1.

Definitia, scopul si indicatiile anesteziei generale

AG=stare drog indusa caract prin pierderea temporaraa cunostintei cu imposibilitatea trezirii,
chiar si la stimuli durerosi intensi. Acesta stare este complet ireversibila.
Scop
Absenta cunostinetei. Constatam prin sedare si hipnoza. Hipnoza trebuie sa fie constanta si de
calitate pt a asigura amnezie (impos memorarii si evocarii). Se adm pe cale iv sau pe cale
respiratory.
Analgezie. Component obligatorie a AG. Gradul de analgezie tre sa fie proportional cu
intensitatea stimulilor durerosi. Se realizeaza pe cale iv continua cu opioide, anestezice
inhalatorii+-analgezice neopioide.
Relaxare musculara. Nueste obligatorie. R.m.=paralizia musculaturii scheletice. Este obligatorie
pt ventilarea mecanica. Se realizeaza prin adm de relaxante musculare depolarizante si/sau
nondepolarizante care actioneaza la nivelul placii neuromusculare.
Mentinerea homeostaziei organismului. Realizam mentinerea functiilor vitale: ap resp, ap cardio
vasc, alti parametric (volemie, echil hidroelectrolitic, temp). Componenta obligatorie a AG.
Indicatii: 1. Indicatii ce tin de interv chir / 2. Indicatii ce tin de pacient / 3. Preferinta pacientului
2. Fazele anesteziei generale.
a. Inductie = faza de trecere de la faza de constiinta la starea de hipnoza. Se pozitioneaza
pac pe masa, se stabileste accesul venos, ventilatia pacientului pe masca si dup ace
adoarme se intubeaza, dispar diverse reflexe (deglutitie, tuse)
b. Mentinere = asigura desfasurarea in bune conditii interv chir. Efecte advesre:
hipovolemie, variatii vasculare si /sau respiratorii.
c. Trezirea = reaparitia fortei musculare si a constientei
d. Faza postanestezica = dominate de restante ale anesteziei ( depresie cardiovasculara,
depresie respiratorie, durere, greata, varsatura).
3. Droguri utilizate in anestezia generala.
a. Anestezice inhalatorii. Subst fie sub forma gazoasa (protoxide de azot), fie sub forma de
lichide volatile (halation, izofloran) patrund si se elimina din organism pe cale resp. in
org au metabolizare minima. Amestecam 50% O2 si 50% aer si AI. Din plaman, AI va
ajunge in alveola si de aici o parte din amestec va ajunge la tesuturi. Preluarea AI din
alveola catre tesuturi se face pana la egalizarea presiunilor partiale la cele 3 nivele. La
intreruperea AI, acesta parcurge druml invers: SNCtesutalveola. Dau hipnoza ,
analgezie moderata si un grad redus de relaxare musculara. Efecte adverse: depresie resp
dependent de doza si depresie c.v. moderata dependent de doza.
b. Anestezice iv.= medicamente care dau pierderea constintei, nu au efecte analgezice sau
relaxare muscular. La nivelul SNC determ pierderea constientei:
Barbiturice de tip tiopental, propofol ( pierderi de constienta, depresie resp = nu
mai resp, si depresie c.v. =poate scade puls si TA dependent de doza)
Benzodiazepine (Diazepam, Nidozopam) : dau amnezie, hipnoza, redare
anxioliza dependent de doza
Etomidat = ag de inductie, are o buna stabilitate c.v
Ketomina = determ anestezie, dar ofera si analgezie dependent de doza, deprima
mai putin resp

c. Opioide = analgezie constanta dar in acelasi timp deprima SNC ( Morfina, Fentolin,
Petidina, Fortral)
d. Relaxante musculare. Actioneaza la nivelul placii neuromusculare si impiedica forta
muscular, scade progresiv pana la paralizie, nu determ analgezie.
4. Fiziologia aparatului respirator si cardio-vascular la copil.
Debitul cardiac la nou nascut si copil mic depinde de alura ventriculara.
5. Diferente farmacologice la copil fata de adult.
A. Dozarea medic la pac pediatrici
B. Anestezice inhalatorii
Raport sange/gaz al Isofluranului si Halotanului sunt mai micila nou nascuti decat
la adulti
C. Anestezice nevolatiele. In cazul in care nou nascutului o bariera hemato-encefalica
imatura si o capacitate redusa de a metabolize substr medicamentoasa poate duce la o
crestere a sensibilitatii la efectele anestezicelor adm i.v.
D. Relaxante musculare. Copii necesita doze mai mari de succinil-colina/kg datorita
volumului de distributie.
6. Anestezia la copilul cu afectiuni ale tractului respirator superior.
O patologie a tractului resp sup present inbainte cu 2-4 sapt inainte de AG si intubare orotraheala
poate plasa pacientul in categoria cu risc crescut cu complicatii pulmonare perioperatorii.
Trebuie luate masuri pt diferentierea cauzei rinoreei : infectie alergica sau vasomotorie. Factori
ce favorizeaza amanarea interv chir: secretii nazale purulente / stridor al cailor aeriene.
7. Complicatii respiratorii post-anestezice la copil : laringospasmul.
Complicatii respiratorii post-anestezice la copil : laringospasmul. Laringospasmul = un spasm
involuntar al musculaturii laringiene cauzat de stimularea nervului laringeu superior, se poate
evita extuband pacientul fie treaz fie in anestezie profunda
8. Diferente ale caile aeriene la copil fata de adult.
A. Diferentele c resp la copil in comparative cu adult
Extremitate cefalica de dimensiuni mari
Dimensiuni crescute ale limbii in relatie cu cavitatea bucale
Cai nazale inguste
Epiglote inguste
B. Recomandarea intubatiei orotraheale in pediatrie
Sondele endotraheale fara balonas se foloseste in general la pac ped mai mici de
10 ani
Presiunea de etanseizare = 15-20 cm H2O
?
9. Particularitati anestezice la pacientul coronarian.
Managementul anestezic al pacientului cardiac supus unor intervenii chirurgicale
noncardiace:

1.Scopul general este de a menine o balan ntre necesitile miocardice de oxigen i

aportul miocardic de oxigen. Meninerea acestei balane(prin evitarea tahicardiei, hipertensiunii
sistemice, hipoxemiei, hipotensiunii diastolice, acidozei) este mai important dect tehnica
anestezic specific.
2.O recomandare comun este de a menine frecvena cardiac (FC) i tensiunea arterial
sistemic (TA) pn la 20% din valorile anterioare anesteziei. Oricum, aproape 50% din
evenimentele ischemice noi nu sunt precedate sau asociate cu schimbri importante n FC sau
TA.
3.Managementul durerii perioperatorii: controlul efectiv al durerii duce la scderea
valurilor mari de catecolamine postoperatorii i a hipercoagulabilitii.
4.Nitroglicerina intraoperatorie: exist date insuficiente pentru a recomanda de folosirea
de rutin a nitroglicerinei i.v. la pacienii cu risc cardiac crescut.
10. Anestezia la pacientul cu HTA.
1.Evaluare preoperatorie A.Antecedentele ar trebui s estimeze severitatea i durata
hipertensiunii, terapia i prezena complicaiilor hipertensiunii. B.Procedurile chirurgicale la
pacienii cu tensiune arterial diastolic preoperatorie susinut mai mare de 110 mmHg sau cu
dovada disfunciilor de organ ar trebui ntrziat, dac este posibil, pn cnd tensiunea arterial
este controlat. C.Medicaia cardiac i antihipertensiv ar trebui continuat pn la intervenie.
Premedicaia este utilizat pentru a reduce anxietatea.
2.Managementul anestezic A.Tensiunea arterial ar trebui meninut la 10-20 % din
valorile preoperatorii. B.Muli pacieni cu hipertensiune prezint la inducie un rspuns
hipotensor accentuat (nemascat de volumul intravascular sczut), urmat de un rspuns
hipertensiv exagerat la intubaie. C.Tehnicile folosite pentru a atenua rspunsul hipertensiv la
intubaie: 1.Aprofundarea anesteziei cu ajutorul unui agent volatil. 2.Administrarea unui bolus de
opioid: fentanyl 1-5 mcgkg; alfentanil 15-25mcgkg; sufentanil 0,25-0,5 mcgkg sau remifentanil
0,5-1,0 mcgkg. 3.Administrare de lidocain 1,5 mgkg iv sau intratraheal. 4.Blocajul betaadrenergic cu esmolol 0,3-1,5 mgkg; propranolol 1-3 mg sau labetolol 5-20 mg;
metoprolol(Betaloc 1-2 mg). 5.Premedicaia cu un agonist alfa-2 (clonidin 0,2mg) a fost
asociat cu hipotensiune intraoperatorie accentuat i bradicardie. 6.Administrarea iv de
nitroprusiat sau nitroglicerin 0,5-1 mcgkg. 7.Lidocain la nivel laringotraheal nainte de IOT.
D.Hipertensiunea intraoperatorie ce nu rspunde la creterea profunzimii anesteziei poate fi
tratat cu diveri ageni IV (vezi seciunea de farmacologie). E.Postoperator trebuie anticipate
creterile excesive ale tensiunii arteriale
11. Avantajele chirurgiei de zi. Selectarea pacientilor pentru chirurgia de zi.
Avantajele chirurgiei de zi. Selectarea pacientilor pentru chirurgia de zi.
Avantaje: - Risc scazut de infectii nozocomiale;
- Risc scazut de tromboza venoasa profunda;
- Adaptare mai rapida la viata sociala
- Cheltuieli mai mici. Selectarea pacientilor pentru chirurgia de zi: Interventii mai mici
de 60 min, nu au risc de sangerare mare, si la care durerea postoperatorie e suportabila.
- ASA 1: pacienti cu interventii minore fara patologii;
- ASA 2: patologii minore care raspund la tratament medicamentos;
- ASA 3: pacient usor decompensate
- ASA 4: pacient decompensate

- ASA 5: pacient cu staregenerala extrem de grava

- ASA 6: donator de organe. - + emergency
12. Managementul post-operator al pacientilor ortopedici.
Managementul post-operator al pacientilor ortopedici. Complicatii postoperatorii
embolia grsoas
trombembolia (in segmentul iliofemural, vene profunde gamba)
EPA acut risc crescut: varsta inaintata, imobilizare, istoric de tromboembolism, IC, terapia cu
estrogeni, sepsis cu Gram (-), cancer, traum.
Masuri de prevenire mobilizare precoce anticoagulante aspirin anestezie regionala
13. Functia pulmonara la varstnici.
Capacitate pulmonara totala scazuta
Capacitatea functiilor vitale scazuta
VEMS scazut
Volum residual crescut
Capacitatea reziduala functionala in crestere
Spatiul mort in crestere
Pe masura ce batrunul inainteaza in varsta , mecanismul thoracic, fct pulmonara, schimbul de
gaze, reglarea ventilatiei scad:
Fibrozarea si calcifierea peretelui thoracic
Diminuarea si sclerozarea discurilor intervertebrarle
Scaderea maseri musculare toracice
Scaderea elesticitatii pulmonare, scade elastina, creste tesutul fibros
Ruerea septurilor interalveolare, creste volumul alveolar
Raport ventilatie/perfuzie alterat, care determ scaderea PaO2
Rasp ventilator la hiper si hipoxie este diminuat ( in stare de veghe)
14. Modificari ale aparatului cardio-vascular la varstnici.
Hipertrofie ventriculara
Calcifierea valvulara
Pierderea elasticitatii vasculare
Scaderea sensibilitatii barorecepterilor
Predispozitie la infarct miocardic
15. Consecinte anestezice la varstnici.
Nivelul rahianesteziei poate fi mai sus
Instalarea anesteziei poate fi mai rapida
Durata rahianesteziei prelungita
Incidenta cefaleei postpunctie rahidiana este mai mare?
16. Definitia, caracteristicile comune si clasificarea socului.
Definitie: un sdr care poate fi determ de numeroase cauze, caract prin: perfuzie tisulara
inadecvata, aport inadecvat de O2 la celule ducand la disfunctie de organ
Caracteristici commune:

a. Afectare sistemica. Nu este o tulb stricta a ap c.v. ci este o patologie sistemica care
afecteaza toate organelle si tesuturile
b. Grad mare de severitate a agentului cauzal. Pt a prod soceste necesar un grad mare de
severitate a procesului pathologic astfel incat rasp la agresiune sa fie sistemic
c. Semen clinice commune starilor de soc. Exista simptome constant in socul de diverse
etiologii, care sunt si elem de diagn clinic ale socului
d. Particularitati ale tabloului clinic. Acestea depend de factorul causal, severitatea
deficitului de perfuzie
e. Evolutie naturala spre deces. In absenta trat, socul duce la tulb fizipatologice care pot
creea cercuri vicioase cu agravare continua
f. Tratament. Vizeaza intrruperea cascade fiziopatologice, sustinerea functiei orgaelor si
sistemelor, +/- trat causal
g. Mortalitate mare. Are leg cu durata si severitatea socului
Clasificarea socului: hipovolemic, cardiogen, obstructiv extracardiac, distributive, endocrin.
17. Socul cardiogen.
Scade debitul cardiac de cauza primar cardiac:
o IMA, atunci cand este afectat mai mult de 40% din masa ventricului stang
o Scaderea contractilitatii miocardice prin cardiomiopatii, droguri depresoare
cardiac, contuzie cardiac
o Defect mechanic al inimii: defect valvular
18. Socul hipovolemic
Volumul sangvin circulant scade, cu scaderea intoarceriivenoase si scaderea debitului
cardiac
Volumul intravascular scade prin:
o Pierderi de sange
o Pierderi de apa si electroliti
Este cel mai frecvent
Refacerea precoce a volumului intravascular si oprirea pierderilor caracterizeaza socul
19. Socul obstructiv extracardiac
Debitul cardiac scade printr-o obstructie extracardiaca, ce impiedica umplerea sau ejectia
ventriculara: pneumotorax sufocant, tamponada cardiac, embolie gazoasa pulmonara.
20. Socul distributiv
hTA, debit cardiac crescut
poate fi :
o septic
o anafilactic
o neurogen
o traumatic fara hipovolemie, prin rasp inflamator systemic la leziuni traumatice
multiple
o din insuficienta hepatica
o

21. Insuficienta renala acuta : definitie, clasificare, factori predispozanti

Definitie: sdr acut de pierdere rapida a, toatala sau partial si potential reversibil a fct de excretie
renal ape un parenchim renal sanatos si rareori pe o neofratie veche.
Clasificare: prerenala, intrinseca sau renala, postrenala sau obstructiva.
Factori predispozanti: varsta, hTA,boli ateroscerotice, traumatisme, diuretice, AINS
(antiinflamatorii nonsteroidiene).
22. Insuficienta renala acuta prerenala.
Cauza este hipovolemia reala sau datorata rdistribuirii fluidelor, scaderii vol sagvincirculant
efectiv printr-o serie de afectiuni ca:
Hemoragii mari posttraumatice, postoperator, postpartum
Abuz de antihypertensive
Pierderi gastrointestinal: varsaturi, diaree, fistule, drenaje chirurgicale
Pierderi cutanate: arsuri severe, diaforeza excesiva, transpiratii, febra
Sechestrare lichidiana in spatiul 3: peritonite, pancreatite, ocluzii intestinale
23. Insuficienta renala acuta intrinseca.
Boli glomerulare: glomerulopatiipoststreptococice, secundar endocarditei bacteriene,
poliarterita nodoasa
Boli vasculare: ocluzia venei sau arterei renale, ocluzia vaselor mici (boala renala
aterotrombotica, CID, HTA maligna, vasculite)
Toxine: sunt responsabile de 35% din HTA. Medic nefrotoxice: antibiotice (gentamicina,
neomicina, rimfamicina), citostatice, subst iodate (fenilbutazona), compusi organici si
anorganici (plumb, aur, arsen, tetraclorura de carbon, acid oxalic)
Insecticide, ciuperci, veninuri
24. Insuficienta renala acuta postrenala.
Obstructive ureterala bilateral sau pe rinichi unic: calculi, tumori, cheaguri de sange,
procese inflamatorii
Obstructive pe caile inferioare: col vezical, uretra, neoplasme cervicale ale prostate,
obstructive neurogena a vezicii
25. Hipoxia = Scade PaO2 sub 80 mmHg si /sau SpO2 sub 90% cand subiectul respire aer
ambietal.
Efecte:
Neurologice: confuzie, oboseala, coma
Hemodinamice: depresie miocardica, aritmii (tahi apoi bradi), hTA
Respiratorii: hiperventilatie cu cresterea vol cardiac si a frecventei respiratorii
Renale
Rezistenta:
Creier: 3 min
Cord: 5 min

26. Hiperoxia = adm exagerata de O2 (concentratii mari) inactivarea unor enzyme, eliberarea
unor specii libere de oxidanti: inflatie, edem tisular.
Semne neurologice: cresterea iritabilitatii nervoase, crize convulsive.
27. Hipercapnia
PaCO2 peste 45 mmHg
Semn de hipoventilatie
BPOC: suporta 80-100mmHg
Compensare:
o Acuta: hiperventilatie
o Cronica: renal
Semne clinice:
1. Neurologice
Faza 1: iritabilitate, euforie, insomnii,
Faza 2: alterarea memoriei, dezorientare T-S, somnolent
Faza 3: convulsii, coma
2. Respiratorii
Faza 1: PaCO2 sub 60mmHgstimuleaza centrii resp: creste VC, frecv
resp
Faza 2: PaCO2 peste 60mmHgdepresia centrilor resp: SaO2 sub 30%
3. Hemodinamice:
Faza 1: cresc catecolaminele circulante: HTA, tahicardie
Faza 2: depresie miocardica : hTA, bradicardie, vasodilatatie tegumentara,
coranariana, cerebral, gastrointestinal
4. Midriaza, hiperpotasemie, transpiratii
28. Hipocapnia.
PaCO2 sub 35 mmHg
Alcaloza resp indusa voluntar hiperventilatie
Semne neurologice: confuzie mental, ameteli, convulsii
Semne hemodinamice: vasoconstrictie periferica si cerebral
Scade stimularea centrilor resp
Hipopotasemie, hipocalcemie
29. Tabloul clinic din insuficienta respiratorie.
Tabloul clinic din insuficienta respiratorie.
Semne respiratorii: - Dispnee cu ortopnee;
- Tahipnee peste 30 resp / min sau bradipnee <12resp/min
- Expir activ, prelungit, contractura muschilor respiratori accesori;
- Modificari ale ritmului respiratiilor, apnee;
Semne hemodinamice: - Tahicardie > 120 b/ min; - Tulburari de ritm; - HTA apoi hTA,
bradicardie;
Semne neurologice: iritabilitate, euforie, dezorientare, coma
Semne hipoxie si hipercapnie: cianoza, transpiratii profuze, vasodilatatie cutanata.

30. Rahianestezia : definitie, tehnica.

Definitie: metoda prin care se intercepteaza transmiterea stimulilor periferici si a stimulilor de
comanda motorize medulara, prin introducerea in spatiul subarahnoidian a anestezicului local, in
contact direct cu radacinile nervilor rahidieni.
Tehnica: Bolnavul se gaseste in decubit lateral sau in poziie sezanda cu coloana in flexie
complete. Mai des se folosesc sol hiperbare si de aceea parte ape care se intervine chirurgical se
plaseaza in jos. Spatiile utilizate pt punctia lombara sunt L2-L5 si niciodata mai sus de L2 pt a
evita lezarea maduvei spinarii. Pt reperare se palpeaza crestele iliece. Dupa dezinfectarea
tegumentului cu sol antiseptic si anestezia locului de punctie, acul spinal este introdus
perpendicular pe planul spatelui si avansat prin tegument, tesutul subcutanat, ligamentul
supraspinos, interspinos si galben pana ajunge la dura mater pe care o perforeaza, se simte un
click. Penetrarea durei mater este semnalata de aparitia LCR. Acul rahidian este introdus
mereu mandrenat pt a evita antrenarea in vf acului a celulelor epiteliale de la nivelul
tegumentelor si insamantarea lor la nivelul spatiului epidural sau subarahnoidian.
31. Rahianestezia: indicatii, contraindicatii, complicatii.
Indicatii: chirurgia subombilicala, obstetrica, urologica, ortopedie.
Contraindicatii: hipovolemia, tart cu anticoagulant, infectie tegumentara la locul injectarii, pac
necooperanti, refuzul pacientului, deformatii de coloana, interventii f lungi.
Complicatii: cefalee la 1-20%, mai rar tulb vizuale (vedre incetosata, vedere dubla), tulb
auditive (acufene, deficite neurologice prin trauma directa sau prin hematom epidural, infectii).
32. Supravegherea post-operatorie in rahianestezie.
Supravegherea clinica si instrumentara
o Culoarea tegsi mucoaselor
o Monitorizarea resp
o Monitorizare cardiac
o Diureza
o Aspectul pansamentelor la nivelulplagilor
o Monitorizare temperatura
Este indicataperfuzia care trebuie sa rasp uneia sau mai multor indicatii precise: aport
volemic, aport suplimentar hidroelectrolitc, analgezie, antalgice.
33. Hiponatremia.
Efecte fiziologice: hipoosmolaritate intracelulara-apa trece in spatiul intracelularsemne
de expandare a spatiului intracellular
Clasificare:
o Hipovolemic: deficit de apa si Na, dar cel de Na este mai mare decat decat
apacantitatea de Na creste in organism = hipoNa reala
o Izovolemic = exista un exces moderat de apa in spatiul extracellular, cantitatea de
Na fiind normal = falsa hipoNa
o Hipervolemia = exces de apa si Na, exces de apa mai mare decat excesul de Na,
cantitatea totala de Na este crescuta = hipoNa falsa
Tratament = refacerea hipoosmolaritatii extracelulare si indepartarea excesului de apa

Ritmul replectiei tine cont de severitatea hipoiNa, prezenta/absenta simptomelor, ritmul

instalarii (acuta, cronica), corectarea rapida a unei hipoNa rapide duce la leziuni pontice
ireversibile.

34. Hipernatremia.
Efecte fiziologice: atragerea apei di spatiul extracelularcontractia spatiului intracellular
si mentinerea volumului spatiului intracellular in ciuda pierderilor
Clasificare:
o Hipovovemica prin deficit de apa si Na, deficitul de apa este mai mare decat cel
de Na
o Izovolemica: deficit de apa cu o cantitate normal de Na
o Hipervolemica: apa si Na mai mari, dar Na mai mare decat apa Na crescut=
hiperNa reala
Tratament: adm de apa pt corectarea hiperosmolaritatii. Daca exista semne de
hipovolemie se adm subst izotone pana la remediere
35. Hiperpotasemia.
Cauze frecvente (false):
Utilizare la recoltarea sangelui a acelor subtiri si a presiunii intens negative din seringa
poate duce la hemoliza hematiilor cu eliberare de K
Leucocitoza poate creste K
Tablou clinic: parestezii, slabiciune muscular, semne pe EKG, tulb de ritm
Poate fi usoara sau medie cand K=6-8 meq/l unde simptomele pot lipsi si pot aparea
modif pe EKG minore necesita monitorizare si eventual tratament.
Severa: K mai mare 8meq/l=simpt severe, modif severe EKG, necesita monitorizare EKG
si trat de urgent datorita tulb de ritm/oprire cardiac
Trat: limitarea/uprimarea K, adm de rasini schimbatoare de ioni, fortarea diurezei, trat de
eliminarea a K cu rasini, diureza, hemodializa.
36. Hipopotasemia.
Poate fi o falsa hipoK in care K total este nrmal dar are o distributie intre compartimente
(in alcaloza)
hipoK reala prin scaderea aportului, nutritive deficitara, pierderi digestive (varsaturi,
fistule gastrice, diaree), pierderi renale.
Tablou clinic: parestezii, slabiciune muscular, ileus dinamic, tulb de ritm; necesar zilnic
1meq/l
Tratament: corectarea cauzei si aport de K fie per os prin saruri de K, fie prin control
seric sau EKG. ???
37. Definitii: SIRS, sepsis, sepsis sever, soc septic, MSOF/MODS

SIRS = sdr de rasp inflamator systemic= sdr caract prin cel putin 2 din urmatoarele criterii: temp
mai mare de 38 sau mai mica de 36, FR mai mare de 90 batai/min, leucograma mai mare de
12000mm3 sau mai mic de 4000mm3 sau peste 10%.
Sepsis = sdr de rasp inflamator systemic determ de o infectie
Sepsis sever = sepsis +disfunctie de organ/acidoza metabolic.
Socul septic = sepsis + hTA severa care nu rasp la repletie volemica. = sdr de disfunctie organic
severa.
MSOF/MODS =
38. Disfunctii de organ in socul septic.
Disfunctii de organ in socul septic.
1.pulmonara-leziune pulmonara acuta
2.hepatica-necesar crescut de O2 -flux sanguine insufficient
3.renala-hipoperfuzie renala
4.hematologica-deficit relative de eritropoietina -tulburari de coagulare
5.metabolica-hiperglicemie -hipercatabolism proteic -inflamare endoteliala profunda
39. Tabloul clinic in socul septic.
Semne clinice: tahicardie, tahipnee, hTA, disfuntieSNC, oligurie
Febra, frison/hipotermie
Semneale vasodilatatii periferice (extremitati calde)
Timpul de umplere capilara = normal
Vene periferice calde
40. Clasificarea tulburarilor hidro-electrolitice.
Tulb de volum:contractie/expandare de volum
Tulb de concentratie: hipo/hiperNa, alte stari hiperosmolare
Tulb de compoztie: hipo/hiperK, hipo/hiperCa, hipo/hiperMg, hipo/hiperP, tulb ionilor de
H in context de acidoza/alcaloza
Subiecte din LP:
1. Principii de antibioterapie.
2. Definitia germenilor multidrogrezistenti.
3. Principiile nutritiei enterale.
4. Principiile nutritiei parenterale.
5. Delirul.
6. Sevrajul alcoolic.
7. Principiile tratamentului la pacientul ars.