D 2 Drept Financiar Zdanovschi Alice PDF

ALICE CRISTINA MARIA ZDANOVSCHI
DREPT FINANCIAR
-Manual de studiu individual-
ALICE CRISTINA MARIA ZDANOVSCHI
DREPT FINANCIAR
-Manual de studiu individual-
Copyright 2012, Editura Pro Universitaria

Toate drepturile asupra prezentei ediii aparin
Editurii Pro Universitaria
Nicio parte din acest volum nu poate fi copiat fr acordul scris al Editurii Pro
Universitaria
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei
CUPRINS
PLAN............................................................................................................................................. 7
INTRODUCERE ........................................................................................................................ 10
Unitatea de nvare 1 ................................................................................................................... 12
Dreptul financiar noiuni introductive ........................................................................................ 12
1.1. Introducere......................................................................................................................... 12
1.2. Obiectivele i competenele unitii de nvare .................................................................. 12
1.3. Coninutul unitii de nvare ............................................................................................ 13
1.3.1. Definiia dreptului financiar......................................................................................... 13
1.3.2. Principiile i izvoarele dreptului fiscal ......................................................................... 15
1.3.3. Normele dreptului financiar......................................................................................... 17
1.3.4. Raporturile juridice financiare ..................................................................................... 17
1.4. ndrumar pentru autoverificare............................................................................ 19

Finanele publice .......................................................................................................................... 22
2.1. Introducere......................................................................................................................... 22
2.3.1. Finanele publice ......................................................................................................... 23

Moneda ........................................................................................................................................ 29
3.1. Introducere......................................................................................................................... 29
3.3.1. Conceptul de moned .................................................................................................. 30
3.3.2. Instrumentele monetare ............................................................................................... 33
3.3.3. Funciile monedei i ipotezele apariiei........................................................................ 34
3.3.4. Crearea sistemului bnesc al leului - n spaiul carpato-danubiano-pontic .................... 36
3.3.5. Aspecte privind fenomenele monetare ......................................................................... 41
Sistemul bugetar i activitatea bugetar ............................................................................................ 50
4.1. Introducere......................................................................................................................... 51
4.3.1. Conceptul de sistem bugetar ........................................................................................ 52
4.3.2. Procedura (activitatea) bugetar................................................................................... 56

Veniturile i cheltuielile publice.................................................................................................... 74
5.1. Introducere......................................................................................................................... 75
5

5.3.1. Veniturile publice........................................................................................................ 76
5.3.2. Cheltuielile publice...................................................................................................... 85

Controlul financiar i rspunderea juridic n domeniul financiar.................................................. 95
6.1. Introducere......................................................................................................................... 95
6.3.1. Controlul financiar ..................................................................................................... 97
6.3.2. Rspunderea juridic n domeniul financiar ............................................................... 103
6.4. ndrumar pentru autoverificare.......................................................................... 104

Unitatea de nvare 7 ................................................................................................................. 109
Moneda unic european ............................................................................................................ 109
7.1. Introducere....................................................................................................................... 109
7.2. Obiectivele i competenele unitii de nvare ................................................................ 110
7.3. Coninutul unitii de nvare .......................................................................................... 111
7.3.1. Noiuni generale ........................................................................................................ 111
7.3.2. Euro i zona euro....................................................................................................... 112
7.3.3. Sistemul euro ............................................................................................................ 113
7.3.4. Criteriile de convergen............................................................................................ 114
RSPUNSURI LA TESTELE DE EVALUARE/AUTOEVALUARE................................... 119
PLAN
INTRODUCERE
Unitatea de nvare 1
Dreptul financiar noiuni introductive
1.1. Introducere
1.2. Obiectivele i competenele unitii de nvare
1.3. Coninutul unitii de nvare
1.3.1. Definiia dreptului financiar
1.3.2. Principiile i izvoarele dreptului financiar
1.3.2.1. Principiile dreptului financiar
1.3.2.2. Izvoarele dreptului financiar
1.3.3. Raporturile juridice financiare
1.4. ndrumtor pentru autoverificare
Unitatea de nvare 2
Finanele publice
2.1. Introducere
2.3.1. Finanele publice
2.3.1.1. Noiune
2.3.1.2. Teoriile finanelor publice
2.3.1.2.1. Teoria clasic a finanelor publice
2.3.1.2.2. Teoria modern a finanelor publice
2.3.1.3. Trsturile i structura finanelor publice
2.3.1.3.1. Trsturile finanelor publice
2.3.1.3.2. Structura finanelor publice
2.3.1.4. Funciile finanelor publice
Unitatea de nvare 3
Moneda
3.1. Introducere
3.3.1. Conceptul de moned
3.3.1.1. Noiune
3.3.1.2. Terminologie
3.3.1.3. Istoric
3.3.2. Instrumentele monetare
3.3.3. Funciile monedei i ipotezele apariiei
3.3.3.1. Funciile monedei
3.3.3.2. Ipotezele privind geneza monedei
3.3.4. Crearea sistemului bnesc al leului - n spaiul carpato-danubiano-pontic 3.3.5. Aspecte privind fenomenele monetare
3.3.5.1. Circulaia monetar
3.3.5.2. Stabilitatea i echilibrul monetar
3.3.5.3. Inflaia monetar
Unitatea de nvare 4
Sistemul bugetar i activitatea bugetar
4.1. Introducere
4.3.1. Conceptul de sistem bugetar
4.3.1.1. Noiune
4.3.1.2. Natura juridic
4.3.1.3. Coninutul sistemului bugetar
4.3.1.4. Prile componente ale sistemului bugetar
4.3.2. Procedura (activitatea) bugetar
4.3.2.1. Noiune
4.3.2.2. Principiile procedurii bugetare
4.3.2.3. Etapele procedurii bugetare
4.3.2.3.1. Elaborarea proiectului sistemului bugetar
4.3.2.3.2. Aprobarea sistemului bugetar prin adoptarea Legii bugetare anuale
4.3.2.3.3. Execuia bugetar
1. Repartizarea pe trimestre a veniturilor i cheltuielilor bugetare
2. Execuia de cas bugetar/ a sistemului bugetar
3. Realizarea veniturilor bugetare
4. Efectuarea cheltuielilor bugetare
5. Ordonatorii bugetari/ de credite bugetare
6. Modificarea destinaiei creditelor bugetare
4.3.2.3.4. Procedura ncheierii execuiei bugetare
4.3.2.3.5. Controlul execuiei bugetare
Unitatea de nvare 5
Veniturile i cheltuielile publice
5.1. Introducere
5.3.1. Veniturile publice
5.3.1.1. Noiune i clasificare
5.3.1.2. Veniturile publice ordinare
5.3.1.2.1. Impozitele
5.3.1.2.2. Taxele
5.3.1.2.3. Contribuiile
5.3.1.2.4. Principalele impozite datorate bugetului de stat
5.3.1.2.5. Principalele impozite i taxe datorate bugetelor locale
5.3.1.3. Veniturile publice extraordinare
5.3.1.3.1. mprumuturile acordate din disponibilitile Trezoreriei Statului
5.3.1.3.2. mprumuturile temporare n condiiile art.69 din Legea nr. 500/2002 a finanelor publice i art.72
din Legea nr. 273/2006 a finanelor publice locale
5.3.1.3.3. Datoria public
5.3.2. Cheltuielile publice
5.3.2.2. Cheltuieli n domeniul social
5.3.2.3. Cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare
5.3.2.4. Cheltuieli militare
5.3.2.5. Cheltuieli pentru funcionarea aparatului de stat
5.3.2.6. Cheltuieli pentru finanarea activitii economice
Unitatea de nvare 6
Controlul financiar i rspunderea juridic n domeniul financiar
6.1. Introducere
6.3.1. Controlul financiar
6.3.1.1. Conceptul de control financiar
6.3.1.2. Formele de control
6.3.1.2.1. Clasificare
6.3.1.2.2. Controlul financiar preventiv
6.3.1.2.3. Controlul financiar concomitent
6.3.1.2.4. Controlul intern
6.3.1.2.4.1. Noiuni generale
6.3.1.2.4.2. Auditul public intern
6.3.1.2.5. Controlul financiar ulterior
6.3.1.2.5.2. Curtea de Conturi a Romniei
6.3.2. Rspunderea juridic n domeniul financiar
6.3.2.1. Noiune
6.3.2.2. Formele rspunderii juridice
6.3.2.2.1. Rspunderea penal
6.3.2.2.2. Rspunderea contravenional
Unitatea de nvare 7
Moneda unic european
7.1. Introducere
7.3.1. Noiuni generale
7.3.2. Euro i zona euro
7.3.3. Sistemul euro
7.3.4. Criteriile de convergen
INTRODUCERE
Disciplina Drept financiar este nscris n planul de nvmnt n cadrul disciplinelor cu caracter
teoretico-aplicativ ca urmare a faptului c este una dintre cele mai importante ramuri de drept din sistemul
juridic al unei formaiuni statale, deaorece are drept obiect de studiu finanele publice modul de constiuire,
administrare i utilizare a banului public. Deoarece orice comunitate necesit constiuirea unor fonduri
comune pentru a fi folosite n interesul ntregii societi, modalitatea de reglementare i consecinele sale
intereseaz ntreaga societate.
Avnd n vedere importana acestui domeniu, att pentru stat, ct i pentru societate, cunotinele pe
care le aduce aceast disciplin sunt absolut necesare pentru formarea juritilor, avocailor, judectorilor,
notarilor publici, consilierilor, etc., dar mai ales pentru formarea unei educaii bugetare a fiecrui membru al
societii.
Obiectivele cursului
Cursul i propune s prezinte studenilor o serie de aspecte teoretice i practice privind activitatea
bugetar a statului. Astfel, studeni i vor nsuii cunotinele de baz privind finanele publice, sistemul
bugetar, procedura bugetar, conceptul de moned, categoriile de venituri publice, datoria public,
categoriile de cheltuieli publice, controlul financair, rspunderea n acest domeniu, unitatea monetar euro.
Parcurgnd aceast disciplin studenii i vor putea nsui modul n care statul i desfoar
activitatea bugetar pentru a constiui, administra i utiliza banul public n interesul ntregii societi.
Competene conferite
Dup parcurgerea acestui curs, studentul va dobndi urmtoarele competene generale i specifice:
1. Cunoatere i nelegere (cunoaterea i utilizarea adecvat a noiunilor specifice disciplinei)
obiectului de activitate al Dreptului financiar;
utilizarea corect a termenilor de specialitate din domeniul financiar;
conceptul de sistem bugetar n general, i implicaiile unei proceduri bugetare eficiente n special;
definirea / nominalizarea de concepte ce apar n activitatea bugetar a statului;
acumularea unor cunotine necesare fiecrui membru al societii.
2. Explicare i interpretare (explicarea i interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum i a
coninuturilor teoretice i practice ale disciplinei)
realizarea de conexiuni ntre elementele sistemului bugetar i principiile procedurii bugetare;
argumentarea unor enunuri n faa autoritilor fiscale, partenerilor de afaceri, celorlali membrii
ai societii;
capacitatea de instituire i reglementare a unui sistem bugetar;
capactitatea de interpretare a unei sarcini fiscale.
3. Instrumental-aplicative (proiectarea, conducerea i evaluarea activitilor practice specifice;
utilizarea unor metode, tehnici i instrumente de investigare i de aplicare)
relaionri ntre ntre diferitele tipuri de venituri publice, fie ordinare, fie extraordinare;
relaionri ntre ntre diferitele tipuri de cheltuieli publice;
descrierea unor stri, sisteme, procese, fenomene ce apar pe parcursul activitii de constiuire,
administrare i utilizarere a banului public;
capacitatea de a transpune n practic cunotiinele dobndite n cadrul cursului;
abiliti de cercetare, creativitate n domeniul financiar;
capacitatea de a interpreta i soluiona spee n domeniu;
capacitatea de identificare att a drepturilor administraiei publice, ct i a obligaiilor sale;
4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive i responsabile fa de domeniul tiinific /
cultivarea unui mediu tiinific centrat pe valori i relaii democratice / promovarea unui sistem de valori
culturale, morale i civice / valorificarea optim i creativ a propriului potenial n activitile tiinifice /
implicarea n dezvoltarea instituional i n promovarea inovaiilor tiinifice / angajarea n relaii de
parteneriat cu alte persoane / instituii cu responsabiliti similare / participarea la propria dezvoltare
profesional )
reacia pozitiv la sugestii, cerine, sarcini didactice, satisfacia de a rspunde la ntrebrile
privind ndeplinirea rolului statului cu privire la constiuirea i utilizarea banului public;
implicarea n activiti tiinifice n legtur cu disciplina Drept financiar;
10
acceptarea unei valori atribuite unui obiect, fenomen, comportament, etc. conform legislaiei n
vigoare;
abilitatea de a colabora cu specialitii din alte domenii.
Resurse i mijloace de lucru
Cursul dispune de manual scris, supus studiului individual al studenilor, precum i de material publicat
pe Internet sub form de sinteze, teste de autoevaluare, studii de caz, aplicaii, necesare ntregirii
cunotinelor practice i teoretice n domeniul studiat. n timpul convocrilor, n prezentarea cursului sunt
folosite echipamente audio-vizuale, metode interactive i participative de antrenare a studenilor pentru
conceptualizarea i vizualizarea practic a noiunilor predate.
Structura cursului
Cursul este compus din 7 uniti de nvare:
Unitatea de nvare 1.
Dreptul financiar noiuni introductive (2 ore)

Finanele publice (2 ore)
Moneda (4 ore)
Sistemul bugetar i activitatea bugetar (6 ore)
Veniturile i cheltuielile publice (7 ore)
Controlul financiar i rspunderea juridic n domeniul financiar (5
Moneda unic european (2 ore)
ore)
Teme de control (TC)

Desfurarea temelor de control se va derula conform calendarului disciplinei i acestea vor avea
urmtoarele subiecte:
1. Prezentai procesul de constituire i de utilizare a banului public (2 ore).
2. Comentai rolul Legii bugetare anuale (2 ore).
3. Ce criterii de convergen trebuie s ndeplineasc Romnia pentru a adera la zona euro (2 ore).
Bibliografie obligatorie:
1. Dan Drosu aguna, Drept fnanciar, Editura CH Beck, Bucureti 2011
2. Monica Amalia Raiu, Simona Gherghina, Drept financiar public caiet de seminar, Editura CH
Beck, Bucureti 2008
3. Legea nr. 500/2002 a finanelor publice
4. Legea nr. 273/2006 a finanelor publice locale
5. Constituia Romniei
Metoda de evaluare:
Examenul final se susine sub form scris, pe baz de subiecte sintez prin extragerea lor, inndu-se
cont de participarea la activitile tutoriale i rezultatul la temele de control ale studentului.
Titular curs: lect.univ.dr. Alice Zdanovschi
11
Unitatea de nvare 1
Dreptul financiar noiuni introductive

1.1. Introducere
1.3.2. Principiile i izvoarele dreptului financiar
1.3.2.1. Principiile dreptului financiar
1.3.2.2. Izvoarele dreptului financiar
1.1. Introducere
Orice tip de comunitate are nevoie pentru a funciona de
constituirea unor fonduri comune care ulterior s fie folosite n
interesul ntregii societi. Relaiile nscute n cadrul societii cu
privire la aceste aspecte sunt reglemntate printr-o ramur de drept
denumit drept financiar, n consecin vom ncepe acest manual prin
a ne familiariza cu domeniul dreptului financiar.
1.2. Obiectivele i competenele unitii de

nvare
Obiectivele unitii de nvare:
familiarizarea cu domeniul dreptului financiar;
definirea conceptului de drept financiar;
identificarea elementelor constitutive ale raportului juridic
financiar;
definirea noiunilor de ban public i a raportului juridic
financiar;
Competenele unitii de nvare:
studenii vor putea s defineasc concepte i termeni

precum dreptul financiar, banul public, contribuabilul,
raportul juridic financiar, planificarea financiar, politic
bugetar;
studenii vor putea s identifice drepturile i obligaiile
prilor ntr-un raport juridic financiar;
studenii vor putea s identifice principiile dreptului
financiar;
12
Timpul alocat unitii de nvare:

Pentru unitatea de nvare Dreptul financiar noiuni
introductive, timpul alocat este de 2 ore.

Dreptul financiar, ca ramur a dreptului public, este format
din totalitatea actelor normative care reglementeaz relaiile de
constituire, administrare, repartizare i utilizare a fondurilor
bneti ale statului i ale instituiilor publice (banul public),
destinate satisfacerii sarcinilor social-ecomonice ale societii.
Particularitile dreptului financiar:
Dreptul financiar care are n centrul reglementrii sale
finanele publice i se ocup de reglementarea primar i
secundar a tuturor aspectelor care in de administrarea banului
public i evidena patrimoniului statului i instituiilor publice.
Prin intermediul finanelor publice se asigur constituirea,
repartizarea i utilizarea cu eficien a banului public pentru
dezvoltarea economic-social a societii. Ex: sporirea produciei
de mrfuri, dezvoltarea forelor de producie, dezvoltarea
nvmntului, protecia social,etc.
Banul public reprezint fondurile comune constituite la nivelul
ntregii societi pentru a fi administrate de ctre stat n numele i
n interesul ntregii societi.
Banul public = mijloace banesti ale societatii administrate de
catre stat.
Se considera ca acest concept ar fi aparut o data cu statul care a
impus ideea ca orice persoana care realizeaza un venit sau detine
anumite bunuri in proprietate datoreaza statului anumite impozite.
Pentru ca prin intermediul banului public statul pune la dispozitia
membrilor societatii in conditii specifice o gama variata de utilitati
private in sens larg care se concretizeaza in actiuni cu caracter
social, econ., de mentinere a ordinii publice, aparare nationala,
dezvoltarea relatiilor internationale etc.
Punerea la dispozitie a acestor servicii obliga statul sa
procedeze la o redistribuire a veniturilor si averilor persoanei dupa
anumite criterii stabilite de organele de decizie politica. Trebuie
retinut ca transferurile de putere de cumparare si redistribuirea V
prin intermediul fin. publ. nu constituie un scop in sine, ci un
mijloc prin care se urmareste ocuparea fortei de munca, reciclarea
disponibilitatilor banesti temporare in economie, combaterea
fenomenului inflationist, asigurarea unui echilibru financiar si
realizarea unui echilibru general al economiei.
13
Instrumentul specific de actiune este bugetul (principalul

plan financiar al statului care cuprinde totalitate veniturilor i
cheltuielilor publice)
Pe lng politica fiscal, un rol important n cadrul politicii
financiare revine politicii bugetare. Politica bugetar reprezint
procesul de stabilire i ierarhizare a prioritilor economicosociale la nivelul autoritilor de decizie (centrale sau locale),
concretizat n structurarea i dimensionarea cheltuielilor publice.
Politica bugetar se constituie ntr-un complex de aciuni
complementar politicii fiscale, ambele tipuri de politici
reprezentnd instrumente de intervenionism ale statului n scopul
modelrii evoluiilor economico-sociale dintr-o ar.
Iar istoric vorbind se poate observa c ncercarea de a
coordona impozitarea, cheltuielile publice i deficitul bugetar ntrun set coerent de politici care pot s ajute la conducerea unei
economii nu este att de veche. Politica bugetar per se exist de
numai circa 60 de ani, n timp ce deficitul i impozitele au fost
utilizate de milenii.
Constituirea fondurilor const n formarea fondurilor publice
de resurse bneti,care se realizeaz prin politica de alocare sau
politic fiscal a resurselor bugetare sub urmtoarele forme:
impozite, taxe, contribuii pentru asigurri sociale, amenzi,
penaliti, vrsminte din venitul instituiilor publice, vrsminte
din profitul regiilor autonome, redevene, chirii din concesiuni i
nchirieri ale unor bunuri aparinnd statului etc.
La constituirea fondurilor publice particip: 1.ntreprinderile,
indiferent de forma de proprietate asupra capitalului sociali de
forma juridic de organizare a acestora; 2. instituiile publice i
unitile din subordinea acestora; 3. populaia; 4.persoane juridice
i fizice romne rezidente n strintate.
Cele mai multe resurse financiare sunt mobilizate la fondurile
publice cu titlu definitiv i fr contraprestaie.
este o ramur a dreptului public.
Acest aspect reprezint regula, astfel, n cadrul raporturilor juridice
de drept financiar, unul dintre subiecte este statul, printr-un organ
de specialitate care intr n raportul juridic de pe poziia de
purttor al autoritii de stat. Aceast particularitate creeaz o
poziie juridic de subordonare a tuturor subiectelor fa de
subiectul purttor al autoritii de stat. O consecin important este
aceea c, de regul, actele juridice administrativ-fiscale emise n
acest domeniu sunt executorii prin ele nsele.
N.B. Raporturile juridice financiare se nasc, se modific i se
sting pe baza manifestrii unilaterale de voin a statului
(aceast particularitate ofer posibilitatea) executrii directe a
obligaiilor generate de raporturile juridice financiare n sarcina
diverselor subiecte de drept implicate n administrarea banului
public, fr a fi necesar o hotrre judectoreasc aceasta nu
nseamn o poziie abuziv a organelor statului n raport cu
celelalte subiecte sau domnia arbitrariului n aceast materie
diferena const n faptul c actele administrative din domeniul
finanelor publice sunt executorii prin ele nsele persoana care
se simpte lezat de aplicarea actului administrativ avnd dreptul de
a folosi toate mijloacele puse la dispoziie de legislaia procesualcivil n vederea desfiinrii, anulrii, revocrii, modificrii sau
ndreptrii actului administrativ nelegal.
Excepie: Exist o serie de raporturi juridice n cadrul crora
subiectele participante la raporturile juridice se afla pe o poziie de
14
egalitate juridic cu statul. Astfel, exist posibilitatea

contribuabilului de a formula pretenii de natur patrimonial asupra
statului n domeniul dreptului fiscal sau n domeniul datoriei
publice.
are o relaie de tip parte ntreg cu dreptul fiscal, fiind
cea mai important parte a dreptului financiar.
Dreptul fiscal trateaz aspecte legate de veniturile publice
reprezentate de impozite n relaie direct cu pltitorii acestora n
procesul privind declararea, stabilirea, verificarea i colectarea
impozitelor () datorate bugetului general consolidat.
Veniturile publice reprezint doar un capitol al dreptului
financiar;
are n centrul reglementrii sale (nu doar) impozitele + (ci
i) contribuiile sociale + contribuiile la fondurile speciale
extrabugetare + mprumuturile de stat + veniturile statului din
valorificarea din valorificarea proprietilor deinute + veniturile
din capital + etc.
dreptul fiscal are ca obiect de reglementare doar o mic
parte dintr-un capitol al dreptului financiar --- importana
este susinut de aspectele economice i implicaiile sociale ale
colectrii impozitelor i taxelor de la persoane fizice i juridice.
Veniturile publice sunt numeroase. Unele dintre ele au caracter
fiscal. Normele care reglementeaza veniturile publice sunt deja
atat de amplu reglementate incat au dus la aparitia unei ramuri
autonome.
1.3.2. Principiile i izvoarele dreptului fiscal

1.3.2.1 Principiile dreptului fiscal
Legalitatea;
Planificarea financiar;
Verificarea legalitii modului de utilizare a banului public.
1. Legalitatea
are o consacrare constituional expres n art. 137 din
Constituie
Legea fundamental statueaz obligativitatea reglementrii
prin lege a tuturor aspectelor care vizeaz banul public acest
principiul exclude posibilitatea
N. B. reglementrii primare a unor instituii fundamentale
pentru societate prin acte normative ale executivului.
Banul public face obiectul de reglementare al legii ordinare
posibilitatea reglementarii primare prin ordonane i ordonane
de urgent (din economia textelor constituionale).
N. B. Reglementrile secundare norme de aplicare sau
explicaii ale noiunilor cuprinse n reglementrile primare, fr a
putea extinde sfera ori nelesul vdit nendoielnic al
reglementrilor primare.
2. Planificarea financiar
consacrare constituional expres;
N. B. instrumentul juridic al planificrii financiare este
Bugetul public naional --- art. 138 Const.:
format din bugetul de stat + bugetul asigurrilor
sociale de stat + bugetele locale i cuprinde previziuni
clare privind volumul veniturilor i necesarul cheltuielilor pentru
anul financiar urmtor;
15
se aprob n anul anterior anului financiar n legtur cu

care se face planificarea.
Trsturi strict pentru c planificarea financiar ia
forma legii = prin legea bugetar anual;
supl deoarece legea bugetar anual poate fi modificat
pe parcursul exerciiului financiar n situaia n care se constat
modificri semnificative n procesul formrii i administrrii
veniturilor statului;
predictibil ntruct la baza planificrii financiare stau
rapoarte de specialitate privind impactul anumitor msuri de
politic financiar asupra economiei naionale n ansamblul su etc.
3. Verificarea legalitii modului de utilizare a banului
public
consacrare constituional la nivel de principiu avnd n
vedere intersul public al modului de utilizare a resurselor
financiare puse la dispoziia statului ( n calitate de administrator
al Banului Public), la a cror constituire contribuie n fapt toi
cetenii
art. 140 arat c modul de formare, administrare i de
ntrebuinare a resurselor financiare ale statului i ale sectorului
public se realizeaz de ctre Curtea de Conturi
organ specializat n acest tip de control;
prezint anual Parlamentului un raport asupra conturilor de
gestiune ale bugetului public naional din exerciiul bugetar expirat,
cuprinznd i neregulile constatate.
N. B. Sectorul public = instituiile finanate majoritar sau
integral din venituri extrabugtetare + ntreprinderile la care statul
sau o unitate administrativ-teritorial este acionar unic sau acionar
majoritar.
1.3.2.2. Izvoarele dreptului fiscal
Reprezint totalitatea actelor normative care reglementeaz
raporturile juridice financiare.
n funcie de gradul de generalitate sau specificitate, izvoarele
pot fi mprite n dou categorii, astfel, (1) izvoare comune tuturor
ramurilor de drept i (2) izvoare specifice dreptului fiscal.
(1) izvoare comune dreptului financiar i altor ramuri de
drept:
Constituia, legile ordinare ale parlamentului,
ordonanele de guvern i ordonanele de urgen (n baza unei legi
de abilitare a guvernului stabilete limitele clare de competen n
reglementare), hotarrile guvernului = ca i reglementri
secundare n materie.
(2) izvoare specifice dreptului financiar:
1. Legea finanelor publice (Legea nr. 500/2002) este o legecadru - definete sfera de cuprindere a finanelor publice;
precizeaz aria de cuprindere a instituiilor publice, reglementeaz
principiile i normele de baz ale activitii financiare a statului,
constituind cadrul legislativ general al finanelor publice.
2. Legea nr. 273/2006 privind finanele publice locale (intrat
n vigoare la 1 ian 2007) regulile privind modul de constituire,
administrare i utilizare a resurselor financiare publice locale;
(n substana ei) automonia financiar local;
rolul i atribuiile organelor administraiei publice locale n
administrarea finanelor publice;
raporturile administrative ntre autoritile locale, pdop, i
16
autoritile centrale + prefect, pdap; etc.

3. Ordonana de urgen a Guvernului nr. 146/2002 privind
formarea i utilizarea resurselor derulate prin trezoreria
statului (aprobat i modificat prin Legea nr. 201/2003)
stabilete regulile privitoare la circulaia efectiv, prin conturi de

tip bancar, a resurselor financiare publice;
atribuiile Trezoreriei finanelor publice;
modul de utilizare a resurselor contului curent general al
trezoreriei statului.
Trezoreria finanelor publice = o instituie de tip bancar prin
care se deruleaz fondurile publice aparinnd att bugetului
central, ct i bugetelor locale sau bugetului asigurrilor sociale de
stat; instituia financiar prin intermediul creia se ncaseaz
efectiv veniturile statului i se efectueaz cheltuielile.
4. Legea nr. 94/1992 privind organizarea i funcionarea
Curii de Conturi, republicat 2009 atribuiile de control ale
acestui organ n materia modului de constituire, administrare i
utilizare a banului public.
5. Dreptul Uniunii Europene, ca i ansamblul actelor
normative care reglementeaz raporturile juridice care apar n
procesul integrrii europene.
Potrivit art. 148 din Constituie, ca urmare a aderrii, prevederile
tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, actele de revizuire a
tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum i celelalte
reglementri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fa
de dispoziiile contrare din legile interne, cu respectarea
prevederilor actului de aderare.
Din cadrul acestui ansamblul, semnificative vor fi actele
normative care reglementeaz raporturile juridice ce produc efecte
asupra sistemului financiar naional
1.3.3. Normele dreptului financiar

Norma juridic financiar o regul de conduit stabilit
prin lege, care cuprinde drepturile i obligaiile subiectelor
participante la raportul de drept financiar i a crei respectare este
asigurat de autoritatea de stat.
n. j. = o regul de conduit general i impersonal, stabilit
de stat prin intermediul atribuiei de legiferare i a crei respectare
este garantat de fora coercitiv a statului.
coninutul normei de drept financiar = ipotez + dispoziie
+ sanciune;
elementul specific al n. j. fin. este sanciunea sunt
stabilite saciuni caracteristice acestei categorii de relaii, ex.:
amenda contravenional, majorri de ntrziere, recuperarea
prejudiciului
n cadrul rspunderii materiale, supravegherea
activitii economico-financiare, etc. sanciunile se constat i
se aplic de ctre organele de control financiar ale statului
subiecte ale raporturilor juridice financiare, care au atribuii de
verificare a respectrii legalitii n domeniul disciplinei
financiare i bugetare.
Sanctiunile se constata si se aplica de catre organele de
control financiar ale statului fizice si juridice, subiecte ale
raporturilor juridice financiare.

17
Raporturile juridice financiare sunt formate din relaiile

sociale care iau natere i se sting n procesul constituirii,
repartizrii i utilizrii fondurilor bneti ale statului i care sunt
reglementate de normele juridice financiare.
r. j. = relaia social care ia forma juridic prin reglementarea
sa expres de ctre lege i a cror executare este asigurat prin
aplicarea legii de ctre autoritatea de stat.
se disting de celelalte raporturi de drept printr-o serie de
trsturi specifice:
subiectele participante i poziia pe care o ocup unele fa de
altele;
obiectul de reglementare;
modalitile de realizare a formei de activitate n cadrul creia
i are sorgintea.
Clasificare
n funcie de sfera de cuprindere a finanelor publice (legea
500/2002) raporturile de drept financiar pot fi:
raporturi juridice bugetare fiscale de creditare
de garantare de organizare a circulaiei monetare valutare
de asigurare prin efectul legii de control financiar.
clasificarea se exprim prin afirmarea i consacrarea
doctrinei intervenioniste statul trebuie s joace un rol tot mai
activ n viaa economic i s influeneze procesele economice.
Elementele constitutive ale raporturile juridice financiare:
Subictele participante la rap. de dr. fin.:
Statul reprezentat printr-un organ de specialitate n
activitatea financiar nvestit cu atribuii n procesul de
constituire, repartizare i utilizare a fondurilor bneti puse la
dispoziia statului n interesul ntregii societi;
Statul, entitate abstract din punct de vedere juridic, dar
realitate concret din punct de vedere economic i financiar, are
menirea/ obligaia constituional de a satisface n mod rezonabil
nevoile sociale ale populaiei existente.
Orice persoan fizic sau persoan juridic care
interacioneaz cu organele statului n procesul administrrii
finanelor publice, contribuabilul.
R.j.fin. Apar numai n cadrul activitii financiare
nfptuite de stat i organele (instituiile) sale.
fr excepie, unul dintre subiecte este statul printr-un
organ de specialitate care intr n raportul juridic de pe poziia de
purttor al autoritii de stat N. B. (creeaz) o poziie
juridic de subordonare a tuturor subiectelor fa de subiectul
purttor al autoritii de stat.
Excepii exist n domeniul dreptului fiscal sau n domeniul
datoriei publice (etc.) o serie de raportuir juridice n cadrul crora
subiectele participante la raporturile juridice se afla pe o poziie de
egalitate juridic cu statul.
Obiectul rap. de dr. fin. este diferit determinat
(1.) de sfera de cuprindere a finanelor publice i (2.) de faptele,
actele normative i operaiunile specifice cu privire la activitatea
fiscal
(1.) obiectul este format din aciuni de prognoz i
organizare bugerar, de creditare, de control financiar, de
18
circulaie monetar etc.

(2.) obiectul l formeaz plata (aciunea) unor sume de bani
la care sunt inute persoanele fizice sau juridice care realizeaz
venituri sau dein bunuri impozabile sau taxabile.
Coninutul rap. de dr. fin. este dat de drepturile
i obligaiile subiectelor participante care difer de cele ale
altor rap. jur., c se stabilesc n legtur cu necesitatea i
importana constituirii, repartizrii i utilizrii fondurilor bneti
ale statului.
1.4. ndrumar pentru autoverificare

Sinteza unitii de nvare 1
Dreptul financiar, ca ramur a dreptului public, este format din totalitatea actelor normative care
reglementeaz relaiile de constituire, administrare, repartizare i utilizare a fondurilor bneti ale statului i
ale instituiilor publice (banul public), destinate satisfacerii sarcinilor social-ecomonice ale societii.
Dreptul financiar este o ramur a dreptului public.
Dreptul financiar care are n centrul reglementrii sale finanele publice i se ocup de reglementarea
primar i secundar a tuturor aspectelor care in de administrarea banului public i evidena patrimoniului
statului i instituiilor publice.
Banul public reprezint fondurile comune constituite la nivelul ntregii societi pentru a fi administrate
de ctre stat n numele i n interesul ntregii societi.
Pe lng politica fiscal, un rol important n cadrul politicii financiare revine politicii bugetare. Politica
bugetar reprezint procesul de stabilire i ierarhizare a prioritilor economico-sociale la nivelul autoritilor
de decizie (centrale sau locale), concretizat n structurarea i dimensionarea cheltuielilor publice. Politica
bugetar se constituie ntr-un complex de aciuni complementar politicii fiscale, ambele tipuri de politici
reprezentnd instrumente de intervenionism ale statului n scopul modelrii evoluiilor economico-sociale
dintr-o ar.
Are o relaie de tip parte ntreg cu dreptul fiscal, fiind cea mai important parte a dreptului financiar.
Principiile dreptului financiar sunt:
Legalitatea;
Planificarea financiar;
Verificarea legalitii modului de utilizare a banului public.
Izvoarele dreptului financiar:
Constituia Romniei
Legea finanelor publice (Legea nr. 500/2002)
Legea nr. 273/2006 privind finanele publice locale (intrat n vigoare la 1 ian 2007)
Ordonana de urgen a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea i utilizarea resurselor derulate prin
trezoreria statului
Legea nr. 94/1992 privind organizarea i funcionarea Curii de Conturi, republicat 2009
Dreptul Uniunii Europene.
Norma juridic financiar reprezint o regul de conduit stabilit prin lege, care cuprinde drepturile
i obligaiile subiectelor participante la raportul de drept financiar i a crei respectare este asigurat de
autoritatea de stat
Elementul specific al n. j. fin. este sanciunea sunt stabilite saciuni caracteristice acestei categorii de
relaii, ex.: amenda contravenional, majorri de ntrziere, recuperarea prejudiciului n cadrul rspunderii
materiale, supravegherea activitii economico-financiare, etc. Sanctiunile se constata si se aplica de catre
organele de control financiar ale statului fizice si juridice, subiecte ale raporturilor juridice financiare.
Raporturile juridice financiare sunt formate din relaiile sociale care iau natere i se sting n procesul
constituirii, repartizrii i utilizrii fondurilor bneti ale statului i care sunt reglementate de normele
juridice financiare.
19
Clasificare
n funcie de sfera de cuprindere a finanelor publice (legea 500/2002) raporturile de drept financiar pot fi:
raporturi juridice bugetare fiscale de creditare de garantare de organizare a circulaiei
monetare valutare de asigurare prin efectul legii de control financiar.
Elementele constitutive ale raporturilor juridice financiare sunt subiectele, coninutul i obiectul.
Subictele participante la rap. de dr. fin.:
Statul reprezentat printr-un organ de specialitate n activitatea financiar nvestit cu atribuii
n procesul de constituire, repartizare i utilizare a fondurilor bneti puse la dispoziia statului n interesul
ntregii societi.
Statul, entitate abstract din punct de vedere juridic, dar realitate concret din punct de vedere economic
i financiar, are menirea/ obligaia constituional de a satisface n mod rezonabil nevoile sociale ale
populaiei existente.
Orice persoan fizic sau persoan juridic care interacioneaz cu organele statului n procesul
administrrii finanelor publice, contribuabilul.
Coninutul rap. de dr. fin. este dat de drepturile i obligaiile subiectelor participante care difer
de cele ale altor rap. jur., c se stabilesc n legtur cu necesitatea i importana constituirii, repartizrii i
utilizrii fondurilor bneti ale statului.
Obiectul rap. de dr. fin. este diferit determinat (1.) de sfera de cuprindere a finanelor publice i
(2.) de faptele, actele normative i operaiunile specifice cu privire la activitatea fiscal
(1.) obiectul este format din aciuni de prognoz i organizare bugerar, de creditare, de control
financiar, de circulaie monetar etc.
(2.) obiectul l formeaz plata (aciunea) unor sume de bani la care sunt inute persoanele fizice sau
juridice care realizeaz venituri sau dein bunuri impozabile sau taxabile.
Concepte i termeni de reinut
dreptul financiar;
norma juridic financiar;
banul public;
politica bugetar;
raportul juridic financiar;
legalitatea;
planificarea financiar;
verificarea legalitii modului de utilizare a banului public.
ntrebri de control i teme de dezbatere
1.
2.
3.
4.
5.
Ce ramur de drept este dreptul financiar i ce implicaii are acest aspect?

Comentai principiile dreptului fnanciar.
Cine sunt subiectele raporturile juridice financiare?
Ce reprezint politica bugetar?
Comentai conceptul de ban public.
20
Teste de evaluare/autoevaluare
1. Totalitatea actelor normative care reglementeaz relaiile de constituire, administrare, repartizare i
utilizare a fondurilor bneti ale statului i ale instituiilor publice, destinate satisfacerii sarcinilor socialecomonice ale societii reprezint:
a) dreptul fiscal;
b) administrarea impozitelor i taxelor;
c) drept financiar;
d) banul public.
2. Sunt principii ale dreptului financiar urmtoarele:
a) individualizarea impunerii;
b) planificarea financiar;
c) legalitatea;
d) certitudinea impunerii.
3. Legea bugetar anual poate fi modificat pe parcursul exerciiului financiar n situaia n care se constat
modificri semnificative n procesul formrii i administrrii veniturilor statului reprezint una dintre
trsturile planificrii financiare, aceasta fiind:
a) predictibil;
b) legal;
c) supl;
d) strict.
4. Printre raporturile juridice financiare regsim:
a) raporturi juridice valutare;
b) raporturi juridice administrative;
c) raporturi juridice penale;
d) raporturi juridice de creditare.
5. Instituiile finanate majoritar sau integral din venituri extrabugtetare i ntreprinderile la care statul sau o
unitate administrativ-teritorial este acionar unic sau acionar majoritar reprezint:
a) drept financiar;
b) sectorul public;
c) reglementarea secundar;
d) raporturi juridice de garantare.
Bibliografie obligatorie
Dan Drosu aguna, Drept fnanciar, Editura CH Beck, Bucureti 2011

Constituia Romniei
21
Unitatea de nvare 2
Finanele publice
2.1. Introducere
2.3.1.1. Noiune
2.1. Introducere
Veniturile statului sunt o poriune pe care fiecare cetean
o d din avutul su pentru a avea sigurana celeilalte poriuni sau
pentru a se folosi de ea n mod plcut. Pentru a stabili aceste
venituri n chip potrivit, trebuie s in seama i de nevoile statului
i de nevoile cetenilor . (Montesquieu, Despre spiritul legilor,
1748).

nvare
cunoaterea implicaiilor finanelor publice;
cunoaterea relaiei dintre statul intervenionist i statul
neintervenionist;
definirea conceptelor de finanele publice clasice i finanele
publice moderne;
cunoaterea trsturile finanelor publice;
cunoaterea funciilor finanelor publice.

precum finanele publice, finanele publice clasice, finanele
publice
moderne,
stat
intervenionist,
stat
22
neintervenionist, funcia de repartiie, funcia de control;

studenii vor putea s diferenieze statul intervenionist de
statul neintervenionist;
studenii vor putea s descrie implicaiile funciilor
finanelor publice;
studenii vor putea s identifice trsturile finanelor
publice.

Pentru unitatea de nvare Finanele publice, timpul alocat este
de 2 ore.

2.3.1.1. Noiune
Finante publice reprezint totalitatea relatiilor de natura
economica constituite sub forma baneasca care apar in procesul
realizarii si repartizarii resurselor necesare statului pentru
indeplinirea sarcinilor sale.
Finanele publice sunt formate din totalitatea mijloacelor
bneti puse la dispoziia statului prin care acesta i ndeplinete
funciile sale.
Notiunea de financia pecuniaria- originea conceptului de
finante publice =orice tranzactie care presupune intre prestatii plata
unei sume de bani. (aguna, 2009)
Termenul de finante publice- lb.franceza, sens general- bani si
venituri publice destinate acoperirii cheltuielilor statului
Concepia finanelor publice clasice este legata de ideea de
liberalism politic i a fost specific sfarsitului sec. XIX si inceptului
sec. XX- stat neinterventionist.
Statul era putin preocupat de activitatile private si isi limita
interventia la indeplinirea unor functii traditionale- apararea,
diplomatia, ordinea publica, justitia.
Viata economica era considerata apanajul intreprinderilor
private, iar statul respecta principiul laisser faire, laisser passer.
Se actiona conform principiului guvernarii ieftine reducandu-se la
minim cheltuielile publice. aceasta abordare avea drept efect lipsa
protectiei sociale, a reglementarilor in materia concurentei si a
practicilor monopoliste, respectiv existenta unor reglementari
23
minimale in ramurile speciale privind bancile, bursele de valori,

regimul valutar etc.
N.B. n consecin, finanele publice clasice se caracterizau printro execuie bugetar excedentar (veniturile pe care statul le
realizeaz erau mai mari dect cheltuielile pe care le folosea pentru
ndeplinirea funciilor sale), o fiscalitate sczut i un stat
neintervenionist.
Concepia finanelor publice moderne s-a dezvoltat dupa
primul razboi mondial cand statul neinterventionist a fost inlocuit
de un stat interventionist care a decis sa influenteze in mod direct
procesele economice.
Finantele publice se transforma intr-un mijloc de interventie
a statului in economie prin stimularea productiei in situatii de
criza, mentinerea stabilitatii preturilor, asigurarea unei bune
administrari a resurselor naturale ale statului si repartizarea pe cat
posibil in mod echitabil a veniturilor nationale.
N.B. n consecin, finanele publice moderne se caracterizau
printr-o execuie bugetar deficitar (volumul cheltuielilor crete
i se diversific, aparnd i categoriile cheltuielilor publice
economice i celor sociale, depindu-se, astfel, veniturile ncasate
de stat), o fiscalitate ridicat i un stat intervenionist.
In noua conceptie, finantele publice au fost definite ca stiinta
care studiaza activitatea statului in calitate de detonator a unor
tehnici financiare specifice (impozite, taxe, buget public etc.)

Finantele publice sau relatiile financiare publice se pot
caracteriza, prin prisma specificului lor, prin urmatoarele
particularitati/ trsturi:
1. Relatiile financiare sunt relatii cu caracter economic,
deoarece ele apar n procesul formrii, repartizrii i utilizrii
produsului social;
2. Relatiile financiare apar in forma baneasca;
3. Relatiile financiare sunt relatii fara echivalent, adic NU
presupun o contraprestaie direct din partea subiectului beneficiar
al mijloacelor bneti;
4. O alta trasatura a relatiilor financiare este aceea ca mijloacele
banesti repartizate si utilizate de subiectele beneficiare nu se
ramburseaza.
Pentru a intelege structura finantelor publice este necesar sa
avem in vedere urmatoarele acte normative:
- L 500/2002 a finantelor publice
- OUG 64/2007 a datoriei publice
- L 273/2006 privind finantele publice locale
n conformitate cu Legea nr. 500/2002, finanele publice au
urmtoarea structur:
bugetul de stat;
bugetul asigurrilor sociale de stat;
bugetele fondurilor speciale;
bugetul trezoreriei statului;
24
bugetele instituiilor publice autonome;

bugetele instituiilor publice finanate integral sau parial
din bugetul de stat, din bugetul asigurrilor sociale de stat ori din
bugetele instituiilor publice finanate integral din venituri
proprii;
bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate
sau garantate de stat i ale cror rambursare, dobnzi i alte costuri
se asigur din fonduri publice;
bugetul fonduri externe nerambursabile;
bugete locale;
datoria public.
OUG 64/2007 are in vedere principalele datorii publice.
L 273/ 2006 priveste structura bug. locale, ale comunelor,
oraselor, municipiilor, sectoarelor, judetelor, institutiilor organizate
la nivel local, bug. imprumuturilor externe si interne, inclusive ale
fondurilor externe nerambursabile.
n procesul formrii, repartizrii i utilizrii mijloacelor bneti
ale societii, finanele publice ndeplinesc dou funcii:
1. Funcia de repartiie
Aceast funcie se realizeaz n procesul de formare i
repartizare a mijloacelor bneti, mai exact n momentul repartiiei
procesului social i a venitului naional, evideniindu-se dou
momente: formarea resurselor i repartizarea acestora.
Formarea resurselor se realizeaz prin mobilizarea unei pri
din sumele rezultate n urma repartiiei primare a venitului naional,
adic prin preluarea unei pri din finanele private de ctre stat
pentru a se colecta veniturile publice, ndeosebi colectarea de
impozite i taxe.
Pe seama veniturilor bneti primare, finanele contribuie la
formarea de mijloace bneti destinate constituirii de fonduri n
contul persoanelor fizice i persoanelor juridice care particip direct
sau indirect la reproducia produsului social.
Repartizarea mijloacelor bneti se realizeaz n cadrul
repartiiei secundare (redistribuirea) a venitului naional, astfel,
resursele private devenind ban public sunt folosite de ctre stat
pentru a-i ndeplinii sarcinile sociale.
Redistribuirea venitului naional se realizeaz, n principal, prin
intermediul sistemului de preuri i tarife (la bunuri i servicii) i
prestrile de servicii, cu caracter indirect, productiv.
Distribuirea i redistribuirea venitului naional duce la formarea
veniturilor finale ale statului, ale agenilor economici i ale
presoanelor fizice.
2. Funcia de control
Necesitatea funciei de control a fianelor publice decurge din
faptul c fondurile de resurse financiare constituite la dispoziia
statului aparin ntregii societi.
Funcia de control a finanelor publice este strns legat de
funcia de repartiie, dar are o sfer de manifestare mult mai larg
dect aceasta, deoarece vizeaz pe lng constituirea i repartizarea
fondurilor bneti ale statului, i modul de utilizare a resurselor
respective, cutnd s previn efectuarea de cheltuieli ilegale,
25
inoportune sau ineficiente.

Finante publice reprezint totalitatea relatiilor de natura economica constituite sub forma baneasca care
apar in procesul realizarii si repartizarii resurselor necesare statului pentru indeplinirea sarcinilor sale.
Teoriile finanelor publice
Concepia finanelor publice clasice este legata de ideea de liberalism politic i a fost specific
sfarsitului sec. XIX si inceptului sec. XX- stat neinterventionist.
Finanele publice clasice se caracterizau printr-o execuie bugetar excedentar (veniturile pe care
statul le realizeaz erau mai mari dect cheltuielile pe care le folosea pentru ndeplinirea funciilor sale), o
fiscalitate sczut i un stat neintervenionist.
Teoria modern a finanelor publice
Concepia finanelor publice moderne s-a dezvoltat dupa primul razboi mondial cand statul
neinterventionist a fost inlocuit de un stat interventionist care a decis sa influenteze in mod direct procesele
economice.
Finantele publice se transforma intr-un mijloc de interventie a statului in economie prin stimularea
productiei in situatii de criza, mentinerea stabilitatii preturilor, asigurarea unei bune administrari a resurselor
naturale ale statului si repartizarea pe cat posibil in mod echitabil a veniturilor nationale.
Finanele publice moderne se caracterizeaz printr-o execuie bugetar deficitar (volumul cheltuielilor
crete i se diversific, aparnd i categoriile cheltuielilor publice economice i celor sociale, depindu-se,
astfel, veniturile ncasate de stat), o fiscalitate ridicat i un stat intervenionist.
Finantele publice sau relatiile financiare publice se pot caracteriza, prin prisma specificului lor, prin
urmatoarele particularitati/ trsturi:
1. Relatiile financiare sunt relatii cu caracter economic;
2. Relatiile financiare apar in forma baneasca;
3. Relatiile financiare sunt relatii fara echivalent;
4. Mmijloacele banesti repartizate si utilizate de subiectele beneficiare nu se ramburseaza.
n conformitate cu Legea nr. 500/2002, finanele publice au urmtoarea structur:
bugetul de stat;
bugetul asigurrilor sociale de stat;
bugetul trezoreriei statului;
bugetele instituiilor publice autonome;
bugetele instituiilor publice finanate integral sau parial din bugetul de stat, din bugetul asigurrilor
sociale de stat ori din bugetele fondurilor speciale;
bugetele instituiilor publice finanate integral din venituri proprii;
bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat i ale cror rambursare,
dobnzi i alte costuri se asigur din fonduri publice;
bugetul fonduri externe nerambursabile;
bugete locale;
datoria public.
n procesul formrii, repartizrii i utilizrii mijloacelor bneti ale societii, finanele publice
ndeplinesc dou funcii:
1. Funcia de repartiie
Aceast funcie se realizeaz n procesul de formare i repartizare a mijloacelor bneti, mai exact n
momentul repartiiei procesului social i a venitului naional, evideniindu-se dou momente: formarea
resurselor i repartizarea acestora.
2. Funcia de control
Necesitatea funciei de control a fianelor publice decurge din faptul c fondurile de resurse financiare
constituite la dispoziia statului aparin ntregii societi.
26

finanele publice;
finanele publice clasice;
finanele publice moderne;
stat intervenionist;
stat neintervenionist;
trsturile finanelor publice;
structura finanelor publice;
funcia de repartiie ;
funcia de control.
1. Definii conceptul de finanele publice.
2. Comentai funcia de repartiie a finanelor publice.
3. Comentai funcia de control a finanelor publice.
4. Comentai motto-ul, Veniturile statului sunt o poriune pe care fiecare cetean o d din avutul
su pentru a avea sigurana celeilalte poriuni sau pentru a se folosi de ea n mod plcut. Pentru a stabili
aceste venituri n chip potrivit, trebuie s in seama i de nevoile statului i de nevoile cetenilor,
(Montesquieu, Despre spiritul legilor, 1748).
5. Comentai relaia dintre statul neintervenionist i statul intervenionist.
1. Totalitatea relatiilor de natura economica constituite sub forma baneasca care apar in procesul realizarii si
repartizarii resurselor necesare statului pentru indeplinirea sarcinilor sale reprezint:
a) politica bugetar;
b) politica fiscal;
c) finanelele publice;
d) statul neintervenionist.
2. Printre trsturile finanelor publice nu se enumer:
a) Relatiile financiare sunt relaii cu caracter economic;
27
b) Relatiile financiare sunt relaii care presupun o contraprestaie direct;

c) Relatiile financiare apar in forma baneasca;
d) Mmijloacele banesti repartizate si utilizate de subiectele beneficiare se ramburseaza.
3. Aspectul care se realizeaz n procesul de formare i repartizare a mijloacelor bneti, mai exact n
momentul repartiiei procesului social i a venitului naional reprezint:
a) caracterul economic al finanelor publice;
b) funcia de control;
c) forma bneasc a finanelor publice;
d) funcia de repartiie.
4. O execuie bugetar excedentar (veniturile pe care statul le realizeaz sunt mai mari dect cheltuielile pe
care le folosea pentru ndeplinirea funciilor sale), o fiscalitate sczut i un stat neintervenionist
caracterizeaz:
a) finanele publice moderne;
b) funcia de repartiie;
c) finanele publice clasice;
d) funcia de control.
5. O execuie bugetar deficitar (volumul cheltuielilor crete i se diversific, aparnd i categoriile
cheltuielilor publice economice i celor sociale, depindu-se, astfel, veniturile ncasate de stat), o fiscalitate
ridicat i un stat intervenionist caracterizeaz:
a) finanele publice moderne;
b) funcia de repartiie;
c) finanele publice clasice;
d) funcia de control.
Dan Drosu aguna, Drept financiar, Editura CH Beck, Bucureti 2011
Monica Amalia Raiu, Simona Gherghina, Drept financiar public caiet de seminar, Editura CH
Beck, Bucureti 2008
28
Unitatea de nvare 3
Moneda
3.1. Introducere
3.3.1.1. Noiune
3.3.1.3. Istoric
3.3.4. Crearea sistemului bnesc al leului - n spaiul carpato-danubiano-pontic 3.3.5. Aspecte privind fenomenele monetare
3.1. Introducere
Moneda a reprezentat o instituie istoric, a urmat i urmeaz
evoluia societii umane.
(Dan Drosu aguna, Drept financiar, Editura CH Beck,
Bucureti 2011, p. 21)

nvare
cunoaterea condiiilor apariiei fenomenului general al
valorii;
definirea conceptelor de moned, ban i de instrumente
monetar;
cunoaterea genezei sistemului bnesc al leului;
definirea conceptului de inflaie monetar i de circulaie
monetar.
29

- studenii vor putea s defineasc concepte i termeni precum
moned, monet, ban, instrument monetar, numerar, conturi, leu,
kosonul dacic, circulatia monetar, sistemul monetar, emisiune
monetar, putere de cumparare, stabilitatea monetar,
devalorizarea monetar, inflaia monetar, deflaia;
- studenii vor putea s identifice funciile monedei;
- studenii vor putea s prezinte ipotezele privind apariia
monedei.
- studenii vor putea s justifice alegerea denumirii de leu i
ban in ceea ce privete sistemul bnesc al leului;
- studenii vor putea s descrie particularitile fenomenului
inflaiei monetare;

Pentru unitatea de nvare Moneda, timpul alocat este de 4 ore.

3.3.1.1. Noiune
Sub aspect conceptual:
Moneda reprezint o marf special cu rol de echivalent
general, reprezint fenomenul valorii n general.
Pt. ca o marfa sa devina speciala si sa fie caracterizabila
drept moneda tb. s ndeplineasc cumulativ cinci condiii care
s-au evideniat de-a lungul evoluiei comunitilor umane de la
ceata primitiv la popor, naiune:
O marf pentru a fi moned trebuie s ndeplineasc
cumulativ cinci condiii:
1. s fie general acceptat de comunitate;
2. s fie divizibil (sa poata fi impartita fara a se altera, prile s
pstreze calitile ntregului);
3. s fie tezaurizabil (sa pastreze si sa transmita valoare in
timp, valoarea s fie constant n timp, inalterabil);
4. s aib o valoare de ntrebuinare (folosin) foarte mic;
5. s fie relativ rar (argintul a inundat pia).
Sub aspectul funcionalitii sale:
Moneda
este un instrument
social-economic,
indispensabil oricrei economii.
Moneda, in forma ei clasica de disc metalic cu greutate
determinata, se utilizeaza a mijloc de circulatie, de plata si
30
tezaurizare. Ea reprezinta un instrument etalon legal de plata

pentru facilitarea schimburilor, pentru acumulari, fiind
masuratorul general de valori care poarta girul autoritatii emitente,
statul, si care se bucura de incredere publica.
n limba noastr, denumirea a ptruns att ca neologism din
latin, moneta odat cu ocupaia Imperiului Roman prin anii
106, ct i prin limba neogreac - moned, utilizat n timpul
domniilor fanariote - pe la 1700.
Etimologic, denumirea de monet i are izvorul n limba
latin, termenul venind de la numele zeiei Junon Moneta n al crei
templu, la Roma, statul i instalase ateliere de batere a primelor
semne monetare. Pn la retragerea aurelian (271-274), o perioad
de aproximativ 170 de ani au circulat pe teritoriul rii noastre
valorile romane (economice, culturale, politice, etc.), inclusiv
monetele romane.
Monet = origine latin datorit sferei de influen a ariei de
rspndire a civilizaiei romane n majoritatea statelor exist
termenul de monet, inclusiv romnii, totui la noi prin uzan
public se folosete termenul de moned (dar ambii termeni
sunt coreci), cu att mai mult cu ct toi derivaii termenului
moned sunt cu toi t monetar, monetrie.
Aceeai denumire este utilizat n Frana - monnaie -, n Anglia
money, n Italia- moneda.
n limba romn, termenul de ban este utilizat ndeosebi
cnd exprim noiunea de moned mrunt, divizionar
subdiviziunea monedei naionale. Etimologic i are originea n
privilegiul acordat banilor romni din secolele XIII-XIV de a bate
monede de argint, denumirea fiind ntrebuinat cu timpul pentru
desemnarea monedelor cu o anumit greutate i calitate, indiferent
de proveniena lor - prin anii 1400. Termenul de ban avnd n
aceast situaie sensul de fenomen al valorii, marf cu rol de
echivalent general.
3.3.1.3. Istoric
Primele operaiuni de schimb s-au efectuat n natur, prin
intermediul trocului, schimbndu-se n mod direct, nemijlocit,
produsele ntre ele.
Specializarea muncii determin o progresiv diversificare de
bunuri, odat cu creterea necesitilor populaiilor. ntr-un stadiu
mai avansat al schimbului, ncep a se ntrebuinta anumite
mrfuri ca mijloace de intermediere, cu care se puteau schimba
orice produse, prin aceste mrfuri putndu-se exprima valoarea
tuturor celorlalte.
Separarea unei mrfi care devine echivalent general i
instrument al schimbului a avut loc n mod spontan, nlturnduse sistemul greoi al trocului, facilitndu-se i accelerndu-se
circulaia ntre comunitile omeneti.
Trecerea de la utilitatea unei mrfi unice ca echivalent
general marcheaz apariia formei bneti a valorii.
Reprezentnd o a treia marf care n procesul schimbului se
primea pentru a fi nlocuit cu alt marf, instrumentul uzitat la
efectuarea plilor ocazionate de comerul primitiv a fost, de regul,
un obiect-moned. Cu aceast destinaie au fost folosite de-a
lungul timpului produse ca: vite; mrgele de sticl i perle; corali
i cochilii, esturi din mtase, bumbac, rafie; blnuri i piei de
31
animale; pete uscat; sare; ceai; tutun; cereale; cafea; ciocolat;

mirodenii; esene de lemn; bumbac; zahr i alte obiecte acceptate
ca atare de participanii la comerul incipient.
Primei diviziuni sociale a muncii i-a urmat separarea
meteugarilor de restul productorilor, ca efect al descoperirii
nsemnatelor proprieti ale metalelor i, ndeosebi, folosirii
fierului la confecionarea uneltelor.
La nceput utilizarea metalelor pentru intermedierea
schimburilor s-a fcut ntr-o form ct mai lesnicios de
transmis, de transportat i pstrat - cptnd formele uzuale:
cuite, cuie, vrfuri de sgeat, de sulie; sub forme brute ca plci,
discuri, bare, srme; n forme ornamentale: inele, brri, spirale,
cruci etc. Abia mai trziu au fost create, din metale, instrumente
mai uor de mnuit, pentru facilitarea circuitului tot mai intens al
valorilor materiale monedele.
Monedele de metal au reprezentat o marf special care
cristalizeaz n ea valoarea abstract a tuturor celorlalte mrfuri.
Pentru ca o marf s poat ndeplini rolul de echivalent
general trebuia s ndeplineasc cele cinci condiii cumulative.
La nceput aceast misiune monetar a fost ncredinat
bronzului, aramei (cuprului), fierului, apoi metalelor preioase
- aurul, argintul i mai puin platina. Aurul s-a impus n cele din
urm datorit proprietilor sale deosebite.
n confecionarea monedelor s-a utilizat frecvent i procedeul
combinrii celor dou metale preioase, aliajul de aur i argint
purtnd denumirea de electrum.
Ca material de baz al emisiunilor monetare au servit i aliaje
formate din metale obinuite, precum cuprul, fierul, plumbul,
cositorul cunoscute sub numele de bilon.
Moneda, care-i are originea n marfa nsi, a aprut deci
spontan, n cadrul economiei de schimb i a circulaiei
mrfurilor.
n cadrul sistemului bimetalizat, rolul de etalon monetar l
au,deopotriv, cele dou metale: aurul i argintul, ntre care se
stabilete un raport de valoare. Aceste metale circul paralel i
simultan, fiind un sistem etalon unic, alternativ, cnd de aur, cnd
de argint, baterea monedei din ambele metale fiind liber. Prin
demonetizarea progresiv a argintului, prevalent a devenit
monometalismul aur. Emisiunile monetare au reprezentat atributul
inalienabil al autoritii statale, reprezentnd monopol de stat din
antichitate pn n epoca contemporan.
Dreptul de a bate moned a constituit prerogativa exclusiv i
discreionar a statului. n urm cu 27 de secole, atenianul Solon a
adoptat o serie de legi care au statornicit unicitatea privilegiului
crmuitorilor de a bate moned, precum i severa sancionare a
oricrei ncercri de nclcare a interdiciei. mpotriva practicilor
de contrafacere s-au aplicat pedepse drastice, culminnd, nu n
puine locuri, cu pedeapsa capital.
Timp de douzeci i trei de secole s-au folosit ca bani
ndeosebi monede din metal preios. Odat cu apariia primelor
bnci, la Amsterdam n 1609, la Hamburg din 1619, la Londra din
1694 (care a fost i prima banc de emisiune), rolul metalelor
preioase ca etalon monetar este preluat de ctre bancnotele
convertibile n aur, la care s-au adugat, cu timpul, i cele
neconvertibile i banii de cont.
Bancnotele au nlocuit banii cu valoare intrinsec,
ndeplinind funcia de circulaie a mrfurilor i plilor.
Bncile de emisiune aveau obligaia pstrrii n tezaur a
32
unui stoc de aur sau argint care s reprezinte un procent din

suma bancnotelor emise i aflate n circulaie, pentru a putea fi
asigurat convertibilitatea bancnotelor.
Montesquieu a exprimat sugestiv n L'esprit des lois corelaia
moned-bancnot: Moneda este un semn care reprezint i
exprim valoarea tuturor mrfurilor (...). Cum banul este semnul
valorii mrfurilor, hrtia e semn al valorii banului (...). Valoarea
pozitiv a monedei este acea care poate fi fixat prin lege.
(aguna, 2011, p. 32).

Instrumentele monetare sunt formele de reprezentare n
circulaie a monedei, a valorii.
Instrument monetar= forma de manifestare a monedei in
circulatie, forma care a inlocuit in final moneda si care
beneficiaza de un curs fortat.
Societile moderne cunosc urmtoarele instrumente
monetare:
1. numerarul
2. conturile scripturale (moneda scriptural)
3. conturile electronice (moneda electronic)
1. Numerarul are o existen fizic sau material i circul
sub dou categorii, (care reprezint primele forme de instrumente
monetare):
a) numerarul metalic (monezile)
b) bancnotele = note de banc
a) Monezile (numerarul metalic) (sg.: moned, pl.: monezi/
monede)
se bate [expresie numismatic] pentru valori mici
(trebuie s aib o rezisten mare) i dintr-un aliaj de metale
comune, tehnic vorbind numit tombac, i se mai spunea billon,
proporia n aliaj a metalelor o cunoate doar emitentul (oel,
nichel, cupru, aluminiu, zinc, bronz, aram, etc.).
Durata
de
via este de aproximativ 3 ani.
b) Bancnotele care se bat pentru valori mari pe o hrtie
special cu un coninut care poate fi hrtie, estur i plastic mai
nou (material sintetic).
Durata de via este de aproximativ 8 luni pentru bancnotele cu
un coninut mrit de hrtie, iar pentru cele cu un coninut mrit de
plastic de aproximativ 1 an i 2 luni.
Terminologic = not de banc !!!
2. Conturile scripturale (moneda scriptural)
Conturi scripturale instrumente monetare de transfer
scriptic de la o persoan titular de cont la alta prin intermediul
unei instituii numit banc !!!
Trecerea dintr-un cont n altul se face scriptic.
nu au o existen material concret aa cum are
numerarul.
n utimele dou decenii ale secolului XX datorit globalizrii
relaiilor economice, financiare, comerciale, bancare nici
conturile scripturale nu au fcut fa cererii de instrumente
monetare, principalul motiv fiind timpul necesar i celui mai
simplu transfer ntre dou conturi (2-3 zile) (prea mult timp).
Astfel, au aprut conturile electronice.
3. Conturile electronice (moneda electronic)
care asigur transfer instantaneu. (de prin deceniul
8 al secolului XX)
33
i sunt mult mai sigure mpotriva falsificatorilor n raport cu

conturile scripturale i numerarul. Marele bnci i schimb codul
de transfer zilnic.
n acest caz se folosesc cardurile bancare
Cardul este un instrument de plat bazat pe electronic, ca
alternativ a instrumentelor ,,clasice de plat numerarul i cecul,
iar deintorul lui are dreptul de acces la o procedur de autorizare
i plat cu card. Denumit i portofel electronic.
ntr-o alt clasificare: categorii de monede existente in
circulatia monetara
1. moneda efectiva (manuala)- semne monetare utilizate in cadrul
circulatiei numerarului (moneda metalica + bancnote)
2. moneda de cont (bancara)- nu are o existenta fizica, ci se
materializeaza in documente bancare (documente pe suport de
hartie si inscrieri electronice)
3. moneda conventionala- nu are o existenta fizica, ci se
materializeaza in documente bancare (documente pe suport de
hartie si inscrieri electronice)
Exista mai multe monede conventionale: DST (dr. speciale de
tragere) utilizate in sistemul creat de FMI. Nu au existenta fizica,
se utilizeaza exclusiv de catre state in raporturile cu FMI si nu are
capacitatea de a efectua plati si decontari in mod direct. Valoarea
unui DST se stabileste pe baza de cos valutar (modalitate de
determinare a paritatii valutare-o formula).
4. moneda de calcul- instrument monetar care are drept functie
masurarea drepturilor si obligatiilor reciproce apartinand partilor
unui contract. Acest rol poate fi indeplinit de aur, petrol sau de o
valuta liber convertibila determinata de partile contractante.
5. moneda fiduciara- instrument monetar concretizat intr-un titlu
care inglobeaza o creanta care circula pe baza increderii de care se
bucura in randul publicului emitentul titlului (de ex. obligatiuni)
6. cardul bancar- suport de informatie standardizat, securizat si
individualizat care permite detinatorului sa utilizeze in vederea
efectuarii unor operatiuni specifice disponibilitati banesti proprii
aflate intr-un cont deschis pe numele sau detinatorului cardului sau
sa utilizeze o linie de credit deschisa de emitent in favoarea sa.

Funcia de evaluare a valorilor economice. Cu moneda se
msoar valori materiale, se exprim preurile, puterea de
cumprare, creditul.
Funcia de mijlocire a schimburilor de bunuri i servicii prin
intermediul operaiunilor de vnzare-cumprare. Moneda
mijlocete circulaia mrfurilor, ea nsi fiind o marf
intermediar.
Funcia de mijlocire a plilor. Moneda dobndete calitatea de
moned legal ntruct creditorul este obligat s primeasc moneda
aflat n circulaie la data lichidrii unei datorii.
Funcia de mijlocire a creditului. Creditul reprezint
transmiterea temporar a unei puteri de cumprare; el este un
mprumut de moned.
Funcia de mijlocire a economiilor. Disponibilitile temporare
ale populaiei se pot valorifica prin intermediul monedei. n acest
mod, moneda transform un capital, care se poate utiliza eficient n
34
circulaia monetar.
Funcia de tezaurizare. Cu ajutorul monedei se pot pstra i
transfera valorile care se cer meninute n timp, pe o perioad
ndelungat. De asemenea, valorile pot trece de la un deintor la
altul, n modul cel mai eficient, prin intermediul monedei.
Funcia social de distribuire i redistribuire a bunurilor i
serviciilor. Produsul social se distribuie cu ajutorul monedei celor
care au contribuit direct sau indirect la crearea lui.
Literatura de specialitate a studiat acest fenomen care a marcat
viaa societii dezvoltnd o suit de teorii care incearca sa
gaseasca originile acestui fenomen, ipoteze privind geneza
monetei, adic ce anume a cauzat acest fenomen remarcabil
(aguna, 2011, p. 24).
n centrul acestor ipoteze (ca un lait motiv) se afl schimbul cu
diferite nuane. Moneda a aprut datorit schimbului.
Printre cele mai semnificative ipoteze enumerm:
I.
Ipoteza economica/ realist
Moneda a aparut ca mijlocitor al schimbului. La momentul la
care schimbul in natura a devenit incomod, oamenii au fost obligati
sa inventeze si sa accepte in mod universal o marfa intermediara.
Cu alte cuvinte, oamenii au adoptat tacit, intr-un consens general,
a 3-a marfa care sa masoare bunurile supuse schimbului. In
doctrina s-a realizat si o etapizare a istoriei economice in functie de
monede. Se considera ca evolutia s-a produs de la economia
naturala (premonetara) careia ii erau specifice 2 subdiviziuni:
econ.familiala si cea in natura, la o economie monetara care nu a
mai permis schimbul in natura.
In timp, s-a evoluat de la utilizarea unor marfuri oarecare ca
etalon de valoare, la utilizarea unui metal obisnuit, iar de la acesta
s-a trecut la utilizarea metalelor pretioase. Pe treapta superioara a
economiei de credit se considera ca se pun in circulatie anumite
bunuri contra promisiunii de a restitui in viitor aceeasi valoare.
II. Aparitia monedei ca etalon de valoare
Moneda a aparut deoarece era necesar sa se stabileasca intre
oameni o ierarhie e valorilor. Moneda etalon a preexistat
monedei intrument de schimb.
Etalonul de valoare clasic a constat in animale de turma la care
s-a renuntat in timp datorita lipsei calitatilor unui eficient
instrument de schimb. S-au impus ca moneda metalele ce puteau fi
si etalon de valoare si mijlocitor al schimbului apte sa stabileasca
pretul oricarui bun supus tranzactiunii. Efectul a fost acela de a
elimina schimbul in natura (trocul).
III. Ipoteza religioas
Considera ca initial monedei nu i-au fost specifice functiile
mercantile, ci cele religioase. Doctrina porneste analiza de la
scrisorile lui Homer cu observatia ca in religia antropomorfic zeii
erau reprezentati asemanator oamenilor, fiind posibila o negociere
a bunavointei acestora. La origine, darul oferit zeilor era specific
econ.casnice, fiind reprezentat de un animal de turma. Prin
utilizarea in practicile religioase anumite animale ajung sa fie
sacralizate prin cresterea nr.membrilor comunitatilor, nr.animalelor
jertfite ajungand sa fie f.mare.
S-a trecut la o etapa superioara in care s-ar fi creat mici statuete
35
din metal pretios (amulete) care ar fi fost oferite zeilor. In timp, si

acest statuete, ajungand in nr.f.mare, au inceput sa fie utilizate de
catre preoti si in raporturi laice. Etapa urmatoare de evolutie a fost
aceea de imprimare pe o moneda a reprezentarii animalului. Prin
intermediul preotilor punerea acestor obiecte intr-un circuit
economic s-a realizat.
IV. Ipoteza social (moneda insign aristocratic - mijloc de
difereniere social)
Autorii ei trateaza moneda drept o categorie sociala, si nu una
economica. Se considera ca scopul crearii monedei a fost acela de a
distinge posesorul de moneda de restul obstei. Moneda ar fi
consacrat anumite ranguri ale posesorilor, astfel ajung si un mijloc
de ascensiune sociala. Adeptii teoriei considera conceptul de
moneda sinonim cu cel de podoaba, abia ulterior aceasta
transferandu-se in sfera economica.
Aceasta teorie se bazeaza si pe observatia ca podoabele din
metal pretios tezaurizate erau utilizate la rascumpararea
prizonierilor de razboi, obtinerea anumitor demnitati, precum si in
sacrificiile religioase.
V. Ipoteza patrimonial
Costin Kiritescu observa faptul ca bunurile carora practica
economica le-a imprimat functia monetara au constituit la origine
patrimoniul unei persoane. Tendinta general umana de a poseda cat
mai multe bunuri a avut drept efect acumularea unor bunuri in
surplus fata de necesitatile de consum. Bunurile respective au
devenit mijloc de tazaurizare si semne ale bogatiei individuale.
Initial, bunurile din patrimoniu care puteau fi tezaurizate constau in
ornamente cu valoare intrinseca si utilitate casnica.
3.3.4. Crearea sistemului bnesc al leului - n

spaiul carpato-danubiano-pontic Se consider c rolul de echivalent general ndeplinit
pentru prima dat pe aceste meleaguri de un metal trebuie atribuit
aramei care a nceput a se utiliza din neoliticul trziu sub form de
lingouri sau obiecte.
sec. V i.Hr. apar coloniile grecesti Histria, Tomis,
Callatis care emit moneda
sec. II i. Hr. incep sa patrunda monedele romane
n perioada antichitii un moment important este
Primul fenomen monetar propriu, (dup moartea lui Burebista 44 . H. ) Kosonul dacic n Transilvania au fost descoperite prin secolul 16 monedele de
aur (din aur roiatic) cu legenda koson (medalii-moned), ele
cntresc n medie 8,41 gr. i au diametrul de 18-21 cm. Apariia
lor masiv n Munii Sebeului dovedete c ele au fost emise aici.
Pe avers este redat un consul roman ntre doi lictori, un cerc
perlat care nconjura grupul de personae, iar dedesubt n legend
monograma literei K.
Imagine: (1.) avers inspiraie roman (a) un grup de 3
persoane: una n prim-plan integral, i 2 n plan secundar care crau
pe umeri fasciile -semnul puterii la romani- mnuni de nuiele cu
un topor (fascia fascism).
mesaj: dac vrei s fii unii unii puterea n frunte.
(b) un cerc perlat care nconjura grupul de persoane;
(c)
monograma literei K.
36
Koson = anagrama numelui preotului Comosicus, urmaul

lui Burebista
Pe revers figureaz un vultur cu aripile deschise ce ine n
gheare o cunun, vulturul carpatin = acvila (ntreag) toate
imaginile pe orice moned sunt fie reprezentate complet, fie prin
efigie (doar capul) ntotdeauna imaginea are privirea spre
dreapta = viitor.
pe Koson acvila are privirea spre napoi (mesaj) vulturul
carpatin asigur legtura dintre voi i Zamolxis, v va proteja
independen doar dac meninei motenirea lui Burebista
Statul Centralizat Dacic.
mesajul spiritual al kosonului este formidabil!!!
nainte de H. pe meleagurile noastre (n antichitate)
Burebista a creat un stat foarte puternic statul dac al lui
Burebista (asasinat de un apropriat sindromul Brutus) Nobilii
daci = tarabostes (purttori de cciuli)
44 . H. Burebista a fost asasinat dup moartea lui Burebista
statul ncepuse s se destrame, astfel, preotul zeului Zamolsiz
zeul dacilor Komosicus a hotrt s se bat o medalie care s
transmit un mesaj spiritual nemaipomenit.
Strjerul cosmic al munilor legtura cu divinitatea era
acvila = vulturul carpailor.
Monedele cu legenda koson se nscriu printre cele
getodacice i au fost emise ntr-un centru din inima Daciei dup
modelul denarilor romani de argint. Aceti kosoni sunt singurele
monede lucrate din aur n toat istoria getodacilor.
Kosonului i s-a atribuit un caracter comemorativ, fiind
emis de Comosicus, urmaul lui Burebista, aceast monedmedalie avnd pe avers vulturul Carpailor ocrotitor, simbol al
unitii neamului dac nfptuite de Burebista.
circulatia monedelor romane se mentine pn la
retragerea trupelor
n perioada ulterioara cuceririi romane au circulat pe teritoriul
Daciei romane dinarii republicani, sesterii, aureii i dinarii
imperiali. Sistemul monetar roman se baza pe emisiuni monetare
din aur, argint i bronz. Moneda de aur era aureus, cea de argint
denarul cu subdiviziune quinarul de bronz btut n trei valori
principale: sesteriul, dupondiul i assul.
!!! Retragerii romane i urmeaz o etap n care circulaia
bneasc i recapt funciile din perioada preroman. Circulaia
monetar se va restrnge n aa msur nct produsele se vor
procura, n cea mai mare parte, pe calea schimbului specific
economiei naturale.
ulterior avem monede bizantine si nu se mai emit
monede pe plan local
n Dobrogea, care aparinea de Imperiul bizantin, s-a meninut o
circulaie monetar activ. Aici, n secolele IV-VI, s-a aplicat
sistemul monetar roman, reorganizat de ctre Diocleian i
Constantin cel Mare (aureus este denumit solidus, iar denarul este
nlocuit cu follis-ul de bronz). Din epoca lui Diocleian i
Constantin cel Mare monedele romane bizantine sunt frecvente i
pe teritoriul Daciei, urmare a negoului intens cu strinii, plii
subsidiilor, invaziilor etc.
Pn n secolele X-XI relaiile marf - bani erau totui
restrnse, viaa desfurndu-se n tiparele economiei naturale.
Slabele relaii comerciale se ncropeau pe aria teritoriului romnesc
tot prin intermediul monedelor bizantine.
37
sec. XIV momentul banariilor statelor feudale

romneti
Dup o perioad ndelungat de stopare a emisiunilor
monetare, n epoca feudalismului dezvoltat, datorit extinderii
schimburilor, rolul banilor crete n nsemntate i determin
crearea - dup formarea statelor feudale ara Romneasc i
Moldova - unor sisteme monetare proprii, ca expresie a
suveranitii i independenei rilor romne.
Monedele btute n bnriile romneti purtau denumiri extrem
de variate: ducai, dinari, groi, taleri, groie, bani, lei.
Monedele emise din ara Romneasc au fost btute de
Vladislau Vlaicu (1364-1377), probabil la monetria de la Arge.
Aceste monede de argint se mpreau sub aspect ponderal n:
ducai, dinari i bani. Se consider c primele emisiuni dateaz din
1365, cnd apar ducaii.
n Moldova, Petru Muat a btut primele monede din argint,
adoptnd ca sistem grosul. Apariia groilor moldoveneti este
situat n anul 1377, fiind emii de monetria de la Suceava.
!!! n comerul medieval, principiul teritorialitii monedelor
nu avea aplicare, uneori fiind preferate monedele strine cu valoare
deja recunoscut, superioar celor depreciate, emise de ctre
domnitorii pe teritoriul crora aveau loc acte de comer nlesnite de
utilizarea banilor. Existena, alturi de cele locale, a monedelor
strine este caracteristic acelor perioade n care monedele aflate
n circulaie aveau o valoare proprie, intrinsec.
Printre monedele strine cu acces larg n circulaia
mrfurilor n Moldova s-au ntlnit i zloii ttreti (ducaii
veneieni de aur), denumii i echini, iar din 1581 sunt
menionai n hrisoave i talerii de argint ai rilor de Jos, thaleri
leonis, nume cptat datorit reprezentrii pe revers a unui leu
ridicat n dou labe.
!!! Cu timpul, talerul-leu olandez de circulaie local a fost
nlocuit cu monede mai slabe, leul transformndu-se astfel ntr-un
ban fictiv, de calcul. Dispariia din circulaie a talerilor-lei olandezi
este urmat de apariia subunitii leului vechi, fictiv numit para.
Leul vechi este mprit n 40 de parale.
Al.I. Cuza a vrut sa impun romanatul, dar nu a reusit
(domnitor ntre 1859 -1862)
Problema monedei naionale este pus n discuia Adunrii
Legiuitoare n vara lui 1859, elaborndu-se cu acest prilej mai
multe proiecte i propuneri de denumiri, care au fost dezbtute n
timpul domniei lui Cuza.
1866- n Constituie se consfinete dr. de a bate
moneda ( Carol I 1866-1914 domnitor, apoi Rege al
Romniei )
Haosul monetar care a caracterizat a doua jumtate a veacului
trecut a fost lichidat, ntruct reprezenta o frn n ascensiunea
economiei naionale. Lipsa unei monede naionale favoriza
circulaia unei mulimi eterogene de monede strine care
ngreunau circulaia mrfurilor. Se ajunsese la utilizarea a nu mai
puin de 75 specii de monede strine, provenite din cele mai diferite
ri europene: napoleonul francez, lira sterlin, lira turceasc,
ducatul austriac, francii, icosarii, creiarul, talerul prusac, rubla i
copeicile, echinul veneian, colonatul spaniol .a.
Era necesar o asanare monetar = retragerea tuturor
monedelor din circulaie i punerea unei singure monede,
38
pentru a asigura o stabilitate social i politic.

O moned (naional) = putere i stabilitate cnd se bucur de
ncrederea populaiei.
barometrul de ncredere dintre guvernai i guvernani.
Primul pas important n adoptarea sistemului monetar
naional s-a fcut prin proclamarea n Constituia din 1866 (alin.
13 al art. 93) a dreptului suveran al ii de a bate moned conform Tratatului i Conveniei de la Paris, potrivit crora (dei
dreptul de a bate moned nu figurase expres) Congresul de la Paris
consfinea dreptul de administrare intern cruia i era specific
i acela de a emite moned proprie.
Legea nr. 14/1867 prin care s-a creat sistemul bnesc
al LEULUI - un sistem bimetalist Au-Ag
Situaia economic i istoric reclama cu necesitate introducerea
unui sistem monetar unitar, generalizat pe ntregul teritoriu al
statului romnesc, indispensabil economiei naionale.
Din anul 1866 au nceput pregtirile i elaborarea studiilor
pentru nfiinarea sistemului monetar naional. n martie-aprilie
1867 este depus la Parlament proiectul de lege.
Legea pentru nfiinarea unui nou sistem monetar i pentru
fabricarea monedelor naionale din 26 aprilie 1867 a intrat n
vigoare la 1/13 ianuarie 1868 marcnd unul din principalele
momente ale afirmrii voinei de independen i suveranitate a
poporului romn.
Sistemul monetar romnesc a contribuit la schimbarea
esenial a valorii i calitii leului ca unitate monetar a
Romniei.
Particularitile sistemului bnesc al leului de la 1867:
1. un coninut bimetalist piesa avea o reprezentare n
Aur i Argint L 14/1867 instaureaza un sistem bimetalist AuAg
2. avea o subdiviziune banul 1 leu = 100 bani
Terminologie:
!!! puterea de cumprare i stabilitatea unei monede
naionale este dat de ncredere ntre guvernani i guvernai
!!!
Propaganda de la acea vreme era ineficient s se rspndeasc
ceva nou, necunoscut.
Legiuitorul de la 1867 a folosit denumiri care deja existau n
contiina romnilor (comunitii) i n care aveau ncredere,
precum denumirea de leu i cea de ban.
LEUL:
n 1867, dup aproximativ trei secole de la prima apariie
menionat documentar cu privire la existena leilor n circulaie
pe teritoriul rii, primul sistem bnesc al Romniei moderne va
prelua denumirea de leu pentru noua unitate monetar
romneasc.
Aceast moned a fost creat n 1575 de ctre statele Olandei.
ntre sec. 17-18-19 (cam 300 ani) n Europa Apusean i
Rsritean a circulat acest moned care s-a bucurat de o mare
ncredere o pies btut n rile de Jos (Benelux) = scut
din argint n valoare de 5 guldeni. taler olandez.
Denumirea de leu este ntlnit i n sistemele monetare
naionale ale altor state care au preluat-o pentru moneda lor
naional (n Albania lek, n Bulgaria leva, n Sierra Leone
39
leone). Denumirea de lei - leones apare i ntr-o scrisoare a

lui Vasile Lupu adresat bistrienilor n anul 1639.
BAN: piesele puse n circulaie de ctre domnitorii locali bnriile
1880 nfiinarea BNR
1890- trecerea la sistemul monometalist Au
1928- introducerea biletelor de banc i renunarea la
etalonul Au
dup 1989
s-au schimbat nsemnele monetare ale comunismului
Denominarea monedei naionale prin legea 348/2004, n
vigoare 2005
Denominarea procedeul prin care se reduce valoarea
nominal a unor nsemne monetare. Procedeul este numit
popular i tierea zerourilor. Acest lucru se practic atunci cnd
sumele de bani devin foarte mari n valoare absolut, datorit
inflaiei.
Denominarea nu trebuie confundat cu stabilizarea monetar,
care este o aciune de stopare a inflaiei ce presupune ncetarea
emisiunii de sume bneti excedentare i eliminarea surplusului de
bani din circulaie. n timp de denominarea este o simpl
operaiune aritmetic, stabilizarea este o msur cu efecte mai
profunde, nsoit de obicei de interdicia de a schimba sume de

bani n noua moned peste o limit stabilit de lege.
n prezent
Unitatea monetar naional este consacrat n prezent i de
prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Bncii Naionale
a Romniei care, la art. 13 stipuleaz: Moneda naional este
leul, iar subdiviziunea acestuia, banul, iar Banca Naional a
Romniei este unica instituie autorizat s emit nsemne
monetare, sub form de bancnote i monede metalice, ca mijloace
legale de plat pe teritoriul Romniei (art. 12 din Legea nr.
312/2004)
Legea nr. 312/2004 consacr, n art. 14 alin. (1) i (2), dreptul
40
exclusiv al Bncii Naionale a Romniei de a stabili valoarea

nominal, dimensiunile, greutatea, desenul i alte caracteristici
tehnice ale bancnotelor i monedelor metalice, precum i obligaia
semnrii lor de
ctre guvernatorul Bncii Naionale a Romniei i casierul central,
ceea ce reflect procesul de depolitizare a instrumentului
monetar, tendin manifestat i n practica monetar a altor state.
Bnca Naional a Romniei trebuie, potrivit legii, s
asigurare stabilitatea monedei naionale, pentru a contribui la
stabilitatea preurilor.
In Romania un rol central revine BNR care are drept
obiectiv fundamental asigurarea stabilitatii preturilor. Pentru
atingerea acestui obiectiv BNR elaboreaza, aplica si raspunde de
politica monetara, valutara, de credit si de plati.
Pentru viitor un viitor apropiat Romnia dorete s
adere la zona euro i s adopte moneda euro ca moned
naional.
3.3.5. Aspecte privind fenomenele monetare

Circulatia monetara= totalitatea operatiunilor efectuate cu
masa monetara concretizate in incasari si plati banesti determinate
de circulatia marfurilor, prestarea serviciilor si executia de lucrari
in cadrul unui stat.
Ca temei legal pt. circulatia si emisiunea monetara avem L
312/2004- statutul BNR.
Diferenta circulatia monetara-circulatia baneasca: not. de
bani nu e identica cu not. de moneda, respectiv instrument
monetar.
Bani= expresia generala pentru intreaga varietate a instrumentelor
care indeplinesc functiile de masura a valorii marfurilor, de mijloc
de circulatie si de plata si de activ de rezerva.
Moneda= forma concreta de manifestare a banilor.
Operatiunile cu masa monetara se deruleaza intre pers. fiz si
juridice. In functie de posibilitatile bancii centrale de a supraveghea
circulatia monetara se disting 2 forme de manifestare a acesta:
circulatia monetara legala (se deruleaza prin conturi)
circulatia monetara paralele (in numerar)
Intr-o economie se incearca sa se limiteze utilizarea numerarului
din urmatoarele considerente: anumite riscuri (furt, pierdere) si
costuri ridicate de emisiune si administrare a acestora. In tarile
dezvoltate numerarul mai reprezinta doar cateva procente din masa
monetara utilizata in circulatie. Renuntarea la numerar nu-i facila
pentru ca generalizarea circulatiei in cont obliga la un anumit nivel
de dezvoltare a sistemului bancar si dotarea cu o anumita
tehnologie de prelucrare a datelor.
Sistemul monetar reprezint totalitatea dispoziiilor legale, a
principiilor i reglemntrilor privitoare la emisiunea i circulaia
monedei n cadrul economiei unui stat a mbrcat diferite forme
de organizare, avnd caracter monometalist sau bimetalist.
Etaple emisiunii monetare sunt baterea, stocarea, punerea n
circulaie i retragere din circulaie a monedei.
41
1. Puterea de cumparare a unitatii monetare

Puterea de cumparare= volumul de bunuri si servicii care pot fi
achizitionate cu o unitate monetara intr-o unitate de timp si pe o
arie geografica determinata.
Reprezinta capacitatea reala de a achizitiona bunuri si servicii
intr-o anumita perioada. Acest indice reflecta evolutia preturilor si
evolutia veniturilor banesti ale populatiei.
Puterea monedei nationale se raporteaza la P monedelor straine,
fiind importanta determinarea intre cele 2 categorii de P.
preurile interne/ preurile externe = curs valutar
2. Stabilitatea monetara
Stabilitatea monetara=
posibilitatea mentinerii P unei
monede la intervale diferite de timp.
In conditiile unei economii de piata functionale, prin stabilitate
monetara se intelege existenta unui echilibru intre cererea solvabila
si cererea de bunuri si servicii de pe piata.
- cererea solvabila > productia (din considerente monetare)
proces inflationist
- cererea solvabila < productia (din considerente monetare)
fenomen deflationist
Stabilitatea si intarirea unei monede sunt procese care nu se
realizeaza de la sine, ci sunt rezultatul unor politici econ.-fin.
complexe. Evolutia unei monede este determinata nu numai de
fenomenele economice, ci si de fenomenele politice, sociale,
militare etc.
O alta problema controversata in th. monetara este aceea a
bazelor stabilitatii monetare. S-a incercat determinarea daca
stabilitatea monetara este intrinseca (P deriva din esenta acestora)
sau extrinseca 3 directii principale:
a. Stabilitatea P este legata de o valoare reala (de ex. Au)=>
banii tb.confectionati din metal pretios sau emisiunea monetara tb.
sa fie acoperita prin fonduri de rezerva de metal pretios
b. Th. Nominalista baza materiala a banilor e data de puterea
legii; pt.ca banii sunt o creatie a legii, legea si statul sunt forte care
confera o anumita valoare monedei
c. P deriva din functionalitatea lor depinde de modul in care
se desfasoara activ. econ., de respectarea legii, de adaptare la
volumul si structura productiei si mentinerea unui sistem monetar
sanatos.
In Romania un rol central revine BNR care are drept
obiectiv fundamental asigurarea stabilitatii preturilor. Pentru
atingerea acestui obiectiv BNR elaboreaza, aplica si raspunde
de politica monetara, valutara, de credit si de plati.
3. Devalorizarea monetara
Devalorizarea monetara= reducerea legala a valorii valutare
paritare a monedei.
Valoarea paritara e data de continutul valoric al unitatii
monetare. Acest continut valoric e determinat fie prin lege
nationala, fie prin conventii internat.
Val. paritara se exprima printr-un etalon care poate fi Au, alta
moneda sau un cos de valute si determina raportul dintre valute
diferite.
Categorii de devalorizare monetara:
a. devalorizare explicita: masura luata de stat si exprimata intrun act normativ
b. devalorizare implicita: proces econ.-fin. cu caracter de
42
continuitate care afecteaza in permanenta moneda unui stat statul

nu exprima intr-un act normativ existenta devalorizarii
c. devalorizare defensiva: operatiune de omologare oficiala a
pierderii P unei monede in urma unei inflatii
d. devalorizare ofensiva: procedeu de stimulare pe cale monetara
a exportului practicat de catre state pt.perioade scurte de timp
e. devalorizare totala: specifica situatiei in care nivelul P a ajuns
atat de scazut incat impiedica derularea corecta a functiilor
monetare solutia: inlocuirea vechii monede cu o moneda noua
prin reforma monetara
este o Criz monetar care afecteaz stabilitatea
monetar !!!
Inflatia = o rupere de echilibru la un moment dat intre
masa monetara si masa de bunuri si servicii de pe piata prin
inmultirea semnelor monetare intr-o astfel de masura incat sa
determine un fenomen de crestere a preturilor si ulterior de
depreciere monetara.
Cuvntul inflaie latinescul inflare = a exagera, a
umfla.
n terminologia economic prima oar n S.U.A. n
perioada rzboiului de recesiune = emisiunea exagerat de
etalon de hrtie.
Inflaia se produce ca urmare a creterii cantitii de
bani fr acoperire pe pia dpdv. cantitativ/ material;
i datorit scderii puterii de cumprare a U. M.
caracter funcional.
Dar n circulaia monetar pot aprea variaii pozitive sau
negative (de cretere sau de scdere) n masa monetar dar n
msura n care acestea sunt rezultatul cerinelor i economiei
naionale (o atare situaie) nu poate fi considerat inflaie
doar dac nu este urmat de fenomenul de cretere a preurilor. !!!
un cerc vicios
ntruct ruperea de echilibru ntre masa monetar i masa
de bunuri determin o cretere a preurilor, se ajunge la
situaia n care nevoile statului nu mai pot fi acoperite cu
veniturile prevzute n buget ceea ce va necesita o cretere a
impozitelor sau procurarea de venituri suplimentare pe calea
mprumutului.
Aceast nou situaie va face ca masa monetar existent
s apar din nou ca insuficient. o nou cretere a ei va
provoca o nou urcare (i mai mare) a preurilor.
preurile astfel mrite vor face iari necesar o mas
i mai mare de moned.
pn va trebui s intervin un miracol care s scoat
economia naional din aceast micare circular vicioas.
Forme de manifestare:
n functie de:
a. gradul de depreciere
1) latenta: se mentine inca increderea publicului in moneda
nationala
2) reala: deprecierea banului se accentueaza; se pierde increderea
in moneda nationala, iar producatorii nu mai vand marfuri in
moneda nationala
3) excesiva: deprecierea monetara impiedica exercitarea functiilor
specifice de catre moneda nationala
43
b. cresterea preturilor
1) relativa: cresterea preturilor< (mai mic) cresterea masei
monetare
2) absoluta: invers
c. ordinul de marime rata inflaiei
1) inflaia trtoare sau latent (engl. creeping inflation)
(n cadrul creia) creterea preurilor nu depete 3 4 % pe an
duce la o depreciere monetar lent i progresiv
2) inflaia deschis (engl. open inflation) creterea preurilor
evolueaz ntre 5 10 % pe an;
3) inflaie galopant creterea preurilor este, anual, peste 15 %
fapt care provoac mari dezechilibre economico sociale.
4) hiperinflaia forma paroxistic a oricrei inflaii, pune n
eviden trei caracteristici eseniale ale oricrei inflaii:
existena unui deficit bugetar;
creterea cantitii de moned emis;
determinarea valorii monedei n raport cu valutele strine.
Ex.: (1920 -)1923 n Germania kg. de unt = 280
miliarde de mrci, iar un dolar = 4,2 trilioane de mrci sprijin
financiar extern.
!!! O form de manifestare a inflaiei este considerat i inflaia
real determinat de cerere care s-a manifestat:
(att) direct prin creterea efectiv a preurilor i tarifelor pt
produsele ce nu au preuri fixe
(ct i) sub forma (larg rspndit, a) unor creteri semioficiale
de cele mai multe ori prin substituirea unor produse
(dar i) prin penuria de mrfuri
(i) economiile forate ale populaiei.
Meninerea fix a preurilor la majoritatea produselor a
fcut ca inflaia s nu se manifeste, n mod deosebit, prin creterea
vizibil a preurilor, ci mai ales prin epuizarea rapid a produselor
din magazine proces care, n timp, a dus la cronicizarea
penuriei, la apariia i proliferarea pieei negre, subterane
pe care sunt desfcute, la preuri foarte mari, alimente,
medicamente, mbrcminte, etc.
(n condiiile) penuriei de mrfuri inflaia s-a manifestat
(nu numai) sub forma pieei subterane, (ci i) prin creterea
depunerilor la C.E.C. = sub forma economiilor forate.
!!! n literatura de specialitate apar i urmtoarele noiuni
stagflaie, slumplaia, megainflaie = cnd inflaia
depete lunar 15 %.
Stagflaia (engl. stagflation) = un fenomen de regres economic
pe fondul unei inflaii persistente (n per. anilor `60 -`70) (care a
demonstrat nu numai c inflaia nu stimuleaz procesele
economice, dar) contribuie (ntr-o msur apreciabil) la stagnarea
i la adncirea crizei economice i monetare (care s-a agravat n
anii `73 -`74).
Aproximativ n aceeai termeni de comparaie s-a conturat i
slumpflaia (engl. slumpflation), care definete tot un regres
economic i tot pe fondul crizei monetare.
Deflaia fenomenul invers inflaiei atunci cnd moneda se
aprecieaz, iar cantitatea de mas monetar devine insuficient
pentru acoperirea bunurilor i serviciilor de pe pia.
44

Sub aspect conceptual, moneda reprezint o marf special cu rol de echivalent general, reprezint
fenomenul valorii n general.
Pentru ca o marfa s devin special i s fie caracterizabil drept moneda trebuie s ndeplineasc
cumulativ cinci condiii care s-au evideniat de-a lungul evoluiei comunitilor umane de la ceata primitiv
la popor, naiune, astfel:
1. s fie general acceptat de comunitate;
2. s fie divizibil (sa poata fi impartita fara a se altera, prile s pstreze calitile ntregului);
3. s fie tezaurizabil (sa pastreze si sa transmita valoare in timp, valoarea s fie constant n timp,
inalterabil);
4. s aib o valoare de ntrebuinare (folosin) foarte mic;
5. s fie relativ rar (argintul a inundat pia).
Sub aspectul funcionalitii sale, moneda este un instrument social-economic, indispensabil oricrei
economii.
Moneda, n forma ei clasic de disc metalic cu greutate determinat, se utilizeaz ca mijloc de
circulaie, de plata i tezaurizare. Ea reprezint un instrument etalon legal de plata pentru facilitarea
schimburilor, pentru acumulari, fiind msuratorul general de valori care poarta girul autoritii emitente,
statul, i care se bucur de ncredere public.
Terminologie:
n limba noastr, denumirea a ptruns att ca neologism din latin, moneta odat cu ocupaia
Imperiului Roman prin anii 106, ct i prin limba neogreac - moned, utilizat n timpul domniilor
fanariote pe la 1700.
Totui la noi prin uzan public se folosete termenul de moned (dar ambii termeni sunt coreci), cu
att mai mult cu ct toi derivaii termenului moned sunt cu toi t monetar, monetrie.
n limba romn, termenul de ban este utilizat ndeosebi cnd exprim noiunea de moned mrunt,
divizionar subdiviziunea monedei naionale. Etimologic i are originea n privilegiul acordat banilor
romni din secolele XIII-XIV de a bate monede de argint - prin anii 1400. Termenul de ban avnd n aceast
situaie sensul de fenomen al valorii, marf cu rol de echivalent general.
Istoric:
Primele operaiuni de schimb s-au efectuat n natur, prin intermediul trocului, schimbndu-se n mod
direct, nemijlocit, produsele ntre ele.
ntr-un stadiu mai avansat al schimbului, ncep a se ntrebuinta anumite mrfuri ca mijloace de
intermediere, cu care se puteau schimba orice produse, prin aceste mrfuri putndu-se exprima valoarea
tuturor celorlalte.
Separarea unei mrfi care devine echivalent general i instrument al schimbului a avut loc n mod
spontan, nlturndu-se sistemul greoi al trocului, facilitndu-se i accelerndu-se circulaia ntre
comunitile omeneti.
Trecerea de la utilitatea unei mrfi unice ca echivalent general marcheaz apariia formei bneti a
valorii. Reprezentnd o a treia marf care n procesul schimbului se primea pentru a fi nlocuit cu alt
marf, instrumentul uzitat la efectuarea plilor ocazionate de comerul primitiv a fost, de regul, un obiectmoned. Cu aceast destinaie au fost folosite de-a lungul timpului produse ca: vite; mrgele de sticl i
perle; corali i cochilii, esturi din mtase, bumbac, rafie; blnuri i piei de animale; pete uscat; sare; ceai;
tutun; cereale; cafea; ciocolat; mirodenii; esene de lemn; bumbac; zahr i alte obiecte acceptate ca atare de
participanii la comerul incipient.
Primei diviziuni sociale a muncii i-a urmat separarea meteugarilor de restul productorilor, ca efect al
descoperirii nsemnatelor proprieti ale metalelor i, ndeosebi, folosirii fierului la confecionarea uneltelor.
La nceput aceast misiune monetar a fost ncredinat bronzului, aramei (cuprului), fierului, apoi
metalelor preioase - aurul, argintul i mai puin platina. Aurul s-a impus n cele din urm datorit
proprietilor sale deosebite.
Monedele de metal au reprezentat o marf special care cristalizeaz n ea valoarea abstract a tuturor
celorlalte mrfuri.
45
Moneda, care-i are originea n marfa nsi, a aprut deci spontan, n cadrul economiei de schimb i a
circulaiei mrfurilor.
n cadrul sistemului bimetalizat, rolul de etalon monetar l au,deopotriv, cele dou metale: aurul i
argintul, ntre care se stabilete un raport de valoare. Aceste metale circul paralel i simultan, fiind un
sistem etalon unic, alternativ, cnd de aur, cnd de argint, baterea monedei din ambele metale fiind liber.
Prin demonetizarea progresiv a argintului, prevalent a devenit monometalismul aur. Emisiunile monetare au
reprezentat atributul inalienabil al autoritii statale, reprezentnd monopol de stat din antichitate pn n
epoca contemporan.
Timp de douzeci i trei de secole s-au folosit ca bani ndeosebi monede din metal preios. Odat cu
apariia primelor bnci, la Amsterdam n 1609, la Hamburg din 1619, la Londra din 1694 (care a fost i
prima banc de emisiune), rolul metalelor preioase ca etalon monetar este preluat de ctre bancnotele
convertibile n aur, la care s-au adugat, cu timpul, i cele neconvertibile i banii de cont.
Bancnotele au nlocuit banii cu valoare intrinsec, ndeplinind funcia de circulaie a mrfurilor i
plilor.
Bncile de emisiune aveau obligaia pstrrii n tezaur a unui stoc de aur sau argint care s reprezinte un
procent din suma bancnotelor emise i aflate n circulaie, pentru a putea fi asigurat convertibilitatea
bancnotelor.
Instrumentele monetare sunt formele de reprezentare n circulaie a monedei, a valorii.
Instrument monetary reprezint forma de manifestare a monedei in circulatie, forma care a inlocuit in
final moneda si care beneficiaza de un curs fortat.
Societile moderne cunosc urmtoarele instrumente monetare:
1. numerarul
2. conturile scripturale (moneda scriptural)
3. conturile electronice (moneda electronic)
Funciile monedei sunt:
Funcia de evaluare a valorilor economice
Funcia de mijlocire a schimburilor de bunuri i servicii
Funcia de mijlocire a plilor
Funcia de mijlocire a creditului
Funcia de mijlocire a economiilor
Funcia de tezaurizare
Funcia social de distribuire i redistribuire a bunurilor i serviciilor
Ipotezele privind geneza monedei:
Literatura de specialitate a studiat acest fenomen care a marcat viaa societii dezvoltnd o suit de
teorii care incearca sa gaseasca originile acestui fenomen, ipoteze privind geneza monetei, adic ce anume a
cauzat acest fenomen remarcabil (aguna, 2011, p. 24).
n centrul acestor ipoteze (ca un lait motiv) se afl schimbul cu diferite nuane. Moneda a aprut
datorit schimbului.
Printre cele mai semnificative ipoteze enumerm:
Ipoteza economica/ realist
Aparitia monedei ca etalon de valoare
Ipoteza religioas
Ipoteza social (moneda insign aristocratic - mijloc de difereniere social)
Ipoteza patrimonial
n ceea ce privete crearea sistemului bnesc al leului vom prezenta cteva aspecte:
n perioada antichitii un moment important este primul fenomen monetar propriu, (dup moartea
lui Burebista - 44 . H. ) Kosonul dacic
Monedele cu legenda koson se nscriu printre cele getodacice i au fost emise ntr-un centru din inima
Daciei dup modelul denarilor romani de argint. Aceti kosoni sunt singurele monede lucrate din aur n
toat istoria getodacilor.
circulatia monedelor romane se mentine pn la retragerea trupelor
Pn n secolele X-XI relaiile marf - bani erau totui restrnse, viaa desfurndu-se n tiparele
economiei naturale. Slabele relaii comerciale se ncropeau pe aria teritoriului romnesc tot prin intermediul
monedelor bizantine.
sec. XIV momentul banariilor statelor feudale romneti
Primul pas important n adoptarea sistemului monetar naional s-a fcut prin proclamarea n Constituia
din 1866 (alin. 13 al art. 93) a dreptului suveran al ii de a bate moned - conform Tratatului i Conveniei
de la Paris, potrivit crora (dei dreptul de a bate moned nu figurase expres) Congresul de la Paris
consfinea dreptul de administrare intern cruia i era specific i acela de a emite moned proprie.
46
Legea nr. 14/1867 prin care s-a creat sistemul bnesc al leului - un sistem bimetalist Au-Ag
Particularitile sistemului bnesc al leului de la 1867:
3. un coninut bimetalist piesa avea o reprezentare n Aur i Argint L 14/1867 instaureaza un sistem
bimetalist Au-Ag
4. avea o subdiviziune banul 1 leu = 100 bani
Legiuitorul de la 1867 a folosit denumiri care deja existau n contiina romnilor (comunitii) i n
care aveau ncredere, precum denumirea de leu i cea de ban
n 1867, dup aproximativ trei secole de la prima apariie menionat documentar cu privire la existena
leilor n circulaie pe teritoriul rii, primul sistem bnesc al Romniei moderne va prelua denumirea de
leu pentru noua unitate monetar romneasc.
Aceast moned a fost creat n 1575 de ctre statele Olandei. ntre sec. 17-18-19 (cam 300 ani) n
Europa Apusean i Rsritean a circulat acest moned care s-a bucurat de o mare ncredere o pies
btut n rile de Jos (Benelux) = scut din argint n valoare de 5 guldeni. taler olandez.
dup 1989 s-au schimbat nsemnele monetare ale comunismului
Denominarea monedei naionale prin legea 348/2004, n vigoare 2005
Denominarea procedeul prin care se reduce valoarea nominal a unor nsemne monetare. Procedeul este
numit popular i tierea zerourilor. Acest lucru se practic atunci cnd sumele de bani devin foarte mari n
valoare absolut, datorit inflaiei.
n prezent
Unitatea monetar naional este consacrat n prezent i de prevederile Legii nr. 312/2004 privind
Statutul Bncii Naionale a Romniei care, la art. 13 stipuleaz: Moneda naional este leul, iar
subdiviziunea acestuia, banul, iar Banca Naional a Romniei este unica instituie autorizat s emit
nsemne monetare, sub form de bancnote i monede metalice, ca mijloace legale de plat pe teritoriul
Romniei (art. 12 din Legea nr. 312/2004)
In Romania un rol central revine BNR care are drept obiectiv fundamental asigurarea stabilitatii
preturilor. Pentru atingerea acestui obiectiv BNR elaboreaza, aplica si raspunde de politica monetara,
valutara, de credit si de plati.
Pentru viitor un viitor apropiat Romnia dorete s adere la zona euro i s adopte moneda euro
ca moned naional.
Aspecte privind fenomenele monetare:
Circulatia monetar reprezint totalitatea operatiunilor efectuate cu masa monetara concretizate in
incasari si plati banesti determinate de circulatia marfurilor, prestarea serviciilor si executia de lucrari in
cadrul unui stat.
Sistemul monetar reprezint totalitatea dispoziiilor legale, a principiilor i reglemntrilor privitoare la
emisiunea i circulaia monedei n cadrul economiei unui stat a mbrcat diferite forme de organizare,
avnd caracter monometalist sau bimetalist.
Etaple emisiunii monetare sunt baterea, stocarea, punerea n circulaie i retragere din circulaie a
monedei.
Puterea de cumparare reprezint volumul de bunuri si servicii care pot fi achizitionate cu o unitate
monetara intr-o unitate de timp si pe o arie geografica determinate.
Stabilitatea monetara reprezint posibilitatea mentinerii purerii unei monede la intervale diferite de
timp.
Devalorizarea monetara reprezint reducerea legala a valorii valutare paritare a monedei.
Inflaia monetar
este o criz monetar care afecteaz stabilitatea monetar
Inflatia reprezinto rupere de echilibru la un moment dat intre masa monetara si masa de bunuri si
servicii de pe piata prin inmultirea semnelor monetare intr-o astfel de masura incat sa determine un fenomen
de crestere a preturilor si ulterior de depreciere monetara.
Forme de manifestare:
1) inflaia trtoare sau latent (engl. creeping inflation) (n cadrul creia) creterea preurilor
nu depete 3 4 % pe an duce la o depreciere monetar lent i progresiv
2) inflaia deschis (engl. open inflation) creterea preurilor evolueaz ntre 5 10 % pe an;
3) inflaie galopant creterea preurilor este, anual, peste 15 % fapt care provoac mari
dezechilibre economico sociale.
47
4) hiperinflaia forma paroxistic a oricrei inflaii, pune n eviden trei caracteristici eseniale ale
oricrei inflaii:
existena unui deficit bugetar;
creterea cantitii de moned emis;
determinarea valorii monedei n raport cu valutele strine.
Deflaia reprezint fenomenul invers inflaiei atunci cnd moneda se aprecieaz, iar cantitatea de mas
monetar devine insuficient pentru acoperirea bunurilor i serviciilor de pe pia.

moned;
monet;
ban;
instrumentele monetare;
numerar;
conturi;
leu;
kosonul dacic;
circulatia monetara;
sistemul monetar;
emisiunii monetare;
puterea de cumparare;
stabilitatea monetara;
devalorizarea monetara;
inflaia monetar;
deflaia.
1.
2.
3.
4.
5.
Ce reprezint moneda i care sunt implicaiile monedei n istoria omenirii?

Ce reprezint instrumentele monetare?
Prezentai ipotezele privind apariia monedei.
Prezentai crearea sistemului bnesc al leului.
Ce reprezint inflaia monetar?
48
1. Marfa special cu rol de echivalent general reprezint:
a) instrumentul monetar;
b) moneda, sub aspectul funcionalitii sale;
c) ban;
d) moneta, sub aspect conceptual.
2. Instrumentul etalon legal de plat pentru facilitarea schimburilor, pentru acumulri, fiind msuratorul
general de valori care poart girul autoritii emitente, statul, i care se bucur de ncredere public:
a) kosonul dacic;
b) moneda, sub aspectul funcionalitii sale;
c) ban;
3. Ruperea de echilibru la un moment dat ntre masa monetar i masa de bunuri i servicii de pe pia prin
nmulirea semnelor monetare ntr-o astfel de msur nct s determine un fenomen de cretere a preurilor
i ulterior de depreciere monetar reprezint:
a) deflaia monetar;
b) circulaia monetar;
c) devalorizarea monetar;
d) inflaia monetar.
4. Forma de manifestare a monedei n circulaie, forma care a nlocuit n final moneda i care beneficiaz de
un curs forat reprezint:
a) instrumentul monetar;
b) kosonul dacic;
c) ban;
5. Care dintre urmtoarele condiii nu reprezint condiie care trebuie ndeplinita pentru ca o marf s devin
special - moned:
a) s fie tezaurizabil;
b) s fie divizibil;
c) s fie mijloc de difereniere social;
d) s fie general acceptat de comunitate.

Beck, Bucureti 2008
49
Unitatea de nvare 4
Sistemul bugetar i activitatea bugetar

4.1. Introducere
4.3.1.1. Noiune
4.3.2.1. Noiune
4.3.2.3.2. Aprobarea sistemului bugetar prin adoptarea Legii bugetare anuale
1. Repartizarea pe trimestre a veniturilor i cheltuielilor bugetare
50

4.1. Introducere
Unul dintre principiile dreptului financiar este planificarea
bugetar, astfel impotana banului public pentru societate este
planificat acestuia prin instrumentul tehnic numit generic buget
(verig a sistemului bugetar). Aceast planificare se realizeaz
printr-o procedur specific procedura bugetar.

nvare
definirea conceptelor de sistem bugetar i de activitate
bugetar;
cunoaterea principiilor procedurii bugetare;
cunoaterea conceptelor i termenilor de lege bugetar
anuale, execuie bugetar, ordonatorii de credite bugetare, alocaia
bugetar.
cunoaterea particularitilor destinaiei creditelor bugetare;
precum sistemul bugetar, bugetul, coninutul sistemului bugetar,
prile componente ale sistemului bugetar, principiile procedurii
bugetare, elaborarea proiectului sistemului bugetar, aprobarea
sistemului bugetar, legea bugetar anual, execuia bugetar,
repartizarea pe trimestre a veniturilor i cheltuielilor bugetare,
execuia de cas bugetar, trezoreria statului, ordonatorii
bugetari/ de credite bugetare, alocaiile bugetare/ creditele
bugetare, finanarea de la bugetul de stat, deturnarea de fonduri,
procedura ncheierii execuiei bugetare, virarile de credite
bugetare, transferurile de credite bugetare, suplimentarea
creditelor bugetare, anticiparea creditelor bugetare, blocarea
alocaiilor bugetare, anularea creditelor bugetare, contul
geneneral anual de execuie bugetar;
studenii vor putea s identifice natura juridic a sistemului
bugetar;
studenii vor putea s identifice etapele procedurii bugetare;
studenii vor putea s identifice principiile procedurii
bugetare;
51
studenii vor putea s identifice situaiile de modificarea a

destinaiei banului public;

Pentru unitatea de nvare Sistemul bugetar i activitatea bugetar,
timpul alocat este de 6 ore.

4.3.1.1. Noiune
Sistemul bugetar reprezint principalul plan financiar al
statului, prin care sunt prevzute veniturile si cheltuielile pentru o
perioada determinata de timp, fiind alctuit dintr- un ansamblu de
bugete distincte care sunt elaborate, aprobate si executate in
conditii de autonomie.
(Bugetul) Sistemul bugetar este instrumentul tehnic prin care
se gestioneaz banul public.
Terminologie:
Cuvntul buget provine din franceza veche (normand),
unde cuvinte ca bouge, bougette desemnau o pung din piele
sau o pung de bani (pentru cheltuielile cotidiene).
Termenul a fost preluat n Anglia odat cu cuceririle
normande, unde termenul derivate de budjet desemna un sac al
regelui coninnd banii necesari acoperirii cheltuielilor publice; i
de aici s-a rspndit n ntreaga lume cu semnificaia financiar
actual.
n Romnia termenul de buget apare pentru prima oar n
Regulamentele Organice. Astfel, n capitolul 3 din Regulamentul
Organic al Moldovei, care se ocup de finanele publice, se
ntlnete termenul bindge, dar i expresia nchipuirea
cheltuielilor anului viitor.
Reglementarea actual- sistemul bugetar al statului este
organizat intr-o conceptie specifica economiei de piata cuprinzand
un sistem unitar de bugete distincte care sunt elaborate, aprobate si
executate in conditii de autonomie.
Sistemul bugetar roman cuprinde un sistem unitar de
bugete reglementate pt. administratia publica centrala in L
500/2002 si , respectiv, pt. administratia publica locala in L
273/2006.
Importanta deosebita a sistemului bugetar in cadrul
finantelor publice si al relatiilor social-economice poate fi
sintetizata astfel:
participa in mod direct la indeplinirea functiilor si sarcinilor
52
statului;
asigura autonomia reala a colectivitatilor locale, constituite in
cadrul unitatilor administrativ-teritoriale;
garanteaza realizarea efectiva a protectiei sociale a unor
categorii importante din randul populatiei;
asigura echilibrul financiar, monetar si valutar al statului;
are un important rol stabilizator al economiei nationale
Literatura de specialitate reine urmtoarele teorii ceea ce
privete natura juridic a sistemului bugetar (aguna, 2011, p. 71),
astfel:
1. act administrativ: pt.ca atat V cat si Ch sunt simple
evaluari de ordin financiar. Sist. bug. e considerat un act-conditie
pus de catre legiuitor la dispozitia ag. administrativi pt.a permite
acestora sa deruleze acte jur. prin care sunt create creante de la si in
favoarea tezaurului public
2. lege propriu-zisa: bugetul constituie un adevarat program
de administrare intocmit de puterea legislativa ceea ce justifica
concluzia in sensul ca sist.bug nu poate fi decat o lege
3. lege si act administrativ: pornind de la deosebirea
realizata intre legea formala si legea materiala se considera ca sist.
bug. e o lege in partea care este creatoare de dispozitii generale si
un act adm. in partea creatoare de acte individuale
4. act de planificare financiara: care in urma adoptarii de
catre organul legislativ printr-o lege specifica dobandeste natura
jur. de lege
5. principalul plan financiar al statului care se bucura de
caracter executoriu are natur juridic de lege
Sistemul bugetar reprezint principalul plan financiar al statului
care cuprinde indicatori financiari privind modul de realizare al V
si al Ch statului.
Cum Parlamentul nu poate sa aplice procesul de adoptare a
legilor unui document al crui continut nu are trasaturile normei
jur., ci reprezinta doar un plan format, n principal, din indicatori de
plan care sunt aleatorii, susceptibili de modificare pe perioada de
plan, leguitorul dezbate si adopta Legea bugetara anual de
aprobare a sistemului bugetar.
Astfel, printr-un subterfugiu de tehnica juridic se confera
sistemului bugugetar, care ramane n esen un plan, fora
obligatorie a normei de drept sistemul bugetar are natura
juridic de lege. !!!
Coninutul sistemului bugetar reprezint ansamblul
veniturilor i cheltuielilor publice.
A. Veniturile publice reprezint sursele pentru
constituirea banului public.
n activitatea statului modern sursele de formare a Banului
Public se mpart n dou mari categorii: surse ordinare normalitatea ntr-un stat modern taxele i impozitele =
fiscalitatea statului modern
surse extraordinare - excepia, autoritile statului
apeleaz atunci cnd sursele ordinare sunt insuficiente.
Veniturile bugetare (ordinare) sunt Venituri care se
ncaseaz cu regularitate la Buget i sunt alctuite din resurse
bneti colectate n baza prevederilor legale, n principal Legea
finanelor publice i Legea finanelor publice locale.
53
n temeiul L 500/2002 V bug sunt alctuite din:

impozite
taxe
contribuii
vrsminte
ntr-o alt clasificare, V bug sunt alctuite din:
V fiscale: impozite si taxe
Impozite: - directe: pt.bunuri detinute in proprietate si pt. V
realizate
-indirecte: rezulta din circulatia marfurilor, bunurilor si
serviciilor !!!(taxe vamale, TVA, accize)
Taxele: se percep pt.serviciile publicesolicitate autoritatilor
publice de catre pers. fiz. si jur.
V nefiscale: V obtinute in urma administrarii proprietatilor
statului.
!!! Deosebire V fiscale- V nefiscale: la V nefiscale, in procesul de
realizare a V, nu se produce o schimbare a titularului dr. de propr.,
statul fiind cel care realizeaza V si tot statul fiind si colectorul V.
V parafiscale (uneori): anumite taxe speciale pe care
comunitatile locale le pot stabili pt. o perioada determinata de timp
in vederea realizarii unui obiectiv specific.
Veniturile extrabugetare (extraordinare) sunt Venituri la
care statul apeleaz n cazuri excepionale atunci cnd resursele
curente nu acoper integral Cheltuielile bugetare
Mai multe categorii de surse ale V extraordinare:
mprumuturile (pe piata interna; pe piata externa)
creditul = mprumutul care vizeaz banii preul creditului =
dobnda; garantat; rambursabil.
Statul se mprumut pe plan intern = datoria public;
credit bancar intern i internaional (instituii financiare
internaionale); guvernamental ntre state, guverne
Orice credit are serviciul datoriei publice externe =
dobnda i alte condiii, condiionaliti
Ex. FMI acordul stand-by condiionaliti
vnzarea unei pri din rezerva de Au i rezerva valutar,
bunuri mobile (aciuni) i imobile aparinnd statului,
emisiunea monetar (care nu e recomandata Bani fr
acoperirea n mrfuri i servicii inflaia).
sumele realizate din amenzi, succesiunile vacante,
valorificarea bunurilor confiscate, abandonate i fr stpn
B. Cheltuielile publice = reprezint destinaia Banului
Public, modaliti de repartizare i utilizare a fondului bnesc
bugetar n vederea atingerii obiectivelor generale ale socieii.
Cheltuielile publice- determinate de tipul si gradul de
dezvoltare al economiei, enumerm urmtoarele categorii de
cheltuieli publice
1) cheltuieli pentru finanarea activitilor sociale cea mai
important nvmnt, sntate, cultur, protecie social,
activiti sociale, omaj, pensie, sport, etc.
2) cheltuieli pentru finanarea activitilor economice
investiiile de stat - infrastructura (rutier, feroviar, canalizare i
ap, gaze natural, telecomunicaii)
3) cheltuieli militare (venituri uriae, profit mic):
-directe (intretinerea trupelor, armament)
-indirecte (lichidarea urmarilor unui razboi
4) cheltuieli pentru funcionarea aparatului de stat (nu
54
ntreinerea meninerea structurii deoarece s-ar putea s ai nevoie

cndva de ea i nu acum) pentru strucuturi necesare doar acum.
5) pentru cercetare-dezvoltare: cerc. fundamentala, cerc.
aplicativa
Cheltuieli bugetare planificate
+ 1 = alte cheltuieli rezerva bugetar
situaii imprevizibile ce nu pot fi planificate:
1. calamiti naturale
2. cheltuieli suplimentare neprevzute n realizarea
investiiilor de stat
(exist devizul pentru realizarea investiiei dar pe parcurs apar
situaii imprevizibile)
3. influena negativ n evoluia preurilor pe piaa
internaional
(itei crete preul depende tot sistemul economic pe o
perioad de 4-5 luni Guvernul trebuie s asigure un tampon ntre
preurile internaionale i cele interne finanez, suport 50% din
diferen)
Format din anumite verigi care formeaz un ansamblu
coerent denumit structura bugetara.
Structura bugetara a unui stat depinde de tipul de stat, respectiv:
state de tip unitar: o legislatie unica, organe unice ale adm.
publ. centrale si org.autonome in teritoriu.
Sistemul bugetar a oricrui stat de tip unitar cuprinde: un
sist. bug. gen. al statului (bug. privind administratia publica
centrala) la care se adauga bugete locale autonome organizate la
nivelul fiecarei uniti admimistrativ-teritoriale
state de tip federal: federatie+state membre ale
federatiei+UAT
Sistemul bugetar a statelor federale e formata din bug.
federatiei, bug. statelor/ provinciilor si bug. locale.
Repartizarea V si Ch intre B centrale si B locale se realizeaz
in functie de atributiile conferite de lege administratiilor centrale si
locale. De regula, cele mai importante V si principalele categorii de
Ch formeaza obiectul B centrale.
In Romania, sistemul bugetar este unul specific unui
star unitar si cuprinde:
1. la nivel central:
a. bugetul de stat
b. bugetul asigurarilor sociale de stat
c. bugetele fondurilor speciale
d. bugetul trezoreriei statului
e. bugetele institutiilor publice autonome
f. bugetele institutiilor publice finantate integral/ partial din
bugetul de stat, bug. asigurarilor sociale de stat si bugetele
fondurilor speciale, dupa caz
g. bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri
proprii
h. bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate/
garantate de stat si a caror rambursare, dobanzi si alte costuri se
asigura din fonduri publice
i. bugetul fondurilor externe nerambursabile
In cadrul bug. adm. publ. centrale se prevad distinct bug.
Senatului, Camerei Deputatilor, Presedintelui, Guvernului si al altor
55
institutii care nu au organe ierarhice superioare (SRI, ICCJ, BNR,

TVR) !!!!!
2. la nivel local:
bugetele locale ale UAT care au personalitate juridica
(fiecare are un buget propriu, in conditii de autonomie)
!!! Romnia are un nr. de bugete locale = cu nr. UAT
existente, cte judee, municipii, Municipiul Bucureti, sectoarele
M.Buc., orae, comune exist.
!!! Sistemul bugetar nu este alcatuit dintr-un document unic, ci
se prezinta sub forma unui ansamblu de bugete clasificate astfel:
- bugetul general al statului V si Ch adm. publ. central
- bugetul Asigurrilor Sociale de Stat privete asistena i
asigurrile sociale, de la pensii la alocaiile sociale.
- bugetele locale
- bugetele institutiilor pulice
- bugetele extraordinare (imprumuturile)

4.3.2.1. Noiune
Procedura bugetar reprezint ansamblu de acte i
operaiuni cu caracter tehnic i normativ nfaptuite de organele
de specialitate n scopul elaborrii, adoptrii, executrii i
ncheierii exerciiului bugetar.
Procedura bugetara se desfasoara pe parcursul a trei ani
calendaristici.
Etape:
elaborarea proiectelor bugetare (proiectului sistemului
bugetar)
aprobarea acestora
execuia bugetar
ncheierea exerciiului bugetar
Principii de derulare a procedurii bugetare:
1. principiul universalitatii: V si Ch se includ in bugete in
totalitate in sume brute
2. principiul neafectrii Veniturilor publice: nu este permis
ca anumite V bug. sa fie specific directionate pt.acoperire unei
anumite Ch, sunele ncasate, virate, depuse la buget se
depersonalizeaz
Exceptie: avem voie in cadrul donatiilor si sponsorizarilor care
pot fi afectate unei anumite destinatii
3. principiul publicitatii: actele juridice i operaiunile privind
Banul public trebuie s fie cunoscute de societate; anumite reguli
de transparenta asigurate prin:
- dezbaterea publica a proiectelor bugetare
- dezbaterea publica a conturilor generale anuale ale executiei
bug.
- publicarea in partea I in M.Of. a actelor normative de
aprobare a bugetelor si conturilor anuale de executie
- utilizarea mijloacelor de comunicare in masa pentru
difuzarea catre public a informatiei asupra continutului sist.bug.
4. principiul unitatii: V si Ch se inscriu intr-un singur
document
5. specializrii bugetare= Veniturile i cheltuielile publice
56
proveniena veniturilor publice i s tiu desinaia

Principiul specializrii privind ndeosebi cheltuielile publice
prin clasificaia bugetar instrument tehnic ntocmit de
MFP
structurarea pe titluri, capitole, subcapitole, seciuni
trecerea unei cheltuieli (alocaii bugetare) de la o seciune la alta se
face foarte strict
Destinaia banului public schimbarea destinaiei BP
deturnarea de fonduri
6. principiul anualitatii execuiei bugetare: V si Ch bug sunt
aprobate de L bugetara pt. o perioada de 1 an care corespunde
duratei unui exercitiu bugetar
= execuia bugetar cea de-a treia etap a activitii bugetare
realizarea veniturilor i efectuarea cheltuielilor se ntinde pe
365 de zile calendaristice
Poate sau nu s coincid cu anul calendaristic !!!
Propunerile penru viitor proiecia i probabilitatea raport
invers proporional
Secolul 19 finanele publice clasice
Jumtatea sec. 20 un an mai rezonabil perioada se reduce
n cadrul execuiei bugetare prin repartizarea pe trimestre a V i Ch
pub n funcie de specificul activitii
!!! pn n deceniul 7-8 sec 20 au existat 2 sisteme:
state a cror execuie bugetar nu coincide cu anul
calendaristic: din motive economice, de tradiie etc.
state a cror execuie bugetar coincide cu anul
calendaristic 1 ian 31 dec actualmente n 90% - 95% din
statele lumii coincide cu anul calendaristic globalizarea
relaiile dintre state trebuie s existe compatibilitate ntre
activiti: economice, bugetare, sociale, industriale motive de
ordin practic !!!
1930 Romnia motive economice: agricultura execuia
bugetar 1 aprilie 31 martie
Tradiie Japonia, SUA anul bugetar 1 oct 31 Sept (i azi)
7. principiul unitatii monetare: operatiunile bugetare se
exprima in moneda nationala, toate actele juridice i operaiile care
privesc banul public sunt realizate, cuantificate n Unitatea
monetar cu putere circulatorie pe teritoriul statului respectiv.
(leul)
8. Realitii bugetare= propunerile fcute la venituri i
cheltuieli trebuie s fie ct mai aproape de realitate !!!
Propunerile penru viitor proiecia i probabilitatea
raport invers proporional
9. principiul echilibrului bugetar: V bug ar trebui sa acopere
Ch
teoria deficitului controlat buget deficitar Da situaie
rezonabil max 3% PIB
= echilibrul (relaia) ntre Venituri i Cheltuieli
!!! deficitul bugetar controlat
n raport de acest echilibru un buget poate apare n 3 ipostaze:
1) Buget echilibrat problem teoretic echilibru perfect
2) excedentar venituri mai mari
3) deficitar cheltuieli mai mari
Excedentar la sfritul execuiei bugetare excedent de bani
!!! situaia unui buget excedentar este negativ
Deficit situaii rezonabile max. 3% din PIB Politica de
deficit bugetar a UE max. 3%din PIB
57
Deficit bugetar L500/2002 parte a ch bug ce depete v bug

ntr-un an bugetar.
10. principiul solidaritatii: obliga la ajutorarea unit. adm.terit. preum si a pers. fiz aflate-n stare de extrema dificultate prin
alocarea de sume din fondul de rezerva bug. constituit in acest scop
11. principiul autonomiei locale financiare: unit. adm.-terit.
au dr. la resurse fin. suficiente=> se acorda autoritatilor locale dr.
de a stabili nivelul impozitelor si taxelor locale cu respectarea
principiilor generale stabilite de C. fiscal
12. principiul proportionalitatii: resursele financiare ale
comunitatilor locale trebuie sa fie proportionale cu
responsabilitatile impuse de lege autoritatilor admministratiei
publice locale
13. principiul consultarii: acorda dr. autoritatilor adm. publice
locale de a fi consultate in legatura cu procedura de alocare a
resurselor financiare de la bug.de stat
Proiectele legilor bugetare si proiectele bugetului de stat
se elaboreaza de Guvern prin MFP avand in vedere in
principal urmatoarele criterii:
- prognozele indicatorilor macroeconomici si ai indicatorilor
sociali pt. anul avut in vedere si pt. urmatorii 3 ani
- politicile fiscale si bugetare
- politicile si strategiile sectoriale (ex. reducerea mineritului)
- prevederile acordurilor intl. de natura financiara semnate sau
ratificate
- propunerile ord. pr. de cr., programele de finantare propuse
de ei, propunerile de defalcare si transfer catre bugetele locale
- posibilitatile de finantare a deficitului bugetar
Elaborarea proiectului sistemului bugetar (proiectelor legilor
bugetare anuale i ale bugetelor) privete:
a) Elaborarea proiectul bugetului de stat
b) Elaborarea proiectul bugetului asigurrilor sociale de stat
c) Elaborarea proiectelor bugetelor locale
n literatura de specialitate (Raiu i Gherghina, 2008, p. 79)
regsim urmtorul calendar bugetar:
1. pana la 31 martie se elaboreaza indicatorii macroeconomici si
sociali care se actualizeaza continuu pe parcursul procesului
bugetar
2. pana la 1 mai MFP inainteaza Guv. obiectivele politicii fiscale
si bugetare impreuna cu limitele de Ch gandite pt. fiecare categorie
de ord. pr. de cr.
3. pana la 15 mai Guv aproba obiectivele politicii fiscale si
bugetare si informeaza comisiile pentru buget, finante si banci ale
Parlamentului in legatura cu principalele orientari ale politicii
macroeconomice si finantelor publice
4. pana la 1 iunie ministrul FP transmite tuturor ord. pr. o
scrisoare-cadru care specifica urmatoarele:
a. contextul macroeconomic care tb. avut in vedere la
intocmirea proiectului de buget
b. metodologiile de elaborare a documentelor
c. limitele de Ch pe care si le doreste Guv. a fi respectate
5. pana la 15 iunie MFP comunica ord. pr. limitele de Ch
finalizate
58
6. pana la 15 iulie ord. pr. de cr. au obligatia de a depune la MFP

proiectele bugetelor lor care, insa, tb. insotite de documentatii si
fundamentari. Camerele Parl., cu consultarea Guv., isi aproba
propriile bugete in vederea includerii lor in bug. general. Tot acum,
autoritatile administratiei publice centrale transmit propuneri de
defalcare si transfer din fondurile centrale la bugetele locale. Dupa
centralizarea informatiilor de catre ord. pr. de cr., la nivelul MFP se
poarta discutii intre conducerea MFP si fiecare ordonator. In caz de
divergenta hotaraste Guv. in ansamblu.
7. pana la 1 august proiectele ord. pr. de cr. sunt centralizate la
nivelul MFP
8. pana la 30 septembrie, pe baza acestor proiecte, MFP prezinta
Guv. proiectele legilor bugetare si proiectele bugetelor ord. pr.
Proiectul legii bugetare este insotit de un raport provind situatia
macroeconomica a anului bugetar in cauza si de proiectiile pe
urmatorii 3 ani. Aceste documente se insusesc de catre Guv. si vor
reprezenta politica social-fiscala a acestora.
9. pana la 15 octombrie proiectele bugetelor si proiectul legii
bugetare anuale definitivate la nivelul Guv. se depun la Parl.
4.3.2.3.2. Aprobarea sistemului bugetar prin
adoptarea Legii bugetare anuale
Guvernul supune spre aprobare Parlalemtului proiectele
legilor bugetare, proiectele de buget, proiectele eventualelor legi
de ratificare si contul general anual de executie.
MFP furnizeaza Parlamentului, la cererea acestuia,
documentele care reprezinta fundamentarea proiectelor de buget.
Parlamentul adopta legile bugetare anuale si legile de ratificare
elaborate de Guvern in contextul strategiei macroeconomice
asumate de acesta.
In timpul dezbaterii nu pot fi aprobate amendamente la legile
bugetare anuale care ar determina o majorare a deficitului bugetar
fata de proiectiile propuse initial de Guv.
Daca legile bugetare anuale si proiectele de buget depuse n
termen legal nu au fost adoptate de catre Parl. pana cel tarziu la
data de 15 decembrie a anului anterior celui la care se refera
proiectele de buget, Guv. solicita Parl. aplicarea unor proceduri de
urgenta.
Sistemul unitar de bugete, care cuprinde acea lista de bugete
stabilita de Legea finantelor publice, se aproba prin acte specifice,
dupa cum urmeaza:
prin lege: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de
stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor externe si
bugetele fondurilor externe nerambursabile
prin legi speciale: bugetele institutiilor publice autonome
prin lege ca anexa la bugetele ord. pr. de cr.: bugetele
institutiilor finantate partial din sistemul unitar de bugete
prin actul ord. de cr. ierarhic superior: bugetele institutiilor
publice finantate integral din sistemul unitar de bugete
prin actul organului de conducere, cu acordul ord. de cr.
ierarhic superior: bugetele institutiilor publice finantate integral din
V proprii
prin H.G.: bugetul trezoreriei statului
Bugetul se aproba de Parl. pe 3 componente principale:
pe ansamblu/ parti/ cap./ subcap./ titluri/ art./ alin.
pe ord. pr. de cr.
pe credite pt. actiuni multianuale
59
Estimarile pt. urmatorii 3 ani sunt informatii necesare procesului

de finantare pe termen mediu, dar nu fac obiectul unei autorizari pe
anul in curs.
Daca legile bugetare nu au fost aprobate cu 3 zile inainte de
expirarea exercitiului bugetar, Guv. isi va indeplini sarcinile avand
grija ca limitele lunare de Ch sa nu depaseasca fie:
a) 1/12 din prevederile bugetului anului precedent
b) 1/12 din sumele propuse in proiectul de buget inca neadoptat
daca acestea sunt mai mici decat cele prevazute-n anul anterior
Bugetele locale la nivel judeean/ municipii/ orae/
comune la consiliul judeenean/ la consiliul local sunt depuse 3
documente:
- proiectul bugetului local
- proiectul Hotrrii de consiliu judeean pentru aprobarea
Bugetului Local/ proiectul H. Consiliului Local
- rapoartele comisiilor de specialitate
Consiliul judeenean/ consiliul local se pronun asupra
Hotrrii consiliului o trimite napoi preedintelui cns jud/
primarului
Legea bugetara anuala
Contine orice legi bugetare si prevede in principal
urmatoarele:
la V: estimarile anului bugetar
la Ch: creditele bugetare aprobate, deficitul/
excedentul bugetar si reglementarile specifice exercitiului
bugetar in cauza
Anexele legilor bugetare cuprind intre altele:
sintezele bugetelor componente ale sistemului unitar
de bugete
bugetele ordonatorilor pr. de cr. si anexele acestora
sumele defalcate din unele V ale bug. de stat si
criteriile de repartizare a acestora catre bugetele locale
V si Ch se grupeaza n buget pe baza clasificatiei bugetare.
V sunt structurate pe capitole si subcapitole, iar Ch pe parti,
capitole, subcapitole, titluri, articole si, uneori, chiar si aliniate. Pt.
ca Ch publ. au o destinatie precisa si limitata.
Nr de salariati si fondul de salariu de baza se aproba distinct
prin anexa la bug. fiecarui ord. pr. de credite. Nr. de salariati
aprobat anual fiecarei institutii publice nu poate fi depasit.
Tot drept anexa la bugetele ord. pr. de cr. se aproba si
programele acestora.
In alte anexe distincte sunt prevazute fondurile externe
nerambursabile
De regula, bugetul de stat include la dispozitia Guv. 2
fonduri cu destinatie speciala:
fondul de rezerva: se repartizeaza unor ord. pr. de cr. atat la
nivel central cat si la nivel local, pe baza de H.G. pt. finantarea
unor Ch urgente sau neprevazute
fondul de interventie: se repartizeaza tot unor ord. pr. atat la
nivel central cat si local, tot pe baza de H.G., insa pt. finantarea
unor actiuni urgente in vederea inlaturarii efectelor unor calamitati.
Exista o anumita flexibilitate intre aceste 2 fonduri, fiind
posibil ca pe parcursul anului bugetar fondul de interventie sa fie
majorat cu resurse din fondul de rezerva in functie de necesitatile
concrete.
60

Execuia bugetar reprezint ansamblul de acte si operatiuni
prin care se realizeaza urmatoarele etape:
repartizarea pe trimestre a V si Ch publice
executia de casa bugetara
realizarea V
efectuarea Ch
incheierea executiei bugetare
Procedura executiei bugetare se deruleaza cu respectarea
urmatoarelor principii:
1. legile bugetare anuale aproba creditele bugetare pt. Ch
exercitiului bugetar si structura functional-econ. a acestora
2. creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata unui
exercitiu bugetar
3. alocatiile pt. Ch de personal nu pot fi majorate, dar nu pot fi
nici neutilizate si virate-n vederea utilizarii la alte articole de Ch
4. de principiu, creditele bugetare aprobate unui ordonator pr. de
credite nu pot fi virate si utilizate pentru finantarea altui ordonator
principal de credite
5. tot de principiu, creditele bug. aprobate la un capitol nu pot fi
utilizate pt. finantarea altui capitol
6. modificare destinatiei creditelor bugetare este permisa numai in
cazuri expres prevazute de lege
Etape:
1. Repartizarea pe trimestre a veniturilor i cheltuielilor
bugetare
Conform principiului anualitii execuiei bugetare
coroborat cu principiul realitii (calculul probabilitii) de facto
n cadrul execuiei bugetare realizarea veniturilor i efectuarea
cheltuielilor se repartizeaz pe trimestre n funcie de specificul
activitilor social-economice (pe domenii de activitate
nvmnt, sntate, construcii).
V si Ch aprobate in cadrul sistemului unitar de bugete se
repartizeaza pe trimestre in functie de anumite criterii:
- termenele legale de incasare ale V;
- termenele si posibilitatile de asigurare a surselor de finantare
a deficitului bugetar;
- perioada in care e necesara efectuarea Ch bugetare.
Aprobarea repartizarii se realizeaza de Ministerul Finantelor
Publice (MFP) si de ordonatorii de credite. In temeiul L 500/2002
se observa ca MFP dispune repartizarea pentru majoritatea
destinatiilor.
Ordonatorii principali de credite aproba repartizarea pentru
subdiviziunile clasificatiei bugetare pentru care nu decide MFP, pt.
bugetele proprii si pt. bugetele ordonatorilor secundari si/ sau
tertiari, dupa caz.
Execuia de cas bugetar presupune acte i operaiuni
de ncasare, pstrare i eliberare a mijloacelor bneti din bugetul
de stat (B.P.) - [sub aspect tehnic], reprezint un complex de
operaiuni care se refer la ncasarea veniturilor i plata
cheltuielilor bugetare.
ncasarea realizarea B.P./ncasarea la buget a veniturilor
bugetare i virarea la buget - n cadrul stopajului la surs
Pstarea ntr-un cont al Trezoreriei la BNR
61
Eliberarea mijloacelor bneti ctre destinaia prevzut de lege

cheltuielile publice
Execuia de cas bugetar se realizeaz prin Trezoreria
Statului (pe baza unor norme specifice emise de MEF) care
asigur:
1. ncasarea veniturilor bugetare;
2. efectuarea cheltuielilor bugetare n limita creditelor bugetare
i destinaiilor aprobate;
3. efectuarea operaiunilor de ncasri i pli privind datoria
public intern i extern rezultat din mprumuturile contractate
direct sau garantate de ctre stat;
4. efectuarea altor operaiuni financiare n contul autoritilor
administraiei publice.
Instituiile publice efectueaz operaiuni de ncasare i pli
prin unitile teritoriale ale trezoreriei statului n a cror raz i
au sediul i la care au deschise conturile de venituri, cheltuieli i
disponibiliti.
!!! Este interzis institutiilor publice sa deruleze operatiuni de
incasari si plati prin banci comerciale.
Trezoreria statului este o instituie de tip bancar, instituia
financiar, prin care statul asigur efectuarea operaiunilor de
ncasri i pli privind fondurile publice.
Statul garanteaz efectuarea operaiunilor financiare prin
trezoreria statului n condiii de siguran i legalitate, precum i
pstrarea integritii disponibilitilor bneti.
Contul curent general al Trezoreriei Statului funcioneaz la
Banca Naional a Romniei i este deschis n numele (1.)
Ministerului Economiei i Finanelor i (2.) al unitilor Trezoreriei
Statului din cadrul direciilor generale ale finanelor publice
judeene, a Municipiului Bucureti i ale administraiilor finanelor
publice ale sectoarelor Municipiului Bucureti.
Presupune n concret ncasarea la Buget a sumelor de
bani prevzute n bugetului de stat.
Sumele provin din diferite venituri stabilite prin lege doar
Parlamentul poate reglementa i institui veniturile publice
(veniturile ordinare fiscale, nefiscale, parafiscale; veniturile
extraordinare)
Principiile care stau la baza realizrii veniturilor bugetare:
1) obligaia realizrii veniturilor la termenele i n cuantumul
legal repartizarea pe trimestre;
Pentru neplata la termen exist o saciune specific care ine
de rspunderea patrimonial prin majorri de ntrziere, dobnzi
i penaliti de ntrziere (reglementate de Codul fiscal)
2) veniturile prevzute n buget reprezint obligaii minime
pentru autoritile statului (mai puin nu).
n realizarea veniturilor bugetare sunt necesare o serie de acte
i operaiuni, urmtoarele etape:
1. identificarea veniturilor i bunurilor impozabile sau
taxabile i stabilirea (calcularea) obligaiilor bugetare datorate;
2. ncasarea propriu-zis a veniturilor bugetare;
De regul, ncasarea ar trebui s se fac prin plata realizat
voluntar de ctre contribuabil, dup caz: (1.) n numerar, (2.) prin
transfer bancar i (3.) aplicare i anulare de timbre fiscale mobile.
3. urmrirea realizrii (ncasrii) veniturilor bugetare se
realizeaz de ctre organele care au dreptul de a ncasa astfel de
venituri n situaia n care contribuabilul nu i ndeplinete
62
obligaiile de plat la termenele prevzute de lege, precum i de

ctre organele care nu ncaseaz direct veniturile bugetare, adic
MEF prin Agenia Naional de administraie Fiscal i organele
financiare locale de pe lng primrii i prefecturi.
n procesul ncasrii veniturilor bugetare pot aprea venituri
ncasate fr s se cunoasc veriga bugetar creia i sunt
destinate sau subdiviziunea clasificaiei bugetare n care trebuie
nscrise. Aceste venituri se nregistreaz provizoriu ntr-un cont
de venituri neclarificate, urmnd ca ntr-un termen rezonabil
(aproximativ o lun) situaia lor s fie clarificat i s fie
nregistrate n conturile bugetare respective. n cazul n care nu se
reuete identificarea conturilor n cauz, acestea vor fi trecute n
contul ncasri din diverse alte surse ale bugetului de stat.
Reprezint repartizarea banului public de la buget
ctre destinaiile legale prevzute prin alocaii bugetare
(credite bugetare)
Alocaiile bugetare/ creditele bugetare reprezint sumele
alocate de la buget din BP conform destinaiei legale.
alocarea spre destinaiile legale a B.P.
Principiile care guverneaz efectuarea cheltuielilor publice:
1) obligaia efecturii cheltuielilor publice conform
destinaiei legale;
Per a contrario schimbarea neprevzut de lege a destinaiei
BP duce la tragerea rspunderii juridice prin infraciunea de
deturnare de fonduri, diferit de infraciunea de delapidare.
Exist situaii obiective prevzute de lege excepii:
transferarea, virarea, suplimentarea, anticiparea, blocarea, anularea.
2) cheltuielile publice reprezint obligaii maxime.
Finanarea de la bugetul de stat reprezint alocarea de
fonduri bneti necesare entitii finanate pentru ndeplinirea
unor activiti social-economice, acestea sunt sume primite cu
titlu gratuit i nerambursabile.
Finanarea de la bugetul de stat prezint urmtoarele
particulariti:
a) beneficiaz de alocaiile bugetare numai nteprinderile i
instituiile publice;
b) scopul pentru care sunt alocate fondurile bugetare este bine
precizat prin lege: pentru aciuni social-culturale, activiti
economice, cercetarea tiinific fundamental, aprare,
funcionarea aparatului de stat.
Schimbarea destinaiei fondurilor n afara prevederilor legii
bugetare anuale este calificat de legea penal ca ntrunind
elementele infraciunii de deturnare de fonduri.
c) fondurile bugetare se acord beneficiarilor cu titlu gratuit,
adic fr echivalent;
d) creditele (alocaiile) acordate n sistemul bugetar nu se
ramburseaz, aceste sume nu se mai restituie.
n procesul execuiei bugetare cheltuielile bugetare parcurg
urmtoarele faze:
a) angajament;
b) lichidare;
c) ordonanare;
d) plat.
!!!
Execuia bugetar se bazeaz pe principiul separrii
63
atribuiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de

credite bugetare de atribuiile persoanelor care au calitatea de
contabil.
Operaiiunile specifice angajrii, lichidrii i ordonanrii
cheltuielilor bugetare sunt n competena ordonatorilor de credite i
se efectueaz pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale
instituiei publice.
Plata cheltuielilor bugetare este asigurat de eful
compartimentului financiar-contabil n limita fondurilor
disponibile.
Efectuarea plilor se face n limita creditelor bugetare
aprobate, numai pe baz de documente justificative i numai dup
ce acestea au fost lichidate i ordonanate conform legii.
Angajamentul constituie o faz n procesul de execuiei
bugetare reprezentnd orice act juridic din care rezult sau ar
putea rezulta o obligaie pe seama fondurilor publice. ndeplinete
calitatea de angajament orice contract sau document similar din
care rezult obligaii de plat n sarcina sectorului public.
Lichidarea este o faz care presupune verificarea pe baza
documentelor justificative existena unui angajament, existena
unei sume datorate i exigibilitatea sumei datorate.
Ordonanarea
constituie o faz n care se confirm
urmtoarele aspecte:
1. faptul c livrrile de bunuri, prestrile de servicii sau
executrile de lucrri, dup caz, au fost efectuate conform
contractului i
2. faptul c plata poate fi realizat.
Plata cheltuielilor bugetare este o faz n procesul execuiei
bugetare care reprezint actul final prin care instituia public i
achit obligaiile financiare fa de tere persoane care, dup caz,
au furnizat un bun, au executat o lucrare sau au prestat un serviciu.
Pe cale de exceptie de la principiile L 500/2002, se permite
Guv. la propunerea ministrului Fin. Publ. sa stabileasca anumite
actiuni si categorii de Ch pt.care se pot efectua plati in avans.
Plati in avans 2 conditii:
- avansul anual sa nu depaseasca 30% din valoarea anuala a
lucrarilor, serviciilor etc.
- pana la 31 dec. a anului bugetar in care s-a acordat plata-n
avans, sumele reprezentand avansuri sa fie justificate prin bunuri,
servicii sau lucrari, in functie de contract. In situatia in care sumele
platite-n avans nu sunt justificate pana la sfarsitul anului bugetar,
acestea tb. recuperate de catre autor. publica care le-a acordat si vor
fi restituite bugetelor de unde provin. Recuperarea sumelor
nejustificate se face cu perceperea de penalitati calculate de la data
acordarii avansului si pana la data recuperarii.
Sunt ordonatori bugetari conductorii instituiilor publice
cu personalitate juridic care au dreptul de a folosi, utiliza
i/sau repartiza alociiile bugetare.
n funcie de organizarea aparatului de stat central i local,
ordonatorii bugetari sunt clasificai n trei categorii:
1) principali
2) secundari
3) teriali
Ordonatorii:
- principali: ministrii, conducatorii organelor de specialitate ale
adm. publ. centrale, conducatorii altor autoritati publice si
64
conducatorii institutiilor publ. autonome

! Prin legi speciale pot fi desemnati ca ord. pr. de cr. : secretarii
generali sau alte persoane. Ord. pr. de cr. pot delega in tot sau in
parte aceasta calitate altor persoane, dar e esential ca actul de
delegare sa mentioneze limitele si conditiile delegarii.
- secundari si tertiari conduc entitati cu personalitate juridica,
entitati care se gasesc in subordinea ord. pr. de cr.
!!!
n funcie de organizarea aparatului de stat n cadrul
execuiei bugetare se pot ntlnii toate categoriile (P+S+T) sau doar
dou dintre ele putnd lipsii secundarii (P+T unde exist 2
structuri) de regul n cadrul Bugetului local
Atributiile ordonatorilor de credite:
Ord. pr. de cr.bug repartizeaza cr.bug si pt. bug. propriu, si pt.
entitatile din subordine. La momentul repartizarii, ord. pr. retin
10% din sumele aprobate pt. asigurarea unei executii bug. prudente.
De la acest principiu exista exceptii Ch de personal si Ch care
decurd in obligatii internaionale. Sumele reprezentand 10% vor fi
insa repartizate in trimestrul.II dupa analizarea de catre ord. pr. a
executiei bugetare din trimestrul I.
Ord. sec. isi repartizeaza propriul buget si bug. din subordine
fara a putea retine o parte din sume.
Ord. tertiari doar utilizeaza sumele.
!!! Ord. de cr. au obligatia de a angaja si utiliza creditele bug. in
limitele prevazute si conform destinatiei.
Ord. raspund in principal de urmatoarele:
realizarea V
angajarea, lichidarea si ordonantarea Ch
angajarea si utilizarea creditelor bugetare
pastrarea integritatii bunurilor apartinand entitatii pe care o
conduc
organizarea si tinerea la zi a contabilitatii
organizarea si monitorizarea sistemului referitor la achizitiile
publice
organizarea si tinerea la zi a situatiei patrimoniului entitatilor pe
care le conduc.
Modificarea destinatiei crededitelor bugetare reprezint
exceptie de la principiul conform caruia creditele bugetare
aprobate pt. un ord. pr. nu pot fi utilizate de un alt ord. pr. dupa
cum nici cred.bug aprobate la un capitol, de principiu, nu pot fi
utilizate pt. finantarea altui capitol.
Situaii (excepii):
A. Virarile de credite bugetare = operatiuni de trecere a
sumelor bugetare neutilizate de la subdiviziuni ale clasificatiei
bugetar, unde sunt disponibile, la subdiviziuni unde sunt
insuficiente.
Virarile sunt permise de la un capitol la altul sau intre programe
cu respectarea urmatoarelor conditii:
1. incepand cu trimestrul III al exercitiului bugetar
2. cu acordul MFP
3. cu cel putin 1 luna inainte de angajarea Ch
4. in limita a 10% din prevederile capitolului bugetar si 5% din
prevederile programului
Virarile trebuie sa respecte prevederile legilor bugetare si ale
legilor de rectificare. Sunt interzise virarile de credite bug. de la
capitolele care au fost majorate din fondurile aflate la dispozitia
65
Guv.
B. Transferurile de credite bugetare= in situatia in care in
timpul exercitiului bugetar au loc treceri de unitati, actiuni sau
sarcini de la un ord.pr. de cr. la un alt ord. pr. sau de la un articol
la altul in cadrul aceluiasi ord.
MFP este autorizat sa opereze modificari necesare in structura
bug. ord. pr. si in structura bug. de stat fara afectarea echilibrului
bugetar.
C. Suplimentarea creditelor bugetare= legile bug. anuale
prevad posibilitatea de suplimentare de fonduri pe actiuni,
obiective si ord. pr. in functie de evolutia anumitor indici de preturi
sau pt. cazuri exceptionale.
Suplimentarea se produce la propunerea ord. pr. si cu aprobarea
MFP. In acest scop au fost reglementate si cele 2 fonduri specifice
aflate la dispozitia Guv.
D. Anticiparea creditelor bugetare
Pentru finanarea unor aciuni social-culturale i acoperirea
unor cheltuieli economice de interes local, organele de decizie ale
unitilor administrativ-teritoriale pot ncuviina utilizarea unor
fonduri de pn la 50% din sumele ncasate din veniturile
proprii ale bugetelor locale respective peste cele aprobate
E. Blocarea alocaiilor bugetare intervine n situaii de
suspiciune folosirea i destinaia Banului Public, pentru evitarea,
prevenirea, pagubelor, prejudiciilor legate de folosirea B.P., este
posibil pn la finele trimestrului III 30 sept. de ce?
Intervine anularea [Delapidare <> deturnare de fonduri]
F. Anularea creditelor bugetare= ord. pr. de cr. au obligatia
de a analiza lunar si de a propune MFP anularea creditelor
aferente sarcinilor desfiintate sau amanate.
Pentru sfarsitul anului bugetar termenul limita de transmitere a
propunerilor de anulare e 10 dec. Cu creditele bugetare anulate se
majoreaza fondul de rezerva aflat la dispozitia Guv.
Anularea creditelor bugetare se dispune de drept (prin
efectul legii 500/2002) pentru sumele alocate de la buget care nu
au fost folosite, cheltuite, pn la finele execuiei bugetare 31
dec.
!!! sumele anulate nu mai pot fi folosite cu aceeai destinaie
anul urmtor vor reprezenta venit la bugetul pe anul urmtor
!!!
Exist excepii de la anularea de drept a alocaiilor bugetare:
1) nu se anuleaz cheltuielile pentru lucrrile executate,
finalizate, dar nedecontate pn la 31 dec., pentru aceste situaii
obiective se pot face pli pe seama bugetului pe anul trecut dar n
prima lun a anului viitor !!!
2) nu sunt anulate sumele din fondurile speciale destinaii
special sumele se raporteaz cu aceiai destinaie n execuia
bugetar viitoare
implic un nr mai mare de ani
aceast excepie are caracter teoretic deoarece legea 500/2002
nu reglementeaz fonduri speciale
66
Procedura incheierii executiei bugetare reprezint etapa de

finalizare a procedurii bugetare in ansamblu. Ea se concretizeaza
in contul general anual de executie bugetara.
Contul geneneral anual de execuie bugetar este intocmit
de MFP pe baza situatiilor financiare prezentate de ord.pr. de cr.,
avand in vedere situatia conturilor referitoare la executia de casa a
bugetului de stat, bug. asig.soc. de stat si al fondurilor speciale.
Ord.pr. de cr. au obligatia sa redacteze si sa anexeze la situatiile
financiare mentionate rapoarte anuale de performanta in care se
prezinta pe fiecare program:
obiectivele stabilite initial
rezultatele preconizate
rezultatele obtinute concret
indicatorii si consturile asociate
situatia angajamentelor legale
Guvernul analizeaza si prezinta spre adoptare
Parlamentului conturile anuale de execexecuie pana la 1 iulie a
anului urmator celui de executie. Conturile se aproba prin lege
dupa verificarea acestora de catre Curtea de Conturi.
Structura conturilor anuale de executie a bugetelor
In temeiul legii, conturile anuale de exec.ale bug.de stat,
bug.asig.soc. de stat, fondurilor speciale, bug.ord.de cr. vor
cuprinde:
a) La V: -prevederile bug.initiale
prevederile bug.definitive
incasarile realizare
b) La Ch:-creditele bug.initiale
cr.bug. definitive
platile efectuate
Contul gen. de exec. a datoriei publice este intocmit de catre
MFP si e anexat la contul gen.anual de exec.a bug.de stat.
Contul datoriei publice cuprinde contul datoriei publice
interne, externe directe a statului si situatia garantiilor
guvernamentale pt.credite interne si externe contractate de diferite
pers.jur.
Excedentul sau deficitul bug.se stabileste ca diferenta intre V
incasate si platile efectuate pana la sfarsitul anului bug. Daca se
inregistreaza excedente, acestea vor diminua din deficitele anilor
precedenti.
Principii ale incheierii executiei bugetare:
1. exec.bug.se incheie pana la 31 decembrie a fiecarui an
2. orice V neincasat si orice Ch angajata, lichidata, ordonantata si
neplatita pana la 31 dec. se vor incasa, plati in contul bugetului pe
anul urmator
3. creditele bug. neutilizate pana la inchiderea anului se anuleaza
de drept
4. disponibilitatile din fondurile externe nerambursabile si din cele
destinate cofinantarii contributiei financiare a UE ramase la
sfarsitul executiei bugetare in conturile structurilor de
implementare se raporteaza in anul urmator.
In cazul bug.asig.soc. de stat si bugetele fondurilor speciale
echilibrate prin subventii de la bug.de stat, eventualele excedente se
vor repopulariza cu bug.de stat in limita subventiilor primite.
67
Sunt mai multe organe cu atributii in zona controlului: Parl.,

Curtea de Conturi, MFP, instantele de judecata de dr.comun.
Trei forme de control privind execuia bugetar:
1) politic Parlamentul 1) cu ocazia aprobrii contului
general i anual
2) n timpul anului de execuie bugetar interpelri
3) moiunea simpl i de cenzur
4) controlul ad-hoc n teritoriu a fiecrui parlamentar
2) financiar extern specializat control ulterior Curtea de
Conturi
3) financiar intern specializat auditul public intern
fiecare instituie public are un department propriu de audit intern.
Parlamentul exercita un control politic pe baza
documentatiei de la Guv.in cursul anului bugetar. Controlul se
poate exercita la cerere/ oficiu si urmareste evolutia exec.bug. atat
cu privire la realizarea V, cat si cu privire la efectuarea Ch.
Parl. Rom. exercita un control financiar anterior i ulterior si
verifica constituirea, repartizarea si utilizarea fondurilor publice.
Curtea de Conturi prezinta Parl. anual un raport asupra
conturilor de gestiune ale bunului public din exercitiul bugetar
expirat. Raportul va meniona si eventualele nereguli constatate.
Pt.a asigura o autonomie decizionala pt. Curtea de Conturi prin lege
membri ei sunt independenti si inamovibili. financiar extern
specializat
!!!!! financiar intern specializat auditul public intern
fiecare instituie public are un department propriu de audit intern
MFP exercita un control administrativ-financiar. Acest
control se exercita prin organe de specialitate si urmareste modul de
realizare a V, realizarea Ch, limitarea Ch de functionare, eliminarea
Ch considerate inoportune sau neeconomice, utilizarea fondurilor
conform destinatiei.
Organele de inspectie vor avea in vedere pe de o parte
volumul cr.bug.aprobate prin legile bug.anuale si eventualele
sesizari realizate de org.de control financiar, judiciare, inclusiv
jurnalele mijl. de comunicare in masa.
Cu prilejul controlului organele de inspectie verifica anumite
obiective:
incadrarea Ch bug.in limitele sumelor si conturilor repartizate
si respectarea cu strictete a destinatiei acestora
repartizarea de catre ord.de cr. a alocatiei bug.la termenele si in
cuantumul prevazut de lege
efectuarea Ch bug. cu respectarea normelor si dispozitiilor
legale specifice de aprobare a Ch
modul in care se actioneaza pentru restrangerea Ch la volumul
necesar cu eliminarea Ch inoportune
modul in care actioneaza institutiile publice care se
autofinanteaza pt.realizarea V propuse. Se urmareste cresterea
nivelului si posibilitatilor de autofinantare.
Se controleaza gradul de dotare cu obiecte de inventar si
mijloace fixe, situatia reala a patrimoniului
68

Sistemul bugetar reprezint principalul plan financiar al statului, prin care sunt prevzute veniturile si
cheltuielile pentru o perioada determinata de timp, fiind alctuit dintr-un ansamblu de bugete distincte care
sunt elaborate, aprobate si executate in conditii de autonomie.
(Bugetul) Sistemul bugetar este instrumentul tehnic prin care se gestioneaz banul public.
Cuvntul buget provine din franceza veche (normand), unde cuvinte ca bouge, bougette
desemnau o pung din piele sau o pung de bani (pentru cheltuielile cotidiene).
Literatura de specialitate reine urmtoarele teorii ceea ce privete natura juridic a sistemului bugetar:
act administrative
lege propriu-zisa
lege si act administrative
act de planificare financiara
principalul plan financiar al statului care se bucura de caracter executoriu are natur juridic de lege
Sistemul bugetar reprezint principalul plan financiar al statului care cuprinde indicatori financiari
privind modul de realizare al V si al Ch statului.
Cum Parlamentul nu poate sa aplice procesul de adoptare a legilor unui document al crui continut nu
are trasaturile normei jur., ci reprezinta doar un plan format, n principal, din indicatori de plan care sunt
aleatorii, susceptibili de modificare pe perioada de plan, leguitorul dezbate si adopta Legea bugetara anual
de aprobare a sistemului bugetar.
Astfel, printr-un subterfugiu de tehnica juridic se confera sistemului bugugetar, care ramane n esen
un plan, fora obligatorie a normei de drept sistemul bugetar are natura juridic de lege.
Coninutul sistemului bugetar reprezint ansamblul veniturilor i cheltuielilor publice.
Sistemul bugetar nu este alcatuit dintr-un document unic, ci se prezinta sub forma unui ansamblu de
bugete sistemului bugetar, fiind format din anumite verigi care formeaz un ansamblu coerent denumit
structura bugetara.
In Romania, sistemul bugetar este unul specific unui star unitar si cuprinde:
3. la nivel central:
a. bugetul de stat
b. bugetul asigurarilor sociale de stat
c. bugetele fondurilor speciale
d. bugetul trezoreriei statului
e. bugetele institutiilor publice autonome
f. bugetele institutiilor publice finantate integral/ partial din bugetul de stat, bug. asigurarilor sociale de stat
si bugetele fondurilor speciale, dupa caz
g. bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii
h. bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate/ garantate de stat si a caror rambursare,
dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice
i. bugetul fondurilor externe nerambursabile
In cadrul bugugetului administratiei publice centrale se prevad distinct bugetul Senatului, Camerei
Deputatilor, Presedintelui, Guvernului si al altor institutii care nu au organe ierarhice superioare (SRI, ICCJ,
BNR, TVR)
4. la nivel local:
bugetele locale ale UAT care au personalitate juridica (fiecare are un buget propriu, in conditii de
autonomie)
Romnia are un nr. de bugete locale = cu nr. UAT existente, cte judee, municipii, Municipiul
Bucureti, sectoarele M.Buc., orae, comune exist.
Procedura bugetar reprezint ansamblu de acte i operaiuni cu caracter tehnic i normativ nfaptuite de
organele de specialitate n scopul elaborrii, adoptrii, executrii i ncheierii exerciiului bugetar.
Procedura bugetara se desfasoara pe parcursul a trei ani calendaristici.
Etape:
elaborarea proiectelor bugetare (proiectului sistemului bugetar)
69
aprobarea acestora
execuia bugetar
ncheierea exerciiului bugetar
Principiile procedurii bugetare sunt:
principiul universalitii;
principiul neafectrii veniturilor publice;
principiul publicitii;
principiul unitii;
specializrii bugetare;
principiul anualitii execuiei bugetare;
principiul unitii monetare;
realitii bugetare;
principiul echilibrului bugetar;
principiul solidaritii;
principiul autonomiei locale financiare;
principiul proporionalitii;
principiul consultrii.
Etapele procedurii bugetare
1) Elaborarea proiectului sistemului bugetar
Proiectele legilor bugetare si proiectele bugetului de stat se elaboreaza de Guvern prin MFP avand in
vedere in principal urmatoarele criterii:
prognozele indicatorilor macroeconomici si ai indicatorilor sociali pt. anul avut in vedere si pt. urmatorii
3 ani
politicile fiscale si bugetare
politicile si strategiile sectoriale (ex. reducerea mineritului)
prevederile acordurilor intl. de natura financiara semnate sau ratificate
propunerile ord. pr. de cr., programele de finantare propuse de ei, propunerile de defalcare si transfer catre
bugetele locale
posibilitatile de finantare a deficitului bugetar
Elaborarea proiectului sistemului bugetar (proiectelor legilor bugetare anuale i ale bugetelor) privete:
a) Elaborarea proiectul bugetului de stat
b) Elaborarea proiectul bugetului asigurrilor sociale de stat
c) Elaborarea proiectelor bugetelor locale
2) Aprobarea sistemului bugetar prin adoptarea Legii bugetare anuale
Guvernul supune spre aprobare Parlalemtului proiectele legilor bugetare, proiectele de buget, proiectele
eventualelor legi de ratificare si contul general anual de executie.
Daca legile bugetare anuale si proiectele de buget depuse n termen legal nu au fost adoptate de catre
Parl. pana cel tarziu la data de 15 decembrie a anului anterior celui la care se refera proiectele de buget, Guv.
solicita Parl. aplicarea unor proceduri de urgenta.
Legea bugetara anuala contine in principal urmatoarele:
la V: estimarile anului bugetar
la Ch: creditele bugetare aprobate, deficitul/ excedentul bugetar si reglementarile specifice
exercitiului bugetar in cauza
Anexele legilor bugetare cuprind intre altele:
sintezele bugetelor componente ale sistemului unitar de bugete
bugetele ordonatorilor pr. de cr. si anexele acestora
sumele defalcate din unele V ale bug. de stat si criteriile de repartizare a acestora catre bugetele locale
Execuia bugetar reprezint ansamblul de acte si operatiuni prin care se realizeaza urmatoarele etape:
repartizarea pe trimestre a V si Ch publice
executia de casa bugetara
realizarea V
efectuarea Ch
incheierea executiei bugetare
Repartizarea pe trimestre a veniturilor i cheltuielilor bugetare Conform principiului anualitii
execuiei bugetare coroborat cu principiul realitii (calculul probabilitii) de facto n cadrul execuiei
bugetare realizarea veniturilor i efectuarea cheltuielilor se repartizeaz pe trimestre n funcie de specificul
activitilor social-economice (pe domenii de activitate nvmnt, sntate, construcii).
70
Execuia de cas bugetar presupune acte i operaiuni de ncasare, pstrare i eliberare a mijloacelor
bneti din bugetul de stat (B.P.) - [sub aspect tehnic], reprezint un complex de operaiuni care se refer la
ncasarea veniturilor i plata cheltuielilor bugetare.
Execuia de cas bugetar se realizeaz prin Trezoreria Statului.
Instituiile publice efectueaz operaiuni de ncasare i pli prin unitile teritoriale ale trezoreriei
statului n a cror raz i au sediul i la care au deschise conturile de venituri, cheltuieli i disponibiliti.
Este interzis institutiilor publice sa deruleze operatiuni de incasari si plati prin banci comerciale.
Contul curent general al Trezoreriei Statului funcioneaz la Banca Naional a Romniei i este deschis
n numele (1.) Ministerului Economiei i Finanelor i (2.) al unitilor Trezoreriei Statului din cadrul
direciilor generale ale finanelor publice judeene, a Municipiului Bucureti i ale administraiilor finanelor
publice ale sectoarelor Municipiului Bucureti.
Realizarea veniturilor bugetare Presupune n concret ncasarea la Buget a sumelor de bani prevzute
n bugetului de stat.
n realizarea veniturilor bugetare sunt necesare o serie de acte i operaiuni, urmtoarele etape:
1. identificarea veniturilor i bunurilor impozabile sau taxabile i stabilirea (calcularea) obligaiilor bugetare
datorate;
2. ncasarea propriu-zis a veniturilor bugetare;
3. urmrirea realizrii (ncasrii) veniturilor bugetare se realizeaz de ctre organele care au dreptul de a
ncasa astfel de venituri n situaia n care contribuabilul nu i ndeplinete obligaiile de plat la termenele
prevzute de lege.
Efectuarea cheltuielilor bugetare Reprezint repartizarea banului public de la buget ctre destinaiile
legale prevzute prin alocaii bugetare (credite bugetare)
Alocaiile bugetare/ creditele bugetare reprezint sumele alocate de la buget din BP conform destinaiei
legale.
Finanarea de la bugetul de stat reprezint alocarea de fonduri bneti necesare entitii finanate pentru
ndeplinirea unor activiti social-economice, acestea sunt sume primite cu titlu gratuit i nerambursabile.
Finanarea de la bugetul de stat prezint urmtoarele particulariti:
a) beneficiaz de alocaiile bugetare numai nteprinderile i instituiile publice;
b) scopul pentru care sunt alocate fondurile bugetare este bine precizat prin lege: pentru aciuni socialculturale, activiti economice, cercetarea tiinific fundamental, aprare, funcionarea aparatului de stat.
Schimbarea destinaiei fondurilor n afara prevederilor legii bugetare anuale este calificat de legea penal
ca ntrunind elementele infraciunii de deturnare de fonduri.
c) fondurile bugetare se acord beneficiarilor cu titlu gratuit, adic fr echivalent;
d) creditele (alocaiile) acordate n sistemul bugetar nu se ramburseaz, aceste sume nu se mai restituie.
n procesul execuiei bugetare cheltuielile bugetare parcurg urmtoarele faze:
a) angajament;
b) lichidare;
c) ordonanare;
d) plat.
Sunt ordonatori bugetari conductorii instituiilor publice cu personalitate juridic care au dreptul de a
folosi, utiliza i/sau repartiza alociiile bugetare.
n funcie de organizarea aparatului de stat central i local, ordonatorii bugetari sunt clasificai n trei
categorii: 1) principali; 2) secundari; 3) teriali.
Modificarea destinatiei creditelor bugetare reprezint exceptie de la principiul conform caruia creditele
bugetare aprobate pt. un ord. pr. nu pot fi utilizate de un alt ord. pr. dupa cum nici cred.bug aprobate la un
capitol, de principiu, nu pot fi utilizate pt. finantarea altui capitol.
Excepii: Virarile de credite bugetare; Transferurile de credite bugetare; Suplimentarea creditelor
bugetare; Anticiparea creditelor bugetare; Blocarea alocaiilor bugetare; Anularea creditelor bugetare.
Procedura incheierii executiei bugetare reprezint etapa de finalizare a procedurii bugetare in
ansamblu. Ea se concretizeaza in contul general anual de executie bugetara.
Contul geneneral anual de execuie bugetar este intocmit de MFP pe baza situatiilor financiare
prezentate de ord.pr. de cr., avand in vedere situatia conturilor referitoare la executia de casa a bugetului de
stat, bug. asig.soc. de stat si al fondurilor speciale.
Guvernul analizeaza si prezinta spre adoptare Parlamentului conturile anuale de execexecuie pana la 1
iulie a anului urmator celui de executie. Conturile se aproba prin lege dupa verificarea acestora de catre
Curtea de Conturi.
Contul geneneral de execuie a datoriei publice este intocmit de catre MFP si e anexat la contul
gen.anual de exec.a bug.de stat.
71
Contul datoriei publice cuprinde contul datoriei publice interne, externe directe a statului si situatia
garantiilor guvernamentale pt.credite interne si externe contractate de diferite pers.jur.
Controlul execuiei bugetare
Sunt mai multe organe cu atributii in zona controlului: Parl., Curtea de Conturi, MFP, instantele de
judecata de dr.comun.
Cu prilejul controlului organele de inspectie verifica anumite obiective:
incadrarea Ch bug.in limitele sumelor si conturilor repartizate si respectarea cu strictete a destinatiei
acestora
repartizarea de catre ord.de cr. a alocatiei bug.la termenele si in cuantumul prevazut de lege
efectuarea Ch bug. cu respectarea normelor si dispozitiilor legale specifice de aprobare a Ch
modul in care se actioneaza pentru restrangerea Ch la volumul necesar cu eliminarea Ch inoportune
modul in care actioneaza institutiile publice care se autofinanteaza pt.realizarea V propuse. Se urmareste
cresterea nivelului si posibilitatilor de autofinantare.
Se controleaza gradul de dotare cu obiecte de inventar si mijloace fixe, situatia reala a patrimoniului

sistemul bugetar;
bugetul;
coninutul sistemului bugetar;
prile componente ale sistemului bugetar;
principiile procedurii bugetare;
elaborarea proiectului sistemului bugetar;
aprobarea sistemului bugetar;
legea bugetar anual;
execuia bugetar;
repartizarea pe trimestre a veniturilor i cheltuielilor bugetare;
execuia de cas bugetar;
trezoreria statului;
ordonatorii bugetari/ de credite bugetare;
alocaiile bugetare/ creditele bugetare;
finanarea de la bugetul de stat;
deturnarea de fonduri;
procedura ncheierii execuiei bugetare
virarile de credite bugetare;
transferurile de credite bugetare;
suplimentarea creditelor bugetare;
anticiparea creditelor bugetare;
blocarea alocaiilor bugetare;
anularea creditelor bugetare;
contul geneneral anual de execuie bugetar.
1. Definii conceptul sistem bugetar.
2. Ce reprezint procedura bugetar?
3. De ce titlul de crean fiscal este executoriu rin el nsui?
4. Comentai consecinele schimbrii destinaiei banului public.
5. Comentai principiul neafectrii veniturilor publice.
72
1. Principalul plan financiar al statului, prin care sunt prevzute veniturile i cheltuielile pentru o perioada
determinat de timp, fiind alctuit dintr-un ansamblu de bugete distincte care sunt elaborate, aprobate i
executate n condiii de autonomie reprezint:
a) realitatea bugetar;
b) execuia de cas bugetar;
c) sistemul bugetar;
d) Trezoreria statului.
2. Ansamblul de acte i operaiuni cu caracter tehnic i normativ nfptuite de organele de specialitate n
scopul elaborrii, adoptrii, executrii i ncheierii exerciiului bugetar reprezint:
a) sistemul bugetar;
b) execuia de cas bugetar;
c) legea bugetar anual;
d) procedura bugetar.
3. Natura juridic a sistemului bugetar este de:
a) lege propriu-zis;
b) are natur juridic de lege;
c) act de planificare financiar;
d) act administrativ.
4. Situaia n care n timpul exerciiului bugetar au loc treceri de uniti, aciuni sau sarcini de la un
ordonator principal de credite la un alt ordonator principal sau de la un articol la altul n cadrul aceluiai
ordonator reprezint:
a) virrile de credite bugetare;
b) o excepie privind destinaia creditelor bugetare;
c) suplimentarea creditelor bugetare;
d) transferurile de credite bugetare.
5. Printre principiile procedurii bugetare nu se regete:
a) principiul anualitii execuiei bugetare;
b) principiul legii bugetare anuale;
c) realitarea bugetar;
d) principiul neafectrii veniturilor publice.
73

Beck, Bucureti 2008
Legea nr. 500/2002 a finanelor publice
Legea nr. 273/2006 a finanelor publice locale
Unitatea de nvare 5
Veniturile i cheltuielile publice
5.1. Introducere
5.3.1.2.2. Taxele
5.3.1.2.4. Principalele impozite datorate bugetului de stat
5.3.1.2.5. Principalele impozite i taxe datorate bugetelor locale
5.3.1.3.1. mprumuturile acordate din disponibilitile Trezoreriei Statului
74
5.3.1.3.2. mprumuturile temporare n condiiile art.69 din Legea nr. 500/2002 a finanelor publice
i art.72 din Legea nr. 273/2006 a finanelor publice locale
5.3.2.3. Cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare
5.3.2.5. Cheltuieli pentru funcionarea aparatului de stat
5.3.2.6. Cheltuieli pentru finanarea activitii economice
5.1. Introducere
Constituia Romniei statueaz cetenii au obligaia s
contribuie, prin impozite i prin taxe, la cheltuielile publice la art.56
alin.1.

nvare
cunoaterea modalitilor de constituire a banului public;
cunoaterea modalitilor de folosire a banului public;

definirea conceptelor de venituri publice i de cheltuieli
publice.

precum veniturile publice; veniturile publice ordinare;
veniturile publice extraordinare; impozitele; taxele;
contribuiile;
datoria
public;
datoria
public
guvernamental; datoria public local; serviciul datoriei
publice; instrumentele datoriei publice; cheltuielile
publice; cheltuieli n domeniul social; cheltuieli pt.
cercetare-dezvoltare; cheltuieli militare;
cheltuieli
pt.funcionarea aparatului de stat; cheltuieli pt. finanarea
75
activitii economice;
studenii vor putea s identifice situaiile cnd se apeleaz
la veniturile publice extraordinare;
studenii vor cunoate instrumentele datoriei publice;
studenii vor cunoate modalitile de valorificare a banului

public.

Pentru unitatea de nvare Veniturile i cheltuielile publice, timpul
alocat este de 7 ore.

Veniturile publice reprezint totalitatea resurselor bneti
ale statului, fiind un indicator financiar, n cadrul bugetelor, care
desemneaz (re)sursele i sumele care se pun la dispoziia
statului. Acestea se nscriu n Bugetul de stat cu sumele lor
minime astfel nct efectivul lor poate fi mai mare.
Veniturile publice sunt clasificate n ordinare i extraordinare.
a) veniturile ordinare sunt reprezentate de impozite, taxe,
contribuii sociale i contribuii la fondurile speciale
extrabugetare, reprezentnd venituri ordinare planificate fie prin
Bugetul de Stat i prin Bugetele locale, fie prin Bugetul
Asisurrilor Sociale de Stat (- contribuiile sociale);
precum i venituri ordinare avnd caracter nefiscal
veniturile statului din dividende, dobnzi, vnzarea aciunilor sau
activelor dinpatrimoniul privat al
statului sau unitilor
administrativ-teritoriale;
redevenele din concesionarea bunurilor aparinnd domeniului
public;
venituri provenite din diferite contracte cu parteneri privai,
cum ar fi nchirierea, asocierea n participaie, parteneriatul publicprivat.
b) veniturile extraordinare sunt reprezentate de
mprumuturi interne sau externe, emisiunea de obligaiuni de stat i
bonurile de tezaur (datoria public); precum i mprumuturile
acordate din disponibilitile Trezoreriei Statului, mprumuturile
temporare n condiiile art.69 din Legea nr. 500/2002 a finanelor
publice i art.72 din Legea nr. 273/2006 a finanelor publice
76
locale.
precum i transferurile i virrile de credite bugetare, ce
apar n cadrul operaiunii de consolidare bugetar (n procesul de
echilibrare a sistemului bugetar n ansamblul su).
Impozitul reprezint o contribuie b neasc obligatorie i
cu titlul nerambursabil, datorat , conform legii, bugetului de stat
de c tre persoanele fizice i persoanele juridice pentru veniturile
pe care le obin sau bunurile pe care le posed.
Trsturi:
impozitul este o contribuie bneasc;
este o contribuie obligatorie;
impozitele sunt prelevri cu titlu nerambursabil;
impozitele sunt datorate conform dispoziiilor legale;
impozitele sunt datorate de ctre persoanele fizice i juridice;
impozitul se datoreaz pentru veniturile realizate i bunurile
deinute.
Trstura esenial a impozitelor este reversibilitatea, potrivit
creia sumele concentrate de stat pe calea impozitelor se rentorc
sub forma unor aciuni, servicii, gratuiti de care beneficiaz cei
care au contribuit la formarea fondurilor generale ale societii.
n schimbul impozitelor ncasate, statul se oblig i trebuie s
creeze i s asigure un cadru general favorabil desfurrii
activitilor economice, sociale i politice n societate, conform
principiului cine pltete impozite are dreptul de a beneficia de
protecie din partea organelor statului.
5.3.1.2.2. Taxele
Taxele reprezint, alturi de impozite, cea de-a doua categorie
principal de venituri de la bugetul de stat. Taxa reprezint plata
efectuat de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile
prestate acestora de ctre instituii publice.
Taxele se caracterizeaz prin urmtoarele trsturi:
reprezint plata neechivalent pentru servicii sau lucrri
efectuate de organe sau instituii care primesc, ntocmesc sau
elibereaz diferite acte, presteaz servicii i rezolv alte interese
legitime ale persoanelor fizice sau juridice;
subiectul pltitor este precis determinat din momentul cnd
acesta solicit efectuarea unei activiti din partea unui organ sau
instituie de stat;
taxele reprezint o contribuie de acoperire a cheltuielilor
necesare serviciilor solicitate de diferite persoane, pe cnd
impozitele se folosesc la acoperirea cheltuielilor generale ale
societii;
taxele reprezint pli fcute de persoanele fizice sau juridice
pentru servicii sau lucrri efectuate n mod direct i imediat
acestora de ctre organe sau instituii de stat specializate.
D.p.d.v. teoretic, contribuiile reprezint sumele ncasate de
diferite ntreprinderi sau instituii publice sau private de la PF sau
PJ, pentru avantaje reale sau poteniale de care acestea beneficiaz.
Prin intermediul acestor contribuii sunt stabilite forme de
participare parial a PF sau PJ la acoperirea unor cheltuieli
efectuate de ctre stat, n finanarea unor aciuni sau obiective de
77
care beneficiaz aceste categorii de PF sau PJ.

Altfel spus, contribuiile constituie prelevri obligatorii ale
unor pri din veniturile PF i PJ, cu sau fr posibilitatea
obinerii unei contraprestaii, constituind resurse pentru
fondurile de asigurare publice.
D.p.d.v. al reglementrii legale interne contribuiile reprezint
sume datorate fondurilor speciale extrabugetare.
Codul fiscal regelementeaz urmtoarele contribuii sociale
obligatorii:
a) contribuiile de asigurri sociale datorate bugetului
asigurrilor sociale de stat;
b) contribuiile de asigurri sociale de sntate datorate
bugetului Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate;
c) contribuia pentru concedii i indemnizaii de asigurri
sociale de sntate datorat de angajator bugetului Fondului
naional unic de asigurri sociale de sntate;
d) contribuiile asigurrilor pentru omaj datorate bugetului
asigurrilor pentru omaj;
e) contribuia de asigurare pentru accidente de munc i boli
profesionale datorat de angajator bugetului asigurrilor sociale de
stat;
f) contribuia la Fondul de garantare pentru plata creanelor
salariale, datorat de persoanele fizice i juridice care au calitatea
de angajator potrivit art. 4 din Legea nr. 200/2006 privind
constituirea i utilizarea Fondului de garantare pentru plata
creanelor salariale, cu modificrile ulterioare.
Contribuiile sunt clasificate i se regsesc de obicei astfel:
a) Contribuiile sociale, care se pltesc lunar:
- contribuia de asigurri sociale (CAS);
- contribuia de asigurare pentru accidente de munc i boli
profesionale.
b) Contribuiile la fondurile speciale extrabugetare:
- contribuia la Fondul naional unic de asigurri sociale de
sntate (CASS);
- contribuii la Bugetul asigurrilor de omaj.
De regul, cota contribuiiilor este unic plata se face fie
fracionat, fie unitar.
5.3.1.2.4. Principalele impozite datorate bugetului de
stat
Principalele impozite datorate bugetului de stat sunt:
impozitul pe profit;
impozitul pe venit;
taxa pe valoarea adugat;
accizele;
taxele vamale.
a) Impozitul pe profit un impozit direct, datorat de
contribuabili bugetului de stat. Impozitul se calculeaz asupra
profitului, adic a masei impozitabile stabilite ca urmare a scderii
cheltuielilor necesare realizrii venitului din totalul ncasrilor
entitii supuse impozitrii.
Acest impozit privete veniturile realizate de persoanele
juridice.
Cota de impozitare este de 16 %.
b) Impozitul pe venit privete veniturile realizate de
78
persoanele fizice.
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit legii,
sunt urmtoarele:
venituri din activiti independente (activiti comerciale,
profesii liberale); venituri din salarii; din cedarea folosinei
bunurilor; din pensii; din activiti agricole; din premii (i
jocurile de noroc); din investiii.
!!! cota de impozitate este de 16 %, cu unele excepii venituri din transferul proprietilor imobiliare (3 %); veniturile
din jocurile de noroc (25 % peste 10. 000 RON);
venituri din alte surse, definite de prevederile codului fiscal (art.
78) ex.: onorariile din activitatea de arbitraj comercial.
c) Taxa pe valoarea adugat un impozit indirect,
datorat bugetului de stat. Este un impozit stabilit asupra
consumului, care se regsete n preul final al produsului/ bunului
livrat sau serviciului prestat. Cota general de impozit este de 24%,
doucote minime 5% i 10%. Baza impozabil este preul
produsului sau tariful serviciului.
d) Accizele sunt taxe speciale de consum care se
datoreaz bugetului de stat, ele sunt de dou feluri: accize
armonizate i alte accize. Distincia dintre cele dou categorii se
face n funcie de obiectul lor, adic n raport de produsele
accizabile provenite din producia intern sau din import ce
urmeaz a fi impozabile. Produsele accizabile care fac obiectul de
impunere a al accizelor amortizate sunt: berea, alcoolul etilic,
uleiurile minerale (benzina, motorina, pcura, gazele naturale,
gazul petrolier, etc.) i electricitatea.
e) Taxele vamale sunt impozite indirecte aplicate asupra
preului mrfurilor n momentul importului acestora n teritoriul
naional al Romniei, mai nou n teritoriul Uniunii Europene
(consecin a faptului c Romnia este stat membru al U.E.).
Importul const n intrarea n ar a mrfurilor strine i
introducerea acestora n circuitul economic. La importul mrfurilor,
autoritatea vamal realizeaz procedura de vmuire i de ncasare a
datoriei vamale aferente drepturilor de import, aplicnd i msuri
de politic comercial.
ncepnd cu 1 ianuarie 2007 Romnia este membr a Uniunii
Europene. Astfel, regimul juridic aplicabil taxelor vamale va fi
acela al unei uniuni vamale, iar Romnia se situeaz acum la
grania extern a Uniunii Europene.
Libera circulaie a mrfurilor presupune realizarea unei uniuni
vamale care s priveasc toate categoriile de mrfuri i s implice
interzicerea ntre statele membre a taxelor vamale asupra
importurilor i exporturilor ori a altor taxe avnd efect echivalent,
adoptarea unui tarif vamal comun n relaiile cu rile tere i
eliminarea restriciilor cantitative sau a masurilor cu efect
echivalent ntre statele membre.
Astfel, uniunea vamal implic interzicerea n comerul ntre
statele membre a taxelor vamale i a altor taxe cu efect echivalent.
Interzicerea taxelor vamale are o sfer mai larg, aplicndu-se,
potrivit art. 24 CE, nu numai mrfurilor care sunt originare dintr-un
stat membru, ci i i celor care provin dintr-o ar ter, care se vor
afla n liber circulaie ntre statele membre odat intrate n
circuitul comercial comunitar, dac formalitile de import au fost
ndeplinite i orice taxe vamale sau taxe avnd efect echivalent
79
exigibile, au fost ncasate n acel stat membru i nu au beneficiat de

o reducere total sau parial a unor astfel de taxe.
O alt condiie de existen a uniunii vamale este adoptatea
unui tarif vamal comun n relaiile cu statele tere, care este
impus la graniele comunitare.
Orice marf care urmeaz s intre pe teritoriul comunitar va
fi supus acestui tarif, indiferent de ara de intrare. Taxele vamale
sunt identice, fr a fi necesar a se distinge n funcie de ziua n
care are loc importul, ntruct protecia la frontierele externe ale
Comunitii este aceeai, ceea ce difereniaz uniunea vamal de
simpla zon de liber schimb n care fiecare ar membr i
pstreaz propriul ei tarif vamal.
Data de 1 ianuarie 2007 aduce Romniei i statutul de ar
situat la grania extern a U.E. Astfel, Romnia va fi parte activ
a politicii de cooperarea teritorial european la graniele
externe U.E.
5.3.1.2.5. Principalele impozite i taxe datorate bugetelor
locale
Principalele impozite i taxe datorate bugetelor locale sunt:
impozitul pe cldiri;
impozitul pe teren;
taxa asupra mijloacelor de transport;
impozitul pe spectacole;
taxa hotelier;
taxe speciale.
Constituie venit la bugetul local sumele provenite din dobnda
pentru plata cu ntrziere a impozitelor i taxelor locale, taxele de
timbru prevzute de lege, taxele extrajudiciare de timbru prevzute
de lege.
a) Impozitul pe cldiri un impozit anual datorat bugetului
local al unitii administrativ-teritoriale n care este amplasat
cldirea de ctre orice persoan fizic / juridic care are n
proprietate o cldire situat n Romnia (venit = reprezint i
amenzile i penalizrile aferente impozitului pe cldiri).
n cazul unei cldiri proprietate public/ privat a statului/ a
unei u. a.-t. concesionat, spre exemplu, impozitul pe cldiri
reprezint sarcina fiscal a concesionarului. !!!
* n cazul proprietarilor persone fizice impozitul pe cldiri
se calculeaz prin aplicarea cotei de impozitare (care este) de 0,1%
la valoarea impozabil a cldirii.
* n cazul proprietarilor persoane juridice impozitul pe
cldiri se calculeaz prin aplicarea unei cote de impozitare cupris
ntre 0,25% i 1,5% (care se stabilete prin hotrre a consiliului
local --- n municipiul Bucurete de Consiliul General) asupra
valorii de inventar a cldirii.
= valoarea de intrare a cldirii n patrimoniu, nregistrat
n contabilitatea proprietaruluicldirii, conform legii.
b) Impozitul pe teren un impozit anual datorat bugetului
local al unitii administrativ-teritoriale n raza cruia este situat
terenul de ctre orice persoan fizic/juridic care are n
proprietate un teren situat n Romnia (venit = reprezint i
amenzile i penalizrile aferente impozitului pe teren).
n cazul unui teren proprietate public/ privat a statului/ a unei
UAT concesionat, spre exemplu, legiuitorul a reglementat
taxa pe teren care reprezint sarcina fiscal a concesionarului. !!!
80
Impozitul pe teren se stabilete lund n calcul numrul de

metrii ptrai de teren, rangul localitii (municipiu, ora, comun,
etc.) n care este amplasat terenul i zona i/sau categoria de
folosin a terenului, conform ncadrrii fcute de consiliul local.
c) Taxa asupra mijloacelor de transport o tax anual
pltit de ctre orice persoan fizic / juridic care are n
proprietate un un mijloc de transport ce trebuie nmatriculat n
Romnia i este datorat bugetului local al unitii administrativteritoriale unde persoana i are domiciliul, sediul sau punctul de
lucru, dup caz.
Dac mijlocul de transport face obiectul unui contract de leasing
financiar taxa se datoreaz de ctre locatar.
Taxa se stabilete avndu-se n vedere anumite criterii, cum ar
fi capacitatea cilindric (a motorului) sau masa total maxim
autorizat. Codul fiscal reglementeaz o combinaie de taxe fixe i
taxe ad valorem n modalitatea de stabilire a sarcinii fiscale asupra
contribuabilului deintor al unui mijloc de transport.
d) Impozitul pe spectacole orice persoan care organizeaz
o manifestare artistic, o competiie sportiv sau alt activitate
distractiv n Romnia are obligaia de a plti acest impozit.
Acesta este datorat bugetului local al unitii administrativteritoriale unde are loc manifestarea artistic, competiia sportiv
sau alt activitate distractiv.
Impozitul pe spectacole se calculeaz prin aplicarea cotei de
impozit la suma ncasat din vnzarea biletelor de intrare i a
abonamentelor.
Cota de impozit este fie de 2% pt., de exemplu, spectacolele de
teatru, manifestrile muzicale, competiiile sportive interne i
internaionale, etc. (cinematograf, circ, oper) i de 5% pt oricare
alt manifestare artistic.
Sumele pltite de organizator n scopuri caritabile sunt
deductibile.
e) Taxa hotelier consiliul local poate institui o tax pt.
ederea ntr-o unitate de cazare, ntr-o localitate asupra creia
consiliul local i exercit autoritatea.
instituirea nu este obligatorie ( da perceperea n
condiiile Codului fiscal).
se ncaseaz de ctre personele juridice prin intermediul
crora se realizeaz cazarea (unitatea de cazare), odat cu luarea
n eviden a personelor cazate.
are obligaia de a vrsa taxa colectat la bugetul local al
u. a.-t. n raza creia este situat aceasta.
Cota taxei = ntre 0.5 % i 5 % din tariful de cazare se
datoreaz pt. ntreaga perioad de edere !!!
n cazul unitilor amplasate ntr-o staiune turistic taxa
se datoreaz numai pt. o singur noapte, indiferent de perioada
real de cazare !!!, iar cota taxei poate varia n funcie de clasa
cazrii n hotel.
f) Constituie venit la bugetul local sumele provenite din:
dobnda pt. plata cu ntrziere a taxelor i impozitelor locale;
taxele judiciare de timbru prevzute de lege;
taxele de timbru prevzute de lege;
taxele extrajudiciare de timbru prevzute de lege.
81
g) Taxe speciale/ taxele parafiscale ( n teoria fiscal)

pentru funcionarea unor servicii publice locale, create n
interesul persoanelor fizice i juridice, consiliile locale, judeene i
Consiliul General al Municipiului Bucureti, dup caz, pot aproba
taxe speciale.
cuantumul taxelor speciale se stabilete anual, iar veniturile
obinute din acestea se utilizeaz integral pentru acoperirea
cheltuielilor efectuate pt. nfiinarea serviciilor publice locale + pt.
finanarea cheltuielilor de ntreinere i funcionare ale acestor
servicii.
!!! se ncaseaz numai de la persoanele fizice i juridice
care se folosesc de serviciile publice locale pt. care s-au instituit
taxele respective.
ntr-un cont distinct, deschis n afara bugetului local,
fiind utilizate n scopurile pentru care au fost nfiinate iar
contul de execuie al acestora se aprob de consiliul local, judeean
i CGMB, dup caz.
h) Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
bugetele locale beneficiaz de sume defalcate din impozite
reprezentnd venituri ale statului.
Legea nr. 273/2006 privind finanele publice locale stabilete
cadrul legal pt. defalcarea unei pri din sumele primite de bugetul
statului cu titlu de impozit pe venit, pe profit, T.V.A. etc. ctre
bugetele locale.
(Exemplu) din impozitul pe venit, ncasat la bugetul de stat la
nivelul fiecrei u. a.-t., se aloc lunar, n termen de 5 zile
lucrtoare de la finele lunii n care s-a ncasat acest impozit, o cot
de 47% la bugetele locale ale comunelor, oraelor i
municipiilor, pe teritoriul crora i desfoar activitatea pltitorii
de impozite, 13% la bugetul propriu al judeului i 22% ntrun cont distinct, deschis pe seama consiliului judeean pt.
echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraelor, municipiilor
i judeului.
5.3.1.3.1. mprumuturile
Trezoreriei Statului
acordate
din
disponibilitile
Pentru acoperirea unor cheltuieli ce nu pot fi acoperite din

veniturile ordinare se pot utiliza
disponibilitile contului
general al trezoreriei statului. (
finanndu-se temporar cu
prioritate deficitele bugetare din anii precedeni ale bugetului de
stat, bugetului asigurrilor sociale de stat i bugetului trezoreriei
statului dinexerciiul curent )
pt. finanarea temporar a deficitelor din anii precedeni ale
bugetului de stat, nefinanate prin mprumuturi de stat;
finanarea temporar a deficitelor din anii precedeni ale
bugetului asigurrilor sociale de stat, pn la alocarea de sume cu
aceast destinaie;
finanarea deficitelor temporare ale bugetului de stat,
bugetului asigurrilor sociale de stat i bugetului trezoreriei statului
dinexerciiul curent.
* Disponibilitile rmase neangajate n contul cerent general
al trezoreriei statului, dup finanarea cu prioritate a acestor deficite
bugetare, mai pot fi utilizate, spre exemplu, pentru: acordarea
de mprumuturi pt. acoperirea golurilor temporare de cas, ca
82
urmare a decalajului dintre veniturile i cheltuielile bugetelor

locale, precum i ale bugetelor fondurilor speciale, cu termen de
rambursare n cursul aceluiai exerciiu bugetar, acordarea altor
mprumuturi pe baz de hotrre a Guvernului, etc.
Rambursarea fondurilor mprumutate va fi garantat
cu veniturile estimate a fi ncasate n anul bugetar respectiv, n
condiiile respectrii garantrii, prin venituri, a celorlalte datorii
publice locale.
Nerambursarea mprumutului pn la 31 decembrie atrage
autorizarea direciilor generale ale finanelor publice de a
executa contul unitii administrativ-teritoriale n cauz.
5.3.1.3.2. mprumuturile temporare n condiiile art.69 din
Legea nr. 500/2002 a finanelor publice i art.72 din Legea nr.
273/2006 a finanelor publice locale
A. Ordonatorii principali de credite pot acorda mprumuturi
fr dobnd din bugetul propriu, pe baz de convenie, (n baza
documentaiilor temeinic fundamentate) n cazul insuficienei
fondurilor la nfiinarea unor instituii publice sau activiti
(uniti) finanate integral din venituri proprii, n subordinea lor (a
ordonatorilor).
rambursabile integral n termen de 6 luni de la data
acordrii.
Aceast categorie de mprumut nu de confund (vs.) cu
transferul bugetar sau (vs.) virarea de credite bugetare
efectuate n aceleai scopuri.
B. Consiliile locale, judeene i Consiliul General al
Municipiului Bucureti, dup caz, pot acorda mprumuturi fr
dobnd din bugetul local, pe baz de convenie, (n baza
documentaiilor temeinic fundamentate) n cazul insuficienei
fondurilor la nfiinarea unor instituii i servicii publice sau a
unor activiti finanate integral din venituri proprii, n subordinea
unor ordonatori principali de credite.
Rambursabile integral n termen de un an de la data
acordrii.
Nerambursarea la termenul stabilit atrage aplicarea de
dobnzi i penaliti de ntrziere la nivelul celor existente pentru
creanele bugetare, potrivit legii.
Deoarece venituri ordinare nu reuesc s acopere integral
necesarul de cheltuielial sistemului bugetar se aplileaz la venituri
extraordinare, care pot fi atrase de bugetul de stat, bugetele
instituiilor publice, bugetele locale.
Veniturile extraordinare pot fi contractate de ctre autoritile
administraiei publice locale pt. bugetele locale i de ctre MFP pt.
bugetul de stat.
Ansamblul veniturilor extraordinare, adic totalitatea
obligaiilor financiare interne i externe ale statului, la un
moment dat, provenind din mprumuturi contractate ditect sau
garantate de stat prin Ministerul Economiei i Finanelor, n
numele Romniei, de pe pieele financiare, formeaz datoria
public.
Datoria public se clasific n datoria public
guvernamental i datoria public local.
83
Datoria publica guvernamentala reprezint totalitatea

obligatiilor financiare interne si externe ale statului roman la un
moment dat, provenind din imprumuturile contractate de pe pietele
financiare in mod direct sau garantate in numele statului roman de
catre Guv.Ro. sau MFP.
Datoria publica locala reprezint totalitatea obligatiilor
financiare interne si externe ale autoritatilor administratiei publice
locale la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate
direct sau garantate pe pietele financiare.
Datoria public guvernamental este alcatuit din:
a) datoria pubic guvernamental intern reprezint totalitatea
obligatiilor financiare ale statului roman provenind din
imprumuturi contractate direct sau garantate de stat de la PF si PJ
rezidente in Romania in lei/ valuta.
Se mai incadreaza si sumele utilizate temporar din
disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei statului
pt.finantarea temporara a deficitelor bugetare.
b) datoria pubic guvernamental extern reprezint totalitatea
obligatiilor financiare apartinand statului si care provin din
imprumuturi contractate direct sau garantate de la PF si PJ
nerezidente.
Datoria pubic local este alcatuit din:
a) datoria pubic local intern reprezint ansamblul
obligatiilor financiare care apartin autoritatilor administratiei
publice locale si care provin din imprumuturi contractate direct sau
garantate de acestea de la PF si PJ rezidente.
b) datoria pubic local extern reprezint ansamblul
obligatiilor financiare care apartin autoritatilor administratiei
publice locale si care provin din imprumuturi contractate direct sau
garantate de acestea de la PF si PJ nerezidente.
Totalitatea sumelor reprezentand rata de capital, dobanzi,
comisioane, orice alte conturi aferente dat.pub. la o anumita data
sau pt. o anumita perioada alcatuieste serviciul datoriei publice.
Baza de date organizata pe suport magnetic si pe hartie care
evidentiaza datoria publica in ordine cronologica se numeste
registrul datoriei publice. Acesta e alcatuit din 4 subregistre:
subregistrul dat. pub. guv. interne, externe, subregistrul dat. pub.
locale interne, externe. Fiecare mentioneaza 2 pozitii: datorie
publica directa si datorie publica garantata.
!!! Din ianuarie 2005 Guvernul este autorizat sa contracteze
imprumuturi exclusiv prin MFP. Acesta din urma poate
contracta in scopurile urmatoare:
1. finantarea deficitului bugetar
2. mentinerea unui sold corespunzator in contul curent general
al Trezoreriei statului
3. finantarea unor proiecte aprobate prin HG
4. sustinerea balantei de plati si a rezervei valutare
5. alte cazuri prevazute de lege
Imprumuturile contractate direct sau garantate de autoritile
APL nu reprezinta obligatii ale Guv, iar plata seviciului datoriei
pubice aferente acestor oblig. se efectueaza din bugetele locale.
Autoritile APL pot contracta direct sau garanta
imprumuturi atat interne, cat si externe in urmatoarele scopuri:
84
1. pt.realizarea unor investitii de interes pub.local

2. pt.refinantarea dat.pub.locale
Rambursarea datoriei publice guvernamentale reprezinta o
obligatie neconditionata si irevocabila a statelor de plata, a
capitalului, dobanzilor si oricaror altor costuri aferente
imprumuturilor contractate sau garantate.
Datoria public se contracteaz prin instrumentele datoriei
publice:
1. titlurile de stat emise pe piata interna/ externa=
instrumente financiare care atesta dat.pub.sub forma de bonuri,
certificate de Trezorerie, depozit sau alte instrumente reprezentand
imprumuturi in lei si valuta.
Se pot emite pe termen scurt (>1 an), mediu(1-5 ani), lung (<5
ani), in forma materiala sau dematerializata (inscriere in cont).
Pot fi: -nominative/ la purtator
-negociabile/ nenegociabile
2. imprumuturile de stat= contractate de la banci, alte
institutii de credit, pers.jur romane/ straine, institutii financiare intl.
sau alte asemenea entitati
3. imprumuturi temporare din disponibilitatile contului
curent general al Trezoreriei statului
4. garantiile de stat
Existenta si functionarea Comitetului Interministerial de
Garantii si Credite de Comert Exterior (organism care examineaza
si avizeaza emiterea de garantii de stat pt.imprumuturi contractate
de ag.economici si subimprumuturi acordate de MFP) si Comisia
de Autorizare a Imprumuturilor si Garantiilor Locale (examineaza
si avizeaza contractele de imprumut si garantiile emise de
autor.adm.pub.locale).
Atributii ale MFP in legatura cu gestionarea instrumentelor
datoriei publice:
MFP e autorizat sa emita titluri de stat la momentul si
cuantumul considerate oportune
poate delega unor agenti sau altor institutii atributiile privind
emisiunea de titluri de stat (conventii incheiate intre MFP si BNR)
poate mandata o institutie financiara sa administreze
imprumuturi externe in schimbul unui comision de administrare
este autorizat sa emita garantii de stat pt.imprumuturi
contractate de agentii econ.sau autoritati ale adm.pub. desemnate
prin HG (este necesar avizul Comitetului Interministerial de
garantii si credite de comert exterior si cel al Comisiei de autorizare
a imprumuturilor si garantiilor locale daca sunt implicate autoritati
locale)
obligatia de a rambursa imprumuturile directe contractate in
numele Guv.
gestioneaza fondul de risc constituit pt.acoperirea riscurilor
financiare care decurg din imprumuturi si garantii asumate de stat
BNR si alte institutii financiare, in temeiul unor conventii
incheiate cu MFP, pot exercita functia de agent de inregistrare a
dat.pub.interne sau componente ale acesteia precum si alte activitati
legate de emiterea si administrarea titlurilor de stat.

85

Cheltuielile publice reprezint modalitatea de repartizare si
utilizare a resurselor bugetare in vederea satisfacerii necesitatilor
generale ale societatii.
Marimea cheltuielilor publice difera de la o tara la alta si de la
o perioada de timp la alta, structura acestora fiind puternic
influentata de structura sociala.
Pt. indeplinirea functiei sale principale, orice stat efectueaza Ch
privind urmatoarele domenii principale:
social
cercetare-dezvoltare
apararea nationala
Ch pt.functionarea aparatului de stat
Ch cu caracter economic
A)Clasificarea administrativa
1.organica-grupeaza Ch pub.dupa institutiile la care se refera si
dupa sursele de finantare a acestora
2.functionala-grupeaza Ch pub.dupa profilul activitatii institutiilor
publice fara sa aiba in vedere sursele de finantare
B)Clasificarea economica
1.dupa rolul jucat in procesul reproductiei sociale, Ch pub. se
impart in:
a)Ch pub.reale sau negative= o parte din V national (ex. Ch
militare, pt.sustinerea aparatului de stat etc.)
b)Ch pub.economice sau pozitive= avansul din V national pt.
investitii si dezvoltare
c)Ch pub.neutre= acele Ch care nu influenteaza V national;
reprezinta mai mult o categorie teoretica pt.ca in practica Ch se
incadreaza efectiv fie in categoria celor reale, fie economice.
2.
a)Ch de functionare sau curente= necesare sustinerii activitatii
institutiilor publice si presupun o contraprestatie directa (ex. Ch
pt.salarii, pt.furnizarea de bunuri, servicii si lucrari)
b)Ch pub.de transfer= sume acordate cu titlu nerambursabil (ex.
ajutoare, indemnizatii, pensii etc.)
c)Ch de investitii= se materializeaza de regula in bunuri publice
cu caracter durabil, urmare a derularii unor proceduri de achizitie
publica si, uneori, de concesiune (ex. cele rezultate din achizitii)
C)Dupa caracterul Ch publice de a fi permanente sau
incidentale, ele se impart in:
1.Ch pub. ordinare
2.Ch pub.extraodinare
D)Dpdv juridic:
1.Ch cu titlu definitiv(rezultate din achizitiile publice)
2.Ch cu caracter temporar(ex. imprumuturile din resurse bugetare)
E)Dpdv al intinderii in timp:
1.anuale
2.multianuale
In practica bugetara Ch se sintetizeaza de regula in structura
lor economica:
Ch curente (ex. Ch de personal, Ch de materiale, subventii,
rezerve etc.)
Ch de capital
Imprumuturi
Rambursari de credite
86

n aceast categorie intr:
1) Ch. pt. finanarea nvmntului (investiii n capital uman);
2) Ch. pt. sntate;
3) Ch. pt. organizarea sistemului securitii sociale, asistena
social etc.
1. Finantarea Ch pt. invatamant se asigura pe seama
resurselor bugetare, a imprumuturilor contractate pe piata de
colectivitatile locale, precum si pe seama resurselor provenind din
taxe scolare, donatii, V din exploatarea proprietatilor scolilor si
altele.
Se considera in doctrina financiar-econ. faptul ca educatia si
pregatirea profesionala sunt cele mai importante investitii in
capitalul uman.
Conceptul de capital uman a fost introdus in doctrina in 1960 cu
scopul explicarii diferentelor de salarii intre meserii aparent
similare. Cele mai importante investitii se realizeaza prin 2
componente principale:
- capitalul tangibil
- capitalul intangibil
In capitalul tangibil sunt incluse Ch suportate de familie si de
societate pt.dezvoltarea individului in perioada copilariei.
Capitalul intangibil reuneste Ch de instruire, educatie, asistenta
sociala propriu-zisa.
2. Ch pt.sanatate difera in functie de varsta beneficiarului si
de mobilul urmarit prin asistenta medicala.
Sistemul de asigurri sociale presupune plata pensiilor la
care se adauga diferite categorii de ajutoare in caz de boala,
pt.accidente de munca, diverse alocatii si indemnizatii cum ar fi
cele pt.someri sau pers.defavorizate.
Pt. prevenirea imbolnavirilor si pt.pastrarea sanatatii, in unele
state se introduc servicii medicale profilactice alaturi de servicii
medicale stomatologice si servicii medicale curative.
In zona serviciilor medicale profilactive: monitorizarea evolutiei
sarcinii, urmarirea dezvoltarii copilului si controale periodice cu
analize gratuite.
Ch medicale curative: servicii medicale de urgenta, tratamente
chirurgicale, procedurile de recuperare etc.
3. Sistemul public acord pensii pt. limit de vrst, pensii
anticipate, de invaliditate i pensii de urma.
De regula, beneficiarii indemnizatiei de somaj sunt considerati
asigurati in sist.de asigurari sociale si in sist.de asigurari de
sanatate.
5.3.2.3. Cheltuieli pt. cercetare-dezvoltare
1. Ch pt. cercetare fundamentala: are ca obiect dezvoltarea
cunostintelor intr-un anumit domeniu al stiintei
2. Ch pt. cercetarea aplicativa: are ca scop crearea de noi
produse sau de noi procedee tehnologice
3. Ch pt. dezvoltare: urmareste valorificarea prealabila a
posibilitatilor realizarii unui produs pe scara industriala prin
constituirea de prototipuri, statii pilot etc.
Rezultatul activitatii de cercetare se materializeaza in
87
elucidarea unor aspecte cu caracter teoretic sau in rezolvarea

unor probleme cu caracter practic legate de nevoile economiei
nationale.
Pt.determinarea eficientei proiectelor de cercetare-dezv.se
utilizeaza
de
regula
metoda
costuri-avantaje/beneficii.
Oportunitatea cercetarii este judecata prin prisma rezultatelor
finale.
Sistemul national de cercetare-dezv este constituit din
ansamblul institutiilor de dr.public si privat ce beneficiaza de
personalitate juridica si care au in obiectul de activitate cercetareadezvoltarea.
Intre PJ de drept public:
institute nationale de cercetare-dezvoltare
institute si centre apartinand Academiei Romane
institutiile de invatamant superior acreditate
centrele specifice organizate ca persoane juridice cu capital
public
Principalele obiective ale strategiei nationale in domeniul
cercetarii-dezv.se refera la:
promovarea si dezvoltarea sistemului de cercetare
pt.sustinerea dezv.economice
integrarea in comunitatea stiintifica intl.
protectia patrimoniului tehnico-stiintific roman
dezvoltarea resurselor umane din cercetare
dezvoltarea bazei materiale
finantarea activitatii de cercetare
Sursele de finantare a acestor Ch publice provin de la
bugetul de stat, agentii economici, din programe de cooperare
intl (internaional)
Acesta e unul dintre capitolele cele mai importante, avand in
pondere ridicata in bugetele statelor. Sunt Ch neproductive care
afecteaza in mod deosebit economiile statelor in curs de
dezvoltare.
Se observa ca in statele in curs de dezvoltare rtimul de crestere
a Ch militare depaseste uneori de cateva ori ritmul cresterii V
national.
Ch militare sunt impartite in: directe i indirecte
Se incadreaza in Ch militare directe:
Ch ocazionate de intretinere in tara si in strainatate a armatei,
flotei maritime si aeriene,
achizitionarea de armament, echipament militar,
mijloace specifice de subzistenta etc.
Cheltuielile militare indirecte sunt Ch publice cu lichidarea
urmarilor conflictelor militare, razboaielor, intre care:
plati in contul datoriei publice contractate in timp de razboi
Ch ocazionate de despagubiri si reparatii de razboi-dc.statul e
perdant
Ch legate de sustinerea invalizilor, vaduvelor de razboi,
orfanilor de razboi
Ch legate de aplicarea unor acorduri cu caracter militar
Ch cu pregatirea conflictelor armate
Raportul Ch directe cu cele indirecte in totalul Ch militare se
modifica in mod continuu, fiind diferit in caz de razboi comparativ
cu perioadele interbelice.
Productia militara reprezint marfa cu caracter deosebit, cu
88
piete de desfacere speciale. Productia militara beneficiaza de

plasament sigur si de regim de comercializare special.
Pe plan intern productia respectiva se livreaza statului, iar pe
plan extern guvernelor altor state.
Intreprinderile ce executa comenzi militare beneficiaza de
multe ori de finantari din partea statului, reusind sa evite astfel
riscul efectuarii de investitii pt.produse fara desfacere certa si riscul
posibilei insolvente a beneficiarilor.
5.3.2.5. Cheltuieli pt.functionarea aparatului de stat
Institutiile publice actioneaza ca organe ale puterii sau ale
administratiei de stat alese sau numite si se preocupa de cele mai
variate probleme, de la elaborarea si adoptarea de norme,
intretinerea relatiilor diplomatice, stabilirea si incasarea impozitelor
si taxelor, investitii in servicii municipale, pana la sistematizarea
teritoriala, construirea si mentinerea infrastructurii si protectia
mediului inconjurator.
Ch cu aparatul de stat implicat in actiunile enumerate se
incadreaza in categoria Ch curente pt. functionarea apaatului de
stat. Acestor Ch curente li se adauga anumite Ch speciale
ocazionate de organe insarcinate cu mentinerea ordinii publice,
siguranta statului, justitia si procuratura.
Nivelul Ch publice pt. functionarea aparatului de stat creste o
data cu complexitatea vietii economice si sociale, ajungand in
statele dezvoltate sa consume pana la 1/3 din V national si detinand
cea mai mare pondere in totalitatea Ch publice.
Romania nu face exceptie de la supradimensionarea acestei
categorii de Ch publice, fiind caracterizata in prezent de o
administratie nejustificat de stufoasa care intretine o birocratie care
de multe ori isi dovedeste caracteristicile negative, inclusiv in
dezvoltarea economica.
5.3.2.6. Cheltuieli pt. finanarea activitii economice
Functia economica a statului se manifesta, intre altele, in
dezvoltarea sistematica a ramurilor economiei nationale, potrivit
cerintelor legilor economice: fiecare stat aloca o parte din resurse
pt.sustinerea dezvoltarii constante a economiei nationale.
Resursele banesti destinate finantarii economiei servesc la
acoperirea Ch bugetare destinate realizarii urmatoarelor directii
principale:
- dezvoltarea sectorului de stat
- finantarea investitiilor de stat
Dezvoltarea sectorului de stat se realizeaza prin 3 directii
principale:
1. participarea statului alaturi de societati comerciale private la
dezvoltarea unor ramuri industriale cu motivarea ca asemenea Ch
publice sunt reclamate fie de nevoi generale ale statului, fie de
apararea nationala etc.
2. sustinerea de catre stat a investitiilor publice in intreprinderi
cu caracter militar finantate direct de la bugetul de stat
3. sustinerea de catre stat a costurilor de rascumparare a unor
intreprinderi particulare fie din considerente de ordin politic, fie
pt.evitarea declansarii falimentului ce ar putea avea consecinte
grave in plan econ, soc, politic.
Intre Ch pt. finantarea economiei nationale investitiile publice
ocupa locul cel mai important.
89
La intocmirea obiectivelor de investitii, statul trebuie sa se

opreasca asupra acelora care asigura o dezvoltare complexa a
economiei, dar si pe echilibrul necesar intre crearea de mijloace de
productie si productia propriu-zisa de bunuri destinate satisfacerii
pietei interne si sustinerii exporturilor.

Veniturile publice
Veniturile publice reprezint totalitatea resurselor bneti ale statului, fiind un indicator financiar, n
cadrul bugetelor, care desemneaz (re)sursele i sumele care se pun la dispoziia statului. Acestea se nscriu
n Bugetul de stat cu sumele lor minime astfel nct efectivul lor poate fi mai mare.
Veniturile publice sunt clasificate n ordinare i extraordinare.
Veniturile publice ordinare reprezint regula i sunt reprezentate de:
impozite, taxe, contribuii sociale i contribuii la fondurile speciale extrabugetare, reprezentnd
venituri ordinare planificate fie prin Bugetul de Stat i prin Bugetele locale, fie prin Bugetul Asisurrilor
Sociale de Stat (contribuiile sociale);
precum i venituri ordinare avnd caracter nefiscal
veniturile statului din dividende, dobnzi, vnzarea aciunilor sau activelor dinpatrimoniul privat al
statului sau unitilor administrativ-teritoriale;
redevenele din concesionarea bunurilor aparinnd domeniului public;
venituri provenite din diferite contracte cu parteneri privai, cum ar fi nchirierea, asocierea n participaie,
parteneriatul public-privat.
Impozitele i taxele reprezint baza constituirii fondurilor publice.
Principalele impozite datorate bugetului de stat sunt:
impozitul pe profit;
impozitul pe venit;
taxa pe valoarea adugat;
accizele;
taxele vamale.
Principalele impozite i taxe datorate bugetelor locale sunt:
impozitul pe cldiri;
impozitul pe teren;
taxa asupra mijloacelor de transport;
impozitul pe spectacole;
taxa hotelier;
taxe speciale.
Constituie venit la bugetul local sumele provenite din dobnda pentru plata cu ntrziere a impozitelor i
taxelor locale, taxele de timbru prevzute de lege, taxele extrajudiciare de timbru prevzute de lege.
Contribuiile constituie prelevri obligatorii ale unor pri din veniturile PF i PJ, cu sau fr
posibilitatea obinerii unei contraprestaii, constituind resurse pentru fondurile de asigurare publice.
Codul fiscal regelementeaz urmtoarele contribuii sociale obligatorii:
a) contribuiile de asigurri sociale datorate bugetului asigurrilor sociale de stat;
b) contribuiile de asigurri sociale de sntate datorate bugetului Fondului naional unic de asigurri
sociale de sntate;
c) contribuia pentru concedii i indemnizaii de asigurri sociale de sntate datorat de angajator
bugetului Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate;
d) contribuiile asigurrilor pentru omaj datorate bugetului asigurrilor pentru omaj;
e) contribuia de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale datorat de angajator
bugetului asigurrilor sociale de stat;
90
f) contribuia la Fondul de garantare pentru plata creanelor salariale, datorat de persoanele fizice i
juridice care au calitatea de angajator potrivit art. 4 din Legea nr. 200/2006 privind constituirea i utilizarea
Fondului de garantare pentru plata creanelor salariale, cu modificrile ulterioare.
Veniturile extraordinare reprezint excepia i sunt reprezentate de:
mprumuturi interne sau externe, emisiunea de obligaiuni de stat i bonurile de tezaur -datoria
public;
mprumuturile acordate din disponibilitile Trezoreriei Statului,
mprumuturile temporare n condiiile art.69 din Legea nr. 500/2002 a finanelor publice i art.72
din Legea nr. 273/2006 a finanelor publice locale.
transferurile i virrile de credite bugetare, ce apar n cadrul operaiunii de consolidare bugetar (n
procesul de echilibrare a sistemului bugetar n ansamblul su).
Deoarece venituri ordinare nu reuesc s acopere integral necesarul de cheltuielial sistemului bugetar se
aplileaz la venituri extraordinare, care pot fi atrase de bugetul de stat, bugetele instituiilor publice, bugetele
locale.
Veniturile extraordinare pot fi contractate de ctre autoritile administraiei publice locale pt. bugetele
locale i de ctre MFP pt. bugetul de stat.
Ansamblul veniturilor extraordinare, adic totalitatea obligaiilor financiare interne i externe ale
statului, la un moment dat, provenind din mprumuturi contractate ditect sau garantate de stat prin Ministerul
Economiei i Finanelor, n numele Romniei, de pe pieele financiare, formeaz datoria public.
Datoria public se clasific n datoria public guvernamental i datoria public local.
Datoria public guvernamental reprezint totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale
statului roman la un moment dat, provenind din imprumuturile contractate de pe pietele financiare in mod
direct sau garantate in numele statului roman de catre Guv.Ro. sau MFP.
Datoria public local reprezint totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale autoritatilor
administratiei publice locale la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate
pe pietele financiare.
Datoria publica guvernamentala i datoria publica locala se mpart n funcie de calitatea de rezident a
creditorului n intern i extern.
Totalitatea sumelor reprezentand rata de capital, dobanzi, comisioane, orice alte conturi aferente
dat.pub. la o anumita data sau pt. o anumita perioada alcatuieste serviciul datoriei publice.
Rambursarea datoriei publice guvernamentale reprezinta o obligatie neconditionata si irevocabila a
statelor de plata, a capitalului, dobanzilor si oricaror altor costuri aferente imprumuturilor contractate sau
garantate.
Datoria public se contracteaz prin instrumentele datoriei publice:
1) titlurile de stat emise pe piata interna/ externa= instrumente financiare care atesta dat.pub.sub forma de
bonuri, certificate de Trezorerie, depozit sau alte instrumente reprezentand imprumuturi in lei si valuta.
Se pot emite pe termen scurt (>1 an), mediu(1-5 ani), lung (<5 ani), in forma materiala sau
dematerializata (inscriere in cont).
Pot fi: -nominative/ la purtator
-negociabile/ nenegociabile
2) imprumuturile de stat contractate de la banci, alte institutii de credit, pers.jur romane/ straine, institutii
financiare intl. sau alte asemenea entitati
3) imprumuturi temporare din disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei statului
4) garantiile de stat
Cheltuielile publice
Cheltuielile publice reprezint modalitatea de repartizare si utilizare a resurselor bugetare in vederea
satisfacerii necesitatilor generale ale societatii.
Marimea cheltuielilor publice difera de la o tara la alta si de la o perioada de timp la alta, structura
acestora fiind puternic influentata de structura sociala.
Cheltuileile publice se calsific, de regul, n:
I. Cheltuieli n domeniul social
1) Ch. pt. finanarea nvmntului (investiii n capital uman);
Finantarea Ch pt. invatamant se asigura pe seama resurselor bugetare, a imprumuturilor contractate pe
piata de colectivitatile locale, precum si pe seama resurselor provenind din taxe scolare, donatii, V din
exploatarea proprietatilor scolilor si altele.
91
Conceptul de capital uman a fost introdus in doctrina in 1960 cu scopul explicarii diferentelor de salarii
intre meserii aparent similare. Cele mai importante investitii se realizeaza prin 2 componente principale:
capitalul tangibil i capitalul intangibil
2) Ch. pt. sntate;
Sistemul de asigurri sociale presupune plata pensiilor la care se adauga diferite categorii de ajutoare in
caz de boala, pt.accidente de munca, diverse alocatii si indemnizatii cum ar fi cele pt.someri sau
pers.defavorizate.
3) Ch. pt. organizarea sistemului securitii sociale, asistena social etc.
Sistemul public acord pensii pt. limit de vrst, pensii anticipate, de invaliditate i pensii de urma.
II. Cheltuieli pt. cercetare-dezvoltare
Ch pt. cercetare fundamentala: are ca obiect dezvoltarea cunostintelor intr-un anumit domeniu al
stiintei
Ch pt. cercetarea aplicativa: are ca scop crearea de noi produse sau de noi procedee tehnologice
Ch pt. dezvoltare: urmareste valorificarea prealabila a posibilitatilor realizarii unui produs pe scara
industriala prin constituirea de prototipuri, statii pilot etc.
III. Cheltuieli militare
Acesta e unul dintre capitolele cele mai importante, avand in pondere ridicata in bugetele statelor. Sunt
Ch neproductive care afecteaza in mod deosebit economiile statelor in curs de dezvoltare. Ch militare sunt
impartite in: directe i indirecte
IV. Cheltuieli pt.funcionarea aparatului de stat
Institutiile publice actioneaza ca organe ale puterii sau ale administratiei de stat alese sau numite si se
preocupa de cele mai variate probleme, de la elaborarea si adoptarea de norme, intretinerea relatiilor
diplomatice, stabilirea si incasarea impozitelor si taxelor, investitii in servicii municipale, pana la
sistematizarea teritoriala, construirea si mentinerea infrastructurii si protectia mediului inconjurator.
Ch cu aparatul de stat implicat in actiunile enumerate se incadreaza in categoria Ch curente pt.
functionarea apaatului de stat. Acestor Ch curente li se adauga anumite Ch speciale ocazionate de organe
insarcinate cu mentinerea ordinii publice, siguranta statului, justitia si procuratura.
V. Cheltuieli pt. finanarea activitii economice
Functia economica a statului se manifesta, intre altele, in dezvoltarea sistematica a ramurilor economiei
nationale, potrivit cerintelor legilor economice: fiecare stat aloca o parte din resurse pt.sustinerea dezvoltarii
constante a economiei nationale.
Resursele banesti destinate finantarii economiei servesc la acoperirea Ch bugetare destinate realizarii
urmatoarelor directii principale:
- dezvoltarea sectorului de stat
- finantarea investitiilor de stat

veniturile publice;
veniturile publice ordinare;
veniturile publice extraordinare;
impozitele;
taxele;
contribuiile;
datoria public;
datoria public guvernamental
datoria public local
serviciul datoriei publice
instrumentele datoriei publice
cheltuielile publice;
cheltuieli n domeniul social;
cheltuieli pt. cercetare-dezvoltare
cheltuieli militare
cheltuieli pt.funcionarea aparatului de stat;
cheltuieli pt. finanarea activitii economice.
92

1. Ce reprezint veniturile publice?
2. Ce reprezint cheltuielile publice?
3. Cnd se apeleaz la veniturile publice extraordinare?
4. Cum opereaz cheltuielile pentru funcionarea aparatului de stat?
5. Cum opereaz cheltuielile pentru finanarea activitii economice?
1. Totalitatea resurselor bneti ale statului i indicatorul financiar, n cadrul bugetelor, care desemneaz
(re)sursele i sumele care se pun la dispoziia statului reprezint:
a) cheltuielile publice;
b) contribuiile sociale obligatorii;
c) veniturile publice;
d) datoria public.
2. Modalitatea de repartizare i utilizare a resurselor bugetare n vederea satisfacerii necesitilor generale
ale societii reprezint:
a) cheltuielile publice;
b) cheltuielile pentru funcionarea aparatului de stat;
c) veniturile publice;
d) datoria public.
3. Ansamblul obligaiilor financiare care aparin autoritilor administraiei publice locale i care provin din
mprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice i persoane juridice nerezidente
reprezint:
a) datoria public;
b) datoria pubic guvernamental extern;
c) datoria pubic local extern;
d) datoria pubic local intern.
4. Sunt instrumente ale datoriei publice:
a) titlurile de stat;
b) contribuiile sociale obligatorii;
93
c) garaniile de stat;
d) cheltuielile cu capitalul intangibil;
5. Printre categoriile de cheltuieli publice nu se regsete:
a) cheltuielile n domeniul social;
b) cheltuieli pentru funcionarea aparatului de stat;
c) cheltuieli pentru finanarea activitii economice;
d) cheltuieli pentru ntreinerea aparatului de stat.
Beck, Bucureti 2008
Codul fiscal
94
Unitatea de nvare 6
Controlul financiar i rspunderea juridic n domeniul financiar
6.1. Introducere
6.3.2.1. Noiune
6.1. Introducere
Constituia declar nimeni nu este mai presus de lege, astfel
i n domeniul dreptului financiar, mai mult a modului de constituire
i utilizare a banului public este necesar s se identifice
responsabilitatea subiectelor participante.

nvare
cunoaterea urmrilor 3nclcrii prevederilor legale n

dreptul financiar;
95
cunoaterea caracteristicilor controlului financiar;

definitivarea condiiilor atragerii rspunderii juridice n
dreptul financiar;
definirea conceptului control financiar;
cunoaterea importanei Curii de Conturi.

precum control financiar; control preventiv; control ulterior;
control concomitent; control intern; audit public intern;
control extern; Curtea de Conturi; auditul de sistem;
auditul performanei; auditul de regularitate; auditul
financiar;
auditorul
public
extern;
rspundere
patrimonial; rspundere contravenional; deturnarea de
fonduri;
studenii vor putea s diferenieze deturnarea de fonduri de

delapidare;
studenii vor putea s diferenieze rspunderea penal de

rspunderea contravenional
studenii vor putea s diferenieze formele controlului
financiar;
studenii vor putea s comenteze rolul Curii de Conturi;
studenii vor putea s identifice obiectul Curii de Conturi
de obiectul Autoritii de Audit.
96
Pentru unitatea de nvare Controlul financiar i rspunderea

juridic n domeniul financiar, timpul alocat este de 5 ore.

Etimologic, cuvntul ,,control provine din expresia latin
,,contra rolus, care nseamna verificarea actului original dup
duplicatul care se ncredineaz n acest scop unei alte persoane.
Controlul este aciunea de stabilire a exactitii operaiunilor
materiale care se efectueaz anticipat executrii acestora,
concomitent sau la scurt timp de la desfurarea lor.
Controlul financiar reprezint un mijloc de prevenire a
faptelor ilegale, de identificare a deficienelor i de stabilire a
msurilor necesare pentru restabilirea legalitii.
Controlul financiar ndeplinete i anumite funcii: funcia de
evaluare, preventiv, de documentare, recuperatorie i funcia
pedagogic.
Controlul financiar, care face parte din controlul economic, are
drept scop cunoaterea de ctre stat a modului n care sunt
administrate i cheltuite mijloacele materiale i financiare puse la
dispoziie de stat, i n consecin, urmrete asigurarea i
consolidarea unui echilibru financiar, eficiena economicofinanciar, precum i dezvoltarea economiei naionale.
Controlul financiar trebuie deosebit de controlul fiscal, adic
de activitatea specializat desfurat de organele fiscale
competente pentru verificarea ndeplinirii de ctre subiectele pasive
ale raporturilor de drept procesual fiscal, altele dect organele
fiscale, a obligaiilor ce le incumb n cadrul acestor raporturi.
De regul, etapele procedurii controlului financiar sunt:
pregtirea echipei de control;
prezentarea la unitatea ce urmeaz a fi controlat;
organizarea activitii echipei de control;
desfurarea aciunii de control (controlul propriu-zis);
redactarea actelor de control: raportul de control; procesul
verbal de contravenie; notele de constatare; notele explicative;
valorificarea rezultatelor aciunii de control.
Actele i operaiunile supuse controlului financiar trebuie s
ndeplineasc urmtoarele condiii:
legalitate
oportunitate
eficien
economicitate
realitate
necesitate
Principalele instituii cu atribuii de control financiar n
97
Romnia sunt:
1) Curtea de Conturi a Romniei;
2) Garda Financiar, pentru: combaterea actelor i faptelor de
evaziune fiscal; combaterea actelor i faptelor de contraband;
combaterea actelor i faptelor de specul.
n funcie de momentul n care se desfoar, se disting
urmtoarele forme de control:
controlul financiar preventiv;
controlul financiar concomitent;
controlul financiar ulterior;
n funcie de sfera de activitate:
control intern;
control extern.
Dup modul de concretizare:
controlul direct sau indirect;
controlul de fapt sau de drept.
Dup ntindere:
control parial sau total;
controlul permanent sau periodic.
Din punctul de vedere al organului care realizeaz controlul
exist:
controlul exercitat de MEF, care este preventiv sau
concomitent;
controlul exercitat de ctre ordonatorii principali de credite la
ordonatorii din subordinea sa, care este concomitent i ulterior;
controlul propriu exercitat de instituia public prin
departamentul de specialitate, care este preventiv i concomitent;
controlul exercitat de Curtea de Conturi este ntotdeauna
ulterior.
Tot dpdv al organului care realizeaz controlul, ntr-o alt
clasificare, avem:
control ierarhic;
control de gestiune;
control de execuie.
Controlul financiar preventiv este activitatea prin care se
verific legalitatea i regularitatea operaiunilor efectuate pe
seama fondurilor publice sau a patrimoniului public nainte de
aprobarea acestora.
MEF elaboreaz i transmite spre dezbatere Guvernului, pn la
sfritul trimestrului I al fiecrui an, raportul naional anual privind
controlul preventive.
MEF organizeaz autoritile de coordonare i reglementare a
controlului financiar preventiv pentru entitile publice.
Are drept scop identificarea operaiunilor care nu respect
condiiile de legalitate i regularitate i/sau, dup caz, de ncadrare
n limitele i destinaia creditelor bugetare i de angajament, prin a
cror efectuare s-ar prejudicia patrimoniul public
Obiectul acestui control vizeaz, spre exemplu, angajamentele
legale i angajamentele bugetare; deschiderea i repartizarea de
credite bugetare; ordonanarea cheltuielilor, etc.
Acest control se prezint sub dou forme:
98
a) controlul financiar preventiv propriu;

Conductorii entitilor publice au obligaia de a organiza n
egal msur att controlul financiar preventiv propriu, i n
consecin s stabileasc proiectele de operaiuni, documentele
justificative, circuitul acestora cu respectarea dispoziiilor legale,
ct i evidena angajamentelor n cadrul compartimentului contabil
(se actualizeaz i se raporteaz).
Angajarea i ordonanarea cheltuielilor se efectueaz numai cu
viza prealabil de control financiar preventive propriu.
Viza de control financiar preventiv propriu se exercit prin
semntura persoanei desemnate i prin aplicarea sigiliului personal
al funcionarului nsrcinat cu aceast activitate. Toate documentele
prezentate la viza de control financiar preventiv se nscriu n
Registrul privind operaiunile prezentate la viza de control financiar
preventive.
b) controlul financiar preventiv delegat.
Este acel tip de control preventiv care se exercit de ctre MEF,
prin controlori delegai, la unele entiti publice asupra unor
operaiuni care pot afecta execuia n condiii de echilibru a
bugetelor sau care sunt associate unor categorii de riscuri
determinate prin metodologia specific analizei riscurilor.
Fac obiectul acestui tip de control, spre exemplu, ordonatorii
principali de credite ai bugetelor, operaiunile derulate prin
trezoreria statului, pentru operaiuni privind datoria public i
altele, etc.
Controlorul delegat este funcionarul public al Ministerului
Economiei i Finanelor, care exercit atribuii de control financiar
preventiv delegat.
Controlul financiar concomitent (sau simultan/ operativ/
curent) se exercit n timpul desfurrii proceselor economice i
financiare, n acelai timp sau paralel cu efectuarea actelor i
operaiunilor pe care le presupun aceste activiti, n scopul de a
se putea intervene pentru corectarea sau eliminarea deficienelor
ori a ilegalitilor.
Se exercit inopinat, cel puin odat pe lun, prin verificri
faptice, pe baz de documente, de regul prin sondaj.
Poate fi fcut de membrii consiliului de administraie, cenzorii,
inspectorii sau alte personae avnd atribuii similare.
Controlul intern reprezint ansamblul formelor de control
exercitate la nivelul entitii publice, inclusiv auditul intern,
stabilite de conducere n concordan cu obiectivele acestuia i cu
reglementrile legale, n vederea asigurrii administrrii
fondurilor n mod economic, eficient i eficace.
Prin ,,economicitate nelegem minimizarea costului
resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei
activiti, cu meninerea calitii corespunztoare a acestor
rezultate.
Prin ,,eficien nelegem maximizarea rezultatelor unei
activiti n relaie cu resursele utilizate.
Prin ,,eficacitate nelegem gradul de ndeplinire a
99
obiectivelor programate pentru fiecare dintre activiti i raportul

dintre efectul proiectat i rezultatul obiectiv al activitii respective.
Controlul intern este mai puin specific dect controlul
preventiv.
Controlul intern este o sintagm care se refer la orice tip de
control i, n acelai timp, nglobeaz toate formele de control
organizate la nivelul unei entiti publice, mai puin controlul
preventiv.
Spre deosebire de controlul preventiv, care pune accentul pe
legalitatea unei operaiuni, controlul intern pune accentul pe
randamentul acesteia. .
Controlul intern se exercit n interiorul instituiei publice, de
ctre conductorul acesteia sau de ctre funcionarii anume
desemnai de acesta i se face fie la cerere, fie din oficiu.
Scopul final al organizrii controlului intern este buna gestiune
financiar.
Controlul intern poate fi un control general sau specializat, iar
din cadrul controlului financiar intern specializat face parte auditul
public intern.
Auditul public intern se exercit asupra tuturor
activitilor desfurate ntr-o entitate public sau asupra
entitilor subordinate ierarhic i presupune ca funcionarii
angrenai n aceast activitate s nu fie implicai n elaborarea
procedurilor de control intern i n desfurarea activitilor supuse
auditului public intern.
Este o activitate funcional independent i obiectiv, care
d asigurri i consiliere conducerii unei entiti publice pentru
buna administrare a veniturilor i cheltuielilor publice,
perfecionnd activitile acesteia. Ajut entitatea public s i
ndeplineasc obiectivele printr-o abordare sistematic i metodic,
care evolueaz i mbogete eficacitatea sistemului de conducere
bazat pe gestiunea riscului, a controlului i a proceselor de
administrare.
Potrivit legii, exist trei forme de audit:
a) auditul de sistem, reprezint o evaluare n profunzime a
sistemelor de conducere i control intern, urmrind eficiena i
eficacitatea acestora, iar pentru nlturarea deficienelor se
formuleaz recomandri.
b) auditul performanei examineaz dac criteriile stabilite pentru
implementarea obiectivelor i sarcinilor entitii publice sunt
corecte pentru evaluarea rezultatelor i apreciaz dac rezultatele
sunt conforme cu obiectivele.
c) auditul de regularitate presupune o examinare a activitilor
asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a
patrimomiului public, sub aspectul respectrii ansamblului
principiilor, regulilor procedurale i metodologice care le sunt
aplicabile.
Auditul public intern este organizat:
1. n organisme de evaluare i stabilire a strategiei, cu un rol
consultativ:
a) Comitetul pentru Auditul Public Intern (CAPI);
b) Unitatea Central de Armonizare pentru Auditul Public Intern
(UCAAPI);
2. organisme responsabile cu desfurarea activitilor d e audit:
c) Compartimentele de audit public intern din entitile publice.
100
Auditorii interni sunt funcionari publici care trebuie s aib o

atitudine imparial, s nu aib prejudeci i s evite conflictele de
interese.
Controlul financiar ulterior se exercit asupra actelor i
operaiunilor economico-financiare, dup ce acestea au fost
executate.
Este considerat controlul cel mai eficient ntruct se realizeaz
temeinic, cu amnunire, fr a fi stnjenite activitile curente ale
unitilor controlate, asupra actelor i operaiunilor deja ncheiate.
Acest tip de control este reglementat ca i atribuie a Curii de
Conturi.
Caracterele acestei forme de control sunt:
este un control ulterior, deoarece se exercit asupra actelor i
operaiunilor economico-financiare dup ce acestea au fost
executate;
este un control financiar, n sensul c atribuiile de control
vizeaz creditele bugetare sub aspectul legalitii formrii,
repartizrii, ntrebuinrii i stingerii acestora;
este un control extern, deoarece sfera activitii sale se bazeaz
pe documentele existente la ali ageni economici;
este un control total, deoarece sunt urmrite toate aspectele pe
care legea le impune;
este un control periodic, deoarece se face la o dat stabilit prin
Programul anual de control al Curii de Conturi;
este un control de execuie prin el urmrindu-se modul de
aducere la ndeplinire a dispoziiilor legale.
Potrivit art. 140 din Constituie, Curtea de Conturi exercit
controlul asupra modului de formare, de administrare i de
ntrebuinare a resurselor financiare ale statului i ale
sectorului public.
Litigiile rezultate din activitatea Curii de Conturi se
soluioneaz de instanele judectoreti specializate.
i prezint anual Parlamentului un raport asupra conturilor
de gestiune ale bugetului public naional din exerciiul bugetar
expirat, cuprinnd i neregularitile constatate.
Potrivit legislaiei n vigoare, acest raport se public n
Monitorul Oficial.
Curtea de Conturi este reglementat prin Legea nr. 94/1992
privind organizarea i funcionarea Curii de Conturi, republicat.
Totui, acest act normativ, odat cu revizuirea Constituiei prin
Legea nr. 429/2003, a fost supus unor importante modificri. Spre
exemplu, modificrile sunt prevzute n Legea nr. 217/2008.
Astfel, Curtea de Conturi este instituia suprem de audit,
care, avnd aceast calitate, poate reprezenta Romnia n cadrul
organizaiilor internaionale ale instituiilor supreme de audit
(INTOSAI cuprinde instituiile supreme de audit din statele
member ale ONU, care asigur standarde de audit, metedologii i
asigur instruirea n domeniul auditului public).
Funcia de control a Curii de Conturi se realizeaz prin
proceduri de audit public extern prevzute n standardele proprii
de audit, elaborate n conformitate cu standardele de audit
101
internaionale general acceptate.

Potrivit legii organice a Curii, auditul public extern reprezint
activitatea de audit desfurat de Curtea de Conturi, care
cuprinde, n principal, auditul financiar i auditul performanei.
Auditul financiar este activitatea prin care se urmrete dac
situaiile financiare sunt complete, reale i conforme cu legile i
reglementrile n vigoare, furnizndu-se n acest sens o opinie.
Auditul performanei este definit ca fiind evaluarea
independent a modului n care o entitate, un program, o
activitate sau o operaiune funcioneaz din punctele de vedere
ale eficienei, economicitii i eficacitii.
Potrivit art. 16 a legii organice a Curii, Curtea de Conturi
exercit funcia de control asupra modului de formare, de
administrare i de ntrebuinare a resurselor financiare ale statului
i ale sectorului public, furniznd Parlamentului i, respectiv,
unitilor administrtiv-teritoriale rapoarte privind utilizarea i
administrarea acestora, n conformitate cu principiile legalitii,
regularitii, economicitii, eficienei i eficacitii. Totdat,
Curtea poate exercita auditul performanei asupra gestiunii
bugetului general consolidate, precum i a oricror fonduri
publice.
(Legalitatea reprezint caracteristica unei operaiuni de a
respecta toate prevederile legale care i sunt aplicabile, n vigoare la
data efecturii acesteia.
Regularitatea este caracteristica unei operaiuni de a respecta
sub toate aspectele ansamblul principiilor i regulilor procedurale i
metodologice care sunt aplicabile categoriei de operaiuni din care
face parte.)
Curtea i desfoar activitatea n mod autonom i
funcioneaz pe lng Parlamentul Romniei.
Articolul 14 i art. 141 147 stabilesc organizarea i funcionarea
Autoritii de Audit, care are atribuii i proceduri de lucru
proprii, n vederea ndeplinirii unor obligaii n domeniul auditului
extern, ce revin Romniei n calitate de stat menbru al UE pentru
fonduri nerambursabile.
Autoritatea de Audit este un organism independent din punct
de vedere operaional fa de Curtea de Conturi i fa de
celelalte autoriti responsabile cu gestiunea i implementarea
fondurilor comunitare nerambursabile.
Autoritatea de Audit este singura autoritate naional
competent s efectueze audit public extern, n conformitate cu
legislaia comunitar i naional, asupra fondurilor comunitare.
Totodat, n tot cuprinsul Legii nr. 94/1992 sintagma ,,controlor
financiar se va nlocui cu sintagma ,,auditor public extern, care
reprezint persoana angajat n cadrul Curii de Conturi, i care
desfoar activiti specifice de audit extern n sectorul public,
potrivit modificrilor prevzute n Legea nr. 217/2008.
Potrivit acelorai modificri ale Legii nr. 94/1992, auditorii
publici externi se pot constitui ntr-o asociaie profesional,
avnd ca scop promovarea i dezvoltarea auditului public extern,
perfecionarea pregtirii profesionale, creterea prestigiului
profesiei, precum i asigurarea cooperrii cu alte organisme
similare din ar i din strintate.
Conducerea Curii de Conturi se exercit de Plenul Curii de
Conturi, care este compus din 18 consilieri de conturi, care sunt
numii de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi
prelungit sau renoit.
Curtea de Conturi se renoiete cu o treime din din consilierii de
102
conturi numii de Parlament, din 3 n 3 ani.

Dintre consilierii de conturi, Parlamentul numete preedinii i
vicepreedinii Curii de Conturi i ai Autoritii de Audit, cte un
preedinte i 2 vicepreedini pentru fiecare instituie n parte.
Membrii Curii de Conturi sunt independeni n exercitarea
mandatului lor i inamovibili pe toat durata acestuia. Ei sunt
supui incompatibilitilor prevzute de lege pentru judectori.

6.3.2.1. Noiune
Raspunderea juridica e o forma a raspunderii sociale
stabilita de stat in urma incalcarii unor norme de dr. prin fapte
considerate ilicite si care determina suportarea consecintelor
corespunzatoare de catre persoana vinovata, daca e cazul, prin
utilizarea fortei de constrangere a statului.
Sanctiunile juridice aplicabile in cazul nerespectarii normelor
de drept indeplinesc in principal 2 functii:
o functie educativ-preventiva
o functie coercitiva
a)Functia educativa se realizeaza prin influenta pe care o
exercita asupra constiintei oamenilor dreptul in general ca
instrument de ordonare a desfasurarii raporturilor sociale.
Constiinta ca fapta ilicita cauzatoare de prejudicii nu ramane
nesanctionata, ci atrage dupa sine o obligatie de dezdaunare este de
natura a indeplini o functie sociala de prevenire a producerii unor
fapte similare.
b)Exercitarea constrangerii nu reprezinta un scop in sine, ci
urmareste cultivarea sentimentului de respect pentru disciplina si
ordinea sociala.
Formele rspunderii juridice sunt:
1. Rspunderea penal temeiul ei l reprezint infraciunea.
Principalele infraciuni care pot fi svrite sunt: delapidarea,
gestiunea frauduloas, deturnarea de fonduri, etc.
2. Rspunderea civil temeiul ei l reprezint fapta ce
provoac un prejudiciu care trebuie acoperit. Rspunderea civil
poate fi contractual sau delictual.
3. Rspunderea administrativ poate fi contravenional,
prin atingeri aduse patrimoniului, bunurilor i banului public, fapte
ce au un grad de pericol social mai redus i disciplinar, prin
nerespectarea contractului colectiv de munc, a obligaiilor
contractuale.
In legatura cu executia bugetara poate interveni atragere
raspunderii: -patrimoniale
-administrative
- contraventionale
-penale
Infractiunile specifice legate de executia bugetelor cuprinse
in Codul Penal sunt:
abuzul de incredere
gestiunea frauduloasa
delapidarea
Primele 3 sunt indeplinite de regula de functionari publici care
nu sunt neaparat ord.de cr., pe cand deturnarea de fonduri este o
103
infractiune specifica ord.de cr.

Deturnarea de fonduri= schimbarea destinatiei fondurilor
banesti sau a resurselor materiale fara respectarea prevederilor
legale daca fapta a cauzat o perturbare a activitatii econ.-fin. sau a
produs o paguba unui organ, unei institutii de stat sau altei unitati
publice.
Sanctiunea: inchisoare 6 luni-5 ani. Agravanta: 5-15 ani
pt.consecinte grave asupra activitatii.
L 500/2002 face o referire la infractiune in legatura cu
incalcarea a 2 din principiile fundamentale ale legii:
principiul conform caruia sumele aprobate la partea de Ch prin
bug.care compun sist.unitar de bugete reprezinta limite maximale
care nu pot fi depasite
principiul conform caruia angajarea de Ch bugetare tb.sa se
faca in limita proiectelor bug.aprobate
Sanctiunea: alternativ inchisoare 1 luna-3 luni
-amenda 5000-10000 RON
Incalcarea normelor imperative ale L 500/2002 constituie
in majoritatea cazurilor contraventii.
Acestea sunt sanctionate: - 500-1000 RON
- 1000-2000
RON - 2000-3000 RON
Constatarea contraventiei si aplicarea amenzii se poate face
de CC (curtea de conturi), MFP si alte persoane daca sunt
desemnate expres prin legi speciale.
Constituie contraventie:
inscrierea sau angajarea unei Ch daca nu exista baza legala
pt.respectiva Ch
angajarea, ordonantarea sau plata unei Ch in situatia in care
aceasta n-a fost aprobata conform legii si nu are prevederi bugetare
netransmiterea de catre ord.pr.de cr. Ministerului FP, conform
legii, a situatiei virarilor creditelor bugetare
angajarea si ordonantarea de Ch fara viza prealabila de control
financiar preventiv propriu
nerespectarea oricareia dintre principiile executiei de casa
bugetara
angajarea si utilizarea de cr.bug. in alte scopuri decat cele
aprobate

Controlul financiar
Controlul financiar reprezint un mijloc de prevenire a faptelor ilegale, de identificare a deficienelor i
de stabilire a msurilor necesare pentru restabilirea legalitii.
Etimologic, cuvntul ,,control provine din expresia latin ,,contra rolus, care nseamna verificarea
actului original dup duplicatul care se ncredineaz n acest scop unei alte persoane.
Controlul financiar, care face parte din controlul economic, are drept scop cunoaterea de ctre stat a
modului n care sunt administrate i cheltuite mijloacele materiale i financiare puse la dispoziie de stat, i n
consecin, urmrete asigurarea i consolidarea unui echilibru financiar, eficiena economico-financiar,
precum i dezvoltarea economiei naionale.
104
Controlul financiar ndeplinete i anumite funcii: funcia de evaluare, preventiv, de documentare,

recuperatorie i funcia pedagogic.
Controlul financiar trebuie deosebit de controlul fiscal.
Principalele instituii cu atribuii de control financiar n Romnia sunt:
1) Curtea de Conturi a Romniei;
2) Garda Financiar,
Formele de control
n funcie de momentul n care se desfoar, se disting urmtoarele forme de control:
controlul financiar preventiv;
controlul financiar concomitent;
controlul financiar ulterior;
n funcie de sfera de activitate:
control intern;
control extern.
Din punctul de vedere al organului care realizeaz controlul exist:
controlul exercitat de MEF, care este preventiv sau concomitent;
controlul exercitat de ctre ordonatorii principali de credite la ordonatorii din subordinea sa, care este
concomitent i ulterior;
controlul propriu exercitat de instituia public prin departamentul de specialitate, care este preventiv i
concomitent;
controlul exercitat de Curtea de Conturi este ntotdeauna ulterior.
Controlul financiar preventiv
Controlul financiar preventiv este activitatea prin care se verific legalitatea i regularitatea
operaiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public nainte de aprobarea acestora.
Are drept scop identificarea operaiunilor care nu respect condiiile de legalitate i regularitate i/sau,
dup caz, de ncadrare n limitele i destinaia creditelor bugetare i de angajament, prin a cror efectuare sar prejudicia patrimoniul public
Acest control se prezint sub dou forme:
a) controlul financiar preventiv propriu;
Angajarea i ordonanarea cheltuielilor se efectueaz numai cu viza prealabil de control financiar
preventive propriu.
Viza de control financiar preventiv propriu se exercit prin semntura persoanei desemnate i prin
aplicarea sigiliului personal al funcionarului nsrcinat cu aceast activitate. Toate documentele prezentate
la viza de control financiar preventiv se nscriu n Registrul privind operaiunile prezentate la viza de control
financiar preventive.
b) controlul financiar preventiv delegat.
Este acel tip de control preventiv care se exercit de ctre MEF, prin controlori delegai, la unele entiti
publice asupra unor operaiuni care pot afecta execuia n condiii de echilibru a bugetelor sau care sunt
associate unor categorii de riscuri determinate prin metodologia specific analizei riscurilor.
Controlul financiar concomitent
Controlul financiar concomitent (sau simultan/ operativ/ curent) se exercit n timpul desfurrii
proceselor economice i financiare, n acelai timp sau paralel cu efectuarea actelor i operaiunilor pe care le
presupun aceste activiti, n scopul de a se putea intervene pentru corectarea sau eliminarea deficienelor ori
a ilegalitilor. Se exercit inopinat, cel puin odat pe lun, prin verificri faptice, pe baz de documente, de
regul prin sondaj.
Controlul intern
Controlul intern reprezint ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitii publice, inclusiv
auditul intern, stabilite de conducere n concordan cu obiectivele acestuia i cu reglementrile legale, n
vederea asigurrii administrrii fondurilor n mod economic, eficient i eficace.
Controlul intern este o sintagm care se refer la orice tip de control i, n acelai timp, nglobeaz toate
formele de control organizate la nivelul unei entiti publice, mai puin controlul preventiv.
Spre deosebire de controlul preventiv, care pune accentul pe legalitatea unei operaiuni, controlul intern
pune accentul pe randamentul acesteia. .
Controlul intern se exercit n interiorul instituiei publice, de ctre conductorul acesteia sau de ctre
funcionarii anume desemnai de acesta i se face fie la cerere, fie din oficiu.
Scopul final al organizrii controlului intern este buna gestiune financiar.
Auditul public intern se exercit asupra tuturor activitilor desfurate ntr-o entitate public sau
asupra entitilor subordinate ierarhic i presupune ca funcionarii angrenai n aceast activitate s nu fie
105
implicai n elaborarea procedurilor de control intern i n desfurarea activitilor supuse auditului public
intern.
Este o activitate funcional independent i obiectiv, care d asigurri i consiliere conducerii unei
entiti publice pentru buna administrare a veniturilor i cheltuielilor publice, perfecionnd activitile
acesteia. Ajut entitatea public s i ndeplineasc obiectivele printr-o abordare sistematic i metodic,
care evolueaz i mbogete eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului
i a proceselor de administrare.
Potrivit legii, exist trei forme de audit:
a) auditul de sistem
b) auditul performanei
c) auditul de regularitate
Auditorii interni sunt funcionari publici care trebuie s aib o atitudine imparial, s nu aib prejudeci
i s evite conflictele de interese.
Controlul financiar ulterior
Controlul financiar ulterior se exercit asupra actelor i operaiunilor economico-financiare, dup ce
acestea au fost executate.
Acest tip de control este reglementat n special ca i atribuie a Curii de Conturi.
Curtea de Conturi
Potrivit art. 140 din Constituie, Curtea de Conturi exercit controlul asupra modului de formare, de
administrare i de ntrebuinare a resurselor financiare ale statului i ale sectorului public. i prezint anual
Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naional din exerciiul bugetar
expirat, cuprinnd i neregularitile constatate, raport care se public n Monitorul Oficial.
Litigiile rezultate din activitatea Curii de Conturi se soluioneaz de instanele judectoreti specializate.
Curtea de Conturi este reglementat prin Legea nr. 94/1992 privind organizarea i funcionarea Curii de
Conturi, republicat.
Astfel, Curtea de Conturi este instituia suprem de audit, care, avnd aceast calitate, poate reprezenta
Romnia n cadrul organizaiilor internaionale ale instituiilor supreme de audit (INTOSAI cuprinde
instituiile supreme de audit din statele member ale ONU, care asigur standarde de audit, metedologii i
asigur instruirea n domeniul auditului public).
Funcia de control a Curii de Conturi se realizeaz prin proceduri de audit public extern prevzute n
standardele proprii de audit, elaborate n conformitate cu standardele de audit internaionale general
acceptate.
Potrivit legii organice a Curii, auditul public extern reprezint activitatea de audit desfurat de Curtea
de Conturi, care cuprinde, n principal, auditul financiar i auditul performanei.
Curtea i desfoar activitatea n mod autonom i funcioneaz pe lng Parlamentul Romniei.
Articolul 14 i art. 141 147 din lege stabilesc organizarea i funcionarea Autoritii de Audit, care are
atribuii i proceduri de lucru proprii, n vederea ndeplinirii unor obligaii n domeniul auditului extern, ce
revin Romniei n calitate de stat menbru al UE pentru fonduri nerambursabile.
Autoritatea de Audit este un organism independent din punct de vedere operaional fa de Curtea de
Conturi i fa de celelalte autoriti responsabile cu gestiunea i implementarea fondurilor comunitare
nerambursabile.
Autoritatea de Audit este singura autoritate naional competent s efectueze audit public extern, n
conformitate cu legislaia comunitar i naional, asupra fondurilor comunitare.
Totodat, n tot cuprinsul Legii nr. 94/1992 sintagma ,,controlor financiar se va nlocui cu sintagma
,,auditor public extern, care reprezint persoana angajat n cadrul Curii de Conturi, i care desfoar
activiti specifice de audit extern n sectorul public.
Membrii Curii de Conturi sunt independeni n exercitarea mandatului lor i inamovibili pe toat durata
acestuia. Ei sunt supui incompatibilitilor prevzute de lege pentru judectori.
Rspunderea juridic n domeniul financiar
Raspunderea juridica e o forma a raspunderii sociale stabilita de stat in urma incalcarii unor norme de
dr. prin fapte considerate ilicite si care determina suportarea consecintelor corespunzatoare de catre persoana
vinovata, daca e cazul, prin utilizarea fortei de constrangere a statului.
Sanctiunile juridice aplicabile in cazul nerespectarii normelor de drept indeplinesc in principal 2
functii:
o functie educativ-preventiva
o functie coercitiva
Formele rspunderii juridice
In legatura cu executia bugetara poate interveni atragere formele raspunderii: patrimoniale;
administrative; contraventionale; penale.
106
Rspunderea penal
Infractiunile specifice legate de executia bugetelor cuprinse in Codul Penal sunt:
abuzul de incredere
gestiunea frauduloasa
delapidarea
Primele 3 sunt indeplinite de regula de functionari publici care nu sunt neaparat ord.de cr., pe cand
deturnarea de fonduri este o infractiune specifica ord.de cr.
Deturnarea de fonduri reprezint schimbarea destinatiei fondurilor banesti sau a resurselor materiale
fara respectarea prevederilor legale daca fapta a cauzat o perturbare a activitatii economico-finciare sau a
produs o paguba unui organ, unei institutii de stat sau altei unitati publice.
L 500/2002 face o referire la infractiune in legatura cu incalcarea a 2 din principiile fundamentale ale
legii:
principiul conform caruia sumele aprobate la partea de Ch prin bug.care compun sist.unitar de bugete
reprezinta limite maximale care nu pot fi depasite
principiul conform caruia angajarea de Ch bugetare tb.sa se faca in limita proiectelor bug.aprobate
Rspunderea contravenional
Incalcarea normelor imperative ale L 500/2002 constituie in majoritatea cazurilor contraventii.
Constituie contraventie:
inscrierea sau angajarea unei Ch daca nu exista baza legala pt.respectiva Ch
angajarea, ordonantarea sau plata unei Ch in situatia in care aceasta n-a fost aprobata conform legii si nu
are prevederi bugetare
netransmiterea de catre ord.pr.de cr. Ministerului FP, conform legii, a situatiei virarilor creditelor bugetare
angajarea si ordonantarea de Ch fara viza prealabila de control financiar preventiv propriu
nerespectarea oricareia dintre principiile executiei de casa bugetara
angajarea si utilizarea de cr.bug. in alte scopuri decat cele aprobate

control financiar;
control preventiv;
control ulterior;
control concomitent;
control intern;
audit public intern;
control extern;
Curtea de Conturi;
auditul de sistem
auditul performanei
auditul de regularitate;
auditul financiar;
auditorul public extern;
rspundere patrimonial;
rspundere contravenional;
deturnarea de fonduri.
1. Ce reprezint conceptul de controlul financiar ?
2. Ce reprezint rspunderea juridic n dreptul financiar?
3. Exist vreo diferen ntre delapidare i deturnare de fonduri?
4. Comentai rolul Curii de Conturi.
5. Ce reprezint Autoritatea de Audit?
107
1. Cunoaterea de ctre stat a modului n care sunt administrate i cheltuite mijloacele materiale i financiare
puse la dispoziie de stat, i urmrirea asigurrii i consolidrii unui echilibru financiar, urmrirea eficienei
economico-financiar, precum i urmrirea dezvoltrii economiei naionale reprezint:
a) controlul fiscal;
b) controlul financiar;
c) controlul ulterior;
d) auditul public intern.
2. Activitatea care se exercit asupra tuturor activitilor desfurate ntr-o entitate public sau asupra
entitilor subordinate ierarhic i presupune ca funcionarii angrenai n aceast activitate s nu fie implicai
n elaborarea procedurilor de control intern i n desfurarea activitilor supuse auditului public intern
reprezint:
a) controlul ulterior;
b) auditul public intern;
c) un control preventiv delegat;
d) un control preventiv propriu;
3. Asupra modului de formare, de administrare i de ntrebuinare a resurselor financiare ale statului i ale
sectorului public Curtea de Conturi, n principal, exercit:
a) un control preventiv delegat;
b) un control ulterior;
c) un audit public extern;
d) un audit public intern.
4. Constituie contravenie:
a) angajarea, ordonanarea sau plata unei cheltuieli n situaia n care aceasta n-a fost aprobat conform legii
i nu are prevederi bugetare;
b) nclcarea principiul conform cruia sumele aprobate la partea de cheltuieli prin bugetele care compun
sistemul unitar de bugete reprezint limite maximale care nu pot fi depite;
c) nerespectarea oricreia dintre principiile execuiei de casa bugetar;
d) nclcarea principiul conform cruia angajarea de cheltuieli bugetare trebuie s se fac n limita
proiectelor bugetare aprobate.
108
5. Schimbarea destinaiei fondurilor bneti sau a resurselor materiale fr respectarea prevederilor legale
dac fapta a cauzat o perturbare a activitii economico-finciare sau a produs o paguba unui organ, unei
instituii de stat sau altei uniti publice reprezint:
a) delapidarea;
b) deturnarea de fonduri;
c) gestiunea frauduloas;
d) abuzul de ncredere.
Beck, Bucureti 2008
Ordonan Guvernului nr.119 din 1999 privind auditul intern i controlul financiar preventiv
Legea nr. 94/1992 privind organizarea i funcionarea Curii de Conturi
Unitatea de nvare 7
Moneda unic european

7.1. Introducere
7.1. Introducere
Romnia este stat membru al Uniunii Europene, astfel, este
necesar s dezvoltm i s aducem la cunotina studenilor unul
109
dintre elementele semnificative ale UE i anume moneda unic

european euro, care la nivelul UE formeaz o zon monetar la
care doresc s adere statele membre ale UE n momentul
ndeplinirii criteriilor de convergen.

nvare
contientizarea existenei Uniunii Economice i Monetare
definirea conceptului de moned unic european;
cunoaterea criteriilor de convergen;
definirea termenilor de zon euro i sistem euro;
cunoaterea diferenei dintre euro unitate monetar i zona
euro;

precum Uniunea Economic i Monetar; moneda unic
european - euro; zona euro; sistemul euro; Sistemului
Monetar European; Banca Central European; criteriile
de convergen; mecanismul ratei (cursului) de schimb;
studenii vor putea s diferenieze unitatea monetar - euro
de zona euro;
studenii vor putea s descrie Unitatea Economic i
Monetar;
studenii vor putea s identifice criteriile de convergen la
zona euro.
110
Pentru unitatea de nvare Moneda unic european, timpul

alocat este de 2 ore.

Prin procesul constituirii sale, prin coninutul obiectivelor ei,
prin specificul mecanismelor utilizate i prin efectele obinute pn
acum, Uniunea European se dovedete a fi o form avansat de
integrare economic internaional, care cuprinde 27 de state
membre.
Uniunea European este expresia mai multor trepte evolutive
de integrare, pe care le-au parcurs regionalismul i
multilateralismul n viaa economic internaional.
Ea se caracterizeaz printr-un proces superior de conlucrare
ntre statele participante referitor la procedurile de armonizare a
intereselor, obinerea consensului, elaborarea i aplicarea noilor
forme de conduit economic.
Uniunea European utilizeaz o ierarhie specific n politicile
de conlucrare, astfel:
informarea partenerii convin s se informeze reciproc n ceea
ce privete instrumentele sale i mecanismele de politic economic
pe care urmeaz s le aplice;
consultarea partenerii i exprim acordul cu privire la
obligaia lor att pentru a se informa reciproc, ct i pentru a
solicita sprijinul celorlali referitor la setul de decizii pe care
intenioneaz s le adopte;
coordonarea n sensul c partenerii se oblig s fie de
acord cu privire la pachetul de aciuni cerute de elaborarea i
aplicarea unor politici comune coerente;
unificarea eliminarea instrumentelor naionale i
nlocuirea lor cu instrumente comune pentru ntreaga zon, fie
adoptarea unor instrumente identice de ctre toi partenerii;
armonizarea mbinarea perfect, prinb bun nelegere, a
intereselor partenerilor, n toate domeniile convenite.
Astfel, uniunea monetar este n strns legtur cu uniunea
politic, iar moneda euro a fost i este folosit ca o for
conductoare a integrrii europene.
Adoptarea monedei unice europenene - euro a necesitat i
impune n continuare cetenilor nu numai eforturi financiare
(reducerea deficitelor bugetare), ci i o ncredere fr precedent,
avnd n vedere renunarea la moneda naional n favoarea celei
unice europene.
Uniunea Economic i Monetar constituie o adevrat
revoluie economic i de mentalitate. Punerea s-a n aplicare
necesit o mai ampl coordonare a politicilor economice, implicnd
politicele monetare, bugetare i fiscale ale statelor membre, precum
i politici sociale, salariale i ale forei de munc. Totodat va fi
111
necesar o accelerare a procesului de armonizare a legislaiei n

domeniile fiscale i comerciale, precum i n domeniile sociale.
Stricto sensu, Uniunea Economic i Monetar se reduce la
nfiinarea i utilizarea de ctre membrii si aunei monede unice,
care s nlocuiasc nomedele internaionale.
Realizarea Uniunii Economice i Monetare nu reprezint un
scop n sine, ci doar mijlocul de generare a unor efecte benefice pe
plan economic i nu numai.
Astfel, prin trecerea la o moned unic dispare definitiv
incertitudinea legat de evoluiile cursului de schimb al monedelor
naionale n interiorul Uniunii Europene.

Euro (moneda unic europen) este moneda nou-creat a
Uniunii Europene i a devenit moned oficial la 1 ianuarie 1999.
Introducerea monedei euro s-a fcut treptat, iar statele care au
adoptat-o alctuiesc zona Euro sau spaiul Euro.
Moneda unic Euro a fost pus n circulaie n 2002 sub forma
sa fiduciar, dar n funciune din 1 ianuarie 1999, la miezul nopii,
ea succede lui European Currency Unit (ECU), respectiv unitatea
de cont european, pus n funciune n 1979.
Astfel, de la 1 ianuarie 1999 monedele naionale ale rilor
participante (11 state) au ncetat s existe legal. Totui bancnotele
i monedele naionale au continuat s fie folosite n rile
respective, pn la introducerea noilor bancnote i monede pe 1
ianuarie 2002.
Un euro este divizat n 100 ceni, sau centime.
Emisiunea sa este gestionat de Banca Central
European.
Euro este moneda comun a 27 de state membre a Uniunii
europene i moneda unic a 17 dintre acestea. Cele 17 ri membre
sunt Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Frana, Germania, Grecia,
Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Spania,
Slovenia, Cipru, Malta, Estonia. Pe lng acestea, 4 "micro-state",
prin acordurile monetare ncheiate cu vecinii lor, sunt i ele ataate
la zona euro: Andorra, Monaco, San Marino i Vatican.
Zona a fost creat n 1999 de unsprezece ri, la care s-a
alturat Grecia n 2001, Slovenia n 2007, Cipru i Malta n 2008,
Estonia 2011.
Trei ri din UE nu au fost de acord cu introducerea acestei
monede, i anume Danemarca, Regatul Unit i Suedia.

State care nu particip la zona euro:Bulgaria, Republica
Ceh, Danemarca, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Romnia,
Suedia i Regatul Unit.
Zona Euro este o etap a Sistemului Monetar European.
ZONA EURO reprezint o zon monetar care are o
moned comun, o politic monetar unic i o politic unic n
privina ratei de schimb, iar vechile monede naionale sunt
eliminate pentru totdeauna.
112
La 1 ianuarie 1999 numai 11 ri au fost pregtite s adopte

euro: Australia, Belgia, Finlanda, Frana, Germania, Irlanda, Italia,
Luxemburg, Olanda, Portugalia i Spania. Doi ani mai trziu, dup
mai multe eforturi, i Grecia a reuit s ndeplineasc criteriile de
aderare. Danemarca a respins prin referendum adoptarea euro, iar
Marea Britanie i Suedia au ales s rmn n afara zonei Euro.
ncepnd cu 1 ianuarie 2002, au ieit treptat de pe pia 12
monede naionale, care au fost nlocuite cu euro. Trecerea de la o
moned la alta se face pe baza unor rate de conversie fixe,
monedele i bancnotele care au ieit din circulaie au avut un
termen de preschimbare stabilit de fiecare ar.
Odat Euro creat i lansat n mediile financiare europene i
mondiale a dat natere la unul dintre cele mai mari i mai puternice
blocuri comerciale din lume, dei la aceea vreme doar 12 state din
15 fceau parte din zona monedei unice.
Succesul euro va fi determinat n cele din urm de colaborarea
guvernelor Uniunii Europene ntr-o larg varietate de domenii, de
la formularea politicii ratei de schimb pn la armonizarea
sistemelor legale i a politicii de securitate. De aceea conceptul
unei Europe occidentale ca un singur bloc economic i politic este
acum mai aproape ca niciodat.
Din acest perspectiv euro schimb ntr-un mod semnificativ
balana global a puterii. Noua moned creaz a dou pia ca
mrine din lume care folosete o moned unic, una care este
depit doar de Statele Unite n ceea ce privete producia total.
Zona monedei unice europene, per total, deine aproape o cincime
din producia global.
Zona Euro a devenit o superputere economic, privit din
perspectiva comerului mondial i a finaelor globale. Istoric
vorbind zona Euro i SUA au contribuit fiecare n msur egal la
comerul mondial, fiecare zon este casa unui numr semnificativ
de mari companii multinaionale, care reprezint centrele puterii n
afacerile internaionale, spre exemplu, din cele mai mari 100 de
firme din lume, 36 sunt europene i 24 sunt americane.
Pieele de capital europene plesc ns n comparaie cu
corespondentele lor americane, imense i foarte lichide. Spre
exemplu, piaa american pentru titlurile de valoare interne este de
aproximativ de dou ori mai mare dect toate pieele europene la un
loc.
Actualemente i zona euro este afectat de efectele crizei
economico-financiare mondiale.

Sistemul euro este constituit din Bancile Centrale ale Zonei
euro si BCE (Banca Centrala Europeana).
Consiliul Guvernatorilor al BCE a ales acest termen pt.a
desemna dispozitivul care permite sistemului european al bancilor
centrale sa-si indeplineasca misiunile in cadrul Zonei euro,
dorindu-se mentinerea unei distinctii intre Sistemul euro si
Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC) atata timp cat
exista state membre ale UE care n-au adoptat euro.
Bancile Centrale (BC) nationale ale statelor membre care n-au
adoptat EURO nu participa la procesul de decizie referitor la
politica monetara unica pentru Zona euro, continuand sa conduca
propria politica monetara.
113
Atributiile fundamentale ale Sistemului euro

1.definirea si punerea in practica a politicilor monetare a Zonei
euro
2.conducerea operatiunilor de schimb si administrarea
rezervelor oficiale ale tarilor din Zona euro
3.emisiunea de bancnote in Zona euro si promovarea bunei
functionari a sistemului de plati
Obiectivul principal al Sistemului euro este mentinerea
stabilitatii euro, ceea ce reprezint stabilitatea preturilor in
Zona euro.
Sistemul euro va sustine si politicile generale economice
din cadrul Uniunii.
SEBC (Sistemul European al Bancilor Centrale) reprezint
BCE i BC nationale ale tuturor statelor membre UE.
BC nationale ale statelor care nu participa la Zona euro fac
parte din SEBC si se bucura de un tratament particular, fiind
abilitate sa conduca propria politica monetara, insa nu pot participa
la luarea deciziilor privitoare la politica monetara a Zonei euro.
Organele de decizie ale BCE
1.Consiliul Guvernatilor- alcatuit din membrii Consiliului
Director si Guvernatorii BC nationale ale statelor care au adoptat
EURO.
2.Consiliul
Directoralcatuit
din
Presedinte,
Vicepresedinte si 4 membri care sunt numiti (toti 6) de catre
Guvernatorii statelor membre, la recomandarea Consiliului UE si
numai dupa consultarea Parlamentului European, si a Consiliului
Guvernatorilor BCE.
3.Consiliul General- Presedinte, Vicepresedinte BCE si
Guvernatorii tuturor BC nationale.
Sistemul euro a fost conceput si reglementat sa beneficieze de
independenta totala in indeplinirea misiunilor sale, acest fapt
neexcluzand cooperarea cu alte organisme ale UE.
BCE intretine relatii bilaterale cu Consiliul UE. Pe de o parte
Presedintele Consiliului UE poate participa la reuniunile Cons.
Guvernatilor si ale Cons. Gen. al BCE. Acesta din urma poate si sa
supuna motiuni spre deliberare in atentia Cons. Guvernatorilor fara
a avea drept de vot.
Presedintele BCE e invitat sa participe la reuniunile
Consiliului UE si poate delibera asupra problemelor ce privesc
obiectivele si misiunile SEBC si poate participa la reuniunile
Consiliului ECOFIN (ministrii de Economie si Finante ai UE) si la
reuniunile ECOGRUP (ministrii Economiei si Finantelor din Zona
EURO).
Guvernatorii BC nationale pot asista la reuniunile
informale ale Consiliul ECOFIN. BCE si BC nationale sunt
reprezentate in cadrul Comitetului Economiei si Finantelor, organ
cu caracter consultativ care se ocupa de problemele legate de
politica economica a UE.

Orice ar membr a Uniunii Europene care
ndeplinete criteriile de convergen poate adera la zona Euro
i nu exist o limit prestabilit n ceea ce privete numrul de ri
care pot fi integrate n acest zon.
Criteriile de convergenta trebuie indeplinite pentru a putea
adopta Euro. Acestea au fost stabilite prin Tratatul de la Maastrich
(1992; si din 1993 e in vigoare) si reprezinta testul economic de
114
evaluare a statului, de pregatire a unei economii pentru a

participa la Uniunea Economica si Monetara (UEM) si se refera
la obiectivele care trebuie mentinute in domeniile inflatiei,
finantelor publice, ratelor dobanzii si a cursurilor de schimb.
I. Inflatia mentinerea stabilitatii preturilor
Rata medie a inflatiei din ultimele 12 luni trebuie sa nu
depaseasca cu mai mult de 1,5 procente rata inflatiei din primele 3
state cu cele mai reduse rate ale inflatiei.
Rata inflatiei din tara candidata trebuie sa se dovedeasca a fi
sustinuta.
II. Finantele publice
a.deficitul bugetar consolidat al statului respectiv < 3% din
PIB.
b.datoria publica < 60% din PIB.
III. Rata dobanzii
Randamentul mediu al titlurilor de stat pe ultimele 12 luni
nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 2 pct. procentuale
randamentul aferent titlurilor de stat din primele 3 state cu cele mai
reduse niveluri ale inflatiei.
IV. Cursurile de schimb
Trebuie sa se mentina in anumite marje de fluctuatie (+ 15%) convenite prin mecanismele ratelor de schimb europene
pt.cel putin 2 ani fara a se proceda din proprie initiativa la
deprecierea monedei fata de celelalte monede ale statelor membre
Mecanismul ratei (cursului) de schimb (ERM exchange rate
mechanism)
Definitie: Mecanismul Cursului de Schimb II
Aranjment pentru cursul de schimb in care o moneda are o
paritate centrala fata de euro, iar cursul de schimb nu poate
fluctua fata de aceasta paritate cu mai mult de 15%, in sus sau in
jos.
Participarea la acest mecanism pentru o perioada minima de
doi ani este unul din criteriile ce trebuie indeplinite pentru a putea
intra in zona euro.

Prin procesul constituirii sale, prin coninutul obiectivelor ei, prin specificul mecanismelor utilizate i
prin efectele obinute pn acum, Uniunea European se dovedete a fi o form avansat de integrare
economic internaional, care cuprinde 27 de state membre.
Astfel, uniunea monetar este n strns legtur cu uniunea politic, iar moneda euro a fost i este
folosit ca o for conductoare a integrrii europene.
Adoptarea monedei unice europenene - euro a necesitat i impune n continuare cetenilor nu numai
eforturi financiare (reducerea deficitelor bugetare), ci i o ncredere fr precedent, avnd n vedere
renunarea la moneda naional n favoarea celei unice europene.
Uniunea Economic i Monetar constituie o adevrat revoluie economic i de mentalitate.
Stricto sensu, Uniunea Economic i Monetar se reduce la nfiinarea i utilizarea de ctre membrii
si aunei monede unice, care s nlocuiasc nomedele internaionale.
Realizarea Uniunii Economice i Monetare nu reprezint un scop n sine, ci doar mijlocul de generare
a unor efecte benefice pe plan economic i nu numai.
115
Astfel, prin trecerea la o moned unic dispare definitiv incertitudinea legat de evoluiile cursului de
schimb al monedelor naionale n interiorul Uniunii Europene.
Euro (moneda unic europen) este moneda nou-creat a Uniunii Europene i a devenit moned
oficial la 1 ianuarie 1999. Introducerea monedei euro s-a fcut treptat, iar statele care au adoptat-o
alctuiesc zona Euro sau spaiul Euro. i succede lui European Currency Unit (ECU), respectiv unitatea
de cont european, pus n funciune n 1979.
Euro este moneda comun a 27 de state membre a Uniunii europene i moneda unic a 17 dintre
acestea. Cele 17 ri membre sunt Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Italia,
Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Spania, Slovenia, Cipru, Malta, Estonia. Pe lng acestea, 4 "microstate", prin acordurile monetare ncheiate cu vecinii lor, sunt i ele ataate la zona euro: Andorra, Monaco,
San Marino i Vatican.
Un euro este divizat n 100 ceni, sau centime.
Emisiunea sa este gestionat de Banca Central European.
Zona Euro reprezint o zon monetar care are o moned comun, o politic monetar unic i o
politic unic n privina ratei de schimb, iar vechile monede naionale sunt eliminate pentru totdeauna.
Zona Euro este o etap a Sistemului Monetar European.
Sistemul euro este constituit din Bancile Centrale ale Zonei euro si BCE (Banca Centrala Europeana).
Consiliul Guvernatorilor al BCE a ales acest termen pt.a desemna dispozitivul care permite sistemului
european al bancilor centrale sa-si indeplineasca misiunile in cadrul Zonei euro, dorindu-se mentinerea unei
distinctii intre Sistemul euro si Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC) atata timp cat exista state
membre ale UE care n-au adoptat euro.
Atributiile fundamentale ale Sistemului euro:
1.definirea si punerea in practica a politicilor monetare a Zonei euro
2.conducerea operatiunilor de schimb si administrarea rezervelor oficiale ale tarilor din Zona euro
3.emisiunea de bancnote in Zona euro si promovarea bunei functionari a sistemului de plati.
Obiectivul principal al Sistemului euro este mentinerea stabilitatii euro, ceea ce reprezint stabilitatea
preturilor in Zona euro.
Sistemul euro va sustine si politicile generale economice din cadrul Uniunii.
Orice ar membr a Uniunii Europene care ndeplinete criteriile de convergen poate adera la zona
Euro i nu exist o limit prestabilit n ceea ce privete numrul de ri care pot fi integrate n acest zon.
Criteriile de convergenta trebuie indeplinite pentru a putea adopta Euro. Acestea au fost stabilite prin
Tratatul de la Maastrich (1992; si din 1993 e in vigoare) si reprezinta testul economic de evaluare a statului,
de pregatire a unei economii pentru a participa la Uniunea Economica si Monetara (UEM) si se refera la
obiectivele care trebuie mentinute in domeniile inflatiei, finantelor publice, ratelor dobanzii si a cursurilor de
schimb.
I. Inflatia mentinerea stabilitatii preturilor
Rata medie a inflatiei din ultimele 12 luni trebuie sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5 procente rata
inflatiei din primele 3 state cu cele mai reduse rate ale inflatiei.
Rata inflatiei din tara candidata trebuie sa se dovedeasca a fi sustinuta.
II. Finantele publice
a.deficitul bugetar consolidat al statului respectiv < 3% din PIB.
b.datoria publica < 60% din PIB.
III. Rata dobanzii
Randamentul mediu al titlurilor de stat pe ultimele 12 luni nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 2
pct. procentuale randamentul aferent titlurilor de stat din primele 3 state cu cele mai reduse niveluri ale
inflatiei.
IV. Cursurile de schimb
Trebuie sa se mentina in anumite marje de fluctuatie (+ - 15%) convenite prin mecanismele ratelor de
schimb europene pt.cel putin 2 ani fara a se proceda din proprie initiativa la deprecierea monedei fata de
celelalte monede ale statelor membre Mecanismul ratei (cursului) de schimb (ERM exchange rate
mechanism).

Uniunea Economic i Monetar
moneda unic european - euro;
zona euro;
116
sistemul euro;
Sistemului Monetar European;
Banca Central European;
criteriile de convergen;
mecanismul ratei (cursului) de schimb.

1. Ce reprezint moneda unic european?
2. Exist vreo diferen ntre zona euro i euro unitate monetar?
3. Care sunt creiteriile de convergen?
4. care sunt atributiile fundamentale ale Sistemului euro?
5. Ce reprezint Uniunea Economic i Monetar?
1. Zona monetar care are o moned comun, o politic monetar unic i o politic unic n privina ratei de
schimb, iar vechile monede naionale sunt eliminate pentru totdeauna reprezint:
a) moneda unic euro;
b) zona euro;
c) sistemul euro;
d) Sistemul European al Bancilor Centrale.
2. Testulul economic de evaluare a statului, de pregtire a unei economii pentru a participa la Uniunea
Economica si Monetara care se refer la obiectivele care trebuie meninute n domeniile inflaiei, finanelor
publice, ratelor dobnzii i a cursurilor de schimb reprezint:
a) criteriile de convergen;
b) zona euro;
c) sistemul euro;
d) Sistemul European al Bancilor Centrale.
3. Cte state sunt membre ale zonei euro:
a) 11;
b) 27;
c) 17;
117
d) 15.
4. Care dintre urmtoarele nu reprezint criterii de convergen:
a) Rata medie a inflatiei din ultimele 12 luni trebuie sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5 procente rata
inflatiei din primele 5 state cu cele mai reduse rate ale inflatiei;
b) Rata medie a inflatiei din ultimele 12 luni trebuie sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5 procente rata
inflatiei din primele 3 state cu cele mai reduse rate ale inflatiei;
c) Randamentul mediu al titlurilor de stat pe ultimele 12 luni nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 2 pct.
procentuale randamentul aferent titlurilor de stat din primele 3 state cu cele mai reduse niveluri ale inflatiei;
d) Randamentul mediu al titlurilor de stat pe ultimele 12 luni nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 2 pct.
procentuale randamentul aferent titlurilor de stat din primele 5 state cu cele mai reduse niveluri ale inflatiei.
5. Ce state nu au fost de acord cu introducerea monedei euro:
a) Regatul Unit, Letonia, Suedia;
b) Regatul Unit, Estonia, Polonia;
c) Regatul Unit, Danemarca, Suedia;
d) Ungaria, Danemarca, Romnia,.
www. eur-lex.europa.eu
118
RSPUNSURI LA TESTELE DE EVALUARE/AUTOEVALUARE
Unitatea de nvare 1:
1) c; 2) b,c; 3) c; 4) a,d; 5) b.
1) c; 2) b,d; 3) d; 4)c; 5) a.
1) c,d; 2) b; 3) d; 4) a; 5) c.
1) c; 2) d; 3) b; 4) b,d; 5) b.
1) c; 2) a; 3) c; 4) a,c; 5) d.
1) b; 2) b; 3) b,c; 4) a,c; 5) b.
1) b; 2) a; 3) c; 4) a,d; 5) c.
119

D 2 Drept Financiar Zdanovschi Alice PDF

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

D 2 Drept Financiar Zdanovschi Alice PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

ALICE CRISTINA MARIA ZDANOVSCHI

ALICE CRISTINA MARIA ZDANOVSCHI

Copyright 2012, Editura Pro Universitaria

1.4. ndrumar pentru autoverificare............................................................................ 19

2.4. ndrumar pentru autoverificare............................................................................ 26

4.4. ndrumar pentru autoverificare............................................................................ 69

5.2. Obiectivele i competenele unitii de nvare .................................................................. 75

5.4. ndrumar pentru autoverificare............................................................................ 90

6.4. ndrumar pentru autoverificare.......................................................................... 104

Dreptul financiar noiuni introductive (2 ore)

Moneda unic european (2 ore)

Teme de control (TC)

Titular curs: lect.univ.dr. Alice Zdanovschi

Dreptul financiar noiuni introductive

1.2. Obiectivele i competenele unitii de

studenii vor putea s defineasc concepte i termeni

Timpul alocat unitii de nvare:

1.3. Coninutul unitii de nvare

Instrumentul specific de actiune este bugetul (principalul

egalitate juridic cu statul. Astfel, exist posibilitatea

1.3.2. Principiile i izvoarele dreptului fiscal

se aprob n anul anterior anului financiar n legtur cu

autoritile centrale + prefect, pdap; etc.

stabilete regulile privitoare la circulaia efectiv, prin conturi de

1.3.3. Normele dreptului financiar

1.3.4. Raporturile juridice financiare

Raporturile juridice financiare sunt formate din relaiile

circulaie monetar etc.

1.4. ndrumar pentru autoverificare

Ce ramur de drept este dreptul financiar i ce implicaii are acest aspect?

Dan Drosu aguna, Drept fnanciar, Editura CH Beck, Bucureti 2011

2.2. Obiectivele i competenele unitii de

studenii vor putea s defineasc concepte i termeni

neintervenionist, funcia de repartiie, funcia de control;

Timpul alocat unitii de nvare:

2.3. Coninutul unitii de nvare

minimale in ramurile speciale privind bancile, bursele de valori,

2.3.1.3. Trsturile i structura finanelor publice

bugetele instituiilor publice autonome;

inoportune sau ineficiente.

2.4. ndrumar pentru autoverificare

Concepte i termeni de reinut

b) Relatiile financiare sunt relaii care presupun o contraprestaie direct;

3.2. Obiectivele i competenele unitii de

Competenele unitii de nvare:

Timpul alocat unitii de nvare:

3.3. Coninutul unitii de nvare

tezaurizare. Ea reprezinta un instrument etalon legal de plata

animale; pete uscat; sare; ceai; tutun; cereale; cafea; ciocolat;

unui stoc de aur sau argint care s reprezinte un procent din

3.3.2. Instrumentele monetare

i sunt mult mai sigure mpotriva falsificatorilor n raport cu

3.3.3. Funciile monedei i ipotezele apariiei

din metal pretios (amulete) care ar fi fost oferite zeilor. In timp, si

3.3.4. Crearea sistemului bnesc al leului - n

Koson = anagrama numelui preotului Comosicus, urmaul

sec. XIV momentul banariilor statelor feudale

pentru a asigura o stabilitate social i politic.

leone). Denumirea de lei - leones apare i ntr-o scrisoare a

emisiunii de sume bneti excedentare i eliminarea surplusului de

bani din circulaie. n timp de denominarea este o simpl

operaiune aritmetic, stabilizarea este o msur cu efecte mai

profunde, nsoit de obicei de interdicia de a schimba sume de

exclusiv al Bncii Naionale a Romniei de a stabili valoarea