Licenta Constructii P+4E

Universitatea Transilvania Brasov
Facultatea de Constructii
Lucrare de Licenta
Coordonator
Prof. univ. dr. Munteanu Gavrila
Absolvent
Potirniche Andrei
Brasov 2015
[1]
BORDEROU
A.Piese scrise
1.
Foaie de capt
.......................................................................................................1
2.
Borderou...............................................................................................................2
3.
Tem de proiectare................................................................................................4
4.
Memoriu tehnic de arhitectur...............................................................................6
5.
Memoriu tehnic de rezisten.................................................................................14
6.
Caiete de sarcini.....................................................................................................17
7.
Fisa tehnica de turnare a betonului.........................................................................33
8.
Breviar de calcul.....................................................................................................48
9.
Bibliografie.............................................................................................................145
B.Piese desenate
Plane de arhitectur
1.
Plan parter..... A01
2.
Plan etaj1........A02
3.
Plan etaj2 .......................... A03
4.
Fatada principalaA04
5.
Fatada posterioara.. A05
6.
Fatada laterala dreaptaA06
7.
Fatada laterala stanga..A07
8.
Seciune A-A . A08
9.
Seciune B-B................... A09
10.
Plan de situatie.A10
11.
Plan organizare de santierA11
[2]
Plane de rezisten
1.
Plan cofraj planeu nivel curent...................R01
2.
Plan armare planeu nivel curent R02
3.
Plan armare si cofrare grinda longitudinala.....R03
4.
Plan armare si cofrare grinda transversala...............R04
5.
Plan armare stalp marginal .....................R05
6.
Plan armare stalp central ............................................R06
7.
Plan fundatii .......R07
8.
Detalii fundatiiR08
9.
Plan armare scaraR09
[3]
TEMA PROIECT
n prezenta lucrare se realizeaz calculul i dimensionarea unei cldiri etajate P+4E
cu structura n cadre din beton armat. Blocul este situat in orasul Brasov, judetul Brasov.
Funciuni cldire:
Parter: Apartamente
Etajul 1: Apartamente
Etajul 3 Apartamente
Date generale de conformare a cldirii:

Structura de rezisten:
1. Suprastructura: de tip cadre din beton armat monolit
2. Infrastructura: Fundatii izolate tip cuzinet din beton armat monolit pentru stalpi, fundatii
continue sub ziduri
nchideri i compartimentri:
1. Perei exteriori din BCA cu grosimea de 30 cm i termoizolaie din polistiren expandat cu
grosimea de 10 cm aplicat la exterior.
2. Perei interiori din placi de gips carton de 10 cm.
Mod de realizare a cldirii:
Cldirea este realizat din beton armat monolit (inclusiv planeele).
Circulatia pe verticala:
Scara interioara din beton armat.
Date ale amplasamentului cldirii:
Localitatea Brasov, judetul Brasov
Categoria de importanta C- normala
Clasa de importan i de expunere III, i=1.00
Condiii seismice:
ag = 0,20g acceleraia terenului
[4]
TC = 0,70 s
Zona de zapad
Sk = 2.00 kN/
m2
Terenul de fundare n conformitate cu studiul geotehnic executat pe amplasament rezult

urmatoarele condiii de fundare :
Cota de fundare a fost stabilit la 1.10m

Pentru calculul fundaiilor s-a luat n calcul Pconv=350 Kpa
Fundaiile au talpa ncastrasta n terenul bun de fundare minimum 20 cm
n cazul n care dup sparea gropilor de fundaie, terenul bun de fundare indicat in
studiul geotehnic nu se afla la cota de fundare stabilita prin proiect va fi chemat pe antier
proiectantul studiului geotehnic si proiectantul de rezisten pentru stabilirea imediat a msurilor
de coborare a cotei de fundare pn la cota la care se gsete terenul bun de fundare cu ncastrarea
fundaiilor minim 20cm n terenul bun
Proiectantul studiului geotehnic va fi chemat pe antier dup sparea gropilor de fundare

pentru atestarea terenului de fundare.
Constructorul va executa obligatoriu epuizmente n cazul n care apar ape de infiltraie

peste cota spturii.
Fundaiile izolate sub stlpi sunt grinzi din beton armat bloc din beton simplu si cuzinet din
beton armat. Blocurile din beton simplu s-au proiectat din beton clasa C16/20 iar cuzineii din beton
armat clasa C16/20.
inand seama de constatrile studiului geotehnic cota de fundare pentru fundaiile izolate
sub stalpi a fost stabilit n stratul de argil nisipoas astfel talpa blocurilor de fundare s-au proiectat
la cota 1.10.
[5]
MEMORIU TEHNIC DE ARHITECTURA
I.
Date generale
Date de recunoastere a documentatiei

-Denumirea proiectului:
Bloc de locuit GIOCONDA P+4E
-Beneficiar:
FACULTATEA DE CONSTRUCTII BRASOV
-Proiectant:
STUDENT : POTIRNICHE ANDREI
-Amplasament:
BRASOV
-Certificat de Urbanism
1 / 2015
-Data elaborarii:
2015
Obiectul proiectului
Amplasament - Terenul pe care se va amplasa se situeaza in orasul Brasov. Terenul are o
forma dreptunghiulara, liber de sarcina.
Caracteristicile amplasamentului
Amplasamentul construciei- zona rurala Brasov, teren relativ plan cu o uoara panta spre
nord si est.
Incadrare in localitate si zona ;
Terenul pe care se amplaseaza constructia are o usoara panta spre nord-est. Conform
studiului geotehnic, terenul de fundare este compus din pamanturi coezive ce au presiunea
conventionala Pconv =350Kpa pentru sarcini de calcul centrice.
Adancimea minima de fundare de la CTN (cota terenului natural) este 1,10m, dar
constructiile se vor incastra conform studiului geotehnic 60 cm in roca nealterata. Dupa executarea
sapaturii se va chema proiectantul de structura si proiectantul geotehnic pentru receptionarea
terenului de fundare.
[6]
Clima
Temperat-continentala, caracterizandu-se prin nota de tranzitie intre clima temperat de tip
oceanic si cea de tip continental . Numarul zilelor de vara este de aproximativ 50 pe an , iar cel al
zilelor de iarna tot de 50 . Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75 % .
La nivelul municipiului cantitatea medie anuala de precipitatii este de 124,8 m 3 , iar durata
medie anuala a stratului de zapada este de 70,8 zile .
Natura terenului de fundare
Conform studiului geotehnic, se fundeaza in stratul de praf argilos galbui uneori roscat si in
stratul de argila nisipoasa uneori nisip argilos, la adancimea minima de -1,10m de la cota terenului
natural, cu Pconv=350 Kpa.
Nu se vor executa sapaturi fara sprijiniri sub cota de -1,25 fata de cota terenului natural.
Asigurarea cu utilitati
Nu exista retele utilitare care traverseaza terenul si implicit restrictii impuse de aceasta , sau
distante de protectie ;
Alimentarea cu apa si canalizare se vor realiza din retelele existente in zona , prin racord la
acestea .
Alimentarea cu energie electrica si gaze se va realiza prin racord la retele existente conform
proiectelor de specialitate .
Compartimentri
Compartimentrile interioare, vor fi realizate de zidurile interioare din gips-carton
montate pe un grilaj metalic din profile metalice uoare cu termoizolaie de vat mineral 10
cm.
nchiderile perimetrale vor fi realizate de zidurile exterioare de compartimentare tip BCA de
30 cm.
Termoizolatia de exterior se va executa din polistiren de 10 cm grosime. Termosistemul folosit va
avea in mod obligatoriu agrement tehnic de la producator.
[7]
II.
Descrierea Functionala
Dimensiuni
Pe terenul in suprafata de 450 m 2 urmeaza a se edifica o constructie P+4E cu destinatia de
bloc de locuinte. Aceasta constructie prezinta urmatoarele caracteristici:
numar de apartamente la P : 4
numar de apartamente la etajul 1 : 4
suprafata teren: 450 m2
suprafata construita: 285.2 m2
latimea constructiei: 15.50 m
lungimea constructiei: 18.4 m
inaltimea unui nivel: 3.15 m
cota teren amenajat: - 0.15 m

Camere, destinatie, spatii
Constructia P+4E este alcatuita dintr-un singur corp ce va contine spatiile necesare
destinatiei pentru care a fost creata si anume:
Parter
Cota pardoseala parter: 0.00m
Suprafata construita: 285.2 m2
Suprafata utila: 239.74 m2
Uscatorie: 11,43 m2
Hol+ Casa Scarii : 25.75 m2
Apartament 1 (55,18 m2): Dormitor 17,71 m2 , Camera de zi 13,92 m2, Bucatarie 8,7 m2 ,
Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2
Apartament 2(46,1 m2): Dormitor 13,41 m2 , Camera de zi 10,98 m2, Bucatarie 6,86 m2 ,
Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2
Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2
[8]
Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2
Etajul I
Uscatorie: 11,43 m2
Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2
Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2
Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2
Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2
Etajul II
Uscatorie: 11,43 m2
Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2
Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2
Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2
Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2
[9]
Etajul III
Uscatorie: 11,43 m2
Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2
Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2
Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2
Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2
Etajul IV
Uscatorie: 11,43 m2
Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2
Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2
Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2
Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2
[10]
III.
Solutii de finisaj
Finisaje interioare:
-
pardoseli - gresie in grupuri sanitare, holuri, bucatarii; parchet in camere

pereti - zugraveli lavabile in culori calde deschise camere, sala de mese
tavane - zugraveala lavabila culoare alba
usi de interior rasinoase
Finisaje exterioare:
-
IV.
tamplarie din aluminiu cu rupere de punte termica, si geam termopan

tencuiala structurala-culoare galben
trepte, contratrepte, jardiniere placaj piatra naturala
Indeplinirea cerintelor de calitate
Cerintele de calitate sunt stabilite conform Legii nr.10/ 1995

Cerinta A Rezistenta si stabilitate
Calculul static si seismic al structurii de rezistenta , dimensionarea si alcatuirea elementelor
componente s-au facut pe baza standardelor si normativelor in vigoare conform memoriului de
specialitate .
Cerinta B- Siguranta in exploatare
Conform prevederilor din STAS 6131/1979 privind dimensionarea parapetiilor si
balustradelor , parapetii prevazuti la ferestre masoara 90 cm; s-au prevazut montanti de protectie in
ansamblul ferestrelor acolo unde fereastra nu are parapet .
Cerinta C- Siguranta la foc
Din punct de vedere al legislatiei in vigoare , constructia se incadreaza ca prezentand un risc
mic de incendiu , corespunzator specificului functional al acesteia .
Cladirea se afla in gradul III de rezistenta la foc.
Locuinta va fi prevazuta cu 2 extinctoare la fiecare nivel
Cerinta D
Igiena si sanatatea oamenilor
[11]
Prin amplasarea de tip izolat pe sit a constructiei se respecta distantele minime fata de
constructiile invecinate. Prin specificul functiunii, constructia nu ridica probleme sanitare si de
microclimat.
Refacerea si protectia mediului

Modul de respectare a prevederilor din Legea 137/1995 ( republicata ) privind protectia
mediului, Legea 107/ 1997 a apelor, OG 243/ 2000 privind protectia atmosferei, HGR 188/ 2002,
Ord. MAPPM 462/ 1993, Ord. MAPPM 125/ 1996, Ord. MAPPM756/ 1997.
Se precizeaza urmatoarele:
-
prin amplasarea noii constructii se va evita perturbarea vecinilor si taierea de arbori;

locuinta se incadreaza, prin volumetria si materialele folosite, in spatiul natural si construit
existent;
constructia nu genereaza noxe sau alti factori de poluare ai mediului inscriindu-se in limitele
admise de emisii de gaze arse, conform Ordinului M.A.P.P.M. NR. 462/ 1993;
deseurile menajere se vor colecta si depozita in europubele din PP si vor fi evacuate prin
contract cu furnizorii de servicii la spatii special prevazute pentru depozitarea si reciclarea
acestora. Se vor folosi pubele separate pentru diverse tipuri de deseuri.
Cerinta E
Izolarea termica si economa de energie
Constructia
a fost termoizolata corespunzator, pentru a asigura eficienta consumului
energetic. Astfel, peretii exteriori se vor termoizola cu termosistem ( polistiren de 10 cm, dens 15
Kg/ mc ) Ferestrele vor fi de tip tamplarie PVC si geam termopan. Coeficientul calculat de izolare
termica este de 0,57 W/ mK, conform proiectului de specialitate.
Izolarea hidrofuga
Elevatiile din beton, placa parterului si terasele exterioare vor fi izolate cu membrane
bituminoase cu aplicare la cald, respectand normele de executie prevazute in documentatiile tehnice
ale produsului si in caietele de sarcini cuprinse in proiectul tehnic de executie. Sub zidaria parterului
se va prevde izolatie hidrofuga bituminoasa.
[12]
Cerinta F
Protectia la zgomot
Interiorul va fi protejat acustic la zgomotul exterior, peretii fiind izolati corespunzator cu
polistiren si vata minerala. Pardoselile interioare, in special cele din parchet laminat vor fi protejate
la zgomotul de impact prin utilizarea unor straturi speciale fonoabsorbante
V.
Organizarea de santier si masuri de protectie

Lucrarile de executie ( inclusiv cele pentru imprejmuire ) se vor desfasura numai in limitele
incintei detinute de titular.

Constructiile prevazute pentru organizarea de santier vor fi realizate pe structuri din lemn de
rasinoase.Atat pozitionarea constructiilor pe teren cat si realizarea acceselor tin cont de fluxul
tehnologic si de aprovizionare cu materiale, astfel incat aceste operatiuni sa se desfasoare in cele
mai bune conditii.
[13]
MEMORIU TEHNIC DE REZISTENA

I.
Date generale
-Denumirea proiectului:
-Benificiar:
BLOC DE LOCUINTE GIOCONDA P+4E

FACULTATEA DE CONSTRUCTII BRASOV
-Proiectant:
STUDENT : POTIRNICHE ANDREI
-Amplasament:
BRASOV, JUDETUL BRASOV
-Certificat de Urbanism
1 / 2015
-Data elaborarii:
II.
2015
Obiectul proiectului
Obiectul prezentului proiect l constituie elaborarea documentaiei pentru faza Proiect
Tehnic, pentru o structur in cadre de beton armat P+4E cu rol de bloc de locuinte.
III.
ncadrarea obiectivului
Prin funciunea sa de bloc de locuinte construcia se ncadreaza din punct de vedere al

importanei dup cum urmeaz:
a). Pe baza HGR nr. 766/97, construcia se ncadreaz din punct de vedere al cerin elor esentiale
stipulate n articolul 5 din Legea nr. 10/95 n categoria de important
C - normal cu
caracteristici obisnuite, care nu implica riscuri majore pentru societate si natura.

b). Din punct de vedere al proteciei antiseismice, pe baza Normativului P 100-1-2006,tabelul 4.2
cldirea se ncadreaza n clasa a III-a de important - Cldiri de tip curent, care nu apartin
celorlalte categorii , cu 1 = 1,0 .
ncadrarea din punct de vedere al proteciei antiseismice.
Conform Normativului P100-1/2013 Cod de proiectare seismic-partea I: Prevederi de
proiectare pentru cldiri, avnd n vedere ca obiectivul este situat n Sambata de Sus, judetul
Brasov, ncadrarea din punct de vedere al zonrii seismice este urmtoarea:
- conform zonrii teritoriului: valoarea de vrf a acceleraiei terenului pentru cutremure
avnd IMR 100(Intervalul Mediu de Recurenta) ag=0,20g
- conform zonrii
teritoriului din punct de vedere al perioadelor de control (colt) a
spectrului de raspuns n zona cu Tc=0.7 sec

[14]
c). ncadrarea din punct de vedere al inarcrii date de zpad.

Conform COD
DE
PROIECTARE EVALUAREA AC IUNII ZPEZII ASUPRA
CONSTRUCIILOR, CR-1-1-3/2012, avnd n vedere ca obiectivul este situat n Sambata de Sus,

judetul Brasov,valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol este de 2.0 kN/mp, la un
interval mediu de recurenta IMR = 50 ani.
d). ncadrarea din punct de vedere al incarcarii date de vint.
Conform COD DE PROIECTARE BAZELE PROIECTARII SI ACTIUNI ASUPRA
CONSTRUCTIILOR - ACTIUNEA VINTULUI CR1-1-4-2012 avnd n vedere ca obiectivul
este situat n Sambata de Sus, judetul Brasov, valoarea caracteristica a presiunii de referinta a
vintului,mediata pe 10 min., avand un interval mediu de recurenta
IMR = 50 ani este de 0.56kN/mp.
IV.
Descrierea constructiei ce urmeaz a se executa
Conform temei de proiectare, s-a intocmit proiectul tehnic pentru cladirea P+4E cu rol de bloc de
locuinte.
Infrastructura este alcatuit din :
-
fundaii izolate sub stalpi compuse din blocuri de beton simplu clasa C16/20 si cuzinet
din beton armat, clasa C16/20 si otel beton PC 52 si OB 37

placa pe sol din beton armat monolit, clasa betonului fiind C20/25 si armatura de tip PC
52 si OB 37.
Suprastructura este alcatuit din cadre de beton, compus din urmatoarele elemente :
-
stlpi din beton armat turnai monolit, avnd beton ce clasa C20/25 armati cu PC52 si
OB 37.
grinzi din beton cu dimensiuni de 25x40 cm pe directia longitudinala, respectiv 25x50cm
pe directia transversala, avand beton de clasa C20/25 cu PC52 si etrieri din OB37
plansee din beton armat, turnat monolit peste fiecare nivel, avand beton de clasa
C20/25 , armate cu PC52 si OB37. Grosimile planseelor sunt de 14cm.

peretii exteriori din zidarie de BCA cu grosimea de 30 cm. Mortarul prevazut in proiect
este M-5.
[15]
V.
acoperisul este tip terasa necirculabila
Condiii de fundare
Terenul pe care se amplaseaza constructia are o usoara panta spre nord-est.
Conform studiului geotehnic, terenul de fundare este compus din pamanturi coezive ce au presiunea
conventionala Pconv =350Kpa pentru sarcini de calcul centrice.
Adancimea minima de fundare de la CTN (cota terenului natural) este 1,10 m, dar
constructiile se vor incastra conform studiului geotehnic 60 cm in roca nealterata.
Dupa executarea sapaturii se va chema proiectantul de structura si proiectantul geotehnic
pentru receptionarea terenului de fundare.
VI.
Dispoziii finale
Se interzice orice schimbare de soluie privind structura de rezisten sau a materialelor

puse n opera far avizul proiectantului.
Lucrarile se vor executa n condiiile respectrii normativelor tehnice n vigoare si a
detaliilor de execuie din proiect. Pe tot parcursul execuiei lucrrilor de construcii se vor respecta
cu strictee Normele de tehnica securitii muncii i Normele de prevenire i stingere a incendiilor.
Pe parcursul execuiei lucrrilor vor fi convocai factorii
responsabili conform
PROGRAMULUI DE URMARIRE A CALITII LUCRRILOR PE ANTIER.

Conform Legii nr. 10/1995, articolul nr. 2 si HGR nr. 925/1995,
verificarii de catre verificator.
CAIET DE SARCINI
I.
Terasamente
[16]
proiectul va fi supus
Execuia, verificarea si msurarea lucrrilor se va face in conformitate cu prevederile

normativului C56-85, C169-83, indicator norma de deviz T s .
Se defriseaza terenul prin taierea arborilor si tufisurilor sau daca este posibil smulgerea lor
din radacina. Gropile ramase dupa smulgerea butucilor se vor umple cu pamant compactat.
Materialele rezultate vor fi evacuate penru a nu stanjeni lucrarile.
Sapatura in zona retelelor subterane cunoscute se executa sub supravegherea directa a
sefului de punct de lucru. Daca se intalnesc retele subterane necunoscute, lucrarile se vor intrerupe
anuntand imediat beneficiarul lucrarii.
Inainte de inceperea lucrarilor se va efectua operatia de PREDARE-PRIMIRE a
amplasamentului si trasarea reperelor cotei 0.00, consemnata intr-un proces verbal incheiat intre
reprezentantul beneficiarului, proiectant si constructor.
Terenul de fundare va fi protejat impotriva factorilor climatici luandu-se masurile
corespunzatoare. Scurgerea apelor superficiale spre terenul pe care se executa lucrarile de
constructii, va fi oprita prin executarea de santuri de garda, ce vor dirija aceste ape in afara zonelor
de lucru.
Trasarea lucrarilor se efectueaza pe baza planului de trasare, respectand conditiile de trasaj si
tolerantele admisibile conform normativelor C83-75, C56-85.
In cazul in care turnarea betonul de fundatie nu se face imediat dupa executarea sapaturii,
aceasta va fi oprita la o cota mai ridicata decat cota finala, pentru a impiedica modificarea
caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundatiei, respectand prevederile
normativului C169-83.
Dupa atingerea cotei de fundare, constructorul va convoca proiectantul si beneficiarul pentru
a stabili modul de continuare a lucrarilor. Orice modificare de cote fata de proiect se vor consemna
in registrul de procese verbale de lucrari ascunse.
Umpluturile se vor executa din materialul rezultat din lucrarile de sapatura, iar pamantul
excedentar va fi evacuat si transportat pe un teren pus la dispozitie de catre beneficiar.
Se interzice realizarea umpluturilor din pamant ce contine materii organice, resturi de lemn
sau maluri.
Compactarea umpluturilor se va executa conform normativului C29-85 si a indicatorului
Ts .
Umpluturile intre fundatii pana la cota prevazuta in proiect, se vor executa imediat dupa
decofrare si daca este cazul dupa realizarea protectiei betonului de fundatie (hidroizolatie sau
spoiala).
Constructorul va verifica calitatea compactarii respectand prevederile normativului C56-86.
La executarea lucrarilor se vor respecta urmatoarele Normative si Instructiuni:
[17]
- C169-86; NE 012/2010; C29-85; C56-85; T s -1991;

- N.S.P.M cap X, XVII, XX, XXI, XXIII, XXIV, XXV, XXVIII; N.D.P.S.I anexa 13.
Armri. Cofraje. Betoane

Executia lucrarilor se face numai dupa detaliile de executie elaborate de un poriectant
autorizat si verificate de catre un expert autorizat, conform reglementarilor in vigoare(Legea
nr.12/24.01.1995).
Executia si masurarea lucrarilor se va face in conformitate cu normativul NE 012/2010,
C56-85 si indicatorul normelor de deviz editia 1992.
II.
Armturi
Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 438/1,2,3-89
Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, controlul se va efectua conform
prevederilor din normativul NE 012/2010.

Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. In acest scop se vor indeparta
eventualele impuritati de pe suprafata barelor cat si rugina prin frecare cu peria de sarma.
Barele de armature se vor termina cu ciocuri conform prevederilor din proiect. In cazul
armaturilor netede ciocul se indoaie la 180 grd.de un dorn de raza R=1,25d (diametrul barei) si
portiunea dreapta de capat de minim 3d. in cazul armaturilor cu profil periodic, ciocul se indoaie la
90 grd.pe un dorn cu raza R=2, iar lungimea totala a ciocului va fi de 7d.
Etrierii si agrafele care se indoaie dupa un unghi drept, raza de indoire va fi de minim 2d.
ciocurile indoite la 180 grd, sau 135 grd, se vor fasona pe un dorn cu raza R=1,25d.
Armaturile vor fi montate in pozitiile prevazute in proiect, luandu-se masuri care sa asigure
mentinerea acestora in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, etc) astfel incat se vor monta:
-
cel putin un distantier la fiecare metru linear de stalp;

cel putin doi distantieri la fiecare mp de perete.
Este interzisa folosirea ca distantieri a cupoanelor de otel beton.

Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legaturi de
sarma, de armatura elementului sau vor fi fixate de cofraj astfel incat sa se asigure mentinerea
pozitiei lor in timpul turnarii betonului.
La incrucisari barele de armare trebuie sa fie legate intre ele prin lagaturi de sarma neagra
(STAS 889-90), utilizandu-se doua fire de sarma de 11,5 mm diametru.
[18]
Retelele de pereti vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de incrucisari marginale
pe tot conturul. Restul incrucisarilor din mijlocul retelei vor fi legate din doi in doi in ambele
sensuri(in sah).
La stalpi vor fi legate toate incrucisarile barelor de armature cu colturile etrierilor. Restul
incrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilor, pot fi legate numai in sah (cel putin din
doi in doi).
Abaterile limita admise la fasonarea si montarea armaturilor sunt indicate in Normativul NE
012/2010.
In cazul in care nu se dispune de diametrul si tipul de otel beton prevazute in proiect, se
poate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului. Inlocuirea se va inscrie pe
planurile de executie care se dupun la Cartea Constructiei si in PV de lucrari ascunse.
La terminarea montarii armaturii se va verifica si se va consemna in PROCES-VERBAL DE
LUCRRI ASCUNSE:
-
numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni transversale ale
elementelor structurii;
distanta intre etrieri, diametrul si modul lor de fixare;
lungimea portiunilor de bare care urmeaza a fi inglobate in elementele care se toarna
ulterior;
calitatea sudurilor conform Normativului C28-83;
numarul si calitatea legaturilor intre bare;
pozitia, modul de fixare si dimensiunile elementelor inglobate.
La executia lucrarilor se vor respecta urmatoarele Normative si Instructiuni:

- NE 012/2010, NP50-87, C28-83, C56-85, Normativ C editie 1992;
- N.S.P.M cap X, XVII, XX, XXI, XXIII, XXIV, XXV;
-N.D.P.S.I anexa 9 si 13.
III.
Cofraje
Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
-
sa asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in proiect, respectandu-se
inscrierea in abaterile admisibile precizate in normativul NE 012/2010.

sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment
[19]
sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care apar in timpul procesului de
executie.
Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona conform precizarilor

Normativului NE 012/2010.Proiectul de cofraje-sustineri se elaboreaza de antreprenor pe cheltuiala
sa.
Prin materialul din care se realizeaza fata cofrajului (astereala) sau substanta utilizata pentru
uscarea decofrarii, antreprenorul trebuie sa garanteze ca in timp nu vor aparea efecte daunatoare
asupra tencuielilor (exfolieri), zugravelilor, vopsitoriilor, placajelor de tot felul.
Pentru a reduce aderenta intre beton si cofraje, acestea se ung cu agenti de decofrare, pe
fetele care vin in contact cu betonul. Se poate folosi o solutie calda de motorina cu 6% parafina,
aplicata intr-un strat subtire cu pensula. Cofrajele alcatuite din placaj TEGO, se ung o data la 2-3
utilizari.
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:
-
trasarea pozitiei cofrajelor;

ansamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
inchierea, legarea si sprijinirea definitiva.
Abaterile fata de dimensiunile din proiect pentru elementele de cofraj, si cofrajele montate
sunt precizate in normativul NE 012/2010.
Partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de minim
2,5 N/mmp, astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate, sau respectand
termenele impuse prin proiect. Termenele minime recomandate pentru decofrarea fetelor laterale
sunt precizate in normativul NE 012/2010, tabela 6.1.
La terminarea executarii cofrajelor se va verifica si se va consemna in procesele verbale de
lucrari ascunse:
-
alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire

incheierea corecta e elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitaii acestora
dimensiunile interioare ale cofrajelor in raport cu cele ale elementelor care urmeaza a
se betona
pozitia golurilor.
In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli:

-
in cazul in care se constata defect de turnare (goluri, zone segregate, etc) care pot afecta
stabilitatea constructiei decofrate, se va sista demontarea elementelor de sustinere pana la
aplicarea masurilor de remediere sau consolidare;

sustinerile cofrajelor se vor face incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si
continuand simetric catre reazeme;
[20]
In termen de maxin 24 de ore de la decofrarea oricarei parti de constructie, se va proceda de

catre seful punctului de lucru, delegatul beneficiarului si proiectantului (daca acesta e solicitat sa fie
convocat), la o examinare amanuntita a tuturor elementelor de rezistenta ale structurii, incheindu-se
un proces verbal in care se vor consemna calitatea lucrarilor, precum si eventualele defecte
constatate. Este interzisa efectuarea de remedieri inainte de aceasta examinare. Remedierea
defectelor se vor face conform prevederilor din instructiunile tehnice C149-87.
La realizarea lucrarilor se vor respecta urmatoarele normative si instructiuni:
-
IV.
C11-74, NE 012/2010, C56-85, normativ C 1991;

N.S.P.M cap X, XVII, XX, XXI, XXIII, XXIV, XXV; XXVIII
N.D.P.S.I anexa 9 si 13.
Betoane
Daca prin proiect nu se prevede ca aprobarea compozitiei betonului sa fie data de

reprezentantul beneficiarului sau proiectant, stabilirea compozitiei se va face de catre laboratorul
unitatii tutelare a statiei de betoane, conf prevederilor din normativul 540-86 anexa V.2
Transportul betonului de la punctul de preparare la punctul de punere in opera se realizeaza
in functie de tipul de beton (tasare), respectand normativul NE 012/2010.
Executarea lucrarilor din beton poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele
conditii:
-
instruirea formatiilor de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie;

receptionarea calitativa a lucrarilor de terasamente, cofraje si armaturi;
se vor stabili si pregati masurile ce vor fi adoptate in cazul unor intreruperi
accidentale in procesul de betonare.
In cazul indeplinirii conditiilor de mai sus se va consemna aprobarea inceperii betonarii de

catre proiectant sau reprezentantul beneficiarului. Aceasta aprobare trebuie reafirmata in cazul in
care ar interveni evenimente de natura sa modifice situatia constatata, sau daca betonarea nu a
inceput in interval de 10 zile de la data aprobarii.
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli:
-
cofrajele din lemn sau beton vechi, care vin in contact cu betonul prospat vor fi udate cu apa
cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, iar apa ramasa in denivelari va fi
inlaturata;
betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre laterale,
sau prin intermediul unui furtun sau tub, avand capatul interior situat la max. 1,5 m fata de
zona care se betoneaza;
[21]
betonul trebuie raspandit uniform in lungul elementului urmarindu-se realizarea de straturi

orizontale de max. 50 cm inaltime, si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei
betonului din stratul turnat anterior;

se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia
prevazuta, daca totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul
turnarii;
se va urmari cu atentie inglobarea perfecta in beton a armaturilor, respectandu-se grosimea
stratului de acoperire in conformitate cu prevederile proiectului;

nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe
armatura a vibratorului;
in zonele cu armaturi dese se va urmari umplerea completa a sectiunii prin indesarea laterala
a betonului concomitent cu vibrarea lui;

se va urmari comportatrea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajului si sustinerile acestora
durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor
masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei
betonului. Aceasta durata se va considera 2 ore de la prepararea betonului in cazul
cimenturilor cu adaosuri, si respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaosuri. In cazul in
care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai
dupa preagatirea rosturilor conform normativului NE 012/2010.
Se va considera vibrarea incheiata atunci cand:
-
betonul nu se mai taseaza;

suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;
inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.
Dupa turnare se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile protejand suprafetele libere
prin:
-
acoperirea cu materiale de protectie care se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip.

Betonul trebuie sa capete o suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata
acoperita. Se vor mentine in permanenta in stare umeda.

stropirea cu apa dupa 2-12 ore de la turnare, in functie de tipul de ciment si de temperatura
mediului, dar imediat dupa ce betonul e suficient de intarit pentru ca prin aceasta operatie sa
nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repete la interval 2-6 ore astfel incat
suprafata betonului sa se mentina in permanent umeda. In cazul in care temperatura
mediului este mai mica de + 5 gr Celsius nu se va proceda la stropirea cu apa si se vor aplica
materiale sau pelicule de protectie.
Pe timp ploios suprafete de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena
atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
V.
Tencuieli exterioare
[22]
Generalitati
Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice generale pentru lucrarile de executie
a tencuielilor exterioare realizate cu mijloace manuale sau mecanice, aplicate pe suprafete de beton,
caramida sau similare la cladiri civile. Pentru tencuieli speciale proiectantul face precizari
suplimentare pe baza de completari la proiect sau in cadrul asistentei tehnice pe santier.
Normative si standard de referinte
C 17 - 82
Instructiuni tehnice pt. stabilirea compozitiei si prepararea mortarelor de

zidarie si tencuiala.
C 18 - 83
Normativ pt. executarea tehnologiilor umede (tencuieli, placaje)
C 56 - 85
Normativ pt. verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii
C 10 - 80
aferente
Normativ privind dotarea cu masini,scule si dispozitive a muncitorilor in
constr.
Norme republicane de protectia muncii elaborate de Ministerul Municii si
Ministerul Sanatatii aprobate de acestea cu ordinul nr. 34 si 60 / 1975 cu completari aprobate cu
ordinul nr.110 si 39 / 1977.
STAS 1030 - 85
Mortare obisnuite pentru tencuieli
STAS 388 - 80
Ciment portland
STAS 1500 - 78
Lianti hidraulici
STAS 7055 - 87
Ciment portland alb
STAS 146 - 80
Var pasta
STAS 9021 - 80
Var hidratat
STAS 1667 - 76
Nisip pentru mortare
STAS 790 - 84
Apa pentru mostre
Alte standarde specifice la materiale pentru mortare cat si normative specifice valabile la
data executarii tencuielilor.
Monstre si testari
Inainte de emiterea comenzilor si livrarea materialelor pe santier antreprenorul va analiza
conditiile de calitate a acestora pe baza de mostre puse la dispozitie de furnizor.
Folosirea colorantilor si a cimentului alb pentru mortare se face pe baza de probe de culoare
si numai dupa ce proiectantul aproba mostrele de proba se trece la aplicarea retetei in tehnologia de
preparare a mortarului si livrarea lui pe santier. Testarea materialelor se face numai in laboratoare
[23]
specializate si se emit certificate de calitate ce vor insoti fiecare lot de produs livrat pe santier.
Livrare , depozitare , manipulare
Livrarea mortarului pentru tencuieli se face pe baza de protocol incheiat intre antreprenor si
furnizor stabilindu-se si grafic de livrare pe cantitati si tipuri de mortare.
Alegerea tipului de utilaj pentru transportul mortarului se face in funcie de gradul de dotare
a santierului, de locul de amplasare a constructiei fata de furnizor. Este interzisa descarcarea
mortarului direct pe pamant. Transportul si punerea in opera a mortarului trebuie sa se faca in
maxim 10 ore de la prepararea acestuia pe baza de ciment - var fara intaritor si 16 ore cand se
foloseste intaritor sau mortare de ciment
Se recomanda :
-
amplasarea judicioasa a platformei de aprovizionare pentru reducerea distantei fata de
punctul de lucru
evitarea manipularilor suplimentare astfel incat prelucrarea materialului din depozitul
provizoriu sa ajunga la locul de punere in lucru fara transbordari

utilizarea transportului continuu prin pompe pentru mortar si apa
depozitarea mortarului sa se faca in conditii de conservare a calitatii ferit de actiunea
distructiva a intreruperilor sau caldurii excesive.
VI.
Finisaje exterioare
Generaliti
Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de finisaje exterioare executate in mod
curent la constructii civile, industriale si agrozootehnice. Proiectantul va stabili dupa caz,
masuri suplimentare de executare finisaje in cadrul instructiunii tehnice,in funcie de posibilitatile
de aprovizionare cu materiale, calitatea acestora si optiunea beneficiarului.
Standarde si normative de referin
C 3 - 76
Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii
C 56 - 85
Normativ pentru verificarea si receptia lucrarilor in constructii
C 18 - 83
Normativ pentru executarea tehnologiilor umede
Zugraveli cu lapte de var:

STAS 16 70
Ulei de in sicativat
STAS 18 70
Ulei tehnic de in
STAS 2078 - 70
Ulei tehnic de rapita

[24]
STAS 2710 - 70
Ulei tehnic de floarea soarelui
STAS 146 - 80
Var pentru constructii
STAS 790 - 84Apa pentru mortare si betoane

Oxizi de pigmenti pentru vopsele
Pamanturi colorante produse absorbante
STAS 1581 - 61
Hartie pentru slefuire uscata
STAS 4593 - 84
Corpuri abrazive cu liant ceramic
Zugraveli in culori de apa

STAS 545/1 - 80
Ipsos de constructii
STAS 232 - 73Caolin spalat de Aghires

Huma, conditii tehnice prevazute in normele interioare ale carierei
producatoare
STAS 4888 - 68
Caolin spalat de Harghita
STAS 790 - 84Apa pentru mortare si betoane

STAS 88 - 73
Clei de oase
STAS 89 69
Clei de piele
STAS 2540 - 73
Gelatina tehnica
STAS 2706 - 71
Creta macinata
Oxizi de pigmenti pentru vopsele
Pamanturi decolorante
Praf de bronz alb, galben
Praf de matase
STAS 1581 - 61
Hartia pentru slefuire uscata
STAS 1582 - 61
Panza pentru slefuire uscata
STAS 4593 - 68
Corpuri abrazive cu liant ceramic

Profiluri exterioare trase pe loc cu sablonul
STAS 1030 - 85
Mortare obisnuite pentru tencuieli

Mortar M 50 T, mortar M 100 T
STAS 388 - 60Ciment portland

STAS 1118 - 59
Ciment
STAS 146 - 80Var pentru constructii

STAS 1134 - 71
Piatra de mozaic din calcar ( praf de piatra )
STAS 790 - 84Apa , tabla, cuie cu cap conic

[25]
Mostre si testri
Pentru toate materialele si produsele se vor prezenta proiectantului cate doua mostre care se
vor testa in laboratoare specializate (in special material de placare)
Livrare , depozitare , manipulare
Livrarea, transportul si manipularea se organizeaza de antreprenor si se tine seama de :
-
varul in bulgari se expediaza in vrac sau in containere, transportul pe calea ferata se face in
vagoane inchise. Se va avea grija ca varul in bulgari sa nu se sfarame, sa nu se umezeasca si
sa nu se amestece cu corpuri straine.

ipsosul de constructii se ambaleaza in saci de hartie, se pastreaza in magazii curate ferite de
umezeala.
colorantii se livreaza in bidoane, manipularea si depozitarea se va face conform cu
prescriptiile producatorului
Cimentul se livreaza ambalat in saci de hartie cu masa neta de 50 kg. Transportul cimentului se face
in vagoane si camioane inchise.
-
agregatele se depoziteaza pe platforme uscate

filerul de calcar se obtine prin macinarea fina a rocilor calcaroase si repararea prin ciobire,
in granulatia necesara.Se ambaleaza in saci de hartie, se poate livra in vagoane cisterna
speciale, depozitarea se face in incaperi protejate contra umiditatii

piatra de mozaic se obtine din roci masive, din deseuri de la prelucrarea pietrelor sau din
balastiere. Se ambaleaza in saci de hartie, se depoziteaza in locuri ferite de murdarii
Executia lucrrilor
Operatiuni pregatitoare:
Inainte de inceperea lucrarilor de finisare a fatadelor defecte, se vor umple cu mortar de
ciment-var pentru a asigura suprafetele netede. Suprafata se va curata bine de praf pentru a se
asigura aderenta stratului de finisaj pe suprafata suport. Zugravelile vechi se vor razui cu spaclu,
peretii se vor spala cu apa si sapun si dupa uscare se vor pregati pentru zugravire ca in cazul unei
zugraveli noi.
Operaiuni de execuie :
Spoielile (preparate din lapte de var, fara pigmenti si grasimi) si zugravelile de var se
executa in doua trei straturi. Primul strat are rol de grund (constituind stratul de legatura intre
suprafata pregatita si zugravita. Aplicarea primului strat se face dupa terminarea lucrarilor
pregatitoare cel mult dupa 2 - 4 ore
[26]
Verificri in vederea recepiei

Se vor face verificari la :
a) corespondenta zugravelilor exterioare cu prevederile proiectului
b) aspectul suprafetelor zugravite
c) uniformitatea desenului la zugraveli
d) aderenta zugravelilor
Acolo unde prescriptiile sau datele din proiect nu au fost respectate sau daca aspectul
zugravelii nu e corespunzator, consultantul poate decide refacerea locala sau totala si aducerea
acestora la nivelul calitativ
Se vor verifica certificatele de calitate ale produselor si materialelor, precum si procesele
verbale de atestare a calitatii lucrarilor ascunse.
Protectia muncii
La executarea lucrarilor se vor respecta:
regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii, aprobat de MLPAT Ord. Nr.
9/N15.03.93
norme generale de protectia muncii editate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale editia 1996
legea protectiei muncii nr. 90/1996 publicata in M.O. nr. 157/23.07.1996
norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in
constructii, indicativ IM 006-96, aprobat cu Ord. din MLPAT nr. 773/N/15.10.1996.
norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje, schele, indicativ IM 007- 90 aprobate
cu Ord. MLPAT nr. 774/N/15.10.1996.
Constructia va respecta toate masurile de tehnica a securitatii si protectia muncii in
conformitate cu dispozitiile legale in vigoare, prevazandu-se eventual lucrari suplimentare impuse
de conditiile locale. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se vor stabili toate instalatiile
subterane, in special cablurile electrice, luandu-se masurile de protectie corespunzatoare.
Seful punctului de lucru va intocmi un program care va cuprinde toate masurile speciale de
protectia muncii, program ce va fi preluat pe baza de semnaturi atat cu muncitorii cat si cu
personalul de coordonare, supraveghere si control.
Echipamentul de protectie va cuprinde: cizme de cauciuc, casca de protectie, manusi,
salopete, masti de sudura.
Pe perioada executarii lucrarilor se vor respecta prevederile in vigoare si normele de
protectia muncii si activitatii de constructii.
[27]
Normele minime de protectia si igiena muncii sunt prezentate in Regulamentul privind

protectia si igiena muncii in constructii, publicate in Buletinul Constructiilor nr. BC 5-6-7-8-1993.
Norme generale:
1. Inainte de inceperea lucrului, intregul personal muncitor trebuie sa aiba facut instructajul de
protectia muncii.
2. Personalul muncitor care urmeaza sa execute lucrarile de constructii-montaj, sa nu fie
bolnav, obosit sau sub influenta bauturilor alcoolice si sa fie dotat cu echipament de lucru si
protectie corespunzatoare lucrarilor ce le are de executat.
3. Sculele, dispozitivele si utilajele prevazute a se utiliza, sa fie in buna stare, de lucru sau
functionare.
4. Imprejmuirea pasarelelor, scarilor si platformelor de lucru, precum si zona din raza de
actiune periculoasa a utilajelor de ridicat.
5. Gropile, puturile de foraj, golurile (curti interioare, casa scarii etc.) se vor imprejmui.
6. Schelele vor fi prevazute cu balustrade.
7. Atentionarea asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile, atat ziua cat si
noaptea, in toate locurile periculoase.
8. Interzicerea executarii concomitente a lucrarilor la doua sau mai multe niveluri diferite,
aflate in puncte pe aceeasi verticala, fara masuri de protectia muncii corespunzatoare.
9. Manipularea mecanizata pe orizontala si verticala a diferitelor incarcaturi, se va putea face
-
cu luarea urmatoarelor masuri:

legarea si fixarea incarcaturilor se va face numai de personal instruit si autorizat;
interzicerea folosirii dispozitivelor de legare uzate peste limitele admise;
executarea legarii incarcaturilor astfel incat acestea sa nu se poata deplasa, aluneca sau roti,
dupa ce sunt ridicate;
- asigurarea transportului (deplasarii) incarcaturilor, astfel incat acestea sa fie la o distanta de cel putin
1 m fata de obiectele inconjuratoare;
- interzicerea circulatiei pe sub incarcatura ridicata;
- supravegherea incarcaturii se va face pana cand aceasta este coborata si asezata corect, la locul
destinat;
- interzicerea stationarii sau a circulatiei personalului muncitor pe incarcatura.
10. Interzicerea aplecarii personalului muncitor in afara constructiei, pentru a prelua incarcatura,
sau a o deplasa din carligul mijlocului de ridicat.
11. Interzicerea executarii lucrarilor la inaltime in perioada de timp nefavorabil (vant cu viteza
de peste 11 m/s, ninsori, polei, vizibilitate redusa etc.);
12. Toate utilajele si masinile de constructie, actionate cu motoare electrice, vor fi legate la
pamant.
13. Nu este permis a se executa lucrari de sudura, la temperaturi interzise de prescriptiile tehnice
specifice acestor lucrari.
14. Executarea pe timp de noapte a unor lucrari, se poate face cu luarea unor masuri:
[28]
15. Iluminarea corespunzatoare pe intreaga zona de lucru;

16. Dotarea personalului cu echipament reflectorizant;
17. Vopsirea carligului macaralei, etc. in culori reflectorizante;
18. Orice miscare (manevra) a mijlocului de ridicat va fi insotita de semnalizare acustica;
19. Personalul muncitor va avea avizul medical APT pentru lucru de noapte.
Pentru iluminarea locala a locurilor de munca se va utiliza tensiunea de 24 volti, pentru conditii
normale si 12 volti, pentru lucrari cu umezeala excesiva.
Interzicerea aruncarii sculelor, materialelor etc. de la inaltime.
In toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu echipament de protectie specific
(casca de protectie, centuri de siguranta, ochelari de protectie etc.).
Norme specifice:
Norme de turnare si compactare a betonului:
1. Inainte de inceperea turnarii betoanelor, se va controla modul de executie a cofrajelor,
schelelor si podinelor de lucru si soliditatea acestora.
2. In cazul turnarii betonului la o inaltime mai mare de 1,5 m, podinele de lucru vor fi prevazute cu
balustrade si bordura de margine.
3. La turnarea betoanelor pentru elemente de constructie cu o inclinare mai mare de 30 grade,
personalul muncitor va fi legat cu centuri de siguranta.
4. Interzicerea accesului personalului muncitor, in zona de turnare unde este pericol de cadere a
betonului.
5. Interzicerea stationarii personalului muncitor sub bena.
6. La compactarea betoanelor cu ajutorul vibratoarelor, se vor lua urmatoarele masuri:
-
manevrarea vibratoarelor se va face de personalul muncitor caruia i s-a facut atat
instructajul tehnic, cat si ce de protectia muncii

interzicerea utilizarii vibratoarelor defecte;
vibratoarele care se defecteaza in timpul turnarii si compactarii vor fi imediat
deconectate de la sursa de curent si trimis la reparatie;

personalul muncitor va purta cizme si manusi electroizolante, iar carcasa vibratorului se
va lega la pamant;
in timpul intreruperii lucrului sau deplasarii vibratoarelor acestea se vor deconecta de la
reteaua electrica.
[29]
PROGRAM DE CONTROL PE SANTIER

(pentru controlul calitii lucrrilor)
n conformitate cu legislatia in vigoare,se stabileste de comun acord prezentul program

pentru control al calitatii .
Beneficiar : FACULTATEA DE CONSTRUCII BRAOV
Constructor :
Proiectant Std. Potirniche Andrei
N
Lucrarea ce se executa se verifica si se
r.
receptioneaza si pentru cere se intocmeste
crt
documentatie scrisa
Documentul
ce se incheie
Cine executa
controlul
.
1
Predare-primire amplasament
P.V
B+E+Arh
Trasare constructie
P.V.
B+E+Topo
Trasare constructie P.V.F.D
P.V.F.D.
B+E+P+Geo+I
Armaturi in fundatii
P.V.F.D.
B+E+P
Armare stalpi
P.V.L.A
B+E+P
Armare plansee
P.V.F.D
B+E+P+I
Armare grinzi si centuri
P.V.F.D.
B+E+P
Not :
P.V. -- proces verbal
P.V.L.A. --proces verbal de lucrari ce devin ascunse
P.V.F.D. --proces verbal in faza determinanta
[30]
P.V.R.C. --proces verbal de receptie calitativa

B --beneficiar
E --executant
P --proiectant
Geo --geotehnician
I --Inspectoratul de Stat in Costructii
La toate fazele , excutantul va prezenta certificatele de garantie , agrement tehnic,
certificate de calitate si rezultatul probelor de laborator ( buletine incercari beton si otel
beton ) pentru materialele puse sau ce se vor pune in opera .
Anuntarea proiectantului se va face in scris , cu minim doua zile inainte de data
efectuarii controlului , pentru fiecare etapa si faza determinanta in parte .
In cazul in care la una din etape sau faze determinante , proiectantul nu a fost
chemat , acesta isi rezerva dreptul de a nu mai participa la fazele urmatoare , nemaiputind
certifica faza anterioara .
La receptia obiectivului , un exemplar din prezentul program complet se va anexa la
cartea constructiei .
Trecerea la executie se va face numai la insusirea si semnarea de catre executant si
beneficiar a programului de control .
[31]
Fisa tehnica de turnare a betonului

Conform stasului NE 012/2 -2010
11 Prevederi generale
11.1.1 Punerea n oper a betonului va fi condus nemijlocit de conductorul tehnic al
punctului de lucru, care are urmtoarele obligaii:
c) s verifice faptul c sunt asigurate condiiile corepunztoare pentru transportul
betonului la locul de punere n oper, precum i mijloacele, facilitile i personalul
pentru punerea n oper a betonului, inclusiv cele necesare n caz de situaii
neprevzute;
d) s cunoasc i s supravegheze modul de turnare i compactare a betonului (cu
respectarea prevederilor privind rosturile de turnare), precum i prelevarea de probe
pentru ncercrile pe beton proaspt i beton ntrit, cu ntocmirea unei proceduri de
punere n oper, dac este cazul.
11.1.2 Sunt necesare msuri speciale, determinate de temperatura mediului ambiant n timpul
turnrii i ntririi betonului, astfel:
a)
n general se recomand ca temperatura betonului proaspt, nainte de
o
o
turnare, s fie cuprins ntre 5 C i 30 C;
c) n cazul n care temperatura mediului depete 30C n momentul
turnrii sau n timpul perioadei de ntrire este necesar utilizarea unor
aditivi ntrzietori de priz eficieni i luarea de msuri suplimentare (de
exemplu: stabilirea de ctre un laborator autorizat sau acreditat a unei
tehnologii adecvate de preparare, transport, punere n oper i tratare a
betonului).
11.1.4 Comanda pentru beton trebuie s fie conform cu prevederile aplicabile din NE 012-1.
11.1.5 Este obligatorie verificarea betonului la locul de turnare, pe probe, conform
prevederilor din anexa H
11.2 Livrarea, transportul la antier i recepia betonului proaspt
11.2.3 a) Recepia betonului proaspt livrat pe antier se efectueaz pe baza bonului
(documentului) de livrare, a examinrii vizuale a strii betonului proaspt i a verificrilor
caracteristicilor acestuia prin ncercri, conform prevederilor din anexa H.
b) n cazul betonului preparat lng locul de punere n oper, examinarea vizual i
verificarea caracteristicilor se efectueaz ca pentru betonul proaspt livrat pe antier.
Datele privind livrarea betonului proaspt, inclusiv cel preparat n staii proprii sau pe
[32]
antier, vor fi nregistrate n condica de betoane.

11.3 Turnarea i compactarea betonului
11.3.7 Pe durata turnrii i compactrii, betonul trebuie s fie protejat mpotriva radiaiei
solare nefavorabile, vnturilor puternice, ngheului, apei, ploii i zpezii.
n anexa G sunt cuprinse prevederi privind punerea n oper a betonului: cu agregate
uoare, autocompactant, ciclopian, aplicat prin torcretare, turnat n cofraje glisante sau turnat
sub ap.
11.3.8 Betonul trebuie s fie pus n lucrare imediat dup aducerea lui la locul de turnare, fr
a-i afecta caracteristicile.
11.3.9 La turnarea betonului trebuie respectate urmtoarele reguli generale:
n) durata maxim admis a ntreruperilor de turnare, pentru care nu este necesar
luarea unor msuri speciale la reluarea turnrii, nu trebuie s depeasc
timpul de ncepere a prizei betonului; n lipsa unor determinri de laborator,
aceasta se consider de 2 ore de la prepararea betonului, n cazul cimenturilor
cu adaosuri i 1,5 or n cazul cimenturilor fr adaosuri;
Durata de timp T, pn la nceperea prizei betonului se determin de un
laborator de specialitate autorizat.
n lipsa unor asemenea determinri se pot avea n vedere valorile orientative
prezentate n tabelul 13.
Beton
Fr aditivi ntrzietori
Cu aditivi ntrzietori
Tabelul 13
T (ore) pentru temperatura medie de:
0
0
0
0
10 C
10 20 C
> 20 C
3
2
2
6
5
4
Fig. 2 Turnarea betonului n elemente masive, n strat continuu, sau n trepte

(direcia de turnare este de la stnga spre dreapta)
11.4 Tratarea i protecia betonului dup turnare
11.4.4 Prevederile specifice privind protecia i tratarea betonului trebuie s fie cuprinse n
proiect, n funcie de urmtoarele situaii:
b) aplicarea unor msuri generale, comune, conform prevederilor de la pct.11.4.5...11.4.9.
11.4.7 Durata de tratare a betonului stabilit n funcie de parametrii prezentai la 11.4.6, se
determin dup cum urmeaz, pentru:
a)
elemente nestructurale, pentru care nu se pun condiii privind tratarea:
[33]
c)
perioada minim de tratare trebuie s fie de 12 ore, cu condiia ca priza s nu dureze

o
mai mult de 5 ore i temperatura la suprafaa betonului s nu fie sub 5 C;
elemente structurale din construcii ce urmeaz a fi expuse unor condiii
corespunztoare altor clase de expunere dect X0 sau XC1, astfel:
(i) dac acestea nu sunt supuse altor condiii prevzute n proiect:
conform condiiilor pentru atingerea a 50% din valoarea
caracteristic a rezistenei la compresiune la 28 zile, prevzute n
tabelul 15;
Tabelul 15
Temperatura la
suprafaa(1)
betonului
o
(t), C
t 25
25 > t 15
15 > t 10
10 > t 5 (2)
Perioada minim de tratare, zile

Evoluia rezistenei betonului, r
rapid
medie
lent
(r 0,50)
(0,50 > r 0,30)
(0,30 > r 0,15)
1,5
2,5
3,5
2,0
4
7
2,5
7
12
3,5
9
18
(1) Temperaturile sunt cele msurate ziua, la ora 12

o
(2) Pentru temperaturi sub 5 C, durata se prelungete cu o perioad egal cu timpul ct acestea au valori
o
sub 5 C
11.5 Rosturi de lucru la turnarea betonului

11.5.1 Rosturile de lucru sunt suprafeele pe care se ntrerupe turnarea betonului n elementele
n care, la proiectare, seciunea din beton este considerat continu. Aceasta face ca stabilirea
poziiei acestora, precum i tratarea corespunztoare a zonei, pentru continuarea turnrii
betonului, s fie deosebit de importante.
11.5.5 Cerinele enunate la pct.11.5.311.5.4 trebuie s fie ndeplinite i n cazul rosturilor
accidentale ce au aprut ca urmare a condiiilor climaterice, din cauza unor defeciuni, a
nelivrrii la timp a betonului etc. ( a se vedea pct. 11.1.1.c)\
11.6 Condiii prealabile i condiii necesare la punerea n oper a betonului
Pentru a evita ntreruperi ale turnrii betonului n afara rosturilor de lucru prevzute,
din cauza nefuncionrii mijloacelor de compactare prin vibrare, sau a altor ntreruperi
accidentale, se vor lua msuri de a exista alternative n asigurarea dotrilor tehnice, a
facilitilor respective, precum i a personalului calificat.
11.7 Decofrarea
11.7.1 La decofrare trebuie s se respecte urmtoarele prevederi:
a) elementele pot fi decofrate n cazul n care betonul are o rezisten suficient pentru
a putea prelua, integral sau parial, dup caz, solicitrile pentru care acestea au fost proiectate.
Trebuie acordat o atenie deosebit elementelor de construcie care, dup decofrare,
suport aproape ntreaga solicitare prevzut prin calcul.
Nu este permis ndeprtarea popilor de siguran ai unui planeu aflat imediat sub
altul care se cofreaz sau la care se toarn betonul.
11.7.2 n cazurile n care exist dubii n legtur cu aceste rezultate, se recomand ncercri
[34]
nedistructive. n tabelele 17, 18 i 19 se prezint recomandri cu privire la termenele minime

de decofrare i ndeprtare a popilor de siguran, precum i la termenele orientative de
ncercare a epruvetelor de beton n vederea stabilirii rezistenei betonului, n funcie de
temperatura mediului i de viteza de dezvoltare a rezistenei betonului.
11.7.3 Recomandri cu privire la termenele minime de decofrare a feelor laterale, n funcie
de temperatura mediului i de viteza de dezvoltare a rezistenei betonului, sunt date dup cum
urmeaz:
[35]
Proiect de diploma
a) pentru feele laterale, n tabelul 17;

Tabelul 17
Evoluia rezistenei betonului
+5
Lent
Medie
Temperatura mediului (C)

+ 10
Durata de la turnare (zile)
1 1/2
1
+ 15
1
1
b) pentru feele inferioare ale cofrajelor, cu meninerea popilor de siguran,

n tabelul 18;
Tabelul 18
Dimensiunile deschiderii elementului
6,0 m
6,0 m

+10
+15
+5
+10
Lent
Medie
5
4
5
5
8
6
6
5
+5
6
10
+15
3
4
c) pentru ndeprtarea popilor de siguran, n tabelul 19;

Tabelul 19
+5
+10
Dimensiunile deschiderii elementului

Lent
6,0 m
6,0...12,0 m
12,0 m
18
24
36
14
18
28

+15
+5
+10
Medie
9
10
8
12
14
11
18
28
21
+15
5
7
14
NOTA Duratele prezentate n tabele sunt orientative, decofrarea urmnd a se face pe baza procedurilor
de executare (n funcie de tipul cimentului utilizat, temperatura mediului exterior) n momentul n care
elementele au atins rezistenele minime indicate n funcie de tipul de element i dimensiunile deschiderilor;
Dac n timpul ntririi betonului temperatura se situeaz sub + 5o C, atunci durata minim
de decofrare se prelungete cu durata respectiv.
11.7.6 n termen de 24 de ore de la decofrarea oricrei pri de construcie se face

o examinare amnunit a tuturor elementelor de rezisten ale structurii, de ctre
conductorul punctului de lucru, reprezentantul investitorului i de ctre proiectant (dac
acesta a solicitat s fie convocat), ncheindu-se un proces-verbal n care se vor consemna
calitatea lucrrilor, precum i eventuale defecte constatate. Este interzis efectuarea de
remedieri nainte de efectuarea acestei examinri.
11.8 Recepia lucrrilor de punere n oper a betonului
11.8.1 Recepia lucrrilor de punere n oper a betonului se efectueaz, pentru elemente
sau pri de construcie, dac este prevzut n proiect sau stabilit de beneficiar, dup
decofrarea elementelor sau prilor de construcie respective.
[36]
Proiect de diploma
11.8.3 n cazurile n care se constat neconformiti (la dimensiuni, poziii, armturi

aparente etc.), defecte (segregri, rosturi vizibile etc.) sau degradri (fisuri, poriuni
dislocate etc.), se procedeaz la ndesirea verificrilor prin sondaj, pn la verificarea
ntregii suprafee vizibile, consemnnd n procesul verbal toate constatrile fcute.
Remedierea neconformitilor, defectelor i/sau degradrilor nu se va efectua dect
pe baza acordului proiectantului, care trebuie s stabileasc soluii pentru fiecare categorie
dintre acestea.
[37]
Proiect de diploma
BREVIAR DE CALCUL
I.
1.
Predimensionarea elementelor
Predimensionarea plcilor
Predimensionarea placilor se face conform standardul SR EN 1992-1

Predimensionarea se face pe criterii de rigiditate si izolare fonic.
[38]
Proiect de diploma
Deschiderile de calcul pe cele dou directii a unei plci cu dimensiunile maxime, l 1

l2
sunt:
Placa 1 (5.80 x 3.325)

l 1 = 5.80 m
l 2 = 3.325 m
l
3
= 1 =
=0.55<2 placa armata pe 2 directii
l 2 5.4
l
5.80
= 1 =
=1.74<2 placa armata pe 2directii
l 2 3.325
- din conditia tehnologica: hp>6 cm
- din conditia de rezistenta la foc de 60min: hp=8 cm
- din conditia de izolare fonica: hp=13 c
hp= max
- din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur)

hp=
lmin
332
=
=8.4 cm
40
40
hp
P
2( 580+ 332)
+2=
+2=12.13 cm
180
180
[39]
si
Proiect de diploma
Se alege grosimea placii hp=13 cm
Placa 2 (5.80 x 4.25)

l 1 = 5.80 m
l 2 = 4.25 m
l 5.80
= 1 =
l 2 4.25
- din conditia de izolare fonica: hp=13 cm
hp= max

hp=
hp
lmin
425
=
=10.62 cm
40
40
P
2( 580+ 425)
+2=
+2=13.16 cm
180
180

Placa 3 (5.80 x 2.80)
l 1 = 5.80 m
l 2 = 2.80 m
l 5.80
= 1 =
=2.07>2 placa armata pe 1directie
l 2 2.80
hp= max
[40]
hp=
hp
Proiect de diploma
lmin
280
=
=7 cm
40
40
P
2( 580+ 280)
+2=
+2=11.55 cm
180
180
Placa 4 (4.50 x 3.325)

l 1 = 4.50 m
l 2 = 3.325 m
l
4.50
= 1 =
=1.35<2 placaarmata pe 2 directii
l 2 3.325
hp= max

hp=
hp
lmin
3.325
=
=8.3 cm
40
40
P
2( 450+3.325)
+2=
+2=10.68 cm
180
180

Placa 5 (4.50 x 4.25)
l 1 = 4.50 m
l 2 = 4.25 m
l 4.50
= 1 =
l 2 4.25
[41]
Proiect de diploma

hp= max

hp=
hp
lmin
425
=
=10.625 cm
40
40
P
2( 450+ 425)
+2=
+2=11.72 cm
180
180
Placa 6 (4.50 x 2.80)

l 1 = 4.50 m
l 2 = 2.80 m
l 4.50
= 1 =
=1.6< 2 placaarmata pe 2 directii
l 2 2.80
hp= max

hp=
hp
lmin
280
=
=7 cm
40
40
P
2( 450+280)
+2=
+2=10.11 cm
180
180
Placa 7 (4.75 x 3.325)

l 1 = 4.75 m
l 2 = 3.325 m
[42]
Proiect de diploma
l
4.75
= 1 =
l 2 3.325
hp= max

hp=
hp
lmin
332
=
=8.3 cm
40
40
P
2( 475+332)
+2=
+2=10.69 cm
180
180

Placa 8 (4.75 x 4.25)
l 1 = 4.75 m
l 2 = 4.25 m
l 4.75
= 1 =
l 2 4.25
hp= max

hp=
hp
lmin
425
=
=10.65 cm
40
40
P
2( 475+ 425)
+2=
+2=11.72 cm
180
180
In final se alege grosimea placii hp=13 cm
[43]
Proiect de diploma
Placa 9 (4.75 x 2.8)

l 1 = 4.75 m
l 2 = 2.8 m
l 4.75
= 1 =
l 2 2.8
hp= max

hp=
hp
lmin
280
=
=7 cm
40
40
P
2( 475+280)
+2=
+2=10.38 cm
180
180
In final se alege grosimea placii hp=13 cm

2.Predimensionarea grinzilor principale
Predimensionarea grinzilor principale transversal
G1, G2, G3 grinzi transversala
Conditie de rigiditate
L
580
hg1
=
=48.33 cm => 50 cm
12
12
bg125 cm (latimea minima)
Conditie de rezistenta la foc
bg112 cm (R 60)
hg1
hg1
=1.53 =>
=1.5 => hg1= 37.5
bg1
250
G1 : 25x50 cm
[44]
hg2
L
12
Proiect de diploma
450
=37.5 cm
12

bg212 cm (R 60)
hg2
hg2
=1.53 =>
=1.5 => hg2= 37.5
bg2
250
G2 : 25x50 cm
hg3
L
12
475
=39.5 cm
12

bg312 cm (R 60)
hg3
hg3
=1.53 =>
=1.5 => hg3= 37.5
bg3
250
G3 : 25x50 cm
Predimensionarea grinzilor principale longitudinale
G4, G5, G6 grinzi longitudinala
hg4
L
12
332
=27.66 cm
12

bg412 cm (R 60)
hg4
hg4
=1.53 =>
=1.5=>hg4=37.5 cm
bg4
250
G4 : 25x40
[45]
hg5
L
12
Proiect de diploma
425
=35.41 cm
12

bg512 cm (R 60)
hg5
hg5
=1.53 =>
=1.5=>hg5=37.5 cm
bg5
250
G5 : 25x40
hg6
L
12
280
=23.3 cm
12

bg612 cm (R 60)
hg6
hg6
=1.53 =>
=1.5=>hg4=37.5 cm
bg6
250
G6 : 25x40
Predimensionarea stalpilor
Stalp marginal.
Aria aferenta stalpului marginal:
A1=(1.7+2.2) 2.9=11.02 m2
Incarcarea de la nivelul terasei:
A1gnt + 2.9 gng1+3.8 gng2+ A1Sk+ A1 200 + gna 3.8=11.02744.6 + 2.9 312.5 + 3.8 250+
11.02160 + 20011.02+ 234.93.8=14 970.052 daN
Incarcarea de la nivelul curent:
A1 gnpc + 2.9 gng1+3.8 gng2+ gnze 3.8+ qnpi A1+ A1 200 =11.02444.5+ 2.9 312.5 +3.8 250+3.8
825.93 + 80111.02+20011.02=13 086.367 daN
[46]
Proiect de diploma
Greutate stalp:
0.40.43.152500=1260 daN
N=1260 5 + 13.086.367 5+ 14970.052 =86 701.887 da
A=
N
86701.887
=
=963.35 cm2
*F cd
0.3 300
A=b*h
b=h=>b2=963.35=>b=
963.35 =31.03 cm
b=h=45 cm
Stalp central
Aria aferenta stalpului central :
A2=3.85.15=19.57 m2
Incarcarea de la nivelul terasei:
A2gnt + 3.8 gng1 +5.15 gng2+ A1Sk+ A1 200 + gna 5.15 =19.57 744.6 + 3.8 312.5 + 5.15 250 +
19.57 160 + 20019.57= 28 693. 96 daN
Incarcarea de la nivelul curent:
A2 gnpc + 3.8 gng1+5.15 gng2+ qnpi A2+ A2 200 =19.57 444.5+ 3.8 312.5 +5.15 250+8019.57 +
20019.577= 16 587.84 daN
[47]
Proiect de diploma
Greutate stalp:
0.40.42.92500=1260 daN
N=1260 5+16 587.84 5+28 693.39 =130 798.14 daN
A=
N
130 798.14
=
=1743.98 cm2
*F cd
0.25 300
A=b*h
b=h=>b2=1743.98 =>b=
1743.98 =41.76 cm
b=h=55 cm
II.
1.
Evaluarea incarcarilor
Incarcari permanente
Perete exterior
Element de
Constructive
1. PERETE
EXTERIOR
Nr. Crt
strat
Denumirea
stratului
Tencuiala
interioara
mortar varciment M5
Grosime
a
d [m]
0.015
[48]
Greutatea
specifica
[daN/mc]
1700.00
Incarcare
normata
gn=d
[daN/mp]
25.50
de calcul
gc=ngn
[daN/mp]
1.35
34.43
Proiect de diploma
Zidarie BCA
0.300
700.00
210.00
1.35
283.50
Polistiren
expandat
0.100
20.00
2.00
1.35
2.70
Tencuiala
exterioara
mortar varciment M5
0.015
1700.00
25.50
1.35
34.43
262.20
Total
355.06
gnze=262.23.15=825.93 daN/ml
gcze=355.063.15=1118.439 daN/ml
Element de
Constructive
7. PERETE
INTERIOR
Nr. Crt
Strat
Denumirea
stratului
Grosime
a
d [m]
Greutatea
specifica
[daN/mc]
Incarcare
normata
gn=d
[daN/mp]
de calcul
gc=ngn
[daN/mp]
Tencuiala
interioara
mortar varciment M5
0.015
1700.00
25.50
1.35
34.43
Zidarie
BCA
0.200
700.00
140.00
1.35
189.00
[49]
Proiect de diploma
Tencuiala
exterioara
mortar varciment M5
0.015
1700.00
25.50
Total
190.00
1.35
34.43
257.86
Planseu nivel curent- pardoseala rece
Element de
Constructive
2. Pardoseala rece-nivel
current
Nr. Crt
strat
Denumire
a
stratului
Tencuiala
interioara
mortar
var-ciment
M5
Grosime
a
d [m]
0.015
[50]
Greutatea
specifica
[daN/mc]
1700.00
Incarcar
e
normata
gn=d
[daN/mp]
25.50
de calcul
gc=ngn
[daN/mp]
1.35
34.43
Proiect de diploma
Planseu
BA
monolit
0.140
2500.00
350.00
1.35
472.50
Strat de
egalizare
mortar
ciment
M10
0.030
1800.00
54.00
1.35
72.90
Gresie
0.020
2400.00
48.00
1.35
Total
64.80
c
g pr=477.5
g pr=644.63
Planseu nivel current- pardoseala calda
Element de
Constructive
Nr. Crt
strat
Denumire
a
stratului
Grosim
ea
d [m]
[51]
Greutat
ea
specific
a
[daN/m
c]
Incarcare
normata
gn=d
[daN/mp]
de calcul
gc=ngn
[daN/mp]
3. Pardoseala caldanivel current
Proiect de diploma
Tencuiala
interioara
mortar
varciment
M5
0.015
1700.00
25.50
1.35
34.43
Planseu
BA
monolit
0.140
2500.00
350.00
1.35
472.50
Strat de
egalizare
mortar
ciment
M10
0.030
1800.00
54.00
1.35
72.90
Parchet
0.020
800.00
16.00
1.35
n
Total
g pc =444.50
21.60
c
g pc =601.43
Rampa scarii
Element de
Constructive
Nr. Crt
strat
Denumirea
stratului
Grosimea
d [m]
[52]
Greutatea
specifica
[daN/mc]
Incarcare
normata
gn=d
[daN/mp]
de calcul
gc=ngn
[daN/mp]
5. Rampa scarii
Proiect de diploma
Tencuiala
interioara
mortar varciment M5
0.015
1700.00
25.50
1.35
34.43
Placa BA
monolit
0.150
2500.00
375.00
1.35
506.25
Trepte
0.087
2400.00
210.00
1.35
283.50
Gresie
0.020
2400.00
48.00
1.35
64.80
Total
g sc=658.5
gcsc=888.98
Planseu tip terasa
Element de
Nr. Crt
Denumirea
[53]
Grosimea
Greutate
a
specifica
Incarcare
Constructive
Proiect de diploma
strat
4. Planseu terasa
stratului
d [m]
[daN/mc]
normata
gn=d
[daN/mp]
Membrana
bitum
0.020
5.00
0.10
1.35
0.14
Strat de
egalizare
mortar
ciment M10
0.030
2100.00
63.00
1.35
85.05
Beton panta
0.100
2400.00
240.00
1.35
324.00
Folie
polietilena
0.001
1.35
Polistiren
0.150
20.00
3.00
1.35
4.050
Strat de
egalizare
mortar
ciment M10
0.030
2100.00
63.00
1.35
85.05
Placa BA
monolit
0.140
2500.00
350.00
1.35
472.50
Tencuiala
interioara
mortar varciment M5
0.015
1700.00
25.50
1.35
34.43
Total
gnt=744.60
Atic
Element de
Nr. Crt
de calcul
gc=ngn
[daN/mp]
Denumirea
Grosime
a
Greutatea
specifica
[54]
Incarcare
gct=1005.72
Constructive
7. Atic
Strat
Proiect de diploma
stratului
[daN/mc]
d [m]
normata
gn=d
[daN/mp]
de calcul
gc=ngn
[daN/mp]
Tencuiala
interioara
mortar varciment M5
0.015
1700.00
25.50
1.35
34.43
Zidarie BCA
0.300
700.00
210.00
1.35
283.50
Tencuiala
exterioara
mortar varciment M5
0.015
1700.00
25.50
1.35
34.43
Total
261.00
gna=261*0.45 =117.5 dan/ml

gca=352.36*0.45=158.56 dan/ml
Incarcari variabile
Incarcari cvasipermanente
[55]
352.36
Proiect de diploma
Pereti despartitori
Element de
Nr. Crt
strat
Grosime
a
d [m]
Denumirea
stratului
Constructive
1. Pereti
despartitori
Greutatea
specifica
[daN/mc]
Incarcare
normata
gn=d
[daN/mp]
de calcul
gc=ngn
[daN/mp]
Gips carton
0.015
600.00
9.00
1.35
12.15
Vata minerala
0.120
100.00
12.00
1.35
16.20
Gips carton
0.015
600.00
9.00
1.35
12.15
Total
30.00
40.50
qnpi=30*(Het-hp)= 30*(3.15-0.14)=100 dan/ml<200 dan/ml=> qnpi=80 dan/mp

qcpi= qnpi*1.5=80*1.5=120 dan/mp
Incarcari utile
Nr.crt.
Destinatie incapere
U.M.
1
2
3
Incarcari
normate
n( Gf)
[daN/m2]
Apartamente
Coridoare, scari,
podeste
Terasa
Incarcari de calcul
in
fundamentala
n (Gs)
[daN/m2]
Incarcari de
calcul
in gruparea
speciala
[daN/m2]
200.00
1.50
300.00
0.40
80.00
300.00
100.00
1.50
1.50
450.00
150.00
0.40
0.40
120.00
40.00
Incarcarea data din zapada

Se determin conform CR1-1-3-2012
Cladirea este amplasata in localitatea Brasov.
[56]
Proiect de diploma
sk= i Ce Ct s0,k
i coeficient de form pentru ncrcarea din zpad pe acoperi
Ce coeficient de expunere al amplasamentului construcie
Ct coeficient termic
s0,k valoarea caracteristic a ncrcrii din zpad pe sol, n amplasament.
sk valoarea caracteristic a ncrcrii din zpad pe acoperi
i = 0.8
Ce = 1 - expunere completa
s0,k = 2 [KN/m2]- valoarea caracteristic a incrcrii din zpad pe sol [kN/m2], in amplasament
Ct = 1
sk=i Ce Ct s0,k = 1.6 KN/m2
Incarcarea din vant
Conform CR1-1-4-2012.
Presiunea vantului la inaltimea z deasupra terenului pe suprafete rigide ale structurii se
deteremina cu relatia.
We=Iw cpe qp(ze)
qp(ze) -este valoarea de vrf a presiunii dinamice a vntului evaluat la cota ze;
ze-este nlimea de referin pentru presiunea exterioar ;
cpe -este coeficientul aerodinamic de presiune / suciune pentru suprafee exterioare ;
Iw -este factorul de importan expunere.
Iw=1.15
qp(z)=cpq(z)*qm(z)=cpq(z)*cr2(z)*qb
qb=600 Pa=60 daN/mp- valoarea de referinta a preesiunii dinamice a vantului
Factorul de rafala pentru presiunea dinamica medie a vantului la cota z deasupra terenului
cpq(z)=1+7Iv(z)
Iv(z)=
z
2,5 ln
z0
2.35
16.25
2.5ln
0.31
=0.306
Iv(z) -intensitatea turbulentei;
=2.12 -pentru clasa III de teren ;

[57]
Proiect de diploma
zo=1 m -lungimea de rugozitate

z= 16.25 m -inaltimea deasupra terenului
cpq(z)=1+70.306=3.14
Factorul de rugozitate cr2(z)
cr2(z)=kr2(z0)(ln
z
16.25 2
)2=0.054*(ln
) =0.413
zo
1
kr2(z0)=0.054- pentru categoria III de teren

qp(z)=cpq(z)qm(z)=cpq(z)cr2(z)qb=3.140.41360=81.012 daN/m2
d=15.5 m
b=18.4 m
h=5*hniv=53.15=15.75 m
e=min(b,2h)=min(18.4;31.8)=22.4 m
Cazul d<e
Plan
Elevatie
h
15.75
=
=1.02 1
d
15.5
S=
e
31.8
*5hniv=
*53.15=100.17m210 m2
5
5
[58]
Proiect de diploma
=>cpe= -1.2 (pentru zona A*)

cpe= -0.8 (pentru zona B*)
cpe=0.8 (pentru zona D)
cpe=-0.5 (pentru zona E)
WA=Iw cpe qp(ze)=1.15(-1.2) 81.012 =-111.79 daN/mp
WB=Iw cpe qp(ze)= 1.15(-0.8) 81.012 =-74.53 daN/mp
WD=Iw cpe qp(ze)= 1.150.881.012 =74.53 daN/mp
WE=Iw cpe qp(ze)= 1.15(-0.5) 81.012 =-46.58 daN/mp
Incarcari exceptionale (seism)
Conform paragrafului 1 din anexa B.2. din normativul P100/2013 pentru proiectarea
preliminara a cladirilor cu naltimi pna la 40 m, se poate utiliza urmatoarea formula simplificata
pentru estimarea perioadei fundamentale de translatie:
T1=Ct H3/4
T1-perioda fundamentala a cladirii in secunde.
Ct-este un coeficient ale carui valori sunt functie de tipul structurii.
H- inaltimea cladirii masurata in metrii de la extremitatea superioara a infrastructurii considerata
rigida
Ct=0.05
H=15.75 m
T1=0.0515.753/4=0.4 s <1,5 s
Determinarea fortei taietoare de baza(Fb)
Forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental, pentru fiecare
directie orizontala principal considerata n calculul cladirii, se determina dupa cum
urmeaza(relaia 4.5 paragraful 4.5.3.2.2. P100/2013):
Fb=1Sd(T1)ml
F b - forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental, pentru fiecare
directie orizontala principala considerata in calculul cladirii.
[59]
Proiect de diploma
1 - factorul de importanta- expunere al constructiei = 1,00

Sd
(T1 )
- ordonanta spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare
perioadei
fundamentale T 1 ;
factor de corectie care tine seama de contributia modului propriu fundamental prin
masa modala efectiva asociata acesteia.
m masa totala a cladirii
= 0,85 T1 TC
T
Sd
(T1 )
= a
a g = 0,2 (Brasov)
T C =0.7 sec
T B=O .2 T C T B=0.14 T = 0 = 2.5
TB perioada de control (de colt)
Tc perioada de control a spectrului de raspuns
ag acceleratia terenului
g acceleratia gravitationala
Factor de comportare - q
-
clasa de ductilitate H
structuri in cadre beton armat + cladiri cu mai multe niveluri si mai multe deschideri
q= 51.3 =6.5
S
d (T1 )
2.5
= 0,2 x 6.5 = 0,0769
= 0,85 ( factor de corectie )

F b = 1,00 0.0769 0,85 m= 0.065 m
III.
Gruparea ncrcrilor
[60]
Proiect de diploma
Gruparea ncrcrilor se face conform indicativ CR 0-2012 :

Gruparea efectelor structurale ale aciunilor, pentru verificarea structurilor la stri limit
ultime:
n
j=1
i=2
1,35 G k , j+1,5 Qk , 1+ 1,5 0,i Q k ,i

Gk,j este efectul pe structur al aciunii permanente j, luat cu valoarea sa caracteristic
Qk,i efectul pe structur al aciunii variabile i, luat cu valoarea sa caracteristic
Qk,1 efectul pe structur al aciunii variabile, ce are ponderea predominant ntre aciunile
variabile, luat cu valoarea sa caracteristic
0,i este un factor de simultaneitate al efectelor pe structur ale aciunilor variabile
i( i=2,3,...,m) luate cu valorile lor caracteristice, avnd valoarea:
0,i = 0,7.
n cazul aciunii seismice, relaia de verificare la stri limit ultime se scrie dup cum
urmeaz:
n
j=1
i=2
Gk , j + I A Ek + 2,i Qk ,i
AEk este valoarea caracteristic a aciunii seismice ce corespunde intervalului mediu de
recuren, IMR adoptat de cod ( IMR=100 ani )
2,i coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a aciunii variabile Qi
I coeficient de importan a construciei, structurii funcie de clasa de importan a
construciei.
Gruparea efectelor structurale ale aciunilor, pentru verificarea structurilor la stri limit
de serviciu:
n
j=1
i =2
Gk , j +Qk , 1+ 0,i Q k ,i
CALCUL DE REZISTENTA
[61]
Proiect de diploma
1. Calculul plcilor armate pe dou direcii

Conform SR EN 1992-1
Planseul isi transmite incarcarile la grinzile longitudinale. Din acest motiv placa
se poate schematiza sub forma unei grinzi avand inaltimea egala cu grosimea placii. Calculul se
poate face pentru o fasie de 1m, rezultatul dimensionarii fiind prevazut apoi in toata placa.
Placa fiind actionat numai de ncrcri gravitationale, se va calcula cu gruparea
fundamental:
Betonul ales este de clasa C20/25 cu :
Rezistenta de calcul la compresiune a betonului
f cd =
ccf ck 120
N
=
=13.33
c
1.5
mm2
cc - coeficient al conditiilor de lucru (=1)
c - coeficient de siguranta (= 1.5 situatii permanente si tranzitorii
= 1.2 - situatii accidentale)
Rezistenta de calcul la intindere a betonului

f
11.5
N
f ctd= ct ctk =
=1
c
1.5
mm2
ct = 1
f ctk =1.5
N
mm2
Rezistenta de calcul la intindere a otelului

Otel tip PC52:
f yd =
f yk 355
N
=
=308.7 309 2 ;
s 1.15
m
s - coeficient partial de siguranta
(= 1.15 fundamental
= 1 - special/ accidental)
OB37:
f yd =
f yk 255
N
=
=222
;
s 1.15
mm 2
Reguli, recomandri
[62]
Proiect de diploma
Grosimea placilor din beton armat se determina prin calcul ca urmare a verificarilor in
starile limita ultime sau de exploatare normala tinand seama totodata de criterii economice, de
necesitati de tipizare a cofrajelor si armarii precum si de conditiile tehnologice de executie.
l2
2
l
1
Sectiunea armaturii de rezistenta rezulta din dimensionare. La placile cu
,in
camp armatura paralela cu latura mica a placii se aseaza mai aproape de partea inferioara a
placii. La placile incastrate pe contur, cel putin din aria armaturii din camp, pe fiecare directie,
se prelungesc dincolo de reazem , ancorandu-se conform prescriptiilor. Barele se pot intrerupe in
campul alaturat la din lumina masurata dupa deschiderea mica.
Armatura pe reazem se aseaza uniform distribuit pe laturile placii si se poate reduce
cu 50% in fasiile de margine. Barele ridicate din camp se completeaza fie cu barele ridicate din
campul alaturat, fie cu calareti care se opresc la din lumina deschiderii mici a placii.
hf=14cm
b=1000 cm
Deschiderea de calcul este urmtoarea:

ai=marimeareazemelor deschiderii=min
( )
l effx 1=l x1 +2
hf
140
=5800+2
=5290 mm=5.94 m
2
2
l effy 1=l y 1 +2
hf
140
=3325+2
=3465 mm=3.47 m
2
2
t h f 140
; =
=70 mm
2 2
2
l eff , y
=1.72<2 placaarmata pe 2 directii
l eff , x
Stabilirea inaltimilor utile pe cele doua directii:
d x =hf c nom
slx
10
=14020 =115mm
2
2
d y =hf c nomsly
sly
10
=1402010 =105 m m
2
2
[63]
Proiect de diploma
Stabilirea grosimii stratului de acoperire cu beton:
s=10 mm
c min =max 155=10 mm
10 mm
c nom=c min + c tot =10+10=20 mm
Distanta minima in functie de rezistenta la foc, pana la centrul de greutate al armaturilor de
rezistenta este amin=10mm. Daca se adopta o armatura cu diametrul de 10mm, distanta efectiva
pana la centrul de greutate va fi:
10
aeff =c nom + =20+ =25 mm> amin =10 mm
2
2
Seciunea de armtur rezulta astfel:
In cmp:
[64]
Proiect de diploma
M x =640 daNm ;
M y =658 daNm
x =
Mx
b d x f cd
A sx = x b d x
640 10
=0.036 x =0.0356
3
2
10 115 13.33
f cd
13.33
=0.0356 1 03 115
=176,61mm 2
f yd
309
Se adopta: 8/14 A sx=359 mm 2

Valorile procentelor minime si maxime de armare:
A si min =max
f ctm
2.2
b d=0.5
103 115=356.33 mm2
356.33 mm 2
f yk
355
0.0013 b d =0.0013 103 115=149.5 mm2
0.5
A si max =0.04 b d=0.04 103 115=4600 mm 2
y=
My
b d 2y f cd
658 104
=0.044 y =0.0461
103 1052 13.33
[65]
Proiect de diploma
f cd
13.33
=0.0461 10 3 105
=208.81mm 2
f yd
309
A sy = y b d x
Se adopta: 8/15 A sy =335 mm2

A si min =max
f ctm
2.2
b d=0.5
103 105=325.35 mm2
325,35 mm2
f yk
355
0.0013 b d =0.0013 103 105=136,5 mm2
0.5
A si max =0.04 b d=0.04 103 105=4200 mm2

Pe reazeme:
M x =967 daNm ;
M y =935 da Nm
x =
Mx
b d 2x f cd
A sx = x b d x
967 10 4
=0.054 x =0.0566
10 3 1152 13.33
f cd
13.33
=0.0566 1 03 115
=277,81mm 2
f yd
309
Se adopta: 10/20 A sx =393 mm2
[66]
Proiect de diploma
A si min =max
f ctm
2.2
b d=0.5
103 115=356.33 mm2
356.33 mm 2
f yk
355
0.0013 b d =0.0013 103 115=149.5 mm2
0.5
A si max =0.04 b d=0.04 103 115=4600 mm 2
y=
My
b d 2y f cd
A sy = y b d x
935 10 4
=0.063 y =0.0673
103 1052 13.33
f cd
13.33
=0.0673 1 03 105
=304.84 mm2
f yd
309
2
Se adopta: 10/20 A sy =393 mm
A si min =max
f ctm
2.2
b d=0.5
103 105=325.35 mm2
325,35 mm2
f yk
355
0.0013 b d =0.0013 103 105=136,5 mm2
0.5
A si max =0.04 b d=0.04 103 105=4200 mm2
I.
Calculul grinzilor
Grinda transversala 250x500 mm
[67]
Proiect de diploma
Calculul armaturii longitudinale a grinzilor

Determinarea momentelor maxime in camp si in reazem pentru grinzi a fost efectuat cu
ajutorul programului automat de calcul Etabs
In urma acestui calcul au rezultat urmatoarele valori ale momentelor:
Mcamp=6016,4 daNm
Mreazem=14188,2 daNm
T=12008.0 daN
Stabilirea inltimii utile a ginzii :
20
d=hnn c nom sl =50030 =460 mm
2
2
cmin,dur=20mm
cmin= max
cmin,b=10mm
10 mm

Distant minim in functie de rezistenta la foc, pana la centrul de greutate a armaturilor
de rezistenta este amin=12mm. Daca se adopta o armatura cu diametrul de 20 mm, distanta
efectiva pana la centrul de greutate va fi:
20
aeff =c nom + =30+ =40 mm>a min=30 mm
2
2
Limea activ
Latimea activa de placa trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
[68]
Proiect de diploma
beff,i+bw=635+800+250=1685 mm
b1+b2+bw=1587,5+2000+250=3837,5 mm
b= 3425 mm
b= 4250 mm
b1=0.5(3425-250)=1587,5 mm
b2= 0.5(4250-250)=2000 mm
beff 1=0.2b1+0.1L0,1=0.21587,5+0.13175=635 mm
beff 2=0.2b2+0.1L0=0.22000+0.14000=800 mm
beff= min
Sectiunea de armtur rezulta astfel:

n cmp, placa situindu-se in zona comprimata a grinzii, grinda se dimensioneaza ca o
sectiune T simplu armata:
Verificarea pozitiei axei neutre
beff 1685
=
=6,74> 0.5
bg
250
M Ed ,1
6016,4 10 4
=
=
=0.085
b g d 2 f cd 250 4602 13.33
b h
h
1685 14
14
< eff p 10.5 p =
10.5
=0.20
bg d
d
250 460
460
axa
placa , deci calculul armturii se face ca i la seciuni dreptunghiulare

4
M
6016,4 10
=
=
=0.013 x =0.0151
2
2
beff d f cd 1685 460 13.33
A i= x beff d x
f cd
13.33
=0.0151 1685 460
=504.90 mm2
f yd
309
Se adopta:3 18 A sx =7,62c m
Pe reazeme, grinda se dimensioneaza ca o sectiune dreptunghiulara:

=
M
14188,2 104
=
=0.201 x =0.2319
b g 1 d 2 f cd 250 4602 13.33
A s = x b g 1 d x
f cd
13.33
=0.2319 250 460
=1150.45 mm2
f yd
309
2
Se adopt:3 25 A sx =14.73 cm
[69]
neutr
intersecteaz
A si min =max
Proiect de diploma
f ctm
2.2
b d=0.5
250 460=356.33 mm2
356.33 mm2
f yk
355
2
0.0013 b d =0.0013 250 460=149.5mm
0.5
A si max =0.04 b d=0.04 250 460=4600
mm2
Se verifica distanta intre bare

s nh ,min =max
s h ,eff =
max =25 mm
d g +5=21 mm
250(2 40+ 3 25)

=47.5 mm> s nh, min =25 mm
2
dg- dimensiunea agregatului

dg=16 mm
Calculul la forta taietoare:

VEd=12008 daN=120,08 KN
VRd,c=[(CRd,ck(100 t fck)1/3++kcp]bd
CRd,c=
0.18
=0.12
1.5
=1
k=1+
t=
A sd
762
=
=0.007
b d 250 460
200
=1+
d
200
=1.76<2
460
cp=0 (forta axiala s-a neglijat)

VRd,c=[(0.121.76 (1000.00720)1/3]250460=72938 N=72.94 kN
VRd,cmin=(min+kcp)bd
min=0.035+k2/3fck1/2=0.0351.762/3201/2=0.22
VRd,cmin=(0.23+1.820)250460=26450 N= 26,45 kN
Deoarece solicitarea de calcul este mai mare decat capacitatea portanta a grinzii fara
armatura specifica : VEd=120,08 KN> VRd,c=72,94 kN este nevoie de armatura transversala.
[70]
Proiect de diploma
Se determina capacitatea portanta a diagonalelor comprimate de beton VRd,max, pentru

valoarea maxima a ctg=2.5
V Rd ,max = cw b z 1 f cd
1
ctg+ tg
cw=1
z=0.9d=0.9460=414 mm
1==0.6(1-
f ck
20
)= 0.6(1)=0.55
250
250
V Rd ,max =1 250 414 0.55 13.33
1
2.5+
1
2.5
=261658,70 N =261,65 kN
3.14
A sw =2 2 =2 8 2
=100.48 mm2
4
4
s=
A sw f ywk ctg z
V Ed
s=
100.48 221.7 2.5 414

=192 mm 190 mm
120080
w, eff =
A sw
0.08 f ck
wmin=
sb
f yk
w, eff =
A sw 100.48
0.08 20
=
=0.0015 wmin =
=0.00104
s b 190 250
355
Conform P100/2013 distanta dintre etrieri, in zona critica, va fi :
h w 450
=
=125 mm
4
4
s min
150 mm
7 d BL=7 18=126 mm
Se aleg etrieri de 8 OB37, dispusi n zona reazemelor la 100 mm, respectiv 150 mm n
zona de cmp.
( As ) ( As )
sw
sw
eff
max
[71]
( As )
sw
max
Proiect de diploma
cw f cd
1 0.55 13.33
b=
250=2.97 mm
2 f ywd
2 221.7
=0.386
( As ) = 100.48
260
sw
eff
Grinda longitudinala 250 x 400 mm

Mcamp=2249.1 daNm
Mreazem=6597.2 daNm
T=7538 daN
Stabilirea inltimii utile a grinzii:

[72]
d=hnn c nom
Proiect de diploma
sl
20
=40030 =360 mm
2
2

cmin,dur=20mm
cmin= max
cmin,b=10mm
10 mm

Distant minim in functie de rezistenta la foc, pana la centrul de greutate a armaturilor de
rezistenta este amin=12mm. Daca se adopta o armatura cu diametrul de 20 mm, distanta efectiva
pana la centrul de greutate va fi:
20
aeff =c nom + =30+ =40 mm>a min=30 mm
2
2
Limea activ
Latimea activa de placa trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
beff= min
beff,i+bw=1130+850+250=2230 mm
b1+b2+bw=2825+2125+250=5200 mm
[73]
Proiect de diploma
b= 5900 mm
b= 4500 mm
b1=0.5(5900-250)=2825 mm
b2= 0.5(4500-250)=2125 mm
beff 1=0.2b1+0.1L0,1=0.22825+0.15650=1130 mm
beff 2=0.2b2+0.1L0=0.22125+0.14250=850 mm
Sectiunea de armtur rezulta astfel:
n cmp, placa situindu-se in zona comprimata a grinzii, grinda se dimensioneaza ca o
sectiune T simplu armata:
Verificarea pozitiei axei neutre
beff 2230
=
=8.92>0.5
bg
250
M Ed ,1
2249.1 104
=
=
=0.052
b g d 2 f cd 250 3602 13.33
b h
h
2230 14
14
< eff p 10.5 p =
10.5
=0.34
bg d
d
250 360
360
axa
neutr
intersecteaz
placa , deci calculul armturii se face ca i la seciuni dreptunghiulare

4
x =
M
2249.1 10
=
=0.006 x =0.0101
2
2
b eff d f cd 2230 360 13.33
A ix = x b eff d x
f cd
13.33
=0.0101 2230 360
=349.78 mm2
f yd
309
Se adopta:3 14 A sx =4.62 c m2
Pe reazeme, grinda se dimensioneaza ca o sectiune dreptunghiulara:
x =
M
6597.2 104
=
=0.152 x =0.1693
b g 1 d 2 f cd 250 3602 13.33
A sx = x b g 1 d x
f cd
13.33
=0.1693 250 360
=657.31 mm2
f yd
309
Se adopt:3 18 A sx =7.62cm
f ctm
2.2
2
2
A si min =max 0.5 f yk b d=0.5 355 250 360=278.87 mm 278.87 mm
0.0013 b d=0.0013 250 360=117
[74]
Proiect de diploma
A si max =0.04 b d=0.04 250 360=3600 mm
Se verifica distanta intre bare
s nh ,min =max max =18 mm

d g +5=21 mm
s h ,eff =
250(2 40+ 3 18)

=58 mm>s nh=21 mm
2
Calculul la forta taietoare:

VEd=7538 daN=75.38 KN
VRd,c=[(CRd,ck(100 t fck)1/3++kcp]bd
CRd,c=
0.18
=0.12
1.5
=1
t=
A sd
462
=
=0.005
b d 250 360
k=1+
200
=1+
d
200
=1.75<2
360
cp=0 (forta axiala s-a neglijat)

VRd,c=[(0.121.75(1000.00520)1/3]250360=40407.48 N=40.40 kN
VRd,cmin=(min+kcp)bd
min=0.035+k2/3fck1/2=0.0351.752/3201/2=0.22
VRd,cmin=(0.22+1.750)250360=19800 N= 19.80 kN
Deoarece solicitarea de calcul este mai mare decat capacitatea portanta a grinzii fara
armature specifica : VEd=75.38kN > VRd,c=19.80 kN este nevoie de armatura transversala.
Se determina capacitatea portanta a diagonalelor comprimate de beton VRd,max, pentru
valoarea maxima a ctg=2.5
V Rd ,max = cw b z 1 f cd
1
ctg+ tg
cw=1
[75]
Proiect de diploma
z=0.9d=0.9360=324 mm
f ck
20
)= 0.6(1)=0.55
250
250
1==0.6(1-
V Rd ,max =1 250 324 0.55 13.33
1
1
2.5+
2.5
=204 776.38 N=204.78 kN
3.14
A sw =2 2 =2 8 2
=100.48 mm2
4
4
s=
A sw f ywk ctg z
V Ed
s=
100.48 221.7 2.5 324

=239.37 mm 230 mm
75380
w, eff =
A sw
0.08 f ck
wmin=
sb
f yk
w, eff =
A sw 100.48
0.08 20
=
=0.0012 wmin =
=0.00104
s b 230 250
345
Conform P100/2013 ,distanta dintre etrieri, in zona critica, va fi :
hw 400
=
=100 mm
4
s min 4
150 mm
7 d BL=7 14=98 mm
Se aleg etrieri de 8 OB37, dispusi n zona reazemelor la 100 mm, respectiv 150 mm n
zona de cmp.
A sw
s
A sw
s
( ) ( )
A
f
13.33
=
250=2.97 mm
( s ) 2 f b= 1 0.55
2 221.7
A
=0.304
( s ) = 100.48
330
eff
sw
max
cw
max
cd
ywd
sw
eff
[76]
II.
Proiect de diploma
CALCULUL STALPILOR
Stalp central: 550 x 550 mm

Armarea se considera ca fiind armare simetrica:
C nom C min Ctol 20 10 30mm;
20
d1 d 2 aeff 30 30
40mm;
2
2
d h d1, 2 550 40 510mm;
d1,2- strat de acoperire cu beton;
d- reprezinta inaltimea zonei active a sectiunii de beton;
Cnom- acoperirea cu beton nominal;
Cmin- acoperirea minima cu beton;
Ctol- toleranta admisibila;
In urma unui calcul static automat au rezultat urmatoarele valori de calcul ale solicitarilor
in starea limita ultima (SLU):
Primul caz:
[77]
Proiect de diploma
Nodul inferior:
max
N Ed
1640.70kN;
M 0afEd , y 37.92kNm;
M 0afEd , z 18.78kNm;
Nodul superior:
max
N Ed
1613.65kN;
In starea limita de serviciu (SLS) pentru combinatia cvasi- permanenta:
Nodul inferior
M 0 Eqp, z 13.77 kNm;
M 0 Eqp, y 28.32 Nm;

Nodul superior
M 0 Eqp, z 38.56kNm;
M 0 Eqp, y 17.67 Nm;

Valoarea finala a coeficientului curgerii lente pentru beton C20/25, t0=30 zile,
2 Ac
2 550 550
h0
275mm.
(, t 0 ) 3.8;
u
2
(
550
550
)
umiditatea mediului 50% si
=>
.
Durata de actiune a incarcarilor se poate lua in considerare pentru valoarea efectiva a
curgerii lente:
M
13.77
eff , z (, t 0 ) 0afEqp, z 3.8
2.78;
18.78
M 0 Ed , z
eff , y (, t 0 )
M 0 Eqp, y
M
af
0 Ed , y
3.8
28.32
2.83;
37.92
Stabilirea valorii limita a coeficientului de zveltete:

20 A B C
lim
;
n
unde:
[78]
Proiect de diploma
Az
1
1
0.64;
1 0.2 eff , z 1 0.2 2.78
Ay
1
1
0.63;
1 0.2 eff , y 1 0.2 2.83
B z , y 1 2 z , y 1 2 0.43 1.22;
N Ed
1640.70 10 3
0.43;
f cd b d 13.33 550 510
z,y
C z 1 .7
C y 1 .7
M oEd , z (inf)
M oEd , z (sup)
M oEd , y (inf)
M oEd , y (sup)
1 .7
18.78
2.49;
23.55
1 .7
37.92
2.44;
50.70
20 A B C 20 0.64 1.22 2.49
52.34;
n
0.41
20 A B C 20 0.63 1.22 2.44
lim, y
50.48;
n
0.41
N Ed
1640.70 10 3
n
0.41;
Ac f cd 550 550 13.33
lim, z
i( y , z )
y,z
I c( y,z)
Ac
l0 ( y , z )
i( y , z )
h
550
240.23mm;
12
12
1575
6.55;
240.23
l0 ( y , z ) 0.5 H niv 0.5 3150 1575mm;

y , z lim ;
6.55 50.48;
Deoarece lim efectul de ordin II se poate neglija la verificarea sectiunii stalpului.
Cazul al doilea:
Nodul inferior:
af
N Ed
1013.77 kN;
M 0max
Ed , y 62.53kNm;
Nodul superior:
[79]
Proiect de diploma
af
N Ed
1023.77kN;
M 0max
Ed , y 38.47 kNm;
Iar in starea limita de serviciu (SLS) pentru combinatia cvasi- permanenta:
Nodul inferior:
M 0 Eqp, z 13.77 kNm;
M 0 Eqp, y 28.32 Nm;

Nodul superior:
M 0 Eqp, y 17.67 Nm;

2 Ac
2 550 550
h0
275mm.
(, t 0 ) 3.8;
u
2 (550 550)
=>
curgerii lente:
M
13.77
eff , z (, t 0 ) 0afEqp, z 3.8
3.95;
13.22
M 0 Ed , z
eff , y (, t 0 )
M 0 Eqp, y
M
af
0 Ed , y
3.8
28.32
1.72;
62.53

20 A B C
lim
;
n
[80]
Proiect de diploma
Az
1
1
0.55;
1 0.2 eff , z 1 0.2 3.95
Ay
1
1
0.74;
1 0.2 eff , y 1 0.2 1.72
Bz , y 1 2 z , y 1 2 0.27 1.15;
z,y
N Ed
1013.77 10 3
0.27;
f cd b d 13.33 550 510
C z 1.7
C y 1.7
M oEd , z (inf)
M oEd , z (sup)
M oEd , y (inf)
M oEd , y (sup)
1.7
13.22
2.46;
17.25
1.7
62.53
3.32;
38.47
20 A B C 20 0.55 1.15 2.46
49.39;
n
0.25
20 A B C 20 0.74 1.15 3.32
lim, y
89.69;
n
0.25
N Ed
1013.77 10 3
n
0.25;
Ac f cd 550 550 13.33
lim, z
i( y , z )
y,z
I c( y,z)
Ac
l 0( y , z )
i( y , z )
h
550
240.23mm;
12
12
1575
6.55;
240.23
l 0 ( y , z ) 0.5 H niv 0.5 3150 1575mm;

y , z lim ;
6.55 49.39;
Cazul al treilea:
Nodul inferior:
af
N Ed
924.01kN;
M 0max
Ed , z 78.24 kNm;
Nodul superior:
[81]
Proiect de diploma
af
N Ed
903.97 kN;
M 0max
Ed , z 39.93kNm;

Nodul inferior:
M 0 Eqp, z 13.77 kNm;
M 0 Eqp, y 28.32 Nm;

Nodul superior:
M 0 Eqp, y 17.67 Nm;

2 Ac
2 550 550
h0
275mm.
(, t 0 ) 3.8;
u
2
(
550
550
)
=>
.
curgerii lente:
M
13.77
eff , z (, t 0 ) 0afEqp, z 3.8
0.66;
78.24
M 0 Ed , z
eff , y (, t 0 )
M 0 Eqp, y
M
af
0 Ed , y
3.8
28.32
6.26;
17.18

20 A B C
lim
;
n
[82]
Proiect de diploma
Az
1
1
0.88;
1 0.2 eff , z 1 0.2 0.66
Ay
1
1
0.44;
1 0.2 eff , y 1 0.2 6.26
Bz , y 1 2 z , y 1.13;
N Ed
924.01 10 3
0.24;
f cd b d 13.33 550 510
z,y
M oEd , z (inf)
C z 1 .7
M oEd , z (sup)
C y 1 .7
M oEd , y (inf)
M oEd , y (sup)
1 .7
78.24
3.65;
39.93
1 .7
17.18
2.54;
20.22
20 A B C 20 0.88 1.13 3.65
120.24;
n
0.22
20 A B C 20 0.44 1.13 2.54
lim, y
41.83;
n
0.22
N Ed
10871.6 10 3
n
0.22;
Ac f cd 550 550 13.33
lim, z
i( y , z )
y,z
I c( y,z)
Ac
l0( y , z )
i( y , z )
h
550
240.23mm;
12
12
1575
6.55;
240.23
l 0 ( y , z ) 0.5 H niv 0.5 3150 1575mm;

y , z lim ;
6.55 41.83;
Calculul armaturii longitudinale:

Excentricitatea provenita din imperfectiune:
ei=i l0/2
[83]
Proiect de diploma
i= 0 h n=0.00065
0 =1/200=0.005
h =2/ l = 0.13
n=
0.5(1+
1
) =1
m
m=1 => ei=0.51

Deoarece excentricitatile au valori mai mici decat 20 mm, se adopta excentricitatile
urmatoare ei= 20 mm.
Moment de calcul corectat cu excentricitate:
Primul caz:
af
max
M Ed , y M Ed
, y N Ed ei 50.70 1640.70 0.02 83.51kNm;
af
max
M Ed , z M Ed
, z N Ed ei 23.55 1640.70 0.02 56.36 kNm;
Al doilea caz:
max
af
M Ed , y M Ed
, y N Ed ei 62.53 1023.77 0.02 83.00kNm;
af
af
M Ed , z M Ed
, z N Ed ei 17.25 1023.77 0.02 37.72kNm;
Al treilea caz:
af
af
M Ed , y M Ed
, y N Ed ei 20.22 924.01 0.02 38.70kNm;
max
af
M Ed , z M Ed
, z N Ed ei 78.24 924.01 0.02 96.72kNm;
Solicitarea cea mai defavorabila, la care se face calculul armaturilor este cazul III:
M Ed , y
si
M Ed , z
.
Determinarea ariilor de armatura longitudinala:
As ,tot
As1 As 2
Stalpii
se armeaza simetric
.
As1 As 2 2 As1
, se face pe baza valorilor:
[84]
Determinarea
armaturii
totale
y
z
M Ed , y
b y h y2 f cd
M Ed , z
bz hz2 f cd
Proiect de diploma
38.70 10 6
0.017;
550 550 2 13.33
96.72 10 6
0.043;
550 550 2 13.33
N Ed
924.0110 3
0.22;
b y , z h y , z f cd 550 550 13.33
As ,tot 0;
d1 d 2
40
0.08;
h
h
450
Conform Proiectarea structurilor din beton dupa SR EN 1992- 1 dupa Zoltan Kiss si Traian
d
0.07
0
Onet, tot
conform figurii 3.6 b) avand h
max
0.1 N Ed
0.1 924.01 10 3
299.03mm2
f yd
As ,min max
;
309
2
0.002 550 550 605mm
As ,min 605mm 2 ;
As ,max 0.04 Ac 0.04 550 2 12100mm2 ;
se adopta 12 20
As ,eff 12 314mm2 3768mm2
[85]
Proiect de diploma
Verificarea la compresiune excentrica oblica:

Sectiunea obtinuta se verifica la compresiune oblica cu relatia:
n
M Ed , y
M Ed , z
M Rd , z
Rd , y
1.00;
Unde:
n este coeficientul care se determina in functie de valoarea de calcul a fortei axiale de

N
compresiune Ed si forta axiala capabila la compresiune centrica;
M Rd , y
si
M Rd , z
reprezinta momentele incovoietoare capabile pe cele doua directii,
calculate in ipoteza compresiunii excentrice drepte, sub actiunea fortei axiale de calcul
Primul caz:
N Rd b h f cd As ,tot,eff f yd ;
N Rd 550 550 13.33 3768 309 5196637 N ;
N Ed 1640700
0.31;
N Rd 5196637
Din tabelul 3.6, din Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992- 1
N Ed
n 1.175 in functie de raportul
N Rd .
[86]
N Ed
Proiect de diploma
M 0;
M Rd M C M M N ;
M C f cd h C d st d st (1
XC
);
2 d st
C
;
d st
N Ed
1640700
C
0.54;
hst d st f cd 550 510 13.33 0.8
XC
M C f cd hst C d st2 1
;
2
0.8 0.54
M C 13.33 550 0.8 0.54 510 2 1

2
645851987.8 Nmm 645.85kNm;

M As 2 s (d st aeff );
M 4 314 309 (510 40) 182408880 Nmm 182.408kNm;
bst
550
aeff 1640700
40
2
385564500 Nmm 385.564kNm;

M N N Ed
M Rd ( y , z ) 645.85 182.408 385.564 442.694kNm;
1.175
83.51
56.36
442.694
442.694
0.15 0.09 0.24 1.00;
1.175
1.00;
Al doilea caz:
N Rd 550 550 13.33 3768 309 5196637 N ;
N Ed 1023770
0.19;
N Rd 5196637
N Ed
N Rd .
[87]
Proiect de diploma
M 0;
M Rd M C M M N ;
XC
);
2 d st
C
;
d st
N Ed
1023770
C
0.342;
hst d st f cd 550 510 13.33 0.8
XC
;
2
0.8 0.342
M C 13.33 550 0.8 0.342 510 2 1

2
450360938.8 Nmm 450.360kNm;

M 4 314 309 (510 40) 182408880 Nmm 182.408kNm;
bst
550
a eff 1023770
40
2
240585950 Nmm 240.585kNm;

M N N Ed
M Rd ( y , z ) 450.360 182.408 240.585 392.183kNm;
1.075
83.00
37.72
392.183
392.183
0.19 0.08 0.27 1.00;
1.075
1.00;
Al treilea caz :
N Rd 550 550 13.33 3768 309 5196637 N ;
N Ed
924010
0.17;
N Rd 5196637
N Ed
N Rd .
[88]
Proiect de diploma
M 0;
M Rd M C M M N ;
XC
);
2 d st
C
;
d st
N Ed
924010
C
0.308;
hst d st f cd 550 510 13.33 0.8
XC
;
2
0.8 0.308
M C 13.33 550 0.8 0.308 510 2 1

2
411978389.6 Nmm 411.978kNm;

M 4 314 309 (510 40) 182408880 Nmm 182.408kNm;
bst
550
aeff 924010
40
2
217142350 Nmm 217.142 kNm;

M N N Ed
M Rd ( y , z ) 411.978 182.408 217.142 377.244kNm;
1.058
38.70
96.72
377.244
377.244
0.09 0.24 0.33 1.00;
1.058
1.00;
Calculul armaturii transversale:

Diametrul armaturii transversale trebuie sa respecte conditia urmatoare pentru clasa de
ductilitate H.
d bw 6mm
Se alege dbw= 8 mm.
Conform SR EN 1992- 1, la stalpii participanti la structuri antiseismice, care prezinta
l
deformatii postelastic semnificative, zonele de la extremitati pe o distanta cr se vor considera
zone critice. Lungimea zonelor critice se obtine in functie de clasa de ductilitate (M) cu relatiile
urmatoare:
[89]
Proiect de diploma
hc
550mm
550mm
l
3150
cl
lcr max
max
max 525mm;
6
6
450mm
450
mm
450mm
lcr 600mm;
lcl 3150
5.72 3
hc 550
lungimea zonelor critice nu se extind pe toata lungimea stalpului,
l 600mm.
limitandu-se la cr
In zonele critice se prevad etrieri si agrafe, care sa asigure ductilitatea necesara si
impiedicarea flambajului local al barelor longitudinale. Armatura transversala se dispune astfel
incat sa se realizeze o stare de solicitare triaxiala eficienta. Conditiile pentru realizarea acestor
cerinte, pentru clasa de ductilitate M, sunt urmatoarele:
-
procentul minim de armare transversal va fi:

0.035% in zona critica a stalpilor de la baza lor, la primul nivel;
0.025% in restul zonelor critice;
-
S cl ,max
distanta dintre etrieri in zona critica a stalpilor:

8 d bl 8 20 160mm
b
550 40
min 0
255mm;
2
2
175mm
S cl ,max 160mm;
Se adopta 8 / 150mm
-
distanta intre etrieri in afara zonei critice a stalpilor:
20 d bl 20 20 400mm
S cl ,max min min( b, h) 550mm

;
400mm
S cl ,max 400mm;
Se adopta 8 / 200mm .
[90]
Proiect de diploma
Stalp marginal: 450x450

Armarea se considera ca fiind armare simetrica:
C nom C min Ctol 20 10 30mm;
20
d1 d 2 aeff 30 30
40mm;
2
2
d st h d1, 2 450 40 410mm;
d1,2- strat de acoperire cu beton;
h0- reprezinta inaltimea zonei active a
betonului;
Cnom- acoperirea cu beton nominal;
Cmin- acoperirea minima cu beton;
Ctol- toleranta admisibila;
In urma unui calcul static automat au rezultat urmatoarele valori de calcul ale solicitarilor
in starea limita ultima (SLU):
Primul caz:
Nodul inferior:
max
N Ed
1027.76kN;
Nodul superior:
max
N Ed
1009.65kN;
Nodul inferior:
M 0 Eqp, y 50.67 Nm;

Nodul superior:
[91]
Proiect de diploma
M 0 Eqp, y 70.21kNm;
2 Ac
2 450 450
h0
225mm.
(, t 0 ) 2.8;
u
2
(
450
450
)
=>
curgerii lente:
M
10.76
eff , z (, t 0 ) 0 Eqp 2.8
2.07;
M 0 Ed
14.56
eff , y (, t 0 )
M 0 Eqp
M 0 Ed
2 .8
50.67
2.07;
68.34

20 A B C
lim
;
n
1
1
Az
0.70;
1 0.2 eff , z 1 0.2 2.07
Ay
1
1
0.70;
1 0.2 eff , y 1 0.2 2.07
Bz , y 1 2 z , y 1.22;
z,y
f cd
C z 1.7
C y 1.7
N Ed
1027.76 103
0.41;
b h0 13.33 450 410
M oEd , z (inf)
M oEd , z (sup)
M oEd , y (inf)
M oEd , y (sup)
1.7
14.56
2.53;
17.49
1.7
68.34
2.43;
92.86
20 A B C 20 0.70 1.22 2.53
59.65;
n
0.38 0
20 A B C 20 0.70 1.22 2.43
lim, y
57.30;
n
0.38 0
N Ed
1027.76 10 3
n
0.380;
Ac f cd 450 450 13.33
lim, z
[92]
i( y , z )
y,z
I c( y,z)
Ac
l0 ( y , z )
i( y , z )
Proiect de diploma
h
450
196.55mm;
12
12
1575
8.01;
196.55
l0 ( y , z ) 0.5 H niv 0.5 3150 1575mm;

y , z lim ;
8.01 57.30;
Al doilea caz:
Nodul inferior:
af
N Ed
720.92kN;
M 0max
Ed , y 47.13kNm;
Nodul superior:
af
N Ed
707.50kN;
M 0max
Ed , y 66.30 kNm;
in starea limita de serviciu (SLS) pentru combinatia cvasi- permanenta:
Nodul inferior:
M 0 Eqp, y 50.67 Nm;

Nodul superior:
2 Ac
2 450 450
h0
225mm.
(, t 0 ) 2.8;
u
2 (450 450)
=>
[93]
Proiect de diploma
.
curgerii lente:
M
10.76
eff , z (, t 0 ) 0 Eqp 2.8
2.70;
M 0 Ed
11.12
eff , y (, t 0 )
M 0 Eqp
M 0 Ed
2 .8
50.67
3.01;
47.13
Az
1
1
0.65;
1 0.2 eff , z 1 0.2 2.70
Ay
1
1
0.62;
1 0.2 eff , y 1 0.2 3.01
lim
Bz , y 1 2 z , y 1 2 0.52 1.16;
z,y
N Ed
720.92 10 3
0.29;
f cd b h0 13.33 450 410
C z 1 .7
C y 1 .7
M oEd , z (inf)
M oEd , z (sup)
M oEd , y (inf)
M oEd , y (sup)
1 .7
11.12
2.53;
13.25
1 .7
47.13
2.41;
66.30
20 A B C 20 0.65 1.16 2.53
59.77;
n
0.26
20 A B C 20 0.62 1.16 2.41
lim, y
54.31;
n
0.26
N Ed
720.92 10 3
n
0.26;
Ac f cd 450 450 13.33
lim, z
i( y , z )
y,z
I c( y,z)
Ac
l0( y , z )
i( y , z )
h
450
196.55mm;
12
12
1575
8.01;
196.55
l 0 ( y , z ) 0.5 H niv 0.5 3150 1575mm;

y , z lim ;
8.01 54.31;
[94]
20 A B C
n
Proiect de diploma

Al treilea caz:
Nodul inferior:
af
N Ed
706.70kN;
M 0max
Ed , z 42.25kNm;
Nodul superior:
af
N Ed
693.28kN ;
M 0max
Ed , z 27.73kNm;
Nodul inferior:
M 0 Eqp, y 50.67 Nm;

Nodul superior:
2 Ac
2 450 450
h0
225mm.
(, t 0 ) 2.8;
u
2 (450 450)
=>
.
eff , z (, t 0 )
curgerii lente:
eff , y (, t 0 )
M 0 Eqp
M 0 Ed
M 0 Eqp
M 0 Ed
2.8
10.76
0.71;
42.25
2.8
50.67
5.00;
28.34

20 A B C
lim
;
n
[95]
Proiect de diploma
Az
1
1
0.87;
1 0.2 eff , z 1 0.2 0.71
Ay
1
1
0.50;
1 0.2 eff , y 1 0.2 5.00
Bz , y 1 2 z , y 1.16;
N Ed
706.70 10 3
0.29;
f cd b h0 13.33 450 410
z,y
C z 1 .7
C y 1 .7
M oEd , z (inf)
M oEd , z (sup)
M oEd , y (inf)
M oEd , y (sup)
1 .7
42.25
3.22;
27.73
1 .7
28.34
3.64;
14.60
20 A B C 20 0.87 1.16 3.22
101.82;
n
0.26
20 A B C 20 0.50 1.16 3.67
lim, y
66.70;
n
0.26
N Ed
706.70 10 3
n
0.26;
Ac f cd 450 450 13.33
lim, z
i( y , z )
y,z
I c( y,z)
Ac
l 0( y , z )
i( y , z )
h
450
196.55mm;
12
12
1575
8.01;
196.55
l 0 ( y , z ) 0.5 H niv 0.5 3150 1575mm;

y , z lim ;
8.01 66.70;
Calculul armaturii longitudinale:
Excentricitatea provenita din imperfectiune:
ei=i l0/2
i= 0 h n=0.00065
0 =1/200=0.005
h =2/ l =0.13
[96]
n=
0.5(1+
Proiect de diploma
1
)
m
m=1 => ei=0.51
Deoarece excentricitatile au valori mai mici decat 20 mm, se adopta excentricitatile

urmatoare ei= 20 mm.
Moment de calcul corectat cu excentricitate:
Primul caz:
af
max
M Ed , y M Ed
, y N Ed ei 92.86 1027.76 0.02 113.41kNm;
af
max
M Ed , z M Ed
, z N Ed ei 17.49 1027.76 0.02 38.04kNm;
Al doilea caz:
max
af
M Ed , y M Ed
, y N Ed ei 66.30 720.92 0.02 80.71kNm;
af
af
M Ed , z M Ed
, z N Ed ei 13.25 720.92 0.02 27.66kNm;
Al treilea caz:
af
af
M Ed , y M Ed
, y N Ed ei 28.34 706.70 0.02 42.47 kNm;
max
af
M Ed , z M Ed
, z N Ed ei 42.25 706.70 0.02 56.38kNm;
Solicitarea cea mai defavorabila, la care se face calculul armaturilor este cazul I:
M Ed , y
si
M Ed , z
Determinarea ariilor de armatura longitudinala:

As ,tot
y
z
As1 As 2
Stalpii
se armeaza simetric
.
As1 As 2 2 As1
, se face pe baza valorilor:
M Ed , y
b y h y2 f cd
M Ed , z
bz hz2 f cd
113.41 10 6
0.093;
450 450 2 13.33
38.04 10 6
0.31;
450 450 2 13.33
N Ed
1027.76 10 3
0.38;
b y , z h y , z f cd 450 450 13.33
[97]
Determinarea
armaturii
totale
Proiect de diploma
As ,tot 0;
d1 d 2
40
0.09;
h
h 450
Conform Proiectarea structurilor din beton dupa SR EN 1992- 1 dupa Zoltan Kiss si
Traian Onet,
tot
d
0.09
0
conform figurii 3.6 b) avand h
max
0.1 N Ed
0.11027.76 10 3
332.60
f yd
As ,min max
;
309
0.002 450 450 405
As ,min 405mm 2 ;
As ,max 0.04 Ac 0.04 450 2 8100mm 2 ;
A 8 314mm 2 2512mm 2
se adopta 3 20 s ,eff
Verificarea la compresiune excentrica oblica:
Sectiunea obtinuta se verifica la compresiune oblica cu relatia:
n
M Ed , y
Rd , y
M Ed , z
M Rd , z
1.00;
[98]
Proiect de diploma
n este coeficientul care se determina in functie de valoarea de calcul a fortei axiale de

N
compresiune Ed si forta axiala capabila la compresiune centrica;
M Rd , y
si
M Rd , z
reprezinta momentele incovoietoare capabile pe cele doua directii,
calculate in ipoteza compresiunii excentrice drepte, sub actiunea fortei axiale de calcul
Primul caz:
N Rd 450 450 13.33 2512 309 3475533 N ;
N Ed 1027760
0.30;
N Rd 3475533
N Ed
N Rd .
[99]
N Ed
Proiect de diploma
M 0;
M Rd M C M M N ;
XC
);
2 d st
C
;
d st
N Ed
1027760
C
0.522;
hst d st f cd 450 410 13.33 0.8
XC
;
2
0.8 0.522
M C 13.33 450 0.8 0.522 410 2 1

2
333163292.38 Nmm 333.16kNm;

M 3 314 309 (410 40) 107698860 Nmm 107.69kNm;
bst
450
aeff 1027760
40
2
190135600 Nmm 190.13kNm;

M N N Ed
M Rd ( y , z ) 333.16 107.69 190.13 250.72kNm;

1.16
113.41
38.04
250.72
250.72
0.4 0.11 0.51 1.00;
1.16
1.00;
Al doilea caz:
N Rd 450 450 13.33 2512 309 3475533 N ;
N Ed
720920
0.20;
N Rd 3475533
N Ed
N Rd .
[100]
Proiect de diploma
M 0;
M Rd M C M M N ;
XC
);
2 d st
C
;
d st
N Ed
720920
C
0.366;
hst d st f cd 450 410 13.33 0.8
XC
;
2
0.8 0.366
M C 13.33 450 0.8 0.366 410 2 1

2
252020492.20 Nmm 252.02kNm;

M 3 314 309 (410 40) 124193280 Nmm 107.69kNm;
bst
450
aeff 720920
40
2
133370200 Nmm 133.37 kNm;

M N N Ed
M Rd ( y , z ) 252.02 107.69 133.37 226.34kNm;

1.08
1.08
80.71
27.66
226.34
226.34
0.32 0.10 0.42 1.00;
1.00;
Al treilea caz:
N Rd 450 450 13.33 2512 309 3475533 N ;
N Ed
706700
0.20;
N Rd 3475533
N Ed
N Rd .
[101]
Proiect de diploma
M 0;
M Rd M C M M N ;
XC
);
2 d st
C
;
d st
N Ed
706700
C
0.36;
hst d st f cd 450 410 13.33 0.8
XC
;
2
0.8 0.36
M C 13.33 450 0.8 0.36 410 2 1

2
248585978.7 Nmm 248.58kNm;

M 3 314 309 (410 40) 107698860 Nmm 107.69kNm;
bst
450
aeff 706700
40
2
130739500 Nmm 130.73kNm;

M N N Ed
M Rd ( y , z ) 248.58 107.69 130.73 225.54kNm;

1.08
1.08
42.47
56.38
225.54
225.54
0.16 0.22 0.38 1.00;
1.00;
Calculul armaturii transversale:

Diametrul armaturii transversale trebuie sa respecte conditia urmatoare pentru clasa de
ductilitate M.
d bw 6mm
Se alege dbw= 8 mm.
Conform SR EN 1992- 1, la stalpii participanti la structuri antiseismice, care prezinta
l
deformatii postelastic semnificative, zonele de la extremitati pe o distanta cr se vor considera
zone critice. Lungimea zonelor critice se obtine in functie de clasa de ductilitate (M) cu relatiile
urmatoare:
[102]
Proiect de diploma
hc
450mm
450mm
l
3150
cl
lcr max
max
max 525mm;
6
6
450mm
450
mm
450mm
lcr 450mm;
lcl 3150
7 3
hc
450
lungimea zonelor critice nu se extind pe toata lungimea stalpului,
limitandu-se la
lcr 400mm.
In zonele critice se prevad etrieri si agrafe, care sa asigure ductilitatea necesara si

impiedicarea flambajului local al barelor longitudinal. Armatura transversala se dispune astfel
incat sa se realizeze o stare de solicitare triaxiala eficienta. Conditiile pentru realizarea acestor
cerinte, pentru clasa de ductilitate M, sunt urmatoarele:
- procentul minim de armare transversal va fi:
0.035% in zona critica a stalpilor de la baza lor, la primul nivel;
0.025% in restul zonelor critice;
- distanta dintre etrieri in zona critica a stalpilor:
S cl ,max
8 d bl 8 20 160mm
b
450 40
min 0
205mm;
2
2
175mm
S cl ,max 160mm;
-
distanta intre etrieri in afara zonei critice a stalpilor:
20 d bl 20 20 400mm
S cl ,max min min( b, h) 450mm

;
400mm
S cl ,max 400mm;
[103]
Proiect de diploma
1 VERIFICAREA DUCTILITATII NODURILOR

Proiectarea seismica a constructiilor de beton armat are ca scop asigurarea unei capacitati
adecvate de disipare a energiei in regim de solicitare ciclica, fara o reducere semnificativa a
rezistentei la forte orizontale si verticale. Aplicarea prevederilor din codul de proiectare seismica
P 100-1/2013, asigura constructiilor un grad de incredere inalt, o capacitate substantiala de
deformare in domeniul postelastic distribuita in numeroase zone ale structurii si evitarea
cedarilor de tip fragil.
La structurile tip cadre etajate deformatiile plastice trebuie sa apara mai intai in sectiunile
de la extremitatile riglelor si ulterior in sectiunile de la baza stalpilor.
In vederea realizarii unui mecanism favorabil de disipare a energiei, la nodurile stalpi
-grinzi ale structurii tip cadru, trebuie indeplinita urmatoarea conditie:
Rc
Rd M Rb
unde:
Rc
- suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stalpilor; se considera valorile
minime, corespunzatoare variatiei posibile a fortelor axiale in combinatia de incarcari care
cuprinde actiunea seismica;
Rb
- suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile in grinzile care intra in nod;
Rd - factorul de suprarezistenta datorat efectului de consolidare al otelului, care se va considera

1.3 pentru clasa de ductilitate inalta (H) si 1.2 pentru clasa de ductilitate medie (M).
Expresia va fi indeplinita in cele doua planuri principale de incovoiere. Se considera
ambele sensuri ale actiunii momentelor din grinzi in jurul nodurilor (orar si antiorar), sensul
momentelor din stalp va fi intotdeauna opus momentelor din grinzi. Daca structura tip cadru
cadru este dezvoltata numai pe una din directii, satisfacerea relatiei se verifica numai pe directia
respectiva.
Nu este necesara verificarea relatiei de mai sus la constructii cu un singur nivel, la
ultimul nivel al constructiilor etajate si la primul nivel al constructiilor cu 2 niveluri daca
valoarea normalizata a fortei axiale este mai mica de 0.3 la toti stalpii.
Verificarea nodurilor interioare
a) solicitare pe directie transversala
Momentele capabile din grinzi in sens orar se calculeaza astfel:
M Rb
, st As1 f yd h jw
M Rb
, dr As 2 f yd h jw
unde:
[104]
M Rb
, st
Proiect de diploma
si Rb,dr - momentele capabile din grinzi in sensul orar, situate la stanga si la dreapta
nodului;
h jw
- distanta interax dintre armaturile situate in randurile extreme;
As1 As 2
,si
- ariile armaturilor de la partea superioara si inferioara a grinzilor.
As1 1473mm 2
As 2 762mm 2
sl
;
2
20
h jw 460 30
420 mm;
2
Momentele capabile rezultate din calcul sunt:
M Rb
, st 1473 309 420 191165940 Nmm 191.16kNm;
h jw d cnom,sl
M Rb
, dr 762 309 420 98892360 Nmm 98.89kNm;
Momentele capabile din grinzi in sens antiorar se calculeaza astfel:
Rb , st
As 2 f yd h jw ;
M Rb
, dr As1 f yd h jw ;
unde:
Rb, st
si
nodului;
M Rb
, dr
- momentele capabile din grinzi in sensul antiorar, situate la stanga si la dreapta
M Rb
, st 762 309 320 98892360 Nmm 98.89kNm;
M Rb
,dr 1473 309 320 191165940 Nmm 191.16kNm;
Cunoscand valorile momentelor capabile din grinzi atat in sens orar cat si antiorar,
Rb
va fie gala cu:
Rb
98.89 191.16 290.05kNm;
Momentele capabile din stalpi se vor calcul tinand seama de urmatoarele precizari:
A A
Stalpii sunt armati simetric, s1 = s 2 ;
b :
Pentru min
M Rc f cd (1 0.5 ) b d 2 As 2 s 2 (d d 2 ) N Ed y s1 ;
min b :
Pentru
M Rc As1 s 2 ( d d 2 ) N Ed y s1 ;
[105]
Proiect de diploma
unde:
-
b 0.4;
min
d2
40
0.078;
d 510
b = h = 550mm;
s 2 f yd 309 N / mm 2 ;
N Ed
;
f cd h d
N Ed
2.99 10 7 N Ed ;
0.8 13.33 550 (550 40)
sl
30 10 40mm;
2
0.8 beton C 50 / 60;
d 2 c nom
y s1, y , z
h
d1 ;
2
y s1, y , z
550
40 235 mm;
2
N Ed
forta axiala din combinatia in care incarcarile utile sunt minime iar actiunea
seismica este maxima.
Pentru
min b
0.8 13.33 2.99 10 7 N Ed (1 0.5 0.8 2.99 10 7 N Ed ) 550 510 2

M Rc 1256 309 (510 40) N Ed 235;
min b
Pentru
M Rc 3.64 10 8 N Ed 235
Verificarea nodurilor se va face in tabelul urmator:

Nod
P
E1
E2
inferior
superior
inferior
superior
inferior
superior
N Ed
[kN ]
-1640.70
-1613.65
-1311.35
-1284.29
-987.28
-960.22
Rb
[kNm]
290.05
290.05
290.05
min
0.078
0.078
0.078
0.078
0.078
0.078
0.491
0.482
0.392
0.384
0.295
0.287
[106]
M Rc
[kNm]
398.37
397.19
378.58
376.43
347.56
344.45
Rc
[kNm]
1.3 M Rb
[kNm]
795.57
377.065
755.01
377.065
692.01
377.065
inferior
superior
inferior
superior
E3
E4
-663.66
-636.61
-345.02
-317.97
Rc
Proiect de diploma
290.05
290.05
0.078
0.078
0.078
0.078
0.198
0.190
0.103
0.095
305.14
301.08
252.21
247.21
606.22
377.065
499.42
377.065
1.3 M Rb
Analizand datele din tabel, observam ca relatia de verificare este satisfacuta, deci
ductilitatea nodurilor este asigurata.
b) solicitare pe directie longitudinala
M Rb
, st As1 f yd h jw
M Rb
, dr As 2 f yd h jw
unde:
M Rb
, st
nodului;
h jw
As1 As 2
,si
- ariile armaturilor de la partea superioara si inferioara a grinzilor.
As1 762mm 2
As 2 462mm2
sl
;
2
20
360 30
320 mm;
2
h jw d c nom, sl
h jw
M Rb
, st 762 309 320 75346560 Nmm 75.34kNm;
M Rb
, dr 462 309 320 45682560 Nmm 45.68kNm;
Rb , st
As 2 f yd h jw ;
M Rb
unde:
[107]
M Rb
, st
si
nodului;
M Rb
, dr
Proiect de diploma
M Rb
, st 462 309 320 45682560 Nmm 45.68kNm;
M Rb
, dr 762 309 320 75346560 Nmm 75.34 kNm;
Rb
va fie gala cu:
Rb
45.68 75.34 121.02kNm;
A A
Stalpii sunt armati simetric, s1 = s 2 ;
b :
Pentru min
min b :
Pentru
M Rc As1 s 2 ( d d 2 ) N Ed y s1 ;
unde:
-
b 0.4;
min
d2
40
0.078;
d
510
b = h = 550mm;
s 2 f yd 309 N / mm 2 ;
N Ed
;
f cd h d
N Ed
2.99 10 7 N Ed ;
0.8 13.33 550 (550 40)
sl
30 10 40mm;
2
0.8 beton C 50 / 60;
d 2 cnom
y s1, y , z
h
d1 ;
2
y s1, y , z
N Ed
550
40 235 mm;
2
[108]
Pentru
Proiect de diploma
min b
0.8 13.33 2.99 10 7 N Ed (1 0.5 0.8 2.99 10 7 N Ed ) 550 510 2

M Rc 1256 309 (510 40) N Ed 235;
min b
Pentru
M Rc 3.64 10 8 N Ed 235

N Ed
Nod
P
E1
E2
E3
E4
[kN ]
inferior
superior
inferior
superior
inferior
superior
inferior
superior
inferior
superior
[kNm]
-1640.7
-1613.7
-1311.4
-1284.3
-987.28
-960.22
-663.66
-636.61
-345.02
-317.97
Rc
Rb
121.02
121.02
121.02
121.02
121.02
min
0.078
0.078
0.078
0.078
0.078
0.078
0.078
0.078
0.078
0.078
0.491
0.482
0.392
0.384
0.295
0.287
0.198
0.190
0.103
0.095
M Rc
[kNm]
398.37
397.19
378.58
376.43
347.56
344.45
305.14
301.08
252.21
247.21
[kNm]
[kNm]
157.326
755.01
157.326
692.01
157.326
606.22
157.326
499.42
157.326
[109]
1.3 M Rb
795.57
1.3 M Rb
Rc
Proiect de diploma
Verificarea nodurilor marginale

a) solicitare pe directie longitudinala
M Rb
, st As1 f yd h jw
M Rb
, dr As 2 f yd h jw
unde:
M Rb
, st
nodului;
h jw
As1 ,si As 2 - ariile armaturilor de la partea superioara si inferioara a grinzilor.
As1 762mm 2
As 2 462mm2
sl
;
2
20
h jw 360 30
320 mm;
2
h jw d cnom, sl
M Rb
, st 762 309 320 75346560 Nmm 75.34kNm;
M Rb
, dr 462 309 320 45682560 Nmm 45.68kNm;
M Rb
, st As 2 f yd h jw ;
M Rb
unde:
Rb, st
si
nodului;
M Rb
, dr
M Rb
, st 462 309 320 45682560 Nmm 45.68kNm;
M Rb
,dr 762 309 320 75346560 Nmm 75.34kNm;
Rb
va fie gala cu:

[110]
Rb
Proiect de diploma
75.34 45.68 121.02kNm;
Stalpii sunt armati simetric, As1 = As 2 ;
Pentru min b :
min b :
Pentru
M Rc As1 s 2 ( d d 2 ) N Ed y s1 ;
unde:
-
b 0.4;
min
d2
40
0.097;
d
410
b = h = 450mm;
s 2 f yd 309 N / mm 2 ;
N Ed
;
f cd h d
N Ed
2.3 10 7 N Ed ;
0.8 13.33 450 (450 40)
sl
30 10 40mm;
2
0.8 beton C 50 / 60;
d 2 cnom
y s1, y , z
h
d1 ;
2
y s1, y , z
450
40 185 mm;
2
N Ed
Pentru
min b
0.8 13.33 2.3 10 7 N Ed (1 0.5 0.8 2.3 10 7 N Ed ) 450 410 2

M Rc 942 309 (410 40) N Ed 185 10 7 ;
min b
Pentru
[111]
Proiect de diploma
M Rc 942 309 410 40 N Ed 185

N Ed
Nod
inferior
superior
inferior
superior
inferior
superior
inferior
superior
inferior
superior
P
E1
E2
E3
E4
Rc
[kN ]
-1027.76
-1009.65
-815.46
-797.34
-604.73
-586.62
-395.88
-377.77
-187.90
-169.79
Rb
[kNm]
121.02
121.02
121.02
121.02
121.02
min
0.097
0.097
0.097
0.097
0.097
0.097
0.097
0.097
0.097
0.097
0,236
0,232
0,188
0,183
0,139
0,135
0,091
0,087
0,043
0,039
M Rc
[kNm]
90,22
90,84
96,79
97,27
101,78
102,14
180,94
177,59
142,46
139,11
Rc
[kNm]
1.3 M Rb
[kNm]
181,06
157,326
194,06
157,326
203,92
157,326
358,52
157,326
281,57
157,326
1.3 M Rb
ductilitatea nodurilor este asigurata
.
b) solicitare pe directie transversala
Rb, st
As1 f yd h jw
M Rb
, dr As 2 f yd h jw
unde:
M Rb
, st
nodului;
h jw
[112]
Proiect de diploma
As1
A
,si s 2 - ariile armaturilor de la partea superioara si inferioara a grinzilor.
As1 1473mm 2
As1 0mm 2
sl
;
2
20
h jw 460 30
420 mm;
2
M Rb,st 1473 309 420 145650240 Nmm 145.65kNm;

h jw d cnom,sl
M Rb
, dr 0kNm;
Rb , st
As 2 f yd h jw ;
M Rb
unde:
M Rb
, st
si
nodului;
M Rb
, dr
M Rb
, st 762 309 420 98892360 Nmm 98.89 kNm;
M Rb
, dr 0kNm;
Rb
va fie gala cu:
Rb
0 145.65 145.65kNm;
A A
- Stalpii sunt armati simetric, s1 = s 2 ;
b :
- Pentru min
min b :
Pentru
M Rc As1 s 2 ( d d 2 ) N Ed y s1 ;
unde:
-
b 0.4;
[113]
min
d2
40
0.097;
d
410
b = h = 450mm;
s 2 f yd 309 N / mm 2 ;
sl
30 10 40mm;
2
N Ed
;
f cd h d
N Ed
2.3 10 7 N Ed ;
0.8 13.33 450 (450 40)
d 2 c nom
0.8 beton C 50 / 60;
Proiect de diploma
h
d1 ;
2
y s1, y , z
y s1, y , z
450
40 185 mm;
2
N Ed
Pentru
min b
0.8 13.33 2.3 10 7 N Ed (1 0.5 0.8 2.3 10 7 N Ed ) 450 410 2

M Rc 942 309 (410 40) N Ed 185 10 7 ;
min b
Pentru
M Rc 942 309 410 40 N Ed 185
Nod
P
E1
E2
inferior
superior
inferior
superior
inferior
N Ed
[kN ]
-1027.76
-1009.65
-815.46
-797.34
-604.73
Rb
[kNm]
145.65
145.65
145.65
min
0.097
0.097
0.097
0.097
0.097
0,236
0,232
0,188
0,183
0,139
[114]
M Rc
[kNm]
90,22
90,84
96,79
97,27
101,78
Rc
[kNm]
1.3 M Rb
[kNm]
181,06
174,78
194,06
174,78
203,92
174,78
superior
inferior
superior
inferior
superior
E3
E4
Rc
-586.62
-395.88
-377.77
-187.90
-169.79
Proiect de diploma
145.65
145.65
0.097
0.097
0.097
0.097
0.097
0,135
0,091
0,087
0,043
0,039
102,14
180,94
177,59
142,46
139,11
358,52
174,78
281,57
174,78
1.3 M Rb
CALCULUL FUNDATIILOR
[115]
Proiect de diploma
Fundatiile reprezint ansamblul elementelor structurale care transmit ncrcrile la

terenul de fundare.
Terenul de fundare constituie suportul constructiv i reprezint volumul de roc sau
de pmant care resimte influenta constructiei respective sau n care pot avea loc
fenomene care s influenteze constructia.
Adancimea de fundare este distanta msurat de la nivelul terenului(natural sau
sistematizat) pan la talpa fundatiei.
Adancimea minima de fundare se stabileste n functie de: adancimea de nghet,
nivelul apei subterane,natura terenului bun de fundare, nltimea minim constructiv a
fundatiei, conditiile tehnologice.
Dimensiunile bazei fundatiei se aleg astfel nat presiunile la contactul ntre fundatie
i teren s aib valori acceptabile, pentru a se mpiedica aparitia unor stri limit care
s pericliteze siguranta constructiei i/sau exploatarea normal a constructiei.
Pentru fundarea stalpilor centrali i marginali s-a adoptat solutia de fundatie izolat
tip bloc de beton simplu si cuzinet din beton armat.
Betonul utilizat la realizarea fundatiilor izolate tip bloc de beton simplu si cuzinet din
beton armat va fi de clasa minim C16/20.
Elementele necunoscute ale fundatiei sunt dimensiunile geometrice (L,B si H),
precum i armturile din talp.
[116]
Proiect de diploma
Pentru un teren de fundare din argil nisipoas, uneori nisip argilos,caracteristicile

geotehnice sunt urmatoarele:
p conv 350 KN / m 2 ;
e 0.5;
I c 0.5;
22.00kN / m 3 ;
CALCULUL FUNDATIEI STALP CENTRAL 55X55cm

-
Grupare fundamentala:
N max 1640.70kN
V x 24.83kN
VY 7.89kN
M x 29.20kN
M y 7.83kNmz
-
Grupare speciala 1:
M max 70.66kNm
N 1038.38kN
V x 15.88kN
VY 36.52kN
M x 18.26kNm
Predimensionarea fundatiei:
Nf
Pconv ;
A
N f 1.2 N max 1.2 1640.70 1968.84kN;
Nf
A
Pconv A
Nf
Pconv
1968.84
5.62m 2 ;
350
A B L;
B L 5.62m 2 ;
L
1 L B;
B
B 2 5.62m 2 ; B 5.62 2.37 m B 2.4m;
L B 2.4m;
[117]
Verificare:
lc bc
L B=
Proiect de diploma
0.50.6-pentru o treapta
0.40.5-pentru doua trepte
lc bc
0.5 lc 0.5 L lc 0.5 2.4 1.2m;
L B
bc 0.5 B bc 0.5 2.4 1.2m;
lc l st
1.2 0.55
c
0.22m
hc 3
hc max hc 0.25 lc hc max hc 0.25 1.2 max 0.3m

h 30cm
h 30cm
0.30m
c
;
hc 0.35m;
hc
2
;
lc lst 3
2
0.35
2
tg
1.07 0.66;
1.2 0.55 3
2
tg
tg 1.07 1.0 => nu

cuzinetului.
este necesara verificarea la strapungere a
[118]
Proiect de diploma
L lc
2
H max H 40cm pentru o treapta ;

H 30cm pentru doua trepte
2.4 1.2
H 0.6m
H max H 40cm pentru o treapta max H 40cm pentru o treapta ;

H 0.6m 0.6m;
prima treapta = 0.6m

a doua treapta 0.3m
tg tg adm ;
tg adm 1.0;
H
tg adm ;
L lc
2
0.60
tg
1.0; 1.0 1.0
2 .4 1 .2
2
tg
Pconv
conv
C D +C B
C D corectie de adancime;
C B corectie de latime;
Pentru :
-
P
CB
k1
B5m
=
x (B - 1);
conv x
k 1 = 0.05 ( pentru pamanturi coezive);
CB = P
k 1 x (B - 1);
conv x
C B = 350 x 0.05 x (2.4 1);
C B = 24.5kPa;
[119]
Df
CD
CD
Pconv
Pconv
Pconv
Nf
1.)
<2m
Proiect de diploma
CD
conv
D f 2 ;
4
1.80 2 1.202
4
4
=
;
= -17.5 kPa;
P
C D +C B ;
=
conv +
=350-17.5+24.5;
=357 kPa ;
350
Din gruparea fundamental
pconv
; 1.0;
N f N B L H 1 MED G ;
N ef 1640.70 2.4 2.4 1.97 22 1.35 1977.71kN;
N ef
1977.71
1.0 357 kN / m 2
A
5.62
351.90 357 kN / m; 2
Pconv
Nf
A
M Ed , fX
WX
M Ed , fY
WY
2.)
N f N B L H 1 MED G
1.4 pconv
;
N f 1640.70 2.4 2.4 1.97 22 1.35 1977.71kN;
M x ,ef M x Vx H f 7.83 24.83 1.00 32.66kNm;
M y ,ef M y V y H f 29.20 7.89 1.00 37.09kN;
Wx
L2 B 2.4 2 2.4
2.3m 3 ;
6
6
B 2 L 2.4 2 2.4
Wx 2.3m 3 ;
6
6
1977.71 32.66 37.09
1.4 434;
5.62
2.3
2.3
382.23 499.8 ;
Wy
[120]
Proiect de diploma
Din gruparea special

N f M x ,ef M y ,ef
1.6 Pconv ;
A
Wx
Wy
N f 1038.38 2.4 2.4 1.00 22 1.00 1165.1kN;
M x ,ef M x Vx H f 18.26 15.88 1.00 34.14kNm;
M y ,ef M ymax V y H f 70.66 36.52 1.00 34.14kNm;
1165.1 34.14 34.14
1.6 434;
5.62
2.3
2 .3
207.31 571.2 ;
A. Armarea cuzinetului
N ef ,1
P1, 2,3, 4
P1
P2
P3
P4
Ac
N ef ,1
Ac
N ef ,1
Ac
N ef ,1
Ac
N ef ,1
Ac
M x ,ef ,1
W x ,e
M x ,ef ,1
Wx ,e
M x ,ef ,1
W x ,e
M x ,ef ,1
W x ,e
M x ,ef ,1
W x ,e
M y ,ef ,1
W y ,e
M y ,ef ,1
W y ,e
M y ,ef ,1
W y ,e
M y ,ef ,1
W y ,e
M y ,ef ,1
W y ,e
1655.66 16.52 31.96
1177.78kN / m 2 ;
1.44
1.73
1.73
1655.66 16.52 31.96
1140.83kN / m 2 ;
1.44
1.73 1.73
1655.66 16.52 31.96
1158.68kN / m 2 ;
1.44
1.73 1.73
1655.66 16.52 31.96
1121.74kN / m 2 ;
1.44
1.73
1.73
N ef ,1 N max G med lc bc H f H 1640.70 1.35 22 1.2 1.2 (0.95 0.6)
1655.66kN;
Ac lc bc 1.2 1.2 1.44m 2 ;

M xef ,1 M x Vx ( H f H ) 7.83 24.83 (0.95 0.60) 16.52kN;
M y ,ef ,1 M y V y ( H f H ) 29.20 7.89 (0.95 0.60) 31.96kN;
2
l bc 1.2 3
Wxc c
1.73m 3 ;
6
6
[121]
Proiect de diploma
W yc
lc bc
1.2 3
Wxc 1.73m 3 ;
6
6
l2
l2
M a ,a bc P0 x P1 P0 x
2
3
0.3252
0.325 2
1.2 1162.60
(1177.78 1162.60)
74.30kNm;
2
3
P0 P4 lc l x
;
P1 P4
lc
P0
lc l x P1 P4 P
lc
(1.2 0.325) (1177.78 1121.74)

1121.74 1162.60kN / m 2 ;
1.2
lc l st 1.2 0.55
0.325m;
2
2
b l
1.2 0.55
l y c st
l x 0.325m;
2
2
lx
M b ,b
P1 P2 l y
1177.78 1140.83 0.325 2
lc
1.2
73.47 kNm;
2
2
2
2
Prescriptii de armare.
Beton: C16/20
Armatura:PC52 (max 14)=S355( 6 14)
Cnom Cmin ctol 40 10 50mm;

d x hc C nom
300 50 5 245mm;
2
10mm;
d y d x 245 10 235mm;
Procent minim de armare :

0.075
0.075
Asx,min
lc d x
1200 245 211.5mm 2 2.11cm 2 ;
100
100
0.075
0.075
Asy,min
bc d y
1200 235 211.5mm 2 2.11cm 2 ;
100
100
M a ,a
lc d x2 f cd
74.30 10 6
0.096;
1200 245 2 10.67
[122]
Proiect de diploma
x 0.1000;
Asx x lc d x
f cd
10,67
0.1 1200 245
1015.2mm2 10.15cm 2 ;
f yd
309
Asx,ef 11.30cm 2 1012;
M b ,b
2
bc d y f cd
73.47 10 6
0.103;
1200 235 2 10.67
y 0.1112;
Asy y bc d y
f cd
10.67
0.1112 1200 235
1082.82mm 2 10.82cm 2 ;
f yd
309
Asy,ef 11.30cm 2 1012;
CALCULUL FUNDATIEI STALP MARGINAL 45X45cm
Grupare fundamentala:
N max 1027.76kN
Vx 25.25kN
VY 4.79kN
M x 4.83kN
M y 22.44kNm
-
Grupare speciala 1:
M max 38.79kNm
N 664.84kN
Vx 16.20kN
VY 23.01kN
M x 14.60kNm ;
Predimensionarea fundatiei:
Nf
Pconv ;
A
N f 1.2 N max 1.2 1027.76 1233.31kN;
[123]
Nf
A
Pconv A
Proiect de diploma
Nf
Pconv
1233.31
3.52m 2 ;
350
A B L;
B L 3.52m 2 ;
L
1 L B;
B
B 2 3.52m 2 ; B 3.52 1.87m B 2m;
L B 2m A 4m 2 ;
Verificare:
lc bc
L B=
0.50.6-pentru o treapta
0.40.5-pentru doua trepte
lc bc
0.5 lc 0.5 L lc 0.5 2 1m;
L B
bc 0.5 B bc 0.5 2 1m;
lc l st
1 0.45
0.18m
hc 3
hc
3
hc max hc 0.25 lc hc max hc 0.25 0.1 max 0.25m

h 30cm
h 30cm
0.3m
c
hc 0.30m;
hc
2
;
lc l st 3
2
0.30
2
tg
1.09 0.66;
1 0.45 3
2
tg
tg 1.09 1.0 => nu

cuzinetului.
este
necesara
[124]
verificarea la
strapungere
Proiect de diploma
L lc
2
H max H 40cm pentru o treapta ;

2 1
H 0.5m
H max H 40cm pentru o treapta max H 40cm pentru o treapta ;

H 0.5m 0.5m;
prima treapta = 0.5m

a doua treapta 0.3m
tg tg adm ;
tg adm 1.0;
H
tg adm ;
L lc
2
0.5
tg
1.0; 1.0 1.0
2 1
2
tg
Pconv
conv
C D +C B
C D corectie de adancime;
C B corectie de latime;
Pentru :
-
P
CB
k1
B5m
=
x (B - 1);
conv x
k 1 = 0.05 ( pentru pamanturi coezive);
CB
CB
CB
P
k1
=
x (B - 1);
conv x
= 350 x 0.05 x (2 1);
= 17.5 kPa;
[125]
Df
CD
CD
Pconv
Pconv
Pconv
Nf
2.)
<2m
Proiect de diploma
CD
conv
D f 2 ;
4
1.8 2 1.202
4 ;
4
=
= -17.5 kPa;
P
C D +C B ;
=
conv +
= 350-17.5+17.5;
= 350 kPa ;
350
Din gruparea fundamental
pconv
; 1.0;
N f N B L H 1 MED G ;
N ef 1027.76 2 2 1.97 22 1.35 1261.79kN;
N ef
1238.97
1.0 350kN / m 2
A
4
315.44 350kN / m; 2
Pconv
Nf
A
M Ed , fX
WX
M Ed , fY
WY
2.)
N f N B L H 1 MED G
1.4 pconv
;
N f 1027.76 2 2 1.97 22 1.35 1261.79kN;
M x ,ef M x Vx H f 4.83 25.25 1.00 30.08kNm;
M y ,ef M y V y H f 22.44 4.79 1.00 27.23kN;
L2 B 2 2 2
Wx
1.33m 3 ;
6
6
B 2 L 22 2
Wy
Wx 1.33m 3 ;
6
6
1261.79 30.08 27.23
1.4 350;
4
1.33 1.33
358.53 490;
[126]
Proiect de diploma
Din gruparea special

N f M x ,ef M y ,ef
1.6 Pconv ;
A
Wx
Wy
N f 664.84 2 2 1.00 22 1.00 752.84kN;
M x ,ef M x Vx H f 14.60 16.20 1.00 30.80kNm;
M y ,ef M ymax V y H f 38.79 23.011.00 61.80kNm;
752.84 30.80 61.80
1.6 350;
4
1.33
1.33
257.83 560 ;
B. Armarea cuzinetului
N ef ,1
P1, 2,3, 4
P1
P2
P3
P4
Ac
N ef ,1
Ac
N ef ,1
Ac
N ef ,1
Ac
N ef ,1
Ac
M x ,ef ,1
W x ,e
M x ,ef ,1
W x ,e
M x ,ef ,1
W x ,e
M x ,ef ,1
W x ,e
M x ,ef ,1
W x ,e
M y ,ef ,1
W y ,e
M y ,ef ,1
W y ,e
M y ,ef ,1
W y ,e
M y ,ef ,1
W y ,e
M y ,ef ,1
W y ,e
1036.67 12.40 23.87
1250.02kN / m 2 ;
1
0.17
0.17
1036.67 12.40 23.87
969.19kN / m 2 ;
1
0.17 0.17
1036.67 12.40 23.87
1104.14kN / m 2 ;
1
0.17
0.17
1036.67 12.40 23.87
823.31kN / m 2 ;
1
0.17 0.17
N ef ,1 N max G med lc bc H f H 1027.76 1.35 22 11 (08 0.5)
1036.67 kN;
Ac lc bc 11 1m 2 ;
M xef ,1 M x Vx ( H f H ) 4.83 25.25 (0.8 0.50) 12.40kN;
M y ,ef ,1 M y V y ( H f H ) 22.44 4.79 (0.8 0.50) 23.87kN;
2
l bc 13
Wxc c
0.17 m 3 ;
6
6
[127]
Proiect de diploma
W yc
lc bc
13
Wxc 0.17 m 3 ;
6
6
l2
l2
M a ,a bc P0 x P1 P0 x
2
3
0.275 2
0.275 2
1 1132.67
(1250.02 1132.67)
45.77 kNm;
2
3
P0 P4 lc l x
;
P1 P4
lc
P0
lc l x P1 P4 P
lc
(1 0.275) (1250.02 823.31)

823.31 1132.67kN / m 2 ;
1
lc l st 1 0.45
0.275m;
2
2
b l
0.8 0.45
l y c st
l x 0.275m;
2
2
lx
M b ,b
P1 P2 l y
1250.02 969.19 0.275 2
lc
41.95kNm;
2
2
2
2
Prescriptii de armare.
Beton: C16/20
Armatura:PC52 (max 14)=S355( 6 14)
Cnom Cmin ctol 40 10 50mm;

d x hc C nom
300 50 5 245mm;
2
10mm;
d y d x 245 10 235mm;
Procent minim de armare :

0.075
0.075
Asx,min
lc d x
1000 245 183.75mm 2 1.83cm 2 ;
100
100
0.075
0.075
Asy,min
bc d y
1000 235 183.75mm 2 1.83cm 2 ;
100
100
M a ,a
lc d x2 f cd
45.77 10 6
0.07;
1000 245 2 10.67
[128]
Proiect de diploma
x 0.0726;
Asx x lc d x
f cd
10,67
0.0726 1000 245
614.19mm 2 6.14cm 2 ;
f yd
309
Asx,ef 6.16cm 2 414;
M b ,b
2
bc d y f cd
41.95 10 6
0.07;
1000 235 2 10.67
y 0.0726;
Asy y bc d y
f cd
10.67
0.0726 1000 235
589.12mm 2 5.89cm 2 ;
f yd
309
Asy,ef 6.16cm 2 414;
[129]
Proiect de diploma
Calculul Scarii
Evaluarea incarcarilor:
Incarcari pe podest:
a) Permanente:
477.5daN/m2= 4.775 kN/m2
b) Utile:
300daN/m2= 3.00 kN/m2
Vom nota totalitatea incarcarilor pe podest cu q1, avand valoarea de
q1 4.775 1.35 3.00 1.5 10.94kN / m 2 .
Incarcari pe rampa:
a) Permanente:
658.5 daN/m2= 6.585 kN/m2
b) Utile:
300 daN/m2= 3.00 kN/m2
Vom nota incarcarile de pe rampe cu q2, avand valoarea
q 2 6.585 1.35 3.00 1.5 13.38kN / m 2
q2 cos 33o 11.22kN / m 2

Prezentarea modelului de calcul
Schema statica utilizata pentru calculul momentelor incovoietoare in scara din beton
armat este o grinda franta actionata pe zonele de rampa si podest de incarcarile specific calculate
anterior, q1 si q2. Calculul static s- a efectuat cu ajutorul programului de calcul structural ETABS
9.6.0.
Dimensiunile scarii sunt prezentate in fi gura de mai jos:
[130]
Proiect de diploma
Dimensionarea armaturilor longitudinale la momentul incovoietor

Momentele incovoietoare de proiectare pentru grinzi se obtin din infasuratoarea din
programul ETABS 9.6.0.
cnom = cmin + ctol ;
cnom = cmin + ctol = 15 + 10 = 25 mm ;
Inaltimea activa de placa pentru armatura de rezistenta:
d h f cnom / 2;
d 150 25 14 / 2 118mm;
Dimensionare armatura superioara:
Mreazem = 28.90 kNm;
M podest
b d 2 f cd
28.90 10 6
0.12;
1200 118 2 13.33
= 0.1282;
As b d
f cd
f yd
0.1282 1200 118
10
[131]
10
13.33
783.11mm2
309
As,eff =785 mm2 => 10
Proiect de diploma
Dimensionare armatura inferioara:
Mcamp= 14.27 kNm;
M rampa
b d 2 f cd
14.27 10 6
0.064
1200 118 2 13.33
= 0.0673;
As b d
f cd
f yd
0.0673 1200 118
10
As,eff =503mm2 =>
Pe latura scurta se dispune armatura de repartitie
[132]
13.33
411.10mm 2
309
8/10.
8/10
Proiect de diploma
CALCULUL PRIVIND PERFORMANA ENERGETIC A CLDIRII

A.1 Determinarea ariei anvelopei cldirii
Perei exteriori:
f . perimetru pe faa interioar a nivelului( ssubsol , p parter , eetaj)

n
P
f . =3.15+ 0.20+2.40+0.10+1.50+ 0.30+2.50+0.30+1.50+ 0.10+2.40+0.20+3.15+ 4.575+0.20+2.05+ 0.20

p
P
f . =3.15+ 0.20+2.40+0.10+1.50+ 0.30+2.50+0.30+1.50+ 0.10+2.40+0.20+3.15+ 4.575+0.20+2.05+ 0.20

P e 1
f . =3.15+ 0.20+2.40+0.10+1.50+ 0.30+2.50+0.30+1.50+ 0.10+2.40+0.20+3.15+ 4.575+0.20+2.05+ 0.20
P e 2
e3
P f .i nt =3.15+0.20+2.40+0.10+ 1.50+0.30+2.50+0.30+ 1.50+ 0.10+2.40+0.20+3.15+ 4.575+0.20+ 2.05+ 0.2
f . =3.15+ 0.20+2.40+0.10+1.50+ 0.30+2.50+0.30+1.50+ 0.10+2.40+0.20+3.15+ 4.575+0.20+2.05+ 0.20
P e 4
2
f . hniv =32.73.01=92.42 m
f . =P p
Ap
f . hniv =32.73.01=92.42 m2
f . =Pe
A e 1
f . hniv =32.73.01=92.42 m2
f . =Pe
A e 2
f . hniv =32.73.01=92.42 m2
f . =Pe
A e 3
2
f . hniv =32.73.01=92.42 m
f . =Pe
A e 4
f . ariatotal a pereilor exteriori
At
[133]
Proiect de diploma
A nf . =92.42+92.42+ 92.42+ 92.42+ 92.42=462.1m2

3
f . =
k=1
Perei exteriori zon vitrat
Orientare cardinal nord:

Z v N = (51.44+ 21.08 )5=46.8 m2
Orientare cardinal sud:
Z v S=( 41.44+21.08+3.96 )5=59.4 m2
Orientare cardinal est:
Z v E= (21.44+20.25 )5=16.9 m2
Orientare cardinal vest:
v
2
Z V =( 21.44 +20.25 )5=16.9 m
Total zon vitrat:

Z
v
Tot
= Z
k=1
orientare
N
=46.8+59.4 +16.9+16.9=140 m
Perei exteriori, zon opac
f . Z v Tot =462.1140=322.1 m2
A t P .e . z .o =A t
Planeu de pod
A Pl, pod =265.22 m 2
Plac pe sol
[134]
Proiect de diploma
A Pl, sol =265.22 m
Arie total anvelop - A t anv .

A
t
anv .
=A
t
P .e . z .o
+Z
v
Tot
+ A Pl , pod + A Pl ,sol =322.1+140+265.22+265.22=962.54 m
A.2 Volumul nclzit al cldirii
Planeu peste subsol
V 1=265.223.01=798.31 m3
Planeu de pod
V 2=265.223.01=798.31 m3
V =V 1 +V 2=1596.62 m3
A.3 Determinarea rezistenei termice unidirecionale (Ref )
Perei exteriori. Elemente generale de calcul

Relaia general de calcul este:
'
R min =R si + Rs + R se
Valoarea normat a rezistenei termice corectate
nr. 2531 al MDRT din decembrie 2010
[135]
R' min =1,80
Km3
W
conform Ordinului
Proiect de diploma
d 1 -protecia termoizolaiei
d 2 -termoizolaia de grosime x
d 3 -perete zidrie de crmid cu goluri
verticale
d 4 -tencuial interioar mortar ciment de
grosime 0,02m
Rs =
d1 d 2 d 3 d 4
+ + +
1 2 3 4
Condiia de eficien termic este ca
R' ef R ' min
A.4 Predimensionarea grosimii termoizolaiei

R' ef R' min
Km
R ef =1,80
W
'
R' ef =rR ef
r- (0.550.80)
Se adopt r=0.70
1.80=0.65Ref
1.80
=2.76
0.70
d d d d
Ref =R si + 1 + 2 + 3 + 4 +Rse
1 2 3 4
Ref =
2.76=0.125+
0.01
x
0.30 0.02
+
+
+
+ 0.042
0.93 0.042 0.75 0.87
[136]
2.760.60=
Proiect de diploma
x
0.042
x=0.090
Se adopt o grosime a termoizolaiei egal cu 0,10 m, respectiv 10 cm
Ref =R si +
d1 d2 d3 d4
+ + + +Rse
1 2 3 4
Ref =0,125+
0,01 0,1 0,30 0,02

+
+
+
+0,042
0,93 0,042 0,75 0,87
Km
Ref =2.939
W
R' ef =rR ef
R' ef =0.652.939=1.91
Km
W
Planeu de pod
A.5 Elemente generale de calcul
d 1 -tencuial mortar ciment, grosime

g=0,01m
d 2 - plac beton armat, grosime g=0,14m x
d 3 -vata minerala, grosim g= x cm
d 4 -sapa g=0.04m
[137]
Proiect de diploma
R' ef R' min

Km 3
R' ef =5
W
R' ef =rR ef
r- (0.550.80)
Se adopt r=0.70
5=0.7R ef
3
5
Km
Ref =
=7.14
0.7
W
d1 d2 d3 d4
+ + + + R se
1 2 3 4
Km3
Rse =0.084
W
Ref =R si +
[138]
Rsi =0.125
Proiect de diploma
Km3
W
7.14=0.125+
0.01
x
0.14 0.04
+
+
+
+ 0.084
0.87 0.042 1.74 0.93
7.140.338=
x
0.044
x=0.285
Se adopt o grosime a termoizolaiei egal cu 0.30 m, respectiv 30 cm
Ref =0,125+
0,01 0,30 0,13 0.04

+
+
+
+0,084
0.87 0,044 1.74 0,93
Km3
Ref =7.48
W
A.5 Determinarea rezistenei termice unidirecionale pentru plac pe sol

1
d d +( zf ) d p 2
R1= + + p 1
+
6
p1
d
p2
1
d a 3b d p 2
R1= + +
+
+
6
d
p1 d
p1
p2
d=f =d 1+ d 2+ d3 + d 4 +d 5
d d d d d d
= 1+ 2 + 3 + 4+ 5
1 2 3 4 5
d 1 pardoseal gresie g=2 cm
pond ( gresie+adeziv )=
2,03+0,93
W
=1,48
2
mK
d 2strat suport pardoseal i protecie termoizolaie , ap dinmortar de ciment g=4 cm

W
=0,93
mK
[139]
Proiect de diploma
d 3strat de termoizolaie vata minerala g=10 cm

W
=0,044
mK
d 4 plac de beton armat g=14 cm
W
=1,74
mK
d 5strat pietri de evitare a capilaritii g=10 cm
=0,7
W
mK
1 d d d d d d +( zf ) d p 2
R 1= + 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + p 1
+
6 1 2 3 4 5
p1
d
p2
Unde:
z nlimea de la faa superioar a pardoselii, la CTS (cota terenului sistematizat)
f =d 1 +d 2 +d 3 +d 4 + d5 =0.39
1 0.02 0.04 0.10 0.14 0.10 3+(2.100.39) 4
R 1= +
+
+
+
+
+
+
6 1.48 0.93 0.044 1.74 0.70
2
4
R1=5.98
Km2
W
A.6 Rezistena termic unidirecional pentru zon vitrat
Ferestra tripl, cu dou foi de geam i un geam termoizolant
Pentru ui de intrare
R=0,43
Km
W
BIBLIOGRAFIE
[140]
Km2
R=0,69
W
Proiect de diploma
HGR 766/1977 Pentru stabilirea categoriei de importan a cldirii (A, B, C, D)

P100 1/2013 Clasa de importan
Pentru aciunea focului :
SR EN 199112/2004 ; SR EN 199112 / N.A / 2006
Aciunei asupra structurilor expuse la foc :
P118/1999 - Normativ de sigurana la foc a construciilor
Pentru aciuni, definiii, reguli si gruparea aciunilor este nevoie de :
SR EN 1990/august 2004, SR EN 1990/NA/octombrie 2006
CRO 2005 Bazele proiectrii structurilor
Pentru valoarea caracteristic a ncrcrii din procesul de exploatare si greutii specifice pentru
ncrcri permanente:
SR EN 1991-1/august 2004 ; SR EN 1991-1-1/N.A/octombrie 2006 Aciuni asupra
construciilor - Aciuni generale
Aciunea zpezii asupra construciilor ;
SR EN 1991-1-3/MARTIE 2005; SR EN 1991-1-3/NA/septembrie 2006 ncrcrile date de
zapada
CR 1-1-3/2012 Cod de proiectare in evaluarea aciunilor asupra construciilor
Aciunea vntului asupra construciilor ;
SR EN 1991-1-4/octomrbie 2006; SR EN 1991-1-4/NA Aciuni ale vntului
CR-1-4-2012 : Cod de proiectare.Aciunile vntului
Pentru structuri din beton :
SR EN 1992-1-1/2006 Proiectarea structurilor din beton
SR EN 1992-1-1/N.B Proiectarea structurilor din beton Anex naionala
Proiectarea structurilor din beton dupa SR EN 1992-1-1/2006 autori : Zoltan Chis, Traian One
Editat : 2008
[141]
Proiect de diploma
Pentru aciune seismica :

SR EN 1991-1/mai 2006 Proiectarea structurilor pentru rezistena la cutremur
SR EN 1991-1/N.A Proiectarea structurilor pentru rezistena la cutremur Anexa naionala
P100-1/2013 Cod de proiectare antiseismica
Pentru fundaii :
SR EN 1997-1-2004 Proiectarea geotehnic, reguli generale
SR EN-1997-1-2004/N.B/2008 Proiectarea geotehnic Anexa naionala
SR EN 1997-2-2007 Proiectarea geotehnic, investigarea si ncercarea terenului
SR EN 1997-2-2007/N.P/2009 Proiectarea geotehnic,investigarea si nceracrea terenului Anexa Naionala
N.P 112/2014 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa
STAS 3300/2-1985 Calculul terenului de undare in cazul fundrii directe
Carti:
Grinzi continue prof. Ing Constantin Avram; editura Tehnica Bucuresti
Proiectarea structurilor din beton-Zoltan Kiss, Traian Onet; editura Abel
Manual pentru proiectarea placilor plane dreptughiulare din beton armat-prof. dc. Ing. Anton
Ionescu
[142]

Licenta Constructii P+4E

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Licenta Constructii P+4E

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Universitatea Transilvania Brasov

Memoriu tehnic de arhitectur...............................................................................6

Memoriu tehnic de rezisten.................................................................................14

Fisa tehnica de turnare a betonului.........................................................................33

Plan parter..... A01

Plan etaj2 .......................... A03

Fatada posterioara.. A05

Fatada laterala dreaptaA06

Fatada laterala stanga..A07

Seciune A-A . A08

Seciune B-B................... A09

Plan organizare de santierA11

Plan cofraj planeu nivel curent...................R01

Plan armare planeu nivel curent R02

Plan armare si cofrare grinda longitudinala.....R03

Plan armare si cofrare grinda transversala...............R04

Plan armare stalp marginal .....................R05

Plan armare stalp central ............................................R06

Plan fundatii .......R07

Plan armare scaraR09

Date generale de conformare a cldirii:

Terenul de fundare n conformitate cu studiul geotehnic executat pe amplasament rezult

Cota de fundare a fost stabilit la 1.10m

Fundaiile au talpa ncastrasta n terenul bun de fundare minimum 20 cm

Proiectantul studiului geotehnic va fi chemat pe antier dup sparea gropilor de fundare

Constructorul va executa obligatoriu epuizmente n cazul n care apar ape de infiltraie

MEMORIU TEHNIC DE ARHITECTURA

Date de recunoastere a documentatiei

Bloc de locuit GIOCONDA P+4E

FACULTATEA DE CONSTRUCTII BRASOV

STUDENT : POTIRNICHE ANDREI

numar de apartamente la etajul 1 : 4

numar de apartamente la etajul 2 : 4

numar de apartamente la etajul 3 : 4

numar de apartamente la etajul 4 : 4

suprafata teren: 450 m2

suprafata construita: 285.2 m2

latimea constructiei: 15.50 m

lungimea constructiei: 18.4 m

inaltimea unui nivel: 3.15 m

cota teren amenajat: - 0.15 m

Hol+ Casa Scarii : 25.75 m2

Hol+ Casa Scarii : 25.75 m2

Hol+ Casa Scarii : 25.75 m2

Hol+ Casa Scarii : 25.75 m2

Hol+ Casa Scarii : 25.75 m2

pardoseli - gresie in grupuri sanitare, holuri, bucatarii; parchet in camere

tamplarie din aluminiu cu rupere de punte termica, si geam termopan

Indeplinirea cerintelor de calitate

Cerintele de calitate sunt stabilite conform Legii nr.10/ 1995

Refacerea si protectia mediului

prin amplasarea noii constructii se va evita perturbarea vecinilor si taierea de arbori;

a fost termoizolata corespunzator, pentru a asigura eficienta consumului

Organizarea de santier si masuri de protectie

incintei detinute de titular.

MEMORIU TEHNIC DE REZISTENA

BLOC DE LOCUINTE GIOCONDA P+4E

STUDENT : POTIRNICHE ANDREI

BRASOV, JUDETUL BRASOV

Prin funciunea sa de bloc de locuinte construcia se ncadreaza din punct de vedere al

caracteristici obisnuite, care nu implica riscuri majore pentru societate si natura.

teritoriului din punct de vedere al perioadelor de control (colt) a

spectrului de raspuns n zona cu Tc=0.7 sec

c). ncadrarea din punct de vedere al inarcrii date de zpad.