Professional Documents
Culture Documents
NOTE DE CURS
DREPT CIVIL (PARTEA SPECIAL)
(Ciclul I)
AUTOR:
Vera Lupaco
mg. n drept, lector superior
CHIINU 2013
CUPRINS
Contractul de vnzare-cumprare
Contractul de donaie
Contractul de schimb
Contractul de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii pe via
Renta
Contractul de mprumut
Contractul de comodat.
Contractul de locaiune
Contractul de arend
Contractul de nchiriere a spaiului locativ
Contractul de leasing
Contractul de concesiune
Contractul de antrepriz i prestri servicii
Contractul de transport
Contractul de expediie
Contractul de servicii turistice
Contractul de mandat
Contractul de comision
Contractul de administrare fiduciar
Contractul de intermediere
Contractul de deposit i magazinajul
Contractul de societate civil
Contracte i operaiuni bancare
Contractul de factoring
Contractul de asigurare
Contractul de franchising
Contractul de autor i inventator
Jocuri i pariuri
Contractul de fidejusiune
Tranzacia
Obligaiile ce se nasc din cauzarea de daune
Obligaiile ce se nasc din dobndirea sau reinerea unor bunuri fr just temei
Dreptul succesoral
1.Contractul de VNZARE-CUMPRARE
Subiecte:
1. Noiunea, particularitatile juridice
2. Elementele contractului:
- Prile
- Obiectul
- Forma
- Termenul
- Preul
3. Drepturile i obligaiile prilor (coninutul contractului)
4. Efectele (ncetare, reziliere, rezoluiune, revocare).
1. Contractul de vnzare-cumprare este acela, in cadrul cruia, o parte numit
vnztor se oblig s transmit cu drept de proprietate un bun, care formeaz
obiectul material al contractului, celeilalte pri contractante numit
cumprtor, iar cumprtorul se oblig la rndul su s achite suma
convenit n contract: n volumul, termenul, modul i locul stabilit n
contract.
- Acest contract este consensual, deoarece este valabil din momentul cnd
prile au ajuns la un acord valid asupra condiiilor contractului i dac
condiiile de valabilitate impun forma scris, au semnat contractual.
- Contractul este sinalagmatic, deoarece prtile se oblig n aa fel, nct
drepturile si obligaiile lor sunt reciproce.
- Acest contract este cu titlul oneros, deoarece fiecare parte urmrete
obinerea unui beneficiu.
- Contractul este comutativ acea nelegere pe care au fcut-o prile la
momentul ncheierii contractului nu poate fi schimbat, dect la propunerea
uneia i cu acordul celeilalte pri i este valabil n mod egal pentru ambele
pri contractante.
Din aceste motive coninutul contractului este bine determinat i nu depinde
de producerea unor evenimente viitoare ce ar duce involuntar la schimbarea
condiiilor lui, ca n cazul contractelor aleatorii (riscante).
- Contractul este cu executare imediat sau succesiv.
- Caracterul translativ de proprietate are loc prin realizarea acordului de
voin cu transmiterea bunului, primirea banilor, transferul drepturilor de
proprietate ctre cumprtor. O importan deosebit are i momentul
trecerii drepturilor de proprietate de la vnztor la cumprtor acest
moment are o importan deosebit, deoarece este legat de faptul, cine va
suporta riscul pieririi fortuite a bunului n dependen de transmiterea
obiectului i realizrii drepturilor i obligaiilor de ctre vnztor i
cumprtor. Din moment ce vnztorul i-a executat toate obligaiile, anume
transmiterea, transportarea i alte obligaiuni contractuale, riscurile de
3
(evictiunea este acel fapt, cnd o persoana ter atest faptul c i ea are dreptul de
proprietate asupra bunului ce constituie obiectul contractului).
Cumprtorul are dreptul s fie informat i s ceara de la vnztor repararea
prejudiciilor de ordin material daca nu le-a cunoscut sau nu trebuia sa le cunoasca
(vicii ascunse), sau daca nu le-a consimit (nu a fost de acord cu acceptarea acestor
vicii art.763 CC).
Conform art.771 cumprtorul are dreptul de a cere reducerea preului echitabil
cheltuielilor de remediere (inlturare) a viciilor materiale daca le-a inlturat el
singur, ins dac valoarea remedierii este excesiva i vinztorul nu dorete s
achite, atunci vinztorul ii rezerva dreptul de a cere inapoierea bunului si
rezoluiunea contractului cu achitarea integral a cheltuielilor ctre cumprtor, sau
preschimbarea cu un alt bun cu aceleai caracteristici.
Cumprtorul poate avea i alte drepturi si obligaii conform dreptului civil i
reglementrilor contractuale.
Efectele Contractului de Vnzare Cumprre
Rezoluiunea contractului este o sanciune civila, garanie a respectrii
contractului, de natura a contribui la executarea intocmai si cu buna-credinta, a
obligatiilor contractuale. Rezoluiunea i rezilierea constau n ncetarea, nainte de
executare deplin, a efectelor juridice a unui contract valabil ncheiat, de regul pe
motiv de neexecutare a obligaiilor.
Rezilierea si rezoluiunea sunt concepute ca remedii acordate creditorului
pentru neexecutarea culpabil a obligaiei de ctre debitor Dispoziiile legale
referitoare la reziliere/rezoluiune, desi au un caracter imperativ, confera o serie de
prerogative prtilor. In timp ce rezolutiunea se aplica contractelor cu executare
dintr-odata, rezilierea se aplica in cazul contractelor cu executare succesiva.
Revocarea const n retractarea voinei unei pri la act juridic valabil ncheiat.
Ea produce efecte n cazurile expres permise de lege.
n cazul actelor juridice unilaterale (procur, testament), revocarea este un
principiu i autorul actului are o discreie n a revoca actul. Totui, revocarea
ofertei de a contracta comport limitri pentru a proteja destinatarul ofertei;
n cazul contractelor (contractul de consumator, donaia), un temei legal ntemeiat
se aplic revocarea cu consecinele prevzute de lege sau contract. n cazul
donaiei, revocarea se va constata de ctre instana de judecat la cererea
donatorului.
Varietai ale contractului de vnzare - cumprare:
Vnzarea - cumprarea ntreprinderii ca complex patrimonial unic
n cadrul acestui contract n calitate de bun apare ntreprinderea ca un complex
patrimonial unic, unde ntreprinderea este un obiect al obligaiunilor civile, iar pe
de alta parte reprezint subiect al dreptului civil.
Ca obiect are urmatoarele semne:
6
2. Contractul de DONAIE
Contractul de donaie este acela in cadrul cruia o parte numit donator, transmite
cu titlu gratui, ceea ce nseamn c mrete patrimoniul celeilalte parti, a
donatarului, cu o parte din patrimoniul su (iar in cadrul contractului de donaie
condiionat, titlu oneros sau caracterul sinalagmatic este echivalent conditiei, dac
valoarea condiiei depete valoarea obiectului contractului, atunci un asemenea
contract nu mai poate fi numit de donaie).
Acest contract este sinalagmatic, ins unilateral obligaional deoarece privete
transmiterea drepturilor patrimoniale doar de ctre donator. Este consensual, este
cu titlu gratuit, sau cu titlu oneros in dependen de valoarea condiiei. Este cu
executare succesiv sau real in dependen de obiectul contractului. Este
comutativ. Unele surse vorbesc de caracterul aleatoriu in cazurile donaiei
condiionate, sau chiar atunci cnd vine vorba despre revocarea contractului de
ctre donator in condiiile legii art.835.
Elementele contractului:
9
este expres oglindit n prezentul cod, dar reiese din natura obligaiei de
schimb, reprezint momentul trecerii dreptului de proprietate asupra
bunurilor schimbate. Legislatorul n-a stabilit o norm special, referitoare la
momentul trecerii dreptului de proprietate n contractul de schimb, dar
normele generale ale Codului civil ce reglementeaz acest mecanism
(Art.321), precum i normele corespondente ale vnzarii-cumprarii (Art.760)
nu pot reflecta adecvat aceasta particularitate a schimbului. Esena juridic a
acestei particularitai poate fi expus n urmtoarea formul, n baza
contractului de schimb dreptul de proprietate asupra bunurilor primite trece
la fiecare dintre pri simultan, dup ce obligaiile de transmitere a bunurilor
au fost onorate de ctre ambele pri.
Reieind din caracterul consensual al contractului, momentul ncheierii lui nu
poate fi legat de transmiterea de facto a bunurilor, deoarece schimbul de facto
a bunurilor reprezint executarea unui contract de schimb deja ncheiat i
intrat n vigoare.
1. Analiza normelor referitoare la vnzare-cumprare, ce nu contravin esenei
schimbului, precum i a ntregului capitol n acest domeniu, putem face
concluzia, c la baza delimitrii acestor contracte stau anumite criterii de
sistem. Vnzarea-cumprarea se bazeaz pe criteriul obiectului concret
(transmiterea cu titlu oneros a bunului n proprietate), iar schimbul ine de
corelaia (interaciunea) a dou obiecte reconvenionale. Schimbul este
caracterizat de aceleai caractere de gen ca i vnzarea-cumprarea, se
deosebesc numai prin caracterul contraprestaiei. Prezena sau lipsa unora
dintre caractere are o importan pentru procesul de formare a legii, deoarece
permite aplicarea fa de contract, n cazul nostru fa de contractul de
schimb, a normelor, condiionate de acest caracter, n msura n care ele nu
vin n contradicie caracterului special (forma de marf a contraprestaiei).
Contractul de schimb poart un caracter universal i poate fi aplicat pentru
reglementarea raporturilor cu participarea oricror persoane, recunoscute n
calitate de subieci ai dreptului civil. n baza Art.192 a prezentului cod
Republica Moldova ca stat, particip la raporturile reglementate de legislatia
civila pe principiul egalitatii participantilor la aceste raporturi. Legea nu
stabilete cerine speciale fa de calitatea juridic a subiecilor schimbului,
ns urmeaz s inem cont de faptul c transmiterea reciproc n proprietate
a bunurilor, reprezint o modalitate de dispunere a bunurilor, deaceea att
vnztorul ct i cumprtorul, urmeaz s fie proprietarii bunurilor
schimbate, sau titulari ai altor drepturi, care includ n sine mputernicirea de a
dispune de ele. n cazurile prevzute de lege sau contract, mputerniciri de
dispoziie asupra bunurilor pot fi delegate persoanelor, ce nu snt titulari ai
dreptului de proprietate i anume ntr-u executarea de administrare fiduciar
(Art.1053), comision (Art.1061), comisionarul profesionist (Art.1212).
Determinnd categoriile de bunuri care pot servi n calitate de obiecte ale
contractului de schimb, legiuitorul face referin la normele corespunztoare
12
transmitorului, pn la moartea acestuia, asigurare material n natur locuin, hran, ngrijire i ajutorul necesar.
In codul civil nou este prevazut, c orice persoan indiferent de posibilitile i
capacitile sale, sau virst, are dreptul s incheie un contract de instrinare a
bunului cu condiia ntreinerii pe via in calitate de benificiar l ntreinerii
Elementele contractului:
n calitate de pri sunt benificiarul (beneficiarii, dac sunt desemnate mai
multe persoane) ntreinerii i dobnditorul (dobnditorii, dac mai multe personae
ntrunesc aceast calitate), unde benificiar poate fi orice persoan fizic care
dorete s incheie un asemenea contract, are capacitate civila de a contracta i se
oblig s dea celeilalte pari n proprietate un bun mobil sau imobil i este doar
persoana fizic, deoarece termenul contractului i condiia principal este
intreinerea pe viat (persoana juridica nu moare).
n calitate de dobinditor poate fi orice persoan fizica care posed capacitate
deplina civila, este persoan fizic deoarece codul civil prevede efectele
contractului dat in cazul morii dobinditorului i un alt moment important, este c
dobinditorul pentru a incheia un asemenea contract trebuie sa dispuna de
posibilitatea materiala de a acorda intreinerea necesar benificiarului, trebuie s
dispun de capacitate de exercitu i s-i dea seama de urmrile incheierii unui
asemenea contract riscant.
Obiectul contractului:
Obiectul contractului de nstrinare a bunului are dou laturi componente i anume,
totalitatea aciunilor benificiarului ndreptate spre transmiterea dreptului de
proprietate asupra obiectului contractului ctre dobnditor, ct i aciunile
dobnditorului referitoare la acordarea serviciilor de ntreinere conform
contractului. Aceste aciuni ale prilor sunt nemateriale, formeaza obiectul juridic,
sau latura juridica a obiectului contractului. n ce privete latura materiala, este
intreinerea n natur acordat de catre dobnditor conform art.839 C. civ., sub
form de locuin, hran, ingrijire e.t.c., iar din partea beneficiarului obiectul
material, este bunul mobil sau imobil transmis n realitate dobnditorului pentru a
se folosi de acest bun..
Forma contractului:
La art. 840 CC este menionat expres doar forma scris a contractului i
autentificat notarial.
Termenul contractului:
Reeind din art. 839 C.civ., termenul va fi egal cu durata vieii beneficiarului, iar
deoarece la art. 839 alin.2 se admite pluralitatea de pari att din partea
beneficiarului cit i dobnditorului, termenul contractului va fi egal cu durata vieii
ultimului beneficiar cu toate consecintele.
Preul contractului:
Cu toate ca contractul este cu titlu oneros nu nseamna c este i echitabil, ceea ce
ar nsemna c contraprestaiile prilor au aceeai valoare ca i n cadrul
contractului de vnzare-cumprare, de exemplu.
Deoarece este un contract aleatoriu, riscant, nici beneficiarul i nici dobnditorul nu
pot s cunoasca termenul intreinerii, ceea ce nseamn c preul evaluat al bunului
14
mobil sau imobil transmis ctre dobnditor, poate fi mai mic sau mai mare dect
valoarea intreinerii i invers.
Drepturile si obligaiile parilor:
Beneficiarul intreinerii este obligat s transmit dreptul de proprietate asupra
bunului i s transmit nemijlocit acest bun ctre dobnditor, dac este menionat n
contract.Beneficiarul avnd n mod ascuns calitatea de vnzator, trebuie s pun la
dispoziia dobnditorului bunul lipsit de vicii de ordin material sau de drept lund n
considerate i axndu-se pe prevederile codului civil cu privire la contractul de
vnzare-cumprare.
Drepturile si obligaiile dobnditorului:
Dobnditorul trebuie s ntreprind toate aciunile pentru a primi bunul i a-i
nregistra drepturile asupra lui, n modul prevzut, deoarece conform art. 843 CC
el suporta riscul pieirii sau deteriorrii fortuite a bunului material, care formeaza
obiectul material al contractului.
Dobnditorul trebuie s acorde ntreinerea n modul i mrimea indicat n
contract, ct i conform normelor generale n ce priveste regulile de comportament,
etica, moral, uzan, obiceiuri e.t.c.
Dobnditorul, conform art. 842 CC nu are dreptul de a nstrina bunul mobil sau
imobil pe durata vieii beneficiarului. Aceast interdicie n cazul imobilelor se
nscrie n registrul bunurilor imobile din cadrul OCT (oficiului cadastral teritorial).
Conform alin2. art. 842 dobnditorul are dreptul de a greva bunul in careva mod cu
acceptarea si permisiunea beneficiarului.
ncetarea contractului:
Contractul nceteaz conform prevederilor contractuale. n cazul decesului
dobnditorului, succesorii lui, preiau drepturile i obligaiile dobnditorului dac au
acceptat succesiunea i au posibilitate material de a acorda ntreinere
beneficiarului sau beneficiarilor. Contractul mai poate inceta ca existen intre
pri, n cazul rezilierii, daca una dintre parile contractante nu-i indeplinete
obligaiunile contractuale.
Beneficiarul poate cere rezoluiunea contractului, art.844 CC sau prin comun acord
poate cere schimbarea modalitii de prestare a serviciilor de ntreinere, i anume
achitarea n bani numerar sau transfer, atunci cnd dobnditorul nu are
posibilitatea de a-i acorda ntreinerea n natur, dar i este mai comod i mai
convinabil ambelor pri de a efectua plile n numerar, deoarece n acest fel
dobnditorul singur i alege necesarul.
Dobnditorul art. 844 alin. 2 CC poate cere rezoluiunea contractului, n cazul
imposibilitaii executrii prevederilor contractuale din unele cauze ce nu depind de
voina lui (se inrutete situaia material i nu poate acorda ntreinere acelor
personae care se afl la ntreinerea lui n afara contractului dat).
Conform art. 845 beneficiarul n cazul rezolutiunii are dreptul s cear restituirea
bunului sau valorii lui, iar dobinditorul nu primete valoarea prestaiei acordate.
15
5. Contractul de RENT
Contractul de renta este acela in cadrul caruia, o parte care este debirentierul, se
obliga sa achite periodic cu titlu gratuit sau oneros o redeventa ctre partea cealalta
a contractului numita crederentier.
Acest contract este consensual, este cu titlu gratuit sau oneros fiind oneros in cazul
cind crederentierul se obliga sa transmita un bun mobil sau imobil ca
contraechivalent sau fara a echivala insa ca o contraprestatie a redeventei achitate
de catre debirentier.
Cotnractul de renta are un caracter riscant sau aleatoriu, insa deoarece legiuitorul
permite la incheierea contractului de a prezuma si a preveni o indeplinire a
obligatiei necorespunzatoare, in cazul dat conform art.856 alin.2, la rezelierea
contractului deberentierul poate cere restituirea prestatiei daca acest moment este
expres prevazut in contract si invers.
Contractul de rent cu titlu oneros este translativ de proprietate.
Elementele contractului:
In calitate de pri sunt:
- Debirentierul care poate fi orice persoana fizica sau juridica ce are capacitate
deplina de exercitiu si capacitate civila de a contracta. Poate fi persoana
juridica comerciala sau necomerciala in masura prevederilor legale
- Credirentierul care poate fi orice persoana fizica care poate dispune de
bunuri si organizatiile necomerciale. In contractul de renta viagera (se
incheie pe termenul duratei vietii crederentieruluicare nu poate fi determinat
la incheierea contractului) poate fi doar persoana fizica.
In cadrul contractului de renta poate aprea o a 3 parte contractanta, terta persoana
care va avea calitatea de beneficiar. In cazul dat acest beneficiar are calitate de
credirentier, iar persoana care instituie adica crederentierul va avea calitate de
constituitor, iar cel care plateste redeventa ramina in calitate de debirentier.
Obiectul contractului:
In calitate de obiect al contractului putem vorbi ca el are 2 laturi, materiala si
juridica, unde latura juridica sint actiunile indeplinite de catre parti in ce priveste
materializarea contractului (semnarea contractului, luare cunostintei cu conditiile
contractului).
Latura materiala constituie pe de o parte redeventa platita de deberentier, iar pe de
alta parte in cadrul contractului de renta cu titlu oneros este bunul mobil sau imobil
transmis de catre crederentier, sau de catre.
Redeventa conform art.847, poate fi suma de bani, insa nu se interzice ca in
marimea nominalizata a sumei sa fie efectuate lucrari, acordate servicii, sau
intretinere in alt mod.
In ce priveste bunul transmis de catre crederentier el poate fi orice lucruri
individualizate, sau drepturi patrimoniale.
Forma contractului de renta conform art. 849 alin.1 este scrisa, autentificata
notarial.Daca bunul material transmis de crederentier sau cel ce instituie renta este
16
17
6.Contractul de mprumut
n cadrul contractului de mprumut, mprumuttorul se oblig s mprumute sau s
transmit cu drept de proprietate bani sau bunuri fungibile ctre mprumutat care
este a 2-a parte contractanta, iar mprumutatul la rndul sau se oblig s restituie
obiectul contractului n volumul stipulat n contract (dac obiect al contractului snt
banii se poate stabili de a rambursa aceeai sum sau cu o dobnd) n modul,
termenul i conform altor condiii stipulate n contract n conformitate cu art.867
CC. Contractul dat este consensual, sinalagmatic, gratuit conform art.867 alin.2,
dac legea (mprumutul de la lombard i asociaiile de mprumut) sau contractul nu
prevede altceva. Acest contract este cu executare successiva i translativ de
proprietate. n principiu este un contract comutativ, ns totui se observ i
caracterul riscant (aliatoriu).
Elementele contractului:
n calitate de pri snt mprumuttorul i mprumutatul unde fiecare trebuie s fie
n dependena de bunul mprumutat ce formeaz obiect al contractului, persoan cu
capacitate de exerciiu necesar pentru a ncheia asemenea contract.
mprumuttorul trebuie s fie proprietar al obiectului contractului. Atunci cnd n
calitate de mprumuttor apare lombardul sau asociaiile de mprumut ale
cetenilor acest contract poate fi incehiat cu mprumutatul care este cetean al
RM, sau cetean strin.
mprumutatul devenind proprietar al bunului mprumutat suport toate riscurile
legate de pieirea fortuit a bunurilor mprumutate.
Obiectul contractului snt banii i alte bunuri fungibile (consumtibile).
Forma contractului:
Forma contractului se supune normelor generale cu privire la forma actului juridic.
n ce privete banii, codul civil n cadrul studiului contractului de mprumut nu
stipuleaz expres c mprumutul banilor trebuie fcut n form scris ns n cadrul
apariiei unui litigiu necatind la faptul mririi sumei mprumutate, prob cu martori
nu are valoare probatorie n instan.
Termenul contractului:
Termenul contractului se stabilete de ctre pri i conform art.871 i 872 CC,
termenul are importan mai ales n cazurile contractului de mprumut cu dobnd.
Drepturile i obligaiile prilor.
mprumuttorul este obligat s transmit bunul sau banii conform contractului
ncheiat ntre pri art.868 CC, prevede c mprumuttorul este obligat s repare
prejudiciul cauzat mprumutatului, n cazul neexecutarii obligatiunii de a da bunul.
mprumuttorul rspunde pentru obiectul cu vicii.
Contractul de mprumut reprezint o nelegere (acord) conform creia
mprumutrorul se oblig s dea n prorpietate mprumutatului bani sau alte
bunuri fungibile, iar ultimul se oblig s restituie aceiai sum de bani sau
bunuri de acela gen, calitate sau cantitate.
Contractul de mprumut este un contract consensual, fiind valabil ncheiat la
momentul realizrii acordului de voin asupra tuturor condiiilor eseniale.
18
19
7.Contractul de comodat
n cadrul contractului de comodat, comodantul transmite cu titlu gratuit n folosin
un bun mobil sau imobil care se afl n circuitul civil ctre cealalt parte
contractant comodatarul, iar acesta din urm se oblig s restituie bunul la
expirarea termenului, sau ntr-un termen rezonabil cu sau fr compensarea uzurei
bunului luinduse n consideraie folosirea normal i util a bunului art.859 CC.
Acest contract este consensual, este real, este cu executare succesiv, este cu titlu
gratuit (deoarece comodatarul nu achit pentru folosirea bunului, dar numai pentru
uzura excesiv, este comutativ (deoarece comodatarul rspunde numai dac bunul
a pierit, sau i-a pierdut calitile din intenie proprie, sau din culp grav)
Elementele contractului:
n calitate de pri snt Comodantul i Comodatarul Care pot fi orice persoane
fizice sau juridice, subieci ai dreptului civil care au capacitate civil deplin n
dependen de obiectul contractului.
(minorii pot contracta doar n cazul obiectului contractului de mic valoare).
Obiectul contractului de comodat - pot fi bunurile mobile sau imobile n msura n
care legea permite transmiterea lor n folosin gratuit.
Persoana care transmite bunul n folosin poate fi un proprietar sau uzufructuar.
Comodatarul care a primit bunul n folosin nu are dreptul s transmit acest bun
ctre o alt persoan ter, acest lucru poate avea loc doar cu acordul
comodantului.
Obiectul contractului l formeaz totalitatea bunurilor nefungibile i
neconsumtibile i individualizate, fiindc se ntoarce comodantului acelai bun
lunduse n consideraie, sau apreciinduse uzura. Ca excepie pot fi transmise i pot
forma obiectul contractului de comodat bunurile comsumtibile atunci cnd este
vorba de organizarea carorva expoziii.
Forma contractului:
Contractul poate fi ncheiat conform normelor generale cu privire la form actului
juridic
Termenul contractului se stabilete de ctre pri, iar n unele cazuri n dependen
de bunul care este transmis n folosin i pentru ce este transmis se poate prezuma
un termen rezonabil.
Preul contractului - deoarece contractul este cu titlu gratuit nu este vorba n mod
direct de a achita o careva sum de bani pentru folosirea bunului, ns comodatarul
este obligat s achite sau s compenseze uzura excesiv, sau chiar valoarea
bunului, dac va fi demonstrat c acesta i-a pierdut calitile de folosin din
intenia sau culpa grav a comodatarului.
Drepturile i obligaiile prilor:
Comodantul trebuie s transmit bunul fr vicii n termenul stabilit n contract i
n modul stabilit real sau consensual n dependen de faptul dac bunul este mobil
sau imobil.
20
21
8.Contractul de locaiune
Contractul de locaiune este acela n cadrul cruia o parte numit locator se oblig
s transmit un bun nefungibil care are particulariti individuale mobil sau imobil
n folosin temporar sau n folosin i posesiune temporar, iar locatarul la
rndul su care este cealalt parte contractant se oblig s foloseasc bunul
conform destinaiei lui i s achite chiria conform uzanelor contractului conform
condiiilor contractuale.
Acest contract este aplicabil n ara noastr conform noului cod civil din 6 iunie
2002 intrat n vigoare n 12 iunie 2003. Pn atunci n codul civil din 1964 al
RSSM era folosit doar noiunea de arend.
Drepturile i Obligaiile prilor
Drepturile i obligaiile locatorului:
Locatorul este obligat s transmit bunul fr vicii de ordin material sau juridic (de
drept), transmiterea s fie real cu ndeplinirea tuturor formalitilor n dependen
de bunul care formeaz obiectul contractului.
Locatorul trebuie s ntiineze locatarul referitor la viciile pe care le cunoate sau
ar trebui s le cunoasc n ce privete caracteristicile bunului i n acest fel
asigurinduse soluionarea conflictelor sau litigiilor ce pot aprea pe parcursul
termenului de contract.Locatorul trebuie s fac un control sau o verificare n ce
privete folosirea bunului de ctre locatar.Trebuie s achite reparaiile capitale
dac contractul nu prevede altceva, deoarece dac locatarul efectuieaza reparaiile
capitale, atunci locatorul este obligat s le finanseze.Locatorul trebuie s transmit
bunul mpreun cu toate documentele care i permit locatarului s foloseasc bunul
n modul prevzut n contract.Locatorul are dreptul s verifice bunul n orice
moment cu ntiinarea prealabil a locatarului, i n dependen de bunul ce
formeaz obiectul contractului i condiiile de folosire al lui, s nu mpiedice
folosirea lui de ctre locatar.
Locatorul are dreptul s cear de la locatar nfptuirea n timpul cuvenit a
reparaiilor curente fapt care nu permite uzura excesiv sau nainte de termen a
bunului nchiriat.Locatorul are dreptul s cear achitarea n mrimea i termenii
stipulai n contract a chiriei.
La termenul finalizrii contractului, locatorul este obligatsa recepioneze bunul i
s-l verifice n dependena de caracteristicile bunului, i alte drepturi i obligaii
conform contractului i legii n vigoare.
Drepturile i obligaiile Locatarului:
Locatarul este obligat s foloseasc bunul conform nelegerii i destinaiei, s
preia bunul n termenii i modul stabilit n contractLocatarul trebuie s foloseasc
bunul strict n conformitate cu caracteristicile lui i s nu-l transmit fr acordul
locatorului altor persoane n folosin.Locatarul trebuie s ntrein bunul i s
infraptuiasca reparaiile curente, iar dac este nelegere ntre pri i reparaiile
capitale cu achitarea loc de ctre locator, sau cu micorarea n continuare a plilor
pentru chirie.
22
9.Contractul de arend
Conform art. 911 CC, n cadrul contractului de arend, arendatorul care este
proprietar, uzufructuar, sau un alt posesor de drept al bunului, transmite n
folosin careva bunuri agricole cum ar fi terenurile agricole, sau alte bunuri
mobile i imobile cu aceast destinaie ctre cealalt parte contractant numit n
continuare arenda pentru folosirea bunului i obinerea unui careva venit pe o
perioad determinat de timp.
Contractul este sinalagmatic, consensual, cu titlu oneros, translativ de folosin,
sau posesie i folosin, comutativ i cu executare succesiv, real.
Preul contractului de arend
n cadrul contractului de arend, plata se face n natur, n bani, sau n form mixt
la momentul semnrii contractului, ns deoarece contractul dat este unul
consensual i comutativ dar cu executare succesiv, nu este exclus faptul c prile
s schimbe modul de plat n dependen de circumstane.
Plata se face la locul stabilit n termenul sau termenele prevzute n contract.
Snt cteva circumstane care influienteaza plata i modul plii arendei pentru
diferite categorii de folosin a bunurilor ce formeaz obiectul contractului, cum ar
fi suprafaa i aezarea geografic a terenurilor, distana terenurilor de la drumuri,
distana de la sursele de energie electric dac este necesar folosirea ei,
potenialul de producie al terenului (bonitatea solului), i alte elemente conform
art. 916 alin.2 CC.
Conform art.917 CC se poate reduce plata arendei dac mai mult din jumtate din
fructele obinute de ctre arenda, sau subarenda pier fortuit, i n acest caz
arendaul are dreptul s cear reducerea proporional a plilor pentru arend,
acest drept poate fi realizat doar pn la separarea fructelor.
Coninutul contractului:
Arendatorul are dreptul s cear de la arenda executarea plilor n modul i
termenul stabilit, s verifice modul de executare a obligaiilor de ctre arenda, s
verifice bunurile transmise n arend.Arendatorul este obligat s transmit bunurile
n termen mpreun cu toate documentele necesare, s informeze despre toate
viciile materiale sau de drept, s achite n cazul rezelierii contractului nainte de
termen arendaului preul fructelor dac nu sunt separate, i dac prile au stabilit
dorina de a rezelia contractul nainte de termenul lui, s efectuieze reparaiile
capitale dac este stabilit n contract, sau dac aa au stabilit prile
Arendaul este obligat s foloseasc bunurile ca un bun proprietar, s informeze
arendatorul n cazul subarendei, s achite plile ctre arendator n modul stipulat
i impozitile dac e prevzut n contract (dac nu este prevzut atunci impozitele le
achit proprietarul), s execute reparaiile curente i dac este prevzut n contract,
reparaiile capitale.
Arendaul are dreptul de prim cumprtor dac a fost de bun credin, iar bunurile
ce formeaz obiectul contractului urmeaz a fi nstrinate de ctre arendator, i alte
drepturi i obligaii conform legii cu privire la arend. Prile pot avea i alte
drepturi i obligaii conform Legii cu privire la arend i normelor reglementative
ale CC.
24
27
11.Contractul de leasing
28
Contractul de leasing prevede, ca o parte numita locator se obliga fata de alta parte
numita locatar sa asigure o sesiune si folosinta temporara a unui bun cumparat sau
produs de locator(cumparat de locator de la furnizor, sau producator) contra unei
plati periodice numita rata de leasing.
Acest contract este consensual, cu titlu oneros, sinalagmatic, comutativ, cu
executare succesiva si translativ de folosinta si posesie, este real
Deosebim mai multe tipuri ale contractului de leasing, insa principalele forme sint
leasingul financiar si leasingul operational.
In cadrul leasingului financiar:
1. perioada de leasing, sau termenul contractului depaseste 75% din durata de
functionalitate utila a obiectului material a contractului de leasing, luinduse
in calcul folosirea rationala si uzura.
2. alta particularitate este ca trebuie sa prevada expres la momentul semnarii
contractului ca odata cu finalizarea termenului contractului, dreptul de
proprietate asupra bunului se va transfera de la locator catre locatar.
3. alta particulatitate este ca suma ratelor, sau pretul contractului trebuie sa fie
nu mai mic de 90% din valoarea initiala a bunului transmis in leasing.
4. alta particularitate este ca riscurile si benificiile sint transferate de la locator
catre locatar
Leasingul operational este acela in care nu se include nici un semn de la leasingul
financiar.
In afara de aceasta Leasingul poate fi in functie de forma de organizare si tehnica
de realizare a operatiunilor de leasing, poate fi leasing direct, sau leasing indirect.
In cadrul leasingului direct, contractul se incheie intre toate 3 parti contractante,
concomitent, ceea ce inseamna ca este un contract tripartid si anume vinzatorul
(furnizorul), a 2-a locatorul (care poate avea calitate de vinzator), a 3-a locatarul.
In cadrul leasingului indirect sunt 2 contracte separate, furnizor (calitate de
vinzator) - locator si locator locatar. In ambele cazuri locatarul este partea care
alege bunul conform cerintelor sale, insa in cadrul contractului direct el are
posibilitatea de a se expune asupra viciilor bunului direct catre furnizor, deoarece
locatorul aici are intr-o oarecare masura calitate de intermidiar.
Mai deosebim tot in functie de aceasta forma de organizare, leasingul de returnare
unde se presupune, ca la expirarea termenului bunul se transmite inapoi.
O alta forma este leasingul diferentiat in cadrul caruia operatiunea este finantata de
mai multi locatori.
O alta forma este leasingul periodizat atunci cind bunul se transmite catre mai
multi locatari care il folosesc periodic stabilinduse un anumit orar de lucru.
Dupa teritoriul de functionare deslusim leasing teritorial national si international.
Elementele contractului:
In calitate de parti sunt furnizorul, sau vinzatorul care instraineaza catre locator
conform contractului de vinzare-cumparare respectinduse drepturile si obligatiile
partilor contractante. Vinzatorul sau furnizorul poate fi o persoana fizica sau
juridica ce are capacitatea de a contracta in conditiile prevazute de lege.
29
O alta parte contractanta este locatorul care poate fi persoana fizica sau juridica ce
practica activitate de intreprinzator si transmite in conditiile legii cu privire la
contractul de leasing catre locatar conform conditiilor si cerintelor inaintate de
acesta si acceptate de locator un anumit bun cu dreptul de posesie si folosinta
pentru o anumita perioada de timp. Daca in contract este stipulata macar o conditie
ce prevede leasingul financiar, atunci contractul dat se prezuma translativ de
proprietate dar nu de posesie si folosinta.
Locatarul este partea contractanta fizica sau juridica care doreste sa primeasca si
primeste conform contractului de leasing in dependenta de tipul leasingului
operational sau financiar un bun mobil sau imobil cu drept de posesie si folosinta,
sau cu drept de proprietate.
Contractul se incheie in forma scrisa conform art.924 CC, unde se indica pretul
bunului, suma contractului de leasing, se indica modul de achitare si termenele
ratelor, plata finala si metodele calcularii in cazul rezelierii contractului.
Obiectul contractului:
Contractul de leasing include in sine elemente ale contractului de vinzarecumparare, locatiune si de arenda, de aceea obiectul contractului pe de o parte pot
fi bunurile ce au tangente cu contractele de locatiune si arenta si se bazeaza de
prevederile referitore la contractul de vinzare cumparare.
Obiectul juridic este format din totalitatea actiunilor pe care le intreprind partile
contractante.
Obiectul contractul trebuie sa fie, sa existe, poate fi orice bun care se afla in
circuitul civil, sau in circuitul civil restrins daca legea permite transmiterea bunului
dat in leasing.
Nu pot fi obiecte ale leasingului terenurile agricole, bunurile consumptibile,
bunurile scoase din circuitul civil, sau obiectele proprietatii intelectuale.
Termenul contractului se stabileste de catre parti, dar nu poate fi mai mic de un an
de la momentul incheierii contractului. Contractul se incheie pe o perioada
determinata de timp luinduse in consideratie perioada de amortizare a bunului, cit
si perioada de amortizare fiscala.
Pretul contractului se stabileste de catre parti in dependenta de calitatile bunului si
prezinta rata de leasing sau acea plata periodica efectuata de catre locata catre
locator. In cadrul leasingului operational, plata reprezinta cota de amortizate
calculata conform actelor normative in vigoare cit si beneficiul stabilit de partile
contractante. In cadrul leasingului financiar plata o reprezinta pretul sau cota parte
din valoarea de intrare a bunului si plus dobinda de leasing (deoarece este vorba de
procurarea unui bun in rate plus dobinda aferenta).
Drepturile si obligatiile partilor in cadrul contractului de leasing Obligaia
imperativ a locatorului n contractul de vnzare-cumprare ncheiat cu
vnztorul bunului, const n informarea vnztorului despre contractul de
leasing ncheiat sau care urmeaz a fi ncheiat, cu indicarea locatarului
concret. Aceast informare a vnztorului servete n calitate de temei pentru
apariia unor drepturi i obligaii specifice calitii lui de parte a raportului de
leasing. Lipsa n contract a indicaiei despre scopul dobndirii de ctre locator
30
32
Rezilierea:
- falimentarea ntreprinderii concesionale;
- decesului concesionarului - persoan fizica;
- pronunarea de ctre instana judectoreasc a nulitaii contractului
Elementele contractului:
Prile contractante sunt antreprenorul i clientul, unde antreprenorul este
considerat persoana care i asum obligaia s efectuieze o lucrare n favoarea
altei persoane, i clientul este persoan (fizic sau juridic) care nsrcineaz o alt
persoan s efectuieze o anumit lucrare.
34
37
41
2.Elementele contractului
Prile contractului
In calitate de pri sunt mandatarul si mandantul , unde mandatar trebuie sa fie o
persoana cu capacitate de exerciiu deplina fiindc in actele juridice pe care le
ncheie in numele si pe contul mandantului prevaleaz consimmntul liber
exprimat care este valabil doar daca vine de la o persoana care contientizeaz
aciunile sale.
Atunci cnd dese vorba de u mandat profesionist persoana mandatar trebuie sa
ndeplineasc condiiile legii pentru a putea sa-si ndeplineasc atribuiile
(avocatul-liceniat, auditul-contabilitate, economie).
Conform art. 1032,andatul poate fi special sau general, atunci cnd mandatul se
elibereaz pentru o operaie juridica sau pentru anumite afaceri de acelai gen, el
este special.
Iar mandatul general include toate afacerile mandatului in msur in care aceste
sunt nominalizate in contractul de mandat. Daca in contract nu sunt enumerate
detaliat si numite aciunile in dependent de afacere, atunci mandatarul are dreptul
doar de a administra si conserva proprietatea sau bunurile mandantului.
Conform art. 1031 acceptarea mandatului poate fi expresa sau tacita daca reiese
din aciunile mandatarului. Conform art. 1037 Cod civil pot fi desemnai mai muli
mandatari, in acest caz ei vor fi obligai sa acioneze si sa rspund conform
prevederilor contractuale.
In calitate de mandant poate fi orice persoana care are capacitatea juridic necesara
conform prevederilor legii de a putea fi parte in raporturile juridice pe care le va
ncheia mandatarul cu persoanele tere. Mandantul are dreptul de a desemna mai
muli mandatari doar cu acordul si acceptul acestora.
Obiectul contractului
Sunt totalitatea aciunilor pe care le ntreprinde mandatarul la ncheierea actelor
juridice in numele mandantului.
Obiectul contractului trebuie sa fie licit , iar mandatarul nu are dreptul de a
ntreprinde careva aciuni ilicite pentru atingerea scopului propus si ndeplinirea
condiiilor finale ale contractului. In unele cazuri se elibereaz si procura, ca mijloc
de probaiune a contractului de mandat, sau ca cerina legala expresa (in instan).
Forma contractului
Conform art. 1031, deoarece acceptarea mandatului este expresa sau tacita, forma
contractului se supune normelor generale verbal sau scris.
Termenul contractului
Termenul contractului depinde de o aciune sau mai multe aciuni pe care le
ntreprinde mandatarul sau conform art. 1032, daca este mandate special sau
general.
49
Preul contractului
Se va nominaliza doar in cadrul contractelor cu titlu oneros si remuneraia poate fi
stabilita de ctre pri sau poate fi conform carorva tarife.
.Drepturile si obligaiile parilor
Mandatarul trebuie sa-si ndeplineasc obligaiunile cu diligena unui bun
profesionist sau proprietar, daca in mod expres sau tacit, a acceptat ncheierea
mandatului.
Conform art. 1037 in cazul desemnrii mai multor mandatari ei vor fi obligai si
vor rspunde in msur prevederilor si acceptrilor contractuale. Conform art.
1038, mandatarul poate sa reprezinte doua persoane dubla reprezentare si in cazul
dat va fi obligat sa acioneze imparial fata de fiecare mandant. Mandatarul poate
sa ncheie un act juridic cu sine nsi doar daca mandantul tie de acest lucru si
accepta.
Conform art. 1040, (abaterile de la obligaiile mandantului) pot avea loc doar daca
nu este in defavoarea mandantului, sau daca pe parcurs se dovedete ca mandatarul
a ntreprind toate aciunile necesare pentru a obine ce le mai performante
rezultate.
Drepturile si obligaiile mandatarului
La art. 1041 mandatarul este obligat de a informa mandantul si de a prezenta
drile de seama, de a pstra confidenialitatea informaiei care ia devenit
cunoscuta, este obligat de a preda rezultatele executrii mandatului, nu are dreptul
de a folosi informaia care ia devenit cunoscuta sau bunurile mandantului pentru
sine. Are dreptul de a cere de la mandant, compensarea cheltuielilor prevzute sau
neprevzute dar exagerate. Care au fost suportate de el pe parcursul ndeplinirii
contractuale. Este obligat sa restituie prejudicial adus mandantului daca nu va
dovedi ca prejudicial nu a fost cauzat din culpa sa.
Drepturile si obligaiile mandantului
Mandantul este obligat sa informeze mandatarul sau mandatarii in msur deplina
despre obiectul contractului de mandat, este obligat sa repare prejudiciul, cauzat
mandatarului art. 1047, are dreptul conform art. 1050 la denunarea mandatului.
ncetarea contractului de mandat
Contractul nceteaz in termenii convenii in dependent de faptul daca este mandat
general sau special , sau in cazul cnd este denunat de ctre una dintre pri, iar in
cazul decesului sau incapacitii mandantului raporturile contractuale vor nceta,
doar daca nu sa convenit altfel sau daca aceasta este condiionat de moartea
mandantului. ncetarea raporturilor contractuale prin moartea mandatarului
nceteaz doar daca aceasta rezulta din obligaia contractuala (intuito personae) sau
daca sa prevzut in contract. La art. 1052 sunt prevzute aciunile motenitorilor
mandatarului in legtur cu faptul dat.
50
54
56
Intermediarul are dreptul de a aciona dup bunul sau plac utiliznd toate
mijloacele legale pentru atingerea scopului propus; el trebuie sa fie de buna
credina si sa acioneze cu diligen unui bun proprietar sau a unui profesionist.
Este obligat sa respecte legislaia in ce privete conflictul de interese si sa
anune clientul daca apar asemenea situaii.
Necatind la faptul ca reprezint una dintre pri, el trebuie sa fie de buna
credina fata de ambele pri contractante adic fata de client si persoana ter.
Conform art.1184 CCRM, unde sunt incluse cauzele excluderii preteniei si
remuneraiei la despgubire a intermediarului, se pune accent pe urmtoarele
momente: (art.1184 CCRM).
Oricare intermediar conform art.1181CCRM, are dreptul la remuneraie in
msura in care este prevzut in contract si in modul prevzut in contract cu
compensarea cheltuielilor utile dovedite de intermediar.
Clientul este obligat sa informeze corect si in deplina msura
intermediarul referitor la ateptrile sale in ce privete obiectul contractului.
Este obligat sa achite remuneraia convenita si in cadrul intermedierii
exclusiva sa se abin de la angajarea unui alt intermediar pe perioada determinata
de tip in contract, sau daca dorete sa rezilieze contractului sa informeze
intermediarul cu cel puin doua sptmni nainte.
Conform art.1182 alin (2), el este obligat sa despgubeasc intermediarul in
valoare de pn la 2,5% din preul contractului daca prin intermediul acestui
contract se vindea sau se cumpra ceva. In celelalte cazuri, remuneraia are loc cit
si despgubirea conform clauzelor contractuale speciale referitoare la obiectul dat
al contractului de intermediere.
ncetarea contractului
Contractul nceteaz in termen (intermedierea exclusiva), nceteaz o data cu
ndeplinirea obligaiilor contractuale si obinerii rezultatului de ctre client sau
poate fi reziliat nainte de termen ca consecin...
Poate sa nceteze in cazul decesului in condiiile legii.
Varietile
Contractul de intermediere presupune implicarea lui in diferite cazuri de
mijlocire in diferite circumstane si fata de diferite obiecte contractuale, de
exemplu intermedierea este folosita in cadrul contractului de mprumut, in cadrul
contractului de nchiriere de locuine, in cadrul activitii comerciale, si in alte
cazuri conform legislaiei in vigoare.
Intermedierea comerciala
59
necesitile unei asociaii, cit si scopul de alta natura dect cel economic,
nepatrimonial, si anume susinerea diferitor concursuri, organizarea diferitor
expoziii cu sau fr obinerea crorva beneficii materiale.
Forma contractului conform art.1341, alin.1 CC se accepta att forma verbala
cit si forma scrisa, ns se supune normelor generale cu privire la forma actelor
juridice conform art.208-212 CC. ns forma scrisa este necesara in toate cazurile
in care este imposibil de a dovedi existenta acestui contract prin proba cu martori.
Termenul contractului este determinat sau determinabil de ctre pri sau in
dependenta de scopul propus si termenul necesar pentru a se realiza. Conform
art.1353CC termenul contractului reprezint acel termen care este inclus la
scurgerea cruia este un temei de a rezilia contractul.
Preul contractului:
Deoarece contraprestaia este realizata pentru sine nsi, nu putem spune c
este vorba de preul contractului ci de o contraprestaie din partea fiecrui
participant pentru a obine scopul propus.
Drepturile si obligaiile prilor:
Principala obligaie pentru toi participanii este de a achita cota parte din
preul rezultatului final sau de a rambursa suma datorat persoanei care a achitat.
Daca participanii convin ca rezultatul final sa rmn in cote inegale conform
contribuiei fiecruia atunci aceasta se va nominaliza in contract si la ncetarea lui
fiecare fost participant va deveni proprietar al cotei indicate in contract daca este
vorba de un rezultat patrimonial.
In afara de contribuii participanii sunt obligai sa ia parte la administrarea
societii care presupune administrarea fondului comun cu sau fr colectarea de
mai departe a mijloacelor bneti.
Persoanele care se afla in capul administrrii sunt obligate sa-si prezinte darea
de seama a asociaiilor si sa-si ndeplineasc cu buna credina si diligenta
obligaiunile cu sau fr respectarea indicaiilor date de ctre asociai asumndu-i
urmrile si riscurile.
Din considerentul ca acest contract are un caracter personal, atragerea unor
persoane tere este acceptata doar cu acordul celorlali participani cit si nlocuirea
unui asociat cu o persoana ter.
25.Contractele bancare
In cadrul contractelor bancare se pune accent att pe legislaia civila cu
privire la reglementarea acestor contracte cit si la alte acte normative in deosebi
normele speciale cu privire la relaiile bancare care sunt elaborate de ctre BNM in
conformitate cu legile interne cit si externe cit si legea instituiilor financiare care
monitorizeaz si dirijeaz activitatea tuturor instituiilor financiare.
In cadrul contractelor bancare banca are calitatea de subiect special deoarece
ea desfoar activitatea de baza prin prestarea serviciilor de diferit gen si
incluznd in sine in activitatea sa nomenclatorul mai multor contracte.
64
In cadrul contractului, banca sau o alta instituie financiara care are dreptul
conform prevederilor legale si deine autorizaia necesara numita in continuare
banca, primete de la client numit in continuare deponent sau de la o persoana ter
in folosul clientului o anumita suma de bani pe care se obliga sa o restituie acestui
deponent dup perioada stipulata in contract in cazul depozitului in termen sau la
cererea deponentului in cazul depozitului la vedere.
Acest contract este cu titlu oneros conform modului prevzut in contract sau
stabilit la art.619CC (art.1224CCRM - dobnda); cu executare succesiva, unilateral
obligaional pentru banca; real.
Elementele contractului de depozit bancar
Pri: banca si orice alta persoana fizica sau juridica care are capacitate de a
contracta.
Spre deosebire de alte contracte bancare si contracte in general in calitate de
deponent poate aprea chiar si PF minorul care a mplinit vrst de 14 ani si
conform art.21 CCRM are dreptul sa dispun de venitul propriu.
Pot fi deponeni att cetenii RM cit si din alte state.
In afara de aceasta pe contul deponentului pot fi transferate surse financiare si
de alte persoane tere dect deponentul.
Obiectul contractului consta in obligaia bncii de primi sumele de bani de la
deponent sau de la persoanele tere in contul deponentului si de a restitui aceasta
suma la cerere sau in termenul stabilit in contract.
Deoarece acest contract este unilateral-obligaional pentru banca de a primi si
a restitui banii dar cu titlu oneros, banca se mai obliga sa mai achite dobnda ctre
deponent.
Forma contractului: este scrisa conform art.1223 CCRM si banca se obliga sa
elibereze deponentului un livret de economii sau un certificat de depozit sau orice
alt document monitorizat de care Legea cu privire funcionarea instituiilor
financiare sau Legea cu privire la BNM care monitorizeaz aceste operaiuni
bancare.
Termenul contractului: se stabilete de ctre pri si poate fi depozitul in
termen sau depozitul la vedere conf. art.1227CC.
Preul contractului: este dobnda pe care o primete deponentul conform
uzanelor contractuale in termenii stabilii si in mrimea indicata in contract.
Drepturile si obligaiile prilor:
Banca este obligata sa primeasc sumele de la deponent sau de la persoana
indicata in contract pentru deponent, sumele de bani in contul deschis pe numele
deponentului.
Este obligata banca sa achite in timpul stabilit dobnda ctre client. Este
obligata sa informeze clientul conf.art.1224 alin.2 CCRM ntr-un termen de
preaviz in cel puin de 15 zile in cazul reducerii unilateral al mrimii dobnzii.
Este obligata sa pstreze confidenialitatea cu privire la informaia clientului.
66
acestuia la ordinul lui sume bneti ctre alte instituii financiare sau organizaii in
vederea efecturii plilor si obligaiunilor clientului. Este obligata sa duca
contabilitatea operaiunilor bancare in contul clientului.
Clientul este obligat sa fac indicaiile corecte asupra transferurilor care
dorete se le fac din contul sau prin ordinul emise bncii cit si are dreptul sa
dispun de sumele bneti aflate in contul sau.
Att banca cit clientul au creane reciproce conf. art.1232CCRM.
ncetarea contractului ncheiat in termen conform uzanelor nceteaz la
termenul stabilit sau poate fi reziliat conf.art.1233CCRM respectndu-se preavizul
de 15 zile.
26.contractul de factoring
Conform art.1290CCRM prin contractul de factoring furnizorul de bunuri si
servicii numit in continuare aderent se obliga celeilalte pri numita factor care este
o ntreprindere de factoring creanele sale cele care deja au aprut sau care vor
aprea in viitor din contractul de vnzare de bunuri, efectuare de lucrri sau
prestri de servicii ctre persoanele tere iar factorii la rndul lor i asuma cel
puin 2 obligaii din urmtoarele 4:
a)
de a finana aderentul in diferit mod a acorda mprumuturi sau avansuri;
b)
de aduce contabilitatea creanelor;
c)
de a asigura procedura de ntiinare si ncasare a creanelor;
d)
de a-si asuma riscul insolvabilitii debitorului pentru creanele
preluate(art.1290, alin.1 lit.d);
Acest contract este sinalagmatic, consensual, cu titlu oneros, cu executare
succesiva, este comutativ, ns este si riscant.
In cazul contractului de factoring e observa faptul ca acesta este unul complex
care include in sine elemente ale creditului bancar ci si a prestrii serviciilor
financiare iar pe de alta parte el are asemnri cu cesiunea de crean.
Deosebirile de contractul de factoring de cesiunea de crean au loc prin
urmtoarele. Obiectul factoringului sunt creditele sau mprumuturile si avansurile
acordate de factor ducerea contabilitii, pe cnd la cesiunea de crean obiectul
este un drept cesionat.
In cadrul factoringului debitorul aderentului are dreptul de a cere sau de a fi
acoperit de ctre factor fr a notifica creditorii conf. art.1299 CC.
In cazul contractului de factoring doar drepturile care sunt incluse in acest
contract sunt transmise ctre factor sub forma de obligaii a debitorului.
Elementele contractului
Pari: sunt factorul, aderentul si persoana ter unde factor poate fi o
ntreprindere de factoring adic instituii financiare care in conformitate cu Legea
68
27.Asigurarea obligatory
Asigurarea obligatorie reprezint acel tip e asigurare care conform normelor
imperative impuse de ctre stat obliga PF/PJ de a ncheia contracte de asigurare.
Acest tip de asigurare tot poate sa fie de persoane, de bunuri si de rspundere
civila.
In diferite cazuri in calitate de pri contractante la asigurarea obligatorie apare
si Guvernul in calitate de asigurator pentru persoanele cum ar fi: elevii, studenii,
pensionarii.
Acest contract este consensual, cu titlu oneros, cu executare succesiva, real,
riscant sau aleatoriu si are calitatea de intuito personae.
Elementele contractului:
In calitate de Pri sunt asiguratul si asiguratorul unde in calitate de asigurat
sunt PF/PJ care au capacitatea de exerciiu civila de a ncheia asemenea contracte
conform legislaiei in vigoare in dependenta de circumstanele care l impun sa
ncheie un asemenea contract in funcie de activitatea sa de atribuiile sale
(avocaii, notarii).
In calitate de asigurator poate fi in dependenta de obiectul contractului,
Guvernul RM, care reprezint statul cit si Compania Naional de Asigurri in
Medicina, atunci cnd este vorba de asigurrile in raporturile de asigurare
obligatorie in medicina de asistenta medicala persoanelor care au ncheiat un
asemenea tip de asigurare att cu Compania Naional de Asigurri in Medicina cit
si cu reprezentanii acesteia ageniile teritoriale.
Obiectul contractului l constituie interesele patrimoniale ale asiguratului care
nu contravin legislaiei RM si sunt corelate cu persoana asiguratului, cu
70
c)
asigurarea mutuala in cadrul ei pot sa se asocieze si sa formeze o
asociaie mutuala ca o persoana juridica care singuri lor i asigura acele riscuri
care sunt indicate in contractul dat de asociere. In cazul dat toi asociaii au
calitatea concomitenta de asigurat si asigurator.
d)
Reasigurarea.
informaiei care i-a devenit cunoscute pentru un termen de cel puin 10 ani sau
conform nelegerii prilor.
La etapa contractual, franchiseul trebuie s achite sumele de bani menionate
in contract in dependenta de franchisa pe care o desfoar, trebuie sa foloseasc
programul care este propus de franchiser cu diligenta unui bun ntreprinztor in
mod activ.
Trebuie sa procure bunuri si servicii de la franchiser sau de la persoanele
indicate de acesta. Trebuie sa produc, s vnd sau sa presteze serviciile sub
denumirea de firma a franchiserului numai acelea care sunt indicate si permise in
contract fr careva modificri sau adugri chiar daca ar avea o calitate mai buna,
pstrndu-se toate caracteristicile iniiale.
Franchiseul trebuie sa accepte si sa permit in orice moment controlul din
partea franchiserului, sa respecte limitele teritoriale indicate in contract si sa
foloseasc marca de producie numai la producia primita conform contractului dat.
s.a.drepturi si obligaii.
Franchiserul este obligat sa pun la obligaia franchiseului, conform
prevederilor contractuale totalitate bunurilor indicate sa-i acorde drepturile
propuse, mrcile de producie, diferite modele, decoraii si alte elemente de
individualizare cit si sa organizeze diferite treninguri sau cursuri si in baza de
cunotine sa fa evaluri si promovri.
Franchiserul trebuie sa informeze, s ndrumaze cit si poate sa verifice
activitatea franchiseului si respectarea tehnicilor si metodelor propuse si la rndul
sau are dreptul de a impune limitele teritoriale ale zonei unde in continuare va
activa franchiseul conform contractului.
In perioada post-contractuala, ambele pri contractante trebuie sa respecte si
sa activeze conform principiului de concurenta loiala (art.1177 CCRM) care nu
poate depi un an de zile. Dac acest fapt prejudiciaz franchiseul el are dreptul sa
ceara o compensaie financiara corespunztoare.
Ambele pri sunt obligate de a pstra confidenialitatea fata de toata
informaia care le-a devenit cunoscuta pe parcursul activitii in baza contractului
de fanchising.
din pri sau cu tirea acesteia. n acest caz tranzacia se consider nul.
Astfel, dac de fapt a avut loc tinuirea acestui document, ns, aceasta nu este
culpa uneia din pri aceasta nu poate duce dup sine nulitatea tranzaciei.
Greelile de calcul comise de una din pri la ncheierea tranzaciei nu
pgubesc pe nici una din pri i urmeaz a fi reparate.
Articolul 1338 Cod civil stabilete un principiu-prezumie, conform cruia
greelile de calcul nu pgubesc partea care le-a fcut. Prin urmare, dac aceste
greeli cauzeaz careva prejudicii ceeleilalte pri la tranzacie, partea care a
comis greala urmeaz a nltura consecinele acesteia. Astfel, n virtutea
greelii, contractul de tranzacie nu este considerat nul, chiar dac la
cunoaterea acestui fapt, cel ce a comis greala nu ar fi ncheiat tranzacia.
Greelile de calcul pot servi temei de declarare a nulitii contractului de
tranzacie dac acestea au fost comise de ctre o ter persoan, iar
posibilitatea de a fi verificate de partea interesat era exclus.
Calculul greit poate fi comis, spre exemplu, atunci cnd prile
contractante nu corect au partajat suprafaa terenului motenit, incorect sau numrat sumele de bani etc.
Nu poate fi considerat calcul greit comis de ctre uuna din pri, dac n
realitate calculul a fost fcut de ctre una din pri, dar sarcina calculrii
aparinea tuturor prilor la contract, dar acestea nu au fcut nici calculul,
acordnd ncrederea celui ce a realizat-o de facto, nici nu au verificat
corectitudinea calculrii.
81
88
Bunul dobndit fr just cauz trebuie s fie restituit n natur, iar acceptantul,
poart rspundere fa de prestator pentru toate lipsurile sau deteriorrile
bunurilor obinute fr just cauz, inclusiv pentru cele accidentale, care au
survenit dup ce acceptantul a aflat sau trebuia s afle despre lipsa justei cauze
pentru prestaia acceptat. Pna la acest moment, el raspunde doar pentru intenie
sau culp grav.
n cazul imposibilitii de a restitui n natur bunul obinut fr just cauz,
acceptantul urmeaz s restituie prestatorului bunul la preul din momentul
dobndirii, precum i s-i repare prejudiciile cauzate prin diminuarea ulterioar
a preului bunului, dac nu a restituit preul imediat dupa ce a aflat lipsa
justei cauze pentru prestaia acceptat.
Persoana care s-a folosit temporar i fr just cauz de bunul altuia fr
intenia de a-l procura sau de servicii strine, trebuie s remit prestatorului ceea
ce a economisit n urma acestei utilizri, la preul existent n momentul i in locul
ncheierii utilizrii
Persoana care a transmis unei alte persoane, prin cesiune de crean sau n alt
mod, dreptul su n temeiul unei creane neexistente sau nevalabile este n
drept s cear restabilirea situaiei anterioare, precum i restituirea documentelor
care certific dreptul transmis.
Persoana care a dobndit un patrimoniu fr just cauz este obligat sa
transmit sau s compenseze persoanei indreptite toate fructele pe care le-a
obinut sau trebuia s le obin din momentul n care a aflat sau trebuia s afle
despre lipsa temeiului prestaiei acceptate.
Pentru suma datorat conform alin.(1) se calculeaz dobind in condiiile
art.619.
O dat cu restituirea bunurilor obtinute fr just cauz sau cu recuperarea
valorii lor, acceptantul este in drept sa ceara prestatorului compensarea
cheltuielilor utile i necesare de intreinere i pastrare a bunurilor, suportate din
momentul cnd era obligat s restituie veniturile, lund n calcul beneficiile pe
care le-a obtinut. Dreptul la compensarea cheltuielilor se pierde n cazul n care
acceptantul reine intenionat patrimoniul susceptibi ntoarcerii.
Dac a dispus de un bun, iar actul de dispoziie este opozabil persoanei
ndreptite, persoana nendrepit este obligat s restituie persoanei
ndreptite tot ceea ce a primit n urma actului de dispoziie. Dac actul de
dispoziie are un caracter gratuit, obligaia se pune n sarcina persoanei care a
obinut nemijlocit profit n temeiul acestui act.
n cazul n care o prestaie valabil fa de cel indreptit este efectuat fa de o
persoana nendreptit, aceasta este obligat fa de indreptit s restituie
prestaia.
Ca i orice alt act juridic i testamentul este nul dac snt prezente condiiile de
nulitate a actelor juridice. De exemplu n urmtoarele cazuri, cum ar fi: dispoziiile
testamentare care contravin legii sau intereselor publice, precum i condiiile care
nu snt clare sau contravin una alteia, snt nule, testamentul ntocmit cu
nerespectarea formei stabilite de lege este nul, testamentul este declarat nul de
ctre instana de judecat. Ct i unele dispoziii separate din testament pot fi
declarate nule.
Dac dintre cteva dispoziii testamentare una nu mai are putere legal sau este
nul, iar testatorul nu a lsat alte dispoziii, restul dispoziiilor testamentului rmn
n vigoare.
n cazul declarrii nulitii testamentului, motenitorul privat prin acest testament
de dreptul la motenire are dreptul la opiune n cadrul succesiunii legale conform
regulilor generale.
Valabilitatea testamentului poate fi contestat, n temeiul condiiilor de
nulitate a actelor juridice, de ctre motenitorii legali i de alte persoane interesate.
Aciunea privind declararea nulitii testamentului poate fi intentat n termen
de un an de la data deschiderii succesiunii, ns acest termen nu se extinde asupra
aciunii proprietarului dac testatorul a testat din greeal o avere strin ca fiind a
sa.
n lipsa indicaiilor n testament, executarea lui se pune n sarcina
motenitorilor testamentari. Acetia pot ncredina prin contract executarea
testamentului unuia dintre ei sau unei alte persoane.
n scopul executrii ntocmai a dispoziiilor testamentare, testatorul poate
desemna prin testament unul sau mai muli executori testamentari, att dintre
motenitorii testamentari, ct i dintre persoanele care nu snt motenitori. n
ultimul caz, este nevoie de acordul executorului testamentar, aceasta exprimndu-l
n scris pe testament sau n cererea anexat acestuia.
Executorul testamentar este n drept s refuze n orice moment executarea
obligaiei pe care i-a ncredinat-o testatorul, fapt care trebuie s-l aduc n
prealabil la cunotina motenitorilor.
Dac exist mai muli executori testamentari, se admit aciuni individuale
numai n cazul pazei patrimoniului succesoral, n alte cazuri fiind necesar acordul
dintre ei. Executorul testamentar i ndeplinete obligaiile fr a fi remunerat,
dei poate primi o recompens dac aceasta este prevzut n testament, din contul
averii succesorale, a cheltuielilor de pstrare i administrare a averii. Executorul
testamentar care nu este motenitor nu este n drept s fac alte cheltuieli din
averea succesoral dect cele prevzute de
Dup executarea testamentului, executorul este obligat, la cererea motenitorilor, s le prezinte o dare de seam despre activitarea sa. Executorul
testamentar i ndeplinete funciile pn la acceptarea succesiunii de ctre toi
motenitorii. Dac se abate, intenionat sau din impriden, de la ndeplinirea
obligaiilor ncredinate prin testament, executorul testamentar poart rspundere
pentru prejudiciile cauzate astfel motenitorilor.
95
stabilit pentru acceptare. Dac averea succesoral sau o parte din ea nu se afl
la locul de deschidere a succesiunii, notarul din acest loc nsrcineaz notarul
de la locul aflrii averii s ia msuri pentru paza i pstrarea ei.
n cazul cnd averea trebuie administrat sau creditorii motenitorului
nainteaz o aciune, notarul numete un custode al averii succesorale. Nu se
numete custode dac cel puin unul dintre motenitori a ntrat n posesiunea
averii sau este numit executor testamentar
Persoanele recunoscute ca motenitori pot cere notarului de la
locul deschiderii succesiunii eliberarea certificatului de motenitor.
Certificatul de motenitor se elibereaz dup 6 luni din ziua deschiderii
succesiunii, n orice timp.Cerificatul de motenitor se elibereaz pn la
expirarea termenului de 6 luni dac notarul dispune de suficiente dovezi
c, n afar de persoanele care solicit eliberarea certificatului, nu exist
ali motenitori.
n certificatul de calitate de motenitor se menioneaz c acesta nu are
valoarea unui certificat de motenitor i c poate fi utilizat numai pentru
dobndirea actelor necesare pentru a dovedi existena bunurilor ce
compun patrimoniul succesoral, urmnd ca certificatul de motenitor s fie
eliberat ulterior. Aceast calitate poate fi dovedit numai n cazul
acceptrii n termen a motenirii, n caz contrar motenitorii fiind strini
de motenire prin neacceptare.
n cazul n care nu exist nici succesori testamentari, nici succesori
legali, notarul constat, la cererea rteprezentantului statului, c
succesiunea este vacant i elibereaz certificatul de succesiune vacant
dup expirarea termenului legal de acceptare a succesiunii.
Partajul averii succesorale se face prin acordul motenitorilor dup primirea
certificatului de motenitor.Orice motenitor poate cere separarea n natur a
cotei sale att din bunurile mobile, precum i din bunurile imobile dac o
astfel de separare este posibil, nu afecteaz destinaia economic i nu este
interzis de lege. La cererea motenitorilor care exercit dreptul de
preemiune, instana de judecat poate ealona plata, innd cont de sum,
dar pentru un termen de cel puin 10 ani.
101