Universitatea A.I.

Cuza Iasi
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

DOSAR DE PRACTICA

Student
l
Specializarea: l

-IASI -

Banca Comerciala
Romana-S.A.

Introducere

Fondata la 1 decembrie 1990, in cadrul procesului de restructurare pe

doua niveluri a sistemului bancar romanesc, Banca Comerciala Romana a
inceput sa functioneze prin preluarea portofoliului de credite pentru
industrie, gestionat anterior de B.N.R., continuand astfel o traditie de peste
50 de ani de activitate comerciala.
La momentul respectiv, pe piata serviciilor financiare pentru persoane
juridice actionau deja trei banci mari, cu capital de stat, specializate in
finantarea comertului exterior, agriculturii si industriei alimentare,
investitiilor.
Serviciile financiare pentru populatie, care se reduceau la fructificarea
economiilor acesteia si acordarea unor credite de consum, reprezentau
apanajul Casei de Economii si Consemnatiuni.
Inca din primii ani de functionare, Banca Comerciala Romana si-a
propus sa se dezvolte ca o banca universala, capabila sa satisfaca cerintele
unor segmente cat mai largi de clienti.
In conditiile concurentei bancilor de stat cu traditie, dar si a celor cu
capital privat autohton si strain aparute ulterior, Banca Comerciala Romana
s-a impus treptat pe piata interna, prin seriozitate, eficienta si oferta
diversificata de produse si servicii.
Managementul bancii a urmarit in mod consecvent obtinerea de profit
si cresterea acestuia pe baze consistente, extinderea portofoliului de afaceri
prin angajarea prudenta a resurselor, capitalizarea adecvata in raport cu
obiectivele proprii de investitii si specificul mediului economic de operare.
Dupa marimea capitalului de rang unu, BCR ocupa locul 527 pe plan
mondial si 193 in Europa. Banca are peste 2,2 milioane de clienti, societati
comerciale si persoane fizice, si colaboreaza cu aproximativ 800 de banci
corespondente aflate in principalele centre financiare ale lumii.
De la data infiintarii si pana la atingerea acestor performante, evolutia
bancii nu a fost liniara, fiecare an caracterizandu-se prin anumite
particularitati, ce corespund de fapt etapelor parcurse intr-un proces continuu
de acumulari si maturizare.
Pentru Banca Comerciala Romana, ultimul an al acestui mileniu a
inceput sub semnul pregatirilor pentru privatizare.
3

Managementul bancii s-a concentrat in mod deosebit asupra imbunatatirii

indicatorilor de performanta,mentinerii pozitiei pe pietele castigate si
impunerii in noi segmente de activitate.
In vederea realizarii obiectivelor prevazute in strategia si planul de
afaceri pentru anii 2000-2004, s-a procedat la o mai buna organizare a
structurilor de functionare ale bancii, s-a consolidat oferta de produse si
servicii pentru care exista avantaje competitive si s-au intreprins masuri
ferme pentru extinderea activitatii de retail banking.
Banca Comerciala Romana are o baza larga de clienti persoane fizice.
Oferta bancii pentru populatie include depozite la vedere si la termen,
depozite cu destinatie speciala (pentru pensie, concediu de odihna),
certificate de depozit, credite de consum si pentru construirea/cumpararea de
locuinte, procesarea si emiterea de cecuri, carduri de debit, operatiuni de
incasari si plati prin conturi personale.
De asemenea, banca asigura servicii de consultanta, atat pentru persoanele
fizice, cat si pentru persoanele juridice.
Incepand din anul 2000, Banca Comerciala Romana ofera noi
posibilitati de finantare pentru persoanele fizice, prin introducerea optiunii
avans zero, eliminarea garantarii prin ipoteci si simplificarea intocmirii
documentatiei pentru mai multe tipuri de credite.
In ceea ce priveste persoanele juridice, baza de clienti a bancii acopera
toate sectoarele de activitate din economie, cuprinzand majoritatea
intreprinderilor blue chip romanesti.
Echipa de conducere a Bancii Comerciale Romane va acorda
prioritate in continuare managementului relatiilor cu clientela,
managementului riscurilor, al profitabilitatii si al costurilor , ofertei de
produse si servicii, cu accent pe largirea sferei de afaceri in domeniul
activitatii de retail, operatiunilor pe piata de capital, celor de asigurari si
gestionare a fondurilor, inclusiv a fondurilor de pensii.
In acelasi timp, va creste interesul pentru oferta de management
financiar specifica proiectelor de importanta nationala finantate de BERD,
Banca Mondiala, Banca Europeana de Investitii, Comisia Europeana, si
asigurarea serviciilor de management al activelor destinate companiilor
romanesti si multinationale care functioneaza in Romania.
Rezultatele pozitive pe care Banca Comerciala Romana le-a obtinut in
decursul timpului s-au datorat in mare masura capacitatii de lucru a retelei
proprii de unitati, bine distribuite pe intreg teritoriul tarii.
Reteaua de unitati a B.C.R este a doua ca marime in cadrul sectorului
bancar din Romania. Daca la infiintare B.C.R detinea 100 unitati, la

inceputul anului 2000 reteaua interna cuprindea peste 270 unitati raspandite
pe intreg teritoriul tarii.
In Bucuresti, unde se desfasoara cel mai mare volum de activitate, exista 29
de unitati.
In strainatate, banca actioneaza prin subsidiarele sale din Germania, Franta,
Anglia, Republica Moldova, Italia la care se adauga participantii la MISR
Romanian Bank din Egipt, precum si sucursala Nicosia in Cipru. De
asemenea, banca are doua reprezentante la New York si Moscova.
Cele 40 de sucursale judetene si Sucursala Municipiului Bucuresti
infiintate in anul 1990, au in subordine sucursale si agentii care sunt de
dimensiuni mai mici si deservesc persoanele fizice si intreprinderile mici.
Toate sucursalele sunt organizate astfel incat sa ofere o gama complexa de
servicii.
Datorita capacitatii sale de a genera profit dovedita inca din primii ani
de functionare si pe baza unor planuri de investitii anuale, banca a inceput
treptat sa isi extinda si sa isi modernizeze reteaua interna.
Inceputul a fost destul de dificil, banca trebuind sa-si creeze conditiile
minime pentru desfasurarea activitatii curente si pentru diversificarea
activitatii cu clientii.
In legatura cu politicile adoptate de banca in acest domeniu, pot fi
evidentiate masuri cum ar fi : in localitatile unde nu s-au gasit cladiri ce se
puteau amenaja in sedii bancare, s-a trecut la realizarea de constructii noi, in
special in resedintele de judet. Procesul a necesitat eforturi serioase,
principala dificultate fiind legata atat de obtinerea amplasamentelor in zone
centrale convenabile pentru clienti cat si de indeplinirea conditiilor de
urbanism si sistematizare cerute de primariile locale. Astfel, la noile sedii ale
sucursalelor din Iasi, Cluj-Napoca, Mures, Suceava, Timisoara si altele, prin
certificatele de urbanism si autorizatiile de construire s-a impus un regim de
inaltime in concordanta cu planul de sistematizare al localitatii sau zonei in
care s-a amplasat unitatea bancara respectiva.
La dimensionarea noilor constructii, pe langa numarul de clienti,
costuri si operatiuni, s-a tinut seama de potentialul economic si de
oportunitatile de afaceri specifice fiecarei regiuni, sediile bancii fiind
concepute pentru o durata de functionare de cel putin 50 de ani.

CAP.1:
Sistemul
informational bancar

Principalul scop al strategiei pentru tehnologia informatiei este

asigurarea procesarii tuturor operatiunilor bancii cu un grad mare de
eficienta, siguranta si confidentialitate, asigurand o baza de date cu un volum
mare de informatii despre clienti, servicii si produse bancare, despre
rezultatele economice si financiare ale bancii, ca si orice informatie ceruta
de conducerea bancii.
Arhitectura Hard trebuie sa permita pe termen scurt implementarea
sistemelor independente la toate unitatile care, pe termen lung vor fi
integrate in sistemul centralizat on-line atunci cand infrastructura
comunitatilor va permite.
Arhitectura Soft- fiecare unitate va trebui sa aiba in baza de date
locala, pe langa date contabile, si informatii despre clienti din alte ramuri cu
care acestea au relatii frecvente. Fiecare unitate trebuie sa poata continua
activitatea in cazul intreruperii comunicatiei.
Strategia referitoare la infrastructura comunicatiilor Bancii
Comerciale Romane ia in considerare utilizarea retelei nationale de
transmisie a datelor, care se dezvolta in prezent si organizarea activitatii
acesteia pentru o integrare pe masura ce reteaua nationala se dezvolta. In
paralel, Banca Comerciala Romana dezvolta propria retea de comunicatii
prin satelit.

Documente si programe
informatice utilizate

In B.C.R. sistemul informatic a avut o dezvoltare rapida, aceasta fiind

determinata de nevoia de a raspunde cerintelor unei mase largi de clienti
intr-o perioada de rapide schimbari economice.
La infiintarea B.C.R. prelucrarea tranzactiilor conturilor se realiza in
centrele de calcul ale Ministerului Finantelor si Institutului National de
Informatica. Banca a luat decizia de a-si face singura prelucrarile si acest
lucru s-a realizat odata cu implementarea aplicatiei SIBCOR-Sistemul
Informatic al Bancii Comerciale Romane. Acesta este un sistem pe retele
locale de PC-uri la fiecare unitate si prevede facilitati de prelucrare si
raportare. La mijlocul lui 1992 aplicatia SIBCOR a devenit operationala in
toate unitatile B.C.R.
In 1991, in urma analizarii de oferte, banca a decis achizitionarea
sistemului Applibanque si a calculatorului AS400 pentru rezolvarea
problemelor privind operatiunile in valuta.
In august 1992 a fost instalat hardware-ul si s-a demarat implementarea
programelor, inclusiv instruirea.
Ritmul de implementare a fost influentat de necesitatea ca Directia de
Informatica sa inteleaga mai intai calculatorul AS400 si sistemul de
programare aferent, inainte de a se trece la parametrizarea pachetului
Applibanque.
Tot in aceasta perioada au fost instalate si sistemele SWIFT (ST-200)
si Reuters 2000 care au devenit operationale in septembrie 1992.
Aplicatia SIBCOR a fost dezvoltata in continuare prin extinderea
functionalitatii si realizarea interfetelor cu sisteme achizitionate.
In 1993 s-au introdus modem-uri pentru transferul datelor intre
agentii/sucursale, sucursale judetene si centrala, fapt ce a permis o decontare
mai rapida decat prin posta. Acest lucru a imbunatatit timpul de raspuns
pentru clienti, sistemul devenind operational la nevelul intregii banci.
Tot in 1993 s-a realizat implementarea programului Nostro
Reconciliation achizitionat de la SWIFT pentru a pune de acord tranzactiile
Nostro cu cele din Applibanque.
Calculatorul AS400 a fost upgradat pentru a dispune de memorie
suplimentara si de putere de prelucrare sporita. Au fost dezvoltate, in
continuare, aplicatii pentru Applibanque care sa acopere domeniul
tranzactiilor necomerciale cu strainatatea.
Sistemul SIBCOR a continuat sa se dezvolte conform cerintelor
utilizatorilor, ca urmare a noilor activitati aparute in sistemul bancar
romanesc.

In perioada 1997-2000 s-a realizat consolidarea infrastructurii prin

modernizarea calculatoarelor si serverelor prin cablarea unitatilor BCR la
tehnologie structurata.
S-a realizat reteaua de comunicatii X25 la nivelul sucursalelor
judetene avand ca operator firma Global One Comunication.
S-au introdus servicii electronice pentru clienti prin extinderea retelei
de automate bancare si POS-uri si prin introducerea facilitatilor homebanking (Multi Cash).
S-a lansat proiectul de extindere a retelei de comunicatie prin
utilizarea tehnologiei VSAT pentru 200 de unitati ale BCR si pentru alte 50
de unitati din fuziunea cu BANCOREX si s-au contractat aceste servicii cu
firma Digicom, in urma unei licitatii.
S-a adoptat sistemul SIBCOR2000 la noul plan de conturi. Noua
versiune a SIBCOR a fost numita SIBCOR99 si s-a pregatit in vederea
migrarii, cu usurinta la SIBCOR2000.
In mod curent in BCR se folosesc urmatoarele aplicatii care pot fi
impartite in doua categorii:
1.Aplicatii achizitionate:
Applibanque-tine contabilitatea tranzactiilor cu strainatatea, la
centrala, sucursale judetene, sucursalele din Bucuresti;
Nostro-pune in concordanta tranzactiile din Applibanque si SWIFT;
Swift Alliance-transmite tranzactiile valutare intre BCR si banci
corespondente;
Reuters Dealing 2000-interfata cu pietele valutare internationale;
MultiCash (E-Bank)-asigura servicii electronice pentru clienti;
Arksys-monitorizeaza activitatea ATM;
MoneyGram-asigura transfer de fonduri pentru persoane fizice
Applibanque este un pachet de programe realizat pentru calculatorul
AS400, de catre firma franceza APB. Este un pachet modular, iar banca a
achizitionat module de contabilitate si tranzactii internationale. Acestea sunt
folosite pentru introducerea si inregistrarea tranzactiilor cu strainatatea la
centrala si sucursalele judetene si pentru contabilitatea valutara a bancii
privind operatiunile externe.
Pentru sustinerea software-ului Applibanque, banca a dezvoltat mai
multe aplicatii de front-office pentru a raspunde diferitelor cerinte. S-au
creat facilitati in zone ca schimbul valutar si calculul dobanzilor la
depozitele in valuta. Acestea se executa pe AS400 si comunica cu modelul
de contabilitate din Applibanque.

10

Swift reprezinta un software prin care se transmit tranzactii valutare

intre BCR si bancile corespondente sau alte banci din strainatate a fost
achizitionat de la SWIFT. Software-ul SWIFT se executa pe o gama larga de
echipamente, iar banca a ales sisteme IBM RISC 6000. Banca lucreaza cu
versiunea de SWIFT Alliance si realizeaza cateva sute de tranzactii pe zi.
Nostro reprezinta pachetul achizitionat de la Data Management si
permite punerea in concordanta a conturilor Nostro (conturile bancii la
bancile corespondente din strainatate) cu tranzactii contabile Applibanque si
SWIFT.
Reuters sala de arbitraje este echipata cu sisteme Reuters Dealing
2000 si terminale Reuter care realizeaza interfata cu pietele valutare
internationale.
2.Aplicatii dezvoltate in BCR- aplicatia care se detaseaza vizibil datorita
eficientei si importantei sale este SIBCOR Ea reprezinta o colectie de
aplicatii ce rezolva problemele contabile statistice si de raportare ale unitatii
bancare; este dezvoltata pe retele de PC.
Principalele module sunt:
Clienti
Sibcorp-pentru procesare, inchidere de zi si deschidere de zi
Sdevize-pentru operatiuni in valuta
Dec-pentru transferuri de fonduri intra si interbancare
Trans 99-pentru constituire date de consolidare zilnica
Depozite la termen
Credite-pentru derularea creditelor
Managementul Risc-pentru stabilirea serviciului datoriei, necesarul de
aprovizionat, includerea influentei de regularizat in venituri si
cheltuieli
Centrala Riscului Bancar-pentru identificarea debitorilor si raportarea
riscurilor individuale
Consolidare date-pentru bilanturi, balanta de verificare, rezerva
minima obligatorie, resurse si plasamente, tipuri de disponibilitati,
profibilitate, controlul zilnic al decontarilor intrabancare, informatii
despre continutul tranzactiilor bancii
AS400-alte aplicatii de interfata la Applibanque pentru contracte
dealing privind operatiuni la vedere si la termen, operatiuni swap,
operatiuni interbancare, carduri, acreditive.
In principiu, toate sucursalele judetene, sucursalele si agentiile
folosesc aceeasi aplicatie SIBCOR, diferenta intre ele constand doar in
volumul tranzactiilor, datele retinute in baza de date.
11

Totodata, pentru cresterea eficientei si securitatii sistemului s-a lansat

un proiect major, bazat pe tehnologii moderne (sistem relational de gestiune
a bazelor de date-obiect Oracle, retea de calculatoare cu sistem de operare
Windows 2000 si tehnologie Intranet-Web) in aprilie 1998 cu urmatoarele
obiective:
Asigurarea unei gestiuni integrate si in timp real a informatiilor din
interiorul bancii
Integrarea in sistemul bancar romanesc
Cresterea eficientei prelucrarii informatiilor bancare
Integrarea in sistemul bancar international conform practicii
internationale
Acest proiect se realizeaza aproape in totalitate in BCR, se numeste
SIBCOR2000 si este intr-o conceptie unitara din punct de vedere al
arhitecturii functionale si arhitecturii tehnologice.
Arhitectura functionala cuprinde mai multe subsisteme (module):
clienti, subsistemul de baza (operatiuni bancare, comisioane, conturi,
structura bancara, rate de schimb, securitate si control, evenimente
periodice); instrumente si modalitati de plata (numerar, ordine de plata,
cecuri, cambii, standing order, transferuri exterioare); produse bancare
(produse de retail, administrare depozit, credite facilitati pentru schimb
valutar, money market si operarea resurselor); finantarea comertului (pentru
servicii oferite de banci in conectare cu comertul international cu documente
generate de sistem privind credite import documentar, credite export
documente, garantii interioare, garantii exterioare); servicii electronice
pentru clienti, trezorerie si expunere (rapoarte cash-flow, rapoarte pozitie,
expunere dobanda, conducere portofoliu, linii si lichiditati).
In ceea ce priveste conectarea la baza de date, fiecare utilizator al
aplicatiei SIBCOR2000 trebuie sa aiba creat, in domeniul Windows2000
(BCR Wan), un cont care sa ii permita conectarea la serviciul pe care
aplicatia ruleaza. Aceste conturi vor fi create de administratorul sistemului
de operare al unitatii bancare, dupa anumite reguli bine definite.
Pentru asigurarea unui prim nivel de securitate, utilizatorii vor trebui sa
pastreze confidentialitatea parolei. Parola trebuie sa aiba minimum sase
caractere iar prin politica de domeniu dupa maximum 30 de zile trebuie
schimbata, iar daca utilizatorul introduce de trei ori parola gresit, contul va fi
blocat.
Conectarea utilizatorilor de pe statiile de lucru, la serverul pe care
este instalata aplicatia SIBCOR2000, se face prin clientul Terminal Service,
iar autentificarea prin Directory Service.

12

Administratorul de aplicatie de la nivelul unitatilor bancare va defini

contul si parola de conectare, la nivel de aplicatie, pentru fiecare utilizator si
va asocia acestora clasa de utilizator: clase de functiuni, nivele de acces si
clasa de date din care face parte, iar in functie de gradul de competenta al
fiecaruia va stabili autorizarile de validare pe operatiuni si transferuri. Un
utilizator va putea avea acces la o anumita functiune a sistemului, daca si
numai daca, clasa din care face parte este autorizata sa execute acea
functiune.
In fereastra de conectare se introduce contul utilizatorului, parola si
eventual denumirea bazei de date la care se doreste conectarea. Sunt doua
butoane functionale:
CONFIRMA-permite conectarea la aplicatie daca datele introduse
sunt corecte; daca dupa trei incercari utilizatorul nu introduce datele
corect este automat deconectat de la aplicatie. Numarul incercarilor
ramase dar si al celor esuate este indicat de numarul de imagini
RENUNTA-se renunta la conectarea la aplicatie
Modulele la care au acces ofiterii de credite pentru persoane fizice
respectiv administratorii de credite-pentru persoane juridice (in functie de
drepturile acordate) sunt: Produse, Clienti, Conturi, Operatiuni.
Printre facilitatile oferite de SIBCOR2000 este si aceea de particularizare a
meniului pe fiecare utilizator, in functie de gradul de competenta a acestuia.
Modulul Produse gestioneaza informatii despre produsele atasate
clientilor bancilor, oferind elemente de baza pentru acoperirea intregii
activitati bancare. Pentru activitatea de creditare sunt puse la dispozitie
urmatoarele submodule: Produse clienti, Produse persoane autorizate,
Rapoarte.
Modulul Clienti gestioneaza informatii despre clientii bancii. Contine
urmatoarele submodule: Intretinere clienti, Nomenclatoare.
Modulul Conturi contine urmatoarele submodule: Plan de conturi,
Intretinere conturi interne.
Modulul Operatiuni ofera utilizatorilor posibilitatea executarii unor
operatiuni interne, vizualizarea tuturor operatiunilor, validarea operatiunilor,
stornarea operatiunilor in functie de drepturile utilizatorilor aplicatiei. In
cazul activitatii de creditare, acest modul este utilizat doar de persoana
desemnata sa valideze operatiunea de creditare (seful de serviciu sau alta
persoana autorizata). Submodulele sunt: Executie operatiuni interne
(sectiunea Tipuri operatiuni; butoane functionale EXECUTA si
RENUNTA), Vizualizare operatiuni (sectiunea Operatiune; PaginiParametri, Solicitant, Tranzactii, Operatiuni de casa; butoane functionale-

13

FISA, IESIRE); Validare operatiuni (validarea operatiunilor, validarea unei

singure operatiuni, motiv anulare).
Aprobarile creditelor persoanelor fizice/juridice sunt activitati ce
presupun urmatoarele operatiuni:
Selectare client din baza de date
Deschidere produs credit: inregistrare angajament, incasare comision
de gestiune, validare operatiuni, generare note contabile
corespunzatoare
Inregistrarea garantiilor
Modificarea ajustarilor la dobanda
Realizarea graficului: trageri, rate de rambursare (credit si dobanda)

14

Circuitul documentelor
corespunzatoare anumitor
lucrari, operatiuni

15

Referitor la circuitul documentelor corespunzatoare anumitor lucrari,

operatiuni, aprobarea creditelor persoanelor juridice are urmatoarele etape ce
trebuie parcurse:
Clientul prezinta ofiterului de credite documentatia necesara pentru
obtinerea de credite. Pornind de la balantele de verificare depuse de
client, administratorul de credite va calcula si lista din aplicatia
Analiza interna indicatorii financiari. Daca e cazul, inginerul
evaluator BCR se deplaseaza la sediul clientului in vederea evaluarii
garantiilor si intocmeste Raportul de evaluare pe care il remite
ofiterului de credit. Ofiterul de credite efectueaza analiza
documentatiei de credit, intocmeste Referatul de credit si le remite
spre analiza si avizarea sefului serviciului credite.
Seful serviciului credite avizeaza documentatia si o inainteaza spre
analiza si decizie Comitetului Director al Sucursalei in vederea
avizarii aprobarii, conform competentelor. In cazul in care creditul nu
e de competenta de aprobare a Comitetului Director al Sucursalei,
referatul de credite se va inainta spre avizare/aprobare Comitetului de
credite /Directiilor Consiliului de Administratie din Centrala BCR.
Dupa obtinerea aprobarilor, ofiterul de credite remite
administratorului de credite referatul si documentatia creditului
aprobat.
Pe baza referatului si a documentatiei de credit, administratorul de
credite listeaza proiectul contractului de credite, colaborand cu
ofiterul de credite pentru realizarea formei finale. Contractul de credit
este remis ulterior spre avizare Oficiului Juridic. Acesta intocmeste,
inregistreaza si autentifica in colaborare cu ofiterul de credite
contractele de garantii aferente, pe care le transmite impreuna cu
contractul de credit semnat de catre parti astfel: un exemplar se remite
clientului, un exemplar se arhiveaza la Oficiul Juridic, un exemplar la
dosarul de credit.
Pe baza contractului de credit si garantii, administratorul de credite va
deschide in SIBCOR2000 produsul respectiv, selectand clientul din
16

baza de date existenta si realizand operatiunile de inregistrare

angajament, inregistrare garantii si incasare comision gestiune, pe care
le va transmite electronic spre validare sefului serviciului credite.
Acesta va realiza validarea operatiunilor si va verifica corectitudinea
datelor introduse, avand in vedere continutul dosarului de credit. In
urma validarii si operarii in sistem sunt generate notele contabile
corespunzatoare.
Sunt in curs mai multe proiecte paralele care concura la realizarea
obiectivului principal de implementare a SIBCOR2000, printre care:
procurarea si instalarea arhitecturii tehnicii de calcul la centrala si
sucursalele judetene destinate proiectului SIBCOR2000 in cadrul retelelor
din sucursale simultan cu instalarea sistemului de operare Windows NT;
testarea, evaluarea si acceptarea sistemului informatic SIBCOR2000 precum
si completarea acestuia prin achizitia unor module: trezorerie si afaceri
documentare.
Se are in vedere imbunatatirea calitativa a unor activitati bancare prin
simplificarea unor operatiuni, servicii mai bune pentru clienti si o
rentabilitate mai buna pentru banca.

17

CAP.2:
Decontarile fara
numerar

18

Modalitati si instrumente de
plata utilizate in activitatea
de decontare

19

In conditiile unei economii planificate central, in tara noastra au fost

elaborate succesiv mai multe reglementari privind modalitatile si
instrumentele de plata utilizate in activitatea de decontare.
Modul de exprimare a acordului la efectuarea platii rezida in acceptare si
acreditiv.
Decontarea prin acceptare are ca element definitoriu exprimarea
nemijlocita de catre debitor a consimtamantului de plata, indiferent daca
instrumentul de decontare emana de la platitor si este ordinul de plata
documentar (dispozitia de plata cu factura) sau emana de la furnizor
(creditor), avand in final caracter de cerere de plata (incasso documentar). La
noi s-a numit, in ultimul timp, dispozitie de incasare cu factura. Hotararea de
a plati sau nu era nemijlocita a cumparatorului. Ambele instrumente de
decontare se incadreaza in acceptare.
Acreditivul- in acest caz survine o acreditare, adica acordare de
depline puteri, de incredere deplina intr-o terta persoana juridica.
O banca este investita cu dreptul de a accepta plata, in numele platitorului si
in functie de conditiile, de clauzele acreditivului.
Acreditivul inseamna plata conditionata. Este un mandat acordat unei banci
de a accepta plata, daca conditiile stabilite au fost respectate de furnizor.
Acreditivul are si o componenta secundara, un transfer de suma de la
platitor la banca imputernicita sa accepte plata. Crearea acestui provizion
financiar la o banca pe baza disponibilitatilor platitorului sau a unui credit
acordat de banca ramane o chestiune de semnificatie subsidiara.
Ordinul de virament este, de fapt, dispozitia de plata si ea implica
acceptarea nemijlocita de catre platitor. Ordinul de virament nu este calitativ
altceva decat acceptarea, fiind o forma a ei.
Compensarea nu trebuie contrapusa acceptarii sau acreditivului. Ea se
refera nu la modalitatea exprimarii consimtamantului, ci la utilizarea sau nu

20

a valutei in decontare. Compensarea exclude folosirea efectiva a banilor,

afara de exprimarea pretului.
Livrarile reciproce se egalizeaza valoric si nu se foloseste moneda pentru
acoperirea vreunui sold.
Compensatia (clearingul) nu poate fi opusa acceptarii sau
acreditivului, fie si pentru faptul ca in cadrul compensatiilor se utilizeaza
atat instrumente de decontare bazate pe consimtamantul nemijlocit (incassoul) cat si pe folosirea acreditivului. Logic, compensarea nu trebuie opusa
acceptarii si acreditivului, ci decontarii in valute convertibile, clearingul
excluzand valutele convertibile. De aceea modalitatile de decontare sunt
acreditivul si acceptarea.
Acreditivul presupune mai ales transfer de prerogative si in subsidiar
transfer de suma. In acest caz, banca are dreptul de a decide plata.
Acreditivul a fost considerat o modalitate neadecvata pentru conditiile
socialismului, specifica capitalismului.
In tarile cu economie de piata acreditivul predomina in schimbul
modalitatilor de decontare. In relatiile de plati internationale, ponderea sa
este deosebit de ridicata (60-70% din total).
Instrumentele de decontare sunt de doua categorii:
Din initiativa furnizorului, a creditorului
Din initiativa cumparatorului, a debitorului
Principalele instrumente de decontare emise de catre furnizor
(creditor) practicate in tara noastra sunt:
Dispozitia de incasare cu factura
Dispozitia de incasare fara factura (simpla)
Principalul instrument de decontare din initiativa furnizorului
(creditorului) a purtat in timp diverse denumiri: cerere de plata cu factura,
factura-talon, dispozitie de incasare cu factura.
In tarile cu economie de piata, acest instrument de decontare este
numit generic incasso documentar. Prin interventia acestui instrument se
formuleaza o cerere de plata catre o banca, insotita de o factura, cel mai
adesea insa si de alte documente: scrisoare de trasura, conosament, ceea ce
face ca denumirea de incasso documentar sa beneficieze de indreptatiri.
Denumirea de dispozitie de incasare era inproprie, pentru ca relatiile
dintre parteneri nu sunt de subordonare. In fond, livrand marfa
cumparatorilor, nu le poate da dispozitie sa plateasca. Este de fapt o cerere
de plata formulata prin intermediul bancii. Notiunea de dispozitie este
excesiva si in raporturile fata de banca, care nu este subordonata

21

intreprinderii. Furnizorul cere un serviciu bancii sale, de a efectua o operatie

de incasare, pe baza de factura si alte documente.
Ceea ce caracterizeaza decontarea prin incasso documentar este
circuitul dublu al documentelor: primul, de la furnizor, prin banca sa la
banca ce il serveste pe cumparator si apoi la cumparator, documentele
respective urmand sa fie supuse acceptarii. Dupa realizarea acceptarii,
documentul parcurge al doilea circuit, un circuit invers: de la cumparator la
banca cumparatorului, la banca furnizorului si, in final, la furnizor.
Decontarea din initiativa furnizorului a constituit modalitatea de
efectuare a platii cu totul dominanta aproape in toti anii practicarii
economiei planificate central. Decontarea prin cerere de plata ( facturatalon), a reprezentat circa 90% din totalul decontarilor.
Intr-o perioada scurta (1981) s-a incercat instituirea, ca modalitate de
decontare preferentiala a decontarii prin dispozitie de plata cu factura, intre
altele din ratiunea simplificarii operatiilor de decontare la banca, a reducerii
operatiilor de prelucrare a documentelor la banca, a eliminarii circuitului
bancar dublu si inlocuirii lui prin unul singular.
S-a considerat ca se va obtine si o reducere a duratei de derulare a
operatiei de decontare. Practica, respectiv statistica bancara a atestat, insa, ca
decontarea prin dispozitie de plata s-a facut intr-un termen mai lung decat
decontarea prin dispozitia de incasare cu factura. Imbunatatirea
mecanismului decontarilor este legata mai ales de imbunatatirea faptica a
relatiilor dintre partenerii comerciali si bancari si nu se reduce doar la tehnici
bancare.
Modalitatea de decontare prin incasso documentar a prezentat fata de
alte tehnici de decontare, un avantaj in conditiile economiei planificate
central, contribuind la realizarea decontarii cu caracter automat, in conditiile
acceptarii tacite. Documentele de decontare depuse de furnizor la banca sa,
remise la banca cumparatorului, erau prevazute cu un termen, la care, dupa
expirarea sa, decontarea se facea si fara acordul expres al platitorului. In
aceste conditii, amanarea platilor de catre cumparator pentru a-si amenaja
situatia financiara nu era de practicat.
Decontarea din initiativa furnizorului se realizeaza si prin dispozitie
de incasare simpla (incasso-ul simplu), cand cel indreptatit la incasare este
Ministerul Finantelor, pentru sume cuvenite bugetului public sau in cazul
bancii, care isi poate recupera creditele acordate ajunse la scadenta, sau
furnizorul recurge la dispozitia de incasare pentru a dobandi diferenta de pret
la care are dreptul.
Decontarea se poate realiza, in al doilea rand, prin instrumente de
decontare emise de debitor, de platitor. Instrumentele de decontare puse in
22

circulatie din initiativa platitorului sunt dispozitia de plata cu factura

(ordinul de plata documentar), dispozitia de plata simpla (ordinul de plata
simplu), cecurile de decontare.
La serviciile dispozitiei de plata cu factura s-a recurs in economia
noastra in intentia de a simplifica operatiile de decontare la banca si de a
accelera platile; decontarea din initiativa platitorului nu a dat rezultatele
scontate. Notiunea de dispozitie de plata, spre deosebire de dispozitia de
incasare, este conforma cu realitatea operatiei angajate. In tarile cu economie
de piata, occidentale, ca si in circuitul platilor internationale, acest
instrument de decontare este numit ordin de plata.
In cazul ordinului de plata privind operatiile comerciale, corelate cu
utilizarea mai multor documente, acest instrument se numeste ordin de plata
documentar (ordin de virament). Spre deosebire de folosirea acestui
instrument, in operatii necomerciale se utilizeaza instrumentul de decontare
numit dispozitia de plata simpla. Din aprilie 1995 normele de lucru bancare
de la noi statueaza utilizarea denumirii de ordin de plata.
In tara noastra s-a practicat si sistemul platilor planificate, adica un
sistem in cadrul caruia platile se efectuau cu o anumita regularitate sub
aspectul perioadei de introducere a dispozitiei de plata si chiar ca regularitate
de suma de achitat. Acest sistem s-a practicat la livrarea produselor
alimentare, furnizarea de energie electrica, calorica, cand intre parteneri
interveneau conventii de livrare, cu termene, modalitati de plata, de
regularizare si adaptare a platii efective la platile datorate. Aceasta solutie de
decontare comporta, de regula, utilizarea dispozitiei de plata simpla.
In categoria instrumentelor de decontare emise de platitor s-au utilizat
si cecurile de decontare (detasabile) din carnete de cecuri cu sau fara limita
de suma.
S-au elaborat la Banca Nationala noi modele de cecuri care, incepand
cu luna mai 1995, inlocuiesc cecurile model 1980.
Actele normative privind decontarile au prevazut folosirea in tara
noastra si a acreditivului documentar. Trasatura specifica a acreditivului este
investirea de catre platitor a unei banci cu dreptul de a-l reprezenta in luarea
deciziei privind efectuarea platii. In subsidiar, acreditivul mai inseamna
crearea unui provizion financiar din care banca va efectua plata, provizion
care poate proveni prin detasarea din contul platitorului a unei sume date,
sau obtinerea de catre platitor a unui credit bancar cu aceasta destinatie.
In tara noastra, acreditivul documentar era intotdeauna domiciliat la
banca furnizorului.

23

In tarile cu economie de piata, acreditivul poate fi, dupa caz,

domiciliat la banca furnizorului, respectiv a exportatorului, la cea a
cumparatorului (importatorului) sau la o terta banca.
Prin domicilierea acreditivului se intelege banca ce are dreptul de a
decide efectuarea platii, conditionata de prezentarea de catre furnizor a
documentelor prevazute prin clauzele acreditivului.
O modalitate de a rezolva problema fondurilor din care se face plata o
reprezinta scrisoarea de garantie bancara. Ea se emite in favoarea
furnizorilor-creditori. Prin acest instrument, banca asigura pe furnizor
(creditor) ca dispune de suma din care se vor face platile, daca conditiile
cerute vor fi satisfacute de furnizor. Spre deosebire de acreditiv, scrisoarea
de garantie bancara indeplineste un rol asigurator in sfera platilor, fara ca ea
sa constituie intr-o modalitate propriu-zisa de decontare.
Cele doua forme asiguratorii pentru derularea platilor (acreditivul si
scrisoarea de garantie bancara) au indeplinit un rol redus in mecanismul
decontarilor din tara noastra in conditiile economiei conduse centralist.
Aceasta din cauza unei foarte difuzate prezente a platilor restante, a
dificultatilor din activitatea economica a intreprinderilor, a preocuparii foarte
reduse pentru situatia economica si financiara a intreprinderilor. Toate
acestea in conditiile in care, in aprecierea activitatii prevalau criteriul
indeplinirii planului, realizarea structurii sortimentale prevazute prin plan si
nu desfasurarea activitatii economice in conditii eficiente, rentabile.
In privinta structurii mai recente a instrumentelor de plata constatam o
prevalenta a instrumentelor de credit de natura ordinelor de plata, deci la
initiativa debitorului, de aproape 90% si o utilizare desi in crestere a
inscrisurilor cambiei si a biletului la ordin, dupa 1994, dar abia depaseste
10%, asa cum se poate observa si in tabel. In perioada 1995-1998 au fost
compensate instrumente de plata de valori exprimate dupa cum urmeaza:
Valoarea instrumentelor de piata
--miliarde lei--

24

Ani

1995

1996

1997

1998

Total

De credit

30514

51121

92609

25609

199894

87,39

De debit

3017

6918

14667

4230

28832

12,61

Total

33531

58039

107317

29838

228726

100

Sursa: Diaconescu Mariana- Bancile.Sisteme de plati.Riscuri, Editura

Economica, Bucuresti 1999, pag. 168

25

Decontarea pe baza
ordinului de plata si a
cecului

Ordinul de plata reprezinta o dispozitie neconditionata, data de catre

emitentul acesteia unei societati bancare de a pune la dispozitia unui
beneficiar o anumita suma de bani.
Aceasta dispozitie este ordin de plata numai daca platitorul dispune de
fondurile banesti necesare efectuarii operatiunilor de transfer a fondurilor
banesti, si nu prevede ca plata sa fie la ordinul beneficiarului.
Utilizatorii principali sunt:
Persoane fizice cu cont deschis la banca
Persoane juridice cu cont deschis la banca
Ca mentiuni obligatorii sunt prevazute urmatoarele:
1. ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani
2. numele sau denumirea beneficiarului si dupa caz numarul
contului acestuia deschis la societatea bancara destinatara
3. numele sau denumirea platitorului, numarul contului deschis la
societatea bancara initiatoare
26

4. denumirea societatii bancare initiatoare

5. denumirea societatii bancare receptoare
6. elementul care sa permita autentificarea emitentului de
societatea bancara initiatoare
7. denumirea de ordin de plata
8. data emiterii (unica, posibila si certa)
9. informatii din care sa se poata reconstitui sirul neintrerupt al
circulatiei ordinului de plata pe suport hartie pe parcursul
efectuarii transferului credit pana la finalizarea acestuia.
Obligatiile bancii initiatoare sunt:
exemplare-se intocmesc trei exemplare: exemplarul 1
(alb) serveste la debitarea contului emitentului si se
arhiveaza la actele zilei; exemplarul 2 (roz) serveste
pentru creditarea contului beneficiarului la banca
destinatara si se anexeaza la extrasul de cont al acestuia;
exemplarul 3 (vernil) se restituie platitorului ca anexa la
extrasul de cont. Daca exista borderou, acesta se
intocmeste de catre platitor in doua exemplare (un
exemplar la banca, un exemplar la platitor);
receptia ordinului de plata: se verifica, se stampileaza si
se semneaza cele doua exemplare ale borderoului de
catre referentul de ghiseu; se retine la banca exemplarul
nr.1 al borderoul; se restituie platitorului exemplarul nr.2
al borderoului
autentificarea ordinului de plata: se efectueaza de
referentul de ghiseu, urmeaza receptiei, este o procedura
de recunoastere a persoanelor pe care emitentul ordinului
de plata le autorizeaza sa semneze autentic, se efectueaza
prin confruntarea semnaturilor inscrise in ordinul de plata
cu cele din fisele specimenelor de semnaturi, emitentul
poate fi reprezentat si de alte persoane pe care le
imputerniceste prin procedura autentica
acceptarea ordinului de plata- presupune recunoasterea
de catre unitatea bancara a valabilitatii ordinului de plata
dupa verificarea existentei disponibilului in contul
platitorului; se aplica stampila, data si semnatura
referentului de ghiseu pe toate exemplarele ordinului de
plata. Daca nu exista disponibil sau nu sunt indeplinite
alte conditii, ordinul de plata se restituie clientului

27

executarea ordinului de plata- se face cel mai tarziu in

ziua bancara urmatoare emiterii. Unitatea bancara
initiatoare debiteaza contul platitorului si remite ordinul
de plata in scopul transferarii fondurilor banesti la
beneficiar. Daca este indicata data platii P, executarea are
loc in ziua acceptarii, sau cel mai tarziu a doua zi.
Referentul de ghiseu preda ordinul de plata cu o banda
totalizatoare de control la O.I.S. pentru prelucrare in
vederea transferarii fondurilor banesti la banca
destinatara.
Documente: se intocmeste Aviz O.I.S de creditare
pentru decontarile in sistemul intrabancar si Dispozitie
de plata centralizatoare pentru decontarile in sistemul
interbancar; nu se intocmeste Aviz O.I.S pentru clientii
care au contul deschis la aceeasi unitate bancara (se
foloseste exemplarul 2 al ordinului de plata)
Obligatiile bancii intermediare sunt:
Intervin numai in decontarile interbancare
Cele doua exemplare ale ordinului de plata primite letric, se
remit prin agentii de compensare societatilor bancare
destinatare
Pentru filiale sau agentii exemplarul doi al ordinului de plata se
remite pe parcurs intrabancar electronic, in vederea acceptarii
sau refuzarii lor, in maximum doua zile lucratoare de la data
compensarii lor.
Obligatiile bancii destinatare sunt:
Referentul de ghiseu care primeste ordinul de plata verifica:
denumirea beneficiarului (ca in Registrul Comertului), simbol
cont beneficiar, concordanta sumei inscrise in cifre si litere,
eventuale mentiuni suplimentare
Se crediteaza contul beneficiarului pe baza exemplarului 2 al
ordinului de plata care se preda beneficiarului ca anexa la
extrasul de cont
Ordinul de plata refuzat sau neacceptat se restituie referentului
de ghiseu care administreaza contul platitorului pentru a fi
inapoiat emitentului, operatiunea de debitare a platitorului
anulandu-se.
Obligatiile clientului platitor sunt:

28

 Sa prezinte bancii numai formulare aprobate de Banca

Nationala a Romaniei
Sa intocmeasca ordinul de plata in minim trei exemplare prin
dactilografiere, cu cerneala sau pix cu pasta de culoare albastra
sau neagra; sa prezinte ordinele de plata completate cu toate
mentiunile obligatorii
Sa completeze, daca este cazul, pe fata ordinului de plata
mentiuni suplimentare privind: data platii viitoare (data P),
adresa baneficiarului, daca acesta nu are cont deschis la banca
destinatara
Referinte privind continutul economic al operatiunii
(obligatoriu) daca clientul este beneficiar de credite
Sa emita ordine de plata numai in limita disponibilului din cont
Ordinele de plata sa fie semnate de persoanele autorizate si
stampilate in cazul persoanelor juridice
Ordinele de plata se depun la banca cu/fara borderou care se
intocmeste in doua exemplare semnat de persoanele autorizate
si stampilat
Sa respecte programul de ghiseu pentru depunerea actelor si
ridicarea extrasului de cont
Obligatiile clientului beneficiar sunt:
Va aduce la cunostinta bancii, in termen de doua zile lucratoare,
de la ridicarea extrasului de cont, orice neconcordanta aparuta
intre sumele inscrise in extrasul de cont si documentele
justificative anexate
Nerespectarea acestor proceduri atrage dupa sine plata oricaror
dobanzi sau penalitati suportate de banca incepand ce cea de-a
treia zi lucratoare de la ridicarea extrasului de cont.
Refuzul ordinului de plata in cazul unui transfer-credit poate avea mai
multe motive, dintre care emitem:
Data platii ca mentiune suplimentara nu poate fi respectata
Lipsa fondurilor ca urmare a introducerii unor titluri executorii ce au
prioritate la decontare
La banca initiatoare:
1. se solicita instructiuni suplimentare emitentului, in cadrul
termenului de acceptare
2. daca nu se elimina nici in acest fel cauzele imposibilitatii
executarii ordinului de plata se intocmeste C.R.E (comunicare
de refuz la executare) (anexa 1) care se preda platitorului anexat
29

ordinului de plata, in cadrul termenului de executare. C.R.E. se

semneaza de catre persoanele desemnate de conducerea bancii
si se inregistreaza intr-un Registru de evidenta C.R.E.
La banca receptoare:
1. ordinele de plata al caror continut si/sau forma sunt contrare
reglementarilor in vigoare
2. unitatea bancara receptoare nu este banca intermediara mentionata de
platitor sau destinatara respectivului ordin de plata
Justificarea de refuz se intocmeste pentru fiecare ordin de plata refuzat,
intr-un singur exemplar, care este remis impreuna cu ordinul de plata; este
intocmita de referentul de ghiseu care administreaza contul beneficiarului si
se verifica de seful serviciului conturi si viramente.
Pe baza acestei justificari se intocmeste Refuz la incasare in trei
exemplare, document care se grupeaza pe unitati bancare insotit de o banda
de control a sumelor inscrise in ordinele de plata compensabile refuzate.
Referitor la transferurile-credit nefinalizate, eronate sau intarziate,
unitatea bancara initiatoare este obligata sa returneze platitorului suma
primita in baza ordinului de plata prin creditarea contului acestuia (dupa
primirea fondurilor transferate de la celelalte societati sau unitati bancare
participante la transferul-credit).
Pentru transferurile-credit intarziate, bancile participante datoreaza
dobanzi de intarziere, care se vor recupera de la banca vinovata de aceste
intarzieri.
O societate bancara receptoare care nu face o comunicare cu referire la:
neexecutarea ordinelor de plata datorata costurilor excesive sau intarzierilor,
neexecutarea ordinelor de plata datorita lipsei sau insuficientei mentiunilor
obligatorii, existenta fondurilor banesti in favoarea unui beneficiar
identificabil care nu are cont deschis la aceasta este obligata sa plateasca
emitentului ordinului de plata penalitati pentru orice suma primita de la
acesta pentru perioada in care a retinut-o.
Tipuri de cecuri: (anexa 3)
din punctul de vedere al beneficiarului: cec nominativ, cec la ordin,
cec nu la ordin, cec la purtator
dupa modul de incasare: cec obisnuit (nebarat), cec barat, cec
certificat, cec de calatorie
in functie de partile angajate in derularea platilor: cec personal, cec
circular (bancar)
Cecul este un instrument de plata care pune in legatura, in procesul
crearii sale trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Este si un inscris
prin care tragatorul da ordin bancii sale de a plati in favoarea unui tert o
30

suma de bani, de care tragatorul dispune. De asemenea, cecul poate fi

considerat si o instructiune scrisa catre o banca de a plati, din contul celui ce
ordona plata, o anumita suma de bani unei persoane specificate. Cecul poate
fi emis cu conditia ca titularul contului (clientul bancii) sa aiba suficiente
disponibilitati in cont, pentru ca banca sa ii poata onora platile solicitate.
Partile implicate in emiterea unui cec sunt:
tragatorul-persoana care emite cecul, fiind titularul unui cont bancar
care va fi debitat cand cecul va fi platit
beneficiarul-cel care va incasa cecul; acesta poate fi un tert sau insusi
tragatorul, daca are nevoie de numerar
trasul-banca unde tragatorul isi are deschis contul. Trasul este un
prestator de servicii; va onora cecul la prezentare numai daca
tragatorul are suficient disponibil in contul sau.
Cecul poate fi:
la ordinul tragatorului insusi, care se afla si in pozitia de beneficiar
al cecului
tras pentru contul unui tert
Cecul nu poate fi tras asupra tragatorului insusi cu exceptia cecului
tras intre diferite stabilimente ale aceluiasi tragator dar cu personalitate
juridica diferita.
Cecul cuprinzand sau nu mentiunea la ordin pot circula prin gir.
Cecurile cuprinzand mentiunea la ordin sau o expresie echivalenta
sunt transmisibile numai sub forma si cu efectele unei cesiuni de creanta
ordinara (operatiune prin care creditorul numit cedent transmite dreptul sau
de proprietate asupra cecului altei persoane numite cesionar).
Initiativa apartine tragatorului care, in baza unui disponibil constituit
in prealabil la o societate bancara, da un ordin neconditionat acesteia care se
afla in pozitie de tras, sa plateasca la prezentare o suma determinata unei
terte persoane sau insusi tragatorului emitent aflat in pozitie de beneficiar.
Girul reprezinta un act prin care posesorul cecului numit girant
transfera altei persoane numita giratar printr-o declaratie scrisa si subscrisa
pe instrument odata cu predarea acestuia, toate drepturile decurgand din
cecul astfel redactat si completat.
Pot circula prin gir cecurile cuprinzand sau nu clauza la ordin. Cecul poate
fi girat in folosul tragatorului sau al oricarui alt obligat.
Girul trebuie sa fie neconditionat; cel dat de tras este nul.
Girul poate fi:
in plin, cuprinzand: semnatura girantului, nume giratar, data girarii
in alb
31

Girul transmite proprietatea titlului; cel partial este nul. Posesor legitim
al cecului este ultimul giratar dintr-o serie neintrerupta de giruri.
Avalul este o garantie personala prin care o persoana denumita avalist,
adica cel care da avalul, garanteaza obligatia asumata de una dintre
persoanele obligate prin cec, direct sau pe cale de regres, persoana denumita
avalizat, pentru toata suma mentionata pe cec, sau pentru o parte din ea.
Validitatea avalului presupune ca suport existenta macar formala a
obligatiei, al carui accesoriu este.
Avalul poate fi dat de catre un semnatar al cecului, altul decat tragatorul.
Girantul poate da un aval, deoarece el este obligat numai fata de posesorii
care dobandesc cecul ulterior girului sau.
Avalul trebuie sa fie neconditionat si poate fi dat printr-o simpla
semnatura a avalistului pusa pe fata cecului, pe spatele cecului (caz in care
nu trebuie confundat cu girul), pe o copie, sau pe un duplicat al cecului.
Cecul barat se prezinta in vederea remiterii spre incasare numai la
banca ce deserveste posesorul. Bararea poate fi: generala sau speciala.
Cecul cu barare generala poate circula prin girare si este valabil in posesia
ultimului posesor. Bararea poate fi facuta la emiterea cecului de catre
tragator sau in cursul circulatiei acestuia. Bararea generala poate fi
transformata in barare speciala, bararea speciala neputandu-se transforma
intr-o barare generala.
Cecul barat intra in compensarea interbancara a platilor fara numerar pe
suport hartie (Regulamentul BNR nr. 10/1994).
Cecul de calatorie- tragatorul conditioneaza plata de identitatea celor
doua semnaturi puse pe cec de cumparator:
prima in fata casierului in momentul procurarii cecului
a doua in momentul incasarii in numerar sau achitarii contravalorii
unor bunuri si servicii
Suma este fixa, valoarea fiind pretiparita.
Unitatile teritoriale ale BCR primesc spre rascumparare numai cecuri de
calatorie eliberate de BCR.
Criteriul de inregistrare il constituie inscrierea si numerotarea
cecurilor astfel incat fiecare fila de cec sa fie identificata dupa seria si
numarul inscrise pe aceasta si pe cotorul carnetului.
Evidenta se tine in contul in afara bilantului Cecuri de calatorie. Serviciul
Titluri si Hartii de Valoare din Centrala bancii va primi lunar Situatiile
rascumpararii cecurilor de calatorie de la sucursale.
La unitatea bancara unde se prezinta un posesor al unui cec de
calatorie spre a-l incasa, persoanele desemnate sa efectueze operatiuni cu
cecuri de calatorie vor verifica: autenticitatea filei de cec, existenta si
32

identitatea semnaturilor, existenta semnaturii si stampila unitatii bancare ce a

eliberat file de cec.
Incasarea se face:
numerar (stampila ACHITAT)
in cont, caz in care cecul de calatorie este depus spre incasare
impreuna cu un borderou intocmit de posesorul cecului in trei
exemplare (unul la referentul de ghiseu care il preda la contabilitatea
proprie cu banda de control; unul pentru creditarea contului
posesorului; unul la posesor dupa ce referentul de ghiseu l-a semnat
si stampilat la verso)
Arhivarea se face zilnic; cecurile de calatorie rascumparate prin
virament se vor preda pe baza de proces-verbal compartimentului de casierie
unde se vor arhiva ca formulare cu regim special.
Copiile xerox (alb-negru), ale cecurilor de calatorie primite ca anexe la
avizele O.I.S. de debitare, se vor preda zilnic cu proces verbal,
compartimentului de casierie pentru arhivari la cotoarele originalelor.
Cecul circular reprezinta un titlu de credit la ordin, emis de catre o
societate bancara asupra unei unitati bancare. Plata se efectueaza la vedere
in 30 de zile de la data emiterii.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca unitatea bancara emitenta a
cecului circular sunt urmatoarele:
eliberarea unei autorizatii speciale de la BNR
existenta la societatea bancara a sumelor de la primitorii cecurilor
circulare
depunerea la BNR a unei cautiuni (40%)
Girul in favoarea societatii bancare emitente stinge obligatia asumata
prin cec
Cecul certificat-tragatorul emitent al unui cec obisnuit sau barat, ori
unul dintre posesorii ulteriori ai acestuia poate cere societatii bancare aflata
in pozitie de tras certificarea unui cec. Aceasta presupune scrierea mentiunii
certificat de catre referentul de ghiseu care administreaza contul clientului.
Pe cec, se modifica simbolul contului 46.50, transferandu-l in 46.51, sau
46.60 in 46.61.
Tragatorul nu mai poate retrage din contul 46.51 sau 46.61 suma destinata
platii unui cec certificat inainte de expirarea termenului de prezentare la
plata a cecului.
Procurarea carnetelor de cecuri:
se efectueaza in mod centralizat de catre BCR- care le distribuie catre
toate unitatile teritoriale din subordine

33

 se cumpara de catre clienti de la ghiseele unitatilor bancare, unde isi

au deschise conturile, plata facandu-se din contul de disponibilitati al
solicitantului sau prin achitarea in numerar
se completeaza COMANDA PENTRU CUMPARARE CEC (2
exemplare) care trebuie sa cuprinda:
denumirea bancii trase si adresa
numele sau denumirea tragatorului, adresa lui
simbolul contului clientului, codul bancii acestuia
Obligatiile referentului de ghiseu sunt urmatoarele:
identificarea persoanelor care solicita cumpararea
carnetului de cec pe baza buletinului de identitate
(pasaportului)
verificarea datelor inscrise pe comanda cu fisa
specimenelor de semnaturi existenta la dosarul clientului
semnarea si stampilarea ambelor exemplare ale comenzii
pe care le prezinta sefului de serviciu pentru
contrasemnare
daca plata carnetelor de cec se face prin virament,
verifica indeplinirea conditiilor de forma si fond de ordin
de plata intocmit de clientul cumparator in 4 exemplare,
dupa care semneaza si stampileaza ordinul de plata.
Casierul care elibereaza carnetele de cec are urmatoarele obligatii:
inscrierea pe comanda a tipului de cec
inscrierea cantitatii cumparate
seria si numarul
verificarea identitatii persoanei care ridica cecurile
Termenele de prezentare la plata a cecurilor reprezinta intervalul de timp
cuprins intre data emiterii si data prezentarii la banca trasa (inclusiv circuitul
bancar):
8 zile daca cecul este platibil chiar in localitatea in care a fost emis
15 zile daca cecul este platibil intre localitati diferite
30 zile in cazul cecului circular
Termenele de prezentare la plata a cecurilor se calculeaza incepand cu ziua
urmatoare datei emiterii de catre tragator.
Cecul poate fi onorat si dupa expirarea termenului de prezentare cu
conditia ca tragatorul sa nu fi revocat ordinul de plata privind cecul
respectiv.

34

Dupa expirarea termenelor de prezentare, la incasare, poate fi revocata

plata cecului in cazul in care clientul, in calitate de posesor al cecurilor,
opteaza pentru remiterea lor la banca- cea trasa prin circuitul bancar.
Cecurile se pot primi spre remitere la incasare la banca trasa si dupa
expirarea termenelor de prezentare banca neasumandu-si nici o raspundere
daca acestea ajung la banca trasa dupa expirarea acestui termen si tragatorul
a revocat ordinul de plata.
Cecurile pot fi platite de banca trasa si dupa expirarea termenelor de
prezentare, cu conditia ca tragatorul sa nu fi revocat ordinul de plata.
Suma de plata trebuie sa fie indicata atat in cifre cat si in litere cu un
scris clar si fara alterari ale textului in cifre sau litere. In cazul diferentelor
intre suma inscrisa in cifre si cea in litere se ia in calcul suma inscrisa in
litere.
Daca pe cec sunt inscrise mai multe sume, in cifre sau in litere, suma de
plata este suma cea mai mica.
Pentru a putea trage cecuri orice tragator trebuie sa depuna la societatea
bancara la care are disponibil specimenul semnaturii sale si ale mandatarilor
(cu specificarea in calitate mandatar) si reprezentantilor sai. Semnatura pe
cec trebuie sa fie explicata, adica sa cuprinda integral numele si prenumele
persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice. Semnatura cu prenumele
prescurtat sau cu initiale este valabila.
Prezentarea spre incasare a cecului se poate face:
la unitatea bancara ce deserveste posesorul, caz in care poate fi incasat
numai in cont: posesorul introduce filele de cec la banca sa insotite de
un borderou;
direct la unitatea bancara trasa pentru incasare:
in numerar: se prezinta cecul referentului de ghiseu; se verifica
cecul; se semneaza si se stampileaza cecul pe verso; se prezinta
sefului de serviciu; se inregistreaza in jurnalul de casa; se
remite la casierie pentru plata; clientul semneaza pe spatele
cecului de primire;
in cont: se introduce cecul in banca de catre posesor insotit de
borderoul de incasare (3 exemplare): exemplarul 1 se retine la
banca trasa, exemplarul 2 se remite la banca beneficiarului,
exemplarul 3 se restituie beneficiarului dupa semnare si
stampilare
Obligatiile referentului de ghiseu sunt:
verificarea autenticitatii cecului
indeplinirea conditiilor de forma si fond

35

 confruntarea semnaturilor si amprentei stampilelor

verificarea prezentarii la plata a cecurilor in termenele
legale
verificarea existentei in contul de depozit a sumei
necesare pentru plata (se poate achita si partial cu
mentiunea achitat partial suma de.......lei numai la
banca trasa)
Refuzul cecurilor la plata are loc in urmatoarele cazuri:
1. un cec ce nu indeplineste conditiile sau elementele
obligatorii, va fi restituit beneficiarului
2. un cec barat care se introduce la compensare la
BNR, se refuza la plata conform Reg. Nr 10/ 1994
ale BNR
3. cecurile remise la incasare la banca beneficiarului
si refuzate de banca trasa vor fi returnate bancii
beneficiarului cu scrisoare de garantie-restituire
4. evidenta cecurilor refuzate la plata se va tine in
cadrul serviciului Conturi si viramente intr-un
registru pastrat de seful serviciului, care contine:
numar curent
tragatorul si contul acestuia
beneficiarul si banca acestuia
seria si numarul cecului
suma
motivul refuzului
Posesorul cecului poate exercita dreptul de regres impotriva: girantilor;
tragatorului; celorlalti obligati daca:
cecul este prezentat la plata in termenul de prezentare si nu este platit
refuzul la plata este constatat: prin protest, printr-o declaratie a
trasului, printr-o confirmare oficiala a unei case de compensatii
Posesorul cecului poate cere pe cale de regres: suma, dobanda, cheltuielile
de protest
Executorul judecatoresc:
constata public refuzul la plata contra trasului sau persoanei indicate a
platii
incheie actul de protest ce contine:
a. data protestului
b. numele celui care a creat protestul
c. numele contra caruia s-a facut protestul
36

d. locul protestului
e. somatia de plata
Protestul poate fi introdus inaintea expirarii termenului legal de prezentare a
cecului. Daca cecul este prezentat la plata bancii trase si refuzat la plata in
ultima zi a termenului legal de prezentare protestul se poate introduce in
prima zi lucratoare dupa expirarea acestiu termen.
Inregistrarea protestelor se face:
la judecatorii- Registru special
la Camera de Comert si Industrie- Tabel cu protestele de neplata
la BNR- Centrala Incidentelor de Plati
Unica modalitate de inlocuire a actului de protest o constituie Declaratia de
refuz de plata data de cel impotriva caruia se introduce protestul (banca
trasa) cu aprobarea posesorului cecului. Aceasta declaratie va trebui data
inauntrul termenului legal de intocmire a protestului.
Pierderea, furtul sau distrugerea cecurilor:
1) un cec alterat contine stersaturi, modificari sau adaugiri ale unor
cuvinte, date, mentiuni din textul instrumentului
2) un cec pierdut, sustras sau distrus poate fi anulat prin procedura de
amortizare ce consta in solicitarea anularii cecului la judecatoria in a
carei raza se afla locul si adresa de plata ale cecului. Cererea de
anulare se adreseaza presedintelui si este formulata de posesorul
cecului pierdut, sustras sau distrus.
3) Presedintele judecatoriei se pronunta printr-o ordonanta prin care
declara cecul nul si autorizeaza efectuarea platii dupa 15 zile de la
publicarea acesteia in Monitorul Oficial
Ordonanta se notifica tragatorului si bancii trase ce nu mai poate plati valabil
cecul.
In termenul de 15 zile de la publicarea in Monitorul Oficial a ordonantei,
detinatorul poate face opozitie la judecatoria competenta.
Dupa trecerea termenului de 15 zile de la publicarea ordonantei in Monitorul
Oficial, in cazul in care nu s-a facut opozitie sau aceasta a fost respinsa
printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, cecul pierdut, sustras sau
distrus este anulat.
Plata cecului se face pe baza urmatoarelor acte:
Ordonanta de anulare a cecului
Certificat de la judecatoria competenta ca nu s-a introdus opozitie in
termen impotriva ordonantei de anulare a cecului sau hotararea
definitiva a instantei de respingere a opozitiei

37

Cecul ce poarta clauza netransmisibil nu poate fi anulat prin procedura

aratata mai sus, putand fi inlocuit printr-un duplicat cu acordul trasului si
tragatorului.
Emiterea unui cec de catre un tragator fara ca acesta sa dispuna de fondurile
necesare la tras in momentul emiterii lui, atrage obligatia bancii trase de a
refuza cecul la plata iar pentru tragator sanctiuni civile si penale. Falsificarea
cecurilor se pedepseste conform legilor in vigoare.
Informatiile, datele si raportarile privind cecurile sunt confidentiale.
Cecurile, cu exceptia cecului la purtator, pot fi trase in mai multe exemplare.
In mod obligatoriu, cecurile trase in mai multe exemplare trebuie:
Sa fie cecuri la ordin
Sa fie cecuri emise in Romania si platibile in alt stat
Exemplarele trebuie numerotate in insusi textul cecului, astfel fiecare
exemplar este considerat un cec distinct.
Durata prescriptiei la CEC este de:
6 luni in ceea ce priveste actiunea de regres a posesorului impotriva
girantilor, tragatorului sau celorlalti obligati
6 luni in ceea ce priveste actiunile de regres a diferitilor obligati la
plata cecului, unii impotriva altora.

38

Decontarea pe baza cambiei

si a biletului la ordin

Cambia reprezinta un titlu de credit negociabil si instrument de plata.

Exprima obligatia debitorului (tras) de a plati la vedere sau la termen o suma
de bani determinata la o data fixa a unei persoane numita beneficiar, la
ordinul unei persoane numita tragator (creditor).
Crearea cambiei:
1. la ordinul tragatorului insusi care este si beneficiar
39

2. trasa asupra tragatorului care este si tras (tragatorul poate fi tras atunci
cand se obliga la cambie)
3. trasa pentru contul unui tert (beneficiarul poate, fie sa incaseze suma
inscrisa in cambie, fie prin girarea acesteia sa isi achite alte obligatii
ale sale)
Cambia poate deveni nula, in lipsa unuia din urmatoarele elemente:
denumirea de cambie
ordinul neconditionat, imperativ platiti
numele sau denumirea trasului
denumirea beneficiarului
numele sau denumirea celui care emite cambia
Pot lipsi:
scadenta (se plateste la vedere)
locul de plata (se ia in considerare locul de langa tras)
locul de emitere al cambiei (se considera cel de langa tragator)
Intre tragator si beneficiar poate sa nu existe o relatie directa
interpunandu-se un tert, care nu este expres indicat pe cambie, dar fata de
care tragatorul are o obligatie de plata.
Cambia poate fi domiciliata, atunci cand fie tragatorul cu ocazia emiterii, fie
trasul cu ocazia acceptarii cambiei, pot sa indice ca loc al platii domiciliul
unui tert din aceeasi localitate cu trasul sau din alta localitate. Clauza
domicilierii poate fi inscrisa pe cambie numai de catre tragator sau de catre
tras domicilierea facuta de un girant considerandu-se inexistenta.
Cambia poate fi in alb, aceasta continand in mod obligatoriu
semnatura tragatorului, iar celelalte mentiuni obligatorii ale unei cambii se
completeaza optional.
Completarea mentiunilor de pe cambia in alb de catre posesorii
succesivi, nu poate depasi trei ani de la data reala a emiterii cambiei, astfel
incat in momentul prezentarii la plata, titlul sa contina, in mod obligatoriu
toate elementele cerute de lege si sa aiba completat numele ultimului
posesor.
Pe cambie se poate indica o clauza referitoare la faptul ca suma inscrisa pe
cambie este purtatoare de dobanda, nivelul acesteia pe an (%) si data de la
care curge..
Acceptarea cambiei este operatia prin care trasul se obliga sa plateasca
la scadenta suma inscrisa pe cambie posesorului legitim al titlului.
Prezentarea cambiei la acceptare poate fi facuta oricand, dar nu mai tarziu de
data scadentei.

40

Prezentarea la acceptare a cambiei va fi facuta in cadrul termenului stabilit

pentru aceasta de tragator sau in lipsa acestei mentiuni, prezentarea la
acceptare va putea fi facuta oricand, pana cel mai tarziu chiar in ziua
scadentei.
Dupa acceptarea cambiei de catre tras, acesta devine obligatul principal
(debitorul) intr-o relatie cambiala.
Prezentarea cambiei la acceptare poate fi:
obligatorie- cand tragatorul sau unul din giranti prevad in mod expres
aceasta sau cand cambia este platibila la un anume termen
interzisa- cand tragatorul mantioneaza expres acest lucru, cambia
devenind, astfel, neacceptabila
facultativa- daca nu exista o indicatie in sens contrar in text
(mentiunea acceptarii obligatorii sau mentiunea neacceptabila).
Acceptarea trebuie sa fie datata cuprinzand anul, luna, ziua, pentru
cambiile platibile la un anumit termen de la vedere si pentru acele
cambii in care tragatorul sau girantul stabilesc un termen de
prezentare la acceptare.
Girarea cambiei este operatia prin care posesorul titlului numit girant,
transfera altei persoane, numita giratar, odata cu predarea titlului toate
drepturile decurgand din acesta.
Cambiile cuprinzand sau nu mentiunea la ordin pot circula prin gir.
Cambiile cuprinzand mentiunea nu la ordin sau o expresie echivalenta
sunt transmisibile numai sub forma si cu efectele unei cesiuni de creanta
ordinara (operatiune prin care creditorul numit cedent transmite dreptul sau
de proprietate asupra cambiei altei persoane numite cesionar).
Girul trebuie sa fie neconditionat. Orice gir partial este nul.
Girul poate fi:
in plin- reprezinta declaratia girantului semnata si datata ce cuprinde
ordinul adresat debitorului principal de a plati persoanei indicate de
girant, deci cuprinde trei elemente obligatorii: semnatura girantului,
numele giratarului, data girarii
in alb- fiind format numai din semnatura girantului deci lipsesc
numele giratarului si data girarii
Girul transmite proprietatea titlului. Posesor legitim al titlului este
ultimul dintr-o serie neintrerupta de giruri.
Scontarea cambiei reprezinta girarea cambiei catre o societate
bancara. Este si o modalitate prin care posesorul cambiei isi poate procura
prin gir bani inainte de scadenta.

41

Unitatile teritoriale ale BCR-S.A. vor putea primi la scont cambii care
pe langa respectarea tuturor cerintelor legate de forma si fond indeplinesc
urmatoarele conditii cumulative:
posesorul cambiei (beneficiarul) sa fie client al BCR-S.A.
cambia sa fie acceptata legal la plata
intervalul de timp dintre momentul prezentarii la scont si scadenta
cambiei, sa nu depaseasca 1 an
in situatia in care trasul (acceptantul) este client al altei societati
bancare, cambia va putea fi admisa la scont, numai daca este avalizat
de societatea bancara ce il deserveste pe tras si aceasta este agreata de
BCR-S.A.
Avalizarea cambiei este o garantie personala data de catre o persoana
denumita avalist, care garanteaza obligatia unuia dintre obligatii cambiali
numit avalizat pentru suma mentionata pe titlu sau pentru o parte din ea.
Mentiunea de avalizare se poate inscriptiona:
pe fata cambiei la rubrica AVALIZAT, completandu-se numele sau
denumirea avalistului si semnatura acestuia, numele sau denumirea
avalizatului precum si data la care s-a dat avalul
pe spatele titlului, caz in care pe langa elementele mentionate la
alineatul 1 de mai sus va trebui sa apara expres, pentru a nu fi
confundat cu girul, mentiunea pentru aval
pe o alonje a cambiei prin aratarea elementelor aratate la alineatul 2.
Avalistul este obligat sa indice persoana pentru care avalul si suma, in
cazul in care este mai mica decat cea inscrisa pe cambie. Daca lipseste
indicarea avalizatului, atunci avalul se considera dat pentru tragator.
Scadenta cambiei:
la vedere (pana la 1 an de la data emiterii sale)
la un anumit timp de la vedere (zile, saptamani, luni sau ani)
la un anumit timp de la data emiterii (calculul termenului incepe cu
ziua urmatoare datei emiterii)
la o data fixa (an, luna, zi) fiind posibila scrierea cu litere sau cu cifre
Cambia cu scadenta la un anumit timp de la data emiterii sau la o data fixa,
trebuie prezentata la plata in ziua scadentei sau cu cel mult doua zile
lucratoare dupa scadenta.
Cambia cu scadenta nescrisa este considerata platibila la vedere
Scadenta trebuie sa fie unica, certa si posibila, titlul cu scadente
succesive, imposibile sau anterioare emiterii fiind nul
Plata cambiei se poate face:
fie in ziua in care este platibila
42

 fie in una din cele doua zile lucratoare care urmeaza

Efectele platii unei cambii sunt urmatoarele:
numai plata la scadenta stinge obligatia trasului
posesorul cambiei nu poate fi silit sa primeasca plata inainte de
scadenta
orice actiuni rezultand din cambie impotriva acceptantului se prescriu
in termen de 3 ani socotiti de la data scadentei
tragatorul raspunde de: acceptarea cambiei, plata cambiei.
Posesorul cambiei va putea prezenta titlul la plata si prin intermediul bancii
care il deserveste sau la o Casa de Compensatii.
Protestul cambiei este un act public si solemn adresat (intocmit) la
cererea posesorului cambiei, de catre executorul judecatoresc la judecatoria
in a carei raza teritoriala se gaseste locul plasarii acesteia, prin care se
constata refuzul de acceptare sau de plata, dupa caz, din partea obligatului
principal.
Protestul poate fi:
de nedatare
de neacceptare
de neplata
Protestul poate fi facut in urmatoarele termene:
protestul de neacceptare pentru cambiile cu scadenta la o data fixa sau
la un anumit termen de la data emiterii va putea fi facut pana in ziua
precedenta scadentei, iar pentru cambiile cu scadenta la vedere sau la
un anumit termen de vedere, protestul va putea fi facut in termen de 1
an de la data emiterii cambiei
protestul de neplata a unei cambii platibile la o zi fixa, la un anumit
termen de la data emiterii sau la un anumit termen de la vedere,
trebuie sa fie facut in una din cele doua zile lucratoare, care urmeaza
zilei in care cambia este platibila, iar pentru cambia platibila la vedere
protestul trebuie facut in termen de 1 an calculat de la data emiterii
cambiei
Protestul poate fi redactat pe originalul cambiei, pe un adaos al acesteia sau
pe un act separat (caz in care pe cambie se face mentiunea protestat)
Protestul nu poate fi adresat in cazul in care tragatorul (girantul sau
avalistul) a inscris pe cambie clauza fara cheltuieli sau fara protest
Protestul se inregistreaza la:
judecatorii-Registrul special
Camera de Comert si Industrie
BNR- Centrala Incidentelor de Plati
43

Protestul poate fi inlocuit cu:

Sentinta declarativa de faliment a trasului in cazul unei cambii
acceptate sau a tragatorului in cazul unei cambii neacceptate
Declaratie de refuz de acceptare sau de plata data pe titlu sau pe
adaosul cambiei de catre cel impotriva caruia protestul urma sa fie
facut
Alterarea cambiei consta in stergerea sau modificarea unor cuvinte,
date ori mentiuni care fac parte din textul titlului, fara ca aceasta sa conduca
la nulitatea cambiei.
O astfel de cambie poate fi anulata prin procedura de amortizaresolicitarea anularii cambiei (cerere de anulare) la judecatoria in a carei raza
teritoriala se afla locul si adresa de plata ale cambiei.
Presedintele judecatoriei se pronunta printr-o ordonanta in care sunt cuprinse
elementele de identificare ale titlului, declarandu-l nul.
Totodata, autorizeaza si efectuarea platii, dupa cum urmeaza:
In cazul in care cambia are scadenta depasita sau este la vedere, plata
se face dupa trecerea a 30 de zile de la publicarea ordonantei in
Monitorul Oficial
In cazul in care scadenta este ulterioara publicarii si nu s-a facut
opozitie (se poate face in termen de 30 de zile de la data publicarii in
Monitorul Oficial) plata se face in termen de 30 de zile de la data
scadentei
In cazul in care nu s-a facut opozitie sau aceasta a fost respinsa
printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, dupa trecerea
termenului de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial,
cambia pierduta, sustrasa sau distrusa este anulata
Daca titlul a fost inlocuit prin amortizare se poate cere plata cambiei
pe baza:
Ordinului de anulare a cambiei
Certificatului de la judecatorie completat ca nu s-a introdus opozitie in
termen
Daca exista diferente intre suma inscrisa in cifre si cea in litere, se ia in
considerare suma in litere. Daca suma de plata este inscrisa de mai multe ori
pe fata cambiei, fie in cifre, fie in litere, suma care se plateste este suma cea
mai mica.
De regula, cambia trebuie platita in moneda locului platii, respectiv in LEI
pentru cambiile platibile pe teritoriul Romaniei.
Regresul cambiei in caz de neacceptare sau neplata- actiunea cambiala este:
Directa-contra acceptantului si analistilor sai
44

 De regres-contra oricarui alt obligat

Posesorul poate exercita drepturi de regres:
La scadenta
Inainte de scadenta
Cambia poate fi trasa in mai multe exemplare identice, numerotate in insusi
textul titlului.
Girantii trebuie sa treaca girurile pe toate exemplarele
Durata prescriptiei unei cambii este de:
3 ani pentru actiunea sau executarea cambiala directa
1 an pentru actiunea sau executarea cambiala de regres
6 luni pentru regresul girantului girantului platitor fata de ceilalti
obligati de regres
Biletul la ordin este un titlu negociabil si un instrument de plata. Prin
intermediul lui se constata obligatia asumata de catre debitor (subscriitor sau
emitent) de a plati la vedere sau la o scadenta fixata beneficiarului sau la
ordinul acestuia o suma de bani determinata.
Obligatia subscriitorului este aceeasi cu aceea a trasului acceptant in
cazul cambiei.
Biletul la ordin platibil la un anumit termen de la vedere trebuie
prezentat spre avizare emitentului in termen de 1 an de la data emiterii.
Avizarea consta in inscrierea pe fata biletului la ordin la rubrica
vazut a numelui si prenumelui emitentului, data, semnatura si stampila. In
acest caz termenul de plata curge de la data vizei pusa de emitent pe titlu.
Precizarile referitoare la cambie sunt valabile si in ceea ce priveste
biletul la ordin.
Toate conditiile privind utilizarea, circuitul, termenele si operatiunile
ce se efectueaza cu cambii si bilete la ordin vor fi inscrise in conventii
bilaterale incheiate intre unitatile bancare teritoriale si clientii pe care
acestea il deservesc.

45

CAP.3:
Operatiunile bancare
cu numerar

46

Organizarea operatiunilor
bancare cu numerar

47

Pentru primirea, verificarea, numararea, pastrarea si eliberarea

numerarului si a altor valori sunt organizate servicii (birouri) sau
compartimente de casierie. Pentru fiecare unitate bancara se organizeaza o
casa de circulatie al carei plafon in numerar se aproba de sucursala judeteana
a BNR unde este arendata, dupa avizarea prealabila a Directiei tezaur si
casierie din Centrala BCR-S.A.
Unitatile BCR care isi organizeaza casierii proprii, vor solicita in scris
Directia tezaur si casierie, autorizarea de functionare a casieriei, numai dupa
semnarea procesului verbal de receptie a instalatiei de securitate bancara si
de catre unitatile locale de politie.
Directorii, directorii adjuncti, contabilii sefi (conducatorii
compartimentelor cu atributii financiar-contabile) si sefii compartimentelor
casierie din unitatile BCR-S.A., raspund de organizarea, functionarea si
controlul activitatii de casierie in conformitate cu prevederile existente in
norme si cu cele din Regulament privind asigurarea pazei, securitatii si
sigurantei in exploatare pentru unitatile BCR-S.A.
Totodata sunt obligati sa asigure conducerea corecta si la zi a
evidentelor operativ-contabile si statistice, in scopul reflectarii in orice
moment si cu exactitate a existentei si miscarii numerarului si a celorlalte
valori gestionate de catre personalul casieriei. De asemenea, vor asigura
respectarea tuturor dispozitiilor cu privire la pastrarea si paza numerarului si
a celorlalte valori, pentru asigurarea integritatii acestora.
Personalul care lucreaza in compartimentul casierie nu are dreptul de
a folosi sau de a dezvalui, nici in timpul activitatii, nici dupa incetarea
acesteia, fapte sau date care, devenite publice, ar dauna intereselor ori
prestigiului bancii sau vreunui client al acesteia.
In cazul in care la casierie este nevoie de ajutor temporar in munca de
verificare a biletelor de banca, directorul unitatii bancare, la solicitarea
sefului compartimentului casierie, poate delega prin decizie scrisa, din alte
birouri/servicii, persoane care vor efectua verificarea si numararea banilor.
Decizia va cuprinde numele, prenumele, functia si perioada in care vor
efectua aceasta activitate.
Compartimentul casierie functioneaza in incaperi special amenajate,
separate de locul de munca al celorlalte compartimente. Imobilul in care este
amplasata casieria, va avea montate la toate ferestrele de la parter, in zona
compartimentului de casierie, grile de fier sau geamuri antiefractie.
48

In cadrul compartimentului casierie se pot organiza:

case operative de incasare, plati in lei, operatiuni de incasari si plati cu
mijloace de plata in valuta, schimb valutar, schimb de bilete de banca
cu monede metalice, schimb de bilete deteriorate, vanzare de
imprimate cu regim special, incasare taxe terti beneficiari (Mobifon,
Mobilrom, Daewoo)
case de incasari serale
colectarea si transportul numerarului cu mijlocul de transport valori al
bancii
case pentru primirea diverselor valori depuse spre pastrare de catre
deponenti in casete si gropuri sigilate
case de incasari in lei amplasate in afara sediului bancii
case de schimb valutar si alte operatiuni valutare, amplasate in afara
sediului bancii
grupe de verificare a numerarului
Unitatile operative pot organiza in cadrul compartimentului casierie, ghisee
multifunctionale, prin care se vor efectua operatiuni de incasari si plati in
conturi curente si de depozit ale persoanelor fizice, vanzari si cumparari de
certificate de depozit, operatiuni de schimb valutar, incasari taxe terti
beneficiari. Modalitatea de lucru privind activitatea desfasurata prin ghiseele
multifunctionale, e reglementata conform prevederilor anexei nr.10
Eliberarea banilor personali, partial sau integral, cat si primirea altor
bani pe parcursul programului de lucru, se va putea efectua numai dupa
informarea sefului compartimentului casierie si consemnarea in scris cu
semnatura de primire in registrul respectiv.
Pentru asigurarea securitatii valorilor care se manipuleaza si pastreaza
in timpul programului de lucru de catre personalul casieriei, se vor instala
sisteme de alarma contra efractiei prin care se alarmeaza postul de paza si
unitatile locale de interventie, care sa poata fi declansate cu usurinta de
catre: casierii de ghiseu, controlorii verificatori de bani.
Unitatile BCR vor instala mijloace tehnice pentru asigurarea legaturii
de comunicare cu unitatile de interventie. Seful compartimentului casierie e
obligat sa verifice zilnic, inainte de inceperea programului, modul cum
functioneaza sistemul de alarmare alocat spatiului casieriei.
Numerarul si celelalte valori, aflate in unitatile BCR, se pastreaza in
mod obligatoriu in tezaur, in lipsa acestuia in case de fier blindate, prevazute
cu cel putin doua chei.Tezaurul va fi dotat cu rafturi pentru depozitarea
numerarului si instalatiei de aerisire, in vederea prevenirii umiditatii si a

49

altor factori cu repercursiuni in buna pastrare a biletelor de banca si a

monedelor metalice, precum si a altor hartii si obiecte de valoare.
Numerarul din casa de circulatie se pastreaza pe cupiuri, astfel:
bilete de banca bune pe cupiuri in pachete de 1000 si 500 bilete si
pachete de fractii
bilete de banca uzate, pe cupiuri in pachete de 1000 bilete sau fractii
pana la completarea pachetului
bilete de banca deteriorate, in lei, pe cupiuri si valori de preschimbare
(50% sau 100%), in pachetele a 100 bilete sau fractii
monede metalice cu valoare nominala de pana la 50 de lei in saculeti
de 500 si 1000 monede, iar cele de 100, 500 si 1000 lei in saculeti de
250, 400 si respectiv 500 monede
monede metalice deteriorate, se pastreaza in saculeti sau pungi separat
de monedele bune
Valorile efective se pastreaza in pachete a 100, 500 si 1000 de bilete, pe
cupiuri pentru fiecare fel de valuta. Formularele cu regim special destinate
vanzarii, se pastreaza grupate pe feluri de formulare.
Certificatele de depozit, actiunile, alte hartii de valori si alte valori se
pastreaza grupate pe cupiuri si pe feluri de imprimate.
La unitatile bancare care au construite tezaure speciale cu casete pentru
pastrarea diverselor valori, acestea se vor pastra in casetele repartizate
fiecarui deponent.
Pentru asigurarea securitatii valorilor, tezaurul trebuie sa fie prevazut cu
mijloace tehnice automate de alarmare.
Tezaurul trebuie sa fie prevazut cu incuietori cu trei chei, din care:
una va fi detinuta de catre compartimentul casierie
una va fi detinuta de catre contabilul sef
una va fi detinuta de catre directorul sau directorul adjunct al unitatii
bancare
Este absolut interzis ca intre detinatorii de chei sa existe relatii spaciale
( relatii de famile-sot/sotie, relatii de rudenie ale salariatului pana la gradul al
doilea si relatii de afinitate cu rudele sotiei/sotului si cu ginerii/nurorile).
Tezaurul in care se pastreaza numerarul si celelalte valori de catre
unitatile BCR se inchide si se deschide numai de catre detinatorii de chei si
sigilii care raspund solidar de existenta si pastrarea in securitate a
numerarului si a celorlalte valori. Intrarea in tezaur e permisa detinatorilor
de chei si sigilii, numai impreuna; in tezaur au acces, numai in prezenta celor
trei detinatori de chei si sigilii, si alte persoane din casierie.Evidenta altor

50

persoane (altele decat cele din casierie) care intra in tezaur se tine intr-un
caiet care se va pastra in tezaur dupa terminarea programului de lucru.
Salariatii casieriei raspund pentru integritatea numerarului si a
valorilor ce le sunt incredintate, conform prevederilor din norme si din
dispozitiile legale privind incadrarea gestionarilor, constituirea de garantii si
raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor nationale.
Persoanele care au verificat si clasat bilete de banca, inclusiv cei care
ajuta in mod temporar la numararea banilor, raspund de continutul
pachetelor lucrate ca numar de bilete si bonitate a acestora pana la
verificarea continutului pachetelor de catre o alta persoana.
Pentru diferentele de bani (minusuri sau plusuri) constatate la
personalul bancii, se procedeaza conform prevederilor legii. Recuperarea
pagubelor cauzate bancii se face in conditiile prevazute de dispozitiile legale
privind incadrarea gestionarilor, constituirea de garantii si raspunderea in
legatura cu gestionarea bunurilor materiale si de prezentele norme.
Toate sumele incasate si platite pe durata programului de lucru al
casieriei se inregistreaza la casa de circulatie a unitatii bancii. Sumele
necesare pentru efectuarea platilor catre clientii bancii se stabilesc prin
graficul de incasari si plati in numerar.
Plafonul casei de circulatie se stabileste la o suma reprezentand media
zilnica a platilor efectuate prin casierie, intr-o luna apreciata ca fiind
reprezentativa. Plafonul casei de circulatie se aproba de sucursala judeteana
a BNR, dupa avizarea prealabila de catre Directia tezaur si casierie.
Modificarea acestui plafon se aproba de sucursala judeteana a BNR la
propunerea sucursalei judetene a BCR-S.A., atunci cand intervin conditii noi
fata de cele avute in vedere anterior.
Sumele ce depasesc plafonul casei de circulatie pot fi:
retinute- in cazul cand sunt necesare pentru efectuarea platilor in
urmatoarele 3 zile
redistribuite intre unitatile aceleiasi societati bancare, precum si intre
diferite societati bancare
depuse la sucursala judeteana a BNR unde este arondata sau la
sucursala judeteana a BCR-S.A.
Transferurile de numerar intre unitatile aceleiasi societati bancare,
precum si cele intre diferite societati bancare, vor fi raportate lunar si
sucursalelor judetene a BNR unde aceasta este arondata, cu indicarea
codului operatiunilor cu numerar.
Alimentarea cu numerar a unitatilor BCR se va efectua astfel:
intre unitatile BCR, alimentarea cu numerar se face prin redistribuirea
excedentului de numerar de la o unitate la alta. Unitatea bancara care
51

preda numerarul intocmeste o scrisoare de remitere si un aviz de

debitare. Unitatea bancara care primeste numerarul intocmeste un
telex pentru confirmarea sumei.
Unitatile BCR care au cont curent deschis la sucursalele judetene ale
BNR vor utiliza pentru alimentarea cu numerar de la acestea, cecul
simplu de numerar.
Redistribuirea excedentului de numerar intre diferitele societati bancare se
va efectua astfel:
Banca comerciala primitoare ce trebuie alimentata cu numerar va
ridica de la banca comerciala platitoare suma necesara asupra careia sa cazut de acord, in conditiile de asigurare a securitatii numerarului ce
se va transporta
Ordinul de plata se depune in aceeasi zi la sucursala judeteana a BNR
sau la societatea de compensare-TransFond pentru decontarea
operatiunilor din contul centralei bancii comerciale primitoare
In ordinul de plata se va mentiona in mod obligatoriu numarul cecului
simplu de numerar si valoarea acestuia, depus la ridicarea sumei.
Pentru depozitarea in siguranta a diverselor valori care se duc spre
pastrare de catre persoanele fizice si/sau juridice, in cadrul unitatilor bancii,
se va organiza un tezaur destinat acestei activitati, separat de cel in care se
pastreaza numerarul si celelalte valori.
Tezaurul va fi dotat cu dulapuri speciale compartimentate cu casete de
diverse marimi. Dulapurile si casetele vor fi prevazute cu incuietori cu chei
distincte (independente una de alta). Cheia fiecarei casete repartizate va fi
detinuta de deponent, iar cheile de la dulapuri de catre casierul tezaurului cu
casete. Acolo unde din fabricatie casetele de valori sunt prevazute cu doua
chei, acestea se vor inmana deponentului, modificandu-se in mod
corespunzator textul din Contractul de primire in depozit (formularul
nr.33).
Introducerea si scoaterea valorilor in si din casete se va face de catre
deponenti, dupa care acestia vor incuia casetele pastrand cheile.
In casete se pot pastra:
Bijuterii din metale si pietre pretioase
Bilete de banca si valuta cash
Diverse colectii (de monede romanesti si straine, obiecte istorice,
vechi)
Documente de valoare
Obiecte fara valoare determinata
Testamente, titluri, actiuni, obligatiuni, certificate de proprietate
52

Unitatile BCR pot organiza puncte de schimb valutar in zone turistice, centre
comerciale, gari, potrivit aprobarilor primite de la Centrala BNR.
Organizarea si functionarea ghiseelor de schimb valutar se face cu
respectarea tuturor conditiilor prevazute a se respecta.
Casa de schimb valutar poate cumpara in mod liber, fara limitari,
contra lei, oricare din valutele cotate la BNR sub forma de numerar si a
cecurilor de calatorie de la persoanele fizice rezidente si nerezidente.
Orice bancnota sau moneda falsa prezentata la ghiseul de schimb
valutar va fi retinuta si apoi predata politiei, casierul avand obligatia sa
intocmeasca un proces verbal semnat si stampilat, care sa ateste aceasta
situatie, precum si datele personale ale posesorului (nume, prenume, adresa,
act identitate).
Casa de schimb valutar poate vinde valuta sub forma de numerar
(bancnote sau monede) persoanelor fizice rezidente in Romania care solicita
schimbul valutar.
Casa de schimb valutar poate vinde nerezidentilor, contra lei, valuta
sub forma de numerar in oricare din valutele cotate la BNR, numai pana la
concurenta sumei evidentiate ca fiind schimbata din valuta in lei pe baza
unui buletin de schimb valutar emis de un intermediar autorizat.
La efectuarea operatiunilor de restituire de valuta sub forma
numerarului sau substitutelor de numerar, banca va mentiona pe verso-ul
buletinului initial, datele operatiunii de vanzare de valuta convertibila de
catre nerezident, persoana fizica: banca, respectiv unitatea bancara, data
operatiunii, suma in valuta convertibila cumparata, confirmate cu numele si
semnatura lucratorului care a facut mentiunile.
Tezaurul destinat pastrarii diverselor valori in casete trebuie sa
indeplineasca aceleasi conditii ca si cel pentru pastrarea numerarului si a
celorlalte valori. Usa tezaurului de casete trebuie sa fie prevazuta cu trei chei
care vor fi detinute de: casier tezaur cu casete, administrator de cont/referent
contabil tezaur cu casete, seful compartimentului casierie.
In cazul in care tezaurul cu casete este prevazut si cu o grila de fier, cheia va
fi detinuta de casierul tezaurului cu casete.
Depunerea, pastrarea, manipularea, restituirea si evidenta diverselor
valori depuse de deponenti la banca, care se pastreaza in casete, se vor
efectua astfel:
Cu fiecare dintre deponentii care solicita depozitarea la banca a
diverselor valori pentru a fi pastrate in tezaurul cu casete, se va
incheia un Contract de primire in depozit (formular nr. 33) in doua
exemplare, avizat de consiliul juridic, pe care se va mentiona si

53

numarul casetei respective. Exemplarul nr.1 al contractului va fi

inmanat deponentului, iar exemplarul nr.2 va ramane la banca.
Pe baza contractului de primire in depozit incheiat intre banca si
deponent, administratorul de cont/referentul contabil va calcula suma
de plata, in functie de perioada de pastrare si de comisionul stabilit de
Centrala BCR
La sfarsitul zilei in care au loc operatiuni, casierul tezaurului cu casete
va completa Registrul privind evidenta casetelor ocupate cu valori
(formular nr.35), care se va semna de catre detinatorii de chei de la
tezaurul cu casete.
Pentru usurarea identificarii fiecarei casete destinate pastrarii de
valori, acestea vor fi numerotate in ordine crescatoare. Acelasi numar
inscris pe caseta se va mentiona pe o eticheta din metal, care se
ataseaza la cheia fiecarei casete.
Pentru valorile depuse la banca, care se pastreaza in tezaurul cu casete, suma
reprezentand plata serviciului de inchiriere a casetei se va percepe cu
anticipatie pe un interval de 3-12 luni in baza evidentelor tinute de casierul si
administratorul de cont/referentul contabil de la tezaurul cu casete.
In unitatile teritoriale ale BCR care nu au tezaur separat pentru
pastrarea in casete a valorilor depuse de persoane juridice si fizice, aceste
valori se pot pastra la banca in gropuri sigilate in tezaur sau intr-o casa de
fier care tine loc de tezaur si racordata la sistemul de paza si alarmare,
procedandu-se astfel:
Fiecare deponent care doreste sa depuna spre pastrare la banca diverse
valori va completa o nota inventar-conventie in doua exemplare
Dupa primirea notei inventar de la contabilitate, seful
compartimentului casierie va confrunta valorile cu specificarea din
aceasta, dupa care detinatorii de chei in prezenta deponentului vor
introduce valorile intr-un saculet de panza, pe care il vor sigila cu
sigiliul bancii
Stabilirea sumei de plata pentru pastrarea valorilor din gropuri se va face de
administratorul de cont/referentul contabil, pe baza comisioanelor stabilite
de Centrala BCR aplicate la valoarea declarata de deponent si in functie de
perioada de pastrare.
Seful compartimentului casierie va solicita deponentului chitanta de
achitare a sumei pentru pastrarea gropului, apoi va completa datele
respective in Registrul de evidenta a valorilor depuse la banca, care se
pastreaza in gropuri sigilate (formular nr.34 A). Acest registru trebuie sa fie
in mod obligatoriu numerotat, snuruit si sigilat. La sfarsitul registrului, pe

54

partea interioara a copertei se mentioneaza si numarul filelor care se certifica

prin semnaturile detinatorilor de c hei de la tezaur.
Corecturile in acest registru se vor face prin anularea cu o linie trasa
peste suma gresita si inscrierea sumei reale deasupra sau alaturi celei
anulate. Toate corecturile vor fi certificate prin semnatura sefului
compartimentului casierie.
La sfarsitul zilei operative, seful compartimentului casierie primeste
de la casierie situatiile de incasari si plati si documentele de casa, confrunta
totalurile din aceste situatii cu evidenta numerarului manipulat de acestia in
cursul zilei si semneaza aceste situatii.
Totodata, seful compartimentului casierie verifica daca s-a efectuat punctajul
intre casierie si administratori de cont/referenti contabili si acestia au
certificat prin semnaturi.
Evidenta numerarului si a altor valori existente in casa de circulatie se
tine zilnic, pe categorii si cupiuri in registrul Situatia casei de circulatie si a
altor valori existente in tezaur (formular nr.12). In acest registru se tine si
evidenta gropurilor precum si a altor valori care necesita pastrarea lor in
tezaur, respectiv saculeti sigilati cu dubluri de chei, genti cu numerar sigilate
si alte valori. Evidenta valutelor si a celorlalte mijloace de plata straine
existente in tezaur, se tine in Registrul cu valute efective si cecuri de
eliberat existente in tezaur (formular nr.17).
Pe coperta din fata dosarului se aplica o stampila sau se lipeste o
eticheta cu urmatorul text:
Banca Comerciala Romana S.A.;
Sucursala judeteana.................................................................;
Sucursala (Agentia)..................................................................;
Termen de pastrare in tezaur....................................................;
Acte de casa din ziua de...........................................................;
Luna................................Anul..................................................;
1. Acte de casa pentru incasari, bucati.............lei......
2. Acte de casa pentru plati, bucati...............lei..............
3. Acte de casa privind intrari in conturile din afara bilantului, numar
bucati.......................lei........................
4. Acte de casa privind iesiri din conturile din afara bilantului, numar
bucati........................lei................................
5. Acte de casa pentru casa de circulatie in valuta:
Incasari, numar bucati............
Plati, numar bucati..................
55

6.Acte de casa pentru casa de schimb valutar:

Cumparari..........numar bucati............valoarea in lei.........
Vanzari..............numar bucati..............valoarea in lei..........
6. Certificate de depozit:
Vanzari, numar bucati.............valoare............
Rascumparari, numar bucati.........valoare...........
7. Alte acte cu valoare, numar bucati.................valoare.........
8. Sef compartiment de casierie............................
9. Casier...................................................
10.Verificat contabil sef..........................
Pe interiorul ultimei coperte a dosarului cu acte si documente se aplica
stampila sau se lipeste o eticheta cu urmatorul continut:
Prezentul dosar, snuruit, numerotat si sigilat cuprinde.......... file
(numarul filelor in litere)
Data............................... Semnatura casier......................
In dosar se vor brosa certificatele de depozit rascumparate, cat si cererile
privind rascumpararea certificatelor de depozit si alte hartii de valoare. De
asemenea, se vor brosa la actele de casa ale zilei respective toate actele de
casa anulate, cu respectarea prevederilor din prezentele norme.

56

Instrumente utilizate in
derularea operatiunilor de
incasari si plati

57

Casele de incasari primesc depunerile de numerar de la clientii sai

pentru diverse operatiuni, in timpul programului normal sau prelungit de
lucru.
Operatiile de primire a numerarului prin casele de incasari se efectueaza pe
baza urmatoarelor acte de casa:
Foaie de varsamant cu chitanta
Ordin de incasare
Borderou insotitor
Documente emise de calculator
Pentru depunerea numerarului se foloseste imprimatul foaie de
varsamant cu chitanta. Aceasta se completeaza de catre depunator cu toate
elementele prevazute de formular.
Procesul verbal va fi intocmit in doua exemplare si va fi semnat de seful
compartimentului casierie, casierul incasator, controlorul verificator de bani
si verificatorul de bani. Cele doua exemplare ale foii de varsamant se vor
anula, se vor semna de catre administratorul de cont/referentul contabil, de
casierul incasator, se vor certifica cu semnatura sefului compartimentului
casierie si se vor arhiva la actele de casa ale zilei.
Cand depunerea se face in favoarea unui titular cu cont la alta banca, foaia
de varsamant se intocmeste cu un exemplar in plus, pe hartie simpla. Este
interzis casierilor incasatori sa elibereze chitanta de depunere sub rezerva
numararii ulterioare a banilor.
Inregistrarea in conturile clientilor a sumelor depuse la banca se face dupa
efectuarea punctajului cu contabilitatea.
Pentru depunerile de numerar reprezentand operatiuni interne ale
bancii, cat si pentru inregistrarea in evidentele casieriei si ale contabilitatii,
pentru alimentarea cu fonduri a casei de circulatie (de la BNR, alte banci) se
foloseste ordinul de incasare tipizat sau editat pe calculator. Acesta se

58

intocmeste de administratorul de cont/referentul contabil de la grupa de

evidenta contabila si se inregistreaza in jurnalul de casa.
Unitatile BCR-S.A. pot organiza depunerea numerarului prin genti
sigilate de catre clientii cu un volum mare de incasari.
Depunerea incasarilor la banca, prin genti sigilate, se poate face:
Direct la ghiseele bancii, in timpul programului normal de lucru
Direct la ghiseele bancii, in timpul programului prelungit de lucru
Direct la ghiseele bancii, la casa de incasari serale
Prin colectare cu aparatul de transport valori al bancii
Pe baza conventiilor incheiate cu unitatile care urmeaza sa depuna incasarile
la banca prin genti sigilate, seful compartimentului casierie va intocmi
pentru fiecare forma de depunere, cate un tabel ce va cuprinde:
Numar curent
Denumirea unitatii
Adresa unitatii
Simbolul contului
Numar de telefon
Tabelul va fi intocmit in doua exemplare, iar dupa aprobarea directorului, un
exemplar se va preda contabilitatii si unul casieriei.
La sfarsitul zilei operative, casierul de incasari totalizeaza sumele
incasate pe grupe contabile servindu-se in acest scop de actele de casa, dupa
care trece totalurile in situatia incasarilor si le confrunta cu totalurile inscrise
in jurnalele de casa de catre administratorii de cont/referentii contabili.
Casierul semneaza in jurnalul de casa atat pentru exactitate, cat si
pentru primirea actelor de casa din ziua respectiva, iar administratorul de
cont/referentul contabil semneaza situatia incasarilor in dreptul grupei
respective, pentru confirmarea sumei.
La incheierea casei, casierul incasator va preda sefului
compartimentului casieriei situatia incasarilor, impreuna cu documentele de
casa si registrele de evidenta a numerarului manipulat.
In unitatile bancii incadrate cu doi sau mai multi incasatori se intocmeste o
singura situatie de incasari, in care fiecare casier isi trece pe grupe contabile
sume si efectueaza punctajul cu contabilitatea. Aceasta situatie se totalizeaza
de catre unul din casieri
Seful compartimentului casierie va verifica daca numarul documentelor de
incasari primite corespunzator cu numarul documentelor trecute in situatia
de incasari. Apoi va verifica daca sumele trecute in situatia incasarilor, pe
grupe contabile, corespund cu totalul numerarului (ca valoare) trecut in

59

registrul de evidenta a numerarul manipulat al fiecarui casier incasator, dupa

care va semna aceasta situatie.
Casele de plati au, de asemenea un rol foarte important, intrucat prin
intermediul acestora se efectueaza plati in numerar catre clientii bancii.Toate
sumele de bani platite trebuie sa fie inregistrate in evidentele casieriei si ale
contabilitatii. Operatiunile de eliberare a numerarului prin casele de plati se
efectueaza pe baza urmatoarelor acte de casa:
Cec simplu
Ordin de plata
Documente de casa emise de calculator
Cerere privind rascumpararea certificatelor de depozit
Cambia si biletul la ordin
Cecul simplu se prezinta de catre clientul administratorului de cont/
referentului contabil care tine contul acestuia. Dupa ce administratorul de
cont/referentul contabil verifica documentul, avand in vedere obiectivele
aratate in normele metodologice privind organizarea evidentei contabile in
unitatile bancii, precum si daca delegatul clientului are dreptul sa il incaseze
ii cere sa prezinte actul de identitate si controleaza daca:
Numele inscris pe cec corespunde cu cel din actul de identitate
Termenul de valabilitate al actului de identitate nu e expirat
Dupa fotografie actul de identitate apartine prezentatorului si daca
este aplicata stampila timbru pe acesta.
Seria si numarul tiparite pe prima fila sunt aceleasi si pe celelalte
pagini
Datele cuprinse in actul de identitate nu au corecturi sau stersaturi
necertificate de autoritatea emitenta si poarta stampila rotunda a
acesteia
In continuare, administratorul de cont/referentul contabil verifica daca datele
din actul de identitate corespund cu datele inscrise de client pe verso-ul
cecului, dupa care cere acestuia sa semneze in spatiul destinat, pentru
primirea sumei, punand si data.
Administratorul de cont/referentul contabil verifica concordanta semnaturii
de pe verso-ul cecului cu cea din fisa cu specimenele de semnaturi sau din
delegatia care se afla la dosarul titularului de cont precum si daca exista
disponibilitati in cont.
Casierul platitor primind cecul pe cale interna e obligat sa verifice
daca:
Semnatura de pe cec a persoanei imputernicite cu dreptul de prima
semnatara corespunde cu specimenul de semnatura al acestuia
60

 Suma in cifre corespunde cu cea in litere

In cazul in care sunt diferente intre suma in cifre si cea in litere, suma
de plata va fi cea in litere
Clientul a semnat pentru primirea sumei
Termenul de prezentare a cecului stabilit prin reglementari emise de
organele autorizate, nu a expirat
Este interzis sa se revina asupra structurii numerarului eliberat pe baza
monetarului inscris pe cec, dupa ce s-a efectuat plata.
Pentru efectuarea cheltuielilor proprii ale unitatilor BCR, achitarea
sumelor din contul 2621.61 Alte sume datorate-diverse ordine de plata
interne, pentru efectuarea platilor catre persoanele fizice din conturile
personale si de depozit, pentru rascumpararea certificatelor de depozit, plati
in lei pentru cumpararea de valuta la casa de schimb valutar, alimentarea
ATM-urilor.
La sfarsitul zilei operative, casierul platitor verifica daca sumele
platite pe baza documentelor respective, impreuna cu numerarul pe care il
are, corespunzator cu suma primita drept avans, dupa care intocmeste
situatia platilor, pe grupe, care se semneaza de casierul platitor si se
confrunta cu totalitatea jurnalelor de casa.
Casele de incasari-plati lucreaza conform dispozitiilor cu privire la
functionarea caselor de incasari si caselor de plati.
Inregistrarea informatiilor specifice oparatiunilor de casa si editarea
jurnalelor de casa se realizeaza prin intermediul sistemului informatic
existent.
Casele de circulatie in valuta sunt organizate de unitatile BCR.
Operatiunile de incasari si plati in valute efective si alte mijloace de plata
straine se fac potrivit Regulamentului BNR privind operatiunile valutare,
folosind
ca
document
Chitanta
valuta
(formular nr. 23) pentru incasari si Ordin de plata valuta (formular nr. 24)
pentru plati. Aceste documente se pun la dispozitia clientului de catre banca
si se completeaza de catre administratorul de cont/referentul contabil in trei
exemplare, pentru fiecare fel de valuta.
Prin casele de circulatie in valuta, se pot efectua:
Incasari si plati in conturile curente valutare ale persoanelor fizice si
juridice
Operatiuni de schimb intre valute pentru persoane fizice
Plati pentru taxe, contributii si cotizatii diverse
Incasari si transferuri de cecuri de calatorie si comerciale
Incasari din ordine de plata si mandate postale externe
61

 Alte operatiuni valutare

Casieriile valutare vor fi dotate cu tehnica de calcul adecvata precum si cu
aparatura si documentatia de specialitate necesara pentru depistarea
falsurilor.
Pe documentele de incasari si plati sau pe o nota separata intocmita in doua
exemplare, din care unul se va inmana clientului, se vor nota seriile valutelor
dupa cum urmeaza:
Inscrierea se va efectua doar pentru operatiunile valutare care
depasesc 1000 dolari SUA sau echivalentul valoric (in cadrul acestor
operatiuni inscrierea se va face numai pentru bancnotele de 100 $
SUA si pentru cele al caror echivalent depaseste 100 $ SUA).
Obligativitatea inscrierii valutei, indiferent de suma, daca clientul
solicita aceasta operatiune in mod expres
Ori de cate ori conducerea sucursalelor judetene considera necesar, se
va aplica masura inregistrarii valutelor (pentru sucursala judeteana si
unitatile subordonate) si in alte cazuri decat cele prevazute anterior.
Casierul valutar este obligat sa verifice la luarea in primire a valutelor de la
clienti, exactitatea datelor inscrise in documentele de incasari si bonitatea
fiecarei bancnote in parte
Valutele efective in bilete de banca si monede metalice, precum si
celelalte mijloace de plata straine se primesc de seful compartimentului
casierie, de la casierii valutari, dupa aceeasi tehnica de lucru prevazuta
pentru sumele in lei cu precizarea ca pachetelele de 100 bilete legate si
sigilate conform tehnicii anterioare nu se mai verifica zilnic prin sondaj.
Casele cu program prelungit functioneaza dupa terminarea
programului normal de lucru si se organizeaza pentru urmatoarele activitati:
Incasari in lei si valuta pentru persoane fizice
Depuneri numerar prin genti sigilate
Plati in lei si in valuta pentru persoane fizice
Incasari in lei si in valuta pentru persoane juridice
Plati in lei si valuta pentru persoane juridice, conform programului de
lucru stabilit
Vanzarea imprimatelor cu regim special
Schimb valutar
Organizarea si functionarea acestor case se va face conform normelor
prevazute, procedandu-se la fel ca si in cazul programului normal de
lucru.
Pentru efectuarea operatiunilor de incasari si plati in program
prelungit de lucru este necesara asigurarea personalului de executie precum
62

si prezenta unei persoane din conducerea unitatii sau a unui inlocuitor

desemnat pentru astfel de operatiuni.
Pastrarea valorilor se va face in case de fier care tin loc de tezaur,
amplasate in spatiul casieriei, racordat la sistemul de paza si alarmare contra
efractiei si care se vor preda si primi de la paza, pe baza de evidenta (se vor
aplica intotdeauna sigiliile pe casa de fier).
Detinatorii de chei vor fi dotati cu sigiliile metalice avand gravate:
Banca Comerciala Romana si functia (casier, administrator de cont/referent
contabil).
Predarea, manipularea, gestionarea, verificarea si impachetarea
numerarului in lei si valuta se va face in mod similar, ca si in cadrul
programului de lucru.

CAP.4:
Operatiunile de
creditare bancara
63

Categorii de credite acordate

de banca studiata
64

In conformitate cu prevederile Legii bancare nr.58/1998 si cu propriul

statut de organizare si functionare, banca acorda clientilor sai credite in lei si
valuta pe termen scurt, mediu si lung, cu asigurarea resurselor
corespunzatoare.
Operatiunea de creditare reprezinta actul prin care banca pune sau se
obliga sa puna la dispozitia clientilor, fondurile solicitate sau isi ia un
angajament prin semnatura, de natura avalului, cautiunii sau garantiei in
favoarea acestora.
Sunt asimilate operatiunii de creditare operatiunea de leasing si toate
operatiunile de locatie insotite de optiunea de cumparare.
Exista doua forme de creditare:
Punerea la dispozitie a fondurilor, operatiune care se inregistreaza in
conturile bilantiere
Angajamentul de a pune la dispozitie fonduri si angajamente prin
semnatura, operatiune care figureaza in conturi in afara bilantului
Legea bancara nr.58/1998 defineste creditul ca fiind orice angajament
de plata a unei sume de bani in schimbul dreptului la rambursarea sumei
platite, precum si la plata unei dobanzi sau a altor cheltuieli legate de
aceasta, suma sau orice prelungire a scadentei unei datorii si orice
angajament de achizitionare a unui titlu ce incorporeaza o creanta sau altui
drept la plata unei sume de bani.

65

Prin credite pe termen scurt se inteleg operatiuni de imprumut a unor

sume de bani pe o durata ce nu depaseste 12 luni, cu exceptia creditelor
pentru produse cu ciclu lung de fabricatie.
Creditele a caror durata de rambursare este intre 1 an si 5 ani sunt
considerate pe termen mediu, iar cele care depasesc durata de 5 ani sunt
considerate credite pe termen lung.
Banca poate acorda clientilor sai credite pe termen scurt:
Credite globale de exploatare in lei
Utilizari din deschideri de credite permanente in lei si valuta
Credite pentru functionarea cheltuielilor si stocurilor temporare, in lei
si valuta
Credite pentru finantarea cheltuielilor si stocurilor sezoniere, in lei
Credite de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricatie in lei si
valuta
Credite pentru prefinantarea exporturilor in lei si valuta
Credite perntru exportul de produse garantate cu creante asupra
strainatatii in lei si valuta credite de scont in lei si valuta credite pe
documente de plata aflate in curs de incasare (cecuri si ordine de
plata) in lei
Factoringul in lei si valuta
Credite pentru facilitati de cont in lei
Credite pe descoperit de cont (overdraft) in lei
Banca poate acorda clientilor sai credite pe termen mediu si lung:
Credite pentru echipament (investitii) in completarea surselor proprii
in lei si valuta
Credite pentru cumpararea de actiuni si active, in lei
Credite promotori in lei
Credite ipotecare in lei
Credite pentru activitatea de leasing in lei si valuta
Credite de forfetare in valuta
Banca poate acorda clientilor sai si alte categorii de credite pe termen scurt,
mediu si lung, in lei si valuta, cu aprobarea Comitetului de directie al bancii.
In functie de specificul activitatii, durata ciclului tehnologic de
fabricatie, a proceselor biologice, modalitatilor de vanzare si plata, ce
determina situatia economico-financiara si, respectiv, capacitatilor de
rambursare a fiecarui imprumutat, banca poate stabili in cadrul termenelor
maxime de creditare, prevazute in norme, termene intermediare de
rambursare.

66

Durata de creditare cuprinde:

Perioada de tragere in care creditul se angajeaza, respectiv de la data
stabilita prin contract de punere a creditului la dispozitia
imprumutatului si pana la angajarea integrala a creditului
Perioada de utilizare ce cuprinde durata de timp dintre angajarea
(tragerea) integrala a creditului si data primei rate scadente conform
contractului incheiat. In cadrul perioadei de utilizare a creditului poate
exista perioada de gratie
Perioada de gratie e cuprinsa intre data prevazuta prin contract pentru
utilizarea integrala a creditului si data prevazuta pentru rambursarea
primei rate de credit
Perioada de timp in care creditul se ramburseaza, respectiv de la data
prevazuta in contract pentru restituirea primei rate a creditului pana la
data stabilita prin contract pentru rambursarea ultimei rate
Perioada de intarziere, ce cuprinde intervalul de timp de la scadenta
creditului (ratei) pana la recuperarea efectiva a acestuia, inclusiv prin
executarea silita sau falimentul debitorului. Intarzierea se poate referi
la o rata sau mai multe din credit (partiala), sau la intreg imprumutul
(totala).
In contextul normelor metodologice privind activitatea de creditare clientii
bancii sunt persoane juridice, indiferent de forma de organizare si natura
capitalului social, inregistrate in Romania, care desfasoara activitati legale,
au conturi deschise la banca si isi deruleaza operatiunile prin aceste conturi.
Categoriile de clienti ai bancii care pot beneficia de credite sunt:
Regii autonome, companii si societati nationale, constituite potrivit
legii nr.15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca
regii autonome si societati comerciale, Ordonantei de Urgenta
nr.30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome si actelor
normative privind infiintarea companiilor nationale
Societati comerciale cu capital de stat sau privat si alte unitati care isi
desfasoara activitatea in cadrul economiei nationale, constituite
conform legii nr.15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice
de stat ca regii autonomice si societati comerciale si legea nr.31/1997
privind societatile comerciale, modificata si completata
Societati comerciale cu capital integral strain sau mixt constituite
potrivit legii
Societati agricole cu personalitate juridica, constituite potrivit legii
nr.36/1991 privind societatile agricole
Unitati administrativ-teritoriale organizate potrivit legii
67

 Fundatii si alte organizatii nonprofit

Asociatii de proprietari si alte forme de asociere prevazute de lege
Alte persoane juridice, organizate in conformitate cu legea si care
desfasoara activitati legale
Pentru cunoasterea si evaluarea situatiei economico-financiara
prezente si de perspectiva a clientilor si pentru aprecierea riscului bancar in
activitatea de creditare, banca trebuie sa-si asigure o baza de informare
asupra fiecarui client, pe care trebuie sa o actualizeze periodic.
Principalele surse de informatii sunt:
Informatii obtinute de la clienti: din cererea de deschidere a contului,
cererea de acreditive, din contractul de societate si statutul societatii
(actul constitutiv), din bilanturile contabile, contul de Profit si
pierdere, raportarile contabile periodice, balanta de verificare
Informatii din evidentele bancii privind: volumul total de credite si
acordat, pe categorii de credite si durate de rambursare, volumul de
incasari si plati lunare, incidente aparute in derularea operatiunilor de
plati fara numerar a operatiunilor de creditare, precum si volumul si
frecventa acestora, serviciul datoriei
Informatii din surse exterioare: BNR, Centrala Riscurilor Bancare,
Centrala Incidentelor de Plati, Registrul Comertului, organisme
specializate, camere de comert, judecatorii, birouri ale notarilor
publici
Exista doua categorii mari de credite:
Credite pe termen scurt
Credite pe termen mediu si lung
Creditele pe termen scurt cuprind:
Credite globale de exploatare in lei- functioneaza dupa sistemul
revolving si se acorda in limita unui nivel global de credit, care
acopera ansamblul nevoilor de exploatare ale clientilor
Utilizari din deschideri de credite permanente (linii de credite)
in lei si valuta- modalitate de creditare in lei si valuta a
agentilor economici, care functioneaza dupa sistemul revolving,
in baza unui contract de credit prin care banca se angajeaza ca
pe o anumita perioada de timp sa imprumute clientelei fonduri
utilizabile in mod fractionat, in functie de nevoile acesteia, in
limita unui nivel global de credit
Credite pentru finantarea cheltuielilor si stocurilor temporare in
lei si valuta- se acorda clientilor pentru finantarea operatiunilor
cu caracter temporar pe baza documentatiei prezentate de
68

agentii economici din care sa rezulte situatia stocurilor si

cheltuielilor care fac obiectul creditarii si cauzele economice
care au determinat formarea stocurilor respective
Credite pentru finantarea cheltuielilor si stocurilor sezoniere in
lei- se acorda agentilor economici care constituie astfel de
stocuri pe baza cererilor si documentatiilor prezentate de acestia
Credite de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricatie
in lei si valuta- cele ale caror cicluri tehnologice de executie, de
la lansarea in fabricatie pana la obtinerea produsului finit,
dureaza mai mult de 12 luni (ex: constructia si reparatiile de
nave maritime si fluviale, aeronave, elicoptere, instalatii si
utilaje complexe)
Credite pentru prefinantarea exporturilor in lei si valuta- au ca
destinatie satisfacerea necesitatilor curente sau exceptionale ale
clientilor ocazionate de fabricarea produselor destinate
exportului si se aproba pe baza documentatiei prezentate de
agentii economici
Credite pentru exportul de produse garantate cu creante asupra
strainatatii in lei si valuta- se acorda exportatorilor pentru
desfasurarea corespunzatoare a activitatilor curente pe perioada
de la livrarea produselor si pana la incasarea contravalorii lor de
la partenerii externi, fara a depasi 12 luni de la acordarea
creditului
Credite pe documente de plata aflate in curs de incasare in leipot fi: credite pe cecuri in lei, credite pe ordine de plata in lei
Factoringul in lei si valuta- poate fi: intern in lei, de export in
valuta. Reprezinta un contract incheiat intre o parte denumita
aderent, furnizoare de marfuri sau prestatoare de servicii, si o
societate bancara sau institutie financiara, denumita factor,
prin care aceasta din urma asigura finantarea, urmarirea
creantelor si protectia riscurilor de credit, iar aderentul cedeaza
factorului, cu titlu de vanzare sau de gaj, creantele nascute din
vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru terti
Credite pentru facilitati de cont in lei- credite pe perioade scurte
si foarte scurte de timp, pana la 30 de zile calendaristice,
acordate agentilor economici care din anumite cauze justificate
economic nu pot face temporar fata platilor
Credite pe descoperit de cont (overdraft) in lei- se pot acorda de
catre banca agentilor economici solicitanti pe perioade de timp
foarte scurte, care nu vor putea depasi 7 zile calendaristice,
69

pentru achitarea unor obligatii stringente privind aprovizionari

cu materii prime, materiale, combustibili, energie, manopera,
impozite, taxe curente si alte obligatii curente.
Credite de scont in lei si valuta- scontul este operatiunea prin
care, in schimbul unui efect de comert (cambie sau bilet la
ordin) exprimat in lei sau valuta, banca pune la dispozitia
posesorului creantei valoarea efectului, mai putin agio (dobanzi
si comisioane aferente), inainte de scadenta efectului respectiv.
Cambia reprezinta, conform legii nr.58/1934 modificata prin
legea nr.83/1994, titlul de credit care pune in legatura trei
persoane: tragatorul (persoana fizica sau juridica ce emite
cambia), trasul (persoana indicata sau obligata de tragator sa
plateasca cambia), beneficiarul (persoana in favoarea careia se
emite cambia).
Biletul la ordin reprezinta, conform legii nr.58/1934 modificata
prin legea nr.83/1994, titlul de credit care pune in legatura doua
persoane: tragatorul (persoana fizica sau juridica ce emite
biletul la ordin), beneficiarul (persoana in favoarea careia a fost
emis biletul la ordin). In cazul biletului la ordin, tragatorul si
trasul sunt una si aceeasi persoana. Cambia si biletul la ordin,
ca titluri de credit, cuprind ca elemente definitorii obligatia
trasului de a plati beneficiarului o anumita suma de bani la o
data stabilita (scadenta). In cazul in care posesorul legal al unei
cambii sau bilet la ordin (beneficiarul sau ultimul giratar intr-un
sir neintrerupt de giruri) doreste incasarea sumei inscrise in
titlul de credit mai inainte de scadenta, acesta poate gira titlul
catre o societate bancara, operatie ce poarta denumirea de
scontare. Scontarea este o operatiune negociabila, iar atunci
cand exista cele mai mici dubii asupra certitudinii incasarii
sumei la scadenta, banca are dreptul si obligatia de a nu accepta
operatiunea de scontare.
Creditele pe termen mediu si lung cuprind:
Credite
pentru
echipament
(investitii)
in
completarea surselor proprii in lei si valuta- se
acorda in completarea surselor proprii, a surselor din
bugetul de stat si/sau bugetele locale si din fondurile
speciale, necesare acoperirii cheltuielilor prevazute
in proiectele de investitii aprobate
Credite pentru cumpararea de actiuni si active in leise incadreaza in sfera investitiilor financiare in
70

valori mobiliare, ordinare sau preferentiale, emise

de societatea comerciala la care statul sau o
autorizatie a administratiei publice locale este
actionar, indiferent de numarul actiunilor pe care le
detine
Credite promotori in lei- se acorda de banca
persoanelor juridice specializate si autorizate in
constructia si vanzarea de locuinte, in scopul
facilitarii construirii de locuinte
Credite ipotecare in lei- se pot acorda clientilor
bancii persoane juridice romane, care au ca obiect
de activitate construirea, reabilitarea, consolidarea
sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa,
industriala sau comerciala, precum si persoane
juridice romane care doresc sa construiasca locuinte
de serviciu sau de interventie pentru salariatii lor
Credite pentru activitatea de leasing in lei si valutaleasingul reprezinta o forma speciala de inchiriere a
bunurilor imobile sau mobile de catre societati
financiare specializate, care indeplinesc conditiile
prevazute de lege pentru desfasurarea acestei
activitati, catre agenti economici care, in general, nu
dispun de suficiente fonduri proprii sau imprumutate
pentru a-si achizitiona astfel de bunuri cu plata
integrala, sau nu doresc sa-si achizitioneze aceste
bunuri intrucat le sunt necesare numai pentru
perioade scurte de timp
Credite de forfetare in valuta- forfetarea este
operatiunea prin care un vanzator sau prestator de
servicii isi vinde creantele in valuta rezultate dintrun contract de vanzare-cumparare pe care le are fata
de un cumparator sau beneficiar, unei societati
bancare sau institutii financiare specializate, contra
unui cost de forfetare, inainte de ajungerea acestora
la scadenta dar nu cu mai putin de 30 de zile inainte
de termen.

71

72

Analiza criteriilor luate in

considerare in decizia de
creditare pentru o categorie
de credite

In intreaga activitate de creditare, banca se va obliga sa respecte

intocmai prevederile Legii bancare nr.58/1998, Legii nr.101/1998 privind
statutul BNR, a normelor, instructiunilor si regulamentelor emise de BNR in
calitatea sa de banca centrala cu atributii de reglementare in domeniile
monetar, de credit, valutar si de plati precum si propriile norme si
instructiuni de lucru.
Operatiunile de aprobare si acordare a creditelor au la baza prudenta
bancara ca principiu fundamental ce caracterizeaza intreaga activitate a
bancii.
Conform prevederilor Legii bancare nr.58/1998, la acordarea
creditelor bancile urmaresc ca solicitantii sa prezinte credibilitate si toate
operatiunile de credit si de garantie ale societatilor bancare vor trebui

73

consemnate in documente contractuale din care sa rezulte clar toti termenii si

toate conditiile respectivelor tranzactii.
Activitatea de creditare se bazeaza, in primul rand, pe analiza
viabilitatii si realismului afacerilor in vederea identificarii si evaluarii
capacitatii de plata a clientilor, respectiv de a genera venituri si lichiditati ca
principala sursa de rambursare a creditului si de plata a dobanzii.
Determinarea capacitatii de plata a clientilor se face prin analiza aspectelor
financiare si nefinanciare ale afacerilor, atat din perioadele expirate cat si din
cele prognozate (viitoare).
Acordarea creditelor trebuie sa fie avantajoasa atat pentru banca,
deoarece prin extinderea si diversificarea portofoliului de credite, poate
obtine profit suplimentar, cat si pentru clienti, care pe seama creditelor pot
sa-si dezvolte afacerile, sa obtina profit si, pe aceasta baza, sa ramburseze
imprumuturile si sa-si achite dobanzile.
Analiza si acordarea creditelor trebuie sa aiba in vedere influenta
factorilor externi asupra proiectelor propuse de clienti, respectiv aspectele
nefinanciare care pot avea efecte nepravazute asupra desfasurarii afacerilor
si rambursarii creditelor.
Banca are obligatia sa analizeze si sa verifice, iar imprumutatul sa puna la
dispozitie toate documentele si actele din care sa rezulte natura activitatilor
desfasurate, credibilitatea, situatia patrimoniala, rezultatele economicofinanciare, capacitatea manageriala si orice alte documente si date care sa
permita evaluarea potentialului economic, organizatoric si financiar al
clentului.
Creditele si scrisorile de garantie solicitate, indiferent de suma sau
perioada de rambursare, respectiv de valabilitate, se acorda pentru destinatia
stabilita prin contracte, aceasta fiind obligatorie pentru imprumutati.
Utilizarea creditului aprobat pentru o alta destinatie decat cea stabilita,
da dreptul bancii sa intrerupa creditarea si sa retraga umprumutul acordat. La
creditele acordate si scrisorile de garantie eliberate, banca percepe dobanzi si
comisioane ale caror niveluri de baza se avizeaza de Comitetul de directie si
se aproba de Consiliul de Administratie al bancii precum si penalitati
stabilite conform prevederilor legale in vigoare, in cadrul nerambursarii la
scadenta a creditelor si neachitarii dobanzilor datorate.
Creditele trebuie sa fie in toate cazurile garantate, iar volumul minim
al garantiilor constituite trebuie sa acopere datoria maxima a imprumutatului
catre banca, formata din credite si dobanzi.
In conformitate cu clauzele contractului de credit, banca are dreptul sa
verifice la clientii sai existenta permanenta si integritatea garantiilor
asiguratorii pe toata perioada creditarii, respectarea conditiilor in care s-a
74

realizat creditul, modul cum acesta este utilizat, iar in cazul in care se
constata incalcarea prevederilor contractuale, sa retraga creditele inainte de
scadenta stabilita sau, in lipsa de disponibilitati, sa le treaca la credite,
restante si/sau indoielnice si sa urmareasca rambursarea acestora in ordinea
stabilita de lege.
Creditele, valorile de recuperat, creantele comerciale, precum si
dobanzile aferente acestora, nerambursate, respectiv neincasate la scadenta,
sunt considerate creante restante si, respectiv, dobanzi restante.
Creditele, valorile de recuperat, creantele comerciale, creantele
restante, precum si dobanzile aferente, trecute in litigiu, sunt considerate
creante indoielnice si, respectiv, dobanzi indoielnice.
Se considera trecute in litigiu, creditele, valorile de recuperat, creantele
comerciale, creantele restante precum si dobanzile aferente, ce fac obiectul
unei cereri inregistrate la instanta de judecata pentru obtinerea unui titlu,
executarea silita a debitorului, lichidarea judiciara a acestuia precum si orice
alte cereri, privind recuperarea creantelor bancii din credite si dobanzi, cu
esceptia fazei de notificare.
Dobanzile de primit (neajunse la scadenta), calculate de la data
punerii la dispozitia clientilor a fondurilor si pana la scadenta sunt
considerate creante atasate.
Pe toata durata creditarii, agentii economici beneficiari de credite au
obligatia sa puna la dispozitia bancii un exemplar din bilantul contabil,
situatiile contabile periodice si orice alte documente solicitate de banca.
Aceasta obligatie va fi prevazuta ca o clauza distincta in contractul de
credite.
Creditele se acorda la cererea clientilor bancii care indeplinesc
cumulativ urmatoarele conditii:
Sunt constituite conform legii si poseda capital social varsat potrivit
statutului (actului constitutiv)
Desfasoara activitati legale si eficiente potrivit statutului de
functionare (actului constitutiv) avand un nivel corespunzator al
indicatorilor de bonitate
Din analiza fluxurilor de lichiditati, care urmeaza sa fie cesionate
bancii, rezulta ca exista posibilitati reale de rambursare la scadenta a
ratelor din credit si plata dobanzilor aferente
Prezinta garantii pentru utilizarea cu eficienta a imprumutului,
rambursarea integrala la scadenta a creditului si achitarea dobanzilor
aferente sub forma garantiilor reale, a celor personale, garantiilor de

75

companie, in cazul firmelor multifunctionale de prim rang sau a

planului de afaceri
Valoarea garantiilor acceptate este mai mare sau cel putin la nivelul
creditelor solicitate si a dobanzilor aferente, calculate pe intreaga
perioada de creditare
Isi deruleaza activitatea prin conturi deschise la unitatile teritoriale ale
bancii
Accepta clauzele din contractul de credite
Dupa aprobarea unui credit, banca nu poate anula sau reduce cuantumul
acestuia decat in cazuri justificate, determinate de constatarea furnizarii de
catre client a unor date nereale si numai dupa expirarea unui termen de
preaviz de minimum 5 zile calendaristice, care va fi comunicat in scris
acestuia.
Banca poate intrerupe imediat, fara preaviz, utilizarea de catre client a unui
credit aprobat, in cazul in care acesta a incalcat conditiile contractului de
credit sau in cazul in care situatia economica si financiara a acestuia nu mai
asigura conditii de garantie si rambursare. Banca poate solicita
imprumutatilor daune reparatorii in cazul retragerii creditului ca urmare a
nerespectarii clauzelor contractuale.
Rambursarea anticipata a oricaror sume datorate in cadrul creditului, se
poate efectua numai cu acordul prealabil al bancii.
Intre incasarea ratelor din credite la scadenta si a dobanzilor la
termenele stabilite, prioritate are incasarea dobanzilor, daca prin acte
bilaterale incheiate intre banca si imprumutat nu s-a convenit altfel.
In conformitate cu prevederile art.56 din Legea bancara nr.58/1998,
contractele de credit, precum si cele de garantii reale si personale sau alte
documente contractuale, constituie titluri executorii.
La data investirii cu formula executorie de catre instantele
judecatoresti a contractelor de credit, intreaga datorie a debitorului (creditele
si dobanzile aferente) va fi inregistrata in afara bilantului, iar banca va
calcula, in continuare, dobanzi (creante atasate) si se va urmari pana la
recuperarea sa integrala sau pana la epuizarea posibilitatilor legale de
recuperare.
In vederea administrarii riscului si acoperirii eventualelor pierderi din
credite si dobanzi, banca constituie rezerva generala pentru riscul de credit si
provizioane specifice de risc pentru credite si dobanzi, potrivit legii.
Pentru creditele si dobanzile aferente trecute in afara bilantului nu se
vor mai calcula provizioane specifice de risc si nici rezerva generala pentru
riscul de credite, intrucat ele nu mai figureaza in expunerea bruta si neta a
bancii.
76

Stabilirea volumului creditelor se efectueaza luandu-se in calcul

preturile stocurilor, cheltuielilor si celorlalte active, dupa cum urmeaza:
Materiile prime si materialele, ambalajele, combustibilul,
obiecte de inventar la pretul de cumparare, inclusiv TVA, la
care se adauga alte efective de transport-aprovizionare, taxele si
comisioanele
Cheltuieli de productie neterminata si semifabricatele destinate
consumului propriu, la costurile efective, care nu pot fi mai
mari decat cele programate prin bugetul de venituri si cheltuieli
Semifabricatele destinate vanzarii si produsele finite la costurile
efective care nu pot fi mai mari decat cele programate. La
stabilirea pretului de creditare se vor avea in vedere si
ambalajele care nu intra in costul produsului, precum si alte
cheltuieli determinate de executarea unor lucrari sau operatii
stabilite prin comenzi si contracte, si care se recupereaza din
preturile obtinute
Marfurile cumparate in vederea revanzarii, la pretul legal de
cumparare, inclusiv TVA, la care se adauga cheltuielile
efectuate, aferente stocurilor
Cheltuieli aferente productiei agricole se crediteaza pe baza
baremurilor (devizelor) de cheltuielile stabilite in acest scop.
Procesul de atragere a resurselor temporar disponibile din economie si
plasarea acestora sub forma de credite, se realizeaza pe baza prevederilor
planului de credite si a resurselor de acoperire ale acestora, elaborat de
banca.
Sursele de date si informatii utilizate in procesul de fundamentare si
elaborare a planurilor de credite sunt:
Strategia nationala de dezvoltare economica a Romaniei pe termen
mediu
Date sectoriale si informatii furnizate de Institutul National de
Statistica si Studii Economice
Programele economice prioritare la nivel macroeconomic
Cerintele economiei nationale
Strategia de dezvoltare si planul de afaceri al bancii pe termen mediu
Politica proprie a bancii in domeniul alocarii resurselor si creditelor
Propunerile sucursalelor judetene
Alte surse de date la nivel local
La elaborarea prognozelor de date se va tine seama de:

77

 Analiza realizarilor planului de credite din perioadele anterioare

(executie), de regula pe 3 ani anteriori
Evolutia si tendinta unor indicatori specifici la nivel
macroeconomic si judetean ce caracterizeaza economia reala
(PIB, productia industriala, productia agricola, vanzarea de
marfuri cu amanuntul, exportul, importul, starea balantei
comerciale si de plati), cat si a unor indicatori ai politicii
monetare (evolutia preturilor, inflatia, dobanda, masa monetara
cu componentele sale de baza, rata de schimb a monedei
nationale fata de principalele valute)
Evolutia si tendinta unor indicatori ai bancii referitor la situatia
economico-financiara a clientilor deserviti (productie,
desfacere, stocuri, profit) cat si a unor indicatori proprii ai
bancii referitor la nivelul creditelor si resurselor, maturitatea
acestora, asigurarea cresterii creditelor pe seama resurselor
atrase de la clientela, creditele restante si dobanzile neincasate,
calitatea potrofoliului de imprumuturi, solvabilitatea si
lichiditatea bancii, nivelul provizioanelor
Pe baza nivelurilor orientative de plan si a analizei si sintezei
informatiilor rezultate din sursele de date anterioare, atat pe plan central dar
si la nivel local, compartimentele de coordonare din sucursalele judetene
elaboreaza proiectul programului de credite la nivel de sucursala judeteana
pe anul urmator cu defalcare pe trimestre, conform modelului din anexa 1a
(pentru lei) si anexa 1b (pentru valuta).
In proiectele planurilor de credite, sucursalele judetene ale bancii vor
include volumul total de credite in lei si, separat, valuta in echivalent USD si
al resurselor de acoperire ale acestora, pe termen scurt, mediu si lung pentru
toti clientii bancii, indiferent de forma de organizare si natura capitalului
social. Sucursalele judetene vor analiza si fundamenta cresterea sau
diminuarea volumului creditelor in anul de plan fata de nivelul realizat
(preliminat) pe anul in curs, atat in lei cat si in valuta si acoperirea cu resurse
de creditare corespunzatoare a acestora. Pentru diminuarea riscului de
lichiditate la intocmirea proiectului de credite se va avea in vedere
asigurarea corelarii creditelor cu resursele de acoperire ale acestora, atat din
punct de vedere al structurii cat si al maturitatii lor.
Proiectul planului de credite si al resurselor de acoperire ale acestora
pe ansamblul bancii pentru anul urmator cu defalcare pe trimestre se supune
analizei si avizului Comitetului de administrare a activelor si pasivelor,
Comitetului de directie, precum si aprobarii Consiliului de Administratie al
bancii pana la finele lunii decembrie a anului in curs. Dupa aprobarea de
78

catre organele competente a planului de credite cu defalcare pe trimestre,

Directia Politici de Credite si Recuperare Creante Extrabilantiere
repartizeaza nivelul creditelor pe sucursale judetene.
Alocarea plafoanelor de credite pe sucursale judetene se face
diferentiat pe baza urmatoarelor criterii valorice: situatia creditelor restante
fata de totalul portofoliului pe sucursala judeteana; situatia dobanzilor
neincasate in termen in raport cu totalul dobanzilor calculate; calitatea
potrofoliului de imprumuturi si ratingul creditelor la nivel de sucursala
judeteana; gradul de aprovizionare; nivelul creantelor bancii trecute in afara
bilantului contabil; gradul de acoperire a plasamentelor cu resurse colectate
pe plan local.
In cursul trimestrului, la solicitarea sucursalelor judetene, Directia
Politici de Credite si Recuperare Creante Extrabilantiere poate aproba, din
rezerva de plan retinuta la nivelul Centralei bancii, plafoane intratrimestriale,
valabile pe perioade scurte de timp pentru satisfacerea solicitarilor urgente
ale clientilor bancii, care nu au putut fi acoperite din rezerva de plan de
credite in profil teritorial.
Trimestrial, pana la data de 10 a ultimei luni din trimestrul in curs,
sucursalele judetene vor reanaliza prevederile din planul de credite initial si
in functie de realizarile preliminate pe trimestrul in curs si factorii noi
aparuti in perioada scursa de la data elaborarii si aprobarii planului anual
pana la data analizei, vor face propuneri de adaptare a prevederilor de plan
de credite pentru trimestrul urmator. Dupa aprobarea de catre organele
competente a planului de credite, trimestrial, Directia Politici de Credite si
Recuperare Creante Extrabilantiere defalca nivelul creditelor pe sucursale
judetene si transmite acestora comunicari de plafoane.
Activitatea de creditare se bazeaza pe viabilitatea planului de afaceri
prezentat bancii si pe capacitatea imprumutatilor de a genera venituri si,
respectiv, lichiditati, care constituie principala garantie si sursa de
rambursare a creditelor si de plata a dobanzilor, cu conditia ca fluxul de
lichiditati (cash-flow) al agentilor economici imprumutati sa fie cesionat
bancii si sa se deruleze prin conturile deschise la aceasta.
In raporturile sale cu debitorul, creditorul este expus unor riscuri care
impun luarea unor masuri pentru garantarea creantei.
Dupa natura lor, garantiile pot fi:
Reale
Personale
Garantiile reale sunt mijloace juridice de garantare a obligatiilor prin
afectarea unui bun al debitorului in vederea asigurarii executarii obligatiei
asumate. Garantiile reale confera creditorului garantat:
79

Dreptul de preferinta in temeiul caruia, in cadrul executarii silite, din

valoarea bunului respectiv se va asigura mai intai satisfacerea
integrala a creditorului garantat si numai ceea ce prisoseste va servi
satisfacerii pretentiilor celorlalti creditori
Dreptul de urmarire, in temeiul caruia creditorul va putea urmari
bunul in mainile oricui s-ar afla, in masura necesara satisfacerii
creantei garantate.
Garantiile reale sunt:
Garantii reale mobiliare (gajul propriu-zis): cu deposedarea
debitorului de bunul afectat drept garantie, fara deposedarea
debitorului de bunul afectat drept garantie
Garantii reale imobiliare (ipoteca)
Garantiile personale sunt mijloace juridice de garantare a obligatiilor prin
care una sau mai multe persoane se angajeaza printr-un contract accesoriu
incheiat cu creditorul, sa plateasca acestuia datoria debitorului in cazul in
care acesta nu o va plati el insusi.
Formele de garantii personale aplicabile conform reglementarilor in
legislatia romana sunt:
o Fidejusiunea (cautiunea), reglementata de art.1652 din Codul civil
o Garantiile prezentate sub forma de scrisoare de garantie emisa de
banci, institutii financiare si de asigurari si autoritati administrative
(ministere), companii inter(nationale) ce au aceasta competenta
o Garantiile personale reglementate de legi speciale, dar care se
intemeiaza pe ideea de fidejusiune
Pentru aplicarea permanenta a prudentei bancare, ca principiu
fundamental ce caracterizeaza activitatea bancii, unitatile bancare teritoriale
vor accepta, in functie de situatia concreta a fiecarui solicitant de credite,
constituirea uneia sau mai multor garantii (mix de garantii) dintre cele
prezente:
Garantii neconditionate de la Guvernul Romaniei
Garantii bancare
Depozitul bancar
Contractul de asigurare pentru neplata ratelor de credit si a dobanzilor
aferente
Cesiunea de creanta (desi nu face parte din categoria garantiilor reale
sau personale pentru ca e un mijloc de transmitere a obligatiilor, se
constituie pentru garantarea propriu-zisa a creditelor acordate de
banca si a dobanzilor aferente)
Ipoteca

80

 Contractele de garantii reale mobiliare, reglementate de legea

nr.99/1999
Fidejusiunea (cautiunea)
Garantia de firma (companie)
Planul de afaceri
Alte garantii
Pentru a fi acceptate de banca, garantiile trebuie sa indeplineasca cumulativ
urmatoarele conditii:
Existenta pietelor de desfacere sau de potentiali cumparatori
pentru bunurile propuse drept garantie
Sa poata fi transformate rapid in lichiditati
Sa fie materializate sub forma unui titlu, in scris autentic
Bunurile sa fie in circuitul civil, sa se afle in proprietatea
solicitantului sau a girantului si sa nu fie afectate de alte
creante, decat ale BCR
Proprietarul bunurilor sa aiba capacitatea de a le aduce in
garantie
Bunurile care sunt achizitionate si puse in functiune anterior
solicitarii creditului trebuie sa fie in stare corespunzatoare de
functionare in exploatare
Bunurile achizitionate si inca nepuse in functiune, precum si
bunurile care urmeaza a fi procurate si achitate partial din
credite sa fie noi si insotite de certificate de calitate si de
garantie
Bunurile admise in garantie de natura activelor imobilizate
corporale trebuie sa indeplineasca conditiile de selectare
prevazute in Normele Tehnice ale BCR nr.2/1999 privind
evaluarea activelor imobilizate corporale
Neindeplinirea acestor criterii si neidentificarea altor garantii conduce la
imposibilitatea acordarii creditului solicitat.
Banca nu va accepta in garantie bunuri din proprietatea publica
apartinand regiilor autonome sau unitatilor administrativ teritoriale care sunt
organizate si functioneaza in ramurile strategice ale economiei nationale.
Creditele, scrisorile de garantie bancara si alte facilitati pe care banca
le poate acorda fundatiilor sau altor organizatii non-profit, constituite
conform legii, vor fi garantate cu depozite colaterale
Pentru a putea beneficia de credite, scrisori de garantie bancara sau
alte facilitati, asociatiile de proprietari vor putea prezenta bancii o lista de
garantii, in care sa existe in mod obligatoriu:
81

 Depozit colateral pe o parte din fondul de rulment care sa reprezinte

cel putin 25% din valoarea creditului solicitat
Ipoteca pe una sau mai multe locuinte (apartamente) apartinand
membrilor asociatiei de proprietari, in functie de marimea creditului
solicitat sau asigurarea impotriva riscului financiar de neplata la o
societate de asigurare-reasigurare agreata de banca
Constituirea garantiilor se efectueaza avand in vedere ca functiile pe care
acestea le indeplinesc sunt urmatoarele:
Stimuleaza si asigura respectarea disciplinei contractuale prin
executarea in mod corespunzator si la termen a obligatiilor
asumate de catre imprumutat
Asigura economisirea de lichiditati, in sensul ca imprumutatul
dovedeste ca dispune de lichiditati potentiale
Asigura securitatea creditului prin faptul ca garantia poate fi
valorificata de banca in vederea acoperirii creditului nerestituit
si a dobanzilor neachitate de catre debitori
In cazul clientilor cu capital privat, a caror activitate depinde de una sau
cateva persoane cheie (patron unic sau asociati), banca va solicita acestora
ca o garantie suplimentara cesionarea drepturilor de incasat din polita de
asigurare mixta pe viata a persoanei cheie de care depinde bunul mers al
activitatii. Valoarea politei de asigurare va trebui sa acopere cel putin 10%
din suma creditului si a dobanzii aferente.
Procedura de verificare, acceptare si constituire a garantiilor pentru
creditele ce urmeaza a fi acordate clientilor sai de catre banca sunt
prezentate in anexa 42.
Activitatea de creditare implica un risc, prin insasi elementul de
anticipare pe care se bazeaza decizia de creditare, pentru banca fiind de
maxima importanta cunoasterea acestui risc, evaluarea sa cat mai aproape de
realitate si acceptarea lui in cunostiinta de cauza.
Riscul de credit reprezinta o componenta fundamentala a riscului
bancar, a carui gestiune e reglementata unitar, pe baza Legii bancare
nr.58/1998, a normelor in vigoare emise de BNR, precum si la nivelul
fiecarei societati bancare in parte, conform reglementarilor si procedurilor
proprii de management al riscurilor.
Activitatea de creditare se desfasoara astfel incat sa raspunda
principiului prudentei in procesul de aprobare a solicitarilor de credite si sa
asigure controlul si asumarea constienta a tuturor riscurilor care decurg din
relatia bancii cu clientii sai.

82

In scopul evaluarii si diminuarii riscului in activitatea de creditare se va avea

in vedere:
Politici generale de diminuare a riscului de credit (referitor la
persoanele fizice si juridice) si privesc: volumul si structura
creditului, limitarea accesului la credite a agentilor economici
cu datorii restante catre bugetul statului, nivelul unei expuneri
mari nu poate depasi 20% din fondurile proprii ale bancii, suma
totala a expunerilor maxime nu poate depasi de 8 ori nivelul
fondurilor proprii ale bancii, valoarea totala a imprumuturilor
angajate de autoritatile administratiei publice locale nu poate
depasi 5% din totalitatea veniturilor estimate a fi incasate de
acestea pe durata anului fiscal in care se face imprumutul
Politici specifice de diminuare a riscului de credit-se stabileste
in functie de evolutia generala a economiei, de orientarile
stabilite prin programele de guvernare
Politici sectoriale de risc de credit

83

Descrierea procesului de
creditare pentru
categoria de credite
aleasa

1.Credite pe termen scurt

Creditele globale de exploatare in lei- functioneaza dupa sistemul
revolving si se acorda in limita unui nivel global de credit, care acopera
ansamblul nevoilor de exploatare ale clientilor: aprovizionari cu materii
prime si materiale, marfuri, subansamble, piese de schimb, energie,
combustibili, cheltuieli cu salariul si asimilatele acestora, impozite, taxe si
alte cheltuieli aferente perioadei curente, necesare realizarii si finalizarii
productiei de merfuri.

84

Acest tip de credite se acorda prin contul separat de imprumut

Credite globale de exploatare pe o perioada de 180 de zile sau de 365 de
zile. Perioada de 180 zile sau 365 zile se calculeaza de la data acordarii
creditelor si nu corespunde cu semestrul sau anul calendaristic. Nivelul
creditelor globale de exploatare se determina pe baza fluxului de lichiditati
(cash-flow) si capacitatii de rambursare a clientului, cu respectarea
prevederilor.
Daca din analiza efectuata cu ocazia revizuirii, rezulta ca sunt
indeplinite conditiile avute in vedere la acordarea creditului global de
exploatare clientul si-a mentinut indicatorii de performanta iar ratingul de
credite este acceptabil pentru banca (cel mult 3), banca va putea mentine sau
chiar majora, la cererea agentilor economici, nivelul plafonului de creditare.
Pe baza revizuirii creditelor se ajunge la niste concluzii, pe baza carora
banca va putea prelungi, prin acte aditionale la contractele de credite
incheiate cu beneficiarii, creditele globale de exploatare acordate pe o
perioada de 180 de zile cu inca 6 luni, astfel incat sa nu depaseasca 12 luni
de la acordarea initiala, cu exceptia creditelor pentru produse cu ciclu lung
de fabricatie.
Inaintea semnarii actelor aditionale prin care se realizeaza prelungirea
pe o noua perioada de 6 luni a creditului global de exploatare, banca va
urmari pe langa indeplinirea conditiilor prevazute de norme la aceasta
categorie de credite existenta si mentinerea valabilitatii contractului de
garantie ori va solicita completarea sau majorarea acestora, dupa caz, astfel
incat sa nu existe cazuri de credite acordate fara garantii acoperitoare.
Creditele globale de exploatare vor fi garantate cu garantii
acoperitoare, fiind obligatorie cesionarea in favoarea bancii a fluxului de
lichiditati (cash-flow) derulat prin banca.
2.Credite pe termen mediu si lung
Creditele ipotecare in lei- se pot acorda clientilor bancii persoane
fizice romane, care au ca obiect de activitate construirea, reabilitarea,
consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa, industriala sau
comerciala precum si persoanelor juridice romane care doresc sa
construiasca locuinte de serviciu sau de interventie pentru salariatii lor.
Creditele ipotecare se acorda pe termen de minim 5 ani, prin contul
separat de imprumut Credite ipotecare.
Pentru obtinerea de credite ipotecare, clientii bancii trebuie sa depuna la
banca, pe langa documentatia comuna si urmatoarele:
Situatii privind elementele patrimoniale cu care au
fost garantate imprumuturile primite de la alti
creditori
85

 Extras din actele constitutive privind obiectul de

activitate si extras din hotararile organelor statutare
din care sa rezulte destinatia creditelor ipotecare
Declaratie privind litigiile cu tertii, cu precizarea
motivelor stadiului acestora
Raport de evaluare a devizului estimativ intocmit de
o antrepriza de constructii sau a imobilului ca va fi
adus in garantie si care va fi intocmit de un
evaluator testat ANEVAR
Analiza documentatiei de creditare, aprobarea, acordarea, derularea si
rambursarea creditelor ipotecare se face cu respectarea prevederilor stabilite
la creditele pentru echipament (investitii).
Cu cel putin 10 zile inainte de semnarea contractului de credit
ipotecar, banca va face o oferta scrisa catre solicitant, care va cuprinde toate
clauzele si termenul de valabilitate al contractului. Contractul de credit va
cuprinde pe langa clauzele generale si clauze specifice, cum urmeaza:
Calcularea de dobanzi in cazul sumelor neachitate
la scadenta, reprezentand rate de credit si/sau
dobanda ale caror niveluri vor fi transmise prin
instructiuni de lucru separate
In termen de 30 de zile de la semnarea contractului
de credit ipotecar vor fi semnate contractele de
garantie reprezentand ipoteci de gradul intai si
privilegii, care sa acopere cel putin 120% din
valoarea creditului ipotecar
Trageri din creditul ipotecar aprobat vor putea fi
admise de banca numai dupa intocmirea
contractelor de garantie

86

Documentele specifice si
explicatia circuitului lor
pentru categoria de credite
aleasa

Agentii economici, indiferent de forma de organizare si natura

capitalului social, vor prezenta unitatilor teritoriale ale bancii, cererea de
deschidere de cont, la care vor anexa in copie actele mentionate in anexa 2.
Sefii compartimentelor Conturi si Viramente analizeaza daca
documentatia depusa in copie cuprinde toate actele necesare deschiderii
contului (in functie de forma de organizare si natura capitalului social)
prezentate in anexa 2 si verifica daca acestea sunt conform originalului.

87

In cazul clientilor care solicita transferul conturilor de credite de la alte

societati bancare, documentatia va fi analizata si aprobata conform
competentelor de aprobare a creditelor, cu exceptia clientilor care
inregistreaza credite si dobanzi restante fata de banca de la care isi va
transfera conturile de credit sau fata de alte banci, precum si datorii restante
fata de bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale si alte fonduri speciale,
situatie in care se va solicita aprobarea Centralei bancii.
In situatia in care unitatea de baza are cont deschis la alta unitate
teritoriala a bancii, deschiderea subconturilor de incasari si plati sau, dupa
caz, a celor de incasari se face in baza unei cereri de deschidere de subcont
depusa de unitatea de baza, cu personalitate juridica, la unitatea bancara ce o
deserveste, cu justificarea necesitatii si legalitatii deschiderii acestora.
Potrivit art.21 din Legea nr.26/1990 privind Registrul Comertului,
comerciantii au obligatia de a inregistra la Registrul Comertului orice
modificare privitoare la faptele si mentiunile inregistrate, in termen de 15
zile de la data producerii lor. O copie din cererea de inscriere de mentiuni se
va prezenta si unitatii bancare teritoriale in termen de cel mult 5 zile
lucratoare de la data eliberarii ei de catre Registrul Comertului.
Documentatia privind deschiderea contului sau subcontului, inclusiv cererea
aprobata, conventia de cont si cea privind efectuarea operatiunilor de
decontare se pastreaza in dosare intocmite pentru fiecare titular de cont, de
catre seful contabil sau seful serviciului Conturi si viramente, dupa caz, cu
exceptia unui exemplar al fisei cu specimenele de semnaturi, care se preda
lucratorului care gestioneaza contul respectiv.
Contractul de credit este un act incheiat intre banca si imprumutat prin
care se materializeaza acordul de vointa intre cele doua parti. Temeiul
juridic al contractului de credit il constituie prevederile art.35-59 din Codul
Comercial/1887 coroborate cu prevederile art.942 si urmatorul din Codul
Civil/1865, art.56 din Legea bancara nr.58/1998 si statutului bancii.
Intrucat toate operatiunile de credit si garantii ale bancilor trebuie
consemnate in documente contractuale din care sa rezulte clar toti termenii si
toate conditiile respectivelor tranzactii, este interzisa acordarea efectiva a
vreunei sume din creditul aprobat fara incheierea in prealabil a contractului
de credit intre banca si imprumutat.
Contractul de credit se intocmeste in minimum tre exemplare, a caror
destinatie este urmatoarea:
Exemplarul 1 se pastreaza intr-un loc distinct, stabilit de conducerea
unitatii bancare, constituind portofoliul de contracte de credite al
unitatii bancare respective

88

 Exemplarul 2 se preda imprumutatului care va semna suma de primire

pe exemplarul 1
Exemplarul 3 se pastreaza in dosarul de credite al agentilor economici
respectivi, pe intreaga perioada de creditare, pana la rambursarea
integrala
Toate cele trei exemplare ale contractului de credit sunt exemplare originale,
avand fiecare in parte aceeasi putere juridica.
Obligatia urmaririi si respectarii destinatiei creditelor prevazuta in
contract, precum si incadrarea platilor efectuate din credite in plafonul
aprobat revine compartimentului de credite. Contractul de credite si actele
aditionale la acestea vor fi inregistrate de catre ofiterii de credite in
Registrul contractelor de credite si de garantie.
Din partea bancii, contractul de credite se semneaza de catre reprezentantii
autorizati (director si contabil sef) si se vizeaza pentru legalitate de
consilierul juridic al unitatii bancare teritoriale, care acorda efectiv creditul,
iar din partea agentilor economici de reprezentanti autorizati ai acestuia.
Fiecare afla din contractul de credit, inclusiv anexele la acesta,
respectiv acordul de garantie, scrisoarea de garantie bancara, contractul de
depozit bancar, contractul de garantie imobiliara, contractul de gaj,
contractul de cautiune, declaratia de acceptare, notificarea cesiunii,
contractul de cesiune, angajamentul de cedare a incasarilor vor fi semnate si
de seful compartimentului de credite al unitatii bancare sau de persoana
delegata in acest sens.
In situatia in care imprumutatii sunt unitati subordonate fara
personalitate juridica din cadrul unor regii autonome, societati nationale sau
societati comerciale, si creditele solicitate depasesc competenta stabilita
acestora de a angaja credite, acestea vor solicita regiilor autonome,
societatilor nationale sau societatilor comerciale carora le sunt subordonate
majorarea nivelurilor de competenta. In contractul de credit nu se admit
modificari, stersaturi, clauze contractuale care nu fac obiectul contractului
respectiv, care pot conduce la interpretari eronate sau la pierderea drepturilor
ce decurg din contract. Orice modificare ulterioara a clauzelor unui contract
de credit sau unui acord de garantie/contract de credit incheiat se va putea
face numai pe baza unui act aditional (anexa 46)
Actul aditional se va incheia ori de cate ori cel putin una din clauzele
contractului de credit anterior incheiat necesita modificari ca urmare a
aparitiei uneia din urmatoarele situatii:
Se majoreaza/diminueaza creditul initial aprobat pentru acelasi obiect
de creditare

89

 Se modifica datele de acordare a creditului, in cazul creditelor cu

trageri in mai multe transe
Se modifica durata (scadenta) contractului de credit
Se modifica orice alta clauza din contractul de credit
Actul aditional se va incheia si el tot in trei exemplare.
Contractul de credit inceteaza de drept la expirarea duratei pentru care
a fost incheiat, daca imprumutatul a achitat toate obligatiile sale fata de
banca, iar in situatia in care se inregistreaza credite si dobanzi restante
contractul de credite ramane in vigoare pana la data recuperarii integrale a
creantelor bancii.
Contractul de credit produce efecte juridice pana la finalizarea ultimului act
de recuperare a creditului si dobanzii, inclusiv prin executare silita sau
procedura de reorganizare si faliment.
Incetarea contractului de credit prin efectul rezilierii are drept
consecinta incetarea efectelor contractului pe viitor. Prin urmare, la data
declansarii rezilierii, toate sumele viitoare datorate de imprumutat in baza
contractului de credit (rate de credit, dobanzi, comisioane) devin scadente.
In cazul cand nu sunt indeplinite conditiile din contract pentru punerea la
dispozitie a creditului, conducerea unitatii bancii va comunica in scris
imprumutatului cauzele neacordarii efective a creditului.
Documentatia pe care clientii o prezinta unitatilor bancare teritoriale
in vederea obtinerii de credite trebuie sa cuprinda:
Cererea de credite semnata de persoanele autorizate sa reprezinte
agentul economic solicitant (conform modelului din anexa 23) care
cuprinde si descrierea conditiilor creditului
Bilantul contabil, raportul de gestiune, contul de Profit si pierdere,
incheiate pentru ultimii doi ani, ultimele situatii privind: Rezultatele
financiare si Situatia patrimoniului, balanta de verificare incheiata
pentru ultima luna
Situatia prognozata a platilor si incasarilor (cash-flow) aferente
perioadelor pentru care agentii economici solicita imprumutul si
bugetul de venituri si cheltuieli intocmit conform precizarilor
Ministerului Finantelor
Situatia stocurilor si cheltuielilor pentru care se solicita creditul, care
sa cuprinda cantitatile, valorile, cauzele formarii si termenele de
valorificare
Situatia contractelor de livrare pentru produsele care constituie
obiectul creditului
Proiectul graficului de rambursare a creditului si de plata a dobanzilor
90

 Lista garantiilor propuse bancii pentru garantarea creditului solicitat si

evaluarea acestora
Planului de afaceri- in cazul agentilor economici cu o cifra de afaceri
anuala de peste un milion echivalent USD
Orice alte documente necesare, solicitate de banca
Documentatia prevazuta mai sus este comuna pentru toate categoriile de
credite; la aceasta, agentii economici vor anexa, dupa caz, si alte documente
specifice categoriei de credit solicitate.
Documentatia care trebuie prezentata la banca pentru eliberarea
scrisorilor de garantie bancara este:
o Cererea pentru eliberarea de scrisori de garantie bancara
o Bilantul contabil, raportul de gestiune, contul de Profit si pierdere,
incheiate pentru ultimul an, precum si ultimele situatii privind:
Rezultatele financiare, Situatia patrimoniului si balanta de
verificare incheiata pentru ultima luna
o Situatia prognozata a platilor si incasarilor (cash-flow) aferente
perioadei de valabilitate a scrisorii de garantie bancara
o Contractele economice care stau la baza afacerii pentru care se solicita
scrisoarea de garantie bancara
o Descrierea modalitatilor de garantare a scrisorilor de garantie
solicitate
o Orice alte documente necesare, solicitate de banca
In cazul creditelor si/sau a scrisorilor de garantie bancara pentru obtinerea
carora solicitantii constituie cu titlu de garantie in favoarea bancii, depozite
colaterale, in lei si valuta, documentatia care se depune la banca este
urmatoarea:
Cererea de credite sau de eliberare a scrisorilor de garantie
bancara din care sa rezulte descrierea conditiilor creditului
(destinatia si volumul creditului, termenul de rambursare) sau
ale eliberarii scrisorii de garantie bancara, modalitatile de
garantare
Declaratia titularului contului de depozit din care sa rezulte ca
in situatia in care clientul nu isi respecta obligatiile asumate
prin contractul de credit sau acordul de garantie/contractul de
credit, acesta (garantul) imputerniceste banca sa utilizeze
sumele constituite in depozitul pentru rambursarea datoriei
respective
Ultima balanta de verificare si proiectia fluxurilor financiare

91

Documentele prezentate de catre clienti in vederea obtinerii creditelor, cat si

cele elaborate ulterior de banca in cursul procesului de acordare, verificare,
rambursare, reprezinta continutul dosarului de credite al fiecarui client.

92

CAP.5:
Instrumente moderne
de plata

93

Tipuri de carduri emise de

banca studiata

Cardul BCR Eurocard/ Mastercard Business este un

instrument de plata, emis in lei, sub sigla Eurocard/Mastercard, destinat
persoanelor juridice ai caror angajati efectueaza, pe teritoriul Romaniei
94

diverse plati in interes de efaceri (hotel, restaurant, transport). Este un card

de debit, tranzactiile putandu-se efectua numai in limita disponibilului din
contul de card.
Avantajele acestui card sunt:
Este un instrument de plata modern, sigur si rapid
Elimina utilizarea numerarului si a inconvenientelor
legate de manipularea, pastrarea in siguranta si
transportul acestuia
Banca bonifica pentru disponibilitatile din contul de
card dobanda aferenta conturilor curente ale
persoanelor juridice (in prezent dobanda este de 2%
pe an)
Acest tip de card se obtine prin prezentarea la banca, unde se completeaza
cererea tip de eliberare de card (de catre detinatorul principal si utilizatorii
autorizati). Dupa aprobarea cererii se transmite prin ordin de plata suma
minima necesara deschiderii contului de card.
Cardul BCR Visa Business este un instrument de plata emis in
USD, sub sigla Visa International, destinat persoanelor juridice, ai caror
angajati se deplaseaza in strainatate, in interes de serviciu; este utilizat
pentru plata bunurilor si serviciilor oriunde este afisata sigla Visa, precum si
pentru obtinerea de numerar de la automatele si ghiseele bancare. Este un
card de debit, tranzactiile putandu-se efectua numai in limita disponibilului
din contul de card.
Avantajele acestui tip de card sunt:
Este un instrument de plata modern, sigur si rapid,
util pe parcursul deplasarilor in strainatate; cardul
Visa fiind acceptat de catre comerciantii de pe tot
cuprinsul globului
Elimina utilizarea numerarului si a inconvenientelor
legate de manipularea, pastrarea in siguranta si
transportul acestuia
Banca bonifica la disponibilitatile din contul de card
dobanda aferenta conturilor curente in USD (in
prezent, 0,5% pe an)
Acest tip de card se obtine prin prezentarea la banca unde se completeaza
cererea tip de eliberare de card (detinatorul principal si utilizatorii
autorizati). Dupa aprobarea cererii se transmite prin ordin de plata suma
minima necesara deschiderii contului de card.

95

Cardul BCR Eurocard Mastercard este un instrument de plata

emis in lei, sub sigla Eurocard Mastercard, destinat pentru plata de bunuri si
servicii oriunde este afisata sigla Eurocard Mastercard EC/MC, precum si
pentru obtinerea de numerar de la ATM-uri. Este un card de credit,
tranzactiile putandu-se efectua in limita unui plafon de creditare acordat de
catre banca, in urma analizei de bonitate a clientului.
Dupa aprobarea cererii de creditare se incheie un contract intre banca si
client pe o perioada de 1 an de zile cu posibilitatea prelungirii printr-un act
aditional.
Odata aprobat creditul, acesta este disponibil timp de 1 an de zile, in limita
plafonului, fara a fi necesara intocmirea altei documentatii.
Oricine poate deveni posesor al unui card de credit BCR Eurocard
Mastercard prin completarea unei cereri tip de emitere de card, la orice
unitate a bancii.
Cererea pentru eliberarea unui card BCR Eurocard Mastercard trebuie
insotita de urmatoarele documente:
Act de identitate (original si copie)
Adeverinta de salariu sau acte care sa ateste
veniturile declarate
Acte de proprietate- locuinta, teren, autoturism
(original si copie)
BCR Visa Clasic International reprezinta un instrument de plata
emis
in Euro, sub sigla Visa, destinat persoanelor fizice care calatoresc in
strainatate in interes personal, pentru plata bunurilor si serviciilor oriunde
este afisata sigla Visa, precum si pentru obtinerea de numerar de la
automatele si ghiseele bancare.
Este un card de debit, tranzactiile putandu-se efectua numai in limita
disponibilului din contul de card.
Fiecarui card i se asociaza un numar de identificare (PIN) care se comunica
in scris clientului si este secret.
Avantajele acestui tip de card sunt:
Instrument de plata modern, sigur si rapid, util pe
parcursul deplasarilor in strainatate, cardurile emise
sub sigla Visa fiind acceptate de catre comerciantii
de pe tot cuprinsul globului
Dobanda bonificata de banca este cea aferenta
conturilor curente in Euro ale persoanelor fizice (in
prezent 0,5% pe an)
96

Oricine poate deveni posesor al unui card BCR Visa International prin
completarea unei cereri tip de emitere de card si dupa aprobarea acesteia in
Centrala bancii prin depunerea sumei minime de 1500 Euro, la orice unitate
a bancii.
Cardul BCR Visa International este un instrument de plata emis
in USD, sub sigla Visa, destinat persoanelor fizice care calatoresc in
strainatate in interes personal, pentru plata bunurilor si serviciilor oriunde
este afisata sigla Visa, precum si pentru obtinerea de numerar de la
automatele si ghiseele bancare.
Este un card de debit, tranzactiile putandu-se efectua numai in limita
disponibilului din contul de card.
Fiecarui card i se asociaza un numar de identificare (PIN) care se comunica
in scris clientului si este secret.
Avantajele acestui tip de card sunt:
Instrument de plata modern, sigur si rapid, util pe
parcursul deplasarilor in strainatate, cardurile emise
sub sigla Visa fiind acceptate de catre comerciantii
de pe tot cuprinsul globului
Dobanda bonificata de banca este cea aferenta
conturilor curente in USD ale persoanelor fizice (in
prezent 0,5% pe an)
Oricine poate deveni posesor al unui card BCR Visa International prin
completarea unei cereri tip de emitere de card si dupa aprobarea acesteia in
Centrala bancii prin depunerea sumei minime de 1500 USD, la orice unitate
a bancii.
Cardul BCR Visa Clasic reprezinta un instrument de plata emis in
lei, sub sigla Visa, destinat pentru plata de bunuri si servicii oriunde este
afisata sigla Visa, precum si pentru obtinerea de numerar de la ATM-urile
tuturor bancilor.
Este un card de debit, tranzactiile putandu-se efectua numai in limita
disponibilului din contul de card. Fiecarui card i se asociaza un numar de
identificare (PIN) care se comunica in scris clientului si este secret.
Avantajele acestui tip de card sunt:
Instrument de plata modern, sigur si rapid
Dobanda superioara celei bonificate la conturile
curente ale persoanelor fizice (3% pe an)
Oricine poate deveni posesor al unui card BCR Visa Clasic prin completarea
unei cereri tip de emitere de card si dupa aprobarea acesteia in Centrala

97

bancii prin depunerea sumei minime de 1.000.000 lei, la orice unitate a

bancii.
Cardul BCR Visa Electron este un instrument de plata emis in lei,
sub sigla Visa International, destinat persoanelor fizice in scopul obtinerii de
numerar de la ATM-urile tuturor bancilor precum si pentru plata de bunuri
sau servicii oriunde este afisata sigla Visa.
Este un card de debit care poate fi utilizat atat in tara cat si in strainatate in
limita disponibilului din contul de card. Fiecarui card i se asociaza un numar
de identificare (PIN), utilizat pentru autentificarea utilizatorului de card, se
comunica in scris si este secret.
Banca bonifica o dobanda superioara celei bonificate la conturile curente ale
persoanelor fizice (3% pe an).
Oricine poate deveni posesor al unui card BCR Visa Electron prin
completarea unei cereri tip de emitere de card si depunerea sumei minime de
100.000 lei, la orice unitate a bancii.
Cardul BCR Maestro un instrument de plata emis in lei, sub sigla
Europay International, destinat obtinerii de numerar de la ATM-urile tuturor
bancilor precum si pentru plata de bunuri sau servicii este afisata sigla
edc/Maestro.
Este un card de debit, tranzactiile putandu-se efectua numai in limita
disponibilului din contul de card.
Este un card de debit care poate fi utilizat atat in tara cat si in strainatate in
limita disponibilului din contul de card.
Fiecarui card i se asociaza un numar de identificare (PIN), utilizat pentru
autentificarea utilizatorului de card, se comunica in scris si este secret.
Ca avantaj principal al acestui tip de card este faptul ca banca bonifica o
dobanda superioara celei bonificate la conturile curente ale persoanelor
fizice (in prezent este de 3% pe an).
Oricine poate deveni posesor al unui card BCR Maestro prin completarea
unei cereri tip de emitere de card si depunerea sumei minime de 50.000 lei,
la orice unitate a bancii.
Cardul BCR Visa Business Electron este un card de credit in lei
destinat IMM-urilor.
Este un instrument de plata emis in lei sub sigla Visa, destinat pentru:
Plata de bunuri si servicii la comercianti care
accepta la plata carduri Visa Electron si care au
instalate POS
Obtinerea de numerar de la ATM-urile care afiseaza
sigla Visa Electron
98

Este un card de debit care poate fi utilizat atat in tara cat si in strainatate.
Tranzactiile se pot efectua in limita unui plafon de creditare acordat de catre
banca, in urma analizei de bonitate a clientului; limita maxima a plafonului
este de 800.000.000 lei
Dupa aprobarea cererii de creditare se incheie un contract intre banca si
client pe o perioada de 1 an de zile cu posibilitatea prelungirii printr-un act
aditional.
Odata aprobat creditul, acesta este disponibil timp de 1 an de zile, in limita
plafonului, fara a fi necesara intocmirea altei documentatii.
Cererea de deschidere a contului de card de credit BCR Visa Business
Electron trebuie insotita de aceleasi documente ca si in cazul creditelor
clasice solicitate de persoane juridice.
Cardul BCR Eurocard/Mastercard Business reprezinta un
instrument de plata emis in valuta (USD), sub sigla Eurocard Mastercard,
destinat pentru plata de bunuri si servicii oriunde este afisata sigla Eurocard
Mastercard, EC/MC, precum si pentru obtinerea de numerar de la ATM-uri.
Este un card de credit; tranzactiile se pot efectua in limita unui plafon de
creditare acordat de catre banca, in urma analizei de bonitate a clientului.
Dupa aprobarea cererii de creditare se incheie un contract intre banca si
client pe o perioada de 1 an de zile cu posibilitatea prelungirii printr-un act
aditional.
Odata aprobat creditul, acesta este disponibil timp de 1 an de zile, in limita
plafonului, fara a fi necesara intocmirea altei documentatiei.
Cererea de deschidere a contului de card de credit BCR Eurocard Mastercard
trebuie insotita de aceleasi documente ca si in cazul creditelor clasice
solicitate de persoane juridice.

99

Diferentele dintre carti de

credit si carti de debit

Cartea de plata este un instrument fara numerar, prin care un posesor

autorizat poate achita contravaloarea unor bunuri sau servicii cumparate de
100

la comerciantii abilitati sa o accepte sau prin utilizarea careia poate obtine

lichiditati (dispune sau retrage numerar in si din contul sau personal) de la
banca emitenta.
In raport de functiile specifice pe care le indeplinesc exista
urmatoarele tipuri de carti de plata:
Carti de credit
Carti de debit
Carti de retragere a numerarului
Carti de garantare a cecurilor
Carti multifunctionale sau derivate
Carti pentru transferul electronic al fondurilor la punctele de
vanzare
Din punct de vedere al emitentului, cartile de plata se grupeaza astfel:
Carti emise de banci (carti bancare)
Carti emise de comercianti (carti private)
Carti emise de alte institutii sau organizatii
Cartile de plata bancare indeplinesc diferite functii, si anume: de
identificare, de plata si de credit.
In cazul cartii de identificare, intra in relatie doar doi parteneri:
detinatorul si banca (emitentul), iar obiectul acestor relatii este contul si
soldul care este inscris in el. Daca este o carte de plata sau de credit, sunt
prezenti urmatorii participanti: clientul (platitorul), beneficiarul (cel care
incaseaza) si gestionarul contului platitorului, respectiv banca emitenta a
cartii. In acest caz, clientul platitor foloseste cartea pentru a regla datoria sa
fata de comerciant, substituind astfel plata prin cec sau numerar.
Pentru achitarea merfurilor achizitionate de la comerciantii acceptanti
ai acestui tip de instrument de plata si pentru retragerea de la ghiseele bancii,
posesorii cartii de plata procedeaza astfel: prezinta cartea la comerciantul
acceptat, completeaza si semneaza documentele care atesta incheierea
tranzactiei si primesc un exemplar din documentele respective.
Eliberarea cartii de plata presupune deschiderea unui cont analitic in
cadrul contului curent, cu aceeasi denumire, care se alimenteaza fie din
disponibilul existent in contul curent al clientului, fie pe baza unui credit
acordat de catre banca.

101

Avantaje si dezavantaje,
emitere si intretinere

102

Instrumentul de plata specific al monedei electronice este cardul. Cu

ajutorul lui se pot efectua plati din conturi personale sau se poate retrage
(depune) numerar in aceste conturi, utilizandu-se infrastructura platilor
electronice.
Precursorii cardurilor sunt bonurile valorice utilizate in cadrul
programului de credite lansat la New York, conceput in 1946. S-a creat o
retea de acceptanti ai bonurilor valorice care depuneau bonurile la banca.
Aici avea loc decontarea. In 1951, Franklin National Bank din New York
inlocuia bonurile cu o cartela de plastic, care permitea efectuarea de plati
catre toti comerciantii din retea. In 1960, Bank of America (in prezent VISA
International) a materializat ideea de creditare pe baza cardului plastic. Dupa
numai zece ani existau peste 20 de milioane de detinatori de carduri, pana in
1980 cifra ajungand la 73 de milioane, iar in 1991 la 105 milioane.
In paralel cu extinderea retelelor de utilizatori si acceptanti, s-au
dezvoltat sistemele de decontare interbancara a tranzactiilor prin carduri. In
1966 un grup de 16 banci infiinteaza Asociatia Interbancara de Carduri,
redenumita in 1979 Master Card. Si aceasta retea a cunoscut o dezvoltare
exponentiala, ca si VISA International: de la 36 de milioane carduri in 1970
la peste 90 de milioane in 1990.
In prezent, cardul este cel mai modern si unul dintre cele mai utilizate
instrumente de plati si de credit in intreaga lume.
Daca in cazul instrumentelor de plata pe suport hartie (cecuri, ordine
de plata) decontarea are loc la nivelul caselor de compensatii (in cazul
Romaniei la sucursalele BNR), in cazul cardurilor functioneaza sisteme de
decontare la nivel international. Aceste sisteme sunt patronate de marile
corporatii de carduri la care sunt afiliate banci din intreaga lume. De
exemplu, in sistemul VISA International exista peste 20.000 de banci
membre. Sistemul VISA are in fiecare tara centre de procesare-autorizare (in
Romania- Romcard) prin intermediul carora tranzactiile sunt transmise
electronic la Londra. In tara noastra acest sistem de decontare interbancara a
cardurilor in lei a devenit operational din iulie 1997. Anul 2000 marcheaza
esential extinderea folosirii cardurilor in tara noastra.
Cardul reprezinta un succes al banking-ului modern. El este un
instrument integrat de acces la cele mai diversificate servicii bancare
informatizate.
Trasaturile cardului:
Este un instrument bancar multifunctional, imbinand
caracteristicile unor instrumente de economisire, de credit si de
plata. Disponibilitatile din contul de carduri pot fi mobilizate

103

prin actul platii, indiferent daca provin din resursele proprii ale
titularului sau dintr-o linie de credit negociata cu banca
Este un instrument personalizat. Fiecare titular de cont are
propriul card, cu care poate avea acces la aproape toate
serviciile bancare
Este un instrument de credit/plata universal, care poate fi
utilizat pentru efectuarea succesiva a unor operatiuni nelimitate
din punct de vedere numeric, spre deosebire de cec- instrument
obiectivizat, folosit pentru o singura operatiune
In varianta cardului cu memorie, instrumentul ofera
informatiile necesare pentru efectuarea platii si prezinta
capacitati de stocare a datelor cu privire la tranzactii
In sistemele performante, efectuarea platii prin card reprezinta impulsul
initial al declansarii unei intregi serii de operatiuni si participanti: clienti,
comercianti, banci, centre de autorizare, centre de decontare nationale si
internationale, legate intre ele prin retele informatice si de telecomunicatii ce
au inlocuit treptat circuitele clasice ale instrumentelor de decontare pe suport
hartie.
Dezvoltarea sistemelor de plati electronice si a moneticii are profunde
implicatii psiho-sociale, influenteaza strategiile de marketing ale bancilor,
intreprinzatorilor si comerciantilor, antrenand practic intreaga societate,
ansamblul economiei.
Continutul si tehnicile decontarilor vor trebui sa reflecte procesul
integrarii economice si monetare europene, instituirea monedei comune
euro, evolutia in directia accentuarii globalizarii economiei mondiale,
accelerarea platilor prin Internet, ca si implicatiile deosebite pe care le poate
aduce deplinul anonimat in detinerea si cheltuirea banilor.
Experienta atesta insa ca decontarile evolueaza nu atat in functie de
conditiile si calitatea gestiunii agentilor economici, de rezultatele economici,
de rezultatele financiare ale acesteia sau de tipul de reglare a economiei.
Raspandirea automatelor bancare are un impact puternic asupra
activitatii bancilor, determinand numeroase modificari de ordin social si
psihologic.
Bancile pierd contactul cu clientii, ceea ce le va obliga sa gaseasca
alte metode de marketing in vederea atragerii clientelei. Luarea deciziei de
catre banca este ingreunata pentru ca are loc o pauperizare a surselor de
informare. Pe de alta parte, deciziile bancii pot dobandi o doza de
obiectivitate mai ridicata. O modificare semnificativa cunoaste structura
personalului si calificarea acestuia. Salariatii specializati in operatiuni de
ghiseu se vor reduce numeric, in schimb bancile vor trebui sa-si asigure
104

serviciile unui personal tehnic de intretinere si exploatare a aparatelor si

retelelor informatice.
Asa cum automatele bancare pun in legatura directa clientul si banca,
terminalele instalate la punctele de vanzare asigura conectarea intre
comercianti si banca, respectiv centrul de autorizare.
Cardul clientului este introdus in nisa aparatului, se tasteaza parola si
suma de plata, iar terminalul are posibilitatea de a autoriza electronic
tranzactia, de a stoca informatia si- eventual- de a transmite datele la banca
unde are loc decontarea in timp real. In raport de functiunile pe care le pot
indeplini, terminalele la punctele de vanzari (TPV) pot fi de doua categorii:
Terminale off- line- neconectate cu calculatorul
bancii si care pot reclama obtinerea autorizarii de
plata telefonic
Terminale on- line- conectate direct cu banca,
respectiv cu centrul de autorizare, ceea ce permite
indeplinirea automata a functiunilor de autorizare,
transmitere de date si creditarea contului
comerciantului. Solicitarea telefonica a autorizatiei
este complet exclusa, iar decontarea tranzactiei se
efectueaza in timp real, imediat dupa inregistrarea ei
la punctul de vanzare
Banca la domiciliu este un serviciu bancar ce permite clientilor sa ordone
bancilor direct de la domiciliu efectuarea unor operatiuni, prin intermediul
retelelor informatice si de telecomunicatii.
Problema principala cu care se confrunta bancile rezida in securitatea
sistemului, avand in vedere posibilitatea producerii fraudelor; stabilirea
identitatii ordonatorului nu prezinta un grad ridicat de certitudine. Accesul la
sistem este conditionat de parole, numere de cod si carduri speciale.
Serviciile de electronic banking asigura accesul clientilor la servicii
precum: plati interne, plati internationale, gestiunea trezoreriei, acreditive
documentare si garantii bancare, informatii despre situatia conturilor.
Dezvoltarea infrastructurii video si de telecomunicatii precum si cresterea
parcului de terminale favorizeaza extinderea sistemului videotext, ce
prezinta caracteristici calitativ superioare.

105