MEMORIILE LUI LI REGELE ROMANIEI DE UN MARTOR OCULAR Vol. 1 EDITURA CERMADIN VIATA REGELUI CAROL I (DE UN MARTOR OCULAR) AMA SRP 2 | = x Editura “CERMA" - Su. Saniutei 13, BucurestiLucrarea reproduce editia princeps, tiparitaé de Editura ziarului “Universul” din Bucuresti, intra anii 1900-1912.Aedactia 4 respectat intocmai textul original, rezumindu-se la actualizarea ortografiei. Prima editie a fost publicata in 17 volume. Reeditarea de fafa va reuni textuf integral, fara nici o prescurtare, Intr-un numéar mai mic de volume, pentru a reduce cit mai mult posibil timpul necesar aparifiei intregii luerari: Editura CERMA © Toate drepturile asupra acestei editii sint rezervate Editurii “CERMA” IN LOC DE PREFATA Generafiile din RemAnia ale ultimitor 45 de ani nu au avut posibilitatea cunoasterii istoriei nafionale, ci a une istorii tranchiate si trucate. Prezenta reeditare, in aceste momente de grea cumpdndi pentru tofi romanii, este cu afit mai bine venitd, cu cit are caracterul unui simbol, acela al “reintregirii” istoriei neamului. Lucrarea se adreseazd si fratilor nostri din teritoriile in prezent ocupate, dar si romédnilor care, datoritd vicisttudinilor sistemelor politice contemporane s-au ndscut fn afara grantjelor patriei sau chiar fn alte continente, tnsd lMicrimeazd ia auzul numelui patriei straimosilor “Romania”. Editorul si inireaga echipd care au luat hotdrirea de a retipdri lucrarea de fajd o fac fiind animafi de o netérmuritd dragoste fafa de trecurul glorios al Roméniei, faja de unul dintre cei mai importanfi con- ducdtori ai romanitlor. Regele CAROL I este un REGE SIMBOL. SIGMARINGEN, locul de nastere al Regelui Carol J al Romaniei, era capitala vechiului principat HOHENZOLLERN-SIGMARINGEN, Principat al Germaniei, situat intre Wurtenberg si Baden, facind parte din Prusia. Rddacinile familiei Hohenzollern se pierd in negura vremurilor Ezvoarele istorice amintesc de un strabun, Conte Tassiton, mort pela anul 800. fn secolul al XU-lea, famitia se desparte in doud ramuri, de Suabia si de Franconia. Ramura de Suabia este cea care dormneste in Prusia. in anul 1 576, ramura de Suabia se imparte la rindul ei in atte doud ramuri, prima HOHENZOLLERN-HECHINGEN,. care pe linie bdrbdteasca s-a stins in anul 1869 si cea de-a doua ramurd, HOHENZOL- LERN-SIGMARINGEN. Regele CAROL I al ROMANIE! s-a ndscut Iq BAPRILIE 1839, Pdringii sdi fiind: Principele Carol-Anton de HOHENZOLLERN (+1885) si Josefina - Principesd de Baden ( +1854). Exact in ziua in care tmplinea 27 de ani, prin plebiscit, a fost ales DOMN ereditar al Principatelor Roméne, La 10 MAI 1866 intra tn Bucuresti, depunind in fata ADUNARIT urmdtorul jurdimine: “Punind piciorul pe acest pamint sacru, am si devenit Roman... Euvd aduc o inimd leald, cugetédri drepte, o voingd tare de a face bine, w: devotament fdrd margini cdtre noua mea patrie si acel neinvins respec. cdtre lege, pe care i-amn cules din exempiul alor mei. Cetdtean astdzi, miin de va fi nevoie, soldat, eu voi imparti cu voi soarta cea bund, ca gi pe cex rea... Credeji in mine, precum st eu cred in voi.” _ La 10MAI 188] a fost proclamat REGE al ROMANIEL, punindu-s pe cap coreana de rége, faurité din otelul unui tun cucerit la PLEVNA. DIN VIATA REGELUI CAROL I La 15 noiembrie 1869 s-a cdsdtorit cu Principesa ELISABETA a, Wied. Regina ELISABETA (Paulina Ottilia Luiza) era ndscutd la I, (DE UN MARTOR OCULAR) decembrie 1843, flied a Principelui HERMAN de WIED. Regina ELISABETA, sub pseudonimul CARMEN SYLVA « tnbogdrit eee Hiterar artistic cu remarcabile poezii si proze, ia. fucrarea CUGETARILE UNEI REGINE a fost premiatd de cde ACADEMIA FRANCEZA. INTRODUCERE CAROL J isi dd sfirsitul la 27 Septembrie 1914 in Castetul Peles fiind inmormintat la Mtndstirea Curtea de Arges, unde ti urmeazd Regin: ELISABETA la 17 Februarie 1916. Sintem obligagi sd amintim cé la 1866, in luna aprilie, la plebiscits § —_—_Se citeaz& mult o vorba a contelui Caprivi, c4 scena istoriei s-a oe lvoe a entru GleRered Cs oie. dar tot aga de bine $-ar putea zice cd s-a strimtat, - cAci chiar i Tot in 1866 se adopté CONSTITUTIA, una dintre cele m apetele cele mai extreme ale Europei s-au apropiat asa de mult prin democrate din lumea civilizatd. nijloacele moderne de comunicatie, fncit raporturile lor reciproce sunt Domnia Regelui CAROL I, timp de 48 de ani (1866-1914), a fosCum mai multiple gi mai intime de cit odinioara cele dintre provinciile un factor de stabilitate si un simbol al ROMANIEL eleiagi (ri. Un curent de apropiere trece prin intreaga Europa: tratate Jn timpul domniei dcestui suveran $-au creat institugiile financiarsolitice si de comert contribuesc la invingerea vechilor antipatii, la one a Silas 6 wun CASA a propierea popoarelor, chiar gia celor de origin& diferit4; si silinta unor ACADEMIA ROMANA a fost inftingata in timpul domniei sale; i)_4. © Seat tot mai mult economiceste se va sfirima foarte aceastd perioadd se alcdtuieste DICTIONARUL LIMBI ROMANE, “04 de o imposibilitate intern’, deoarece merge tmpotriva acestui Este. de asemenea ctitorul FUNDATIEI UNIVERSITARE, care /**©0t general. poartd numele, S-ar pirea ci era afirmirii exagerate a principiului nationa- Avem convingerea ca rindurile de fajd, ce se adreseazd cu precdderitatilor s-ar apropia de sfirgitul ei $i ar rasdri o eri now4, acea a unithtii tinerei generatii - generatie care a deschis tn Decembrie 1989 posibilitate:i contopirii tuturor formelor culturale europene. caun asemenea yolum sd vadd lumina tiparului - vor fi bine primite, aldrut fn yey * Ps . ‘ . de fntreaga lucrare urma fnrfuririi principiului de nationalitate, harta Buropei a J. FRIEDMANN-NICOLES ct alta tnfitisare ta rastimpul celor din urma 50 de ani; multe trisdturl DECEMBRIE 1991 Bucunestt® acestei Infitisiri apar azi cu mult mai marcante, chiar si acolo unde ‘0 putin timp tnainte erau fncd cu totul gterse gi fird viata individuala.4s ~2. fn tntunerecul nepdtruns al n&zuinjelor slavilor de la rasHrit gi de la tn numele unor puncte de vedere cari au cit se poate de putin miazizi. comun cu dreptul de stat traditional, s-au desfiin{at organizatii vechi de A trecut vremea cind Bismark putea sd scrie cd: "Gurile Dundrii Stat, s-au creiat altele noi si anume: unele pe baze mai largi, altele pe ay prea putin interes pentru Germania! de 10.000 de ori mai mult marea baze mai strimte; puterea acelui principiu ce a pus lumea in miscare a Adriatica si stapinirea englezd asupra insulelor [onice si Moreei’. contopil pe deoparte elementele eterogene intr-un intreg mai mare, iat Dac Germania, cit® vreme nu sfirsise inci acasd la dinsa, se sfia pe de alta a cdutat sd sfarime fn bucati mici i din ce in ce mai micivechi ca s¥ pund oasele grenadirilor ei pentru niste indriizneli exterioare, configurafii de State, la parere solide, dar a caror nevoe escentricd de geumn nu mai e absolut nimic grozav ca odinioard in ideea cd poate fi individualizare nationald trebue s4 ducd in cele din urma la sinucidere trebuingd a se apSra granita Rinolui in Dunarea de jos; Romania a ajuns nationala gi culturali. Silnicia unor fapte istorice $i geografice neschimbate va nimici totdeauna astfel de ndzuinte separatiste convulsive gi telul lor, alcdtuirea unor forme culturale najionale proprii, nu poate fi ajuns cu siguran{a decit acolo unde milioanele de oameni, cu 0 tensiune neinvins4, sunt In stare 84 inldture orice pedici, astfel incii, in cele din urma, poate sa fie o chestiune de numdr al unui popor, daca nazuintele lui pot fi sau nu indreptatite. Daca se admite acest principiu, atunci, dintre toate popoarele gi : . i : 4 , aventuri. poporasele cari au fnceput si se miste in Orientul Europei, unuia mai Niiinad ante : : Av 5 umai faptul c4 cea mai mar: iei ales i s-ar putea prooroci un viitor mai insemnat: celui romanese. P & paris. Raminiel nue altveva.t El este cel mai numeros din toate cite locuesc in tinuturile de 1a Cit aluviunea flaviului celui mai important din Europa centrala, este de rasdritul marii Adriatice, de la capatul Alpilor si Sudetilor pina la Marea ajuns ca sd-arate Incotro are sd-si intoarcd fata, unde are si caute un Neagra gi pind la stepele Rusiei de miaza zi; teritoriul hui ctnic este mai refugiu in caz de nevoe si de primejdie: -si ori-cine mai voeste s4 compact de cit al oricdrui alt vecin al lui; dela Tisa pind la tarmul marei, "C4DOasca fn istorie inriurirea unei puteri superioare, va trebui si de la varfurile Carpatilor galitieni, pind la Dunire, n-are nici un rival @dmita cd este ca gi o dispozitie a Providentei cl tocmai pe acest fluviu care s4 se poaté masura cu el $i este o necesitate fireascd ca aceastd iN jos a venit Roméniei dinastia pe care o are. mass de 10 milioane de oameni si ajunga la OQ UNITATE POLITICA Hohenzollernji s-au incumetat a doua oard sd faca saleul dela stincd tntocmai dup cum {gi are unitatea limbei si a religiunei. 1a mare $i cine ar putea sat sperel - si de astd data la o ras care n-a avut Ceva mai bine de jumatatea tuturor rom4nilor s-a intrunit tr 9€voe de cit de o mind puternicd ca sd-i seringd fortele intr-un manunchi gi tindrul regat al Roménici, care sub domnia fericité si lungd a regelu' 54 le dirijeze, liberindu-le din bezna neputinjei nationale si din sfigiere tn Carol I, a luat o desvoltare materiala gi intclectuald atit de neasteptatd Care se affau. inett azi apare ca un punct solid in haosul arz4tor, ca o razA de lumin} un membru, sinu cel mai fnsemnat, in lanpul prin care se opresc turburdtorii pdeii de la rasdrit si apus de a-si reatiza relele lor intengii; nu poate incipea fndolali ci Germania, tntocmai ca gi Austro-Ungaria, gi-ar tila din carnea el, {ndaté ce se ingddui sf se violenteze fara ce std de-acurme- gal gurilor Dunéirei cari sunt marele nod europen al tuturor cAilor Rosiel spre peninsula Balcanica 51 de alta parte spre apus pind fn Inima Germaniel; aceastd violentare nu poate fi permisd vind ea din parte Rusiei, vind din parte unei alte puteri doritoare de gilceava sau dewis Printul Carol a fost tindrul Hohenzollern cdruia i-a cAzut aceast: sarcind; el a intreprins a-si pune pe cap, in vremuri grele, o coroand can de vremuri devenise de atitea ori o cununa de spini pentru cei cari + purtaserd si a realizat ceea-ce poate nici el nu sperase vreadatd: dow principate semibarbare, sdrace, istovite si maltratate, au ajuns printr insul, o singurd tard, infloritoare si care isi desvoltd necontenit isvoarel: bogafiei sale liberaté de umilitoarele lanjuri ale suzeranutdjei turcesti mindrd de puterea si armata ei mereu crescinde, totdeauna gata a-si afirms gi mat mult al.pirea ei de cultura apuseand. Astfel e regatul lui Carol I, 5 Europa are sd tind seama, politiceste si economiceste, de un factor, acok unde pind acum nu era nimic, nimic altceva de cit curatul Nimic! Acest merit de a ft adiogat un nou membru familie’ popoarelo, europene se cuvine a se atribui mai ales primului rege al Romantei; veacu nosiru hu cunoaste printre printii s4i o figura mai simpaticd de cft aces: birbat serios, tacut, congtient de datoria lui, cdruia toatd puterea de : lupta Impotriva norilor ce se gramadeau tot mai greu in jurul lui j-a dat=« numai credinja neclintita in puterea biruitoare a binelui in lume 5 omenire; -pind cind valul s-a sfigiat, inttia oard din acele nenorocite zilt in care turcii napddeau cu oardele lor, nenorocita tara, risiti o razd di soare asupra acestui copil vitreg al politicei europene. Ori cum ar fi d acum fncolo soarta Rom4niei, -nici odata nu va dispadrea din amintire: poporului chipul regelui Carol, n-are nevoe destatui si tablouri care sa- pastreze amintirea: mindria si justificarea ti sunt faptele si, in distinctit gi nobila-i modestie a dispretuit totdeauna a ajunge in ochii si urechili multimei. De ta Sigmaringen pind la Bucuresti si Constanta; de la Duppe pina la Plevna si Smirdan, -ce cariera petrecutd de acest barbat abia di cincizeci de ani! Ce multime de cutezari romantice side lupte! In adevar nici unul din Domnitorii cari traesc acum nu s-ar putea masura cu regeli Carol, prin cfte a trecut si de cite a ajuns! Cu atit mai injelept e desigu faptul de a publica in sfirgit notele unui barbat care a urmirit, ca ut observator tdcut toate fazele acestei vieti princiare; istoria va g&si ac 5. multe date pe care le-ar cAuta in zadar in alta parte, si cititorul profan din clasa culté se va bucura aflind de aceasta simpla expunere In ce chip un print german care s-a tnstrdinat, chemat de un popor intreg, si-a inteles gi a §tiut sd-si implineascd misiunea,PRIVIRE ASUPRA EPOCELOR ANTERIOARE Numai acela care cunoaste istoria tarilor cari au stat odinioara sub stapinirea tmparatilor Romei de la rasarit, -numai acela care gtie cit au avut si sufere ele sub stapinirea brutalilor Osmani, ce grozav s-a apisat nivelul material si moral al locuitorilor lor, numai acela ar putea si injeleagd ce-i In sufletul unui print cdruia i se pune, fara veste, problema de a guverna una din aceste {ari, gi dea vindeca rinile deschise pe cari i le pricinuiserd cruzimea unei soarte crude. SA ardtdm in clteva cuvinte suferintele poporului roman de la sfirgitul virstei de mijloc fncoace. Cind turcii au supus stapinirei lor peninsula Balcanict si au inaintat pind la \Armul de miazd noapte al Dundrei, principatele romAme, parasite de vecinii lor cregtini, n-avurd fncotro gi trebuird sd fac’ pace cu n&valitorii mahomedani; Valachia si Moldova incheiar’, fiecare pentru dinsa, o capitulatiune cu sultanul turcilor. Aceast4 capitulatiune le asigura neatirnarea gi libertatea fn afa- cerile interioare in schimbul unui tribut in bani si ostagi la razboi. Dar mai tirziu turcilor nu le mai pasa mult de capitulatiuni; Incepurd si numeascd dupi placul lor principi la Bucuresti gi la Iasi gi in cele din urmd ajunsera sd nu mai incredinteze demnitatea de hospodari de cit unor membri ai citorva mari familii fanariote; fara era chinuitd si zbu- ciumatd intr-un chip nespus; aristocratia greco-fanariotd care venea ca 0 suitd a hespodarilor, nu numai cd zmulgea pentru dinsa toate funcyiunile gidemnitdjile, ci otrdvea $i spiritul poporului prin cel mai nerusinat desfriu fi chiaar pind in ziua de azi, Romania e bolnavd incd de urmdrile acestei afk. mizerabile gospoddari levantino-orientale, care a umpit constiinta politic sia zdpacit ori-ce nofiuni morale. De la sfirgitul veacului al 18-lea Rusia incepu s&-si fntinda ghia- rele spre principatele dundrene prin cari ti trece drumul spre Constan- tinopol; de la 1768 si pind la 1854 nenorocitele tari de la Dundrea-de-jos trebuird sd sufere sease ocupatiuni Tusesti si tot atdtea recuceriri turcesti; buna stare a poporului scdzuse intr-un chip fngrozitor si e aproape o minune ci Rom4nii au putut si tndure mizeria nesfirgita a rizboaclor, ~purtate din amindoud partile cu cruzime ncomeneasc4 -fard ca si cazd in nepiisare dobitoceasca si in timpenie. “ Dar in sufletul lor reinvia mereu amintirea zilelor de mull trecute de neatirnare nationala, tot mai puternicd ajungea dorinta de a scutura jugul strdinului, fie a] Turcilor fie al Rugilor, Hospodarii, pugi de acestia dis Brae, nu se purtara deloc altfel decit cei mai rai printi fanarioti trimisi din Constantinopol; ei urmareau cu aceiasi urd ca si ceilalti desteptarea spiritului national roman, Puneau capat cu puterea brutala oricdrei incercdri de a pune la cale dinduntrul rei renasterea poporului zdrobit, inchideau scoalele romAnesti gi alungau pe invatdtori ca si pe oricine cAdea in disgratia puternicilor dela Bucuresti si tag cari nu erau de cit nigte guvernatori rusesti. = Team Atunci se ficu revolutia din Februarie 1848 la Paris; valurile acestui eveniment se intinseraA pind in Romania; Moldova se revolta; hospodarul Valahiei, Bibescu, fu rasturnat; un guvern provizoriu de- Creta In Bucuresti, o constitutie, libertatea presei, desfiintarea clacii si a Privilegiilor de clasa; dar Ja 25 Septembrie 1848 Rusii i Turcii te bilird starea de mai nainte in ptincipatele dunirene; atunci ele isi Perdura si ultima umbra de independenta; prin hotartrile tratatului de e Balta-Liman a ma 1849) hospodarii fura degradati la rangul de impli functionari, cari nu puteau si facd nimic fara aprobarea comisa- tilor rus gi turc, sub controlul cairora stiteau.-8- Razboiul Crimeei aduse in sfirgit mintuirea de sub protectoratul rusesc, fn anul 1857 se intruni in Bucuresti o comisiune internationala gi divanurile convocate prin firman imparatesc fn Valahia si Moldova aveau s4 chibzuiascd in ce chip trebuia s4 pue la cale viitoarea situatie a principatelor dundrene. Discutiile n-avurd nici un rezultat, de oare-ce nici inalta Poartd nici marile puteri nu voiau s-aprobe programul asupra cdruia se invoiserd ambele divanuri: unirea principatelor fntr-un stat autohton, neutru, sub domnia ereditara a unui print dintr-o familie domnitoare eustopeand gi introducerea sistemului constitutional. Confe- rinta din Paris hotari, ca fiecaré din cele doua principate s4-gi aleagd un hospodar indigen, care trebuia sd fic intarit In postul sau de catre Sultan. Ideea unitdpei nationale devenise atft de puternicd tncit to amfindoud t4rile Corpurile legiuitoare din nou alese se rasvratird fmpo- triva hotirfrilor marilor Puteri gi in 1859 aleserd domn pe colonelul Alexandru Cuza. Pentru ca s4 ajunga cel putin la unirea personald, se trecu deocamdatd peste unul din punctele programului care cerea ale- gerea unui domn strain; tns4 prinjul Cuza trebuia sd se angajeze ca va abdica in caz cind in viitor va ajunge posibild gi unirea real4 a principa- telor gi s-ar gsi un candidat strain potrivit pentru Tron. Dupa sfatul marilor Puteri, Sultanul intiri in scaun pe principe, dar cu doud firmane, -un act prin care se impica cu faptul implinit al unirei sAvirsite din putere proprie, dar fara a o recunoaste. Abia In anul 1961 printul Cuza dobindi din partea fnaltei Porti aprobarea ulterioara a unirei; in general vorbind, acest principe, a cdrui viata particulard n-avea nicidecum un caracter demn, era condus tn viata publicd de dorinta cu desdvirgire patriotic d-a conduce Statul incredinfat guverndrei sale pe calea progresului. Ade numai c& Romania, care sta economiceste cit se poate de rau gi avea fn sinul ei si multe elemente contrare unirei, nu era incd coaptd pentru forma de guverndmint curat parlamentard pe care si-o déduse; iar refor- mele realizate de principe si Camerd, oricit de bine intenjionate erau, nu puteau sd-si arate deocamdatd urmiarile salutare. Principele Cuza se vaizu -9- silit sa desfiingeze printr-o loviturd de Stat legea electorald de pind atunci; fnalta Poartt primi sd aprobe noua lege creiatd de el; si chiar si poporul, dupé ce fu bine pus la cale, se pronunja cu mare majoritate pentru aceasta din urmd. Putinta de se misca mai liber, pe care printul o cistigase acum, o folosi pentru un sir de reforme foarte trabuincioase si foarte potrivite, dar nu izbuti sd stabileascd echilibrul in economia Statului; situatia eco- nomicd ramase ca gi pind atunci nefavorabilA multe din masurile luate de el erau in contrazicere cu interesele particulare ale unor grupuri gi clase; se mai addogara apoi si tot felul de scandaluri provocate prea adeseori de viaja lui nespus de usuraticd. Astfel fi deveni in cele din urma cu neputin{4 ca sé mai ajunga a-si vedea domnia prinzind ridacini puternice. Pentru risturnarea lui se’ forma o conspirajie cr se ramificd in toatd jara, iar in noaptea de 10 spre 11 februarie 1866 0 mind de oameni Inarmati ndvali tn palat gi sili pe principe s4 abdice. EI parasi tara, iar sefii tuturor partidelor formar un guvern provizoriu fn frunte cu o locotenentd domneascd, compus4 din generalul N. Golescu, colonelul Haralambie si Lascar Catargiu,“i0- ALEGEREA Camerile procedar4 indatd la alegerea printului; alegerea cazu asupra contelui de Fiandra, fratele mai mic al regeiui Belgiei. imparatul Napoleon ins4, care pe vremea aceea mai putea sd joace rolu! de arbitru in afacerile europene, dete a intelege alesului cd ar face mai bine sd refuze coroana cei se oferea. Aga se si fntimpld, gi desi guvernul provizoriu aratd citva timp hotdrirea de a stdrui in alegerea contelui, Roménia trebuia s4 se gindeascd acum sd gaseasca un candidat Impotriva caruia, de se putea, nici o Putere sd nu fi avut de facut obiectiuni. Acest lucru era preu, dacd nu cu neputintd, caci In conferinta care se tinuse la Paris, Puterile respinsera fn chip oftcial pina $i unirea reala a principatelor, -si in cazul cind nici un chip oficios nu s-ar fi putut ajunge la nimic pe lingd dinsele, Rom4nia ca Stat unitar ar fi fost pur si simplu pierduta. {ntreaga situatie a vremei era peste masurd de serioas’ si amenin- tdtoare: rdzboiul dintre cele doud mari puteri europene era in aer: daci se amina alegerea printului pind dupa izbucnirea razboiului, alesul putea sa fie sigur cd una din partile dusmane n-avea sd-1 recunoasca; Rusia fnsa, care se folosea de interesul ca sd agite In toatd Romania si fn special fn Moldova impotriva unirei, era de mult inainte impotriva oricdrei masuri care i-a fi ingreunat odat4 drumul ei spre Constantino- pol, Franja era asadar limba cumpenei; fard Napoleon nu era cu putinfd nimic, cu Napoleon totul. Barbatii conducdtori din Roméania isi dadurd seama de aceasta situatie; ei sondard terenul in toatd graba gi pe cft era cu putinya gi pusera apoi candidatura printului Carol de Hohenzollern, cdruia tnrudirea sa cu -11- suveranii Franjei si Prusiei ti i asigura bun4-votnta gi voturile a doud mari Puteri. Era vorba sa fie repede Induptecat s& primeasca alegerea gi s4 lase ca un vot popular s-o sanctioneze. Printul Carol se afla atunci fn Berlin, unde se adunaseri si in 1866 rudele familiei regale ca s4 serbeze, ca de obicei, ziua nasterii regelui Wilhelm; printre oaspeti se aflau si prinjul Carol Anton de Hohenzol- lern, guvernatorul provinciei Rinului si Westfaliei, precum si fiul sau cel mai mare, printul mogtenitor Leopold. in dimineata zilei de 22 Martie se adund Intreaga augusta familie la palat si prezenta felicitarile; prinzul familiar se lua la printul de coroand, iar seara se dete o reprezentatie teatrald la palatul regal. Prinjul Carol de Hohenzollem, care era locotenent in regimentul prusian al dragonilor de garda, plec& la 25 Martie cu tatal gi cu fratele sdu prin Dressau, -unde facura o vizita rudelor lor, -la Dusseldorf, unde petrecu cu aj sai sdrbatorile Pagtelor tn Jagerhof. La30 Martie, -era Vinerea patimilor, -trimisul roman Ion Bratia- nu veni la Dusseldorf si ceru o audientd prinqului Carol Anton; audienta ise acorda pentru dimineata zilei de 31 Martie si tinu 3 ore. E/ comunicd Printului ca, ormind un aviz al imparatului Napoleon, Locotenenta domneasca a Roméniei are de gihd sd Propue poporului sd-si aleagad ca Domn pe al douilea fiu al hi, pe pringul Carol. Bratianu fu invitat la mas: a fost de fata gi colonelul de Rauch, comandantul regimentului 11 de husari. Convorbitea fu foarte vie; S-a vorbit despre Bucuresti si despre raporturile economice ale principate- lor dunarene. Dupa masa, Bratianu se apropie de principe si-i zise: "On m’a beaucoup parle de Votre Altesse a Paris, ou on m’avait dit qu'elle etait a Berlin. Je suis heureax d’avoir eu la bonne fortune de trouver V.A. ici". Principele raspunse c4 se gasea numai din intimplare la Dussel- dorf $i cd peste doua zile avea si se tntoarca la Berlin la regimentul sau; adaose: "d’autant plus que nous aurons la guerre". Prin aceasta voia sd-12- dea a se tnfelege cit de mult ar fi fost contrazicere cu sentimentele sale Patriotice s&-si pardiseasca patria intr-o astfel de clipa. Colonelul de Rauch, care tnsoti pe Britianu pind la hotel, se tntoarse si solicite In numele lui o convoroire particulara cu printul. 1 . s¢ acord’. Seara, la 6 si jumatate, trimisul rom4n se prezent4, oferi printului coroana si, intr-o convorbire de doua ceasuri, fl orienta asupra situatiei din tara lui; vorbi despre primejdiile la cari ar fi expusd RomAnia dacd starea provizorie s-ar mai prelungi gi solicit o hotarire favorabilA. Printul raspunse ci nu se simjea destoinic pentru o astfel de misiune, desi curagiul nu i-ar fi lipsit, de aceea nu putea s4 dea acum un raéspuns hotdrtt; afard de aceasta, nu cunostea inca de loc intentiile regelui Prusiei, seful familiei, si fird Invoirea lui nu putea s4 fact un pas atit de important. D. Britianu atinse apoi raporturile de drept dintre principatele dundrene gi Turcia. Printul declara ci aceasta nu era pentru dinsul nici © piedicd gi cd nici n-ar fi greu a se rupe aceast4 legaturd. Deocamdatd ea era in realitate mai mult o chezdsie de cit un lant, deoarece Romania nu era incd destul de tare ca sd poatad umbla pe picioarele proprii. Astfel se despartira fird ca printul sd fi facut vre-o declaratie care —~ si-l lege. D. Bratianu figiidui si nu mai faci deocamdata alti pagi in afacerea aceasta si pleci a doua zi la Paris; el personal faicuse cea- mai bund impresie asupra prin{ului gi a familiei princiare, at din cauza exteriorului s4u simpatic cit si a insugirilor de om de Stat de care diduse dovezi fn aceste conferinte. 1 Aprilie. -Prinyul Carol primegte din partea prinqului de coroand © telegram4 cd a fost fnaintat capitan a Ja suite in regimentul 2 al dragonilor de garda. Aceasta-i pricinui oarecare satisfactie, deoarece se afirmase ca inaintarea sa, care mersese mai incet de cit se obignuieste la pringi, intirziase din pricina ideilor sale liberale yi a contactului ce-l avea cu cercurile liberale ale inaltei burghezti. ~13:« 5 Aprilie. -Printul gi tat4l su fac o escursiune la Ramesdorf ling Bonn, unde cerceteazd pe baroneasa de Franque, 0 nepoaté a printului Salm-Dyck. Baroneasa are legaturi cu Parisul gi principii o roagd s4 se informeze ce atitudine ar lua Franta oficiald fajd de o chemare a printului Carol la tronul RomAnici. 8 Aprilie. -Printul Carol pleacd seara la Berlin; indata dupa sosirea sa se prezenti a doua zi la regele, apoi la prinqul de Coroand sila prinqul Frederic Zarol. Chestiunea romana a fost atins’ in treacdt; numai cu printul de Coroand a avut azi o conyorbire mai lung’ asupra ci. fn Berlin eo pomire obsteasc4 foarte razboinica. 14 Aprilie. -Printul era la club la mas& cu camarazii sii de regi- ment, cind se aduseri gazetele gi se citi In ele depega urmatoare: Bucuresti, 1 (13) Aprilie Astizi, Locotenenta si ministerul au propus, prin afise lipide pe strade, candidatura la tronul Romaniei a printului Carol de Hohenzol- lern sub numele de Carol J; se svoneste cd printul va sosi aci zilelel acestea. Evenimentul pare a umplea de bucurie intreg poporul. Aceast4 stire fu tot atit de surprinzdtoare pentru prinjul ca gi pentru ceilalti. Ea venea, fireste, din partea lui Brdtianu, care alergase mai fntfi la Paris,, apoi la Bucuresti, ca s4 pue la cale alegerea. Printul se duse indat la colonelul de Rauch, care fusese trimis de printul Carol Anton la regele cu un memoriu asupra acestei afaceri; de la dinsul afla c& regele ii poruncise sii se intoarcd Luni, 16 Aprilie, la Dusseldorf. Seara, la oper’, unde era reprezentatia de adio a Mariei Taglioni, prinyul Carol de Prusia, salutind pe tindrul candidat la tron, fi zise fn gluma: Turcule! Duminec&, 15 Aprilie. -Gazetele aduc urmatoarea telegrama din Bucuresti: "Plebiscitul pentru alegerea printului Carol de Hohenzollern a inceput azi in Capitald. Se crede cd peste gease zile se va sfirgi votarea in toata fara",-14- 16 Aprilie. -Dimineata, la 8 ore, printul a primit o scrisoare autografa a regelui, fnsoqita de urmatoarea depesi: “Cinq milions de Roumains aclament leur Souverain, le Prince Charles, fils de Votre Altesse Royale. Tous les temples sont ouverts et la voix du clerge s’eleve avec celle du peuple tout entier vers I'Eternel, pour le prier de bien benir leur elu et la rendre digne de se ancetres et de la confiance que la nation entiere a mise en lui, ‘1. Bratiano Aceast4 depesi se expediase din Bucuresti Ja 11 ore dimineata, Sosise la 12 si 40 m. la Dusseldorf gi fusese comunicata prin telegraf regelui. Drept raspuns prinqul adreseazad fndaté urmatoarea telegrama lui Bratianu: "Recu avec vive emotion la nouvelle que vous m’annoncez avec tant d’affusion de coeur. Le jugement sur Poportunite et la decision de la question reposent maintenant dans les mains d soumis de suit Votre comunication. Prince de Hohenzollern Scrisoarea regelui Wilhelm catre Principele Carol zicea: “Tatal tau ffi va ficomunicat, desigur, propunerea. Tu ai si observi O atitudine cu totul pasiv’ deoarece sunt mari scrupuluri, fiind-ci Rusia 5i Poarta sunt pina acum contra Prince etranger, Wilhelm Printul Carol raspunse indata repelui: {mi permit, cu tot respectul, a retrimite Majest&tei Voastre cu Prea plecaté multumire alaturata depesd pe care Majestatea Voastra mi-a trimis-o. Cuprinsul ei m-a Migcat adinc si recunose bine marile Scrupuluri politice cari se ivesc. Ma voi conforma totde nilor Majestatei Voastre. Carol, print de Hohenzollern u Roi auquel j'ai auna dispozitiu- -15- {n aceeagi zi sosi o scrisoare dela printul Carol Anton cu ow i comunicti tndatd tatdlui sdu tntr-un rdspuns, hot . ane de a primi coroana Romaniei si de a pleca, in contra votnfet ; . MO cis, Dokesaneae evcad printului Carol Anton, la i i e se zicea intre altele: Pahuees hited ave sentiment just, dar ¢ nerealizabila chiar din considerajii de disciplind catia, Eu stau fn od rae zilnicd cu regele si cu minigtri, dar ma Tae Cae, th is ue ituatiei... Poimiine diminea{d se va duce ae, regele la Berlin ca sd dea si explicatii mache Ft a fn afacerea asta gi se devoleaz4 pentru sina cu trup gi suflet = rg prinjul sfatuiegte pe fiul sdu sa ia un concediu pentru ee . a Prinjul Carol se duse la ministrul Casey yon einitz, . {ntfini pe contele Stillfried; cind acesta isi eapctink speranta ci un ™ ‘ catolic din Casa Hohenzollern nu va primi mit odatd sa se poe ° suzeranitate turceasca, prin{ul raspunse ca shestluncs ar fi met a ar sti cineva sd se impace cu aceasta SOE apoi ween an scsi vreme cu d, de Schleinitz, care vedea pretutindeni Ciel ied - gi credea cA principatele dundrene tot aveau sd fie a sa-si aleag ae print indigen. Printul fi observa cd nici odata nus-ar aunge la aa i dac& s-ar lisa totul fn grija conferintei de la Paris, numai o actiune i isbinda. are es vorbi cu ministrul plenipotentiar .. at Nathomb, care comunicas: odinioara regelui Leopold Lal Belgiels = alegerei. Ministrul sfatui pe print sa fie prudent si-i on sd ee de o actiune pripita, deoarece urebue sd se aglepte mai {nti hot conferintei de la Paris. Printul Carol insa starui in parcree % os numai printr-un fait accompli s-ar putea pune capat afacerei; conferinta n-ar ajunge nici odatd la o intelegere.16 Intr-acestea, ambasadorul turc Aristachi- pringului; acesta din urma considera ca o ferici ambasadorul turc nu-] gasise acasa, c&ci ar fi ji le-ar fi raportat la Constantinopol, ceeace mari. bey fusese la locuinta tA Imtimplare faptul ca ghicit prea ugor intentiile ar fi dat nastere la preutati 19 Aprilie. -Dimineaya vine consilierul de legatiune von Ksudell asd roage pe print, din partea munistrului-prezident Bismarck, s4-i fact © vizitd. Bismarck era silit s4 stea tn casd, suferind de un picior; fi facut el vizita printului. Printul Carol asi anunta vizita pentru gi trecu mai fntfi pe la printul de coroand; acesta insd era attt d incit trebuird si-si dea o tntilnire pe seara. altfel ar 12 jum., le ocupat -17- SFATURILE LUI BISMARCK D. de Bismarck tncepu convorbirea, care tinu o ord si jumatate, observatia ci ar dori s4 vorbeasca nu ca om de Stat, ci, daca a cu oe ti da vbe, ca sfituitor gi prieten. Un popor il alesese domn = : itate, el W sfatuia sd ia hotdrirea Indrdzneajd de a pleca inect Romania; iar cind printul vorbi de aprobarea regelui, seful familiei i gi geful sdu militar suprem, ministrul ti raspunse cd : ec eae = i egala, cl numai wi nevoe si ceara direct aprobarea regald, “® straindtae; Majestatea sa are destuld finet# ca si-l pest : . citeascd gindul. Din strdindtate printul putea aha trimeatd apo oe din armat gi set se ducd fn cel mai strict incognito la Paris, la Napoleon; i mij i 1 si fn secret. s€ pot gusi mijloace de a se vorbi cu € . 7 vi Numa prin Napoleon ar putea sd-si realizeze eeiengias ee din Paris ar tirigini afacerea o vecinicie, deoarece Rusia ai = i i print de Hohenzollern gi Prusia n-ar combat cu energie alegerea unui print eee ; in stare s-o sprijine direct. Bismarck mai adaose: "Situatia acicoaped Prusiei si intreaga noastrd politicd ne-au tinut in totdeauna =e - chestia orientald; la diferite hotdriri n-am facut de cit sd uzez de voi -nostru de mare Putere. De aceea eu, ca ministru presedinte, ag fi silit sd votez contra alegerei d-tale, ori cit de greu mi-ar fi, cici n-as putea sd —— acum o rupturd cu Rusia si si angajez interesele noastre de Stat ae . interes de familie. O actiune independentaé a Voastra insd ar mh es EB din situatia penibild si sunt incredinjat cd n-ar fi contra aceste pe care ag dori s4 i-o comunic verbal, dac4 ar voi s4-mi faci onoarea unel vizite.-18- Odatd Alteta Voastra in Romania, chestiunea ecu mult mai usor de deslegat; conferinta se afla atunci in fata unui fait acompli, si Puterile mai de aproape interesate vor protesta desigur la inceput, dar in cele din urmd vor trebui si recunoascad un fapt care nu se va mai putea schimba". / Apoi printul de Bismarck vorbi despre o eventuala aliant4 cu o pa inrudit’ cu familia tarului, si sfitui pe principe sa declare printr-o scrisoare tarului Alexandru cd el considera Rusia ca pe cel mai puternic sprijin al RomAniei. Din partea Austriei n-ar fi nimic de fermut, deoarece are de pind si se ocupe el pentru citva timp. Prusia, dacd se va vedea in fata unui fait acompli, {l va recunoaste. Despre dispozi tia ce domneste in Romania, se vor putea cipata amanunte autentice din parte deputatiunej care si e pe drum venind la prinqul. D. de Bismarck mai, observa la sfirgit cd, in cazul neizbutirei intregei afaceri, pringul tyi ve aduce totdeauna aminie de aceasta lovitara ca de q aventura picantd deoarece el insugi au pune in joc nimic serios. Fireste prinqul nu putea sa judece lucrurile tocmai in acelag chip. -19- SFATURILE REGELUI PRUSIEI La orele 4 printul se duse la regele, care fl primi In chipul cel mai cordial, dar nu aproba pirerea lui Bismarck pe care prinjul i-o comu- nica; din potriva starui asupra greut&tilor cari se impotriveau intreprin- derei, gi socoti cd ar fi mai cuminte sa se agtepte hotdrirea conferintéi de'la Paris. N-ar fi nici demn pentru un pring din casa Hohenzollern sd se pue sub suzeranitatea unui sultan. Prinyul raspunse ci deocamdata era ata si recunoascd suzeranitatea Turciei, dar cu rezerva tdcutd de a se libera de sub dinsa cu puterea armelor si a cuceri neatirnarea deplind a farei care il alesese azi pe cimpul de luptd. Ar ruga pe regele s& fie incredintat cd in orice situatie s-ar afla, ar face totdeauna onoare nume- fui sau. ' Regele fi didu concediu la Dusseldorf; la despartire fl imbratisa, “si ultimele-i vorbe furd: "Dumnezeu si te aibd In paza sa". ; Dup& amiaza, la 5 ore, prinqul se duse la printul de Coroand, la Potsdam. Acesta fi spuse cd in definitiv nu-i in contra intreprinderei si c& e convins c4 printul ar fi destoinic pentru aga misiune. Dupa o despartire cordiala de dinsul gi de principesa de Coroand, printul Carol pleca seara cu trenul accelerat la Dusseldorf. a 20 Aprilie, -Ziva nasterei printului. Dimineata sosise la Dussel- dorf. Din Romdnia sosesc adrese de felicitare; se afld acolo sosirea apropiata a printului. 2] Aprilie. Nizita la baroneasa Franque care € prietena ministru- luifrancez Drouin de Lhuys; ea va avea sd sondeze la Paris cum ar primi guvernul francez un fait accompli.-20- 26 Aprilie. -Dupa depegile din Paris, conferinga s-a Pronunjat cu trei contra pairu voturi contra alegerei prinfului; Franta, Italia gi Prusia pentru. Baroneasa Franque scrie ca impdratul Napoleon n-ar recunoaste nict odatd un “fait accompli". H Locotenentul Lens, din statul Major al armatei roméne, soseste cu o scrisoare a lui Balaceanu, agentul diplomatic al principatelor dunarene la Paris; acesta cere o audientd la printul. -fn loc de audienta, care fu i se poate acorda in chip oficial, i se da o fntilnire. 27 Aprilie. -La 3 ceasuri intilnirea cu I. Baliceanu la baroneasa Franque in Ramersdorf, lingd Bonn, Diplomatul roman, o figura plicuta, simpatic&, declara prin{ului cd tocmai fusese primit la Berlin de ministrul prezident Bismarck. Are sd anunte printului sosirea unei deputatiuni, care va aduce rezultatul plebiscitului. -Prinqul Carol si tatal s4u radmin cu desavirgire rezervali, Seara ind&rat la Dusseldorf. 26 Aprilie. -Prinqul roag’ tn scris pe colonelul de Rodern, coman- dant al regimentului 2 de dragoni de gardd, s4-i acorde prelungirea concediului si intreba la Paris, prin doamna Cornu, ce atitudine trebue 84 aibd fata de deputatia anuntata, Muma gi sora printului, cari au fost la Quchy, lingd lacul Genevei, gi s-au Intors azi, se rostesc amiidoud cu hotartre fn contra primirei alegerii, si ori cit de mult prinjul incearca sa convingd pe mama sa despre marefia misiunei, ingrijirea-ide mamd e mai puternica. 29 Aprilie. -Colonelul de Rauch se intoarce din Berlin cu o seri- Soare a regelui cdtre printul Carol Anton, -gi care cuprinde un refuz indirect deoarece afirm4 ci marile Puteri si Poarta nu vor suferi nici Odatd un prince etranger. 30 Aprilie. -Scrisoarea de la d-na H. Cornu care indeamnd la un fait accompli. J Mai. -Bratianu sosegte la Dusseldorf gi cere o audient’. Publi- cistul francez Ubicini, care a scris multe despre principatele dundrene §i despre Serbia, fi aduce o scrisoare de la doamna Cornu gi are o convorbire de doud ceasuri cu printul. $i el sfitueste cu toata hotarirea A21- faptul implinit. Dup& amiezi, 1a 6 ceasuri, prinjul Carol Anton primeste ped. Bratianu, care e insojit ded. Davila, inspector general al serviciului sanitar rom4n gi fost aghiotant al prinului Cuza. _ Dup4 ce cei doui domni nu pot ajunge la nimic definitiv in urma convorbirei de doud ore jum. cu printul Carol, igi dau silinta ms toate chipurile s4-1 induplece la o actiune neintirziata. Astfel, = Davila, ve francez extrem de vioi, aratd printului o hartd care reprezintd acide cu farile vecine: Transilvania, Banatul, Bucovina si Basarabia, el aminteste cd toate aceste fdri sunt locuite in majoritate de romani si de aceea vor trebui sd se incorporeze odaté la ;egatul Romdniei. Printul Carol ne ue ‘fms si 5tie nlmic despre niste planuri atit de departate. fey doui domni lasi prinjului un numar mai mare de cari si fotografi, din care sa fact mai de aproape cunogtin{4 cu principatu-i viitor. 2 Mai. -Printul prezintd pe d. Brdtianu si Davila mamai sale; dupa cé ei straduesc din nou pentru o plecare fara intirziere, prinul ti pay dinjeazd cd si dinsul ehotdrit acum sd plece. Printul Carol Anton trimite pe colonelul de Rauch inca odata la Berlin, pe cind Davila se intoarce la Bucuresti. 3 Mai. -Bratianu aduce depegi sosite noaptea din Bucuresti; acolo Situatia e serioas& si grijile sporesc. 4 mai. -Printul Carol Anton pleacd la Berlin; Bratianu se intoarce la Paris. 5 Mai. -Consilierul de cabinet Werner primeste pe printul George Stirbei, fiul unui fost hospodar al Valahiei, care vine din Paris ca sd se Prezinte viitorului sdu principe; acesta din urma insd nu poate s4-l primeascd, deoarece e un membru al deputatiunei care trebue si aducd rezultatul alegerei. Duminecd, 6 Mai. -Dimineaja 0 scrisoare de la prinqul Carol Anton: s-a vorbit gi s-a aranjat totul cu regele; secretul ins trebuie pazit cu asprime. Prinjul ar voi si cheme prin depesé pe d-nii Bratianu si Bilaceanu de Ja Paris la Dusseldorf.