ANESTEZIETERAPIEINTENSIVA

( A.T.I.)
1

ANESTEZIE-TERAPIE- INTENSIVA
( A.T.I.)
DEFINITIE : Este o metoda medicala cu ajutorul caruia se obtine pierderea temporala a
sensibilitati dureroase, gratie unor reacti complet reversibile, prin administrarea
unor substante chimice sau aplicarea unor agenti fizici.
Exista mai multe metode de anestezie care se pot folosi in functie de felul interventiei chirurgicale,
de starea generala a pacientului. Acestea sunt :
- anestezia generala ;
- anestezia rahidiana;
- anestezia peridurala;
- anestezia locala.
ANESTEZIA GENERALA:
Prin acesteia se realizeaza urmatoarele :
- Analgezice adica durerea este suportata pentru perioada de timp dorita;
- Hipnoza cand pacientul doarme;
- Relaxare musculara;
- Efect antisoc , adica oprirea factorilor nocivi, traumatici care pornesc de la
organele pe care se opereaza de ajunge la sistemul nervos si de a declansa soc
traumatic. Anestezia generala poate fi obtinuta pe 4 cai :
a. calea respiratorie ( inhalatie);
b. calea intravenoasa;
c. calea intramusculara;
d. calea intrarectala.
a. CALEA RESPIRATORIE se grupeaza in 2 categori :
- anestezice volative : eter dietilic, pentranol;
- anestezice gazoase : protoxidul;
b. CALEA INTRAVENOASA:
- barbiturice;
- nebarbiturice , amandoua se administreaza lent, ex: pentalonul.
RAHIANESTEZIA :
Se realizeaza prin introducerea unui anestezic intrarahidian, cea ce duce la paralizia musculara
( temporala, reversibila) si abolirea sensibilitati la nivelul locului, dedesubtul acesteia. Se foloseste

ca anestezic , novocaina concentratie 8%, xilina 2%. Se introduce 1,5-3 ml de substanta in functie
de durata, greutatea pacientului a interventiei chirurgicale . se face in pozitie sezand, rar dorsal.
Bolnavi sunt supravegheati mereu, perfuzati in timpul operatiei pentru a mentine in limite normale
constantele biologice. Se controleaza T.A. pulsul, respiratile/ minut, faciesul, culoarea
extremitatilor, starea generala a pacientului. Inainte de aplicarea rahianesteziei bolnavul nu
mananca nimic, cu 2-3 h inainte se administreaza o clisma.
ANESTEZIA PERIDURALA :
Se obtine prin injectarea substantei anestezice in spatiu peridural. Se face cu acelasi anestezic ca la
si rahinestezie, si se administreaza oxigen prin sonda nazala. Ea este bine suportata si de persoanele
cu tulburari importante, cardiace, respiratori, renale.
ANESTEZIA LOCALA- este metoda prin care se anestezieaza numai regiunea pe care urmeaza a
se efectua operatia. Este bine tolerata, prezinta risc mic anestezic. Se
realizeaza prin :
- Badijonare - anestezia mucoaselor in orl, oftalmologie, se utilizeaza cocaina
5-10%;
Instilati - cu ajutorul unui pulverizator pe mucoase cu cocaina;
Infiltratie - se foloseste novocaina, procaina , concentrati 0,5-1 gr % cu testare intradermica
inainte de injectare. Xilina are actiune mai puternica.
Accidentele aneseziei locale :
Au ca manifestari clinice :
- respiratie frecventa superficiala;
- tulburari care pot sfarsi cu stop respirator;
- scaderea tensiuni arteriale, agitatie, somnolenta, convulsi.
In caz de accident se administreaza oxigen , tonicardiace, diazepan, solutie de perfuzie . se face
respiratie artificiala, masaj cardiac.

Ingrijiri specifice acordate pacientilor aflati in

serviciul de terapie intensiva ( S.T.I.)
Pacientul in stare grava necesita o urmarire permanenta , tratament sustinut. Pentru acestea
prezinta dezechilibre functionale grave sunt monotorizate, ingrijiti in serviciul de terapie intensiva (
STI) , unde exista posibilitati de tehnci speciale cu aparaturi performante in STI se interneaza
pacienti indiferent de specialitatea de care apartine pentruca problemele de echilibrare functionala

sunt indentice la pacienti cardiaci, renali, hepatici, neurologici, intoxicati, traumatizati cu

dezechilibru hidroelectrolitic, in stare de soc chirurgical. Obiectivul major in ingrijirea acestora
pacientul este sustinerea functilor vitale. A.m. din serviciul de terapie intensiva trebuie sa
cunoasca :
- tehnicile curente din toate specialitatile ;
- tehnicile de specialitate : resuscitare , masaj cardiac, respiratie artificiala,
intubatie
orofaringiana si traheala, dezobstruarea cailor respiratori superioare ,
monotorizare, EKG, aerosoli, oxigeno-terapie;
- masuri de urgenta;
- ingrijirea pacinetului imobilizati;
- sa cunoasca manevrarea unor aparate complexe care se afla in dotarea
compartimentului serviciului de terapie intensiva: aparate de ventilatie
artificiala, truse de cateterism venos, sonde vezicale, sonde de intubatie
digestiva, laringoscop, defibrilatoare. Aceste aparate trebuie sa fie mereu n stare
de functionalitte, de asemenea este obligatoriu ca in T.I. sa existe o rezerva de
perfuzi perfuzabile: glucoza 5%, ser fiziologic, solutie de bicarbonat, natriu
clor, manitol 10-20%
Foaia de observatie :
Primirea pacientilor in STI trebuie facuta operativ fara pierderi de timp, cu probleme
administrative, se face aprecierea rapida a functilor vitale, se observa pacientul prin implicarea
organelor de simt (vaz, miros, atingere) si simptome astfel : fata trista, suferinda, agitatie,
adinamie, coloratia pigmentului eruptia tegumentelor, intonatia voci, gemete, plangeri, caldura. Se
mai aprecieaza starea de constienta, obezitate, nutritie, deshidratare, mobilitate. Pacienti care sunt
in TI sunt mobilizati la pat :
- Fie din cauza unei stari patologice care face imposibila miscarea;
- Fie ca o masura preventiva fata de unele complicati;
- Fie ca o masura terapeutica.
Problemele posibile la pacientul din S.T.I.
1. Respiratie ineficenta
a. Obstructia cailor aeriene superioare ( C.A.S.)
In sindromul de obstructie a C.A.S. sunt prezente semnele clinice ale hipoxiei ex : respiratie
superficiala zgomotoasa cu tiraj costal si supraclavicular; stare de agitatie extrema cu senzatie de
moarte iminenta, globi oculari ex ( oftalmici, transpiratie rece, cianoza, tahicardie initila apoi
bradicardie, urmata de un stop cardiac respirator, mitriaza( dilatarea pupilelor ).
b. Alterarea functionalitati centrului respirator: cefalee, vertij, tulburari
vizuale, psihice, vegetative;
4

c. Modificarea integritati cutiei toracice : durere, cianoza, asimetria celor 2

hemitorace in miscarile respiratori;
d. Unele colecti patologice pleurale ( pneumotorax): limitarea miscarilor
respiratori, tiraj intercostal, inspirator, cianoza dispnee cu ortopnee. In cazul
respiratiei ineficente pot aparea 3 tipuri de dispnee :
e. dispnee de tip chyne-stokes: hemoragi cerebrale, insuficenta circulatorie;
f. dispnee de tip kosmaul : coma diabetica, agonie ;
g. dispnee de tip biot = sunt miscari respiratori ritmice dar despartite prin pauze
mai lungi de 10-30 secunde meningite, stare comatoasa.
2. Circulatie inadecvata
a. Apare in stare de soc si in insuficenta circulatorie periferica .
Indiferent de cauza in stare de soc se instaleaza o perturbare a circulatiei si a proceselor
metabolice la nivelul tesuturilor . pacientul sta in decubit dorsal inert, somnolent, indiferent sau
agitat. Prezinta facies palid cu privire in gol, tegumente reci, palide uneori cianotice, acoperite cu
transpirati, vascoase si reci. Ochi incercanati, inflamati in orbite, cianoza unghilor , tahicardie
peste 100 batai/minut, hipotensiune arteriala, polipnee artificiala, dispnee cu tahipnee si batai ale
nasului. Oligure pana la anurie. Venele periferice sunt colabate, abdomen metrolizat, agitatie ,
abnubilare, coma din cauza hipoxiei cerebrale;
b. Legat de hipovolemie post hemoragica .
Problemele pacientului : paloare, ameteli , bajituri in ureche, lipotimie, extremitati reci, sete
intensa, gura uscata, puls acelerat 100-120 batai/minut, T.A. scazuta, respiratie accelerata,
superficiala. Hipovolemie = scaderea cantitati de lichid din organism
c. Legat de hipovolemie prin deshidratare .
Problemele pacientului : facies palid, ochi in orbite, tegumentul si masele musculare sunt
hipotone si faciesu prezinta uscaciune a pieli, mucus si sete;
d. Legat de tulburari de ritm ventricular. Amintator de viata:
Problemele pacientului : extrasistole ventriculare cuplate, tahicardie ventriculara paroxista,
fibrilatie ventriculara cu frecventa 300-400 impulsuri/minut, batai neregulate.
3. Alimentatie inadecvata prin deficit .
a. Legat de aport insuficent , de factori nutritivi: calitativ-cantitativ,apare
anorexia, pierderi in greutate, consum redus de alimente, slabiciune;
b. Legat de lipsa refluxului de deglutitie .
Problemele pacientului : alterarea , pierderea totala a functilor vegetative;

c. Din cauza varsaturilor incoercibile : varsaturi alimentare, biliare, mucozitati,

hemateneza ( sange in voma).
4. Administrarea inadecvata prin surplus .
Legat de raport in exces : probleme pacientului hidratarea;
5. Mobilitatea partiala- totala .
Problemele pacientului : coma slabiciune, lesin , deficit al fortei musculare ( paralizi,
hemiplagi );
6. Alterarea stari de constinta afectarea SNC prin intoxicati, traumatism cranian
cerebral, dezechilibru hidric.
Problemele pacientului : coma, delir,confuzie , agitatie, apatie, deficultatea de a
intelege, dezorientare in timp si spatiu.
7. Eliminare inadecvata in exces- este cauzata de varsaturi, diaree,poliurie, eliminari
patologice, hematurie, melana, supurate;
8. Eliminarea deficitara- cauzata de oligurie, constipatie;
9. Hipersomnie din cauza epuizari, a unor afectiuni organice cerebrale, dezechilibru,
sau din cauza efectului terapeutic al medicamentelor care duc la prelungirea duratei
profunzimei somnului;
10. Insomnie din cauza anxietati, durere, ambianta inadecvata, apar: insuficente de
somn, trezire frecventa;
11.Hipertermie : din cauza agitatiei psihomotori sau din cauza stari de inconstienta,
duce la atingerea integritati fizice;
12.Hipotermie : din cauza insuficentei circulatori periferice ( soc) sau supunere la
interperi ( frig);
13.Risc de accidente : din cauza agitatiei psihomotori sau din cauza stari de inconstienta
duc la atingerea integritati fizice;
14.Comunicare inadecvata legata de modificarea stari de constienta: nu comunica
verbal, dar reactioneaza la stimuli nervosi, manghiere, afectivitate;
15.Depresia legata de deficultatea de a se adapta boli : apare apatie, tristete, idei
pesimiste;
16.Lipsa de acces la asistenta spirituala ( frustrari) legata de incapacitatea de a
participa la activitate religioasa. Problemele pacientului : dorinta de a fi vizitat de un
preot, preocupare pentru asistenta religioasa.
Obiective vizeaza :
- Sustinerea , restabilirea functilor biologice afectate ( cardio circulatori ,
excretori, metabolice, hidroelectrolitice);
6

Asigurarea unui aport caloric crescut;

Punerea in repaus a tubului digestiv ( HDS);
Combaterea hipovolemiei;
Imobilizare la pat;
Asigurarea cantitatilor de monotorizare, ingrijire a pacientilor imobilizati;
Mentinerea diurezei prin monotorizarea permanenta prin sonda;
Linistea pacientului;
Combateea hiper si hipotermiei;
Indentificarea cauzelor care ar putea determina complicatia si prevenirea
complicatilor.

Interventile asistentei :
Se fac in functie de particularitatile , cazului aflat in ingrijire si in functie de prioritati;
Asistenta :
- Permeabilizeaza caile respiratori : aspira secretile cavitatilor nazale si secretile
traheobronsice cu sonda de aspiratie. Plaseaza pipeta Guedel intre arcadele
dentare;
- Asigura posibilitatile de administrare a oxigenului si de eliminare a dioxidului
de carbon. Sonda de oxigen poate fi plasata in pipa Guedel sau la nivelul
nasofaringian;
- Sustine functia ventilatoare ( cu balon Ruben);
- Pozitionarea pacientului in decubit dorsal sau lateral avand degajate caile
aeriene;
- Supravegheaza comportamentul pacientului;
- Urmareste starea de constinta de cianoza, agitatie, sughit, noteaza in F.O. ;
- Protejeaza pacientul comatos sau agitat psihomotor de traumatisme;
- Se autoprotejeaza pe sine in timpul perioadelor de agitatie ale pacientilor;
- Cateterizeaza o vena pentru tratamentul medicamentos de intretinere;
- Supravegheaza ritmul perfuzilor in functie de bilantul ingesta excreta pentru
evitarea hiperhidratari;
- Observa reactile pacientului : orce reactie susceptibila de a fi provocata de
medicamentele injectate impune intreruperea perfuziei si schimbarea flaconului
respectiv cu un flacon de ser fiziologic sau glucoza 5% , apoi se anunta
medicul;
- Efectueaza tratamentul medicamentos indicat;
- Intocmeste programe, orare de masurare a temperaturi, puls, TA, frecventa
respiratorie, monotorizeaza prin EKG, EEG, modificarea parametrilor de
functionalitate a constantelor monotorizate, declanseaza sistemele de alarma;
- Monotorizeaza bilantul zilnic, masurarea exacta a diurezei, pierderilor
constantelor care intra in calculul bilantelor;
7

- Recolteaza probele de laborator indicate : setul uzual zilnic: hemoleucograma

( HLG) uree sanguina, urinara, ionograma, determina acidul bazic, glicemie,
sumar urina;
- Asigura ingrijiri generale pacientilor imobilizati : schimba pozitia, previne
escarele, etc;
- Asigura alimentatia parenterala, sonda gastrica;
- Asigura tranzitul intestinal ( clisma);
- Observa orce schimbare in evolutia pacientului si in cazul aparitiei unui
accident, complicati anunta medicul.

Pregatirea preoperatori si ingrijirea postoperatorie

Pregatirea preoperatorie cuprinde :
I. Pregatirea fizica si psihica a pacientului;
II. Pregatirea generala
a. Bilantul clinic;
b. Bilantul paraclinic;
III . Ingrijirea pentru operatie ingrijiri preoperatori:
Scop :
- Pregatirea pacientului inaintea interventiei chirurgicale pentru prevenirea
postoperatori ;
- Neutralizarea surselor de suprainfectie care au la origine la nivelul pieli
( incizie) sau la distanta ex : nosofaingian sau vezica urinara;
- Reducerea posibilitatilor de contaminare ale pieli prin utilizarea de antiseptice;
- Depistarea, semnalarea unor leziuni cutanate, infecti sau urinare recent
vindecate, paraziti externi sau posibilitati dee alergie.
I. Pregatirea fizica, psihica a pacientului :
1. In sectia de chirurgie li se asigura confort fizic, psihic. Pacienti internati sunt
agitati si inhibati de teama interventiei chirurgicale, de durere, de moarte, de acea
a.m. trebuie sa inlature starea de anxietate in care se gaseste pacientul inainte de
oeratie, explicandui ce se va intampla cu el in timpul transportului si i sala de
preanestezie, cum va fi asezat pe masa de operatie si sa-l asigure ca va fi insotit si
ajutat. A.m. trebuie sa aive un comportament care sa inspire incredere pacientului.
II. Pregatirea generala A. Bilantul clinic :
* Bilantul clinic general, a.m. are obligatia :

- Sa observe si sa consemneze aspectul general al pacientului, inaltimea, greutate,

varsta aparenta, reala, aspectul pieli , tinuta, faciesul, mersul, starea psihica;
- Sa urmareasca necesitatile pacientului si manifestarile de dependenta generate
de nesatisfacere nevoilor;
- Sa ia cunostinta de starea globala in care se afla pacientul, remarcand detalile
importante, schimbarile care apar in evolutia lui utile pentru explorarea
preoperatorie;
- Sa culeaga date de la familia pacientului si de la pacient cu atentie si
miniozitate pentru a nu scapa probleme importante si pentru a face o evaluare
corecta a lor . Toate datele privind starea generala a pacientului si evolutia boli
acestuia se noteaza in F.O. precum si planul de ingrijire pentru a obtine un
tablou clinic exact;

* Culegerea de date privind antecedentele pacientului :

a. Familiale :
Daca in familie au fost bolnavi cu diabet, neoplasme, tuberculoza, hipertensiune
arteriala, cardiopati;
b. Date chirurgicale :
Daca a mai suferit alteinterventi , daca au avut interventie buna, daca au avut
obligatie.
C . Date chirurgicale :
Se vor nota bolile care au influenta asupra anesteziei , interventiei;
Daca au avut afectiuni cardiace cronice, epilepsie;
* Urmarirea si masurarea functilor vitale, si vegetative :
Se va urmari , masura, si nota T.A. , puls, respiratie, temperatura, diureza, scaun.
* Examenul clinic pe aparate:
Este efectuat de medic prin inspectie, palpare percutie, ascultatie.

Pregatirea generala B. Bilantul clinic :

Bilantul paraclinic - completeaza examenul clinic prin :
Examenul de rutina examen de laborator obligatoriu inaintea
interventilor chirurgicale indiferent de timpul avut la dispozitie pentru
pregatirea si indiferent de starea generala a pacientului : TS, TC,
determinarea grupei sanguine, hematocrit, glicemie, uree sanguina;
9

Examene complete - ionograma, VSH, EAB ( echilibru acido

bazic), probe de disproteine, proteinemie, transaminaze , examen de
retina, EKG, radiografie sau radioscopie, coalucograma;
Examene speciale sunt in functie de aparatul sau organul pe care se
intervine :
a. Eploararea aparatului respiorator :
- radiografie, radioscopie pulmonara;
- bronhografie , tomografie;
- examenul sputei: bronhoscopia, exploararea functiei pulmonare;
b. exploararea aparatului cardiovascular :
- Pobe de efort , EKG, si foniocardiograma;
- Oscilometrie si oscilografie;
- Examenul fundului de ochi;
- Examenul radiologic, examenul arteriografie, angiocardiografie si
flebiografie;
- Exploarari izotopice, cateterism cardiac, recoltari de sange pentru
colesterol si lipemie;
c. Eplorarea tubului digestiv :
- Exmenul radiologic :
1. Cu substante de contrast si avem : esofag baritat, tranzit baritat, irigografie;
2. Fara substanta de contrast : esofagoscopie, gastroscopie , duodenaloscopie,
colonoscopie, rectoscopie, anuscopie
- chimist gastric : tubaj duodenal, examen materi fecale , examenul
cu izotopi radioactivi , tomografie;
d. Examenul functiei hepatice :
- exploararea functiei excretoare biliae : tubaj duodenal, recoltari de
sange pentru colesterol;
- exploararea functiei de coagulare : fibrinogen si coalocograma
completa;
- exploararea functiei metabolice : electroforeza, dozarea de proteine,
probe de disproitenemie, lipide, colesterol, glicemie;
- exploararea pancreasului : scintigrafie, arterografie selectiva
pancreatica, duodenoscopie, tubaj duodenal ( tesutul secretiei) ,
pancreatografie;
e. exploararea functiei renale :

10

Examenul de urina complet, ADDIS, urocultura;

Examen de sange : uree, acid uric, creatinina, ionograma, EAB;
Examene radiologice : urografie, citografie, pielografie;
Examene izotopice : scintigrama renala, renograma izotopica;

III. Pregatirea pentru operatie : - se face in functie de timpul avut la dispozitie,

starea generala a pacientului
A. Timp suficent pacientului independent :
In ziua precedenta :
repaus;
regim alimentar usor digerabil, consum de lichide pentru mentinerea
T.A. , dezintoxicare, marirea diurezei , diminuarea setei postoperatori,
diminuarea acidozei postoperatori;
Alte pregatiri pentru investigati specifice :

In seara zilei precedente :

Pregatirea pieli :
- Dupa clisma evacuatoare se fac : Baie generala , dus, inclusiv
spalatul parului , se limpezeste se usuca;
- Se verifica regiunea inghinala, ombilicul, axila, spatile
interdigitale, unghi scurte, fara oja, toaleta buco nazala;
- Ras cat mai aproape de momentul interventiei pentru a evita
proliferarea germenlor la nivelul excoriatilor cutanate. Se rade larg
in functie de zona cu aparat de ras propriu sau crema depilatoare. Se
badijoneaz cu alcool, alte soluti antiseptice colorate, se aplica
pansament antiseptic uscat.
B. Pregatirea tubului digestiv :
- clisma evacuatoare( cu exceptia interventiei pe rectocolon ) nu se
dau purgative, se face dus dupa clisma;
- alimentatie : supa legume
In ziua interventiei :
* In salon :
11

Pacientul nu mai bea, nu mananca ;

Se face eventual o clisma cu 4 h inaintea interventiei;
Se indeparteaza bijuteri, proteza dentara;
Se rebadijoneaza cu antiseptic colorat regiunea rasa, se inbraca
pacientul in lenjerie curata in functie de interventie, se pregatesc
documente ca : F.O. , analize radiografie care vor insoti pacientul;

Transportul pacientului in sala de operatie :

- Se face insotit de a.m. care are obligatia sa predea pacientul a.m. de
anestezie impreuna cu F.O. , documentatia alte observati survenite
ulterior si foarte importante pentru interventia chirurgicala;
- Se face cu brancard, pat rulant in functie de boala. Pacientul trebuie
sa fie asezat confortabil, acoperit;

* In sala de preanestezie :
- Se verifica regiunea rasa si se noteaza eventualele escoriati;
- Se verifica starea de curatenie : regiunea inghinala, ombilic, axile, spatile
interdegetale, unghile;
- Se verifica daca sa indepartat proteza dentara, se pregateste zonele
pentru perfuzie prin badijonare cu antiseptice colorate;
- Instalarea sondei urinare sau golirea vezici urinare de a.m. de sala
dupa spalatul chirurgical al mainilor, inbracatul de echipament
steril , instalarea de camp steril in zona genitala;

In sala de operatie :
Se executa ultima parte de ingrijire a pacientului;
Se instaleaza pacientul pe masa de operatie;
Monotorizeaza functile vitale;
Obtinerea unui abord venos cu cateter, branula, ac simplu;
Pregatirea campului operator, badijonarea cu alcool pentru
degresarea , curatirea pieli de antisepticulul anterior;
Badijonarea cu antiseptic colorat, se face incepand cu linia inciziei
de la centru catre periferie si se termina cu zonele septice. A.m. ajuta
cu instalarea campului steril impreuna cu medicul

B. Timp suficent si pacient dependent :

- Sunt obligatoriu 2 toalete generale la pat in 24 de h cu sapun antiseptic in rest este
aceasi pregatire ca la pacientul independent.

12

C. pregatirea pacientului in urgente chirurgicale :

Timpul avut la dispozitie fiind foarte scurt, pregatirea pacientului se face in acelasi
timp cu pregatirea sali si a chirurgilor ,
Pregatirea consta in :
- Spalarea cu apa, sapun a zonelor cu risc;
- Raderea cu atentie pentru a nu provoca escoriati;
- Badijonarea zonei cu antiseptice colorate;
- Eventualele plagi prezente se vor pansa si se vor proteja atent;
- Golirea continutului gastric prin spalatura gastrica daca e cazul,
apoi pregatirea preoperatorie , e aceasi pentru pacientul independent.
Rolul moral al asistentei :
Este de al linisti pe pacient si de ai da incredere. Aceasta se realizeaza prin :
- modul de a vorbi cu pacientul;
- asigurarea ca anestezia, interventia sunt benigne;
- exemplu de reusita a unui operat cu aceasi interventie;
- a.m. nu face aprecieri personale asupra chirurgului, anestezistului,
diagnostivcului, interventiei.
Rolul pregatiri preoperatori a pacientului detine un rol important in prevenirea
infectilor nosocomiale. Intarirea legaturilor dintre a,m. din sectia chirurgicala si cea din
terapie intensiva si cele care lucreaza in salile de operatie si anestezie este foarte
importanta.

Supravegherea postoperatorie si ingrijirile acordate pacientilor operatii

Supravegherea postoperatorie a pacientului incepe din momentul terminari

interventiei chirurgicale din inaintea de a fi transportat in salon.
1. Reintoarcerea in salon :
Pacientul este adus in salon insotit de medicul anestezist si de a.m. de anestezie
care va urmari respiratia si modul in care este transportat si asezat pacientul in pat.
a. Transportul pacientului operat :
Se face cu patul rulant, carucior, pacientul va fi acoperit pentru a fi ferit de curenti de
aer. A.m. va urmari tubulatura sa nu fie comprimata. Patul sau caruciorul va fi manevrat
13

fara opriri, zgaltieli, bruste. Pozitia pe carucior este de decubit dorsal cu capul intr-o
parte pentru a nu-si inghiti limba, eventualele vome. A.m. va urmari in timpul
transportului aspectul fetei ( cianoza) respiratie, puls, perfuzie.
b. Instalarea operatului :
Se face intr-o camera cu mobilier redus, usor lavabil, curata, bine aerisita in
semiobscuritate cu temperatura egala cu 18-20 0C deoarece caldura excesiva
deshidrateaa , favorizeaza lipotimia, prevazuta cu instalati de oxigen si aparatura pentru
aspiratie. Patul este prevazut cu musama, aleza fara perna si anexele pentru a evita
escarele;
c. Pozitile pacientului in pat :
Transportul de pe carucior pe pat va fi efectuat de 3 persoane ale caror miscari trebuie
sa fie sincrone pentru a evita bruscarea operatului. Pozitia pacientului in pat e
variabila in functie de tipul interventiei chirurgicale :
Cea mai frecventa pozitie e decubit dorsal cu capul intr-o parte pana
isi recapata constinta. Pentru a favoriza irigarea centrilor cerebrali
patul va fi usor inclinat;
In alte cazuri pozitie de decubit lateral drept sau stang care se schimba
din 30 de minute in 30 de minute pentru a usura pentru a usura
drenajul cailor respiratori, este o pozitie care inpiedica lichidul de
varsatura sa patrunda in caile aeriene;
In cazuri particulare ex: obezi , cardiaci, operati pe sani, torace,
operatul va fi asezat in pozitie semisezand, pozitie flober cu genunchi
flectati cu un sul sub ei . Aceste poziti se pot mentine usor intr-un pat
de reaminare prevazut cu blandete si instalarea comoda a pacientului
2. Supravegherea operatului :
Este sarcina fundamentala a a.m. , este permanenta in vederea depistari precoce a
accidentelor, complicatilor postoperatori precum si pentru a sesiza mici modificari sau
acuze subiective ( caldura) si sa se administreze la timp tratamentul prescris.
1. Elemente de apreciat : supravegherea operatului se bazeaza pe date clinice si
pe rezultatele examinarilor complementare.
A . Date clinice aspectul general al operatului :
- coloratia pieli normala este roz, se sesizeaza cianoza, paloarea;
- coloratia unghilor se urmareste aparitia cianozei;
- starea extremitatilor, paloarea nasului, urechi, maini , picioare;
- starea musculara- limba uscata, umeda;

14

- stare de calm sau agitatie toropeala sau agitatie extrema, exprima o

complicatie chirurgicala si hemoragie interna, peritonita
postoperatorie.
2. Diferiti parametri fiziologici :
- T.A. se masoara de cate ori e nevoie in primele 2 h, dupa operatie din 15 minute in 15
minute din 30 min in 30 min in urmatoarele 6 h si din h in h in urmatoarele 16 h notand
datele in foaia de reanimare;
- pulsul se masoara la 10-15 minute urmarind frecventa, ritmicitate, amplitudine,
ritmicitate. Se anunta medicul in caz de expectoratie sau de modificarea respiratiei.
Medicul recomanda o aspiratie pentru modificarea mucozitatilor din faringe;
- Temperatura se masoara dimineata si seara , se noteaza.
3. Pierderile lichidiene sau sanguine :
- urina se reia emisia de urina in prima parte a zilei, cantitatea de urina nu e
abundenta, iar in 2 zile revine la normal , se masoara cantitatea de urina si se noteaza
aspectul. Daca lipsa de urina lipseste se practica sondajul vezical;
- scaunul se reia in urmatoarele 2-3 zile precedat de eliminarea de gaze. Daca nu se
reia se face o clisma evacuatoare si se foloseste de gaze ( maxim 2 h );
- transpiratia se noteaza cand apare deoarece cand este abundenta apar pierderi
importante de apa;
- vomismentele- se noteaza cantitatea, aspectul, caracterul.
4. Alte semne clinice: - sunt urmarite de chirurg, anestezist
Starea abdomenului, balonare, contracturi accelerate ale peristaltismului
intestinal ( miscari involuntare ale intestinului), starea aparatului respirator.
C. Examene complementare - completeaza datele clinice :
- Radiografie pulmonara in cazul operatiei unor complicati pulmonare
postoperatori;
- Teste de coagulare de protonbina, teste de heparina ce permit
depistarea complicatilor ca tromboza venoasa;
- Examenul de urina care relava concentratia de uree si electroliti din
urina;
- Examenul clinic al lichidului de drenaj special in cazul fistului
digestiv postoperatori care arata compensarea exacta a pierderilor si
constituie o necesitate vitala.
2. Foaia de observatie. Foaia de temperatura, foaia de reaminare, foi speciale de
reaminare si supraveghere:
15

Date clinice si biologice vor fi consemnate de a.m. in foaia de temperatura

( de supraveghere sau in foaia de reaminare). A.m. va completa corect si la timp aceste
foi, oferind echipei chirurgicale informati privind starea de sanatate postoperatorie.
A. Foaia de temperatura:
Se va nota : temperatura dimineata, seara, puls, diureza, valorile T.A. scaunul, ziua
operatiei, urmarind numaratoarea zilelor, ziua operatiei nu se numeroteaza fiind numita
ziua chirurgului sau ziua o . Se noteaza medicamentele administrate inainte si dupa
interventia chirurgicala, precum si a dozelor. Se mai noteaza ingrijirile pre si
postoperatori;
B. Foaia de reaminare :
Se completeaza datele din foaia de temperatura si da posibilitatea de a urmari bilantul
lichidian din zilele postoperatori pana la reluarea tranzitului digestiv si a alimentatiei
normale, se va nota : cantitatea de lichide iesite au pierdute reprezentate prin : volumul
diurezei, volumul aspiratilor gastrointestinale si al varsaturilor si alte pierderi ex: dren,
fistule, diaree, transpirati. Se mai noteaza cantitatea de lichide intrate prin : perfuzi
cu seruri glucozate cu seruri clorurate si hidrolizate de proteine. Perfuzile cu sange,
plasma, masa erocitara, nu vor fi incorporate in capitolul intrari din bilantul lichidian
pentruca au un rol esntial in refacerea masei sanguine, diminuate in cursul actului
operator si nu reprezinta raportul dintre ingesta- excreta.
Cand cantitatea de lichide ingerate este mica se va completa prin soluti administrate
parenteral pana la reluarea functilor digestive in semnele clinice prin care se traduce
perturbarea raportului ingesta-excreta sunt : uscaciunea limbi, a pieli, manifestari de
deshidratare si balonare.
C. FOILE SPECIALE DE REAMINARE SI SUPRAVEGHERE :
Sunt foi ce apartin sectiei de terapie intensiva ( STI) in care sunt internati pacienti cu
interventi chirurgicale mari, fapt ce impune ingrijiri speciale, controale biologice
numeroase, interventi pe cord deschis, transplant de rinichi, ficat, inima.
Pe aceste foi sunt notate date separate de cele trecute in foaia de temperatura si foaia
de reaminare, aceste foi ofera date complete asupra stari datei operatului si a evolutiei
sale postoperatori.

16

3. Ingrijiri acordate pacientilor operati ( postoperatori) :

De calitatea acestor ingrijiri depinde evolutia postoperatori si absenta complicatilor.
In momentul treziri si pana atunci a.m. va supraveghea pemanent operatul
pentru a inpiedica eventualele incidente si urmarile lor :
- varsaturi : a.m. va aseza operatul cu capul intr-o parte fara perna, pentru
evitarea treceri acestora in caile respiratori ;
- agitatie : prezenta a.m. este obligatorie langa pacient la trezire in starea de
semiconstienta, operatul tinde sa traga pansamentele drenurile sau sondele;
- imprudente posibile : sa vrea sa coboare din pat, vrea apa, in acest caz a.m.
ii va da o jumatate de lingurita de apa dupa trezire daca operatul nu a vomitat
in ultimile 2 h.;
Imediat dupa trezire :
Asistenta va mentine pacientul in decubit dorsal primele h, decubit lateral drept sau stang, apoi
semisezand, exceptand pacienti operati cu rahianestezie. A.m. va verifica confortul plasandu-i bine
perna, verificand ca cearsaful sa nu aive cute, intinzand bine inainte de culcare ca sa nu faca escare,
va curata gura. Lenjeria de corp va fi schimbata zilnic sau de cate ori e nevoie. Bazinetul sau
urinarul vor fi incalzite la temperatura corpului , apoi puse pacientului, iar dupa folosirea lor se
face toaleta peritonala. Va recomanda pacientului miscari in pat sa se intoarca singur de pe o parte
pe alta, sa-si miste picioarele, mainile sa se ridice in pozitie semisezand pentru a pregati sculatul
din pat precoce .
Primele zile operatori :
a. Lupta inpotriva dureri , cunoscad caracterul dureri, se vor administra calmante :
Dupa interventi chirurgicale asupra organelor interne, durerile pot fi superficiale de
origine parietala sau profunda de origine viscerala.

Durerile parietale :
Apar datorita tractiuni musculare atunci cand pacientul se misca sau datorita unui hematom la
nivelul plagi, cea ce duce la instalarea durerii prin distensie , pentru ameliorarea accestor durerii
sunt suficente analgezice sau interventii chirurgicale in caz de hematom.
Durerile profunde au mai multe cauze :
- Distensi viscerale ale tubului digestiv;
- Congestie pelviana;
- Colici abdominale;
- Dureri legate . :

17

In cazul operatiilor de membre durerea poate fi cauzata si de un pansament prea strans sau
inhibat cu sange sau secretii.
Lupta inpotriva insomniei :
- Se pot administra ceaiuri calmante;
- Se asigura un climat de liniste;
- Se administreaza hipnotice;
Lupta inpotriva anxietatii :
- Frica de durere, de complicati, si sechele, face prezenta anxietatea operatului,
aici intervine rolul moral al a.m. care va trebui sa faca operatul sa aiba
incredere in echipa de chirurgicala , a.m. trebuie sa l asigure ca vindecarea va
fi fara complicatii sau sechele.
Lupta inpotriva complicatilor pulmonare :
- La persoanele invarsta, persoanele cu obezitate sau pacientii pulmonari cronici
.. complicatilor pulmonare
si suprainfectie, este
necesara o profilaxie negativa prin :
- . ..;
- .. ;
- exerciti respiratorii de 2 ori pe zi;
- obligarea pacientului sa expectoreze;
- asocierea aerosolilor cu antibiotice cu .. cu produse fluidizante ale
secretilor bronsice .
Lupta inpotriva distensiei digestive :
Toate interventile digestive abdominale sunt urmate de pareze intestinale cu retentie de gaze si
lichide intestinale, acestea sunt de scurta durata ne depasind 3 zile.
Aceasta distensie abdominala devine . Cand se prelungeste si antreneaza . tranzitul
intestinal, inpiedica o . normala si favorizeaza evisceratile ( iese matele) postoperatorie.
Pana la reluarea tranzitului intestinal se practica tubul de gaze , clisme evacuatori mici si
repetate si purgative favorizeaza reluarea functiei.
Se administreaza si produse care .. . reluarea tranzitului intestinal sau in alte cazuri se
instaleaza o aspiratie cu o sonda gastro duodenala.
Lupta inpotriva stazei venoase :
La bolnavii imobilizati la pat lupta contra stazei venoase se va combate prin miscari active
si contracti .. alternate cu pauze de repaus ( 10 apoi pauza) repetate de mai multe ori pe zi
pana flexia si extensia degetelor de la piciore. Flexia si extensia genunchilor si si miscari de
pedalare in pat antrenand si circulatia soldurilor. Sculatul din pat precoce reprezinta .. cele
mai eficace pentru prevenirea complicatilor venoase , in afara contraindicatilor toti operati se
vor ridica din pat in seara zilei interventiei sau a 2 zi dimineata. Aceasta metoda este benefica
deoarece favorizeaza si . Tusea si expectoratia accelereaza reluarea
tranzitului intestinal si influenteaza in mod pozitiv psihicul bolnavului. Inaintea de ridicarea din
18

pat se va verifica daca pacientul nu prezinta edeme ale membrelor si se va masura T.A.
culcat si in ortostaltism , ridicarea se va face treptat si cu ajutorul a.m.
Lupta inpotriva complicatiilor de decubit :
Escarele sunt produse de o imobilizare la pat de o lunga durata. Pentru a preveni aparitia
escarele :
- Lenjeria de pat si de corp permanent . uscata si bine intinsa fara cute si
frimituri pe pat;
- Mentinerea spalata si curata a pieli care dupa baie se va unge;
- Schimbarea de pozitie la fiecare 2 h;
- Masajul regiunilor expuse escarelor;
- Folosirea saltelelor anti escare.
REHIDRATAREA :
- Dupa interventi chirurgicale si speial tubul digestiv alimentarea normala se reia
dupa o perioada relativ lunga. Pana la reluarea acestora este necesar sa se
administreze o solutie hidroelectrolitica si calorica suficent pentru acoperirea
necesitatilor cotidiene , necesitatile de apa sunt de 2000-2500 ml pe zi , aceasta
fa fi furnizata sub forma de :
- Ceai 300 ml in 1 zi cu lingura;
- 500 ml 2 zi;
- 1000 ml a 3 zi;
- perfuzi
- rehidratare venoasa urmareste necesitatea zilnica , se va tine cont de starea
renala si cardiaca a operatului . Ritmul picaturilor nu va fi rapid 60.
- Perfuzile venoase aduc organismului necesarul de apa, electroliti si .
Eficentelor rehidratari va fi continua prin curba diurezei .
Alimentatia si realimentatia :
In cazurile simple de chin obisnuite se va tine cont de urmatoarele principii :
- bolnavul va bea lichide atunci cand nu vomita;
- va manca dupa ce a avut scaun precoce sau emisie de gaze;
- nu va consuma fructe sau glucide in exces;
In ziua operatiei pacientul va bea apa .. rehidratarea va fi completata prin perfuzii, dupa
24 h va primi , supa zarzavat. A 2 zi ceai, citronada lapte . a 3 zi iaurt,
fidea sau taietei cu lapte, piure de cartofi sau biscuiti. Dupa reluarea tranzitului va primi carne de
pui , peste alb, si se revine treptat la alimentatia obisnuita. In cazuri speciale realimentarea este
diferita si alimentele vor fi mixte, mesele vor fi servite in cantitati mici, repartizate in 6-7 reprize
si cu valoare calorica mare. In cazul alimentatiei prin sonda nazala permanenta se vor folosi soluti
nutritive ce ajung pana la 3000 calorii , ou crud, lapte, zeama de carne, carne mixta.
Cateva precauti prin alimentatia prin sonda :
- ritmul curgeri lichidului trebuie sa fie acelasi ca la perfuzie ;

19

- se presteaza treptat toleranta alimentelor introduse , alimentele trebuie

intretinute la temperatura corpului, la sfarsit se va introduce apa atat pentru
curatirea sondei cat si pentru asigurarea necesarului apa.

ACCIDENTELE ANESTEZIEI LOCALE

Au ca manifestari clinice :
- respirati frecvente si superficiale;
- tulburari care pot sfarsi cu stop respirator;
- scaderea tensiuni arteriale;
- agitatie ;
- somnolenta, convulsi;
In caz de accident se va administra O2 , tonicardiace, diazepane, soluti de perfuzie se va face
respiratie artificiala , masaj cardiac.
Hidratarea si mineralizarea organismului. Transfuzia reechilibrarea hidroelectrolitica
solutii si materiale folosite pentru perfuzie. Tehnica perfuziei : suprevegherea bolnavului ,
prevenirea accidentelor si combaterea lor.
APA - alcatuieste mediul intern in care se pregatesc toate reactiile necesare vietii.
Apa constituie 58-62% din greutatea corpului la adult si peste 80% la copii. Din aceasta 2/3 se
afla in interiorul celulelor, iar restul de 1/3 in vasele sanguine si spatile intestinale. Nevoia de apa a
omului este de 2000-2500 ml in 24 h. Un aport insuficent sau o perioada exagerata de lichide si
saruri minerale duc la stari patologice de deshidratare. Daca aportul insuficent sau pierderile
intereseaza apa si electrolitii in aceeasi proportie se vorbeste de deshidratare izotona cand se
elimina apa in proportie mai mare vorbim de deshidratare hipertona sau sau cand serurile
minerale se elimina in proportie ,mai mare se vorbeste de deshidratare hipotona. Scaderea
aportului de lichide si saruri minerale se produce prin lipsa totala sau partiala de ingerare, ca in
stari patologice grave : carne, tulburari de deglutitie, spasme si stenoze esofagiene sau psihice sau
prin eliminare exagerata in caz de febra , transpiratie, varsaturi sau deshidratare accentuata prin
pierderea rezervelor existente.
DESHIDRATAREA IZOTONA :
Apar in caz de varsaturi abundente, diaree, aspiratie gastrica sau intestinala, fistule gastrice sau
intestinale, paracenteze repetate, hemoragi masive.
Prin aceste cai se pot pierde 2-3 litri uneori chiar 5-10 litri de lichide pe 24 h. in aceste cazuri
pierderile de apa si de saruri minerale ( Na) sunt concomitente si proportionale ( spatiul circulant
interstitial ).
DESHIDRATAREA HIPERTONA :

20

Apare in cursul transpiratiilor exagerate , polipnee, lipsa aportului de apa, diabet zaharat, insolatie,
febra., deoarece pierderea de apa sub forma de vapori sau solutii diluate este mai accentuata decat
pierderea de saruri minerale.
DESHIDRATARE HIPOTONA :
Apare in unele forme de poliurii patologice sau dupa administrarea de diuretice, insuficente
cortico suprarenala acuta sau cronica, transpiratii abundente si de lunga durata, reechilibrate cu
apa, fara saruri minerale. Este predominant extracelulara cu hiperhidratare celulara.
Deshidratarea produce modificari in repartitia lichidelor intre sectorul celular si extracelular;
In concentratia si repartitia electrolitilor- in special ale ionilor de sodiu si potasiu, favorizeaza
retentia azotului in sange ( azotemie extrarenale ) si cauzeaza de multe ori tulburari in echilibru
acido bazic in organism, de cele mai multe ori prin scaderea bicarbonatilor, urmarindu-se prin
rehidratare si remineralizare, corectarea si mineralizarea lor.
Hidratarea si remineralizarea organismului trebuie raportate la cantitatea si calitatea pierderilor, si
stabilind cauza si mecanismul pierderilor de apa si saruri minerale.
In caz de deshidratareizotona se va administra solutie de seruri minerale izotone, daca
deshidratarea este hipertona , atunci aportul de lichide trebuieacoperit prin solutii glucozate
hipertone, cu putine saruri minerale, daca deshidratarea este hipotona atunci trebuie asigurat un
aport mai mare de saruri minerale prin lichide hipertonice.

Stabilirea necesitatilor hidrice si minerale ale

Organismului
Inainte de a incepe rehidratarea organismului se va stabili felul deshidratari, mecanismul prin care
sa facut deshidratarea, apoi simptomatologia deshidratarii precum si investigatile de laborator. Atat
inainte cat si in timpul rehidratarii si remineralizarii se vor face o serie de determinari de
laborator( hematocritul, nr. globulelor rosii, .. potasemia, proteinemia, ureea sanguina, pH
urinar, rezerva alcalina, concentratia ionica din sange, urina si LCR. Daca nu se poate stabili cu
certitudine felul deshidratarii , precum si in toate cazurile de urgenta se administreaza solutie
izotonice de seruri minerale si de glucoza in parti egale. Cantitatea lichidelor necesare
organismului se stabileste prin insemnarea ratiei de intretinere si ratiei de corectare a
dezechilibrelor anterioare.
Ratia intretinere :
Se stabileste dupa pierderile de lichide raportate la 24h. pierderile se calculeaza prin determinari
volumetrice si rar prin aprecieri aproximative. Volumetric se determina cantitatea de urina emisa si
lichidele pierdute prin varsaturi. Aproximativ se va aprecia cantitatea de lichid pierdut prin
respiratie ( prin plamani-vapori 350-500) transpiratie ( 500 -1000 ml ), hemoragi, diaree (prin
intestine ( scaun-1oo-200 ml). Toate aceste cantitati adunate determina necesarul de lichide ale

21

organismului. Pentru calcularea ratiei de apa de intretinere a organismului unui bolnav adult cu T=
390C si varsaturi se va proceda in felul urmator :
Se va lua in consideratie cantitatea de lichid eliminat:
- Prin respiratie la T = 370 800-1000 ML;
- SE VOR ADAUGA PENTRU FIECARE GRAD DE T cate 500 ml /24 h
adica in cazul nasteri 2 ori 500 ( semnul ori );
Se vor adauga apoi lichide eliminate prin :
- Transpiratie obisnuita 200ml;
- Urina ( colectata, masurata) 800 ml;
- Varsaturi ( colectata, masurata) 100 ml;
- Scaune ( unul pe zi apreciat la ) . 100 ml;
TOTAL = 3.200 ml.
Aceasta este cantitatea necesara de lichide pentru bolnavul respectiv in 24 h.
Ratia de corectare :
Reprezinta cantitatea de lichide pierdute de bolnav pana la inceperea rehidratarii hidroionice.
Ca orientare criterile clinice :
- Senzatie de sete, . Frecvente si amplitudinea pulsului , T.A. diureza,
uscaciunea limbi, cianoza extremitatilor, infundarea globilor ocularii, starea
fontanelelor la sugari.
Ratia de corectare a dezechilibrelor trebuie calculata pe baza datelor de laborator. Daca
pierderile de lichide nu depasesc 5% din greutatea corporala = deshidratare usoara ( gr I).
Bolnavul acuza o sete moderata turgorul cutanat este usor diminuat, T.A. = valori normale.
Pulsul este usor tahicardiac, nu se constata oligo-anurie, bolnavul este lucid.
Daca pierderile ating 8% din greutatea corporala = deshidratare medie ( grII) .
Bolnavul acuza o sete accentuata turgorul este net diminuat , T.A. scazuta in ortostatism ,
pulsul foarte slab, tahicardic, diureza foarte scazuta si este lucid.
Daca pierderile ating 10% din greutatea corpului = deshidratare severa ( gr III). In acest
caz setea este extrema turgorul foarte diminuat, TA foarte scazuta sau 0/0, puls filiform foarte
rapid, oligoanurie, bolnavul de multe ori este obnubilat si evolueaza spre coma.
Restabilirea echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic este o urgenta maxima de ingrijire
a bolnavului.

Substantele utilizate pentru rehidratarea si remineralizare

Pentru hidratarea organismului se utilizeaza numeroase solutii simple dintre care :
1. Solutia izotonica : de clorura de sodiu = ser fiziologic ( solutie de 7,50- 9 % ) se
utilizeaza si in solutii hipertonice de 5 %;
2. Bicarbonatul de sodiu : in solutie aproximativ izotonica de 1,4 % ;
22

3. Lactatul de sodiu : in solutie izotona de 1,9 %;

4. Glucoza : in solutie izotonica de 47 %0 sau lactoza 90 % , se mai aplica si in solutii de
20-30 %;
5. Solutie de clorura de potasiu 2 % : in solutie de glucoza izotonica in caz de pierderi
mari de potasiu. Pentru restabilirea echilibrului hidroelectrolitic si acido bazic al
spatiului intracelular , se utilizeaza fie solutie de electroliti multipli fie amestecuri de
solutii simple :
a. Solutie ringer :
- clorura de potasiu 0,3 gr;
- clorura de calciu 0, 5 gr;
- apa la 1000 ml.
b. Solutie darow :
- clorura de K 2,8 gr, Na 4,0 gr;
- solutie de lactat de Na 20 % - 29 % gr;
- apa la 1000 ml .
c. Solutie krebs
buttler
locke
preparate in farmacie sau folosiri de medicamente.
hartmann
daca
neutilizate au termeni de 90 zile ( in farmacie ). Daca dopurile de caucuc au fost deja utilizate pot
fi pastrate 72 h. intrucat rehidratarea si remineralizarea organismului este insotit si de necesitatea
refaceri volumului circulant se vor administra inlocuitori ai masei circulante ca DEXTRANUL 20
sau 40 in solutie de clorura de Na sau in glucoza .

CAILE DE HIDRATARE A ORGANISMULUI

Sunt ; orala , duodenala, rectala, subcutanata, intramusculara, intravenoasa, intraosoasa.
CALEA ORALA :
- Este calea fiziologica de administrare a lichidelor;
- Declanseaza reflex functia normala a tubului digestiv si a glandelor anexe,
functie necesara absorbtiei lichidelor;
- Se revine la aceasta cale in caz de : varsaturi, stenoza pilorica si esofagiana,
negativism total din partea pacientului.
CALEA DUODENALA :

23

- ADMINISTRAREA RITMICA A LICHIDELOR PE CALE INTESTINALA se

face prin sonda duodenala;
- Lichidele se administreaza picatura cu picatura ( 60 100 / minut ) ritm.
CALEA RECTALA :
Hidratarea se face prin clisme picatura cu picatura cu solutii izotonice : NaCl 9% si glucoza 47 %0
tehnica se face ca la clisma evacuatoare ( decubit dorsal, membrele inferioare aduse in usoara
abductie sau decubit lateral , cu membrele inferioare flectate usor. In loc de canule se foloseste
sonde nelaton introdusa in rect 10-15 cm dupa lubrifiere si racordeaza la aparatul hidratant.
Lichid T = 34-37 0C.
CALEEA SUBCUTANATA :
Hidratarea se face prin perfuzie . Are dezavantajul ca lichidele perfuzate in cantitati mari se
reabsorb greu. Poate determina accidente : necroza tesuturilor prin compresiune , coagularea
tesuturilor prin T0 inalta a lichidului perfuzat , flegmoane si alte complicati septice prin
nerespectarea riguroasa a masurilor de asepsie.
CALEA INTRAVENOASA :
Introducerea pe cale parenterala picatura cu picatura a solutiilor medicamentoase pentru
reechilibrarea hidroelectrolitica, hidroionica si volemica a organismului.
PERFUZIA INTRAVENOASA :
Picatura cu picatura poate fi utilizata pentru urmatoarele scopuri :
- hidratarea si mineralizarea organismului in stari de dezechilibru hidro-mineral;
- administrarea medicamentelor in perfuzi continuee si doze la care se urmareste
un efect prelungit;
- in scop depurativ diluand Si favorizand excretia din organism a produsilor
toxici microbieni ;
- pentru completarea proteinelor sau a altor componente sanguine;
- pentru alimentatia pe cale perenterala;
- pentru perfuzia de sange.
CALEA INTRAOSOASA : perfuzia intraosoasa se va face prin introducerea canulei a
spongioasa oaselor superficiale ( creasta iliaca )

Supravegherea restabilirii echilibrului hidroelectrolitic

dupa starile de deshidratare

24

reechilibrarea hidroelectrolitica este difeita de medic, a.m. administreaza solutii dupa

prescritiile acestuia. Dar a.m. va trebui sa aprecieze eficentele reechilibrari hidroelectrolitice dupa
uramatoarele criterii :
- Ameliorarea sau disparitia senzatiei de sete;
- Normalizarea frecventei si amplitudinei pulsului;
- Aparitia si urcarea treptata a TA ;
- Disparitia crampelor musculare;
- Restabilirea turgorului
- Disparitia infundari fontanelelor la sugari;
- Reconfrontarea starii generale a bolnavului;
- Incetarea varsaturiilor;
- Restabilirea diurezei;
- In caz de somnolenta , obnubilare sau coma T/o copii, restabilirea constiintei;
A.m. cand constata aparitia acestor manifestarii le raporteaza medicului. In afara de starile de
deshidratare izotona, hipertona si hipotona, exista si starile de hiperhidratare care apar in urma
unui aport mai mare de lichide cu excretie, renale afectate, insuficente cardiace sau sub actiunea
unor medicamente . Ele pot fi izotone cu retentie proportionala de apa si a ionului de sodiu,
hipotone cu cresterea apei si scaderea relativa a sodiului si hipertone cand proportia de sodiu
retinut este mai mare decat a apei. Simptomatologia de inceput este necaracteristica dar agravanduse apar , cefalee, greeturi, varsaturi, de origine centrala, crampe musculare, somnolenta, convulsi si
coma prin uscarea exagerata a TA sau pericardice si peritonelae. Reechilibrarea acestor bolnavi
se face sub stricta supraveghere a medicului prin restrictie de lichide restrictie saliva , medicatie
diuretica, perfuzie cu manitol , eliminarea revarsatilor din cavitatea seroasa prin functii
evacuatoare si la nevoie prin dializa extrarenala .

DETERMINAREA GR. SANGUINE SI A FACTORULUI Rh

Durerea : este considerata o senzatie cauzata de un stimul fizic sau de o disfunctie organica care
are drept efect suferinte.
Simptomatologie :
- Cresterea sau micsorarea ritmului respiratiei;
- Tipat , strigat;
- Hipo sau hiper TA;
- Greutate, iritabilitate, plansete;
- Tahicardie , tahipnee, miscari continue.
DUREREA ACUTA : apare in proces infectios, inflamator sau este consecinta unui tratament
chirurgical sau accidental.

25

DUREREA CRONICA : este consecinta unui traumatism chirurgical sau accidental;

- lipsa cunoastere a mijloacelor de control ale durerii;
- apare in proces infectios.

Ingrijirea bolnavilor inconstienti si comatosi

COMA :
Este definita ca pierderea in diverse grade a starii de constienta , adica a functiilor vietii de relatie
cu perturbarea mai mult sau mai putin profunda a functiilor vietii vegetative .
DEOSEBIM :
- coma usoara sau vigila stadiul I constienta nu este complet pierduta,
reflexele, circulatia,
respiratia sunt normale;
- coma profunda stadiul II se caracterizeaza prin pierderea cunostintei, nu
mai reactioneaza la nici un fel de excitanti, reflexele sunt abolite , functiile
vietii vegetative vietii vegetative sunt pastrate ( respiratie, circulatie);
- coma carus stadiul III apar tulburari vegetative ( circulatorii, respiratorii),
midriaza,
colaps, hipotermie.
- Coma depasita ( ireversibila) stadiul IV bolnavul este mentinut in viata
numai prin
respiratie mecanica .
CAUZELE comelor sunt foarte variate:
- accidente vasculare cerebrale , intoxicatii acute, bronhopneumopatie obstructiva cronica
( BPOC) acutizata, diabet zaharat, hipoglicemii, boli grave hepatice, renale, infectioase, endocrine.
Indiferent de cauza care a dus la pierderea constientei a.m. trebuie sa ia masuri tehnice si
organizatorice cand este pusa in fata unui bolnav in stare de inconstienta. Diagnosticul este stabilit
de medic iar a.m. prin observatile sale il poate ajuta in stabilirea lui
. Ingrijirea bolnavilor inconstienti si comatosi cuprind 2 categori de masuri :
1 .Masuri de urgenta in caz de complicatii care-i pun viata in pericol imediat ( ( coma
reprezinta in toate cazurile o urgenta medicala );
2 . Masuri de ingrijiri generale comune indiferent de cazele care au determinat aceste stari.
MASURI DE URGENTA :
26

Materiale necesare acordarii primului ajutor :

- Aspirator de secretie;
- Deschzator de gura;
- O2, pipa gueddel;
- Mijloace de respiratie artificiala;
- Aparat de perfuzie, transfuzie;
- Seringi, ace;
- Eprubete, tuburi de cauciuc;
- Sonde, medicamente de urgenta;
- Solutii sterile de perfuzie.
1. Eliberarea cailor aeriene superioare la bolnavi cu tulburari respiratorii grave :
- curatirea cavitati buco faringiene de mucozitat si resturi alimentare;
- asezarea bolnavului in decubit lateral;
- hipertensiunea capului - . anterioara a mandibulei;
- introducerea pipei guedel;
Aceste manevre au drept scop inpiedicarea alunecarii limbi si largirea diametrului antero-posterior
al faringelui. Daca respiratia nu se reia , se va institui imediat respiratia gura la gura sau gura
la nas.
2. Crearea accesului la o vena si instituirea unei perfuzi: ( come profunde => insuficente
circulatori periferice) concomitent cu masurile de resuscitare respiratorie sunt necesare :
- Punctie venoasa sau . Venei;
- Punctia unei perfuzi ( soluti) glucoza 5%;
3. Recoltarea de produse biologice necesare diagnosticului :
- recoltarea unor esantioane de sange pentru determinarea : ureei, glicemiei, hemogramei;
- recoltarea urinei , aspiratului gastric;
4. Aprecierea functiei vitale si vegetative :
Se urmaresc respiratia, pulsul, TA, deglutitia, tegumentele, comportamentul bolnavului si se
semnaleaza medicului .
MASURI DE INGRIJIRE GENERALE :
Cand respiratia si circulatia sunt stabilite in limite normale, starea comatoasa poate dura inca 8-1014 zile sau chiar mai mult, perioada in care a.m. va ingriji si indeplini prescritile medicale.
1. Pregatirea conditiilor de ingrijire :
- se izoleaza bolnavul intr-o rezerva T = 18-200C;
- bolnavul va fi aranjat comod in pat, cu salteaua pneumatica compartimentala.
Patul va avea aparatori laterale, utilaj auxiliar- in caz de agitatie sa nu cada, sa
nu se raneasca.

27

2 . Asigurarea pozitiei corespunzatoare :

Pozitia poate fi :
- in decubit dorsal , fara perna, cu capul rotit intr-o parte pentru a se preveni
caderea limbi spre glota;
- semisezand daca nu exista contraindicatii;
- de drenaj postural, daca are secretie cu picioarele ridicate si cu capul intins
intr-o parte;
- in decubit lateral, cu orificiul bucal indreptat usor spre suprafata patului :
faciliteaza drenarea secretiilor din gura.
Daca bolnavul este agitat i se va lega mainile
3. Permeabilizarea cailor respiratori superioare, asigurarea respiratiei :
- A.m. aspira secretile traheo- bronsice cu aspiratorul sau seringa Guyon;
- Prevenirea caderi posterioare a limbi pe orificiul glotic ( prin pozitia capului,
pipa GUEDDEL);
- La indicatia medicului administreaza O2
4. Urmarirea notarea functiei vitale si a tulburarilor de termo-reglare :
- Pulsul , TA , respiratia, T se masoara la intervale cerute de medic, cateodata de
mai multe ori pe ora;
- In caz de hipotermie se va incalzi bolnavul cu sau sticle cu apa calda,
invelite intr-o flanela sau prosop ( arsuri );
- In - inpachetari reci sub forma de supozitoare;
- A.m va avea grija sa acopere bolnavul, prevenind raceala ( bolnavi inconstienti
se dezvelesc ).
5. Urmarirea , notarea varsaturilor, evacuarilor de urina si fecale :
- In caz de varsaturi capul se intoarce capul intr-o parte ( tava renala );
- Se sterge sau se aspira din gura resturile alimentare, astfel se previne
bronhopneumonile de aspiratie;
- Urina se determina cantitativ , captindu-se in vase gradate;
- In caz de inconstienta se asigura bolnavului urinar ( invelit in flanela) sau
bazinet de cauciuc;
- In caz de retentie urinara se aplica un pe regiunea suprapubiana ( se apasa
cu grija vezica urinara);
- La indicatia medicului se va introduce si fixa sonda vezicala a demecure ;
- Se face zilnic spalatura pe sonda cu solutie de acid bazic 3% incalzit la T = 36 0
C
Tehnicile se executa in conditii de asepsie perfecta. ;
28

- In caz de constipatie se face clisma evacuatoare;

- In caz de meteorism se face aspiratie gastrica si se introduce un tub de gaze in
rect ( se tine doar 2 h = > aparitia escarelor );
- A.m va semnala eventualele modificari ale aspectului.
6. Asigurarea igenei corporale :
- Bolnavul va fi spalat in fiecare zi complet ( pe segmente);
- Se va face toaleta partiala ori de cate ori s-a murdarit, la femei toaleta genitala
se va face de mai multe ori/zi;
- Dupa spalare se frectioneaza cu spirt mentolat;
Toate materialele folosite trebuie sa fie de o curatire exemplara si perfect sterile.
7 . Igena cavitatii bucale :
- se indeparteaza proteza ;
- dimineata si seara se face toaleta gurii cu un tampon de vata inmuiat in solutie de acid bazic 1%
sau musetel ;
- limba, buzele, gingiile vor fi sterse cu glicerina .. de 2-3 ori/zi;
- buzele vor fi unse cu vaselina si se aplica peste gura un tifon inbibat cu solutie de ser fiziologic.
Compresa trebuie sa se mentina umeda.
8. Prevenirea uscarii corneei :
- se spala ochii cu acid boric 4% , ceai de musetel;
- se acopera ochii cu cate o compresa inainte in aceeasi solutie sau ser fiziologic;
se va instila in sacul conjuctival cate o picatura de vitamina A de 2-3 ori /zi.
9. Asigurarea igenei parului :
- femeile vor fi pieptanate zilnic;
- se va spala parul la 1-2 saptamani.;
10 . Prevenirea escarelor :
- Bolnavi vor fi intorsi din h in h , pe rand in decubit dosal, lateral stang, drept;
- Se vor folosi si colaci de cauciuc inveliti in flanela;
- Cearsaful va fi absolut curat si intins, uscat;
- Se indeparteaza eventualele resturi alimentare;
- Lenjeria de corp trebuie sa nu prezinte cute, sa fie schimbat ori de cate ori s-a culcat sau murdarit;
- Se pudreaza pielea bolnavului cu pudra de talc.
11. Asigurarea alimentatiei:
- Daca reflexul de deglutitie se pastreaza , bolnavul va fi alimentat pe cale bucala cu lingurita, cu
foarte mare atentiei ( supe calde, compot, sucuri, fierturi, diluate );
- Daca nu se pastreaza refluxul de deglutitie , se va alimenta prin sonda introdusa prin nas sau prin
perfuzie ;
- Se va face bilantul hidric prin notarea lichidelor introduse si pierdute ( ingesta excreta )
12. Prevenirea complicatiilor si incidentelor :

29

- Se vor face masajul extremitatilor si miscari pasive, pentru prevenirea complicatiilor

tromboembolice;
- In caz de convulsi se captuseste patul cu perne si paturi pentru ca bolnavul sa nu se raneasca;
pentru acelasi motiv, bolnavi pot fi imobilizati ;
- In caz de crize epileptiforme se aseaza intre arcadele dentare o aparatoare de
cauciuc sau lemn ( invelite in mai multe straturi de tifon);
- In caz de hemoragi, inca din primele zile se va evita pozitile vicioase ale
extremitatilor paralizante , prin mobilizare pasiva a fiecarei articulatii de 3-4 h /
zi .
13. Urmarirea altor tulburarii care pot aparea in starea de coma :
- Se vor urmari tonusul muscular, dimensiunile pupilei, aparitia edemelor, coloratia tegumentelor,
halena, anuntandu-se modificarile survenite medicului;
constienta bolnavilor poate fi tulburata temporar , deosebind stari ca :
- apatia si stupoarea - dezinteres total fata de mediu si persoana;
- obnubilarea bolnavului are senzati clare ce se petrece si pricepe;
- somnolenta sau soporul bolnavul poate fi trezit dar adoarme imediat

Ingrijirea bolnavilor in stare de soc

SOCUL este o reactie nespecifica a organismului fata de agentii agresori care deregleaza
functia intregului organism prin prabusirea circulatiei periferice si tulburarea proceselor
metabolice consecutive de la nivelul tesuturilor. Socul poate fi determinat de traumatisme,
arsuri, actiunea curentului electric, unde de presiune a explozilor, pierderi masive de sange,
interventii chirurgicale, infectii microbiene, unele leziuni cardiace transfuzile de sange,
substante straine organismului fata de care acesta este hipersensibilizat.
Astfel se deosebesc :
- socul traumatic;
- socul postoperator;
- socul hemoragic;
- socul hipovolemic;
- socul infectios;
- socul anafilactic;
- socul hemolitic.
Aparitia socului este favorizata de starile de denutritie, deshidratare, oboseala, frigul, caldura
prea mare.
SEMNE SI SIMPTOME bolnavul prezinta :

30

- agitatie , tegumente palide;

- TA normala sau crescuta ;
Aceasta faza dureaza de la cateva minute
pana la cateva
h = soc compensat sau faza reversibila a socului.
- Puls accelerat si mic;
- Respireatie normala, greata
Daca insa mecanismele de autointretinere a socului nu pot fi oprite sau intervine anumiti
factori agravanti ca frigul traumatismul transportului, noi pierderi de sange = soc decompensat sau
faza socului ireversibil. In aceasta faza bolnavul este linistit , somnolent , indiferent fata de mediul
inconjurator si persoana propie. Privirea este pierduta si raspunde greu la intrebari, constienta este
pastrata. Tegumentele au o culoare galbena pamantie, extremitatile sunt cianotice, T0 este
subnormal T.A. scade in raport cu gravitatea socului iar pulsul se accelereaza. Respiratia este
rapida, superficiala , secretie urinara scade pana la anurie.

Primele ingrijiri acordate bolnavului la locul accidentului

-

Sustragerea bolnavului de sub actiunea agentului .. ( intreruperea curentului electric,

inlaturarea . Seric );
- Hemostaza - deoarece pierderea de sange in continuare agraveaza socul si-l
transforma din soc compensat in soc decompensat;
- Resuscitarea cardio-respiratorie - in caz de oprirea respiratiei sau a cordului
prin insuflarea gura la gura sau gura la nas si masaj cardiac extern pana la
realizarea respiratiei spontane si a pulsului pereiferic;
- Combaterea dureri se face cu medicamente indicate de medic a.m. trebuie
sa aiba la indemana substituienti ai morfinei ( mialgin ) care au efecte
secundare mai slabe. In unele cazuri medicu va face infiltratii cu novocaina sau
xilina 0,5 -1 % a regiunilor traumatizate, asistenta avand pregatite
instrumentele si materiale necesare;
- Autohemotransfuzia prin ridicarea sau infasurarea membrelor inferioare
pentru a asigura o mai buna umplere a vaselor in restul organismului. Daca
exista conditii corespunzatoare la locul accidentului se incepe umplerea patului
vascular ( in caz de soc hemoragic si prin arsuri ) precum si administrarea de
O2 care se va continua si in timpul transportului
- Transportul bolnavului socat la spital se face urgent fara traumatizarea lui.
In timpul transportului se fac toate manevrele de mai sus , autosanitara fiind
dotata cu aparatura speciala .
Tratamentul socului se efectueaza la spital . el se adapteaza cauzei declansatoare precum si
31

etapei evolutiei in care se gaseste bolnavul.

- Asigurarea conditiilor materiale de ingrijire :
Ingrijirea bolnaviilor socati se face in camerele de dessocare, transportul bolnavului din
salon sau sala de operatie in camera de desocare se face cat mai putin traumatizant continuand
conditile de ingrijire si tratament. T0 camerei = 180 0C , bine ventilata. Acoperirea bolnavului se
face cu un pled usor sau numai cu cearsaf. Bolnavul va fi culcat pe o singura perna subtire
ameliorand prin pozitia joasa a capului circulatia cerebrala. Patul trebuie prevazut cu anexele
necesare ( saltea, colaci , stative pentru perfuzii si transfuzii. Camera este prevazuta cu aparatua
pentru oxigenoterapia , respiratie artificiala , mecanica , interventi de urgenta , perfuzi si transfuzi
de sange si de inlocuitor de plasma , aspiratoare electrice , instrumente necesare pentru injectii ,
insuflarea plamanilor , pense pentru apucarea si tractionarea venelor , departatoare de gura. A.m.
va pregati tensiometrul , instrumentele si materialele necesare pentru abordarea unui trunchi venos
mai mare, aparatul pentru masurarea tensiuni venoase, aparatul pentru monotorizarea electronica a
pulsului si electrocardioscopul, oximetrul, instrumentele si materialele necesare pentru recoltari de
produse biologice si patologice , in vederea determinari saturatiei de oxigen, in sangele arterial si
venos a pH sanguin, glicemie, uree, creatinina , a probelor de coagulare a sangelu precum si alte
examinari .. de mediu . A.m. va lua masuri pentru a se putea determina diureza ,la nevoie prin
sondaj vezical. Are la indemana materialele necesare pentru determinarea grupei sanguine, sange
integral, lichide pentru umplerea patului vascular. Substituienti ai plasmei , solutii necesare pentru
combaterea acidozei ( bicarbonat de Na ). Substantele necesare pentru tratamentul vasoactiv
( , bronhodilativ) , medicamentele anticoagulante, cardiotonicele majore si antibioticele cu
spectru larg completeaza conditile materiale ale ingrijiri bolnavilor socati;
- Reconstituirea masei circulante :
Are scopul de a umple patul vascular ceea ce creste debitul cardiac, amelioreaza circulatia
periferica si inlatura hipoxia si acidoza. Ea se executa prin perfuzii si transfuzii I.V. prin
abordarea venei pe cale transcutanata sau prin de vena;
- Resuscitarea cardiorespiratorie :
Ventilatia se va asigura cu aparate de respiratie artificiala cunoscute sau la nevoie prin
traheostomie sau intubatie. A.m. va mentine permeabilitatea cailor respiratorii, eliminand cu
ajutorul aspiratoarelor sangele, mucozitatile si alte secretii, eventual continut stomacal recurgitat
din faringe. Pentru acestea asistenta va .. capului o pozitie de hiperextensie, iar limba daca ar
cadea inapoi , va fi mentinuta in pozitie normala cu ajutorul unei pense. Pentru sustinerea ctivitatii
cardiace si resuscitare se recurge la terapie electrica: : electrostimulare defribilare,
cardioversie. ( restabilirea ritmului cardiac normal, perturbat de . De fibrilatie arteriale sau
ventriculara.
A.m. va avea la indemana si substante dilatatoare.

32

- Oxigenoterapia :
Are scopul de a contribui la combaterea insuficentei de oxigenare a tesuturilor. O2 poate fi
aplicat la presiunea atmosferica., sau prin canule de intubatie. Oxigenul se administreaza
intodeauna in stare umidificata. O2 este aplicat si prin operatile de respiratie mecanica cu presiune
intratraheala.
- Corectarea tulburarilor :
Suferinta celulelor insuficent irigate cauzeaza o serie de tulburari metabolice care duc la
acidoza, care se corecteaza cu solutie . De bicarbonat de Na. Irigatia deficitara a rinichiului
duce la anurie ( rinichii de soc ) cu toate consecintele sindromului de retentie azotata. Se
corecteaza cu perfuzi de manitol 20% sau medicamente diuretice : . . Tulburarile de
coagulare sanguina se previn cu perfuzi cu heparina si sange izogrup- izi- Rh si .

- Aplicarea medicamentelor vasoactive :

In socul toxicoseptic si socul anafilactic , unde staza periferica se datoreste unei
vasodilatatii paralitice sunt indicate substantele vasoconstrictoare. Dupa ce s-a inceput restabilirea
masei circulante se aplica substantele vasodilatatoare pentru a reduce vasoconstrictia si a
ameliora circulatia capilara in tesuturi. Atat substanta vasoconstrictoare cat si cele vasodilatatoare
se aplioca in perfuzii i.v. sub controlul TA si a presiuni venoase centrale.
- Antibioterapia :
Cu exceptia socului toxicoseptic antibioterapia are un rol preventiv. Ea trebuie inceputa
imediat la instalarea stari de soc din cauza scaderii totale a rezistentei organismului fata de infectii.
Antibioterapia trebuie sa fie mentinuta prin administrarea concomitenta de O2 care in soc
toxiseptic trebuie aplicat sub presiune, cu aparate de respiratie mecanica. In tratamentul corticoizi
in doze masive, pentru combaterea insuficentei suprarenale.
- Ingrijirile generale si alimentatia :
* Efectuarea igienei corporale se face cu prosoape umede baia partiala la pat, schimbarea
lenjeriei de pat si de corp, mentinerea bolnaviilor curatii de defecatiile si cu foarte mult
;
* Se acorda o atentie deosebita preveniri escarelor de decubit cand bolnavul este inconstient,
iar substantele rezultate prin dezagregarea tesuturilor necrozate incarca si mai mult rinichiul;
* Alimentatia se va face numai cu lichide asigurand in limita posibilitatilor necesitatilor
calorice ale organismului . La calculul aportului de calori se vor lua in consideratie si cele
administrate pe cale I.V inclusiv plasma si sangele. Cand starea bolnavului se mai inbunatateste se
completeaza alimentatia cu lapte si supe strecurate. Se evita extractele de . si ceaiurile in cazul
in suficentei renale din cauza continutului mare de K.
33

* Alimentatia se va face prin sonda nazo- duodenala . . De lichide si alimente

consumate de bolnav sau introduse pe cale artificiala in organismul lui, se adauga la bilantul
calculului hidric efectuat zilnic;
- Supravegherea bolnavului :
Este sarcina principala a a.m. in cursul in grijiri bolnaviilor socati, adaugand in FO toate
observatiile : pulsul arterial si capilar, respiratia, TA diureza, scaunul ( clisme evacuatoare) . Prin
supravegherea atenta a bolnavului se evita complicatiile administrari .. de lichide , ca
hiperhidratarea , edemul pulmonar acut. Bolnavul scos din starea de soc este .. sa recada , de
aceea va fi supravegheat inca 24 h.

COLAPSUL
DEFINITIE :
Colapsul este insuficenta circulatorie periferica acuta cu dezechilibru brusc intre capacitatea patului
vascular ( continator ) si volumul sangelui circulant ( continut ) indiferent pe seama cui se face
decalajul ( marirea capacitati patului vascular sau reducerea masei sanguine) , avand drept
consecinte importante hipotensiunea arteriala, insuficenta irigare a tesuturilor si organelor,
perturbarea schimburilor gazoase si de substante metabolice in tesuturi si tulburari metabolice prin
hipoxia celulara produsa ( acidoza metabolica). Tulburarile sunt caracteristice socului , colapsului
este o faza a socului.
CAUZE COLAPSUL HIPOVOLEMIC :
- Hemoragii ( interne, externe);
- Plasmoragie ( arsuri);
- Pierderi hidroelectrolitice ( B.D.A. = boala diareica acuta) , cu S.D.A.
( sindrom de deshidratare acuta) sindromul de pierdere de sare.
- COLAPSUL INFECTIOS :
- Infectii acute si severe ( pneumopatii acute bacteriene si virotice , gripa, septicemi, meningite ,
enterecolite infectioase , difterie, infectii urinare severe; peritonite .
- COLAPSUL NEUROGEN :
- Marirea patului vascular;
- coma ( diabetica ).
- COLAPSUL DAT DE DIFERITE ALTE AFECTIUNI :
- Intoxicatii , stari postoperatorii;
- insuficente suprarenala acuta;
- insuficenta suprarenala acuta;
- soc anafilactic;

34

- traumatisme ( sectionarea maduvei spinarii ).

SIMPTOMATOLOGIE :
- Extremitati reci, palide, cianotice, . :
- Cianoza patului subunghial cu timp de recolerare lent ( datorita tulburarilor
microcirculatiei);
- Cianoza fetei, buzelor, piele rece, cenusie, transpiratii reci ;
- Hipotensiunea arteriala tahicardie ( puls slab batai uneori inperceptibil );
- Vene periferice ;
- Abdomen meteorizat;
- Oligo-anurie;
- Semen respiratorii si neurologice ( de la agitatie pana la obnubilare si coma = >
hipoxie cerebrala);
TRATAMENT MUSURI URGENTE IN AMBULATORIU :
- Asigurarea permeabilitati cailor aeriene (aspiratie nazofaringiana si buco faringiana prin sonde
Nelaton);
- Asigurarea administrari de O2;
- Incalzirea extremitatilor , camera cu T = 23-25 0C;
- Abordarea uneia sau mai multora vene periferice de urgenta;
- Umplerea rapida a patului vascular : se administreaza I.V. cu seringi, soluti
macromoleculare ( dextran ) sau solutii glucozate;
- Se instituie o perfuzie nedureroasa continua pentru combaterea acidozei cu
solutie de bicarbonat de Na 8,4 % I.V. diluata cu o cantitate egala de solutie
glucozata 5%;
- In caz de agitatie, se administreaza fenofarbital sau diazepan I.M. ;
- In cazul in care exista suspiciunea de soc septic sau sindrom hemoragic , a.m.
va pregati urmatoarele medicamente pe care le administreaza la indicatia
medicului :
# heparina 100-200 / kilocorp I.V. ;
# HHC 50 mg / kilocorp;
# antibioterapie pe cale endovenoasa : penicilina , fentamina;
- a.m. va urmari : respiratia , pulsul la vasele mari , disparitia tulburarilor
microcirculatiei ( timpul de accelerare) , reluarea diurezei , revenirea stari de
constienta;
- a.m. va avea pregatite truse pentru reaminarea de urgenta.
TRANSPORTORUL : in timpul transportului se vor continua masurile incepute :
- administrarea O2 ;
- incalzirea extremitatilor;
- perfuzia endovenoasa ( pentru terapie lichidiana si medicamentoasa );

35

- urmarirea functiilor vitale : ritmul, respiratia, coloratie, constienta, aspectul

perfuziei , activitatea cardiaca, diureza ,
MASURI DE URGENTA IN UNITATILE SPITALICESTI :
- Monotorizarea ( masurarea ) permanenta : puls, presiune arteriala, irigatie
cutanata, diureza;
- Pozitionarea corecta pozitie semiculcat , indecubit lateral, cu extremitatia
cefalica usor decliva fata de rostul corpului;
- Pipa guedel care inpiedica alunecarea posterioara a limbi;
- Se continua masurile nespecifice de reanimare : aspirarea secretiilor,
administrarea O2 evitarea pierderilor de cadura, continuarea pefuziilor;
- Examinari de urgenta pentru evaluarea stari initiale si pentru stabilirea
etiopatologica :
a. recoltarea sangelui pentru examene de laborator , hemoleucograma completa
( hematocrit , hemoglobina, leucoformula leucocitara , tronbocite ); grup
sanguin si Rh , hemocultura, ionograma, sau saliva, uree, creatinina, ac uric,
glicemie, T.S, T.C, fibricenemie, HUP de protronubina;
b. alte examinari : ECG, examen L.C.R. radiografic cardiotrocica;
c. examene bacteriologice : cuprocultura, urocultura, culturi din alte focare de
infectie.
- Administrarea de de medicamente vasoactive :
- adrenalina in doze de 0,1 0,3 ml soc sc sau iv foarte lent din solutie 1% ( 1 fiola = 1 ml = 1 mg
repetat la nevoie a intervale de 10-15 min;
- HHC 50 mg /kilocorp IV putandu-se repeta la 60 de minute pana la 200 mg / kilocorp 1 f = 25
mg cu 5 ml solvente.
Se injecteaza anterior IV heparina 100-200 ui/kilocorp pentru a preveni declansarea CID
( coagularea I.V. desemnata)
- Tratamentul unor eventuale complicatii : anticoagulante ( heparina,
antifribinolitice , acid aminocoproic) profilaxia si tratamentul : insuficente
renale acute;
- Tratamentul etiologic fara care nu se obtine nici o vindecare.

Ingrijirea bolnavilor cu convulsii

Convulsile = sunt succesiuni de contractii involuntare , puternice ale musculaturi striate.
Convulsi generalizate cand cuprind intreaga musculatura striata.
Convulsii locale cuprind numai unele grupe musculare.

36

Apar sub forma de crize cu o durata variata, de la caateva secunde sau minute pana la o
perioada nedefinita de timp , fie pana la repetarea crizelor, fie mentinandu-se persistent si vorbim
astfel de o stare convulsiva.
Succesiunea de contractii a musculaturii striate , in functie de cauza , natura si gravitatea lor,
sunt insotite si de alte manifestari care nu sunt propri tuturor convulsilor, cum sunt : pierderea
constientei , tulburari respiratori relaxarea sfincterelor. Sau de manifestari caracteristice cauzei lor :
trismusul in cursul tetanosului, hiperpirexia in cursul convulsiilor febrile.
- Convulsiile : tonice cu caracter persistent
clonice contractii musculare scurte ritmice;
tonico - clonice convulsile clonice se suprapun sau se asociaza cu convulsiile
tonice , persistente.
INGRIJIRILE DE URGENTA :
- In momentul declansarii crizei convulsive sarcina principala a tratamentului si a
ingrijirilor este scoaterea bolnavului din criza oprirea convulsiilor;
- Indiferent de cauza convulsiilor , ingrijirile de urgenta prevad asigurarea
conditiilor minime de ingrijire, prevenirea traumatismelor din timpul crizei ,
aplicarea medicatiei anticonvulsiva nespecifice si inceperea concomitenta a
explorarilor pentru stabilirea diagnosticului etiologic al convulsiilor. A.m. va
asigura salon bine nclzit , conditii de liniste si semiobscuritate.
- Alaturi de aplicarea tratamentului indicat de medic , ingrijirile de urgenta
urmaresc evitarea accidentarii bolnavului in cursul crizei care este adesea
inconstient;
- Este controlat sa nu prezinte proteze dentare sau corpi straini , pe care ii
indeparteaza ;
- Pentru a nu-si musca limba se pregateste o piesa de cauciuc care se aseaza intre
arcadele dentare;
- A.m. administreaza medicamentele anticonvulsivante indicate de medic pe cale
injectabila in clisma medicamentoasa sau pregateste instrumentele in vederea
administrarii intrarahidiene;
- A.m. pregateste aparatele , instrumentele si medicamentele pentru toate
posibilitatile ce se pot ivi in cursul convulsiilor cand cauza este necunoscuta,
trusa de perfuzi, aparatura pentru oxigenoterapie, aspiratoare pentru
permeabilizarea cailor respiratorii si indepartarea secretiilor traheo- bronsice si
salivare, trusa pentru intubatie traheala si la nevoie si trusa pentru trahoestomie;
- Solutie perfuzabila : glucoza hipertona 20% - 33% solutie melaton 10-20 % ,
medicamente anticonvulsivante si microlxante , tranchilizante, hipnotice,
antispastice, nacroleptice, decontracturante;

37

- A.m. va indeparta secretiile din cavitatea bucala si faringe cu tampoane sau

aspiratoare sau la nevoie va asigura sondele necesare pentru aspirarea secretiilor
traheo-bronsice;
- Pozitia in drenaj postural nu este posibila in timpul convulsiilor , iar dupa criza
pozitiva Trendelen burg nu este recomandata ;
- Daca convulsiile apar la un bgolnav febril sau in cursul lor se instaleaza
hipertermia se combate prin medicatii antipiretica supozitoare sau injectabil ,
iar in unele cazuri hiperpirexia se poate combate si cu inpachetari reci, bai cu T0
= 330 c
Explorari de urgenta sarcinile asistentei :
- A.m. recolteaza sange pentru determinarea glicemiei , ureei, creatinina,
calcululi, ionograma, rezerve alcaline, leucograma, probe de coagulabilitate;
- Pregateste bolnavul pentru examenul fundului de ochii prin dilatarea
medicamentoasa a ;
- Pregateste instrumentele , recipientele si mediile de cultura pentru recoltarea
LCR;
- Ajuta pacinetul pentru efectuarea EKG - .. ;
INGRIJIRI CURENTE :
- Pentru ingrijirea bolnavului cu convulsi asistenta trebuie sa prevada
posibilitatea repetarii crizelor;
- Si dupa rezolutia crizei convulsive bolnavul se mentine in camera cu T0 C
constanta bine aersita , linistita, in semiobscuritate sau in unele cazuri cum
este . Chiar in obscuritate;
- Intretinerea igenica a mucoaselor si tegumentele mentinerea bolnavului in
mediu uscat, schimbarea lenjeriei , transpirate, precum si in cazurile de
tulburari sfincteriene de dupa crize se face prompt si prin metode de
cunoscute.;
- Hidratarea si alimentatia sunt foarte suportate deoarece in timpul convulsiilor
bolnavului pierderea cantitati mare de lichide si energie ;
- Valoarea calorica a alimentelor este stabilita de medic dupa natura, frecvente,
extinderea si durata convulsilor;
- Aportul lichidelor si alimentelor trebuie asigurat pe cale bucala, dar la nevoie se
introduce pe sonda nazoduodenala, prin care alimentele in stare lichida trebuie
administrate picatura cu picatura;
- In cazurile in care starea pacientului nu permite introducerea sondei in duoden,
aportul hidric si alimentar , se va asigura prin alimentatie intravenoasa, dar va fi
controlate zilnic constantele biologice ( ionograma, rezerva alcalina);
- Asigurarea tranzitului intestinal normal se face pe cale dietetica;
38

- Se va urmari mictiunile si diureza pentru a preveni retentia de urina si formarea

globului vezical.
Supravegherea bolnavului :
- bolnavul dupa criza convulsiva sau in stare convulsiva nu poate fi lasat singur,
supravegherea trebuie sa fie continua si permanenta;
- a.m. va masura TO, P, TA, la indicatia medicului;
- va urmari in continuare :
- permeabilitatea cailor respiratorii, respiratia, eventualele semne de anoxie;
- frecventa , durata si extinderea convulsilor sau ale contractiilor supraadaugate;
- starea de prezenta a bolnavului;
- culoarea tegumentelor si mucoaselor : paloare, cianoza;
- emisile de urina si fecale;
- anunta medicul la cele mai mici abateri ale functiilor vitale sau la aparitia de noi
crize de convulsii.

39