FASOLEA (semivolubila) - Importanta culturii

de fasole
FASOLEA (semivolubila)
Importanta culturii

Importanta fasolei consta n marea valoare alimentara a boabelor ei. Ele constituie un
aliment bogat n proteine (25 - 28%) si vitamine foarte nutritive si foarte ieftin. Tulpinile de
fasole ramase dupa treierat (vrejii), mpreuna cu 16116d315q pastaile, sunt de asemenea bogate
n proteine si reprezinta un bun furaj mai ales pentru oi.
n tara noastra suprafetele cultivate cu fasole n cultura pura a crescut mult n ultimii ani. n
plus, pe suprafete nsemnate, fasolea se cultiva si intercalat, printre porumb.
Soiuri

Soiurile cultivate n tara noastra, fac parte din specia de fasole comuna (phaseolus
vulgaris). Soiurile de fasole cultivate au o perioada scurta de vegetatie (75 - 100 zile) si sunt cu
seminte albe. Dupa modul de crestere a plantei, soiurile se prezinta sub doua forme:
-

cu tulpina scunda (30 - 40 cm) si dreapta cunoscute si sub numele de soiuri de

"fasole oloaga";
cu tulpina mai nalta (50 - 70 cm), semivolubila.

Principalele caracteristici ale soiurilor de fasole sunt prezentate n tabloul:

Caracteristicile principalelor soiuri de fasole pentru boabe cultivate n Romnia

Soiul si
originea

Tulpina

MMB (g)

Perioada de
vegetatie (zile)

Zonele de
cultura

Soiuri
autohtone
Ardeleana

Oloaga

150 - 200

96 - 120

Transilvania si
Vestul arii

75 - 80

S si S-E arii
numai n
cultura
succesiva

Fundulea 332

Oloaga

260 - 310

Avans

Semivolubila

280 - 370

79 - 97

Silvostepa
Munteniei si
zona colinara
din Oltenia

Ceal din
Dobrogea

Semivolubila

300 - 350

80 - 115

Dobrogea si
Cmpia Dunarii

Orizont

Semivolubila

260 - 330

75 - 95

S si V arii,
Transilvania

81 - 93

Zonele de deal
din Oltenia,
Muntenia si
Moldova

Premial

Semivolubila

300 - 380

Progres

Semivolubila

160 - 200

75 - 96

Toate zonele.
Cultura
succesiva

Soiuri straine
Gratiot (S.U.A.)

Oloaga

160 - 190

79 - 87

Moldova, Banat
si cultura
succesiva

Magna
(Cheoslovacia)

Oloaga

340 - 380

79 - 86

Moldova

Bistrenski
(Bulgaria)

Semivolubila

280 - 320

80 - 100

Cmpia de Vest,
S arii si
Moldova

Mare de Nord
(Great
Northern)
(S.U.A.)

Semivolubila

230 - 300

75 - 95

S arii

Cerinte fata de clima si sol

Clima

Fasolea este o planta iubitoare de caldura. Semintele germineaza la temperatura de 8 10 C, iar n timpul vegetatiei necesita o temperatura de 20 - 25C. Temperaturile joase ntrzie
cresterea si dezvoltarea, iar gerurile, chiar de 0 C distrug cultura. Temperaturile prea ridicate
(peste 25C) mai ales n perioada nfloririi, nu-i sunt asemenea favorabile.
n ce priveste umiditatea fasolea rezista relativ bine la seceta, n special n prima parte a
vegetatiei. Are nsa nevoie de umiditate moderata, n special de umiditate atmosferica, n timpul
fecundarii florilor si a formarii boabelor.
Din aceasta cauza n Sudul tarii, fasolea da rezultate foarte bune ct se cultiva intercalat,
printre porumb. Umiditatea prea multa este nsa daunatoare, favornd aparitia bolilor.
Solurile favorabile pentru fasole sunt cele cu textura mijlocie (lutoase, lut - nisipoase),
fertile, cu reactie neutra (pH - ul 6,5 - 7,5). Nu sunt indicate solurile: grele, reci, umede, nici cele
nisipoase sau salinizate.
Zonele de cultura

n tara noastra fasolea gaseste conditii foarte favorabile, n Cmpia de Vest si Cmpia
Transilvaniei, mai ales pe vaile principalelor ruri. n restul tarii fasolea poate fi cultivata n
conditii favorabile de cea mai mare parte a terenurilor arabile.

Rotatia
Fasolea este, n general, putin pretentioasa fata de planta premergatoare. Cele mai bune
rezultate le da nsa cnd urmeaza dupa culturile care parasesc terenul mai devreme si dau
posibilitatea ca, prin lucrarile de pregatire, sa se acumuleze ct mai multa umiditate n sol
(cerealele paioase si culturile prasitoare timpuri).
Nu sunt indicate ca plantele premergatoare pentru fasolea culturile de leguminoase n
general de floarea soarelui, rapita sau n ntruct acestea pot favoriza raspndirea unor boli
comune. De asemenea, fasolea nu poate urma nici dupa porumbul tratat cu erbicide triazinice.
Desi fasolea merge uneori bine si dupa ea nsasi, pentru a se preveni raspndirea bolilor
specifice, se recomanda sa nu revina pe acelasi teren dect dupa o perioada de cel putin 4 ani.
Fiind n acelasi timp leguminoasa si prasitoare si racoltndu-se destul de timpuriu, fasolea
este o buna premergatoare pentru cele mai multe culturi inclusiv pentru cerealele de toamna.
Fertilizarea

Fasolea, ca si alte leguminoase pentru boabe, reactioneaza mai slab la aplicarea unor doze
ridicate ca ngrasaminte. Dintre ngrasamintele chimice cele cu fosfor se vor aplica toamna odata
cu aratura n doze de 30 - 60 kilograme substanta activa la hectar, n functie de rezerva de fosfor
din sol.
ngrasamintele cu azot se recomanda sa nu se aplice nainte de semanat. Necesarul de
ngrasaminte cu azot se stabileste n functie de formarea nodozitatilor produse de bacteriile
simbiotice pe radacinile plantelor de fasole, care se determina dupa 20 - 25 zile de la rasarire. n
cazul cnd la mai mult de 80% din plante se gasesc minim 5 nodozitati, se vor aplica 0 - 30
kilograme la hectar N.s.a. n caz contrar se vor aplica 30 - 70 kilograme la hectar azot substanta
activa n functie de fertilitatea solului.
ngrasamintele cu azot n dozele mentionate se vor administra concomitent cu prasilele
mecanice, cel mai trziu pna la nflorire. Lucrarile solului pentru fasole sunt n general, aceleasi
ca la porumb.
Lucrarile solului
Pentru fasole sunt, n general, aceleasi ca la porumb. Trebuie avut n vedere faptul ca
nivelarea terenului este o lucrare obligatorie la cultura fasolei n scopul asigurarii conditiilor
optime att la semanat, ct, mai ales, pentru recoltarea mecanizata.
Pregatirea patului germinativ se efectueaza cu utilaje diferite, prin care sa se realizeze un
strat foarte bine afnat pe adncimea de semanat (fasolea are germinatie epigeica), n acelasi
timp cu combaterea tuturor buruienilor rasarite si cu ncorporarea corecta a erbicidelor utilizate.

Patul germinativ se pregateste, de obicei, prin doua lucrari:

-

prima cu discul de agregat cu grapa cu colti reglabili si o bara nivelatoare;

a doua cu combinatorul.
Samnta si semanatul

Semintele de fasole destinate semanatului trebuie sa posede o puritate de cel putin 98% si o
capacitate de germinatie de cel putin 90%. nainte de semanat se recomanda ca semintele sa fie
tratate cu biopreparatul Nitragen - fasole. Tratamentul se efectueaza, obisnuit, la samnta, ziua
semanatului, dupa instructiunile care nsotesc preparatul, folosind 4 flacoane pentru cantitatea de
samnta necesara la un hectar. Tratamentul se poate face si concomitent cu semanatul, prin
pulverizarea suspensiei bacteriene direct n sol, n zona semintelor cu ajutorul unui dispozitiv
prevazut cu duze atasat la brazdarele semanatorii.
Epoca optima de semanat la fasole este ct n sol la adncimea de 5 - 6 centimetri se
realizeaza, n timp de 3 zile consecutiv temperatura de 8 C si vremea n curs de ncalzire.
Practic epoca de semanat a fasolei coincide cu cea a porumbului. Densitatea optima de semanat
este 50 - 55 boabe germinabile pe metru la patrat la soiurile cu crestere viguroasa si bobul mare.
Pentru cultura irigata, densitatile se majoreaza cu cte 5 boabe germinabile pe metru patrat aceste
densitati se realizeaza obisnuit cu o cantitate de samnta de 80 - 110 kilograme la hectar, la
soiurile cu bobul mai mare. Semanatul fasolei se face n rnduri simple sau n benzi. n practica
este preferat semanatul unor rnduri simple la distanta de 60 - 70 centimetri, utiliznd
semanatoarea SPC - 6. Semanatul se mai poate face la distanta de 50 centimetri ntre rnduri si
65 - 70 centimetri ntre benzi, pe intervalul calcat de rotile tractorului. n acest caz semanatoarea
se echipeaza cu 9 sectii (SPC - 9). Semanatul la distanta de 50 centimetri ntre rnduri si n benzi
pretinde nsa utilizarea obligatorie de erbicide, precum si tractoare si cultivatoare de tip
legumicol pentru a putea asigura lucrarile de ntretinere n conditiile distantei mai mici ntre
rnduri.
Adncimea de semanat, din cauza rasaririi epigeice, este de
redusa la 4 centimetri n conditii de irigare.

5 - 6 centimetri, putnd fii

Lucrarile de ngrijire
Combaterea buruienilor

Fasolea este foarte sensibila la mburuienare, din care cauza mentinerea culturii curata de
buruieni n timpul vegetatiei constituie obiectivul principal al lucrarilor de ngrijire. n cazul n
care nu s-au aplicat erbicide pentru combaterea buruienilor sunt necesare 3 prasile mecanice si
una, doua prasile manuale pe rnd (prasit - plivit).

Prima prasila mecanica trebuie executata imediat dupa rasarire, cnd se cunosc bine
rndurile, iar ultima nainte de nflorirea plantelor. Pentru combaterea chimica a buruienilor se
recomanda erbicidele: Treflan (4 litri la hectar) si Basagran (3 litri la hectar).
Treflanul, combate n special buruienile monocotiledonate anuale si se administreaza la
pregatirea patului germinativ. Fiind foarte volatil, ncorporarea lui n sol trebuie facuta adnc n
cel mult 15 minute de la aplicare.
Basagranul, combate buruienile dicotiledonate si se administreaza dupa rasarirea fasolei,
cnd buruienile se afla n faza de rozeta (3 - 5 frunze), iar fasolea are 1 - 3 frunze trifoliate.
La culturile de fasole erbicidate se vor aplica n timpul vegetatiei, dupa caz, una, doua
prasile mecanice si chiar o lucrare manuala (prasit - plivit) pe rnd, pentru distrugerea unor
buruieni rezistente la actiunea erbicidelor.
Combaterea bolilor si daunatorilor

Principalele boli ale fasolei, antracnoza si bacterioza, se pot combate obisnuit prin trei
tratamente prevenite cu zeama bordeleza 1% (7,5 kilograme la hectar), oxiclorura de cupru sau
Turdacupral 0,5%, 14,5 kilograme la hectar:
-

primul efectuat imediat dupa rasarirea completa a plantelor;

al doilea nainte de nflorire;

al treilea la formarea pastailor.

Dintre daunatori, gargarita fasolei (Acanthoscelides obtectus), provoaca cele mai

importante pagube. Se combate prin tratarea culturii cu unul din produsele: Sinoratox 35 (1,5 litri
la hectar), Carbetox 37 (3 litri la hectar), Lindatox 3 (25 kilograme la hectar), la intrarea n
prga a primelor pastai, iar n depozite prin gazarea semintelor, imediat dupa recoltare, cu sulfura
de carbon, un kilogram la tona de seminte, sau prin tratarea cu pastile Phostoxin, sau Delicia, 30
grame la tona, n spatii nchise, sau 45 - 60 grame la tona sub prelata.
Irigarea

Fasolea reactioneaza bine la irigare, dnd sporuri substantiale de productie n anii

secetosi, prin irigare, productia de boabe la fasole poate fi, practic, dublata.
Perioada critica pentru apa a fasolei, cnd se cer efectuate udarile, ncepe cu
nflorirea plantelor (n jurul datei de 15 iunie) si se ncheie la umplerea boabelor (care are loc
spre sfrsitul).
n acest interval de timp se vor efectua una, trei udari, functie de

precipitatiile cazute, cu norme de cte 500 metri cubi la hectar. Prin aceste udari se urmareste
mentinerea umiditatii solului pe adncimea de 80 centimetri la peste 50% din intervalul
umiditatii active. Daca n momentul semanatului umiditatea solului este insuficienta, se va aplica
o udare de rasarire de 250 metri cubi la hectar.
Recoltarea

Fasolea cere multa atentie, deoarece pastaile plesnesc usor si se pot produce pierderi mari
prin scuturarea boabelor. Se recomanda sa se recolteze cnd 2/3 din pastai au ajuns la maturitate,
iar boabele din pastaile superioare sunt suficient de tari.
Recoltarea se face:
-

manual;

prin smulgere;

mecanizat;

prin taierea plantelor la 3 - 4 centimetri sub nivelul solului;

cu ajutorul unor cutite speciale (cu lama lunga), montate pe cultivator.

Dislocarea plantelor se poate realiza si cu masina de recoltat fasole MRF - 4, prevazuta cu

discuri rotative.
Plantele smulse manual se strng n poloage mici, de 50 - 60 centimetri naltime, care se
lasa cteva zile sa se usuce, dup care se treiera cu combina C - 12, trecndu-se de la polog la
polog.
Plantele dislocate mecanic se strng n brazde cu grebla oblica (GO - 3), iar dupa 2 - 3
zile se treiera cu combina C - 12 prevazuta cu ridicator si modificata special pentru fasole, pentru
a se evita spargerea boabelor.
Productiile de boabe oscileaza foarte mult. Se considera normale productiile de 1000 1500 kilograme la hectar n cultura neirigata si de 2000 - 3000 kilograme la hectar n cultura
irigata.
Cultura intercalata a fasolei printre porumb

Acest mod de cultura ocupa la noi suprafete nsemnate, fiind raspndit mai ales n
cooperative agricole de productie din cauza ca recoltarea fasolei n aceste conditii reclama multe

brate de lucru. Acest mod de cultura este avantajos pentru fasolea, plantele de porumb crend un
microclimat favorabil plantelor de fasole, foarte sensibil la seceta atmosferica n faza de nflorire.
Fasolea nu trebuie nsa cultivata intercalat, cnd la porumb se aplica erbicide pe baza de
Atrazin la care fasolea este sensibila.
Pentru cultura intercalata se recomanda o densitate de 10 - 20 mii cuiburi de fasole la
hectar. Densitatea optima a porumbului ramnnd nemodoficata.
n practica, semanatul fasolei prin porumb se face cu sapa n cuiburi, pe rndul de porumb
ndata dupa rasarirea porumbului, punnd n cuib cte 3 - 4 seminte.
Semanatul se poate face cu semanatoarea SPC - 6 concomitent cu semanatul
porumbului; n acest caz semanatoarea va fi echipata cu distribuitor dublu. Cantitatea de
samnta de fasole necesara pentru un hectar este aproximativ 15 - 20 kilograme.
Productiile
de fasole care se obtin n cultura intercalata sunt de 200 - 500 kilograme la hectar.
Cultura succesiva a fasolei

Fasolea pentru boabe poate sa dea productii bune, apropiate de cele normale si daca este
cultivata, ca a doua cultura, dupa plantele care se recolteaza la nceputul verii (orz si gru de
toamna, cartofi timpurii, borceaguri).
Fasolea n a doua cultura reuseste n zonele de cmpie di Sudul si Vestul tarii si numai n
conditii de irigare. De asemenea, este necesar sa fie folosite soiurile cele mai timpurii, cu tulpina
oloaga: Fundulea 332 si Gratiot.
Tehnologia de cultivare este asemanatoare cu cea folosita n cultura obisnuita, cu
deosebirea ca dintre ngrasaminte, se aplica direct numai 30-40 kilograme azot la hectar,
deoarece fasolea valorifica cu fosfor si potasiu aplicate culturii premergatoare.
Semanatul trebuie efectuat pna cel mai trziu 5 iulie. Densitatea de semanat este putin
mai mare dect n cultura principala: 50-60 boabe germinabile pe metru patrat.
n functie de regimul de precipitatii se aplica una, doua udari de rasarire, cu norme mici de
200-300 metri cubi apa la hectar si doua, trei udari n timpul vegetatiei, cu norme de 500-600
metri cubi la hectar.
Productiile care se pot obtine sunt de 1000-2000 kilograme la hectar si chiar mai mult n
conditii favorabile.

Particularitatile morfologice si biologice

Radacina principala este un pivot care patrunde la adncimi diferite si se ramifica, mai
mult sau mai putin, n functie de specie.
Caracteristica radacinilor de leguminoase este formare de nodozitati n care activeaza
bacterii din genul Rhizobium, n relatiile de simbioza cu plantele gazda. El patrund n radacini
prin perii absorbanti, ajung n scoarta unde se nmultesc. La nceput bacteriile traiesc parazite pe
planta gazda iar cnd devin lucratoare fixeaza azotul din aerul solului; asigurnd planta cu acest
element.
n sol nu se gasesc totdeauna bacteriile specifice plantelor leguminoase sau daca sunt, ele
pot fi slab active sau chiar inactive. n acest scop se folosesc culturi artificiale de bacterii, cum
este biopreparatul Nitragin.
Tulpina variaza n functie de specie. Este, n general, ramificata si are naltimea cuprinsa
ntre 30 - 60 centimetri la fasolea pitica, si 200 - 300 centimetri la fasolea urcatoare. Portul erect
si formarea ramificatiilor pe tulpina usureaza dezvoltarea mecanizata.
Frunzele sunt compuse: trifoliate la fasole. Foliolele au forme si marimi diferite, iar
stipelele sunt mai mari dect foliolele la mazare.
Florile sunt grupate n racem, alcatuite pe tipul 5, ele au structura florala caracteristica.
Caliciul este format din 5 sepale unite, de forme, culori, si marimi diferite. Androceul este
alcatuit din zece stamine. Gineceul este format din ovar, cu o loja, avnd mai multe ovule, dintrun stil lung si un stigmat maciucat. nflorirea se face treptat de la baza spre vrf si dureaza la o
planta 10 - 25 zile. Polenizarea este autogama.
Fructul este o pastaie de diferite marimi, forme si culori, cu una sau mai multe seminte n
interior, la maturitate este dehiscenta.
Samnta are forme, marimi si culori foarte diferite, este alcatuita din tegument si embrion.
Tegumentul este gros si greu permeabil, pe suprafata lui se observa hilul, reprezentnd
locul de fixare a semintei de pericarp.
Embrionul este format din: doua cotiledoane mari, tigela, muguras si radicula.
Coacerea leguminoaselor se desfasoara n urmatoarele faze:
-

coacerea n lapte, semintele sunt verzi si au continutul laptos;

coacerea n prga, semintele au consistenta cerii si o culoare apropiata de cea
specifica soiului;
coacerea deplina, semintele sunt tari, iar pastaile dehiscente plesnesc.

Germinatia semintelor de leguminoase este epigeica.

Autor: VLDESCU MARIAN

e-mail: marian@severin.ro