forme 2 Act ~ posible, dar neimeriminate pregatitoare 2. Tentative ~ tentativa este posibila (cu exceptia situatici in care fapta se comite prin viu gral, cand nu este posibila), dar nu este incriminata. 3.Censumare | [—> ©. faptd consumata: in momentul tm care au loc activitatile care se "7 ventului material: reumaerita ele L_. a. fapta epuizata: poate fi comiss in executare (unitate legals), form& continuat®, epuizandu-se dupa efectuarea ultimului act de ©® ¥. ossenvatu: 2. dicpositifie art. 222 NCP au ca scop crearea unui efect descurajant. inhibitor. prin expunerea la riscul comiteri! unet infractiuni pentru majorit care, dorind s& realizeze acte sexuale cum ncearc’ racolarea lor: 2. dacd minorul accept’ propuncrea fiptuitorulul gi se realizeazS imediat sau In aceeagi Imprejurare raportul sexu factul sexual oral sau anal ort orice act de penetrare vaginalA sau analS, respectiv orice act de natura sexuals ce hu implica © penetrare, se va retine numai savargirea infractiunii de act sexual cu un minor, respectiv corupere sexual’ a minorilor. Dac’ actul sexual sau actul de natura sexuala a avut loc in urma propunerit din partea majorului, insé la o alti dati decAt cea Ia care a fost formulata propunerea, va fi refinut concursul de infractiuni intre racolarea minorilor Ty scopuri sexuale si actul sexual cu un minor, respectiv coruperes sexual sninorilor: 3. fapte nu constituie infractiune daca faptuitorul s-a aflat in eroare cu privire la varsta minorului. Figa nx. 25 HARTUIREA SEXUALA 1. PARTEA TEORETICA ri S_1. DEFINTTIA LEGALA Pretinderea In mod repetat de favorurt de natura sexuala in cadrul une: relatii de munca sau al unei relat similares, daca prin aceasta inGimidats seu puss intro situate umiliteare fart S_ 2. sTRUCTURA INFRACTIUNIL 223 alin (1) NCP} A. Obiect ao yurtaie a Unel persoane, proce Htrerinten peitied B. Subiect Remijlocie: © persoank <: Gitate penala, indiferent de sex, poze Victims Gubiect activ calificat): cagpemitn Ek se afla pe acelasi palier lerarhic cu Jatie similara celet de fous de de superioritate 130 1 _Hartuirea sexuala 2. Pasiv aceasta sau chiar este un subor- donat al acuateia Jeb nu © posibil coautoratul: L_. c. participatia penal este posibila sub forma complictatii gi = instigiril = orice persoana care se aflé Tntr-o relatie de muncd sau similars celei de munca cu sublectul activ nemijlocit, pe acelagi palier sau chiar pe un palier superior <. Latura obiectiva - pretinderea In mod repetat de favoruri de naturd sexuald in cadrul unel relatit de muncs sau al unei relatii similare; VY favoruri sexuate ~ raporturile sexuale ort ‘factele sexuale orale sau anale sau orice ale act cu caracter sexual; V este necesar ca pretinderea s& aiba caracter repetats V pietedetee de Rivers sexile peste a explicita sau implicita gi se poate vealiza Prin orice mijloace, 2. Urmarea imediats = starea de pericol pentru libertatea sexuala a persoanei vatimate care in urma hSrfuirii a fost iIntimiciatS sau pusd intr-o situate umi— liteare, 3. Legatura de cauzalitate = webuie dovedith subiectiva Leo nu prezints important’ pentr [> 4 intentia cirecta sau indirecta; + existenta infractiunit mobilul seu scopul eu care a foat sivargite fapte- Beane Aste ~ nu sunt posibile 2. Tentativa nu este posibua. S.Consumare | - hartufres sexuslA este o infractiune de obicei si prin urmare: a. se consum& In momentul sivargirii unul numar suficient de acte de Wartuire clin care o5 resulte obig muinta: bb. ne epuizears Ia cata ultimuns act de hartuire. @® ©. osservarn 4. dacs. in urma actelor de hartuire, victima Intretine acte sexuale cu Apaitordl, ge va Tebine iconeureal co infenctenes de viel, respectiv agresiune sexuald, cane consimftaméntul nu a fost liber exprimat; 2. nu este Upicd fapta constand in pretinderea, o singurs data ce faveruri sexuale in cadrul unei relatii de muncS sau a unei relatii similare acesteia, Indiferent dacs, chiar gi cu privire Ia aceastS unicd situatie, victima sa simtit sau nu intimidats sau umilita, G. Ganditi de —actiunea penald se pune in miscare la plangeres procedibilitate prealabils « persoanel vatimate; sf pedepsibilitate Tretrageres plingerti prealabile tnlatura raspunderes pevints, Fisa nr. 26 VIOLAREA DE DOMICILIU Ey) 1. pARTEA TEORETICA > _1. DEFINTp1a LEGALA PStrunderes fSr8 drept, in orice mod, intr-o locuints. sau loc Imprejmuit findnd de acestea, fra consimtamantul persoanéi care le Foloseste Gndiferent de existenta sau mu a unui ttlu) sau de a refuza sa le incipere, dependints pirdseascd la cererea acesteia (art. 224 alin. (1) NCP], > 2. srRUCTURA INFRACTIUNIT -Opiect | 4. Juridic = relatifle sociale refer labintapi domicitiuiy soanei fizice. toare In protectia invio. sia vietii private a per- 2. Material ~ nu are. juridien) ou coautoz, capacitate penals; instigator, |. b. participatia penals este posibils mm complice) orice forma; L_, c. proprietarul imopiutu: poate avea calitatea de subiect activ Gnclusiv nemilocid al infractiunit: Subiect | a. Activ Gutor, | (> a. orice persoana (riz - in cazul in care se retine coauto- ratul sau complicitatea concomi- tents. va A incidents circumstanta Agravants legals prevaeuta de art. 77 lit. a) NCP, cand fapta este comiss de trei sau mai multe per aeane Impreuns. p= principal statul, J—+ b. secundar: persoana fiztes in folo~ Site ciecin ee ER Socuints. Sauce Perea, dependinta sau locul imprej- Sreptul de a permite sau refuza spain L_. c. plurantatca de subiectt pasivi atrage. ae a Werth de infraction: piu. retineres unel plura- ©. Lature obiectiva 2. Element material [+ 8. patrunderea (Sed drept, In orice mod, inu-o locuines, Tnedpere, de- pendints sau loc imprejmuit tindnd Lieb. retuzul de parisive a unei locuinte, incdperi, depencinte sau a unui loc Tmprejmuit inand de acestea; refu- Garde: qq sae cit Sr gotenal gpatieal protujne ded agettliny pertenensoenet Care 1! foloseste. v Cerinte esentiate: a. patrunderes SA fle fra drepr, cfectioa Sf fard consimamaitul personel care Foloneste .clomiciligi”; ipsa consim= 142 | Viclarea de domicitiu TSmantulni se prezums pana la proba contrara: L_, wv. reruzul de parasire a8 fie fara drept 2 Urmarea ~ producerea unel stiri de pericol ca urmare a immedinta Gnesicarn inviolabilitatis cdomieiltului” —per- soanci Vatamate Gnfrectiune de pericol abstract). 3. Legatura results din material de cauzalitate | sa fe dovedits totes faptel, netrebuind intentia directs sau indirect: nu presints importants scopul sau mobilul comiterii faptet agravate [—+ 1. comiteres faptei de o persoana Imarmata [art. 224 alin. (2) NCP}: Vo fSptuitorul Fe rebuie ci aibs th mod vizibil asupra sa, 1a momentul comiterit faptel, o arma propriwsisd [a se Vedea art. 179 alin. () NCP]. fe s8 savarseasea Fapta prin folosires Unel anne asinilate [a se veden art. 179 alin. (2) NCPL: |» 2. comiterea faptei in timpul noptii fart. 224 alin. (2) NePy: Vo fapta trebuie savargitt dups ce intunerical = tu: mod real, locul lumini (eriteriul astronomic): hu prezinté importants dacs fptuitorul a profitat sau hu Ge Umpul nope: v L__. 2. comiteres faptel prin folesirea de calitati mincinease [act 224 atin. @) NOPE: * Witaten mincinonsd este aces calitate neadevarats Gndiferent dacs este sau nu o calitate oficiala) pe care © persoand o invocs sau o atribuic alte! persoane In scopul inducer! sau mentinerii in eroare # persoanet vatamate, pentru = intra in domiciliu sau pentru a vefuza pardsirea acestuia; dack fiptuitorul folosegte © ealitate oficiald, se poate refine concursul cu infractiunea de uzurpare de calitayi oficiale, prevazuts de art. 258 NCP. F. Forme 2. Acte ~ posibile Gn Varianta pAtrunderii firs drepv, pregatitoare | dar neincriminate, 2. Fentativa ~ este posibila, dar neimeriminata Gn variants PStrunderii firs drept: = in cazul in care modalitatea de comitere a infractiunii se Infapigeaz5 sub forma refuzuls de parasire a domiciliulul, tentativa nu este posibils 3.Consumare | -—= a. fapta consumata: in momentul pa- trunderi (rs drept gi fArs consim- fimantul persoanei vstimate in domiciliul acesteia, respectiv in mo- mentul refuzului de a parasi domi- cilieal: L_. ». fapta epuizata: poste imbriica forma infractiunit covtinue cand fapta Uipies se prefungeste In timp, caz in enre infenctiunea se epuizeazs mn momentul p&rsuirii ,.domiciliulai’; deopotrivs, Violarea” de domécttu poate H comish i fornia continuata, epuizindu-se, in aceasta ipotezs, dupS efectuarea ultimulus act de executare (unitate legala), | 1441 _Violarea de domiciliu ® 6. ovservate 2. ?n seneul art. 224 NCP, mu constituie uri .domiciliu” spatial din cadrul Unul loc de dermere, chien dec# cate folosit de cal privat de libertute, ines, dine puretrdauedece pescadtrel, (pombe Hi Eneavingetk to. parchieaitie dor Siliara tn cadeul unel eclute din catiral unui penitenciar, 2. RU SuNE Intrunite clementele constitutive ale infractiunii de violare de domiciliu dact fptuitorul pStrunde intmun imobil locuit de mai multe persoane, avand consimpamantul numai al uneia dintre persoanele care folosese imabilul; 3. dack © persoans comite ambele variante alternative ale elementulut material al infractiunii, se va refine existenta unel infractiuni unice simple de Viulare de domiciliu, iar nu un concurs de infractiuni ori o infractiune 4. furtul comis prin violarea de domiciliu constituie infractiunea de furt calificat prevazuta de art. 229 alm. @) hit. b) NCP in care este absorbita violarea de domiciliu; in mod similar, se va refine varianta agravats a talhviciel comise prin violarea de domiciliu prevazuta de art. 234 alin. (1) Lit) NCP in care este absorbits violarea de domicilius 5. infractionea de violare de domiciliu poate fi refinuui in concurs ideal cu infractiumea de nerespectare 9 hotararilor judecstorest comiss In forma mpiedicarii folosivii unei locuinte detinute in baza unet hotarars; 6. dacs fapta a fost comiss de dous sau shat multe persoane Impreuna, se va refine forma Up a infractiunii gi circumstanta agravants legals prevasuts de art. 77 lit. a) NCP. HL. Conaitit = acHunes penala se pune in migcare Ia plangeres de procedibilitate | prealabilA a persoanei valimate atat pentru forma de sipedepsibilitate | bazi a infeactiunii, cat $i pentru variantele agravate, AIA 0, eaeren peacrics ATA exists intractiunea de violare de domiciliu si atunci cand patrunderea inculpatulud £KrX drept are loc intro locuin{a care nu este efectiv ccupats do partes vatsmath (OA. Bucurest, s. T pen, dec. nr. 277/1999). STA rextut de incriminare conditioneas4 existenta infractiunii de violare de domiciliu doar de folosinga imobilului de cBtre partes vatimats. Se ocroteste astrel o situatie cle fapt si nu una de drept. Este irelevanta Imprejurarea ca parten vacimmees gine stabi Vin acel imobil ulterior dates Somiterti faptel, atat timp cSt la acea dats folosea efectiv acel imobil (CA. Timisoara, s. pen., dec. nr. 85/2001), se eed AIA se va retine comiterca infractiunii de violare de domiciliu gi in casul in care tutorcle patrunde fara drept tn casa unde locuiesc minorul si maina acestuta, chiar dact se prevaleazS de drepturile sale de administrare a averii minorulai, deoarece prin ineriminarea mentionatS este cerotit drepeul locativ al unei persoane, si nu dreptul cde proprictate (Trib. Iasi s. pen, dec nr 7357/1998) FIZ th oricare ain continuturiie sale alternative — patrunderea fara drept Intro locuinté eau refuzul de 6 o pSrsi la cerere — violarea de domicitiu presupune tncdlcarea Hbertatii persoanei care folosegte locuinta. Aceasta fnseamndé c& cererea de = pirSsi Iccuinta poate fcuts mu numai de proprictar; ci gi de orice personnd care © foloseste, de membrii familie Sale sou de oricare alts persoans care loculeste Impreuns cu aceasta sau tH Fepresints pe titular. Exists infrachiunea de violare de donvetliu chia dacs inculpatul a pStruns in mod leit In locuinta persoane! varamate, Insh o continuat 4 FAMANGS acolo, desi i ca corut insistent £8 oO pSrSzeases: (GA. Bucuresti, 5. a Thea pen., dec. nr. 1465/1998), Figa nr. 27 VIOLAREA SEDIULUI PROFESIONAL (St. PARTEA TEORETICA => Patrunderes &: persoans juridica sau fizics le pardst la ce => dept 1. DEFINIFIA LEGALA orice mod, In oricare dintre seditle unde o mpi lest&goard activitates profesionalé ori refuzul de a erea persoanel Indreptatite [art 225 alin. CL) NGF] 2. STRUCTURA INFRACTIUNTT A. Obiect _ relafiile eociale referitoare Ia protectia Invi labilieagit sectite profesional 2. Material a. Activ autor, instigator, complice) Grice persoans (fiziea/juridica) cu capacitate penals: Participatia penalA este posibila propristarul imobilului poate aves Calitatea de subiect activ. Gnelusiv mile locity al inFracti 1 aaz Latura obiectiva A meidents circumstanta agravantS legal’ prevAzutt de art, 77 lit. a) NCP, daca fapta este comis& de trei sau mai multe persoane impreuna- 2. Pasiv > a. principal: statul; [— b. secundar: persoana fiziek (avocat, practician in insolvent’, consultant etc.) sau juridies (societate comer- cislk, © asociatie ori fundatic, un sindicat etc.) avand in folosinté un anurmnit apafiu ce tita de sediu profesional gi care are dreptul de a permite sau refuza intrarea sau ramanerea in aceste spatit: . pluralitatea de subiecti pasivi atrage, im principta, retinerea unet piu Heati de infractions 1. Element material p—+ @ patrunderea fara drept, in orice mod. in oricare dintre sediile unde o persoand fizicé sau juridies tei Gesfasoard activitatea profesionala; Le b. refusul de parasire a unui secie pro- Sesion! qrscedel Gs o ibmenclier legala sau ilegala; Inaintea manifes- USeil refuzului de parasire, trebuie SR existe © cerere explicita de a paras! spatiul protejar ce lege din partea persoanci care il Foloseste. v Cerinte esentiale: [— a patrunderes ss He firra drept, efectiva Si find consinpdmantul persomei care 148 1 Violarea sediului profesional foloseste sediul profesional; Hipsa consimimantulul se prezuma pana la proba contrara: L_. b. refusul de parisire a8 fe fara drept 2. Urmarea ~ producerea unei stiri de pericol ca urmare a imediata Incdlesrii inviolabilitatii, sediului profesional folesit de perscana vitimat® Gnfctiime de pericol abstract) 3. Lesature ~ result din materialitates Faptel, netrebuind DiGatars subiectiva ~Ententie dinects emu indirect nu prezints importants scopul sau mobilul comiterii faptel 1. Variante agtavate ——+ 4. comiterea faptei de o persoana inarmata [ort 225 alin. @) NCP}; Vo fSptuitorul fie trebuie 28 aibS in mod vizibil asupra sa, la momentul comiterii faptei, o ernid proprivsisa [a se vedea art. 179 alin. (1) NCP]. fie s& savarseasca fapta prin folosires unei ore asimilate (a se vedea art 179 alin, (2) NCP}; — + 2. comiterea faptei in timpul nopril [art 225 alin. (2) NePL: V fapta trebute savarsita dups ce Intunericul a lust, in, mod real, locul Haminit (criteria! astronemte): V nu prezinta importanta daca faptuitorul a profitat sau nu de timpul nopti, ——> 5. comiterea faptei prin folosirea de cal [are 225 alin. @) NEP], V calitaten mincinoasd este acea calitate neadevarats Gndiferent daca este sau nu © calitate oficial’) pe care © persoanA o invoca sau o atribuie altet persoane in scopul incucerit sau menfinerii in creare 9 persoanei vAtimate, pentru a intra in sediul profesional sau pentru a refuza pardsires acestuia: dack faptuitorul folosegte o calitate oficial’, se poate refine concursul cu infractiunea de uzurpare de calitayl oficiale, prevarurts de art 258 NCP 4. Acte = posibile Gn variants patrunderti fark drepo, 2. Tentauva = este posibila, dar neincriminata Gn variants patronderti fra drepos = im cazul In care modalitatea de comitere a infractiunit se Infatigeazs sub forma refuzulai de parssive a sediului profesional, tentative nu 3. Consumare | ——= =. fapth consumata: in momental pa- trunderi fra drepe $f Fara consim- tamantul persoanel vatamate in Seciul profesional al acesteia, res Pectiv Th momentul refuzulul de a PArasi sediul: L_. b. capes opuizata: poate imbra infractionit continue cand faptn pica se pretungeste tn timp. car te Se epuizeass in care infractiunes momentul parasiri sediulul profe- Sional: deopotriva. Violarea seciiuiui Profesional ponte fi comist fie fornd continuatl, epuizindu-se, in mcensth ipotezs, dupa efectuarea ultimnului act de executare Cunitate legals). itso 1 Violarea sediulul profesional @® ac. ossenvatie port constitul sediu profesional al unei persoane fizice sau juricice ce pot havute in vedere cu referire la infrachunea prevazuta de art. 225 NCP: sediul central sau comerciale, cabinetul tnedical, biroul de avecatur sau notarial ete: 2. dacd © persoan’ comite ambele variante alternative ale clementutul material al infracHiUndL, se Va retine existenta unei infractiuni unice simple Ge violare a sediului profesional, iar mu un concurs de infractiuni ori o Infractiune continuats; furtul comis prin violarea sediului profesional constituie infractiunes de Furt calificat prevazuta de art. 229 alin, @) lit. b) NCP, in care este absorbits Viclares sediutui Profesional: in mod similar, Varianta agravate a talhariel comiss prin violarea sediulu art. 234 alin. G) le ) NCP to profesional: prevacuts de care este absorbits violarea sediului fapte nu este tipick in ipoteza in care fptuitorul patrunde numai pe un teren sau in orice alt loc imprejmuit ingnd de sediul profesional, tipictatea presupunand numai patrunderea in imobilul in care persoans Aizicd sau juridics tyi desfisoars activitatea consecin{s, viata privats sociotars. profesionala $1, pe cale de 1. Conditit de procedibilitate i pedepsibilitate = actiunes penala se pune in migeare la plangeres prealabila 9 persoanel vAtamate atat pentru forma de bass a infractiunii, cSt si pentru variantele agravate. Figa nr. 28 VIOLAREA VIETII PRIVATE (: BARTER TEGRETIGA S71. DEFINITIA LEGALA Infractiunea de violare a Viefii private prezintA tref modalitati normative: [— > a) atingerea adusa viet private. fara drept. prin fotografierea. captarea sau inregistrarea de imagins, ascultare: cu mijloace tehnice sau vegistrarea audio a unei persoane aflate Intr-o locuinta sau Incapere ori dependints finand de aceasta sau a unei convorbiri private [art. 226 alin. @) NCPL; [—= ») divuigare ea, prezentarea sau transmiteres, fara drept. a SUnetelor, converbirilor ori a imaginilor unei perso: aie: Bid gnu fneSpere ori depending tindnd de aceasta sau a une convorbiri private, catre © alta persoans sa alin. @) NCP]; 4 cAtre public [art 226 —* © plasarea, fara drept, de mijlosce tenn video, in scopul Sava [art. 226 alin. (5) NCP}. de inresistrare audio sau ici faptel in primele cous variante normative Sz. STRUCTURA INFRACTIUNIL A. Oviect a Juridic ~ Sntimitates vier private a persoanci Hzice $i relatiile sociale ce se nase gi se dezvolta in jurul scestei valori sociale. 152 | Violarea viesii private 2. Material B. Sublect 1. Activ autor, [—> 4. orice persoans (fizici/juridics) cu coautor, capacitate penala: instigator, = in cazul in care se retine coauto- complicey retul sau complicitatea concomi venta, va f incidenta cireumstanta agravantS. legalA prevazuts de art. 77 lie. a) NCP, dac& fapta este comisi de tret sau mai multe per- soane impreuna: L_. b. participatia penal este posibila in orice forma: coautorat, instigare, complicitate; 2. Pasiv [+ a. persoana fizics tn viata: L_. b. pluralitates de subiecti pasivi atrage, tn principiu, refinerea unei plura- Lest de infractiani ©. Latura obtectiva 2. Blement material Y Modalitati alternativ: ea. atingerea adusd, fra drept viet pri- vate a unei persoane fi locuint’ sau fnchpere ori dependinys finand de aceasta realizats prin urmatoarele mijloace [art. 226 alin. (1) NP} 2) prin fotografiere: este necesar a8 fie fotogratiats o persoan&, nu lucruri sau animale 4) prin captarea de immagini: “captarea imaginilor nu presupune gi inregistrares acestera; pe de alt parte, nu este Suficienta spionarca gaura cheli, Fars folosirea unor mijioace tehnice; HD) prin trregiatraras de masini: Surmarires repetath a victime: ort supravegherea repetats # locuintei, lecului de munca sau a altor locurt frecventate de aceasta, Insotits gi de inregistrares, de imagini din locuinta acestela, conduce la reti- mares! comauershak fcete ueesbagn tnea de haruire gi cea de violare a vietit private; fe) prin ascultarca cu mijloace tehnice: file ascultate sunt inteligibie sau nu este necesard Mregistrarea con- vorbirilor ascultate; wD perdie Preregiatmaree: axedtion -inregistrarea trebuie s& priveascs discufiile purtate de persoans flats In spatial privacy nu prezines importants dacs ciscutiile inresis- trate sunt intcligibile sau nu: -daca faptuitorul realizeaza mai multe dintre modalitstile alter native de Violare = vieti pee prevazute de art. 226 alin. (1) NCP, Seva refine comiteres unet singure Nfractiuni de violare a vieti private 1s4_1_Violarea viesii private Y Cerinta esentiala: atingerea aduss ince mitati vietii private SA fe fara drept +b. asingeres aduss. fara drept viet pri. vate a persoane! fizice prin ascultarea cu mijlosce tehnice sau inregistrarea tnei/anor convorbirt private [art 226 alin. (2) NCP}; Cincriminarea vizeaz ascultarea con Vorbirilor private ambientale, nemijlo- cite ale unes persoane: noul Cod penal fers aatfel o protectic extinsd conver- birilor cu caracter privat, sanctionand penal orice ascultare/inregistrare (le BAIS a acestora & 1 mnijloace tehrice Y Cerinta esentiala: atingerea adusa intimi- katt Vitti private sa re fara drept J <. divulgares, difuzarea, presentarea sou eronomiteres, (rd drept, 9 sunetelor, converbirilor ori a imaginilor obtinute prin atingerea vietit private in formele deserise mat sus, etre o alts persoans sou edtre public [art. 226 alin. @) NCP}: - chiar daca fptuitorul realizeaza mat multe dintre modalitatile alternative de Violare a Vietii private prevazute dle art. 226 alin. (2) NCP, se va retine comiterea une singure infractiuni de Violare a viefii private. Y Cerinta esentiala: divulgerea, difuzarea. prezentares seu transmiterea a8 fie ard drept. + a. plasares, Fars drept, de mijloace teh- nice de Inregistrare audio sau video, in ass Scopul savareirii faptei de violare @ viefil private tn conditile art. 226 alm. (1) $1 @) NCP (art. 226 alin. (5) NePI, ~ este necesar $1 suficient ca faptuitoral SA fi actionat in seopul vielSrii viepii private prin plasarea firs drept a Mmijloacelor tehnice de Inregistrare audio seu video: nd dupa plasaren mijloacelor tehnice are loc o vielare efectiva a vietii private, se va retine, fort. 226 alin. G) sau alin. @) NCP si art. 226 alin. (3) NEP] Y Cerinta esentiala: piasarea de mij vehnice de Fle fara rept registrare audio sau video s& imediata < in cazul variante! prevazute de art, 226 alin. G) NCP, constS in atingeres adusa vietii private Ginfractiune de rezultat); = ih ceva ca priveste modalitatile normative previzute de art. 226 alin. (2) si (3) NCP, Grmares imedints canata tn produ stiri de pericol ca urmare a tncSleseii dreptulul la inviolobilitacca view private al persoanei vitimate (infractiune de pericol abstract) 3. Legatura ~ webule doveaita In ipoteza prevazuta de art. 226 alin. 2) NCP: results: re din Insigi s&vargires faptet provazute de norma de incriminare. In cazu- tle prevazute de art, 226 alin. @) ¢i ) NCP. 156 |__Violarea viesii private D. Latura subiectiva = imtentia directd/indirect’ pentru modalitstile normative prevazute de art. 226 alin, (1) $1 (2) NCP: = nu intereseazs mobilul sau scopu activitatea infractionald im cazul modalitatilor normative Prevazute de art. 226 alin. (1) 31 @) NEP; = numai cu intentie directa mm cazul modalitayi normative previizute de art 226 alin. (5) NCP [plasarea (..) fr scopul Molaris viet: private] E. Cause justificative speciale Art. 226 alin. @) NCP stipuleazi drept cauze justificative comiterea faptel in urmaitoarele imprejurart (ra. de ciitre cel care @ participat la intélnirea cu persoana VSthimati fn eadral efre! 2 au fost surpringe sunetele, convorbirile sau imaginile. daca juseifica un intercs legitine: VY. prin consimtamantul victimei ca faptuitorul sa par Hcipe la TntSInires in cadrul cireia au fost surp sunetele, convorbirile sau imaginile, aceasta nu mai poate pretinde ulterior cd i-a fost Incaleats viata privata: +b. daca persoana vatamats a actionst dea f vazurs ort auzita de fAptuitor: Vo se poate refine si in acest caz un consimrsmant xplicit cu intentia implicit al victimei la activitatile desfasurate de Faptuitor, Tu ft al victime! aceasta nemaiputand inveca ulterior faptul ma tompertamentului expl cA aceasta se afla in exereitiul dreptului la viata privats. [we dacs faptuttoral surprinde s4vargirea unel infractiuni sau contribiic lr dovediren stwarsirii unet infractiunt: V interesul infaptuisii justitic! prevaleazs n aceasta ipetezs necesitati protectici vietit private: PUNE] | sz Viva. aacs surprinde fopte de interes public, care au semnin ficatie pentru Viefa comunitati gi a cror divulgare Ppreainta avantaje publice maf mari decar prejudicial produs persoanel vatamate: a} wRgREbsaeier Ghigetiverns ES peel. potter & dreptului opiniel publice de a fi informats Causcle justificative produc efecte i ren F. Forme a. Acte pregatitoare = posibile, dar neincriminate. ~ posibila, dar nemeriminars 3. Consumare a. fapta consumata. =? cazul ipotezei prevazute de art 22halin. (>) NOD, tape ae ceemege la momentul producerii resultarulut Gl atingerit aduse vietit private): -3n cazul modatiestiior normauve paivanubh de prt. 226 alin. (2) 81 65) NEP, fapta se consuma la momentul © infractiune cle pericol abstract: — +b. Fapta epuizata: poate fi comisa in fron cemiinus, clea act infractionala se prefungeste in emp (de pilds, inregistrarea de imagini sau a unel converbiri private): infract tinea se epuizeazs in momentul Tace farit atingertt aduse Vietii private: nfractiunes poate fi savarsita tH forms continuats (unitate legals), ise | Violaroa viesii private @®e. onservatn: 4. dacs persoana care 9 adus atingere vietii privato mm vreuna dintre modalitaule prevazute de art. 226 alin. (1) NCP divulga, difuzeaza, presints sau trananite imaginile sau convorbirile unui tery sau catre public, Se ve nefine comiterss = douli infmctinni concurente de viclare a. vieti private: infractiunes de violare a vietii private poate 4 refinuta in concurs real cu infractiunea de divulgare a secretului profesional ori cu cea de violare a secretului corespondentet: 3. in conformitate cu legea procesuald penals [art 139 alin. () NCPP]. Inregistrarile de voce si Imagini efectuate de parti sau de alte persoane pot foutilizate ca probe atunci cand privese propritle convorbiri sau_comu- nicdri pe care Ie-au purtat cu terti produsul vreunel infractiuni; iar astfel de Tnregiatriri nu cons! 4. noul Cod penal = conferit o incriminare autonoms’ unor acte care ar constitul in fapt tentative le infractiunea de violare a viefil private. Astfel, plasaren, fara drept. de mijloace tehnice de Inregistrare audio sau video. tr Scopul sSvargirtt faptel de violare a viotii private constituie o infractiune de sine statdtoare de violare a viettl private. HL. Conaitii = acttunea penala se pune in miscare la plangerea de procedibilitate | prealabila a persoanei vatamate numai in cazul Fi pedepsibilitate | modalitapiler nermative prevazute de art. 226 alin. (1) si @NeP ( Figa nr. 29 } DIVULGAREA SECRETULUI PROFESIONAL (SI) 1. PARTEA TEORETICA Divulgares, fri drept a uner date ama Dea edb i Ricca, peeddrh le estcS ot malas ao pashadicns snc} resem Io luat cunostints despre acestea in virtutea profesiel ori functiel st care are obligatia pastrarii confidentialitatii cu privire la aceste date (art 227 NCP) Ss 2. sTRUCTURA INFRACTIUNI A. Obiest | a-Justaie ~ relatiile sociale privindt intimitatea viet! Private ¥i hibertates persoanet de a Incredinta Sau. privind winks pevats celor care prin Pashieiitte pe Cane le aeametaaGine fonisps 8 es Ia Sivuige. 2. Material = nu are B.Supiect | a. Activ Gutor. | 2 a. cote calificat, renpectiv persoana Gaica coautor, Gare exercit® 0 profesic sau Indeplinegte instigator, © functie ce implica. obligata de somulion) pSsteare a accrotuled: [Ke &. participatia este posibils sub forma instigarit sou a complicteatit, 160 1 _Olvulgarea secretului profesional L_. «. coautoratul nu este posibil, obligatia de a pastra confidentialitaten avand carncter personal. 2. Pasiv [> @ persoans despre care au fost incre dinfate anumite date sau informatii | confidentiale subjectului activ; L_+ b. pruratitatea de subsecti pasivi atrage, | in principiu, refinerea unei plura- Itati de infractiant Stature 2. Element p> a divulgarea unor date privind viata obiectiva material privats a unei persoane de cate persoanele care le-au cunoscut in exercifiul profesiet sau functiel: L__, & sc poste comite fle printro actiune, + He printr-o inactiune. 3 V Cerinja esenfiala: divulgarea i fie fret drept sf de noturd a prejudicia (material sau moral) persoana vAtamats. 2. Urmarea = starea de pericol creats prin divulgarea fara iniedtata’ drept a unor informati privind viata privata a unel persoane. | 3. Legatura de | - rezules din materialitates faptel | causslitate D. Latura ~intentia direct& sau indirects; subiectiva | - nu prezinta importants scopul sau mobilul comiterit fapret | E Berne 2. Acte je, dar neincriminate. pregatitoare 2. Tentativa = posibla. dar neineriminats. 3.Consumare | ——e a. fapta consumata: in momentul in care, Se comite fapta pics; L—+b. rapt epuizata: poate & forma continuats, epuizandu-se dupa efectuares ultimulul mct de executare Ginitate legals), comiss an ®D r. opservarin nu se va refine s8vargirea Infractiuntt de divulgare a secretului profesional acd legea impune sub sanctiune penala obligatia de a aduce Ia cunostints organelor instanfel date sau imprejurart con- Fidontiale do urmarire penals sau [> 2 actlanea penals se pune In miscare Ia i de procedibilitate Prealabila a persoanei G. Conai gi pedepsibilitate plangerea FSepunderea penals este Inlsturats prin retrageres plangerii prenlabile. Figa nr. 30 FURTUL 1. PARTEA TEORETICA Sa. DEFINTTIA LEGALA Luares unui bun mobil din posdsia sau detentia altuia, fra consimpamantul acestuna, tn scopul de a gi-l insugi pe nedrept fart. 228 alin. @) NCP} S22. sTRUCTURA INFRACTIUNT A. Obieet 4 Jurtaic ~ patrimoniul gi relatiile sociale referitoare 1a protectia patrimoniulu tentiet: m posesie: ori a de- 4. inscrisurile care au 0 valoare eco- momica ori cele care prezinta o sem- nificatie deosebita pentru persoana vatamats; [> ©. veniculele (nu doar autovehiculele); L_. & yesuturite, celulele sau organele care au fost prelevate de la o persoan. B. Subiect 1. Activ (autor, instigator, complice) + orice persoana (zica/juridica) cu capacitate: ursules, penala, inclusiv proprietaru [> @ persoana (fizicS/juridica) din a caret proprictate, posesie sau detentie a fost sustras bunul; L_+ b. pluralitatea de subiecti pasivi deter ming un concurs de infractiuni, cu exceptia infractiunit continuate, a umitagii naturale de infractiune sau a ipotezel In care infractorul sa aflat Im croare cu privire la faptal ca bunul/bunurie | sustrase — apartine/ apartin mai mullor persoane, cand se va refine o singurad infractiune de Fort dacs bunul sustras era definut in coproprictate de mai nvulte per- seanc, se va retine comiterea unei singure infractiuni de furt jar nua einai concurs de infractiani. 164 7 Furtul © Latura obiectiva 4. Element = Iuarea (prin acHune seu omisiuns) pe edrept a unui bun mobil din posesia sau Hetenfiea persoane: fiuice/juricice vatamate FSra consimtamantul acesteia (o deposedare fera consimpamantul persoanei vAtamate, lurmats de o imposedare iicita a infractorulut prin luarea in stipanire a bunulus), 2. Urmarea imediats 3. Legaturs de cauzalitate = deposedares proprictarului/posesorulu toruiui si imposedarea FAptuitorului, produ- candu-se un prejudiciu, _ rezultS din materialitatea faptel. nefiind necesar 88 fle dovedits. subiectivs, = intentia directa sau indirect: © scopul: insugirea bunulul mobil luat pe nedrept sau folosirea pe nedrept a vehicul Phu prezints important’ mobilul cu care a fost comisa fapta ui sustras; . Forme 4 Acte pregatitoare - posibile, dar neineriminate. 2. Tentativa + a. idence imperfecta: este posibila st incriminats: |—e &. idence perfeeta: nu este posibils; L_.c. cauza de nepedepsire: desistarea, iu gi Impiedicares produc tatulut, 4 remul- 3. Consumare [+ a. fapta consumat&: in momentul i care se produce fmposedarea faptut- rorului: L— b. fapts epuizata: % poate fH comisa in forms con imuats, epuizandu-se dupa 1_ies efectuerea ultimului act de executare (unitate legals): poate Imbraca forma infracti- Gnu continue (furtul de ener Bic cu valoare economics), epuicanduse la data incetari BUstranernt infractiunea cont- nua de furt poate A comiss si Zn forms continuat’ Dr. ovservatTu: nu constituie obiect material al furtului bunul abandonat sau bunul care nu apertine nimdnui, ine ponte constitul object material un bun a cfrui detinere si comercializare este Hicits (de exemplu, drogurile de rise sau de mare rise): sustragerea unui nou-nascut dintr-o maternitate constituic de lipsire de libertate in mod ilegal, far nu cea de Fart; sustragerea cadavrulus une! persoane nu va constitui infractiunes de Furt, ci cea de profanare de cadavre: daca ulterior part: dintr-un schelet uman sunt utilizate co material didactic tm cadrul unei facultagi de medicins, acestes vor putea constitul obiect material al infractiunil de fart: Furtul de folosinta ca Varianta atenuanta a furtului cunoagte o ine autonoma in noul Cod penal: nu constituie furt fapte proprictarului de a sustrage bunul de Ia cel care i Ira furat anterior sau de In orice posesor/detentor nelegitim: va consttat Insa fort sustrageres bunului furat de le detindtorul nelegitim de catre proprictaral sau detentorul legitim al bunului: Furtul de Folosings poste fi retinut in concurs real cu furtul comis tn scopul Insusirii bunulut sustras. cand, dupa sustragerea unut vehicul, infractorul sustrage gi bunuri aflace n/pe vehicul ori pSrti componente tes 1 Furtul 7. dacs, dups sustrageres unui bun, hopul i distruge. degradeasa ori aduce A stare de neintrebuintare, se Va refine numai cea de distrugere; nerectiunes de fart mu si So mu presint’ important’ pentru existenta infractiunii de furt fap ca bunul custrac a fost restituit persoanel vatamate de infractor dup comiterea faptel G. Conaitii de “FmpAcarea inlaturd raspunderea penala, procedibilitate si pedepsibilitate AIA , AUS sucteageres. inte-o aglomeratic de persoane. a portofelului din buzunarul parti vatamate gi tranemiterea lui, de Indara, celui de-al doilea fpruitor, tn Scopul de # asigura insusirea lucrului fra riscul descoperiril, constituic, st pentre cel din urmA, coautorat la sévarsirea infractiunii de furt iar ou Complicitate Ia accasta (C.5J. © pen. dec. mr 5161/2001) ATA rapta cetui core determing pe altul si sivargeascd o fapti prevaeuth fn legea penald si cumpars de la autor bunul provenit din savarsirea infractlunil constituie sumai inatigere, iar mu instigare aflata tn coneure on cee de thinuire (CSJ, 8. pen. dec. nr 3209/1996). PARTEA PRACTICA STA in situatia existenter unui prim act de tiiinuire, urmat de o alts actiune a aceluiagi tainuitor care promite ca va asigura valorificarea in continuare 31 & altor bunuri sustrase, sunt Intrunite elementele constitutive ale com- plicitagi 1a infractiunea de furt In form simpls sau continuats, dups caz, ATA. Depcewdaren parti vétimnte de on fm concurs real cu infractiunea de tAinuire, chiar dack promisiunea anticipata de tlinuire = bunurilor nu # fost indeplinits (.c.CJ., SU, RIL, dec. nr. 2/2008). ule pe care o poarts, prin smulgerea ei de pe capul acesteia, fArd exercitarea vreunei actiuni agresive de naturs ai Infrange opunerea, constituie infractiunea de furt, iar nu de talharie, deoarece lipseste cerinta privind Intrebuintarea de violente (SJ. Completul de 7 judecatori, dec. nr. 63/1991) FTA tr cout tn care fptuitorul loveste persoana VAtKmath ca urmare a unor neintelegert antertoare, dupa care igi Insugegte un obiect al acesteia cazut pe jos ih cursul agresiunii, faptele constituie infractiunile de vAtamare corporala si furt, iar mu aceca de talharie, de vreme ce Intrebuintarea Violentei nu s-a FAcut in scopul sustragerti bunulut ci din razbunare (SJ. S. pen., dee. nr. 642/2001). BIA tnstesinares de catre muncitor a unul bun ce ie fost incredingat pentru at folost in procesul muncii, constituie infractiunea de furt iar nu aceea de abuz de Incredere, deoarece FAptuitorul mu posedS sau define bunul instrainat in baza unui titlu, patronul pastrand, din punct de vedere juridic, posesia gi detentia bunulul (CSJ.,s. pen., dec. nr. 1197/2000) ATA. cote autor at infroctiunii consumate de furt iar nu al tentative Ia aceasts infractiune, inculpatul surpring la locul fapter dupa ce a luat © parte din bunuri din locul im care se gaseau gi le-a pus in recipiente aduse de el pentru transport (C.S.J., 9. pen., dec. nr. 2442/1999). Fisa nr. 31 FURTUL CALIFICAT 1. PARTEA TEORETICA =. orice perscan’ (fizici/juriaica) cu «autor, capacitate penala. inclusiv proprie coauton, tara! bunului, instigator, L_. b. participatia penalk este posibila in complice) toate formele, S. persoane (fizics/juridicA) din a c&rei proprictate, posesie sau detentie a b. pluralitates de subiecti pasivi deter mind un concurs de intractiuni dacs bunul sustras era detinur in copro- Pprictate de mai multe persoane, se va Fetine comiterea unei singure infrac- tun! de fur jar nu a unui concurs de Infractiuni: daca sustragerea de BLM! din, patiioriGl! mia: seeltor persoane se face in aceeagi Impreju- rare, de Ia un singur posesor si In baze aceleiags rexolupit infractionale, ne va retine s4varsires unel singure infractiuni de furt (unitate naturals de intractune), calificat © Latura obicctiva 2. Element material Potivit art. 229 alin. (2) NOP, consstuie furt calificat Iuarea pe nedrept a unui bun mobil din posesia sau detentia persoanci (fizice/juridice) vatamate fir8 consimpsmantul Acesteia, comis& In urmatoarele imprejurari > inteun mijloc de transport in comun: Y fartul trebuie sa fle savarsit in ampul folosicii mijloculus de transport in Yo este 9 cirewmstanta rela care se Hisfrange asupra tuturor participantilor no masura in care au cunoscut-o: + bin timpul noptii: furtul Webuie comis dupa ce intunericul a luat, in mod real, locul luminit (emurgul nu face parte din noapte,
 © componente ale retelelor electrice:

a.

un dispo:

este © circwmstanta reald care se
xisfange asupra tuturor partici
pantilor Im masura in care au

Vv ori un sistem de.

  

semmalizare, alarmare ori alertare in
caz de incendiu sau alte situatii de
urgenta publica;

+

este © circumetantd real care se
rasfrange asupra tuturor partici-
pantilor Im ma&sura in care au

 

 

oc de interventie la incendiy, 1a

accidente de cale ferati, ruticre,
mavale sau aeriene ort in caz de
dezastru:

a

FSsfrange asupra tuturor partici-
pantilorMo! is

 

 

 

 

de siguranta si dirijare a
traficului. feroviar, rutier, naval,
aerian si componente ale acestora,
celor de transport aferente:

Vo este © circumetantd realt care se
rasfrange asupra tuturor partici
pantilor in masura in care au

bunuri prin Insugirea carora se pune

im pericol siguranta traficutui 51 a

persoanclor pe drumurile publice;

Vo este © circumstanta real care se
Fasfrange asupra tuturor part-
cipantilor in masura in care au

cabluri, Lindi, echipamente'si inatalatit

de telecomunicatti, radio comunicatii,
precum si componente de comu-
nicaties

Vente 6 cireumatante realt cave oe
Fasfrange asupra euturor partict-
pantilor in masura in care au

 

2. Urmarea
imediata

3. Legatura de
cauzalitate

 

deposedarea proprictarului/poseso:

 

 

state

tentoralui gi imposedaren  @ptuitoruhat,
producandu-se un prejucici:

 

Win principi, resulta die materialitatea faptel,
nefiind necesar sS fie dovedita176 >| Furtul calificat

 

=
sublectiva

“intontia directs eau indirect:
~ scopul: insugires bunulut mobil luat pe nedrept:
= nu prezints smportants mobilisl cu care a fost comisa fapta

 

E. Forme

 

 

4. Acte © posibile, dar neincriminate.
pregatitoare
2, Tentativa [> a. idonee imperfecta: este posibila 9

 

 

[> b. ldonee perfecta: nu este posibila;

L_. «. cauza de nepedepsire: desistarea, nu

gi Impicdicarea producerii rezulte~
tatut

 

 

SB Consumare | (= a. fapts consumata: in momentul in care,

se produce Imposedarea faptuite-
ruluy, respectiv In momentul folostri,
vehiculilui sustras:

 

L_, b. tapta epuizara:

i poate fi comisS in forms conti-

uals, epuizandu-se dupa efec-

tuarea ultimului act de executare
(unitate legals);

14, poate Imbraca forma mfractuntt
continue (furtul de Bfei, gazo-
lind, condensat, ctan Hehia, ben-
zing, motoring, alte produse
petroliere sau gaze naturale din
conducte, depozite, ciaterne ori

 

vagoane-cisterna), epuizandu-se

Ia data Incetarii sustragerii; in-

 

Fractiunea continua de Furt poate

 

Fi comisa $i in Forma continuataF. Conditit de procedibititate | Cu caracter de noutate, noul God penal
si pedepsibilitate prevede cS. in cazul variantelor agravante
prevazute de art. 226 alin. GL) Grtr-un mijloe de
transport tn comun: t timpul noptit deo
persoand mascats, deghizatl sau. trawestité; prin
efractie, encaladare sau prin folosires fuird drepe a
unei chet adevdrate ori a unei chel mincinoase:
prin scoaterea din fusicpinne a sistermulus de
llarmd ori de supraveghers) sav alin. (2) lit. b) gi

 

 

© NCP (prin violare de domicitin sau vediu
profestonal: de 0 persoana avand asupra sao
arma, impicarsa fnlaturS racpunderes,

 

penala,

  
  

@} a. opsservaTu

2. furtal de folusings poate Tmbraca fe rorma furculut simpiu, He pe cea a
furtului calificat: acesta reprezints.o variants atenusta a furtulut simply
eau @ furtslatcalifiest ineriminat® eutonomy

ntare Ia unele elemente

 

2. legiuitorul a renuntat In noua reglem:
circumstantialc de agravare ale furtulut calificat: astfel, va conetite: furt
simplu sSvargirea Fapte:,
© de dous sau mai multe perscane;
1b) asupra unei perscans aflate in imposibilitates de a-si exprima vointa

Seude a se apsra:
© in Hmpul une! catamurstl,

in aceste ipoteze urmfnd a s& refine cemiterea infractiunii de fire,

Mispunderea penald Hind agravats ca urmarc a retinerii circumstantelor

agravate legale prevazute de art 77 Ut a), ©), s) NCP; totodata, va constitul

furt simplu, iar nu furt calificat, st furtul comus intrun loc public sau de o

persoana care are asupra sao SubstantS narcoties or furtul anal a

serveste pentru dovedirea stati civile, pentru legitimare sau identificare.Furtul ca

 

ficat

ATS. ay ranean ceacrick

ATA criteria astronomic, apusul sf rasAritul soaretul, nu poste servi, In exclu

la determinares infelesulst notunii .timpul nept
Spusul, nici rAssritul soarelul nu schimba, deodat

 

D deoarece nict

 

ziua in noapte gi noaptea
oe fatre apusul soarelui si ziua realA existand un Interval de tranzitie, in

cele douad stér se intrepatrund. Prin ,timpul noptii” se impune a se

fatelege numai noaptea reala, adic din momientul cand intunericul a Taak in
mod efectiv, locul luminiy amurgul care

 

hu poate f considerat ines
[ntuneric nu face parte din noapte. De accea, imprejurarea dac& furtul a fost
savargit in

poate fi

 

mpul noptii trebuie stabilita in raport cu stares de Intuneric co
Wcterminata prin probe, financu-se seama nu numat de ora
POmiteri faptel, cl side clata calendaristics, pozitia topografics a localtati st
seninne atmosferice din momentul respectiv. Or, la data de 30 fulie 1997
Quusul soarelui a intervenit la ora 20:43, adicA cu numat 17 1
Ehvargires faptel, lar pozitia tloposrs!

 

tite Tnainte de
Fick a localitatii si conditiile atmosferice
Ru au favorizat aparitia mai rapida # Mntunericului, ic&t In rod corect oa

totinut cle Instanta de apel cS Inca mu se fcuse noapte atunci cand inculpatul
an ssvarsit fapta (SJ. = pen. dec. nr. 3555/1999)

ZU pain crete mincinoasd nu se injelege neaparat o cheie asemanstoare celet

ATA agravanta infractiunti de fu

deonrece legiuitorul a Inteles sX pedepseasci mat

grou furtal
SSmnis prin folosires unei chet mincinoase avand mn veder

 

AU Indemanarea
SRinsctoralu: In a comfectiona cheia neadevarats si nici asemsinarea acesteia

ceo cheie adevarata, ci Imprejurarea cA cl a violat Inculetoarea, menith sh
Shigure © protectic sporits bunurilor incuiate: oricat de rudimentaré ar fi
Cheia folosits, agravanta exist& (T-S,, s. pen. dee. nr. 3229/1970),

 

¢ calificat vizeazs furtul de titel produse
potrolicre sau gave naturale din conducte, depozite, cisterne ot produse
Stare brut& care apartin unor

 

SocictAi. comerciale specializate,
cireuital comercial.

 

era ca
Ga stare, instants a constatat corect ch179
produscle petroliere sustrase cin rezervorul une firme private intrasera deja
fn clreuitut comercial gi deci sustragerea nu s-a facut din locurile
susmentionate, Or, analizand continutul textului sus-mentionat, results a. orice persoana (fizicii/juridica) cu capa-
coautor, citate penala, inclusiv  proprietarul
instigator, busului:
complice)

 

mu se va refine coautoratul daca cous
persoane sustrag o magind pentru ao
Folosi:

 

Tn aceasts ipotez’, autor va ft
Perseana care a condus autotfurat jar celsialt participant va avea
ealitatea de complice concomitent.

 

pt  perseans (fizict/juridics) din a caret
proprictate, posesie sau detentic a fost
bustras bunul in vederea folosirit:

 

Lm cazul variantei asimilate. subiect
Pasiv este persoans (fizict/juridica)
care este titulara abonamentulul la
Serviciile de teleronie (Hxa sau mobila)
eri @ abonamentului la serviciile de

Internet.

 

 Latura

material

wares pe nedrepe a unui veliicu! (autovehicuL,
shrug, bicicleta etc.) din posesia sau detentia
bnet persoane fizice sau juridice. fara

Sneul acestela, in scopul folosirii

  

conaim tien
temporare.

 

 

 

 

~ deposedaren proprictarulul/posesorului/deten-
torulul gi fm posedarea fpruitorulus, produ-
candu-se un prejudich

 

3. Legatura

 

-rezulta din materialitates fapter, mening
necesar 25 He dovedits

 

D. Varianta

asimilata,

 

a. folosirea £4r& drept a unui terminal de
comunicatil al altula [art 230 alin. (2
NCFL
Vo prin terminal de conmenicatiy se Intelege:
telefon (Fix/mobil, fax, computer (PC,
laptop), tablees etc.

Vo este necesars producerca unei pagube
detinatorulut de drept al terminalului182 | Furtul tn scop de folosinss

 

 

 

 

Loy,

dle comunicati (de exemplu, seule
rului abonamentului pentru serviciul
telefonic sau de interne; agadar,
ever den Bice ao infaeplune: de
rezuleat:

folosirea fra drept a wnul terminal de

comunicatii racordat lao retea Lart. 230

alin. @) NCP];

V fapta poste fi comis&é fie prin racor
dares clasics Ia terminalul de comuni-
eatii (de pild’, prin folosirea unui
cablu USD), fie prin conectarea la o.
relea wireless;

Vv este necesara producerea unei pagube
detingtorului de drept al terminalulas
de comunicatii.

 

 

E. Latura
sublectiva

= Ia forma de baza:

antentia directs:

= scopul: folosirea pe nedrept a vehicululut sustras;

 

pilate: is

eontie directs sau indirect.

 

 

 

pregatitoare

 

~ posibile, dar neineriminate.

 

 

2. Tentativa

 

 

a. idonee imperfecta: este posibia si

 

b. idonce perfects: nu este postbils;

&. cauza de nepedepstre: desistarea, nu st
impiedicarea producerii rezultatulul

 

 

 

 

3183

 

 

3. Consumare | p—> a. fapta consumata: in momennil folosizit
vehiculalui sustras;

 

\__. b. tapes epuizara:
4. poate fi comiss in forma con-
Unuats. epuizandu-se dupa cfec.
tuares Ultimulud act de exccutare
Goninate legal):

#2, poate imbraca forma infractiunit

 

 

G. Conaitii de ~actlunea penala se pune im migeare din oficiu,
procedibilitate nea Impicarea partilor inlsturs rSspunderea
si pedepsibilitate penals.

 

 

 

 

Wu. osservatTm

. furtul de folosints este incriminat ca o varianta atenuata a furtuldi simple
sau 9 furtului califical aceats

 

so sanctioneazS cu pedeapss prevazuth
art. 228 NCP (furt simplu) sau art. 229 NCP (furt calificab, dupa caz, ale
ca nite speciale se reduc cu © treime:

 

 

 

2. furtul de folosintS [art. 230 alin. (1) NCP] poate fi retinut in concurs real
cu furtul comis in scopul Tasuginit bunulul sustras, cind dups sustragerea
nul vehicul infractorul sustrage si bunuri aflate in/pe vehicul ort pSrti

 

componente ale acestuias

   

@tat furtul In scop de folosints, cat si furtul simplu/calificar pot fi retinute
nh concurs cu Infractiunile de acces Hlegat la un sistem informatic (art. 360
NCP) orf de alterarea a intesritati datelor informatice (art. 362 NCP),

fe disporitive apte de a
access softul sistemului electronic al vehiculului, respectiv de a moditica,
sterge sau deteriora date informatice aflate In computerul de bord al

  

 

4. poate fi retinur in concurs furtul in scop de folosinti prevazut de
art. 230 alin. 2) NCP cu cel prevazut de alin. (2) al art. 230;494 | __Furtul tn scop de folosinsa

 

5. nu prezintA importanta pentru existenta infractiunii de furt In scop de
folosints (art. 230 alin. GQ) NCP] faptul ci bunul sustras 2 fost restituit
persoanci vatamate de infractor dupa comiterea faptel;

 

6. Vehiculul na poate A sustras atat in scopul insugiril, cat si In scopul
folosirii, nefiind posibild retinerea in concurs ideal a infractiunii de furt
simplu/califiest (art. 228 sau 229 NCP) cu infractiunea de furt In scop de
folosinté fart. 230 alin. @) NCP}

ALL ,

ATS susuagerea de bunuri tn scopul tnsuginit lor pe nedrept, precum sf
sustragerea unui vehicul cu scopul de a-1 folost pentru transportul acestor
bunuri intruneste clementele constitutive a dous infractiuni de furt aflate
Im concurs real (LC.CJ..s. pen. dec. nr. 2257/2006)

 

 

 

PARTEA PRACTICAel «

FURTUL URMARIT LA PLANGEREA PREALABILA

Figa nr. 33.

 
 

A PERSOANEI VATAMATE

  

PARTEA TEORETICA

 

=e

ee

CAZURI PENTRU CARE ESTE NECESARA PLANGEREA
PREALABILA

 

prealabila a persoanei vatamate cand furtul simpiu sau furtul calificat Gnclasiy:
cel de folosinta) oste comtis de Lart. 231 alin. G) NCPI:

 

  
 

 

Cabrel feR maT es AEE

Vo potrivit art. 177 NEP, ou
Sendentii, fratii si aurerile, copili sceatera, perso
W adoptie, potrivit legi, astfel de rude, sotul, precum si

 

 

nele. dlevenite

 

 

   

Samal re convietuiese:

       

Aa cane RIN Sepa

 

Yo potrivit noului Cod penal, este necesar’ plangeres pr
cazul furtulul comis ttre persoane care au stabilit relafif aera

cu acvlon dintre soft (de pilda, comeubinii) sau relat as

 

 

  
 

 

inanatnare can aectin diners paring? qf conkt Ce pial

 

Fars a Indeplini vreo formalitate legals, su luat tn ocrotive un
copin:

 

 

celorialti participants

 

Rinornl cure susteage bunurile mobile ale tatorelii (nu gf In steni
iteniacmtas>

 

inverss, cand tutorcle sustrage bunwtae | Purtul urmarit la plangerea prealabild a persoanei vatamate

[+S persoana gazduita care sustrage bunurile gazdei (nu si in situata
Inverse, cand gazduitorul sustrage bunurile persoanel gazcdutte):

Vo mu este necesar ca gSzduirea 58 aibS caracter de ctabilitate, find

Sufictent la persoana VAtsmata s& ofere un adSpost infractorulut
chiar si pentru o noapte:

 

L_. 4. persoana care locuieste, indiferent de natura titlului impreuna cu
Persoana vatamats o anumitS perioada de timp din care results
Carncterul de stabilitate.

Raspunderes penald este Tnlaturata numal prin retragerea plangerii prealabile,

@ ozservari

2. nu prezints importants pentru puneres in migcare a actiunit ponale dacs fureul
Simplu sau calificat este comia in Vederes Insugirii bunului ort este un fart de
Folosinta:

 

 

cSnd furtul (califica® a fost sivargit de dows sau mai multe persoane, actiunea
penalS se va pune in migcare Ia pléngerea prealabilé a personne! vatsmate
Rumnei pentru subiecti activi calificati previzuti de art 231 NCP, in vreme ce
pentru cellalti coautor sau complici concomitenti actiunea penal’ se va pune

3. pentro ca furtul sa fie urmArit Ia plangeres prealabila a persoane! vatamate, nu
Site necesar ca minorul sau tutorele a8 locuiascs Tmpreuns cu aceasta:

 

4. dock numa una dintre persoanele vatimate este rudd apropiati cu subsectul
Activ al infractiunii de furt, offcialitatea actiunii penale va functiona cu privire
Ta faptele savargite fata de c

 

slelolte persoane vAtimate:
S. spre deosebire de ipoteza In care infractorul si persoana varimats locutess
Tmpreund, gazduirea mu trebuie s4 aibS caracter de stabilitate, Ginel suficient ca
perscana Vatmats 8 ofere un addpost infractorulul chiar gf pentru o noapte:

Gaea inss gizduitorul sustrage bunurile persoane! sazduite, actiunea penala
entra infeactiunen do fart se pune in migeare clin offen

 

6. actiunca penald se puns Ih miscare din offchs daca sAzcduitul sustrage bunurt
de la gazduitorul cu core incheinse in preslabil un contract de prestitt sorvictDIA. opanttapancnck i

 

Infeactiunes de furt ums
luarea bunulul s-a facut

 

tla plangerea prealabila nu exists atunci cand

  

np scopul de al conserva pAn& la realizares
partajului, lipsa intentiel de aq

  

asugi bunUI pe nedrept rezultand din
proces-verbal de inventariere @ bunurilor in prezenta
unor martori asistenti, precum si din introducerea ulterioara a unei cerert
de partaj in care erau montionate

 

 

 

acele bunuri, cu precizarea c& acestea |
se af14 In posesia sa CT-MLB.. s. pen, dec. mr. 1932/1983).

 

Nu locuiesc Impreana pe

 

rsoanele care acups temporar aceeagi camers de
hotel, acelagi dormitor de la © caband turistic
considerati cA lecuiesc Impreuna cei ce

 

ete. Ca atare, trebuic
locuiesc tn dormitoarele
internatelor, c&minelor, in dormitoare comune afectate executarii unor
lucrari sezoniere, iar Tn situatia In care locuirea Impreuns se refers numai
Ino parte a locuinte:

 

 

 

fe in plariger

 

@ prealabila numai
dacs obiectul furat s8 gisit in partes de locuintS a c&rei folosingS este
comuna imfractorule |
nr. 8/1971),

STB La gazauim inseamns a oferi gazduire care, prin modul in care
acordats. releva fncrederea parti vatamate in

  

persoane! vatsmate (TS. dec. de Indrumare

 

 

cel cSruia ia acordat

ponibilitatea de a folosi locuinja sa. Notiunes de ..gdzcuire” exclude situa

Mile fn care infractorul se gaseste Intampltor (en, de cxemplu, in sper’, in
Wizits) in locuinta celui de Ia care a furat (CA. Constanta, 5. pen. dec.
nr. 5327/1996)Figa nr. 34
TALHARIA

 

1. PARTEA TEORETICA

 

 

S_. DEFINTTIA LEGALA

 

Furtul (
Intrebuintare de violente sau amenintari ori prin punerea victimei in stare de
inconstien!X sau neputinfA de a se apSra, precum gi furtul urmat de Intro
buintarea unor astfel de mijloace pentru pastrarea bunului furat sau pentru
InlSturarca urmelor infractiunil ori pentru ea

fart. 233 alin. (1) NCP}

 

mplu seu eslifiest, inclusiv furtul de folosint®) sdvareit pein

 

 

     

pintieca] asf agers aiiedce

 

 

= 2. sTRUCTURA INFRACFIUNUL

 

 

A. Obiect 3. Fustase —* dl penepun patdinonsanes suMtanso:
Giale referitoare la protectia patrimo-

 

niului, a posesie! orf a det

 

 

 

L—+ b. secundar: relate sociale referito:
la protectia libertatii psihice a per
soanei sau cele referitoare Ia viata,

 

intogritates corporal’ sau sinatates
persoanei.

 

   

2. Material —> A. principal:

eT fetes estaemian ion
prin anticipatie) corporal, animatBIER] 1 to

 

 

sau neanimat aflat In proprie-
tates, posesia sau detentia situin,
| > be. betiurile iobile pein destinetiay
J—* «. energitie care au o valoare eco-
Romics (de pid. energia olec-
betes:
4. Inscrisurile care au o valoare eco-
nomic’ ori cele care presinta o
semnificatic deosebita pentru
persoana vatsmata:
he vehiculele (ru doar autoveht.
culeley:

 

Le 6 fesuturile, celulele sau organcle
raas we Bae peices aoe
Ppersoans.

S— Bosubsidiar: corpul persoanet (cand
actiunes consta in acta de Violents ort
day poe AGE Ranta Senco
stients orf neputings de ase aparay.

 

B. Subiect a. Activ [—~ a nemijiocit: orice persoans (fizici/
jurictica) cu capacitate penala, inclu-
siv proprietaral burial:

—* b. participatia penala este posibila sub
tente formele.

 

2. Pasty [> & personne (fizick/jurictics) din a caret
Proprictate, posesie sau detentic a
fost sustras bunul:

 

L. b. pluralitates cle sublecti pasivi deter
ming, de regula, retinerea unui490 | Talhsria

 

© Tatura
eblectiva

2. Element
material

a. actiunes principald de furt [simply
Bau calificat, cu exceptia furtulul
prevazut de art. 229 alin. (3) NCP}:
Iuarea pe nedrept a unui bun mobil
din posesia sau detentia persoanei
Gizice/ juridice) vatimate fara con
Simtamantul acesteia (o deposedare
fara consimpamantul persoanel vats
mate, urmata de o imposedare
= inke

 

 

torulus prin luarea in sta-
panire a Bbunulud; fuarea se poate
fealiza He prin remiterea bunutui de
CStre persoana vatamata, fie prin
Insugirea acostuia de c&tre infractor,
fn cazul in care bunul a fost aban-
donat de victims ca urmare a violen-
folor exercitate asupra acesteia sau tm
Situatia In care Victima a piercut
contactul material cu bunul in urma
Violentelor exercitate asupra saz

 

 

b. actiunea adiacenta: constrangeres
prin Violenta sau amenintare, lipsirea
fm mod ilogal de libertate ori puneres
tinci persoane fn stare de incongti-
enfa sau neputinga cde a se apara
pentru sévarsirea furtulut pentru
pAstrarea bunului sustras sau pentru
Rsigurarea scAparii | Apruitorulut:
Actele de violents (fizicS sau psihica)
trebuie s8 fle efective gi In principiu,
Gnelreptate Tmpotriva unei persoane.

 

 

 

2. Urmarea

 

 

a principala: deposedarea propre
tarului/posesorului/detentorulyi gi
Imposedarea faptuitorului, produ-
cAncu-se un prejudicieL_. b. adiacenta: starea de pericol cu pri-
Vire la libertatea psinica a persoanei
sau Vatimarea integrittii corperale
sau a sSnStapi ori a viefii persoanci.

 

3. Legatura results din materialitatea faptel In privinga
de cauzalitate | actiunii principale, trebuind si fie devedits,

legatura imtre actiunes principals si cea
adiacents.

 

 

subiectiva

 

Latur ~ intentia direct:

 

- scopul: trebuie 25 existe att scopul Insugirii bunului sustras,
cat si exercitaren constrangerii, amenintarilor sau vietentelor fr
scopul ludrit ori pastrarii bunulii stistras. al asigurarlt scapartt

reepocttin nl tilmtiedyll sexiniter sepee

 

 

~ nu precinta importants mobilul cu care a fost comiss fapta

 

 

 

@® «&. onservatm

2.

 

va exists o singurs infractiune de talhSrie dack Violentele sau amenintsrile
sunt exercitate fata de o pluralitate de persoane gi se comite un singur fart:

dact actele de violenta sau ameninrare sunt exercitare Imporiva unui

Ffunctionar care exercita o functie ce Implicd exercitiul autoritayii cle stat va
existe concurs Tntre infractiunea de tiharie si cea de ultraj:

 

 

fm ipsa une legSturt intre actiunes adiacents si ce:

 

prindipeid) Faecnace
actele dle Violents sau amenintares trebuie s4 fie, in primcipiu, concomitente
Gn sepa Inte Bunwie®: su uiteiiowes Fsseiiad Gn aeapal paused
Bunulul sustras, al asigurarit seSparii sau al ste:

 

‘geri urmelor)], se va refine
concursul dintre Infractiunea de furt pe de o parte, st infractiunea de loviri
sau alte Violente/vatamare corporala/amenintare, dupa caz, pe de alta

cand actele cle violenra sau amenintarile sunt exercitate Fata cle o pluralitate
dle persoane. lar apo! sunt comise mat multe fapte Upice de furt In dauna192”

 

1 tatharia

 

 

ncestora, Ver existe tot atStea infractiuni de tlhatie cate persoane vatsmate
prin actele de violenta sau amenintare exista:

nu este excluss refinerea infractiunil de talharie atunci cand actele de violents
ori ameninjare sunt anterioare furtului, find insd comise in vederea sivargirii
acestuia, daca nu exista un Interval de timp Intre exercitarea constrangerii $i
activitatea victimel de a da, a face sau a nu face ceva;

 

infractiunea de talharie absoarbe infractiunea de lipsire de libertate in mod

nelegal, cand po parcurstl comitersi faptet victima este Iipsita in concret de

Hbertatea de migeare:; dacd dupli comiterea faptei victima ramane in

continuare lipsita de libertate, talharia va fi refmuta im concurs cu
snea de lipsire de Libertate In mod nelogal;

 

atunci cand actele pregiititoare talhariel nu sunt efectuate de subiectu
nemijlocit, ci de un tert, iar autorul ea folosit ce ele 1

 

 

sivargires tlhsriel,
acestea vor constitui acte de complicitate anterioars Ia comiterea infracti-
tani dle tAThArie:

 

comutoratul gf complicitatea concomitent’ nu mai sunt incriminate ca
Varlanté agravat’ a talhariel, raspunderea penala pentru participatia 1a
infractiunea de (tSIh&rie putand fi agravatS ca urmare a. retinerii
circumstantei agravante legale prevSzute de art. 77 lit. #) NCP, daci fapta
este comiss de frei sau: mai multe persoane Impreund.

 

AIA ,

PARTEA PRACTICA

 

AIA. comiteres actelor de agresiune de ciitre Mipnuitor, urmati de Insugires

bunurilor de etre persoane Incredintate de acesta cl Tl apartin, constituie
infractiunes de tAIhSrie sivargitd in modalitaten participatiel improprii
provazuta In art. SI alin. (2) C.pen. Invocares cle eaitve fapruttor a unui
Grept asupra bunurilor sustrase In condifiile mentionate este irelevants,
valorificarea pretentiilor patrimoniate nefiine permisS decat pe eaile
provasute de lege (CS... =. pen., dee. nr. 2180/2002),SEES rapa meurpacuiu de a 1 constrans concomitent 2 sau 3 persoane, printro
actlune unied de ameningare cu Dataia, sai dea Danii gi nite bunt pe care
le aveau asupra lor conatituie, datorita pluralitatil subiectitor pastel gia
rezultatelor produse, tot atatea infractiumi de talhSrie. in concurs ideal, ne
una singura, cum gregit 9 apreciat instants de fond, chiar daca victimale au
remis sumeic de bani sau bunurile i acelagi tmp CoS]. o pens dee

nr 7384/1993).

EBS a. fo, cee aaveegeest mamctiordt de WbE rete enodalitetes punceit vicina
In nepuringa de ase apSra, prin imobilizare, lipsires de libertate a victiniel
Infraciunii de talharie so absearbe im comtinetul

constitutiv al acestei infractiumi. Dacs Ins& timpul in care victina este lpaita
sie libertate depageste timpul cit sa desfagurat comitcren intractiural de
tSInArio, cunt intrunite ataeclementele constitutive ale infractlunit de lpsire

 

 

pe timpul savargini

 

 

 

de libertate Tn mod legal, cat gi clementele constitutive ale intractunit de

tainaric.
2. Dacd punerea victimei in neputinta de a se apSra, prin imobitizare.
Scopel suctragertt bunurilor, 2 avut cm urutie mcartce ViCdMel, fapea ce
tlhSrie imbrack forma agravats a infractiunil Interucat monies victimet
este urmarca infracthuni de ealharic (uC.cJ. a. per, dec, mr. 1839/2007).

ATA cexeradares 1

 

nbrScAmintel persoanci vStimate, ca urmare a violentetor
exercitate contra ef de inculpat in tncercarca de agi asigura scaparce,

constituie Infracthimes complex, unics, de talhSrie, Gn care fapta, ce
Gn continutul infractionn de talnaric

 

 

 

Sisteugere este abscrbita, mtrana
(ES. = pon. dec, mr. 341172000)

& smuigerea unui Lintigor de la gatul persoanci vatimate, Impotriva vointe:
fapta Constituind infractianes Ge

acesteia, consttuie tin act de vielents,
mir 363/199),

talharie, lar nu acces de fur (SJ, pen. dee.

 

FIA ceposecares parti vatamate de caiciula pe care o poarta, prin emuigeres of
Jo pe capul acesteia, fara exercitarea vreunel actium de natura act tnfrange
opuncrea, constituic infractiunea de furl iar ne. de talharie, decarece

ntrebuintares de violonte (CSJ. Completul da 7

 

Lipseste cerimta privinc
Judecatort, dee me 63/1991).Fisa nr. 35
TALHARIA CALIFICATA

 

(=) PARTEA TEORETICA

 

=>

3. DEFINITIA LEGALA

Tatharia savaryita

 

urmdtoarele Im prejuriiri agravante:

2) prin folosirea unei arme orf substante explozive, narcotice sau
paralizante:

b) prin simularea de calitati oficiale;

© deo persoana mascats, deghizata sau travestits:

 

 

a) in impel nop:
2) intr-un mijioc de transport sau asupre unui mijloc de transport:
D prin violare de demiciliu sau sodiu profesional:

@ Care'a avutca urmare vathmarea corporala [art 234 alin. (1)-() NCP].

 

 

S_ 2. sTRUCTURA INFRACTIUNIL

 

 

A. Obiect 1. Juriaic & principal: patrimoni
Sociale reteritoare le protectia patri-
moniulul, a poseste: ori a detentiel

 

 

b. secundar:
la protectia Wbertatli psihice a per

soanei xau cele referitoare la viata.
integritaten corporal sau sinératea
persoanel.

 

 

 

|
|2. Material

+ A. principal:
[—> &- bunul mobil (prin natura sa ort
prin anticipatie) corporal, animat
seu neanimat aflat In proprie-
tatea, posesia sau detentin altuia,
care are o minima valoare econo.
mica,
[> b. bunurile imobile prin destinatic:
J—> <. energitie care au a valoare eco-
momicd (de pias, enersia elec

 

 

‘eteRNe
}—» a. Inccrisurite care au o valoare eco-
nomics ori cele care prezinta o
semnificatic  deosebits pentru

J ©. vehicutele (nu doar autoveni-
‘eudleclielp

 

L—* f. tesuturile, celutele sau organcie
care au fost prelevate de la o
Persoans,

> B.subsidiar: corpul perseanei (cand

aetiunes consta in acte de Vielenta ori

Th puncrea victimei in stare de incon

stion}S ori meputints de a se apara),

 

 

 

[= =: nemiflocit: orice personne (fzica/
jurictica) cu capacitate penala, imchu

tarul bunului:

 

 

aiv prepr

 

L_. b. participatia penala este posibits mn
toate farmele

 

 

 

 

[—~ & persoana (fizici/juridica) din
Proprictate, posesie sau detente a

 

fost sustras bunul,yoo | Talharia calificata

 

TS". piuralitaten de sublecti pasivi deter

ming, de regula, retinerea unui
concurs de infractiunt

 

. Latara 4. Element = furtul savargit prin intrebuintare de violente
obiectivs material sau amenintari ori prin punerea victimei in

stare de incongtient’ sau neputints cde a se
apara, precum $i furtul urmat de Intre-
Buintarea unor astfel de mijloace penteu pas-
tarea bunului furat sau pentru inlaturarea
uurmelor infracHiunil ort pentru ca fptuitory!

Sa-ci asigure scSparea comis tn urmatoarele
Improjuran agravante:

> a. prin folosires unei arme ori substante
explozive, narcotice sau paralizante
[art 234 aim, ) lit. a) NOPE:

 

Vv faptuitoral trebuie <5
efectiv arma propriu-zisd [a se vedea
art. 179 alin. (1) NCP] sau asimaitata
[a se vedea art. 179 alin. (2) NCP}
ort substanta narcotics sau parali-

¥ dack arma sau substante exploziva
era detinuts contrar dispozitilor
legale, tAihSeia va fi retinuts an
concurs real eu infractiunea de
nerespectare a regimulut armetor
si muniilor (are 342 NCP), res-
pectiv cu infractlunea de neres-
pectare 9 regimulai  materiilor
explozive (art. 346 NCP);

 

V este © cireumstinta reata care se
rasfrange ssupra tuturor partici-pantilor im mSsura in care au

+b. prin simulare ae caritati oficiate
[art 234 alin. (2) lit. by NOPE:

Y calitate oficialt — abi

 

 

 

iteren legal =

tinei persoane care exercité o anu-
mits functic de a efectua acte ce
intra in atributiile functiel sale gi
care pet produce — consecinse
joridice:

Yo este © cirewmstanta real care se
rasfrange ssupra tuturor partici
pantilor jm masura im ca

 

+c. savargita deo persoana mascata,
deghizata sau travestita [art 234 alin

@ ke @ NPL
Y este © circuinstanpa real care se
TAsfrange asupra tuturor partici
pantilor in mssura in care au

 

+ 4. savargits in timpul nop:
> ie & NCPL:

 

[art 234
al

 

vo este o circumstanta reala care se
TAsfrange ssupra tuturor partici
Pantiloer in maeura fn care au
+ ¢. inteun mijloc de transport sau asupra
unui mijloc de transport (art 234 alin.

@) lit. e) NEP};

vo nu este necesar ca mijlocul de198

i

Tatharia calificata

 

 

 

 

eransport =5 fle destinat transpor_
ealui In comun; prin urmare, va fi
savargita in forma agravata talha-
via comisi fm orice velicul care
transports persoane Gnclusiv taxiul):

Fapta poate fi comiss sf asupra wu
wijloc de transport, ceca ce presu-
punc 6 fptuitorii acHoneaz& in
vederea  sustragerii. ~ bunurilor
treneportate sau = bunurilor pe
care persoanele care se aflA in
mijlocul de transport le detin:
F ate: ict cincimutnrgas vedi, cane ec
Tisfrange asupra tuturor partici

pantilor tm masura In care au

 

Warsitd prin violare de domiciliu
saa a sediulai profesional [art. 234
alin. (2) We. ) NCP};

¥ infractiunea de violare a domici-

Mului sau cea de Violare a sectului
profesional este absorbita tn infra.
tunes de talharie calificata;

 

v este © circumstanfa reala care se
Tisfrange ssupra tuturor partici
pantilor fa masura in care au

care absoarbe furtul calificat, preva
zutde art. 229 alin. (3) NCP;

~ presupune savargirea unei calharti
avand ca object: @) fifei, gazolind,
condensat, eta lichit, benzind, moto~L199

 

 

 

 

rind, alte produse petroliere sau gaze
naturale din conducte, depozite, cis-
terne ori vagoane-cisterni; b) compo-
nente ale sistemelar de irigafit; ©) com-
ponente ale retclelor electrice: d) wrt
ispozirie. orf sm sistem de semmali~
zure, alarmare ovi alertare, in coz de
incendiu sau alte situapii de urgenta
publica: ©) 1 mijioe de transport ort

 

ale mijloc de interventit la incendix, ta
accidente de cate ferata, rutiere, navale
sin aeriene orf tn coz de dozastru:
/P instalatil de sigurantd si dirijare, @
braficului feroviar,  ruter, naval.

 

aerian gi Componente ale acestor

 

precum si componente ale mijloacelor
de transport aferente: @) bunuri prin
Araugine: edrera ac pune tn perical

 

siguranta traficutii sf @ persoanclor pe
drumurite publice; IW) cabluri, lini,
echipamente st lustalapii de telecom
nieatii #1 radincomunieatii, preeum gt
eonmnemernte derameeeaden tee

Y este © circumstanta reala care se
Fasfrange asupra tuturor partici
pantilor im mAsura in care au

care a avut ca urmare practerinten-

flonaté o vAtkmare corporal [art. 234

alin. @) NCFL:

¥ este necesar ef se fi produs prae-
terintentionat una dintre urmarile
prevazute de art. 193 alin (1) NCP,200 7

Talharia calificata

 

respectiv 6 infirmitate, leziuni
traumatice sau afectarea sanatatii
une! persoane, care au necesitat
pentru vindecare, mai mult de 90
de zile de ingrijiri medicale. un
projudiciu estetic grav gi perma-
nent avortul, punerea in primejdie

a vietii persoanel;

 

~ vatimares corporala este absorbita

Tn aceasta varianta a talhariet cali-
Ficave;

Y este © circumstanta real care se

Fsfrange asupra tuturor partici-
pantilor

  

mn oma&sura in care au

 

 

2. Urmarea —

imediata

 

Principals: deposedarea proprieta-
rului/posesorului/cdetentorulut si
Imposedarea faptuttorulal,  produ-
candu-se un prejuciciu:

aAdiacents: starea de pericol cu
Privire Ia libertates psihics a per
soanei sau vathmarea integritatil
corporale sau a sSnStatii ori a viefit
persoanei,

 

 

3. Legatura
de cauzalitate

 

= rezules
actiunti

logatura
adiacents.

din materialitatea faptei in privinta

principale, trebuind $4 fie dovedita

intre actiunea principalé si cea

 

D. Latura
eubiectiva

 

 

= antengia directa;

 b. donee perfects: nu este posibils:

lL ¢. cauza de nepedepsire: desistarca,
nu gf impiedicares producerii rezul-
taturat

3. Consumare | p= @. fapti consumata: In momentul in
care dupS sustragerea bunului se
produce urmarea imediars a actiunil

L_+ o. capes epuizata: poate i comiss in

 

 

form& continuata, epuizandu-se dupa

efectuares ultimului act de cxecutare

Canitate legals);

Vo tAlharia calificatS peste Imbrica
forma infractiunii progresive, cas
in care se va epuiza Ia momentul
produceri rezultatului, mai grav
(watamares corporala),@ ©. opservatTm:

i

| Tatharia calificats

 

Va exista © singurs infractiune de talhSrie dacs violentele sau ame-

nintarile sunt exercitate fata ce o pluralitate de persoane gi s¢ comite un
singur Furt:

dacé actele de Violen{i sau amenintare sunt exercitate Impotriva unui
functionar care exercita o functie ce implic’ exercitiul autoritatii de stat
ve existe concurs Intre infractiunes de tSlharie gi cea de ultraj:

in lips unei legaturi Intre actiunes adiacents gi cea principals [deoarece
actele de violent’ sau amenintarea trebute SA fie, Tn principfu, conco-
imitente Gn scopul IuSrit bunulai) sau ulterioare furtului Gn scopul
PAStrarii bunului sustras, al asigurarii scaparii sau al stergerii urmelor)],
Be Va refine concursul dintre infractiunea de furt, pe de o parte, gi
infractiunea de loviri sau alte violente/vatamare corporala/amenintare,
dups caz, pe de alts parte:

 

cAnd actele de violenté sau ameninirile sunt exercitate fata de o
pluralitate de persoane, iar apoi sunt comise mai multe fapte tipice de
fart in dauna acestora, ver exista tot atatea infractiuni de talhSrie cate
persoane vatamate prin actele de violents sau amenintare exista:

nu este exclusS refinerea infractiunii de taInarie atunci cand actele de
Violent ort amenintare sunt anterioare furtului, find Insd comise In vederea
GSvArgini acestuia, dacd nu exists un interval de timp Intre exercitarea
Cconstrangerii si activitatea victimel dea da, a face sau anu face cova;

 

fractiunes de talhSrie absoarbe infractiunes de lipsire de libertate in
mod nelegal, cand pe parcursul comiterii faptel victima este lipsita in
Soncret Ge libertaten de migcare; dack dupS comiteres Fapte! victima
ramdne In continuare Hpsita de libertate, talharia va fi repinuta in concurs
cu infractiunes de lipsire de Hbertate In mod nelegal;

 

dacs [Sptuitorul # actionat cu intenfia direct de a provoca o vatimare

Integritatit corporale a victimel. se va refine concursul dintre talharie tr
forma de baz& gi Vatimarea corporals;potrivit noului Cod penal, constituie talhSrie simpls, iar mu calificats
SSvarsirea faptel: a) de dou sau mai multe persoane; b) In timpul unei
calamitati, In aceste tpoteze raspunderea penala find agravats ca urmare
@ retinerii circumstantelor agravante legale prevazute de art. 77 lit. a), ©).
=) NCP; totodats, noul Cod penal nu a mal prevazut drept tmprejurari
agravante sAvarsirea faptei Intr-un loc public sau consecintele deosebit de
Brave ale faptetFisa nr. 36
TALHARIA URMATA DE MOARTEA VICTIMEL

  

(Sy). pARTEA TEORETICA

@® ovservaru:

4. reprezintd taiharia (simpla sau calificatay care a avut ca rezultat
practerintentionat moartea victimel:

Vo dacs moartea sa produs ca urmare a exercitarii cu intentie (directs

net, intractiunes

 

sau indirectS) a unor activitsti violente asupra victi
de talharie/talharie calificatt poate fi retinuta in conc!
calificat previzut de art. 189 alin. (1) lit. d) NCP (pentru a inlesni
sau a ascunde sAvargirea unel infractiuni);

 

 

mare practerintenfionata sinucideres victimel

 

}—= 2. dact fapta a avur ca u
xe va refine numai infractiunes de tilhirie sau
deoarece urmarea mai grav’ nu mai este prevazuts de lege In art. 236

     

 

hiiie calif

J—+ 3. daca are loc © tentativ’ Ia infractiunes de talhsrie/talharie calificats,

 

urmats de moartea practerintentionatS @ victimei, se ve ap!
pedeapsa prevazura de lege pentru infractiunea consumats prevazuts,
de art. 236 NCP, respectiv inchisoarea de la 7 la 18 ani gi interzicerea
exercitarit unor drepturi:

 

L_. 4. daca tatharie imbraca forma infractiunti progresive, se va epuiza la
momentul producerii rezultatului mai grav (moartea victimes).Figa nr. 37
ABUZUL DE IiNCREDERE

1. PARTEA TEORETICA

 

1. DEFiInnyia LEGALA

 

Fapta persoane: care, detingnd cu o:
mobil al altula, si-] Insusgeste, dispune de el sau W folose

romtitus [are 238 alin. (1) NEP]

ta pe nedrept ort refazs at

 

—

2. STRUCTURA INFRACTIUNI

 

 

 

 

 

 

 

a. jactare = Gent gE MIRpRIS eocaIe weremtonnn te
retedtin (entkimentubud. o jeeuediel wad. a de
2. Material a. bunul mobi Cprm natura sa on prin

anticipatic) corporal.

     

 

Valoare

de principiu, bunul

 

 

 

nefungibil:

S“punul poate f neconsumpeibit sau
consumpubil, In acest caz Hind ina
hecesar ca detindtorul sA nu ff avut

 

 

dreptul de dispozitie asupra bunulul:206 | Abuzul de tncredere

 

|. ob bonurile imobile prin destinatie:

|—+ «. inscrisurile care au © valoare economics
orl cele care preaints © semnificae
Heosebits pentra persoana vatimatt:

|__, a. veniculete (nu doar autovehiculele);

 

L_. c. tesuturile, celulete sau organcle care au
fost prelevate cle lao persoans.

Corinta esentials: bunul mobil sa fe defmut
cu orice titlu, adich Tn temeful unui raport
juricke netransiaty de proprietate. prin care
& fost fansmish in mod legal detentia
Bunului cu an anumit scop, existind, core
Intiv, obligatia restitu

 

Ho bonulai: simphal
contact material nu echivaleaz’ cu transmi-
terea detentiel sau a posesiei

 

B. Subiect 2. Activ + a. Remijiocit: orice persoana (fizica/ juri-

 

ics) cu capacitate penald care are
calitates de detentor precar al bunulul
mobil cu orice tity si cu un anumit
scop:

 

persoana
Sa transmis bunul in baza
unui Imprumur de consumarie nu
poste A subiect activ nemijlocit al

  

= comodatarul poste fi subject activ
nemijlocit al infracuunit:

 

L_. bu. complice sau instigator: orice pe

 

 

A (fizied/juridicd) cu capacitate
penala: coauter poate f numat o per
Soank care are calitatea de detentor.~ orice persoana fizica sau juridics de Ia care
autorul a primit In detentie un bun mobil, oa
orice titla sf cu un anumit scop.

 

 

S. Datura
oblectiva

 

2. Blement
material

 

[— @. insugirea pe nedrept a bunului mobil

neredintat intr-un anumit scop:

Vo fapta este tipica chiar dacs deten—
torul are un drept de retentic
seupre bunulud:

[— b. dispuneres pe nedrept de bunul mobil

Incredintat Meeun anumie seop Gacte,
do dispozitie juridics sau materials);

Yo fopta ©
torul are un drepte de retentte
asupra bunulud

 

te Upics chiar dacs cdeten-

 

|» «. folosirea pe nedrept a bunului mobil

ineredinfat intr-un anumit scop;

V consttuie infractiune atar fapte
celui ciruia fon incredintat un
Ban mobil care Ht folosests desi nu
avea acest drept (uuul tn baza
earuia bunul este detinut nu por
mitesu folosirea bunului), cAt ai
Fapta celut care foloseste bunul in
ait cop decft acela pentru care ina
Fost incredintat (etlul fm baza
ciruia bunul ste detinut permite
Im anumitt terment si conaiti. tar
ditt decar cole stipulate de stlu):

 

 

 

 

L_. a. refusul abusiv de restituire a bune-
lat mobil Increaintat Inte-un anume
scor:208 1 __Abuzul de incredere
i Voeste necesar ca detentorul sa :
refuse, in urma unei cerert de res
: Hiuire, expres sau tacit. In mod
; nejustificat restituires bunului, in
scopul de a sil insusi:
V fapte nu este tipica im cazul in care | |
detentorul invocs un drept de| |
retentie asupra bumului.
2. Urmarea | - Tmposedarea faptuitorului gi producerea | |
imeaiaca Manu prejudiciu proprietarulat |
Br Lepatura de | - reaultd din materialitates faptel, nefiind ne-
{ caumalitate | ceuar #8 fie dovedits.

 

| 1D. Tatura —intentia directs saul
subiectiva - nu prezine’ importants scopul sau mobilul cu care a fost
comisa fapta

nairocts;

 

 

 

 

 

 

| E. Forme 1 Acte © posibile, dar neineriminate:
pregatitoare
2. Tentativa p+ a posibla (cu exceptia tentative: la

refuzul de restituire care nu este
posibila), dar neineriminata:

 

be “hice cast exes mapa pesteeceend
de restituire @ bunulat mobil, ten
takin erin aut pamela,

 

 

 

3.Consumare | —* a. fapti consumata: in momentul
insusich pe nedrept a bunwlus, al
dispunerii, al folosirii pe nedrept de
| bun, respectiv al refuzului nejuse-
Feat de restituire (iupractiune instan—

tance):L_W b. rapes epuiszats: poate  comisa in
form continuata (cu exceptia situs
{ici fn care fapruitorul = refuzat suc~
cosiv restituirea unui bun la diferite
intervale de timp), epuizandu-se
dupa efectuarea ulumului act de
executare (unitate legala)

 

 

 

® ©. osservatn

1. infractiunes de abuse de incredere poate fi comiss yi de o persoana care are
un drept de retentie cu privire Ia bunul Mobil, isa numai im primele tet
modalitati alternative ale elementulus material Gru gi im modalitatca
refuzului de restituire):

 

2. nu constituie fapts tipicd de abuz de Incredere nerestituirea unui bun mobil
la data expirarii termenului pentru care fusese Ineredintata detentia. tn
Hipsa unel cereri ferme de restituire cin partes persoanel Indreptatite #8 ise
restitute bunul;

9. dock fptuitorul realizeaza mai multe modalitst! alternative ale elemental
material al infractiunii, nu va exista un concurs de imfractiuni, cio singura

nfrnctiune ce abuz de Incredere, care se consuma fm momenta) savarsiris
prime! activitati infractionale.

 

 

 

 

 

G. Conditii de proceaibititate | -—» 1. actiunea penalS se pune in mise
si pedepsibilitate care la plingerea prealabils a per
soanet varamate (art. 258 alin. (2)
Nepi;
J—+ 2. raspuncterea penals este ints
turata prin retrageres plangerit
Prealabil
L_. 3. dacs fapta este comiss in mo-

dalitates refuzului succesiv de
rastituire « burului, termenul de210 | Abuzul de tncredere

formulare a plangert
curge de la

prealabile

primul refuz de

 

(Deosebiri: Furt — Abus de incredere

 

 

 

 

Furt Abus de incredere
Ovicct materiak un bun | 1. Obiect material un bun mobil, de regula,
mobil individual determinat, nefungibil, ne-
consum pubil
2. Situatia premisa: nu extol 2. Situatia premisa: existenta unui raport,

juridic netransiativ de proprictate, in
aza cAruia (ptuitoral detine bunul cu

un anumit scop.

 

3. Elemental material: luares pe

nedrept a unui bun (depo-

sedare gi imposedare); depo-
sedarea se realizeazd Arh
Acordul proprictarulur sau a

poscsorulas legitim

3. Elemental material:
mobil de cAtre detentorul precar care i
Sthpaneste in fapt dispuneres sau
Siren pe nedrept de bunul mobil
refuzul nejustificat de restieuire
mula mobil unes

Tneugires bunului

 

foler
a bu-
cerert de

restituire; deposedares
Proprietarulut sau al poseso-
lui legitim Ine’ Imposedares ee rea!
zeazi abuziv:

 

 

4. ‘Tentativa: este posibila st

 

 

Tentativa: posibils (in modalitatea insu
eau dispunerii pe nedrepy.

Reincriminats; in cazul comiterit

prin dle restituire a

iri dar
faptet

refuzul bunului

 

mobil, tentativa nu este posibils,AIA ML PARTEA PRACTICA

ATA wersoana cireia i oa Incredingat de catre polifie un bun in custodie nu
sSvarseste infractiunes de abuz de incredere dacd dispune de el,
folosindu-i sau reruzd a-] restitu: proprietarului, deoarece raportul juridic nu
exists intre custode 9! proprietar, ci Intre custode gi organul de politic, fats
dle care eo are Gbligetia dea nu tnetrSina, distruge sau modifica bunul si de
Bol restitul la cerere (C.J. s. pen. dec. nr. 2941/2003),

 

  

Instrainarea de catre muncitor a unui bun ce iva fost incredintat pentru a-
fleet Tm iproceaul wanctl constibata intcectiniew de faxy cea Hd seen aa
nbuz de incredere, deoarece fAptuitoral nu posed sau define bunul

 

tue, patronul pastrand, cin punct de vedere
juridic, poxcsia gi detentia bunulul (C.J. s. pen. dec. mr 1197/2000).

ATA. rapta incutpatutu: care, sub pretextul schimbarit unor bancnote ulterior
restitulte, Tsi Insugeste o sum& de bani constituie infractiunes de
ingelactune, si nu cea de abuz de mncredere (GA. Tag 5. pen. dee
mir. 29/2002).

 

 

ATA pentru consumarea infractiunit de abuz de

 

credere, in modalitatea
refurului de restituire, mu se core ca restitufres bunulut mobil sa fie
SOliciats numat de cAtre acela care la incredintat fptuitorului, ier refuzul
S8 Se product numai Fath de acesta: solicitarea se poate face si prin

 

mandatar ori de citre succesor, dacs acesta din urmi posed’ certificat de

 

mogstenitor asupra bunulul incredi

fat de defunct (FS. 5. pen, dee.
nr 2534/1083)Figa nr. 38
ABUZUL DE INCREDERE PRIN FRAUDAREA
CREDITORILOR

 
   

1, PARTEATEORERIOA

So 1 permyrypia LEGALA

Fapta debitorului de a Instraina, ascunde, deteriora sau distruge, in tot sau
in parte. valori ori bunurt din patrimoniul situ ori de a invoca acte sau datori
fictive In scopul fraudarii creditorilor (art. 239 alin. (1) NCP].

Noul Cod penal prevede ca forma asimilatd a infractiunii fapta persosnci
care, gtiind ci nu va putea pit, achizitioneaz’ bunuril ori servicii producand o
pagubs creditorulus (art. 239 alin. @) NCP]

<2. srRUCTURA INFRACTIUNT

    

 

= relatiile sociale referitoare la patrimontu gi 1a
erederea im cadrul raperturiler juridice
tre creditor si debitor.

4. Juridic

  

 

@. bunel mobi (prin natura sa on prin
Anticipatic) corporal, animat sau nea
nimat, aflat In proprictatea debitoruli,

2. Material

care are o mininS veloare economics;
Bunul poate Ring#bsl/nefungibil,[ =e. bunusie imobile apartinand Gebito
ruled
J» «.valorile din patrimoniul debitorului:

L—+ a. bunurile si serviciile achizitionate de
debitorul aflat in incapacitate de plata.

 

B. Subiect

 

 

[> a. nemijloci
a. 1a forma de basa: orice persoans
(fizies/ juridicay cu capacitare
penala care are calitates de debitor:
21a varianta asimilats: persoana
(fizics smu jurictica) care achizi-
Hloneaza un bun/serviciu stiind cA
null va putea plat.

 

L_. ». complice sau instigates: orice per-

Jeans (Gizick/juridica) cu capacitate
Penald; coautor poate fi mumai o
persoanS care are calitatea de
codebitor:

 

 

“orice persoan& Fizicd sau juridica, de drepe
public sau de drept privat, care are calitatea

 

 

© Catura
obiectiva

 

2. Element
material

 

patrimonial esur

V presupune efectuarea de acte de
dispositie cu titlu oneros sau
gratuit @ansere — cump&rarea,
donatic, schimb etc) prin care
debitorul igi micgoreazé activul In
frauda creditorilor sai:

Vieste necessr ca, urmare @
GnstrSinarilor efectuate, creditorul214 1 Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor

 

sa nu ist mal poata satistace

creanta prin urmarires altor

bunuri ale debitorului:

|» &. ascunderea de valori ori bunuri din

patrimoniul sau;

| + c. deterioraren de Valori ori bunuri din
patrimonial su;

J» 4. distrugercs de Valori ori bunuri din

patrimoniul sau:

 

L_, ©. invocarea de acte sau datorii fictive

Prin toate modalitstile alternative enumerate
mat sus se realizears o diminuare a patri-
moniului debitorului in scopul sustragerii de
la o Viitoare executare slit, In scopul afectirit
gajulut general al crectitorilor

 

 

D. Variants
asimilats

 

achizitionarea de bunuri ori vervicii de catre debitoral

aflat in incapacitate de plata;

Vo debitorul, cunoseand incapacitatea de plata in care se
AMS, achizifioneazs bunurl sau servicit agravandu-si
Starea de Insolvabilitate de facto:

V incapacitates de platS trebuie s& existe la momentul
achizitionarii bunulul/serviciule

 

V creditorul

 

1 trebule sé alba cunogtints sau si aibs

 

posibilitates de a lua Ia cunostints

 

Vonu este tipics fapta celui care achizitioneass
bunuri/servicll, are capacitates Financiara de a le pla,
ined refuse plate.

 

 

 

2. Urmarea
imediats

- 1a forma de baz:

 

: starea de pericol creata
Prin provocares une stiri de insolvabilitareERE) | 21s

 

de fapt a debitorulut Gnfractiune de pericol
conecret:

in cazul formei asimilate: producerea unui
prejudiciu creditorului Gnfractiune de rezultat)-

 

3. Legatura

~ trebuie dovedits legatura de caucalitate intre
de couzalitate

Fapta Hpicd gt urmarea imediata

 

“1a forma de baz:

 

intentie direct:

 

 

- 1a varianta asimilata: intentie clirects sau indireces

 

B Forme 1. Acte = posibile, dar neincriminate,
prepatitoare

 

 

2. Tentativa | - posibils (perfects sau imperfecta) gi incr

 

 

[— =. fapts consumata: infractiunes in forma

Up se consums fm momentul produ-
ceri urmarii periculoase, iar in forma
asimilaté, in momentul comiterii fap-

tei Hipice gi prejudicierii creditorulaiy

 

LL... tapta epuizata: poate f comisi in
forma continuata, epuizandu-se dupa
efectuares ultimului set de executare
(unitate legalay,

 

 

 

@® co. osservatu:

2. atAtin forma de baza, cat gi fn variant de bazs infractin

 

2. infractiunca comiss in forma de bazs poate fi retimuta In concurs cu cea
comisé in forma asimilars;

pluitorul realizeazd mai multe modalitati dintre cele prevazute de
(le incriminare pentru forma de baza [art. 239 alin. 2) NCP se va,216

1 Abuzul de tneredere prin fraudarea crediterilor

 

5.

yetne evargirea unei singure infractiuni care se consumA In date
bavacgirii primei activitati infractionale;

sustragerea unui bun de sub sechestrul
Ghementele constitutive ale infractiunit
Greditorilor, ci infractiune:

ack subiectul activ nemijlocit al formei de baz8 are calitatea de comer
Giant, se va retine infrachiunea de bancrut frauduloas& dack fapta este
Somisa prin falsifiearea, sustragerea sau distrugerea evidentelor debi-
torulai orf ascunderea wnei parti din activul averii acestuia,
datorii inexistente sau prezentarea In registr

legal aplicat nu Intruneste

de abuz de incredere in frauda
na de sustragere de sub sechestru (art. 261 NCP):

 

infatigares de

ele debitoralut, in alt act sau in
Situatia financiard de sume nedatorate, ori prin instrAinarea,

insolventa a debitorulul, a unei parti din active

 

in coz de

 

 

rT

Conditii de procedibilitate 3. actiunea penal se pune tn miscare
pedepsibilitate

ja plangerea prealabild a persoanei

vatamate (art. 239 alin. (3) NCP};
© 2. rispunderea penala este inisturats
? prin retragerea plangerii prealabileFiga nr. 39
GESTIUNEA FRAUDULOASA

1. PARTEA TEORETICA

S_._ permrgia LEGALA

Pricinuires de pagube unet

 

persoane, cu ocazia administrarii sau con
servari bunurilor acesteia, de persoana fizick sau juridics care are ori trebute sit
dibs grija administrarii sau conservarii acelor bunuri fart. 242 alin. (1) NCP]

—

2. STRUCTURA INFRACFIUNIL

 

A. Obiect a. Juridic - patrimontiul si relat
protectia  patrimoniuls
detentie:

 

sociale referitoare la

 

= poses

 

 

2. Material [> a. in principe, o universalitate de

bunuri mobile gi/sau  imobile,
consumptibile sau neconsumpt
bile Gnclusiv drepturi

 

 

 

 

de creanta) apartinand altei per-

 

ca exceptie, poate constitui object
material si un singur bun ce este
SuscepUbil de a fi gestionat.218 | Gestiunea trauduloasa

 

B. Subiect 41. Activ a. nemijlocit: orice persoana Gizica/

juridies) care are ca atributii Gn
temeiul Unui raport juricic) acai
universalitati de | bunuri/bunului
altuia si care mu are calitatea de
functionar:

 

 

Vo im cazul primei variante agra-
vate, persoana evand calitatea
de: administrator judiciar, lcht
dator al averii debitorului san de
reprezentant sat prepus al acestora;

complice sau instigator: orice per-

Seana (fizica/juridica) cu capacitate

pensls; coautor poate # numai o

persosn care are calitatea specials,

ceruts de lege.

 

 

2. Pasiv fra: persoane (Fiz

 

SfpuridicS) al/a chret
bun/universalitate de bunuri este

 

Administra/A sau conservava de

Feptuitor:

Vo in cazul primet variante agravate
debitorul aflat In stare de insol-
venta:

 

Leb. poate exista o pie

 

biecti pasivi atunei cand bunul sou
universalitatea) de bunuri date

 

Gn administrare sau conservare
apartin mai multor proprietart

C. Latura 2. Element - administrarea sau conservares frauduloass:

obiectiva material

 

Gctiune sau inactiune) prin care se produce
in projudiciu persoanel vatamate,2. Xiemmecs _Stiodianscn anil paieciar,
imediata

3. Legaturade |- trebuie s& existe Intre activitatea infrac
cauzalitate Honals si prejudiciu gi trebuie dovedita

 

 

subiectiva:

 a. tnsugirea pe nedrept « bunulul ajuns din eroare sau
asimilaes fortuit in posesia (pt fn termen de 10 zile
din momentul In care faptiuitorul a cunoscut ca

 

 

 

bunul mu ii apartine:

 

L_~ u. nepredarea Dunului ajuns din croare sau fortuit in
Posesia faptuitorului in termen de 10 zile din
Imomentul in care fptuitorul a cunoscut c& bunul
chu #1 apartine:

Y constituie © imeriminare nous introduss prin noul Cod

penal:

~ noul Cod penal consacré astfel o prezumpie absoluta de

Gnougire @ bunului din eroare sau fortuit in posesia faptui-
torului fn termenul de 10 zile

 

¥. Forme a Acte @. posible Gin modalitstile dispuneri
pregatitoare de bunul gisit ori Insusirii bunutai
ajuns din eroare sau in mod fortuit

 

 

Ia faptuiter), dar neincriminate:zeae! 22

Uo bin casul comiterii faptei prin NEPF=
darea bunului, actele pregatitoare

nu sunt posibile

 

 

 

[— = posibna Gn modalitapile dispuncrt
de bunul gSsit ort insugirii bunulus
ajuns din eroare sau fortuit 1
fSpeuitor), dar neincriminae:

 

[+ b. in cazul comiterti fapte: prin nePre-
darea bunulus, mu este posibils

 

3-Consumare | Infractiunca se consuma:
[> «1a expirarea termenului de 10 zile: 3
cazul sSvargirii faptei in mode~
litatea nepredarii bunului gacit Sau
ajuns din eroare ori =
posesia fiptuiterulal,

 

 

i bo la momentul dispunerii de bunul
BSsit ori al Insugiri? bunului ajuns
din eroare sau fortuit Ia Faptultor,

 

 

 

 

@® oc. osservarn:
2. nu constitufe bun gdsit: bunul abandonat orf Isat temporar firs
veghere de proprietar; animalul care se Indeparteazd de spatiul unde est]

Hnut In mod obignuit de proprictar In scopul de a se lira:

supra

bunul uitat de posesor sau detinator intrun loc unde acesta gtic eX La Isat

sf unde se poate Intoarce oricAnd sil reia (deoarece persoana vaeamat® OU
= pierdut posesia sau detentia lui. Insugirea unui asemenea bun de catre

acela care gi-a dat seama ci bumul a fost ultal yi mu pion
a bunulut gsi);

 

Infractiunea de furt. simu accea de tasugive
se 10 zile este un termen de drept substantial care se calcules2

  

 

   

potrivit art 186 alin. (1) NEP.226 | Insusirea bunului gasit sau ajuns din eroare 1a faptuitor

 

HL. Conditit de procedibilitate - impScares inlstars raspuncerea
gi pedepsibilitate penal.

 

 

ATA I. PARTEA PRACTICA

ATA rapta unui sofer de taxi de a-gi Insugi un obiect uitat de un calstor in auto~
Vehiculul condus de el constituie Infractiune de furt, iar nu aceea de
Gnousire a lucrului gasit (T-M.B., . a Ia penal, dec. nr, 2001/1975).

 

ATS un wun uitat de posesorul su Intr-un anumit loc, in prezenta aceluia care
Ulterior gil Tsugeste, mu poate constitul obiect material al infractiunts,
Uvoorece nu este bun g&sit: Insugires acestul bun constitute infractiunea de
fart CES. 6. pen. dec. mx. 1680/1971).Figa ny. 42
NSELACIUNEA

 

 

 

(SJ) 1. PARTEA TEORETICA

 

S_. DEFIN7yIA LEGALA

 

Infractiunea ce consti In inducerea im eroare a unei perscane prin
prezentarea ca adevarata a unel fapte mincinoase or! ca mincinoasé a une fapte
injust, pricinuindu-ce o pagubs materials [art 244 alin. GQ) C.per.]

n scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial

 

 

= 2. STRUCTURA INFRACTIUNTI

 

Ar Gpisst a Jariaic patrimoninl gi Folabils socials
In pesiettin pa bSeneites
actelor frauduloase.

 

   

 

2. Material = =. bunuri mobile corporale cu o va
—e &. bunuri imebile;

 

rigurile eu valeare patrime-
niala Glo cxemplu, cele referitoare la
un drepe de creanta ori Ia un drept

 

 

 

 

 

 

real),
B. Subiect 2 Addy hndos | Snes persceae (GE ;GMEIGE) En capac!
coautor, tate penals.
instigator,
complice) eae =226 | _inselaciunea

 

2 Pasiv

VW persoana (fizica/juridica) care a suferit
tin projudicis ca urmare = comiterii
fapten:

v poate fi principal: persoana
prejudiciata;
bs sceundaer persceria

A suferit seu nu o pa.

guba,

 

 

© Tatura

 

 

Zc Element
material

Vinducerea in ereare a unel perscane
erste

fra. prezentarea ca adevarata a
lunei fapte mincinoase;

 

Le prezentares ca mincinoass 3
uunci fapte adevarate.

Vo fapta poate fi comish atae cu
piilejul fnchelert) unui contract,
cat si Intr-un cadru extra-
contractual;

Vo fapta poate Hi comisa fic printr-o
actiune Gn cele mal multe
cazuri), fie print-o inactiune
(menfinerea in ecroare Ia mo-
mental incheferti sau executarit
unui contract asupra elemen-
telor cu privire la care faptui-
ara) a See a Ta Gicneaeae

 

 

cocontractantului care le soli-
citase In prealabil),

 

2 Urmarea

> producerea unul prejudicha material

 

 

imediata
3. Legatura de | - trebuie dovedit fapnal  @. idence imperfecta: este posible

gi incriminate:

[—> b. idonce perrecta: este postbila st
incriminata:
L_. c. cauze de nepedepsire: desis-
tarea gi impicdicarca producerit
rezultatulul.
producerit projudictuluty

 

 

 

L—> b. fapts epuizata: poate fi comics in
forma continuats, epuizandu-se
dupa efectuares ultimulut act de
executare (unitate legala)

 

 

 

 

@®D a. opservaru:

4. noul Cod penal a renuntat In incriminares distincta a ingelsciunsi Pp:
Fonpantii sal prin crtiterea de cocuri, aceste fapte find acoporite fis de forma ce
basi a infractiunii, fie de variant agravard:

2. neul Cod penal nu mai prevede variants agravatd a ingelactunti care a

Produs consecinte deosebit de grave, valoarea prejudictului urmand a
avuta in vedere la individualizares pedepse::230 1 Ingelaciunea

3. utilizarea de calitapi mincinoase pentru a realiza inducerea sau men
tinerea in eroare poate constitui infractiunes de uzurpare de calitsti
Sficiale ori poate A realizat® prin utilizarea unor inccrisuri falee sau pe
calea unui fals in declaragit:

 

4. spre deosebire de infractiunea de furt, unde infractorul ia un bun din
posesia sau detentia altuia. fard consimfamantul acestuia, In scopul de a
gi Tneugi pe nedrept, operand astfel atst o deposedare, cat si o

mposedare, in cazul infiactiunt de tgeldciune persoana vAuimats pierde
proprietates, posesia sau detentia bunului prin transmiterea acestuia

CStre infractor In urma manoperclor dolosive efectuate de acesta: astfel,

persoana VAtimat’ este mai inti indusS in eroare, iar apoi efectueazt

Actul de dispozitie cu caracter patrimonial care ti produce un prejudiciu;

 

 

plinirea obligatitior contractuale de catre una dintre parti ce are ca
Linmare producerea unui prejudicia cocontractantulad nu implica svar
Sires infractiunii de ingelsciune in Hpsa wnci activititi de inducere in
Groare prin prezentarea denaturats a realitatii la momentul tncheierii

 

 

FI. Conditii de pedepsibilitate |- actiunca penalise pune tn migeare din
1 procedibilitate oficiu, ins& poate intervent Impicarea drept
7 caucd care inlAturs rispunderea penals

AIL ,

 

 

PARTEA PRACTICA

 

AUB entra oxistenta infractiunii de ingeliciune este necesar, printre altele, ca

manopercie dolosive folosite de infractor s& fi avut ca recultat pricinuires
line! pagube. In cazul cand inculpatul a folosit manopere dolosive pentru a
acoperi lipsa din gestiunea sa, produsd prin fapte anterioare, aceste
manopere nu pot constitus infractiunea de Ingeldiciune, atata vreme cat ele
uurmareau acoperires unui prejudiciu deja existent, iar nu cauzarea unei
not pagube (T.S., s. pen, dec. nr. 2384/1973).ATA Actor a1 intractiunit de inselactune poate #1 mumai persoana care, pre-
zentand nemijlocit ca adevarate fapte mincinoase sau ca mincinoase fapte
Bdevarate, Induce In croare o altA persoand, in acopul de = obfine pentru
Sine eau pentru altul un folos material injust. Orice alte actiuni prin care se
contribuie la s&v@rgirea infractiunit de ingelaciune, der prin care’nu se
Fealizenzd nemijiocit Insdsi actiunes de inducere in eroare prin prezentarea
denaturaiA a realitAtil pot constitul acte de inlesnire seu de ajutor in
Vederen comiterii acestel infractiuni, deci
conutorat CFS. 5. pen. dec. nr. 2225/1970)

 

 

mote Ge ccmplicitate, gf sun 

Distrugerea,
bun aparfinand altel persoane sau tmpiedicarea ludrii m.

1. DEFINIFIA LEGALA

Gegradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui

 

sarilor de conservers

ori de salvare a unui astfel de bun ori inlaturarea maAsurilor luate [art 253 alin. C1)

Neri

 

=>

2. STRUCTURA INFRACTIUNIL

 

A. Oviect

 

a. Jurtaic

= patrimoniul $i relapille sociale referitoare Ia
protectia patrimoniulut, a posesici ori a
detentiet

 

 

2. Material

[> @ bunul mobi corporal, animat sau
neanimat, care are o minima va-
loare economicd;

|» ». punurile tmobile;

 

L_. ¢. inscrisurile care au o valoare eco-
Remick ri eala eae preinee

semnificatie deosebita pentru per-

Seana vatémata, cu exceptia Inscr!

 

 

 

 

|234 | Distrugerea

 

surilor care constituie mijloace de
Probs intro procedura judiciars.
cand se va retine comiterea
infractiunii de sustragere sau
distrugere de probe ont inscrisurt
(rt. 275 NCP), sau un inseris aflat
In pastrarea Sau detinerea unut
funcHionar public, cane se va refine
comiterea infractiunii de sustra-
gere sau distrugere de inscrisurt
(ert, 259 NCP), ort un inseria ce
contine informatit secrete de stat
cand se va retine comiterea infrace
fiunii de neglijents in pastrarea
informatitier Gart. 305 NCP).

 

 

Cerinta esential&: bunul trebuie 33 apar-
tins unei alte persoane (fizice/juridice) ori
altel entitas decSt fptuitorul (la varianta
de baza),

 

 

 

a. Activ (autor,
inatigatox,
complice?

 

 

orice persoana (fizica/juridica) care
are capacitate penals:

proprictarul bunului nu poate fi
Subiect activ al variantei de bazS si
al prime: variante agravate a
infractiunii, insd poate A subiect
activ in cazul savarsirii faptel in
vreuna dintre celelalte variante
agravate [art. 253 alin. (3) sau (4)
Nery:

participatia penals oste posibilé in
toate formele: coautorat, instigare,
complicitate.Pasiv

 

= persoana (fizicd/jaridicA) cAreia fi aparfine
bunul distrus, degradat ori adus in stare de
neintrebuinjare de faptuitor

 

C. Latura
obiectiva

material

[— = distrugeres — incetarea existente!
fizice a bunutui:

 

J— ». degradarea — deteriorarea unui bun
ce are drept urmare alterarca sub-
stantel sau a esteticii acestuia:
pentru ca bunul si peats & utilizar
sau valorificat, este necesara efec-
tuarea cle reparatii:
[> © aduceres in stare de neintrebuintare
= imposibilitatea folosiri bunulut
potrivit, destinatic! sale; nu este
necesar ca bunul si fi fost distrus
sau degradat:
[+ 4. impicdicarea luarii masurilor de
conservare orf de salvare a unui

ban:

 

L_. eimiaturarea omasurilor luate in
Scopul conservarii ori salvarii unu:

 

 

 

~ distrugerca, degradarea, aducerea
de neintrebuintare a unui bun sau crearca
mpiedicarca Iadrii

 

   

unel stiri de perical prin =
masurilor de conservare ori de salvere a unui
bun sau prin Inlaturarea mSsurilor de con-

sorvare ori salvare a bunulul,

 

3. Legatura de
cauzalitate

 

 

~ result& din materialitatea faptel, neflind
necesar st fie dovedits,236 1 Distrugerea

 

eubiectiva

~intenpia directa sau indirects:

- nu prezints important’ scopul sau mobilul cu care = fost

comise fap.

 

. Variante
agravate

 

[> 2. disteugerea unui inseris sub semmatura privata, care

apartine in tot sau fm parte altei perseane gi
serveste la dovedirea unui drept de natura patei-
moniala, dack prin aceasta sa produs o paguba
[art. 253 alin. (2) NCP]:

distrugerca, degradarea sau aducerea Im stare de
neintrebuintare, Impiedicarea lusrii masurilor de
conservare ori de salvare sau inlSturarea mAsurilor
luate cu privire Ia un bun care face parte din
patrimoniul cultural [art 253 alin. (3) NCP];
V poate fi sivargits in calitate de subiect, activ
nemijlocit chiar si de proprietarul bunului;
distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de
neintrebuintare a unui bun, savargitS prin incen-
diere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc si
daca este de natura 4 puna in pericol alte persoane
sau bunuri [art 253 alin. (4) NCPI;
V nu este necesar ca starea de pericol #4 se fi produs
efectiv, find necesar ca fapta sa fie de natura 58
PuNS in pericol alte persoane sau bunuri;

 

V poate fi sAvargita gi de proprietarul bunului.

 

F Forme

 

pregatite:

~ posibile, dar neincriminate.

  

 

 

2. Tentativa - tentativa este posibils in toate formele, inss

este incriminata numa la variantele agra—
vate prevazute de art. 253 alin. (3) gi (4)
NeP.pe = fapta consumata: in momentul ofec
fudrii activitagis infractionalc:

 

  

Le b. rapes epuizata: poate fi comisa in
forma continuats, epuizanduse
ultimulai act de

dupa efectuarca
executare (unitate legals)

 

 

@ co. osservatm

4. In cazul tn care, dupa comiteres infractiunii de furt (simplu sau calificay,

hoful distruge bunul sustras,

(leoarece hopul se comports

Putand SA cispuna de el, inclusiv prin distrugere), iar nu un concur ce
infractiuns Intre furt gi infractiunea de distrugere; totugi furtul se va retine
tn concurs cu distrugerea, daca aceasta din urma cote comisa in vreuna

 

dintre variantele agravate pre

corespondentei sau in furtul cah

se va refine numai infractiunea de furt
ca un -proprictar” fati de bunul sustras,

@ si @ NCP;

wazute de art. 253 alin

infractluneda de violare a

Licat savarsit prin efractic.

 

HH. Condifii de procedibilitate
si pedepsibiitare

 

~ actlunea penala pentru forma dp a infrac
fiunit si pentru prima variants agravata
fact. 299 alin. @) NCP] se pune in migcare Ia
plingeres prealabils a persoanei vatsmate, Tn
aceste ipoteze rispunderea penald este mia
rurata prin retragerea plangerii prealabile2320-1 Disteugerea

AYA I. PARTEA PRACTICA

ATA pogradarea tmbractmintei persoanei vata

mate, ca urmare a violentelor

Ge Inculpat in incercarea de a-gi asigura scAparea,
Sufractlunes complexa, unicS, de talharie, In care fapta de
Giovugere este absorbita, intrand im confinutul infractiunii de tarnarie
(CSI. 5. pen., dee. nr. 3411/2000),

 

ATA impieaicarea stingerit

junui incencdiu cauzat de © persoana in propria

gospodarie, din negljenta, constituic infractiunea de distrugere daca
Chane ssupra bunurilor altor persoane distruganducte. In

find de fata fm momentul declang&rit incendiulat,

Tuat nicio m&surk pentru limitarea efectel
de dugmanie ce existau

neendiul 5:

 

 

spets.

inculpatul nu a

 

fe acestuia gi, Aatorits relatiilor

nue el #1 vecinul respectiv, a Impiedicat pe
locuiterl ce au ineercat SA intervind pentru stingeres incendiult (C-SI.
5. pen., dec. nr. 1222/1998)Figa nr. 43
DISTRUGEREA CALIFICATA

(S]] 1. PARTEA TEORETICA

 

So permu7a LeEGALA

 

Gun sparpnand alte: peciemne anu impiedicaren luge tBsurilor de conservare
ori de salvare a unui astfel de bun ori inléturares mAsurilor luate, dack fapta a
254 alin. (1) NCP}

|. degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui

 

 

avutca urmare un dezastru

 

 

S22. sTRUCTURA INFRACTIUNTI

 

 

  
 

A. Obicet a Suridic ~ patrimoniul gi relatiile sociale referitoare la
protectia pate

 

SSA, ol Eee ol

 

2. Material =. punedameona:
Coe scat, aap, Serene wae

componente ale acestora;

Vo bunul poate ot apartina fap
tuftorulut,

 

 

B. Subiect 3. Activ Gutor, a.orice perseana (Fizica/juridica) care
coautor, are capacitate penals Grctusiv
instigator, preprivtarul bunulut);240 | Olstrugerea calificata

 

complice)

ToS biparticipatia penala este posibila in

 

2. Pasiv

~ persoana (fzicS/juridies) cAreia Hi apartine
bunul distrus, degradat ori actus in stare de
neintrebuintare de faptuitor.

 

Statue
obiectiva

 

2. Element
material

(+ a. distrugerea — incetarea existentel
fizice a bunulai;

[— b. degradarea = deteriorarea unui bun
ce are drept urmare alterarea sub-
pentru ca bunul sa poata fi utilizar
eau valorificat, este necesart efec-
cuarea de reparatii;

[+ ©. aducerea in stare de neintrebuintare

— imposibilitatea folosiri bunukat
potrivie destinatic! sale; nu este
Recesar ca bunul = fi fost distras:
sou degradat:

}—> 4. impiedicarea Iuarii masurilor de
conservare ori de salvare a unui
bun,

 

 

 

L_, e.miaturarea masurilor uate in
scopal conservarit ori salviiei unui

 

 

bun.
2, Urmaren ~ producerea unui dezastrur
imedine Y dezastrul = distrugerea sau degra-

 

darea (precum gi celelalte modalitati
normative prevazute de art. 253 NCP)
unor bunuri imobile ori a unor
lucrAri, echipamente, instalatii saucomponente ale acestora gi care a auut
ca urmare moartes sau watdinared corpo-
rel @ doud sau mat multor persoane
fart. 254 alin. (2) NCP]

 

3. Legatura de | - trebuie dovedita legstura dintre elemental

 

cauzalitate material $i urmarea imediat
D.Latare ~ practerintentic:
cubiectiva acs autorul a comis fapta cu intentie (directs sau indirecta).

se va refine concursul intre distrugerea calificatS gi omorul,
calificat/vatamarea corporala.

 

 

 

Forme 2. Acte ~ posibile, dar neincriminate.
pregatitoare
2. Tentava ~ posibilé of incriminats.

 

produceril dezastrului:

3. Consumare @. faptA consumata: in momentul

b. fapta epuizata: poate f comisa in
forma continuats.  epuizandu-se
dupa cfectuarea ultimului act de
executare (unitate legala),

 

 

 

 

® Ff osservarn

2. distrugeres seu degradares unor mijloace de transport in comun, de
marfuri sau persoane va constitul infractiunea de distrugere (art. 253). tar
nu cea de distrugere calificath;

2. dacd fapta de distrugere are ca object alte bumuri decat cele enumerate
limitativ de art. 254 alin. @) NCP sau are drept urmare moartea sau

 

vitimarea corporal a unei singure perscane, ae va refine comiteres
infractiunti de distrugere (art. 253 NCP) in concurs cu omorul (simplu sau242 | _Distrugerea calificats

ealificaty,

 

corporala, dups caz;

de art. 254 alin. (1) NCP.

lovirile smu VAtAmarile cauzatoare de

tmoarte ori vatimarea

tentative la infractiunes de distrugere urmatt de moartea sau yatamares
Corporala practerintentionata a dowd sau mat mulfor persoane se va sanctiona
cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea consumati prevazuta

 

G. Conditii de procedibilitate
gt pedepsibilitate

 

 

~ actiunea pensld se pune in miscare gi se

exercité din offeiu.Figa nr. 4a
DISTRUGEREA DIN CULPA

 

1. PARTEA TEORETICA

 

 

So 1. DEFINTIFIA LEGALA

Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare, din cules.
scarred (bum, hie: deci scest= qpartow Eipbastemtut, fn ica
savarsits pri

 

sul in care Fapta este
n incendiere, explozic sau prin orice alt asemenea mijloc sf dacd este
de naturd sd pund tr pericol alte persoane sau bunurt (art. 255 NCP)

 

 

S22. sTRUCTURA INFRACTIUNIE

 

A. Obiect a. Juriaic ~ patrimoniul 91 relatiile sociale referitoare 1a
Protectia. patrimoniulut, 9 posesiei or a
detent

 

 

2. Material [+ = banal mobil corporal, animat sau

 

 

L_. wb. bunurile imebile.

 

B. Subiect 1. Activ (autor, | p> a. orice persoana (fizicd/juridica) care
coauter, are capacitate penalaiz

instigator,

complice)

 

|» &. proprictarul bunutus poate fi

 

 

 

 

 

Sublect activ al infracthunit;244 |  Distrugerea din culpa

 

[U— < persoanele care au determinate

Inlesnit sau ajutat in orice mod, cu
intenfie, la savargirea distrugerit
din culpS vor f sanctionate pentru
instigare, respectiv complicitate la
infractiunea de distrugere (art. 253
NCP), iar autorul pentru infracti-
unea de distrugere din culps.

 

 

. Pasiv

= persoana (fizicajuridicS) careia Hi apartine
bunul distrus, degradat ori adus in stare de
neintrebuintare de faptuitor.

 

 

‘ Leture
obiectiva

 

 

2. Element
material

 

[—> & distrugerea — incetarea existente:

fizice a bunului;

[> b. degradarea — deteriorarea unui bun

ce are crept urmare alterares sub-

stanfei sau a esteticit acestuia;

wal SX poats fi utilizat

sau valorificat, este necesari efec-
tuarea de reparatii;

pentru ca bu:

 

Is ¢. aducorea in stare de neintrebuintare

= imposibittatea folosirii bunului
potrivit destinatiei sale; nu este
necesar ca burl |S fi fost clistrus
sau degradat:

 

fe esentiale:
elementul material se realizeazS

 

prin incendiere, explozie ort prin
orice alt asemenea mijloc, dacd exte
de naturd 2d pun tn pericel alte per-
soane sau bunuri art. 255 alin. (1)

 

 

NCP};Ci a. aistrugeren qecluie oil fix ae manure
84 pund In pericol alte persoare sau

burturi (pericol poterspial)

2. Urmares ~ potenfialitatea crearii unei stan de. perical
jonediats ca urmare a distrugerti, degradari, aducerti

Im stare do neintrobuintare a unui bur
potrivit noului Cod penal, urmarea imediats
Priveste pericolul la care sunt supuse alte

 

 

 

Persoane ort bunuri
im cazul variantel agravate, urmarea ime-

lata consta In produceres unui desasere

 

3. Legatura de | - webuiec a He doveditn

cauzalitate

 

~ culpa cu prevedere (ugurinfa) sau fra prevedere (imple,

 

 

 

 

D. Lature
subiectiva Brepoalay,
a > distrugerea, degradarea eau aducerea in stare de nefnere.
- buintare, din culp&, a unui bun, chiar dac&é acesta apartine
faptuitorulus tn cazul In care a avut ca urmare un docastre
[art 255 alin. (@) NEP1.
2. Foun. a. Acte Tne sunt pocibile
pregititoare
ZFeneative | —nu cere posibiia

 

3.Consumare |——* fapta consumats: in momentul in care
fapta este dle naturd si producs o stare

de pericol
aleXeuiosc elemental

activitatilor care
material.246 | Distrugerea din culpa

| G. Conditii de procedibititate

 

 

3 ~ mctiunca penalé se pune in miscare gi se
i pedepsipilitate exereits din oftciu.

 

 

 

AIA a cartes Practica

ATA transportarea unor mirfuri periculoase de citre persoane neautorizate si

ca moniearea uner dispozitii legale privind securitatea transportului,
Ciimats, de producerea unei explozit soldats cu moartea,

‘vatSmarea
corporala a mai

Gnultor perscane si distrugerea unor bunurl justifics
cpeecieres cS exista Vinovatie in producerea Infractiunilor de ucidere din
culpa, vat&mare corp:

raid din culpa gi distrugere din culpa (C.A. Galati,
=. pen. dec. nr. 130/2008).Fisa nr. 45
TULBURAREA DE POSESIE

([S]l 1. PARTEA TEORETICA

 

 

S11. DEFINTFIA LEGALA

 

 

a parte, fir’ drept, prin violenfa sau ameninta

 

Ocuparea In Intregime sau
ori prin dessuntarea sau stramutarea semmnelor de hotar 3 wrvai imobil aflat
Sinisa, Sra consimfamantul acestuia sau fara aprobare prealabua primita in
ort refuzul de a clibera imobilul astfol ocupat [art 256 alin. (1)

 

 

condigiile les)
NeP}

 

S22. sTRUCTURA INFRACTIUNIL

 

A. Obiect a Juriaie [= a. principal: relatille sociale referitoare
la protectia patrimoniulut gi a pose-

sici de fapt a bunurilor imobile:
L_+ ». secundar: ibertatea psihica a pe
Soanci, integritatea corporala sau

 

 

Siinaratea acesteia

 

 

an bun imebil seu o parte
esta

2. Material

 

in scesta. care se afl in po
Sau detentia unei persoane:

 

L_. bp. sccundar: corpul persoanei.24s 1 Tulburarea de posesie

 

B. Subject

1. Activ Cuter,

[> sorice persoanS (Szica/juridics) care

 

coautor, are capacitate penal;
i |—+ &. proprietaral bunului poste 6 su
pice Biect act al infractiunds, in cazul in
care ocupa imobilul aflat in posesia

legitima a persoanei vAramate:
L_. . participatia penal este posibila mn

toate formele,

2. Pasiv persoana (fisici/juridics) care are in

 

posesie (legitima) de fap bunul
mobi:

 

(—+ b. proprictanul imobilului, atunci cand
imobilul nu este in stapanires sa.

 

© Tatars
obiectiva

 

4. Element
material

= ccuparea efectiva, Mrs drept a unui
mobi aflat in posesin altuia, fara
consimfamantul acestuia sau farsi
aprobare proalabild primits tn con-
digiile legit (infractiune continua);

Y  Cerinte esentiale:
p> 2. ocuparea trebuie sa fie facut
(fara arept;

L—* 2. ocuparea trebuie of fie realizats
prin vivlenta seu amentntare ort
prin desfiintarea sau stramu-
tarea semnelor de hotar,

 

 

2: Urmaren
imediats

= trecerea, Fara crept, a imobilulut orf @ unet
PArfi a acestula in stapanires de fapt a FAp-
fultorulud

 

 

3. Legatura
de cauzalitate

 

~ rezultA din materialitates faptel, nefiind,
necesar sii fie dovedita.ers “intentia direct sau indirects;
sublectiva = nu prezinté importants scopul sau mobilul cu care a fost
comiss fapta.
Forme 2 Acte ~posibile, dar neincriminate.
pregatitoare
2. Fentativa ~ posibils, dar neincriminars
3. Consumare | p> a. fapta consumata: In momentul ocu-

Pari definitive a imebilulut seu =
tunes parti a acestuias

 

L_+ p. rapta epuizata: se epuizeazs in mo-

mentul in care inceteazs ocupares
FMr8 drept au cAnd infractorul eate
condammat definitiv pent
sires infractiunit de tulbura
peices,

 

 

 

 

 

 

@® ©. opsenvatm

 

semnele de hotar ori reperele de marcare nu constituie object material al
infractiunii de tulburare de posesie. cAnd fapta consta in desfintarea

fapta nu este Hipicd dacd proprictarul unui bun imobil detinut abuziv de
un tert occupa bunul, ,,tulburand” posesia abuziva a terpulut:

 

dacs, dupS instrsinarea imobilului, fostul proprietar refuza sa 1
pSriseascd, nu sunt intrunite elementele constitutive ale

 

nfractiunii de
tulburare de posesie. deoarece nu va exista 0 .ccupare”:

 

infractiunea de tulburare de posesie absoarbe

 

nfractiunea de loviri sau alte
Vielente in forma de baz’ prevazuts in art. 193 alin. (1) NCP. infractiunea
de amenintare prevAzutA de art, 206 NCP sau infractiunea de distrugere
prevazuta ce art. 253 alin. (1) NCP:250 | Tulburarea de posesie

 

5. infractiunes de tulburare de posesie se va refine In concurs cu infractiunes
de loviri sau alte violente In varlanta agravata prevazuta In art. 193
alin. @) NCP, vatamare corporalé prevazuts de art 194 NCP, cu cea de
santa) prev&zuts de art. 207 NCP orf distrugerea in varianta agravata [de
pilas, art. 253 alin. (4) NCP, cand fapta este comisS prin intermediul unei
exploziil:

 

 

 

6. dacs fapta este comish de tref sau mai multe persoane impreund, urmeazt

a fi retinuta circumstanja agravanta general prevazuta de art. 77 lit. a)
G. Conditi! de procedibilitate | —> ectiunea penalé se pune in migcare le
i pedepatbilitate plangerea prealabila a persoanei vata-

|» plangerea prealabils trebule formulacs

fm termen de 3 luni de Ia data Ia care
persoane vAtimatt a cunoacut persona
care i-a tulburat posesia:

 

retrageres plangeni preslabile tnlaturi
Hispunderea penali

 

 

 

 

BTA. i, paren rencnck

ATA niu comite infractiunes de tulburare de posesie cel care efectueazs
actiunes de ocupare a unui imobil in baza unui ordin de repartitie sau cel
care realizeard aceasta actiune in baza unei hotarart de evacuate (LOCI.
5. pen., dec. nr. 5670/2004)

ATA rapta inculpatuiul de 2 ocupa tn Tntregime o suprafats de teren ce se afla
mn posesia pArtii VAtamate intruneste elementele constitutive ale
infractiunii de tulburare de posesie, si nu ale infractiunii de nerespectare a1251
hotarari judecatoresti, chiar dacd anterior, printr_e sentinta civila ce nu a

fost pus& in executare pans Ia data comiterii faptel, inculpatul fusese

obliget s8 lase libera posesia gi proprictates terenului parti civile (CA.
Pitesti, 5. pen., dec. nr. 147/2009)

 

 

ATA rapt inculpatuiui de « ocupa o portiul

© din gradina sopiel fratelut sau,
prin desfintarea semmnelor de

hotar, nu constituie infractiunes de
tullsurare de posesie, Hpaindu-i elementul sublectiv, dack drepturile celer

doua parti aveau caracter litigios, iar Intre loturi nici mu era stabilit vreun
hotar (C.S.J. 5. pen.. dee. nr. 2263/1993),Fisa nr. 46
= ULTRAJUL

  

| PARTEA TEORETICA,

  

So permryia LEGALA

Ameninjarea siivargitt nemijiocit sau prin mijloace de comunicare direct,
) lovirile sau vatSmarile cauzatoare

 

lovirea sau alte violente, vSt&marea corporal
de moarte ori omorul savargite impotriva unui functionar public
Indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de sta aflat it oxercitarca
Hlor cle serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atributit [art- 257

   

alin. (2) NCP}
forme asinitate:

 

 

Constitui
mpotriva unut functionar public

 

@. s8vargirea unei infractiunt
care Indeplineste o Functie ce implicd exercitiul aurtoritapil de

stat ori asupra bunurilor acestuia, In scop de intimidare sau de

e. exercitarea atributiilor de serviciu

legstura cu

 

razbuna
[art. 257 alin. (2) NCP];
e8varsirea unei infractiuni impotriva unui membru de famitie al
public care indeplinegte o functie ce implics
asupra bunurilor acestuia, mn
public fart. 257

 

functionaralut
oxercitiul autoritati
scop de Intimidare sau de razbunare, in leg:

de serviciu ale functionarull

dle stat ori

 

atribufiilor
alin. @) NCP].= _ 2. srRucTuRaA iwFRAcTIUNTL

 

a. Juriaic [> @ principal: relapiile sociale referiteare
la respectul datorat autoritatiler de
etat 9f functionarilor care exercit® o
activitate In cadrul acestora: se
Aduce atingere prestigiulai functici
exercitate de persoana protejats:

 

L—+ ». secundar: relatiie sociale referitoare
la Hbertates psihics ort In intesri-
tates corporals seu sarStatea functl
enarulus public

 

2. Material [> @. corpul persoanei, cu exceptia cazului
in care faptn @e sivargeste prin

 

amenintare:
L_. bo. in cazu! variantelor asimilate, obiect
material poate fi si bunul fumctio-
narului sau al membrului de familie

 

B.Suviece | 4. Acuv (autor, | -—> a. orice persoand (fizica/juridics) cu
coautor, capacitare ponals:
instigator, L +  petephtic panei 

2. STRUCTURA INFRACTIUNIL

 

A. Obicct

a. Fariaie

= relatiile soci
autoritafilor cle stat

 

 

 

 

Ja varianta agravata: uniformele sau

asimilats;

semnele distinctive ale unei autoritart
publice

 

B. Subiect

 

 

3. Activ
(autor,

instigator,
complice)

 

 

_ participatia: penalaé este posibila in

orice persoana (fizies/juridics) cu capa
citate penala:

toate formele,rr 2

 

—unitetea sau instituta care realizeaz’ auto-

Fitatea de stat

 

© Eatura
obiectiva

2. Element
materia

 

 

 

p—> a. folosirea fara drept a unei calitayi
Oficiale care implicd exercitiul auto-
FLSE de stat Insouta sau urmata de
efectuarea unui act legat de acea
Le b. actu! cfectuar mu frebuie s8 inde
plineascd toate condifiile cerute de

valabil

 

 

 

 

 

 

2 Urmares ~ stares de pericol pentru sutoritates statului
imediats roman,
3. Leg&tura de | — result din materialitates faptci tipice, neue
cauzalitate Dulned sa fe doveaira

1D. Varianta asimila ——+continuarea exercitarii unei functil ce

 

implica exercitiul autoritatii de stat, dupa
ce functionaral public a picrdut Gem
porar sau definitiv) acest drept conform
Iegit.

 

 

E. Varianta agravata

comiterea faptei in forma de bass sau
de o persoana care poarta, far8
seme distinctive

drept. uniforme sau
ale unei autoritatt publice.

 

 

 

~intentic directs sau indirect

 

 

pregatitoare

 

 

~ posibile, darn262 | Uzurparea de calitayi oficiale

2. Tentativa

 

— posibils, dar neincriminats,

 

in momentul efec-
de catre persoana care
foloseste fra drept calitatea oficiala:

L_. 4. rapta epuizata: poate fi

 

3. Consumare | + a. fapta consumat

raarii actului

 

 

cemiaX in
forma continuata, epuizandu-se dupa
efectuares ultimulut

Guitare legala)

 

 

 

® #. osservarn

 

 

 

catitates oficiald este aces abilitare legala a unei persoane care exerciti ©
Ghunuta functie de a efectua acte ce intra In atribupiile functiel sale si care
pot produce consecinte juridice calitatea oficials trebuie 2&4 implice
EKreitiu? autoritdpi de tat, adic& acea calitate care implica exercitarea unor
Sixioutu in cadrul organclor puterii statale referitoare la Tuarea de masuri
cu caracter obligatoriu gi asigurarea respectirii lor

mu se va retine comit
288 ali

 

erea infractiunii de neexecutare a sanctiunitor penale (art
(1) NCP]. dack exercitarea functici a fost interzisS ca urmare a

Ablicarii peclepse! complementare, caz In care Infractiunes de uzurpare de
calitsti oficiale absoarbe aceacts infractiune,

1 Conaiai de
procedibitate $i
pedepsibilitate

ATA a carrer eractica

ATA apts incutpatutur de asi atribui fad drept calitatea de detectiv

 

 

Tactianca penal so pune in migeare Gi Se oxercita ain

 

 

 

particular nu intrunegte elementele constitutive ale infractiunii de uzurpare
Ge calitaqi oficiale. deoarece detectivul particular nu desfagoars o activitate
Co implicd exercipiul autoritatil (Irits. agi. s. pen. dec. nr. 739/1998).BIBS pegnizeree incutpatuiui in politist, eemath de indeplinires unui act
legat de acea calitate, imprejurare in care acesta a sustras prin violenga
bunuri aflate asupra parpii vatamate. intruneste elementele constitutive
atat ale infractiunii de t@tharie, c&t si ale aceleia de uzurpare de calititi
Oficiale, autonomia celor dous infractiuni decurgand din specificieatea
elementelor constitutive ale fiecSreia (C.A. Bucurest, s. a Ila pen. dec.
nr. 166/200).Fisa nr. 48
NEDENUNTAREA

 

(ll 1. PARTEA TEORETICA

 

7) 1. DEFINTTIA LEGALA

Fapta persoanei care, luand cunogtints de comiterea inci fapte previizute de
legea penald contra vietii sau care a avut ca urmare moartea unei persvane, nu
Ingtiinteaz& de indata autoritatile (art. 266 NCP).

 

= 2. srRUCTURA INFRACTIUNTT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ees ae = felnjiile sociale veferitoare Ia tnfapeuirca
justitien
2. Material anu are.

B.subiect [4. Activ Gutor, [-—> a. instigatorul si complicele moral:
coautor, orice persoana (fizica/juridics) care
instigator, are capacitate penala;
complice) 1b. coauroratul nu este posibil
2. Pasi stata

1 Latura 2. Element Somisiines incunostintarii de Tudela

obicctiva snaterial organelor de urmdrire penald ca privire le

Savarsirea de catre un tert a unel sapte previ
ute de legen penald contra wiefil env care a avut
ca urmare moartea unei persoane de care faptui-
torul are cunastints.2. Urmarea,
imedinta

< starea de pericol pentru infaptuires actulut
de justitie penela Gnfractiune de pericol
sbatract).

 

3. Legatura de
cauzalitate

ARSE Santina eae aaa ERENT
dovediral

 

1D. Latara
subiectiva

 

nu prezinta
Spice

intentia directa sau indirecta:

importanta mobilul sau scopul comiterii faptel

 

=. Forme

a. Acte
pregatitoare

= nu sunt posibite,

 

2. Tentativs

aie aoe pottia.

 

 

3. Consumare

[— + © fapta concumata: in momenta mm

care fSptuitorul care are in mod
cert cunogtinta de savargirea uncia
dintre faptele prevazute de legea

 

penal& limitativ enumerate de lee
mu denunts de Indara— fapta
muntoriektifons

 

L_. b. fapta epuiczata: poate & comies in

forma continuata, epuizandu-se
@ups efectuares ultimului act de
executare (unitate legals).

 

 

@® +. osservaru:

persoane, si nu doar pentru faptele intentionate contra vietii, fie atunci
Sand faptele sunt incriminate autonom. fie atunci cand acestea sunt
absorbite In continutul unef infractiuni complexe;

legea prevede obligatia de denuntare pentru toate faptele prevazute de
legea Penalé contra viefii sau care au avut ca urmare moartea unei266

L__Nedenunsarea

dack © persoana nu denunts comiterea uneia dintre infractiunile limitativ
prevazute de art. 266 NCP gi comite deopotriva gi acte de favorizare a
fSphuiterulsi sau de t#inuire, se va refine numali Infractiunea de
favorizare a fAptuitoruli, respectiv thinuire;

 

dacs omisiunea denuntarii priveste mai multe fapte prevazute de legea
penalé sAvArgite in aceeagi Imprejurare, se va retine o singura infractiune
Ge nedenuntare, pentru retinerea comiterii unui concurs de infractiuni de
nedenunfare find necesar ca faptele prevazute de legea penala s4 fi fost
comise succesiv.

 

se
nepedepsire

Causa speciala de 2. neden

 

mtares sSvargith de catre un

membru de familie (a se vedea art. 177
NCP);

2. situatia in care persoana care, inainte de

 

Ppunerea in migcare a actiunil penale Impe-
trive unel persoane pentru savargirea faptei
nedenuntate, Incunostinfeazs autoritatile
competente despre aceasta sau care, chiar
dups punerea in migeare a actiunii penale,
@ inlesnit tragerea la raspundere penali a
autorului sau a participantilor.

 

 

ARIAS i earcren practica

ATA paca ta sivarsirea unei fapte au participat mai multe persoane, acestea

nu au obligatia de denuntare si. ca atare. nu pot fi acuzate de sdvarsirea
infractiunii de nedenuntare (T.S., s. pen. dec. nr. 1871/1968)Figa nr. 49
OMISIUNEA SESIZARIL

 

1. PARTEA TEORETICA

=>

1. DEFUNITIA LEGALA

Fapta functionarulut public care, ludnd cunogtints de asvargirea unel fapte
previtzute de legea penala tA legaturs Gu serviciul, 1

 

 

cadrul caruia igi iInceplineste
Garcinile, omite sesizarea de Indata a procurorulul sau a organului de cercetare
penal (art. 267 NCP).

=> __-2. sTRUCTURA INFRACTIUNIL

 

a. Juriaic justivied,

 

j=] sociale reforitoare la infaptuirea

 

2. Material

 

a. Activ Gauter, |p—= a. autor: functiona:
eoautor, Ye

 

 

 

public:

ss instigatorul si complicele: orice per-
instigator,

 

sonns (izica/juridies) care are capa-
complice) citate penala;
L~ c. coautoratul nu este posibil.
2. Pasiv = staear

 

©. Latura

 

a. Element _ omisiunes sesizarii de indata a procurorulul
material

sau a organului de cercetare penald de catre268 1 Omisi

 

functionarul public care @ luat cunogtinjs de
savarsirea unel sapte prevazute de legen penala in
legdturd cu serviciul, im timpul exercit&rii
funcfici sale sau a indatoririlor de serviciu.

 

 

2. Urmarea
imediats,

- starea de pericol pentru Infaptuirea actulat
dle justitie penala (nfractiune de pericol
abstract),

 

3. Legatura de
cauzalitate

= rezulta din materialitatea faptel si nu trebuie
Aovedies.

 

 

1D. Latura

“intentia directs sau indirects;

 

 

 

 

subiectiva | - nu prezinta important’ mobiul sau scopul comiter!i faptei
‘ tipice.
E. Varianta |» omisiunea sesizarii comisa din culpa.
F. Forme 1 Ate “nw sunt posibile.
pregatitoare

 

 

 

2. Tentativa

= nu este posibila.

 

3. Consumare

[> @ fapta consumats: in momentul in
care fiptuitorul, care are in mod.
cert cunostints de sAvargirea uni
Infractiuni im leg&turs cu serviciul,
nu sesizeaza de indata organele de
urmrire penala,

L—» b. fapta epuizata: poste fi comiss in
formS continuati,  epuizinduse
dupa efectuarea ultimuli act de
executare unitate legals).@® co. osservarm

 

 

AuGe keep haterrat ee eatin Neegewinerin -Seiemnm eitiaes Gum cptiae gis meee ae
legaturs cu serviciul, fapta nu constituie Omisiumes sesizari, insd poate f
angojata rispunderea penals pentru infractiunes de nedernungare (art. 266
Nery,

ack functionarul public comite acte de faverizare = fiptuiterului cau de
tSinuire, se va refine Mumai infractlunea de favorizare a faptuitorulu:
respecty tainuire:

fm cazul in care Functionarul public are si calitatea de tainuiter al bunu-
tilor provenite din fapta prevacuta de leges penals sau favorizator al
faptultorulul, nu se va refine In concurs infractiunes de omistune a
sesizarii cu thinuirea. respectiv favorizar

epegreser yey seins

 

a faptuitorulas, cf mumai aceste

 

 

ATA | eazren practica

ATA pentru extstenta infractiunii de omisiune a sesizarit este necesar ca

organulii de urmarire penal despre sav.
So ser vies Sx cmtiral 

1. DEFINITIA LEGALA

Sesizare

 

penals, fcuth prin denu
4 fapte provitzute de legen penala ori nL
catre o anumita pers

 

 

{sau plangere, cu privire la existenra

 

 

cdturd cu sivdrsirea unei asemenen fapte de
and, cunoseand 4 aceasta este nereala (art. 268 alin. (2) NCPJ.

Constituie verianta asinilatd a infractiun

 

  
 

i produceres sau tichsirea de probe
in scopul de a dovedi existenta unei fapte prevaizute de legea penals ori

(en acesteia de cétre o anumits persoana (art. 268 alin. (2) NCP].

 

2. SYRUCTURA INFRACTIUNIL

 

 

a. Juridic [= & principal: relaptile sociale

la TnfSptuirea justitiel;

 

 

Le wb. secunaal

 

 

Je referitoare
la protectia juridica 9 persoane! acu
vate pe nedrept (libertatea.
giul profesional ete.
implicate pe
dura penals)

2. Material nae ave,

 

prest
sle persoanel
nedrept

 

o proceB. Subiect

a. Activ (autor,
instigator,
complice)

+ orice perseans (fizica/juridica) care are capa-
Citate penala.

 

 

2. Paste

 

principal

 

staal

secundar: persoana (fizica/juridicay
Bcuzata pe nedrept de savargires
unei infractiuni ori cea in acuzarea

carein au fost tcluite probe min-

pluralitates de subject pasivi secun-

dari atrage retinerea concursului de
infractions

 

© tature
obiectiva

 

4. Element
material

 

 

sesizarea organelor de urmarire
Ppenala prin plangere sau denunt cu
privire la existenta unei fapte preva-
gute de legea penal cunosednd ci
Beeasta este nerealA (scsizarea
cinoasd);

Vonu este necesar

 

fi fost identi
Ficat $i fSptuttorul;

sesizarea fm legSturi cu savarsirea
tinei fapte prevazute de legea penala
de catre o anumita persoana cunos-
Sand cA neeasta este nerealé (rivi-
nuirea mincinoasay:

 

Vo este necesar ca invinuirea min

 

© persoans72 | _Inducerea tn eroare a organelor judiciare

 

 

2. Urmarea = starea de pericol pentru Tnfaptuirea actului

imediata de justitie penala Gnfractune de pericol
Abstract)

S Legatura de | - resulta din materialitates faptei gi nu trebuie

cauzalitate dlovedita.

 

 

D. Latura
subiectiva

~intentia directa sau indirecta;
- nu prezinta importanta mobilul sau scopul comiterii faptei

pice.

 

E. Varianta
asimilata

+ producerea (prezentarea) de probe nereale Gninci-
noase) sau ticluirea (construirea) unor asemenea probe
im scopul de a dovedi existenta unei fapte prevazute de
legea penal ori sdvargirea acesteia de catre o anumita
persoana,
-dacd produceren sau ticltirea de probe mincincase
constituie ea Tnsdsi Infractiune, se va retine concursul cu
infractiunes de mducere In eroare a organelor juciciare,

 

 

 

F. Forme

a. Acte ~ posibile, dar neimeriminate.
pregatitoare

 

 

 

2. Tentativa posibils, dar neincriminats.
3. Consumare [—+ 2. fapts consumata: in momentul

 

depunerii plangerii, plangerii pres
labile sau a denuntului la organul
juciciar ori al folosirii probelor min-
cimoase produse sau tcluite in fata

re (nu Ia momentul

 

organelor judici
Intoemirii acestora):

 

Lb. fapta epuizata: poste  comisa in
forma continuata, epuizandu-se dupa
efectuarea ulimului act de executare
Canitate legals).® oc. osservaru

  

in forma de baz’, Invinuirea minciness’ nu poate 4 realizatt dec&t prin

lactele de sesizare prevazute explicit de lege. iar nu prin daren de declaratit

mincinoase Gn aceasta ipoteza, se va refine numa mSrturia mincinoass):

2.3m cazul In care sunt siVargite ambele forme ale infractiunii, mu se va retine
un concurs de infractiuni, cio unitate naturala de infracHlune:

3. mu este necesar, pentru rejinerea formei asimilate, ca producerea sau
Hcluirea de probe mincinoase sa fi fost facuta de persoana care a realizat
Sesizares/invinuires mincinoass:

4 im casul In care sunt formulate mai multe sesizdri/invinuiri mincinoase
succesive, de mai multe persoane, tou denuntatorii vor putea # trast la
FAspundere penalA pentru inducerea In eroare a organelor judiciare,

Representand importanta faptul cS organcle judiciare Fusesers anterior

 

HH. Cause speciala de nepedepsire | dack faptuitorul declars, Paints de
pelinerea, arestarea sau do punerea ti migcare
@ actiunii penale tmpotriva celui fata de
care sa facut denuntul sau plangerea ort
Sau produs probele, ck denuntul, plan
Berea sau probele sunt nereale (art. 268
alin. @ NCP) Fy

 

 

 

AIA

AIA niu se poate retine eroarea drept cauz8 de Inlaturare a caracterulul penal
al faptel fn situatie In care inculpatul, dupS ce # Incheiat un contract de
Vanuore-cumparare a unui tmobil, autentificat la noteriat primind gi
Ppretul cuvenit. a formulat ulterior 0 plangere penala impotriva cumpa-

 

. PARTEA PRACTICA,

 

 

J274

1_Inducerea tn eroare a organelor judiciare
yarorilor pentru svargirea Infractiunilor de fals gi uz de fais, Invinuindusl
Ca on dosarul notarial menfionat i-ar A contrafaicut semnatura gi apoi au
Cat de Inscrisurile faloificate. Cereeta&rile neconfirmand e& acestia ar fi
Bavargit Vreuna din aceste infrac

fant. in med legal s-a concluzionat
Ta plangeres = fost fScuté cu rea-credint’ (C.A. Plolestl, s. pen. dec:
ne. 49/1997)

 

ATA Momentut consumaril infractiunti de denunjare calomnioass este repre-

gentat de date prezentarii denuntulul saw plangerii la organul competent
Qinu de data intocinirii acestor inserisuri (T.S., s. pen., dee. nr. 2657/1972).Fisa n:

 

Si

FAVORIZAREA FAPTUITORULUI

Fl 1. PARTEA TEORETICA

 

S11 peFmryia LEGALA

Ajutorul

Intelegere stabiita

tragerii la raspundere penalé, executart

 

 

14 moral.

 

 

 

p Empul sAvarsirii faptei prevazute

direct sau indirect, dat unui Mptuitor rs o

 

de legea

Gri amu Ingreunarii cercet&rilar intro cauzK penala,

 

Mbertate [art. 269 alin. (1) NCPI

uunei pedepse sau masuri privative de

 

Sz. sTRUCTURA INFRACTIUNIT

 

A. Oviect

a. Jurtatc

 

 

2. Material

~ relatiile sociale referitoare lat

 

 

 

 

Recctteres
nstigator,

 

complice)

 

 

 

 

 

orice persoans 2 care
are capacitate penal;

Sublectul activ nemijiccit at infract-
unit de Favorizare a Faptuitorulut
poate fi la randul sau favorizat:
persoana vatamata sau avocatul
suspectulus/inculpatului pot fi autori
af infractiunii de faverizare a faptul-Favorizarea faptultorulut

 

Cea. nu poate fi participant Ie infracHunea
de favorizare a Faptuitoralu; partic

pantul la comiterea imfractiunii

 

~stacal

 

< Latura
obiectiva

 

2. Element

= sjutorul dat unui faptuitor, direct sau indirect.
in scopul impiedicarii sau ingreunsrii cerce-
tArilor intro cauz’ penals, tragerii In raspur-
dlere penald, executirii unet pedepse sau mAsuri
Privative de libertate Gavorizaraa personalé)

 

2. Urmarea
imediats

< starea de pericol pentra infaptuirea actulul de
justifie penala (infractiune de pericol abstract).

 

3. Legitura de
cauzalitate

- rezulté dim materialitatea faptel gi nu tebuie
dovedits

 

 

 

intentia directs sau indirecta;

- nu prezinex
tipice.

impostan{a mobilul sau scopul comiterii faptel

 

©. Forme

 

a. Acte
pregititoarc

- posibile, dar neincriminate

 

2. Tentativa

 

= posibila, dar neincriminats.

 

 

3. Consumare

a. fapta consumata: in momentul in care

este acordat ajutorul faptuitorulai:
Vo nu prezints important’ pentru con
sumarea infractiunti dacd cerce-
tSrile Intr-o cauzA penala, tragerea
la réspundere penal, executarea
unel pedepse sau masuri privative
de Libertate nu a fost efectiv impie-

dicara sau Ingreunata:Coe. capta epuinata: poate & ekvargita tn
forma continuats, cas im care fapta oe
epuizesza la momentul realizar ulti

 

wuulat act do executare,

 

 

 

 
  
 
 
 
 
 
 
 
    
 
   
 
 
 
    
 

@ F. osservatTo
infractiunea de favorizare a fptuitorului este autonoma de infractiunes

a

comiss de cel favoriaat;
infractiunes are caracter subsiciar, find refinut& numai dacs nu exists

alte incriminart speciale ale favorizarit;
nu reprezinta o conditie pentru retinerea tipicitatit fapte! puneree im ms

 

 

 

ES
care a actiunii penale Tmpotriva Faptuitorulul faverizat,

4. dacs ajutorul dat fSptuiterului vizeazd evadares. fapts va aves o incri-
minare autonoma in infractiunea de inlesnire a evadarit:

5. daca intelegerea de a-I ajuta pe autor are loc anterior sau concomitent cu
sivargirea infractiunii, se va refine complicitates la infractiunes sSvArgits
de autor:

6. pedeapsa concrets aplicats favorizatorulut nu poate fi mai mare decat
Pedeapsn previzuts de lege pentru autor:

7. favorizares poate interveni ps parcursul verificarilor prealabile, in tot

i penale, indiferent deck

 

cursul urmaririt penale (dupa Ineeperca urmari
$9 dispus sau nu continuares efectuAart urmaririi penale fara de suspect

ori dacs @ fost puss in migenre actiunea penals), in cursul proceduri de

amers preliminars orf al judceatii im prims instants eau in apel ort dupa
ramAanerea definitive a hotararit:

necorespunzatoare adevarulai

marter de declaratii
J pensie constituie mumat

efectuares de cAtre
padaenicires urmite

care pot conduce Ia
fnfractiunea de marturie mincinoass:

daca o persoand care este auciats In cadrul procesulul penal gi care mu
are calitatea de martor, expert sau interpret GK declaratii mincinoase In=
ae

AIA ,

ASIA rapia unet persoane care, afland

Faverizarea faptuitorulul

scopul de a 24darmici tragerea Ia raspundere penalA e unui fSptuitor, se
Va refine comiterea infractiunit

infractiumea de fals In declarasit

de favorizare a fAptuitorului, jar nu
Cauze speciale hu ae pedepseste Favorizares realizat de un
nepedepsire membru de familie (a se vedea art. 177 NCP);

 

dac& infractiunea este savarsits Tn participatic,
cauza de nepedepsire se retine numai in cazul
fm care favorizatorul are calitutea de sof seu
rudd cu tofi faptuitorit.

 

 

 

PARTEA PRACTICA

 

“se Tn executares unel pedepse privative
Sesizeazs organele de urmarire penals
ahinmand oS este autorul unei anume infractiuni, pe care el nu © comiscse,
pentru a zadaenici urmarirea penals tmpou

deo libertate cu durata mare,

 

Va adevaratilor vinovatt. pe
Gare i cunostea, constituie infractiunea de faverizare a fptuitorulyi (CA.
Bucuresti, ga Ia pen., dec. nr. 216/1996).

Fapta de @ avertiza. prin intermediul telefonulul, perseana care are cali
tatea de complice la s8vArgirea infracHunii de luare de mits 8 paraseasct

locul unde urma a8 fle surprins de organele judiciare in flagrant, primind
suma de bani pretinss ca. mit,

infractiunit de favorizare a
nr. 1978/2009).

tntruneste elementele constitutive ale

fSptuiterulur (LE.CJ., 5. pen. decFiga nr. 52
TAINUIREA

 

PARTEA TEORETICA

=

 

 

S_1. DEFINNTIA LEGALA

Primirea, dobandirea, tray

 

 

 

rea valorificirii unui bun, de
cdtre o persoana care fie a cunoscut, fle a prevazut din imprejursrile concrete cf
Seesta provine din sivargirea une fapte prevazute de legea penals. chiar fara a
cunoaste natura acesteia (art. 270 alin. @) NCP}

 

   

 

 

 

 

 

 

 

 

S22. sTRUCTURA INFRACTIUNTL
A. Obiect a. Furidie — relatiile sociele referitoare Ia mnfaptuirea
justitiel, respectiv cele privitoare la protectia
patsimonialal,
2. Material (sa. bunul mobil sau imobil prin des
Hmatie care provine cin savarsirea
unei fapte prevazute de legen penal&:
L—.p. acelasi bun poate fi succesiv obiect
material sl mai multor infractiuni de
tsinuire, comise de fiptultor! diferit.
B. Subiect 2. Activ (autor, |» a. orice personns (fziea/juridica) care
conutor, are capacitate penala;280 1 TAinuire:

 

 

instigator,
complice)

 

[| —= 6. proprictaral bunului poste # subiect
activ al infractiunii, im cazul in care
tSinuieste bunurile provenite din oi-
vargires unei fapte prevazute de
legea penalS impotriva posesorulul
neproprietar sau a detentorulul:

Lee. nu poate f participant Ia infractiunes
de tainutre persoana care # participat

ja comiterea faptel prevazute de

leges penals din care provine bunul,

 

2. Pasiv

@. principal: stacut:

b. secundar: porsoana (Fizie#/juridies) care a
pierdut posesia sau detentia bunulut

 

obiectiva

 

 

2. Element
material

 

[re primirea unui bun provenit din sa

Vargirea unei fapte prevazute de
legen penal& — tiimuiterul doban-
deste derentia precara a bunului:

Jeb. debandirea unui bun provenit din
sivargirea unei fapte prevasute de
legea penalé — tinuitorul doban-
deste proprictates bunului,

Jee. transformarea unui bun provenit din
savarsirea unei fapte prevazute de
legea penala = tainultorul modifier
forma sau substenta bunului in scopul
Ingreundrii recunoagterti acestula.

 

 

L_. a, intesnirea valorificarii unui bun pro-
venit din sivargirea unei fapte preva-
zute de legea penals — tinu
realizenzd acte care faciliteasd tstri-
inaree bemealei.2. Urmares ~ starea de pericel creatA pentru Infkptuires
srncdiats, justiier prin trecerea bunului In stépanires
inuitorului sau prin modificarea bunulul,

 

 

2. hegiters de |\- seat Give eile Spiel. Bebe
eauzalitate necesar si fle dovedits,

1D. Latura “antenfia directa;

subiectiva — mu intereseazS mobilul sau scopul sAvargirii faptei; aceste

 

Giement= pet S avute i veders de instent& ts momental
induvidualizarii pedepset.

 

 

 

 

E. Forme 2. Acte ~ posibile, dar neincriminate.
pregatitoare
3 Consumare |= a. fapta consumata: in momentul in

care are loc primires, dobandirea,
Granaformerce unui bor provente
din s&vargirea unel fapte prevazute
de legea penala ont inl
Valorifieseit tut;

 

 

a oe ee

 

continual, epuizanduse
dupa efectuarea ultimului act de
executare Ginitate legals)

 

 

 

 

® Fr. opservatm

2. tSinuirea este conditionats de existenta unui bun provenit din comiteres
aAnterionra a unel fapte prevazute de legea penala:

2. tNinuttorul nu poate s participant la aivargirea,

 

nfractiunii din care provine
bunul, deoarece tinuirea este-o infractiune autonoma atat faya de
infractiunea corelativs, ct si fats cle complicitatea la aceasta:ze2 | Tainutrea

Dunul taimuit poate proveni si

fmpotriva patrimoniuliui:
ain

din comitercs altor infrachiuni decat cele

 

uatia fn care persoana care primeste, dobandeste sau transforms un)
bun provenit din aivargirea unei fapte prev:

 

mite de legea penala are ©
Intelégere prealabils sau concoritent’ sSvargiri faptei cu participant: 1a

MSiSin, se va retine complicitatea ca forma a participatiel penale Ia fapts

CStaiss, iar nu tSinuires, chiar daca promisiunea de tinuire mu mai este
respectats dupS comiterea fapter:

iu este necesar pentru a se refine existenta infractiunii de tainuire ca auterul
faptel din care provine bunul 58 fi fost identifica,

va oxista infractiunea de téinuire chiar dack pentru fapta din care provine
Didor tsinuit exists un impediment Ia punerea In migeare a actiunil penale.
Tiin urmare, nu este Intordeauna necesar ca pentru infractiunea de tinuire

pi penta fapia din care provine bunul tsinuit organele judiciare s& dispuns
Aeneas! solutie In procesul penal:

 

 

Sunt comise mai multe modalits{i altemative ale lementului material
Sr intactionit, xe va retine sAvarsirea unel singure infractiuni de tSinuire
(unitate naturela), iar nua unui concurs de infractiunt

 

fn situatia existentei unui prim act de tSinuire, urmat de o alta actiune a
nletuing! tAinuitor care promrite ch va asigura valorificares Tn continuare si a
Bitor Ganur sustrase, sunt Intrunite elementele constitutive ale complicitAtii

fe infractiunea de furt Gimpla sau calificad In concurs real cu infractiunea de
tainuire, chiar dac& promi

Hanes anticipats de thinuire a bunurilor nu a fost
ndepiinita;

 

spre deoxebire de tainuire, care poate fi realizati sub aspect objectiv mumai
in oprimires, dobandires, transtormarea bunului ori Inlesnires valorifickrii

i Vafeactiunes de favorizare @ infractorulu poate fi coms’ prin orice
fapte sau mijloace

G. Cauza speciala _ nu este sanctionats tsinuirea comis& de un membru de
de nepedepsire familie (a se vedea art. 177 NCP) al participantulul la
Savargirea faptel prevazute de legea penald din care
provine bunal tinuit ort

al perscanei care 9 cainuit
anterior acelasi bun.ATA

AYA spre deosevire de compiicitate — care nu poate tmbriica forma continua’

 

PARTEA PRACTICA

do savargire, dack mulliplele acte de ajutor sau Inlesnire se refers la autort

Giferil — tdinuires este o infractiune autonoms, independents
corelativa —

dest
fata de infractiunea din care provin bunurile ce constituie
Dbicctul ou material, aga incdt nu exista niciun impediment de principiu
co refinerea formei continuate si se realizeze si atunci cand bunurile
tainuite provin din infractiuni comise de mai multi autori, cu conditia,
bineintctes, ca la baza savargirii tuturor actiunilor incriminate si se afle o
singura reolutie infractionala (TS... pen.. dee. nr. 1789/1974)

ATA tn masura in care imcutpatul a profitat doar de bauture st
cumparate de un alt inculpat din bani rezultagi din vanzarea unui bun

Sustras de acesta, o astfel de fapta mu intruneste elementele constitutive ale
infractiunit de tSinuire, lipsi

so pen, dec. pen. nr. 84/4/1996).

 

 

 

d latura obiectiva a acestela (C.A. Bacau,

inculpatuly

   

de a transports, dupS o prealabila infelegere, pe autorii
fiuni de furt la locul sAvargirii faptel, cu autoturismul stu, de ai
agtepta gi apoi de a-i duce, Impreuns cu bunurile sustrase Ia locuinta
Unuia dintre el, unde acestes au fost ImpSrtite, constituie complicitate Ia
infractiunes, do furt, iar nu sceva de tinuire (CSI. 5. pen.
nr. 1142/1996).

dec.

 

ATA rapta incurpatutut de = valorifica un bun, cunoscand c& Pp
siren unei infractiuni.

rovine din savar
TAO Intelegere prealabilS cu autorul acesteia,
Intruneyte clementole constitutive ale infractiunii de tSine

ale favorizarii infractorulut (LC.CJ.. 5:

 

 

re, lar nu pe cele
pen. dec. nr. 464/2004).Fisa nr. 53
MARTURIA MINCINOASA

    

[SJ] 1. PARTEA TEORETICA

 

S_1. DEFINITIA LEGALA

  
 

Fapta martorului care, Intr-o cauzd penal, civil
care se ascultt martori, face afirmatii mincinoase
legatura cu faptele sau imprejurarile esentiale cu privire la care este
[art. 273 alin. @Q) NCP]

 

ori nu spune tot ce stie
trebat

 

 

= 2. STRUCTURA INFRACTIUNIL

 

 

la InFapaie

 

A. Obiect 4. Juriaic = relafiile sociale referitoare
justiticl gi aflarea adevArului Intr-o cauz’ in
care se asculta martori, experti sau interpreti:

 

2. Material — ne are,

 

 

martorul (pe
are cunostinfA despre o fapts sau
imprejurare relevants pentru o causa
giecare poste A ascultats de citre
organele juciciare) dintr-o cauza
civil, penals, diseipiinars ete;

 

B. Subiect 1 Activ =

Vo In earianta agravata a infractiunii,
autor este martorul cu identitate1_zes

 

protejata ori aflat In programul de
protectie @ martorilor. tnvestiga-
torul sub acoperive, expertul, inter
pretul dintr-o caurd civilé, permla
disciplinara ete;

L_». complice sau instigator poste 6

orice persoans (Fizica/juridic’) care
are capacitate penald.

 

 

Pasiv

[— «. principal: staral:

+ ». secundar: persoana (fizicayjuriaica)

prejudiciata prin marturia minci

 

 

© teture
ebiectiva

 

2. Element
material

 

 

[+ =. fapta unel perseane de a face afi

matii mincinoase cu privire ia
Imprejurari esentiale asupra carora a
fost intrebats cu ocazia ascultrii
intro cauzA penala, civila, discipli-
nara sau In orice alta caus tm care
se aecultA martori:

b. omisiunea unei persoane de a spune
tot ce stie cu privire la tmpreyurart
esentisle aeupra cirora a fost intre
bata cu ocazia ascultari Intr-o cauza
penals, civils, disciplinara sau im
Grice @ltK caus im care se asculth

Cerinta esentiala: declaratia mincinoasa
sau omisiunes martorulu: de a spune tor
Ge ste trebuic s8 Vizexe fapte sau Pmpre:
jurart esentinie ale cauzeiane | Marturia mincinoass

 

2. Urmarea ~atares de pericel pentry infaptuirea actului de
imediats justitie (infractiune de pericol abstract),

 

 

 

3. Legatura de | - results din materialitatea faptei gi nu trebuie
cauzalitate dovedits.
D. Latara, Cintentia directa sau indirect;

subiectiva

 

_ nu presinti important’ mobilul sau scopul comiterti faptei
Spice

 

 

Variante | ——© marturia mincinoasa sdvargita:

 

 

agravate ew 4. de un martor cu identitate protejats ori aflat in
Programul de protectie a martorilor,
2. de un investigator sub acoperire;
3. deo perseana care Intocmeste un raport de
expertiza ori de un interpret;
4. an legSturs cu o fapta pentru care legea
prevede pedeapsa detentiunii pe viata or
Tachicoarea de 10 ani sau mai mare.
F. Forme 4. Acte ~ neincriminate
pregatitoare

 

2. Fentativa — | - neincriminara

 

3. Consumare a. fapts consumata:
pei la date efectusrii declaratiet
mmincinoase cu privire le
Gmprejursri esentiale ale
cauzel:

fi, la data la care are loc omi-

Siunea de a face declaratii cu
privire Ia imprejurari

 

tisle ale cauzei despre care'a
Fost intrebatswi la momentul depunerii rapor
tului de expertiza In organul
judiciar care a dispus-o;
fe. la momentul depunerii/efec-
tude treduceri de eiitee in—
terpret la organul judiciar
care i-a solicitat serviciile.
L_+ b. rapta epuizata: poate fi comiss

 

 

formS continuats,  epuizancluse
Sept ciecbiests! wilimelas eck ae
execuitare (unitate legala).

 

 

 

 

© oc. osservaru:

4. nu poate comite infractiunes de mArturie mincinoasa persoana care
potrivit noulul Cod de procedura penal poate refuza sa dea declaratit in
Procesul penal in condifiile in care igi exercitd acest drept (de pias, in
Cauzele penale: soful, ascendenfil gi descendentii In line directs, precum

 

$f fratii gi surorile suspectului sau inculpatului: persoanele care au avut
Ealitatea de sof ol suspectului sou al inculpatului, persoana obligatk 3
pastreze secretul sau confidentialitatea cu privire Ia faptele si
imprejursrile de care a luat cunostinta In exercitiul profe:

fet, martorul
invocs dreptul la ticere gi privilegiul impotriva autoincriminsrii
etc); deapotriva, mu poate fi sublect activ nemijlocit al i
civila, pactea

 

 

 

nfractiunit partes
Ssponsabila civilmente, suspectul. meulpatal:

 

 

2. pentru retineres tipicitstii faptel nu este necesar ca declaratia mincinoasa
Ba fi fost data in folosul vreuneia dintre p&rtile procesuale sau ca instants

 

 

 

Sd igi Intemeieze hotararea pe aceasta,

¥E. Cauza speciala de Y fapta existd, constitule infractiune, insi nu se
nepedepsire a cubiec- poate aplica o pedeapss,  dispunandu-se
tului activ nemijlocie Clancres/incetarea procesului penal fats de

Bubiectul activ nemijlocit dacs
a. in cauzele penale, subiectul activ ne-
mijlocit gi retrage mSrturia mincinoassgas | _Marturia mincinoasa

 

 

causa mai Inainte de retineres

Suspectului sau inculpatulul, arestarea

preventiva sau la domicilia a inculpa-

fului sau de punerea In migeare =

actiunil penale;

L_. 2. in alte cauze decat cele penale, subi-
ectul activ nemijlocit isi retrage mar-

 

inainte de a se fi pronuntat o hotarare
im prima instants sau de a se fi dato,

alts solutie in causzS co urmare a mar

Y complicele sau instigatorul va raspunde ca
participant Is comiteres infractiunti de miirtucte

mincinoass, cauza de nepedepsire avand

 

earacter personal.

 

1. Prenentare
comparativa

 

Instigares’ Ia m&zturie | Influentarea
mincinoasas (art. 47 NCP | declaratiilor [art 272
raportat la art. 273 NCP) | alin. GQ) NCPI

 

3. Kiptottocd, @utcanins | a. Mipasterd! nu seu

pe subiectul activ ne-| geste sa determine pe
mijlocit s& sivargeascs | subiectul activ nemij-
infractiunea de martu-| locit s& sdvarseasca
rie mincinoass, infractiunes de mar

 

 

2. persoancle vizate prin | 2. persoanele vizate prin

inatigare Is marturia | inetigare trebute numai
mincinoass au intot- | s& aibs un potential de
deauna calitatea. de| 4 participa intro cauzd

martori fn calitatea de martor.3. ae realizea=S prin orice | 3. se realizeazs numai

mijloace. prin corupere, prin

Constrangere ort prin

alti fapta cu fect

VAdit intimidant sa

talui activ nemijlocit
bru de familie.

 

 

 

 

 

AIA ,

ATA vaca martorul nu a fost Intrevat asupra unci Imprejuriri esentiale pentru
solutionarea causel, fapta acestuia de a nu face afirmati cu privire la o
aetrel de Imprejurare nu intruneste elementele constitucive ale infractuntt
de mirturie mincinoass (LC.CJ, # pon. dec. mr. 5430/2004)

PARTEA PRACTICA

 

AIL vectaratiiie incutpatutui ficute in cursul procesului penal pot servi la
flares mdevirulal Aumel in mlsuce 2n cate wane corokeme ou ape a
Smprojuricl ce remultd din ensumblal pectesior axintuntes in spatt. Fares
martorului care, perticipaind in aceasts calitate Intr-o cauza, face afirmatt
Teorinckes ool iprivies ia tmprefociciie manntinle macgven eke =. Seat

BERUO csdeutigie Gvmrhitia Tawiinces@ anditeredt Guam aster a
solutionat causa a fnlaturat, din ansamblul probator acministrac decla-
watiile neestuin ca Hind nesineere, naavand decl valevangs Amel mu
influentat sau nu solutie pronuntata (CA. Cluj, = pen. sf de minod, des.

he 146/R din 24 februncie 2010)Figa nr. 54

 

ULTRAJUL JUDICIAR

1. PARTEA TEORETICA

 

 

 2. asvargirea unei infractiuni Impotriva
unal un membru de familie al
judecatorulul, procurerulul sau
nvocatului ori asupra bunurilor
Acestuia, in scop de intimidare sau
de razbunare, in legStura cu exer
Citarea atributillor de serviciu ale
judeedtorului/procurorului, respectiv
in legaturd cu exercitarea profesici
de cAtre avocat:

Vo nw are relevants natura infractiunii

comise, fiind necesar insi ca
aceasta 28 fie eavargitA In scop de
intimidare sau récbunare.

 

sublectiva

 

ntentie directs, indirects sau practerintentie:

= nu intereseaz’

scopul cu care =

cAnd fapta se comite in scop de

sub aspectul existentel infractiunii mobilul sau
fost sAVArgiES, CU exceptia formelor asimilate,

 

ntimidare sau de razbunare,

 

 

pregatitoare

~ posibile, dar neineriminate

 

 

 

 

2. Tentative

 

= posibila si incriminata in masura
este posibilA gi incriminats Ia
sbsorbite

 

infractiunile

 

 

a. fapta consumata: in momentul in
care comite fapta tipics:executare (unitate legalay.

 

 

apts epuizata: poate  comisa in
continuats,  epuizandusce
dupS efectuarea ultimului act de

 

 

@De osservarn

 

subiect pasiy al infractiunii poate fi judeestorul de drepturi si libertai, de
camera preliminars sau cel care intra in compunerea completulul ce judeck
fm prima instanfa sau im apel orf in cdile extraordinare cde atac:

spre deosebire de

 

infrnctiunes de ultrej, in cazul ultrajulut judictar:

ae a. mu este necesar ca amenintarea si fle comisaé nemijlocit sau Pp:

 

mijloace de comunicare directs:

&. este necesar ca fapta #8 fie comiss impotriva unii judecstor sau

paochrar aint in eccciistes aiitatider da secviehs.

 

3. in ipoteza

 

nm care judecitorul sau procurorul nu se afla in exer:
atributilor de serviciu. nu se va putes

infractiunil, Find posibils retinerea forme:
cerintele prevazute de art. 279 alin. (2) NCP.

retine comiterea formei Up 2

 

avimilate dack sunt intrunite

 

HH Conain de Tactiunea penala se pune in miscare si se exercita din
procedibilitate oficiu,

S1 pedepsibilitateUlerajul judiciar

 

 

 

 

fillor de servicia (chiar gi pontre fapte

care nu au legaturs cu actele de

serviciu) ori a unui avocat In legs-

turd cu exercitares profesiel;

V absoarbe infracttunea de amenin-
tare prevazuts de art. 206 NCP:

 

lovirea amu alte violente comise

asupra unui judecSter sau procuror

aflat i exereitarea atributiilor de
serviciu (chiar gi penteu fapte care mu,
au legatura cu actele de serviciu) ort

@ unui avocat In legatura cu exer-

citarea profesiei;

V absoarbe infractiunca de leviri
sau alte violente prevazuts de art.
193 NCP;

VAticeres corporals a unui j

cAtor sau procuror aflat in exereitaren

atributiilor de serviciu (chiar si pentru
fapte care nu au lesitura cu actele
de servien:) ori a unui avocat in

 

legSiturs cu exercitares profesici,

Vo absoarbe infractiunca de vSts-
mare corporala prevazuta de
art. 194 NCP (infractiune consu-
math sau doar tentativay);

 

lovirily sau Vatimgsle couzstoare
de moarte comise Impotriva unui
juctecstor sau procuror aflat fn exer-
cltarea atributillor de serviciu (chiar xi
pentru fapte care nu au legdtura cu
actele de serviciu) ori = unui avocat
in legSturd cu exercitarea protesiei;V absoarbe infractiunea de loviri sau

prevazutt do art. 195 NCP;

L—+ ©. omorul unui judecator sau procuror
Aflat tn exercitares atribupiilor de

serviciu (chiar 9i pentru fapte care nu

au legatura cu actele de servictu) ort

 

 

citarea profesiei:

 

a ee, a aca

Vi thecttbe Snéraciiunen de oenon
(ert. 185 NCP) sau pe ces de omor
caliticat (art. 189 NCP)

 

= Urmarce
imediata

~ stares de pericol pentru infaptuires actulul
de justitie penala Gnfractiune de pericol
Masteiee,

 

3. Legatura
caunalitate

 

as

~ results din materialitatea faptel tipice, metre
Sere ree

 

 

D. Variante asimilate

 

+ 2. savargires nei infractiuni impotriva
unul judecdtor sau procuror ort
Pmpotriva bunurilor acestuta, In Scop
de Sntimidare een de sgetrnme, tee
Jegkturd cu exercitares atributiilor de
serviciu, respectiv impotriva unui
avocat, in scop de intimidare sau de
Sisbunare, Sn Jogiterd co exerciearcn

profesiel,
Vo este necesar ca infractiunes s& fie

 

a. in legiturs cu exercitarea ate
butior de servicius tn lesa-
turd cu exercitarea profesiei:204 1

Ultrajul judiciar

 

 

Tle ban ccop de intimidare sau

 

az~
bunare:

V nu ave relevant natura infractiunit
> 2. savarsirea unei infractiuni tmpotriva
unui un membru de familie al
judecatorului, — procurerului
avecatului ori asupra

bunurilor
acestuia, in scop de intimidare sau
de razbunare, #

 

legaturs cu exer
citarea atributiflor de serviciu ale
judecatorului/procurorului, respectiv

fn legatura cu exercitarea profesici
de catre avocat:

Vo nu are relevant natura infractiunii

comise, filnd necesar insi ca
Qecasta si fie sAvAargita In scop de
intimidare sau razbunare.

 

subiectiva

~inrentie directs.
- nu intereseazat
scopul cu care =

indirect sau practerintentie;

sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau
fost sAvarsits, cu exceptia formelor asimilate,

cand fapta se comite in scop de intimidare sau de razbunare.

 

 

a. Acte
pregatitoare

~ posibile, dar neincriminate

 

 

 

2. Tentativa

3. Consumare

= pesibilé si incriminatA In mdsura
este posibilA si
absorbite

incriminats la infractiunile

 

a. fapté consumata: in momentul in
care comite fapta tipie#:Toe. capes epuinata: poste & comiea in
isan. coraicunek,  epuinaoccoae
GupN cfectusrca altimand act ae
Skhuare cunttace legals)

 

 

 

Wa. osservatim

4. subiect pasiv al infractiunii poate fi judecatorul de drepturi $i Hbertat, de
camera preliminard eau cel care intrd in compuneres completului ce jucecs
fn prima instants seu in apel orf in edile extraordinare cle atac:

 

spre deosebire de infractiunea de ultraj, In cazul ultrajalut judiciar:

—<— a. mu este necesar ca amenintarea sd fie comisa nemijlocit sau prin
mijloace de comunicare direct®;

Bb. este necesar ca fapta aX fie comiss tovpotriva uni judecstor sau
procuror aflat in exercitarea atributifior de servicia.

 

3. In ipoteza In care fucecttorul sau procurorul mu se afla im exercitarea
Atributilor de serviciu. nu se va putea refine comiterea forme! tip a
infractiunii, Find posibild refinerea formei asimilate dack sunt Intrunite
cerintele prevazute de art. 279 alin. (2) NCP.

Hi, Gonai

procedibil

St pedepsibilitate

 

 

Tactiunes penals ss pune
oficiu:

 

n mnigcare gi ae exercit™ dinFisa nr. 55
CERCETAREA ABUZIVA

  

PARTEA TEORETICA

  

 

SS" 1 DEFINTPIA LEGALA.

Intrebuinjarea de promisiuni, ameninfari sau violente impotriva unei
Persoane urm4rite sau judecate intr-o cauzS penala, de cAtre un organ de
cercetare penala, un procuror sau un judecstor, pentru a o determina s8 dea ori
s& mu dea declaratii, 54 dea declaratil mincinoase ori SA isi retragA declaratille
[art 280 alin. GQ) NCP}

Constituie variantd asimilaea a infractiunii producersa, falsificarea ori

 

ticluirea de probe nereale de citre un organ de cercetare penala, un procuror sau

tun judecstor [art. 260 alin. (2) NCP]

 

 

S7__2. sTRUCTURA INFRACTIUNI

A. Oviect | a. Juridic [+ = principal
la inFSptsires justitiol

 

 

relatiile sociale ret

L—> b. secundar: relatiile sociale referitoare
la libertatea psihicd ori la integritates
corporal sau stinstatea persoanci.

 

2. Material [— 2. corpul persoanci, cu exceptia cazului
n care fapta se sSvargeste prin pro-

 

misiuni cau amenin gir

 

 

(+b. in cazul variantei asimilate: nu are.B. Subiect

a. Activ
(autor,

instigator,
complice?

autor: organul de cercetare penal
Gl politic! judiciare sau cele speciale),
procurorul judecttorul (de drepturi $i
UbertSti/camers preliminars/instanga de
fadecntie

coautoratul este pesibil daca tot par-
Hicipantii au calitates coruta de leze

instigarea gi complicitates sunt posi-
bile indiferent de calitatea partici

 

persoana juridicd nu poate fi subiect
Actiy nemijlocit al infractiurst

 

 

p> principal: statu;

secundar suspectul sau inculpatul

 

© Latura
oblectiva

 

2. Element

 

 

trebuintarea de promisiuni, amenintar sau
Viclente Impetriva unul suspect sau inculpat
pontru al determina:

[+ 8. eS des ori oS mu dea deciarapi:

[—> b&. 58 clea deciaratii mincinoase:

 

Lec. sa tsi retraga ceclaratiile;
Vo penteu retinerea tipicitatii faptel

este suficient ca scopul s& fe
rmirit, mefiind necesars gi atin
V infractiunea de amenintare gi cea
de loviri sau alte violente sunt
Absorbite In infractiunea de cerce-208 | Cercetarea abuziva

 

2. Urmarea
imediats

~ stares de pericol pentru infaptuirea actului de
justitie penala Gnfractiune de pericol abstract):
deopotriva, este posibilé producerea unor sufe-
rinte fizice sau psihice subiectului pasiv

 

3. Legatura
de cauzali

 

 

_vezulté din materialitatea faptei (prin
taren Ia urmarea imediata
trebuie dovedits

rapor-
Pprincipala) si mu

 

subiectiva

~imtentia directa:

- nu intereseazs sub aspectul existentel infractiunit intentionate
mobilul care la animat pe faptuitor,

 

Variants

 

= producerea (prezentarea) de probe nereale (mincinoase),
faloificarea probelor (fals material sau intelectuaD sau
ficluirea (construirea) unor probe nereale de catre un

organ de cercetare penals, un procuror sau un judecator;

 

din punct de vedere subisctiv, fapta se comite cu intentie
directa sau indirecta,
E.Forme | 4. Acte ~ posibile, dar neineriminate
pregatiteare

 

2. Tentativa

~ posibila, dar neincriminats.

 

 

3. Consumare

 

[> a. fapta consumata: In momentul cont

terit Faptei tipice:

 

Lb. fapta epuizata: poate fi sivarsité ir
forma continuatd, caz in care fapta se
epuizeazit la momentul realizirii -ulti-
mului act de executare

 

 

@ F. opservaTn:

4. tn cazul In care promisiunile, amenintirile sau violentele sunt exercitate in
Gursul procesului penal de organul de urmdcire penal’ sau de judecstorFata de un alt participant la procesul penal decat suspectul sau inculpatal
ori in alara procesului penal, nu sunt intrunite elementele de tipicitate ale
Cercetarli abuzive, is va putea fi retinuti comiterea

infractiunii de
indluentare a deciaratitlor Cart. 272 NCP):

infractiunes de cercetare abuziva poate fi retinuta

 

unile de vatSmare corporal sau de supunere Ia rele tratamente.

 

ARIA us eanren eracrick

ATA vapta savargita de inculpat Intruneste toate WAsaturile esentiale ale unci

 

fractioni, gi anume prezintS pericol social, a fost sAvarsita cu vinovatie.

Sub forma intenfiei directe gi este prevazuti cle legea penalS. Prin moda-
Ktatea, mijloacele, imprejurarile si urmarile concrete ale fap: wargite de

cStre inculpat, in calitatea de ajutor de gef cle post la Polifia comunet H.,
constand in exercitarea uner violente,

 

concretizate Tm lovires unui minor
Suspectat de furt In cursul cercerarii, pentru a-l determina
comiteres acelei fapte, producsncdu

Ing Valeri seciale importante =
statului de dept si anume activitsti de tar

recuncascs

leziunt ce au necesita 4 zile de
jiri medicale, oa adus atingere unci

 

 

Aptuire a justitiei, const
Berea find incompatibila cu principtul aflarit adevSrului ce guverneaz’

procesul penal (LC.CJ., 2. pen., dec. nr. 6218 din 26.10.2006),Figa nr. 56
SUPUNEREA LA RELE TRATAMENTE

  

 

(Sl 1. PARTEA TEORETICA

/ =
Sh permrpia LEGALA

 

Supunerea une! persoane ls executares unet pedepse, masuri de sigurants
sau educative in alt mod decat cel previzut de dispozifiile legale [art. 281 alin. @)

 

 

 

 

 

 

 

 

   

Nery
S22. sTRUCTURA INFRACTIUNDL
A. Obiect a. Furiaic ~ relatitie sociale referitoare la Infaptuirea jus
titie:, la executarea pedepselor, a mAsurilor de
siguranta sau educative privative de lbertate,
precum si cele referitoare la respectarea
demnitsti umane.
2. Material ~ corpul persoanci supuse ilegal Ia executarea
| Pedepsei Inchisorii sau a unei masuri de
Sigurants ori educative privative de libertate,
| B.subiect | 4. Activ (autor, autor al infractiunii poate fi anga-
coautor, jatul Administratiei Nationale =
instigator, Penitenciarclor, respectiv persoana
complice> care isi desrasoara activitatea In uni-
SStile in care se cxecutS mScura do
siguranta sau masura educativa:[—~ }. coautoraral este pesibil numei deci

sublectii activi nemiflociti au cali-
tatea ceruts de lege; instigares ». secundar: persoana supuss tlegal In

executarea pectepssi Inchisorii sau a
une mAsur de sigurents ori edu-
cative privative de libertate:

 

Lee pluratitates de subiecti pasivi secun-
imracttunt.

 

< Latura
ebiectiva

 

a. Element

~supuneres unei peracans In executaren unei
pedepse, mAsuri de sigurants ort edu

alt mod decat cel prevazut pr
legate:

 

ative tn

 

 

dispozitine

 

Afractiunea de supunere Ia rele tra-

 

2. Urmarea

 

 

ea de pericot per infapeuirea actulul
de justitie penal Gnfractiune de pericol
abstrach)

 

 

 

3. Legatura de

 

 

“reaulté din materialitates Faptel si nu trebute302 | Supunerea Ia rele tratamente

 

 

subiectiva

 

~intentia directs sau indirects:

<'hu prezinta importanta mobilul sau scopul comiterit faptel
upice

 

E. Varianta
agravata

 

+ Supuncrea 1a tratamente degradante ori inumane a unei

persoane aflate in stare de refinere, detinere ori in exe-

Cutares unel masuri de sigurants sau educative, priv
Vative de libertate (art. 281 alin. (2) NCP};

Tratament inuman — acea atitudine care poate constitul un
Atentat la Viata persoane! ori si producd numai o suferinté
paiicS gi fizics de o mare intensitate: suferinta trebuie s&
fie provocata in mod voluntar de agenti ai statului ori
Ghiar de persoane private tolerate de organele statului gi si
Se situexe la un nivel de gravitate deosebit:

 

Tratament degradant — ur tratament care umileste persoana
fn fata ef Insegi Sau a altor persoane ori care o determin 23
ncHioneze contrar veinfei s2u cangtiintel sale:

~ relele tratamente nu trebuie 25 fmbrace forma torturiiz

~ este necesar sSvargivea de acte repetate prin care o persoand
ste supuss Ja rele tratamente; In cazul comiterii wnut singur
Ret de supunere la rele tratamente, se va refine purtarea
Abuzive ort abuzul in serviciu.

 

F. Forme

 

 

1 Acte = posibile, dar neincriminate,
pregatiteare

 

2. Tentativa —posibils, dar neincriminats.

 

3. Consumare  fapth consumata: in momentul
comiterii faptei tipice:

b. fapta epuizata: poate A comisa in

formA continuats.  epuizandu-se

 

dupa cfectuarea ultimule
executare (unitate legals).® c. opsenvati.
Py: Sree Te ee
Huertite care na a fost dispusi in condigile legit,

va putea fi retimurs
infractiunea de lipsire de libertate In mod ilegal;

tn cazul in care relele tratamente sunt comise cu ocazia punerii in executare
a unui mandat de arestare preventiva sau

de executare a pedepsel, se va
refine purtares abuziva:

3. infractiunea de supunere la rele tratamente poate ff retinuts in concurs cu

infractiunile de VAtamare corporal or
VAtamSri cauzatoare de moarte

 

cu infrachunea de loviri sauFisa nr. 57
TORTURA

  

 

1. PARTEA TEORETICA

 

S71 permry14 LeGALA

Fapta functionarului public care indeplineste o functie ce implied exercifiul
autoritafii de stat sau a altei persoane care actioneaz’ Ia instigarea sau cu
consimtamantul expres ori tacit al acestuia de a proveca unei persoane puternice
suferinte fizice ori psihice:

 

[> mm scopul obtinerii de Ia aceast’ persoanS sau de la o tert persoans
Snfeecnape oon declare’

 

}—» b> in scopul pedepsirii ei pentru un act pe care aceasta sau o tert
persoana la comis ori este banuita cli I-a comis;

[—* © in scopul de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ort de a

 

intimida sau a face presiuni asupra unei torte persoane;

 

 

(+ a) pe un motiv bazat pe orice forma ce discriminare (art. 282 NCP).

S72. sTRUCTURA INFRACTIUNI

 

 

~ Felafille sociale. referitoare In infaptuirea Jus-
A. Obiect 2. Juriaic titiel, precum $i cele referitoare Ia respectarea

demnitstii umanc.a npn

 

instigator,
complice)

Autor fanctionarul public care Inde
Plineste o functie ce implica exer
Ciptul autoritap de stat instigares
Sau complicitates este posibilA gi nu
este condijionat&é de vreo calitate a
perticipantalats

 

orice persoans fizics, mumat
dacs actionea=s Ia instigares sau om
consimtAmantul expres ori tacit al
acestuia Cinstigatorul sau complicele,
de functionar public care incdepl
neste o functie ce implic& exercitiul
autoritatil de stan:

 

coautoratul este posibil numai daca
BublecHi activi. nemijlocif =
tates ceruts de lege:

 

persoana juridich nu poate fi sublect
ety nemijlocit al infractiuns:

 

principal: statul:

 

persoana supuss torturii;
pluralitatea de subiecti pasivi secun-
Gari atrage rotinerea concursulut de
infractiunt,

 

<. Catura
obtectiva

 

 

 

4. Element
material

 

 

= fapta de a provoca unei persoane puternice
suferinfe fintce ori paihicer

 

In scopul obtinerit de la aceasca
persoand sau de Is o tertS persoans,
informatii sau deciar:

 

fm scopul pedepsirii ef pentru un act

 

pe care aceasta sau o ferts persoanasos | Tortura

 

La comis ori este BaAnuith cA Io
J+ in ccopul de a o intimida sau de a

face presiun! asupra ei ori de a
intimida sau a face presiuni asupra
unei terte persoane:

 

L_. a. pe un motiv bazat pe orice forma de
= nu prezinea importants dacs scopul urmarit
@ fost atins:

Vo Acte de torturd = orice durere sau
Suferinta deosebita, fizics sau mentala:
acesten se produc intentional; cel care
je produce este un agent al forte:
publice sau o persoans care actiones=s
la instigarea ori cu consimpmantul
expres sau tacit al acesteia; acemenea
acte pot proveca chiar moartea in con-
cifiiie mentionate mai sus: nu const

 

tule tortursé durerea sau suferintele ce
rezults exclusiv din sanctiuni legale si
care sunt inerente acestor sanctiuni sau
sunt ocazionate de ele.

 

2. Urmarea
imediats

~ starea de pericol pentru InfSptuirea actual
ide justitie penala

 

3. Legatura de
cauzalitate

 

eins dies sr tacialitahendwpead giana eoasutel
dovedits,

 

2D. Gotan
subiectiva

 

 

 

ntenfia directa,307

 

©. Variante |——> Tortura care:

agravate a:

 

V absoarbe infractiunea de vatamare corporal:
2 avut ca urmare moartea victimel:

V absoarbe infractiunea de loviri sau alte violent;
~ambele variante agravate se comit cu praterintentie

 

mare corporala;

 

pregatitoare

~ posibile, dar neincriminate.

 

2. Tentativa

~ posibilé gi Incriminats doar la forma Up

 

3) Consumare

 

 

 

   

fapts  @ principar: starat:

seeundar: persoana supusa represiunii
nedrepte (cuspectul, inculpatal sat
coridaneatesl),

 

G.tatura | 1. Element

[— a. puneres in miscare a actiunti
ebicctiva | material

fata de o persoana nevinovatt:

|e ns. dteien, mateenit momenolied jaaiciar em
A controlului judiciar pe cautiune,
Fespectiv mentinerea acestor masuri
Preventive neprivative de libertate Fata
do o porsoans nevinovats:

 

 

mmiteres in judecats a unei persoane

VY pentru a se reting nevinovatia unet
Probele administrate s& rezulte un
faz de impiedicare 9 punerii in
Imigcore on de exercitare = actiuntl
pensle dintre cele prevazute de
Art 16 He a)-d) NCPP.

 

2. Urmares

stares de pericol pentru mfaptuirea actului de
imediaras

justitic penals Gnfractiune de pericol abstract):

 

 

  
   

3. Lesatura Teesults din materialitates fapte: sf nu trebuie
de cauzalitate | dovedits.310 | _Represiunea nedreapta 4

 

1D. Latara
subiectivs

~ Intentia directa sau indirecta.

 

E. Variants
apravata

> retinerea,

 

luarea/prelungirea/mentinerea masurii arestart

preventive sau a arestului la domiciliu ori condamnarea
unei persoane la o pedeapsa cu executare in regim de
detentie sau cu suspendarea sub supraveghere = exe-
cutaril pedepsei (nu renunfarea aplicaril pedepsei sau
amdnarea aplicarii pedepsei) a unel persoane nevinovate.

 

F. Forme

 

2. Acte
pregatitoare

~ posibile, dar neineriminate

 

2. Tentadva

= posibiIS, dar netneriminata.

 

3. Consumare

 

 

[> &@. fapta consumata: in momentul comi-
terii faptei Spices

 

\—+ b. fapta epuizata: poate fi savarsita ir
forma continuats, caz Im care Fapta se
epuizeazd la momentul realizSrii ulti

mulut act de executare.Figa nr. 59
EVADAREA

1. PARTEA TEORETICA

 

S14. DEFINTFIA LEGALA

Fapta persoanci aflate

 

stare legal

 

de retinere, arest preventiy sau
detinere in Vederca executarii unei pedepue privative de Hbertate, de a pSrasi
locul unde este privats de libertate sau de a se -sustrage de sub paza sau
cupravegheres la care este SUPUSA (art 285 NCP)

 

 

 

 

 

 

   

 

 

 

 

S22. STRUCTURA INFRACTIUNIL

A. Oviect 4. Juriaie [— > @. principal: relatitle sociale privitoare
la Infaptuires justitiel si respectarea
etarii logale de retinere sau detinere:

L__. &. secundar Ga forma agravata): rela—
fille sociale referitoare la protectia
Sanatatii si integrieatl corporale o
Spiecrcaccoa

2. Material [+ = ta forma de Baza nu are:

L_.. exceptie: Ia variants agravars —
corpul, perseanei asupra cAreia so
exercita Violentele.

B. Subiect. | a. Activ p—+ a. nemijiocie: suspectul sau inculpatul
Aflat in stare de refinere. respectty |312 | Evadarea

 

 

inculpatul aflat in stare legals de

rest preventiv sau condammatul

aflat in executarea pedepse! inchi-

Sorii ori a detentiunii pe viata;

Vo este posibil coautoratul, find
necesar ca tofi coautorii S& aiba
calitatea ceruta de lege:

   

 

 

 

[-—* ». complice moral sau instigator poate
MM orice persoana (Fizics/juridies)
core are capacitate penala:

\—+ ¢. complicitatea material 1a evadare
are o incriminare autonoms, consti-
tuind infractiunea de imlesnire a
evadaris

Pasiv [> = principal: starul;

 

b. sccundar Gn cazul formel agravate
Persoana a cArel santate sau inte-
gritate corporal a fost vatmata de
cel care evadeazs.

 

© Latura

 

 

4. Element
material

 

evadarea suspectului, inculpatului ori o

condammatului din stares legalé de privare
de libertate;
= Sunt asinilate evadarié

 

 

[> @ neprezentarea nejustificats a per

soanei condamnate Ia locul de deti-
nere, la expirarea perioadet in care
s-a aflat legal in stare de libertate,

b. pArdsires, fra autorizare, de catre
persoana condamnats, = lecului de
munes, aflat in exteriorul locului de
detinere.2. Urmarea

~ Starea de pericol pentru infapniireajUseipek
imediawk 2

 

3 Legaturade | - rerults din materialitates faptel pice, Hetwe-
cauzalitate buind a8 fe dovedits

 

1D. Lature ~intentia direct sau indirects;

< nu prezints important mobilul ori scopul comiterit faptet.

 

E. Variants

~ evadares savaryits prin folosire de violente sau de arma:

 

 

 

agravats - variante agravets absoarbe infractiumea de loviri sau alte
vioiente.
pregatitoare

pot eepmeaenta ecie Ge saeiees Sake
sien, tapas

 

ceperca executarti actvitatit

 

Fractionale,

2. Tentativa = posibsI gi Incriminars,

 

3. Consumare | - in momentul in care persoana privats de

 

 

 

@ ec. osservaru:

legalitatea privar

 

de libertate se refera numat la cazurile tn care

poate H dispuss, nu gi la alte condifii referitoare la temeinicia or

die oper
Ritates acesteia: astfel, fAptuitorul nu poate inveca in apArares sa faptul cH

© considera oportuna sau pro-
portionalé cu scopul urmarit:

dnfrncyiunca de evadare, ae comite

numai printro actiune, nu si prin
inactiune:

 

nfractiune continus si nu poate fi sAvarsits In forma continuacd;|_Fvadarea

 

 

Sanctionares evadAril (Fapta fentatd sau consumata) va fH roalizats potivie
sistemul cumululus aritmetic dac& infractorul evadeazé din executarea
pedepset inchisorit: pedeapsa aplicats pentru infractiunea de evadare se va
cumula aritmetic cu restul din pedeapsa inchisorii rimas de executat la
momentul evadAri, frS a se putea depisi maximul general al pedepse!
Inchisorii:

dacK infractorul evacen=S din atarea legalé de refinere sau arestare

preventiva, infractiunea de evadare va fi retinuta in concurs real cu
infractiunea care a constitiit femeiil refinerii/arestrii, ind aplicabile

 

regulile generale de aplicare a pedepsei in cazul concursului de infractiuni.

 

AIA 5, enreren eracrick

AUPE teveitcatintincantiact aetna Ghat suntpebata nurier agricole parece pe

rand punctul de lucru, la 15 minute unul fata de celalalt, cu invoirea
paznicilor, pentru a merge la tarlaua vecina spre a se Intalni cu o persoand
flats acolo, dupS care amAndoi pleacs cu autoturismul condus de acea

nea de evadare,

 

  

persoand, pardsind locul de detentie, ei savargese infract
In asemenea situatic. evadarea se comite de cei dot detinuti impreana,

ntorval de timp

  

Imprejurarea cA au pArasit punctul de lucru Ia un oareeare
find frelevanta (C.SJ., s, pen. dec. nr. 3966/2001).Figa nr. 60
INLESNIREA EVADARII

  

 

[Sy] 1. PARTEA TEORETICA

 

S_ Drerniria LEGALA

Inlesnires, prin orice mijloace, a evadArii unel persoane din stares legal de
rotinere sau detinere (art. 286 NCP).

 

SS sTRUCTURA INFRACTIUNE

 

A. Obiect [a Juridic p> © principal: relafiile sociale referitoare Ia
THGiphinee jae!
pectarea stiri Iegale de retinere sau

    

precum si Ia re:

detinere:
tatea persoanel si relafiile sociale in

legatura cu acestea [In cazul variantel

agravate prevazute de art. 286 alin. (2)

lit. a) NCP}

3 Material = & in principiu. nu are?

 

 

Le wb. corpul victimes, «
prin acte de violents.

nd fapta se comite

 

 

peeetiectt ol aeecee Fo Gal docioes ypeconenlt_jeane! fares capaci
ee penal cu cxccptia celet care cvedeasa:
instigator, J+ &. persoana care in mod legal avea inda-

 

 

tortrea (temporard sau permanents) de

 

 

 

complice)316 | Inlesnirea evadar

  

 

@ pizi pe cel care = svadat (a variants
agravats);

lL. c. participatia penala este posibila sub
toate formele: coautorat, instigare,
complicitate.

 

 

 

—e  principal: statul,

 

L_. ». secunda:

 

persoana vatsmats in cazul
faptel prin acte de violenta.

 

 

 3. tnlesnirea evadarii unei persoane refinute sau ares-
tate pentru _o infractiune sanc

 

Savargita prin folosire de vie-

 

nu prezint’ relevanta pentru
ca toate persoancle ajutate a8 fi reugit sh evadeze;

 

etinerea agravantel

 

 

mata de lege cupedeapea detenfiunil pe viats ori cu pedeapea inchi-
Sori de 10 ani sau mai mare ori condamnate lao
aatfel de pedeapea fart. 256 alin. (2) lit. ) NCPL

 

 

L_. 4. inteanires evadaril sSvargitt de o persoans care avea
ndatorires de al pazi pe cel care 2 evadat [art 280
alin. > NCFL
V reprezinta o varianta agravata atat a formei de

baza, cit si a primet variante agravate prevazute
dle art. 286 alin. (2) NEP.

 

 

 

 

E. Varianta |—— > inlesnirea evadarii din culpa savargita de ccl care avea
atonuars indatorirea de a-l pazi pe evadat.
G Forme a Aste = posibile Ua fapta comisiv® SRvargit® cu intent),
pregatitoare | dar neincriminate.
2. Tentativa | - posibila (a fapta comisiva SAVArGIS cu Intente)
|S Gonsumare |- in momencul in care, ca urmare a efectaseil

actelor de ajutorare. faptuitorul tese din starea
legala de privare de Mbertate prin evadare ort
otvargogte tontativa de evadare:

 

 

_ nu poate fi sAVarsits In forma continuats,

 

\@} ux, onservatn:

2. Inesnires evadsrit repreint& o incriminare autonoma a unor actvititi de
complicitate In evadare:

2. fapta mu este pics dacs se Inlesneste evadarea unet persoane care este
privats nelegal de libertate:

9. dacd o persoand’ determin’ pe cel privat de libertate 28 evaceze, far apoi T
lajuts prin acte ofective #8 puns tn executare hotararea I
instigare la evadare in concurs cu inlesnirea evadarii

 

ata, se vn retineFiga nr. 61
LUAREA DE MITA

1. PARTEA TEORETICA

 

=>

1. DEFINTITIA LEGALA

Fapta functionarului public care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru
altul pretinde orf primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepts
promisiunea unor astfel de foloase, fr le,

Urgentares ori

  

gturd ou Indeplinires, neindeplinire:
ntarzierea Indeplinirii Unut act ce IntrA Th Indatoririle sale de

Serviciu swu in legdturd ca indeplinires unui act contrar acestor Incatoriri [art. 289
alin. (2) NCP]

 

 

 

 

 

 

 

 

 

S__2. sTRUCTURA INFRACTIUNIL
A. Obiect 4. Juridic ~ buna desfSgurare a relatiilor de serviciu si
legaturs cu acestea
2. Material = in principiu, nu are.
B.Subiect | 1. Activ 2 a. nemijlocit calificat (autor, coautor)

[—> & in cazul formei sp. functionaral
public astfel cum acesta este

definit de art. 175 alin. CG)

 

perseana asimilaté functiona-
rului public potrivit art. 175
alin. (2) NCP (de pilds, me-dich, farmacisti, notari pu-
blici, executorii judecstoresti
ete) poate ff sublect activ
nemijlocit al infractiunii dct
Fapta este comisa in legaturd cu
neindeplinires, intarsierea tride-
plinirii unui act privttor La trda-
toririle sale legals east tn logdeurd
cu cfectuarea unui act contrar
acestor Indatorirt:

Persoanecle care, pe baza unui
acord de arbitra, sunt chemate
#5 pronunte o hotdrare cu
privire la un litigin ce le este
dat spre solutionare de catre
p&rtile la acest acord, indife-
ent. dece proweitaee mcbtecls
se desfasoara in baza legit
romane ort in baza unei alte

 

 

 

lest:
Lg. ton tate clin duties tin oferta de Hout

 

Cod penal functionarulu: pur
blic. autor al infractiuni poate
Hi at&t o persoand fizics, c&t gt
—> &. complica, instigates: orice persoen’
(izies/juridies) care ere capacitate
penala:
——* «.coauter poste A numei o persoana
care are calitatea de functionar pu-
blic sau o alts calitate din cele previ

 

gute de lege.320 | Luarea de mits

 

 

Certnta esentiala: functionarul public
trebuie 65 alba competenta de a indeplini,
a nu indeplini, a intrzia sau accelera
indeplinirea actului pentru care este

 

 

2. Pasiv

[—> & general: stan;

 

L_. &. special: autoritatea publics, insti-
tufia publica, Institutia sau persoana
juridica de interes public ori privats
im cadrul cireia fAptuitorul se afl In
exercitarea atributilior de serviciu,
respectiv autoritatea publich a xta-
eului stein, instanfta international’
sau organizatia internationala in
care subjectul activ nemijlocit ii
exerciti serviciul. Poate f consi
derata sublect pasiv special al in-
Fractiunii $i persoana constransk 25
dea mits

 

© Tatura
obiectiva

 

 

2. Element
material

[— @ pretinderea de bani au alte foloase

te = formularea unel pre-
tentii (direct xau indirect) de bani
eau alte foloase necuvenite:

 

|» &. primirea de bani eau alte foloase
necuvenite = dobandires de bani sau
alte foloase necuvenite remise
(direct sau indirect) de mituitor, din
initiativa acestuia:

 

 

L_, © acceptarea promisiunii de bani sau alte

foloase necuvenite = acordul explicit
sau implicit, direct sau indirect al
Faptuitorului de a accepta oferta de
nica,Corinte esentiale:
[—> &- banii sau foloasele (patrimoniale sau
mepatrimoniale) yu trebuie sd file

cuvenite In mod legal tapuaitoralat:
Ot £ determines sxx \dawscmae
nabile:
Jeb. actual Gicit cau dict) pent a carui
deplinire, neindeplinire, accclerare
ort Intarziere se pretinde, primeste,
sau accepts promisiunes de bani sau
alte foloase necuvenite febrie sd ire
In cadrul atribupitor de sereiciss ale
Functionariulit,

[— ©. pretinderea, primires sau acceptarea

Se promisiuni de bani sau alte
Foloace nocuvenite trebule comuss i
lagétturd out trdepliniren, retudeplinired,
ergpersiiernst Gri TendBreterca Teuleplaead

 

 

 

 

L_. a. fapta poate sa fe savarsita anterior,
Hemniepintsy, actelenmes, Searetact
actulul ce intra’ in atributiile de ser
Victu ale functionarutul sau tndepli-
tribal

 

 

 

 

 

 

immediate

 

~starea de pericol pentri buna desfasurare a
raporturilor de serviciu in cadrul unitaglor
prevasute de art. 176 NCP, a. persoanelor
juridice de drept privat, a autoritatiler publice
Ble stetulu: strain, a unel instange interna-
fionale sau organizatil internationale ete.322 | Luarea de mits

 

 

3. Legatura de

resulta din materialitatea faptel, netrebuind,
cauzalitate

fea.

  

 

 

1D. Latara
subicctiva

~intentia directa;
 luarea de mita comisa de catre persoanele care exercita,
permanent ori temporar,

cu sau fara o remuneratic, 0
Insarcinare de

orice maturd in serviciul unci persoane
fizice dintre cole prevazute la art. 175 alin. (2) NCP ori in

cadrul oricdrei persoane juridice (art. 308 NCP raportat la
art. 289 NCP}

 

 

 

 

 

G. Forme 4. Acte nu sunt posibile.
premergatoare
2. Fentativa — nu este posibila.
3. Consumare a. fapta consumars: in momentul pre

Ginderii, primiri, acceptirii promi-
siunii de bani sau foloase necuvenite
in legiturs cu

 

ncleplinivea, neince-
plinires, accelerarea ori intarziereanarulals

forms  continuara,

 

 

executare (unitate legal),

efectuarii unui act privitor Ia inda-
toririle de serviciu ale functio—

&. faptk epuizata: poate fi comisd in

epuizandu-se
dupS cfectuarea ultimului act de

 

@] a. osservara

 

mituitorul nu are calitates de instigator sau complice la infractiunes de
Tuare de mits, ci va raspunde penal ca autora) infractiunii de dare de

potrivit art. 294 NCP, pot fi subiceti activi nemijiociti ai infractiunti de

Tuare de mita (dacs prin tratatele internationale la care Romania este parte
nu se dispune altfel):

a. functionar

 

 

sau persoanele care isi destSgoars activitatea pe baza unui

contract de munca ori altor persoane care exercita atributii similare in
fedral unei organizatii publice internationale 1a
parte;

b. membeit adunarilor pariamentare ale
Core Romania cate parte:

care Romania este

organizatiilor internationale 1a

&. Functionaril sau persoanele ‘care Ig! desfasoard activitatea pe baza unui
contract de munca or alter persoane care exercita atributil similare, in
cadrul Uniunit Europene:

a.

persoanele care exercité functii juricice In cactrul instantelor
flonale a cSror competents este acceptata de Romania,
functionarilor de la grefele acestor instante

6. functionarit unui stat strain:

 

precum si

fo membeii sdunsrilor pariamentare sau

&. juratit din cadrul Unor instante strsine:

dacd darca de mits se realizeazs prin mijlocirea unui intermediar, acesta va
lAvea calitatea de complice la infractiunea de dare de mits, dacs scopul324 | tuarea de mira

urmarit a fost acela de a ajuta pe mituitor, sau complice Ia infractiunes de
luare dle mits, dacd acesta a urmdrit s5-1 ajute pe mituit;

 

anil, valorile sau orice alte bunurt primite (remise efectiv) sunt supuse
confiscarii, iar dack acestea nu se gSsesc, se va dispune contiscarea prin
echivalent:
5. nu se poate dispune confiscarea specialA cu privire La:
pa. bunurile sau foloascle necuvenite pretinse, dar care nu au fost efectio
primite:

 

[> b. bunurile sau foloasele necuvenite acceptate, dar care mu au fost efectiv

primite:

J». banii sau foloasele necuvenite care au fost restituite mituitorului,
care a denuntat fapte inainte de sesizarea organelor de urmarire
penala;

J—e 4. sumele de bani puse la dispozitia mituitorului pentru realizarea
Flagrantului la infractiunea de luare de mits;

 

L_, ©. banii, valorile sau orice alte bunurt date de mituitorul constrans

Teare beneficiaza de cauza de neunputavilitate speciald prevazuts de

290 alin. (@) NCP] cau de mituitorul care beneficiazit de cawzn de

nepedepsire speciald prevazuta de art. 290 alin. (3) NCP (deruntarea

Japtei inainte de sesizarea organclor de urmirire penal), dack au fost

date dupa efectuarea denunjului, in ambele cazuri se restituie
persoanei care le-a dat;

 

 

6. im cazul participatici penale, nu se poate dispune confiscarea tn solidar de
Ia inculpati a sumelor de bani ori a foloaselor necuvenite, ci de la fecare

 

participant se va confieca suma de bani pe care a primit-o efectly ort, prin
echivalent. valoarea bunurilor de care a profitat efectiv prin sdvargirea

infractiunii;

7. dack fptuitorul realizeazd mai multe dintre variantele alternative ale
elementului material al infractiunii, se va refine o singurS infractiune de
luare de miti, care se consuma in momentul realizarii primei activitati
infractionaleATA arsed
ll. PARTEA PRACTICA

BES exgenist Sores ms poe iat Pacamel Ghedinecentienen a tenccee Sea
Pee pees oalteeeanchiyiiivall eseear ince Goran linle inv Fant at oeromtarare pepe
Dntmit diferite sume de Dani pentru care a eliberat chitante @! factan Fecalie,
Bee sepceanemne concravaicure

expertize: contabile im
Condifiile im care mu asdats gf

alte clemente circumetantiale, cum arf
Promisiunes tntccmiri unei expertize favorabile sau pretnderca une! alte
sume de bani decat cea fixata (LC.CJ., 5. pen. dec. nr. 6859/2004)

cauze, Se

AYA rapta de a pretinde si primi bant, inducand in croare persoana vatimats
et pita alto peed rerantetimctnU peenitc moe
a peatine gf prima Garin puiveeee

 

neindeplinire faptuitoral

ndatoririle sale de serviciu, Intruneste
Slementele constitutive ale infractiunit de ingelaciune,

 

jar nu pe cele ale
ingractiunii de luare de mita (LC-CJ., s. pen., dec. nr. 3622/2004)

ATA pretinderon sou primires de foloase de catre

 

m functionar, pentru =
Qndeplini un act in privinta cSruia are atributi de serviciu, chiar limitate,
pentru realizarea actulul final, constituic

infractiunea de luare de mits
(CSI. 5. pen. dec. nr. 391/1999).

ATA existenta aubiutui cu privire ia pretinderea anu primirea de bani,
respecte’ Ta, Gila iifete qu cere ineciipecal a2 H pride newste Some: dode

Anumite persoane, impune adoptarea unei soluui de achitare a
inculpatului (LC.C.}., ¢. pen, dec. nr. 10/2007).Fisa nr. 62
DAREA DE MITA

  
  

 

1. PARTEA TEORETICA

=>

1. DEFINIFIA LEGALA

Fapta u

 

ei persoane de a promite, de a oferi sau de a da, direct sau indirect
bani ori alte folease unui functionar public In legatura cu
neindeplinires, urgentarea ori intarzieroa
indatoririle sale de serviciu

 

Indeplinires,
ndepliniris unui act ce intra Th

sau in legaturs cu indeplinirea unui

scestor Indatoriri (art. 290 alin. (12) NCP}

 

 

 

 

 

 

= 2. srRUCTURA INFRACTIUNTT
A. Obiect 4. Juridic “buna desfagurere a relatilior de serviciu
gi relapiile sociale in legatura cu acestea
2. Material “in principiu, nu are,
B. Subiect 4. Activ Gutor, | ——> a.

orice persoand (fiziei/juridica) cu

coautor, capacitate penala;
pm ced |». functionarul public poate
complice)

subiect activ al infractiunii de
dare de mita:

 

 

L_, . subiectul activ nemijiocit al
infractiunii de dare de mita nuMA | 327

 

este Im acelasi timp si complice
sau instigator la infractiunes de
luare de mits.

 

2. Pasi

 

—

Beneral: starul;

special: autoritatea public.
inctitutia publics, inctitupia cau
persoana juridici de interes

public orf privat’ in cadrul
cSreia persoana mituits se afa in
exercitares atributilor de ser
tufia. sau persoana (fizics sau
juridicS) in care persoancle mi-
tuite prevazute de art. 293 NCP.
art. 294 NCP sau art. 308 NCP igi
dlesensoa:

9 insarct

PA serviciul sau exercits
are de orice naturs.

   

 

 

a. Blement
material

 

promi

 

men de bani cau alte
foloase necuvenite facut unut
functionar public 1 legaturd cu
indeplinirea, neindeplinires,
accelerarea sau intarzierea incde—
plinici unui act referitor la inda-
feririle sale de serviciu sau

 

legSturs cu ecfectuarea unui act
contrar acester Indatorirt = faiga
duinta de bani sau alte foloase,
realizats direct sau indirect
Verbal ori in serie, expres sau
implicit, faird ca bunurile promise
nd fie prezentate persoanei mituite:[ +b. oferizea de bani sau alte foloase
necuvenite facuta unui functio-
nar public i legaturd cu Inde-
plinirea, neindeplinires, accele-
rarea sau intarzierea indeplinirii
unui act referitor la Indatoririle
sale de servicis sau in legSturs
cu efectuarea unui act contrar
acestor Indatoriri = prezentarea ba-
nurilor oferite persoanei mituite,
chiar daca oferta este acceptata sate mz

 

 

lL. dares de bani sau alte foloase
necuvenite fReutS unui functio-
nar public i legatura cu inde-
plinirea, neindeplinirea, accele-
rarea sau intarzierea Indeplinirit
unui act referitor la indatorizile
sale de serviciu sau in legsturs
cu efectuarea unui act contrar
acestor Indatoriri. = remiterea
efectivod © banilor sau a. altor
foloase necuvenite, precum gi
primirea acestora direct sau
indirect de ciitre cel mituit:

VY Cerinte esentiale:
[—* a. promisiunes, oferirea sau darea

84 aibS ca obiect bani sau alte
foloase necuvenite functionarului
peublicentiait,

  

 

[> bactul dlicit sau ilicity) pentru a
carul indeplinire, neindeplinire,
accelerare ori int@rziere se

 

promit, ofers sau se dau bani orivenite poate avea loc

 

concomitent sau ulterior trdeple
mii, neindeplinini, accelerarit
sau Intarzierlt actuhul ce intra in
atribusiile do servictu ale functio-
Rerului orl efectuiril unui act

 

2. Urmarea
imeaiats

Starea de pericol pentru buna desta
gurere a raporturilor de servicia in cadrul
Einitatiler prevazute de art 176 NCP, al
Perscanelor juridice de drept privat al
Rutoritstilor publice ale statulut strain. al
Unei instante internationale sau organi
gatit internationale,

 

3. Legatura
de cauzalitate

 

 

~resulth din materialitates fapt
buind sa fe doveaita.

 

sublectiva

 a. FApauitorul sa aiba o inpluenta realet sau

84 lase 2 se creadd cd are influcnta
aeupre funcHonarului publie sew
functionarului: influenta  fapeui-
torulus trebuie sé reprezinte motivul
determinant al actiunii cumparsto-
rolui de influents;

J—e &. rapeuitorul sa promita ca 1 va de-

termina pe functionarul public sau
pe Functionar si facd ori 6 nu fack
Un act ce intra tn competenta aces-
tuia potrivit atributilor de serviciu,
chiar dacs aceastS promisiune nu
este indeplinita ulterior sau actul nu

 

 

 

Lip. rapta si fle sAvarsitA mainte sau

concomirent cu indeplinires actulut
ce intra In atributiile de serviciu ale
Functionarului asupra carula este
traficata influenta,

 

 

Zandiel

 

 

“stares de pericol pentru buna desfagurare a
raportunilor de serviciu in cadrul unieitilor
prevazute de art, 176 NCP sau al persoanelor
juridice de drept privat336 1 Traficul de influensa Z
3. Legatura - Fezulté din materialitatea faptel, netrebuind

de cauzalitate | 35 fic dovediea.

 

 

1D. Latura “intentia directa;

| eubiectiva | _ scopul: ceterminarea
erului 54 facd ort smu faces un act ce intes tn

functionarulut public sau a functio-
atributiile sale de

> nu prezinta importants’ mobilul comiterii faptei tipice

 

© persoans care exercita

 

[ EB. Varianta | + taficul de influenta comis de:
functie de demnitate publica; este judecator sau

agravata i

procuros; este organ de cercetare penald saw are ate.
butii de constatare ori de sanctionare a contraventiitons
Persoanele care, pe baza unui acord de arbitraj, sunt
chemate s4 pronunte o hotardre cu privire la un litisi
ce le este dat spre solutionare de catre partile 1a acest

acord, indiferent daca procedura arbitrals ce desfagoara
in baza uni alte lest

 

 

In baza legii romane ori

F.Varianta /——* traficul de influenj& comis in legatura cu persoancle
Permanent ori temporar, cu sau fara o

 

 

  

remuneratie, o insarcinare de orice naturd in servictul

tunci persoane fizice dintre cele prevazute la art. 173
alin. @) NCP ori in cadrul oricsrei persoane juridice.

 

 

 

G. Forme 4. Acte + posibile, dar neincriminate.
progititoare
2. Tentativa ~ nu este posibila
A momentul pre

 

    

3. Consumare _ fapth consumat:
Underi sau primirii de bani sau alte

foloase ort acceptirii promisiunii unor
foloase sau darurl, pentru a-l deter
mina pe functionarul public sau pefunctionar s4 fact sau sa nu facé un act
ce intra in atributiile sale de serviciu:

fapta cpuizatd: poate & comiss in
formS continuats, epuizandu-se
dupa efectuares ultimului act de

executare (unitate legals)

 

HL. Prezentare comparativa,

 

 

 

 

 

 

 

 

Buns-crcdints Sanam SCoVeRHTGe

a a

 

Tngelactune Trafic de influenta

2. ingelAciunes este o infractiune de | 4. traficul de influen}s este o infrac
remultat tune de pericol.

2. activitatea infractionalé tebuie sa | 2. retinerca faptei pice de trafic de
aiba ca urmare producerea unu influenta nu este conditionata de
prejudiciu. producerea unui prejudiciu

3. activitates infracionalé @ebuie en |S. retinerca mptel Gpice de wane Ge
compen Sht-ocnlierent a adevsrakal SiG mo ste copicsbiaet oe
ca urmare a inducerii tn eroare alterarea adevarului Gn ipoteza in
prin prezentarea ca adevirath a care traficantul de influents are in
uunei fapte mincinoase sau ca min realitate influents asupra functio-
cinoasa a unel fapte adevarate. narulut public)

4. persoana vatamata care remite un | 4. cumparatorul de influensa care aa

 

bani sau alte valor traficantulat

influent’ actioneazs
urmarind s& obtina

rea-crecinta,
determinares Functionarulu! public
28 des, #8 facs sau a8 nu fack un act

ines. atributiile sale degas 1 _Traficul de influensa

 

@®  osservatu:

4. Gn cazul in care traficantul de influent este totodata gi un functionar care
are competente in legSturé cu actul pentru a cArui indeplinire sau nein~
Geplinire traficheaza influent, se va refine concursul Intre Tuarea de mits
gi (raficul de influents;

2. dack pretinderea sau primirea de bani sau alte foloase necuvenite a fost
realizsta dupa Indeplinirea actulut de catre functionar, va putea fi
refinutd comiteres unei infractiuni de ingelAciune dacs sunt indeplinite
toate elementele de tipicitate prevazute de art. 244 NCP;

 

3. in ipotesa in care traficantul de influents ofera bani sau alte foloase

necuvenite functionarului pentru indeplinirea sau neincdeplinires actulul,
se Va retine un concurs intre traficul de influenti I darea de mits;
4. nu sunt supuse confiscari
(+ a. banii, valorile sau orice alte bunurt prefinse:
[2 &. bank, Vaiorie cau orice alte bunuri cu privire la care
promisiunea c& vor fi date;

bumele de bani puse Ia dispozitie pentru realizarea Alagrantului Ia
infractiunea de trafic de influents,

 

 

a fost acceptata

 

 

 

5. activitatea complicelui sau a instigatorului poate tmbraca in unele cazuri

caracter infractional, constituind imfractiunea de cumparare de
previzuts de art. 292 NCP.

SEAS 0, paren rracnick

ATA paca autora intractiunit de wafic de influents, dupa ce a pretins un

nfluents

 

 

anumit folos pentre a determina un functionar sA fact un act ce intr in
Btributille sale de serviciu, a gi primit folosul prin

 

intermediul alte:
persoane, aceasta din Uma Persoand va rispunde in calitate de complice,decarece La ajutat pe autor oS realizeze unul din continuturile alternative
ale infractiunit (T.S., =. pen, dec. nr. 4748/1972)

ATA existenta infractiunsi de trafic de influenta nu presupune existenta unei
influente reale a fMptultorulus asupra unui functionar pentru a-l determina
5A faca or! s& nu facd un act ce intrS in atribufiile sale de serviciu, insa
pentru existenta acestel infractiuni este necesar ca influenja pe care o are
Sau Iasd a3 sc creada ch o are faptuitorul 8 priveasc& un functionar care
are atributii In Tndeplinirea actului pentru care faptuitorul a primit sau a
protins bani ori alte foloase (LC.CJ,, 5. pen., dec. nr. 2398/2006).

ATA veneeu existenta infractiun

 

de wafic de Influenya nu are relevant dact
Ppretinderea folosului a fost satisHcuts, nici daca ac:

 

ptarea promisiunii
Unor foloase # fost urmatS de prestarea acestora. Nu este relevant dach

interventia sa produs orf nu, precum si momentul In care aceasta s-a
realizat raportat lo momentul csvargirii uneia din actiunile ce constituic
Clemental material a1 infractiunii, deoarece producerea interventiel nu este
© conditie pentru existenta traficului de influents (CA. Bucuresti, s. pen.
dee. nr. 34/A/1995),Fisa nr. 64
CUMPARAREA DE INFLUENTA

 

|. PARTEA TEORETICA

i

 

ST. permyry1a LEGALA
Fapta de a promite, de a oferi sau de a da, direct sau indirect bani onl alte

foloase unei persoane care are influenti sau las sS se creada cA are influenta
Wa pe acesta a5 Indeplineaccs, ot

 

asupra unui functioner public, pentru a-l determi
nu Indeplineasca, sd urgenteze ori si intarzie indeplinirea unui act co intra i
\datoririle sale de serviciu sau si indeplineascd un act contrar acestor indatorin:

fart. 292 alin. 2) NCP].

 

SS 2. sTRUCTURA INFRACTIUNTI

 

 

 

 

 

 

A. Obiect 2. Juridic = buna destagurare @ relatiilor de serviciu gt
relatiile sociale Th legturs cu acestes.
2. Material  ®. functionarul public poate fi subiect
ea activ al infractiunit de camparare de
influensa,
L—* c. participatia penal este posibila sub
toate formele.2. Pasi ——

 

Ls.

 

 

ebiectiva

 

 

 

epecial: autoritatea publick. insti-
tufia publics, institutia sau persoana
Juridica ce interes public orf privat
Gn cadrul cAreia functionarul public
se afls in cxercitarea atributtilor de
serviciu. Deopotriva, subiect pasty
Special este 91 functionarul public cu
privire la care se pretinde os exists ©
influents.

  

2. Bloment ~ Cerinte esentiate:
material [—> a. promisiunea de bani sau alte foloase

 

 

Inecuvenite fKcuts nei persoane
care are influenti sau less sa se
creada ct are influent’ asupra unui
Functionar public, pentru ol deter
ina pe aceste s& indeplineascs, sB
deplinessca. 38 urgenteze ort si

  

 

Setdieate trdlepling
intra In Indatoririle sale de serviciu
sau SA Indeplineascs un act contrar
Beestor indatoriri = figdduinta de
Gani cau alte folosse, realizats direct
sau indirect, verbal ori In seris,
expres sau implier. fara ca bursurste
promise ed fie prenentates

 

 

 

Oferirea’ de bani sau alte foloase
necuventte fcuta unei persoane
care are influenfa sau lasd sa se
creadS cS are influents asupra unui
functionar public, pentru ql cleter
mina pe acesta sa Indeplineascs, si‘

Cumparares deinfluensa

 

 

 

 

 

nu indeplineases, «3 urgenteze ori sA
intarzie indeplinirea unui act ce
intra In Indatoririle sale de serviciu
sau 28 indeplineasc’ un act contrar
acestor indatorir! = presentaree bunu-
lor oferite persoanel mituite, cfiar
tact oferta este acceptard sate ret;

L_, c. darea de bani sau alte foloase necu-

 

Venite ficuts unel persoane care are
fafluenta sau lasS eA se creada cA are
influent ssupra unui functionar
public. pentru al determina pe
cesta a8 Indeplineased, sk nu inde-
plineascs, SS urgenteze ori 5X
intarzie indeplinirea unui act ce
intré in Indatoririle sale de serviciu
sau s& indeplineasc’ un act contrar
Scestor indateriri — remiterea efectiva
& banilor sau a altor foloase necu-
Venite, precum gi primirea acestora
Girect sau indirect de traficantul de
influent’.

 

V Cerinte esentiale:

[—> = promisiunes, oferirea sau darea s&
Ibs ca oblect bans saw alte fuloase

ecuvenite persoanei care are

Fluenfa sau last si se creadS cs are

influenf& asupra— functionarulul

public

 

|__. ». promisiunea. oferirea sau darea de

 

bani sau alte foloase si fie realizata
pentru ea traficantul de influenta st
promit oS il va determina pe functio-BE | a3

 

narul public s& indeplincascs, sa nu
indeplineasca, sa urgenteze ort 3
intarsie Indeplinires unui act ce intrs,
in indatoririle sale de serviciu sau o&,
Indeplineasca un act contrar acestor
Gndatoriri. chiar daca aceastt prormi-
siune nu este indeplinita ulterior ort
actul nu este efectuat,

©. promisiunes, oferirea sau darea dé
bani sau alte foloase necuvenite
trebuie sa fie SAvargita anterior sau
concomient. cu Indeplinirea, netncde-
Plinires, urgentarea sau intarzieres
Bctului ce intré im atributifle de
Serviciu ale functionarului asupra
CAruia urmeazs 98 fle traficata influ-

 

ents, respectiv anterior sau conco-

mitent cu indepliinirea — actulut
contrar indntoririlor de servictu

 

= starea de pericol pentru buna desfisurare =
raporturilor de servic In cadrul unicagilor
prevazute do art. 176 NCP sau al persoanelor
juridice de drept privat,

 

 

3. Legatura netrebuind

 

remus cin materialitatea faptel,
decauzalitate | 58 fie dovedita,

 

 

1D. Latura ~intentia directa:
sublectiva | — scopul: determinarea functionarulul public sau a functio-
Rarulw 8 fack ori eS nu Facs un act ce intra in atributiile sale de
servicius

 

— nu prezints importan}s mobilul comiterii faptei tipice.344 | _Cumpsrarea de influonta +
ocean = nu se pedepseste tAptuitorul care denunta fapta de cumpArare
speciala de | de influent mai inainte ca organul de urmarire penala oa f tect
mepedepsire | sesizat cu privire la aceasta infractiune.

F. Varianta | ——* cumpararea de influentd comiea in legaturd cu persoa

atenuats nele care exercits, permanent ori temporar, cu sau fara o
remuneratic, o Insarcinare de orice natura in servicisl
unei persoane fizice dintee cele prevazute la art. 175
alin. (2) NCP (persoana fizicd care exercita un serviciu de.
interes public pentru care a fost Investita de autoritatile
publice sau care este supusa controlului ori suprave,
sheril acestora cu privire la indeplinirea respectivulul
Serviciu public) ori i cadrul oricdrei persoane juridive,

G Forme 2. Acte - posibile, dar neincriminate.

pregatitoare

 

2. Tentativa = nu este posibils,

 

 

[—> @ fapta consumata: Ia momentul pro-
miterii, oferirii sau d&rii banilor sau

@ altor foloase necuvenite trafican-
tului de influenta,

3. Consumare

 

 

poate fi comisa in

L_. b. rapes epuizata:
epuizandu-se

forma — continuata,
dupS efectuarca ultimului act de

executare (unitate legala)

 

 

 

1. OBSERVATH:

 

1. auton! infractiunii de cumparare de influent nu poate fi considerat

totodats si complice sau instigator la infractiunea de trafic de Influentas

2. sume supuse confisciirli bani, valorile sau orice alte bunuri necuvenite

oferite (chiar dacé nu au fost acceptate) sau dat
dispune confiscares prin echivalent:

iar dacd nu se gdsesc, se vabe

 

banis, valorile sau orice alte bumuri promise:

orice alte bunuri date dupa realizarca

denuntului, find restituite cumparatorului de influenya; daca Danii,

fost date de cumparatorul do

Valorile sau orice alte bunuri au
Senungulat chiar daca scesta

influent’ tnainte de. realizares
beneficinzs de cauze speciala de nepedepsire, aceste bunuri vor

supuse confiscarin.Figa nr. 65

DELAPIDAREA

 

 

1. PARTEA TEORETICA

 

 

S_1. DEFINTTIA LEGALA

Folosirea, Insusirea sau traficarea de cAtre un functionar public, in interesul
stu ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestiones:
administreazs (art. 295 alin. (1) NCP].

 

 

S22. sTRUCTURA INFRACTIUNIL

A. Obiect 2. Furidic

 

 

pase 2

 

.
toare la buna desfasurare a servi-
ean

fe socal wafer

 

Lb. secundar: relatiile sociale referi
loare la protectia patrimontulu

 

 

2. Material (> = bani valedie saa alte bumud
mobile corporale cu o valoare
economica, care apartin unei per-
soane juridice (de drept public
sau de drept privat) si pe care
fepheikesl te gestomearh aan.
administreaza efectiv:

|__, &. plusurite in gestiune, chiar dacs

 

 

 

 

au fost create in mod Fraudulos:miu este exclus ca bunurile imobile
SA formeze Obiectul material al
infeactiunii de delapidar.

 

lL. a. bani, valoriie sau alte bunt

care, desi mu fac parte din pats

moniul persoane! juridice, sunt in
concret administrate sau gesti

onate de fAptuitor.

 

B. Subiect

 

a. Activ,

 

p> a. nemijlocit: uw finictionar public

[art. 175 alin. (2) NCP). care
gestioneazs sau sdministreaza
Bunurile unei persoane juridice
Gle drept public sau privat):

[+ b.complice sau instigator: orice

persoans (fizies juridics) cu capa-
Sitate penals; in cazul coauto-
ratulul, este necesar ca toti coau
tori s& aibS calitatea, prevazuts
de lege:

 

 

Lec. tn cazut variante: atenuate, autor
poate fi orice persoana care exer-
Sits, permanent ori temporar, cu
Bou fara oO remuneratic, o tnaar
Cinare de orice naturs fn serviciul
tunel persoane Fizice dintre cele
prevSeute la art. 175 alin. @) NCP
Ori fm cadrul orfcirei persoanc
juridice gi care gestioneaza sau
Suministeeass bunurile acesteia.

 

 

 

 

~ persoana juridica (de drept public sau
privat) ale cirei bunuri sunt gestionate sau
Sciministrate de fapeattor.348_|__Delapidarea

a. sustragerea unul/anor bunurt din
patrimoniul subjectulai pasiv ori

a bunului/ bunurilor aflate in ges
tiunea sau administrares sublec-
tului pasiv, urmata de insugirea
lor = scoarerea cu caracter definiti @

i bunului/bunurilor din sfera patri-
monialé a persoane! vatimate

urmaté de Imposedarea Faptui-

. Laura 2. Element —
obiectiva material

toratuis

[— &. folosirea unui/unor bunuri din
patrimoniul subiectului pasiv ori a
bunuluibunurtior aflate In gest-
wea Sat administraraa subjectului
en temporarl a

 

 

 

pasiv = scot
bunului/bunurilor din sfera patri-
moniala. @ persoanel vatSmate
urmata de Intrebuintarea acestuta/
| acestora de Fiptuitor sau de un tert:

 

 

Li, ¢. raficarea unui/unor bunurt din

Patrimoniul subiectului pasiv ori
@ bunului/ounurilor aflate in ges-
tiunea sau acdministrares subiec-

 

tului pasiv — scoateres temporard a
bunului/bunurilor din sfers patri-
moniali .a persoanei vitamate,

urmata de Incredintarea bunului

  
 

spre folosinga unui tert, in scopul

 

obtinerii unui profit de catre
Faptuiter.
2. Urmaren ~ scoaterea definitiva sau temporaré a bunulut
imediata din sfera patrimonials a persoanet vatamate

91 produceres unei pagube acesteia3. Legature de |- resules, In principiu, din materialitatea
caumalitate Fapter

 

 

~ineentia directa sau indirecta:

- Scopul: Satistacerea unui interes personal al faptuiieruias
gau al altel persoane:

“nu presinta importants mobilul cu care a fost comiss fapta.

 

B. Varianta
agravata

|—+ delapidarea care a produs pagube materiale mai mari

 

Vo varianta agravats poate aves ca subiect activ nemijiocit gi

Vo variants agravald poste ff comisd gf cu praterintentt

 

 

+ aelapidarea comisa de catre un administrator sau un
gestio

fark o remuneratic, aceasta calitate in serviciul unei
persoane fizice care exercitA un serviciu de interes
PEELS Perien Ges a Kee TavawtE aS aceeENIS gees
biice sau care este supusa controlului ori suprave-
gherii acestora cu privire la indeplinirea respectivulut
erviciu public ori in cadrul oricarei persoane juridice
[art 205 NCP raportat la art. 308 NCPI.

 

Jar care exercitS, permanent ori temporar, cu sau

 

 

 

pregatitoare

 

2. Tentauva ~ posibiia si tneriminara.

 

3. Consumare |. fapta consumiata: In momentul i
care bunul iese temporar sau defi-
iitiv din ofern patrimeniall @ per350

| Delapidarea

 

LS». tapes epuizata: poate fi comiss in
forma continuata, epuizandu-se
dups efectuarea ultimulu act de
executare (unitate legals),

 

 

 

@D 2. osseRvaTiE

gestionarul este persoana care are ca atributil principale de serviciu
Erimires, p&strarea gi cliberares de bunuri aflate in administrarea, chiar
temporart, a unitat

 

In care isi desfiigoars activitatea; gestionarul vine
fniotdeouna Tntr-un contact direct materia

primeste, pastreaza sau elibereaza;

gestionaral de fapt (persoana care

 

cu bunurile pe care le

 

Indeplineste tm fapt atributiile
principale de serviciu ale unui gestionar de drept) poate fi subiect activ
emujlocit al infractiunit de delapicare;

admin:

 

tratorul este functionarul care are intre atributiile de serviciu si pe
Cele referitoare la incheieres de acte de dispozifie cu privire la bunurile
personne! juridice sau pe cele privind administrarea acestor bunuri; adm
Fistratorul este, In esentS, conducstorul unitigt
contact indirect cu bunurile pe care
sestionaralai);

 

ioare, in principiu. un
le administreazd (prin intermediul

administratorul judiciar sau lichidstorul averii debitorului insolvent

precum $1 reprezentantul orl prepusul acestora pot fi subiecti activi
emijlociti af infractiunit de delapidare:

proprictarul bunului/bunurilor peate fi subject activ nemijlocit al infrac-
uni de delapidare dacs are cslitatea de functionar public
Bestionar/administrater al persoanei juridice vatamate;

 

pe cea de

dacs faptuitorul realizeazs mai multe modalitsti alternative ale ele-

mentului material al infractiunii, nu va exista un concurs de infractiunt, ci
© singurd infractiune de delapidare.

 

 

1 Condi de
procedibititate | offciu
[i peGepaipitieate

[actiunea penals se pune ia migcare gi ee exercitl dinATA ,

ATA Aaministeatorul asociatiet de proprictari sau de locatari are calitatea de
functionar. Fapta acestuia de Insugire, folosire sau traficare, In interesul
shu ori pentru altul, de bani. valor
pou lv aciministreass constituie infr
nr. 11/2002).

PARTEA PRACTICA

 

sau alte bunuri pe care le gestioneaza
ctiunes de delapidare (SJ. S.U_, Dec.

 

GIA raptete inculpatelor, angajate pe bazA de contract de munes le o societate
comercial’, de agit

 

susi mai multe bunuri din gestiune, cu acordul admi-
histratorulii societati si al asociatulu! unic, care le-au dat permisiunea de
@ lua bunurile pe datoric, find trecute Intrun caiet special sub controhul
Asociatului unis, nu intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de
Aelapidare sub aspectul laturii subjective, din moment ce inculpatele nici
nu au prevazut gi nict mu au urmarit producerea une! pagube im
patrimoniul unitStil, constand in valoarea bunurilor Insugite, urmane ss
Plateasca ulterior contravaloarea acestora, conform Inyelegerii initiale cu
Sonducerea unititi (CA. Bucuresti, s. Tpen.. dec. nr. 835/K/2004)Fisga nr. 66
PURTAREA ABUZIVA

 

 

 

[Ey] 1. PARTEA TEORETICA

 

41. DEFINITIA LEGALA

 

Inerens
exercitarea atributiflor de servici

=>

 

farea cle expresii jignitoare fats de o persoan’ de c&tre cel aflat

2. Juridic

2. Material

 

 

 

Tare. 296 alin. @) NCP)

 

 

2. STRUCTURA INFRACTIUNIL

principal: relatiile de servicers refe
toare la buna desfagurare a rapor-
turilor de serviciu, cu asigurarea
respectului fata de persoanele cu
care Functionarul intra in contact:

 

 

 

secundar: relafiile sociale referitoare
In onearea gi demmnitates persoanci
(la varianta tip), respectiv cele referi-
tomre Ia libertatea psihich a per-
soanei sau integritates corporala ori
sanatatea persoanei (a varianta
agravati)

 

la varianta tip: ou are:

 

Ia varianta agravata: corpul persoa-

se exercita actele

 

net asupra
de violents:a. Aceiw

p> a. nemijiocit calificat (autor, coauton:
persoana fizick aflata in oxereitial

stributillor de ‘serviciu. Gnelusty.

functionarul public sau persoanele

asimilate functionarulai public orl

cele prevazute de art. 308 NCP),

= in Cazul coautoratulut este necesar
ca tot fAptuitorii sS sibs calitatca
specialA ceruts de loge, exceptand
situatia in care fapta este savarsita
Prin) intrebuintarea ce expresit
Jignitoare, cnc fiecare sublect
netiv are calitates de autor

\—+ b. complice, instigator: orice persoans

(izicajuricica) care are capacitat

penals

 

 

[—> ©. special: orice perscans care a fost
Rgnits, ameningath sau asupra ciireia
au fost exercitate nete de violenta:

 

Lec. pluralitates de subiecti pasivi spe
Giali atrage. in principiu, retineres,

 

plaralitagi de infractiunt

 

 

 

States
obiectiva

 

 

 Intrebuinjarea de etre perscana aflata dn
butiilor de servict. de expresi

 

exercitiul str
fignitoare (nu gesturi jignitoare),
forma, fats de o perscans care le percepe in

 

~ Cerinta esentiala: rapruitorul trebuie s&
comit® faptn In exercitares ntribufillor sale

 

 

de serviciu stabilite potrivit figol postului

 

al354 1 Purtarea abuziva

 

Sau reglementarilor In domeniu degi de
organizare, statute. regulamente de ordine

interioara),

 

medias,

~ starea de pericol creat& prin atingerea dem-
HHI persoanci si a prestigiuiu! activitsth
unitatii In care ist desfagoars servicial faptui-
torul (a varianta tip)

 

3. Legatura de
cauzalitate

 

= rezults din materialitatea faptel gi nu trebuie
doveaits.

 

~intentia directa sau indirecta;

mobilul sau scopul comiterii faptet

 

 

 

 

 

 

subjective [— nu prezinté importants
tipice
E. Variante |). a. ameninjarea savarsita de catre persoana aflata in exer
apravate citiul atributitior sale de serviciu [art. 296 alin. (2) teza T
NePr
L_. 2. lovirea sau alte acte de vielenta savargits de catre
persoana aflat’ in exercitiul atribujiilor sale de ser
viciu fart. 296 alin. (2) tezaa Ia NCPI.
F. Forme 2. Rete ~ posibile, dar neincriminate.
pregatitoare

 

2. Tentativa

3. Consumare

 

 

nu este posibila Ia varianta tp:
+ este posibils, dar neincriminats la varianta
apravats.

 

@. fapta consumats
terii activitatii infractionale;
b. fapth epuizaté: poate H comisA in

forma continuats, epuizandu-se dups
efectuarea ultimulul act de executare

Gunitate legals).@®e. ozservaru:

2. plerderea calitatii speciale a sublectutut act nemijlocit dupA comiteres
faptei mu prezinta importants pentru existenta infractiuni:

2. purtarea abuziva a coautorilor poate fi realizatS simultan sau succesiv;

3. purtares abuzivs poate fi refinuts in concurs ideal cu infractiunea de
Ultra) savargiti asupra aceleiasi persoane In cazul In care persoana
Vatimata avea calitatea de functionar public care indeplinea o functic co
implica exercitiul autoritatit de stat gi ee afla in exercitiul funeticl,

 

4. tn cazul im care prin actele violente se urmareste VAtSmarea corporala.
suprimarea Viefii persoanel sau dack acest rezultat se produce
Ppracterintenfionat, purtarea abuziva va fH retinuta in concurs eu
cauzatoare de moarte;

 

Fractiunea de vatamare corporala. omor, respoctiv loviri sau vatamar

 

5. dac&, imediat dups folosirea de expresii jignitoare sau dups amenintare,
FSptuitoral exercitA acte de violent{S asupra victimel se va refine numal
Forma agravath prevazuta de art. 296 alin. (2) NCP:

 

 

6. purtarea abuziva este absorbits tn infractiunes de corcetate abusive (art.
280 NCP) daca actele de violentS sunt exercitate ssupra unel persoane
Aflate in cure de cercetare in scopul obtinerti de declaratii

 

 

HI. Conditii de procedibilitate |- acfiunea penalA se pune in migcare gl se
of pedepsibilitate exercita din offer.

SED. us eanren pracrick

ATA savargires unor acte de viclents impotriva une! perscane de ciltre seful
postului de politie. pentru motivul cA nu s-a prezentat Ia chemarile
Anterioare spre a A cercetat Intr_o caus aflats in curs de urmarire porals,
constituie infractiunca de purtare ebuziva gi In cazul In care este sNvargita
tau critoare (C.5J.. 5. pen. dec. nr. 3418/1999)

 

 

 

 

1 2b neluFiga nr. 67
ABUZUL iN SERVICIU

  

 

1. PARTEA TEORETICA

 

 

Sa. DEFINTTIA LEGALA

Neindeplinires unui act sau indeplinirea defectuoasi a acestuia de catre un

 

functionar public aflat in exercitiul atributisior sale de serviciu, dacs prin accasta
se cauzeaz’ o pagubii ori o vEtimare a drepturilor sau intereselor legitime ale
wnel persoane fizice sau ale unel persoane juricice [art. 297 alin. @) NCP}
Constituie ford asinitan 9 infractiuni de abuz in serviciu fapta functionarulut
Public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, ingradeste exer mul
Grept al unei persoane ori creeaza pentru aceasts o situatie de inferioritate pe
temei de rasi, nafionatitate, origine etic’, limbS, religie, sex, orientare sexuals,

 

    

 

 

 

 

apartenents politic
infectie HIV/SIDA,

 

vere, varstS, cizabilitate, boal& cronic® necontagioas sau

 

S"_ 2. sSTRUCTURA INFRACTIUNIL

 

 

A.Opiect [a Juriaic = relatiile sociale referitoare la asigurarca des-

 

FSsurarii tn conditt optime a activititii per
soanclor juridice (publice sau private) sau cele
In legaturs cu protectia mtereselor legitime
ale perscanelor impotriva abuzurilor venite

sin p. jor publ
2. Material [> @.in principiu, nu are:

   

tea Funct

 

 

 

 

L_. b. excepti.

 

dack fapta tipict este

@reptati Tmpotriva uner bunuri,ST

 

 

acestea pot constitul object material
bat aeseeenepstars

 

Cole: weacreenpeic eae
teza in care functionarul Ficicd in
lune: societati comerciale sub: pre-
textul efectuarii unui control fiscal
detatian.

 

B. Subiect

 

 

 

a. nemijiocit calificnt (autor, coauton:
7. functionarul public astfel cum
eesta este definit de art. 175

alin. C2) NEP:

#2, perscans asimilat& functio-
marului public potrivit art. 175
alin. @) NCP (per
Sxercit® un serviciu de interes
Nestita de autoritatile publice
Bau care este supuss contro

 

 

luli ori supravegherii aces
tora cu privire la Indeplinires
respoctivului servicia public):

 

iv ipntean. cerita? afeucte in
inractiud: pot fi autori per-
eoanele care exercits, perma-
fara © remuneratic, o Insar

 

Viciul unei persoane fizice
dintre cele prevazute Ia
Art 175 alin. @) NCP ori in
Cadrul “orlcdrel  persoane
uridice:358 | Abuzul tn serviciu

 

 

L_} b. complice, instigator orice persoand
(flziciyjuridica) care are capacitate
penals,

 

2. Pasiv [> a general: statul,
}—» b. special: persoana — (Fiztea/juriaicay
care a suferit o vAthmare a intereselor
legale prin activitatea infractionala:
[= «in ipoteza forme! asimilate a infracti-
unit subiect pasiv special este cots
yeanul roman sau strain ort apa

 

tridul cAruia prin activitatea infrac~
Honala ta fost ingradit exercitiul
drepturilor ori care a fost pus intro
Situatie de inferioritate pe temei de
Fass, nafionalitate, origine etnics,
Lmb&, religic, sex, orientare sexuala,
apartonenta politica, avere, varst5,
dizabilitate, boalS cronick neconta-
gioasa sau infectie HIV/SIDA;

 

L_. a. pluralitates de subiecti pasivi epe-
Glali atrage, In principiu. refinerea
pluralitsti de infractiuni:

 

© Latura 1. Element + a. neindeplinirea unui act de catre un

obiectiva material functionar public aflat fi exercitiut
atributiilor sale de servicitt;

—> b. indeplinirea in mod defectuos a
unui act de cAtre un functionar
public. aflat in exercitiul atribusiitor
sole de servicin;

+. actul trebuie 54 intre in atributiite
de serviciu ale funchonarulu: pu-blic porrivit figei postului sau regle-
mentarilor in demeniu Gegi de
organizare, statute, regulamente de
Sedipeintedioeni

~ Cerinta esenpiala: functionarul public sa
comita fapta in exercitarea atributillor sale,
—— 4. tn cazul former astmilate, elementul

 

im oactiunes sau
imactiunea prin care se realizes
ingréclirea exercitiuiui drepturilor
nel persoane ort crearea unet
situatii de inferioritate, ambele pe
tomei de rass, nationalitate, origine
etnica, limba, religie, sex, orientare
sexual Bpartenents politics.
avene, - VEcKER, Hinatilitees, Gala
cronica necontagioas& sau infecte
HIV/SIDA de catre un functionar
public aflat T1 exercitinl atribupiilor

 

 

 

2 cane ai frrrn che tema eimen tntereenlon ingle
imedinca ale unel persoane fizice/juridice (infractiune de
 abuzul in serviciu care a produs pagube materiale mai
fart. 297 NCP raportat Ia art. 309

 

 

 

agravate masi de 2.000.000 1

NCP};

V_ se va retine aceasta variant’ agravats inclusiv in ipoteza
comiterti faptei de subiectii activi nemijlocii prevazugi
de art. 508 NCP:

— abuewt im serviciu prin care functionarul public «
obfinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit

fart. 13? din Legea nr. 78/2000),

GS. Forme 4. Acte - posibile Gn ipoteza faptei comisive), dar

 

 

 

Pregatitoare neincriminate.2. Tentativa ~ posibila, dar neineriminata In cazul moda
Hts" alternative comisive ce consts in Inde-

plinires defectuoas’ a unui act:

- nu este posibita tn cazul modatsti: alterma-

Hve omisive ce consta In neindeplinires une

 

 

2 in momental
Femliediay anti ans traectionds testo
(date neindeplinini actulus sau la

data expirarit. termenului pentre

3. Consumare | > a. fapta consumats

 

 

Se cesta aon es

 

Produs rozultatul socialmente port

 

 

La. feet quminetis eats B conten Ge
forma contmuata. epuizandu-se aupa,

efectuares ultine

Gumitate legal).

 

 

Hui act de executare

 

 

 

CD 1. opservatTin

Pierderes enlitStii specisie a subieetului activ nemijlocit dupa comiteres,
faptel nu presint® importants pentru existonta infraction:

 

Infractiunes de abus in serviciu contra intereselor perscanei are caractor
subsictiar fath de alte infractiunt prevazute de Cocul penal sau de lesile
speciale cu dispozitii penale comise cle un subiect activ calificat Gunctionar
public) st care implich o exercitare abuzivS a atributiilor de serviciu prin care
Se produce o vAtimare interesclor legale ale une persoane (de exemphy,
delapidare, cercetare abuziva, represiune nedreaptsy:

activitates abUZIVS a coautorilor poate fi realizats stmultan sau succesiv.

 

 

L. Conditit de procedibilitate Tnctiunes penals se pune in migcare gi se
si pedepatbilitare exer362 | Abuzul ta serviciu s

SIA. a pariten pracrica

ATA
AIS intractiunes de abuz in serviciu are caracter subsidiar numai in raport cu
n mod obligatoriu, un functionar, iar

 

alte infractiuni al cSror subiect este,
nu in raport cu orice infractiune (T.S,, 5. pen, dee. nr. 3384/1971).

AID avocant nu are nici calitatea de functionar public g! nici calitates de
#8, mu poate H subject activ al infractiunil de

Interesclor persoanelor (LC.CJ, 2. pon. dee.

 

functionar gi, in conse,
abus in serviciu contra

nr. 6003/2007).

ATA retnandu-se sivérsives infractiuniior de fats intelectual sivargite de
inculpat in calitate de functionar public aflat in exercifiul atributiior sale

de serviciu, al caror continut este caracterizat, prin calitatea de functionar
exercitiul atributilor

 

public al subiectului activ, gi de comiterea falsului i
de serviciu. nu se mai poate retine infractiunes de abuz in serviciu al c&rei
sublect activ este tot un functionar public, iar latura obiectiva este
caracterizaté prin indeplinirea, cu stints, in mod defectuos a atributfilor
sale de serviciu, trisAturi cuprinse in continutul infractiunii de fals. Ca
, normele de incriminare a abuzulut in serviciu nu sunt incidente in
sauzS, nici in conditiile concursului nici fn acelea ale concursului
ideal de infractiuni (C.SJ. s. pen, dec. nr. 1019/1996),

ATA th couse’ sunt

serviciu “atat sub aspectul laturii objective,
neulpata J.LP., prin actiunile sale conjugate cu ale celorialfi coinculpatt,
@ atributiifor de serviciu, Ia

campanie: electorale a

 

 

 

 

trunite elementele constitutive ale infractiunii de abuz in
cat gf a cele! sublective,

 

 

 

contribuind prin ineSlearea, cu gtints,
obtinerea Hegala de fonduri si finanjarea
iInculpatulu: N.A. sub aparenta organizSrii unui eveniment aniversar al
institutie! pe care o conducea, creand un prejuciciy i patrimoniul acest

sums de 75.526.350.588 ROL, prin neincasarea unor venituri i
cu incalcarea prevederilor legale (LC.CJ,

 

efectuares unor cheltuiel
Completul de 5 judecAtori, dec. nr. 160/2012),ATES termenut uact’ din continutul infractiunti de abuz Im servictu trebuic

injeles cn acen operatiune care trebuie efectuata de functionarul public in
teercitiul atributillor de serviciu, atributii de serviciu care trebuie Intelese
Shi toe aeea co cade im sarcina unui functionar potrivit nermelor care
Geglemontens& servichal respectiv or care sunt inerente acelui serviciu. In
Dikta, nos retinue cu certitudine cS imculpatul nu avea de efectuat
Chlitaten sa de viceprimar al localtsqi, nicio operat
Scovitates desfagurats la parcul eolian, ce ar fi fimut de instalares utilajelor,
QO'WGiinistrare sau de functionare, activitate care SA poats fi influentars
prin. indeplinirea defectuoasa sau

Fealitate, fmeulpatul, desi

th
ine legata de

  

 

neindeplinirea

cunogtea cS nu are atributii de servichi In
c' c intimidare, ce ar 6

legaturs cu activitates parculu eolian, a Incercat ca prin
erebuit oS fle resimtes de calitstea sa de
Viceprimar, prin exces de Violente fizice,
motivate Yeapective, situatie ce mu poate ff
Gehivalnta nici cu indeplinires defectuoass gi nici cu neindeplinires unui

Reelei operatiuns. Tn

putere, prin

Intreruperca societats

SA determine

Gat core trebuie efectuat de functionarul puble sau functionar in exercitiul
Stributitlor cle serviciu. Necesitatea Indeplinirii
Atributiier de serviciu, pentru a GT

Servicia, resulta din obiectul juridic spe

sctules
presenta

 

Hicit In exerciti

infractiunit de abuz In

fal al mecste: infractiuns, care este
epreseutat de relntiile sociale privitoare la asigurares bunult)

Unitstilor publice ort al altor
Mestasoars activitatea,

 

rece al
inde functionaral Ist
realizare a aetivitatis de

Wlateririlor de servictu in mod cinstit si
corect (A. Constanta, =. pen. dec. nr. 47/2012, In V. Vaduua, Infractiuni de

Abuz th serviciu gi negiijenta m cerviciu, Ed
pet. 36).

persoane juricice

la buna desfagurarc  a. nemijiocit catificat autor!

 

% funcHonarul public astfel cum
acesta este definit de art. 175
atin. Cl NOP:

{ persoana asimilata functlona-
Blin. @) NCP (persoana care
Sxerci& un servicia de interes
Gita de autoritagile publice sau
care este supuss controlurat ort

 

Vite Ia inceplinires reapec-
fivulus serviciu public) poate
Fiode asemenca ‘subiect activ
nemijlocit al infrectionths

 

 

Wt I cazul variantel ateruate a
infracti

 

Rit pot fH sublect! activi
nemijlociti | persoancle care
cxercita, permanent ori tem
porar, cu sau fara o remu-
heratic, @ insarcinare de orice
Roane fizice dintre cele preva-
pute la art. 175 alin. @) NCP ort
fn cadrul orica&rei pereoane
participatia penalé proprie nu sete

 

 

2 Pasty p> a. general: starut:

 

L_- b. special: persoana — (fizica/jurictien)

 

 

 

ferit @ paguba sau o Va-306 1 _Neglijensa tn serviciu
Amare importanté a interesclor |
legals prin activitates infractionala

4. Element 9. neindeplinirea unui act de catre un

material functionar public aflat fn oxercitiul
atribufiilor sale de servieiu:

b. indeplinirea in mod defectuos a

Functionar

de catre un

exercitiul

public aflat tn
sale de serviciu:

aeribupiilor

actul trebuie <3 intre in atributiile
de serviciu ale functionarului public
potrivit figei postului sau regle
mentarilor in domeniu degi de
organizare, statute, regulamente de
ordine imterioara):

~ Cerinta esentials: functioharul
comits fapta in exercitarea atributiilor sale

public sa

de serviciu.

 

 

2. Urmarea @. producerea unei pagube efective 9!
certe in patrimoniul persoanei fizice

imeaiara
sau juridice:

 

vatamari’ a drep-

 

I+ b. produceren
turilor si interesclor legitime

bersoane fizice sau juridice.
abuziva gi

 

3. Legatura - Intre activitatea infractionala
de cauzatitate | urmarea produs& trebuie dovedita

 

 

 

D. Latura ~ culpa cu sau fark provedere (culpa profesionalay
subiectiva©. -Varianta

—— negiijenta in serviciu comisa de catre o persoana care |

exercita, permanent orl temporar, cu sau fark o remu-
Neratie, aceasts calitate in serviciul unei persoane fizice
dintre cele prevazute la art. 175 alin. 2) NCP (persoana
fizicd care oxercita un serviciu de interes public pentra
care a fost Investits de autoritatile publice sau care este
supuss controlului ori supravegheril acestora cu pri

Im tndept

cadrul oricdrel persoane juridice.

 

 

 

rea respectivulul serviciu public) ort im

 

F. Varianta

neglijente in serviciu care @ avut ca urmare producerea de

 

 

agravata pagube materiale mai mari de 2.000.000 tei:
Vo se va rofine aceasti variants agravats inclusiv in ipoteza
comiterii faptei de subiectii activi nemijlocitt prevazuw

dio art, 308 NCP.

pregititeare

 

 

 

 

 

 

2. Tentativa ~ nu este posibila,

3. Consumare | = a. fapta consumata: in momental Vata
miirii interesclor legale ale persoan:
prin Intocmirea In mod defcctuos a
freed Sse fempi ursen “sallieclepsloctires!

abuzivs a actulul (netndeplinires
actulul sau expirarea termenulut
Pentru efectuares acestuiay:

 

Le bo nu poste ff comiss in forma con
tinuaea,

 

 

 

@ ke. opservatie

 

1. pierderes calitatit speciale a subiectului activ nemijlocit (functionar public)

ups comiterea faptel nu prezinta importanta pentru extstenta infractio368 | _Neglijensa tn serviciu

 

2. infractiunea de neglijenté in serviciu are Garacter subsidiar fata de alte
infractiuni prevazute de Codul penal sau de legile speciale cu dispoxitul
penale comise de un subiect activ calificat (functionar public) si care
mplicé o exercitare abuziva din culps a atributiilor de cerviciay

3. Ia infractionea de neglijents in serviciu este posibils participatia improprie,
caz in care autorul va

 

tras la raspundere penals pentru infractiunes,
prevazuta de art. 298 NCP, in vreme ce instigatorul sau complicele vor
raspunde pentru participatie improprie la infractiunea de abuz in servicns
(ert. 297 NEP);

 

 

mediate ale infractiund{ ount previmute de lege cu carecter | |
alternativ, iar nu cumulativ; dacs se produc toate urmarile activitspi

nfractionale, se va retine comiteres unei aingure infractiuni de nesijenta :
0 servicia

STDS eanredemncricn

ka _vreme At Tndeplinires defectuoass a Indatoririlor de serviciu de
nculpatul gestionar s-a extins pe Intresga perioada de gestiune —
Producind © tulburare insemnat’ bunului mers. al unet societatl

 

     

 

 

     

 

fn forma
slelimitate de inventarierile efectuate pe pareursul activitafii de gestionare.
Intervenirea unui act ce ammistic sau gratiere nu scindeazd activitates
infractionalé tn douk entitSti autonome. jar ine:
prevederile acetu

comerciale — exists o singura infractiune de neglijentS In serviciu,
unitari naturale, jar nu o pluralitate de asemenea infractiur

 

 

 

patul mu profits de
act nici pentru ansamblul activitati

Pentru segmentul care precede

Bucuresti, s. pen. dec. nr. 396/1995)

 

sale ilicite, nich
cordares ammistie! sau gratierii (CA

 

BIA wuepunderce persia pentru negiijente 1
actiuni sau inactiuni pr
asemenen conditie neti

serviciu nu derivs exclusiv din
n care s-a cauzat nemijlocit, imediat o paguba, o
nd expres prevazuts de Codul penal, rezults ¢&1 s60
norma de incriminare este aplicabilA gi atunci cind activitates Hicita a

contribuit Ia producerss pagubel prin crenres posibilitayii altor perscane
dea produce pamube

 

 

A mod nemijlocit (TS. 5. pen, dec. nr. 1768/1976).

Fapta notarulut public, savargita din culpa, de a autentifica un contract de
VAnzare-cumparare a unui Imobil cuprins In lista monumentelor istorice,
Fara o-gi Indeplini Tn mod corespunastor Indatorires de servicia

verifies deck stat gta Giedciist Gigi Ge peeemppiaes — conertie
prevazurs, sub sanctiunea nulitati absolute a vanzari. in art. 4 alin. G4) din

 

Leges nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice — imeruneste
clementele constitutive ale infractiunit de neglijenta in serviciu (LOCI,
3 pen, dec. mr. 1423/2009).

 

AMZ nu sunt intrunite etementele constitutive ale infractiunti de negijenta in

 

servictu. psinad vinovatia sub forma culpel Im cazul Tn care imculpata, im
ealitate de operator ghigeu Ia o societate bancarS, a eliberat in mod repetat
Bume de bari corespunzatesre valovilor inscrise pe mai multe bilete Ie
Ordin semnate In alb de administratorul societal, completate ins cu sume
mai mar gi pe numele altor furnizort decat cet vizati de conducerea
Societatii de citre contabila-gera, care 1o-

mare parte din cecu

 

gi prozontat la bancs, cat timp ©
fle Tn litigia au avut semnsturile efectuate in alls, de
Insest persoancie autorizate, iar prezentarea contabilel-sefe pentru a ricica
sumele de bani cerute mu mumai cs

 

nu puten #8 creere vreo suspictune
eperstoarclor de ghigeu, dar era chiar de natura a sublinia legitimitates
operatiunit, datorits garantie! ce © Oferes preluarea banilor de catre insagi

Ppersoana co indeplinea functia de contabilser al societati benericiare,
Tmputernicits cle consiliul cle act

 

 

 

nistratic, cu crept de semnaturs pentru
documentele bancare (CS), Completul de 0 judecstori, dec. nr. 325/2004).Fisa nr. 69
FALSIFICAREA DE MONEDE

 

1. PARTEA TEORETICA

 

S71. Dermig71a LEGALA

 

 

Conatituie forma asimilaty a intra
catre autoritatile comperente

Ficarea de moneds cu valoare circulatorie (art. 310 al

[art. 310 alin. @) NCP]

 

 

@ Ner}

nil falsificarea unei monede, emise de

 

Inainte de puncrea oficinlé in circulatie & acesteia

 

S__2. sTRUCTURA INFRACTIUNTL

 

 

[Av opiece

a. Jurtaie
(speciaD

= relatiile sociale referitoare 1a inerederea pu-
Blick in autenticitates monedelor.

 

 

 

2. Material

 

prin altevare, respectiv suportul ma-
terial folosit pentru contrafaceres
monedei (moneda falsificats prin
contrafacere reprezentand produsul
infractiunin:

 

L_. by. moneda metalic’ anu de hartie
(wancnote) emisa de statul roman

 

“2 de alte state (de exemplu, leu,
cure, dosar american sau canadian,
ra sterling etc.)mE 1 az1

 

 

B. Subiect

2. Activ (autor,
instigator,
complice)

Zoe pecan (Gmc poaCee) Eardecd cased
citate penala

 

2. Pasiv

~ statu! sau inoututa emirent a monedel.

 

 

©. Latara
obiectiva

 

a. Element
material

~falsificarea de monede prin:
a. contrafacere = produceres, prin
imitare, a monedet, astfel tncat
araaMin, oh. postn G pensspixen lon
find autentica;

clea = mecinaees. me sia.

 

VY Cerinta esentiala: monedele trebuic sa
aiba putere circulatoric Ya data falsificarit:
potrivit art. 16 din Legea nr. 312/2004,
bancnotele $f monedele emiise si neretrase
din circulatie de catre Banca Nationals
Romaniei reprezints tnsemne monetare

 

nals pentru plata tuturor obligatiilor
publice st private:

Y potrivit art 12 din Legea nr. 312/200,
Banca Nationals a Romaniei este unica
institutie sutorizats sa emita Tnsemne
honetare, sub forms de bancnote $i

 

tmonede, ca mijloace legale de plats pe

 

 

 

2. Urmarea
modiats

 

~ starea de pericol pentru relatiile sociale refe-
ritoare In fnerederea publics in autenticitatea
monedelor,|
i

 

a72_| Falsificarea de monede _

 

 

 

B.Legsturade | — rezulta din materialitates faptei pice, netre
cauzalitate buine sa fe dovedits.

D. Latura ~ intentia directs sau indirect:

subiectiva | — nu prezints importan{s scopul sau mobilul comiterit faptel

FB. Forma, = falsificares unei monede, emise de c&tre autoritatile com

 

asimilars petente, mainte de punerea oficial In circulatie a acesteia:

~ fapta nu poate fi comis’ prin inactiune:

 

F. Forme 2. Acte = posibile, dar neineriminate: anumite acte de
pregatitoare pregatire constand tn fabricarea ori detineres

de instrumente sau materiale cu scopul de a

fiune autonoms, dacS sunt Indeplinite toate
cerintele de tipicitate prevazute de art 314

 

 

 

 

 

 

NCP.
2. Tentativa = posibils gf incriminats.
3. Consumare a. fapts consumats: la data falsificérii
monedelor:
b. fapta epuizata: poate A comiss in

form& continuats.  epuizandu-se
dupa efectuarea ultimului act de

 

 

executare (unitate Lexul3),

 

@ oc. osservarn:

chiar dact denumires marginal 9 infractiunii se refers la ;monede”, fapta
Singer

 
 

este tipies si atunci cand a fost falsificats o singuré moneda sau u
titla ce valoare cu putere circulatorie:

 

nu constituie object material al infractiunsi moneda electronica [potrivit art.
4 alin. (2) lit. ) din Legea nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de
moneda electronica, prin moneda clectronicl su infelege valoarea monetars

clusiv magnetic. reprezentind o creanta asupra

 

stocath electronic, iemitentulu:, emiss 1a primirea fondurilor in scopul efectuarlt de operattunt
Ge plats si care oste acceptata de o persoans,

moneda;

 

Jcarea priveste monede care mu au putere circulatoric fapta nu
este tipicd. Insa poate consutul infractiunea de fals material Tn Tnserisurt
Sficiale ori sub semnsturs privats:

hu este tipicd fapta de reproducere color a monedelor sau bancnotelor 1a
Beate I/1, partials sau integrals. In scop publicitar, de informare sau in alte

Scopurt comerciale, daca aceasta este realizaté cu acordul prealabil, scris, al
Bancit Nationale a Romanie!Figa nr. 70
FALSUL MATERIAL IN INSCRISURI OFICIALE

 

1. PARTEA TEORETICA

71. DEFINTTTA LEGALA

mod (stergeri, adSugiri otc.),

Folsificarea unui inscris oficial Gnclusiv a copiilor legalizate ale acestuia).
in alterare in orice

 

rin contrafacerea (Gimétarea) serierii sau a subserierii ori py
dact inserisul oficial falsificat este de natura 33

produc& consecinte juricdice (art. 320 alin. (2) NCP}.

= 2. sTRUCTURA INFRACTIUNI

 

 

 

crederea

 

~ relafiile sociale referitoare la i

A. Obiect 4. Juridie
publica de care se bucurs Inscrisurile oficiale,

(special

 

 

nscrisul oficial intocmir cu respec
tarea conditiflor ad vnliditatent preva-
zute de lege, apt 8 produca efecte
juridice, ce este falsificat prin alterare,
constituie inseris oficial orice inscris
care emana de la @ persoand juridicd
dintre cele Ia care se refera art. 176 NCP
paeurd tn ave, 175

2. Material =

 

 

ori de ta porsoana pr
(2) NCP sou care apartine Gnre-

alin
depus) unor asemenes

Bistrat sau
persoane:[—~ . copitie legalizate ale inserisurilor of
cinle falsificate prin alterare;

 

€. biletele (fara putere circulatorie, no-
minale), tichetole sau orice impri-
mate producitoare de consecinte
juridice (sunt asimilate de lege cu
inserisurile oficiale) faleificate prin
alterare

 

B. Subiect

2. Activ Gautor,
instigator.
complice>

~ orice persoans (Fzica/juridics) cu capacitate
penala:

“la variants agrayats. subject activ nu poate A
decat functionarul public care falsifics,
fnecrisul oficial prin alterare sau contrafacere
im tmp ce se afls In exercifiul atributiilor de
- participatia penala este posibila in toate for-
mele: conutoratul, instigarea sau compli

 

 anitates emitentS sau cea careia Hf apartine
fractal afiesnl,

 

< Latura

 

 

 

- falsificares unui Toseris oficial Cnstru-

mentin) pein:
mAturil — reproducerea, prin imi
Glicial preexistent (eu respectarea
cerintelor de forma) ori a semns-
turti de pe un Inscris oficial Gndi-
ferent dacé se reproduce semna-
tura unei persoane reale sau se
realizeaz’ o semnAtari: fictivK,376 | Faleul material tn tnscrisu.

eficiale

 

 

este necesar ca acesten 6A creeze
parents unei semnaturi auten-
ee):

 

18
fn orice mod @ continutulul unui
a semmaturii de

L—» b. alterare - modificarea mate:

 

Inseris oficial o:
Pe acesta (de exemplu, prin
addugiri. stersaturi ete.)

 

   

“ Cerinta esentiala: Inserisul contrafacut
sau alterat trebuie si fie apt s& produca
consecinte juridice.

 

2. Urmarea + starea de pericol pentru relapile sociale
imediara referitoare la Increderea publicd de care se
bucura inscrisurile oficiale:

= mu este necesar ca incristil falsificat 53 6
produs efectiv consecinte juridice.

 

3. Legstura = rezults clin materialitatea faptei Hipice, netre—
decauzatitate | buimd 25 fie dovedits,

 

 

D. Latura
subiectiva

sintentia directs sau indirecth;
7 nu prezinta importants mobilul ori scopul comiterti faptel.

 

 

 

agravata

 

 

 

— > falsiticarea unui
rare de cAtre un functlonar public aflat in exer:

nscris oficial prin contrafacere sau
al
atributiilor de serviciu Gndiferent daca sarcina de

   

serviciu ficea parte din atributiile functic! faptuitorului
ert daca aceasta iva fost incredinfata prin disporitia
conducerii unitatid;

 

~ se poate retine coautoratul dac’ infractorii au calitates

 

 

 

specials ceruts de lege:“ instigatorul sau complicele va rispunde pentru forma
agravata a infractiunit dacs se devedeste cS a cunoscut sau
@ prevazut calitatea autorulud

 

F. Forme + Acts ~ posibile, dar neincriminate.

 

 

= pesibila si Incriminata,

 

 

pt = fapta comsumata: In momentul in
care sa realizat falsificares inseri-
sului oficial prin contratacere sau

alterare, chiar dacs tnscrisul falsi-

 

Lab. fapta epuizata: poate Ho comiss tn
forms continuata,  epuizandu-se
ups ofectuarea vltimului act de,

 

 

 

executare (unitate legals).

 

 

 

@ c. osservaru:

4. Im ipoteza in care ra
contrafacerss scrierfi sau a semnstu
procusol infractiunii, iar nu obiectul
Gste reprezentat In acest caz de hartia pe care este

sul material in Inserisuri oficiale se comite prin

Tnacrisul faluificat va reprezenta

Aterial al acesteia; obiectul material
ealizata contrafacerea:

 

  

 

 

 

 

2 pentro existenta infeactiunit de fals material Tn Inserisuri oficiale m
Prezints importants dacs fptuitorul a urmarit sau nu producerea unui
Prejudictu orl daca in urma falsificarli actului oficial s-a produs vreo

 

3. se Va refine existenta infractiunii cle fals material in Inscrisuri oficiale chiar

daca falsiticaren se realizeazd prin contrafacerea scrierti unor persoane care

 

la momentul comitertt Faprel nu mai Indeplineau functitle mentionate im
ft acesta este suscepibil de a produce con

 

Gnseriaul oficial, atsta timp ©3761 _Fatsul material tn tnsecrisuri oficiale

4. daca falsiticarea inserisului oficial se realizeaza atat prin contrafacerea, cat

$i prin alterarea inscrisului oficial, nu va exista un concurs de infractiuni, ch
© infractiune unica de fals material In inscrisuri oficiales

5. fapta este tipicd chiar dacs falsificarea inacrisului = urmérit un scop legitim
(de pilds, dovediren existentei dreptului de proprietate cu privire la un
imobil in conditiile pierderii inscrisulut autentic prin care fusese dobandie

 

 

areptub:
im cazul im care functionarul, care nu se afld In exercitarea atributillor de
serviciu, falsifici un Inseris prin atestares ca adevSrate a unor fapte
mincinoase, va comite infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale, tar
nu cea de fals intelectual;

 

N care falsificarea unul Inscris oficial se realizeazS prin aplicarca

se va refine in concurs falsul material in fnserisurt

tunel stampile false,
Oficiale gi folosirea de instrumente false (art. 318 NCP):

$1 folosaste, se va refine concursul
suri oficiale sf uzul de fals.

 

8. dacs cel care = falsificat Inacrisul oficia
real Intre infractiunea de fals material in nse!

 

SID i ernter reactica

SIA werscana care pitemuteste, i mneregime sau partial, un Inserts oficial
in inserisuri oficiale fra a {1 necesar ca, pentru
dec. de

 

   

comite infractiunea de fa
existenta acestei infractiuni, inserisul si fie folosit (TS. =. pen.

Indrumare ne. 1/1969)Figa nr. 71
FALSUL INTELECTUAL

 
    

(Sy) 1. PARTEA TEORETICA

 

 

prilejul intocmirii acestuia, de catre un

 

FaleiHcarea unul tnscris off

functionar public aflat In exercitiul atributilor de serviciu

1 Imprejurdrt necorespunzatoare adevsrulul oct prin
mprejurari (art. 321 NF

Prin atestarea unor

fapte. sa omisiunes, cu

StInIa, deo insera unele date sau

 

 

S_ 2. sTRUCTURA INFRACTIONIL

 

 

   

 

 

A. Object a Jurtaic referitoare In tnerederes
Gpeciad are se bucura Inscrisurile oficiale.
2. Material = faserisul oficial intocmiue cu respectarea con-

dlitiilor ad validitaten provazute de lege, apt ss

product efecte juridice.

 

 

functionarul — public
Flat in exercitinl ati

 

Sa. nemijlocit:
fart. 175 NCP)
butiilor de servieiu; coauto:
posibil numa! daca ambii falsificarort
sunt functionari publici aflai in

ful atribupitior de servictu:

 

B. Subicct390 | _Falsul intelectual

 

CS e, compiice sau inctigator poate
orice persoana (fizicé/juridica) care
are capacitate penal.

 

 

2. Pasiv > unitatea emitents sau cea careia 1 apartine
Inscrisul oficial
©. Latura 2. Element > falsificarea unui faseris oficial Gregufium) ca

obiectiva:

material

prilejul intoemirii acestuia.

j—= a. prin atestarea unor fapte sau
mprejurari— necorespunzstoare

adevarului (comisturte);

 

 

—* b. prin omisiunea de a insera unele
date sau imprejurari adevarate po
care Functionarul avea obligatia
S8 le consemneze (onsiisse)

Y Cerinta esentiala: fatsul rremuse restizat
cu ocazia exercitiulut atributiilor de ser
viciu ale functionarului gi sii fe apt de a
produce consecinte juridice,

 

2. Urmarea
imediata

- starea de pericol pentru relatiile saciale
referitoare la increderea publics de care se
bucurs inscrisurile oficiale;

= nu este necesar ca Inserisul falsificat sf
produs efectiv consecinte juridice.

 

3. Legatura de
cauzalitate

~ rezults clin materialitates faptel Upice, netre-
buind sa rle dovectita,

 

1D. Cature
subiectiva

~intentia directs

= nu prezinta importants mobilul ori scepul comiterii faptel.

sau indirecta:

 

5. Forme

 

 

a. Acte

 

pregatitoare

- posibile, dar neincriminate:2. Tentativa ~ posibilK gi incriminatk.

 

3. Consumare | -—+ a. rapta coneumata: in momentul in

care sa realizat falsificarea Inscri-
sulul official cu prilejul Intoemirit
sale. chiar daca inscrisul faleificat mu

 

(+b. fapea epuizata: poate f comisa in
forma continua. epuizanduse
dups sfectuarca ultimuiul act de
executare Gumitate legals),

 

 

 

 

@®Dr. osservaru:

2 apre deusebire de Falsul siaterial im Inscrisurt oficiale, cana fAptuitoral
actoneasa asupra materialitatit Inwericulut oficial (Grstramentimn), im cocal
FABIO Detvioctdal TSptuitoral ecGoncash aauipra contscshahal Inecclaalul
Gficial (regotiand, fra a proceda la qlterarea materiahtagt Inscrisulul,

 

 

2. falsul melerial In Inscrisurt oficiale comis prin alterare se comite cu privire 1a
un Inserts oficial preesastent, lai ftetectiat

Activitaten infractionala se comite concemitent cu redactares inscrisului:

 

    

3. se Va rotine infractiones de fale intelectual chiar dacs atestarea minci

 

priveste © singurd fapta sau imprejurare, respectv dacs omisiunes
inserarii Vizeaza o singura dara sau tmpreyurare:

 

4. va existe © singura Infractiune de fais intelectual chiar daca atestares min
cinoass priveste mai multe faple au Tmprejuricl, respectiv dack omintunes,
Aner MERROME Snel nASIEE dats mew Geneewiores wen deck an) ew
ambele variante alternative ale clementulul material al infracthunii:

 

 

5. daca functionarul aftat in exercitorea atributitior de serviciu a atestar cu
aa
Gunsiticos Waeeimaleh Ser prot a contielacnh eascStada gretscucral sac)

 

jul Tntocmirii unut Twcris oficial fapte sau: Tmprejurici necores-

aves competenta de a senna actul, se va refine savaryires In concurs real a
Infractiunil ce fais intelectual sia celei de fals material h382 1 Falsul intelectual a

6. in situatia in care, dups comiterea falsului intelectual, functionarul foloseste
inscrisul oficial ralsificat in vederea producerit de consecinte juridice, se va
refine infractiunea de fals intelectual in concurs real cu infractiunea de uz
de fats;

 

 

7. daca functionarul atests din culpS, cu prilejul intocmirii unui inscris oficial,
fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarulut sau omite din culpa s&

nsereze unele date sau imprejurdri, se poate refine in earcina acestula

 

 

comiteres infractiunii de neglijen{& tm serviciu, dacd sunt intrunite “gt
celelaire conctitt legale ce tin de tipicitatea faptes

ATS a earcren practica

AID rapta incutpatutsi de = determina, cu intentie, pe o salariats subsites
lui, care nu cunostea ‘reslitates, de a atesta, Totr-o chitanta fiscals, date
necorespunzatoare adevarului, cu scopul de a fi plStite taxe vamale mai
reduse de c&tre persoana cSreia i-a fost eliberat’ chitanta, Intruneste
Slementele constilutive ale infractiunii de fala intelectual, aivarsita in
conditifle participatiet Improprit (C.S.J. #. pen. dec. nr. 153/199).

 

 

 

 

 

AID eeteificaren unor acte contabile ale unet society
modificdri, sters&turi si ad&ugirl sf folosirea lor la intocmirea evidentelor
contabile nu constitwie infractiunes de fals intelectual si de uz de fals,

 

comerciale private prin

   

 

nfractiunca de fals material in inserisurt sub semnatura privat (C.SJ.,
5S. pen., dee. nr. 4266/2000)

ATS ews

   

du-se saivarsirea infractiunii de fals intelectual. car
tea cle fumctionar public a cubjectului activ gi prin comiterea faptel in,

 

cterizat prin

 

  

 

tarea atributiilor de serviciu, nu se poste retine sf infracthunes de
aAbuz in serviciu (C.S.J., 8. pen. dec. nr. 1019/1996),Fisa mr. 72
FALSUL MATERIAL IN INSCRISURI
SUB SEMNATURA PRIVATA

    

[Sy . PARTEA TEORETICA

 

S11. DeFmryia LEGALA

 

Falsificarea unui Inscris sub semnsturs privats, prin contrafacerea scrierii

 

 

ort 9 subseriert sau prin alterarea lui tn orice mod, respeetie prin at
erisulai a unor fapte sau Tnprejurdri tecorespunzdtoare
ore uncle date sme Smmprejurdrl, ack

flevdrului ord prin ontistiunen cu etiinta dea tr
faptuitoral foloseste el risus! Tnscrisul falsificat sau Hl Increcinteazs altel persoane
Vederea producerii unei consecinte juridice (art. 322 NCP).

 

 

apre §oloaire,

 

 

S22. sSTRUCTURA INFRACTIUNIL

 

A. Obiect 4. Juriate < relatiile sociale referitoare
(special publics de care se Bucur
Semnacura privars.

 

  
     

 

2. Material [> @. Tnscrisul sub semnacura privats fal
Sificat prin alterare care are valoare
Probaterie gi este apr =& produca

 

cfocte juricic
tl falsificar fe pri

mini a unet/sanor

     

 

la momentul intot
sy

 

 

 

corespunza-

 

footersr

3841 _Falsul material in Inserisuri sub semnaturs privata

 

toare adevarului, He prin omisiunea

de a insera o/unele data/date sau

mprejurset:

Ly ©. constituie inscris sub sermatura pri-
vari actul unilateral sau conven-
fional semnat ce este apt si producs

medisl privat

 

 

consecinte juridice
@ntre particulari), aleul decat cel
prevazut de art. 178 alin. @) NCP.

 

 

B. Subiect

1. Activ (autor,

- orice persoans (FaicA/juridicd) cu capacitate

 

 

 

 

coautor, penala.

instigator,

complice)

2. Pasiv - persoana (fizicd/juridic’) fata de care sa
folesit Inserisul sub semnsturs privata fal
sificat

©. Latura 1. Element = este necesars comiterya a deus actiuni

obiectiva

 

 

 

succesive:

+ a. falsificares unui Inseris sub sem-
naturs privata pr

[—> & contrafacerea secrierii ori a

 

semnaturii — reproduceres,
prin imitare, a continutulas
Gnui inscris sub semnSturd
privati preexistent ori a

 

 

semnaturii de pe un inseris
cub semnaturs privatt sau
plismuirea (fabricarea) in
Integralitate a unui inseris

 

sub semngturs privats;

   

J—+ #7, alterare = mocificarea mate
Hal in orice mod # continufur privata ori a semnaturit
de pe acesta (de exemplu.
prin adSugiri, gtereSturi etc):
#41. stestarea 1a momentul Intoc~
mir a unei/unor fapte sau
mprejurasi  necorespunsa-
toare adewarului, respectiv
O/anele data/date sau. im
prejurael

> ». rolosirea Inscrisuiu: sub semnaturs,
privats falsificat de catre fsptuiter
Sau incredintaros acestuia altch
Perscane spre al folosi, in scopul

Producerit de consecints juridice.

 

 

 

~ Cerinta esentiala: inscrisul trebuie sa fe
apt s8 produca consecinte jurictice. chiar st
atunci cind nu a fost falsifient ca scest

 

imediats

< starea de pericol pentru relatiile sociale
referitoare Ia Incroderea publicd de care se
bucura inecrisurile sub semnaturé privata;
produ electiv consecine jaridice.

 

3. Legatura
do cauzalitate

= resulta din materialitates faptel Gpice, netre—

 

1D. Latura

~intentia directs:

Sno presints importants mobslul comiterii faptet

 

 

a Acte
pregatitoare

 

~ posibile, dar neincriminate|__Fatsul material in tnscrisuri sub semngturs privata

 

@® F. osservarTn

2 Tentativa = posibila gi incriminata

 

 

3.Consumare | -——* a, fapta consumata: in momentul m

eave falaificaters! folasegte tnsctisl

sub semnatura privata falsificat sau

TI Incredinjeaz& In vederea folosiri,

chiar dacs Inscrisul falsificat nu a

fost folosit:

L_. b. fapta epuizata: poate fi comisé in
forma continuaes,  epuizandu-se
dups efectuarea ultimului act de
executare (unitate legala).

 

 

 

 

 

 

 

im Ipoteza in care faloul material in Inserisuri sub semnsturs puvata se
comite prin contrafacerea scrierii sau a semnSturii, inscrisul falsificat va
iar nu obivctul material al acesteia;

 

representa produsul infractiunti,
obiectul material este réprezentat tm acest caz de hartia pe care este
realizatS contrafaceres;

 

Pentru existenta infractiunii de fals material in faserisuri sub semnaturs
privat nu prezintA important’ dacA fAptuitoral a urmaric sau nu
Producerea unui prejucticiu ori dacd In urma folsifictrii Inserisului se
produs vreo pagubs; deopotriva, nu prozinta important’ daca tnscrisul a
fost falsificat in scopul de a constitui un mijioc de proba, Hind suficient ca

acesta s& aib& putere probatorie;
falsificarea unui inseris sub semnatura privata gi detinerea acestuia fara ca
mscrisul s& fi fost folosit sau teredintat spre folosire mu constituie
infractiones prevazuta de art. 322 NCP (consumats sau tentat);

 

nu se va putea retine comiterea infractiunit de fals material fn Inscrisurt sub
semniituré privati in ipoters in care o persoank faleified un iaecrie sub
semnaturd privata, jar Tnscrisul ajunge in posesia unor tert, dar nu ca
urmare a unel ineredintsri, ci in mod involuntar ori contrar vointe:

     

Falsificatorulul; nu se va retine comiterea infractiunii previzute de art. 322NCP nict in cazul m care Inscrisul sub semnaturs privata falsificat nu a fost
Increcinfat de falsificator unui tert in scopul folosicii, ci in cu totul alt scop
(le exemplu, In scop de depozitare sau conservare):

 

5. fapte cote tipicd chiar dacd falsificares Inscrisului sub semnstura privata a
urmarit un scop legitim ori dovedirea unei fapte sau imprejursri de fape

6. xe va refine comiterea infractiunii de fale material in inscrisuri sub sem-
nSturS privats gi im ipoteza in care inscrisul falsificat gi Incredintat I
Vederea utiliziri nu a fost folosit de definatorul acestuia:

 

/ fm cazul In care falsificatorul este $1 cel care foloseste inscrisul sub
semnatura.privats. uzul de falz va fi absorbit in imfractiunea de fala

 

material in inecrisuri sub semnsturs privats;

8. pentru a se retinerea comiterca unei tentative Ia infractiunea de fals
material Tn Tnserisurl sub semnacurs privaté mu este suficients doar
falsificarea tnscrisului, ci trebuie sa fi fost Inceputs $i aetiunea subsecvents
de folosire sau Incredintare in Vederea Fologirii Ingerisului faleificat,

 

sub semnsturs privati este autentificat de notar, acesta

 

© Tnscris oficial;
40. Inscrisurile emise de o unitate bancard sunt inscrisuri sub semnatuca
privata, find emise de o societate comerciala ce activeszs in modiul privat:
In Sehimb, Inserisurile omise cle Banca Nationals a Romaniei sure inactisuri

 

 

 

oficiale

 

 

 

ATA a eartes eracrica

SIZ mu este savarsita infractiunen de fais tn Ins

 

 

dacs inscrisul nu are apare
realiza ci nu este apt ad product consecinte juridice,
Indeplinits lature obiectiva a infractiunii (A. Brasov. = pens
nr. 3489/2002).

 

 

isurt sub semnaturs privats
fa unui Inseris aclevarat si orice persoans poate
acest caz nefiind3es | Falsul material th tnscrisuri sub semnsturd privata

ATA Faia de a intocmt file cec, semnate sub o identitate faleS, st de a Ie folost
de la societsti comerciale tntruneste

inserisuri sub semnaturs

 

pentru ridicarea uner marfuri
elementele constitutive ale infractiunil de fals
privata (LC.CJ., s. pen. dec. nr. 4012/2009).

 

AID ratstincares unor acte contabile ale une! societtt! comerciale private prin
modificari, stersAturi gi adaugiri $1 folosirea lor la intocmirea evidentelon
contabile nu constitute infractiunes de fals intelectual gi de us de fale, ef

infractiunes de fals material in Inscrisuri sub semnatura privata (SJ.

5. pen., dec. nr. 4266/2000).

 

AIA inpractunes consti tn faleificaren wnul tnacris sub semnatura privaté prin
alterarea inscrisului in orice mod,

eri il incredinteara alte:
consecinte juridice.

 

contrafacerea scrierii ort a subscrierii sau
act faptuitorul foloseste tnscrivul
Persoane spre folosire, in vederea producerii unei
Contrafacerea scrierii include gi confectionarea unui inseris sub semmaturd
mentiuni necorespunzatoare adevarulai. In conse.
Sint, fapta cde a Intocmi actul constitutiv gi statutul unci fundati
Inscrisuri sub semnsturs privat — in cuprinsul cArora fptuitorul # inelus
mentiunea necorespunzatoare adevarului c& activul” patrimomial al
fundatiet se compune dintr-un imobil, desi coproprictaral imobilulut mua
gi-a dat acordul pentru intrarea acestuia In activul patrimonial al Fundatiel,
acte pe care fAptuitorut le-a autentificat gi le-a folosit in fata autoritadior
publice, in vederea producerii de consecinte juridice, constand in deban-
dirca personalitatli jurictice a fundatiei, Inregistrares fiacald a acesteia i
intabularea dreptului de proprietate asupra  imobilului, ineruneste
slementele constitutive ale infractiunii de fals in inscrisuri sub semnseura

privata (LOCJ,, 5. pen, des. nr. 2696/2011),

 

privats, care contineFiga nr. 73
UZUL DE FALS

(Sil 1. PARTEA TEORETICA

S71. DEFINITIA LEGALA

 

9 unul inseris oficial ori sub semnaturs privata falsificat cunoscand

cB este fals. In vederea producerti unet consecinte juridice (art. 323 NEP)

 

Sz. sTRUCTURA INFRACTIUNIE

 

2. Jurtaic
(apeciaD

= relatiiie “sociale referltoare Ia inerederea
publica de care se bucurs inscrisurile oficiale

sau colo sub semmaturs privacs

 

necrisul oficial sau cel sub semns-

 

 

 

 

 

 

 

turd privats fals care a fost folosit:
L_. b. inserisut folosit trebuie s8 fie apt 2s
producs consecinte juridice
B.Supiect | a. Activ Gutor | > a. orice perscana (fizicS/juridica) cu
coautor, capacitate penala, cu exceptia celei
instigator, care a falsificat Inscrisul sub sem-
complice) WEES pow eR
‘eb. participafia penaia este posibila

 

toate formele: coautoratul, instigares

 

sau compli~ persoana (fizici/juridies) faya de care sa
folosit inscrisul oficial sau sub semnaturs
Privata falsificat,

 

 

obiectiva

 

= folosirea unui inscris oficial ori sub semna-
ford, privat falsifiest in preslebil tm ecopul
Producerii de consecinte juridice.

 

 

~ stares de pericol pent relatiile sociale refe-
THtonre In Increderea publics de care se bucura,
inscrisurile. oficiale sau sub. semnaturd

Private.

 

 

“rezultA din materialitates faptei Hpice, netre
buind 28 fe dovedita.

 

tae “intentia directs:

subiectiva

= nu prezinta importants mobilul comiterii faptel,

 

E. Forme a Acte

pregatitoare

~ posibile, dar neincriminate, .

 

 

2. Tentativa

 

= posibila, dar neineriminata.

 

3. Consumare

 

 

 

 

 

[—* a. fapta consumata: In momentul in|
care este folosit Inscrisul falsificat
Gnfractine instantanee):

L_. wb. sapta epuizata: poate fi comisé in

forma continua, epuizanedu-se
dupa efectuarea ultimului act de
executare (unitate legala).

 

® ©. omservatu:

 

2. dack o persoans s&varseste
foloseste inscrisul

 

care cuprinde declaratia falsa,
infractiunes de fals in dectarati

de fals este o infractiune instantanee, nu cu durata de consumare:

infractiunes de fals in declaratii, iar apoi

se va retine numai

imu gi cea de uz de Fale;Infractiunea de uz de fals poate 4 comisa chiar daca nu a fost savarsita mm
prealabil o infractiune de fal material in inserieuri oficiale sau sub
Semmatura privata sau de fals intelectual, in ipoteza in care falsificarea a
fost realizat® printr-o actiune comisa din culpa. iar o persoana. stimd cS

Gnocriaul este fale, 71 folosegte In scopul producerti de consecinte juridice:

iu este necesar pentru comiterea infractiunii de uz de fals ca infractorul 2
cunoasca persoana care a falsificat inscrisul sau ca aceasta si fle trasé la
rAspundere ponala:

5. autorul infractiunii de fals material in Inserisuri oficiale sau de fais

intelectual poate fi subiect activ al infractiunii de uz de fale, in vreme ce
autora! infractiunii de fals material In inecrisurt sub semndturs privata nu
poate comite $1 inFractiinea de uz dle fals.

ATA i wanren practicn

ATA rapta ae folosire, cu vinovatic, de acte

Roman, in vederea Verificarti unui autoturism adus din strainatate in

seopul inmatricularii acestuia, constituie infractiunea de uz de fals (LOCI.
S.U., Dee. nr. 19/2006).

 

 

vamale False la Registrul Auto

You might also like