Scoala Postliceala Sanitara

Ingrijirea pacientilor varstnici

cu patologie
post accident vascular

Programul de reabilitare post accident vascular cerebral este constituit din totalitatea
procedeelor care ajuta la recuperarea fizica si psihica a pacientilor care au suferit un AVC.

Reabilitarea trebuie instituita cat mai curand posibil, pentru a asigura desfasurarea unei vieti
normale.
Metodele de reabilitare dupa un accident vascular cerebral difera de la o persoana la alta, insa au
aceelasi scop si anume:
- dobandirea unui status functional care sa ofere independenta si ajutor minim din partea
celorlalte persoane
- acomodarea fizica si psihica a persoanei cu schimbarile determinate de accidentul vascular
cerebral
- integrarea corespunzatoare in familie si comunitate.
Majoritatea dizabilitatilor secundare accidentului vascular cerebral sunt recuperate in cateva
luni, insa altele pot sa persiste pentru intreaga viata. Trebuie sa se retina ca reabilitarea trebuie
inceputa cat mai repede, deoarece exista o sansa mai mare de recuperare in acest stadiu precoce.
Dizabilitatile se accentueaza si raman permanente odata cu trecerea timpului, de aceea se
recomanda instituirea unui program de reabilitare cat mai curand posibil.
Tipul si gravitatea problemelor cauzate de un accident vascular cerebral sunt strans legate de
localizarea si extinderea cerebrala a leziunii cauzatoare. Cele mai frecvente dizabilitati post
accident vascular cerebral, includ:
- tulburari motorii si de sensibilitate (miscare si senzatii). Pot sa apara scaderea fortei
musculare, fasciculatii musculare, mobilizarea dificila sau imposibila a unui membru (pareza),
spasme musculare (tonus muscular anormal crescut), disparitia sensibilitatii pentru durere,
stimuli mecanici sau termici, tulburari vegetative ale sfincterelor si organelor interne
- tulburari de perceptie care consta in dificultatea de a recunoaste persoane sau obiecte
cunoscute, imposibilitatea vizualizarii lucrurilor pe o parte a corpului
- probleme de comunicare si gandire, cu aparitia unor tulburari de vorbire, limbaj, scris sau
de memorie. Aceste probleme apar destul de frecvent dupa un accident vascular cerebral si sunt
obiectivate prin pierderi de memorie, dificultate in scrierea unor cuvinte sau in citirea si
intelegerea acestora, dificultate in exprimarea unor ganduri sau sentimente
- probleme emotionale, sunt destul de des intalnite dupa un accident vascular cerebral. Pot sa
apara anxietatea,depresia, frustrarea, agresivitatea sau frica.Aproximativ o treime dintre pacientii
mai in varsta de 65 de ani care au suferit un accident vascular cerebral prezinta sindrom depresiv.
In cazul in care acesta persista se recomanda tratament medicamentos de specialitate (de catre
medicul psihiatru).

Recuperarea

1. Tehnicile de recuperare debuteaz cu unele proceduri care se aplica chiar la pat i chiar din
faza acut a accidentului vascular. Asta pentru c un bolnav imobilizat risc s aib apoi
probleme la nivelul articulaiilor i la nivelul grupelor musculare care nu se mai pot contracta cu
fora necesar. De asemenea, exist pericolul unor tulburri trofice, cel mai temute fiind escarele
- ele apar la bolnavul care este imobilizat pentru o perioad mai lung, in special la varstnici.

Din acest motiv, procedurile de recuperare, mobilizrile pasive trebuie s nceap imediat n
faza acut a bolii. Bolnavul nu se poate mica din pat i altcineva i face micri ale minilor i
picioarelor - micri prin care s pstreze gradul de libertate articulara ct mai aproape de
normal.
De asemenea, bolnavul trebuie ntors la fiecare jumtate de or. Asta n cazul n care n spital
nu exist saltele antiescar. Astfel de saltele au puncte de sprijin variabile, iar aceste puncte fac
ca presiunea s alterneze i n felul sta nu exist o zon mai expus la a produce escare.
Escarele sunt foarte periculoase. Ele se pot complica cu infecie, adncirea, progresia lor. Din
acest motiv, procedeele de recuperare trebuie ncepute din faza acut.

2.Sala de gimnastic
Din sptmna a patra sau a cincea, bolnavul poate fi dus la sala de gimnastic, unde se pot
asigura proceduri de tip mai intensive. Acestea se pot asocia cu elemente de fizioterapie. Pot
ncepe micri adaptate unui scop - ncheierea i descheierea unui nasture, folosirea unei cni sau
a unui pahar pentru a bea ap, poziionarea n scaun - fie scaun cu rotile i transferat de pe pat pe
scaun; fie transferat de pe scaun cu rotile pe un scaun obinuit sau un fotoliu, unde bolnavul
poate sta o perioad mai lung de timp. Toate acestea sunt ca o etap de adaptare spre ceea ce
nsemna un om ct mai normal.
Kinetoterapia reprezinta terapia prin miscare, utila in numeroase afectiuni printre care si in
recuperarea post-accident vascular cerebral.
Cateva dintre obiectivele kinetoterapiei in ceea ce priveste recuperarea accidentului vascular
cerebral, sunt: pastrarea amplitudinilor articulare, imbunatatirea tonusului muscular, cresterea
fortei musculare, refacerea schemelor motrice, imbunatatirea echilibrului, reeducarea mersului,
recuperarea bratului afectat, stimularea neuromusculara, reintegrarea sociala, reintegrarea
profesionala.

Stadii
-recuperararea in faza acuta
Presupune proceduri pasive de pozitionare, de mentinere a gradului de miscare, elongatii.
Acestea sunt utile pentru prevenirea contracturilor. Se urmareste tratarea disfagiei (dificultatea la
inghitire) daca aceasta este prezenta precum si tratarea tulburarilor sfincteriene. Tot in aceasta
faza se pozitioneaza si se asista pacientul la miscarile de intoarcere si asezare la marginea
patului. Se urmareste pozitionarea cat mai rapida in sezut pentru a se evita formarea trombilor si
a embolilor si a leziunilor de decubit.

-recuperarea in faza postacuta

Odata cu redobandirea tonusului muscular pacientul este capabil sa efectueze proceduri active.
Astfel, in aceasta faza se urmareste: controlul satisfacator al tulburarilor sfincteriene, de
deglutitie, capacitatea de realizare si mentinere a pozitiei asezat, mentinererea echilibrului in
timpul efectuarii unor activitati (alimentatie, prehensiune), realizarea unor activitati cotidiene
(participarea la imbracat, transferul pe scaunul cu rotile), cresterea fortei musculare si
pozitionarea corecta a articulatiilor.
-recuperarea in faza cronica precoce
Aceasta faza cuprinde cele mai multe momente decisive ale tratamentului: redobandirea
capacitatii de a sta in picioare, a mersului,a miscarilor precise ale membrului superior, rezolvarea
tulburarilor de comunicare.Ridicarea in picioare se incepe cu partea superioara a trunchiului
verticala si picioarle plasate putin posterior. Pacientul inclina anterior partea superioara a
corpului, din solduri, si se ridica.

3.Atenie la greutate
Bolnavului i este recomandat s nu mai creasc n greutate. Pe un sistem osos i articular cu
comand deficitar, adugarea unor kilograme n plus nseamn un efort n plus. Acest efort
ngreuneaz funcionarea optim a articulaiilor i apar dureri, elemente distrofice - cum este
genunchiul instabil care compromite mersul.

4.Stimularea raionamentului
Dup 5-6 sptmni pot fi stimulate i unele elemente din sfera cognitiv, din sfera judecii, a
raionamentului. Pot s nceap tentative de citit - pentru c cititul nseamn un act extrem de
complex pe lng varianta lui motorie - dirijarea globilor oculari cu un anume scop - urmrirea
rndurilor, dar i cu nelegerea a ceea ce se scrie.
Se prefer chiar o scriere tip abecedar, cu litere de tipar i mai mari la nceput. n aceast faz
n care scrisul i cititul devin posibile sunt i alte faze care in de memorie i trebuie stimulat
memoria, judecata i raionamentul.
Se utilizeaz nite tehnici care vizeaz forma, dimensiunea i culoarea: un cub mai mare sau
mai mic, o piramid mai mare sau mai mic, o bil de o anumit culoare, de o anumit mrime
pe care bolnavul trebuie s le pun n ordinea dictat - el reuind astfel s neleag i s execute
unul din ordinele cele mai simple.

Cat dureaza reabilitarea dupa un accident vascular cerebral?

Perioada de recuperare difera de la o persoana la alta si este de cele mai multe ori un proces
care dureaza intreaga viata.
In programul de reabilitare dupa un accident vascular cerebral sunt inclusi mai multi specialisti
care lucreaza in echipa si ajuta pacientul pe tot parcursul procesului de recuperare. Acestia sunt:
- fiziochinetoterapeutul, care evalueaza si trateaza problemele legate de miscare, echilibru si
coordonare
- specialistul in terapie ocupationala, ajuta pacientul sa-si redobandeasca unele abilitati
esentiale pentru supravietuire, precum mancatul, imbaierea, imbracatul, gatitul, scrisul, cititul
- logopedul, ajuta pacientul sa citeasca, sa scrie, sa invete noi metode de comunicare verbala sau
non verbala. De asemenea terapeutul specializat in problemele de vorbire, poate ajuta de
asemenea la recuperarea unor deficite neurologice legate de deglutitie (inghitire)
- specialistul in terapie recreationala, ajuta pacientul sa desfasoare din nou activitatile
cotidiene si sociale efectuate si inaintea accidentului vascular cerebral
- specialistul ortoped, poate recomanda in unele cazuri folosirea unor proteze speciale care ajuta
la corectarea unor diformitati fizice sau ajuta la ameliorarea durerii
- nutritionistul, stabileste o dieta corespunzatoare fiecarui pacient in parte in functie de
necesitatile acestuia
- consilierul vocational, poate ajuta pacientul sa-si gaseasca o noua slujba sau ocupatie in
functie de abilitatile acestuia.
Sfaturi pentru persoanele care ingrijesc un pacient cu AVC
Ingrijirea unei persoane cu dizabilitati secundare unui accident vascular cerebral poate fi uneori
dificila din mai multe motive. Recuperarea pacientilor cu dizabilitati necesita multa rabdare,
minime cunostinte medicale precum si un suport material adecvat. Majoritatea apartinatorilor
sunt ingrijorati de faptul ca nu vor putea oferi sprijinul corespunzator pacientilor cu dizabilitati.
Pe langa ajutorul fizic, de cele mai multe ori conteaza si sprijinul emotional, in special in
momentele in care apare depresia, de aceea ar fi indicat:
- oferirea unui suport fizic si emotional corespunzator
- integrarea intr-un program de recuperare
- incurajarea activitatilor sociale (plimbarile, cititul, privitul televizorului, etc)
- participarea in diferite programe educationale
- incurajarea unor activitati care ii pot oferii independenta necesara desfasurarii unei vieti
normale
- supravegherea tratamentului recomandat de medicul specialist (tratament
medicamentos, exercitii fizice).
Viata dupa un accident vascular cerebral
Reabilitarea dupa un accident vascular cerebral nu presupune doar recuperarea unor disfunctii
motorii, senzitive, senzoriale sau emotionale, ci si asigurarea unei reintegrari familiale si sociale
corespunzatoare desfasurarii unei vieti cat mai normale.
Exista anumite recomandari utile in cazul persoanelor cu tulburari de perceptie, precum oferirea
unui confort domestic care sa protejeze pacientul de eventualele accidentari (iluminarea

corespunzatoare a incaperilor, evitarea suprafetelor care predispun la accidentari fizice, mobilier

corespunzator, etc).
Recuperarea pacientului, in special al celui varstnic, poate fi destul de dificila, fiind necesare o
rabdare si gandire pozitiva pe tot parcursul acesteia.Tulburarile de limbaj si comunicare pot
incetini recuperarea pacientului, astfel ca reintegrarea sociala poate fi de asemenea mai grea.
Este bine ca pacientul sa discute cu familia despre frustarile pe care le are, pentru a trece mai
usor peste acestea.

Sprijinul moral si fizic din partea familiei si prietenilor este de asemenea foarte
important in reabilitarea pacientilor!

Bibliografie

http://www.camineden.ro/recuperarea_avc_urilo
r_cu_ajutorul_kinetoterapiei_la_caminul_de_bat
rani_eden.php
http://www.creeaza.com/familie/medicina/LUCR
ARE-DE-DIPLOMA-Rolul-asist897.php

http://www.biokinetik.ro/2013/10/09/recuperare
a-medicala-in-accidentul-vascular-cerebral-avc/
http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentulvascular-cerebral/reabilitarea-post-accidentvascular-cerebral_335