Legendele Olimpului

Legendele Olimpului este o lucrare in doua parti (intitulate reprezentativ "Zeii" si

"Eroii") apartinand lui Alexandru Mitru, in care sunt narate faptele legendare ale unor
personaje mitologice din vechea Grecie. Va prezentam un rezumat, volumul I trateaza
geneza si evolutia zeilor, pe cand volumul II se ocupa de eroi.

Volumul I - Zeii
Mitologia si legendele ne povestesc ca, lumea noastra cea de astazi, pamantul plin de flori si
fructe, cu rauri limpezi si izvoare, soarele, luna, ziua, noaptea si vanturile, nu au fost
intotdeauna astfel. Lumea intreaga era in haos, haos invartejit si negru, fara hotare, fara forma.
Insa, precum cantau poetii, din haos s-a desprins pamantul. Pamantul nostru larg si darnic. Iar
pamantul rupt din haos era insasi zeita Gheea.
Dragostea este cea care i-a unit pe zeita Gheea cu zeul Uranus, care era cerul, inalt si plin de
stele. Din dragoste lor s-au nascut titanii, ciclopii cu un singur ochi, apoi hecatonhirii sau
cetimanii ce aveau o suta de brate lungi si monstruoase dar si alti prunci hidosi si necrutatori.
Uranus avea darul de a vedea viitorul, astfel ca acesta afla ca unul dintre copiii sai il va
rasturna si va prelua conducerea. Astfel, Uranus decide sa ii arunce in temnita pe toti copiii
sai. Ajutati de mama lor, Gheea, acestia scapa iar Uranus este invins de Cronos.
Cronos este blestemat de Uranus sa aiba aceiasi soarta, si sa fie si el invins de unul dintre fiii
sai. Pentru a nu ajunge in aceasta situatie Cronos a nascocit atunci un plan groaznic. Sa ii
inghita cu totul pe nou-nascutii sai, caci nu avea incredere in nici o temnita in care ar fi putut
sa ii inchida. Cronos a avut impreuna cu Reea doi baieti: Hades (Pluton) si Poseidon
(Neptun), si trei fete: Hestia, Demetra si Hera. In momentul nasterii fiecare dintre acestia a
fost inghitit de catre Cronos.
Reea urma sa nasca acum cel de-al al saselea copil si isi dorea ca macar pe acesta sa il
salveze. Astfel, acesta i-a cerut sfatul mamei sale, Gheea, iar aceasta a ascuns-o intr-o pestera
intunecoasa din insula Creta. Aici s-a nascut Zeus.
Reea s-a dus iute la Cronos si i-a dat o piatra infasurata in scutece moi, spunand ca e
copilasul. Grabit, si cum nu vedea prea bine, Cronos a insfacat pietroiul si l-a inghitit pe loc,
multumit ca a indepartat primejdia.
Zeus a ramas in grija unor semizei, nascuti de bunica lui, Geea. Acestia au primit porunca sa
faca zgomot mare, sa cante si sa dantuiasca, lovindu-si scuturile cu armele, ca sa nu se auda
cumva plansetul copilului in cer, la tatal sau. El a fost ingrijit de nimfele Ida si Adrasteea.
Doica i-a fost capra Amalteea, adusa de nimfe pentru a hrani copilul cu laptele ei. Capra
avea grai omenesc si se juca cu Zeus cum se joaca mamele cu copiii lor. Zeus crestea vazand
cu ochii si era foarte puternic inca de mititel. Se poveste ca, jucandu-se la un moment dat cu
Amalteea, a apucat-o de un corn atat de tare, ca a ramas cu el in mana. Lui Zeus i-a parut rau
ca i-a rupt cornul Amalteeei, fiindca tinea foarte mult la ea. De aceea, a hotarat ca acest corn
sa fie mereu plin cu fructe: mere, pere, struguri, smochine si altele, astfel incat capra sa aibe
mereu hrana din belsug. Mai tarziu, cornul avea sa primeasca denumirea de cornul
abundentei, iar semnul sau pictat pe locuinte avea sa fie socotit aducator de noroc. In
momentul mortii Amalteeei, Zeus a pus-o pe bolta cereasca, sub forma constelatiei Caprei,
iar cu pielea ei fermecata se spune ca ar fi fost acoperita pavaza sau egida zeitei Atena.
1

Cu lapte de capra si miere de albine, cu nectar si cu ambrozie, Zeus a crescut intr-un an cat
altii in douazeci si cinci, asa ca dupa un an era gata sa il rastoarne pe Cronos, tatal sau, si sa
preia puterea. Era ferm hotarat sa isi elibereze fratii, despre care ii povestisera mama si
bunica. Zeus a turnat o licoare fermecata in bautura tatalui sau, Cronos, iar Reea i-a dat-o lui
Cronos sa o bea cand acesta s-a intors acasa. Dar imediat dupa aceasta, Cronos a inceput sa
verse si i-a dat afara pe toti copiii inghititi, care crescusera in pantecele lui.
Tinerii zei (Zeus, Hades, Poseidon, Hestia, Demetra, Hera) si-au facut tabara pe muntele
Olimp. Zeus a fost ales lider si au inceput pregatirile de lupta cu zeii cei batrani. Ei i-au
eliberat pe ciclopi si hecatonhiri din temnitele in care ii tinuse Cronos. Multumiti, ciclopii au
faurit fulgerele, tunetele si trasnetele, pe care i le-au oferit lui Zeus, apoi o furca mare cu trei
dinti, tridentul, pentru Poseidon si o casca fermecata, ce il facea nevazut cand o punea pe cap,
lui Hades.
Lupta dintre zeii tineri si zeii cei batrani (ajutati de titani si uriasi) a durat 10 ani. In final, zeii
condusi de Zeus, au invins si preluat puterea.
Zeus a fost intronat conducator, in palatul de pe muntele Olimp. La picioarele sale era vulturul
care ii adusese pe cand era copil, zi de zi, nectarul, bautura zeilor nemuritori. Zeus era
stapanul intregului Olimp si al pamantului, fiind necrutator de exemplu cu Prometeu care
aduce focul pe pamant oferind caldura si o noua viata, cu pamantenii carora le trimite bolile,
nenorocirile si toate relele in Cutia Pandorei, dar si cu alti zei care nu se supuneau orbeste
lui. Tot Zeus pacaleste mai multe pamantence, avand cu ele nenumarati copii, desi era
casatorit cu Hera.
Zeus a hotarat sa imparta lumea. A oprit pentru sine in chip deosebit, cerul. Poseidon a primit
apele din mari, fluviile si izvoarele, iar Hades a devenit stapanul tinuturilor de sub pamant.
Zeus le-a chemat apoi pe surorile sale: Hestia, Demetra si Hera. Hestia (Vesta) a devenit zeita
caminului familial si a focului din vatra casei. Demetra (Ceres) a devenit zeita holdelor
bogate si livezilor roditoare. Pe Hera (Junona), Zeus a hotarat sa o ia de sotie.
Dupa ce a hotarat ce vor stapanii zeii cei mari, si pentru ca mai avea stapaniri de oferit, Zeus
si-a chemat copiii. Palas - Atena (Minerva), nascuta din capul lui Zeus, a devenit zeita
intelepciunii, a cugetarilor adanci, a maiestriei in munca sau in razboaie. Hefaistos (Vulcan),
cel urat si greoi, dar puternic si priceput, a fost numit zeu peste mestesuguri. Zeul razboaielor
a devenit certaretul Ares (Marte). Zeu al negotului, al hotiei, al calatoriilor pe mare si pe
uscat, a fost numit Hermes (Mercur) - fiul lui Zeus si al Maiei. El avea sa fie si curierul
zeilor, caci era tare iute de picior.
Zeus i-a chemat apoi pe cei doi copii pe care i-a avut cu zeita Leto, Apollo si Artemis. Pe
Apollo l-a numit zeu al zilei, al luminii si al artelor, protector al poeziei si al muzicii,
conducatorul corului muzelor, personificare a Soarelui. Artemis a devenit zeita vanatorii si a
luminii lunii.
Ultima dintre cei doisprezece zei mari ai Olimpului a fost Afrodita (Venus), nascuta din
spuma marii. Ea a devenit zeita dragostei si a frumusetii si avea sa fie insotita mereu de
porumbitele care ii adusesera ambrozie lui Zeus cand era mic. Porumbitele aveau sa ramana
pe vecie simbolul blandetii si iubirii.

Volumul II - Eroii

Cartea ne povesteste istoria eroilor din trecutul indepartat, despre primii

eroi care au salvat oamenii, creati, ni se spune, de Prometeu. In acest
volum se pot gasi eroii: Perseu, Heracle, Tezeu, Dedal si Icar, Castor si
Polux, Belerofon, Asclepio, Meleagru, Orfeu si Euridice, Intemeierea Tebei,
Expeditia argonautilor, Razboiul troian, Intoarcerea aheilor in Elada,
Pataniile lui Ulise si Aventuroasa calatorie a lui Enea.
Perseu, erou de origine argiana dar cinstit in toata Elada, personaj
legendar, era fiul lui Zeus si al lui Danae, fiica regelui Acrisios al Argosului.
Printre ispravile sale se numara rapunerea Meduzei, infrangerea marelui
Atlas (ramas impietrit pentru vecie tinand pe umeri bolta cereasca),
omorarea monstrului lui Poseidon, invingerea lui Fineu si multe altele.
Pentru uciderea Meduzei, Perseu a fost ajutat de zeii din Olimp, mai cu
seama de Hermes, care i-a daruit spada sa ascutita (singura care o putea
strapunge pe Medusa) si de Atena, care i-a dat un scut de bronz in care
vedeai ca intr-o oglinda. Perseu a mai primit coiful lui Hades - care il facea
invizibil pe cel care-l purta, niste sandale inaripate si o traista care se
marea sau se micsora pe masura ce puneai in ea de la nimfe. Perseu cu
Andromeda (fiica regelui Kefeus, din Etiopia) au avut sapte fii: Perses,
Alcaeus, Heleus, Mestor, Sthenelus, Electryon si Cynurus si doua fiice:
Gorgophone (ucigasa de gorgone) si Autochtoe.
Heracle (Hercule) este cel mai cunoscut erou din mitologia greaca,
neintrecut in forta si vitejie si care, dupa moarte, a fost primit in randul
zeilor devenind astfel nemuritor. A fost fiul lui Zeus si al Acmenei. Datorita
geloziei sotiei lui Zeus, Hera, acesta a fost blestemat, si intr-un exces de
nervozitate si-a ucis sotia si copii. In urma savarsirii acestei crime, eroul
consulta oracolul din Delphi. Pentru ispasire, Apollo ii porunceste sa-i
slujeasca timp de doisprezece ani lui Eurystheus. In slujba acestuia,
Heracle savarseste cele douasprezece mari fapte de vitejie cunoscute sub
numele de muncile (ispravile) lui Heracles. Printre faptele sale eroice se
numara rapunerea leului din Nemeea, lupta cu Hidra, prinderea mistretului
de pe muntele Erymanthus, infrangerea pasarilor stimfaliene, vanarea
caprioarei zeitei Artemis, uciderea mistretului din Erimant, curatarea
gunoiului din grajdurile lui Augias, prinderea taurului lui Poseidon,
aducerea cailor lui Diomede, lupta cu amazoanele pentru cingatoarea
Hipolitei, adunarea vacilor lui Gerione, rapirea cainelui Cerber, infrangerea
lui Nereu, eliberarea lui Prometeu, aducerea merelor de aur, etc.
Tezeu, celebrul razboinic si erou atenian, este cel mai bine cunoscut
pentru ca l-a ucis pe Minotaur, o bestie feroce pe jumatate om si pe
jumatate taur, care traia sub palatul regelui Minos din Cnossos. Tezeu era
3

fiul lui Poseidon si al Etrei. De tanar dobandeste sabia si sandalele lui

Egeu. El este cel ce ii invinge pe Sciron si Procust, ajungand regele Atenei.
Dedal a fost un arhitect si sculptor faimos din mitologia greaca. Este
cunoscut mai ales pentru crearea celebrului Labirint din Creta, la cererea
regelui Minos, pentru inchiderea Minotaurului. Drept razbunare si pentru
ca a fost complicele reginei Pasiphae, Minos l-a inchis pe arhitect si pe fiul
acestuia, Icar, in acel edificiu, a carui iesire a fost zidita. Pentru a se salva,
Dedal, cu multa ingeniozitate, confectioneaza doua perechi de aripi
artificiale, pentru el si fiul sau. Reuseste sa se salveze, insa Icar, avid de
inaltimi si manat de ambitia nebuneasca de a atinge soarele, se
prabuseste si moare.
Belerofon a fost fiul lui Glaucos, regele Corintului si l-a avut ca bunic pe
Sisif, cel care a fost trimis in Tartarusca pedeapsa pentru multiplele sale
pacate. Cea mai mare isprava a lui Belerofon a fost omorarea Himerei, un
monstru care, conform afirmatiilor lui Homer, avea cap de leu, trup de
capra, coada de sarpe si rasuflare de foc. Stiind ca nu poate birui Himera
decat acela care stapaneste calul inaripat Pegas iesit din trupul Meduzei,
Belerofon ajutat de zeita Palas - Atena (zeita i se arata in somn, ii ofera
niste fraie de aur si il invata cum sa prinda calul), reuseste sa il captureze
pe Pegas, il imblanzeste, apoi ucide Himera. Mai tarziu, Belerofon
simtindu-se plin de orgoliu a vrut sa urce cu calul sau Pegas pana in Olimp
pentru a fi egal cu zeii, insa Zeus s-a infuriat vazand aceasta indrazneala.
Zeus ordona vulturului sau sa il muste pe Pegas. Calul se scutura de
durere, iar Belerofon cade din sa si moare in Corint unde i se ridica un
monument de piatra.
Asclepio era fiul lui Apollo si al Coroniei. Era inzestrat cu puteri
supranaturale, de a vindeca bolnavi si de a invia morti. Hades, zeul
intunericului, ii cere lui Zeus sa-l loveasca cu focul ceresc. Asclepio moare
si ajunge pe bolta cereasca sub forma unei constelatii.
Ulise sau Odiseu, personaj mitologic, a fost celebrul erou grec (cunoscut
din Iliada, dar mai ales din Odiseea) care a participat la razboiul troian.
Odiseu era regele Ithacai si fiul lui Laertes (dupa o versiune, dupa o alta, al
lui Sisif) si al Anticleei. S-a casatorit cu Penelopa, fiica lui Icar, cu care a
avut un fiu, pe nume Telemah. In razboiul troian, Odiseu are un rol
important. A fost obligat de soarta sa poarte razboaie lungi, sa-si
demonstreze vitejia prin invingerea Ciclopului Polifen si multe altele. Una
din cele mai cunoscute legende despre el se refera la arderea Troiei pana
la temelii, folosind siretlicul calului de lemn, binecunoscutul cal troian.

Ahile, fiul zeitei Tetis (zeita curcubeului) si al unui pamantean, Anchise, se

remarca prin batalia dusa cu amazoanele, prin puterile de semizeu,
datorita spalarii sale in raul Stix, raul care despartea Infernul de Pamant,
de catre mama sa la nastere. A participat la razboiul troian de partea
grecilor. Era de neinfrant, doar Apollo cunoastea secretul sau, si anume
faptul ca nu putea fi ranit cu arma decat in calcai, deoarece cand a fost
scaldat, a fost tinut de calcai. Mai mult decat atat, nu putea pieri de arma
vreunui muritor, chiar daca il nimerea in calcai, decat ajutat de un zeu.
Astfel, sageata din arcul lui Paris, calauzita de Apollo, il va invinge pe
marele Ahile.