Fructul

n botanic, un fruct este ovarul copt (mpreun cu seminele) aparinnd

unei plante cu flori. Fructele sunt mijloacele prin care plantele cu flori i mprtie
seminele.

Tarab cu fructe ntr-o pia din Barcelona

Formarea fructelor
Dup ce ovulul plantei este fecundat, ovarul ncepe s creasc n
dimensiuni. Petalele florii cad, iar ovulul se dezvolt devenind smn. Creterea
fructului continu pn n momentul n care smna a ajuns la maturizare. La unele
fructe cu mai mult de o smn, dimensiunile finale ale pulpei fructului sunt direct
proporionale cu numrul de ovule fertilizate.
Utilizri
Majoritatea fructelor au valoare alimentar, fiind consumate att crude ct i
conservate sub form de gemuri, marmelade, compoturi etc. Fructele sunt bogate n
substane dulci, hrnitoare i vitamine. Fructele sunt de asemenea parte
component a prjiturilor, ngheatelor, iaurturilor etc. Dieta format numai din
fructe se numete fructarianism, iar adepii ei sunt fructarieni.
Tipuri de fructe
Fructe crnoase dehiscente
Fructele crnoase sunt de obicei viu colorate datorit antocianilor i carotenoizilor
din celule. Celule parenchimatice ale mezocarpului acestora au membrane subiri i
coninutul suculent i bogat; cnd nu sunt nc mature ns, fructele crnoase
conin taninuri i acizi organici care le fac astringente i acre.

Bac dehiscent - Ecballium elaterium (plesnitoare)

Capsul crnoas - Impatiens noli-tangere (slbnog)

Drup dehiscent - Juglans regia (nuc)

Fructe crnoase indehiscente

Bac: Solanum lycopersicum (roie), Vaccinium myrtillus (afin), Vitis

vinifera (vi-de-vie)

Drup: Prunus avium (cire), Prunus domestica (prun), Prunus

persica (piersic)

Fructe uscate dehiscente

Fructele uscate au celulele pericarpului cu membranele ngroate, strns unite ntre
ele i lipsite de sucuri i substane nutritive. Pereii fructului au fie o coaj tare
(aluna, ghinda), fie un nveli pergamentos (pstaia, capsula).

Capsul loculicid: Tulipa sylvestris (lalea)

Capsul poricid: Papaver rhoeas (mac)

Capsul septicid: Gossypium (bumbac)

Folicul: Delphinium consolida (nemior-de-cmp)

Pstaie: Pisum sativum (mazre)

Silicul: Capsella bursa-pastoris (traista-ciobanului)

Silicv: Brassica rapa (rapi)

Fructe uscate indehiscente

Achen: Helianthus annuus (floarea-soarelui)

Alun: Corylus avellana (alun)

Cariops: Triticum aestivum (gru)

Disamar: Acer campestre (jugastru)

Jir: Fagus sylvatica (fag)

Ghind: Quercus robur (stejar)

Monosamar: Fraxinus excelsior (frasin)

Fructe multiple

Poliachen: Fragaria moschata (cpun)

Polidrup: Rubus caesius (mur), Rubus idaeus (zmeur)

Fructe compuse

Sicon: Ficus carica (smochin)

Soroz: Morus nigra (dud negru)

tiulete: Zea mays (porumb)

Fructe false

Hesperid: Citrus aurantiacum (portocal)

Melonid: Citrullus lanatus (pepene rou)

Poam: Cydonia oblonga (gutui), Malus pumila (mr), Pyrus domestica (pr)

Din punct de vedere ontogenetic, frunzele provin din transformareaovarului dupa

fecundatie sau chiar fara fecundatie. In afara de ovar, laformarea fructului mai pot
participa si alte parti ale florii (receptaculul siinvelisul floral).
CLASIFICAREA FRUCTELOR.
Dupa consistenta pericarpului, fructele se impart in doua maricategorii si anume:
fructe uscate si fructe carnoase. Cele care se deschid lamaturitate se numesc fructe
dehiscente, iar cele care raman inchise poartanumele de fructe indehiscente.
In functie de caracterele pericarpului si de deschiderea saunedeschiderea fructelor,
acestea se mai clasifica in patru tipuri de baza:capsula, nuca, baca si drupa.a)- Tipul
de capsula:- capsula poricida, caracteristica plantei Papaver somiferum, se deschide
prin porii de sub stigmatulsteril;- capsula loculicida se deschide in lungulnervurilor
mediane ale carpelelor (cum este cazulla Gassypium hirsutum);- folicula este un
fruct care provine dintr-ungineceu monocarpelar cu deschiderea pe linia desudura a
carpelei, de sus in jos (in partea opusanervurei mediane; se intalneste la
Delphiniumconsolida);- pastaia este un fruct provenit dintr-un gineceumonocarpelar
care se deschide fie de-a lungulnervurei mediane, fie de-a lungul liniei de sudura
acarpelei rezultand doua valve (la Phaseolusvulgaris);- silicva este un fruct
caracteristic familieiCruciferae; deschiderea se face in doua valve, desus in jos. b)Tipul de nuca. Reprezinta fructe uscate, indehiscente, cu pericarpultare (de exemplu
la Quercus robur, Fagus silvatica).c)- Tipul de baca. Reprezinta un fruct carnos. La
Solanum nigrum, pericarpul este carnos, acoperit de un epicarp negru si neted. In
interiorulfructului sunt multe seminte reniforme cuprinse intr-un tesut dezvoltat
numittesut placentar.d)- Tipul de drupa. Este un fruct carnos, monosperm, cu
endocarpsclerificat. La Amygdalus communis se observa la suprafata fructului
unepicarp acoperit cu peri catifelati, un mezocarp subtire cu pulpa suculentacare se
usuca la maturitate si un endocarp dur, sclerificat (sambure); ininterior exista o

singura samanta; la maturitate, epicarpul si mezocarpul sedesfac de endocarp si

crapa longitudinal. Fructul de Cocos nucifera este tot odrupa uniloculara, rezultata
dintr-un gineceu tricarpelar sincarp, cu unexocarp neted si subtire, cu un mezocarp
gros si fibros si cu un endocarp pietros care inchide samanta cu un endosperm
laptos.
e) Fructele compuse. Se numesc asa deoarece la formarea lor mai participasi alte
elemente florale sau chiar ale inflorescentei.- conul (strobilul) la alcatuirea caruia
participa si bracteile (fruct caracteristic la planta Humuluslupulus - hameiul);sicona, fruct caracteristic la Ficus carica smochin care provine dintr-o
inflorescenta incare florile unisexuate sunt dispuse intr-un reptaculmare, urceolat;
dupa fecundatie, reptaculul semareste, devine carnos (si comestibil),
inchizandgineceele florilor feminine transformate in foartemulte nucule;- soroza,
fruct caracteristic la Ananas sp. ananas si care provine din toate partile
componente aleflorii (nu numai din carpele).f) Fructele false- boaba falsa, care
este fructul de la maces (Rosacanina) la care receptaculul floral se dezvolta ca
ourna (fruct fals) inchizand in interior adevaratelefructe;- galbula, care este fructul
catacteristic de laJuniperus communis; provine din trei solzi care seunesc si devin
carnosi.