www.digibuc.

ro

ACADEMIA ROMNA
DIN VIEATA POPORULUI ROM.SiN
CULEGERI SI STUDII

V.

LITER ATURA POPULARA

ROMANEASCA
ADUNAT. DE

NICOLAE PASCULESCU
Profesor secundar

CU 30 ARII NOTATE
DE

GHEOR GHE MATEIU

F,4efol muzieei comunale din ITO.

SEDINTA 8 MARTIE 1908.

BUCURESTI
LIBRARIA SOCEC si Comp.

VIENA

LEIPZIG

GEROLD et Comp.

O. HARROSSOWITZ

1 9 1 0.
www.digibuc.ro

I.. Piirvescu (Pompiliu), Hora din Cartal. 1908.

II. Pamfilie (Tudor), Cimilituri romnesti. 1908.
III. Bud (Tit), Poezii poporale din Maramures. 1908.
IV. irasiliu. (Alexandru), Cntece, urturi i bocete de ale poporului. 1908.
V. Vaseuleseu (N.), Literatura popularg romneasc. 1910.
VI. Pamfile (Tudor), Jocuri de copii. 1909.
VII. Rilduleseu-Codin (C.) si D.Mihalache, Srblorile poporului.1909.

VIII. Marian (S. Fl.), Hore i chiuituri din Bucovina. (Sub pres6).

Institutul de Arte Grafice Progresul".

www.digibuc.ro

Ploet4i.

Raportul d-lui I. Bianu atre Seetiunea literar a Acatiemiei,

aprobat la 22 Martie 1908.

Materialul de literatur popular* trimis spre publicare de

d-1 N. Pttsculescu, profesor secundar la Husi, este de o insemntate cu totul deosebit. Manuscrisul cuprinde :
15 legende si balade numite superstitioase i solare",
12
istorice",

25
9

77

77

71

77

77

haiducesti",

77

domestic e

22 colin de,

12 variante din plugusorul,

5

71

77

vas lca,

77

sorcova,

44 colinde de anul nou,

6

77

concrii,

56 descntece.
208 cntece, de intindere relativ mare.

Pe lng acestea, se mai afl 250 proverbe si ziatori si 759

ghicitori. La proverbe, ghicitori si ziatori nu se arattt nici localittile, nici persoanele, nici timpul de unde si cnd an fost
adunate. Dintre descntece asemenea 13 sunt lipsite de aceste folositoare i chiar necesare indicatiuni, cari poate vor pute fi
adaose din note si din memorie de d-1 Pasculescu. Toate celelalte

bucti si au artarea localitktilor si a persoanelor dela cari au

fost auzite si scrise; toate au fost culese direct din graiul vitt;
foarte multemarea majoritatesunt bucati cu totul nourt, iar celelalte stint variante la bucti cunoscute in alte versiuni.
Materialul acesta de literatur, poporaldin care nu face parte

culegerea de doine, pe care negresit o are autoruleste de o mare

valOare i trebue s fie publicat.

www.digibuc.ro

COLINDE
1. Co Undid CrIciunulul.
Spus de unchiul meu, Radu Gdsc. Or lea, Romanati.

Bung dimineata
La Mos Ajun.
Ne dati ?... Ne dti?...
Ori nu ne dati ?...
Neprimind nimic, copii din nou repet :
5. Bung, dimineata

La Mos Ajun.
Ne
Ne dati ?.
Ori nu ne dati ?...

Freza ca sa-ti faci,

Ca sa fii plcuta
Junilor barbati.
Ne dati ?... Ne dati ?...
20. Ori nu ne dati ?..
Apoi din nou

Draga domnisoara,

Ia iei pan'afar,

Dtt-ne un covrig,
Ca murim de frig.

Adaoghnd :

Am venit i noi odata

10. Intiun an cu santate.

25. D-ne un mar,

Ca nelugm cumainile de pitr.

Dg-ne o nuca,

Maica Domnului s ne-ajute

La covrigi si la nuci multe.

Dacd casa, uncle colinda, are vreo

domniward, colinddtorii intoneazd:

Ca ne dam cu capul de uluca.

D-ne o para,

30. C'am inghetat de frig

de-aseara.
DA-ne, da-ne paraua,
Ca-ti omorim cgteaua.

Draga domnisoarg,

Ia iei pan'afara,

15. Ori esti ocupattt,

2. Alt Colind.

Scris dupd, C. Vasilescu, colindtor. Tulcea.

Bung, diminesta
La Mos Ajun,

C'am inghetat de-aseara.

Intr'un ceas bun.

Da-mi un covrig,
5. Cg nu mai pot de frig.
un mar,
Cg mg iau cu minile de pgr.
Da-mi o

10. Da-mi o nuca,

Ca madau cu capul de uluca.

Dati-ne o pax*
Ca nu mai. plecam
La anul
15. i la multi ani !

www.digibuc.ro

3. Alt Co lind.
Scris dupa. colindatorul N. Stanculescu. Or lea, Rornanati.

Bung, dimineata la Mos Ajun

5.

Intr'un ceas bun !

D A-mi colacul

CA ma duc la altA cask

SA-mi dea carne gras
Ca de prioteas.

crnatul,

4. Parodia Colindului.
Scris dupa spusa raposatului meu unchiu, Craciun Popa Fanoi. Orlea, Romanati.

ori gunoaie, zicand aceasta urare de

Oitora,
Coitora,
D rt-mi, jupne,
Rocova.
5.

Craciun :

Attia miei,

10. Attia vitei,

Attia purcei,

Istic,
Pistic,
Drt-mi parana,
CA ma duc.

Attia boi,
Attea oi,

AtAtea vaci,
15.

Primiti in casa, in unele judete din

Oltenia, colindatorii asvarlesc paie,

Attia turmaci,
Attea bghiolte,
Atittea cArlanite.

5. Colindul Caciunului.
Scris dupa Moise Musat. Cudalbi, Covurluiu.

Icia'n ceste curti,

Doamnele, *)

Si'n ceste domnii,

Dalbe vistirii.
5. Sus la case'nalte,
'Nalte minunate.
La mijloc de case,
Sat tot mese'ntinse,
Faclii dalbe-aprin se,
10. ScAunele intinse.
Scris-ai janturel,
Cine eade'n el ?
Seade Mc's CrAciun,
Mo CrAciun BritrAn.

15. Mai de-arnd cu el ?

Ion Sant Ion.

*)

IJup

Mai de-arnd cu el ?
Sed toti sfinti de-arand.
Mo. Crciun, BAtrAn,

20. Din gurA-mi

Thane, Ioane,

Tu, cnd te-ai niiscut

Pe negrul ptimnt,
Eu m'am prlejit
25. Si te-am sprijinit
In poale de vemAnt,
Vesmnt mohorit
Lung panA'n pmnt.
Si te-am botezat,
30. Bun nume ti-am dat :

Ion Sant Ion.

Si ti-am ditruit

fiecare vers se repeta refrenul : Doamnele.

www.digibuc.ro

Cruce de mar duke,

Toiag de argint,

Gazditit frumoasA,
40. RAmai stinatoasa.

La multi ani ea bine

35. Ca sa. stApanesti

cu sanatate,
mai bung decal toate!

Cerul i pamantul,
pe noi de-arandul.
Dina vremea'n

6. Urgri de anul nou.

Cat frunzit pe umbrar,
Atatia bani in buzunar.

SAnAtate in asta casa,

Boieri mari la dumnea-voa-

Cata indrilA pe casA,

5.

Atatia galbeni pe mash'.

Cati carbuni sunt In cuptor,
Atatia'n pungA

10.

La anul
Si la multi ani !

[stra.

7. Colindul omului binetUcktor.

Scris dupa I. G. Rdulescu, colinclator. Targovistea.

La nouti varfuri de mAri

Arde notia lumanari,
Pica nouti picaturi,

S'a iscat raul de min

5. Dar in el cin' sA scaldit ?
Tot Dumnezeu sa scald,
SA sctild i

10.

Tot cu mir
Langa bunul Dumnezeu
Scalda Maica Precista,
SA scAldit si ambAia,
Tot cu mir sa mirui.
Langa Maica Precista
Scaldit Batranul CrAciun,

Iar Dumnezeu cA-1 vede

din gura as-i zicea :
30

Ce fcusi dit om bun ?

Te sctildai i te'rnbaiasi
Tot cu mir te rairuiai ? .
StAtusi, Doamne mA'ntre[bai,

Cu cuvantul spune-ti-a.
35. Eu am fost, Doamne, de-orn
[bun,

Mi-am pus casa langii drum,

Pe golani i-am imbracat,

Pe straini i-am ospatat,
Pe disculti i-arn incaltat.

40.
GrAi Bunul Dumnezeu.
Tot cu mir sA mirui.
Taciom bun nu-ti rupAre
Langa Batranul Craciun
Fi-va -alea undeva.
SA scalda Sfantul Vasile.
Stai la masa ne'nchinat,
SA scald i ambAi,
Bei paharul neurat,
20. Tot cu mir s mirui.
45. Intri 'n raiu nejudecat.
Langa Sfantul Sant Vasile
Cate flori sunt pe pamant,
SA scald Sfantul Ion,
Tot merg la jurAmant ;
SA scAlda si
Numai floarea Patelui,
eade'n poarta raiului
Tot cu mir sa mirui.
25. SA mai scaldA dun orn bun, 50.
judecii florile:
SA scalda i ambAiaza,
Ce-ati facut miroasele ?
Tot cu mir sA mirniaza.
A dat o ploaie c'un vant
15. SA scaldit i

www.digibuc.ro

'i. mirosul 1-a pierdut.

A dat o ploaie cu soare

55. *i le-a sculat in picioare.
Ce e'n casi si trieasci,

SAnAtate'n asta casa,

Boieri mari, la dumnea-voa60.

Ce-i afarA sA izvorascA.

La anul
*i la multi ani !

[strii.

8. Coliudul omului bineficgtor.

Scris din gura colindatorului Manea Grazdoiu. Rinnnicu-de-sus. Tulcea.

Cestor curti, cestor domnii,

Ca doi meri dintr'o tulpina,
Ca nouti frati dintr'o murai,
La tii nouA meriori,
5. Mi-arde i nourt lumanAri.

Sus imi arde, jos imi pica.

Pica una, pica douil,

PicAtura cea de-a nouA.

Dar in aprt limpejoarA
10. SA scAlda i Dumnezeu.
SA scAldit, si sa'mbaiii,

Cu bun mir srt miruiit,

In vrtmant si primineit,
Sus in &di sr), urea.

15. Mai de-arand cu Dumnealor

SA sculdi si Mo Craciun
SA sculdit i si'mbaiii,

Cu bun mir si miruia,

In vasmant si priminei,
20. Sus in sag, srt urcit.

Mai de-a-ran d cuD umnealor,

SA sculdit i Sfantul Ion

Sa scaldi i stembaiit,

Cu bun mir si miruia

25. In vimant srt primineit

In sala ci si urca..

Mai de-a-rand cu Dumnealor

Si sculdit i sfinti mrunti
SA scalda, si ambriiit,

30. Cu bun mir srt mirui,

In vAsmant sii primineit,

Sus la sala sa urea.

Mai dearand cu Dumnealor,

SA sculdit i un ora bun.
35. SA scild i si'mbAii,

Cu bun rn ir si rairui,
In vrtmant si priminek
Sus la sa li sa urea.

Mai de-arand cu Dumnealor.

40.

Atunci Dumnezeu ugh, :

-Dar cui tu te'mpotrivesti?
Doamn e, en nu ma impo[trivesc,

Nici tie, nici lui Ion

Nici lui BAtranu Craciun.

45. Fost-am tanir i am putut,

Mi-a dat mina -am fault

Fapta casei Lang& drum,

Nemerit-ai friguroi.
Auzit- ai multumite,
50. Multumite 'mbobocite,
Bodaproste, inflorite.
Fost-ai tan:1r -am putut,
Mi-a dat mana - am flicut,

Fapt-ai put langa drum,

55. Nemurit-ai secetai.

Auzit-ai multumite,
Multumite 'mbobocite.
Bodaproste infiorite
Fost-ai tank. -am putut,
60. Mi-a dat mina -am facut,
Fapt-ai cruci pe la rAspantii,

Auzit-ai multumite,
Multumite 'mbobocite,
Bodaproste inflorite,

65. Fost-am -Canal. i-am putut,

Mi-a dat mama -am ficut

Fapt-ai pod pe la grindee,
SA treacrt cara ca fan pe ele.

Auzit-ai multumite,
70. Multumite 'mbobocite,

Bodaproste inflorite.
Fost-am taniir -am putut,
Mi-a dat mina -am ficut.

www.digibuc.ro

Atunci Dumnezen graiit

Rilmai gazda sanritos

75. Si din gurrt-i cuvantit:

85. Ca un trandafir frumos.

Si judeca lumea toata,

Si da dreptilor dreptate,
Si strambilor strambatate.
80. Si drt dreptii la dreptate,
Si strambii la strambatate.
Ramai gazda sanatoasa
Ca o garoafa frumoasa.

Multi ani fericiti, traiti,

90. SA va grtsim infloriti

Ia scaun de judecat

La multi ani cu sanatate,

Sanatate in ceste case,
La boieri maxi ca dumnea[voastra.

Si pe noi sa ne pltiti.

9. Colindul Domnului Nostra Iisus Hristos.

Scris dupa Bucur I. Vasile, colindtor. Mircea Voda. aambovita.

Cu vasmantul mohorit,

Dormiti, Domni, dar nu dor[miti.

Lungi-mi sunt panrt'n pa-

Da-mi dormiti, di nu-mi dor[miti.

Cam din spate, cam din

Florile dalbe.

[mant,

Florile dalbe.
5. Faceti focul cam mai mare,
Si-mi aprinde-o lumanare,
Si-o candela, la icoana,
Si-mi ieiti si pan'afara,
De il vedeti pe Hristos,
10. Cum v a vine de frumos,
De frumos, de cuvios,

[pi ept,
15.

Scris mi-e luna i soarele,

Inteam ndoi umerei,
Scris mi-e doi luceferei,
Mama stanga crucea-mi duce,

20.

Si in cea dreapta busuioc

Crucea e a btranilor,
Busuiocul fetelor,
Sanatatea tuturor.

10. Colindul Domnului Nostra Isus Hristos.

Scris din gura colindtorului, Enache Istrate. Tandarei. Ialomita.

5.

'Ntreabrt i-mi intreaba

Sfinti pe Dumnezeu :
Doamne milostive,
Tot stam, sa te'ntreb
Si acum mi-ai stat
Si te-am intrebat :

Din ce el s'a fapt

15.

Oi dalbe am pazit
Sus la Rusalim,

20. Prin siliti batrani,

Sus la silisti vechi,

Vechi i jidovesti,

Mirul i vinul
i rumenul grau ?
10.

Nourt-s armeneti.

G-rai Dumnezeu:

Dar voi, sfinti,

Mai multi,
Multi nepriceputi.
Dar voi bine titi,

Da-ne ispititi.
Eu micsor mi-am fost,
Minte n'am avut,

25.

Crtinii de jidovi
De veste mi-a prins,

Sfori dalbe mi-a 'ntins,

Pe mini m'a prins.
Cainii de jidovi,

www.digibuc.ro

10

In cap mi-o punea

Si m'a rastignit

30. Crucis, curmezi

Jos cu. fata'n sus,
In cruce de mar dulce,

In dalba Biserica,
In sfanta Dumineca.
35. Si-unde-mi aducea

60. $i

65.

Si-unde-mi Wadi,

Pan' talpe, pan' palme,

Piroane de fier,
Tagle de otel.

40. In fata le bat*

In dos le tintuia.

tipreit.

Laerami ciurciurit,
In barba s'nnoclit.

In pumn le-am luat,

La pamant le-am aruncat
$i unde-mi cad*
Tot mir s facea.
Mir de miruit,

Vinu-i de &gut,
Grau-i de folos,
70. Mandru i frumos.
$1 d'atunci s'a fapt,

S'a fapt si sa'mpart,

Sangele-mi curgea.
Si-unde-mi adnceit.
Si-unde mgenbrach

45. Camasuta verde,

Verde de urzica.
Rau trupu-mi
Child ma imbrach,
Rau sudoare-mi da!
50. $i-unde mi-aducea
Si-unde-mi puneit
Braul de maces.
Si-unde maincingeh
Rea sudoare-mi da!
55. $i-uncle-mi aduceit,
5i-unde-mi puneit

Mir la manastiri,
Vin de podgoreni,
75. Gram_ la sesurele.
Mir de miruit,

Vinu-i de but,

G-rau-i de folos,
Mandru i frumos.
Cetasi si vatasi !
80.

Scoali din cap de masa,

D vadra de vin.
Bung, vreme'n casa
La toti dumnea-voastr.

85.

Gazdita, frumoas,

Ramai sanatoasa.

La anul
Si la multi ani!

Cciula de spini,
De spini, maracini.

11. Ur Ari de anul

5.

Cata sindrila pe cas,

Atatia galbeni pe masa.
Cat gram in ogor,
Atatea vite in obor.
Cate paie'n batturit,

10.

Atatia copii in patura.

Cat par intr'un cojoc,
Atatia copii la foc.
Ct frunza pe umbrar,
Atatia bani in buzunar !

12. Judeeata lui Adam.

Scris din gura colindatorului Tudorache Popescu. Taxgoviste.

Sub poalele cerului,

La mijlocul raiului,

E-o masa 'ntinan cas.

Dar la masa cine-mi seade ?

5. Bunul nostru Dumnezeu

judeca pe Adam:

www.digibuc.ro

11

Mai Adame crucidame,

Eu, pe tine, cand te-am

[fapt,

Drumul la rai ca ti-am dat,

10. Din toti pomii s mannci.
Din ce pomi sa nu lanai-lei.

15.

Din pomul ca cunostinta.

Din acel porn ai mancat ;
De mine n'ai ascultat.
Iar Adam sta, ascultit
Si lui .Dumnezeu

Moasa Eva m'a'nselat.

Si eu, Doamne, m' am cul cat;

Ea de graba m'a sculat,

20. Merisorul mi 1-a dat

Si. eu in gura 1-am bagat.

Eu de gat m'am sugrumat,

Merisorull-ain varsat.
Da-ne, Doamne, haine noui;
25. Ca acum e fitiu de noi !
Dumnezeu ca raspundeit

Si lui Adam Ii ziceh :

Mai Adame crucidame,

Eu haine noua v'am dat,

30. N'ati fost vrednici de purtat.

Trandafir verde pe masa,

Da-ne drumul gazda'n cask*.

Trandafir verde inflorit.

Gazd sa fii fericit
35. Cu-a ta cash', cu-a ta mas,
Cu-a ta mandril jupneasa.
La anul
Si la multi ani!

13. Colindul lui Iosif i Sfintei Marii.

Scris dupa colindatorul Vasile D. Constantinescu. Targoviste.

Doi boieri d'ai mari,

0! Leroi, Doamne,
Ca i doi drumari,
!

Leroi, Doamne*)

5. Vin din Rusalim,

Merg spre Vitleim.
Dara cine sunt ?
E Iosif cel sfnt
10.

15.

Si Maria sfnta,
Care ash cuvnt :

Iosif, mi-e greu

De acest drum ran,

Vin sa-ne odihnim
Si sa-ne umbrim.
De un plop &Aura
S'acolo statura
De sit racori.
Plopul s clati,
Umbra si-o trageit ;

20. Soarele-i ardeit.

Sfnta-i Maria

Mult sa supar

Si ni-1 blestema,
Din gurii-mi zicea, :
25.

Plop afurisit,
SA nu fii rodit.

S cresti tot in sus,

Umbra nu mi-ai adus.
Iar mai plecara
30. Si ei imi calcara
Prin vi si valeele,
Dealuri si derele;
Porumbisti, miriti
Si prin vechi silisti.
35. Maria-mi cadea,

Cad ampiedeck
D'un 'rug ce sta 'n cale.

Ea, oftnd a jale,

Din gura-mi zicea,
40. Si mi-1 blestema :
Rug afurisit,

Sa nu cresti in sus.

Cine de tine s'o impiedech,

Toti te-o blestemit,

Rrefrenul: 0! Leroi, Doanine se repeta dupa fiecare vers.

www.digibuc.ro

12

45. Te-o afurisi

60.

Si te-o dracui.
Iara mai plecara
Si un mar aflara.
Si ei sa odihnia,
50. Marul Ii umbrik.
Umbra sa latia,
Soarele

Sfantai Maria
Catre mar
55.

Marul inflorit,

--Drumul de-am luit,

Aidi s ne grabim,
Aidi spre Vitleim
65. Pan'ce mai zarim;
Caci, iata, e sear
Si 'noptarn prin tarl.
ei sa sculara
Si 'ndat-mi plecara
70.

SA fii tot rodit !

Sa creti tu in laturi

SA sporeti cu roduri.

Iar Iosif

Mariei Ii spunea
15'astfel Ii zicea

(Nitre Vitleim.

Cu toti sa traim.
La anul
Si la multi ani !

14. 'CAA de anul nou.

5.

Cate flori sunt in campie,

Atatea iepe 'n erghelie.
Cate flori sunt pe vlcele,
Atatea 'n vara mielusele.
Cate pietri sunt la munte,

Atatia porci, vaci i gate

La dumnea-voastrii in curte.

La anul
Si la multi ani!

15. Colindul Sfitintului Ion.

Scis dupa colindtorul Ispas Gr. Petrescu. Tirgoviltea.

Ale cui sunt, Doamne, a-

[ceste case

5.

D'ask inalte, minunate,

Cu. stalpii de busuioc,
Cu straini de siminoc?
La mijlocu caselor,

Sa gandir, ce sa-i faca?

Munti inalti i vai adanci,
Pe de vale livezi verzi,
20. Prin livezi tot organele,
Sa plimb tinerii prin ele.
Icea,Doamne, cest Domn bun,

Si cu dalbe coconite,
In mijlocul stolului,
Si cu dalbii coconai.
Este-un stol de porumb alb. 25. La multi ani cu sntate,
cu multa bucurie,
Nu mi-e domn de porumb
Bucurie veselie
[alb,
10. Ci e Ion Sfant Ion,
De acum pana'n vecie,
Trimis dela Dumnezeu,
Mila Domnului sa fie.
SA masoare pamantul,
30. Ce e in casa sit traeasca,
Pamantul cu stanjanul
Ce e afar' sa izvorasca
cerul cu cugetul.
Bucurie Dumnea-voastra.
15. G-asi parnantul mai mare
La anul
Si cerul mai putinel.
Si la multi ani!
Mi-este un stol de porumbei ;

www.digibuc.ro

13

16. Colindul Botezulut.

Solis dupa colinddtorii Ilie Lazar i Panait Barozi. Tulcea.

Doamnele,

Icea'n cestor curti,

Doamnele,

Si 'n cestor domnesc,

5.

Doamnele

Mndre mese intinse,

Fciii dalbe-aprinse.

Jur prejur de mese,

Tot scaune drese.

10. Scaun zugrvit,
Pe jos jltuit,

Pe jelt bumbi de aur!

Pe jell cine-mi sade?
Si sade mi-si sade
15. Bunul Dumnezeu.
Mai de-arnd
Scaun zugrvit,

Pe jelt jeltuit.
Pe jelt bumbi de aur !
20. Pe jelt cine-mi sade?

Dar sade
sada.
Ion Sfnt
Nasul lui Dumnezeu.
Mai de-a rand cu ei ?
25. Scaun zugrvit,
Pe jelt jeltuit,
Pe jelt, bumbi de aur !
Pe jelt cine-mi sade?
Dar sade
sade
30. Crchin
Sfnt britrn.
Mai dearnd cu ei ?
Scaun zugrvit,
35.

Pe jelt jeltuit,
Pe jett bumbi de aur.
Pe jelt, cine-mi vide ?
Dar sade
sade
Maica Domnului.

Mai de-arnd cu. ei ?

40. Scaun zugrvit,

Pe jelt, jeltuit,
Pe jelt bumbi de aur.
Pe jelt, cine-mi sacle?

Dar sade miii ade

45. Domnul cestor cmti,

Cu-a lui juprineas.

In poare slujeste,

Pahare-mi cinsteste,
Rndu-si implineste.
50. Dumnezeu
fceh?
Din gura-mi grih,
Ash-mi cuvnth :
sfinti, i mncati
Si voi v 'ntrebati :
55. Care, voi, mai mari,
Mai mari de marire,
Si de imbatrnire

Si mai de demult.
Zise sfnt Ion:

60. Eu v. sunt mai mare :

Mai mare de mrire
Si de imbtrnire,
Si mai de demult.
Tu, Doamne, prea sfnt,
65. Cnd te-ai nscut,
In poal mi-ai czut,
In poal de vesmnt,
Vesmnt mohorit.
Mna'n pr ti-am pus:
70. Sus te-am ridicat
Si te-am botezat
Bun nume ti-am pus:
Bunul Dumnezeu.
ti-am druit
75. Cerul i pamntul
Si tot norodul.

Dupd fiecare vers se repet Doainnele".

www.digibuc.ro

14

17. Colindul Sffintului Nicolae.

Scris din gura colndatorilor Ilie Lazar sj Panait Brozi. Tulcea.

Icia in cestor curti

Nora paganeti.

20. Pe cele cretin3ti

Bunul Dumnezeu,
Si'n castor domnese,

El le-a vamuit,
$i le-a slobozit.

Dun pranz s'a gatit.

Toti sfinti mi-au chemat.

Toti sfinti i parinti.
Toti sfinti mi-au venit,
Toti sfinti mi-au sosit.
Sfinti d'ai cerului.
10. Si d'ai raiului.
Sfntul Nicolae
Treaba 'a fi avut,

Celea paganeti,
Varna le-a luat

5.

25. -Varna fara seama.

Prunduia de mare,
De azi inainte,
Care or mai trece,
Varna sa le iei,

30. Varna fall seam it.

Si el n'a venit.
Treaba lui cea mare

15.

Gazda lui Hristos,

Sa fiti saratoi,
Si mult bucuroi
Cu feti logofeti,
35. Cu a ta jupaneasa.
Sanatate'n cas !

Pe bogaz de mare.
Nona' corn ioare
Noua
nouii :
Nou cretineti,

18. Colindul Judeatii d'apoi.

Scris din gura colinddtorilor Ilie Lazar si Panait Barozi. Tulcea.

La crangutii de chiparos,
Leroi, Leroi, Doamne**)

---Cand va fi veacul d'apoi,

Sfarsitul pmantului ?
Cnd va bate fiu pe tata,
Ficii-sa pa maica-sa ;
Finu-sau pe nau-silu,
Fina-sa pe naa-sa ;
20. Atunciva fi veacul d'apoi,
Sfarsitul pamantului.
10.

Uncle miroasa frumos,

Lega-me-s'o leganas.
5.
Dar in leagan, cine-mi
Nade ?

Sade Gheorghe, fat frumos,

Si-mi leagana pe Hristos.
Si-1 leagana
intreaba:

19. Colindul lui 1114 Crciun, Sfntului Ion, Sfntului Vasile

Sfntului tefan.
Scris dupa Ion C. Ionescu, colindator. Gemenea. Dmbovita.

Ia te scoala cel domn mare,

Verde flori de mar.*)

Ia-te scoala o fata mare,

5.

Si-mi aprinde o lumanare,

S'o lipete 'ntre icoane,
Intro icoane, intre olane,

*) Refrenul ,.Bunul Dumnezen" se repeta dupa fiecare vers.

**) Refrenul Leroi, Leroi, Doamne" se repeta dupa fiecare vers.
***) Refrenul ,.Verde flori de mr" se repeta dupa fiecare vers.

www.digibuc.ro

15

Ce-or fi bune de cocoane.

Raiule, grading, dulce,
De dulce nu m'av mai duce,
10. De dulceata pomilor,
De versul pasgrilor.
In mijlocul raiului,
Sub umbra chiparosului,

Altul este tras prin fire,

20. Si mi-1 chiarn Sfant

Altul mi-este balaior,

Si mi-1 chiama, Sfant
Altul este mai Ulan,
Si mi-1 chiam Sfnt Stefan
25. si-mi ceteste, procetete,

s roaga prea s roag

Mi-e un pat, mare 'ncheiat,

geade?

Pentru asta lume'ntreaga.

Santate'n ast cas
La boieri ca dumnea-voas-

15. Dar in pat cine

Imi qeade patru oameni la

[rand,

Unul este mai batran,

Si mi-1 cheama sfant Cra-

[stra!

30.

La anvil si la multi ani !

[ciun,

20. Colindal Steuitului Yasile.

Scris dupa, Tudorache S. Popescu, colindator. Thrgoviste.

5.

In seara Sfantului Vasile,

Sfant Vasile Want *)
Cate flori sunt pe pmant,
Toate merg la jurmnt.
Numa floarea soarelui
Seade'n poarta raiului
Si-mi judeca florile:
Ce-a fcut miroasele ?

10.

Le-a 'mprtit cu fetele.

Dete o ploaie cu vant
Si le tranti la pilmant.
Dete o ploaie cu soare
Si le scul in picioare.
Ce foks c le-a sculat

15. CA mirosul le-a luat!

Pe poteca lucioas
Nemerii la asta casa ;

Dar in ea cine-mi se all?

Sant Vasile, Sant Vasile!

Cu ilice prinse'n cuie,

Cu arme la cpataie,
Cu pistoale la picioare ;
Si-mi judech pmntul,
Pamntul si cu cerul.
25. Pmntul cu florile
Si cerul cu stelele.
Sus la poarta lui Hristos,
Rmai gazda sanatos,
Ca un trandafir frumos.
30. Sus in poarta lui Hristos,
Ramai gazdita santoas,
Ca o miqunea frumoasa.
La anul
Si la multi ani!
20.

21. Ceti Lung, !

Scris din spusa lui Ion I. Cojocaru, colindator. Thrgovistea.

Ceti Luna, cetitoare dragil,4*)

Cine-mi coase la fereastr ?

Coase Maica Precista,
Coase lui Hristos cunun,

5. Ca de child el s'a nascut,

Jidovii 1-au. rastignit.

Amar fiere a baut,
In coast cand 1-au impuns

*) Refrenul Sfant Vasile Sfnt" se repeta dupa fiecare vers.

**) Fiecare vers sa, Uinta de doul ori.

www.digibuc.ro

16

Aprt i sange au curs.

10. Naica eu amar plngeh,

De mare scamelele

15. De graul ea pietrele.

Mila:Domnului s fie
La multi ani cu veselie !

Lngrt cruce Uteri-ma.

LacrAmit cu amar suspin

Si plngeit cu mare chin.

22. Co lind de Preot.

Scris dupa spusa d-lui Ispas Grigorie Petrescu. Targovistea.

Dete 'n toac de trei ori

Si 'n clopot de nou ori.
Dar ochi negri d-a arun-

Icea 'n mal de ostrovel,

Mi-este-o dalbrt manAstire.

Dar in ea cine-mi slujete ?
5.

Slujesc trei preoti batrni,

Si c'un mic de gramatic.

[cal*

30. Cam pe vale, pe sub soare,

Tare-mi vine-o cordbioar,

De 'ncArcat, 'mpovrtrat:

GrAi Al preot bAtrAn

Crttre-Al mic de gramatic:

Azi avem d-o sambatare,

Mine d-o duminicare.
10. S te scoli de dimine41,
S, te speli pe dalba-ti fata,

S te urci in clopotnit,

S-mi dai in toacit de

[treiori

Si 'n clopot de nou-ori ;

15. SA-mi auza noroadele,
vin la sfnta rugit:
S se 'nehine, aseroage,
SA-i mai ierte din pcate :

Din prtcate jumtate,

20. Din greseli a treia parte.

Dar "rtl mic, de gramatic,

El d-a bine d-a ascultara,

De dimineat s scularA,
Pe ochi mndri s sprtlarA,
25. La icoang s 'nchinar,
In clopotnit sA urcarA.

Tot de sfinti de cei m-

[runti,

Si de Bunul Dumnezeu.
35. Lane. Bunul Dumnezeu
Seade Maica Precista,
Lanes, Maica Precista
Seade bAtrAnul Crciun.
Lnga bAtrAnul Crciun
40.

Seade Ion, Santul Ion.

Dar marfrt ce-mi aducearA?

Aur, smirnA i tmie,

Popii (cutare) bucurie.

La anul,
Si la multi ani !
45.
Srtntate 'n aste case,

Bucurie dumnea voastrA.

Fericiti s tot triti

Si pe noi srt ne pltiti,
50. C'aA, este datina,

De cnd s'a urzit lumea.

23. Colind de Preot.

Scris dupa spusa d-lui Ispas Grigorie Petrescu. Targovilte.

5.

Sub aripa cerului,

Leroi Doamne*,
Este-o dalb mnstire,
Este-o sfntA biseric.
Dar in sfnt bisericri?

Este Bunul Dumnezeu.

Lang. Bunul Dumnezeu
Seade Maica Precista.
Lnga Maica Precista

10. Seade Ion sfeti Ion.

Refrenul Leroi Doamne"se zice dupa fiecare rand.

www.digibuc.ro

17

Urn Tad s'a luminat,

Laugh, Ion Sfeti Ion
Seade Btrnul Crciun,
Frumos Raiu s'a 'ntuneSi cu acest preot diii. cash,
[cat !.
Gri Maica Precista
citete, procitete.
15. Dintr'un corn de prescur. 60. Chtre stol de porumbei :
Tine st corn de prescurrt
Face ofnta liturghie,
Si cu acest pahar de vin.
Cu potcapiu i tmhie.
That Maica Precista,
Beti, voi sfinti, i v cinsCnd cl'oparte
[titi
cht.
Si de nimic nu grijiti.
20. Departe la rsrit,
Vede un pale de pormbei. 55. De uncle eu ch voiu trimite
Tot pe Sfntul Sfeti Ilie
De departe, mi-i vedeh,
Mai d-aproape le griit:
Cu trsnet i cu mnie.
0 ! voi pale de porumbei,
De departe va tunh,
25. Porumbei prea frumuei.
Dracii s'or cutremurit.
60. Mai d'aproape va trsni,
Ce cittati, ce trepdati ?
Voi solia s v'o dati.
Dracii s'or incremeni.
Dar cel pale de porumbei,
Voi la Iad oti naval",
Cum auziit, sh oprih,
Toate acelea oti luit
30. Si- l mai mare-mi gri :
Si in Raiu le veti IA&
Nu suntem pitle de po- 65. Frumos Raiu s'a
[rumbei,
Ca sh-mi fie luminat
Ci suntem stol de ingeri.
Deacum i Ong 'n veac.
Ce cittm, ce trepdam ?
Urit Iad s'a 'ntunecit,
Noi solia sit v'o dam ?
Ca sit fie 'ntunecat
70 De acum i pang. 'n veac.
35. Noi pe Dumnezeu ctm.
Iar acest preot din cash,
Noi cu Iuda ne-am biitut.
Cu-a lui mash, cu-a lui
Ne-am biltut, ne-a biruit !..

Ne-a luat luna cu lumina,

Si soarele cu chldura.
40. Si cheile raiului,
Si caldarea de botez,
Si crjele ingeresti,
toiagul de dreptate,

Si scaun de judecath.
45. Toate astea le-a luat

Si in Tad ch le-a brtgat,

[cash,

Cu-a lui mndr prioteash,

Cu-a lui feti, buni logo[feti,

75.

Cu a lui fete, preotese,

El s-mi fie sntos
Si in stirea lui Hristos.
La anul
Si la multi ani!

21. Colind de Preot.

Scris dup spusa lui Moisie Musat. Cudalbi, Covurluiu.

Prundulet de Mare Neagr,

Ler Doarone Ler,*)

Cam pe prund, cam pe

[costip,

*) Dupit fiecare vers se reutit: oLer Doamne Leri.

Pirvulescu, Literaturd popula*

www.digibuc.ro

18

5.

Este-o dalbA manAstire.

Dar in ea. cine-mi slujh ?
Slujia, dun preot biltran,

Barba albil pan' la bran

10.

15.

Si de maluri mi-e
Cu postav verde 'nvelit.

35. Cum -venir, cum sosir,

Indat schi elA mi-aruncarit.

Si, c'un mic de gramatic.

Imi citea si-mi procitih
:
Si din gurA imi
Tu, 'fist mic de grarnatic,
Tei afar, sui pe scarA
te urc 'n clopotnit

Dar in corabie cin'erh?

Erh preotul (cutare),
Cu-a lui dalbA preoteas,
40. Cn-ai lui feti i logofeti,
Cu-a lui fete preotese.

S'auza noroadele,
Ca s, vie s-se roage.

45.

Crti cu bratu c-mi scoteh,

In manstire-mi in tr,
In vesminte s 'mbrch,

Si d 'n toacA de trei ori

Si 'n clopot de noug ori,

Se le ierte din pacate:

Din pacate jumtate,
20. Din greseli a treia parte.
Iar l mic de gramatic,
El afar% cd-mi esih,

In clopot ca, nu trgek

Nici in toac nu-mi bat*

25. Pe Mare at s nith.
Cam pe mare, pe sub zare,

Pe sub zarea soarelui,

Pe luciul tlazului.
si-mi eirih d'o plavioar.
30. Dar nu-i dalba plevioark
Ci dalb-i corAbioarA.

Patrafir la gat pun*

Cu stanga cartea tineh,

CAdelnita cu dreapta,
Santa slujbii incepeh.
SA rugh, iar s rugh
50. Pentru toat lumea asta ;
SA le ierte din pcate:
Din pAcate jumtate,
Din greseli a treie parte.
Iar (cutare) proistos,
55. El sti-mi fie sntos,

Cu-a lui cas, cu-a lui mas,

Cu preoteasa-i frumoas,
Cu-a lui feti, mari logofeti,
60.

Si de valuri vAluritA,

Cu a lui fete, preotese.

La anul

Si la multi ani

Colindul Botezului.
Scris din gura lui Moisie Musat. Cudalbi, Covurluiu.

Trimisu-mi-a Dumnezeu,

Mi-am um blat, mi-am bo[tezat

Pe Ioan sfantul Joan,

Pe pAmant, ca s-1 boteze.
Mi-a umblat, mi-a botezat
5. Toate limbi invrjmilsite.
Cetatea Ierodului

Nu s d botezului,
Nici sfintei crestinatti.

Dar Than sfantul Than

10. La Dumnezeu s 'ntorceh

Si ash cA mili gri :

Doamne Sfinte, a tot P-

15.

Toate limbi invrajmsite.

Cetatea Ierodului
Nu s, drt botezului,
Nici sfintei crestinAtti.

S-mi dai pe sfautul Du[mitre

S mearg cu crucea na[inte.

20. SA-mi dai pe sfantul Ilie,

SA-mi facil cruce sA vie.

[rint e,

www.digibuc.ro

19

De cu seal* fulgerar,
Peste noapte fan trsnirrt,
Cetatea o 'nspaimntara,
25. Nava la la cruce-mi dar,
Frumos crt s botezara.
Mai frumos sA crestinara,
Si cu mir sa

30.

35.

Cu Domnul vietuir.
De acum pana'n vecie,
Mila Domnului srt fie.
Srmtate 'n aste case

Si 'n altele cu bucurie.

La anul
Si la multi an ;

26. Colhid de S oreovii.

&Hs din gura lui Gheorghe Tatomir. Teli-Grecea, Transilvania.
De cand Domnul s'a nascut,
Si prtmntul 1-a facut,
cerul 1-a ridicat,

Tot in stalpi de argint,

Mai frumos 1-a 'mpodobit:

5.

10.

15.

Tot cu luna cu lumina,

cu scare cu caldura,
Si cu stele maruntele
Si eu luna printre ele,
Si c'o raza la fereastr.
Dar o raza, unde-mi este?
Mi-e sus la gradina veche.
Si, acolo, cine-mi seade ?
Seade fiu cu-a lui mama

Taci, frule, nu mai plange ;

Ca te-oiu sciildgt 'n lapte

[dulce

Si ti-oi darui piimntul,

Prunntul si cu cerul,
20. Pamantul cu florile
Si cerul cu stelele
Si scaun de judecatil,

Ca sift judeci lumea toata.

25.

Bung veste 'n asta cas

La boieri mari ca dumneaLa anul

[voastr.

Si la multi ani!

Fiul plange, ma-sa-i zice :

27. Plugurelul.
Scris dupa Em. Vulcan, colindator, Strada DogAriei, Galati.

Si in sari m'am ridicat,

Oho ! ho ! seara a 'nserat,

Pe voi, boieri, nu v'am urat

Si cu fraul zornaind,
Toatrt tara ocolind.
5. S,i pe negru ea 1-am prins,

Peste cmpuri m'am uitat,

15. Ca s'aleg un loc curat;

De arat si smanat.
Cea... Roata mai!
Hai.... Hai....

acas, 1-am adus,

De zabreit ca 1-am legat

Si in casa am intrat.

El acolo mi-ajungeit.

Intr'o Joi de noapte m'am

20. Plugurile 'n brasd a mi-asezit,

[sculat,

Brasda neagra-mi rristurna,,

10. Doua-spre-zece pluguri am

[injugat
Si pe negru din grajd 1-am

G-ran ros imi 85132.6.'11h :

Rosu ca focul,
Mazarat ca bobul !
[scos, 25. Din raga, mi-1 asvarlia,
Frumos seana crt i-am pus
Din gura mi-1 blestemit :

www.digibuc.ro

20

Cncl oiu veni

V.

La tuna,
La saptamana,

Dumnealui, dacti vazura,

Ca, painea-i atat de bung,

30. SA te gasesc aur margritar.

Nici p'acasa nu mai da ;

Ci tocmai In targ la Barlad

In curtile dumnea-voastra,
Boieri mari.
Cea... Roat mai.!
Hai... Hai...

III.
35. Staturti de arat,
Ca un domn bun imparat.
Puse grapa pe car,
Plugurile clupa car
S'a plecat acasa
40. La a-lui dalbti jupaneasa.
S'a pus plugal la perete,
Si boii la iarba verde,
Si flcii. 'n sat la fete :
Cei mai mari la fete mari,
45. Cei mai mici la mamaligi,
Si cornacii la neveste.
Cea... Roata, mtii!

Hai.... Hai....
IV.

Chema, oimii si ogarii

Si pled], la vanatoare,

60. Pe asta gura de vale.

Toata ziva Imi vanara,

Pan' dadii. soarele 'n desar.

Si dadit pe la tarlale,

S'a vaza, gram cat li de mare :

Ca s dea la Stan tiganul.

[acasa,

Ci venea din lunca mare,

Cu cciula de-a spinare !
Cu ochii sticliti,
Cu luleaua in dinti,
Cu foile 'ntre picioare,
85. Si sa vaicarh ca moare!
Si facurit nouti seceretele,
Cu mnunchi de floricele,
Cu zimtii de viorele,
SA traga fetele cu drag din
80.

Cea... Roatil, mai!

Erk 'n pain ca trestia !...

Cea... Roatti mai !
Hai... Hai...

[ele.

Hai Hai...
VI.

S'a strns finii i vecinii,

Si vreo trei babe Wartime,

Care stiu rndul la pane.

95. Si pe toti i-a ad us,
Si pe toti i-a pus
La lucrul pamntului,
La putml porumbului,

La hilistea vntului,
100. Unde-i vine voinicului a
[munci

Si lenesului a odihni,
A odihni, bino a dormi.
Cea... Roo.* mad!
Hai... Hai...

De departe ingalbinek

De aproape Inverzek.
Erh Lu spic ca vrabia !
70.

Si cumparara:
Nou och de fier,
Nouti de otel,

Dar Stan tiganul nu en),

90.

Domnul intra 'n cas,

50. Puse coatele pe masa,
Sa gndi 'n sus,
S gandi 'n jos,
Sa gand la deal,
SA gandi la vale,
55. Gandi la negrul din grajd.
Si pe negru-1 alegeit,
Frumos seaua i-o puneh.

65.

[s'opri.

75.

VII.

105. lar o baba batrna,

C'o secera carna,
Cu dreapta &rig*
Cu stanga polog facek

www.digibuc.ro

21

110.

Din polog snop,

Din snop claie,
Din claie hodobaie :

nn stog mare rotat,

De multi boieri ludat.

Care cum tree*

115. Lui Dumnealui Ii fericea.

Cea... Roata, mai!
Hai.... Hai....
VIII.

Iar lu dalba d-arie, ce-mi

Uncle dai, nadejde n'ai.

Cea... Roat, mi !
Hai.... Hai....
X.
Iar hoata cea de moar,
150. Cand vrtzii atatea cara
Incrtrcate cu povara,
Puse coada pe spinare,
La cea lunca de scOpare :
Lunca mare frunza n'are.
155. Lunca mica, frunza-ipicrt.

Jeacrt baba de se stricrt

Pentr'un lucru de nimicti.

[bOgit ?

Imi 1)66 noua juncani ju-

Cea... Reath', mai !

Hai.... Hai....

[grtniti,

La coama caniti,
La potcoave zugrviti,
Cu caiit de margarint,
Bate bine la parnant.
Ei cu picioarele sfitramit,
125. Cu genunchii intorcek
Cu pieptu] la par aduceit,
Cu narile vantul
Cu urechile 'n saci tornit.
Duranealui nici cu-asta nu
[srt multami,
130. Ce lu o lopatrt scafr-

120.

Si &Ida si el odata.

[mata

Ce fuse bun cazu jos la

[ptimant,

XI.
160. Iar morarul, megter mare,
Bat-1 mama cui il are.
Cu o ismana tras,
Cu una sufloasa,

Cu alta pe vine
De abiit se tine.

165.

Ou cojocul pe dos,
Ca e mai racores,
Apuca moara de sele,
'o ageza pe masele,
170. Si fac hodoronc tronc,

Si dadit moara la loc.

Si turna grau marunt, de

Ce fuse rrtu sa dual,' in vant.

Cea... Roat, mrti !

[cel rog,

Cat a mancit un cocog.

Si nu curgeit faina,
135. Hai... Hai...
175.
Ci aur gi margaritar
IX.
In curtile Dumnea-veastr,
[boieri mari.
umplura buti gi poloboace
Cea..
Reath',
mai !
Si nu mai avura graului de
Hai....
Hai....
[var ce-i face !
Si umplura gi noug car
XII.
Cu povara
140. Si plea' la moara :
Iar Dochita cea frumoas,
La moara lui Ivan,
180. Auzind tocmai din casa
Scartaitul caralor,
Unde a macinat si an.
Chiotul flcrtilor,
Cu boii buhaii.
Cu protapul de mrtlaiu,
Alerga tocmai in &Amara
145. Cu schita de putrigaiu,
Si din cuie si luar
www.digibuc.ro

22

Dar n'e frica c'am inser ;

CA trebue sit ne ducem
Si pe la casa tupilatit,
Unde sed trei fete la masa

185. Sita mare si cam deasa

Tot cu pnza de matas.
Ninsorile c curgeh.

Si faca un colac mare si

[frumos

Ca fata lui Domnul Iisus

215. Cea mai mica, Ii frumu[sica,

Cea mijlociee cam sglobie;

[Hristos.

A mare-i groas, borcii-

covatil
190. Si batu'n sita
Si facit alt colac indata.

[noasa,
S faca dracu cimpoi din ea,

Fad' alt colac de sacara

Sit chute la nunta mea.

Si. dete la fetele din cilmara;

Ca n'au mncat de-alalta-

Cea... Roata, mai!

220.

[seara,

195. Si se trag de par afarrt!

XV.

Cea... Roata, mai !

Hai.... Hai...

XIII.
Dati-ne ce ne veti da,
CA n'aveti s ne dati
200. Trile cu marile,
Ci aveti sa ne dati ;
Soldul porcului
Din fundul podului,
Soldul oaiei,
205.

Din fundul cilsoaiei;

Soldul mtii,

Din fundul cotrutii.

Cea... Roat, mai !
Hai.... Hai....

XIV.
210. De urat am mai ur,

Mnati, mai!

Hai. Hai....

De urat am mai urh,

Dar n'e frica c'am inserh,
225. Caci nu suntem de ici, de

[col*

Ci suntem din Bucuresti,

Unde jidanii
Port jobene, de nuiele
papuci de coji de nuci,
230. Cndi-oi vedeh, sa tot fugi.
!
Cea... Roata,
Hai.... Hai....
La anul
Si la multi ani !

28. P1ug4oru1.
Scris dupa colindatorul Ion Nica.

10. Casa care o ureaza

I.

Mine anul annoeste,

6.

Darobovita.

Plugusorul se porneste
incepe-a colind
Pe la case a urit.
Iarna grea, omete mare.
Semne bune anul are.
Semne brine de belsug
Pentru brasda de sub plug.
Doamne binecuvinteaza

Plugusorul fitr boi,

Plugusorul tras de noi.

Mnati, mi !
.11ai... Hai.

15. Sus pe ceruri straluceste

O stea mare, ce vesteqte,
Ca se curm de acum

La nevoi si la greu drum.

www.digibuc.ro

23

Asta-i steaua romaneascii,

20. Fa-o, Doamne, sa luceasc,
Steaua noastra romaneascii.

Si sa stea tot intro noi,

SA nu mai avem nevoi.

Plugusorul fr boi,
25. Plugusorul tras cTe noi.
Gura, mi !
Hai... Hai.

Boieri mari se deteptar.

50. Plugusorul far boi,
Pluguorul tras de noi,

Manati, mai !
Hai... Hai.
IV.
Sfantul Vaqile de maine,
55. SA-1 ajungeti cu malt bine,

Si cu multa veselie.

In grading, la cest domn,

La cest domn, la cest domn
[bun,

30. Mi-au nrtscut si mi-au

[crescut

Doi meri mari, inghinorati,

Cu varfurile la cer,
Cu poalele la piimant.
La tulpina merilor

35. E un pat mare 'ncheiat,

Cu scandurile de brad.

Intr'asta casa gran r evars

pune colac pe masa.

D' asupra colacului

60. SA pui inelusul tau,

vrut-a Dumnezeu.
Craui cu care mare,
Dati in boi sA mearga mai
[tare,

S'ajungem la drumul mare,

65. Srt dam cu pistoalele,
SA sprgem obloanele.
Manati

Dar in pat cine imi

[doarme?

Doarme domnul cu-a lui

[doamnil.

Si cu ei doi porumbei.
40. Porumbeii, cum sburara,
Sus, mai sus, s inaltara,
Cu norii s'amestecara;

Jos, mai jos, ca s lasar,

In prundul marii sa bagar,

45. Luara appall 'n guripara,

Pietricele 'n degetele
Turuira, 'nguruira,
Pietricele rsunarg,

Hai... Hai.
V.

Sus in poarta lui Hristos

70. Ramai gazd sntos,
Ca un trandafir frumos.
Sus in poarta lui Hristoase
Ramai gazda saniitoasa,
Ca o garoafa frumoasa.
75. Pluguprul fdra boi,
Plugusorul tras de noi.
Manati, mi !
HAL.' Hai.

29. Pluguprul.
Scris din gara cplinintoralni Istrate Enache. pinda-eei,

I.

In seara Sfantului Vasile,

Ascultati, bieti, en bine ;
Ca afara a seninat,
Cum e bine de arat.

Si campul cu
Ziva toata a lucrat,
Brasda neagr a rasturnat

Si prin brasda a semanat

10. Gram mitrunt i gram de vara.

5. Aran); vaile, jaile,

www.digibuc.ro

Manati, mai.
Hai... Hai...

24

II.
Si sa duse ca sa vada,
Daca-i granl copt, rascopt ;
15. Din nainte ingalbini
Si d'aproape aur :
Apoi nici pe la jupaneasa

55.

Manati, mili !

Hai... Hai...
V.

[nu mai da
Si la Focsani alergit,

Si se duse ca at iea

Nourt iepe tot sirepe,

De noua ani sterpe.
Tari ca primntul
tuti ca Wintul.
Cu potcoave de argint,
Ce bat bine la ptunant.
65. Cu potcoave de alama,
Cine le mai tine 'n seama.
Cu copitele treier.
Cu narile vntur.
Cu urechile 'n sac puneit.
70. Si 'ndata umpleit noua ca-

Si se duse ca sal iea

20. Zece och de fier

60.

Si zece de ()tel.

Si sa faca seceri mici

Pentru copilai voinici,
Si sa faca seceri mari
25. Pentru secertori tari,
S'altele mai mititele
Cu manunchi de floricele.
Manati, mai!
Hai.... llAi....
30.

[ravane;

III.
Si se duse la mos Bran,

De trosniau osiile
Si schrtaiau rotile !
Si la moara ea mi-le por-

Care erh cel mai vestittigan.

Si-1 gsi in ua cortului

Alb ca papa corbului,
Cu parul valvoiu,
35. Cu ochii sticliti,
Cu luleaua 'n dinti,
Cu pantaloni 'n tur rupti,
Cu ciimasa sdrentuit,
Numai festile facuta.
40.

[neit.

Moara ici, moara colea,

75. Moara 'n deal la Ceochina,

Pasteit cu vacile d'avalma.
Morarul o iea de scoc
5i mi-o repezi la loc.
Mhnati, mai !
Hai... Hai...
80.

MAnati, mai !

HAL.' Hai

'VI.

IV.

Apoi morarul ce-mi faceit?

In usa morii s'aezh,
Cu luleaua 'n dinti
Cu ochii sticliti.
85. De-al dracului ce-mi erh,
Nici par in cap n'aveii.

S'a strns finii

Si vecinii.
Mult lume-a adunat
45. Si la seceri a plecat.
Iar o baba. mai ha:till-a
Lurt secera a mai carna
Si se puse in susul vantu-

Aveit aveit,
Pe dracu srt-1 iea :

Aveh dona-trei firicele

[lui,

Uncle li vine greu voini-

90. S'ale mici, mititele,

Drept in creltetul capului,

Acolo er cuibul dracului.

[cului.
50.

Din snop in claie,

Din claie in car,
Din car in sirii.

Cu dreapta secerit,

Manati, mai !

Cu star' ga man unchi faceh.

Din manunchi snop,

Hai...* Hai...

www.digibuc.ro

25

VII.

IX.

95. Mai dA-ne douii-trei parale,

CA noi nu suntem
De icia, de coleh
Ci suntem dela Buda-Veche,

Mai dA-ne dourt-trei parale,

110. SA facein cte-un boldior,
SA 'n.teptim pe bAlrmica mai
[uor;

CA s'a 'ntelenit plugul in

Uncle SA, iea cotoii de ureche

100. Si pisicile fug de streche.

[o rilacinA de lAptucA
Si nu poate sA-1 mai ductt.

MAnati, mi !
HAL.' HAL..

MAnati, mAi !

HE_ MIL

115.

VIII.

X.

Mai dA-ne douA-trei parale,

SA ne cumpArAm niste man-

De urat am mai ur,

Dar ni-e fricti c'am inser

Pela curtile domniei-voastre

[tale ;

105.

CA ne plou ploile

ne stria, fetele.

Departe de casele nostre.

Banati, mAi !

120.

Mnati, mAi !
HAL_

HAi... HAL..

30. Plugul.
Scris dupa Ion Postelnicul, colindator. Stoicani, Covurluiu.

Hodiniti, boieri, hodiniti,

Dar de

noi,

plugarii, nu
[ganditi,

C'afarA Ii varrt, primAvargi,

In camp douAsprezece plu[guri arA.

5.

Cea... Row* mili!

La mrul inrotat,
La cmpul curat,

SA aleagA un loc curat,

De arat, de semiinat.
20. S' a arat: Luni, piscurile;
Marti, costiqurile ;

Joi, vAile.

aninard plugul intr'o

Si

[Tina

Si l-a fAcut pe tot turtA i

HAL.. HAi...

[fArmA.

Boii dela roate

Cu coarnele impreunate ;
Boii dela pripon
10.

Cu coarnele de cosor ;
Boii cle dinainte
Cu aurul in frunte.
Cea... Roat, mAi!

Hai HAI...

15. PlecA dumnealui

25. Iar prin brasde a asvarlit

ArnAut cu gru mrunt.
Cea... RoatA, mAi !
HAL.. HAi...

IV.

Apoi se duse acasit

30. La mndra lui jupneasA.

Puse plugul la perete,

Juncanii la iarba verde
Si flcii 'n sat la fete.

Cei mai mari la fete mari,

www.digibuc.ro

26
35. Cei mai mici la rnamligi.

Cea... Roata, mai!

Hai Hai

Imbargaletele,
75. La manunchiu cu floricele,
fie drag sa tragi cu ele.
Cea... Roata, mi !

V.

Hai Hai...

A doua zi de dimineata,
Dumnealui s'a de.steptat,

40.

Iute din pat s'a sculat,

Pe ochi negri s'a spalat,
La icoana s'a 'nehinat.
Se gandi in sus,
Se gandi in jos,

45. Se gandi la Domnul Hristos.

Cat e graul de frumos!

De departe ingalbeni,
De aproape inverzi.

50.

Cea... Roata, mai !

HAL.. Hai....
VI.

Infra' dumnealui intr'un

Scoase un cal,
Negru ca corbul,
Iut e ca focul.
55.

[grajd,

Si sa dalungi campului,

S'ajunse in targul Barla-

Si lu
60.

zece oat de fier

zece oca de otel,
Si se duse la Stan tigan,
Stan tigan nu exit acasa.
Exit in fundul bordeiului,
Sta in varful patului,
Cu ochii

Gn luleaua 'n dinti,

65. Cu pantalonii in tur piesCu mustati in sapte parti,
Ca vrejul de castraveti,
De te baga in sperieti.
70.

Cea... Roata, mai !

Hai... Hai...
VII.
Dadura cioc boc
Si facura pe loc
Nouasprezece secerele,

VIII.

Adunara nepotei cu ne80.

Fini.sori cu finisori,

[potei,

Finii ca spinii,
Nepotii ca hotii.

Iar nepoata cea mai groastt

Lu secera cea mai roasa,
Si se puse
85.
In capul pamantului,
In btaia vantului,
Uncle vine bine voinicului.
Cea... Roata, mai !
Hai... Hai...
90.
IX.
Cu dreapta trgeit,
Dar nu prea trageh,
Tar cu stanga polog faceh.
Din polog snop,
Din snop claie.
95.
Din claiepe fat de arie.
Intr jupanul inteun zid de
[piatra.,

scoase .doisprezece tauri

Negri ca corbul
100. Iuti ca vantul.
Uride

Graul sal*

Cu coada pleznial
Cu coarnele intorceit,
105. Cu nrile vanturit,

Cu urechile 'n sac torna,

Nici banita nu-i mai trebui.

Cea... Roata, mai!

Hai... Hai...
X.
110. Si umplura nousprezece
Cu povara

[cara

Si plecar 'n sus la moara

www.digibuc.ro

27

La moard la cdpitan,
Si numai cAt ai clipi de
Unde a miicinat si an.
[odatd
115. Iar hoata de mordrit,
Si fcu un colac mare, fruCnd auzi attea card
[mos,
Toate pline cu povard,
145. Ca fata lui Domnul Iisus
Boii mugind,
[Hristos.
Tnjelile tanchnind,
Si 1-a pus in cuiul din jos
120. Bicile trosnind,
SA fie plugarilor de folos.
Crdusii chiuind,
Cea... Roatii, mdi !
Ies afard 'n fuga mare
Mi... Hdi...
Cu niste mAini albe si'nXIII.
[fdinate
Par'c'ar fi fost de albini 150. De urat am mai urh,
[muscate,
Dar ne-e fried c'om inserh;
125. Ce-s dela Dumnezeu lAsate.
Cea... Roatd, mili !

Mii... Hai...

CA nu suntem de ici de

[col*

Ci suntem dela Basarabia,

XL
Puse coada pe spinare

Si nu pe lunca a mare,

130. Ci sA suih pe costis

Unde-i mdmdliga at co[rabia

155. S'o pkeste patrusprezece

[cu sabia
SA nu apuce nici vrabia!
Cea... Roatd, mili !
Hai... Hai...
XIV.

Si ciupi la brndusi.
Iar morarul mester mare
Cu sarica in spinare
Cioednird, bocnirA,

135. La loc moara o trntiril.

Si nu curgeh fliin,
Ci curgeh aur si margarita r
In curtile domniei-voastre,
[boieri Inari.
Cea... Roatd, mai !
140.

HAL. HAL.

XII.
Iar Dochia cea frumoasA,

De urat am mai ur,

160. Dar ni-e fried c'om inserh ;

CA nu suntem de ici, de
[colea,

Ci suntem dela casa tupi-

[la*

Unde sunt in casit trei fete

Si pisicile miorldie de sete.
165. Cu fntna in bdtiltur
Si n'ai apii, nici sd iei in
[gurd.

BMA dumneaei din sit si

Cea... Itoat, ink !

Hai._ Hai_

[covatd,

31. Plugurelul.
Solis dupe G. Postelnicu, de 50 ani, colindator. Galati.

Aho... Aho...

La multi ani, boieri, cu bine.

Stati, boieri, si ascultati,

De seard de Sfntu Vasile,

5. Seama binisor luati;

C'afar' s'a inseninat,

www.digibuc.ro

28

Cum e bine de arat.

45.

Mnati, mai !
Hai...

Mnati, mai!
Hai...* Hai...

VI.

10. Dumnealui s'a sculat

Si mi-a incalecat

P'un cal negru, mititel,

Breaz in frunte, sprinte[nel,

Cu potcoave de argint,
15. Bate bine la pamnt.
Cu potcoave de amnia,
Bate bine peste seam.

Dupa o saptrunna, doua,

SA duse la camp sa vada,
D i-a dat Dumnezeu roada.
50. De departe Inverziit,
De aproape

De secera s OHL

Luara un spic, luara dona

Si le duse acasa
55. Si le puse pe masti.
mi!

Hai Hai!
Hai...* HaiVII.
Dar dumnealui ce facea ?
20. El in scari s'a ridicat,
P'un cal inctileck
Paste cmpuri s'a uitat,
60.
Punga cu galbini umpleit
Ca s'aleaga un loc curat,
Si la trg iute plech,
De arat si samnat.
La un negustor intr.
S'a apucat inteo Joi
Negustor de vistierie,
25. C'un plug cu 12 boi.
Sta ghebos in pravillie,
Boi bourei
65. Si cti nasu-i boieresc
In coada cocliabei,
Si cu chipa-i bulgaresc ;
In frunte tintatei ;
Iar jupneasa....
Sa-i faca Dumnezeu parte
Sta si ea in prvlie,
[de ei.
Par'ca erit, o momie
30.
Mnati, rni!
70. Si la cap sburlit,
Manati,

Hai...

Ca o ga,sca (Tarifa%
Mnati, mai !
Hai...*Hai...

IV.
Plugarii manit,
Boii trageh,

VIII.

Plugul brasda rasturn.

35. Gru-1 arunch
0-rapa-1 neteziit,

In urma

Mnati, mai !
Hai... Hai...
V.

40. Ispravinduli de arat,

Venira cu totii 'n Sat,

Dete boii la suhat,

Plugu-1 rise la perete,
Si flacai dupg fete.

Fieral cntara,

75. Muteriul

Pe cal Il pun*

Si la drum porniit.
Mangi, mai !
Hai... Hai...
IX.
La
bulibaa
venia,
80.
Bulibaa cel vestit,
Fierar renumit.
Bulibasa nu-i acas,
Bulibasa-i dupa casa,

www.digibuc.ro

29
85.

Sta la vatra focului,

Alb ca pana corbului,
Sta ghebos s,i sgribulit,

Ca un dine odarlit.
Si'n gura aveit o lulea
90. De frigi un carnat in ea.
Manati, mi !
ITAL.

X.

Si scoase 12 elefanti,
La tavaluci inhamati.
Tavalucii sa 'nvrti.
130. Paiele le sfrm,
G-rul s scutur,
La par 'A strngeh,
In vnt Il vntur,
In hambare Il pune.
135. Mnati, mai I

Hai-, Hai

Mai de-o parte e Piranda,

Sta 'n btaia fumului,
95. In fundul bordeiului,

XIV.
Umplura. buti i boloboace
Si n'avura grului ce-i face.

Ingmfatrt, suptiratil,
Ca o cioark guleratrt.

Mai colo e Dancicu,

Joaca tanganica 'n drum,
100. Pentru-o luleh de tutun.
Mnati,

Umplur 1 19 care moc[neti

140. Si plecara la moara la I[vesti,

La moara lui nenea Stan,

Uncle a macinat si an.

Hai... Hai...
XI.
Bulibaqa sa
Barosu'u mama lu
105. Si de lucru s'apuch,
facit seceri mari
Pentru seceratori tari,
Si fad" seceri mici
Pentru fete i voinici,
110. Si fac seceri came,
Pentru babe batrne.
Mnati, mai
Hai.-- Hai...
XII.
Iara baba cea batrna
115. Lug, secera cea arna,

Mdnati, mai!
Hai... Hai...
XV.
145. Iar moara, daca vede,

Prea tare A, 'nspimntit

Si p'acilea ca-mi plech.
Iar morarul, de vedeit,

Ciocanira, bocanir,
150. La loc moara o trntir.

Ii dete cu pumnu 'n splina

Si o dete pe fina,

Si nu curgeit faina,
Ci numai aur si margaritar
155. Iu curtile domniei-voastre,
[boieri mari!..
Mnati, mi !

Si se duse 1 se puse

In capul pamntului,
In bataia vntului.
Cu dreapta trageit,
120. Cu stnga polog face,
Din polog snop,
Din snop claie,
Din claie huclulbaie.
Mnati,
125.

Hai... Hai...
XVI.
De urat am mai ur,

Dar nu suntem de ici, de

[colea,

160. *i avem mult de umblat:

Hopuri hoporate,
Vai nenumarate,

Hai... Hai...

Intr dumnealui in grajd

165.

Munti intunecoi.
Ramneti, boieri, santoi
Mnati,

www.digibuc.ro

Hai... Hai...

30

32. Pluguprul.
Buis diu gura colindatorului I. G. Mih Ailescu. Chisinau, Basarabia.

I.

35.

Aho... Aho...

Odihniti, boieri, odihniti

Si de noi nici nu grijiti,

C'afara s'a inseninat,

5. Mndre stele a luminat...
E chiar -yard, prinartvar,
In cmp plugurile arA,
In lungi, in curmezis.
Cu borona, borone,
10. Cu grapa, grApit.
Gru mndru c, inspicit

S d Am pe la nepoti i ne[potele,
40. Tot de acelea ochesele,

Cu bru lsat pe ele;

SA le fie drag a trage cu ele.

mAi indemnati, copii.

G-ru de 'ward, panA, 'n searA,

A dat Domnul s rsarri.

Si mai indemnati, copii !

15. S'a sculat Badea Vasile,

Intr'o Joi de dimineatA.
In grajd cA a intrat,
Un cal c'a inselat,
Pe el s'a aruucat.
20. La cmp a alergat,
Trei spice a luat.
In palme le-a frecat,
In buze le-a suflat,
La jupneasA pe masrt le-a
[dat.

Dar cea baba britrnti,

45. FArrt nici un dinte 'n gurA,

Cu burta
De ce vntul aburilt,
Ea mai tare srt silik,
Grail la primnt

60. Si fricea

Din clAi, hodobrii.

Din hodobiii ur mare,

Pbart la fatare cea de

Si mai indemnati, copii !

IV.
55.

[prApAdeascii.

Taci, bArbate, blestemate,

Crt

nici targul nu-i

de-

[parte.
Ne-om duce la tArg, la
[HArlAu,

30. S'om cumprtr:

Nourt oca de fier,
Nourt de otel
S-om dit la Anton tiganu,
Marchidanu,

Apoi a scos Badea Vasile

NouA-spre-zece iepe,
De nourt-spre-zece ani sterpe.
Cu nArile crApate,

se

srt

a-

[ramA.

25. Mai femeie, mAi nevastrt,

Pinea noastrA are

Care bate bine cu ciocanu,

Si ne-o face 12 secerele,
Ou mAnunchi de floricele,
Cu dintii de viorele.

Copitele cu sArm legate.

60.

Unde cal* balta sec;

Broasca fceit o-ca-ca,

[o-ca-cal

Cu copitele treierit,
Cu boturile 'ntorceit,
Cu nririle vAntur,
65. Cu urechile umpleit,
Cu gurile'n sac bagh.
Si mai indemnati, copii.

www.digibuc.ro

31

V.

S'a mai scos Badea Vasile

Douttsprezece car mock-

In casele domniei-voastre,
[boieri mari.
100. Si mai indemnati, mai copii !

VII.

[nesti
70. S'a plecat la moat% la Ivesti.

Dar ticaloasa de moara,

Cand vazit atatea car
Inercate cu povara,
Cara le scartaind,

75. Boii din greu sufind,

Golanii din bice plesnind,
Puse coada pe spinare

porni pe hman vale.

Luna mare, frunza n'are.

80. Luna, mica franza-Cpica
Stau voinicii s'o ridica.
Si 'ndemnati, mi copii !

Dar morarul, master mare,

dracului ce-I are,
85. Cu luleaua'n dinti,
Cu ochii bl eojdifi,
Sorbi d'un ou
Si fac moara din nou,
Si facit cioc boc
90. Si facii moara pe loc.

Ii dada una 'n cap atan

o tintui pe sastina.
una in sale
S'o asezil pe masele.

95.

E. dd una in splina
Si o date pe fAina,
Dar nu curgeh faina,
Ci curgeh aur si mrgaritar

V'am mai urh, urh,

Dar ni-e frica c'orn inser.
Dati-ne cate un banisor,

Sa n-e luam cate un bicisor,

105. SA batem Asti boisori,
SA mearga m al tarisor ;

Ca sed lei, paralei.

Cu gurile caseate,
Sa ne apuce dela spate.
110. Ia mai trageti, copii !
VIII.
S'a sculat jupanul,
inteo dimineata,
S'a spus jupnesii
SA faca un colac
115. Nici mare, nici mic,
Numai d'o chila si-un mertic.

S-1 faca in patru,

SA-i dea si lui Radu o bucata.

Dar lui Radu nu erit a man*

120. Decat cainii de a intrat.

la mai trageti, copii !
IX.
Ca vita vie
In postul Sfintei Marie,

Cand fierbe vinul in poloboc

125. Si un curcan gras la foc.

Oho.... Oho

33. Plugul.
Scris din gura colindatorului I. Malureanu. Slobozia-Conachi, Tulcea.

Vine anul, sh innoeste,

Plugusorul sA porneste.
Plugusor cu sash', boi,

Care 1-am manat si noi.

5. Dumnealui (cutare)
Da dimineata sa scul,
Pe ochi negri sa spalh,

Barba neagra pieptanit,

La icoane anchinit,
10. La Dumnezeu sA rugh.
El la grajd ca se duceh.
Grajd de piatra descui.
Ales murgul, ales negrul.
Ales murgul cal mai bun,

www.digibuc.ro

32
15.

Cal mai bun i mai blajn.

De crtpstru mi-1
De dereg crt, mi-1 legit
eaua frumoas o puneit.
Tafturai, cu nsturasi,

cu ghiurulet.
El in cas c-i mergeit
Si el iute desbrch,
Proaste haine, proaste arme.
Scumpe haine-mi imbrkit,
25. Scumpe arme incingeit,
pe cal incglecit.
Picioru in scarrt puneit
Si din buze fluerit.
Chema soimii i. ogarii
30. Si plecnd la vniitoare,
Lsand spre ale lui tarlale,
El acolo mi-ajungeit,
De pe cal desctilicit,
Si la argati porunciit.
20. Frail let,

35. Argati din paie sri,

Cu chibritul scprit,
Si luleauali aprindeit.
Roat de boi ca-mi da
Si la plug
injugit
40. Si frumos c mi-i mana,
l3razda neagra-mi riftsturna
prin brazda siimanit
G-rau mrtrunt i arnut,
Ce-a dat Domnul s'a fcut.
45. Gru mrtrunt i cu negar
S rsarit pan'n sear.
Arar joule, toate vile,
Vinerile, gurmirele.
El pe cal inctilecit
50. La Tiglina apucit
Si. otel
cumpk,
Ca sa, facri seceri mici
Pentru copilasi voinici,
Si sti, facrt seceri mari
55. Pentru secertori tari,
S'a ltele mai mrunt,ele
611 mrtnunchi de floricele
Pentru nepoti, nepotele,
tragrt mari coconai din
[ele.
tragegt,,
60. Ei cu dreapta
Cu stnga poloc facea

Din poloc claie,

Din claie hodobaie,
Din hodobaie
65. Stog mare, minunat,
De mari boieri ludat.
La stogul dumnealor
Sienvtarit un card de po[rumbei.

Ce s fad.? ce srt dreag?

70. Pe porumbei srt-i izgoneascrt,
Stogul sa nu-1 priipadeascii.
Facii o srtgeat

Toate'n apii ruginise,

Toate'n pietri nu se frnse,

75. Iar din grajd mai aduceit

Zece iepe, toate sterpe
Si de par cri le legit
Si cu biciul le mnit
grul sit treierit.
80. Dimirlia scutur,
Hambarele ncrc.
Apoi ce-i mai ramneit
Harabal el e umplek

85.

Si la moar c plecit,
Si umpleit, nartri umple;
Umplea gropi, umplea
[hrtopi,
Poloboace, cu. pristoace

Si n'ave grului de var

[ce-i mai face.

Ei la moar crt-mi porniit

90. Si din bice c-mi trosnik
Si roatele scartaiit.
Iar Dochia ce frumoasrt
Auzi tocmai din cas
Scartrtitul carlor,
95. Hitul flacailor,
Rumegatul boilor.
Brtt 'n sitrt i'n covat
filcit nouti colkei
Viilor si mortilor
100. Si nou plugarilor,
.Aleas sita rara,, de mo[rarrt ;

Sita, deas, de miltas,

Si fad' un colkel

Frumuel i. rumenel,
105. Nici mai mare, nici mai mic,

www.digibuc.ro

33

Numai d'o banit s'un mertic

S-1 puie in cuiul de sus

Sg.-i fie lui Sfntu Vasile

[de dus,
SA-1 puie in cuiul de jos,
110. Ca s fie de folos.
Si mi-1 d pe urt afar%
rndul in aceast
[sear.

Iar Dumnealui (Cutare)

S'a sturat de arat

El la el-4mA
merge&
Si. din gurti-mi cuvnt
Mrti copile, ftul mou,
ti-am venit eu.
130. Pe toarta paharului
floarea raiului

In fundul paharului
Scris-i vita vinului
Din postul
135. Apoi, cnd orn veni noi
La anul ori la doi,
SA v gAsim infloriti

115. Ca un mndru

El puse grapa in car

Si plugul dup car

Si acasg, c1i mergek

A lui dalbrt jupneasrt mi-1
[vede.

120. Acas6 cum ajungek

Puse plugul la perete

Si boii la iarbli verde,
Pogonaci 'n sat la fete.
Cei mai mici la mamaligi,
125. Cei mai mari la fete mari.

Ca merii, ca perii
In mijlocul verii.
140. Ca frunza vii
In postul Sntg,

De urat am mai urk

Dar avem a colinclk

Hopuri hoporate,
145. La multi ani cu sanittate,
Multi inalti,
Ramneti, boieri, sngtotii!

34. Plugurelul.
Scris din gura colindeitorului I. Mlureanu. Slobozia-Conachi. Tulcea.

Dour% rdici s'unul bagi,

Degetele resteiele,
Minile tnjelile.

'Aho... Aho...

5.

Plugurelul mititel,
Ou rotitele de fier, .
Care trage, bgieti, de el.
Pluguor cu ase boi :
Ai din nainte
Cu coarnele frnte,
dela mijloc
Cu stebe de busuioc,

De urat am mai urk

25. Poi nu suntem de ici, de
[colek

Ci suntem dela Galati,

De unde is boieri bogati
Cu giubele de nuiele,
Cu papuci de coji de nuci.

10. Ai dela roatii,

Cu coarnele'n
Hai mai tare cu colacul,
CA farmil boii pragul.

15.

20.

Avem doi buhai

Cu jugul de putregaiu,
Cu protapul de mglaiu,
Uncle dai, acolo stai.
Hai mai tare cu smnta,
C mi s'a uscat brrisdita.

Plugurrul eu trei craci,

30.

Si nu suntem do ici, de
[colek

Suntem dela Tipirig,

Uncle mor cinii de frig,
Si fetele de cgdur
Ii d cu genunchele 'n

35. De urat auf mai urk

Dar n-e fric c'om inser
Pe la curteaDomniei-voastra,

Departe de casa noastr

Piisculescu, Lileraturd popular&

www.digibuc.ro

34

Si avem a trace
40.

Hopuri hopotate
La multi cu slinAtate,
Crt-i mai buna decitt toate.

Peste-o aprt rece

Si stau leii paraleii

Cu gurile caseate,
Cu limbile lasate,
Sa ne-apuce pe la spate,
45. S famhie fetele de Sf. Va[sile nesarutate.

La anul si la multi ani

50. Sit traiti, s margariti,

SA vA gasim infloriti

Ca merii, ca perii
In mijlocul verii.

35. Plugul.
Solis dupa spusa lui Ion G-. Radulescu, colindaor. Thrgovittea.

I.

Seara Sfntului Vasile,

Fie-va, boieri de bine,
Seara Sfntului Vasile!
De multior a inserat,
5. Dar noi am intArziat
Si la boieri n'am urat.
S'a fost vreme mai de mult,
Dar noi nu ne-am priceput,
Tot ca baieti am facut.
10. A fost vremea de cu searrt,

Dar noi n'am bagat de

Mnati mAi!

Hai!:

[seamii.

!...

De cnd noi umblam

15.

Si colindrtm,

Curti c'acestea nu afiam,

A 'nalte, minunate
Si de bun mester luerate.

20.

Mnati, mai !
HAi!... Hai !...

Stint tot cu var vrtruite,

Cu indrila acoperite,
Cu catranit crttranite,

30. Dar tot mai bine se 'nserrtm

Pe la bordeiele noastre.
CA-s cu balig lipite,
Ca pusderie acoperite.
De bune de rele,
35. Noi ne odihnim in ele.
Mnati, mrti!

Hai!: Hrti!...
IV.

Am mai urh, urit, urh,

Dar ni-i ea vom inserh
40. Si nu suntem de pe acoleh,
Ci suntem dela Buda-Ve[che,

Unde rniorlaie mta de

[streche
Si motocul nu-si aflA local
Si un motoc nu-si afla loc
45. Intr'un fund de boloboc.
Mnati, mad. !
Hrti!.: Hai !..
V.

Am mai urit, urh, urh,

Dar ni-i ca vom inser,
Si decht vom inser
Pe la curtile domniilor
[voastre,

25.

Mai bine pe la bordeiele

[noastre.

CA curtile domniei-voastre

Am mai, urit, ur, urh,

Ne temem c'om inserh
50. Si nu suntem de p'acoleh,
Ci din munti intunecoi,
Inalti, prApastiosi.
SA va lasam bucuroi.
Mnati, mai!
55.
REL.' Hai!..

www.digibuc.ro

35

SA aiba si plugarii parte.

Seara Sfantului Vasile
Sti NI fie tot spre bine.
La multi ani cu sanatate,

Ah000... Ah000...
Opriti
H0000...

60.

36. Plugul.
Scris din gura lui I. C. Ionescu, comuna Bezdeadu. Dfimbovita

I.

Rasarit-a soarele.

Maine anul sa 'noete,

Pluguqorul sa pornete
Si incepe-a colindh

Pe la case a ur.

25.

Nu e soare rasarit,
Ci e Domnu 'mpodobit
Cu podoabe de argint.
Strigati,
Hai !... Hai !

5. *lama grea, omatul mare,

Semne bune anul are.

Semne bune, de belpg
Pentru brasda de sub plug.

10.

IV.

Manati, mai
Strigati,
Hai !... Hai!

30.

Sa se duca dintre noi.

Si judeca florile,
Florile, garoafele,
Ce-a fricut miroasele ?!

SA se chic' ori-ce nevoi.

SA se duct" bombonind,

15.

*i cu dintii clantanind
Si sit' fiti tot fericiti
Intru multi ani veseliti

Cate fiori sunt pe pamant

Toate sunt de ddruit:
Numai floarea Pastelui
Si cu vita dealului
*eade 'n poarta Raiului

35.

Strigati, flei!
Hai !.: Hai !

A dat o ploaie cu vant

Si le-a culcat la pamant.
A dat o ploaie cu soare
Si le-a sculat in picioare.

40.

Strigati, flacai.
Hail., Hai !

20. La pu.tul cu zalele

37. Plugurrui.
Spus de I. I. Dumitrescu, citunul Ilahalaua. Dfimbovita.

Bine v'arn gasit sngtoi !

Maine anul se innoete,
Dai Domnului, Doamne1)
Plugurrul sa pornete,
5. Si incepe-a colindh

Pe la case a urii.
Iarna grea, ornatul mare
Semne bune anvil are,

Semne bune, din belsug,

Pentru brasd a de sub plug.
Doamne, binecuvinteaza
Casa care o ureaza
Pluguorul dus de noi,
Plugu.sorul tras de boi,
15. Strigati ura, mai flacai.
Hai... Hai !
10.

') Se repetl dupit fiecare vers.

www.digibuc.ro

36

Si. iar hai. !

De urat, am mai ura,

Dar n'e Mc c'om insarit,
20. Pe la casa domnia-voastra,
Departe de casa noastra,

Strgati ura, mai flaciti

Hai.. Hai
Si iar hid !
25. La anvil si la multi ani!

38. Plugurrul.
Scris din gura colindatorului I. Petricioiu. Targovistea.

Doamne'n prundurile marii,

[in prundurile mrii ; I)
Doamne, doi, trei paltiori,
Doamne, inalti si galbiori.
Doamne, sub umbrita lor,
5. Doamne, ma-sa lui Ion,

Doamne, c'o vadra de vin,

Doamne, si cu paharelul plin
Doamne, ea ce mi-si faceit?
Doamne, pe cine'ntalni,

10.

Doamne, di ii da sa bea.

Doamne, si mi-1 intrebh,

Doamne, n'ati vazut un fiu ?

Doamne, nu mi-ati cunos cut ?

Doamne, fetisoara lui,

Doamne, spuma laptelui,
Doamne, perisorul lui,
Doamne, pana corbului,
Doamne, ochisorii lui,
Doamne, mura campului,
20. Doamne, musfacioara lui,
Doamne, spicul graului.
Doamne, ash-i de subtirel !
Doamne, par-catras prininel,
15.

Doamne, ask mandru, fru[musel !.

39. Taslea.
Scrisa din cantecul lui Niculae T. Flora. Bucureqti.

Cum e'n cer si. pe pamant ?

Manastire de argint,
C'Etsit vrut-a Domnul Sant.
Dar in dalb e manastiri
5.

Si in inalte zidiri ?

Numai jeturi scoborite,

Pentru judediti white.

Iar in jeturi cine-mi sade?
Tot la sfinti, mai maruntei.

10.

15.

Dar intaiu cine mili seade ?

Seade Bunul Dumnezeu.
Langil Bunul Dumnezeu?
Seade Maica Precista.
Langa Maica Precista ?
Seade btranul Craciun.
Langa brttranul Craciun?

Seade Santu Sant Vasile.

Langii Sfautu Sant Vasile ?

Seade Santu Sant Ion,

20.

Si-mi judeca pe Siva.

Silco-leo, Vasalco-leo,

Ce-ai baut si ce-ai mncat?

D-ai un trup as'ngalat?
Unde-ai varat s'ai iernat ?
25. De esti grasa si frumoasa?
Siva Domnului zice
$i frumos ii raspundeit:
30.

Sus la munte am iernat,

Jar si ghind am mancat,
De sunt grasa si frumoasa.
Mai la vale-am scoborit,

Apa race am baut,

Alfa rece sloiu de ghiatA,
Numai bun la'ngrasatL
35. Mai la vale-am scoborit
Inteo grdin'am sarit,

Dona, trei verze-aln stricat..

Romanica m'a aflat

') Cuvintele cari urmeaza dupa Doarnne" se canta toate de doua ori.

www.digibuc.ro

37

Dupa. mine s'a hat.

40. Romanii cu topoarele,
Tiganii cu baroasele,
Cobzarii cu cobzele,
Lutarii cu diblele.
Casapii cu masatele,
45. Oltenii cu palantele,
Dnciucii cu copaile,
Bucatarii cu clestele,
Flmanzii eu gurile.
Toti pe mine m'a gonit,

50. Toti pe mine m'a

Dupa ceafa m'a lovit,

M'a 'njunghiat, m'a jupuit
Frumusel -m'a imprtit.
Luat-au Romanii slnina
55. Si boierii capatana.
Iar tiganul ea tiganul,
Nu stie ce e sofranul.
Luat-au Romanii slnina

Si boierii carnea buna ;

60. Iar tiganii capatana.

De lemn de teiu mi-o parlira

Mai frumos o'mpodobira
Cu margele i cercei,

Cu salba de ghiocei,
65. Cu parale mii de lei.

La 'mnea-voastra m'a poftit

druit,
Frumos dar
Un colac de gram curat

Cat piatra morii de lat

70. Si cu galbenul deplin,
legea din batrani,

Din batrani din oam.eni buni.

La multi ani cu santate,

Ca-i mai bung decal toate.
75. La boieri ca dumnea-voastra
Sa ne ias parten noastra.
La anul
Si la multi ani !

40. Vasa Ica.

Scris dui:a cantecul lui Nicolae Dobre, zis Ciobanul. Grorgota. Dambovita.

Ce-mi, tii, Doamne pe

?!..

Silco-leo, Vasalco-leo,

Manastire de argint!...
Doamnele i Domn din
[cer2)

5.

10.

15.

Unde-mi sta un mos batran.

El e sfantul sfant Craciun.

Cu barba la ibrisin,
Cu mustatile de fan,.
Si cu dintii de fasoli
In fasasele frumusele.
Fasa alh de matasa,
Cu scutic de borangic,
Cu scufita de bumbac,
Iar in fundul scufitei
Este-o piatra nestimata,
Ce pltesti lumea toata.
Bucurestii jumatate,
Taligradul a treia parte.

seade ?
Langii el cine
20. Seade sfantul sfnt Ion,

Oe ne vine inteajutor.
Lang sfantul sfant Ion
Seade si sfantul Vasile,
Care ne vine cu bine.
25. Si-mi judee pe Silca :

Salco-leo, Vasalco-leo,
Ce-mi esti gras si frumoas

Si 'ntre ochi cam mang[ioas?

Ce-ai patit? Si ce-ai facut ?

30.

Tu pe la noi d'ai venit ?

Sus in padure-mi intrai,

ar si ghind imi mancai.

Mai la vale ma lsai,

Apa rece ca-mi luai,
35. Ap rece sloiu de gheata,
De sub malul cu verdeata.
Jos la camp c m'am lasat

Dup primul rAnd se zice de doll& ori : Silco-leo Vaslco-leo".

Dupa al doilea rand se zice de dou ori: Doamnele si Domn din cer."

www.digibuc.ro

38

C-asa-i legea din bittrani.

Eu in gradini am intrat
Doi trei pepeni am stricat. 55. Din batrani, din oameni

40. Toti crestinii ma simtirA,

[buni.

La multi aui cu sanatate,

Toti cu totii ma vazura,

Toti ca ma alergarli.
Tiganii cu baroasele,
Romanii cu parale.

Boieri mari ca dumnea-voas[tilt,

SA ne dati, voi, plata noas-

45. MA prinsara, ma 'njunghiara,

MA, parlirrt, ma 'mpartira.

Romanii luar. slanina
Si tiganii capAtina.

Vazura ca sii 'nslara.

50. Mai frumos ma 'mpodobira
Cu cercei, cu diurei,
Cu salba de icosari,
Icosari si galbeni mari.

[tea :

60.

Un colac de gran curat.

Pe fata colacului

Numele galbenului.
Galbinasi d'ai auriti.
Multi ani, boieri, sa, traiti,
SA va gsim infloriti.

La anul
Si la multi ani !

65.

41. Vaslea.
Serial dupa eanteeul colindatorului Icn I. Cojoearu, ueenie la
eismarie. Thrgoviste

Salco, Salco, Lea Vasalco,

Ce-ai baut de m'ai urit ?

Apa din put prasit

Salco, Mu), Lea Vasalco,

5. Ce-ai mancat, de m'ai uitat ?

Ou de rap, 'ncondeiat.

10.

15.

Sus colea pe langa cer,

E un nour negru, norel ;
Dar nu-i negru de norel,
Ci e Nita tinerel.
P'un cal vanAt porumbel,
Cu geaua de argintel,
Cu scarile bate'n fier.
Sus colea pe langa cer
Sboara Nita tinerel.
Dar nu sboara pe pamant,
Ci sboara numai prin vant.

Sales. pe Nita-1 vedeit

Si din gut% mi-i vorbeit.
20.
Mai Nicut,A, fa tu bine,
Vino ratline pe la mine,

Dar s nu vii pe parnant,

Ci sa vii in sbor in Wait,

Vantul cand se scociorira,

25.

Nita la poarta sosirii.

In poarta ca mi-i batura,

Salca din casa iesira.

Calul din mana-i luara,
In grajd de piatra-I bagarA,
30. Fan cu flori ii revarsara,

AO cu vadra ii dara.
Iar pe Nita tinerel,

Tinerel si frumusel,
In cap al mesei crt-1 pusara
35. Vin cu paharul ii dad,.
In fundul paharului,
Scrisa-i floarea raiului.
Verde, verde avrmeas,
Busuioc bAtut pe masa,
40. Rmai, Salco, sanatoasii,
Cu-ai tiii frati, cu-ai tili
[parinti
Ai lui Dumnezeu sa fiti.
De acum 'Ana 'n vecie
Mila Domnului sa fie !

45. Ce e 'n cad', sii trAeasca,

Ce e afara sti izvorasca,

SAnatate in aste case,
Boieri mari la dumnea-voa-

La anul
50. Si la multi ani !

www.digibuc.ro

[stra,

39

S traiti, s infloriti,

*i pe noi s ne

C'a este oranda

bela Maica Precista.

55. De cand mi s'a fapt lumea.
SI &dip!

4. Vaslca.
Scrisa din gura colindatorului I. G-. itaduleseu. TArgovittea.

ant?

Ce mi-e'n cer i pe

5.

Numai jeturi de argint.

Dar in ele cine-mi eade?
*eade Bunul Dumnezeu.
Ceru-i Domn i domn din
[cer.

Langa bunul Dumnezeu

Seade Sfantul Sant Vasile
si-mi judeca pe Siva.
Salco-leo, Vasalco-leo,

10. Ce-mi eqti grasa i frumoas,

Salco-leo, Vasalco-leo,

Si la fata mangaioas
Eu la munte m'am suit,
In paduri am petrecut,
15. Jar qi ghinda am pascut.
Mai de vale am scoborit,
Apt"' rece mi-am baut,

Apa rece sloiu de ghiata,

Ca s m fac mai frumoas.

20.

Intr'o curte am srit,

Doi pepeni am incoltit,
Romanii m'au vazut:

Tiganii cu praftoritile.
25. Ma gonira, m sosir,
Ma lovira, ma'mpartira.
Romanii luar slanina,
Iar tiganii capatana !
O luara i o gtir
30. Si frumos o'mpodobira,

Cu inele, cu mrgele,
Cu cercei, cu ghiocei,

Cu salb de papte lei.

Bun vremea'n asti casa

35. La boieri ca dumnea-voastr.

Cu frumos dar m
Tot cu poli d'ia cocliti,
Cu parale din basmale,
Capatana porcului,

40. Jumatatea francului.

Un colac de gram curat,

Tocmai cat masa de lat

Si cu o vadra de vin

C'ait a ramas din batrani,

45. Din batrani din oameni buni.

La anul
Si la multi ani !

Sarira Romanii cu scurile,

43. Vasalca.

Scrisa din gura colindatorulni Sandn N. Patru-Serdanu. Dtimbovita.

La cea sfanta manastire,

Naha, falnica zidire,
Seade Bunul Dumnezeu.
Mai in jos de Dumnezeu,
6. Seade Batranul Craciun.
Mai in jos de dumnealui,

Seade Sfantul Want Vasile.

Mai in jos de dumnealui,

Seade Sfantul Sant Ion.

10. Mai in jos de dumnealui,
Seade Maica Precista

si-mi judec Vasalca :

Sivuto, Vasalcuto.
Ce-ai mancat, ce-ai pscut?
15. Apa de unde-ai bruit ?

De e0i gras si frumoasii

*i la fata lipicioasit?!
Siva Domnului grai
frumos Ii raspunde :
20.
Sus la munte m'am urcat,

Prin paduri am alergat,

Jar i ghinda am mancat.

www.digibuc.ro

40

Lutarii eu diblele;
Oltenii eu coasele;

Jos in vale-am scoborit,

Din cesme apA am bAut,
25. Mai frumoasti m'am frieut.
La dumnea-voastrA am venit
SA rati vedeti, sti m priviti,

Frumps sA m ddruiti.
Cu parale, din basmale,
30. Cu bani mari din buzunare.
lnteo grAdin am sArit,
Mai nici un rau n'am frteut:
Ceaph verde mi-am pilseut.
Rumnica m'a
35.. SAri Romnii eu berdele,
Cobzarii cu cobzele;

MA ttliarA, m 'mpArtirA.
40. Romnii luarA slAnina,

Tiganii matele i cApiltna.

Iar iganii, cnd vAzurg,
Cum ert ei sr], inelarrt,
CAptitna mi-o luar
45.
frumos m 'mpodobirA,

Pentru boieri m ghtirA.

Skntate 'n aste case,
La boieri mari ea dumnea[voastrA,

SA ne dati i partea noastrA.

44. Urare cu Sorcova.

Ca un fir

Sorcova.

10. De trandafir.

Vesel:
Peste varA
PrimiivarA,
5. sA 'nfloriti,

SA mArgiiriti,

Ca un mr,
Ca un pAr.

15.

Tare ca piatra,
lute ca sAgeata.
Tare ea fierul,
Iute ea otelul!
La anul
Si la multi ani!

In unele parti din Moldova urarea sorcovei sund

Ca merii, ea peril.,
In mijlocul verii,
Ca toamna cea bogath,
De toate imbelsugat.

SA triiiti

Si se 'nfloriti.

La anvil

Si la multi ani !

45. Colind de anul nou.

Scris din 0.ura colindaorului I. I. Cojocaru, ucenic la Trtrgovite.

5.

Ia sculati, sculati,
Mai boieri bogati,
De voi vA uitati.
Pe gm% de vale
Spre soare rsare,
Si votal vA pare
CA soare nu rasare.
Soare a rAsArit,

10.

15.

Yong v'a venit

Herglielii de cai.
Caii nechiznd,
Mnzuleti jucnd.
Este-o mnzulit
Folte i 'nfoltitA,
Tr'aur poleit.

www.digibuc.ro

41

Ia sculati, sculati,
Voi boieri bogafi,

55. FlAcrti chinind.

Ia sculati, sculati,
Voi boieri bogati,
De voi vA uitati:
CA vouri va vine
60. Tot mascuri hrAniti,
Cu coltii iesiti,
Iesiti, presuciti,
'Tr'aur poleiti.
Mi-este-o purcelusa
65. Folte si 'nfoltitA
'Tr'aur poleit.

De voi vA
CA vou vA vine

20. Tot cirezi de vaci

Vacile sbierAnd.

Este-o vitelusA
Folte 1 'nfolit,
Tr'aur poleitA.
25. Ia sculati, sculati"

Voi boieri bogati,

De voi vA, uitati,
CA vourt vA vine,

Tot turme de oi.

30.

Ia sculati, sculati,
Voi boieri bogati,
De voi

Oi le sbierAnd,

Berbecii sburdAnd,
Mieluei jucAnd.
Berbecei Mi,

70. Ca vouA TA vine

Murgu 'mpodobit,

Cu sea de argint,
Cu tolul rotat,
Ciucuri de bumbac,

DA. YE bucrtli,

35. Cu cornite 'nvolte,

Invoalte, prescite,
Tr'aur poleite.
Este o mielusicA.
Mthidr, frurnusicA,
40. Folte si 'nfoltit,
Tr'aur poleitA.

75. Ciucuri de mAtase,

Impletiti in sease.

Cu coada. 'nnodatA
Tot aur suflatrt.

de-mi gait

80. Si de impodobit,

Ia sculati, sculati,
Voi boieri bogati,
De voi vA uitati,

InfrAnat, instrunat,
Bun de incAlecat,
Si bun de mAnat.
SAnAtate 'n aste case,
85. Boieri mari ca dumnea-voa-

45. CA vouA vA vine,

De din jos de mare,

Tot call cu sare.
De din jos de Olt,

[strA.

Ce e 'n cash' sA trAeascA,

Ce e afarA s izvorascrt.
Cu voi Dumnezeu srt fie,
D'acuma pAnA in vecie.

Tot cart', cu orz.

50. De din jos de pArAu,

Tot carit cu. grAu.

Cara scartAind,
Boii in jug trAgAnd,

90.

La anul
Si la multi ani!

CArriusi mAnAnd,

4(. Colind de fereastr A.

Scris din gura colindatoruhui Nicolae Stoica. Marcesti, Diunbovita.
Astii searA ce-a 'nserat,
Doi, cAnt, doi cAntarri,

Doi legi in leglinare

Ain plecat la colindat.

5. Pe cea curte am intrat,

1) Aceste cloud, versuri se ctult4 dupa fiece ver.

www.digibuc.ro

42

Unde-s case mari si nalte

Mari inalte, minunate.
Cu strobol, mai de departe,
Cu strobol de siminoc
10. Si cu usi de busuioc.
Pe poteca
Ce duce la asta cas,
Mg 'ntlnii cu Dumnezeu.
Frumusel mi-e 'mbracittel
15. Cu vesmnt
mohorit,
Cu vesmnt pang 'n p-

Aveit doi luceferi.

Mai aveh in mitina dreapt,
Un toiag de judecatil,
25. Sa-mi judece pmntul,
Pfimntul cut florae

Si cerul cu stelele.
Cte flori sunt pe pitmnt,
Toate merg la jurtimnt,

30. Numai floarea soarelui

cu spicul grului
poarta Raiului
si-mi judecii florile

[mnt.

In faftt, el cit-mi aveit.

Soarele cu caldura;

Iar in spate
purtit,
2. Purth, luna cu lumina ;
Iar in cei doi umerei,

Ce-au filcut miroasele.

35.

Busuioc btut pe mas,

Gazd, rmi snittoas.
La anul

Si la multi ani!

47: (Jolind de fereastrit

Scris din gura colindatorului Nica Lazar, hamal. Tulcea.

Irodia Doamne
De nu se iubire 1)
De mari se luarii.
Ei sit 'mpricinarti.
5. Pricea lor ce-a fost?

Naul lui Dumnezeu.

Mai de-a rnd cu ei,
Mir si trandafir,
Verde rosmalin,

Pent'un spic de gru.

30.

De-a sciildat sit scaldtt,

Crciun sfnt Crciun,

G-rul mi-a 'ncoltit.

El mi-a rilsrit,

Crciun, mo btritin.

El mi-s'a facut

10. Negru porumbas,.

In mir cine s scald?

Sus mi-s'a 'nltat,

Sus la nouras.
Jos cit s'a lsat,
Jos la vi adnci,
15. Unde miru-mi curge.
Mir i trandafir
Si cu calomfir.
In mir cine s scaldit?
De-a sefildat sit scaldit
20. Bunul Dumnezeu.
Mai de-a rnd cu el,
Mir i trandafir
Verde rosmalin,
De-a scaldat, sit scald,
25. Ion, sfnt Ion,

35.

Mai de-a rand cu ei,

Mir i trandafir,
Verde calomfir,

In mir cine s scaldtt?

De-a sciadat s scald
Maica Domnului.

40.

Mai de-a rnd cu ei?

Mir si trandafir,
Verde rosmalin,

In mir cine s scald?

Domnul castor curti,

Cn-ai lui mndri feti,
Feti i logofeti,
Cu-a lui jupneastt.
Aidi, omule, acasfi,
CA nou ne vin
50. Juni colindittori.
45.

') Aceste doua versuri se canta fiecare de dolt& ori dupa fiecare vers.

www.digibuc.ro

43

Lasa ei s vie,
Plata lor sa tie.
Un colac de gru

5i-o vadr de vin.

55. Bani din buzunar,
Galbeni, icoari.

48. Coliml de famine.

Scris dup spusa domnului Ancu Ion Traian. Teleorman.

Ale cui sunt, Doamne, ace[ste case

colac de gru curat.

Sub colac vadra de vin
$i cu galbenul deplin ;

0 Ler mu da,

Ler oi Doamne 1)

5.

10.

A 'nalte, minunate,
Cu laturi de fier legate,

Cu portile ferecate,
Cu strasini de siminoc,
Cu stlpii de busuioc,
Cu ferestrele de sticla.
Inimioara mi-o despicil ?!

30. C'as-i legea din bEitrni,

Din bittrni, din oameni

[buni.

35.

Dar in poart cine-mi eade ?

$eade -bun jupn (Cutare)
15.

Sta in poartii rezemat,

Pe toiagu-i ferecat.
De scumpe arme 'nciircat.

40.

Dar dumnealui ce-mi filceit?

Ciit 'n jos si ct in sus,

Ciit asupra caselor
Pe luciu olanelor.
20. Vede casa intabit
De porumbei coperia.
El, din gurii, ce-mi ziceit
Scumpii sotioara m6a,

Nu ede, de te uit:

25. Intril 'n cas, intinde masit,

Peste mas gram revarsa,

45.

50.

Ai porumbei te-or
De sus, jos c s'or lash,
In casa c mi-or infra,
Grauor c'or adunit,
Apa veseli or gustit
5'or sburit i mi-or cnth
Sus mai sus crt s'or urcit.
Bach mi-or fi ingerasi,
S'or ascunde 'n noura.
Sus mai sus ca s'or duceit,
La Dumnezen s'or rugit.
Iar d'or fi colindtori,
Ei in casa mi-or intr,
Mi-or cntit, mi-or colind,
Colacul crt 'or
Veseli vinul or gust,
Frumos c s'or osptit,
legea cretineasc.
Dominil s v fericeascrt.
La anul
$i la multi ani!

49. Colind de Brirbat.

Scris din gura colindltorului Enache Istrate. Tandarei, Ialomita.

minile,

5.

Minile i bratele
Tot cernnd i framntnd,
La pitpui dalbe impletind,
Pe la fini tot dttruind..
Gri Bunul Dumnezeu

Taci, orn bun, nu-ti da

['mputare
Ccin raiu tevoiu chemkre).

Raiul descuiat,

10. Descuiat i desfiiimat,

Numai mese mari intinse

') Aceste doua versuri se repeta dupa, fiecare vers.

www.digibuc.ro

44

Cu dalbe Mclii aprinse.

SA ne eaz slugerele,

Jur pre jur tot mese 'n-

Turnuletul cal d'al doilea,

[tinse.

Dar la mash cine-mi eade?

15. 5eade Mircea, ce] domn bun.
Cal Domn i cel btrn bun
Si cu domnul (CutritA)
Si cu dalba-i coconitA.
0-ri cucoana dumnealui :
20.
Ce ezi, domnule, lngA
[mine ?

De nu mergi In alte tri?

In alte tri, in Tarigrad ;

SA ne cati d'o slugulitA

Slugulit dreaptrt,
25. Dreaptii si 'nteleaptA.
S'o trimiti din alte tAri,
SA ne cate de trei mesteri,
S ne &CA d'o cetate.
SA n'o facA, cum sA face,

30. SA o facA cu trei turnuri.

S ne seazA dal bi coconai.

35.

TurnuIetul cal d'al treilea,

SA nu-1 facA, cum se face,

SA ni-1 facA cu pridoate,
SA ne-asternem la covoare,
SA ne fie mai rcoare.
edem, s. judecam.
40.
SA &Am dreptii la dreptate
*i strAmbii la strambAtate.
Domnul (Cutare)
El sA-mi fie sAnlitos,
45. Mai cu taic, mai cu maicA,

Mai cu frati, mai au cum[nati,

Cu feciori i cu surori.
Sntate 'n ceste case

*i 'n altele cu bucurie.

50. Bucurie Dumneavoastra.

La anul
*i la multi ani !...

Turnuletul cal d'intAi,

50. Colind de boieti mari.

Spus de Istrate Enache. Tandrei, Ialo ita.

Mai de-a rAnd en Sant

Icea, Doamne, 'n ceste curti

*i, Doamne, 'n ceste dom[nii,

Cestor dalbe visterii,

Sunt, Doamne, tot mese

Ditinse,

5.

Mese 'ntinse, Mai da-

[prinse ;
Iar, Doamne, la cap de masA

Mi-este un leagn de fir

[galb en.

Dar pe leagn, cine-mi

Neade ?

Seade-i Bunul Dumnezeu ;

10. Mai de-a rAnd cu Dumne[zeu. ?

5eade i BAtrAnul Crciun.

Mai de-a rAnd cu dumneapor ?

*ade Ion Sant Ion.

[Ion ?
15.

Seade sfintii toti de-a

[rAndul.

Mai de-a rAnd cu sfintii

[toti ?

*eade-i icea cest domn

[bun.

Cest boier, boier [Cutare].

Dar nu-mi eade, cum se

Neade.
20. *i-mi scrie si-mi socotete

La lscAi moldoveneste,

Tot pe taler, frantuzeste.

Gri i coconita lui
Ce stai, .Doamne, to
[gitudeti
25. De-mi sloveti, de-mi so[coteti

Tot lAscrti moldoveneti

www.digibuc.ro

45

Pe talere frantuzeti?
Gri icea acest boier!
Cat-ti, doamn, treaba
[ta,

ca i eu imi-oiu ctit
'Tot de trebuoara mea.
C'ast, varit ce-a trecut,
Nici un lucru n'am d-avut,
Tot am scris i-am socotit,
35. La niiframi grele am cusut,
La nfrilmi grele de fir,
Ca sa terg guriti de vin.
Ast searii-i sear mare,
Sear mare a lui Ajun,
40. Maine-i ziva lui Crciun.
30.

CA vou, boieri, v vine

Noaptea pe la chnttori,
Jur prejur colindiltori.
Mai frumos or colinda,
45. Mai frumos se vor cnt,
Mai frumos c i-oti plti,
Mai frumos i-oti drui :

C'un colac de gru curat,

Pe colac, vadra de vin,

50. C'ait-i legea din btrni.
Din btrni, din oameni

La anul
Si la multi ani !

[buni.

51. Co liud de negustor.

Spus de colinclatorul Istrate Enache. Tandarei, Ialomita.

Jcea 'n caste curti

Si 'n ceaste domnii

30. Neagr i. smolit,

De valuri btut,
De maluri tritutit.
Intr'insa cine-mi vine?
Greci negutatori,

Cestor vistierii
Ritsritu-mi-a,

5. Si crescutu-mi-a

D-nn rosin cillin,

D'al verCle, d'al bun.
Sus e frunzg, doas,
Jos e umbrii. groas.
10. Jos la rdcing,
La dalbil tulpin,
Mi-este asezat
Un pat incheiat,
Cu scnduri de brad,
15.

20.

35. Voinici ciiltori,

Trece i-mi petrece,

Sat la vad nu-mi face,

Nici la vdurele ;
C'are mrfuri grele :

40. Tot fir ibriim

Si postav d'el bun,

Tocuri de bumbac,
Ca s-i fiu pe plac.
Ei cli nemeri

astlniti de fag.

In pat ce-i aternut ?

Pilat vrgat,
Si-o pern picat.
Peste celelalte ?
Covor de mtase.
In pat '2,ine-mi doarme?
Icea, cest domn bun
(Gutare) jupn,

45.

Ici la cost domn bun

(Cutare) jupn.
Cil asear mi-a sosit,
Vezi din Bucureti,
Cu carti vmseti.
60. De 1-oti deteptit,

Prea grea yam' or luit.

Vamii fr seam.

Cam pe bratul lui,

25. Coase-i doamna lui.

Coase-mi, chindesete,

Pe mare-mi privete,
Departe-mi zreste
Neagra corbioarii,

Fir i ibrisin
Postvior d'el bun.
55. Tocuri de bumbac,
Ca sd-i fiu pe plac.
La anvil

Si la multi ani!

www.digibuc.ro

46

52. Co lind de natl.

Scrisa dupg, Enache Istrate, colindittor. Tandarei,

Intreabia, intreaba,
Mari boieri intreabrt,

lbomnicti pe (cutare)

Si mi-e cam cu departare

Si 'ntreabti pe (Cutare):
Ce ti-i calul d'asudat,

Rana acolo-mi sa duce,

El mi-o face de trei zile,

5. D'asudat, prin apa ai dat? 35. De trei zdle pe trei cai.
Ori mi-ai gonit,
Unul vine, altul s duce,
Ori mi-ai fugit ?
Altul la dnsa brodeazA.
Nici n'stm gonit,
Ia nu-1 credeti, boieri
Nici n'am fugit.
[mari,
10. La vnat crt mi-am plecat :
Si-1 crttati in buzunar ;
La vnat, peste Brlad,
40. Ca el mi-ari o naframa,
Citalium mi-a scornit,
Din crngal Silistruhti,
Ranh 'n malul Oltului.
15. Radii cita cam pe vad,
Eu &Midi din sus de vad.
Cu cita m'alaturai
In subtioara mi-o
Pe mal negru o-aruncai,
20. Ingenunchi d'o 'ngenun-

Si nriframa-i dela dnsa.

Ea:de mult ce 1-a 'ndrAgit
Si nAframa i-a dAruit.
Ia nu-I credeti, boieri
[mari,

45. Si-1 cAtati in jiletcel

CA mi-ati gAsi d'un mel.

Ast inel la rost schimbat

El dela ea I-a luat.
Ia nu-I credeti, bioeri

[chiai.

DAdui snge cmpului,

IarA pielea trgului,

Tabacari s'o tAbAceasca,

dobndeasca.

Parale

25. Pitru-1 dadui la traistari,

Srt facA trAisti la magari.
Maica prunca ce-o iubeste,

Ea pe dansu pArttsete.
Ia nu-1 credeti, boieri
[mari.

30. El mi-l.dor o ibomnica.

[mari,

50.

Si mi-1 atati in ilecel;

CA mi-ati gasi d'o cunung,

cununa-i dela dfinsa.
Cununa-se el cu dnsa,
Cu dnsa, cu domnia-sa.
55. Busuioc batut pe masA,
G-azda ramai saniitoastt.

La multi ani
Cu sanatate !

53. Colind de tineri.

Dupa cntecul jui Enache Istrate. Tndarei, Ialomita.

Icea'n ceaste curti,

Si'n ceaste domnii,
Cestor visterii,
Crescut-am, nAscut-am,

5. Doi meri infloriti,

Mndri-si potrivitd.

De Doamna crescuti,
De domni rasaditi.
Sus li-e frunza deas,

10. Jos li-e umbra groas.

.Tos la 11dr-icing,

La dalbrt tulpina,
www.digibuc.ro

47

Dantul de boieri.
Dantul cine-1 trage?
15. Icea, cest domn bun,
(Cutare) jupan.
Cu toiagu'n dreapta,
Cu nstrapa 'n stanga.
Sus toiag svarlelte,
20. In palme-1 sprijineste
Si s fericete,
Din gura-mi grieto :

Fericili de mine

Si d'ai mei parinti,

25. Parte ce-am avut,
Zile ce-am nascut,
Parte ce-am de-avut,
De tad* de maicti,
De doamna frumoasa.
30. Mu lt e mangaioasa.

Mai frumos ma poarta,

Cu camasa 'ndalba,
Da lbil de bumbac
Ca sa-i fin pe plac.

35.

Sus la \III de meri,

Rupe-i cate-un mar.

40. Sus, marul svarlete,

In palme-1 spijinWe
Si sa fericete
Din gur-mi graie0e :
Ferice-i de mine
45. Si de-ai mei parinti.
Zile ce-am nascut,
Parte ce-am avut,
De taica, de maic,
De domn tinerel,
50. Mandru frumuel.
Mai frumos ma poarta !
Ma poarta cu rochita,
Cu rochita 'n dalba,
Dalb de batista,
55. Ca sa-ti fiu pe cinste.
Nasturei cutati,
Pe piept ravarsati,
Paftale cu zale,

Lsate pe pale.

60.

Prin dalbele flori

Toarce-i doamna lui,
Toarceli cate-un fir.

Paftale cu bolduri,
Lsate pe olduri.
La anul
Si la multi ani !

54. Urare de anul nou.

Cate cuie sus pe casii,
Atatia copii la masa!
Cate paie 'n ogor,
Atatea vite in obor!
5. Cat nisip este pe lunc,

10.

Atatea parale 'n punga!

La anul
Si la multi ani!
La multi ani cu sanatate,
Ca-i mai bun decat toate.

55. Colind de natl.

Scris dupa cAntecul colindatorului Istrate Enache. Tandarei, Ialomita.

Din vad in vadul Bri lii

Mrului cu flori indalbe 1)

5.

Para 'n schela Dunarii,

Sta (Cutare) tanr calare,
P'un cal vant, vedrios,
Cu tolul cu tortolei,
Cu fraul cu Vintipare,

Cu bici galben despletit.

Seade 'n apa panten sapa
10. Si 'n noroiu Oat 'n cotoiu.
Calul mi-este alb de spume,

Dar irni este gras la vine.

St'n srlita, rezemat
Si in paloq ranglat

') Se repeta dupa fiecare vers.

www.digibuc.ro

48
15.

Si sii bate cu Turcii,

Cu Turcii si cu Frngii,
Cu Turcii de pe uscat,

35.

Cu Frngii pe Mama
20.

Uncle le vezi, mori de drag.

[Neagr,

Dar in pleanul cel d'al tre-

Ierbna tot oameni grai,

Fi-vor plean de nevestele,

40.
Nevestele tinerele.
Neveste de cte-un prune.
Logodite de toamna,
Mritate de iarna.

Dar impratul cest domn

45.

sa-i dea Turcii vadurile

Si Frngii corniile.
Se certar, le luarii,
D'aia parte le trecurit
D'aia parte Ierbilnas,

[ilea ?

25. De cnd lumea nu-s pradati.

De trei zile pe trei pleanuri:

Intiul plean ce pleau va fi?

Tot junei d'ei tinerii,

De le rde mustata,

Mai la urmA cine-mi vine ?

Vine junei uernd.

Dar pe urma tuturor ?

Vine-o dalb rusculit,
Dalbneata la pielitil,

[bun,

De trei zile tara-mi prad,

30.

Tet negele tinerele.

De-abi is prinse la hor,
Cu galbeni mrunti pe cap,

Glbioar la cosiit.

50. Iar (Cutare) frit frumos,

El s-mi fie sanaos.

Si cu taic i cu. maica,
Si cu frati i cu surori,
.

Mu lt 1-e dragg, viatal..

Dar in pleanul cel d'al

Stintate tuturor !

[doilea?

56. Colind de Want.

Seris dupe canteen]. lui Istrate Enache. Tindkei, Ialomita.

Ce sboar pe lng. ceruri ?

Sboar un stol de porumbei,

Dar nu-i stol de porumbei,

Ci e stol de boieri mari.
5. Cam inaintea stolului,
Trece (Cutare) Omar &glare

P'un cal galben, alb de

Lui (Cutare) i-a multumit.

20. Care acuma sti umbreit,

De colea incalecit.
Cal bun sare'n piatrii seacit,

Piate seac'n patru crap

Si-mi iese izvor de ap.
25. Mari boieri caili adapit,
Care acum ii adrip,

spum.

Cal bun sare si-mi rsare,

Cal bun sare'n amp prlit,
10. Cmp prlit mi-a odrzlit,
Mari boieri cai s'a pscut.
Care acuma-mi paqte,

Tot lui (Cutare) ii. multilmili.

Si de-acolea inclech.

30.

La maicuta (Curruia).
Dalba maicuta lui (Cutare),

Tot lui (Cutare) ii multamiit,

Si de-acolea incalech.

15. Cal bun sare i-mi rsare,

Cal bun sare'n crng uscat,

Crng uscat, frunza i-a dat.
Mari boieri cai 'a umbrit.

Cal bun sare pod d'aram,

Zrnioara i hautu,
Se duceit i se duceit

Ea de veste le prindek
35.

Inainte le ieik
C'un colac de gru curat,
Pe colac vadra de vin.

www.digibuc.ro

49

Din colac parte le fac.

Din vin bun la masrt
'nchin.

40.

Busuioc verde pe masa,

45. Rrtmi, gazd, sntoasa,

CA plecrtm la alt cas,

Ca e noaptea intunecoas
5i poteca lunecoas.

Multumim lui Dumnezeu

Si de bine si de AU.'
Vzui fiu din trupul meu,
Shijind mari boieri la el.

50.

La anul
5i la multi ani!

57. Colind de bitiat.

Scris din gura colindatorului T. En ache. TAndarei, Ialomita.

Ostrovel de mare,
Spre soare rsare,
Pe gurtt de vale,

(Cutare) jupan,
Mi-are d'un cocoa,
Mari boieri mi-1 cere:
30.
D mi-1, taicrt,

Crescutu-mi-a,
5. Nscutu-mi-a
D'un rosiu

TaicA-srai ni-1 da,

Maia-sa nu vrea ;

D'un verde d'el bun.

Sus e frunza deas,
Jos e umbra groas.
10. Jos la rdcin,
La dalbrt tulpin,
Osti mi-a tbarit,

CA e mic, micsor

5i nu va fi de domn.
35.

Mari boieri mi-1 cere:

D ni-1, taicrt,

La mesa se asezh

Osti moldovenesti,
Multe-s muntenesti.
15.
Multi ani, doamne stripn,

5i 196., si mnch
5i srt

40. Pahar inchinit

Din gurti

Stpn mare si bun,

Osti srt staphnesti,

In tart+, sa-mi domnesti.
Mari boieri graiit

V. Si cum ei grra,

Cal bun ancalice,

Pe poart

ias,

Osti stt-mi
45. Lefi
imparteascrt,

Lefi la lefegii,
La ostasi d'ei buni.
(Cutare) voinicel

Inclat-mi

Tot din sat in sat

5i din vad in vad.

Fie-mi srmatosel,

Ici c-mi ajunge,

25. Ici
nemeri,

50.

Ici la cest domn bun

Cu frati, cu printi,
Ajungrt-1 voie bung
Cu toti dimpreun!

58. Colind de Mao.

Scris din gura colindatorului Nica Lazar, hamal. Tulcea.

La tulpin, la doi uteri,

Vale rom i flori de mar 1)

Doi meri nalti si minunati,

De tulping deprtati,
5. De vrfuri apropieati.

Facrt-si mere in toate vere;

Cum le face, nu le coace.

Dar de ce nu mi-le coace?
Tot din pirea dolfnlui.
10. Dolf de mare s'a'nvrttat
.

1) Se repetA dupt fiecare vers.

4

Psculescu, Literatur4 populard.

www.digibuc.ro

50

Dolf de mare i-a vorbit

Si merele le-a mncat.

De uncle (Critare) mi-auzit,

Si ash il a grit

Arcali in tan q'a luat.

sgeatii
Arcu'n mn
15. Si la meri crt mi-a pornit.
Nici prea malt n'a zhbovit,
Do lf de mare mi-a sosit.
Sare'n sus, sare'n pmnt,

Sare'n sus la mere duki.

Sti, (Catare), ft h.-limos,

25.

Nu da, nu mil stigeth

C noi suntem noug, frati,
Nona frati

sor' mai mic.

Sor'mai mic, cum o

[chiam?

BO.

Tot Anica, fat mare.

A lui fie, in brat'o tie.

20. De -Linde (Catare) mi-1

C'o mn de busuic,
SR le dea Doman.' noroc!

[zura,

Intins areal s-1 loveascii,

Si sgeata s-1 sagete.

59. Colimdul lui Ovidiu.

Scris dupa Gheorghe I. Nadrog. Agighiol, Tulcea.

Duminec de dimineat,

Tamil lui c i-l-a dat,

Si el malt s'a bucurat.
Punta el a 1-a luat,

Cam pe roatt, cam pe ceat,

25.

Pe ochi negri s'a

La icoane s'a 'nehinat,
Lui Dumnezeu s'a rugat.
El din gar' a ctivntat

Dupli jclovi a plecat.

De departe i-a fulgerat.
d'aproape i-a tunat,
30. Jdovii s'au sumecat,
Prada jos mi-a lepdat.
Iar framos de Ovidiu,
Prada 'n poar mi-a luat,
Prada 'n raiu mi-a aruncat.
35. Raial mi s'a luminat,
Iadul mi s'a 'ntunecat.
Dumnezeu s'a bucurat,
Scar d'alh a 'nltat,
Peste lume s'a uitat.
40. Vza raiul luminos
Si iadul intunecos.
Asta gazda lui Hristos

Jidovii s'att spaimntat,

Prad'n tard mi-au plecat.
5. Dar ce prad mi-a prdat ?
Nana Luna, Soarele,
Si cheile raiului.
Raiul mi-s'a 'ntunecat,
.Iadul mi-s'a luminat.
10. Dumnezeu mi-s'a 'ntristat,
Scam
mi-a'nltat,
Peste lame s'a aitat,
Dar in lame ce-a afiat ?
Tot voinicul de Ovidiu.
15. De dimineatri s'a sculat,

20. DA-mi,Doamne,puterea ta.

Dumnezeu ii raspundeit:
Eu puterea nu ti-oiu da,
Numai tunul i fulgerul.

Sfi v lsm
45.

La anal
Si la multi ani!

60. Colind de 11 geAu.

Seris din spusa colindatorului Nica Lazar, hamal la Tulcea.

De-a litturia cestui sat,

Lernlui DomnulaP)
stobon s'au adunat,

(5.

De boieri si de cocoane;
Par mai malt de fete mari.
Si jucar ce-ini picard,

') Se repeta dupa fiecare vers.

www.digibuc.ro

51

Nici trei roate nu 'ncheiara,

Se uitara earn la vale,

Cam la vale, pe sub soare,
10. Si-mi vazil d'un paunas,
D'un palm cu coada ver de.
Nu-i paun cu coada verde,
Si-i Costica, fat frumos,

Pun cal negru mngaios,

15. Pintenog de trei picioare,
Fugator in goana mare.
Vnt cu batista-mi faceit,
Si la maica-sa-mi veneit.
Leaga calul de cole,

20. De col* de cea smice.

Si smiceaua de mar dulce,

Murgul tau nu s'o mai duce.

Iar murgutu-mi nechiz,

Si din gura imi

25.

Stpane, stapan al raeu,

Frate, pentru Dumnezeu,
M'ai uitat aici legat,

Nebant si nemancat,
Par'c'as fi un vinovat !
30.
Iar stApanu sta, ziceit :
Rabda, murgule, i taei,

Cum rabda junelu'n sat

Ne'nsurat, necununat.
Eu daca m'oiu insurit,
35. Drumul tie ti-l-oiu da
Pe coasta costeiului,
Pe floarea ghizdeiului,
tu-oiu paste ce-oiu cu[noaste

Si-oiu bea apa strecurata,

40. StrecuratA prin galeata,
Prin galeata de sub piatra.
Busuioc verde pe masa,
Gazda, rami sanatoasa
Cu-ai tad frati,

45.

Cu ai fai surori
Si cu noi colindatori !

61. Colind de ftleiin.

Scris din gura colinciAtorului Enache Istrate. Tandrei,

Dar (Cutare) al nostru

Prinde i parinti de-1 cath.

[frate,

Mai bun cal ce-si hraneste.

CatA-1 parinti tot prin munti,

25.

Tot prin munti, prin vai a-

Ce-sihrAneste, nit-1 vesteste.

Fuse Joi d'o sArbatoare,

5. Scoase cai la jucatoare.
Jucit Joia i SAmbata,
PAna'n Sfnta Duminica.
Cnd fu soare in de searA,
Cnd fuse la 'napoiat,

10. Pe uncle calare a dat

Calu frAu'n colt a luat,
Sub negri mutrti s'a bagat,
Negri munti i vAi adnci,

[d Anci.

Cata-1 ziva si noapte.

A-1 aflit nu mi-1 puteit.
Lticramioase mi-1 lasase,
Prinde-si matusii d'al oath.
30. Cata-lmatusi prin brandusi.
ziva i noapteit

Si nu poate a-1 Oh.

Lacrmioase mi-1 lasase.

Prinde-si frati de a-1 &ail.

35. CatA-1 frati numai prin brazi.

noapte cat-1 zi,

Si nu mi-1 poate gAsi.

Vai adnci, isvoare reci!

15. Chid acolo mi-ajungegt,
Dupa cal descii]ecit,
Caluselu-1 priponek

Cu far* de acioaie,
Si cu sfoara de matase
20. Impletita 'n vite 'u easeIbnci dalbe d'asterneh,
Seaua capatAiu puneit.

L'Acramioase mi-1 lasase.

Prinde-si surori a-1 cauth.

40.

Cata-1 surori nuraai prin

[flori.

CatA-1 noapte, cata-1 zi.

Si nu mi.-1 poate gasi.

tAcramioase mi-1 lasase.

www.digibuc.ro

62

62. Colind de biat.

Din gura lui Enache Istrate. Tndarei, Ia

Din celiar de Dunare

Grele osti purcesc.
Dar ele pe unde-mi yin ?
Pe la maicuta lui (Cutare).

5. Ea de veste le prindea

Si'nainte le iesia,
Cu'n colac de grau curat,
Pe colac vadra de vin.
Din colac parte le fac,
10. Din vin mese aliewa.
Din gura imi grai :
Lasa-mi osti incet
Si sa-mi mearga drept
Pang, pe (Cutare) 1-o Oa,
15. Ca-i gata ca i un gatit,
C i-am croit d'un vesmant
D'un vesmant pana'n pa-

Croitor, croieste-mi coleam,

Zugravi, zugraveste-mi co[learn.
20.

Inteamandoi umeri
Scris-am doi Inceferi.
Cam in piept si cam in spate
Scris-am marea inviforata,

5i'n cele notia vadurele,

Slujesc mari boieri la ele.
Si 1-asteapta ca sii'mprice,
Ca stemprice sa-mi ridice.
Sfir d'el mare, sfir d'el mic,
stie d'a sfredelusi,
30. Lefile d'a imparti.
Lefile la lefegii,
Tot pe la ostasi d'ai lui.
25.

[mant.

63. Colind de fliticilu.

Scris din gura lui Gheorghe Cotofan, de 92 ani. Foclani.

La poarta la Sitefan
Leroi Domnului 1)
Und e-mi stau boieri la vorba,

Dar vorba de cine-mi este?

5. De Ionic, fat frumos.
Dimineata sft sculara,

Pe ochi negri s spalara,

Barba blonda-si pieptanara,

La icoane s 'nehinara,

10. Pe fereastra apoi catara.

Scoase cheia grajdului

alese d'un armsar.

pe el incalecara,
La vanatoare-mi plecara,
15. SA vaneze-o caprioara.
Caprioara n'a vanat

Si el singur s'a 'mpuscat.

Busuio6 britut pe masa
Dela usrt pana'n casa,
20. Numai valuri de matasa,
Va las, gazd, siinatoasa

64. Colind de
Scris dupb. Enache Istrate. TAndArei, Ialomita

Sus in varful muntelui,

In poalele moliftului,
E un ram repede
Parau repede,
5. Repezit i zstanit,
Drum la Chizel mi-a facut.

La mijloc dela Chizel

Creste-un fir de bobocel.
La creangii de bobocel,
10. Mi-este-un leagan de fir

galben.
Dar pe leagn cine-mi seade?

') Se repeta dupi fiecare vers.

www.digibuc.ro

53

Seade (Cutare)

ne[gri.

25.

Dar nu seade cum sa seade;

Si-mi coase si-mi chinde-

Te rog numai pentru mine

Si ma trece i pe mine,
Si m trece ran ga tine.

(Cutare)-mi privi
S'asit Ii grai :
30.
Nu pot minel,
Sa-mi trec de fel,

[seste.

15. Tot cosnd si chindesnd,

Ochisori negri d'aruncand
Pe marne dela Chizil,
Zari
tinerel,
Cu saiaua 'nfipta'n bran,
20. Cu murguletul de frau.
El venise, cat venise,
La (Cutare) se oprise
Si din gura imi graise :
(Cutare), f atta bine,

Ca sunt cap de lei batuti,

Urechiuse de rubletuti,
Degetele de inele.

35.

Voinicel fc,

/Ica ce putit,

Drept la ea trec.
Malt le seade bine
Ca doi brazi inteo tulpina.

Colind de tineri.
Scris din gura lui Enache Istrate. Tandarei.

lcea, Doamne, cestor curti,

Castor curti, cestor domnii,
Cestor dalbe vistierii,
Crescutu-mi-a 'nascutu-mi-a

25.

Doamna din somn sit po[meni

Si din gura imi grai:

Scoali, doamne, oiu

5. Doi merisori
Sus li-i frunza deasa,
Jos li-i umbra groasa.
Jos la radaeina,
La dalba tulpina,
10. Mi-este asezat
17n pat mare 'ncheiat
Cu seanduri de brad, Dastalniti de fag.
In pat ce-i asternut ?
15. Pilota vargata,
Perina cusuta.
Peste celelalte

fi

[dormit,
ci mi-a nins, mi-a viforat.

El din somn s pomenek,

30. Catre doamna-mi cuvnt.

Si graind asa-mi zicea :

Aoleo, Doamna, proas[ta-mi esti,

Proasta-mi esti, ori te pre[faci,

35.

Covor de matase.

In pat cine miii doarme ?

20. Icea cest domn bun,
(Cutare) jupn.
Cam pe bratul lui
Doarme doamna lui.
Imi dormise, cat dormise,

Ca n'a nins, n'a viforit.

Vnt de vara mi-a batut,
Flori de mr s'a scuturat
Si pe noi s'a asezat,
Peste noi, peste-amndoi.
Culcii-te,doamna, sa dormim,

40. SA dormim, s odihnim,

Pn soare a rasarl,
Fetele a rumeni.
La anul
Si la multi ani !

66. Colind de fatA mare.

Scris din spusa lui Istrate Enache. TAndarei,

Paste negrul cal mai bun,

Din prundul
Negre,
Paste un galben jugastru,
5. Cel cu coama vifirita
Si ca coada biciu facuta.
Langa galbenul jugastru,
www.digibuc.ro
I

54

Striga (Cutare) In gura mare:

10.

Cine-n lume s'a

S'a afl, s'adevara,
Sa'nvete negrul calare,
Far' de frail, far' de ibnci,
Far' de nimicuta 'n gura.
Niminea nu sit d'aflit,
Nici nu sa adevarit,

20. Lese-si negral cal mai bun,

Cal mai bun, cal mai blajin.

De capastru mi-1

In ulicioarrt mi-1 scot*

l'inrafturit,

25.

Brazdri, neagra ravarsand,

15. De cat (Cutare) al nostru

Brazda neagra ca de plug,

Ce n'am vitzut de cnd sunt.

[frate.

El p'acolo s duce*
Cheile 'n rating lua,
In grajd de piatra, crt intra.
Lese-si murgul, lese-si ne-

Sus pe negru 'ncalech.

Merge negru 'nbuestrnd,

30.

Dor, dor, dor, rnurgule,

[dor ;

Eu ti-oiu fi stapttna tie,

Cumnkticrt fratilor,
Chelarita banilor.

[grul,

67. Coliruhrl de fata mare.

Spus de colindAtorul Enach Istrate. Tndrei,

Intreaba, intreaba,
Mari boieri mi-o 'ntreab
Pe (Catare), fat taare

Tot nourt ne zugraveste.

25. Zalele, zabalele,

Toate curelusele.

Eu fost micrt, fara minte.

Pe perete am tras, mama.
Pe zabream'am uitat, mama.

Daba (Cutare), de cnd tu

[ti-ai castor nalt,

5. Mndru imbrumat
Frumusori ochisori,

30.

Gen.ele, sprincenele ?

Boieri, mari boieri,

Voi boieri, boieri,
10. De sttusi, de ma intrebasi,
Mai cu dreptul spune-ti-asi.
Vocla taic, voda
Voda taica, d'un fecior,
Bun cu mine fratior.
15. Taica zice sa-1 insoare,
Maica nu vrea sag insoare.
Si-1 trimite 'ntr'o solie,
Intr'o solie 'n ungurie,
aduca trei zugravi,
20. Trei zugravi, trei musteri
[mari.

Trimisese, i-adusese,
La tarabrt i-asezase.
Ciocrtneste, bocaneste,

Trei zugravi m'a vrtzut,

[mama.

Trei ciocane s'a is bit,

35.

Trei scntei c mi-a sarit

Si pe mine m'a lovit.
D'alta'n piept
Si d'alta 'n spate

Si eu d'atunci mi-am do-

[bandit
Cestor nalt, man dru 'mbru[mat,

Ochisori negrisori,
Genele, sprincenele,
40. Ceale ingalatele.

Bucurie 'n asta

Bucurie dumnea-voastra.

La anul
Si la multi ani !

www.digibuc.ro

65

6S. (Jolind de fatii mare.

Scris dup colindtorul Enache Istrate. Tandarei, Ialcnnita.

Ferice-si de-acest ora bun

Hondai, leroi, Doamne1)

Cest domn bun, (Cutare)ju[1)511;

El mi-si d'are-o fatrt mare,

5. Fat mare pe (Cutare)

Si mi-o cere-un portar mare.

Portar mare dela poarti.

Si-mi mai care, zestre care :

10.

Cere plug cu boi plivici,

Cu plivici, cu pogonici.

Si-mi mai cere, zestre cere :

Cere miea de mioare,

Iese'n var fititoare,

Cu doi miei la fiecare.

15. Si-mi mai cere, zestre cere :

Cere sute de con-lute,

Tot cornute dilea ute.

Si-mi mai cere, zestre cere :

Cere zeci de berbeci,

25.

Si-mi dati pe murgul din

[grajd,

Desilat, derfturat,
Numai bun de 'neilecat.
Intra-o-ar colea 'n celirel,

In celrel din pitinel

30. Cu o ea de stejtirel.

Leasi-si si el dintr'o mie

Leasrt-si el ce-mi place mie :

rochitA din chichiti

Si britu lat din Taligrad,
35. Si papuci de pe la Turci,
Si ciorapi dela Harapi.
Si unde la sbor mi-or iesi,
Portar mare mi-o privi,
Portar mare dela poart.
40. Meargi-si cal pe lngi cal
Si olac de pe olac.
C'asa-i legea din bitrni,

Din bitrni din oameni buni.

Iar (Cutare), fat& mare,
Dar voi frati, dar voi pirinti 45. Ea sg, fie sntoash,

20. Tot berbeci d-aceia berci.

Ce stati tristi i mahniti ?

Ce-am cerut nu v'am luat.
Dar voi frati, tot si-mi mai
[dati.

Ea s fie bucuroas.
Dela us pink 'n casi
Numai valuri de _mitasi
La anul
50.
Si la multi ani!

69. Colind de fata mare.

Scris dup colindatorul G. Cotofan. Putna.

Bung, seara dupi casi.

Si s ti dea pirintide toate.
Cine-mi eade lngi masi?
Si srt-mi fii blagosloviti
Seade fata cea frumoasi.
15. Cu daruri d'al trtu pirinte.
u cercei pe la urechi,
Un flcu cu chica lati,
6. Cu sprncene groase negre,
D'o veni, si-1 iei in brate.
Guritrt de porumbiti.
Si srt fugi gi si te duci,
Fata mare cea din cas,
Casa dulce s porniti.
Si ne dea i nouirdin mas, 20. Si cnd ai ajunge-acasi,
Ca s dim mamei bitrne,
Sii pui un colac pe mas.
10. Ca stili filed grim cu paine.
Si daca-o veni un bitrn,
Ca la lung, si-ti arate,
dai lint cu ciun,
Tu
Un fliicu ca si ai parte,
Ca de nu vei face-ash,
') Se repet dupft fiecare vers.

www.digibuc.ro

66
25.

Rau va fi de pielea ta.

Casa ta se va strich
Si tu n'oiu mai sta in ea.
Path' bung, fa-ne plcere,
Cum si noi ti-am facut bung

Prine-ne un colac in traista,

CA mergem la poarta LTA[rgmata,
SA-1 asezam in cui d'oparte,
35. Cg la tine aca sa n' avem parte.

La multi ani

[vestire.

30.

La anvil i la multi ani,

Cu bucurie !

Sa-ti porti tineri, mAndri ani.

70. Colind (le fata mare.

Scris din crintarea colinclatorului Nica Lazar, hamal la Tulcea.

S'as tare mi-o 'ndragi,

De unde 'mprateasa

Din cel cel, pe cel in cel,

Leroi, leroi, Doamne1).

La cel verde visinel

Leaga-mi-se nn leganel.

6. Dar in leagan cine-mi seade?

20. Sol de pe sol

trimite,
Dupe soli manunchi de flori,

SA nu mai ante d'ast-fel

Seade (Cutare) fata mare

Si imi coase la gherghef.

Nu stiu coage, ori descoase,

Guleras tatAne-si,
10. Priporas fratine-sai,
canta un cAntecel,
Si nu-i cAntec curtenesc,
Si-i cantec impargtesc.
Si'mpratu-i la vnat,
15.

Si-i aproape de 'nturnat,

Si-i coleit p'acole,

P'acolek pe langa ea.

[rni-auzi,

[cantec.

Sg nu-i mai paie Impg[rAtesei ran ;

Ca eu sunt fata logoditg.

25. Astg-zi, maine nunta-mi vine

Si ma duce si pe mine,
Peste munti la alte curti;

Sg fiu doamna curtilor,

St Tana argatilor,
30. Cumnatica fratilor,
Nurori buni parintilor.

71. Colind de fatlti mare.

Scris dup5. colindatorul L Diaconescu. erbnesti-Pucioasa,
Dmbovita.

Ici in zori, colea 'n grading,

Sunt doi meri inteo tulpina.
De tulpina apropieati
Si la vArf imprennati,
6.

$i la spicor
Numai aur si arginti.
ToatA noaptea m'am sucit,
M'am sucit, m'am invrtit,
Ca o umbra'n apa ling,

10.

Ca un arbore 'n grading.

Colea'n vale, in cei doi meri,

Este-un leagn de miltase.

Dar in lea On cin e-mi eade?

15.

Seade Mita doi ochi negrii.

Ea-mi seade si sg ghndete
Si de barbat s gates-Le.

Dar de zestre ce i-o da?

Seapte ante de cornute,

') A.ceste trei versuri se repeta dupg, fiecare vers.

www.digibuc.ro

57

Si opt-ute d'ale ciute

20. Si cinci-zeciuri de berbeciuri

pe murgul cel din grajd,
Inslat i infrAnat
Cu salvarul mohorit,

Numai aur si argint.

25. Si cu seaua 'ndaurit,
Face dr pe pmnt.

Murgul seade'n grajd de

[piatrfi

Si bea ap din nstrap.

Murgul palte iarba verde,
30. In noaptea de sfntul
[G-heorghe,

Pe sub brazi, pe sub molifti.

72. Colind de fata mare.

Scris dupa colindatorul Ion Diaconescu. ,erbnesti-Pucioasa,
Dmbovita.

Jos in vadul
Si din fuga calului,

cur-mi, apa-mi,
[curd.

Jos repede, pe lespede,

Si (Cutare) fat mare
Isi spal darurile,
6. Darurile, sovanile.
Le spfilft de le'nnlbeit,
Si la soare le svnth.

Doi ochi negri d'as arun[car,

Cam pe vale, pe sub soare,

10. Tare-mi vine un junel
Pun cal vnt, grangorel,

Mna. dreapta-si aruncarii

Pe (Cutare) mi-o
20. Pe vniitu mi-o aruncar.

Jos mai jos c s lsara

La curti 'nalte minunate,
Cu case neratturate.
Ea, mre, le-or maturit

25. Cu cornul sovanului :

Iar gunoiul scoate-l-ai

In poal de sucman verde.
(Cutare) fat frumoasit,

Cu pane de argintel.

15.

Pofilas cu fluturas
Fru let cu ciucuras.
Tare-mi vine, jos scobdar,

Ea srt-mi fie snritoasa.

30.

La anul
Si la multi ani !

73. Colind de &Lk mare.

Scris dupa Moisie M9at. Cudalbi, Covurluiu.

Cetinele,cetioarh,dragalel)

Cetiti mic mare-a venit

Si de mare margini n'are,

Si-mi educe plvioare.

5. bar ce fel de plvioare ?

Tot brazi nalti, molifti
[uscati.

Printre brazi, printre molifti

Innoat, innoata

Bohor negru. Bohor negru

10. Coarne-i scoate.

In vrful cornitelor
Legnele : tafta verde.

Darin leagn cine-mi eade?

Tot (Cutare) d'ochi-si negri.
15. Si nu-mi eade cum sit seade,
Si-mi eade i-mi chindete,

Si la gerfe impletete,
La basmale voinicesti,
La gulere brbtesti.
20. Basmaua e-a frate-sbn,
Guleru e-a vru-sAu.

') Se repet dupa fiecare vers.

www.digibuc.ro

58

Ca surori, cu verisori,
Sg-i ajungg o voie bung
Cu (Cutare) d'impreun !

negri,
Dar (Cutare)
Ea sa-mi fie srmtoasrt,
Mai cu taicg, mai cu maic,
25. Mai en frati, mai cu cumnati,

74. Co lind de fart, mare.

Suits dupa colindatorul Green Horia. Agighiol, Tulcea.

La tulping, la doi braji,

Este-un pat mndru 'ncheiat,

Cu scnduri d'albe de brad,

Cu stlpii galbeni de fag.

5. Dar pe pat ce-i asternut?
0 sternut s'o 'nvelintg.

Dar in pat cine-i culcat ?

Tota-si tngrul (Cutare).
Dar pe mna dreapt-a lui?
10. Mai inai doarme doi ochi
.

[negri.

Doi ochi negri cum Ii

[chiamg?

Totg-si tnara-mi (Cutare).

Ei i doarme fatit'n fatg,

C'as Dumnezeu-i
15.

Ei doarme gene la gene,

Ca doi ulubei la pene,
Dumnezeu li cere.
Ei in pene s'au umfiat,

20.

Sus mai sus s'au ridicat,

Prin nouri s'au amestecat,
Din gusg au rourat,
Din gurrt ei au strigat:

Asta-i gustul lui Hristos.

Fii sg fie sgntosi

25. Ca doi trandafiri frumosi.

Jos mai jos mi-s'a lgsati

Apg'n gusg mi-a luat,
Pietricele 'n degitele :
Sus mai sus s'a ridicat,
30. Aprt din gus' a lasat,
Pietricele-a aruncat.
Pietricele-a rrtsunat,
Boieri mari s'a desteptat.
Iarg tnrul (Cutare)
35. Si cu tngra (Cutare)
Ajungg-i o voie bung
Si fericire depling!

M. Colind de tineri.

Scris dupa colindatorul Me Constantin. Samova, Tulcea.

La munti ninge, plou,

La ses cade roaug.
Roaua de pe ses
Face-mi-se, face,

5. D'un lac chizgrel.

La mijloc de lac
Cresc doi meri rotati,
Rotati i 'mpletiti,

La vrf Infloriti,
10. In aur poleiti !
La creangg de mar,
Este-un legnel,
Leagrm de argint.
In leagn cine-mi seade?

15. D'o doamng frumoasrt,

La ochi mnggioasg,
(Cutare) aleas.
Cte-un fir imi coase,
Doug trei descoase,

20. Cte-un mr ce rupe,

In sus mi-1 asvrleste,
In palme-1 sprijineste
mi-1 fericeste
De taicg, de maicrt,
25. D'un domn tinerel,
Mndru, frumusel,
Tngrul (Cutare).
Binisor ce-o poartg

www.digibuc.ro

59

Cu polcii ea zale,

35. Binior ce-1 poartA.

30. LAsata pe eale.

Cu ctimAi de in,
Cusute in fir.

Cu colan ea bolduri,
Stransa tel pe solduri.
Cu nasturi turnati,
Pe piept revarsati.

Cu guler cusut,
In aur i argint.

76. Co lind de eopil ink.

Comunicat in scris de Romulus Dumitrescu. Gara Odobesti, Putna.

Pe dinaintea istor curti,

Sunt doi brazi mari mi-

Din raiu afar'a fost dat,

Ca prin muncA i sudoare

[nunati,

De tulpina departati,
De varfuri amestecati.
5. Pe dinaintea istor curti,
Sunt doui meri mari mi-

30.

De acum pana'n vecie,

Dela mic pana la mare
SA trrtiasca din sudoare.

El din muncii sii. trAiascrt,

[nunati.

La tulpina, la doui meri,

Este-un pat mandru 'ncheiat

Ca picioarele de fag,

10.

Cu scandurile de brad
.S:i pe el e aternut
Covor verde, mohorit.
Dar in capul patului ?

35. Pamea sil-i-o dobandeascA.

Nani, nani, puiu bAiat,

Copilas i dragilla
*i mi-te fa mricel,
Mricel i frumusel

40.

Dar pe el cine-i culcat?

Maica si cu fiul ei.
Fiul plange, ma-sa-i zice:
Taci, fiule, nu mai plange,
CA te-oiu scAlda 'n lapte
[dulce.

20.

Cate flori sunt pe pamant,

Toate ti-le-am atruit,
Numai floarea soarelui

Sta in poarta raiului.

E floare rea, blestematii,
25. De singur al nostril tata
Mo Adam, dac'a gustat,

*i. te du cu oile
Pe toate valcelele,

*i. intoarce caprele

Ce-a umplat dealurile.

PernioarA galbioar5.

15.

SA-i duc vieat' amara,

SA trAiascgi in urgie,

45.

Du vacile la suhat,
*i boii du-i la arat.

FA-te mare, maricel,

SA fii lui ta-tau d'ajutor,

SA scoti plugul din obor
*i. carul de sub opron.
50.
Iar (Cutare) copil mic
El s-mi fie santitos
Ca un trandafir frumos
S,i in tirea lui Existos.

La anal

55.

*i. la multi ani!

77. Colind de fereastrii.

Scris din citntecul colindittorului Enache Istrati.Tandareijalomila.

Icea, Doamne 'n caste curti,

Ceste milli, ceste domnii,
Cestor d'albe visterii,
Sunt,Doamne,totmese'ntinse

5. Mese 'ntinse, fiiclii aprinse.

Sus, Doamne, la cap de magi

Mi-e un leagn de mritas.

Dar in leagn, cine-mi eade?

www.digibuc.ro

60

Seade-si Bunul Dumnezeu,

10. Mai d'arnd cu Dumnezeu,
Seade Ion sfant Ion.
Mai d'arnd cu sfntul Ion
Seade sfintii toti d'arndu.
Mai d'arnd cu sfintii toti,
15. Seade icea cest domn bun,
Cest domn bun (Cutare)

30.

Dat-am cai de calrie.

Pe la fii mai mititei,
Dat-am vaci, dat-am vitei.
Grl bunul Dumnezeu:
36. Taci, orn bun, nu imputh,
Ca oiu gasi unde-va,

Raiul tie ti s'o da,

Si'n el o fi casa ta.
Dar (Cutare) bun jupan

[jupiln.

El mi se gndegte

Din gura-mi griegte :

Doamne gi d'ospati,

20. Pe mine m'ascultati.

Dor ma doare palmele,

Palmele gi coatele
Tot citind gi framntnd,
La pupezi dalbe despletind!

25. Dor m doare palmele

Palmele gi bratele
Tot ingelnd gi rafturnd,
La cai buni tot inviitnd,

Pe la fii tot druind.

Pe la fii cu cununie

40.

El sa-mi fie sanatos

Cu-ai lui frati, cu-ai lui copii,

Cu a lui mandril japneasa.

Ajunga-1 o Toie bunt'.
45.

Cu ai lui toti de impreun.

La anul
Si la multi ani !
Bucurie, sanatate,
Ca-i mai bung, de cat toate !

78. Colindul Ingerilor.

Scris dupa colindatorul Alexandra Oprea. Alircea-Voda, Dmbovita.

Cinci-ori-cinci, ori ceste

[case 1)

Mari, inalte, luminate,

Dar in ele eine seade ?
Ash mndre i frumo ase
5. La vedere mngaioase,
Cu stobori de siminoc,
Cu stragini de busuioc.
Dar in ele, cine-mi geade ?
Dumnealui Sfntul Vasile,
10. Cu iglice prinse'n cuie,
Cu pistoale la picioare.
Cu arma pe bratigoare:

15.

Jos la furca patului,

Patului, divanului,
Este-un stol de porumbei,
Porumbei d'ei frumusei.

Imi cntara, ce-mi cntaria

S. nltar

i sburara,

20.

In noun s amestecara.
Din nouri jos sa lasara,

Pe o apa mai la vale.

Si ei iute ca-mi luara

Apgoara in gurigoar,
25.

30.

Pietricele in digitele.
Iar (Cutare) mi-i vedeh
Luk arcul i pugch
Si la ei sit repezi.
Ad-o-mi arcul sa sget,
SA saget un porumbel.
Dar din stol rspundeh:
Stai, Doamne, nu saget.
Noi nu suntem. porumbei,

Suntem nigte ingerei,

Lasati dela Dumnezeu,
35. Sa masuram pamnturile,
Sa strigam cu buciumele.
De cnd Domnul s'a nscut
Si pamntul 1-a filcut,
Si cerul 1-a ridicat

') Se repetii, daps, fiecare vers.

www.digibuc.ro

61

Ca imi are sfant Vasile,

40. Pe trei stglpi de argintele.

Un cal negru plin de spume.

Mai frumos 1-a 'mpodobit

45.

Tot cu luna cu lumina,

Si soarele cu caldura ;
Si cu stele mgruntele,
Si cu luna printre ele.

Nu soare a rgsgrit,
Ci murgn-mi-e 'mpodobit,
Numai aur i argint,
Face (Para pe pamant.
50.

55.

Raiule, grading dulce,

Nu ma 'ndur a mg mai duce
De zbrnul albinelor,
De mirosul florilor.
-- Stara Vasile, sant Vasile,

60.

Cate flori sunt pe pgmant

Toate ti-le-am daruit,
Numai floarea Pastelui
Si eu spicul graului,
Si cu vita dealului,
Seade'n poarta raiului,
Si-mi judecg florile,

65. Ce-a facut miroasele?

A dat o ploaie c'un vant

Si le-a culcat la pgmnt.
A dat o ploaie c'un soare
Si le-a sculat in picioare.

70.

Siingtate'n astg casg,

Boieri mari, la dumnea-voa[strg.

La anul
Si la multi ani !

Taci, fiule, nu mai spune;

79. Colind do bab btrknfi.

Scris din spu,a lui Moise Muat. Cudalbi, Covurluin.

Cu braul de lama
Sta si mi-si zicea,

LProile I)

5.

Pe drum, pe cgrare,
Pe drumul cel mare,
Trec si sg petrec
Stoluri de pe stoluri :
Stolnri de voiliici
Pe cai povrniti.
Inainte le iese

25.

Voi

Voi vitejilor !

Eu v'as intrebh,
S-mi spuneti eel*
D'al meu dritgut. fiu.
30.

D'o baba* batrang

Cu druga de lng.
Din druga 'ndrugnd,
Din gurg 'ntreband
Hei Dungrei!
Dunare, Dunre,
15. Drum farg pulbere !
Mult esti dragglas
Si far' de vaga.
Tu nu mi-ai zarit,
D'al meu fiu iubit ?
20.
Apa nu-i rgspunde,
Ca n'are de undo.
Maicuta btrana,
10.

Voinici
Sta si raspun d ea, :

Malcuta draguta,
P'acel voinicel
Nu-i de-a-1 cunoate.
Nant si sprancenat,
35.
Inspicat de varsat.
Fetioara lui
Spuma laptelui.
Ochisorii lui
40. Douti muri de camp
Coapte la prunnt,
Ne-ajunse de \rant,
Coapte la rgcoare,
Ne-ajunse de soare.

') Se repeta dupii fiecare vers.

www.digibuc.ro

62

45. Sprncenele lui

De coadii nodati,

Pana corbului.
Mustacioara lui
Spicul gruhii.
Cluselul lui
50. Puiul
Seusoara lui
Doud flci de smell.
Tftrasul lui
Doug npfirci berci
55. De coad nodate,
De gur 'nclestate.
Frhusorul lui
Doi hlurasi,

60.

De gur 'nclestati.
Bicisorul lui
Puiul searpelui.
Voinioi asculth
S'apoi rspundeh :
Mrticut biltrantt,

65.

Acela voink,
c 1-am vzut,
In gura rului,
Osti insiruind,
70. Cal buni imprtind,
Cai buni la spahii,
Lefi la lefegii.

SO. Colind de fereastriti.

Scris dupa colindatorul, mort In floarea vrstei, Ton Radu Gsca.

Orlea, Romanati.

Mldiaua e de Intir dulce,

Tati, domnul bun,

Pgrinte bkitran.

20. Nici murgul nu s'o mai duce.

Mu lt bine-ai fhicut,

5.

Oft tu ai trit.
Ia iei ptin'afard,

te chiama :
Doi feti logofeti.
D'o fi fetu-1 mic,
Fasii de haitic,
10. D'o fi fetu-1 mare,
Murgul din cosare,
Ca

Frnat si struuat,
Cum e bun de dat
Si de 'nelecat.

15.

Descaledi ici,
Ici coleh pe cea vlceh.
Leag murgul
D-aici de cea

Mai stai, murgule, legat

Cum sez si eu ne'nsurat,
Ne'nsurat, necununat,
Nici fete n'am srutat,
25. Nici mustata nu mi-a dat.
C6, eu, chnd m'oi insur,

Drumul tie c ti-oiu da,

Prin foaia livdeiului
Si prin a costreiului
30. Si mi-o pte iarb gras,
Iarb gras de pe coast,
Ca s faci tu spata groas.

pasti iarbit din vlcele

Si s-mi prinzi tu la putere.
35.
La amid

Si la multi ani !

SI. Colind de viinittor.

Comunicat de Romulus Dumitrescu. Odobesti, Putna.

La munti ninge plou

D'un lac lzrel

Cu iarb pe el.

Lerului*)
La ses cade-mi rou,
Roaua ce-a pleat
5.

Jur prejur de lac

D'nn lac a fcut,

10.

Multe ciute-mi pase.

Multe si-s mrunte

*) Se repet dup fiecare vers.

www.digibuc.ro

63

Pod-de-os s'o face.

Dar din ce s'o face ?
Tot din os de-al cirttei.
Dar voi, mndre

Si-s nepricepute.

Nu stiu pasc nu pasc;

Nici apa nu-mi bea
De-o ciuta mioara,

15. La bot galbioara,

La par perioara,
Si rnult sprintenioara.
Joi de dimineata
Pe roaurt, pe ciata,
20. (Cutare) voinic,

La vanat plecase,
S'o SA va zareasca,
S'o sa Ira goneasca,
Pan' la munti, carunti.

25. Munti carunti n'au fost;

Munti carunti s'or face.
Dar din ce s'or face ?
Tot din par d'al ciutei.
Aste ciute multe,
30. Multe si crtrunte,
Sunt nepricepute,
Imi pasc ori nu-mi pasc.
Nici apa nu-si bea.
D'o ciuta
35. La bot galbioarrt,
La par perioara,
(Cuttare) o s te zareasat
S'o sa te goneasca
Pan' la pod-de-os.

40. Pod-de-os n'a fost,

45. Multe si carunte

$i nepricepute,
Pasteti nu-mi pasteti?

Nu-s-ce mai faceti.

Apa mi-o gnstati,
50. Ori de giabrt-mi stati ?
D'o chit& mioara,
La bot
La par perioara,
Voinicul (Cutare)

55. 0 sa v areasa

s vgi goneasca,

Pan' la lac de snge.

Lac de snge n'a fost,
Lac de sange s'o face.
60. Dar din ce s'o face?

Tot din slange de-al ciutei.

Voi, sprintene
Multe si marunte
$i nepricepute
65. Nu stiu page, nu-mi pasc,
Nici apa nu-mi bea
(Cutare) v'o vedeit
Si el v o prindeit.
Sit fie sanatos
70. $i mult norocos!

82. Colind de vanator.

Seris din gura colindatorului Moisie Musat. Cudalbi, Cuvurluiu.

Cerbii ici, cerbi-s

Prinse-si cerbi a scobori
De cu sear in apa' de varrt,
Dar prin zori grad ini deflori.

5. Dar (Cutare) voinicel,

Mndru, nant si frumusel,
Vzn cerbii flori mancnd,
Roau mndra scuturnd.
Sageata'n mini
10. Pe cerbi a-i insgetit.
Dar si cerbii ce-mi ziceit?
Singurei s blestem
Si as s tnguih:

Voi, ochi negri vederosi,

15.

Vedeit-v'as din cap sariti,

In prundul marii rasaditi.

Voi, picioare fugatoare,

Vedeit-v'as prghii la moara,
Iar voi, cornite rsucite,
20. Vede-v'as plasele la cutite,
Ori mnere la bastoane,
Podoabe pe la cucoane.
Dar (Cutare) voinicel
El sa-mi fie sanatosel.
25. Ou-ai lui fratt, cu-al hn
parinti,

www.digibuc.ro

64

SA-1 ajungA o voie bung

Cu ursita dinpreunA.

Stmtate 'n aste curti.

Si 'n altele en bucurie,

30. Mila domnului stt fie

De-acum pntt 'n vecie.
La anul
Si la multi ani!

83. Urare cu sorcova zis unui copil

Scris din gura colindatorului Corban. Panciu.

Tocroai in vrful Pietroiului

Si d'acolo sit se scoboare,
SA fuga prin mndrul scare,
SA se scoboare mai la vale,

Sorcova, vesela,
Sit 4i trAiasd,
SA 'mbiitrneascA,
5.

Ca teiul pAmntului
Si usor ca nuiaua vntului.
Somnul dulce noapte-1
[poarte,
Dorul de mama sA-i creasett,

Anul nici sa-1 implineasd

Si pe finturi s nu-i slA[beascii.

10. SA fugA ca calulNegoiului,

15.

Si sa se 'ntlneasd c'o fattt

[mare,

Si s triiiase precum a
[trAit

Finl lui Neaesu cel vestit.

SA vA trAiasd ani multi

[fericit
Si de pungii sA nu fie sleit!

84. Drumurile colind4torului.

Scris dupa cantecul colinclatorului Nicolae Motaila. Targoviqte.

Junilor bunil)

Junii plead, a colina,

Juni pe juni s drui.
DarA darul ce-mi erit,
5.

Junii de se bueur?

Nite roade mAruntele

10.

Si cam d'albe argintele,

Verigele de inele
De la dalbe feciorele.
Junii buni mai colind,
Juni pe juni sA dttrui,
Cu arc tare incordat,
De sAgete ineAreat.

Si 'ndreptau, de stigetau,
15. Ca un fulger de tunat,

Cu murg sprinten inelat,

De bAtaie dtigat.
Junii buni mai colindk
BAnigori Ii numArit.

20. Arcu'n mn 11 lu

Si pe murgu 'ncAlech
Si la blitaie-mi porneit.
Dar pe cine cA vor bate?
Niste fiartt blestemate,

25. C'au eqit din munti la tarit

Si 'ntr'D zi de d'albg searii
Mirurile le cAlcarA,

Grnele le seuturard,
Vinurile le stricarii.
30. Dar pe cine eh vor bate?
Nite fiarit blestemate,
S'a 'multit dusmanii 'n tar
S'o maraud, ea sA piearit.
Fetele nu se mitrit,
35:
CA Ili-tali au perit.

Mam'acas lacritmi stoarce

CA flddii nu sit 'ntoarce.

S fiti juni prea stingtoi
Noi ne 'nchinAm bucuroi.

') Se repeta dupa fiece vers.

www.digibuc.ro

65

83. Co lind de CAtAnie.

Serial, din gura colindatorului Petre Codreanu. Visinesti, Dambovita.

Cnt

cucu 'n par de vie,

Di Domnului, Doamne,i)

Eu gandiam ca-rni canta mie,

Si el cant' a catanie.

15.

data?
Cataniea cui
La feciorul fr tatg.
Catgniea cui I.-e bung?
La feciorul far' de mumg.
Las pe mama spalancl haine,
10. Haine, haine, lacrmioare,
Le usuca pe cuptoare,
5.

20.

Le trimite dupe mine.

D'unde-o fi steagul plecat,
Acolo neica-i culcat,
Cu pistoale la picioare,
Si la capataiti cu arme.
SA iei (Cutare) pan' afara,
Sa vezi curtea vinecioara.
Nu e curtea vinecioarg,
Ci e vineti porumbei,
Numai fratiori d'ai

86. Colind de mocan.

Scris din gura colindatorului Istrati Enache. Tandarei,

Peste tarc te-arunci,

La oi mari mi strici,
Oi si melusei,
Cali mai brandusei.

Onia ora voinic,

El s'a ludat,
C'are oi mai multe,
Cate pietri 'n munte,
5.

10.

Dar i mielnei,
Cti sunt braduqei;
Dar i mielusele,
Cate-s branduele.

25. DA mi-oiti sunit clopote

T'or lua lautele,

S'or ducea pe cer, pe senin,

Dar unde le pate?

Pe cerul senin.
Dar unde le-adapg?
In cel burhain de ploae.
Dar unde le 'nehide ?
La ciarcan de lung,.

15.

'20.

La usa ce-mi pune

Pe cel berbec laie,
Laie buchlaie,
Cu cornite 'n voalte,
Vai! sunt vlscuite,
In varf sunt poleite.

La drag de stapan.
El ca, mi-se plimba
30. Prin satele dese,
Pela jupanese,
Prin satele rari,
Pela fete mari,
Cu cincizeci de caini,
35. Tot caini catlandri

De un an mai mici.
In goang te-or
In mare te-or bagh,
Si te-or innech.

87. Colind de cioban.

Scris dupa colindatorul Gheorghe Tatomir. Teli-Grecea, Transilvania.

Pe prundul Sfintei Marii,

Umbla Ion cu oile.
C'un fluer mare ziceh.

Cum zicea, asa 'ntorcea.

5. Miorita cea mai mica
Sare'n vant, sare'n pamant,

1) Se repeta dupa fiecare vers.

5

Plisculescu, Literaturil popular&

www.digibuc.ro

66

Sare'n fruntea oilor.

Dumnezeu le-a d'auzit
Si la ele-a coborit :
10. L.- Mai Ionita, ciobanita,
Ale cui-s aste oi ?
Ale tele 'ale mele.
Eu le pasc i le pazesc ;
Tu le creti i le'mmulteti.
15.
Dar mie ce sa-mi dai ?
La Ispas un pumn de ca,
La Zanzele doa miele,
La Rusali o oaie mare,

20.

Sus in poarta Raiului,

Seade Maica Domnului

C'un fiut micut in brat() :
Taci, fiute, nu mai plange,
Ca m'oiu duce, Voiu aduce
25. Doa, mere, dog pere,
Ca sa fu, tu, crai mai mare.
Colindita, colindita,
Arunca-ti ochii pe polita,
vezi carne i carnati,
30.

La Craciun un miel mai

[bun.

Noua d'alea s ne dati.

Sanatate la Dumniavoastra
La anul
*i la multi ani!

88. Colind de niocan.

Scris din gura colindaorulni Gheorghe Cotofana. Odobesti, Putna.

Lerului Domnului1),

20.

Dela Bucuresti la vale,

Trece-un tren cu trei va-

C'asa cuvinte n'a auzit,

De and lumina soarelui a
[zarit.

Atuncia el plin de jale

Incep sa spuie focul ce-1

[goane.

Dar intr'unu cine-mi eade?

5. Seade mandru mocana,
Mocana cu chica neagra,
Cu ochi negri de mioara.
Mandru saricali purtit,
Dar tare mandru mai cantit.

[doare.

Dar deodata s trezi

25. Cu puica ce mult iubi.

Cad pasarea cea nasdravan

S prefacii in puica ce la-

10. Math cantec plin de jale,

[sase 'n crunara,

S'amandoi sa cununar.
Busuioc batut pe masa,
30. Gazda rmi sanatoasa.
Bucurie 'n ceste case,
Boieri maxi ca dumniavoa-

De plangea, intreaga vale.

Dar d'odata sa pomeni
Ca o pasare-i vorbi :
Draga, mandre ciobana,
15. De ce eti aa 'nfocat ?
Ce dor rau te-a framantat?

-Pad ca tu nu m'ai uitat.

La anul
Si la multi ani !

Mandrul nostru mocana

De-odata s'a deteptat,

[stra,

89. Colind de pescar.

Scris din spusa colindatorului G. CotofanA. Odobesti.

Bunrt seara, pescar vestit,

Iaca i noi am sosit.
Bine ca, sanittosi v'am gasit.

5.

Pescara, mandru frumos,

Arad c tu ne eti de folos.

Joi in zori, cand oiu pie*

1) Se repetA dupa fiecare vers.

www.digibuc.ro

67

SA pescuieti niscai ceva,

Sg, te duci intins la mare ;

SA nu cumva sA mergi la
[vale :

10.

Caci valea unde tu oi

[merge,
0 sg, rAmAi fArg, de lege;
CAci valea id lepAdatA,

De toti sfintii blestematg.

Dar a scultA-mA i fA-mi un
[bine,

15.

Ca-ti voiu multAmi numai

[tie.

LeagA-ti asta de plasa ta.

Tu vei gsi ce n'ai cAutit.
Plasa mAndru s'o 'nvartesti,
Dar te rog s'A nu te pripeti,

20. CA toate are s-ti meargA

[strung,.

Dacg, ai stt prinzi un petero,

Tu sA-1 pui la cel copac ros,

Ca sil ne fie de folos.

90. Colind de soreovl.

Soria din gura colindittorului Istrate Enache. Tandarei, Ialomita.

Prichi, prichi, de vArsat,

Nici cocosii n'ati cantat ;
Nici noi n'am intarziat.
Cate fiori sunt pe pAmAnt,
5. Toate merg la jurgmnt.
Numai floarea soarelui,
Seade 'n poarta Raiului,
Si pAzete pe Hristos,
Ca p'un trandafir frumos !
10. Raiule, grAdinA dulce,

Nu te 'ndurit a te duce,

De mirosul fiorilor,
De dulceata pomilor.
Bate-mi viintul de din dos,
15. Umple-mi casa de miros.
Bate-mi vAntul de din fata,
Umple-mi casa de dulceatti.

La anul
Si la multi ani!

www.digibuc.ro

Conacsia.
1. Con6c4ia.
Scris duo, spusa lui Moisie Mu lat. Cudalbi, Covurluiu.

Bung. dimineata,

35.

Cinstiti socri mari!

Multilmina dumnea-voas-

[tra, bei conacari !

Dar ce umblati?

5. $i ce-mi cg.utati ?

Ce-om eau*
Ce-om umbl,

Binisor seama ne-om da.

Dar sit ne lasati cu 'nceti-

[preuna.
Unul zice ca e urma de crai,

Cu-al nostru bun imparat

[de bun trai.
Altul ea e urma de fiara,
Cu-al nostru bun imparat
[din alta tara.
40. Toti ziceit, care cum sa pri[cepeit.

Al nostru bun imprat,

[sorul,

10.

Nici pe ceea nu s'a lasat,

Sri ne dam seama cu

In scari d'albe de argint

Ca cuvntul de graba
Nu ne este de nici o treaba,
Nici noua, nici dumnea[voastra.

Si care sa grabeste,
15. Nimic nu ispraveste.
Al nostru tnr imparat,
Venit tocmai din Taligrad,
De dimineata s'a sculat,
Pe ochi negri s'a spalat,
20. Barba mndra
piepta[nat,

La icoane s'a 'nchinat,

Lui Dumnezeu s'a rugat,
Apoi el ea s'a 'mbracat.

Si azi fiind ctam srbritoare

A pornit la vntoare.
A vnat, a colindat
cu brazil,
Vaile cu fagii,
Luncile cu fnurile,
30. Podgoriile cu vinurile,
Satele cu fetele.
Cnd fu la mijloc de loc,
Toata ostea statu pe loc.

[s'a 'naltat,
Peste toata oastea s'a uitat
45.
ne-a ales pe noi
Asti doi voinici
Cu caii murgi :
Caii sunt frktiori,
Noi suntem verisori.
50. Caii buni de alergat,
Iar noi buni de sfat.
Si ne-a trimis pe noi
In aburul vntului,
Pe fata
55. Pe urma fierei,
Pe cugetul stelii.
Unde steaua ni s'o lash,
Noi acolo om descalech.

25.

Am dat intr'o urma de znii,

CU-al nostru imparat im-

60.

Aici steaua ni s'a lasat,

Noi aici am descalecat,
La aceast cinstita casa,
La jupmeasa mireasa.

Noua rspuns sa ne easa.

Raspunsul nostru : ce este ?
65.

Socrilor mari !

Doua basmlute de in,

Sane stergem gurita de vin,
Cusute numai in fir.

www.digibuc.ro

69

Dar fie si de mAtase,

Bine v'arn grtsit sAnAtosi,

SAnittosi mult bucurosi !

70. Numai sA fie frumoase.

Fie si cu arnici,
Numai sa fie d'aici.
SA nu fie dela niscaiva
[vecini ;

CA vecinii de le-or vedeit,

75.

Or veni si ni le-or hi,

Si-orn pap niscaiva rusini,

Cu Dumneavoastr dimpre-

Poftiti ate un pahar de

80.

[vin dela Pitesti,

Daert bei te sfintesti
C e vin d'el bun,
Si nu zamA de ceorbrt,
SA faci burta tobrt,
85. SA te bagi de pe

Si sA stai cu greeri la vorbgt

[unA !

Dupa aceast oratie", cum zic taranii, mireasa pune la gilt colacerului un servet de borangic, ori bdtut cu borangic, iar ginerile leaga la urecbile
cailor Vatiste albe ; pe cnd socrii schimba plostile si CU totii se duc in
casa unde parintii miresei ospateazd si desfdteazd pe tcki tovardsii ginerelui.
Apoi pleaca la casa ginerelui, ldsdnd'un gol in casa parinteascd.

2. Ieraciunea.
Scrisd din spusa lui Moisie Mupt. Cudalbi, Covurluiu.

Ascultati, dumnea-voastrrt, cin-

stiti printi, i dumnea-voastrA,

boien nuntasi, crt vreau srt v'arAt

putine cuvinte de mAngAiere de

la Irnpriratul intelept Solomon.

CA, in ziva dintAlu a fAcut
Dumnezert cerul si prunntul
numai cu euvAntul.
Marti a fricut soarele i luna,
Care sti chiam nourt plu[mina".
Miercuri a impodobit Dumne-

zeti cerul cu stelele

i prtmntul cu florile.
Joia a fAcut Dumnezen Raiul,
ce se mai chiamA Eden.
Vineri a fAcut Dumnezen pe
strAmosul nostru Adam : cu trupul de munte, cu fata din soare,
en prtrul din razele soarekti,
Si Arabi-IAA 1-a inviat,

Si detere lui Adam un somn

greu, si luA o coastrt din coasta
stAngrt a lui, si Ii fAcii lui bung
sotie Adee pe strAmoasa noastrA Eva,

Pe care Dumnezeu i-a impre[unat

Si poruncindu-le i-a binecu-

[vntat
Mergeti, Adame, mergeti,
si vA Immultiti
Ca frunza si ca earba,
Ca stelele cerului,
Ca nisipul mrilor,
Ca chedri Livanului !.
Si merser si sit 'mmultirA
Ca frunza si ea earba,
Ca stelele cerului,
Ca nisipul mArilor,
Ca chedri Livanului.
Si de-atunci a rAmas
Din neam in neam,

$i in rain 1-a brtgat,

Fiind-cA aveit Dumnezeu srt
Din rucirt in rudgi,
se plimbe prin portile Raiului,
Din strAbun in nepot,
de-aceea Dumnezeu zise :
umplut prtmntul tot.
Astrt a mea zidire
Acuma, socrilor mari, si dumNu vroiu srt fie fAr stp- nea-voastr, boieri meseni, a ve[nine.
nit vremea si la acesti cloi fii,
www.digibuc.ro

70

De foc s nu se arza,
De ap sti nu se 'nece,
Faceti bine si 'II. iertati
Si ii bine-cuvntati.

tinerei, copii dumnea-voastre, ca

sti-si facA casele lor; c'ash scrie
la Sfnta Scriptura : va lash

omul pe tatal si pe mama sa 1

sh. va lipi de femeia sa si vor

fi amndoi un trup, i pe carele
Dumnezeu i-a impreunat, omul
&A nu-i despartA.
Iertati-i si-i bine-cuvntati,

a blagoslovit Avram
pe Isac, Isac pe Iacob si Iacob
precum

pe cei doisprezece coconi.

Iertati-i si bine-cuvntati-i, cA

bine-cuvntarea parintilor Ina,

reste casele fiilor, iar blestemul

parintilor risipeste casele fiilor.

Ash si dumnea-voastr, socri
mari, si dumnea-voastra, cinstiti
parinti, cum i-ati crescut si
i-ati pzit :

Toti mesenii zic :

Dumnezeu sa-i ierte, Dumnezeu sii-i bine-cuvinteze.

CA s roaga cu smerenie,
SA le dati blagoslovenie.
CA sA roag, ea plecciune,
SA la dati iertaciune.
Amin! Amin!

Si mie un pahar de yin.

Si dela cucoana mireas

0 batistA frumoasA
Numai de miitase,
Ba fie si de arniciu,
Numai s fie d'aici,
SA nu fie dela cineva,

Ca s nu dau de belea.

Aceasta oratie" se spune, dupa ce tinerii s'au cununat, si masa este

incheiat de meseni, ori cum zic taranii masa mare". Ispravita oratia, tinerii saruta mana tuturor mesenilor, cari zic: Dumnezeu sA vA ierte si sa vA
bine-cuvinteze". Dupa, acestea tinerii se duc la tineri; iar mesenii, in sunetul
tarafului de lautari, beau in sanatatea, fericirea si prosperitatea tinerilor.

3. Cintecul napluiNAtieasca" sau Nuneasca".

Scris din gura lautarului Iordache Petre Mirea. Orlea, Romanati.

Si la plete si la fete

Nasule, Nsicule,

SA-ti traeasca cei doi boi,

10.

Finisorii d'amndoi.
Amndoi s'au potrivit,
5.

Si la stat si la cuvnt,

Cum nu-s altii pe pamnt !

CruciulitA de aramA,
Amndoi sunt tot d'o seamil

Si la dalbe frumusete.
Ai, nasule dumnea-ta,
Baga maim la chisa,
Si scoate cte-o para,
DA la lAutari sA bea,

15. C'ab, este datina

Dela Maica Precista.

4. efintecul bradului.
Scris din gura lautarului Iordache Petre Mirea Ionita. Orlea, Romanati.

5.

Plngeti ochi si lacramati,

CA voi sunteti vinovati,
Ca ce iubiti nu luati
Si ce vedeti nu lsati.
Si luati prigoriile
Sri, VA coach inimile!

Nu stricai numai p'a mea,

Ci stricai p'a multora.
Verde frunzA trei migdale
Ardi-te-ar focul de vale,
Cum o sA ramAi de jale,
FArrt glas de fat, mare,
15. Far voinicel cAlare.
10.

Ce facui ?! ma maritai!!
MultA dragoste stricai !..
www.digibuc.ro

71

5. Cntecul ginerelui.
Punerea betelei sau a floarei la caciula.
Scris din gura lutarului Iordache Petre Mirea Ionitit. Or lea, Romanati.

Frundza verde maracine,

Pusei floare la caciula,
Parasii pe a mea vecina,
Cu cararea la fantana,
5. Facuta numai de mine!
Ce facui de ma 'nsurai?!
Mu la dragoste stricai ;
Nu stricai numai p'a mea,
Ci stricai pe-a multora.
10. Frunza verde matostat,
Ca e bine i 'nsurat,
Ca tii seara unde tragi.

Ca ma trag la a mea ve-

Cu nuculetu 'n grading,

15. Cu dorul la radacina.
Si and s, zic foi de prun,
Si plecai sa m cunun,

Florile 'nfloreit, pe drum,

Veneam dela cununat,
20. Zi-i q'alt data matostat,

Florile s'au scuturat.

N'am fcut nici un pacat,
De cat ca m'am insurat.
Nevast a mi-am luat
25. S. tresc in lume cu drag.

[cilia

6. Cntecul conciului miresei.

Scrie din gura lautarului Iordache Petra Mirea Ionit. Orlea, Romanati.

Taci, mireas, nu mai plnge,

Ca la ma-ta mi-te-oiu duce,

Cnd s'o 'ntoarce garla'n[coace

Si grloiu pe dincoace.
5. Infloriti, floricelelor,

Da-v'ar daica relelor.

Ca, cnd exit sri, 'nfloriti,

Sa 'nfloriti, s 'mbobociti,
Sa-mi fiti daicili de gateala,
10. Va fceati neagra cerneala.

Frunza verde-o viore,

Fata nu te mrit,

C'a venit primavara,

S'a 'nflorit tmrtioara,
15. Si n'are cine-o purth.
Lasa, neic, s 'nfloreasca,

C'am pus gaud s'o port ne[vasta,

S'am s'o pun la legatoare,

Cine m'o vede s moara.

www.digibuc.ro

Ghicitori
Anal.

Acul.

Lieu licureste,
Am un copaciu cu dourtspreCu coada 'ngradeste.
zece ramuri: jumatate verzi,
jumatate uscate ; in fiecare raAm un oin mititel,
mura sunt ate patru cuiburi,
Sare gardul frumusel.
in fiecare cuib sunt cte seaAm un purcelus : cu botul
pte calla: jumatate albe jumilrma si cu picioarele 'ngradeste. tate negre.
Nici d'o palma, nici d'un
Apa.

[pumn,

Numai face lucru bun.

Am un par s'o nuea
Si 'ngradesc cat oiu vrea.
Am un par s'o nuea
Si ocolesc mosiea cu ea.
Dumitrica mititel,
Cu huiumul dupa el.
Altoiul.

Un ont cu capul taiat tineh

p'un mort in brate. Cel mort

strigh: Vai de mine, am sa

li zice: Sa nu te temi, ea eu
mor !!..." iar cel cu capul taiat
trtiesc".

Ce e mare
Si gust n'are. ?
Ce nu poti sti, cari cu sita ?

Care buturii e mai tare?

Ariclul.

Trece pap pe ulit,

In jurul lui tot sulite.
Intr'o vale adnca

G-ofae un parcel de brnca.

Trece Voda pe ulita

Cu trei mii de sulite.
Vine mosul pe carare
C'un maldar d'araci in spi-

nare.

Aluna.

Cucuiata vai de ea
Seade intr'o vale rea.
Ghici ghicitoarea mea :
Sta inteun vrf de nuiit.

Vine mosul pe carare

C'o mie d-araci In spinare.
Trece mosul pe carare
C'o mie de ace in spinare.

www.digibuc.ro

73
Bastolutl.

In pdure nscui,
In pdure crescui,
In sat dac m'aduse,
Primar ei ca ma puse.
Din surcea nuea,
Din nuea butuc,
De nu pot s-1 duc.
Am un mos biltran

Sudoare de om,
Putere de domn.
Caciula 'mpiiratului
In mijlocul satului.
Trfcutil vant
Gurguiat cumnat.
Boabele de piper.

Si pana nu-1 apuc de barbri,

Nu plec nicieri.
Ph btrani sprijinesc,
Pe cltor insotesc,

Pe cei Ili ii pedepsesc.

In pdure nscui,
In pdure crescui,

Acas' dac m'aduse,

Judecator m puse.
In pdure nriscui,
In pdure crescui,
Acas dac m'adus,
Vtaf c m'a si pus.

G-hemulete crete

Umbl prin judete.

Boldul striimurrii.

Intr'un varf d'anin

Putinel senin.
Boul.

Cat fusei mic, cantai cu patru

fluere : cand ma fcui mai mare,

m purtai intre dou lemne; iar

child irnbtranii, imi veni chef s
joc in hora.
Boil, carul, sacii cu griiu.

Berbecul, berbecii.

Patru restee duc un car de fan.

Patru bat, opt sprijinesc,

Mii si sute s cltesc.
Birul.

Patru neteplii
Duc patru sute de mii
Si le duc la impratul
Si le tae 'ndata capul,
Si le schimbil numele
Si ramane albele.

Ce e greul casei ?

Boziea, boziile.

Biserica.

Ce e mare, larg si 'nalt

Si pe cap sus are cruci?
Acolo, dacri te duci,

Nu te duci, ca s te culci.
Iar culcat dac te duci,
Inapoi nu te intorci.
Siret inflorit,
Searpe inpodobit,

Ce-i mica verdicicii,

La mare floricic,

La btranete clugrit?
Intr'un varf de tufan
Un stol de tigani.
Bradul.

Rtoi potcovit,

Pa bordei suit.
www.digibuc.ro

74

Braila.

M'a trimes doamna de sus

la a de jos,

Am un puiu de ungurean
S sue 'n varf de bustean,

Si strig : Verder ! Verder !

In tufa lui mos Dan

Tip un puiu de ungurean.

Sa-i dea carne fr os.

Brazdele.

Pe valea lui Maimarac

Sa dau Turcii peste cap.

Bruma.

P, mgur m urcai,

Cutitul din tead scapai.

Luna-1 vzu, soarele-1 lug.

Briciul.

Cu un plug de fier
Ar un munte de os.
Pe un munte de os
Paste un cal nasdrvan.
Am un cal de fier
Paste p'o punte de ()tel.

Bulgfirele.

Bumburel rostogol

N'are stare p ogor.

Bu0eanul.

Intr'o vale adnc

Zace un mos de brand.

Broasca.

Ce e ciutil ca o eapa
Si mndr ca o mireas?
Pisicuta mutului
Sare gardu slutului.

Ce e ciut ca o eapg?
Am un searpe chior,
Care cnt c'un mosor.
Broasca tstoasi.

Butia cu yin.

Nebunul satului imbrcat in

coaj de copac.

P, valea lui Baibarac

Vine ursul peste cap.
Lina Magdalina
Cu smicele pe spinare,
La buric calabalc,
La inimil veselie,
Ghiciti, boieri, ce-o s fie?

Sus copae, jos copae,

La mijloc carne de oaie.

Cainele.

Tigtmus in haine scurte

Scoate seaua noaptea 'n curte.

Sus cas, jos mas,

La mijloc carne grasil.
Broticelul.

Am un puiu de grec,
Ce s suie pe ceoflec
Si face : Indec...Indec...".

Miele 0 pisica.
Doi prieteni de cas,
Care umbl pe sub mash',
Ori si cnd ei se 'nttanesc,
Amndoi c, se 'nvrajbesc.

www.digibuc.ro

75

CI Haile omului.

Am doi boi: cand ma duc la

fantana, ei caf. acasa ; and ma
duc acasa, ei cata la fantana.
Clildarea la foc.

Am un bou negru i altul

[rou,

Cel rou linge pe eel negru.

Cft Marco i cofa.

Scurto, bearco, un'te duci?

Arso 'n fund la ce ma 'n-

[trebi ?

unde m duc,
Tot tie ti-aduc.

Am o pasarue,
Nici moarta, nici vie,
Numai din coada adie.

Unghie de gaie,
Cap de udubaie.
Maciuchita Dobra
Spanzurft Moldova.

Icaluta, Icaluta,
din coada na, taicuta.
Am un ou,
Tine in cioc un bou.

Unghie de gaie,
Coada de tigaie,
Creasta de ridichie.
Am un pitigoiu schiop
tine o vaca in cioc..

Cfildarea

Unghie de gaie,
Coada de tigaie
la spate ridichie.

Am o vacti neagra,
Cum fata vitelul,
Il mananca lupii.
Ciluglirli la bisericii.

Sus tuna, jos rasuna,

Ceorile s'aduna.

Am un tintizoi schiop
tine o vacii in cioc.
Capra.

Am un mo batran,

Cotofana faura

Il duc de barba la fan.

Infra noaptea'n
Tunica i punica
La sfanta Duminica.

Cieftmida.

Gamma.

Am o casit cu patru ui: pe

una intru i pe trei ies d'odata.

Din pamant m nasc,

In apit mor,
La aer ma vestejesc
la foc ma intarese?
Ciirciuma.

Ciintarul.

Vine gasca dela Basca,

Cu ghiarele harja, barja,
Cu aripele mototol,
Cu ciocul facut pistol.

Ochiul dracului.
Ibomnica satului.

www.digibuc.ro

76

Carul si sania.
Car ligal.

Am un bou, toat iarna ma-

named slobod la fan s,i gros tot

nu este.

Am dou fete :
Una asteapt vara,
Alta asteapt lama.
Casa.

Cartea.

Closca de lemn, puii de carne.

Pasarica pestricioara
La popa pe policioar,.

M'a trimes doamna de sus

la cea de jos
S-mi dea tocatur

Fara neam de impunsatura.

Radcinti de catin
Putinei sunt ce-o rasfin.

Am o turm de oi,
Cine o paste, o cunoaste.
Radacin impletecin
Ales voinic o dezbina.

Am un bou si vorbeste rarunchi in el.

Puii vii, closca moarfa.
Am o vac cu tata in spinare.
Am o gaing, motatie
*1i. vorbeste ranuchii din ea.
Castrayetele.

Bgai mama 'n frunz

S'apucai pe ta-tam de buz.
Crtteii usturoiulni.

Am mai multi frati

lntr'o cmas 'mbrac ati.

Cartofli.

M dusei in pdurice,
Gsii ou de guibice ;
Luai nouil, lasai doua
La guibice, ca sit orig.

Ceapa.

M dusei in crng, sa tai o

Bordea 'n groap,

Pletele pe spate.

(nui;

Nu gasii nuih, ci gsii echiu.

Ecuiu aveh dou ouil,
Luai nona, lsai dona ;
Echiu, echiu sa mai ou.

Ceara.

M'a trimis doamna de sus la

a de jos, sa-i spl crunasile in

apii, calda si sil i le usuc in ap
rece.

Carul.
Ceasornicul.

Cocos potcovit

De oaste gatit.

Am o pail nu prea mare,

Dar e tare.

Gina carchi
S mearg, si ea.

Ce nu OH, ea mi te 'nvata.

Ce iese breaz din pdure ?

D'oi ghici, iti dau o rata.

www.digibuc.ro

77

Ce e mic i far minte

Si ne 'nvatil la cuvinte.

Cerul i pinnIntul, soarele i luna,

ploaia.

Dour), merg, dou stau,

Nichiduta mititel
SO ia lumea dupl. el.

Dou judecata n'au.

Am un lucru foarte tare

viintul, noaptea i zina.

Minte n'are,
Grijd are,
Si te 'nvatO la cuvinte,
Ce cuvinte mi-te 'nvat,
Pn'oiu ghici frigi o ratA.

Stan nalt, ginere turbat,

Surioaril oarba, maie

Tangr, mangar, nacafta,

Nacafta, ghirigherba,
Ocheseaua, chesnache,
Chechismo, borti.

Pe cmpul lui Basarab

Numai mei vrsat.

[milostiv.
Cent], stelele.

Cheia in Mat.

Ce trosneste 'n

Ceata.

Ce trece prin vama

Cihurezul.

Si nimeni n'o bagli 'n seamii?

Ce trece prin sat si cinii nu

latr?
Pe cea vale adncit
Vine mierla 'nsovonit.
Tutuiana, iantt

Fuge noaptea pe poianti.

Cercelul.

Gsca titiean
Sboaril noaptea pe poiana.
Ciobanul i oile.

Ciugurele, mugurele,
Merg pe drum insirtele ;
Ciugur mugur cel brttrn
Merge 'nainte cantnd.
Tantur bantur eade'n drum,

Toantele boantele trec pe

Incrligat si 'ntortochiat
Si de urechi e agatat.

[drum.
Ciuperca.

Cereal.

Ce seacle 'n cui farit fund ?

Ce n'are fund ?

Plria Neamtului
Pe marginea satului.
Am o cast', varuit
Intr'un picior sprijinit.

Cent! i pruniintul.

Am un porn :
La rdcintt verde,
La mijloc uscat,
La varf

Ciurelul.

In pdure mrt nOscui

In pdure crescui
Acas' dadi m'aduse,
Lipa, lipa m puse.
www.digibuc.ro

78

Cintura putului.

C1oFa cu

U11

l uliul.

Catilita fierbe pere,

Catiloiu vine si cere.
Catilita nu se 'ndurrt,
Catiloiu vine si fur.

Lui Ion lungu

ti pic mucul.
Am o vacA:
Toatrt zioa bea ap

Titirisca face pere,

Titiroiu vine si cere.
Titirisca nu se 'ndurrt,

Si nu se mai satur.
CAciula slutului

Titiroiu vine si furit

In fundul pmntului ?

Coada etinii.

Cizmele.

ziva sunt pline,

Noaptea sunt goale.

Am o
:
Vntul o include,
Vntul o deschide.

D'aci pAnA la munti

Coaja oului.

Am douA putioare,

Numai gropi ptinA la ge[nunchi.

Am o ciimas frtr nici un

refec, frA nici o deschizaturA.

Clanta.
Coarda.

Am o ctitAlusA,

Toat noapteit latrii la usrt?

Trupul vAreazA,
Coarnele erneazrt.

Clopotul.

Strig Gogea din copaciu

Si G-ogioaie din odaie,
C'a furat lupul o oaie.
Strig Buga din cetate,
SA-i vie vacile toate.
GAinusrt moartit

Am o vac :

0 aruncai la poartti
Si greste ungureste.
Cnd scutur frkul in curte,
Aude murgul din munte.
RagA Buga 'ntre hotarrt
Si s'aude 'n altrt tarrt.

Coasa.

M suii in plai,
S vAd ai mei cai,
Dar nu vrtzui caii,
Ci vzui tincile
Prtscnd luncile.
Vara : is, i prin frunzis,
Iarna : tac, tac prin copac.
FAs, fAs prin pAis,

Tac, tac prin copac.

Cotcodaci prin copaci
FAs, fAs prin pis.

Sus tuna, jos rAsunti,

Cocile s'adunA.

Urfa lupu la hotare

Si s'aude 'n deprtare.

Cobza.

Intr'o bortA uscatA

LatrA o purceit turbatA.

www.digibuc.ro

79

Vine gsca dela Basca

Cu aripili mototol,
Cu ciocul filcut pistol.

Corabia.

Am o flair." 'neornoratti,
Umblii cu gura ctiscatit,

Cocoul.

La
La
La
La

cap pieptene,
mijloc pepene,
coadtt secera,
picioare rischitoare.

Suflet n'are, suflete duce,

De prtmnt nu se atinge.
Tndrtrica lemn uscat
Venit din Tarigrad.
Dulubeazil, moartrt

Nagte un prooroc,

Multe suflete poart.

Pang imptinatrt
Pe ap litsattl,

Si. 'nviazil mortii.

Mete.qugul omului

Dintr'o piatr alb

Ce strigii 'n miezul noptii

Cu voia Domnului.

Codrul , frunza.

Coarea.

S'a speriat cocoratul

CA i-a fugit satul ;
Are bucurie

Ursul seade, urechea-i bate.

C'a.?teaptrt sA vie.

CoFiugul.

Il face cine nu-i trebue,

Cojocol.

Am o pnztt lunga, lath',

Nici prin Jo, nici prin spat,
Numai din cutit tiliat.
Comoara.

Il cumprtrrt cine nu-I dorete

Si-i trebue cui nu-1 vede.

Copl casei.

Cine zi si noapte tutun fameaza si nu se mai satura.

Am un clugr c'un mat.

CAciulita mutului
In fundul pgmantului.
Condeinl.

Cotofana.

Tae-mi capul, scoate-mi limba,

drt-mi sit beau si stt-ti vorbesc ?

Cine-i la cap ca o doamnd i

la coadrt ca o secera?

Intril popa in altar

Condeiul de glsefi.

*i-i lasrt toiagu afar'.

G-sca ail, omul miinnc ;

Climpul alb, silmnta neagra.
Copita de fin.

Ce e mare si mai mare

Si rildiicirat nu are ?

Cotofana 0 bivolul.

Tanta manta
Seade pe tantoi bantoi,
Dar trtntoi bntoi
Nu eade pe tanta manta.

www.digibuc.ro

80

TitiriscA pliscrt
SA pune pe titiriscoi pliscoi,

Dar titiriscoi pliscoi

Nu sg, pune pe titiriscrt pliscA.

CrucHe.

D'aici pAn' la munte

Numai tApi infipte.

StAngA motAngrt

Duce pe stngoi motAngoi,

Dar stAngoi motngoi
Nu duce pe stnga motAng.

JumAtate e in cas, jumAtate

e afarA.

Col iitalele.

Culmea si nsa.

M dusei in pAdure, tAiai un

[lemn,

Nici d'o palm, nici d'un

[pumn,

Numai fcui un lucru bun.

Am dona surioare :
Uuna asteapat seara, sd se
odihneascrt ;

Alta dimineata, sit se prime-

neascA.

Cripiitura.

Cuuunia.

Ce sh face singurA 'n cas?

Cremenea i amnarul.

NAstraprt din apti, ginere din

lume.

Ce e : odat se leagA cu limba

nu srt mai poate deslegit

cu mAna.
Cuptorul, Tatra i scnteia.

Mama lunga, tata lata,

Cremenea, iasca si amnarul.

Vaca din apA, biciul din foc,

vitelul din prtdure.

Cutitul din teaci.

Esi Anghelus din lActitus,

CA te cheama cinci afarA.

Crucen.

Ce sfAnt s'a nscut fr sufiet

i face minuni ?

In marginea drumului
Zeghed nebunului.

De aci si pan la munte numai pi infipte.

Crucea de pe turla bisericii.

Intr'unvArf de plop
Un iepure schiop
TreierA un snop.

Si cumnata sovalcAiata.

Degetul cu inele.

Buckile de fier,
Frigarea de os.
Degetele Yemen torciind.

Am zece surioare :
Cinci aleargii toat ziva pe
[camp

sunt sbicite,
Nici de roaurt nu-s atinse ;
Si cinci ed sub strasind
tottleauna sunt ude.

www.digibuc.ro

81
Desagii.

Am doua giate inteun gatlej.

In lunca lui Trepadus

&it un stircan cu dour), gusi.

Am un tare plin de miei albi.

Am o cosarita
Mina de oit.

Am niste rufe i nici odata

nu se usual,.

Am o herghelie de cai albi,

numai unul murg in ei.

Am o stava de cai, numai

until din ei merge.

Bonita.

Am o vacii
Si-o due de coada la al-A.
Bonita i ciildarea.

Arso 'n fund, de ce ma 'n[trebi ?

Tot tie ti-aduc.

Dovleacul.

Pe pamant uscat
Sat tat-tau umflat.
Hop indop,
Blani ingrop,
Ate 'ntinse,
Gheme strnse.
Am un bordeias
Plin de copilasi:
Pang nu sparg bordeiasu,
Nu scot copilasii.

Mosul. 'n deal ca, Uil bustean.

Intr'o vale adanca

Zace tat-tau de branch.
Am un bordei plin cu vitei,
Pana nu sparg bordelul,
Nu pot s scot viteii.
Hop indop,
Blani ingrop,
Ate intinse,
G-heme stranse,

Seurto, groaso, und' te duel ?

Ca uncle 'ma duc,

In valea lui Ballarat,

Seade Voda mort, umilat.
Pe valea lui Prepeleac,
Sa da dracul peste cap.
Cine s tarste ca searpele
Sill face cuib ca iepurele.
Ingropi scanduri,
Intinzi funii
si-aduni gheme.
Am un cotecior
Plin cu iezisori
Si n'are usa nicaieri.
Baba'n vale ca o floare,

Urdela priponita.
Am un coticior
Plin cu manzisori
Si n'are usa nicaieri.
Ingropi tandari,
Intinzi funii,
si-aduni gheme.
Inteo vale adanc
Zace un poph de brncrt.
Pleopi in pleope,
Scnduri ingropi,
Franghii intinse,
Gheme strnse.
Drumul.

Matei lungul
Cat pamantul.

Plisculobeu, Lileraturd populard.

www.digibuc.ro

82

Am un poi:A lung
Si n'am Oita, sA-1 ajung.
Am o nui lungA
Fr pic de umbrA.
D'aici panA la munte
Tot funii intinse.

Tata lungu si mama cu tA-

tele mari.

Am un ciocArlan si cAntA mai

mult zioa decAt noaptea.

Lui Matei ]ungul
Ii pic mucul.

Dulee le si postul.

Fasolea.

MA nrcai in deal,

Enderita, menderit,

sa vad al men cal:

CArcei, toborit.

Dar nu vzui calul,

Ci vAzni cheile

PAsrtricA rue

DeslegAnd

Pe copaci se sue.
Carne grsulie
Pe bete sA sue.
Tandalita

Epurele.

Patru infipte,
Opt spintite,
Doug ciulite.
DA fuga, brbatule,

Mandalita,
Carne-i tobolita.

G-oanit, urechiatule.
DA-1 ajunge bitrbatul,

S'a sfdrsit cu urechiatul.

Pe valea lui Scarlat
SA dA dracul peste cap.

Femeia.

Ce Hoare e prea frumoasA,

In lume e drrtgAstoask
Si btirbatii o miroasA.

UlcelusA unsrt

Prin burueni ascuns.

Filefiletul in

Intr'o vale adAncrt,

DescAntA un pop de brAncA.
Fantana.

Ciocarlan motat
CAnta noaptea 'n sat.
TJna zice : Ai srt drtm,
Alta zice : Ai sA stAm,
Alta: Aidi In scArcium sh ne
[drtm.

Am o vacrt: toatii lumea o

mulge si laptele ei nu se is-

Femeile viinand peste.

A venit Turcii,

SA taie pruncii
Si apa curge pe fereastrA.
Fereastra.

Nici in casA, nici afar*

Nici in ceriu, nici pe pmAnt.
Ghici ghicitoarea mea :
Care sunt ochii casei ?
Fiearele cosulni.

Ghici ghicitoarea mea :

Cine n'o
Matele i s'o sgarci.

prAveste.

www.digibuc.ro

83

Firul de par.

Fumul si curl.

In pdure m dusei,
Un lemn taiei,
Cnd m 'ntorsei,
Locul nu-1 mai Osii.

Unde te duci, strain bule

Ce m 'ntrebi, gtiunosule !
Furca, caerul l degetele.

Foarfecile.

Ita momita, toe fedelesti.

Doutt late, alturate
Si la cap incrligate.
Doug late, impreunate
Si la coarne imbelciugate.
Focul.

Cine taie
Si despoaie
desagi nu bag doutt.

Ta-stm nu-i fcut si

joac pe

fi-sttu

Am zece cai :
Cinci in grajd i-i ploautt,
Cinci afarit si nu-i ploarta
Furnica.

Ce rmtt prin pmant i nu

se vede?
Am o vac mare, neagrtt
Si n'are piele d'o teactt.
Furnicarul.

P'un deal mare si rotat

Fierbe o oal cu psat.
Intr'un vrf de munte

Clocoteste o oaltt cu linte.

Fragile.

Fusul.

Intr'o foaie, cartifoaie, seade

o oaie actual.

Fost in sus, fost in jos,

Fostu vine burdicos.

Frunza.

Ce sung 'n pdure ?

Ce cade- 'n aptt si nu face
stropi?
Ce nu sit suie pe parete ?

Vtaita.

Dac-i albtt, nu-i cocoan,

Dactt-i neagrtt, nu-i
lungtt, nu-i prfijinti.
Galeata l lantul.

Fulgerul.

Tandricti lemn uscat

Lumineaztt 'n Taligrad.
Fumul.

Am un drum lung
Si n'am ptinztt sit-1 ajung.

Lungu, lungu
Scutur bumbu.
Servetel innodatel
Peste mare arundttel.
Mil dusei in ptidure,

La fragi si la mure,

Am un drum lung
n'am sfoartt si1-1 ajung.

Gsii o nuitt
Si 'ngraclii lumea cu ea.

www.digibuc.ro

84

Nuih vajaeh
Coprinsei lurnea cu ea
Si-o pusei tot acolea.
Am o verge, vergeleit,

Verguii tara cu ea
Si-o pusei tot acoleh.
Pe ce e stpan omul?
Nuelusa 'ncorciovih,

Inconjurai lumea cu ea
Si-o pusei tot acoleh.
Nuelusa de cafeh
Invrtesc lumea cu ea.
Ma dusei in padure
Si taiai o nuih
Si ingradii lumea cu ea.
Nuelusa argireh
Copriusei lumea cu ea
Si-o pusei tot acoleh.
Am o nuiii, sviircolea,
Si coprind lumea cu ea.
Waal.

Dragan la noi,
Drgan la voi.
Gazul.

Stejar verde val.-h./4 arde.

Geamul.

11ra trimis doamna de sus

La a de jos,

Sii-i croiasca rochie

Fara cusatur,

Para tivitura.

M'a trimis doamna de sus la

a-i dai un procov
neurzit, netsut, necroit.

a de jos,

M'a trimis doamna de sus la

a de jos,

sa-i croe,Iti canias

fail foarfeci.

A trimis doamua de sus la a

de jos, sii-i tasa o panza far

urzeala.

Gltinda.

Am o nui de alun :
Nici d'o palm, nici du'n
[pumn,

Din ea facui: dora lbii

[de spalat,
Doug, scandari de pat
S'un potcapiu popii.

Ma dusei in padure,
Luai un lemn:
Nici d'o palma,
Nici d'un pumn
Si facui ceeace spun :
Dou albii, un gavan
Si douti blani de car.

Ce st ranjita 'n jos?

Am un lemn bun,
Nici d'o palma,
Nici d'o schioapii
Si acela 'n doua crap
Si se face dauft durbace,
Doug fete de masa,
Un capac de luleh.

Gheata.

Am o stnca :
La caldura sa topeste,

La frig sa 'ntare0e?

www.digibuc.ro

85

Ghinda, porcul

HArtia.

I 1111)111.

Picurmul picur,
Trepaduul trepada,
Ha lea, balea

Ii tine calea.
Pieuruul picura.
Trepildusul trepda,
Gadea Al mare sade 'n cale
Si ar mnch carne moale.

M'a trimis domna de sus

La a de jos,
Sa-i dai panza fra rost.
M'a trimis doamna de sus
La a de jos,
Srt-i dai cusatura
Fara nici o irnpunsatura.
Hohlele.

Ghionoaia.

De aici pang la munte

Numai paturi asternute.

Joaca popa craanat,

Cu zabunul cargrat,
Cu tichie rosie 'n cap.
Cocos roiu, sgaiba 'n cap
Toaca noaptea pe meat.

flora.

Ce nu 'mbatrneste nici o[data ?

Pasrica ,ue

Hora

Pe copac s sue.

Ivanosul scorborosul,

Ivan strmb, copiii drepti.

Mental.

Trtacutii breaza
Cmpul colindeazrt.

Hornul.

Patru late, ingemanate,

La mijloc folfotoc.

Oriltarul.

Cat am trait,
Pe foc m'a parlit :
Iar dac'am murit,
In drum m'a asvrlit.

Iasca, amnarul si cremenea.

Am o vacrt bung
Ce palte 'n padure,

Cu un vitel in Oda
cu unul in tftrg.

Gresia.

Cine da la altul ce n'are el?

Grinda, martacii casei.

Am doisprezece boi,
Toti se culca p'un capataiu
nici de cum nu se'mpung.
Groapa.

Ce este aceea din care luand

se face tot mai mare.

Icoana.

In padure nscui,
In padure crescui,
Acasri de m'aduse,
In perete ma puse.
Fara sufiet m'am nascut,
Fara graiu, far cuvant,
Dar totusi sunt lucru sfant.
Tandarica lemn uscat,
Lucrata in Tarigrad.

www.digibuc.ro

86
Inelul.

Scot parul, rdmne gaura

goald.

Urdel burdel
Brigat in coadd de vitel.
Frigarea de carne, jumrile
de os.
Seade Ftit-Frumos

Am o cdttinutil tare,
Tine ua in spinare.
Tignu venit din munte
St noaptea singur in curte.

Domnivr in haine scurte

Tine judecatd in curte.
Lieusta.

Pe un cal de os.
Frigare de carne si buctile

de aur.

Isvorul.

Am o vacti,
Uncle zace,

Strat nu face;
Dar topeste,
Ce 'nfrunzete.

Am un purcel

Lampa.

Mic, mititel,

Si cnd pui mna pe el

Face : guic...guic...".

Tndrd mndra

Sta in grindd

Si lucete, te orbete.

Itele.

Ghici ghicitoarea mea :

Cine n'o ghici,

De tot s'o sgarci.

Trei tilelei,
Opt opintei,

Legea.

Ce e mare ,Ii mai mare

Si de nimeni teamd n'are?
Moen.

G-herbelei gdoazd

Ca 'n zina de Boboteazd.

Cosoroabd strmb,

Surl cocoptd.

Jirel, poreul i Inpnl.

Picuru picurd,
Treptidu trepdd A,

Hala bala ii tine calea.

Junghiul.

Limba.

Am o bland latd,
Zilnic e udat
Si nu putrezeste,
Cat omul traete.

Am un bou intr'o cosrit

Restei rece
Prin inimd trece.

'acolo el i,i face totul.

Am un cal roiu intre doui-

Laatul.

Domnior in haine scurte

Mare divan tine 'n curte.
Cocos berg, legat la gard.

sprezece albi.
Cc st venic in apt'', i nu
putrezete ?

www.digibuc.ro

87
Limbo. de clopot.

Sub o foaie de lipan

.eade un puiu de motrcan.
Lingura.

Am un cal :
Cand 11 duc la apa, e slab,

Iar cnd Il aduc,

[topit ;

Funia de lemn. putul de pamnt, i apa de frunza.

Grainusa ciusa

Strange 'n gusrt cenusrt.

Am o mica, gilinusa,
Tavalita prin cenusii.

Vaca de lut, ttele de lemn,

vitelul de carne suge la vaca.
Am o gainusa ciusa

Abiit pot sa-1 duc.

S, i mnnca, la cenus.

Am un cal :

Cnd suie dealul e gras, iar

Lumanarea.

cand scoboarrt e slab.

Lingurile in milk.

Am un grajd :
Caii mnnca 'nauntru si coadele start afara.

Cand intru d'odata,

Umplu casa toatrt.
Ziva mi-e rusine,
Noaptea vad prea bine.
Lumea Tine la bisericii.

Lipitoarea.

Obialrt neagra tatarasca,

Cine n'o ghici sa se sgar-

Sus tuna, jos fasun,

Toatrt lumea sa aduna
Cu cte un betigas in mama,.

[ceascii.
Luna.

Literele.

Cmpul alb, oile negre,

Cin' le vede, nu le crede ;
Cin' le paste, le cunoaste.
Lubenita.

Am o fantana cu cheiul

verde i cu apa rosie.

Luleaua.

Am o matusa
Tusea, tusea, prin cenusa.

Am o gainusa cu trupul de

primnt, au inima de frunza, cu

coada de lemn uscat.

Matrt grasa

Trece noaptea peste cas.

Am un mar de aur,
Joacri pe piei de taur.
Spilca doamnei,
In fundul oalei.
In gunoiasul vecinului
Treiera catalusa domnului.
Am o mata alba, gras
SA joacrt noaptea pe casrt.
Ce strt 'n ap farrt umbra.
Am o vaca balae,
Treierii noaptea prin gil-

www.digibuc.ro

[noaie.

88

Am o rata potcovita,
Um bl p'o cas
Cciula sfartatuhri
In mijlocul satului.
Am o vacd Mae, blae,
Joacit noaptea prin gunoae.

Seade popa 'n deal la vie

croieste materie.
Lupul i oilo.

Tate le matele tree pe drum,

TAntoiu mntoiu seade 'n
[drum,

Cere carne de roman.

Luna i stelele.

Pe valea lui Sgaidarac,

0 child de mein vdrsat,
Numai until bobonat.
Am o closc cu pui, seara

s'adun i dimineata s, risipeste.

Tartricut rosie
Plind de garbojie.
Miticepl.

Ciscoiu rosiu cu sgaibd 'n cap.

Luntrea.

Am o rat frd vieat,

Trece apa cat de mare
Si te poartd in spinare.
Rata pe balt i fulgii 'n
[pAdure.
Lupoaica i puii

Am o ctea pltandgeh
Cu 12 purcei platantigei:
Vine, suge, fuge 'n tufe.
Lupul.

Mfigarul.

E un dobitoc foarte natntoc:

Urechi lungi, minte nu are,
Are cruce pe spinare.
Ce e'n toate isprdvit,
Ins prost, nepotrivit?
Am o vacd neagr,

Mild se pune toti alearg.

Am o vacd, si cum fat, liipii
Ii mnanctt

$i codat, i coltat,

istet, i 'ndrdznet

Mfinfistirea.

Ciuta mare seade 'n cale

Si ciupeste carne moale.
Inteo vale a dancd,
Urld popa de brancd.
Cint mare seade 'n cale
asteapt carne moale.

Cires Inflorit,
Searpe 'ncoldcit,
Portmcd de Dornn,

Lucrare de om.

crare
Ciocia mocia std
Si asteaptrt carne moale.

Lupul sfind oile.

Seade mosu'n deal la vie

Si-si croeste o chitie.

Cucu dale seade 'n cale

$i ia d'astd carne moale.

www.digibuc.ro

89
Marea.

Cine face si tot ea mAnAnca

[copii ?

Mrtacii casei.

Am doisprezece frati
Si dorm p'un cdpdthi culcati.
Masa.

Am o gdsed 'n trei picioare.

Care-i animalul eel mai puternic.

Vine mosul pe cdrare

Si-si duce casa 'n spinare.
Ce sd sue in porn si n'are picioare.

P'o vlceh cotitd,

Vine mierla 'mbroboditd.
La moara lui Otontoc,
MA 'ntAlnii c'un dobitoc:
Bou nu ereh, dar coarne a[veh.

Masa

Mgar nu ereit, dar samar

Am cloud fete:
Una umbra si nu mAnhncii,
Alta sta si mereu mAnncd.

Picioare nu aveit, dar in co[paciu sit suih.

Matura.

Vine ghiojul pe crare

Si-si duce casa 'n spinare.

[aveh,

Opincd nerasA

Hapaida prin casa.

Ocolica ocolik
Ocolii casa cu ea
si-o pusei mai acoleh.
Opined nerasd
VovArghi prin casd.
Mis Ohl dela cartofia,
MIA mi-te acilea.

Melita.

In piidure naste,
In pAdure creste,
Vine acas i gdrdeste.
Miezul nucii.

Patru frati,

Intr'un cojoe imbrdcati.

Minciuna.

Melcul.

Ce iese pe usd cu cincizeci

Pe cdrare, pe un loc

cu-un dobitoc :
Samar aveit, mAgar nu erit.
Coarne aveit, bou nu exit,.
Picioare nu aveh, dar in co[pac se sui.
Rosbie pe covoare
Cu toba'n spin are.
Ghionoae nu e,

Dar pe copac s sue.

Bou nu e, coarne poartd.
Mgar nu-i, samar aratd.

de capete.

Moara.

Cu apd, cu vnt i cu foc

[trdesc,

MAncarea pe limb, eu nu o
[primesc;

Pentru ori si cine hrand

[pregAtese.

In poiana lui Istrat,

SA da dracul peste cap.

www.digibuc.ro

90

Pang retezata,
Pe apa lasata,
Cu tirea domnului,
Cu fapta omului.

Moeirlele.

Dela noi i pan' la voi

Numai placinte moi.

Am o vacii :

Mortul dus de patru oameni.

0 mulg cu scara
'o 'rapart cu tam.
Meteug de om,

Cinci capete,
Patru suflete,

0 suta de degete.

Porunca de domn,
Casa 'ncheiata,
Pe mare aruncata.
Pe spinarea searpelui,
Vistieria domnului,
Ce inghite i. Ingbite
Mille i mii nesocotite
Si le tae capetele
i le schimbil numele.
Gaina seina,
Motul de ftting,
Ratg potcovit,
G asca 'nsovonita.

Musuroaiele.

Dela mare pan' la mare

Numai funduri de crildare.

De aici pang la mare
Numai funduri de caldare.

Dela noi panii la voi

Tot funduri de caldari noi.
Nasul.

Am un ciocanel de piele

Am o vaca prieana
La tot satul da hrang.
Pe spinarea searpelui,
Vistiriea Domnului,
Vine mii nesocotite
Si le taie capetele

Cu doua, gaurele.
Tartacuta roie
Plina de garbojie.

Intr'un varf de movilita,

Fierbe o oala cu chisalitii.
Sub cel deal ingropilat
Fierbe o oalg cu pasat.

*i riiimane albele.
Moans 0 roatele.

Nasul, gura 0 ochil.

Ghici ghicitoarea mea :

Am doua fete :
Una toad+, ziva se spala

i totdeauna e murdara;
Alta nu se span, niciodata
Si tot e mandril, si frumoasa.

Sunt doi luceferei :

La mijloc este o cioarri spar[caietoare

*i jos o moara ferecatoare.

Negura.

Moartea.

Am un epura cu urechile
[de ca.

Eu vreau sa-i-le m 'Llano,

El ma apuca de gat.

Ce intra in sat i caini nu

latra ?

A scapat Doamna cheile

Si s inchise Virile.

www.digibuc.ro

91
Oala.

Necazul.

Ce e mai amar si mai amar ?

Cat am trait,
Pe foc m'a fript ;

Iar and am murit,

Nevasta lui Lot.

Cine a murit si nu s'a in-

Pe drumuri m'a asvarlit.

gropat ?

Ochii.

Douti turturele,
Mandre frumusele
Cat le-arunc,

Noaptea.

Aruncai cheile
Si s, 'nchise

Atat se duc.
Am doua tartacute:

Noaptea, ziva.

Cat le-arunc,

Am o gin cu dourt aripi :

Una-i albit
neagra.
Cu cea neagra ea aduna,
Cu cea alba ea spulbera.
Noroin I.

Dela munte pan' la noi

Numai placinte moi.

Atat se due.

Doug, gheme negre

Pe camp se repede.
Ori cine are doi ciumpei
Si se serveste de ei ;
Incotro i-arunc, acolo se duc.

Am cloud gogosele

In sus cat le-arunc,

At:Ala se duc.

Nuca.

Patru frati gemeni, nhscuti,

Tot imbratisati crescuti,
Totcleauna la un loc
Inveliti inteun cojoc.
mtinanc acum, pe loc.
Nuielele.

Vin oile dela munte

Cu toate breze in frunte.
Numele.

Ce ai cu tini i nu-1 simti ?

caia.

Patru restee duc un car de

[fan si nu sa faram.

Oglinda.

Intr'un varf d'anin

Putinel senin.
Lipie pe lipie
Frunza vrvarie.
Tandra mandr
Sta in grinda
Si arath la oricare
Chipul, fata, cum o are.
Eu sunt anasurrt
Fra ochi si gura.
Eu ori ce-oiu vedeit,
Tie ti-oiu spune.
Spilca doamnei In fundul
[oalei.

Tundra mundra seade 'n

[grindh

Si vorbeste ungureste.
www.digibuc.ro

92

le si cam.

Oul.

Am o mie de gaste si fac

numai un on mare.
Oi le

Alunele ciucurile
dea ceasca duph ele.
Omul.

M'a trimis doamna de sus

La cea de jos:
S-i dai vin si rachiu
Tot intr'un buriu.
Ce nu st 'n cuiu ?
Am o cas vruifii

Pe nicilieri grurritd.

Ce porn e acela, care WEI cu

Ce e'n tufd
Si nu sufl?
Sus albus tare, jos albus

Dimineata in patru picioare,

La mijloc galben floare.

Am un butoiu necercuit

ramurile in jos ?
Ce vieturtoare merge:

[moale,

la prnz in cloug, si seara in trei?

tine si vin si rachiu o[sebit.

Opinea.

dusei in saeit,
Luai d'acolo o nuia,
Ocolii lumea cu ea:
Mai rramase un crmpei,
Fcui cu el rc la miei.
Am o nui vergeleit, :
Vrguii tara cu ea,
Mai rAmase un crampei
Fcui ocol la vitei.
C'o mng de sovar

Invlii o cas s'un cosar.

Am doi boi :
Cand Ii leg, merg :
Gaud Ii desleg, nu merg.
Am doi cai:
Cnd Ii leg, fuge de rupe prtmntul: cnd Ii desleg, Stan pe
loc.

Var vruit. zid zidit,

Fgr usi, fgr ferestre.
Am un butoiu s'acolo pastrez
si vin si rachiu sr nu se amestea,.
Ce nu pufue in tuf?
Am un poloboc, si de-I voiu

pune 'n pod i va dtdeh, mester,

faca la loc nu se va

Am un niiphrstoc,
Seade jos la foc.
Piduchele.

Ce e mic, mititel
Si-si ia Vod diciula pen[tru el?
Peste-un trtlerel
Trece un unchiesel.
Paharul.

Osia.

Sotoroaga botoroagl,
Nou coti de lemn intreagg.

Pistornic bumburat sa d

www.digibuc.ro

[peste cap.

93

Acas' dac m'aduse,

Reteveiu umflat,
La fund retezat,

In hora ma prinse.

La cap piperat,
Si umblg prin sat,
sa da peste cap,
Spune ca e beat.

Parii telegrafulni.

Stan lungu cu luleaua 'n

[gura.

Prtiajenul.

Pali old.

Ginu galbenusa
Trece marea'n piciorusa.
Ce e mic i mititel
S'umbla cu funia duprt el ?
Dumitrica ghiburel
S'impleteste casa el
S'o 'mpleteste frumusel.

Mum

Ce nu trece drumul ?
Priul din cap.

In prtdure mil dusei,

0 nui imi tiei,
Gaud locul cautai,
Eu nu-1 mai aflai.
Parul, urechile, Rasta, ochii si gura.

Roata, rotit

Sub o claie de fan, dourt

Pe coasta unui deal

Sta caprele lui popa Stan,
Pravaliile rumenite.

[doi luceferi:
Sub doi luceferi, o cesmeh

De lume 'nghitita.

Prtinea, cnptorul i focul.

[linguri de blid ;
Sub doua linguri de blid,

[nesecatg ;

Si sub cesmeaua nesecatg

TJmbl o moard ferecata.

Mama lata, tata lungul

Si nea Ion flueratorul.

Patele.

Dela noi pang, la voi

Seapte albii de gunoi
S'o mng de bucurie
Si prea multg fudulie.

Prditiria.

Si 'nvrtita si rotitg

Si sa pune cu soarele 'n

ntrunjelul.

[pricing.
Prtmantul dela captor.

Am un cosar plin cu cai roibi,

am si unul negru; cnd Il

bag pe negru, Ii scoat3 pe toti
si

afara.

l'arii gardulni.

In padure nascrii,
In padure crescui,

Mosul sta., 'nchis in &Amara

pletele-i sunt afarg.

Patul, ua i culinea.
Am trei surori ; una zice :
D'ar veni ziva srt ma usurez.
Alta : D'ar sosi noaptea s ma
odihnesc.

A treia: Vie zi si vie noapte,

tot una mi-este.
www.digibuc.ro

94

Petele.

Pitu lul.

Am patru frati cu cciula'n

[cap..

Apa m nate,
Soarele m crete
Si cnd vd pe mama mor.

1 epenele.

Miami in eismrt.

Strachina verde
untul din ea nu sit vede.

C'un paiu de ovar

Invlii o cas 'un coar.
LAE Il invelii
S'apoi Il maraicii.

Am o casrt gogoneafft,

Invelit cu verdeata
Si inluntru ei
Sunt pui de tigrtnei.

Soholan rou In gaur neagrit.

Piatra.

Am o fntn cu cheile verzi

si apa rosie.

Eu sunt mititic i In p-

Malul verde, garla roie,

pietrile negre.

Afar' de m scoate, de toti

[mnt cresc,
[m lovesc.

Funii intinse, G-hemuri

Pieptenele.

[strnse.

Malul verde, apa rosie, pestele

cum sit nemereste.

Pardos mnios
Duce porcii mnios.

Brnut de os
Duce turma 'n jos.

Curtea verde, grecul rosiu.

Carnea roie si malul cum

s nemereste.

Anghelu mititel
Trage boierii cu el.

Hop indop,
Tndrei 'ngrop,
Funii strnse,

Pieptul ki tfitele.

G-heme strnse.

Am un narilusor, in el s afl
dort plosci i din plosci curge

Din surceit nui

Din nui, butue,
Abi pot sa-1 duc.

ap.
Piperal.

Am o fntn:
Apa e rogie, peretii verzi
pietrile negre.
Peria.

Ghici ghicitoarea mea:

0 motAlett de purceit.

Am dou ghemulete crete,

Sunt bune de junghiulete.

Lenea d
Si munca st.

www.digibuc.ro

95

M dusei in pAdure i tA[iai un lemn,

Nici d'o palmA, nici d'un

[pumn,

Numai face un lucru bun.

Noaia.

Sus bat tobele,

Jos curge lacurile.
De sus fug de fric,
Jos ma fac ninnicA.

Dar ce lucru mare,

CA 'nee pe ori cari.

visiea.

Patru 'nfipte,
Doua ciulite,
Doug rnjite

Plosca.

S'o fArtaetoare.

Am o opincrt neras
Si joacA hopa prin cas.
Mihaiu Mocioe

Cal potcovit,
De nuntA gAtit.
Cocos zugrAvit,
De nuntA, gAtit,

Am o fatrt de SAcuiu,

Seade jos la foc,

Unge curele
suge mustktile.
Opinat neras

S'o attirn de plete 'n cuiu.

Am o puidi cucuiatA
Si de pe vale 'ncuiatii,
Cum as face s'o descuiu,
SA-i pui mama la cucui.

11 rstina prin casl

Am un nApArstoe

Si suflren cenush la foe.

Am un trnAcop,
Seade jos la foc.
Care-i dobitocul
Ce pAzeste focul
spalA cojocul?

Am o vacA, cnd o mulg, o

pun cu picioarele 'n sus.
GrAinusa potcovit,

De nuntit insovonitti.
Popa cu disagii la spinare.

Pe drumul lui Piciorus

Vine un curcan cu douA gusi.

Plasa.

O mie de ochiuri,
O mie de noduri,
O mie sti se ciisneasc
Si nu pot s o ghiceascii.

l'opa in bisericrt.

CotofanA faur

IntrA noaptea 'n gaurA.

Pops tocilud.

Intru 'n cas ca sA scap si

casa fuge pe fereastrA.

O mie incheiete,
O mie neincheiate,

Tunica si punic
La sfnta

O mie sr), fiti,

Si tot nu ghiciti.
Sus Pang, jos MIA,
La mijloc o vanA.

Porcul.

Vizitiu nu e i mnA; bolnav

nu e i genie : n'a pierdut si
cautA,

www.digibuc.ro

96

Patru infipte,
Doug ciulite,

De aici pan' la Matei

Numai prajini de tei.

Douii sgaite,

0 ataiala

Pragul easel.

S'un tarnacop.
Cine genie nebolit
Si cauta nepierdut.

In padure nascui,
In padure crescui,
Acas' daca m'aduse,
Vataf de temnita ma puse.

Porcul, ghinda

Primrtria.

Mogos mogoseste,

Picur picureste,
Trepadus trepada.

Inima dracului,
Beleaua satului.

Piparusul pipar,
Treprtdusul trepada,
Bala loala tine calea.

Primavara, vara, toamna i lama.

Am un copaciu
Cu patru crtici :
Una inverzesto,
Una rodeste,
Alta vestejeste
Si alta sta uscata.

Pored si lupul.

Chiciurusul chiciura,
Trepadusul trepada,
Balea malea

Ii tine calea.

Protapul.

Porumbul.

Este um om cam ciudat,

Vara 'n cojoace 'nbrcat
iarna gol, despuiat.

Ghici ghicitoarea mea:

Una moarta intro doutt vii.
Pruna.

Am o purcea c'un purcel in

Este un cm care vara e imbracat c'o mie de cojoace, iar burta.
Punga.
iarna o petrece despuiat.
Grainusa glbenusa
Cu boabele 'n gush'.

Porinnbul

Bat omit
In pod asvarlit.
Am un bat buturugat,
In pod seade aruncat.

Punga en bani.

Itele momitele,
Treanca fedelesile.
Puntea, nuiaua, earpele.

Potecele.

Dela noi pana la voi

Numai prstini de teiu.
De aici pant): la munte
Tot prjini mrunte.

MA dusei pe haia,
Vazui o ghebreit
Luai o regeit,
Dadui in ghebrea,
Ghebreaua fuge in haia

www.digibuc.ro

97

Purecele.

Am un beam scorboros

Ce e mic mititel,
SA scarpin Vod pentru el?
Am un bou :
Uncle paste,
S cunoaste ;
Uncle sare,
Urmii n'are.

Pe care-I bat find jos.

El nu tace,
Ci tot face :

Diitai geeantai!"
Buturug bulburri
Seade jos i turburii.
Patul.

Peste o mciuchitri sare o

mfitus.

Peste o mriciuchifti
Sare o neghinuta.

Am un bou : cnd m duc la

el sbiar, cnd plec dela el tace.
Ciocrlan motat
Crint, noaptea 'n sat.

Purcell sugand.

Putul scartaind.

Boierii beau, butia geme.

Hubueazit bubueaz,
Peste nouil munti rncheazii.
C e fuge si muge,
D eparte strpunge?
Am o puicit cucuiatii,
Strt 'n csrnara incuiatrt,
.Doar s mor sii n'o descui,

pui mna la cucui.

Tndaricrt lemn uscat
Lumineazri 'n Taligrad
Am o iaprt breazrt,
Pe munte rancheaz.
Am o noatiat neagr,
Pe dealuri rncheaz.
Pu,caria.

Fierea dracului
In mijlocul satului.
Putineiul.

Uldup bulduc

Pe 1)arbii-1 due,
De barbri-1 aduc.
Nisculescu, Literaturit populard.

Ce strigrt seara 'n sat

Trziu innoptat ?

Pu;ca.

Hama.

Bgai mna in perete

S'apucai pe dracu de spete.
Ram! en icrele la gat.

MA dusei in pdure
SA tai restei si bulfei,

Si nu gsii restei i bulfei;

Ci gsii un cuib de ugea

bugea cu 11 oauri.
Luai douit, lsai float ;
Ugea bugea ca s oaug..
Rinna.

Strig Dobra
Din Moldova
S'o pzeasc de
CA n'are fricit de crtini.
Strig. Gheorghit Din costitil
S'o apere de
CA n'are team& de crtini.
Ce rilm prin. pmnt si nu
s vede ?

www.digibuc.ro

98

BAlaure rrtrgat,
In pAmnt bgat.
Strigh caraul din fan ding,

Si din mgur in regulA,

prtzeascA de grtini,

CA n'are team de cAini.

Patru fetipare fug in goan.

i nu s'ajung niciodatri.
Am patru surori :
Venic ele sA gonesc
Si nu sA mai intlnesc.

Strigrt Dobra din anini

S'o prtzeascA de gini,

CS -de iini nu i-e fric.

Curelurt

Sub prtmnt ascuns.

M'a trirnis doamna de sus

, cea de jos,

dea pete fr os.

Stircigat imbelciugat,
Sub prnnt e tot brigat.

Cercelusul doarnnei
Din ftmdul
MA suii pe scar,
Cheile-mi picar,
Luna le vAzurrt,
Soarele le luar.
Sabia.

Putineiu de teiu, limb de

balaur.
Limbs, dracului

Tndr mndrri
Sue 'n grin dA
vorbet;te

Ungureste

nimeni nu o 'ntelege.

In pielea searpelui.
Intr'o scorbore uscatri
Url o cgteit, turbat.
Sacul de 'rim pelte.

Ridieh lea.

albue, dar ca nu e.

Coadrt are, ttioarece nu e.

Frunza are, porn nu e.

Limbh n'are, sare linge.

O mie incheiate,
O mie descheiate,
O mie d'ai BA te casnesti

Si tot nu poti s ghiceti.

0 mie legate, o mie deslegate,

Rise.

O mie s zici, o mie nu ghi[ceqt.i.

Rrts-mi-se,
Ingtimfrt-mi-se,
Mfir-se face,

Sania.

N'ai ce-i. face.

Ce umbl cioant prin prtdure?

Roatele carului.

Am patru surori gemene,

La fipturil asemenea,
Una p'alta s gonesc
Si in yea nu s 'ntAlnesc.

Sania

i card.

Am douti surioare ; una zice :

Da, Doamne, sh, vie vara"; alta
zice: Da, Doamne, s, vie iarna-.

www.digibuc.ro

99
ScAnteile.

Cinci in brnci, rniitansintet--

Am un npkstoc,
Seade jos la foc
Si d on sgetile
In toate partile
Si ustura si brigica
Si frige si musca.

Reteveiu de teiu
Pe miriste de mein.
Matusica chercheritit,

Cu dintii de veverita,

Cu mijlocul incArligat,
Cu coada de lemn us cat.
Am o scroafa mangolit,
Cu dintii de veverit,,

Scara.

Dourt lemne odolemne

Cu coada de leinn uscat.

Si un brat de surcele.

Sfredelul.

Scoica.

Sus copae, jos copae,

La mijloc carne de oaie.
Fi;apte aile 0 ilumineca.

Sapte potcoave 'ncheiate,

De mester mare lucrate,
S'o mama de bucurie.
Ghiciti, copii, ce sA fie ?
Searpele.

Porumbar inflorit

Pe 'Ali de claie suit.

Ce se intkeste la soare, si. la

umbra s, moaie ?

Scrisoarea.

111'a trimis Doamna de sus

La cea de jos,

SA4 dea cusatura,

Nicaieri impunskura.
Ghici ghicitoarea mea :
LimbA dulce sau amara, grill,
este. la rasArit si s'aude pan' la
apus.

Secera. ,

Am o catei, cu gura de fier

si cu trupul de lemn.

Am un berbec ucgru si scoate

mite albe.
Am un bou :
Trupu-1 baga 'n cosar
Si coarnele stau afar.
Am un bou : El sa balega, el
curata.
Sits.

In padure cioca boca, in cmr

pie mi-ho-ho, iar acasit lipa lipa.
Sus bate tobele,

Jos cade negrele.

In cmp halrilau, in padure
cioca boca; iar acasa lipa lipa.
Soarele.

Am un cocolos de unt,
Toate vaile le ung.
Cercelusul doamnei
Seade 'n fundul oalei.
Am un mar aurit,
Umbla pe sus rtacit.
Cine arde si fum nu face.
Caciula sfrtarului
In marginea satului.

www.digibuc.ro

100

Am un milr de aur
Joach pe piele de taur.
Criciula sfrtatului
In mijlocul satului.
Soarele 0

Luna.

Doug surioare,

Inti si sprintenioare,
Toatg vieata fug

Si nu se ajuug.
Dintr'un ciurel de alune

Stelele.

Peste munti si peste mri numai odd licaritori6

De aici png la munte
Tot zale mgrunte.
Dela noi 'Ana la vbi numai
bani
De aici piing la munte
Numai parale mgrunte.
stelae

Numai dourt gsii brine.

luna.

Am un cos cu alune si la

Saba.

mijloc o nucti.

si sulemenit.
Cnd rirt, cnd
Vara nu vor sg m vaz,
Iarna toti m 'mbrgtiseazgi
Am o fatg gurguiat,
Cine intrg o iea 'n brat&
AIb

1\I'a trimis Doamna de sus la

a de jos, srt-i dea pnzg Para rost.
Strugurele.

Tigan negrn spAnzurat,

ce este ?

Curelusg verde
Prin iarlart sa pierde.

Stupul cu albine.

Am un ngprstoc,
Seade langa foc
cu Agetile

Sopronn I.

Am patin frati

Intr'o caciul. bgati.

In toate prtile.

Sputa.

Sucala.

Am o fatg. pe unde ea calcri,

locul ingheata.

eu palma, face : Tudirin ! Tu-

Am o chtelusg, and i dau

diriu!"
Spicul en boabe.

Am do rtAzeci i patru de purcei : suge unul dela altul

cel de pe urmrt e eel mai gras.

Spi(ele road.

Am zece frati
Intr'o cgciulg brigati.

Suttetal.

Izvor neadormit,

Pe sub vale serpuit.

Ara un copaci?

Plin de gndaci,
Dad, sboarg gndacii,
Raman morti copacii.

www.digibuc.ro

101
Suveica.

Toaca si clopotul.

Iapa trece,. marea 'nghiatrt.

Psiirica ici
Mtiguul dupit ea.
Fe lie de pepene
Trece prin gaurti repede.

Striga Dobra din Moldova

Neaga din Teleaga,
Sa vie vacile toate
Imbrkate, neimbrricate.

Tflogiil.

Pe costie, mititie, fuge ursul

peste cap.
Pe valea hti Sgaidarac,
S drt dracul peste cap.
Tstul.

'roporul.

Am o fat mare. cu capul de

fier, cu coada de lemn,
Infra in valcele
Scoate la miele.
Toporul si securea.

lama: tac tac prin copac.

Vara: iu iu prin

Am un ciuciulete,
*eade la perete.

Trglitoarea.

Aschia bradului,
Dreptatea satului.

Tate le.

Am doi saci de secarrt

satur cu ei o
Ce st 'n rpii
nu sit surprt?
De n'ar fi doi saci de negarti,
N'ar mai fi oameni in Ora.
Am un munte :
Pe munte sunt douit dealuri,
pe dealuri sunt doi nasturi.

Trennl.

Din deal pornesc,

Ca cioara gfirrtiesc,

In vale diltoresc,
pe la carciumi mrt opresc,
Pe unii gonesc,
Pe altii primesc,
Pe cale lucie pornesc.
Trestia.

Bute peste bute,

Sus coadrt de vulpe.

Tigata.

*eade neagra moartrt 'n urrt,

Tnciul.

Untu-i bate baltii 'n

Tiganul.

Am un puree]
Cu nasul de fier.

Am o vacti neagrrt: cnd o

mulg, o intore cu fundul in sus.
Pe valea lui Baibarac,
S, dri Cernea peste cap.

Tigarea.

Gitinurt ciush

In nas cu cenurt.

Tunetul.

Sbiarrt 1 eu 'ntre hotarrt

S'aude 'n a nouii tarrt.

www.digibuc.ro

102

Tarta.

Bgtgai nlna 'n gruz

S'apucai pe boanca de buzgi.
Uliul

tit

grtina.

Intr'o vale adncii

Citeste un popit de brncgt.
Usa.

Aschie tgarascgt

Vine nichidearta
si-mi iea pasgreaua.
Sar nichidicii
Nu-i pasarea aici.
G-riingurita fierbe pere,
G-rAngnroi vine si care.
G-riinguroi atuncia furg,
Grangurita face gurti.

Peste clcie s te loveascgt.

Am o fatgi: cine vine
brnci.
Usa i culmea.

Am doua surioare :
Una asteaptit seara, sgt se o[dihneasegt;

Alta dimineata, sgi se preme-

Umbra.

neascii.

Ce trece prin ap si nu sgt

Urzica.

udgt ?

Am un drum lung
n'am pmzgt sg1-1 ajung.

Cine merge pe 1.46

nu qt. ristpga
Cine sare 'n ap
strop nu face?

Ce n'are limb i ciupeste,

De prpdeste.
Urzitoarea

Am o iap cu doisprezece
mnji: cnd trag de ckAstru, necheaza toti mnjii.

Urciona.

Tlnanicul.

Am o fatii imbortosat si cine

voeste o sgtruta.

Iepure imbltat,
La spatele ma-ti 'nvtat.

Urechile.

Yana.

Intr'o margine de crng

Dougt sparturi de blid.

Balaur vArgat,
In pgtmnt bagat.

Urma roatei.

Tntul.

Ce e lat ct urma gainii

att de lung cat n'o mai vezi?

Amnar de mischia,
Dela Duniire viu.
Vaporul.

Ursul.

P'o vale adncti,

Vine un cioban ciobncgt
Si de qeale e matncit.

Glinusgl galbenusgt

Trece marea 'n piciorusgt.

www.digibuc.ro

103
Vioara.

Tfirtejul.

Turcheaza neagra
Tot campul alearga.
arza.

Anghelus c'un piciorus, haine

lungi pan' la pamant.

Am o fatil sdrenturoasa,
Seade cu Vocla la masa.
Tuntarus, bumburus,
Seade 'ntr'un piciorus.
Virteluita.

Striga Gagiu din copaci,

Gagiuleasa dela vaci.
Am o scroafa uscata,
Si sta 'n cuiu agritata.
Tandara uscatii,
In cuiu agatata.
Roscova uscata,
In cuiu agatata.
Tandarica bradului
Bucuria satului.
Am un lemn d'o litra,

Din alta tar venit.

Oaie, oaie oacana,

Seade jos si deapana.

Intr'o scorbora uscata,

Latra o catea, turbata.

Tatraiill.

Am un Cal negru : cand Il

bag intre cei roii, pe toti

goneste si-i risipeste.

Ii

Vitelul in vita.

Ce seade 'n apri si nu sa uda.?

Am un mos batran si st cu
nasu 'n scrum.
Chitias cu capul ars.

Vin oile dela munte

Cu stelute mandre 'n frunte.

Tie&

Dela munte pan' la munte

Pe valea, lui Terteleat

Legai verdea de uscat.

Dipada.

Stelute marinate.

Ce sa zideste far ciirrnida

sboara fra fulgi?

Tinul.

Nebunul satului,
Imbrcat in coaja pacatului.
Ce e frumos la privire,
grabnic la ametire ?
Nebunul satului, imbracat in
coaj de lemn.

Zioa.

Stanca groasa
Umple casa.

Am un pora: o parte este

neagra, o parte este alba.

www.digibuc.ro

Intrebari si raspunsuri.
Cine nu s'a nriscut si a murit?
Adam.

Cine a murit si nu s'a in-

gropat ?

Femeia lui Lot s'a prefftcut

in stlp de sare, cnd s'a uitat
inapoi spre Sodoma.
Ce cocos a cantat
toatrt lumea I-a ascultat?
Cocosul lui Noe in corabie.
Cnd s' a bucurat toatit lumea ?

Cnd s'a pogorit Noe cu ai

si din corabie.
Cine

s'a nscut odatri s'a

murit de dourt ori ?

Lazar, pe care Mntuitorul

1-a inviat.

Cnd e ziva mai mare ?

Cnd n'ai ce mncit.

Ct e dela riisiirit si pan

la apus ?

Cale d'o zi.

Ct e dela ceriu i pana la

piimnt ?

Nu-i departe, ca dacrt tuna

sus, s'aude jos.
Ct e d'aici prtrt 'n cealaltit
lume ?

Departe.... departe.... ca cine

sit duce, nu mai vine.
Ce-a vazut soarele odatil

d'atunci n'a mai vitzut niciodatri ?

Fundul Mrtrii

Cnd a murit a patra parte

Ce scurteazii c u ct s lundin lume?
geste ?
Cnd Abel a fost omorit de
Vieata omului.
Cain.

Ce trece pe sub soare 5.11

Care e mortul acela care : srt fac umbril?

Cnd s'a 'ngropat,

In mormnt el a umblat,
Pe Domnul I-a lrtudat
pe urnart a inviat?

Iona proorocul, care a fost

inghitit de chit.

Cine odatrt a murit si de

doua ori s'a nrtscut ?

Iona proorocul.

Vntul.
Unde-i dealul mai mare ?
Unde-i valea mai adncii.
Cine s'a nriscut i nc n'a

murit ?
Eu.

Cand e lemnul cu amndouii

capetele in ptimnt ?
Cnd Ii pui o oalti 'n cap.

www.digibuc.ro

105

Zece erau, doi vorbiau,

Si doisprezece sii mirau?
Clind Iisus vorbi cu Samarineanca, exit ora zece si cei.12
apostoli se mirau.

Cnd omul poate sii fie ingropat cu minile pnii la coate,

frtt sit fie in groapil ?

Cnd bagi ininile 'ntr'un

borcan.

www.digibuc.ro

Froverbe. Zicatori.
15.

Cine

Cine eade,
Coada-i cade.

5.

Tot tiganu

Ii laudg, ciocanu.
Bung, ziva ti-am dat,

G-ura iintinde.

Dacg nu e chiag, branza

nu se face.
Gandul nebunului,
La marginea primntului.
Decgt s ramaie branza,
Mai bine sa crape rnza.
Pate iarba care o cunoti.
Tea petecul din gunoiul tau.
Nu ma uit la ciiine, ci la

al cui e cginele.

Boa la lunga,
Moarte sigura.

10. Mai bine o zi oim,

Dead o varg, cioar.
Toatg burueana cu umbra ei.
Om frumos fr ponos, nu
se poate.
vieta Ingereasca si traiu
porcesc.

Dinteun cal boieresc

Iese unul tignesc;
Si dintr'unu tiganesc,
Iese until boieresc.

Beloit mi-am aptat.

I-a venit apa la furcri.
I-a venit apa la moara.
Cti mg roaga cu ua Incuiata.

20. La baliga moale puting aprt

trebue.
Rasie, i purceaua moartg

In copre.

Nunt far btaie, i moarte

frg, brinueala, nu se poate.

Cu un ochiu la gaie
Si cu altul la tigaie.
Braila, bung 'n burduf de
&dine.

25. Unu-i frnge coastele,

S'altu-i trage ponoasele.

Pang la varg, nu4ce s'o

'ntginpl
Ori cg moare magarul,
Ori ca pierde samarul !

Ce de noH innoreazg,

Dar nu stim care ne pi-

www.digibuc.ro

[cureazg.

107

Nimeni nu intreabg de casa

frumosilor.

Ce e In gush
Si dupd

Nu-i frumos ce-i frumos ;

Ce

E frumos ce-mi placa mie.

30. Fiecare se leagrt unde-1
doare,

e pe el si pe

fereasai Dumnezen de vreun foe, c, n'are ce arde.

Poama bun o mnnc

porcii.
Dacrt nu-ti mnanc ursul
porumbi, nu-i da gurd.
Lac s fie, broaste-s multe.
50. Si-a gsit dracu calpacu.
Nici coarnele Pilau&
Nici ceafa trgand.
Dup ce-i urith, o chiama
si Neacsa.
Mai bine 'n capul locului,
decal pe fata riei.
Copilul pan' nu plange,
MA-sa nu-i d
Strinul, si1-1 tii toat ziva
'n poal, seara ci-c nu mai
Obraznicul mrtnancti prazpoate de oase.

nicul.

35. SA tine norocul dupe tine,

Ca pulberea dup chine.
Oaia care nu-si poarth lama,
s'o mnance

Searpele, cand It doare ca-

pul, iese la drum.

Searpele, pan nu-1 calci
pe coad, nu se Intoarce
sh te musce.

Unde e una,

se strange
mai multe.
40. I-ai turnat laptele 'n pasat.

In necazul satului, potolii

.focul pe nevastii.

Vai de caii dela post!

Vai de tarla fad). cini
casa frrt stpani!

Fuga e rusinoas,
Dar sntoasil.
55. Deck, filozof ofticos,

Mai bine mgar

Unde-i minte
Acolo- i nebunie multd.

Din gur e lesne :

Pune vita,
Bea vinit.
Nu- i nebun cine manandi
sapte malaie, e nehuii

cine-i d.
Cu nebunul:
Nici calul s ti-1 ncuri,
Nici statul sh ti-1 mdsuri.
60. A. prins mmliga coaj.

S'a urcat scroafa 'n salcie

Vai de panza 'ntre douil

foarfeci.

45. Pan nu bagi cu omul In

si

Aram ghidi, aram gheldi.

Aram vine, aram s duce.

plug, nu stii ce-ipoate pi elea.

Ceacit, ceach :

Tot nasul are nas.

Si sracul la teal*

Si apa la matc

www.digibuc.ro

108

Daca toate mustele ar face

Popa are mnti de luat, iar

nu de dat.

miere,

Si la coadele cailor ar
faguri de miere.

fi

Lasrt-ti lucrul
Si iea-ti mucul.

Omului stirac

Barbatul set fie putin mai

Nici boii la jug nu-i trag,

frumos ca dracul, numai

Nici lemnele in foc nu-i ard.

65. De sarac, nici unghit n'are

a, se scarpine.
Saracul dobndit
Sa mira ce 1-a gasit.

85.

Cu Dumnezeu pe buza i
cu dracu pe inim.
Frt-ti imbucrttura.

Ct iti este gura.

Ochiul omuhti e rapt din

s'aduca ce trebue in casa.

Pe una o tine de coarne i
p'alta o mulge.
Alta capra la carlig.
Malt tocat, putin papat.
Dupe potcrt si
Martie din post o sa lipseasc ?

70. Nici in car, nici in &toga,

nici in telegut.
Obrazul subtire se tine cu

Ii poarta Smbetele.
90. Ii trage clopotele.
hreanul este ru, i viermele seade in mijlocul lui
si crede ca loc bun ca acolo
nu mai e.

Cine searartnii, vnt, aduna

furtuna.

In fatrt te unge, si in dos

mare.

cheltueal.

Pomul sa cunoaste de pe
roade i omul de pe fapte.

Otetul tare butoiul lui i

sparge.

75. Doug, pietre tari nu macin bine.

Fatarnicul e un lup im-

brcat In piele de oaie.

G-ura lumii pamantul o astupa.

Orbului too, dar dela orb

nimeni.

te frige.
Boierul fie incins cu teiu,
dar tot boier este.
Femeia e capul dracului.
95. Trage Midejde ca spnul de
barba.

Cum e sluga si stpttnal.

Cum e turcul si pistolui.
Cum e sfntul si tmttia.
Dusmanului tau &Ai pkine
si sare.
100. Cu minciuna prnzesti, de

Femeia nebatutrt e ca moara

nefericata.

80. Din putin s'a flicut Raiul.

cinat nu cinezi.
Creti cainele,
roaza vinele.

www.digibuc.ro

109

Prostul intiu vorbeste,

in urm se gandeste.
Cu 'ncetul, cu 'ncetuli,
Sa face otetul.
Odoronc, tronc, i-a sarit
tandra.
105. Tandara nu sare departe de
tulpin.
Poama nu cade departe de
raclacina pomului.

Nu poti face porcul s bea

ap din fedeles.
Omul inviitat are stea in
frunte.

Vorba de ran se duce ca

glontul.
110. Vorba d e ran mai lesne se
crede.

Dintr'o vorba i aprinzi

paie in cap.
Omul intelept i cumpr
vara sanie, iarna car.
Mai bine srt 'ntrebi de dour%
ori, decitt s ratiacesti odat.

Lucrul de seara nu-1 lash,

pentru dimineata.
115. inceputul e greu.

Cu rma mica se prinde

peste mare.

Tivga nu merge de multe

[ori la apit :
Ori sa sparge. ori c crap.

PicAtura mica face lacul

mare.

Buturuga mica rstoarna

carul mare.
120. Picatur mic sparge piatra
mare.

Cu acul de aur gauresti zid

de piatr.
evoia invata pe om multe
lucruri.
Uncle nu este pisic,
*oarecii vataf ridica.

Dupa creast s cunoaste

puica, care face ourde mo-

tate.
125. Taciunele acoperit
Arde afurisit.

Pan a s geama boii, scartaie

ntiu citruta.

Mai bine o impacare strmbit,

dect o judecata dreapt.

Gura aduce ura.

Qum tragi trebue s ajungi.

130. Omul harnic
N'are prasnic.

Cinele nu fuge de pita,

Ci fuge de biit.
Unde dai i unde crap&
Basco, vorbim, basca ne 'nt,e1egem.

I-a luat apa dela moarg.

135. Nu in toate zilele

Pastele.

Calul are patru picioare

tot se poticneste.
Credinta calulni, a cainelul
si a femeii s nu o iei.
Drumul btut s nu-1 Iasi
niciodata.

O vede cat caciula

*'o face cat mgura.
140. Azi joacit ursul la mine,
maine la tine.

www.digibuc.ro

110

Calul bun se

A dns-o bine cacainele'n put.

A trait un train si cu al
mortii dou.

Poniul A. 'ndrepteazA de
mic, nu de mare.
Nu c Audi, acul in carul cu fan.

145. S'a lepildat ca Adam de raiu.

Hotul fur si jur.

'ainde

din

fundul grajdului.
Dectit s pilzesti o femeie,
mai bine un card de iepuri.
Rade harb de cieb.
Feciorul de vaduvit e al
doilea domn.
165

ai de tara fail domn

de casa far stripan.

Hotul nedovedit e negustor

cinstit.
La o fat mare si un mil.gar sbiar.
Ce-si face omul, nici dracul
nu desface.
150. Dai, n'ai.

Fierbe sangele in el
intr'un rac mort.

ca

Banii strangritorului
Pe mans, risipitorului ;
C'as zice o prtsricrt:
Cine strange, nu mn Mica."

Faci bine s'anzi ru.

Nu cheltui tot ce ai,
Maine nu stii de ce dai.
155. Vremea pristreaat paiele si
nevoia le cumprirrt.
Ochiul stiipanului ingrasrt
vita.

Ochiul lui Dumnezeu nu

doarrne.

Cine vorbeste seamn, eine

ascult culege.

Ochii, ce nu se vd, se ilia...

160. Bunk mara, pficat de parale.

De ce te temi nu scapi.
Boala vine cu canil si iese
prin urechile acului.
Piatra care nu se miscrt din
locul ei, prinde muschi.
Cand tun si fulger mult,
nu plou.
170. Dup foc, si parjol.
Ia-1 dupil mine, c-1 omor.
Lesne dourtsprezece bete
la spatele altuia.
Vai de tara ce-o pun copiii
la cale !
Cal al stpanesc,
Drumul imparritesc.
175. Copilul cu moase multe
moare cu buricul netrtiat.

La casa cu multe fete

Miorlae pisicile de sete.
Mintea domneste,
Mintea 'mprortteste.

Mintea nu se cumprtrii

CU

bani.

Dumnezeu da, dar in obor

nu bagrt.
180. Omul sfinteste locul, nu
locul pe om.

www.digibuc.ro

111

Capul iscusit la vreme de

nevoie SA, cunoaste.

Cu nebunul srt n'ai 'nici In

clin, nici in mnecA.
PAM% nu miinnci cu omul

Imprumute, imprumute,

Cum te dau, nu te iau.

Lucrul strein, nu tine de
cald.

200. Gura omului e mincinoasrt,

inima nimeni n'o stie.

[o banitit cu sare,
Nu stii ce cusururi are.
Prostul, cnd 1.1 bagi in

Nu e nebun Al care mit-

SA in altii in sus d'o palmii.

nnce.

[sear*

nncit sapte mlaie, cf. nebun e Al care-i d sil. mA-

185. PnA nu bagi cu omul in

plug, nu stii ce poamrt e.

Vezi-mA cu un ochiu, ea

Mai bine c'un1ntelept la pagubil, cleat cu -an nerod la

Nu pune mitna unde nu-ti

cstig.

Mai bine cu intelept,

SA duci o piatrii de moaril
[la gt ;
Decitt cu un nebun,
Si pleci pe drum.

Nu e nebun cel care e nebun, e ne bun cel care-si

pune mintea cu nebunul.
190. Soarele sii fie unde-o fi, luna
s'o mAnnce vrcolacii.

La mncare lup, la lucru

vulpe.

La culcare boier mare.

Bogatul miinncA cnd are
poftri, saracul cnd dobAndeste.

sA te yAz cu doi.
fierbe oala.

Dracul biserici nu face.

205 Dracul nu-i att de negrrt,
pe cat Il face oarbenii.
Dracul seade in vrful dealului, si carul sA ritstoarnA
in vale.

Cinele care latrnu =pit.

ToatA lumea sA te invete,
dar din minte srt nu-ti
IlabdA un ceas, sit tertesti
un an.
210. Nu

aduce anul, ce aduce

ceasul.

Cine nu sA multumeste de

putin, nu se multumeste
nici de mult.

Bogatul triteste cu averea,

Nemultumitului i se iea darul.

mai riiu te rupi.

Lasit pe orn lu balega lui.
Fiecare sA ingrasA de ce-i

In inima omului tAcut

dracul ascuns.

Sitracul cu nAdejdea.
195. Gndesti srt te crpesti

place.

st:

Cnd ar fi dupii pofta

n'ar fan-lane vitA in
sat.

www.digibuc.ro

112

215. Mai multe piei de oaie fa"Cara decat batriina.

Matele in orn si tot

cearta, dar cm cu om.

sa,

Cinci degete sunt la o mana,

si nu sunt la fel.
Boul are limba lath,

Dar nu poate sa vorbeascil.

Frate de frate, dar brnza-i
pe bani.
220. De boier boier s fii,
Dar de frica tot. sa
Cine n'asculta de vorbe, nici
de bete.
Vrajmasului tau
paine
si sare.
Omul se bate cu cuvntul,

iar nu cu
Ce-a apucat lnpul, nu poti

s mai scoti.
225. Mira, mi-e de tine, dar de
mine mi se rupe sufletul.

Eu Il trimit la foc

Si. el mi-aduce busuioc.

En ii fac eu capul,
El imi lace cu martacul.
Tara moare de Mari,
Si el bea cu lautari.
Lumea moare si plesneste

Si proasta sg Vacaneste.
230. Ursul nu joacrt de bungvoie, ci de nevoie.

Spune-mi : Cine ti-a scos

ochii, ca bine ti i-a secs?"
rtspuns : Frate-meu."
Dacil ai casa larga, decat

sa bagi p'altul, mai bine

baga maraeini in ea.

Daca, n'ai orn batran,

cumperi; iar dacrt ai,

srt-1

vinzi.

Cine are piper mult, baga

si in pasat.
235. Numai cu vorba
Nu se face ceorba.

Nu te saturi mancnd, dar

lingand.

A brigat pe dracul in casii,

cu lutari si nu poate sa-1
scoatrt cu arhierei.
Glumele sa-ti fie cumpatate,
Intocmai ca sarea in bucate.

La pgrul laudat sa nu te

duci cu sacul.
240. Pestele dela cap se impute.
Pilda cea rea o d oamenii
mari.
Pang nu faci foc, fum nu iese.

Porcul nu sa 'ngrase in

ziva de Crciun.
Intre oamenii cinstiti vorba
e zapis.
245. Ce se scrie cu condeiul, nu
se taie cu toporul.
Nici salcia pom,
Nici mojicul om.
Nu te lua duprt gura lumi,
c dai in gropi.
Srt stgin stramb i s judecam drept.
Cu incetul, cu incetul, departe ajungi.

250. Punegi peticul, cum i e

sacul.

Frica prtzeste pepenii.

Neamu-i neam. vieata-i
viatrt, soiu-i soiu,

www.digibuc.ro

Descntece.

1. De dragoste.
&lie dupa Nicula Enache FafAneata. Or lea, Romanati.

Dumineca de dimineata ma
[sculaiu,

In varsat de zori,
In glas de cntatori,
Cu cositele pline de flori.
Si plecaiu si mersaiu,
P'o cale, p'o carare,
Spre soare rasare.
La fantana lui Adam,
La paraul lui Iordan,

6.

35.

Cu poteca necalcata,
Cu roaua neridicata,
Cu dragostea neluata,
Tipnd si chiraind.
Maica Domnului m'auziii,

10.

15.

30.

si din gura asit-mi graia :

Ce tipi? ce chirai ? (cu-

40.

De dai,
De uruciuni,
De facaturi,

45.

Maica Precista ?!...

Maica Domnului imi fa's[pundeit

*i din gull asit-mi graia :

Nu te tern.* nu te'ntristit.
25.
Scara de argint facea,
La mine se coborit.
De mama dreapta ma .luit,
Pe cheile fntnii ma suia,

De arunaturi.
Si-mi lua :
Din cap

Cum n'oiu tipit,

Cum nu m'oiu vaith,

Ca dart lume m'a vzut,

Toata lumea m'a mil!

Pan' la brau,
*i ma spalit:
Pe fata,
Pe brata,
Pe piept,
Pe trupul tot
C'o stebla de busuioc.
Iar d'acolo ma scotea,
In sbuciumatoare ma da,
*i ma curathl,
De fapt,

[tare) ?

20.

Si ma despuiit,
Si ma bagren ru,

50.

Par de tap,
Dupa trup
Pr de hip,
Si dup tate
Par de mate,

Si dupii mni
Cururi de gaini,
Din spinare
55.
Belea mare,
Si dupa picere
Faptul megiaselor mele.
Megiasele mole,
8

Pdaculescu, Litera tura popular.

www.digibuc.ro

114
60.

Vecinele mole,
Mrtturi legate.

Prin fntani aruncate,

De toat lumen scuipate.
Iar eu : floare verde inflorita,

65. De toata lumea privit.

Fermecatoarele mele
Prin fantani crizute,
De toata lumea huiduite.
Iar Maica Precista atuncia

70. De maim dreapta m luh,

In pat de argint m pun*
Si-mi puneh. 'n piept,
Soarele cu razele,
Si'n spate,

80.

Ci in urma mea o da,

Toti in gura mea o &MU_

Si mic, si mare,
tanr, si batran.
Dar mai vrtos
85. Cine mi-o fi mie de folos.
Unde mi-o auzi sgomu.
zicrt c. e Domnu.
Uncle mi-o auzi sfatul,
RA zing ea e imparatul.
90. SA fac sange pan' la Ural'.
Nu e sange pan' la brad],
Ci e faguri de miere,

S m linga toata lumea

[pe piele.
Maica Precista atuncia
95. De maim dreapt mA luh,

75. Luna cu lumina,

In umerii mei.

Pe un gard ea ma suih

Doi luceferei,

In cap,
Imi ridick steag.

fioare verde ma fceh.

2. De isdat.

Spus de Nieula Enache Ffemeatii. Orlea, Romanati.

Isdat in cap,
Cap de corn anac.
Mama dreapt Orrice,
5.

Cruce de mar dulce.

Mana stnga, carlig de
cioban.

In inima, inima de vidra.

La picioare, crapi, drace,

CA (cutaruia) n-ai ce-i face.
S ramaie (cutare)
10. Curat luminat :
Ca roua campului,
Ca seninul cerului.

3. De dragoste.
Seris din gura Ecaterinei Dumitriu, vrAjitoare.

In sfanta Marti

5.

10.

La mine, s vie s-i dea.

Duprt ce am isprvit,
In pragul lash am iesit.
Spre rasrit m'am uitat.
Ca soarele m'am luminat.
2a De toate m'am scuturat.
Si'n gura mare am strigat.
De ruri m'am deprtat.
Oh ! plecati, dusmani parliti.
Ca soarele m'am luminat.
Oh ! plecati, busteni
Pe mine ce-am vazut ?
Si veniti. boieri, gatiti.
Pe poale am vazut stelele.
Cu gurile insetate,
25. Pe piept am vazut luna.
Cu limbile lsate,
Pe fat am vazut soarele.
Cu pungile deslegate.
Ca soarele m'am luminat,
Cine cinci bani o aveit,
La toti cu drag am picat.
15.

M'am sculat,
M' am scultat,
Mara mnecut.
Toiagu 'n mama am luat.
Vadul mi-l-am rartturat,

www.digibuc.ro

115

La cine eu m'am uitat,

Toti de mine se bucurh.

30. Ca vinul 1-am imbrttat.

S'am

Cu cine eu am vorbit,
Ca argintul de curat,
Ca mierea 1-am indulcit.
40. Ca cerul de luminat,
Oricine pe jos erit,
Ca steaua cerului,
Inaintea mea toti se scul.
Ca roua: cmpului,
35. Cine cu spatele er,
Ca poala Maicai Domnului.
Cu fata la mine se'ntorceit.

4. De nkjit.

Scris chip& spusa lui Nicula En. Flneat. Or lea, Romanati.

5.

A plecat (cutare)
Pe cale, pe cgrare.
Cu ndjitu se 'ntalni,
In gur s'aciuh.
Dumitra, descanttoarea, Ii

25.

[descnth.

30.

S se potoleasc,
Curn s potolesc :
Oamenii in casa,

Vacile in sat,
Porcii in strat,
Risiirele in cuiburele.
A sh potoleasca:

Cu secera Il secerh,
Cu focul II ardeit,

Dorul,
Manchrimea,
Usturirnea,

13,6d6cina Ii sech.

D'o fi vifor, d'o

10.

15.

fi

rosat,

D'o fi njit, s potoleasc:

Dorul,
Mancarimea,
Usturimea,
Njitul,
Branca,
Buba,
Viforul

35.

40.

Din toate sgarciuletele.

Sh se potoleascrt dela (cu-

Dela (cutare)
Din. dinti,
20.

Din maini,
Din picioare,
Din vinele gatului,
Din mate,
Din 11114
Din osanza.
Din toate cheietorelele,
tare).
SU-I lase :

Din mUsele,

Din gingii,
Din creieri capului,
Din sgarciul nasului,
Din fata obrazului,

45.

Curat, luminat,
Ca steaua de sus,
Ca roaua de jos,
Ca poala Maiciii Pr ecistii.

5. De desfleut.

Spus de Ecaterina Dimitriu, vrjitoare. Brdila.

In sfnta Marti

5.

M'am sculat.
M'am sculat,
M'am manecat.
Pe curare-am apucat,

10.

La angina lui Adam

SI la apa lui Iordan.

Acolo... cand m duceam,

15.

Eu cu ochii nu vedeam.
Cu urechile nu auziam.
Cu gura nu vorbiam.
Cu mainile nu puteam.
Cu picioarele nu umblam.
Ci plangeam
Si m vaietam.

www.digibuc.ro

116

Pe mine nimenea nu ma
[auzeh,

Nu ma vedeh.
Numai Maica Precista

Si Santa Dumineca.

20. Ele la mine yen*

Si pe mine ma 'ntrebh :

TJnde-ai plecat,
Unde-ai manecat ?"
Eu plngeam
25. Si ma vaitam,

La antana lui Adam

Si la apa lui Iordan.

Maica Domnului sta

Si ma Intrebh :

Dar tu cum ai plecat,

Si cum te-ai ma,necat,

35. La cap nepieptanata,

Cu camasa neschimbata,
Si la fata inpovalatrt?
Dar eu plngeam.
Si ma vitietam :
40.
Oh ! Maica Domnului,
[ziceam,

Nu sunt nici la cap

[nepieptnata,
Nici cu cilmasa neschimbata,

Nici la fara impovalata,

Dar numai stint inconjurata:

50.

[deschideh,

O cana d'argint scoteh,

65. La antng, ajungeh,
Mama 'n cap ca i-o puneh.

La antnit s'aplech,
In cap i-o tornh.

Oh ! Maica Domnulni,
Am plecat, am mnecat,

45.

Maica Domnului o lacrita

Aiazma mare ca-mi

Si Maici Domnului ziceam :

30.

Si la apa lui Jordan.

Acolo dac' ajungeh,

Ca dat,
Cu fapt,
Cu aruncat,
Cu adapiltura,
Cu hail,

70. De ce-i tort*

D'aia mai bine sa luminh.
A spalat-o,
A luminat-o,
curatit-o,
75. A limpezit-o,
De vaz a desorbit-o,

De urechi a desarzit-o,
De gura, a desamutit-o.
Minile i le-a deslegat,
80. Trupul i l-a usurat,

Picioarele i le-a despiedicat.

De cilmasa

Si de fapt a desbracat-o,
Cu camasa de mil a ira[briicat-o.

85. De camas de cearil i de

[smoala a desbrilcat-o,
Cu crimasti de putere a Im[bracat-o.

De colan de urit i de

[boa]it a descins-o,

In colan de putere si de
[mila a incins-o.

90. De papuci de broasca

tes-

[toas a descu]tat-o,

Ca putere si cu milli a in-

Cu

[cal tat-o.

Cu Ora.

Dar zise Maica Domnului

La Sfntai Duminecai :
Ia-o, ia-o de mama dreaptit
55. Si o du la antna lui Adam,

Si la apa lui Iordan.

Ca sfnta
De mna dreapta mi-o luh,

Si la fntna ca-mi
60. La fntana lui Adam,

Dupil ce a usurat-o,
Dupa ce a luminat-o,
Tot uritul l-a luat,
95. In haine negre l-a legat,
Bine ea l-a infasurat.

Cu cercuri de fier le-a fe[recat,

Cu cuie de fier le-a lAtut.

Dupa-ce le-a ispravit,
100. Spre rasdrit a privit,

www.digibuc.ro

117

In gura mare a strigat :

0, vultur, surd i mut!

Vino, tu, cu soare nersarit

La fat-Italia lui Adam
105. Si la apa lui Iordan

i ia utiturile,
Si ia daturile,
$i ia fapturile,
Si ia mara.
110. Si ia Ora,
Si ia ura
Vulturul turbat
Din cuib s'a ridicat,

Paduri de frunza a scuturat,

115. Apele a secat,
Soarele a intunecat.

La fantn' a alergat.
Uriturile le-a luat.
In unghie le-a aninat
120. Si cu ele a plecat.
1STouazeci de mari,

Nou'azeci de tari,

A sburat s'a calcat

S'acolo le-a lasat.

125. Acolo s lacuiasca,

Acolo s vacuiasca,
'ndarat :

Cine jos erh,

In picioare se scula.
Cine cu spatele era,
150. Cu fata sa 'ntorceh.
La cine m uitam,

Ca vinu-1 imbatam.
Cu cine vorbiam,
Ca mierea-1 indulceam.
155. La jumatate cale ajungeam.
In carare ce vbdeam ?
Vedeam un car de maracini.
In mrcini. cine-mi era ?
Acolo sta : fermecatoresele,
160. Vrajitorile, care fac
Si niciodata nu desfac.
Maica Domnului
Pe Sfantai Duminecai o In[treab:
Cine st acolo ?
165. -- Oh ! zice Sfantai Dumi[necai,
Oh! Maica Domnului,
Acolo sat fermecatoresele,
Vrajitoresele.
170.

La casa lor,
La masa lor,
130. La salaele lor
SA nu mai gndiasca. Si (cutare) a ramas
Ca argiutul de curat,
Ca cerul de luminat.
135. De toate, de toate scuturat.
Atuncia Maica Domnului
[isprvia.

Dupti ce ispravia,
Maica Domnului de mna
[dreapta ma lua,
Sfnta Dumineca de stnga.
140. Unde cu &salsa porn*
Tafta verde s'aterneh.
Toti astepth,
Cu usile deschiser
Cu lumnarile aprinse,
145. Cu casele gatite,
Cu fete inveselite.

Dar pe cin' asteapta?

Asteapta pe (cutare).
Dar de ce o asteapt?
Ele nu stiu ?
Ele n'auzit?

Ca (cutare) azi, sfanta Marti

175.

A venit,
La fantna lui Adam,
Si la apa lui Iordan.
Si noi am luat-o,

Cu aiazma mare am spalat-o,

Cu vin am clatit-o,
Cu mir am miruit-o,
Cu miere am indulcit-o.
Atunci Maica Domnului
[s'a turburat,
Si spre ele a plecat,
185. Si cu foc le-a blestemat :
180.

Blestematelor,
Juratelor,
Afurisitelor,
Intelenitelor,
190.
Cine sunteti,
Si mie nu raspundeti ?

www.digibuc.ro

118

Blestemate s fiti,

Blestemate sA, fiti,

De ce mie nu rAspundeti ?

215. Aici s: vA risipiti.

Ele in sus sAri,

Ochii ii scoteit.
frnge.
De picioare ologi.

IeirA :

195. TArtroaica,
VrAjtoreasa,
FermecAtoreasa,
LegAtoreasa,

220. Trupul li-se

Si (cutare) rAmneit,

Care leagA
200. Si nu mai desleagA.

Ieir 'naintea MaicAi Domnului,

Si ziserA :

Eu sunt i ea mine nimeni.

Eu sunt aia, care fac

205. Si nu dAsfac.
Impiedec,

Si niciodatit nu dAspiedee.
Leg i niciodatA nu ditsleg,
FiicA de tatii,

210. Tatil, de ficior.

Atuncia Maica Domnului

turburit,
Si cu foc le blestemit :

Ca argintul de curat,
Ca cerul de luminat.
Ele m'a legat,
225. Eu m'am deslegat.
Ele m'a 'mpiedecat,

Eu rn-am. despiedicat.
Ele mi-a
Eu mi-am desfAcut,
230. Din creieri capului,

Pang 'n tlpile picioarelor.

Si am rAmas curat, luminat,

Ca argintul strecurat,
Ca steaua de sus,
235. Ca roua de jos,
Ca poala Maicki Precistei.

6. De uz4.
Spus de Ecaterina Dimitriu, vrijitoare.

5.

Murg, murgutul
Cum stai de 'nmurgeti
Si legi i 'nchegi
Vitele la par,
Vacile 'n sbor,
Copii din tipat,
Porcii 'n strat,
Lume de umblat,

Cum sA potolesc :
Toate

In toate rrtraurelele,
In toate cuiburelele.
25. Toate apsoarele,
In toate izvoarele.
Cum potoleti
8i ostoieti :

potolesti :
10. Uza,

30.

Uriciunea,
FticAtura,
DAtAtura,
AruncAtura,
15.

D'asupra mea,
D'asupra copiilor mei ;
D'asupra trupului meu.
S n'aib g. dusmanii limba
[ridicatA,

Nici gurA ctiscatA

20.

Asupra capului meu.

35.

Lume de umblat,
Cai de rnchezat,
Caini din alAtrat ;
A s'A potolesti:
Uza,
Ceata,
Uriciunea,
Dtritura,
FAcAtura,

AruncAtura,

Toate dusmniile
40. D'asupra casei mele.

www.digibuc.ro

119

7. Scoaterea argintului
Sims de Ecaterina Dirnitriu, vrajitoare.

Argintule, viule,

Arsura,

Voinicule,

SA rAmiu,

Nu te iau,
Nu te beau,
5.

10.

Ca tine de curat,
50. Ca cerul de luminat.

Tu esti tare ! IntAreste-m.

Tu esti vrednic ! Invredni-

De voinicie.

Nu te iau,
Nu te beau,
De vitejie.
Eu te iau
Si te beau,

[ceazA-mrt.

CA eu am trei boale.

Una : sufletul s, mi-1

SA trAesc,
vAcuese.
15.

Din astea, doua :

mi-le omori,
SA le deprtezi,

[relui.

Din creieri capului,

20. Din nrile nasului,
Din piept,
De sub piept,
Din ficati,

60. SA 'Imam eu
Ca tine de curat,
Ca cerul de luminat.
Si mai am incA o
srL mi-o omori,
65. SA mi-o depArtezi,
SA mi-o rtAcesti,
SA mi-o rspndesti,
SA mi-o risipesti.
Din creieri capului,

De sub ficatd,
25. Din bojoc,
De sub bojoc,
Din splin,
De sub splinA,

70. Din nrile nasului.

Din rinichi,
De sub rinichi,
Din rnzii,
De sub fanz,
Din unghii,
De sub unghii,
35. Din sarcul nasului,
Din vrful proului.

Din fata. obrazului.

30.

Am un fapt,
Am un dat,

Ca tine de curat,
Ca tine de luminat.
40. Mai Intk sa-mi omori :
Frica,
Lipitura,

SgetAtura,
Deochetura,
45.

TJscAtura,

Innectitura,

[zori.

Aprtril-ma din sfintitul Soa[relui.

ApArA-mA din apusul Soa-

SA mi-le rtiicesti,

SA rmie (cutare)

Tu esti pAzitor ! Rizeste-mA.

Tu esti apartor! AprA-mit.
55. AO:rill-mil dd cu seara.
ApArA-mil din miez-de
[noapte.
ApArii-m A din rAvArsat de

Am o aruncAturA,
75. Am o adpiiturri.,
Am o clciiturA,
Am o Ufa',
Am o mftr

Am o gr.
80. Am o boriturA de pisic,
Am niste bale de stiucA.
SA mi le omori,
SA mi le deprtezi,

S mi le rtcesti,

85. S, mi le risipesti.

Tu esti tare, s m intresti.

www.digibuc.ro

120

Tu esti pazitor, s m pa-

Din rev Arsatul zorilor,

Din sfintitul soarelui,

[zesti.

Tu esti vrednic, sa m in-

100. Din miez-de-zi,

Din apusul soarelui.

[vrednicesti.
Tu esti aparator, sa m aperi.

Ap Ara-ma.
Curateste-m A.

90. De fric,
De lipitura,

Intreste-mA.

De sAgettitura,
De deochetura,

105. Si m fa
pe mine
Ca pe tine.

De uscatura,
95. De inn ecatura,

Tot ash de curat,

Tot ash de luminat.

De arunatura.

Din miez-de-noapte,

8. De bulA.

Spus de Nicula Enache Fafitneata. Orka, Romanati.

Cu phine si cu sare,
SA te duci in pamnt mai

Bubil neagrA bilsicata,

Bubil galbena basicat,

Bub rosie brisicat,
Raba vanata basicatA,
6. Bub cu &Mac basicata,
BubA cu vifor bsicatA,
Buba de 99 de fluri,
BubA mistreatA pe os,
SA iei dela (cutare),
10. SA te potolesti ;
CA (cutare) te descntA,

[tare.
(Cutare) sa rmaie curat, lu[minat,

15. Ca steaua de sus,

Ca roua de jos,
Ca barba lui Hristos.

Maica Santa-Marie,
Dela mine leacril sti-i fie.

9. De moleti.

Spus de Necula Enache Fafne45.. Orlea, Romanati.

Strmbe din mncare;

Strmbe din miez-de-noapte;

Strmbe dela revarsat de

[ zori ;

5.

Strmbe d'a miaza-zi ;

Strmbe din apusul soarelui.

Voi sa iesiti dela (cutare),

Din creieri capului,
Din sgarciul nasului,
Din fata obrazului,
10. Din inima,

Din rinichi,
Din ficati.
S ramna (cutare),
Curat, luminat,
15. Ca steaua cerului,
Ca roaua cmzului,
Ca poala Micai Domnului.
Maic, Santa Marie,
Dela mine leacul sa-i fie.
20. Leac,

Si babi colac.

10. De deoehi.

Scris dupa Nicula Enache FAfaneata. Orlea, Romanati.

Fugi, deochi, dintre ocM.

5.

Ca te ajunge vnt turbat.

Fugi deocheturii,
Fugi deochi dintre ochi,
C te ajunge vnt din gur.
CA te ajunge soarele,
Fugi deochiat,
Si-ti taie picioarele.
www.digibuc.ro

121

Fugi, deochi, din fata obra(zului,

10. Din sgArciul nasului,

Din grumazii gtului,
Din creierii capului,
Din splin,
Din inim,
15. Din rinichi,
Din ficati.
Si s iei i srt te duel,
Crt eu cu gura te-am

Cu mna te-am luat,

20.

Si 'n vnt te'am aruucat.

SA rranhie (cutare) curat,

[luminat,
Ca fioarea crapului,
Ca roua diminetii,
Ca poala Maici Precistei.

25. Descntul meu 'al Maicei

[Domnului,

Maic Shnt Marie,

Dela mine leacul sh-i fie.

[cntat,

11. De deochi.

Scris dupa Nicula Enache Fafaneata. Orlea, Romanati.

Dac'o fi deochiat
De ora negru necurat,
SA-i plesneascil boaele,

S-i curg pirtrteatele,

5.

SA rrtnahie chealrt,

Si sa raza toath lumea de ea!

20. Dac'o fi dPiochiat din soare,

piearg, razele.

Dac'o fi dochiat din vnt,

S fie de ras la toatri, lumea!

Dac' o fi dochiat
flcriu negru necurat,
S-i cad chica,

SA fie de mirare la toata

Srt-i sece rdricina.

Dac o fi drtochiat dgard,

25. Sa-i cazri, nuelele,

S5,-1 calce vitele.

Prtsrtricit d'albstruie,

[lumea!

10.

Dac'o fi deochiat
De femeie neagr necuratrt,
plesneascrt thtele,
Srt-i curet laptele,
rmie copilul muritor

[de foame !
15. Dac'o fi deochiat,

De fat mare, neagrrt, ne[curat,

SA-i cad& cosita,

Sburrt ici, sbur col*

Unde sbur, pietrile
30.

A s se despice

Ochii lui, care a dochiat

[pe (cutare).

S rmhie curat, lurninat,

Ca steaua cerului,
Ca roaua cmpului,
35. Ca poala Maicrti Precestei.

12. De desticut.

Spus de Ecaterina Dimitriu, vrjitoare. BrAila.

In sfnta Marti, m'am sculat.

M'am sculat, m'arn mnecat,
Toiag In nahnfi am luat,
5.

10.

In corabie cine-mi erh ?

Am vzut :

Sus pe munte, m'am urcat,

Pe munte de fier am ealcat,

Pe punte de piatr i de
[diamant,

In sus m'ana urcat,

Dar nimic n'am vzut.

In jos, am privit,
O corabie am vazut.

15.

Puterea cu puterile.
Mila cu milele,
Ajutorul cu ajutoarele.
Am vzut :
Dragna cu dragostea,

www.digibuc.ro

122

Am vazut :
Frumoasa cu frurnusetile.

20. Am vazut :
Mila cu milele.
Iubita cu iubitele.
Dorul cu dorele.

0, vultur, mut i surd!

Vino, tu, in casa mea,
Si ia uriturile mele,

Si le aninina in unghiile tele

Eu and o vedeam,

25.

65.

Poalele 'n bran radicam,

Manecile mi-le suflecam,

Doua cofe in man luam,

In corabie m'aruncam.
Cu ele apa luam,
30. Fuga acasa alergam.
Mi-am spalat :
Poarta,
Masa,
35. Casa.

Si du-te din sat in sat ;

Din vad in vad,
70. Pan' la casa cui mi le-a dat,
Si m'a adapat.

Vulturul turbat din cuib

[s' a ridicat,

Si spre casa mea a plecat.

Pe unde tree*

75. Apele sech,

Pdurile scutur,
Soarele intunech.
El in casele male intr,
In mijlocul casei s'aez.
80. Aripile intindeh,

Din aripi bat*

Am spalat,
Am luminat,
Am limpezit,
Am curtit.

Rul

luh.

Din aripi bat*

40. Maul 1-am adunat,

Toata casa am splat.
Uritul 1-am adunat.
La un loc 1-am adunat.

Dupa ce 1-am adunat,

45. M'am spalat,
Kam uurat,
M'am luminat,
De urit m'am deprtat,
De rauri m'am uurat.
50. De camasa,

Ru Il strangeh.

85. Dup ce uriturile le-a

In unghii
Si cu ele a placat,
Si la mine s'a uitat,

90.

De camaa neagra de smoal

[m'am desbrcat,
Cu camas de lumina i
[dreptate m'am imbracat.
55. Tot uritul 1-am luat,
In haine negre 1-am legat,
Bine 1-am infurat,

Cu cercuri de fier 1-am legat,

Cu cuie 1-am tantuit.

60. Dupa-ce am isprvit,
In pragul uii am iesit,
Spre rsrtrit am privit,
In gura mare am strigat :

Si mie ca imi ziceh :

Bine te-am splat,
Bine mi te-am luminat,
Bine mi ta-am curktat.
Apoi s puneh in fata mea,

Si =eh : Eu bine te-oiu cu-

De toropeala,

De boala rn'am desbracat.

a-

[dunat,
aninat,

[rkti.

95.

Apoi mi-a luat uritul din

[gura mea
Si 1-a pus in gura lui.
luat negura din ochii
[mei,

S'a pus-o in ochii lui.

Mi-a luat legaturile,
100. Si 'a legat aripile.
Mi-a luat piedicile,
Si s'a 'mpiedicat picioarele,

Mi-a luat toat greutatea

[din trupul meu,

Si a pus-o pe trupul
105. I luat uriturile mele,

www.digibuc.ro

123

Si s'a dus cu ele,

Din vad in vad,
Din gard in gard,
Ran' la casa cui mi-a dat,

110. Cui m'a addpat.

Din ush in cash ;
Din cash in mash,
Acolo s, lcuiasch,

El ne-a legat,

Noi ne-am deslegat.

El ne-a 'mpiedicat,
135. Noi ne-am despiedecat.
El en dour], degete,

Noi cu patru degete.

El cu patru degete,
Noi cu opt degete.
La mine sh nu mai gn- 140. El cu opt degete,
Noi cu zece degete.
[deascrt.
El cu zece degete,
115. De e viu,
Noi cu dourtzeci.
De e vie,
El cu doudzeci,
In casa lor,
145. Noi cu patruzeci.

In masa bor.
De e mort,
120. In mormntul lor,

Si m'am deslegat,
Din creieri capului,

Acolo s, vheuiascrt,
Acolo sh lacuiasch,
Acolo s salrtslueascrt,

Si la noi si la copii nostri,

125. La casa noastra,

Si la shlasurile noastre,

Si la lada cu haine
Sit nu se mai gandeasch.

Si noi am /Tunas
130. Ca argintul de curat,

Ca cerul de luminat.

Pang 'n tlpile picioarelo r.

S'am rfimas,
150. Noi cu casa noastr,
Cii copii nostri,
Cu avutul nostru,

Cu tot tinutul nostru,

Ca argintul curtat,

155. Ca cerul luminat.

Ca steaua de sus,
Ca roua de jos,
Ca poala Maichi Precistii.

13. De UZI.
Spus de Nicula Enache Faneata. Orlea, Romanati.

SA n'aibrt dusmanii

Potol, potolat,
Cum sh potolesc,

5.

20. Limbh, ridicat,

Nici gurrt cascatrt,

Asupra capului meu,

Vitei la par,
Vaci in obor,
Copii din tipat,
Porci in strat,
Lume de umblat,
Asa sh potoltsti:

Asupra tinutului meu,

Asupra avutului meu,
25. Asupra copiilor mei.
Srt amuteasert,
Srt se potoleascri,

Uza,
10. Valva,

Uriciunea,
Phriciunea,
Filehtura,
Si toad', gura,
15. D'asupra mea,

D'asupra trupului meu,

D'asupra casei mele,
D'asupra copiilor mei.

Cum sh potolesc
Toate prtsrelele,
30. In toate rmurelele,
In toate cuiburelele,
Toate apsoarele,
In toate izvoarele.
Lume de umblat,
35. Cai din rnchezat,

Cini din alhtrat.

www.digibuc.ro

124

Clevetirile,
D'asupra m ea,

As srt potoleti :
Uza,
Ceata,

45. D'asupra casei mele,

D'asupra copiilor mei,
D' asupra tinutului.
D'asupra avutului meu.

40. Uriciunele,
Vorbele,

14. De

Spus de Stochina Florea Gitsc. Or lea, Rornanati.

La (cutare) nici una rAmrimotofiacrt,

Unchias cocoat,

[sarA.

Pe mAgur s'a suit,

Cu mriciuca a asvarlit,
5.

GAlcile dela (cutare) a pierit.

A plecat babele,
Cu drugile,

SA ptizeascri gAlcile,

lupii s 'nvritarA,
10. Pe toate le crtrarii,

Gal cile ca nucile,

Glcile ca fragile,
ca murele,
15. GAlcile ca bobul de porumb,
GAlcile ca bobul de grAu,
GAlcile ca bobul de meiu,
Dela (cutare), sA piei.
Maic SAnt MArie,

20. Dela mine leac srt-i fie.

15. De dragoste.

Spus de Maria Ilioaia, vrjitoare. Mahalaua Sf. Ioan, Hutd.

Soare, Soare, sfinte Soare,

Eu mA rog sfintii-tale,
SA-mi dai trei raze de-ale

Ca cucul cAntnd,

20. Ca argintul strAlucind,

Ca mAtasa din toate mart[surile,

[tale,

ca busuiocul din toate

In z An ate,

5.

[florae.

Inprmate,
Cu dragoste,
Cu liboste.
Cine m'o vedeit,

Care cum ma vedek

Ca de vin se imbAtit.
Eu srt fiu vorbit,
Eu sA fiu poftit,
Eu s fiu chemat,
De toatil lumea,
De tot norodul,
30. De toti negustorii,
De toti boierii,
De toate mad amele,
De toate cucoanele ;
Celelalte : cosnite stricate,
35. In pod aruncate.
25.

SA mA 'ndrrigeascii.

10. Cine m'a urit,

SA mri iubeascri,

SA le pai

CA soarele a rAsArit,

Trandafirul a inflorit,
15. Codrul verde-a 'nfrunzit !

Eu spre lume m'am gatit.

Glasurile mele sA le paie,
La dusmani si la dumanci,

16. De dragoste.

Spas de Ecaterina Podoleanca, vrAjitoare.

Hustiuluc, chiticA, pltick

Vestea lumii sri se ducA.

CAt is de vrednica si de
bogatA !

5.

MA uitai in sus,
MA uitai in jos,
MA uitai la rsArit,
VAzui pojaru] ardind.

www.digibuc.ro

125

Nu arde pojarul,
Ci arde crIciula in capul nr[sitorului meu (cutare).
10. Arde cAmaa pe trup,
Trupul in camaA.

15.

Surtucul pe trup,
Trupul in surtuc.
Arde pantalonii. pe trup,
*i trupul in pantaloni.
Arde picioarele in botine,
botinele 'n picioare.
Arde, arde,

Si nimeni nu-1 vedeit.

20. Vierii numai ca-1 vede,
'nainte ca-i

cu vin II stinge;
El mai tare s-aprindek

duprt (cutare) racnea.

25. Ma uitki in sus.

Ma nitai in jos,
Ma uitai la rasarit,

35.

Arde caciula 'n cap,

*i capul in diciulit a ursi[torului meu (cutare).
Arde crtmaa pe trup,
*i trupul in camaqa.
Arde surtucul pe trup,
i trupul in surtuc.
Arde pantalonii pe trup,
trupul in pantaloni.
Arde picioarele 'n botine,
botinele. 'n picioare.

40. Ardek ardek,

Si nimeni nu-1 vedea.
Prisecarii mi-1 zrtriit,

*i la el cA alerg,

Ma uitai in sus,
MA uitai in jos,
50. Ma uitai la rasarit
Vazui patru stele ca.zand.
*'acele stele,
Erea ale mele.
Scare le 'n piept,

55. Luna 'n spate,

Doi luceferei,

In doi umerei.
Hici, fata neagra,
Poneagra,

60. Cu coltii pan' la genunchi,

Cu pletele pan' la parnant!
Mrt due srt raz.

In rasul tau,
In casa ta.
65. Un'te duci, tu ?

M duc la (cutare),

Vazni pojarul arzand.

Nu ardeh, pojarul,

30.

*i dupti (cutare) rAcnih.

Si cu miere 11 ungeit.
45. De ce-1 ungeit,
De ce mai tare s'aprindeit,

S raz In rasul ei,

Sa, ma port in portul ei.
Srt-mi fac casa in casa ei.
70. SA te duci la vinovata (cu-

*i te du

[tare).

In casa ei,
In statul ei,
SA tu cas in casa ei.
75. Toate paturile sa le strangi,
Colac de olac,

Pe capul cui a dat.

Pe dansa s'o stupeascrt,

Pe dansa s'o buseasca,
80. Si toatti lumea s'o urascrt.
Si ursitul (cutareia) sa vie
Ca vantul,
Ca gandul,
Si dupa, (cutare) fugind,
85. *i 'n gura mare racnind.

17. De desfrteutii.
Spus de Ecaterina Podoleanca, vrajitoare. Husi.

Fapta de cumnata,
Fapta de 'nsuratA,

FaptA de maica cu fiica.

Ele s'o indemnat,
www.digibuc.ro

126
5.

Si mie mi-o dat.

Ele s'a vorbit.
Si mie mi-a fticut.
Ele mi-a fcut c'o mnrt,

50.

Pnii pe capul cui mi-o dattt.

Dimineata m'am sculat,

Crt apri de dragoste m'am

Eu mi- am desfacut cu
10.

Ele mi-a fault cu trei,

Eu mi-am desfricut cu. patru.

Ele mi-a fcut cu cinci,

Eu mi-am desfacut CU sese.

15.

Ele mi-a fcut cu epte,

Eu mi-am des fcut cu opt.
Ele mi-a facut cu north',
Eu mi-am desfcut cu zece.
Cine mi-a fcut cu zece,
Minile sh-i sece.

20.

Eu faptu eu nourt brazde

L-am brzdat,
Cu nou pluguri 1-am arat,

Cu nou grape 1-am grpat.

Cu nourt sape 1-ain spat.

25. Eu cu nourt maturi 1-am.

[mturat,
Cu nouit greble,l-am greblat,

Cu nou lopeti 1-am luat,

In nott care 1-am incrcat.
Cu nou boi negri 1-am in-

[splat,

55. Busmachi in picioare-am luat,

La biseric'am plecat.
Cnd la jumritate de cale,
Mi-a iesit inainte,
Toate ursritele,
60. Toate lingurritele,
Toate mahalagitele,
Toate fruntiiritele,
Cu stupit stupitu-m'a,
De urit fcutu-mi-a.
65. La biserie, cnd am ajuns,
Icoanele cu dosul la mine
[s'a 'ntors.
Oamenii ghionturi i-a dat

Si eu mai tare m'am in[spttim ntat !

Nimeni nu m-a vttzut,

70. Numai Maica Domnului,
Din poarta Raiu]ui,
De mna dreapt m'a luat,

Cu aprt de dragoste m'a

[jugat,

30.

Pe ulita mare 1-am plecat.

La casa vinovatului am de-

[splat,

Busmachi in picioare mi-a

[jugat,

S'am descrircat:
Toata faptuld,
Toat5, datul,
35. Toat ura,
Toat, para,

Nici chiperatri,
Nici indesat,

Dar eu le-am dat,

Si infocatri.

[dat,

75.

Cu strae de diamant m'a

[imbracat,

La mine n'a mai ritmas,

Nici et un fir de mac.
Ct a rmas 1-am trimis,
40. Din vad in vad,
Din sat in sat,
loc de aezat,
S
Pr pe capul cui mi-a dat.
Crt ele mi-o chat,
45. Nici infocat.

Si chiperat,
S n'aib loc de asezat,

Coroanit de 'mptirat pe cap

[mi-a aruncat,
Pe coalrt alb am &Lea.
Bucium de. aur in mn
[mi-a dat.
Din bucium am buciumat,
80. Toath lumea pe gard s'a urcat

Si la mine s'a uitat.

Ce-mi asta ?

Ori craiu,
Ori criasa,
85. Ori imptirateas.
Eu stint (cutare)
Cea frumoas,
Cea luminoas,
Cea ursit
90. Si de toatii lumea iubit.

www.digibuc.ro

127

18. De ursita cu ras.

Spus de Ecaterina Podoleanca, vajitoare. Husi.

Foc, focsorril men,

Eu te 'nvelesc de douri, prti,

30.

Aevea s-1 vz,

Anume sa-1 cunose.
Cum nu poate boul sh trag

Tu s te desvehsti de nou
s te faci un sarpe ba-

[laur,

Cu solzii de aur,
Cu botul de cucti,
Cu limba de foc,
Si s te duci la ursitul meu.
Cu coach sii-1 plesnesti,
10. Si la mine sa-1. pornesti.

5.

35.

15.

S, nu poatil ogoi

[fr jug si fril resten:

Ash sti nu poat
Ursitorul meu frii mine.
Cum umbl puiul dup
[closc,

Si closca dupil pui :

Ash s, umble ursitul meu
[dup mine.
Cum nu poate mielul fr

De 1-oi gsi la masil seznd,

Sa-i scape lingura din mn

Si buchtura dela gurit

S'alerge la mine.

Si din pahar plin 'And.

[oaie,

40.

Cum nu poate vitelul far

[vac:5,

Vaca faril vite1,

S 71U poatil odihni,

Si cum nu poate copilul

odihni,
Pnii pe dansul nu 1-a fcut ;

Si mama fr, copil,

Cum n'a putut rat-sa ogoi.

Cu vine cruate,
20. Cu lacrimi vrsate,
Cu sudori de moarte !
Ash s, nu poatii,
Pang cu mine nu s'o ogoi
Si nu s'o odilini.
25. Pitn, cu mine'n pat nu s'o
[cuIch

Si dintfo bucat n'o mnch.

SA m visez cu dansul
La magi seznd,
Dintr'o bucat de pane mus-

[fitir manatt

Ash s, nu poatti ursitorul

[men fr mine.
45. Eu m'oi culch si m'oi odihni;

Dar ursitorul men srt nu se

[culce,

S nu se odihneasc
Si la mine in astii noapte
[sri porneascd,

Prin piidure fr sine,

50. Prin sate Mfg, rusine,

S'alerge in ast noapte la

[mine.

[cnd

19. De destIcut.
Spus de Ecaterina Podoleanca, vr&jitoare. Husi.

Mnecatu-m .
Snecatu-mii,

Eu (cutare),
Smbt seara,

5. Pe trarea lui Iordan,

La fntna lui Bogdan,

Unde-i apa cu izvor de vin,

Cu spum de mir,
S-mi iau apa,
10. Sti-mi spal faptu.
Cnd la fntnil ajunsei,

Din gut% ash zisei :

Bun seara. sfnt,
[alb si curat.

www.digibuc.ro

128

15.

In casa noastrA,
Din urmA, luat.
De ne-o fi fAcut
Cu stupit de babA,

Mu ltum ese (cutare) urit

[si uricioasA.
ApA albA i frumoasti!

Cum speli toate pietrele

65. Cu stupit de mosneag,

De rnuschin,

Asit sA mft speli pe mine

[sufiat.
De ne-o fi In gAinat de gil-

20. De dat,

De fapt,
De uriciune,
De boriciune,
Si de caseare,
25. Si de strigare,

[infi,

De n'o fi de gAinat dei e[pure.

70.

Si de faptul cel mare.

Iesi fapt,
Iesi dat.

De n'o fi fAcut cu sgurA de-

Bunii seara,

[la casA pArtisitA.

SA iesi fapt,
SA iesi dat.

Link'. fAntAnA,

Si tu, encoanA apA,

30. Albit si frumoasA.
SA ma speli pe mine
De fapt,
De dat.
Tu, faptule,
35. Tu, datule,

Cu pi-A.11A de mal pornit

75. De ne-o fi fAcut.

Din urm A. luat,

Si'n fat' aruncat.

De ne-o fi fcut
De mAng de om,

Iesi din norocul men,

Iesi din calea mea.
Iesi uriciune,

80. SA se ducA

Tesi boriciune,
40. Din casa noastrA,
Din vatra noastrA,
Din sacul en fdinA,
Din solnita cu sare,

85.

Din vad in vad,

Din sat in sat,
Pe capul cui ne-o fAcut
Si cui ne-o dat ;
CA eu mi-oi desface cu lu[mina

Si en desfAcAtoare.

Din lada cu bani,

45. Din norocul easei,
Din norocul men.
Iesi fapt,
Iesi dat,
Din ocolul cu vite,
50. Din cotetal cu porci,
Din cutetul cu gAini.
Iesi fapt,
Iesi dat,
Din cunuma mea,
55. Din rodul viei,

Dar de ne-o fi

Dela Dumnezeu,
se ducA, pe vtii

90.

Si pe 'Aran.

MA rog, Doamne,
SA-mi dai leac.
Cine mi-o fAcut cu o mAnA,

Eu imi desfac cu douil.

95. Cine mi-a fiteut cu douti,

Eu imi desfac cu patru.

Cine mi-a fAcut cu patru,
Eu imi desfac en ease.

Cine mi-a fAent en sease,

Din rod ul pAmAntulni nostru,

Din laturile casei

Din strasina casei,

Din sporul casei.

60. CA de ne-o fi fAcut

fi pe gt de lup

De ne-o

De mAzgii,

1C0.

Eu tini desfac cu opt.

Cine mi-a fAcut eit opt,

En Imi desfac cu non&

Si cu amele amAndonii.

www.digibuc.ro

129

Cele cinci degete rAspunse

[mie :

105.

Luminos limba cucului

[si desfAcAtoare,

Cu fapt,
Cu dat,
Cu urAciune,
Cu borticiune :
110. SA se ducA

Din vad In. vad,

Din sat in sat,
Pe capul cui mi-a fcut
Si cui mi-a dat.
115. Iar de-o fi dela Dumnezeu,
SA se dual.' pe vai
Si pe paran.
M rog, Doamne,
dai leac
120. Cu burueni.
Cinci degete respunse mie:

BuruianA limba cucului si

[desfcAtoare,

Eu imi desfac en dou,

Cine mi-a fcut cu &ma.
125. Eu mi desfac cu patru,
Cine mi-a fcut cu patru.
Eu imi desfac cu sase,
Cine mi-a fAcut cu sase.
Eu imi desfac cu sapte,
130. Cine mi-a fAcut cu sapte.
Cine mi-a fAcut cu opt,
Eu mi desfac cu noug
Si cu minile amndouti.
Si faptul,
135. Si dat ul,

Si uriciunea,
boriciunea,

SA se ducA dela noi,

Din vad in vad,

140. Pe capul cui mi-a trimis si
[mi-a dat.
Dar de-o fi dela Dumnezeu,
SA se duca pe vAi i pe
[parau.

20. De ursit6 cu braul.

Spus de Ecaterina Podoleanca, vrAjitoare.

Bran, brusorul men,

Frt-te un searpe, un balaur,
Cu solzii de aur,

20. Cu inima inflctiratti,

Cu gura cAscat !

Foc, focsorul meu,

Eu te-oiu inveli,
Tu te-oi desveli.

Si s te duci la ursitorul meu,

5.

Care de Dumnezeu e lsat

Si de oameni buni Indemnat.
oameni buni indemnAtori,

De Dumnezeu tematori.

SA-i paie perina

Si asternutul ciulini,

serpi,

SA nu sA poat odihni, ostovi,

Pang, la mine n'o veni.

Rana cu mine vorbil n'o face,

15.

SA nu sit poatti intoarce,

Nici sA se suceasch,
Nici s se invrteasc
Si la mine sA porneasc,

Prin pAdure MI sine,

Prin sate fail rusine,

25.

S te faci un cocos ros,

Din aripi sburnd,
Din gull cntnd,
La ursitorul meu alergnd.

SA-1 sucesti,
30. SA-1 invrtesti,

Sti-1 ciupesti,
SA-1 imbrncesti,

Si la mine sti-1 pornesti.

Cu dnsul s mA visez,
35. In capul mesei seznd,
Paine albA mncnd
S'un pahar plin band.
9

Pdseulescu, Literaturi popularl.

www.digibuc.ro

130

21. De dragoste.
Spus de Ecaterina Podoleanc

M'am sculat,
M'am mnecat,
Si m'am snecat,

35. Ash srt nu poatii,

Si sd se dea a criph si

-- Bund seara, cucoand apd

[curat.

Multamescu-ti, fat fru[moasd

40.

[m'o vedeh
SA se scoale'n picioare ina[intea mea.

Sii iau aprt, sii md

De dat,
De fapt.

Si s m cinsteasc.

srt mii iubeascri,

Cine-o

Cd eu apd de ibosti c'oiu

Cu apd de ibosti m'oiu

15. Cu cmasd de ibosti m'oin

[srl, le deschiza.

[chise, sh le deschiz.

SA md priveascri,
Srt mii iubeascd,

Cu rochie de ibosti m'oiu

Si de inima lor sd m

imbrAch.

Cu coltuni de ibosti m'oiu

[incilt.
Cu botini de ibosti m'oiu in-

Cu cordele de ibosti m'oiu

[peascrt,

Si sd had indrigosteascri.
50. Cum se inchinii toat lumea
[la icoand,

Ash sd se 'nehine la mine

Toti fiiiciui si toate fetele.
Cum sede icoana de sus,
Ao sii fiu eu de inalt,

[legh,

20. Cu cercei de ibosti m'oiu

[impodobi.

Cu pudr de ibosti m'oiu,

55. Si de toat lumea ascultart,

De toatd litmea in samd

[pudrh.

$i la lume oiu iesi.

La soare se va
Dar la mine ba.
8i la toti si la toate,
Sii paiueaur
i argint.
Ash sii fiu eu de intrebatil

[si de chutatd,
Cum nu poate lurnea :
Frd aprt,
30. Si fr soare,
fdr artr,

Si fall argint,

*i find phine,
Si find lumine.

fi cu usile 'nehise,

45. Cine o fi cu ferestrele in-

[imbricit.

25.

Toti flchii si toate fetele,

Phrd cu mine n'o vorbi,
Si nu m'o intrebh,
Si 'n fata, nu m'o sruth.
Child oiu iei 'n lume, i ei

Si drrigistoas.
Cucoand apd,

Am venit si eu la tine,

10.

[p]esni

Smbrart searrt.
5.

vrdjitoare. Husi.

Cum sd

[bgat.

lumea la

[Dumnezeu,

Ash s se 'nchine toti fui[ciii la mine.

60.

Eu Sil fiu ascultatd

Si 'n sam brigati.
Si care-o fi ursitornl meu
[dela Dumnezeu sat,
De oameni buni indemnat,
Cum mri-sa n'a putut rdbdit,
Child cu dnsul in pntece

[erh,
65. Si s'a dat a crdpit si a plesni,

www.digibuc.ro

131

A.sh sa nu poat rbdit, pang

[la mine n'o veni,

*i cu mine n'o vorbi,
*i de sotie nu m'o
Cum s'a dat ma-sa a caliph
a plesni,
70. Ash s se dea ursitorul meu
[a crap i a plesni,
NIA la mine n'o veni.
pe mine s m inbeascii,

75.

In divan s m trnteascii.
La mine s porneasc,
Prin pdure fr sine,
Prin oameni Erg ruine,
Cu gura cscat,

Cu inima inflcratii.
La mine s se opreasca,
80. Pe mine sa m iubeascii,
*i cu mine sti triieasc.

22. De dragoste.
Spus de Ecaterina Podoleanca, vrjitoare. Husi.

Duminecii dimineata m'am

30.

*i eu a inchinh nui m'am

[sculat,

[inchinat.

Pa ochi negri m'am spilat,

Maica Precista de mna
La icoan m'am in chinat,
[dreapt m'a luat,
La sfnta rugg crt m'am dus.
Sus, mai sus, a m'a urcat,
5.
Care cum m'a vAzut, de ran
Pe ghisdele de argint ch.
[cri m'a gndit.
[m'a suit,
Uile mis'o inchis,
Cart de aur c'a luat,
Fachile mis'o stins,
35. Apa, din cap pang, 'n tlpi,
Preotii s'o desbrAcat,
mi-a turn at,
*i eu a inchin nu m'am inBine c m'a splat,
[chinat.
Bine c m'a curtat,
10. Acas ducandu-m,
De dat, de fapt.
Plnghndu-md
*i s se duc rul
*i
40. Din vad in vad,
Nimeni nu m'a vzut,
Din sat in sat,
Nimeni nu m'a auzit,
Pe capul cui mi-o fcut
15 . Numai Maiea Precista
cui mi-o dat.
M'a auzit, m'a vzut,
Iar de-o fi dela Dumnezeu,
*'a zis : Ce plngi (cutare)? 45. SA se duca pe vai si pe
Ce te vicrezi ?
[parau.
Cum nu m'oiu plnge,
Pe ochi negri cd m'am splat,
20. Cum nu m'oiu vicr.
La sfnta rug m'am dus.
C eu Duminec dimineat
Mild la biseric'am ajuns,
[m'am sculat,
Usile mi s'o deschis,
Pe ochi negri m'am sptilat, 50. Facliile mi s'o aprins..
La icoan m'am inchinat,
Goit de miltas c mi-a
La sfnta rugd ca m'am dus.
[slobozit,
25. Care cum m'a vzut,
Ochi de oim mi-a zidit.
De Hal c m'a gandit.
Sprncene de corb mi-a dat
Usile mi s'o inchis,
[druitor.
Facliile mi s'o stins,
Pe cap mi-a aruncat coPreotii s'o desbracat,
[roan imprteasc.
www.digibuc.ro

132

55. Si tot mi-a mai dat fat de

[impAritteasii,

Cinste de preoteasii.
Bine m'o vorbit,
Bine m'o gaudit,
Si de inima tuturor c m'o
pipit.

60. Eu

Eu numitA,

De toatA lumea fericitk

De maim dreaptii, c m'a luat,

Sus mai sus c m'a 'nltat.

65. Cu aripi de aur m Main*
Cu vAsl, de aur in inaint.

Usile mi s'o deschis,

Fcliile mi s'o aprins.
100. Mash 'ntins, phine bunit,
Mere dulci, pahare pline,
Cuvinte bune.
Cu vin, cu mere m'a cinstit.
Cu pAine m'a ospittat.
105. Cu mere m'a indulcit,
Ash sit se Ind alceascA,

Si de mine sit se lipeascrt,

Care cu mine o vorbi,
Care cu mine s'o 'ntlni.
110. Cum plnge mama dupe
[copil,

La fntna lui Adam,

Si la apa lui Iordan

Si copilul dup mam,

A s plngit,
Ash sit se vAidtreze,
Si sit so suspineze

MA duceh.
70.

AIDA, din crestit pang 'n

[citichie, mi-o turnat.
Bine c m'a splat,
Bine c m'a curtat,
De d at,

De fapt,

(Cutare),

115.

Dup vorba ei si dupit ea.

Cum sbiar mielul dup oaie,

$i oaia dupg. miel ;

Cum merge vaca dupe vit,e1,

75. De stupit,
De urit.

120. Si vitelul dupit vacii ;

Rrtul dela mine (cutare)

[srt se ducti,

Din vad in vad,

Pe capul cui mi-a dat.

80. SA ritmiu curat, luminat,

Ca argintul strecurat !
MA rog, Doamne,
S-mi dai leac.

La sfnta rugii am plecat,

85. Acolo, cand m'am dus,

Usile mi s'a deschis,

Fcliile mi s'a aprins,
Preotii s'o imbrcat,
Mare slujbA cA o fapt.
90. Toti si toate la mine s'o in[tors,

Si la mine s'o uitat,

Si in fata m'o srtrutat.
De toatit lumea cinstit,
De toatil lumea numit,

95. De toat lumea fericit

(de trei ori).

Nafurrt c am hat,
Si acas am plecat.

Cum necheazd iapa dupti

[mnz,

Si mnzul dupil
Ash s plng si sit se yid[cAreze,

Si sit suspineze,
125. Pr de mine n'o intrebh,

Si de sotie nu m'o
De jos, in sus

Am plecat,
Pe soim am Meg] ecat,
130. Ca soimul suernd,
Ca cucul cntnd,
Ca toaca ritsunnd.
Din fatA. menta creatii,
Din dos busuioc.
135. Toti prietinii, toate prietinile
De bine sit mit vorbeascrt,

De bine sA ma &ideas*
De inima lor sA m

Eu cinstit,

140. Eu numit,

De toat lumen fericit.

MA rog, Doamne,
SA-mi dai leac.

www.digibuc.ro

133

23. De dragoste.
Spus de Ecaterina Podoleanca, vrjitoare.

0 stea, gosteh.

Vostele, gostele.
(Numeri 9 stele i zici :)

5.

Voi, noua stele,

Surioarele mele.
Eu m'oiu culch,
Si m'oiu odihui.

Dar voi s nu v culcati,

S nu v, odihniti.
Si s v duceti la impratul,
10. Cu impriitita. La Domnul,
Cu Doamn a. La turcul,
Cu turcoaica. La boierii,
Cu cucoana. La jAdanul,
Cu j adanca. La vAdana gra s,
15.

20.

Si la fata frumoas.
Toate dragostile,
Toate libostile,
Cele alese,
La mine trimese..

Si 'n lecuta asta de aptt sh

[le puneti.
eu Duminecg dimineata
[m'oiu scul,
.

Si cu ap apii de dragoste
[m'oiu,spl,

Si cu haine de dragoste

.
[m'oiu imbrch.
Coroan de doanaurt in cap

[mi-oiu puneh.

25. In vite de vie voiu &tacit.

Cuboieri mari m'oiu intlni..

M'am gtit ca o coconip,

Si m'am plecat ca o preu[teas.
La bisericil alb c'am purees.

30. Cine-o fi inaintea mea, ma

[va atepth.

Cine-o fi pe urnia, o sill s

[m'ajung.

Cine cu mine n'o vorbi,

Fierea 'ntr'insul a plesni.
40. Ajunsei la biseric alb!
Usile inchise.
Fcliile stinse.
Eu cnd am ajuns
TJile mi s'a deschis,
45. Fchile mi s'a aprins.
Preotii ceti,
Daschlii cnt,
Toat himea la mine s'a
[cciulat.

Cei btrni la sfat m'a pus,

50. Copii de poale m trageit.
Pnzg alb pe drum mi s'a
[intins,

drumul mis'a deschis.

Si

dus tot pe dru-

[mul lui Adam,

La fntna lui Iordan.
55. Si m'am splat,
De dat.
De fapt.
Tot datul,
Tot faptul,
60.
S se dual',
Din vad in vad,
Din sat In sat,
Pe capul cui mi-a dat,
$i cmi mi-a facut.
65. Si mie mi-a pus,
In mna dreapt bucium
[de aur,
Si in mna stng bucium
[de argint.

Si m'am dus in trguri

[vestite,

'n arguri numite. Am

[bucium at,

70 Toata lumea la mine s'a

Cine cu mine a vorbi,

[uitat.
Gura ca merii i-oiu indulci.
Ursitorul meu la mine s'a
[uitat,
Cine la mine se va rah,
35. Ca vinu-1 voia imbth.
Din cale s'a inapoiat,
Cine la mine nu se va uit,
Si la mine a venit,
Fierea 'utr'insul a crAph.
Cu el cu dragoste-am trait.
www.digibuc.ro

134

24. De ursitti.
Spus de Ecaterina Podoleanca, vrajitoare. Husi.

Cum n'a slbit pe m-sa i

Doamn, sfnt Duminec,

Eu m'oiu culch 'oiu adormi,

[nu 1-a flicut,

Tu sa nu te culci,

Cu mini frnte,
Cu brate ciuntite.

Si s' nu adormi,
5.

15. Cu dintii sr:L-1 mozoleti,

Ci s te duci la ursitorul meu,

Si la mine s-1 porneti.

Si eu In vis s-1 visez.
La cap de mas eznd,
Din pine mucnd,
20. Din pahar cinstind.

Care de Dumnezeu e lsat,

Si de 1-oi gsi pe pat,

sa-1 scoli.
De 1-oiu glisi la masti ori la
[fete eznd, sli-1 pleci,
Srt nu-1 slbesti,
10. S nu-1 conteneti,
Si la mine s-1 porneti.

Aevea s-1 visez,

Anume s-1 cunosc,

Si cu el sa trlesc.

25. De orbalt.
Spus de Ecaterina Podoleanca. vrjitoare. Husi.

M'am sculat Marti dimi-

Din rd cin a dintilor,

Din vrful dintilor.

neata,

Din inimli in inim,

Roii plirosii.*)

20. Din maiuri in maiuri,

M'am splilat,
M'am imbr cat.
5.

Din plrnni in pliimni,

Din splin in spling,
Din frunchi in rrunchi,

M'am spillat de negreata,

Si m'am spalat de orbk1-

Din toate vinioarele,

[tliturii, de roeatii.

Si bine m'am splat,

$i bine m'am curtitat,
Din strful capului,
10. Din rdricina plirului,
Din vederea ochilor,
Din auzirea urechilor,
Din sfiircul nasului,
Din capul flcilor,
15. Din rlidlicina mselelor,
Din vrful mliselelor,

25. Din toate incheieturile.

S fiu splilat i curritat.

S fiu splat i curritat
De orblttur,

De stigetturri,
30. De glilbeazii,
De diochi.
S rmiu curat, luminat,
Ca argintul strecurat.

*) Se repeta dui:a fiecare vers.

26. De ursita.
Spus de Maria Ilioaig.. Mahalauq Sf. Ioan, Husi.

Sfntli Smbrit si sfnt

Nici pentru iertare de plicate,

Ci m rog pentrn;ursitorul

[Duminecii,

Nu m rog la tine nici

[pentru snfitate,

[meu.
I

5.

S mi-1 dati,

www.digibuc.ro

135

S mi-1 artati.
Care e de Dumnezeu lsat,
De oarneni buni indemnat.
Prin vis s-1 visez
10. *i ia...aevea sa-1 cunose.

(Bali trei metanii. Iei papucul

c'un ac infigi in viirful papucului i zici:)

Ac, acusorul meu.

Eu am s mA culc,

Eu am s m odihnesc.
Dar tu s nu te culci,
15.

S nu te odihnosti,
Ci prin lume s pornesti,
ursitorul rneu sa-1 gsesti.
De 1-oi gsi lucrnd,

Mncnd,
20. Dormind,

strpungi
Tu
Prin creierii capului,
25. Prin fata obrazului.
Prin piept,
Pe sub piept.
Prin sfArcul nasului,
30. Prin
Pe sub
Prin main,
Po sub maiu.
Prin plomi,
35. Pe sub plomai.
Prin rrunchi,
Pe sub rArunchi.
Prin toate oscioarele,
Prin toate incheieturile.
40. SA-1 impungi,
SA-1 strApungi,

Ori ce o fi fAcnd,

5i la mine sh-1 aduci.

Tu sag impungi,

27. De ursititi.
Spus de Maria Ilioaia. Mahalaua Sf. Ioan,

Foc, focsorule,

5.

Eu te invelesc,
Si te inbodolesc.
Tu s te desvelesti,
Si sA te desbodolesti,
Si la ursitorul meu sfi por-

Iute ca gandul,
Degrab ea vntul.

[nesti,

S-1 gAsesti
10.

Si s-1 pornesti.

De 1-oi grtsi in pat,

SA-1 dai sub pat.
De 1-oi gAsi la mas,
S-1 dai sub masa.
15. De 1-oi gsi la usii,
SA-1 dai dupe us.
plesnesti,
Cu aripile
Cu pliscul sd-1 ciupesti,
-Si la mine s-1 pornesti,
20. lute ca gAndul,
Degrab ca vntul.

28. De supus.
Spus de Lisaveta Novaceanu, moas. HuO.

5.

10.

Ce tunil fril nori,

fulgere in sAnin?
Dor i foe :
A noug copii cu nou femei.
A north vaci cu nouA vitAi.
A nouri iepe cu nouA mnji.
A nou oi cu nou miei.
A nouil closci CU nou pui.
A nou scroafe cu nouti

Cum nu poate mama - fr

[copil,

Vaca fArA vitel,

15.

Iapa fr mnz,
Oaia frd miel,
Scroafa fr purcei,
Closca fr pui,

CAteaua fra ctei,

Asit sA nu poatA (cutare)

Fr mine.
[purcei.
A nouA atele cu non ctei.
www.digibuc.ro

136

29. De supusl.
Scris din gura vrAjitoarei Ecaterina Podoleanu, Husi.

Nouzeci si nou femei,

Cu nouzeci i nou prunci,
Inimile le-am luat,
In sare le-am asezat.*)
5. Nouzeci i noua de oi,
Cu nouzeci miei
Nouzeci i noud iepe
Cu nouazeci i nourt mnji;
Nouazeci i nou capre,
10. Cu nouzeci i noua iezi ;
Noutizeci i noutt gAini,
Cu nouazeci si nova pui ;
Nouzeci i nou rate,
Cu nouzeci si noua pui ;
15. Nouazeci si nou gAste,
Cu nourtzeci i noua boboci.

A inceput femeia a se yid-

[ark

Oaia a sbierh,

Iapa a nechez,
20. Capra a behl,
Gina a cloncni,
Rata a mhni,
Gsca a Ogg.
Cum nu poate
25. Mama fara copil,
Oaia fara miel,
Capra Para ied,
Gaina frti pui,
Rata fr pui,
30. Gsca far boboci,
Ash s nu poat ursitorul
[meu (cutare)
Fr mine :
Nici a se odihnl,
Nici a trai,

35. Nici a vietui.

*) So repetii dupa fiecare vers.

30 1)eseantecn1 cu frigarea.
Spus de Ecaterina Podoleanca, vrajitoare. Husi.

Frigare, frigrita mea,

Nu te-am pus in foc s te

[arzi

Si s te frigi;
Ci s te faci laur balaur,
5. Cu solzii de aur,
Cu trupul de vnt,
Cu coada de foc,

Si sa te duci peste noua

[mri,

Peste nou tari,

10. Si unde oi gsi pe (cutare),
Cu bici de foc sa-1 plesnesti,

Pe coaste cu arapnicul

[croiesti,

Cu frigarea sa-l-frigresti
$i la mine
pornesti.

Si dupa mine srt, se svrco[leasc,

Cu gura cascat,
Cu inima inflacarat.

20. Cum m-sa lui s'a dat a

[craph si a plesni,
Ash s nu poatii, fr mine
[a tr Ai.

Toate cucoanele,
Toate madamele
Sa-i paie plosnite 'mputite,
25. Proaste si scrboase,
Broaste rhioase.

Numai eu s paiu cea mai

[frumoas,

Cea mai drgstoas,

Cea mai luminoasa.
15. Cum arde focul in vatra 30. Si la mine s-1 pornesti,
[si'n gura sobei;
Cu gura csata,
Ash s-i arda lui (cutare)
Cu inima 'nficarat,
[inima
Iute ca vntul,
www.digibuc.ro

137

Degrab ca gandul.
35. Cu el sa m iubesc,

Cu el sa traesc,
Cu el sa 'mbritranesc.

31. Deschntee de dragoste.

Spus de Maria Eioaia. Mahalaua Sf. loan. Husi.

In capul (cutareia) le a-

Sculatu-ma Duminic dimi[neata,

Grasa i frumoasii.

Purcesai prin livezi.

Vrtzui meri, peri
Cutai
Si vrtzui dragostele,
Impostatele,
Trntindu-se,
Busindu-se,
10. Muscndu-se.
5.

[runcai,

Din coroana imparatilor,

15. Din coronita imparatitelor,
Din potcapiul preotilor,
Din gatilele cucoanelor,
Din tatele fetelor.
De azi inainte eu sa fiu
[cea mai aleasa
20.

Intr'o clipa imi facii scha[hita.

Le strnsai cu pumnul,

Si toate dragostele sit fie

pe capul meu,
Pe fata mea,
Pe vorba mea,
Pe cauttura mea.

32. Deseitintee de desfiteut.

Spus de Ecaterina Podoleanca, vrajitoare. Husi.

Cine rni-a facut cu dotal.

[maini uscate,
Eu mi desfac cu trei verzi.
Cine mi-a facut cu. cinci
[uscate,
Eu imi desfac cu CiflC verzi.
5.

Cine mi-a fricut eu sase

[uscate,

En Imi desfac eu ase verzi,

Cine mi-a facut cu sase

[uscate,

10.

Eu Imi desfac cu opt verzi

cu a mele zece
Sari stea inima tot rece,
Alui care mi-a dat,
Alui care mi-a aruncat.

Eu n'am venit sa sez,

Ci am auzit ca ai trei fete :
Una te spala,
Una te matura,
20. Si una te toarce.
S'aia de span., sa ma spele,
De fapt, de dat,
De pe fata mea,
De pe vorbirea mea,
25. De pe statul men,
De pe hainele mele.
Aceea care matura,
[mature,

Datul, faptul, uriciunea,

Din fata mea,
30. De pe vorbirea mea,
De pe statul meu,
De pe hainele mele.
dimineata, apii curIar cea care toarce, sti-1
[toarca,
S-1 duca, sa-1 lepecle

[g atoare.

Multumesc dumi-tale,
[(cutare),

15.

Sezi la noi, dac'ai venit.

35.

Datul, faptul,
In vorba-i,

www.digibuc.ro

138

In han-i,
In fata, lui,

Gra.
55. S, o ling,

In up lui.

40. Bung, dimineat, aph alb,

[mergatoare.

De pe mine,
Si de pe hainele mele,
Si de pe crririle mele,
De prin blidurile mele,

60. De prin colturile casei mele.

Multmescu-ti dumitale

Sezi la noi,
Dac'ai venit.
Eu nu sed,

S, se clued din vacl In vad,

Pan' la .al noulea sat.

Si srt se dual s borasc
Pe capul cui mi-a dat.

[cutare).

45. Ca n'am venit s stau.

65. Acolo s se borascii,

In vatra lor,
In haina lor,

Ci-am auzit c ai o ct,elusrt,

De linge i perie.
S, mi-o dai, m rpg:
Sh-mi ling,

In fata bor.
Iar de-o fi dela Dumnezeu,
70.

50. Faptul,

Sa se dud', pe vi i pe
[pru.

Datul,

Si eu s rrtmiu curatrt, lu-

Ura,
Mra,

Ca argintul strecurat.

[minat,

33. De desfaieut.
Spus de Ecaterina Podoleanc a, vrjitoare. Husi.

Mart dimineata m'am scu[lat,

M'am sculat, m'am snecat,

Pe ochi negri m'am splat,
Pragul in tlpi 1-am clcat.
5. Imprejurul corpului m'am
[uitat.
Corpul men cu fapt, cu dat
[inconjurat.

Un pas mai inainte.

Am mai chlcat,

Casa cu greu am inconjurat.

10.

Vai de mine si de mine,

M'am uitat in sus i n'am
[vzut nimica.

M'am uitat in jos

m'am uitat in apus de

Si peste nouzeci i nou

[de sate
Cu casele pustii.
S'am vzut vntu btnd,
20. Vrtejurile rid icnd
zidurile pornind,
S'am vzut nourizeci si
[nou de idoli cu ido[loacele lor,
Nougzeci si nourt tartori
[cu cataroaicele lor,
ntui toate vxtejurile Ina[intea cerului sus
pe Dumnezeu 11 mnirt
25.

Pentru faptele mele cele

[rele !

0! Doamnii, Maica Domnu-

[noapte,

8, i m'am uitat peste nou[zeci i nouil de ape,

15. Si peste nourtzeci si nouri,
[de :prtduri,

Netiliate de securi.

[lui,

Nu m leprtdit dela fata ta;

Ca nu sunt vinovatrt
30. Si nu stint fptuitri,
La vreun rau nu am fcut,
Nici nu am fapt,

www.digibuc.ro

139

Nici nu am dat nimnui.

Maica Dmnulni,

35. Din porPle cerului,

MA auzi si-mi

Dar tine-te bine de sfnta

[cruce

Si de dreapta credinp ;

CA te-oiu scoate dela acei

[doh, care te 'nconjoar

40. Ou dat, cu fapt:

Fie prin strigare,
Fie prin ura,
Fie prin aruncktura

[cathroaice,

[idoli,

Nouizeci si noug de tartori.

0!

Maica Domnului, Pe
[m'am rugat
Si numele lui Ristos 1-am
[luat.

Si 'n Duhul Sfnt m'am

[botezat.

C e'u nu ma cunosc vino[vat;

C pe nimeni n'am fermecat

Si nimic rn nu am dat.
Dar voiu fi vinovat,
55. Pentru aceasta rsplatii.

Sun t netrebnia si nevoiasii.

Si Pe ma rog, Maica Dom[nului,

Inaintea ta In fiecare zi,

In toatii vremea.

60. Dar Domnului Isus Hristos :

Iartri-mg pe mine,
Doamne sfinte.
Poate cu gndul c'am gndit,
Alt ru mai mult n'am filcut.
65.

[pundeh :

Taci dar, nu te mai

CA de tot faptul,

De tot datul

[trimis,

Dela noulize ci si nouti, de

70. Fii milostiv si pentru mine.

Maica Domnului rifts-

75. Te-oiu deslegh.

Maica Domnului mi-a

Dela cele nouttzeci si nouil

[de idoloaice,
45. Dela nougzeci i nouit de

50.

Maica Domnului

Nici la us n'am ascultat,

Nici pe bucuria altuia n'am
[strigat,
CA la Maica Domnului
M'am rugat.

i nou d ngeri,
Cu caii de fiori,
Cu aripile 'n sbor.
80. Nouhzeci i nou'd de sfinti
Nouiizeci

[artitori,

Noulzeci si nou de sfinti

[patriarhi,
Nouhzeci si nouti de sfinti
[apostoli,
Noutizeci si nourt de sfinte
[eleurome
Cu inderile suave.

85. Maica Domnului pe top

[mi-i trimisa,
Si fiecare la rndul lor cum

[erh asezatii,
Care a scos datril,
Care a scos strigatul,
Care a scos oftatul,
90. Din corpul meu,
Din calea mea,
Din fata mea,
Din drumul meu,
Din masa mea,
95. Din casa mea,
Din colturile casei mele
Din pragurile
Din mijlocul ogrzii,
Din colturile grdinii,
100. Din riispntiile drumului,

De pe calea care rnerg eu.

Si-a scos toatti si toath a[runciitura,

Toatii

i toat fktura.

De grea ur m'a desincon-

www.digibuc.ro

[giurat

140

105. Si cu multa podoaba,

Si cu multa mbuseta,
cu multa frumusrtte,
M'a impodobit

Si botezata in numele Dom[nului.

125.

[114e.

Cum s'a bucurat toate de

Si m'a daruit,

pe pamnt,
Si cei nouazeci si noua de

110. $i pe vesnicie m'a pecetluit.

Slava scumpa mi-a isrtlit,

Pe satana si pe diavolul

mi-a fugarit,
De cele noua mumi daruit.
La aprt turbure i-a rnduit,
115. La piatra raspandit mi le-a

! Maica Domnului, bum-L-

[sfinti artitori
Si Diunnezeu duhul nostru,
Cnd a vrtzut pe Isus Hris[tos

130.

Pe mare prins, si 'mmor[mntat.

[zttpstuit.

Ingerii cu speghile

In mormnt pus si s'a bu-

Pentru c raa le-am facut.

S'a tresaltat i 'mprteasa

[rttnduit,
Rine v'am pH-AA,

Si la cei cinci sfinti li-s'a

[umplut candelele en

i-a
[muncit,

[curat,

Poate cele noua muieri v'au

120. Sau cu gandul n'ati gandit.

Voi aicea sit crapati.
Si de lipitura (cutareia) srt
[fa legati,

Ca e nscut din puterea

[fiorilor.

[untdelemn,

Si de bucurie s'a umplut

135. De

[soarele i luna.
azi inainte Dumnezeu

[stt ne ajute.

[sfntului

34. De eel pierit.

Seris din gura Mariei Ilioaia. Mahalaua Sf. Ioan,

O purces (cutare)
Grasrt si frumoasa

(Cutare)! Ce tipi ? Ce

Pe cale, pe carare
Si la jumat' de cale
5. Am intlnit nouazeci
[noua de sagetatori,
Nourizeci si nouri de poci-

Si (cutare) tip,
Si sa vaith,

[tori.

Si nimeni n'o auza;

10. Fara Maica Domnului

Din poarta cerului.
Iar Maica Prea Curatrt,
Dela Dumnezeu lasat,
Mud a auzit,

15. Pe sctiri de argint s'a

sco[borit,

te vaieti ?
Cum n'oiu tdpit.

Cum nu m'oiu vaietit.

C'am purees
Grasa si frumoasa,
Pe cale, pe carare
Si pe la jumrttate de cal e,
25. Am intalnit nougzeci si
[nouri de sagetatori,
Cu nouazeci si noua de po20.

[citori,

Cu pierit moborit,
Cu pierit de sus,
Cu pierit galben,
30. Cu pierit alb,
Cu pierit negra.

Si cnd m'au intlnit,

Poalrt alba a asternut
Ingrabh m'a plit
Si din gura a graft :
Prin crierii capului,
www.digibuc.ro

141

Prin sarcurile nasului,

Prin umerii obrazului,
Prin vederile ochilor,
Prin auzul urechilor.
Tu cel pierit, raspierit,
40. SA piei i s rspiei
De azi inainte.

Cu fum de peticA te-oiu

35.

CA eu pe tine te-oiu descanta

cu fum de petica te-oiu

[afuma.

*i tu s te usuci ca crima[sa 'n gard la soare,

45. Ca panza la ghilitoare,
*i canepa la toditoare.
eu te-oiu descanta,

*i te voiu trirnite peste Ma[rea Neagra,

50.

La fata craiului,

CA fata e nebotezatA
necrestinatd.

*i tu acolo s vietuesti,
*i tu acolo s, ]ocuesti,
55. *i pe (cutare) sit-I la .si,

CA e botezat,
CA e crestinat ;

Ca ma-sa and 1-o dat,

Dumnezeu c 1-o lasat,

60. Curat, luminat,

Ca aurul strecurat.

35. De ursitit
Spus de moasa Elisabeta Novaceanu.

Focule, focsorule,

5.

*i tu s te desveli

Cu bicile sA-1 plesnesti,

la mine s.-1 pornesti.
Cu fiarele sA-1 frigi,
la mine sh-1 impingi.
30.
De 1-oi giisi la mask',
SA-1 dai sub mas.

Eu srt te inveliu
Pe dourtzeci i patru de

35. Pe ap ltisat,

Eu te-oiu invli,
tu te-oi desvAli.
Eu sA te inveliu
Pe dou locuri,

Pe dougsprezece locuri.

[locuri,

10.

Si tu s te desveli,
Pe nougzeci si nou de

[locuri.

S te faci laur balaur,

Cn solzii de aur,

Cu limbile de parA,
15. De trei coti afarA.
Si s te duci din tar in tall,
Pam' a noua
PanA unde-oi gsi pe ursi[torul men.
Ou bicile sa-1 plesnesti,
20. Cu limbile sag in cosorAsti,
Prin coaste,

Prin mate,
Prin ranz,
Prin osanzti,
25. Prin toate mruntaiele,
Prin toate vinisoarele.

*i la mine s-1 pornesti,

Pajur imp Ajurat,
Cu foc imbriicatrt.

Pe cal de foc cAlare,

SA fug& 'n goana mare,
Cu bici de foc in mana.
Unde tu te duci ?

En m due srt dau foc

La tarcurile cu fan,
La codrii cu frunzele,
La campii cu ierburile.
Nu te duce la acelea,
CA' nu sunt vinovati.

*i du-te la ursitorul men,

Care-o fi dela Dumnezeu

[lAsat,

*i de oameni buni indemnat.

50. SA-i dai foc s arzA (cutare)
[in spuzit,

*i mAruntaiele ca paiele.
Dupii mine sA-i arzti inima
[intr'insul

www.digibuc.ro

142

Si cilmasa pe dnsul,
Si picioarele 'n botine,
r5. Si botinele 'n picioare,
capul in caciula,
Si cficiula 'n cap.
SA fuga, s'alerge,
Dupa tinere'pele mele,
60. Dupa fruniusetile mele,
Dupa dragostile mele.
SA nu-si afle ursitorul meu
Loc a sta undeva,
Cum nu si-a aflat loc
65. Maic-sa, cnd 1-a nitscut,

De umblh i colindh,
Din cas' afarA, i d'afarA in
[ea sA.

Cu cozile pe spate,
Cu vinele cruate.
70. Sa n'aib loc a sta,
Pang pe mine nu m'o
PAJIA pe mine nu m'o

Pang cu mine nu s'o cununh.

SA n'aibA loc de mncare,

75.

Nici odihn de culcare,

Phil& pe mine nu m'o gsi,
Si cu mine n'o

36. De desfacut.
Scris dupa cum mi s'a spus de Ecaterina Podoleanca, vrajitoare. HuO.

Daminec dimineata m'am

M' am imbrcat,

5.

Pe ochinegri m'am splat,

La icoane m'am inchinat.
A sbur sburatu-mA
Prin nuci infrunziti,
Prin meri infloriti,
La sfnta bisericA s m duc,

10.

Nimi nu m'a vzut,

Numai Maica Domnului,

[sculat,

Icoanele s le sArut,
Sfnta Evanghelie s'ascult.
Iar mahalagitele mele,
Prietenele mele
Inaintea mea a iesit,
CununA de schini pe cap,

Din poarta cerului.

Pe seaun de argint s'a seo[borit.

25.

[jinit,

Si care mine a graft:

Nu mai plnge (cutare),

Nu mai te vAidir,
CA, eu te-oin due*
30. La fntna lui Adam,
La prAul lui Iordan.

cmi-a pus,

15. Cu piele de balaur m'a in-

In eArja de argint s'a spri-

35.

In fntn te-oir
De tot faptul te-oiu spAlh,
De tot faptul,
De tot datul.

Afar'pe ghisduri te-oiu scoteh

[cins,

Cu piele de broase m'a

Glas de cue in gurA

[incAltat.

[bAgh,

Iar eu plngeam,

Buzele cu miere ti-oiu ungeh.

Si mA vietam,
Si inti miseleam.

Cum toed lumea asculai

[la cuc,

20. Nimi nu m'a anzit,

40.

Ash sti asculte si la mine.

37. De albeatg.
Spus de Ecaterina Podoleanca, vrajitoare.

Trei fete prea curate,

Cu poalele ridicate,
Ca mnecile suflecate,

Cu nou lopeti In spate,

5. S v duceti
La fntna lui Adam,

www.digibuc.ro

143

La prtil lui Jordan

Si sag curtati de miltreatil,

De roseat,

10. De negreat.
Sa-1 lsati curat, luminat,
Cum Maica Domnului I-a
[lrisat.

Voi nou fete prea curate,

Cu poalele. ridicate,
15. Cu mnecile suflecate,
Cu nourt lopeti in spate,
Lasati fntna lui Adam,

Si pihul lui Iordan,

Luminatrt curatri,
20. De Maica Domnului litsaftt,

Si v duceti la ochiul (cu(trtruia)

Si-1 curtiti
De roseatd,
De negreat,

25. De albeata.

SA rmie ochiul (cutruia)

[curat, luminat,

Ca steaua de sus,
Ca roua de jos,

Cum maie-sa 1-a niiscut,

30. Si Domnul Isus Hristos l-a

[lsat,

Ash sa fie de curat, de lu[minat.

38. De ropatfi.
Sjius de vrjitoarea Ecaterina Podoleanea. Husi.

Roseat crpacioasii,

5.

Roseatd prin didiochi,

Roseat,, prin sugettur,
Roseat prin pociturii,
Roseat inflocoas,
Roseat neagr,
Roseatil galghen,
Roseat,rt rosie,

Roseat piroseat,
10. Cu foc oiu arde-o,
Cu miere oiu unge-o,

Cu rosiu oiu
Cu cutitu oiu
Peste Marea Neagrit oiu a[runcit-o.

15. C acolo i odihna ei;

Acolo i casa ei,
Acolo ii masa ei.
SA ias din ciolanele (cu[truia),

S rmhie curat, luminat.

39. be orbalt.
Seris din gura moasei Elisabeta NovAceanu. Husi.

Unde v duceti,
Voi, nou fete curate,
Din noutt sate a dunate,
Cu noutt mAturi,

5. Cu nouti saci ?
Noi, nouri fete curate,
Diii nou sate adunate,
Ne ducem s mhturam
Drumul de pulbere.

10. Voi, fetelor, nu v duceti

A mAturit drumul , de pul-

Si s scuturati vlle de sto[guri,

Ci vrt duceti de mturati de-

[la (cutare) orbaltul.

Cu mtura II mturati,
15. Cu secera, Il secerati,
peste Marea Neagr il
[aruncati:
C'acolo Ii odihn, i locas,

(cutare) rmhie curat, lu[minat.

[bere,

www.digibuc.ro

144

40. De destleut.
Scris din spusa Ecaterinei Podoleanca, vrajitoare.

M rog, santa Marti,

De fapt, de dat sa ma dis-

10.

[faci.

Cine mi-a fcut c'un deget

[negru, ponegru,

Si eu Imi desfac cu dou

[albe si frumoase.
5. Cine mi-a fficut cut trei de[gete negre, ponegre,
Eu mi desfac CU patru de[gete albe si frumoase.

Cine mi-a fAcut cu patru

[degete negre, ponegre.
Eu Imi desfac cu cinci de[gete albe si'nflorite.
Cine mi-a facut cu cinci de[gete negre, ponegre,

Eu Tani desfac cut sase de[gete albe, inflorite.

Cine mi-a fAcut cu sase de[gete negre, ponegre,
Eu imi desfac cu sapte de[gete albe, inflorite.

Cine mi-a fcut cu sapte

[degete negre, ponegre,

Eu mi desfac cu opt de[gete albe, inflorite.

15.

Cine mi-a fcut cu opt de[gete negre, ponegre,

Ea Imi desfac cu nott. de-

[gete albe, inflorite,

Si cu minile amAndouA,
SA rAmitiu curat, luminat,

Cum Durnnezeu m'a lsat.

41. De supus.
Scris din spusa moasei Lisaveta Novaceanu. Husi.

SpatA, spetisoara mea,

Tu cA-mi esti fAcut din pa-

[truzeci de buchti,
SA faci lumea in patruzeci
[de bud:4i,
Si s'alergi si pe pAmAnt,
5. Si pe sub pAmnt,
strAngi toti
toti cotonogii,
10.

Toti chiorii si toti mortii.

Si sA faci o magi, mare,
Si pe toti sA-i
Atunci i nici atunci,
SA nu-mi poat face rail
[(cutare),

cAnd o face cotonogii pi[cioare,

Atunci si nici atunci,

15. S nu-mi poat face rau (cu-

[tare).

Cand o face chiorul ochi,

Atunci si nici atunci sr), nu
[poatit (cutare)
rdu.

Si cAnd o desehide mortii

[gurile sA vorbeascA,

20. Atunci

i nici atunci,

SA nu-mi poatil face ran mie.

Atunci si nici atunci sli

[deschizA dusmanii gura
[asupra mea.

42. De ursitg.
Spus de vrajitoarea M. Ilioaia. Mahalaua Sf. Ioan,

Stea, steluta mea,

Mult luminoas,
Si prea frumoasil,

De Maica Domnului cuvi-

5. Eu rn'oiu culc
www.digibuc.ro

[oas.

145

Si m'oiu

Cu coada s-1 imblAtesti,

S'oiu adormi ;

Dar tu srt nu te culci,

SA nu te odihnesti,
10. Ci in grabA sA pornesti
Si srt to duci duprt ursi-

[torul meu,
Care-i lAsat de Dumnezeu,
S:i s alergi din vac] in vad,
PitnA la al uourilea sat.
15. Si sti nu-1 slabesti,
Si s nu-1 contenesti,
Si la mine srt-1 pornesti.
Cu dintii srt-1 mozolesti,

20. Si spre mine sii-1 imb-rAm-

[cesti.
De 1-oi grisi in casA, la mash',

Srt-1 scoli, sA nu-1 slAbesti,

Si la mine srt-1 pomesti.

Si eu s-1 visez in capul
[mesei sezAnd,

25.

Din paine maraud,

Din pahar cinstind,
Cu mine glumind,
Ca mine vorbind,
Si cu bine trAind.

43. De dragoste.
Spus de Elisabeta NoN;Aceanu, moas. Husi.

PiatrA mustratti,
Eu nu te calc, sA fii cAlcat,
Le calc pe toti i pe toate.
5.

Eu visinul inflorit,
Dela manta coborit,

Ca vArfurile panA 'n pilmAnt,

Cu rainurile pAnA sub cer.

Eu cand oiu rAdeh,

MArgAritar oin intindeh.

10. Eu &Anil ein vorbi,

Tafta rosie oiu croi.

eu cu miere is mieruitii,
cu zahar is indulcitA,
De toat lumea socotit,
15. De toatii lumea numit,
De toatrt lumea indrAgostitrt!

44. De speriat.
Spus de Ecaterina Podoleanca, vrjitoare. Husi.

Amin.-- Amin... DescAntec

[dela mine

Si leac de la Dumnezeu.
A purees (cutare) pe cale,
[pe crare,

5.

GrasA si frumoasA.
Cnd, pe la jurnritate de cale,
[de cArare,
MA 'ntAlnii cu ceas rriu,

Cu speriat, cu ochi beliti,

Ca nas jupuit,
Cu barba pang, 'n prannt.
10. Jos trntitu-i-o.
Carnea muscatu-i-o.

Fata

S'o lAsat sA fie,

SA nu fie.

15.

Si nimi n'a auzit,

Nimi nu i s'a arAtat.

Numai Maica Domnului,

Din poarta cerului,

A auzit,
20. La dAnsu a alerdat,
Si 1-a intrebat :

Ce plangi? Ce te vrtici1[rezi?
Cum s'A nu plAng? Cum sA
[nu ing, vrticrtrez,

eu am plecat.

25. D'acasA grasA i frumoasA,

Pe cale, pe crirare,
pe la jumat' de cale,
M'am intAlnit cu ceas rAu,
[cu speriat.
10

PAsollesm, Lateraturd populanl.

www.digibuc.ro

146

se duck

Taci, 'nu te

Pe pi etri,
Pe codri,

30. Si nu plngeit.

06 eu cu biciu l-oiu brtte,

Cu matura l-oiu maturit.
Si speriatu din cap,
Din trup,
35. Din picioare.
Din spinare,

40.

Si pe pustii.
Si (cutare) s rmhie curat,
[luminat,

Ca argintul strecurat.

45. De strnsul eel mare.

Spus de Lisaveta Novazeanu, ruclasa, de ani 70. Husi.

Mnecatu-se, sinecatu-se
[Marti dimineata,
Pe cale, pe chrare,
Gras i .frumoasrt.

Cnd pe la mijloc de cale, .

6. Am intrtlnit smca cu sttm[carii,

Potca cu potcarii,
Spornita cu sapornicarii.
Cu unghiile zugravite,
Cu coarnele poleite.
10. In coarne luatu-mi-o
In prtmnt trntitu-mi-o,
Snge suptu-mi-o,
Fata
Ochii paienjinitu-mi-o,
15. Vinele incordatu-mi-o,
Mnile sucitu-mi-o,
Pi cioarele sgrcitu-mi-o,
Glasul luatu-mi-o,
Si mort in drum lsatu-mi-o.
20. De acolo, a lume nu m'o auzi,
Numai Maica Domnului,

Din poarta cerului,

A vilzut o si-a auzit-o.
Pe scar de argint s'a sco[borit,

25.

Si la (cutare) a venit.

De mna dreapt a apucat-o,

30.

Si din gur a intrebat-o :

Dar ce plngi (cutare)?
De ce te vrtiorezi ?
Cum n'oiu plnge?
Cum nu m'oiu vicr?
crt Marti dimineata m'am
[mne cat,

M' am sinecat,

Pe cale, pe crare,
35. G-ras si frumoas.

Cnd pe la mijloc de cale,

M'a intlnit smea, en sm[coin,

Potca cu potcoiu,
Sapornita cu sapormiu,
40. Cu coarnele luatu-m'o,
In pmnt trntitu-m'o,
SAngele suptu-mi-o,

Fata
Ochii pgenjenitu-mi-o,
45. Vinele incordatu-mi-o,

Mainile sucitu-mi-o,
Picioarele sgrcitu-mi-o,
Spinarea incordatu-mi-o,
Pieptul ridicatu-mi-o,
50. Glasul luatu-mi-o,
Moartil 'n drum lrtsatu-m'o.
Maica Domnului a zis :
Taci (cutare), nu mai plAn[ge i nu te mai vrticarit,
Crt curnd la (cutare] oiu
[al ergh,
55. Si ea cu lint de vac neegr

Si cu ac de cas primar

[iti va cntit,
Iti va descntit,
Si cu mna iti va luh.
tu, striins,
60. SA iei din cap,
Din picioare,
Din piept,
Din spinare,
Din ranzA,

www.digibuc.ro

147

65. Din osAnzii,

Din maiuri,

Undo coops negru nu cnt,

De sub maiuri,
Din melcurile ochilor,
Din sfrcul nasului,
70. Din fata obrazului.
Si s te duci, unde popti nu

Unde fag mare cosit nu

[impletete.
Si tu (cutare) s rmi curat,
[luminat

75. Ca de Dumnezeu lsat.

[toad+,

46. De eitirtitii.
Spus de Lisaveta Novaceanu, mould, de ani 70.

se topeasc dela

Crtitit mrtit,
Bobocei negei,

[(cutare)

Bobocei de cei ri.

Cum sh' topeste ceara'n foc,
5. Cum s topete sarea'n apa,

Crtita mrtita.
Bobocei negei,
Bobocei de cei rAi.

47. De ursit.
Spus de Lisaveta Novaceanu, inoas, de ani 70.

Tivilichie, tivilichie.
Tivilicb ia dracilor,
Si vitejii vitejilor,
S v duceti la ursitorul

15.

Rcutiireia).

5. De l-oti gsi in pat culcat,

In sus sh-1 ridicati,

Din somn sa-1 desteptati,
In pmnt
trntiti,
Si la (cutare) s-1 porniti.
10. De 1-Ati gasi in pat
C'o fatii frumoasA.

Si culcat pe brata,
Pe sus s-1 ridicati
Si la (cutare)
porniti

20.

Iute ca vntuj,
Degrab ca gndul.
De l-ti gs pe drum,
SA vie ca un nebnn

Fugind, alergAnd,
Si la (cutare) nemerind.

De 1-ti gs muncind, fa-

Sli lase lucru,

s'apuce cmpul,
Fugind, alergnd,
25.

Si la (cutare) in sbor ve[nind,

Si la mas6 cu ea seznd
Si din pahar plin band.

48. De junghiu.
Spus de Lisaveta Novaceanu, rnoas,a, de .ani 70. Huzzi.

Am plecat la arat.
S'am arat s'ain smnat,
Cnepti.

Si m'am dus s'am cules-o,

5. S'am uscat-o,
S'am topit-o,
S'am melitat-o.
S'am

[botind,

S'am periat-o,
10. S'am tors-o.
S'am fierit-o,
S'am rischiet-o,
S'am urzit-o.
S'am nAvAdit-o,

15. S'am
S'am

www.digibuc.ro

148
25. Ash sit conteneascA

S'am ghilit-o,
S'am croit o cAmasit,
S'am cusut ciimasa,

Junghiul (cutilruia).
St Ai, junghiule, s te leg,
te ferec,

20. S'am dat-o, purtat-o.

Si cum nu s'a ales nimica
[de cAmasA,

Si dela (cutare) sit piei,

30. SA rAspiei.

Dela mine deschntat,

Dela Dumnezeu leac.

Cum slbeste,
Cum conteneste,
Ash sit
49. De cei

Spus de Lisaveta NovAceanu, moasa, de ani 70. Husi.

Plecate de foame,
Plecate de sete,
Plecate de cei raj.,
S'o intrat in ininatt,
5.

Din cosul (cutAruia),

C eu cu gura voiu descAnth
15. Si mitna voiu luh,

In padure voiu arunch.

S'o intrat sub inima.

Si nu-i maslaca in strovul

Acolo vA-i casa,

Acolo va-i masa,

Acolo aveti ce man*

[(cutitiruia),

Si e maslaca in strovul por[cilor,

Si'n culcusul cailor.

Si nu-i maslaca in culcusul
RcutAruia),
10.

20.

Ci e maslaca in strovul por[cilor,

Si'n culcusul cailor.

Acolo aveti ce purt.

Si la (cutare) n'aveti nici ce
[mnch,

$i n'aveti nici ce purth.

Si (cutare) s ramaie curat,

luminat,
Ca nart-sa ce 1-o facut,
25. Si Dumnezeu 1-o niiscut.

SA ieiti cei

50. De obrintealli.
Spus de Lisaveta Novaceanu, moasA, de ani 70. Husi.

Oaie laie, bAlaie,

5.

Sbiara 'n vale.

PAcurar quell 'n deal.

Si pit.,Airar de suerat,

Si junghiurile de sAgetat.
Si (cutare) sit fie curat, lu-

St Ai, oaie laie, bAlai, de

[minat.

[sbierat,

51. De tearpe.
1) Mnsaturft.
Spus de Costache Chirean, plugar, de SO ani. Husi.

Iglia, iglitA,

5.

LipitA pe
Pi elita pistritit.
Os de pamAntg
Chiriac, sil-i fie (cutaruia)
[de leac.

frtmAie curat, luminat,

Ca aural strecurat.
De la mine deschntec,
Dela Dumnezeu leac.

www.digibuc.ro

149

52. De parpe.
2) De jucat cu ,learpele.
Spus de Costache Chircanu, plugar, 80 ani. Husi.

Dedes bea din piele,

Pie les bea din carne,
Carnes bea din os.

5.

Cine a adus vestea,

S bea paharul.

53. De uimg.
Spus de Costache Chircanu, plugar, 80 ani. Husi.

Ca un fir de mac,
SA-i fie cutruia de leac.

Uirnil, uimoaia
S te duci la 15un 'Are,
5.

SA bei apil turbure.

S te 'ntorci acas,
Si s, intri in cas,
Si s iesi afar,

10.

Si s te usuci la soare,

SA' rmie carat, luminat,

Ca aurul strecurat.
Dela mine descntat,
Dela Dumnezeu leac.

54. De gitlbenare.
Spus de Costache Chircanu, plugar, de 80 ani. Husi.

Din sfrcurile prului,

Din sAngele trupului.
$i (cutare) s, rilme curat,

GAlbenare galben,
GAlbenare albA,
5.

10.

Grilbenare neagr,
Glbenare rosie,
Glbenare de nou feluri,
De la (cutare) s piei

[luminat,

15.

Ca aurul strecurat,
Cum Dumnezeu 1-a lsat

$i &A, rtispiei,

S:i. mA-sa 1-a ctigat.

Din albeata ochilor,

Din rumeneata obrajilor,
Din sfArcurile unghiilor,

.Deseantee dela mine,

Leac dela Dumnezeu.

55. De desfleut.
Spus de Ecaterina Podoleanca, vrAjitoare. Hqi.

CAnd popa lturghie a tocat,

Cu piele de searpe incin-

Eu cofa de toartii mi-am luat,

Cu piedicit de ace impie-

Mahalagioaicele mele,

Cu piele de dine inclta-

Si 'n vecernie mi-a intrat,

La ap c'ara si alergat.
6.

D usm an cele mele

Vesta at mi-a prins,

Broascit raioash 'n obraz

[mi-a pus,

Cunun de mcis in cap

[mi-a btut.
10. Cu cAmasri de urzica imbr-

[su-m'o.

[decatu-m'o.
[tu-m'o.

Eu am prins a plngeh s'a

[viticiir.

15. Nime pe lume nu m'auzi,

Numai Maica Precista
Din cer eh' m auziit,

In crje d'argint jos s'a dat,

[catu-m' o.

www.digibuc.ro

150

20.

A intrebh c, m'a 'ntrebat:

Ce plangi (cutare) ? Ce

Broasch rAioash din obraz

[luatu-mi-o,

Jos aruncatu-mi-o.
Chmati de urzicrt clesbrA-

[te vrticArezi
Cu lacrArni 'Ana 'n pAmant?

Eu i-am spus :
Cum n'oiu plange ?
Cum nu m'oiu vAicrtrit
25. Cu lacrAmi pan' la piimant ?
CA eu, cnd popa lAturghie
[a tocat,

Si 'n vecernie mi-a intrat,

Eu cofa de toart' am luat,
Si la aprt am alergat.
30. Mahalagioaicele mele,

[catu-mi-o,
50. Jos aruncatu-mi-o.

Piele de earpe descinsu[mi-o,

Jos aruncatu-mi-o.

Piele de chine desculta[tu-m'o,

Jos aruncatu-m-o.
55. Piedecrt de ace despiede[catu-m'o,

Dumancele rnele,
Veste c mi-o prins,
Broasch raioasit in obraz
[mi-o pus,
Cununri de mAci in cap
[mi-o bittut,
35. CAmaii de urzich imbrrt[catu-mi-o,
Piele.de earpe incinsu-m.' o.

Piedich de ace impiedeca-

40.

Jos aruncatu-mi-o.
Si Maica Domnului in poalii
[cA 13-a luat,

Si la dusmanii mei si la

[duqmancele mele indatrt

[c'a plecat.
Unde le-o gAsit, pe dnsele
[le-o 'mpodobit.
60.

Inapoi eh s'a 'nturnat,

Pe mine de mama dreapt

tu-m'o,
Piele de chine incAltatu-m'o.

[crt m'a luat,

La apa lui Iordan c m'adus,

Maica Domnului mi-a zis :

Si 'n picioare conduri de

Cu apa lui Jordan c m'a

Eu am prins a plngeh
S'a m vrticAr.
Nu mai plange, nu mai
[vgicArh,

LacrAmi la pAmant nu mai

[v hrsh.

De grabri Maica Domnu[lui de mama dreapta la fan-

[tna de mir eh m duceh.

45. Cunun de miici din cap
mi-o luat-o,

Jos o aruncat-o.

[splat.

[mArgriritare eh mi-a

Cu straie de busuioc c m'a

[mbrhcat,
CumA de cinste in cap
[mi-a pus,
Colan de argint m-a incins,
S'am "limas curat, luminat,
Ca steaua cerului,
70. Ca roua cmpului,
Ca poala Maicei Domnului.
65.

56. Ile diochi.

Spus de Ecaterina Podoleanca, vrajitoare,

A plecat Ro-poro,
S'a vanat un iepure Roq,[poros,

S'a fAcut o zeamrt mare

S'a fcut huiet in tarrt

[Ro-poro,

5.

S'a chemat pe toi la man[care Roq-poro,

Numai pe cel ce-a deochiat

www.digibuc.ro

151

Pe (cutare) flu l-a chemat,

De Wit mare, neagra, ne-

Si el, de necaz ca nu ha

[curatit,

[chernat, a crpat.

10.

Sa-i caditi cosita,

Sa i se vada cheliea,

Dac'o fi diochiat de barbat,

Sa-i cad chica,
Sa fie de rsul la toata lumea.

Dac'o fi deochiat
De fl Mau negru, necurat,
Sa-i plesneasca boasele,
15. Sa-i curga pisarteatele,

Sit fie de ras la toata lumea.

30.

[lum ea.

Dac'o fi diochiat de \lilt,

SA fie de ritsul la toata lumea.

Dac'o fi diochiat

35.

De fern eie neagr, necurata,

Sa-i plesneasca ttele,

20. Srt-i curet laptele,
Sa-i ramAie copilul muritor
[de foame,

SA fie de jale
Si de mirare
La toata lumea.
25. Dac'o fi diochiat

Dac'o fi diochiat de gard,

Sa-i caz proptelele,
Sa fie de mirare la toat
Sa-i moar calu,
S fie de mirare la toata
[lumea.

Dac'o fi diochiat de soare,

Sa-i piar razele,
Sa fie de jale si de mirare.
S ramaie (cutare)
40. Curat, luminat,

Ca steana cetului,
Ca roua cmpului,
Ca poala Maicei Domnului

www.digibuc.ro

Legende i balade

superstitioase i solare.

1. Domnul Chipor Craiu.

&xis dupd cantecul lautarului Fanica Radu. Silistraru,

La cmp, la cmpie,
Uncle tuf nu e:
Fgt.' decAt ch-mi este
TJn ciungur inalt,
5. Ina lt i minunat,
FAr' de ciot de leac
In el s'acioat
Corb pasare neagrA,
Lighioana 'ntreagA.
10. Lisit domneascA,

salt, 'mprteAse.
Cuibul c-si fAceh:

15.

Cu case de cal.
Rabd vnturi tari.
Cu piei de junici,
Rabd vnturi reci.
Si ea s ouh,
In luna lui Undrea,
Cnd e vremea rea.

plech,

Iar cnd se 'ntorcea.

Departe-mi zilrea
Ciungur dilrmat.
40. Cuibul ei stricat.
Si ea .cA-mi sosia,
Fuji ca-i vedeh,
Puii omoriti,
G-urile caseate!

Si ea s 'n trista,

Puii e-mi scoteh:

Dar cu ce-i hrneh ?
25. Cu ceosvrti de miei,
Dela vtsei.
Cu felii de cas.

Si ea c-i cresteh

Ea cA

La pmnt trntiti!

In luna lui Fnrat,

Cnd sunt vremuri tari!

30. MAricei. doloffinei.

Cele tari pustit,

SA iea frunza de edpsunti,
35. SA dea puilor in gur.

45. Cu aripi lAsate,

20. Puii cA-mi scoteh

Dela ceobAnas.

SAlth i sbur,
Peste Nadolie,

Si ea cA s sburh,
Vezi, la Chipor Craiu,
50. Dornn de peste plain,
CA-i bolnav de non ai.
Si ea ce-mi fceit?

Pe zid s pun*
Incepeit a tiph.

55. S'a se vieth.

Chipor Crain auzi.

Din gurA strigh :
Strtnil Manila,
Tu slugA btrnd,
60. Dai cu flinta bine,

www.digibuc.ro

153

Dar asta ce-o sh fie ?!

Cd-s trei zile si trei nopti

Eu, frate, c nu mai pociu
A boll, a hodini !...

65.

&hunk' auzih,

Flinta c'o luit,

Afar' eh iesiit

Pe corb, pashre neagra zrtriit,

La chtare mi-o luh.

70. Dar ea eh mi strigh:

Stanilit MmHg,
Tu slugh lohtrn,
Nu da'n mine, mrt strich,
Loc de cuib tu cat'a-mi da

75. La late corlate,

La corn de cetate,
Unde Mures bate.

100. La cazan mergeh

Si el mi-1 fierbeh.
Phil' oasele crtdeh.

Jos cazanul da,

De sii rttcoreh.
105. La Chipor Craiu mergeh,
Unde-I imbrtia,
Frumos mi-1 sailda,
Cu carnea-1 ungeA,

Drept in sus shrih,

110. De rrtu srt lecuih,

Din gurti-mi ziceh :
A.st bine, cin'l-a fiicut,

Tine-1, Doamne. pe prt[mnt!!.

Corb, pashre neagril s

.[sculh,

115. Prin curte s plimbh,

Un inel, frate, aveh,

Stnifti auzih,
Loc de cuib crt-i da.
80. Ea cuib ch-si face,
Apoi ch-mi strigh,

Pe panh-1 pun*
Drumul in cas-i da.
Domnul Chipor Craiu crt-1

Din gurri-mi ziceh :

Si hung Manila,
Tu slugh brttrAnd,

120. Foarte bine-1 cunostehr

Chnd veleatul mi-1 vedeh,

Unul jos c'oiu da.

Tu ch 1-oi hit,
Tu crt 1-oi fierbek

125. Child din oaste am plecat.

[luk,

85. Trei pui c'oiu scot*

Si din gurii cuvnt:

Asta-i inel de savat,

Care ne-a fost (-le schimbat,

S'apoi cu zeal*

90. Pe Chipor Craiu oi schldit,

Si cu carnea 1-oi ungeit;
El de rau s'o lecui.
&Anil' auzi,

Afar', neicrt, el iesi,

Corb pashre neagr-1 vedeh

Si peste cap ch se da,

Femeitt ch sh 'ntruph,
130. Tocmai dupti cum er,

Si la domnul sh due*

Sase boi junghih,

95. La cuib eh veni,
Puird ch-1 luit,
In car cii-1 puneh :
Pana puiului
Cosul boulni !

S, i 'n brate ch, sh luh,

Prea bine srt cunosteh

Si la mash' sh puneh
135. Si domni domnia 'n pace,
N'aveh domnia ce face.
2. JAmau Craiu.

Seris dupa cantecul lutarului Dinka, Bud% Silistraru, Brai]a.

Foaie bob naut,

Sub umbr de nuc,
Doarme d'un voinic,
Murgul priponit,

5. De crach de nuc.
Voinicul dorm*

Calul ch-mi ptisteh,

Din picior ch da,

www.digibuc.ro

154

PAn strAfigk,

10. Din gurti-mi zice:

Dormi, stpne, dormi!
Dormi, fire-ai murit,
C m'ai priponit !..
Foaie matostat,
15. Si n'o fi pacat,
Dobitoc curat,
De seacle legat
Si neadpat,
Si sufit nemncat,
20. Ce mare piicat!.
Foaie s'o lale
Din picior cg. da,
Voinic desteptit
Din gurA zice:
25.
Muoguletul meu,
S'al lui Dumnezen,
Purii-te-ar furul,
Mnca-te-ar lupul,
Din picior cledeasi,
30. Somnul mi-1 stricasi,
Dragostea-mi sprirsasi.
CA eu m visam,
Ca m logodeam,

C'o fat de craiu,

35. Tocmai de pe-1 plaiu!
Voinicul zice :

Murguletul meu,
S'al lui Dumnezeu.
Pasti, murgule. pasti,
40. Ca'n ziva de Pasti,
Iarbit de pe coastA,
D f, coama, creatA

$i codita groasit!..
Pasti de nprleste,
45. Frumos te griteste,
Ca noi s mergem

La targ, la armor,
La targul de

La mari negustori.
50. Eu cA s te vnz:
Nici la romnasi,
Nici la boierasi,
Nici la ovreiasi,
Nici la 'ciobnasi,

55. Nici la vcrasi,

Nici la tigAnasi,.

Tot la ursitrasi.
Pe coastele tele
S porti tu coprele.
60. Pe grebenii ti

SA porti disgei
Cu copii mititei,
Tot de ursArei!
Calul sta,
65.
Stitpne, stpAne,
Ce te-ai mniat,
Ce te-ai supArat?

Ori nu te-a scpat,

Ori nu te-am purtat
70. P'unde ti-am fost drag?
Sara 'n haimanale,
Pe la fetiscane,
Degi da floricele?
Pe mine s m vinzi,
75. La tArg, la tArgsor,
La mari negustori :

Nici la roman*,

Nici la boierasi,
Nici la ovreiasi,
80. Nici la ciobAnasi,
Nici la vcrtrasi,
Nici la tignesi,
Tot la ursrasi.
Pe coastele melo,
85. S port eu coprele.
Pe grebeni mei,
S port disagei,
Cu copii mititei,
Tot de tignei,
90. Tot de ursrei.
Verde trei mSline,
E pAcat de mine...
Voinic auzi,
S desupArh,

95. sa desmni
Si el c zice:
Pasti, Murgule, pasti,
Ca'n ziva de Pasti,
Iarb de coasta,
100. S faci coamit creat
Si codita groasA.

Pasti de nprleste
Si mi te gteste.
Pasti, murgule, pasti,

www.digibuc.ro

155

Calul ca-1 luh,

105. Ca 'n ziaa, de Pati,

In grajd ca bag*

Iarb de pe hula,

S fii bun de fug*

155. Fanior Ii da.

Ca noi s mergem
Sus la munte 'n plain,
110. La fata de craiu.
Noi sa logodim
La lacul rotund,
Cela frii fund.
Noi s ne 'nbiem,
115. Mandr s lnam.
Murgul d'auzih,
Mi se 'nveseleh
Si mi se gateh.
Seaua i-as.ezh
120. Si ei ca plech,
La maim 'nflorit,

La lacu rotund,
Cela Mil fund.
Sus la munte 'n plain,
125. La fata de craiu.
Acolo ei gaseh
Mare masa 'ntinsg,
Mare de batista,
Sub umbra te fish.
130. Dar la ea ca. eade
Domnul Jaman Craiu,

Cinstitul de craiu,
Om de Bucuresti,
Al Trull Romaneti,
135. Cu hainele stramte,
Cam vrtos de minte.
Doamna Jmneasa,
Cinstita craiasa,
Cu geana .sumeasa,
140. Cu codita groasa,
Cu ranza rasfranth,

Cu dragustea multa,
Bea, mi-se cinsteL
Cu paharul da

145. Lina Catalina,

Slujnica lor bung,

Din veac, din vecie,
Din copilrie.
Voinic ce-mi faceit?

150. El deschlech,

Calul mi-1 leg*

Lina afar' ieih,

Fan din Maxie,

Numai florrie.
Voinic ce-mi faceh?

In cas eh intrh,

160. La masa-1 pofti,

Bea si sa cinsteL

Lina ce-mi faceit ?

Cu paharul da
Si ei sa vorbeh,

165. Pe Lina sa-i dea.

Inele schimbh,
Hodorul
Domnul Jarnan Crain,

Cel cinstit de craiu,

170. La Lina strigh :
Lino Catalino,
Slujnica mea
Din veac de vecie,
Din eopilarie.
175. Ei crt-i porunceh,
Paharul umpleh.
Lina ce faceit?
Paharul luh,
Lui Jman ca-1 da.
180. Domnul Jman Craiu,
Cinstitul de Crain.,

De man o lu*
Si el o strange*
Inele-i frangeh,

185. Masa sdruncinh.

Doamna Jmlineasa,
Cinstita criliasa,
Ea di 11 vecleh

Si sa supr.

190. In odaia
Palma ca-i trageh
Paru-si jumuleit:

Parul glbior,
De muriai de dor.

195. Astea de-mi vedeit,

Voinic sa suprit,
Hodorul dedeh,
Calu 'ncalech,
Acasa

200. El nu mai sedei,

www.digibuc.ro

156

Dragostea spirgeh.
Domnul Jgman Crain,

Cel cinstit de craiu,

Din gurg-i ziceh:

Lino si iar Luna,

Ling Catalina,
Slujnica mea buna,
Din veac din vecie,
Din copilarie !
210. lea plapoma 'n mang,
Perin a nprenng,
Pleaca in grading.
Srt-mi faci voia buna.
Mie sa-mi asterni,
215. Printre rzorele.
Printre floricele.
Mie ca sa-mi pui :
La cap busuioc,
Potoleste gl foc.
220. La picioare crin,
Mg. spalg de venin.
Lin a d'auzeh,
Ea ca, asculth,
205.

Ea ca mi-si luh,

225. Pernisoara 'n mama.

Plapoma 'mpreung,

Pleaca in gradina.
Si ea asterneh
Printre razorele,

230. Printre floricele,

Sa-i facg placere.
Domnul Jgman Crain,

Cinstitul de craiu,
In grading intrit,

235. Cu ea adormeh.

Doamna Jgmaneasa,
Cinstita crttiasg,

In grading infra,
Pe ei ca-i gasih :
240. In brate 'mbratosati,
Iu gurg sgrutati,
De limb 'nodati.
Ea sg supgrh,
Inapoi ca plech,
245. In odaia intrh,
Palme ca-si dedeh,
Pam-0 juinuleh,

Par d'el galbior,

De mnriai de dor!

250.Foaie .s'o laleh,

Scare rtisgri,
Ei mi se scul.
Domnul Jiiman Crain,

Cel cinstit de craiu,

255. La Lina strigh :
Ling Catalina,
Slujnica mea bung.
Din veac de vecie.
Din copilgrie,
260. Pl each' din grading,

FLusi voia bung,

Cg en am sA plec,
Vezi. la vanatoare.

Verde trei ogleti,

265. Si am sA vAnez.

Pasgri galbioare,
CA-s bune de mncare,
Us.or la purtare.
Cal incalech
270. Si el ca. plech.
Pe Lina lash.
Doamna Jamaneas.
Cinsit erhiasa.
La Lina strigh :
Ling Catalina,
275.
Slujnica mea bung,
Din veac de vecie,
Din copilrie,
Mergi, te rumeneste
280. Si mi te gAteste.
Si te spovedeste,

Si mi te grijeste,
SA mergem la baie,
La lacul rotund,

285. Cela fax& fund,

Si sa ne
Si sg ne 'nbaiem.

Eu ti-am cumpgrat,
Niste pietricele
290. In loc de margele.
Doi bolovanei,
In loc de cercei,
SA te scalzi cu ei.
Lina d'anzift,
295. Ea sa ingrijih,

www.digibuc.ro

157

Ea di pricepeli,
mi se rugh,
Din gur ziceh:
Doamn, Doamna mea,

300. Iarth-mi greala,

Si dh-rni vieata.
Doamna nici c vrea

Ruga a-i asculth.

Doamna n'o ierth.

305. Lina ce fhiceh?

Slugh, ce erit,
Cuvantu-i asculth,
Si ea
Doamna Jamneash,
310. Cinstita

De manh o luh
La lac ch. plech,
La lacul rotund,

Cela frti fund.

315. Din gura-i
Lina, Lina mea,
Ia asculth 'ncoh.
Scoateti ciorapnl,
De 'ncearch lacul,

320. Iti mane* capul,

Imi iubisi bArbatul,
Imi scosesi sufletul.
Lina ce fileeh?

Ciorapul scot*

325. Lacul de-1 cerch.

Doamna Jmneas,
Cinstita

La gat Ii puneit
Niste pietricele

330. In loc de miirgele,

Doi bolovnei
In luc de cercei.
Cand Lina voih
Lacul a incerch,
335. Doamna Jrnidneasti,

Cinstita

La fund drumu-i da,

Pe Lina 'nnech,
S'acash p]ech.
340. Domnul JAman Crain,

Cel cinstit de craiu,

Acash-mi veneh,

Pe Lina n'o ghsih,

Prin sate intrebh,
345. Despre ea all&
La lac alergh
Si nu mi-o scp.
El ch, mili plech,
Din sat in sat cerceth.
350.13ine-acum sti,

Prea adevrat,
Ch ea s'a 'nnecat!..
Domnul Jamiin Craiu,
Cel cinstit do craiu,

355. Nevoade luh,

Lacul il vanh.
O mrean prindek
Car' ce mi-o imbuch,
Pe Lina

360. Pe mal o scot*

Si mi-o despich,

Pe Lina 'nnecath,
De mrean 'mbucath.
Domnul Jman Crain,
365. Cel cinstit de craiu,
El ce mi-si fceh?
Tatele-i thi
Si le spirtuih,
La piept le purtit3
370. De drag c-i erit.
Pe Lina ingroph,
Pe drumul cel mare,
Unde trec mocani cu sare,
Ocaua patru parale.
375. SA fie dansa de mintre !

3. Runan Craiu.
VariantL
Su-is din chntecul lautarului Lucan Candoi. Celeiu, Romanati.

Ronan s 'nsurh,
Fath ch-si luh,
Fath de Roman,

5.

De Roman shrac.
Verde otratel,
E din Braovel.

www.digibuc.ro

158

Mandrh. si frumoash,

Cu spranceana trash,
Ou geana sumeash,

10. In chip de jupaneas!

Verde io laleh.
MA-sa di nu vrea.
Si sti manih,
Tot o

15. Jman s 'mbilth,

Odaia 'nchid eh.

MA-sa ce-mi lucr ?
La vizitii pornimeh :
Voi, vizitiilor,

20.

Si voi, surugiilor.
C-titi --trsura,

SA punem pe Lina.
Noi s ne plimbhm
La mhru.

25. La lacu rotund,

Cela fr fund !
Vizitii asculth,
Puneh pe Lina
De mi 86 ghtea..

30. Trhgeh trsura,

Pe Lina puneh.
plech cu ea.
La lac ajungeh,
Caii c-i oprih,

35. Sleauri le luh,

De mai rhsuflh.
Darrt Jmneasa,
Cinstita crhiasa,

Jos eh mi se da,
40. Bolovani adunh.

La Lina yen*

La urechi i-atarnh.
Vezi bolovnei.

j'huarineasa ce-mi fticeh?

La surugii porunceh,
Pornek trsura,
La curte-mi veneh,
70. Mare mash asez.
Vin i rachiu. bea,
Litutari cant,
Si sh. 'nveseleh.
C'a scripat de Lina.
75. Jhman s trazvi,
Tocmai cam seara,
La Lina-mi strigh:
Link Catalina',
Tanr

80. Floare din grdink

Scoalh, Lit* scoalti,

Scoal de-mi asterne,
Lino, ntre ftizoare,
Sa-mi vie riicoare.
85.
Lina nu-mi rspunde,
C n'are de uncle.
El sh trwrilih
Si stt vhieth,
Pe toti. intrebh :
Unde mi-e Lina?
90.
Surugii spuneh :

Pe Lina am dus

In loc de cercei,

45. Si iar pietricele.

In loc de mrgele,
S'o dea 'n lac en ele.
Verde de mhtasil,
Ca sh nu mai iasa.

50. Lina ch ofth.

55. S msurhm lacul,

CA mi te iea dracul.
Lina eh plhngeh,
Si en glas strigh.
Jmtmeasa n'o auzik
60. La surugii porunci,
Pe lac o arunch.
Verde de nrtut,
Domnul ca un sfnt
Un mare pete trimiteh
65. Si pe Lina o

Si mi-si suspinh.
Jmilneasa strigh:
Scoalh, Linh, scoala,
De scoate eiorapul.

La inhru. 'nflorit.

La lacu rotund,
Cela fail fund.
S'alta s'o laleh,
Ash a vrut
Te-a schpat de ea.
Verde mr dungat,
100. Si i-a athrnat
La gat pietricele,
In loc de mrgele.
95.

www.digibuc.ro

159

La urechi bolovnei,
In loc de cercei,
105. Stt se duc cu ei.
;Taman dac' auzih,
In buzunar mna 1)60,

O chei, frate, scot*

Lada iute deschid eh,

110. Gralbiori multi a luh,

La buzunar Ii pun*

Fuga 'n brasoveni c da,

Suluri de mtas cumprii,

La nevodari le 'mprti.
115. Nevodarii nevoade fAcek,

Nevoade mari de mgtash,

Pe Lina s'o gseasc.
Jman Craiu ce fticeit?
La lac c mergeh,
120. Nevoade arunch,
Un somn
prindeh,
Si mi-1 despich.
Pe Lina gsift.

4. D'aba gaga (D'aba lle).

Seris din gura lui Petre Stneila. Or lea, Rornanati.

Verde floare, flori dom[nesti,

5.

D'aba gaga ce gndesti,

D'atAta pine zolesti,
Ori o s te logodesti ?
Dail gaga sta, ziceh :

Ba ce... Nu m logodesc,

la asta nici gndesc,

Dar e mine o zi mare,
Face taica d'o prnzare.
10. S vii i tu, baietane.
Verde floare usturoiu,
Are taica patru boi,
CAte patru-s vineciori,

Si sunt buni de negustori,

15. Ca s-ti dea si ie dol.

Frunzulit avrmeas,
MA sculai de dimineata,
Cam pe roaug, cam pe ceat.

Pe ochi negri
20. Cu marama m tersai,
In grajd de piatrii c intrai,
Frumos murgu-mi
Cu gliebreaua mi-1 stersai,
Seaua pe el asezai,
25. De capstru ca-1 luai,
CArrtruia apucai,

PAn' la neica 'n grdinit,

5i gsii d'o porambit,
La vatr de trandafir,
30. La umbr de calofir.
Si cu bratul plin de flori,
Cu bratul si cu snul.

Si ea er adormit,
Adormit, incelnit,
35. 5i sttui s mi-o srut,
5i pe frunte s'o alint.
SA mi-o sdrut d'adormit.
Ea s'o tine inceluit.
Mna 'n buzunar brtgai,
40. Tabacherea o scosai,
Tabac din dnsa luai,
La nas murgului pusai,
Si murgul cd-mi strfigh
Si din picior a-mi bteit,
45. Porumbita desteptit.
Prunca c mi s speri.
Ochii in patru c-si fceit,
Mndrul flcias vedeh,
Si din gurA-1 blestemh

50.

Dar'ar dragul Dumnezeu

Peste cluselu tau.

Si vezi lupul s-1 mnnce
Si furul ca s ti-1 fure ;
Pe mine m desteptasi.
55. Si ce mai frumos dormeam
Si un vis mndru visam,
eu c m logodeam.
Verde floare de susaiu,
Cu un fecior, vezi, de craiu,
60. Ce domneste peste plain.
Dar voinicul rspundeh :
Verde floare de dudAu,
Ala, dragA, oiu fi eu.

Piciorul in sari pun*

65. Cruce cu dreapta-si friceh

www.digibuc.ro

160

Si la Domnul A, rug*:

Calul s se potieneasca,

Drept in gat sA te tram-

-Ajuta-mi, Doamne, cu bine

C' acum sunt voinic in fire,

De ce oiu fugi s'a scap,
70. Ce-oiu gandi sA izbandesc,
Inima sti-mi potolesc.

75.

[teasc,
85. Maria stanga sa ti-o frangA

Si p'a dreapt s'o scrin[teasca,

Fraul cu stanga lua

SA, duci fraul cu dintii,
Si pe dreapta intinde
SA mai calul cu mutii,
In branl pruncei il infigea
SA te yacht printii!
Si la spate o aruncit
Dar voinicul ce-mi facea?
90.
Si-o aeza pe ea,
S'o mai legh c'o qureil,

Mnit calul, fluera,

Inima-i-s5. bucura,
Drumul drept di mi-1 tine

S nu caza undeva.

Darii prunca rAspundeit,

80. Din gull cti-mi blestem:

Dar'ar clragul Dumnezeu
SA fie cum gandese eu:

95.

Si la pArinti s duce
Si catre danii grAia:

Am adus sluga pArintilor

Si still:Ana curtilor.

5. Fata de Friing.
Sonia din gura lui Petrica Mirea Ionita. Orlea, Romanati.

Cea fat de Frang,

FacutA c'un Titre,
Umbl prin crAcup,
Ca o porambitd,
5.

Cea fata de Frang,

FacutA c'un Turc,

30. CA ea ca-mi strigh,

Trei zile de -yard,

Trei de primAvara:
Cine s'o gsi

S'o pup in gurit,

CA mult e drAgutA.

Trei zile de varil,

Si sg-o aflit.

Trei de primAvarA,

Ea-mi strigh p'afar:

10.

15.

Cine s'o gAsi

Si sti-o aflit
Si s'o adevAra...
Si ea ca. aveh:

35. Si s'o adevAra,

Mie ca sa-mi fad.

Sus vie pe mare,
Sus la galioane,
Cu norai rAzoare.

40.

La umbra, de tisil
Mare masA 'ntins,
Mare de batist,
Cu fdclii apinse.
Dar la ea cine sede?
Patruzeci de diaconese,

20. Cincizeci de chinaticauese

S'o suta de preotese.

Dar in capul mesei ?
Nicolaiu Strojaiu,
Domn de peste plaiu,
25. Este 'n toale stramte,
Dar e prost de minte,
Ibomnicul fetei.

Jur prejur de vie

G-utui i lamilie,

Si cu zarzachie,
Cum imi place mie,
Si mie i tie.
45. Verde usturoiu,
La noi amandoiu?
Dar in mijloc de vie,

Frate, ce sa fie?
D'o Eat fantan,

50.

Cu zAlugi de sauna,
Ciuturti de sticl,
Inima-mi despicA!
Apa cargatoare,

S'o pui prin pahare,

www.digibuc.ro

161
55.

S'o treci pe la doamne,

Si pe la cocoane.
El ca se gasik

Niculae Niculcea,
Feciorm de Sarb,
60. 13amarghiol de targ.

Pe calu-i starcit,
Cu 'Aral sbarlit,
Fuge
La fata-mi vene
65. Si ea ca-mi spuneit:
Niculae Niculcea,
Tu,
vei face,
D'o vie pe mare,
Sus la galioane,
70. Cu nou razoare,
Cu aracii noi,
Cu strugurii moi ;
Cu aracii albi,
Cu strugurii .negri;
75. Tu da mi-oi facek

Eu c te-oiu luk
In palat te-oiu sui
Si tu oi stapani
Moii de moqii,

80. Al meu domn sa fii.

Niculae Niculcea,
Gaud o auzik
Rau s intrist.
La cal alergh,
85. Incepei, a plange.
Calul ca-i

SO:pane, stapane,

In munte s suik

Plisculestu, Literaturet popular&

100. Din carma tinand,

Tot vie sadind.

Sara d'o sadek

Dimineata sculk
Basmaua luk

115. Struguri adunit.

In basma-i punek
La fata
Dar Niculae Strojaiu,
Crai de peste plai,

120. Ocheanul punek

Pe el ca-1 vedek
La fata-mi strigh:
Fa, fata de Frang,
Facuta c'un Turc,
125. Ce ai poruncit,
Hotul ti-a fficut!...
La fata-mi venek
Strugurii ca-i da.
In brate ca-1 lu
130. Si mi-1 sarutk
Apoi
Niculae Niculcea,

Taci nu mai plangek

Nu te intristk
90. Nu te supark
Nu te speria;
SA te tii pe mine,
Sa te port prea bine.
Tu ca s-mi si iei :
95. Maldarel de fan,
Ciocanel la bran,
Topora in mna,
Disgei cu paine.
Si el
luk
100. Si el crt-mi pleck
Si el ca-mi sburit,

D'un brad ca taiit

Si el mi-1 scobek
105. Tei ca jupuik
Cal de inhmk
Pe mare d'aP da
Si el ca-mi
Din vasla vaslind,

Feciora de Sarb,
Bamarghiol de targ,
135. Ce ti-am poruncit,
Tu ca mi-ai facut.
Dar ai sa mai faci:
Tu ca srt te duci,

La muntele 'nalt

140. La vantul turbat.

La marul mucat,
Mucat de haiduci,
O suta i cinci.
Tu, ca sa-mi adaci
145. 0 mana de Frang
c'un cap de Turc,
Lemnul lui Cristos,
Lemn de chiparos,
Miroasa frumos.
150. Tri, d'oi aducek
11

www.digibuc.ro

162

La fata vene.

Eu cA te-oiu

In palat te-oiu sui

200. Niculae Strojaiu,

Dornn de peste
Ocheanu-lluh,
La ochi crt-1 pun*

tu oi stApani

Moii de moii,
155. Al meu domn sA, fii.
Niculae Nioulcea,
Cum o auzia,

Pe el cii-1 vedeh,
205. Din gurii-mi strigh :
FA, fatil, de Frang,
FAcutA c'un Turc,

La cal alergh,

Incepeit, a plangeit.

Ce ai poruncit
Hotul ti-a fcut...

160. Calul 1-anzia,

Si astfel Ii vorbi :
210.

StApane, stApane,
Taci, nu suspinh,
Taci, nu lAcrAmit ;

165.Eu c te-oiu scAp.

Tine-te pe mine,
SA te port prea bine.
Tu ca
i iei
Maldarel de fan,
170. SA tie la drum,
Ciocrinel la bran,
Topora In Juana,
Butoiu cu rachiu,
SA ne veselim.
175. Apoi Ii spuneh
MaramA de scot*
Ochii de-i
SA nu amet,easca.
Al cal amrit,
180. Cu pArul sbarlit

Si mi-1 giugiuleit

215. Si mi-1 sAruta.

Apoi
Niculae Niculcea,

Feciora de Sarb,
Basmarghiol de targ,
220. Ce ti-am poruncit,
Tu cA mi-ai facut.
Dar tot s-mi mai faci.
El, child auziit,
Foarte s 'ntrista,
225. Din gurti-mi

Dar ce-am sh-ti mai fac?!

Tu ca s te duci

Joi de diminentA,
La ghiatA, fasneata,
230. -Uncle viteji se Strang

Si de ea bAtut
scurt de picior,
Te scap5, din zor!
Dar el

185. Si sit' pregati.

El cA
Crez Dumnezeu vrea !..

In munte sA sui
Si el ca-mi lu
190. 0 mama de Frang
Si c'un cap de Turc,
Lemnul lui Cristos,
Lemn de chiparos,
Miroase frumos !
195.In disagi le bAgit,

La fatA-mi veneit

Si 'n rattn, i le da.

Ea sa multamik
In brate cA-1 lu

$i el scoborit:
Tot din pantA 'n pan.*
Tot din scarA in scarit

Si la rand sh pun
Si ei de sA 'ntrec.
Tu d'oi intrece,

Eu eh' te-oiu lua,

235.In palat te-oin sth
Si tu oi stpani

Mosii de mosii,
Al meu domn sA fii.
El
plech,

240. La cal sA due*

Incepeit, a plangeh.
Calul d'auzigt,
Din gurrt-i

Stapane. stApane,
245. Taci si nu mai plange.
Tu ca sA-mi aduci

www.digibuc.ro

163

Potcovar nemtesc,
S. m potcoveasca
Si sa ma 'ntareascrt,
250. Cu potcoave de argint,

Fa, fata de Frang,

Facuta, c'un Turc,
Ce ai poruncit,
295. Hotul ti-a facut !!..

260. Acolo-mi gasih:

Biletul i-1 da,

Si ea ca-1 citih.
Verde de naut,
300. Vedeh c'a izbutit.
In brate-1 luh
Si mi-1 giugiuleh
Si mi-1 sarutit,
In palat Ii sui.h.
305. Calul ca-1 legit,

Cum nimenea n'a vazut.

Cu potcoave de alama,
SA tie bine la goana
Si la jurata de piatra.
255. Dar el ce-mi faceit?
El O. prezenth
Joi de dimineata,
La ghiata raneata.
Mid el ajungeh,

Cincizeci de viteji barani,

Cincizeci de viteji mai juni.

Ei sit ramasiit,

La rand s, puneit
265. Drumul cailor c da.
Nicolai Niculcea
In urnart ramaneh,
Calu 'nfierbanth,

Drumul ca i da.

270. Calul ca-mi sburit,

Unde el cal*

Ghiata sa sprgeh,
Multi sa innech.
275. Ca naluca fugeh,
Inainte la toti ieiit.
CItiva dupa el sosiit.
Niculai Niculcea,

Feciora de Sarb,
280. Basmarghiol de targ
Bifetul luh,
La fata-mi plecit.
Nicolai Strojaiu,
Craiu de peste plaiu,
285. Este 'n toale stramte
Si mi-e prost de minte,
Ibomnicul fetei,

La ochi Il puneh,

290. Pe Niculcea zarih,

La fata strigit:

veneh

Afara-1 lash,

Ba inca-1 uitit.
Caiul nechezit.
Verde avrameasa,
310. Calul i-1 uitasit.
Calul mi-i. strigh :
Stapane, stpane,

N'ai mil de mine!

Ce-am mai alergat

315. Ce-am mai trepadat!!.

Pe toti intreceit.

Ocheanul

Mud el

Unghii de mi-am spart

S'acum stau la gard legat
Si tu dormi cu doamna'n
[pat,

Iar eu stau aici uitat,

320. Neb gut i neman cat,

De niminea neintrebat.
Fan eu am nuelele
Si graunte stelele !!.

Doamna auzih,
325. Pe Niculcea culch,

Perini ca-i pun*

Afar' ca esih,

Calul ca-1
In graj II 136'0,
330. Si-i da orz dupa lopata,

Ca sti faca spata la*

Fanisor verde 'nflorit,

Intro srbatori cosit.

Iar calul man*

335. Nici din urechi nu mich.

www.digibuc.ro

164

6. Trei surori.
&xis din gura lui Petre Stand lit. Or lea, Romanati.

Ia-ma 'n gherisoar

Joi de dimineat,
Pe royal, pe ceata,
Trei surori la flori,

*i du-ma la tail,

45. Sa-ti fiu verisoar.

Ele mi-si pie*

5. La flori s, culeaga
Din Padurea Neagra.
Flori ca sa-mi gaseasca,
Sa se 'mpodobease,
La sbor ea sa-mi iasa,
10. Cununi s, 'mpleteasca.
Flori ca-mi adunit,
Cununi e, 'mpleteit
Si la sbor ieseh.
Dumnezeu nu vreh,
15. Da ploaie cu vant,
Ceata pe pamant.
Ele au ratacit !..
Si sora mai mare
Ratileih la vale,
20. Spre soare rasare.
54'a mai mijlocie

Cucul raspundeb,
S'ast-fel ii ziceh :
Cate vara pere,
Atatea am vere.

50.

Fa-mi at:a:La bine,

55.

Sii-'.ti fiu surioara,

Dela inimioara.
Cucul iar strigh,
60.
Fetei rttspundeit:
Cate-s vara flori,
Eu am suriori.
65.

70.

Cuculetule,
Frumuselule,
Lasii-te la vale,

Tot din craca 'n cradi

$i mil ia 'in ghiarii.
5i ma du la Ora,
Sa.-ti fiu sotioara.

Atunci cucul vrea,

La ea sa lash,
Sarmana de ea,

30. Acolo, ea-mi sta,

Sarmana da ea! !
Fata rataeita
Si salbatcit !!!
Un cue auzi...

75.

Cucul mi-si can*

Tot p'o ramureit,

Ca o prtsreit!
Fata ea strigh:
Cuculetule,
40. Frumuselule,
Lasa-te la vale:

Lasa-te la mine,
la-mil 'n gherisoara
*i du-ma la Ora,

Al treilea strigh:

Ratacih 'ntr'o vie;

Si sora a mai mica,
Marmura si sticlii.
25. Ele-mi ratacii,
Si nu sa 'ntalni.
Si sora cea mare
Apuca la vale,
Merse 'ntr'o padure.

35.

*i ea tot strigh

Din gura-mi zieeh:

Cuculetale,
Frumuselule,

Tot din cracti 'n crack

Fata rtilcitil,
*i salbatAcita!
Cucul o luh
La Ora mergeh,
Nunt, ca-mi file*

80. Ca toat lurnea.

*i el ca sburh
Si ea ramaneh
Vezi tot sangureh!

www.digibuc.ro

165

7. Popa eel de piatrA.

Seris din gura lui Petre Sandhi. Or lea, Romanati.

Cel pop de piatr,

Dumnezeu srt-1 bata;

CA el a avut

Verde bob nut

5. Trei pietre de fete,
Si el le-a manat
La camp, la arat.

Pin derele s'afundh,

Drumurile le pierdeit
Si mili rtceit
50. In prtduri s'afund,
Mrcini clecit,
Lesuri descurch,
Vai, cum mai plangeit,
Ziva i noapteit
55. Pduri rrisunh.
Dimineata s luminh,
Ele-mi asculth
Si nimic na'uzigt.
Cocos,i nu can*
60. Nici vrtcar strigand,

Ele s due*

10.

'Z. Fite* ce fceh

Cate trele-mi saph

Boii injugh,
Porumbi de al-h.
Soare rsreit,
Grij crt aveit.

Dar fata cea mare,

Srt uith spre soare.
15. Ei i s prtreh
Cerul di 'nnorh,
L'alelalte spuneh :

Nici dine ltrand,

-- Eu m uit spre soare

Si vitz cri srt 'nnoreazrt

20. Si srt 'ntunecheazii.
Cea mijlocie s, uith
Si ah-mi ziceh:

Numai cucul cantand.

Cucul ea can*

Pridurea riisunit.

65. Fata mare strigit:

Cuculetule,
Prtsgrelule,

Nu e nor de ploaie,

Vacile scoboarrt.

A micrt s uit,
Ea bine cit vedeit.
Din ochi lacrrtmi viirsh,
Din gurrt-mi grih:
Nu e nor de ploaie,
30. Nici vaci nu scoboar,
Ttari ne 'mpresoar.
Vorba nu sfariit,

25.

Tritarii sosih
Si le ocolih,
35. Si mi-le robeit.
Plugul cit-1 lash,
Mrgele luit,
La boi le-atarnh,
Sii-i vaz cineva,

40. Verde bob nut,

C mile-a robit.
Tfitari le luit
Si mi-le duceit
Ziva i noapteit.

Frummelule,
Scoate-ne la Ora
70. Sit-ti fim surioar.
Cucul raspundeh,
Astfel le vorbeh:
Cate flori duprt soare,
Toate-mi sunt surioare.
75.
A mijlocie strigh:
Cuculetale,
Psitrelule,

Scoate-ne la tail,
Sa-ti fim veripara.
80.

Cucul rspundeit
S'astfel ii vorbi:
Cate flori peste mare
Toate-mi sunt veripare.
Dar a mititeh

85. Sta i mili vorbiit:

Cuculetule,
Prtsrelule,
Mandricelule,

www.digibuc.ro

166

Scoate-ne la tartt,
90. Sa-ti fiu sotioarrt.
Cucul sta, ziceit
astfel le graih, :

lac cucul cA-mi sosia,

In grading ea trgeh,

Veniti dupa mine 'neo.

Cucu 'nainte sburh,

95. Pe craei sa pun*

Incepek a-mi
Padurea rasuna.
Incotro cucul cnth,
Ele lesuri descurch,
100. Si. dupa cue ca mergeh,
Pana 'ncepea, a insAr,
Padurea li sa rAri,

Si la ses ele-mi
Drumul le-art.

105. Si cini auzi,

cocoi canta,

La tara
Din sat In sat intrebit,

Pang, Brladul gsi.

110. Acas' la popa mergeh.

Popa le vedek
Bine ca-i parea.

Prea bine-1 intelegeh,

130. In grading ca merge&
Si dare cue ea vorbih, :
Cuculetule,
Pasarelule,
Frumuelule,
135. Mie mi-a venit

Petitori negutatori.
Tata i-a chemat,
In cash' i-a bagat,
Cu ei sa cinstete

140. Si ma logodete.
Glasul ti-am auzit,

La tine am iesit.
Voesc eu cu bine,
SA traesc cu tine.
145. Cucul jos sa da

Si fetei graih :
Nu &Anti', ea sunt cuc,
CA eu stint that; voinie.
150. Ingerul m'a inclrumat,
De v'am indrejitat.
fata

120. CA, nu primeit logodna.

veneb, primavara,

Fata din cas' auzi,

Si Fitt desfaimit

Masa ca puneh
Si mi s cinsteh.
I 15. Vreme apoi tree*
Petitori veneh
Si le logodi.
Doua sa mArith,
Cea mica ramnek

Treefi lama qi vara

125. Intr'un nue ca sift pune,

Si canto, p'o rmnreh,
G-radina ea rsunit.

Pe cue ea luh
SA casatorih,

155. Si 'n lume trAi.

8. Voice. din Nadolie.

Scris din gura lutarului Lucan Candoi. Celei, Romanati.

P'a gnra de vale

5.

Este o casa mare,

Cu noug uscioare,
Cu ferestre 'n scare.
U.si de isica,
Ferestre de sticla.
Cin' mi-o stapanete
Si mi-o vtsete ?
D'o baba batrana,

10. Ca brAul de rang,

Cu doi dinti in gull.

Ea ea a avut,
Vezi, noua feciori
Si cu Voica zece,

15. Inima-i sta rece,

Din i Constantin,
Legaior
Om cu barba neagra,
Cel cu mintea 'ntreaga !...
20. El pe ma-s' a ascultat,
www.digibuc.ro

167

De nu s'a insurat.
El a 'mbatrnit,
Femei n'a avut.
In lume a dorit

ramnek
70. 51 tot blestemit

5i tot orpisiit,
Din gura ziceit :
Dine Constantine,

25. De casatorit!! ....

Voica s'a
Vremea i-a venit,
De disatorit.,
30.

Nu ti-ar fi cu bine,
75. N'ascultai de mine.
Dedegi pe Voica,
Rupsei inima,
In tam Nadoleascil,
SA se prapadeasca.

Ei c fi venek
Petiitori, negutitori.

Ma-sa ca nu vrea
S dea pe Voica,
Ca-i rupeit, inima.
Dar Din Constantin,

35. Leggior d'intaiu,

Cel en barbri neagra,
Om cu mintea 'ntreaga,

El di o rugh,

Din gurii-i zicek:

40.
Maic, maica mea,
SA dam pe Voica.
Ei ca fi soseit,
Sa vezi pihtori,
Petitori, negustori,
45. Tocmai din Nadolie,
Cea tara pustie.
Ea sa se castitoreascal
SA se procopsesca.

5i Ii spovedi.
Baba ea 'ngrijiit,

90. Apa de cal*

5i II.

tar-11'11a,

Turte la zile mari da.

Pe Din Constantin,
Tot fl oropsi
95. 51 nu mi-1
Nici nu-1 farniit,

Nici apa, nu-i &ark

Ca un butean prlit erid

La ma-sa veneit,
spunek:
5i ei
55.
Maiga, maica mea,
Eu am i tocmit,

5i am logodit,
S'aducii pe Voica
Vara de trei ori,
60. Ca sunt luerritori.
Iama de nona ori,
Ca sunt sarbatori.
Pe Voica o da
o da cu sila
65. $i ea ca-mi plecit
Tocmai in Nadolie,
Cea tar pustie.
Voica mi-i pleck

Cte-i not-Ca feciori mura.

Pe opt i grijik

Nici turte nu-i da,

Ma-sa c nu vreit,
50. Sit dea pe Voica.
Constantin o da,

5'o da cu sila.

80. Tocma 'n Nadolie,

Cea tarii pushe!...
Domnul ca un sfnt,
Puternic pe pamnt,
Pe baba o asculth,
85. 0 moarte grabnie trimitek

100. Ma-sa de el sta,

Tot mi-1 blestemh,

Din gura
Dine Constantine,
Fierul i otelul

105. Tot sa rugineascil,

Trupul tau sti nu putre[zeasca.

Din nu putrezek
Nici mormnt nu-i scadek
Ci tot ait-mi sta,
110. De blestemul maraa-sa.
Tocmai la nona ani,
Dumnezeu 11 invik.
Din mormnt el ieitl,

Pnza drum ea i-o facek,

115. Tronul un cal devenek

www.digibuc.ro

168

Piedeca fru i-o puneh

pe el incrilech,
Pe drumulet apucit,

Ape si mari el tree*

120. In Nadolie ajungeh.

La noua ani gsiit

5i soru-sa mireasa
La ginere 'n casa.
5i la ea-mi strigit :
125. Voica, Voica mea,
Ia iei tu inco,
Ne chiama mama,
vorbim cu ea.
Voica ca nu vrea
130.5i ea raspundeit :
Eu nu plec din cas,
Ca eu sunt mireasa,
Cu oameni la mast'.

El sta, s &id*

135. Pe Voica

La Voica-mi strigh :
Fiind-ca e pricina
Lasa nunta sa nunteascri,

5i vin la neica afar,

140. CiL srt-ti dau si eu un dar.
Vin' drt-mi saruta mna,
Ca srt-ti dau si eu cevit,
Ca ait e datina,
Dela Maica Precista.
145.. Voica d'auzi,

Diu casa iei

Cu Dinu
Constantin ce-mi faceit ?
Mina 'n bran Ii aruncit,

150.5i la spate o arm*

5i pierea ca naluca.
Noaptea i ziva mergeh,
Din i cu Voica.
Pe ce drum mergeit
155. Voica nu stilt.
5i ei ca-mi mergeit

Au la ce muri,
165. Au la ce trai.
Voica sta 'ntrebit,
Din gura-mi ziceh :

Nene Dine Const antine,

Pe ce drum sunt ?

170. Pe unde mergem?

Ca pe unde-am venit

A n'am vrtzut?!.

Din crt-i raspundeit

5'ash Ii ziceit :
Voico, sora mea,
175.
Taci, nu te temeit ;
Ca eti cu neica.

Nei*

Atia-s copilasi mititei,

180. Ce-au murit
Grijiti,

Ferke de ei

Felice d'ai lor parinti,

Au la ce muri.

185. Au la ce trai !!.

Apoi, mari, plech,
Inainte. mergeit,

Ea ca mi-si vedeh
Niste tufe prlite
190. 5i neinfrunzite.
Pe ele prtsrtrei,
Negri, mititei.
Ei s vaietit
:
5i

195. Vai de noi,

Vai de parintii notri !

N'au la ce
N'au la ce muri.

Voica de-i vedek

200. Ea srt 'nsprtimnth

Cu coragiu strigh:

Nene Dine Constantine,

Asta ce-o srt fie?

El ca Ii spun*

5i ei, frate, da
Peste niste tufe verzi
5i 'n ele prtsari cnth

205. Din gull ziceit:

Voica, sora mea,

Felice de noi,
Ferice de parintii notri,

copilai mititei,
210. Sarmanii de ei,
Ce mor de apucat,

160. 5i A, proslvi,
Din gura-mi

Taci nu te speri;
Ca eti cu neica.

www.digibuc.ro

169

Negrijiti, necomandati;

Nici apa nu le-a carat,

Nici turtele nu le-a dat.

215. Vai de ei,

Vai de parintii lor!

N'au la ce muri,

C6, am adus pe Voica.

260. Si sileste de soseste
da acuma inegureaza.

Si e cale departata

Pn's'ajungi la mama acasa.

Ca eu viu chiar acuma,

N'au la ce tad!

Mai inainte mergeh,

220. Voica ce vedeh

Rau se 'nspaimnt.
Un trup de gaseh

Inuit si prlit,

Ca un bivol trntit,

225. Trntit, noroit !

Ea ca-mi lacramh
Din gura-mi ziceh
Nene Dine, Constantin,
Asta ce-o sa fie ?
230. Vai de maica mea !

Mi-a rnit inima!

Diu, dac' auzi,

o incuragi
Si-asi Ii ziceh
235. Voico, sbru-mea,
Nu te spaimnth,
Ca esti cu neica.
Asta-i omul care,

265. Am sit te ajung de pe

Fuga dinsul se duceit

Si ptai mi te-ajungek
Noaptea ca, se 'ntunech.

Mama-sa ca se culch,
270. Din vetat
Voica la usa-mi batch

Si din gura ca-mi strigh:

Maie, maica mea,

Deschide-mi
275. C'a venit Voica.
Ma-sa auzi,

Si nici nu-mi credek

Din gura-mi zieeh
Fugi, moarte, d'aci,

280. Nu mtt ispiti ;

Ca m'ai
Pipit m'ai sfrsit !
Voica d'auzi,
Rau sa 'nfrico,
285. Ma .si-i raspundeh:

In lume el moare,

240. Negrij it, nespovedit

Si e negru i prlit !

Nici 1-a tamitiat,

Nici 1-a comandat,

Nici turte nu i-a dat,

245. Nici apa nu i-a carat,
Numai tot 1-a blestemat!
Inainte mergeh
Si unde ajungeh,
Jos de pe cal A, da,
250. Ca sa-1 priponeasca,

Iarba sa mai pasca,

Calul sa-i traiasca.
Apoi el ziceh

Voico, Voica mea,

255. Na inelul meu de izbandet,

Din degetul dela mna

[dreapti

Si sa-1 duci la mama acasrt

Si sa spui mamei ash,

De ce, mama, zici ash ?

Eu nu sunt moartea,
Ci sunt fata ta,
Eu sunt Voichita.
290. Ma-sa sta, gndeh,
Apoi raspunde:
De esti tu fata mea,
Du-te la fereastr
SI -Oki, de esti Voica.
295. Voica ash faceh,
La fereastra mergeh,
Un geam ca crp,
Coada c'o IA&
Dar ma-sa tot n'o credeh
300. 5i Ii raspundeh
Fugi, moarte, d'aci,
Nu ma ispiti :
CA m'ai ispitit,
Pn' m'ai prapaclit.
305. Feciori mi-ai luat,
Cue ea m'ai lasat !..

www.digibuc.ro

170

Voica, ca-mi strigh:

Maic, maica mea,
De ce zice,
?!
310. Pe mine m'a adus
Nea Din Constantin,
Legior

Apoi alergh,
325. Up deschideh

Si. intr Voica.

Ma-sa d'o vedeh,

Mult se 'nveseleh,

Cel ca barba neagra,

Om cu mintea 'ntreaga.

315.

Apoi ce-mi faceh ?

Bani multi ea ea da

330. Popi de se strangeh,

Pe Constantin sluji
Si mi-1 pomenek

Inelul scot,*

S'apoi ea-mi plat*

In casa-1 tranteh,
Casa rasunh.
Ma-sa sa sculh,
320. Inelul luh,

De mi-1 tamai,
335. AO, Ii &Lit,
Turtele-i faceh.
Tot ce trebuih,
Ma-sa Ii Ricca,
El sit' usurit
340. De blestemul mama-sa.

La el sa uith,

Bine-1 cerceth,

C'a lui Dinu erh.

9. Mistriceanul.
Scris din gura lantarului Lucan Candoiu. Celei, Romanati.

Departe, vere, departe,

Nici departe, nici aproape,
In buricul pamantului,
La mormantul Domnului,
5. La casele
La curtile Smeului,
Nascutu-mi-a,
Crescutu-mi-a,
Savai, Mistricean voinic !

10.

El, Doamne, and s'a n-

[sent,

ap sa. supar
Si incepe& a-1 blestem& :

Nara-mi-te, liuliu-mi-te,

30. Pui de earpe suga-mi-te,

De sub talpa casei noastre.

Searpele, dac'auzi,
El erh ca undreaua,
Cu Mistricean ca crateh.
35. Savai Mistricean d'un an,
searpele de un an,
Savai Mistricean de doi

Moaa-sa mi 1-a moit,

Buricelul i-a

In lapte dulce I-a scaldat,

In frocoave 1-a 'nfalat,
15. La leagan I-a aruncat.

[ani,

Si. earpele tot de doi ani!

Savai Mistricean de trei ani,
40. Si earpele tot de. trei ani !

Ma-sa afara ca-mi

Bratul cu lemne umpleh,

Si crescura pan' la zece

Si din zece nu mai trece !

Pe Mistricean 1-auzi,
In leagan ca mi-gi plangeh.
20. Mii-sa 'n grab in cm* intrit

Si de prag sa 'mpiedich,
La un deget 86 lovih,
S'aP ea, sa supar,

Mana pe leagan pun*

25.

Din gull ca-1 mangaih,

De picior s tot vait

Searpele 'n coada sa lunge&

Si In capatana sa mareit ;

45.

Iar trupul, mare, sit faceh

Aproape cat butia!

Zfiu, mi-te prindeit groaza !

Loc sub talpa nu-mi aveh.

Dela zece ani plech,
60. De sub talpa el

www.digibuc.ro

171

Casa trei zile urlit!

El, mare, unde-mi mergeil?
In buricul pamantului,
La mijlocul campului,
55. Pe cel drum cam parasit,
Cu negara acoperit,
Cu troscot verde 'nvelit.
In buricul pamantului,
In inima cmpului.
60. El aci sa 'ncolacia,
Pe Mistricean atept,
Ca
manance carnea,
Srt-i sourteze viata ;

C'al lui era daruit,

65. De cand era copil mic!

Mistricean ce
friceit?
Cal la bordeiu asez,
Tot pe Negrul, pintenogul,

A lui ta-su din tinerete.

70. Bine ca mi-1 tesalit.

Dimineata s scula,
Pe ochi negri se spitlit,
Armele cal le 'ncingeit.

Dar ce arme ca ave0

75. Tot pistoale ferecate,

Sabioare atrnate,
Curele incrucisate.
Dar cutite ascutite

Pazete-rart, Doamne sfinte !

80. Cruciulite de argint,

Ce n'am vrtzut, de mind

Si firea el 'o pierdea,

Toata noaptea ca unabl,
De toti bulgri sa lovia
100. Si butenii

btea.

De toti rugii s 'ncurcit

Si pe ninaeni n'auzia.

Nici un foc nu sit' vedeit.

Nici un amnar n'aveit,
105. Ori vreo dalba pelinarita,
Ori vreo mic esculita,

Ori vreo arhie de cremi[nitii,

Ca sa-i faca
mai vie inimita.
110. Toatit noaptea mi-alerg .
cnd zori s rvars,

El cam in jos apnea.

Cam in jos, cam de lavale,
Cam despre soare rasare.

115. Foaie verde siminoc,

Vz douri, scntei de foc.
Alea nu sint scntei de foc,
Ci sunt ochii earpelui,
Searpelui procletului.
120. Si spre ele

La ele nu-mi ajungea,

Pan' soarele-mi rasariit.
Cand soarele-mi rasaria,
Mistiricean seama i da
125. Si din cale putin sta,

SA gandia 'asa-mi ziceit :

Ori cmpul mi-e infiorit,

El bine ca s gatia,
Ori e earpe 'ncolacit,
In vnatoare ca-mi
cu capul pus pe trup,
El, Doamne, ca sa-mi v- 130. Si soarele Il pripete,
[slut!

[neze:

85. Pasrele galbioare,

Ca sunt bune la mncare

Si upare la purtare.

Toata ziva sbuciuma

Si nimic nu-mi
90. Si noaptea ca-1 ajungeit !
Dar Dumnezeu ea un sfnt
Savai mare pe pmnt,
Las'o ceatil de 'ngrozit:
Negura, Edna 'n ptunnt,
95. Mistriceanul a ratcit !
Acuma el riltaciit

Ochii 'n cap ca-i strlucete.

El, Doarnne, sa cute*

Cu armele ce avea.
135. Mncit-le-ar pardalnich !

Dar la ce le mai purtit,

Ca de ele folos n'aveit ?
Cnd la earpe ca trageh,

Searpele, daca-1 vedea,

140. Stat de ora

Si din gurita strigh:

Mistricene, dumnea-ta,

Bine-ai fault d'ai venit,

eu ti-am poruncit!

www.digibuc.ro

172

DA-te jos, sa-te mnnc,

145. CA esti al meu druit,

190. VAzit capul searpelui,

La chisita Negrului.

De and ai fost covil mic!

OdatA-1 mai atingeh,

Inc trei hotarA el tree*

CA nu-mi este vina mea,

SAvai nu-ti e vina ta,

Dar e vina
150. CA ea, cnd te-a
Din guff!, te-a blestemat :
liuliu-ini-te,

Pui de searpe sugA-mi-te

,De sub talpa caseinoastre."

155. Eu ash c'am auzit,

Ina de cnd cram mic.

Eu cu tine am crescut,

Si la ani ne-am intrecut,

In coadA c m'am lungit,
160. In cpfitnii m'am mrit,
Trap ca butia am &cut ;

De searpe stt depArth.

195. Mistriceanul ce-mi fAceh ?

Calea 'nainte tineh,

Ochii pan' dreapta s'arunc.
&Argent, de maica mea !
VAzit capul searpelui
200. Sus pe spata calului!
Uncle din gur cAsch

Si limbile le scot*

In spate cA Il izbih,

Inima din el sech

205. Si pe negru tot bAteit.

Fuge negra ce mili poate,

SA scape voinic din moarte,

fugeh, si tot fugeh

Si fugeh, nu mai puteh.

Drt-te jos, sA te mnnc,

CA din mna mea nu scapi,

Nici In ceriu, nici pe

p-

210. SI earpele-1-Incolaci,

Si din pied tot strigh:

[mnt,

165. Nici In gaurA de searpe,

Nici in pntece de maicA,
Care pe lume nu sA poate!
Mistricean, dac'auzih,

El, frate, ce

fAceh ?

170. Mic de sgArbAcel scoteh

Si pe negrul cri-1 lovik

La capul sulaciului,
Unde pasA negrului,
Negrului, nebunului.
175. Incep negru d'a fug*
Dar nu fuge, cum s fuge,
fuge ogAreste,
s'aruncA tot lupeste,
Si-mi coteste iepureste,
180. SA nu-i mai tragit nAdejde.
Lash buza pe primnt
cAdeh fuior in vnt,
D'ash fugeh aintirit !
Searpele s 'neollicih,
185. Dupti Mistericean sit luh,
Seapte hotarA-1 goneh.
Child oiu zice fericea.
Ci

Dar Mistricean ce-mi fAceit ?

Ochii 'n stnga s'aruncit,

Mistricene, dumnea-ta,

Nu-ti bate calul geaba,

Vezi cA esti In mna mea !
215.

Mistricean

bAteh.

Negrul tot cA mai fugeh.

Searpele s necAjih,

Din gurip fluerk

Coada colac o Ric*

220. Pe negru-1 impiedich,

In margini de drum cA-1

[trnteh,
Pe Mistricean Imbuch,
Dela tAlpi ca mi-1 luh.
Il imbucA jumAtate,
225. JumAtate nu mai poate,

De curele 'ncrucisate,
De pistoale ferecate,
De sdbioare atArnate,
De cutite ascutite,
230. Searpele nu poate sag In-

Si din drum el ctt-1 trap*

incepii a mi-1 sugeh.
vere, chirileste,

www.digibuc.ro

173

Ce amarnic sa jalegte !
235. De trei zile, de trei nopti,
Tipa din gura de gearpe,
Savai cu racori de moarte!
Cand tipit, cnd chiraia,
Niminea nu-1 auzi;
240. Dar dela trei zile inn*
Tare-mi venea gi-mi sosiit
Un voinic din Ceoblcie,

Cu sabie de mischie,
Pistoale de venetie,
245. Dar'ar, Domnul ca sa vie,
Sti-mi fie fratior mie.
Voinicelul ca sosek
Voinicel tot din Ardeal
P'un cal negru armasar.
250. Bilteh calul, tineh drumul.
Mistriceanul de-1 vedeh,
Aga din gura-i ziceh :
Bre, voinic din Ceo[balcie,

Cu sabie de mischie,
255. Ce bati calul gi tii drumul ?

Fa, frate, un mare bine

Si vino pang, la mine.

Vino, frate, gi ma scoate
Din asta gura, de gearpe,
260. Ca m'a 'mbucat jumatate,
Jumatate nu mai poate,
De pistoale ferecate,
Sbioare atrnate,
Curele incrucigate,
265. De cutite ascutite.

280. Si eu crescui tot d'un an.

Mistricean crescit de doi,

Si eu crescui tot de doi.

Mistricean crescii de trei,

Si eu crescui tot de trei...

285. Si crescuram pima la zece

Si din zece nu mai trece.

D'oiu sta gi m'oin mania,

Pe el cit 1-oiu arunch,
Cat dai cu shuratura,
290. Pe tine de te-oiu luh,
De ti-o merge pomina!
Daca, este vorba elk
Eu atata te-ag rugh,
A-i culege armele,
295. Si-i tae curelele,
Ca sa-i roz oscioarele.
Voinicelul asculth,
Dar inainte pled,.
Foicica siminoc,

300. Merse cat un jap de loc

Si-i arse trupsorelu 'n foc,
N'aveh mama gi nici tata,
Par'ca exit nscut din

[piatra.

N'ave frati, n'aveh surori,

305. Par'cii era, nascut din flori.
Calul din mers &Ali opri
$i din gura ca-mi grail" :

0iu dobndi fratior,

Ca sa am in lume un dor.

Dupa cal descalich,

Calul d'o tufa legi,
Scapa-ma din gura de gearpe,
Sabioara g'o scot*
Sa-ti fin frate pan' la moarte.
La mischie o dregea.
Searpele il auzih
$i la unghie o 'ncerch,
Si catre voinic graia :
315. Vedeit bine ca prindea,
270. L.-- Mai voinice, dumneata,
Corajii gi le lu
Deck cu Mistricean frate,
$i spre gearpe ca, mergeit.
Mai bine cu gearpe frate,
Child la searpe ajungeh,
Vin' de-i culege armele,
Sta gearpele gi-i ziceit:
Sa-i roz eu oscioarele;
320. Bre, voinice, dumnea-ta,
275. Ca nu este vine mea,
Pe mine cnd m'oi tih,
Ci e vina maica-sa ;
Pe Mistricean 1-oiu sea*

Ca el, and a fost mic

$i eu am fost tot mic.

Mistricean cresca d'un an,

310.

G-eaba, neicii, gi surda,

Foitica bob naut,

www.digibuc.ro

174

325. CA de supt, ce eu 1-am supt,

Ce e in mine a putrezit,
Tot nu e bun de nimic !
Voinicul dac' auzik
De curele s'apucit

330. Trtiit una, ti dou,

Curelele pang, in nourt.
Arme jos cA ingrmdih,

Movil mare file*

Searpelui bine-i prireit.

335. Dar voinicul sta, ziceh:
A, bre, earpe dumnea-ta,
Ia umfl-ti, tu, gusile,
S-i culeg eu armele,
Ca sA-i rozi tu oasele,

340. SA-si tragA pricatele!

Ash, searpele credeit,
CA arme jos &A vedeit,

Gusile cri le umflit,

lar searpele tot grih, :
345.
Mi voinice, dumnea-ta,

Tu ph mine de m'oi tih,

Din Tama mea n'oi

Cnd cu otravrt oiu da,
Pmntu 1-oiu aprindeit,
350. Tot ti-oiu pierde viata !
Searpele sA opinteit,
Gusile cA le umflh,
Ochii i sA turburh,

Cut gura cAscatil sta,

355. De mi to prindeit groaza !
Dar voinicul ce friceit?
-Uncle bine cii-i veneit,
Palosul cA-1 indreptit

La 'noheietura gurii lui,

360. La puterea searpelui.
Trase odatd haiduceste
Si tiprt iortomneste.
PAnti 'n coadri-1 despicit,
Dou scAnduri il Mush.
365. Pe Mistricean c-1 luh,

Fuga la cal cu el da,

Si mi-1 aruncit pe sea,

Si-1 mai legit c'o cureit;
Ca sit nu dea de beleit.
370. Dar earpele ce-mi fceit?
A tiliat cum s'aflh,
Slava cerului sreit.

Uncle cu coada bteit,

Toti tufanii
375. Venin din coadA-i pick
Branistea c'o aprindeit
El ca prjolul mergeh,
Pustia p'unde mergeh.
Dar voinicul ce-mi fAceh, ?
380. Ocoli, p'unde
De focsor ash scpit,

In valea mare cfi trgek

La o tArl se due*

Trei turme de oi mulgeit,

385. Caprele de-a bascit.

Trei lei de parale da,

Si la put eh sit due*

'n sghebulet, ch-1 puneit

Si ca lapte mi-1 scrildh,
390. PAnii, carnea i-o

PacurA din el curgeit !

oath, treaba !
De ce

Lapte de capr
Pe unde cu lapte da,

395. Carnea bucdti cA cdeit,

Osul alb cA riimitneh.

Oasele si vinele

trAgeit pricatele.

Sui soarele la prnz.

400. Trgeit moarte cu mult plns

Veni soarele la ameazi,

Trgeh, moarte cu necaz.

Iar cand fu pe la chindie,

TrAgeh moarte cu mnie.

405. Soarele mi-a scpat,
Mistricean a rposat.
Voinicul cA 11 plngeh
Si din gurA tot ziceh :

Dobandisem frAtier,

410. Vezi cu mild si cu. dor,

N'avusei parte de el.

Cu palosul CA spit,
G-roaprt mare de-i faceh,
Alaturi cu cumpAna,
415. Ca srt-i meargrt pomiva.
Sipicri cA adunh,
Tron de sipicA
Intre flori crt-1 asezh,
La cumpnA-1 ingropit,
420. S se ducii pominh.

www.digibuc.ro

175

10. Antofita lui

Seris din gura hiutarului Luean Candoi. Celei, Romanati.

Antofitk lumea mea,

Foitin salcioark
Din ora din Fildisoark
La casele lui Vioark
Foitin foi de tisa,
5. Mare mash* e Intins,
Mare cu fclii aprinse.
Jur prejurul mesei :
Seade vere, eade dragk
Cincizeci de nevodari,

45. Ce-mi stai, tat, acolea ?

Nici nu bei, nici nu ma[nnci,

Numai cu ochii te
Ori haine mi-ai ponosit?
!

Ori de chelciug ai sarsit?

50.

10. Patruzeci de loptari,

Douisprezece vtafi mari,

Feciorasi de boieri mari.
In capul mesei cine geade?
Seade Vioar cal btrn,
15. Cu firea ca de copil,
Mintea ca de om btran.
Dar In coada mesei?
Antofita lui Viork

Antofitti asculth,
55. Si din gurri, raspundeit:

Bine, taick dumneata,

De stittusi, de m 'ntrebai,
Mai cu dreptul spuneh-ti-a.
Nici haine n'am ponosit,
60. Nici de chelciug n'am sfrsit,
Nici case nu s'au. smolit,
Nici pe murgul n'am spetit.
Taink vremea mi-a venit,
Mie de ciisiitorit.

El nici nu beh,
20. Nici nu mnck

Numai cu ochii s uith.

Itzmh coatele pe mask
Palme albe la obraz
Si ct cu mare necaz.

65.

Si mie, taink s-mi dai

Vasele, nevoadele,
Toate cinioarele,
Tot nevoade de mtase,

25. G-rai. Vioar cel btrn,

Cu barba albri pan' la bran:

Antofifk lumea mea,

Ce stai. taick acolea?

Nici nu bei, nici nu mg-

70.

[nnci,

30. Numai cu ochii te

Ai rzmat coatele de mask
Palme ai pus la obraz
Si cati cu mare necaz !
Dar la mas ce mnch ?
35. Numai cegii i postruga
Si galben caracuda,
Si nisetru d'el mrunt,
D'ala prinsese mai malt,
Sta pe mas
mrunt,e1,
40. Ghigortl
E ceorba dulce de el.
Grai Vioar cel btrn,

Cu barba alba, pn' la brau:

Ori case ti s'a smolit ?

Ori pe murgul ti-ai spetit?
Ori vremea c ti-a venit,
Taick de casiltorit ?

Impletite ''n vite 'n ase.

cincizeci de nevodari,
Patruzeci de loptari,
Doisprezece vatafi mari.
Mie, taick s mi-i dai.
vnez eu bltile,

75. Toate

Ca sd-mi prind eu petior,

S-mi nuntesc nunta cu el.

Cu carnea nunta nuntesc,

Cu oasele case-mi zidesc.

Cu sngele s'o vopsese,
SO. Cu solzii s'o indrilesc,
Si ca mndra s tresc !
Dar Vicar& cel btrn,
Cu barba albfi pan' la bru,
Sta i din gurrt-mi ziceh :
85.
Antofitk lumea mea,

www.digibuc.ro

176

Eu tie, taica, ti-oiu da,

Vase le, nevoadele,
Toate cinioarele.

Tot nevoade de matase,

90. Impletite 'n vite 'n vase.

cincizeci de nevodari,
Patruzeci de loptari,
Douisprezece vatafi mari.
Tie, taica, ca ti-oiu da.
95. Foitica porumbi verzi,
Toate ape sa-mi vanezi;
Dar pe Vidrosul s nu-1
[vanezi,

Ca Vidros e ap bun
Si adanca si blajina.

100. CA 'ntaiu e dulce ca mierea,

La urma amara ca fierea.

Cat din ceriu pan 'n pa-

[mant,

Atat Vidrosul de adanc,

Eurisitul n'are fund!
105. Odata ca 1-am vanat,

Numai eu ca am sapat,

Toti nevodarii c'am innecat.

Dar Antofit d'auzi,

Sta si din gur-mi zicea,

110. La valtasi de porunci,

Vatasii la nevodari,
Nevodari la loptari

Ia 'ntariti voi gujbele,

Cetcuiti neveadele,
115. Si sleiti luntrile,
Ca s vaniim
Ca s prindem pestele.
Cu carnea nunta nuntesc,
Cu oasele casa zidesc,
120. Cu sangele s'o viipsesc,
Cu solzii s'o sindrilesc,
ELi cu mandra sa traesc !
Nevodarii d'auzik,

Gujbele c le intarih,
125. Luntrile le sleih,
Nevoadele cetcuih,

Opciini dome few*

Ispoalele le gsih,

Edecuri asemenea,
130. Toate bine ea gati,
Pe apa s slobozih.

Toata apa

yank.

Ziva si noaptea tot da,

Nici juvete nu prindeit!

135. Antofit de-mi vedek

Sta i din gura-mi ziceh
Proasta-mi fu norocirea!
Antofita ce-mi fcea ?
De foc i inim rea,

140. Ca peste el nu prindeh,

Baston in mina luh
Si p'acilea ca-mi plech,
La Vidrosul sa trrigeh.

Prin htii, prin curpenisi

145. Si prin dela alunis,

La Vidrosul c
Dar el unde sa duceh ?
Vezi la cotul malului,
La gura Vidrosului,
150. Unde malul sa coteste
apa s asvarleste.
El dupe mal s uith,
Seama apei ca luh,
Si din gura ash ziceh;
155.
Apa asta curgatoare
Nu ne este de pierzare.
Dar este apa turburata,
Crez cu peste e ingrosat.
Daca oiu aveh noroc,
160. Cu galbeni o s m joc.
Caciula din cap luit,
Si la nevodari strigh.
Luntriile le porneh
Si la Vidrosul veneh
165. Si din guril, le ziceh
Intriti voi gujbele,
Incriluiti nevoadele,
Ca sa prindem pestele.
d'oiu aveh noroc,
170. Cu galbeni o sa ma joc.
Nevodarii ce-mi faceh?
Gujbele le intreh,
Nevoade c crilui,
Pe Vidros mi s lash.
175. Trase o toana, trase doug,
Trase toane pana 'n nou,
In. matita nevodului,
Din fundul Vidrosului,
Prinsese puiul Iudei.

www.digibuc.ro

177

180. Afara pe mal ca-1 scoteh,

Mana pe el ca puneh,

5i-1 bat* si-1 chinuih

Si de peste-1 suduiit.
Foitica d'o lamaie,
185. Lui AntofitA sa-i spue
Tinutul morunilor,
Adapostul somnilor,
Si jocul cosacilor,
Si curetul scoicilor.
190. Ii bateh, 11 canunih,

Cu ochii la foc II da,

Si de muma-1 injur.
Si el nimie nu stih.
Dara luda cea batran,
195. Bate-o-ar o tapa 'n gura,
In susul apei esih,
Pe luclu c apareit,
La Antoflta strigh :
Da-mi drumul puiului,

200. CA e mic nepriceput,

Ast'noapte la-m dobandit.
Da-mi drumul puiului,

Sa-ti spuiu toana pestelui,

Tinutul morunilor,

205. Si-adapostul somnilor,

Vezi, frecuciul crapilor,
Si jocul cosacilor,
Curetul ocleilor.
eu maica, am aflat,
210. Vreo seapte cete dA crap,

Si crapii ca malacii,

Cnd da 'n nevod. fug ca

[dracii !...

somnii ca luntria,

.Morunii ca butiea !...

215.

Antofit d'auzik
Drumul puiului ca da
Si 'n Vidrosul e sarih.
Si Iuda sta si ziceh,
Sa vezi, Iuda nebunh,

220. Care apa turburh,

Ash din gura-mi
Puiului ca-i porunceh :
Bate, tu, mijloacele,
SA bat eu marginile,
225. SA 'ntaratam pestele,
Sit le scurtam

Prin Vidros ca alArgh,

Ph.na apa turburh :
Talazii ca casa,
230. Naboii ca luntria,
Mi-te coprindeh groazit
Pestii mi sa, 'ntart,

In capete s lovi,
Ash multime erh !

235. Antofita, ce fticeh?

Cu nevoadele plech,
Nevoadele aruneh,
Pestii de sal 'ntartit,

Nevoadele incur*

240. Sul, frate, le rasuciii.

Dar cosac de-I mruntel
A statut nevodul in el !..
Dara soranii ce-mi faceit?
Undo cu coada ca da,
245. Apa 'n luntre aruncit,
Nevodarii innech,
Nnmai AntofltIt seriph.
In zadar ca ce-a scapat !
Somnii cu coadele-au dat.
250. Foitica tiriplic,
Peste ochi ca 1-a izbit,

Ochii din cap i-a sarit

Foaie verde d'un atlas

Bustean negru mi-a rtimas

255. Seade in pisc de luntri-

[oara,

Ca o neagra, rfitisoarti,

$i mi-1 bate vnt de vara !

Si-1 brit* si-1 adieh
Lang mal alatureh!...
260. Gura ca orbetii da,
Nimeni nu il auzi.
Dar el, frate, ce-mi faceit ?
Un purcitras crt-mi aveit,
Ce pe zi a adormit
365. $i porcii ca i-a pierdut.
Dupa porci ca el plech,
Toat noaptea zopotih
porcii nu-i mai gasih.
tin fluer la bran. aveh,
270. El la gura II puneh
$i incepeh a fluer,

Cam pe ici, cam pe col*

Tot pe margine mergeh.

12

Paseulescu Lileralura popular&

www.digibuc.ro

178

Foitica bobului,
275. Pe marginea Vidrosului.
Duph' ce cil fluerh,
Antofit-1 auzi
Prea bine 11 cunosteh,

Guilt la purcras da:

280. Mhi purcare, dumneata,
Vin de ma ia d'aicea,

Ch mi-a plesnit, vezi, fierea.

Purctirasul d'auzih,

Dosul pe mal c, mi-si da,

285. Duph mal ea s uit,
Pe Antofit mi-1 vedeit,
Prea bine mi-1 cunosteh

Si care dansul griih:

Antofit, dumneata,

290. Ce zor mare mi-ai vzut

Acum noaptea d'ai venit ?
Acum pe la miez de noapte,
Cand imi dorm toate apele ?
Antofita sta, ziceh :

295. Si taci, nu m judech

Si. ma iea, tu,

Purarasul d'auzeit,

De-o nojat sil desculth,

Cam cum exit atuncia.
300. In luntrie o arunch
Si.'n man o sprijineh,

Bine de ea sh tineh,
Pe mal pe Antofita scoteh,
Luntrea o npustiit.

305. Purcarasul ce-mi fceit, ?

Dana vedeh, si vedeh,
La spinare citi-1 luh,

Cincizeci nevodari ai mei,

Cum rilmsei filr ei !!.

Le viiduvi nevestele,
Le pustil casele,
325. Le plang aratiritele,
Pe toate drumurile,
E pcat srmanele

Tar Vioarti, 61 biltran,

Cu brbuta pan' la bran,

330. Cii firea ca de copil.
Mintea ca de om btran,
Cai la caruttt puneit
Si la vale
plech,
La &fauna s duceh.
335. In cittun
Pe Antofit gsi,

Numai cu suflet erh.

Ta-stiu din gurit-i zice :
Antofitti dumnea-ta,
340. Cincizeci nevodari ai mei,
Cum m lsasi frii ei !..
Antofith rmpundeh :

Taci, tat, nu m, ju-

[deck
CA ce pusesem de gnd,
345. Dumnezeu sfntul n'a
[vrut.

C zisei: sit prind pestisor,

Sti nuntez nunta cu el.
Cu carnea nunta nuntez,
Cu sngele s'o vpsesc,
350. Cu solzii s'o sindrilesc,
Cu mncira mea s tresc L.

Numai atata vorbi,

Si la ctun il duceh.
'n cruth ch-1 pun*
In cittun c mi-1
S'acas' cu el ca plea.
310.Dosul in deal cil miii da, 355. 0 zi s'o noapte trttih

Pe taich-sau aduceh :
Pe Vioarti 1 btran,
Cu barba albit pan'la bran.
Taicti-su dac'auzik
315. Din inimit greu ofth,
Iar din gurti cuvnth :
Asta-i bucuria meal..
M'asteptam la ash ceva !..
Srt-i fie rau, nu ash ;
320. Nu mi-a ascultat vorba !

S'ash popii c-1 citih,

Si ta-stiu as6-1 plangeh,
Ta-stal si cu mum-sa,
Dar mai foc ibomnica :
360.
Bucurti-te, mnstire,
C vine Antofitti'n tine,
Nu-mi vine sit odritsleasc,
Ci vine sh putrezeasc,
Pe mndra s o topeasc.

www.digibuc.ro

179

11. Bogdan Damian.

Seris din gura litutarului Fitnica Radu. Silistraru, Braila.

Cnd erit Bogdan l'ameazi,

Si la ajungh la chindie.
La la chindie ce faceh?
Frumoas magi, puneh

Sub poalele cerului,

Cmpii Rusalimului,
frate, plimb,
Svai Bogdan Damian

5. Mare p'un puiu de leu!

45.

Este o fader", mari, de smeu.

Si toftarul leului

Este-o hoatA de arpoaicit!

10. Gurita catarama,

Codita tragatoarea!
Frauletal leului

Puiu de leu asemeneit.

Pntt ea c s gndeit,
50. lad, Bogdan cg-mi yen*

Si la Sila
vedek
Iar Sila,
AO din gur-mi graiit

Este, rari, doi erpi balauri,

Din gurit incletati,

15. Din codit innodati,

In mna lui Bogdan dati.

plimbh, ct s plimbh,
El cu Si la stt 'ntlneit.
Svai Si la Samodiva,

20. Puterea lui Dumnezeu!

Intr'o leftinia zugrvita,

Intr'aurel, Doamne, slvit !

Dar Si la di mi-1 vedeh,

Ea pe loc ca se opri
25. Si din gur ait ziceh:
Hei Bogdane Damiane,
Am auzit, n'am crezut;
Am trit si te-am vitizut!..
Hai, Bogdane, s ne 'ntre-

Hai, Bogdane Damiane,

55. Cum ne-a fost nou cuvn-

[tul?

Curn ne fuse legttmntul?

Si nou, neictt, rmkagul ?

Pleactt-ti capul, s ti-1 taiu,

Puiu de leu. ca s ti-1 iatt.
Dar Bogdan de auzih,
60.
Ctitre Sila riispundeit:
Ale Silo, Samodivo,
Puterea lui Dumnezeu,

Volnic eti cu capul meu;

65. Ateapt-mtt putintel,

.13ng s-mi tai tu capul,

Ia ascultti-mi cuvntul,
Dephide obloanele,
Ctt stt-ti vd sprncenile,

[cern

30. Si noi rmsag c punem,

Ca tu, Bogdane, de

[intrecek
trait
Frumos capul
Si leftinica mi-oi luh.
Si eu, Bogdane, de. te-oiu
[intrece,

35. Frumos capul ti-oiu

Puiu de leu c ti-oiu
Rtimaagul c file*
La 'ntrecere se luit.

Cnd Bogdan er la prAnz,

40. Si la erh la amiazi.

Si la mas c edek

Pe Bogdan 11 atepth ;
lea,
Numai capul

SA-1114a leului

70.

Si sit-ti vd cosita ta
Si stt-mi sapi tu groapa
[mea.

Dar Sita, dac'auziit,

fficeh?
Ea, frate, ce
La Bogdan ca stt uit
75. Si de fire stt muiit
frumos brbat erit
Ea obloane deschideh,
Chipul, fata s'artit.
Bogdan bine c'o priveit,
80. Timpul, frate, nu perdeh,
Langa Sila c veneit,

www.digibuc.ro

180

Palma biciu. c mi-o Meek,

pe Si la mi-o plesnik
Ochii din cap ca-i sArih,
85. Creerii ca-i turbur !..
Ash-mi dete afurisit,
C'o ls bugtean pfirlit
Dar Bogdan ce
fiiceh?
90.

lute mi s repezih,
Si ochii c mi-i luh,
In oblncul qelei

Lui Bogdan s luminh !..

Si din gurA ce-mi ziceh?
Hai, Silo Samodivo,
95. Poale lungi i minte scurtA,
Femeie nepriceput.
Hai acuma sA ne 'ntrecem
Si noi rAmAag s facem.
S'amndoi, frate-mi plech,

100. In apoi iute s 'ntorceh.

Mergeh Bogdan suspe vnt,

Mergeh Sila buciumnd.

La rtisArit c'ajungeh
Si 'napoi c s 'ntorceh,
105. Pe Sila tot la chindie o g[sih,

leftinca
Ea buciumii rAmneh.
Bogdan p'aci c-mi plech.

Cu leul si leftinca.

110. Frumos, Doamne, s plimb

Sub poalele cerului.

Cmpii Rusalimului,
In leftinca-i zugrAvit,
Intr'aurel, Doamne,
115. Puiu de leu la ea trAgeh,
Foc pe nAri cti asvArli ;
Bogdan mutt sit veselik
CA leftincA dobAndik,

Si pe Sila omori,
120. Pe -Sila Samodiva.

12. Ivan Iorgovan.

Scris din gura lautarului Lucan Candoiu, Celeiu, Romanati.

Ivan Iorgovan

S'a slbAtecit,

CAlare pe cal,

25. S'a

Pe cal, pe arlan,
5.

10.

Jugan de cinci ani.

Cu palosu 'n inng,
Cu Vidra 'nainte,
De lu aminte.
Ogarii 'n privaz,
Mai mare meraz.
Si el c mergeh,
Tara o colindh,
Si de Cerna 'ntrebh.
Tot de Cerna a mina',
C'aveh o ibomnica

15.

Si Ca a fugit,

sAlbAtecit,

Prin Cerna a trecut,

In prunduri s'a alivAnit,
Acolo a trAit.

20. Haine a parrisit,

Prul i-a crescut,

Din cretit panA 'n pa-

Trupul s'a

Ivan
plech,
.Pe Cerna apuch,
Pe Cerna in jos,
Drumul de folos.
30. La Cerna ajungeh,
Dupri cal desdilech.
Soarele rAstirih,

Ivan sit rugh,

Matnii fAceh,
35. S'ash sA rugh :

Doamne, milostive,

Eu mA rog de tiue,
SA-mi ajuti cu bine.
Eu am alergat
40. Si nu m'am insurat
Si eu m'am gAndit,

Verde bob nAut,

Ibomnic s-mi prinz,

Fata ce slujih,

45. La Negru-VodA.

Eu o am ciupit
Si ea s'a ferit,

www.digibuc.ro

181

De mine a fugit,

viat mie.
Ivan fuga da,
Certh pe Vidra.

S'a slbAtecit,
50. S'a nAprAsnicit.
Verde goroflat,

Si eu am aflat,
Prin tine c'a dat.
In prunduri a trecut,

Opreh ogarii,
100.Tineh zrtvozii.

55. S'a sAlbrttecit,

S'a napriisnicit.
Cerna, apA bung,
Ling i blajinrt,
Moaie-ti tlazurile,
60. Micsoreazilgi valurile :
Eu ca sA. tree,
FArA s mA 'nnec.
eu s'o gAsesc.
SA m cAsatoresc.
65.
Cerna auzih,

Dumnezeu cA vrea.
Valuri cA muih,

Talazuri c sta.

Ivan incAlech,

70. Ogari i strAngeh,

Vidra Inainte,
De luh aminte.
Ivan cAlAri,

Prin aprt c da,

75. In prunduri
Ogari slobozi,

Fata d'o ulmi,

Urma i-o gsi,

Pe ea c'o goneit.
80. Vidra o pisch,
Ogari o ltr,
Fata o prindeit.
Ivan alergh
SA scape fata.
85. Ea II cunosteit,
De el sri, rugh :
Ivan, Iorgovan,
Tu esti motarcan,
Ficior de mocan,
90. Ceartli-ti tu Vidra,
Opreste-ti ogarii,
Tineli zrtvozii;
CA Vidra mA piscA,

Ogarii m mused,
95. Zavozii ma sfasie,

Fata inghetit,
Pe loc e sedeh.
Ivan o prindeh,
Pe cal o puneh.
105. Cea fatA stilbatea
Si nAprasnicrt,

Prin Cerna cA da.

Ea cri-I blestemit,
Din gurii-mi zice :
110. Ivan Iorgovane,
tu motrane,
Blestemul de tatd
Te face stei de piatrA;
Blestemul de fatil,
115. De fat curat,
Cnd te-o blestemit,
Cerna s-o 'nfrAth,
Talazurile le-o urnflh.
Ivan crt mergeh,
120. Tot lui Dumnezcu sA. rugh,
La margine esih.
Fata-i atspundeh,
Din gurift-i ziceh:

Geaba i surda,
125. CA m'ai prins pe mine

Eu nu-ti sunt sotie.

Verde foi de tat,

Nici nu-mi esti bArbat.

Verde otrAtel,
130. Ci-mi esti frAtior.
Robii m'a robit,
Prtrinti a prrtpAdit
Si eu m'am rsnit,
La stpan am venit,
135. Ca s mai traesc,
SA ma pomenesc.

$i tu ai venit,
Tot d'altii vndut,
Si ai nemerit
140. La stilphnul meu.

De mndru si de curat,
In seamA te-a bAgat,

Si te-a asezat.
www.digibuc.ro

182

Tot ficior in cassA,

145. SA dai cu paharnl la masii.
*i tu m'ai vAzut,
La mine ai rfinanit,

CA nu ai stiut.
Eu te-am cunoscut,

150.*'altA s'o
Tot pe firea mea,

Ce e ea si-a ta,
iar foi de tat,
Eu m'am depArtat,

155. CA mi-a fost pAcat,

Ca sit-mi fii barbat.

Verde de nAut,

*i tu m'ai auzit.

Verde de dudAu,
160. D'o vrea Dumnezeu,
Eti frtiorul men.
SA ne povestim,
SA ne pomenim.
SA ia sorA pe frate,
165. In lume nu sA poate !

13. Lana Sinziana.

(Soarele i Luna.)
Soria din gura lutarului Lucan Candoiu. Orlea, Roruanati.

Verde de cicoare,

Inteun ostrov de mare,

Tasit, Lana, tasii,

Sculuri de mtas,

SA fac lui Soare cAmasit.

Ea eh mi-si tesek,
PAnA le isprvi.
Soare cA sosi,
Din gurA
10.
Iano, soru-mea,
5.

Scoali de te gAteste
te premeneste.
Verde de ldmie,
SA te fac sotie.

15.

*i el cilutit,
Om ca el nu gAsiii.
35. La Iana vene,
Si iar cA-i zice:
Tana Sinzian,

Scoali de te gteste
te prim eneste,

40. CA eu am umblat

Si am trepAd at,

*i ca tine n'am aflat.

Iana d'auzi,
Lui Soare zice:
45.

Iana rAspun deh,

Lui Soare ziceh

Verde tmioar,
Soare, frAtioare,
-Linde s'a auzit

20. *i s'a pomenit,

NuntA sA sAvrsesc.
50.

SA ia sor'pe frate,
In lume nu s'A poate.
UmblA i alearg,
CA e lumea largA,
25. Doar de oi gsi,
De te-oi potrivi.
Soare a um blat
Si a cAutat
'Nate
30. Toate luncile,
Toate dealurile
*i dosurile.

Find cA, e pricina asit,

Verde earbA mare,
SA-mi faci pod pe mare.
Eu sA mtt gAtesc,

Verde bob nAut,

CArute a fAcut,

Podul l-a 'ntArit.

Cnd nunta
Iana se sculit
55. Si mi sA
mi sA

Doamne, milostive,

Primeste-mA i pe

Domnul ca un sfnt,
60. Ianii i-a crezut.
Ea ce
fceh ?
In crtrutA srt

Pe mare sA da.
Child pe pod porni,

www.digibuc.ro

183

65. Podul s muih,

Din crtrut

In mare se sprijineh,
Razele-i piereh.
Domnul ca un sfant,

70. Puternic pe ptimant,

In ceriu o
Si'n lung o
Soarele alergh

Ziva i noaptek
75. Ca s'a. se 'ntalneasc,
S se logodeasch.
Verde de nut,

Pe cerin i-a sadit.

Verde avrtimeas,
80. Sft ne lumineaz,

S se pomeneasa.

14. Iana Sinziana.

(Soarele 0 Luna.)
Seris din gura lui Petre St Aneila. Or lea, Roinanati.

35. Sora mea, cu. mine.

Ochisorii ti
Par'c sunt ai mei;
Trupuorul tau
Par'ca este al men.
Tana c strigh:
40.

La soare rsare,
In mijloc de mare,
Verde trei smicele,
Sunt noug argele,
5. Tes Tana n ele.
La mij locul lor,
O mica argeh,

Soare, frtdsoare,
Unde-ai mai vitizut
Si-ai mai pomenit,

Tas Iana 'n ea.

Soarele-mi veneh,

10. In gull de argeh,

La Iana strigh:
Iano, dumnea-ta,

S ia sor pe frate ;
45. Asta nu s poate.

Dar, tu, ca s-mi faci

D'o scar de fier,
Cu piroane de otel,
Si noi sa mergem,
50. Tot la mo5 Crciun,
C e mai btran,
Si la mo Adam
Si la mama Eva.
Noi ca s mergem,
55. Si s-i intrebtim,
S'atunci ne lum.
El c mi-si fceh
D'o scar de fier,

Iano, sora-mea,
tindecheste

15. Si mi te gteste.

Iana, Sinziana,
Sora Soarelui,

Fata Sfantulu
Soarele-mi strigh:
20.
Iano, sora mea,
Ia-m tu pe mine,
Ia-m de sotie,
eu am umblat
Si mi-am trepadat,
25. Oleo!.. noutt ani,

Tot pe nou cai!..

60.

Nona, am omort,
Nona am schiopit,

Nouti 'n drum a stat,

30. Potrivelnic n'am aflat,
Verde d'asomie,
S-mi semene mie.

Verde trei
Tu serneni prea bine,

Pan' la 'naltul ceriu

Si la ea veneh

mi-i spuneh:
Iano, sora mea,
Haid' la mo Crciun
Si la mama Eva.
65. Haide s-i intrebilm,
Si s ne lugna.
La scar-mi mergeh
Si-apoi

www.digibuc.ro

plech,

184

Tot pe scarg 'n sus,

70. Amndoui s'a dus.
Tot la mos Cracinn
Si. la mo -Adam

Si la mama Eva.
Acolo ajungeh

75. Si Iana 'ntrebit :

D'aba, mo Crticiune,
Si, tu, mo Adame,
Si, tu, mamg Evo,
Voi ati mai vgzut,

80. Voi ati auzit,

Sg ia sor pe frate,
Srt facti plicate,

In lume s poate ?
Mo Crticiun auzeh,

85. Pietre crt-mi lu

La un mrtgar da,

Din gurri-mi
Cnd mgarul rtsta,
Pietri mi-o mnch,

90. Atunci, dragi tatei,

Voi vrt veti lu.
Inapoi plech,
Dar Soare ziceit :

Tot ce-i porunceh.

Vezi un pod de cear

Pe mijloc de mare.

Biserica de cearti,
115. Popii tot de cearri.
Si la ea-mi veneh
Din gurrt-mi graih:
Iano, sora mea,
Podul 1-am fricut
120 Si 1-am isprgvit.
Bisericrt de cearg

Si popii tot de cearg.

Haidi, ne spovedim,
S'atunci ne
125. Ei c mi-si plecit
Tot pe pod de cearrt,
La mijloc de mare.
Iana sta, ziceh
Lui soare FLO,:

130. --Soare frgtdoare,

Noi ne-am pomenit

noi am crescut,
Razele nu ne-am vzut.
Las-ti, frate, razele,

135. Ca srt-ti vz puterile.

Iano, sora mea,

95. Ia-mg tu pe mine,

Sg traim pe lume,
Amndoi cu bine.
Iana d'auzi,
Lui Soare-i

100. Soare, frgtioare,

Srt-mi mai faci tu una :

Srt faci pod de cearit
Pe mijloc de mare.
Bisericg de cearrt
105. Si popii tot de cearg.
Si not. s pornim
Srt ni spovedim
S'atunci ne lugm
Si soti crt suntem.
110. Soare mi-si fce

Soarele ce-mi file*

Raze &Ali Irish,

Podul s topih,
In mare crtdeit,
140.Si sti afund.
Dumnezeu nu vrea,
In mgini it prindeit,
Iu cer Ii asvarlih
Si mi-i blestemit
145. S'apoi le ziceh :

Sg nu vg 'ntlniti,
Nici sg vg gasiti,
Nici sh mai vorbiti.
La un loc sit nu fiti.
150. Cnd until o fi la rgsgrit,
.A.1glant srt fie la apus.

15. Soarele 0 Luna.

Scris diu gura lautarulai Fanica Rada. Silistraru, Braila.

Noug cai mi-a cumparat.

Umbl soare sg se 'nsoare,
Noug ai pe noug cai.
5. Alti 'n grajd crt i-a spetit,
Noug pe drumuri a stat,
Potrivnic ca n'a grisit
www.digibuc.ro

185

Ca soru-sa Ileana,
Ileana Cosinzeana,
Din ostrovurile mArii,
10. La cele noua argele,
Tese-mi, cheldeseste,
Si mi s. ggteste,
Cu suveica d'aurel,
Cu sulul de argintel,
15. 5i pAnza-i de ragtag!,
SA faca lui soare cranasii.

In gull d'argeh,

Soars cA sosih.
5i el crt-mi ziceh :

Hai, sorn-mea, Ileano,

Ileano Sinziano,
Intinde-ti, neicg, piciorul
Si-ti ia condurul,
Seacg-mi sufletul ;
25. CA eu am umblat.
Mult mi-am trepridat
Noult ai pe noug, cai,
NouA pe drumuri mi-a stat,
Noua cai mi-am cumpqrat,20.

30. Alti 'n grajd cg i-am spetit,

Potrivnicti n'am
FAr' decAt, soro, pe tine,
Arde inimioara 'n mine L.
Luna rgspundeh

35. Lui Soare-i ziceh:

Frate luminate,
Trup far' de pAcate,
Uncle s'a aflat
Si s'adevArat,

40. SA ia sor' pe frate ?!

Asta nu SA poate.

Si frate pe sor,
N'are 'n lume dor !
D'o fi s te iau,
45. Tu mie sh-mi faci
D'o scarg de fier,
Cu piroane de otel,
Sus la 'naltul cer,
Pan' la maica Eva
50. 5i la mos Adam.
Dac ei or vrea
Atunci ne-orn luh.
Soare c'auzih,

Puternic ce erh,

55. Din palme

Scara mi-o

Sus at st! suih,

Pe scarg de fier
Chiar la 'italtul ceriu.

60. Eva cii-1 vedeit.

La Adam strigh

Adame, Adame.
Ia tu cheile,

Deschide portile.
65. Pe Soare s-1 plimbi,

Pe puntia
Muchia cutitului

Adam auzi.
La Soars sr! duceh,
70. 5'ash, cuvnth :

Soare luminate.
Trup far' de pricate,
Dar tu ce-mi poftesti?
Spune-mi ce vroiesti :
75. Iadul sau Raiul?
Dar soare strigh,

Fiinda nu sti.

Iadul crt-1 dori,

Iadul cg-1 poftih.
80. Adam sA sculh,
De mAn-1

La Tad mi-1 due*

Pe punte 11 da.

Puntea Iadului
85. Muchea cutitului !
Adam s
La mijlocul puntii sta.
Puntea s misch,
Soare

90. In Tad cit-mi crtdeit.

Vermii-1 incrch,

Vermi neadormiti

Cu cap si cu
Cu capul de os.

Si el cA vedeit
Niste butuci phrliti,
La ptimnt trhntiti.
Si el sA mirit
Si el intrebit :

100. Adame, Adame,

Ce sunt Ai busteni
De zac la pgmAnt trantiti?

www.digibuc.ro

186

Drumul acas' li da.

Soare acas' -yen*
Pe loc ca uith,
La Iana gandi,

Adam raspundea
Lui Soare ziceh

105. Nu-s butuci

Ci-s oameni negriti,

Negriti, nespovediti,
Care nu i-a dat,
Care nu i-a fapt.
110.Si. sunt negri i

155. In ostrovurile

La cele noua argele.

Aci c'ajungeh,

Si de veci ei oropsiti.
Adam al, sculh,

La gura d'argeh,
Soare c strigh :
Hai, soru-mea Ileana,
160.
Beam, Cosinzeana,
Tinde-ti piciorul
Si-ti ia condurul,
Seaca-mi sufletul.

Acolo-1 lash,

Si el

plech.
115. Soare, cand vedeh,

Greu sa 'spaimanth,
La Adam strigh:

165.

Adame, Adame,

D'ai facut vre'oclatil bine,

120. Fa 'acuma pentru mine.
Te rog ca pe Dumnezeu,
Vezi de sufletelul meu.
Adam 1-auzih,

Mila i sa faceit,

125. De mana-1
Pe Soare-1 scoteh.

Soare ea uit,
La soru-sa
Adam, ce-mi faceh ?
130.De mana-1 luh,
La Rain mi-1 duceit.
In Rain ce-mi vedeh?
Tot pomi inverziti,
Tot pomi infloriti,
135. Altii parguiti.
In ei pasiirele,
Mici i mititele,
Mandre, frumuele,
Shoal* ciripete
140. Si din plisc gralete:
Ferice de noi,
Si de parintii nostri;
De ne-au botezat,
Si ne-au comandat,
145. La dreapta ne-au dat !
Au la ce trai,
Au la ce muri !
Aici d'or veni,
150.

Ferici d ei o fi!

Adam sa sculh,

Ea ca rspruadek
Lui soare ziceh;
Frate luminate,
Trup far' de pcat,

D'o fi sa te iau,
170. Tu mie

faci,

Ia d'un pod pe mare,

La capul podului,

D'alba manstire,
Chip de pomenire,
175. Pentru cununie.
Soare s scul,
Puternic ce exit,
Din palme hateit,
Podul mi-1 faceh.
180.La capul podului,
Chip de maniistire,
Falnica zidire,
Pentru cununie.
La gura de-argeh,
185. Soare

veneh,

Din gura-mi ziceit :

Hai sorti-mea
Ileano Cosinzeano,
SA ne cununalm,

190. La dreapta sa dam.

Si ei ca porn*

La pod ajungeh,
Si pe pod mergeh:
Mireasa inainte,
195. Mirele pe urma.
La mijloc sosih,
Aci s opri,
Luna ca, ziceh:

www.digibuc.ro

187

Soare luminate,
200. Trup fr' de pacate,
Und' s'a vgzut,
Und' s'a pomenit,
Mireasa 'nainte,
Mire le pe urmg.
205. Inainte mi-1 da,
In urmil ea cg sta,
Din gurg ziceit:
Dect nevasta fratilor
Si muma nepoti1or,
210. Mai bine aternut broatelor,
Bung, masg, crapilor !..
MAinile sapg faceii,

In mare ea sg. arunch,

Si 'n apg, sti cufund.

215. Domnul insg. n'o 1.6134

Mreang, mi-o fAcea,.
In undg, sg, sbAtiA

Si sii, svarcoli.

Un solz a sgri,

220. In cer sg, prindea,

Lung, sit' fce.

Soare sA scul,

Din palme bte,

In cer s'aninii.
225. Luna ch-i zice:
Soare luminate,
Trup fArg pAcate,

De vgzut sg, ne vedem,

De 'ntlnit sg nu ne 'ntlnim.
230. Cnd eu oiu fi la asfintit,
Tu sg, fii la rgsgrit.
Grind eu oiu fi la rgsgrit,
Tu sg. fi la asfintit.
CA d'atunci s'a fapt,
235. Lung luminat,
SA treti cu drag.
AO, o-a fost dat.

www.digibuc.ro

Legende si balade istorice.

1. Miingstirea ArgeFilui.
Seris dupa spesa lui Petre Stitne

Pe vale, pe glod,
Fuge, nu se vede,

La purceh mergeh,

Facuta de vat*

Ct prtmnt exit,
Tot en marmorri erh.

Marmorri

O cucioarrt verde,

Ca e mai usoarii.
Dar in ea cine-mi erit?
Tot nourt zidari,
Cate noua veri primari,
Cu Manolea zece,
10. Nimeni nu-i Intrece !
Pe lunca umblit
5.

45. Manolea-I vedeit,

Incepeut a msurit.
Zidarii

Timent crt tun*

Marmorrt-1 faceh,
50.

mi srt. plimb

Loc de manstire

Si de pomenire.
Un purcdras gsi,
Din finer cntnd
porcii 'ntorcnd.

55.

Manolea opri,

20. La purcar strigit

Purcrtrasule, flueraule,
Din liner cntnd
Si porcii intorcnd,
Tu nu mi-ai vazut
25. Loc de mibartstire
Si de case bune.

60.

Strat ca s Isi fac

35. Purcelusi srt-si creasch.

Ea, unde rmit,
Marmurri scoateh,
Marmurrt de-a neagrrt.
Manolea auzih,

40. Si jos c s da,

Verde milli-wino,

pe lume,
Ca n'am fricut nici o stri[caciune;

Ci, cat am putut, tot bine.

65.

Si-ash frispundeit.

Ba eu am vrtzut
La a scroafa sculatrt ;
ea a filtat,
Cu rtu 'n prannt a rmat,

Ziclul surpat gasi

Si sit 'nspimnth
Si mult s mir !..
kanolea Incepeh
Din nou a luterh
Si el mi-si ziceh:
Doamne milostive,

Purcarul ca sta
Si mi se gndi

30.

Zidul ridich.
Seara ea 'nserit,
Acasrt ca, mergeh.
Dimineata veneh,

Si mi-si cauth
15.

Orlea, Romanati.

70.

Iar plech i m'iisur

Si zidari iar zidet.
Cnd la amiazi
Manole se culcit,
Cam de muncrt grea,

De inim real
Si el
In vis crt-i veneh

S'asit Ii spuneit :
Manoleo, Manoleo,
75. Mestere Manoleo,

Geaba te sileti

Si mi te muncesti ;
CA* zid nu va sta,
Pang n'oi 1360

www.digibuc.ro

189

80. 0 femeie acileh.

El sa destepth,
La zidari strigh:
Voi, Doug zidari,

Ai noua zidari,
Noua veri primari,
130. Cu. Manolea zece,

Nona, yeti. primari

Si cu mine zece,
Nimeni nu ne 'ntrece!
Voi sa a jurati,
Si. sa va legati,
tineh dreptateh.
90. Nona zidul ca ne-o sta,
Ca eu m'am culcat,
Un vis am visat.
Voi ca sa jurati.
Si sa va legati,
95. Ca-ti tine dreptatea
Noua zidul ca ne-o sta.
Ei toti navalih,
Mna pe stnjen puneit
Si lui Manolea Ii spuneit:
100.
Cu dreptu ca orn
In dreptate c'om trage.
85.

Si cu totii sa jur
Si cu totii sa le&

Atunci Manolea le spuneit:

105. Fiind-ca am jurat

Cu toti suntem frati.

Eu cnd m'am culcat,
In somn am visat,
Ca pana n'om brigh
110. Un trup de femeie
zid,
Zidul nu va sta.
Acas sr), mergem,

Femeilor sa nu spunem.
De mncare sa nu lama
115. Si noi sa le spunem,
Bucate s gateasca,
De prnz srt sosiasca.
Care intai o sosi,
Noi ea' ne-om grabi,
120. P'aceea s'o ham,
In zid s'o bagam,
La ea sa nu WI uitati,
Ci tot sa lucrati.
Zidul sa-1 ziditi
125.Si sa-1

Cnd fu pe sub seara,

Acasa plecara,

Nirneni nu-i intrece!

Acas' ajungek

Cu totii oft

Si 'ntristati. er.
135. Ai lor intreba:
Ce minune e ast,
De sunteti ash 'ntristati

Si din gura ce oftati?

Ei nu mai rilbdit

140. Si jur Il calc,

Fiecare spuneh
La femeia so.
Manolea, c s'a culcat,
erh mult intristat.
145. Doua zile c'am lucrat

Si zidul ca nu ne-a stat

Si in vis el a visat
Ca pana n'o bagh

Trup de femeie,
150. Zidul nu va sta.
Dupa ce s'a desteptat,
Pe noi pe toti ne-a chemat
Si. pe nume ne-a 'ntrebat,
Ca sa tinem dreptatea.
155. Noi daca om jur
Si orn tine dreptateh,
Zidul ea ne-o sta.
Dac'am auzit,
Noi am navalit,
160. Stnjenul in man'am luat
Si cu totii ne-am jurat,
Ca acasa SA, mi spunem
Si noi nu putem sa rabdam.

Si iat, voi sa stiti,

165.Dimineata s nit veniti.
Ca noi ne-am jurat,
Ca noi ne-am legat,
A care intai o veni,
In zid ono zidi.
170. Manolea, ce-mi faceh?
Acasa-mi mergeh
Rahclit, greu rabdh,
Nimic nu spuneit.
Dimineata s scul,

www.digibuc.ro

190

Dar el ce-mi faceit?

Aillturi s da
Si ingenuchi,

175. Nevestii Ii ziceh:

Viloie, Viloie,
Dalbai vatksoaie,
Dupa ce te-oi sculh,
Copii oi asez,
180. Tu sa to duci,
Si tu, vezi, s cati
Manzatul l Ulan,

225. Matanii friceh,

La Dumnezeu s rugh,
Din gull ziceh:

Doamne, milostive,
Asculta-mti pe mine,
230. Ca cat am trait,

Pierdut de trei ani.

Dupa ce 1-oi gasi,

Ru nu am facut.
Frt-i un balaur inainte,
Gata sa-o 'nghit.

185. Acasa sa-1 aduci,

Pe sapia sa-1 chemi,

Mnzatul sa-1 taie,
Crvarsti ca sa-1 faci
Si tu sa gate.sti,
190. Bucate sa faci

sa te grabesti
La pranz sa soseti.
Manolea a plecat
Si ea s'a sculat,
195. La copii a asezat.
Pe lunca a plecat,
SA caute manzat,
Manzatul al balan,
Pierdut de trei ani.

240.

200. Cum soarale rasarih,

Cu manzatul sa 'ntalni.

Bine ca-i pitreit,

Ca sa nu zaboveasca,

Bucate ca sa gateasca.
205. Acasa 1.1 aduceit,

Pe sapia cherah,
Manzatul taih,
Manzatul balan,

Pierdut de trei ani.

210. Cervatii 11 faceit

'n cuie-1 puneh.

Si ea s'apuch,
Bucate gati.

Tingirile pun*

215. Pe cap le-asezh,

La Manolea plech.
Manolea zidi,
ridich,

Pe ea c'o vedeit,

220. Departe er,

Dar o cunosteh.

Ea &and o vedeh,
235. Rau s'o 'nspaimant,
Bucate o vars,
Indartit s'o 'ntorceh,
Ea sit le gateascii
Si O. zaboveasca.

Domnul ca un sfant,
Puternic pe pamnt,
Il ascult la cuvant.
Balaur trimitah,
Ea sa 'nspaimanth,

245. Bucate varsh,

Inapoi sa 'ntorceit,
Altele

Tot nu znovi.
La drum ca porni

250. Si s'apropi.
Manolea o ochih,

Alta nu sosi

Manolea ce-mi faceh?

Tar ingenunchih.
255. Metanii faceh,

La Dumnezen sa rugh,
Din gura optih :

Doamne, milostive,
Asculta-ma, i pe mine.
260. Fa-i, Doamne, In cale,

Fa de un lup mare,
Cu gull cascata,

Cu coada innodata.
Ea cand o vedeh,
265. Rau s'o 'nspaimat,
Bucate o varsh,

Indart s'o 'ntorceh.

Domnul ca un sfant,
Puternic pe prtmant,

www.digibuc.ro

191

In zid o aruncati
Si atunci lucrati,

270. Ruga-i asculth,

Un lup trimitea,
On gura cascat,
Cu coada 'nnodat

Ea cand 11 vedeh,
275. Greu sa 'nspimanth,

Indrt ca fugeh,
Si s 'mpiedech,

320. Lucrati, necurmati.

Cum Viloie veneh,
Cu toti o 'mbratia,

In zid o arunch.
Incepeh a lucrit,

Jos ca mi-i cad*

325. Timent ca tornh,

Marmura asezh.

Altele ghti
Si nu zabovi,
ta drum ca pornia,
Si s'apropih.

330. Credeh ca glumea.

Zidul sa. 'nlt,

Pe ea c'o strangeh.

Bucate vrsh,
280. Acas' alergh,

Ea sa cam fad*

Baqii zidek
Ei c nu glurnek.

285. Manolea o

Zidul rid ica,

Departe-mi era,
Dar o cunosteh.
El ce mi-si facea.?

La pamant cad*

290. Din gull optia,

La Dumnezeu s, ruga,

Doamne, milostive,
Asculta-ma pe mine.

Fa-i un urs mare

Inapoi s'o 'ntorcea.

Domnul 1-asculth,

Un urs trimiteit.
Ea and II vedell,
305. Inapoi fug*
Bucate vrsh,
Acas' alergh,
Altele
La drum ca pornia,
310. Si s'apropih.
Manolea o vedea.

Incepeh a plangea,
La baeti, strigh:

Voi, noua zidari,

315. Noua veri primari,

Ziditi i

La ea nu ctati.

Manoleo Manoleo,
Zidul ca ma strange,

Ea de 1-o vedea,
Rau s'o 'nspaimantit,

300. Bucate-o varsh,

340. Si a, ziceh:

Metere Manoleo,

295. Sa-i iasa 'n carare,

Spre ea alergand,
G-rozav mormoind.

Randuri necurmate da,

335. Tot In grab lucr,
La brau ajungeh.
Ea c5, mi-si vedea,
Gluma nu era,
Incepea a plangeh

Tataqoara-mi curge,
345. Iviinel ch-mi plange,
eu 1-am lsat

Pe plapoma 'n pat,

mi-e nescaldat,

Si el s'a sculat.
350. -toi de m'oti zidi
Si m'oti isprvi,
2idul de va sta,
Turnul i-oti facea.
In varful turnului,

355. Leagnul copilului.

S'acolo s te sui,
Pe Ivnel sa-1 pui.
Mult e mititel,
Srmanul de el !..

360. Cand vantul o bat*

Pe el 1-o legnh!..

Si and o ningeh,

Pe el 1-o ungeh !..

Si cand o plouh,
365. Pe el 1-o scald
www.digibuc.ro

192

S'o duce pominh,

Mntistirea Manoli,
In Tara Romneasch
Ca sa-1 porneneascit!..
370. Verde s'o laleh,
Negru Vodil veneh,

Manastirea veda,
Si mirat ziceh:

Manoleo, Man oleo,

375. Vatase Manoleo,

Ai svrsit de-a bine,

Sfnta mnstire,
Pentru pomenire ?
Manolea ziceh :

Tot mai e cevh.

Negru Vodli intrebh
Si din non ziceh:
Ei!.. ai puteh faceh
Ca asta alth ?
385. Manolea ambih
siret gri
Asta e de 'nviitAturii,
Altele cut nddrijduire.
Domnul d'auzi,
390. SA cam turburk
Din gurii strigh,
Schele stt le ia :
380.

Iac-t Manoleo,
-Wasp Manoleo,

395. Fiinda esti ash clibaciu,

S te dai jos de-acoleh

Si s mai faci si
Mai frurnoas ca asta
Si s se pomeneasc,
400. In Tara Romneasa.
Schele s tih,
Sus ei ramneh.
Ei ce
fAceh?
Incepe a s rugh,
405. Dar nu er nimenea.
Manolea zica:
Voi noug zidari,
Nou veri primari,

Cum dreptate corn tineh,

410. Dumuezeu ne-o ajuth,
S ne dtim jos d'aicih.

Aripi de sith va fticeti

sburati voi cum puteti.
Si Mano]ea 'ntiu fce
415. Si el, frate, c-mi sbur.
Dar unde cdeh,
Stai de piatrii sti fceh
5i din el apti curgeh.
Ai nou zidari,

420. Noud veri primari,

Tot ash-mi fceh.

Dar unde ad*

Praf c sr], fceh,

Nimica nu rmneit.
425. Verde mar ursit,

Jurmnt n'a tinut.

2. Constantin Brfincoveanu.
Scris din gnra lautarului Lucan Candoi. Celei, Romanati.

Verde verde bob secar,

Ciuda mare, ru imi pare,
C'a venit Dunarea mare,
Cu crci si cu. burioare,
5. Iar de mare, mrgini n'are!
Verde, verde-a bobului,
Prin mijlocul Dunrii,
Tare-mi vine si-mi soseste
D'un caic negru, smolit
10. Cu catargul zugrvit
Cte flori sunt pe pmnt,

Ce n'am vzut de and

[sunt,

Nici in ceriu, nici pe pil[mnt!

Verde, verde bob ndut,

15.

Tot de valuri e trantit,

De talazuri mi-e bAtut

Si de apil mi-e
Zi-i s'al dat filaleh,
20.

Da 'n caic cine-mi er?

S vezi; Turbul lui Basa
cu Aga Mustafa

cu Aga Billticeanul,
Ce mai voinicel srmanul !..

www.digibuc.ro

193

Cu Constandin Brncovea[nul,

25. Crede 'n Dumnezeu sat.-

[manul !..

Cu trei copii ce-i avek

Cu Gherghina tiganca,
Care le purth grija
Cu zahar si. cu cafe*
30. Seara si dimineata,

Peste zi totcleauna.
Verde verde s'o laleh,
SA vezi el unde trageh?
Zi-i s'alt data matostat,
35. Din oras din Taligrad,
La cinstitul de 'mparat,
Ca sit-si pearza, al ski cap!
Verde, verde laculeasa,
Pentru Tara Romneasca!
40. N'o liish ca s'o robeasca,
Turcii ca s'o stapttneasca.
Verde verde s'o laleh,
In Taligrad mi-ajungeh,
Caic la margine-mi da,
45. Bine la par ca-1 legit.
Seapte rogojini luit,
Cu catran le catranik
Sus pe catarg cit le suiit,
Perdaf de spirt ca le da,
50. Foc de trei parti le puneh,
Vlva 'n ceriu sa ridich.
Verde verde si-o lalek
Imparatul foc vedeit.
El in sala ca-mi esiit
55. Si din gur asa-mi grih :

Verde verde bob secara,

Cine arde tara 'n pail?
Arnautii ca-i spuneh :

Ma, 'mparate, dumneata,

60. Nu ne arde tara 'n partt
S'aia sunt oameni din tail,
Au venit la jaluiala.

Verde verde filaleit,

Da 'mpitratul ce-mi griiiit ?
65. Zi-i si-al-datii bob secara,
Aia sunt oameni din tara ?

N'au venit la jaluiala

Si-au venit la jacmaneala ;
Ournd sa-i bagati in fiare.

Verde verde si-o laleh,

Arnautii ce-mi fceit?
La Brncoveanul mergeh,
Pe Brncoveanul luit,
Cu trei copii ce-i aveit,
75. Cu Gherghina tigancit,
Care le purth grijit,,
Cu zahar si cu cafeh,
Seara si dimineata,
Peste zi 'ntodauna,.
70.

80.

Si la Sultan ii duceit.
Imparatu 'n salt', sedeit,

Pe Brncoveanu-1 vedeit.
Cum II. vedeit '1 cunosteh.
Mustiicioara-i muscuri
85.

$i din gura ash ziceit :

90.

Par'cii eu ti-am poruncit ;

Nici cu gndul n'am gam-

Brncovene, dumneata,
Zi-i s'alt data bob naut,
Bine-ai facut d'ai venit,
[dit,

Ash bine sii te-apuc!

Verde verde si-o lalek
Darueste-mi tu tara,
Tara si bogatia,
95. Care bei, mannci din ea,

Si te da in legea mea.

Verde, verde s,i-o laleit,

Brncoveanul ce-mi faceit?

El din gura cuvnth

100. Si 'mpttratului spuneh :

Imparate, dumneata,

Nu-ti ditruesc eu tara,

Tara si bogatia,
Care beau, mannc din ea.
105. Fa cu mine ce oi vrea,
Nu ma, dau in legea ta.
Verde verde si-o laleh,
Impiiratul sii 'ncruntit
Si el, mare, ce-mi grai?
110. La arnauti porunciit,
Fecioru-iil mare-1 legh
Si la scaun ca-1 trageh,
Ochisorii ii legit,
Milinile d'asemeneh.
115. Imparatul iar griii,
13

Paseuleseu, LiteraturA populaa,

www.digibuc.ro

194

Lui Brncoveanul ziceh

Brncovene, Constandine,
Las legea cretineascA
Si te d 'n legea turceascA.
120. -Terde yerde i-o lalea,
DAruiete-mi tu tam,
Tara i bogittia,
Care bei, mnnci din ea,
te cl in legea mea.
125. Brncoveanul sta, gri :

Imprate, dumneata,

Nu-ti druiesc nimica,

FA cu mine ce oi vreh.
ImpAratul s turburit,
130. La Arnhuti porunci,
Capul de i-1 retezh.
Capul pe mas, cad*

Trupul prin curte fug*

De lemne eh s lovih,
135. Haine mndre i rupek

Ti-erit mai mare groaza !

Brncoveanul eh ofth,
Dar ea ochii sh uit,
,clin gur cuvnt:

140. Doamne, fie 'n voia ta !

ImpAratul iar grih:

Brncovene, dumneata,

tara,
Tara i bogktia,
145. Care bei, mnnci din ea,
CA iti thiai nAdejdea,
Care 'nflorih mustata.
Acum i-e dragh, lumea!
Brncoveanul, ce-mi
Drtruiete-mi t

grAi ?

150. ImpArate, dumneata,

Nu-ti dAruesc eu tara,
Tara .i bogAtia,

Care beau, mnnc din ea.

Nu ma dau in legea ta,
155. FA cu mine ce oi vrea.
Da 'mpAratul ce-mifitceit?

La ArnAuti porunceh,
P'Al mijlociu cA-1 lu
Si la scaun mi-1 trgeh.
160. Frumos la ochi U legh,
Mainile d'asemeneit,
Capul iute c-i tAi.

Capul pe mas cdeh,

Trupul prin curte fug*

165. De lemne eft se loveh,

Ti-er mai mare groaz!
ImpAratul iar ziceh :

Brncovene Constandine,

Lash legea cretineascA

170. Si te drt 'n legea turceasck

Zi-i s'aldat bob nut)

Din trei doi tu ai pierdut,
Numai unul ti-a ramas,
Cu zile de vrei sA-1 las,

175. LasA legea cretineasdi

Si te dtt 'n legea turceasck

Brncoveanul iar grAi:

Imprate, dumneata,

FA cu mine ce oi vrea,
180. Nu mA dau in legea ta.
Da 'mpAratul ce-mi fAceh?

La Arnduti porunci,
Feciorul Al mic 11 luh.
Dar Gherghina tiganca,
185. Sub fustA Il pitul,
P'al ei inainte-1 da,
SA nu sd pearza smnth.
Verde, verde 'o
Brncoveanul c-mi vedeh.
190, Arnautii ce-mi faceb, ?
Feciorul l mic luh,

La scaun c Ii trAgeit
capul c, i-1 thi.
Sta 'mpAratul ai gri :
195. Brncovene dumneata,
Vezi ca-ti tiai nAdejdea.
Lash, legea cretineascA

Si te dA 'n legea turceasc.

Brncoveanulce-migrAi?

200. Imprate dumneata,

Las' cti-mi atiasi nAdejdea,

Nu mti dau din legea mea,

F cu mine ce vei vrea.

Verde verde filaleh,

205. Brncoveanul iar grAi :

Imprate dumneata,

S fi tu la mAna mea,
Cum sunt eu la mna ta,
Nu te-a judeca a.

210, La scaun ch te-a trAgeh,

www.digibuc.ro

195

La picior ca te-as crunt,

Cu teava ca te-as umilit,
In pripii pielea ti-as luh.
Verde verde s'o lalek

()and oiu zice filaleit,

Imparatul ce-mi facelk ?
La Arnauti porunceit,

240. La scaun ca mi-1 trageh,

Cu toporul ca-1 taeh,

Ceopktele de-1 file*

215. Impratul ce-mi faceit ?

La Arniluti porunci,
Jos la scaun cti-1 duceh,

La picior ea mi-1 crunt,

Cu lava crt D. umfl,

220. In pripa pielea-i lull,
Si din guff!. ask ziceh :

Brancovene dumneata,
Cascii ochii a te Ili*
De-ti cunosti tu pielea ta.

Intr'un cos de il puneh,

Pe mare ca-1 arunch.
ca sa aprindeh

245. Mama

Trei zile, trei nopti ardeh.

Da 'mparatul ce-mi grai?

Cata

250.

225. Brancoveanul rtispundeh

Si din gura ash ziceit :

Imparate dumneata,

Cunosc cti e pielea mea.

SA, fi tu la mama mea,
230. Cum sunt eu la mana ta,
Nu te-as judech ash.
La scaun ca te-as tragi,
Cu toporul te-as toch,
Ceopatele te-as file*

235. Intr'un cos ca te-ag pun*

Pe mare te-as arunch.

muma-sa,

Singur eu ea mintea mea

255.

Detei frate de beleit!..

D'o scrisoare ca sera,
La Vladil'c'o trimiteh,
Si. ii spuneh pricina.
Dar Vilidila ce-mi ziceh?

Cata

mumk-sa,

La ale bane nu ma 'ntreab,

La ale rele ma chiamal..
Foitica s'o laleh,
Vladila ce mi-si faceit?
260. Patruzeci de popi strangeh,
Incepeh popii a citi,
Marea de sa potoli.

3. Doamna Ileana.
Scris din gura lilutarului Lucan Candoiu. Celeiu, Romanati.

In curte vere, in turte

[draga,

In curte la doamna Ileana.

SA-mi vezi : Doamna Ileana,

Frumoasii ca lebda,

5. Nu este 'n lume ca ea,

Care-ati mancat, n'ati man[cat.

Frate, sculati si plecati,

C'ara o vorba s vorbesc
20. Si o doma sa domesc,
Si multi bani sit socotesc,

Si la finu-sau Varticin,
Ou finu-meu sa vorbesc.
Frumoasa =at mi-e 'ntinsit
Vreo cincizeci de diaco[nese,
Si de boieri mi-e coprinsk
Si la masa cine-mi sta ?
Vreo sasezeci de preotese,
10. treo cincizeci de diaconese, 25. Una la alta-mi cat,
Vreo sasezeci de preotese.
S,i doamna ca mi-si strigh
5i graind ash-mi ziceit:

--Vreo eincizeci de diaco[nese,

15. Vreo sasezeci de preotese,

Care-ati baut, n'ati baut ;

Pe picior ca sil cal*

La vizitii poruncih,
Cai la trasura puneh,
Cari p'acasa mili plech,
30. Numai Doamna ramaneit.
Cand oiu zice trei. lipici,
S,i ea finu-sau Vail ici.

www.digibuc.ro

196

Drept la grajd ca mi-si

Doamna din gurtt grih

Si lui finu-stiu ziceh:

[trgeh,

35. Fine, finisorul meu,

75. Pe negrul ca mi-1 scoteh,

Felice cin te-a sciildat

Si cine te-a legtmat !
Mult esti nalt i subtirel,

Seaua pa el ctt. puneh

S'apoi, frate, 'nettle*

Ziva bung
Si din gur-mi cuvnth:
80. Mai rmneti sAntttosi,
Eu in lume pribegesc,

Par'cit esti tras prin in.el !..

40. Am poftit la tine rtitt,

Nu te rabd. Dumnezeu,
Mi-o face pe gAndul meu!..
Dar finu-sttu riispundeh
--Si grind ash-mi

MA duc, stt m prAptidesc,

SA, nu mai pttctuesc.
Mergea'n Tara DatArascii,

45. Bre nas, nsica mea,

85. Tot ca sti-se prpildease,

Mnch-mi-t'as gurite!..
Bre nastt, n'o fi pticat
Si fricA d'un blestemat?
Trei copii mi-am castigat :

numai pActituiasetti

Nasti-sa c mi-si aflh,

Cai la trsur puneh,

Dupti Vartici s,

90. Vreo trei luni mi-1 cutit,

Si ea, nene, mi-1 gsi

50. DouA fete s'un

Pe toti trei i-ai crestinat,

PArul i-la-ai retezat.

Bre nastt, n'o fi pcat ?!
Tara Doamna Ileana,
55. Dad), auzih ash,
Ea din gur Taspundeh:

Tocmai 'n Tara TAttirasc,

Dus ca s s prpikleascti!
Pe el, Doamne, mi-1 gseh
95. Cu sotia d'al doilea.
Niste burueni ca-i da,

Fine, pAcatele tele,

Frumusel c-1 adormitt,

In trsurii mi-1 puneh,
La bisericA-mi mergek
100. Si amndoi s cununh;

M'oiu imbrch eu cu ele.

Fac poduri pe la smarcuri,
60. Si cesmele pe sosele,
Si dau vaci pe la stiraci
Si inealt, la descultati.
Ba dau bani la mAnttstire,
Pentru a noastrit ispsire.
65.
Iar Vartici ctt rspundeh:
Bre, nasii, nAsica mea,
Dactt este vorba ash,
Sfi m duc si eu acasti,
S laptid toale de venetiie
70. Si sti iau toale de curvie.

Vartici c nu mi-si stih.

Dupti ce c sa sculat,

Vedeh ctt, s'a cununat.

Cutitasul mi-1 scoteh,
105. Frumusel c s 'njunghih,
SA scape de nasfi-sa.
Si nask-sa s taitt,

Peste el di mi-si cadeh.

Si popii C sA miri

110. Si din gura-mi cuvntit :

noi &am imbAtrnit
Si ash cA n'am vAzut!

Du-te, fine i s, vii

finii set nu-i mai spui.

El acas' ctt s duceh,

4. Banul Brncoveanul.
Scris din gura lutarului Lucan Candoiu. Celein, Romanati.

Pe dealul Perisului
Si al Perisanului,
Pe cmpiile Craiovei
1

pe ale Craiovitei
Scos-a Banul plugurile.
SAvai Banul Brncoveanul,

www.digibuc.ro

197

Pe Brtneasa cea frumoask

Care-a 'nsprtimntat Ardea-

Pe Bneasa jupitneasa,

[lul.

Svai Banul Brncoveanul,

Care-a urt boieria
10. Si-a indrAgit plugAria.
Biiniiria,

Phigitria, boieria.
Foiticit murele,
l-a 'nfiAmnzit roabele,

15. A umplut ulitele,

Cerceascii, sArmanele.
Semene ogoarele,

55.

Cu sprnceana, Doamne,
[tras!

Iar Bnes ce fliceit?

Doamne, ea ce mi-i graiit?
Grtinus 'n ulcelusk
Cocosel pe tAierel.
60. Turf& albA 'n cosnicioark
Turtii caldit 'n subtioark

Dud, la plug de mncare.

Toate porumbistile,
Ca sA creascA meiele.

Iar BAneasa ce-mi fitoeit?

In boscele sit 'mbritch,
65. Niminea n'o cunostek

Nu mai pot, sArmanele!

FoiticA s'o
Savai Banul ce-mi fAceh?
SAmbittit pluguri dregek

70. Care-a 'nspilimntat Ardea-

20. I-a nflmnzit roabele,

25. Hamurile le cArpek

Fiarele c le-ascutih.
Cnd Duminicii erk
Cnd cocosii cil cnt,
Banul caii asezh
30. Si la pluguri
punek
La roatit cine-mi trAgeh?
SAvai murgii d'amndoi,
SA, 'ngiiduesc ca doi boi.

Iar naintea murgilor ?

35. Albii cu codalbii.
Iar naintea albilor ?
frate, negrii
Ce lucesc ca serpii,
Negrii ca corbii,
40. Tritgaci ca
Fugaci ca leii.
Bine la ham i-asezit.
Duminecit cil-i puneh,

Child popa, Doamne, tock

45. Plugurile 'n brazdrt punek
El Dumineca ark
Ark Doamne, ce puteh,
Soarele la prnz venek
Oleoleo, nagicuta mea !
50. SA vezi, Banul ce-mi fAceit?

El de prnz nu mai ark

Pe Brtneasa astepth,

La plugari cA s ducek
Soarele la prnz erk
Si la plugari ajungek
Iar Banul Brncoveanul,
[lul,

Si-a urt boieria

Si-a 'ndedgit plugAria;
BrtnAria, srticia.
boieria.
75.

Foitic filalek
Plugu 'n brazat crt 'nfigek
Cnd pe Bneasa vedek

Iar BAneasa ce-mi fficeit?

Bung ziva cA Ii da,
80.
Banul cii rAspundeh:

Multumesc, Bneasa mea,

Mncit-mi-ti-as gurita
Sear i dimineatk

Peste zi ntotdeaunk
85.

BAneasa ce mi-si fticeit?

Traista jos &A mi-o punek

Pe pmiit c mi-o 'ntin[deit

Si masa mi-o asez.

Banul indatrt ncepek
90. La plugrasi ch. strigh.
Plugarasii BA strngek
Too, Doamne, ingenunchik
Chte-o bucAtur

D'a 'n picioare c man*

95.

Mncarea nu le-ajungek
Oleoleo mAicuta mea !

Mnch, nu srt sAturk

www.digibuc.ro

198

Doamne, Banul ce faceit?

El pe rotile sta,

100. S'acolo, frate, manch,

Masa crt mi-o ridicit.

Si Baneasa sta ziceh :

Mai Banule Dumneata,

Ia asculta, frate, 'ncoit.
105. Foitica martiras,

Mai Banule eu te las,

C'ai urit boieria,
C'ai lsat tu banaria,
S'ai indragit plugaria.

110.

Ash Banului ziceit,

Iar banul ca nu credelt.

Dar Baneasa ce-mi faceit ?

Nuntrt 'n sat ea imi er.

Ea acasa cum soseh,

115. Frumusel sa premen*
Bagh fata 'n rumeneala,
Sprncenile in negreala.

Veriguta ca pun*

Lacatelul atfirnit
120. Si la nunta ca.mi plech.
Ea in hora sa prindeh
Si frumos ca rai-ei juch,
Cali vedeit, &it minunit.
Nu stiu de unde sosiit,
125. Savai Turbul lui Bask
Capitanul din Craina.
Cnd pe Baneasa o vedeit,
El de mnrt c'o strngeit
Si din hora c'o luit,
130. Acas' cu ea ca. plech.
Mncit si O. sturit,
Bea bine, sa ospath
Si frumos O. saruth.
Dar Baneasa ce-mi faceit?
135. Afara cu el iesih,
Vezi cu Turbul lui Bash,
Capitanul de Craina.
El pe cal incrtlech,
Mama 'n brttu crt-i arunch
140. Si-o aruncit sus pe sea,
Mi-o mai leg& c'o cur*
Sri nu caza undevh,
86 nu-si piarza draguth.
Si mama, nu ski 'ncurch,
145. P'aci urma isi pierdeit !

Si finii-sa o vedeit,

A lui Dragan ca. ark

Ea la nasa-sa yen*

Pang, frate, a nu plecit,

150. Si &atria &Lisa graih ;

Bine, nasa, dumneata,

De ce-ti urisi, eau., casa ?

Taci, final nu zice-asit,

Nu-mi mai strich inima,

155. Caci nu este villa mea.
Dar fina-sa d'auzik
Binisor sit 'nfurish
Si la pluguri sit duceh
Si la nasu-sau strigh:
160. Mai nasule, dumneata,
Mi te-a hisat, zau, nasa
Si pe Turc c'et 1-a 'ndragit,

L-a 'ndragit si I-a luat

Si pe tine te-a lsat,

165. Ca p'un dobitoc la gard,

N'o fi de tine pacat ?
Foitica vioreit,
S'o craca' de micsuneh,
Tar Banul de auzik
170. La finul sgiu di strigh :

D'ale, fine, dumneata,

Foiticri samurastra,
Du-te, fine, tu acasa.

Acasa de te-oi due*

175. In grajd de piatra oi intrit

Si pe rostil 1-oi scoteh:
Tot pe rosul belnicul,
Care fuge cu anul
Si rasufl cu ceasul.

180. Seaua pe el c'oi pun*

Bine crt 1-oi inchingit,

In sapte chingi ca 1-oi

[strngeh,

Dupti Turc ca te-oi lull.

Si and mi 1-oi ajungeit,

185. Ctiptana i-oi luit,

Pe nasa-ta oi prindeit
Ca s'o duci la casa mea;
Ca e a mea sotioarii,
Ca e a mea inimioarit ;
190. S'am sa uriisc plugaria
S'am sa 'ndragesc bnrtria,
Sit traesc cu Bneasa,

www.digibuc.ro

199

e sotioara mea.
Finul su dac' auzih,

195 Degrab acasa plech,

In grajd de piatra intrh

Si pe rosuI mi-1 scoteh.

Tot pe rosul belnicul,
Care fuge cu anul
200. Si rsufl cu ceasul.
Seana pe el asezh,
Cu chinga ca-1 inchingh.
Sapte chingi, sapte tafturi,
De fac patrusprezece mii,

205. Patrusprezece mii i zece,

De-mi st inimioara rece!..
Foiticri

Cruce cu dreapta-si faceh

Si din guff', cuvanth :
210.

Ajutii-mi,Doamn e,cu bine,

C'acum sunt voinic in fire,

Ce-oiu gandi sa izbandesc,
Ce-oiu gandi sa implinesc,
Cap de Turc s ceoprttesc.
215. Si pe rosul s'aruncit,
Tot pe rosul belnicul,
Care fuge cu anul,
Si rsufla cu ceasul.
Cand pe rosu 'ncalech,
220. Drumurile le lash,
Campurile le-apuch
Si la pluguri ajungeh.
Cand la pluguri ca. soseit,
Drgan din gut% grai:
225. Hai, nasule, dumneata,
De mai cearta pe Rosul
rapune, zau, capul.

El intr'un pranz 1-ajungeh.

Dupti ce ca-1 ajungeh,
Palosul in drepta luh.
Gaud cu palosul c da,
245. Gaul Turculni lt,
Ii sbura capritana,

Dupli cal c mi-si cad*

Si pe nasrt-sa luh,

Si din gura sta,

250. Bine, nasa, nasa-mea,
urit tu casa,
Ce
S'ai luat drumurile,
Ca srt-ti pierzi tu zilele ?
De mama dreaptrt o
255. Sus pe sea o arunch,

$i mi-o legh cu-o cur*

SA nu caza undeva.
Pe Turc bucti II faceit,
Celmeluta i-o Itt.
260. El capul ca-1
cu nasa-sa plech,
Si'n cas c mi-o bagit.

Apoi la plugari plech,

Ash invelit la cap cum exit,

265. Invelitoarea n'o arunch,

Si la pluguri ajungeh.
Nasul sau ea mi-1 vedek
Pe brazd pluguri oprih
.sa uith, cat puteh,

270. Doar Il va cunosteh,

Apoi din gurrt-mi ziceh:

Ori pe finul 1-a taiat,

Ori pe rosul a 'ncrdecat,

Vine s-mi taie al meu cap.
275. Savai, Banul Brancovea
[nul,

Banul Brancoveanul auziit

Si din gur cuvantit:

230. Ce Iasi, tu, drumurile

apuci campurile?!
SA nu mi-1 duci ca gaudul,
Ci srt mi-1 duci ca vantul.
Porunc i-am poruncit :
235. Sa reteze cap de Turc.
Ash rosul d'auzik

Drumul drept ca-mi apuch

Si nu mi-1 duceit ca gandul,
SA nu-i scoat sufletul.

240. Turcul trei zile fugeh,

Care-a sprtimantat Ardealul,

El din gut% ca strigh,

CA de cap sa, 'nspaimant,

La plugari el crt strigh

280. Si din gurrt le ziceit:

Lsati, voi, plugurile,

$i iute umpleti Wile;
CA pe finul 1-a tiliat

Si pe rosul a luat.

285. Frunzulifa trei masline,

Vine sa m taie i pe mine!
In toate parti voi sa fugiti,

www.digibuc.ro

200

Zile le sa vA lungiti.
Plugarasii d'auzi,

290. Pe fuga ei s pun*

Valle ca le umpleit,
Tufele le indrAgeh.
Pe Dragan nu-1 cunostek
Ei pe fuga sa puneh.

Si la ciori 1-am aruncat,

cealmarta i-am luat,
D'aia te-ai inspaimntat.
320. Iara Banul Brncoveanul,
Care-a 'nspAimntat Ardea[lul,

El, frate, ce mili faceh

El uri plugria,

295. Dara Banul ce-mi fAceit?

Peste brazde c fug*

Tot in boiste mergeh,

Barba alba ca-si smulgeh,
Haine mndre le rupah,

Mnch-o-ar prdalnica,
325.

300. Pe braz de di, nasildeit,

Tot crideit si tot fugeit.

Dar Dragan, dac6-1 vedek
Cealmaua din cap lu
Si jos cAl mi-o aruncit.
305. Atunci Banul cunosteh,
CA nu-i. Turbul lui Bash,
Capitanul de Craina ;
Ci e finul sari Dragan,
Deli-bas de capitan.

CA de vorba

fcut,

330. CA Baneasa 1-a urit.

El dela plugari pleat

Si acasA mi yen*
Plugurile le urit,
$i 'ndragei lot:Maria,

335. SA traiascA cu Baneasa,

Cu Bneasa cea frumoasa,

Cu sprnceana neagr trasa,
Chip de domnita aleasti.

310. Tocmai atunci ca Il credeh,

Child guril la nasu-srm da:

Mai nasu1e, dumnea-ta,

aboveste acilea,

Si'ndragi 'Ataxia,
s 'ntoarse 'ngraba acasa
La a sa mndrA Btineas,
Cu dnsa ca s tradascA

340.

CA am sa, ti spun ceva,

315. C'am adus pe nasa-mea.
pe Turc eu 1-am tAiat

Cam din veac si din vecie

Au avut tot boierie,
S'au fost Bani la Cra[iova

La Craiova, braiovita
Si stApnesc Oltenia.

5. Dediu Tornieul.
Seris din gura precupetului Niculescu Dumitru. Melinesti, Dolj.

Foitica meri cretesti,

In oras in Bucuresti,
In curtea lui Stefan Voda,
Mi s'a strns boieri la vorbri,

5. Ca frunza i ca earba,
De nu mai le dai seama.

Boierii Divanului,
Caimacanii Targului,
Si cu ai Brasovului,
10. Si toti bea, i top mnch
Si cu bine petreceh ;

Dar unii dintre boieri

Nici nu bea, nici nu man*
Numai sta, de tot park
15. Tot pe Dediu Vornicul.

20.

Ei din gura ca-mi grai

Si. lui Voda ca-i spuneit:
Alelei, Doamne Stefane,
Dediu tau s'a ludat,
Ca cum ti-a luat vornicia,
Ca maine-ti ia si domnia.
Domnul Stefan, dac'auzi,

El la Dediu trimitek
Si ingraba mi-1

25. Si-I duceit de-1 inchideh,

Sus pe apa Nistrului,

Temnita Oltinului.
Dar Dragna, sotia sa,
Adastir un an sau doi,

30. Pang 'mplineit p'el de trei,

www.digibuc.ro

201

Si la taica-sau merga,
La pmnt ingenuncheit,

Si din gull ca-mi grai:

Taia, taiculit'al meu,

35. Unde-mi este Dediu meu?

De e mort, s mi-1 jelesc
Si bucate sa-i jertfesc,
Pe la popi sa-1 pomenesc.
De e viu, ca s mi-1 tiu.
40.

Taica-sau de auzih.
AO, din gurit
:

Nu e mort ca sa-1 jelesti

bucate
jertfesti,
Si la popi sa-1 pomeneklti,

45. Ci e Dediu 'n vornicie,

Adast c mine o sa, vie.
Ea acasa a-mi plech,
Si acas c gas*
Colo jos la capul scarii,

50. 0 fetita de tigan,

De mare ca de cinci ani.

La parant inghenuchi
Si din gur ca-mi grai ;
D'ale coconit Dragna,
55. Nu ti-e Dediu 'n vornicie,
L'adasti ca maine o s vie;
Ci e Dediu la 'nchisoare,
De trei ani lipsit de soare,
Sus pe apa Nistrului,
60. Temnita Oltinului.
Dar Dragna, and auzi,
Mama 'n buzunar Ugh,

Cu galbeni c o scot*
Si la tigana c da.

65. Apoi Dragna ce-mi faceit?

Ea la taica-sau merge*

Si din gull imi

Taia, taiculit'al meu,

Ia descuie lazile
70. Si dit-mi mie cheile,

S-mi deschid temnitile.

u, and auzi,

El atunci sa suparit,
Cheile ca le-aruna.
75. Dragna cheile lu

Si afara a-mi eik

Si din guilt ca-mi grai:

Dar voi, mai birjarilor,

Si voi, cucierilor,
80.

Puneti caii la cucie,

La cucia cea de vara,
Dar de ne-om duce mai

[tare.

Opt cai la buta puna :

De negri ca corbul,
85. De ducaci ca oimul.

Si 'n buta s puneit

Si la temnit plea,

Temnita o descuih
$i pe Dediu ca-1 gasitt,
90. Numai p'o grind edeh,
Si afar mi-1 scoteh.

La barbier trimetek
Barbierul a-mi vena,

Cu briciul, cu curaeuit.

95. Pe-o parte a mi-1 Ada,

Pe alta carnea-i curga.
El din gurii a-mi grai:
D'ale, sotioara mea,

Eu aici and am venit.

100. Brostile erau ca nu cile

Si-acum sunt ca

gerpii erau ca undrelele,

Si-acum sunt ca sulele.
Si-o vrajmoaia de ser[poaic,

105. Tot in poala-mi sa (nth,

Tot in poal-mi pui sco-

Jail el

Si d'un cal

[teh.

porunca,
aducei,

pe cal inalea,

110. Si la taia-su mergek

Si peste porti a-nu sari,

Vitejia ii aratit,

Si el atunci c muri.
Dar Dragna, sotia sa,
115. Ea din gur ca-mi grai :
Taia, ticulit'al meu,
D'ar da Bunul Dumnezeu,
Sh te 'nsori de nou ori
Si s faci nouit feciori
120. Si pe urma o

86 te adape in temnita.

www.digibuc.ro

202

6. Dediu Vornieul.
Scris din gura plugarului Nicolas Iordan Iorga. Tulcea.

De aproape 1-oi rugh,

Ca sit fac d'un divan,
La temnit, soro gaga,
S m scoatil la midan.
La temnita cea de piatr,
Atunci ea ch-1 asculth,
In pamant e vindecat,
5. Seade Dediu la 'nchisoare, 45. La tatil-sau sit duceh,
De departe ingenuchih,
La Iasi, la temnita mare.
Si d'aproape s rugh,
Foiic s'o laleh,
Ca sti-mi fad, d'un divan
Iar Dragnea ce-mi fliceh ?
s-1 scoat la milidan,
La temnitli c-mi mergeh,
negru ea pmntul,
50.
10. Si din gur ert-mi strigh:
Mult e drag ea suflettil !
Dediule, iatmanule,
Tat-su Ii rspundeh
De-oi fi viu, s mi te stiu
Si din gur ash ziceh :
De-oi fi mort, sit te prohod.
Dragneo, Dragneo, fata
El din gur c grih :
[mea,
Dragneo, Dragneo, soata
15.
mea, 55. Du-te tu la casa ta.
Taica face d'un divan,
Nu sunt mort, dar moarSi scot pe Dediu la midan.
[tea-mi reg.
Dragnea dad), auzi,
Cnd in temnitti am intrat,
Ea din palme ca biiteh
Eram tinerel bdiat.
serpii Ii rstir,
Tinerel far mustatrt,
60.
Ea acasii e-mi plech,
20. Acum sunt cu barba groas.
Casa ca o mturit,
Barba-mi bate genunchele,
Pentru Dediu s
chica alcaiele !
Foileasert 1Mte creat,

Dar taicii-srm ce-mi fceit?

S mg, vezi acum cum sunt,

Plngi in ce jale am ajuns !

25. Cnd in temnit am intrat,
Serpii erau ea trestia,
Naparcile ca vrabia.
Iar acuma.sunt:
Serpii ca drugii,
30. Ntiptocile ca butile.
Dragneo, Dragneo, soata

65.

Afar' pe Dediu-1 scoteh

Si puneit de-1 imp a pit.
plech.
El acas
lar Dragnea dacti-mi vedek,
70. Crt cam mult el zabovi,
Ash din gurl-i ziceh :
Dac zboveste s mult,

Nu-mi este lucru curat.

mea,

O pustie de nprc
Culcusul si I-a fcut
In buzunar sub caftan.
35. Cnd dau s m odihnesc,
Tot de dnsa m ferese,
Nu pot s m linistesc.
Dragneo, Dragneo, soata

mea,

S mergi tu la socru-meu.
40. De departe oi ingenuchih,

La temnit s due*

Eu II asteptam poste un ceas

75:

Si el nu vine nici peste

doug.

Ea atunci s imbrch,
Cutitasul cri-1

In buzunar c-1 puneh.

La temnita
plonk
80. Cu tatri-stiu s 'ntalni
Si din gur Ii zieeh :
taicutule,

www.digibuc.ro

203

Ai fcut d'un divan,

Ai dat pe Dediu la midan?

Tatti-su Ii rspundeh
85.
Si din gurit Ii ziceh :
Eul-am dat,l-am im pus cat,

C-i urit si blestemat!

dea taica orn galant.
90. Aideti, taie, 'om vedeit,

100. Iar la urmil o fetit,

ducti, apa 'n temnitti,
Cum, tatil adusei, eu,
Stii bine, lui Dediu al meu,
Sapte lutni
105. Si saptesprezece sapta[mni.

Ea cuvntul nu sarsih,

Cutitasul il scoteh,

Om vedeh, ce-om mai face.i.

Ea seama ca i faceh,
Ei amndoi c murih.

Ea ash dac' auzih,

Inimioara Ii sbtih,
95.

Si la Dediu s ducek
Si ea mort e mi-1 gsi.
Apoi lui ta-su ziceh:

Taic, ticuul meu,

S te 'nsori do nori ori

Si s faci noutt feciori.

110. Taica-situ s blestemh,

Pentru *fapta ce faceit.
Ciue-o face ce-am fcut,

locsor in pmnt,
Nici pop la prohodit,
115. Nici trnii pe mormnt.

7. Ciintecul
Solis din gura lutarului L. Candoiu. Celeiu, Rornanati.

Foitica flori domuesti,

5.

Din oras din Bucuresti,

L'ale case mari, domnesti,
De s vild din Stoienesti;
In curte vere, in curte,

30.

[nene,

Frunsulit lobod,
In curte la Stefan-Vodii,
Multe carte-au sosit,
Multe sunt, mrunte aunt.
10. Sunt carte jugrtivite,
Pe dinuntru poleite,
Pe d'asupra sindrilite,
Cu postav verde 'nvelite.
Si cocoane 'mpodobite,

15. tot de nunt sunt gtite.

C s 'nsoar Iancu-Vod,

5i-1 cunungt Mihnea-Vod.

Dar fata de unde-o ia ?

Din ores din Dobrogea.
20. Dela Letinul bogat,
Svai chinele spurcat,
Si de lege leplidat,
In cruce necrestinat,
Si de toate 'ndestulat,
25. Si de miere si de unt
5i de aur i de-argint,

Bunittti de pe pmant,
La el mi s'a ingrmtidit !
Foaie verde s'o laleh,
Si cu nunt cnd plech ?
Ei plech pe la San.-Petru,
de-abi ajungea la San[Metru.
Conacul uncle conaceh?
La lacul Cocorului,

35.

La putul Porumbului,
La fntna ferului,
La prul Cadiului,

Acolo c conceit.
De mncare ce le da ?
40.

o junice le gtih,

o junice le frig*

Si-un berbece de frigare,

La toti le d demncare,
Dar le cd de saturare.
45. Bea vinul i s cinstek
Voia bung c file* Ltiutarii le cnth,
flactiii c juch,
Si boferii ca privih.
50. Vin cu plostile c da,
C'ash
datori

www.digibuc.ro

204

Ca sg sar portile,

Dela Maica Precista,

Din strAmosi si din strbuni,

De cnd e neamul de

[Romni.

55. Iar cu nunta ca-mi plech,

MAnh ziva i noaptea,
Mhnit de nu di vedeh,
De Letin s'apropi.
Dar Letinul ce-mi fgceh ?
60. Bine ziva o sti,
Cand nunta o sg,
Portile le 'nzAvori.
Dar cu ce le 'fizAvori?
Tot cu fierul plugului,
65. Cu fierul
Vin cu butia aduceh,
Sapte buti algiturih
Cum mil, una

Sacurea 'n mAng luh,

70. La portit o puneh.

Dar Letinul ce-mi faceh?

100. Portile i butile.

Ginerile d'auzi,
De cap sA inspimnth,

Si la nasu-sgu plech
Si lui nagu-sAu spuneh.

105. Dar nasu-sAn sta, ziceh :

Taci, fine, nu te speri,

Te roagg la Dumnezeu,
SA trAiasca nasul tau.
Si la Maica Precista,

110. SA triasca nasg-ta,

Ca sg-ti lugm pe fina,

Ca sA faci casg cu ea,
Svai, ca toatg lumea.
Darg nasul cel mai mare,
115. Tinerel ca i o floare,
Ca o garoafg mirositoare,
Cu toata grija 'n spinare,
In picioare stt scul,
Ochii roatit cg-i fAceit,

Sus in pridor s suih,

Ochian in mgn luh,
In toate pArti sA uit,
75. Nunta cg mi-o nazgri
Si bine eg mi-1 sosik

120. Peste toti caii au*

Nici un cal cA nu-i plAceit.

IacA nunta ca-mi veneh.

Dar Letinul c strigh,
OdatA pe letineste,
80. Al-datg iortorniineste,
Al treilea romneste,
Svai ca Doamne fereste !

125. FoiticA mgr sAlciu,

Imi strigh ce mi-si strigh

Si din gur' ash ziceit :

85. Cine este mirele,

Mirele, ginerile,
S s'aleagli din nuntasi,
Din nuntasi, din sichiorasi,
Si din d'albii coconasi,
90. Si din negri tigAnasi,
Care sunt lgutgrasi,
Cg sunt i ei drAgglasi.

Foicia foi de plop,

Potolesc i ei cte un foc.
95. Sg s'aleagg mirele,
Mirele, ginerele,

Inalte eu umerele,
Ca goimii cu aripele,

Cam la spate

Foiticg matostat,
Un nepotel de 'mprat !

Clare p'un bididiu,

Cu saiaua 'nfipth 'n bru,
Nepotul lui Ciubucciu.

Dar nasul, dacA-1 vedeh,

130. Jos din carittg sA da,

Trei mere de aur luh,

La Al bgiat s due*
On mere Il ingel,

Si in brate
135. In cargt cg-1 pun*
Alturi cu nsica.
Apoi calul
Bine 'n chingi cg Il strn[geh,

Cruce cu dreapta-si. fAceit,

140. Picior in scarii puneit

Si pe cal incAlech.
Putinel ca-1 'nferbant,
Numai spumg cg-1 fficeh,
Un sgarbAcel
aveit,
145. SgarbAcel de bumbAcel

www.digibuc.ro

205

Si la cap cam plumbuit,

Pe la coadd
Cu cinci litre de argint.
pe cal cA I-a lovit,
150. OdatA

sumutuih,

Ca crticile-i mai da.

OdatO-1 mai atingeh,

Ale trei porti

Sapte buti alrtturiit.
155. Jos de pe cal c sfi da,
Drumul in eurte .crt-i da.
Portile le deschideit,
Cartele de intrit,
Toat nunta asemenea.
160. Postavurile-astern*
Jos cocoane mi s da.
Dar dnsul ce mai frweit?
Vedrita c o
De-o vadrO si cinci och.
165. Lu vadra la stngit
burghiul la dreaptit
Si pe la butii plech,
Pe toate le gAuri,
Tot vinul cit-1 incerch.
170. Care vinul ca-i plceh,
In vAdrita cA

Pe la bojen c mi-1 da.

Care vinisor mai dulce,

Pe la cocoane mi-1 duce.

175. Care vinul nu-i plAceit,
Scurea 'n mnrt lu

Si pe buti c se urch,
Toate butile spargeh,

Cercurile le 'Wit,
180. Vinurile le viirsit,

Ulitile le umpleit.
Nuntasi cai-si adfiph,
Ratele de se scrtldh.
Letinul sta, sA nith,
185. Si nimica nu ziceh.
Dar Letinul ce-mi frteeh ?
Iar al doilea strigh:
Odat pe letineste,
Al-datA iortomAneste,

190. Savai ca Doamne ferste

s'al treilea romneste

-- Care este mirele,
Mirele, ginerile?

SA s'aleagrt din nuntasi,

195. Din nuntasi, din sichiorasi,

Si din albii coconasi,

Si din negri tigrinasi,
Care sunt lutrasi,

CA sunt si ei drAgAlasi.
200. Foiticrt foi de plop,
Potoleste cte-un foe.
SA-mi cunoasch bastonul,
Foitiel mgr. mustos,

Cu care cap a crescut in

[jos ?

205. Ginerile d'

De cap sA 'nspimntit,

Tot la nasul su plecit

Si din gull II. grAiit:

Foiticit murele,
210. Ce-i mai facem, nasule ?
RAu ne-a secat zilele !..
Dar nasul 5.1 mai mare,
Ca acest nas din astrt searit,

Care e cu grija 'n spinare,

215. Tine-1, doamne, ca p'o floare,

Ca p'o floare mirositoare,

El din gull imi grrtik

lui finu-shu ziceh :

Taci, fine, nu te sperih.

220. Fii tu nas in locul meu
Si cu fin in locul trtu,
CA ne-o ierta Dumnezeu.
Foitica s'o laleh,
CA te-orn scrIpat de beleit,
225. Si pe fina orn
Ca srt faci cas cu ea,
DupA cum e datina.
Dar nasul Al mai mare,
Ca oraul cu grija 'n spinare,
230. Ask priceput exit!
O albie ca luh,
Si cu apA o
Bastonasul i-1 luh,

Plut pe aprt-1 pun*

235. RAdAcina 'n jos trgek

Vrful in sus rAmneh.
Dar Letinul ce-mi fOceit?

Nici p'aia crt nu-i

Prnsoape de mfitas
240. Si pe sfoarrt le 'ntindek

www.digibuc.ro

206

In slAvi a le ridich,

Iar din gur cA-mi strigh,

Odat pe letineste,
Aldatrt iortilmaneste,
245. SAvai ca Doamne fereste,
Apoi strigh romAneste :
Care este mirele,
Mirele, ginerile?
SA s'aleagrt din nuntasi,

250.Din nuntasi, din sichiorasi,

Si din albii coconasi,
Si din negrii tigtinasi,
Care sunt lautArasi,
Caci sunt i ei dragAlasi,
255. Sant i ei buni la cevasi,

Foitic foi de plop,

Potolese si ei chte-un foc,
Ca sA taie sforile,
SA cad A servetele.

260.

Ginerile d'auzi,
Tot de cap sA 'nspimntit,

Iar la nasul su mergek

nasul shu Ii spuneit:

Taci, fine, nu te speri,

265. RoagA-te la Dumnezeu,

SA triasa nasal tu,

Si la Maica Precista,

SA trAiasa nasA-ta,
C'o s'A lutun pe fina,
270. S'ai sA faci casA cu ea,

290.

Ti da servet de CAmpu-

[lung,

De er cu calul breaz,
Ii da servet de atlas,
295. Pe la toti caii atarnh,
La unul nu ajungeh.

Darrt nasul ce-mi fAcea ?

Sus in pridor srt suih,

Unde Letinul c sta,
300. Si la el sA repezi,
Si din giubeit cA-i tAi
Si la cal c'o atArnit.

Dar Letinul ce-mi fAcea ?

Nici atuncia nu-i ierth,

fete a aduceit,
Si la prag eh le puneh,
oum ne este datoria,
Si din gurA iar strigh:
Care este mirele,
310. Mirele, ginerile?
SA s'aleagA din nuntasi,
Din nuntasi, din sichiorasi
Si din albii coconasi,
Si din negrii tigAnasi,
305. Trei

315. Care sunt litutArasi,

CA-s buni si ei la ceva-si ;

Foitia foi de plop,

C'ash ti-a fost ursita.

DarA nasul cel mai mare,

Ca list nas din astA searA,

Care-i cu grija 'n spinare,

Potolesc

320. Cunune-se

en ansa.
Gineree d'auzi,

Greu de cap s 'nsprtimAnth

Ca p'o floare mirositoare,

Intr'o zi de srbAtoare.

Si iar calul i-1 luh,

280. Putinel cA mi-1 plimbh,

PAnti 11 infierbAnt.

De odat de-i sumuti

Si cu sgarbaciul de-i da,
Uncle 'n slava cA srih
285. Si cu palosul cA da,

Sforile a le tih,

Servetele crt adeL.

El dupd cal a sAri,

i ei ate un foc,

SA-si cunoasa mireasa,

275. Tine-1, Doamne, ca p'o floare,

El la biliat sA due*

Cu palosul le croih
Si pe la cai le puneh.
De er cu calul murg,

Si la nasul sAu veneit

Si din gurA, Ii spuneh :
325.

Foitia murele,

Ce-i mai facem, nasule ?

Mi s'a amArlt zilele,

Cu toate 'ncerarile.

Nasul situ, dac'auzi,

330. Ash din gurA-i ziceh :

Taci, fine, nu te speri,

CA nu merge treaba ash.
RoagA-te la Dumnezeu,
SA trAiasa nasul tAu,
335. Si la Maica Precista,

www.digibuc.ro

207

Sa traiasca nash ta.

Ce oiu puteh, oiu faceit
Si te-oiu scaph de beleh,
Si i-om lu noi fata,
340. Si te-oiu cununh cu ea,
Pe cum ne scrie legea.
Savai nasul ce-mi faceit?
Prin curte ea se plimbit,
o coasta de cal gitsek
345. Pe fiul su ca-1 luh,
In casit eu el intrit.
Gaud la prag c sa duceh,

375. C'aia este mireasa,

Cununa-te cu dansa.

Salba de gat Ii puneh,

Mamudele asemenea:
C'a le-i datoria.
380. Si de manii o luh,
In odaie ca

Ou pahar vin Inchinh,

Gasit este datinh,
Datinit, datori.

385. Boierii cafeit ea beit,

Cu totii afar' iesiit,

In carute se suiit
Si acasii ca-mi plech.

Nasul mai mare curagiu

[faceit.

Cu coasta c fluciureh
350. Si din gura sit rasti :
Care este mireasa?

Ei pleci pe la Sant-Petru,

390. Abih ajungeit la San-Metru.

Cand acasa ajungeit,

La biserica trgeit,
Mireasa de cununit.

Ca asta spata lata

E giitita pentru cap de fatil.

Mireasa singurit 'ndatti,
355. Dad, nu s'o alegeh,

Asta capul ii va talk.

Dara nasul ce-mi faceit?
El, frate, 'mpedecit
Si margritare asvarliit.

360. Fetele nu culegeit,

Numai mireasa s'aplecit

Dar Liteanul ce-mi faceit?

395. Si el pochinzeri ca da,
Nunta de o petreceh.
naul ce-mi faceit?
Pe mireas' o cunnnh.

Acasa cu toti -yen*

400. 0 boil mare prindeh,

Lautarii tot can*

Si margaritare strange*
Atunci ei o cunosteh.
Ca ele tot un covor aveh,

Aluneasca o jucit.

Si a fost o nuntrt nitre,

Dela munte pan la mare!
365. La fel imbracilmintes ;
405. Si a fost nunta domneasca,
Tot un stat i tot un fapt,
De veci s se pomeneascii,
Tot o geanit, s'o sprancean.
Cu mari boieri si cocoane,
Cand s'aplech mireasa
Ca la asta nuntd mare.
Si ea, frate, incepeit
La boieri ca domnia-voa370. Mrgitritar d'adunk
[stra,
Mana pe dttnsa puneh.
410. Noi facem cantarea noastrii.
Liteanul, (Jack vedek
Tutora ca sift fie
El din gura ca strigit:
Cu bine si cu bucurie.
Tine-o, tine-o, n'o lash,
S. Tiina.
Seris diU gura lui Petre Mircea Ionitft. Orlea, Rotnanati.

In valea G-albenei

Si p'a Galbenusei
Suut trei -sate iscusate
[n vistirie nebrigate.

5.

Si zapcii stint ca dracii,

Batit-i Dumnezeu sdracii!

&He carti In toate parti

Si ravage prin orase

www.digibuc.ro

208

firman la imprtrAtie,

10. De toatrt lumea srt stie :

C'Ale trei sate iscusate
Nu dau araciu de domnie,
Nici birul la 'mprtrAtie,
Spune crt n'au datorie.
15. Child ferman la Bucuresti
[sosi

Domnul numai dect srt

[uith,

Sus in salA srt suih,

LuA, frate, d'o hrtie
mi-s'apudi srt scrie.
20. Scrise vreo cinci, ase ran[duri
si-1 apucA alte gn duri.

Of! Ale sate, de sunt

CA zic crt n'au datorie,

SA dea bani pentru mirie.
fac stibii fabricate,
La mAnuchi Ingenuchiate
zic : n'au cu cini srt
55.
[bate.

Iar unzurul d'auzi,

Numai dada porunca,
Sid luarA de pulpangt
aruncA 'n cucioar.
60. Strigh proAlabu 'n gura
[mare:
copilasi, afar,
Mai vedeti-mA pe mine,

65.

[bogate,

Copii, cnd auzirA,

SA fie ele jurate,

25.

Cu totii, frate, iesir,

C'am s le ar cu bucate.
S'Ale sate de sunt pline de
[miere, de uut,
BunAtati de pe pAnint,
Cum sunteV ash bogate,

Pe ta-stiu 11 srutarA

70.

0 sa vrt pui foc la toate

ar cu bucate.
30.

DarA Domnul ce-mi frtceit ?

75.

Numai dect porunciit,

se vie unzaru 'ncoh,

Prcillabul asemeneit,
Ca s'aducil miria

35.

Si toat datoria.
Unzarul dac'auzii,
Cucioara o scoteh,

lute, frate, o 0-La

Si cu Ricrami Il udarii
Si 1i deter iertare.
lute unzsrul porunceit,
La surugii de porneit.
voi moturile
Si bitteti cu biciurile.
Bateti cu. Ale de cur*
S curg pArul cu pielea,
SA ma uit pe cardarmale,

SA, vriel din obezi esind

[vlvare.
80. Crt-mi vine soarele 'n
[chindie

Si de noi zau nu s'A stie.

Cnd pe subsear erh,
Ei, frate, s'aproapi.

la'parcAlab plech.

40. Numai dect Il Os*

In bAtAtura lui trAgeh

Si afarrt mi-1 -chemit :

Si dati taicului ieraciune,

CA m due la 'mprtratie
Si de mine nu srt stie,
D'oiu veni, de n'oiu veni.

85.

pfircAlabe, Inc*
Crt te chiamit Domnih,
45. Ca sA-i aduci miria.
Prcillabul d'auzi,

TraserA clopotnita,
S'andrt

C'a sosit cucioara.

Iar unzarul ca strigh:

A venit cucioara

Si din gurfi cuvntit:

Of !SAracul, vai de mine,
50. N'am strns nici un ban

Luati practilabul d'aici.

luarii de pulpanA,
ridicar sus pe scara,
prcalabul srt
plngeit i tot ziceh :

[dela mirie,

D'aici oiu 0, cad buciicioare

Afar iute iei

90.

www.digibuc.ro

209

SA te duci i sa strngi,

Din deal la vale.

Sus indatA mi-1 suih,

'mpratul de-1 vedeh,

Ash din gurti strigh :
WO. Caine ! De ce-ai mncat
[banii de pe mirie ?
*i tine-ti firea prea bine,
SA nu plesneascA fierea'n
[tine !
vAiet

125. TAtarimea Crmului

*i a Rosmalinului,
Nadolii PAmntului.
SA inceapri a prAd.

*i ei vedeti sa o ie

130. Tocmai din Rosava 'nco.

S'aud glas de fatA mare,

VAietndu-se cu jale.

*i fac sribii fabricate,

Unzurul atunci porn*

Firmanul de risipi.
135. *i porni thtArimea,
Ca frunza si ca iarba,
De nu le mai dai searaa.
o luA din Rosava 'nco.
Ardeh focul flacAra

La m Einunchi ingenunchiate,

140. *i plngeh fete mari cu jale,

Bietul Darcrilab
Si din gu'rA-asii grAih :

105. 0, 'mpArate dumneata,

La cine m duc s cer bani
[de mirie,
Spune crt n'au nici o datorie.

110. Strigd: n'au cu

bate.
InapAratul ascult
*i diu gurA ash ziceh :
--Aida parctilabe,
Ale sate ash bogate,
115. SA fie ele jurate ;

*i strigh in gura mare :

Au, nene si frAtioare !
Ce fuse si Ast pAcat,

145.

Sl'ash din gurA-mi ziceh :

SA fie, neicgi, jurat

C'oiu sA le ar cu bucate.
Si sunt cu unt si cu miere,
Oiu s ar eu gru In ele.

Cine n'a dat supunere la

['mptirat,

*i n'a vrut sA, dea rairia.

Drumul pArcAlabului Ii da

120. *i la unzur cri strigh :

D'arde foc la noi in sat ?!..

Iar Mrzacul auzi

150. Noi 'ne facera datoria.

Vino, unzure, incoh.

*i a fost robie mare,

Dela Rosava la vale.

*i apucA d'a scri,

si-mi scri i tot plngeh.
9. Iiiina.

Scris din gura lui Dionisie Meireanu, zis Cojocaru. Corabia, Romanati.

Cam pe valea Galbenei,

Galbena, Glbenusa,
Vin TAtarii Iscrului,
Ca nisipul Oltului,
5. Ca frunza si ca iarba,
De nu mai le dai searna,
SA vorbeascA Visina,
Visina si Urzica,
SA vezi si Polovina.
10. CA ele s'a 'mbogtit,

Face sail de argint.

Nu d birul la Domnie,

Nici haraciu la Imprtie,

De nimeni nu vrea sg, tie.
15. Sunt trei sate prea bogate,
In vistirie nebAgate
Si de bir neapucate.
Nu dA birul la Domnie,
Nici haraciu la ImpiirAtie,
20. De nimeni nu vor sg, stie.
Cnd ziva de Pasti veni
Si hora mi se prindeh,
Vai ce semne s fAceh ?
O cioarA cA

-yen*
14

PrIsculescu Liter ttura Popzaard.

www.digibuc.ro

210

25. Asupra horei bail sta.

Balegi in ghiarti-mi aveh,
Siivai, cum mai garaia,
Si lumea ca sa mirh,
$i lumea c sit 'nspiiimOnth
30. Si niste unchiesi batrni,
Doamne, s mirh,
Cu mna pe barbil isi ziceh:

Asta nu e lucru bun !

Verde, verde scorogoiu,

35. 0 s ne pierdem vai de noi !

Nici un ceas crt nu-mi

[tree*

Si Tatarii c-mi veneh

Ca frunza i ca earba,
Drept la hod!, ca-mi trageh,
40. Nici praful nu s alegeh !
Fete 'n fantni
Unele salbi arunch,
De se duceh pomina.
Din toata lumea lash,
45. Vreo doi, trei unchiesi ba-

ftrani,

ridich sprincenile,
Oleo, tot cu. carjele ,
vaza, drumurile.

Until e Stan din Stnesti,

50. Incaleca cat clipesti ;

Si Badea din Badoesti
Si. Neagu din Negoesti.
P'astia, Doamne, mi-i lash,

Ca s spue pricinh,
55. Cum s'a robit
Dupe asta Urzica,
Pe urma Polovina.
Si lor ea le rmneh

Pluguri noui cu cte opt boi.

60. ti jefuih, mri, jefui,

ti jefui de tot ce aveit,

Nimic mi mai frunfineh,
Apoi banii impartih,
Msurati Cu chivara.

65. Apoi Duniirea tree*

Cu toti robii ce prindeh.
S'o fata c sii rugh :
Mai Tatar batran,
Las-ma de man.
70. Sa m duc la urma,

Ca eu mi-am liisat
Acsor in perete,
Cu matacii verde.
Tatar o 'mpingeh,
75. Inainte-o 'mbrancih
S'ash

Mergi, fat, 'nainte,

Nuqi aduce aminte.
Ma-ta mi-o cos*
SO. Cn foc te-o plangeh.

Iar cat mai col*

Un Roman strigh :
Mai Tatar batran,
Las-ma de mnii,
85, Srt m 'ntore la urma ;
CA eu am lsat,
G-rau nesecerat,
Fan ul necosit,
Si ne ingramad it.
90. Tatar l-inabrancih
S'ash ii spuneh :

Mergi, neica, 'nainte,

Nu-ti aduce aminte,
Ta-tan mi-o cosi,
95. Fan mi-o gramildi
Si mi-o secer,

Ou foc te-o plngeh.

Dar alturia
O femeie strigh,
100. Pe Tatar rugh :
Mai Tatar biitran,

Lasii-ma de mat*
SA ma 'ntorc la urma ;
Ca eu mi-am lasat
105. Pe plapoma 'n pat,
Copil nesciild at,

Si neleganat,
Si neinfsat.
Tatar auzih,
110. Dar ii raspundeh :

Mergi, lele, inainte,

Nu-ti aduce aminte.

Ploaia mi-o plonk
Pe el l-o ceilidh.
115. Vantul mi-o bateh

Si l-o legan h.
Ninsoarea mi-o ninge
Pe el mi-l-o unge.

www.digibuc.ro

211

La Dunre ajung
120. Si 'n luntri sh pun.

125. Mai bine mncarea somnilor,

Frecuciul morunilor,
Ori puntie racilor.
Si ea mi-si sri

Pe cnd ei plutik
Fata iar strigh

Si ea crt-mi ziceh :

Decht roaba Tatarilor.

Si mi s 'neck

130. Srmana de ea !

10. 314)5, Marcu, Pahl Baran.

Seris din cntarea lui Petre Mirea Ionita. Or lea, Romanati.

La midan,
La cioc-midan,
Pe drumul Butucilor.
La mormntul Turcilor,

5. La Al stapulet de piatr,

Und' s'adun vitejii 'ndat.

Cu mutdi si cu surzii,
Iertatii de Durnnezeu,
Cu rtia srt mrt bat eu?!
10. Pe drumul Istretului,
Sus la tabla
La Carla mos Radului,
Mos Radu, brbuth sur,
Sedeh lang'o butusink

15. Tremurnd cu flinta 'n

[mAna,

S-si prizeascti a lui turma.

Cnd el, frate, s uith,
Cam din jog, cam dela vale,
De uncle soare rsare;
20. Prin negurA licurind,
Vede-o umbra de voinic.
Chnd el bine cA-1 vedeh,
Cine, frate, Imi er :
Cripitan Bala Lira

25. Cu trei coade pe spinare,

Impresdite de parale,
Tot parale turalii,
Aduse dela beslii,
Luate dela agii.
30. Frunzulita de trei flori,
Pe frunte cu
Child la mosul cA-mi venek

Sabia s'o sdrndinek

Revorvere tchnek

Si din gur ash-i ziceh :

L.Mos Radu, barbutri surk
SA n'ai pe cineva 'n stank
S mA dai de vreo rusine?
De seark child o 'nserk
40. O sri viu la tArla ta,
S m vezi cu ceata mea.
Iar mos Radu d'auzih,
Bucuros el cA primeh
Si din gur cd ziceh:

35.

45.

.Cpitan Balaura,
S vii tu la thrla mea,

Tie, taica, ti-oiu

O mioar de cldare
Si-un berbece de frigare.
da vin anason,
50. Si
SA rAsai noaptea din somn.
dau rachiu de Ionesti,
De cnd bei, te 'nnebunesti,

Si'n Bucuresti te trezesti.

55.

Taal seara cA-mi veneit!

Iac'aiducii
sosi !
SA vezi mosul ce-mi friceh?

Pn' thrlA c sA plimbh,

O mioarri alegek
60. La cAldare c'o bAgh.
Un berbece ch-mi prindeh,
In frigare-1 Else*
Si nu-1 frige cum s frige,
Ci mi-1 frige In cArlige,
65. Ca sA-i fie carnea dulce !
Foitic s'o lleh,
Cpitanul c-mi

--Ia mai ddi cu saramurri,

Face chief la briutura.

70. Ori

www.digibuc.ro

bAeti mai dulce,

212

ne prinde la colnice
ne arde i ne frige.
Dar unul canth cu solzul:
Ca maine 'nverzeste co[drul !

75. SA ne tMem codrnlet

Pe vale pe la Cerneti !
Mancara i s'ospatara,!
Putinel ea sa euleara.
Capitan s destepth,

Si'n carte lui Ii spuneh:

Acum Joi, in aia Joi,

Este timpul de rasboiu,

120 La magura lui Drgoiu.
Unde Domnul c'auzi,
Indata 'ncepeh a plAngeh,
El din gura imi ziceh:
Eu, frate, am imbAtranit,
125. *i copilul mi-este mic.
Cum sa mergem la rasboiu ?
Ne-am prpadit, vai de noi !

80. Drept in sus ea mili sAri

*i din gurA

Intr 'n cad', suspinand,

ziceh:

Sculati ca ne-a prins ziva

ne-o vedeh cineva,

Ne ia urma poterk

Esia afarA lacriimand.

130. Dar noru sa cit-1 vedeh
Si din gurrt-1 intrebh :

Aba, taicA, mare, taica,

Intri-'n cas suspinand,

85. DA-mi, bieti, de vreo beleh.

IarA Domnul ca un sfAnt,

LAs o ceata i c'un vant,

Negura pana 'n pamAnt,
Uite, hotii au ratticit !
90. Ei mergeau, mare, mergeau,

Nu stiau unde erau!

Cand ceata sa ridick
Ei, nene, sa pomenek
Din inima campului,
95. In buricul pamantului,
La mtigura lupului,
La casele Marcului.
Mos Marcu Palos Baran,
Barba alba de zapada,

Esi afara, lacrAmand,

135.

C'am venit p'acest pAmant?

Sta Domnul i lacrAmh
Si din gurA cA-mi ziceh :
140.

El cat fu la neagra tine-

*i in carte mie scrie,

145. SA clau fiu din trup la oaste,

SA slujeascA cu dreptate,
Nona ani i jumatate,
Poarta Taligradalui,
Inaintea Imparatului.
150.

[ceh ?

105. Fin din trup n'a castigat.

Dar la dalbe batranete,
Fiu din trup a eastigat.
Luni nunta i-a asezat,
110. Marti carte ea i-a sosit,
S dea fiiu din trup la oaste,
S slujeasca cu dreptate,
Non ani si jumtate,
Poarta Taligradului,
115. Inaintea 'inpratului.
Uncle cartea ca-i pica.

SA vezi, Domnul ce-mi fa-

Barbieri cA aduceit,

[rete,

Durninecti 1-a botezat,

D-ale nora, noru-mea,

Cu tine nu mi s'a urit,

Ca ce-ai venit p'ast pamant,

Ci mie cA mi-a sosit,
Carte dela 'mpArAtie,

100. Mustatile numai chidA,

Cu toiag de ghiatA 'n mama,

Sta in scaun aurit.

El e Domnul de demult.

Cu mine ti s'a urn,

Frumusel c mi-1 radek

Lash chid, voiniceascA
tAmpla iortomaneasc,

155.

Tot de oaste s gateasca.

Foitica s'o lalek
SA vezi, Domnul ce-mi
[faceh?

SA vezi, frate, depesh,

Toate goarnele veneh,
160.
tobele le-aclucek

Si goarnele ca sunk
tobele ea, bat*

www.digibuc.ro

213

Multi soldati ca s'adunit:

Tot soldati impletosati,
165. Cu scumpe arme 'ncarcati.

Si din guril Ii ziceh :

Capitane Busuioc,

Veneau pe drumuri tot

205. Tine ostile pe loc,

Sa-ti dea Domnul Inuit no-

Si pe dealuri tot cArduri.

SA vezi Pomnul Dumi-

[ghiuluri,

CAnd fu Vineri cam pe

[seara,

[roc !

[trascu,

Ca'ndarat ca se due*
Si 'n castt ca mi-si

Toate osti ca se strnseara.

170. SA vezi, Domn Palos Ba[tin
Ochian in mAna ln

210. El, frate, cmn

Toate steagurile ved eh,

175. Le vedeit, le cunosteh,

215. Ce st patul urduit,

Si la ochi c mi-1 pun*

Paste osti c se uit.

Dar steagul lui Ivascuta,

lvascuta, copilul,
Incingeh barba cu brAul,

Nu-1 vedeit, nu-1 cunosteh,

180. Nu er nicaiereh.
SA vezi, Dumitrascul Caza I cul,

CAinele

i livrintul,

D'un cojoc mAndru

Perini d'albe risipit?

Tar nevasta-sa-i spuneh :

vezi, Domnu Dumitra[scu,

Fata noastra-i copilita,

220. Este o fata mititica.

lonic stii si el

Este inert mititel,

Cgi ei sunt cam rAsgaiati,
foarte neastAmparati.

[cat,

Numai fir si diamant,

185. Drept la Domn ca mili

[mergeh

Si din gura cuvAntit:

traesti, Maria Ta!
Eu ma rog cu sandtate,
SA-mi faci atAta dreptate,
190. Sa-ti faca Dumnezeu parte,
De ochi si de sanatate,
De lumioarit la moarte;
tii ostile pe loc,
Sa-ti dea Dumnez3u noroc.
195. Eu indarAt sa ma 'ntore,
iau bani de pistoseala,
G-albiori de chirdoseala,

Sa-mi tiu oastea cu man[care,

Rana, 'n dalba primAvarA.

200. SA -vezi, Domn Palos
[BltrAn

Aveh po capitan Busuioc.

El indata Ii strigh

gsiit?

Gs patul urduit,
Perini d'albe risipit.
El daca astea-mi vedek
ziceit :
Sta, din gura

225. Pernile au trntit

$i vezi cum le-au risipit !
S'altdat lemn trasnit,
Ei patul a urduit !
El si p'aia o credeit.
230. Dar el, frate, ce-mi faceit?
El din gura ca-mi ziceh:
Ad-o 'ncoace cheierul,
S deschid vistierul,

iau bani de cheltu[ial

235. Si galbeni de pistosala,

Sa-mi tin oastea cu mAn[care,

Pan'a.n d'alba-i primavar.

Dar nevasta de-mi vedek
Ash din gura-mi
240. Ale, Doamne Dumitrache,
Ionica al rsgAlat,
Cheierul eh
luat,
La fAntAna c'a plecat.
La fAntana cum s'a dus,

245. Acolo ca l-a rapus !

www.digibuc.ro

214

Dumitracu ce-mi faceit?

El i p'asta o crecleit
5i din gura cuvnth :

270. Putinel mi-1 judech.

Mid cu paloul c da,

Ii luh capul cu spata.
De dat ce da necjit,

Ad-o incoh buzduganul,

250. SA deschid vistierul.

Buzduganul ca-1 luit

*i in palm a scuiph,

D'un stnj en intr 'n pmnt,

275.

De trei ori crt-1 invartih,

Si'n palm crt-1 sprijineh.
255. Uncle 'n u, c-1 trntih,

Ua 'n patru c'o Mc*

Inuntru a intr,

Pe Ivacut mi-1 gsi!

Ct erh de ostenit,
260. L-a gsit i adormit!
Paloul crt mi-1 scot*
Pe mischiu di mi-1 trgeh,
La unghie-1 incerch,

280. N'am vreme sti mai vorbesc,

CAci la oaste eu pornesc.

Cnd oiu scp de ast,
Oiu vedeit ce ti-oiu lucr.

Att numai ii spun*

285.

Sta 'ndat gtul sti-i ie.

265. Dar s' opri i se gndi :

Eu a:4 taiu de adormit,

El s'o tine 'nceluit,

CA si el este voinic.
Misch i mi-1 desteptit,

Scoase brasd ca de plug !

Apoi tiat cil-1 liish
5i cocoanei ii spuneh :
D'alelei, cocoana mea,
Place tie fapta asth ?

Si la oaste c-mi pleat,

Si la rsboiu ca-mi pornih,
El cu toat ceata sa.
5i v'am spus un cntec
[bun,

Dela mosi, dela strbuni.

290. Un cantec de vitejie
Si de o mare domnie ;
Ce-a fost ieri, n'o s mai fie.

11. Arina, Dragomir.

Scris din gura ldutarului G. Stoican. B al3nii-Romani, Dilanbovita.

Bobulet de linte,
Pe picior de munte,
La muntele inalt,
Inalt i retezat,
5. Scoboari, scoaboar,

Tot din deal, in vale,

Ziva amiazg mare,
D'un car ferecat,
Dela Dii legat,

10.

Mult e minunat 1

15.

In el cin' erh ?
Tut, mre, doui frati,

Pe la captiu,
Bate 'n stragrilii,
Rabd eapte raii.
Verde 'o laleh,

Srnaanii legati,

In butuci brigati,
De spate legati,

Legati de spetezi,
Cu nuiele verzi.
Soarele pripeste,
Curele sgrceste,
Pieptul le plesneste !
25. Verde 'o laleh,
Dar cine-i duceh ?
20.

Arma Dragomir,
Vtaful Costin,
Oameni de domnie
30. Dela 'mpartie.
Sd-i ducil, mri frate,
Sgi-i duc departe,

La temnita 'nalt,
Facut din peatri.

35. Verde micsuneh,

Dar ei ce-mi fceh ?

Din spate sgrceit
Curele plesni.

www.digibuc.ro

215

Din picioare da
40. Butucii sprgegt,
Si fugea, fugeh,
Ziva i noaptea,
-firma i pierdegi.
Pe cine lovia,
45. Nu mai stilvia.

Mam'

Pe cel deal, pe cea vale*

Tare-mi vine o cucea.
O cucea, de vara,
Ca e mai usoara.

50. Cu doi cai negri,

Cu coamele late,
Lsate 'ntr'o parte,
Cu stele in frunte,
Vezi, tot cai de munte !
55. Foae vioregt,
Dar cin' mi-i mama'?

Pui de moctina,

De volintiras.
Cu caciula Malta,
60. Inaltii, stogosata,
Cu moturi pe spate,
Din strinatate !

Alba la pelitrt,
Neagra, la hiinut,
La piept cu o cruce,
75. Mult i-e vorba dulce.
Ochii, neagra mura,
Inimioarai fur.
Ea ca, mi-i zarigt,
Cum ei ca-mi fugeh,
80. In loc si oprigt
Si mi-i intreba :

Fetii maichii, feti,

D'albi de logofeti,
Dar uncle v, duce
85. Armas Dragomir,
Vtaful Costin,
Oarneni din domnie,
Din imparitie ?
Ei ci rispundeit,
90. Din gura-mi zicea, :

Mara' calugarita,
Tanara vladit,

Pe noi ca ne duce
La temnita mare,
95. Si nu mai vedem soare
In lime cat ora fi,

Si e 'neins cu bete,

Vezi, maxi, dela fete,

65. Rini pa sub spate !

Mang, nu sa vede
Printre codru verde.
Dar in encioari,

Cat noi orn

Ba aicleti cu mine,
Cii mult v'o fi bine,

100. La manstirea sarbeasca,

Ca sa se pomeneasci.

Cine-mi sedegt, oare ?

70. Tamara vlidit,

12. Deli Harm.

Fratele lui Negru-Yodi.
Seris din gura lui Petra StanciId. Orlea, Rornanati.

Dupa ce manzul crest*

Trei ani, vere, ca 'mplini
Si mare el sa face,

Verde, verde loboda,

Fratele lui Negru-Voda,
Pzind

5.

Ti fata o iapa un manz.

$i manzul cum &A n4tea,
Si-1r* frate, cat put*
Saria peste

Cand diucolo, cand dincoit.

Deli Marca cum vedegt,
10. Prea mult ci sii 'nspaimantit.

Deli Marcu ce-mi facea ?

15.

La frate-su s due*
Cu bladete ii vorbigt,

Si din gura imi zicea:

Ai, frate-meu dumneata,
Si'mpartim noi averea.
20.

Verde, verde lacrameasa,

www.digibuc.ro

216

Vezi, averea phrinteascrt.

Negru-Vodii. rAspundeh
Si din gurA-mi env An th :

Si livada isprAvi !
65.

srt ne imprtim

N'aveh caii ce mAnch.

El din guril sta, ziceh :

FA en mine ce oi vrea.

25. Si noi srl ne bAscuim.

DouA cutite nu pot intrh

[intr'o teach,

Doui domni inteo tarh nu

70.

Lui Negru-VocIA

[mea,

Vezi, din toatrt averea.

Negru-VocIA sta,

Cere, frate, orice oi vreh,

35.

Iti dau cu toatA voia.

Deli Marcu atunci cereit:
Nu-ti cer, frate, nimica,

75.

[domni.

Si indatA-mi pureed*

Iar Negru-VocIA ziceh :

Deli Marcu. rAspundeit,

45. CA nimica nu mar vrea.

FoiticA filaleh,
Negru-VocIA crt-mi aveh

O livad foarte mare,

Ce n'aveh inch hotare.
50. Si el grie scoteit,
SA coseasch livada.
Si multrt vreme treceh,

Pang iarna-i apuch

Si nici eh o dovedeit.
55. _bah Mara de-mi vedeh,
Lui Negru-Vodd ziceh, :

DA-mi, frate, doar demn[care,

Sh-ti cosesc livadh pttn'de

(searh.

Deli Marcu sh pun*

60. :Toath ziva crt coseh

Si isprilvi livada.

11.egru-VoclA sA mirh,

CA numai o zi cosi

A ta fie toat erghelia.

Eu mA duc ori uncle o fi,

SA gAsese loc pentru a

Ce I-a fhtat eapa acum trer ani.

Din avere jumAtate.

Negru-VodA ce-mi

Lurt calul. incrtlech,

Zirta bunrt Isi ziceit :
RAmAi, frate, sAnAtos.
80. Si stApAneste tara cu folos.

Decht mAnzul Al bAlan,

40. Bine, dach zici ash,

ha, fie partea ta.
Ba inch i mai fac parte,

Deli Marcu. rhsprincleit :

Eu nu ti cer nimich,

DecAt mAnzul de trei ani,

Ce I-a fcut eapa
Murga, breaza, strAfigata.

[pot sh petreach.
Deli Marcu ash anzik,

30. Atunci sh-mi dai partea

Si el en toath lurnea
Si-1 apuch i iarna,

85.

Mergeh ziva si noapteit,

Mergeit, frate, intr'unk
La Craiova ajungeh.
In Craiova, ce s zic?

Aci er lumea de peric,

Din cauza unui balaur rat[praznic !

90. In zori de zi el di esih

$i 'ncepeit a fluer

Si lumea &h. 'nsphimnth,

Care 'ncotro apucit,

Acolo sA ascundeit,

95. Fria de searpe le erh.

Toti inchideh portile
Si zhvoriit usile.

Balaurul ce-mi fAceit ?

El in coadA sA

100. In toate phrti ch, se uith,

Si incepeit, a :titlark

De mi te lu groaza.

Ce 'ntAlniit, tot prpAdi.

Si acei cari stApAneit,
105. Pe atuncia Craiova,
Toti inspAimAntati erh,
CA nu-I puteh omorit.
Deli Marcu, cum sosiit,
De balaur cA-mi aflh,

www.digibuc.ro

217

110. Dela lumea ce plngeh.

La stiiphniri
mergeh,
Lor voie c6 le cereh,
S6, se bat6 cu balaurul

Ei voie lui c6, Ii da

[acela.

Si pe unde treceh. faceit

[drum mare.
La Dun6re-1 ad uceh.

Cnd fu la Vrciorova.
150. Cu procletul s6 'ntalnih.

Deli Marcu lim buzduganul,

115. Si din gur6, Ii zice, :

--Slobod esti, viteazule,

Numai scap6-ne din foc,
dea Dumnezu noroc.
Cnd fu Joi dimineata,
120. Si soarele s6
Searpele din loc esih,
De trei stanjeni s6. 'n6lth
incepeh a fluerh,
De rsunh vAile.

125. Muntii

Lumea c6 sa 'ngrozi,
Care un de apuch,
Acolo sa ascundeh,
Ca s6-si scape vieata.
130. Toti inchideau usile
Si z6voriau
Verde, verde d'o laleh,
Deli Marcu 'nc6lech,
Inaintea searpelui esih.
135. Procletul dac vedeh,

Pan6 in munte c6, fug*

Iar d'aci s6 intorceh,
In Dunre s oprih.

Deli Marcu. Il urinal-lit

140. Si searpele fluerh,
Pluerh i chiui,
Totul eh s6 ingrozi.

Si fugeh ca epurele,
Pe toate vane
145. Si toate derelele.

L'a 'ntors iar din deal la vale

Il asvrli si-i retezA capul.

Trnpul acolo ramneh
$i el grozav s6, bate*
155. Pn' soarele apuneit.
Capul prin Dunre da

Si el drept c s6, chic*

Intr in vizuina sa.

Aci searpele-si vArsit

160. Otrvurile ce aveh.

Ash de multe erh,

Inct la vale curgeh.
Dar pe un de mi-si curgeh.

S vedeti, ce s6, fceh !

165. Muste mari c6, se n6.steh,

Muste mari ct aluna.

Shvai, pr6p6dih lumea.
Altdat ash de multe
Si ash de otrvite.
170. Incht vitele musch
Si 'ndatri, le otrrivih,

Nu stiu care mai sc6ph.

In lnnile Ciresar i Cuptor
E cevit ingrozitor.
175. P6mnt, arbori. lurne, vite

Sunt subte de aste muste.

Orice ar face, e 'nzadar,
Ele vin in orice an.
Deli Marcu se due&

180. In Tracia c6 ajungeh,

Aci nimeni nu domni,
El domnie 'ntemeih.

www.digibuc.ro

Ba lade Ilaiducesti.
1. Petre Haidue Petre.
Seris din gura lui Petre Mirea IonitA. Orlea, Romanati.

Strigat-am, strigat-am

Trei zile de var,

Trei de primvar,
Vezi pristav la tar:

Cine s'o afl

Si s'o adevarh,
Ca sa-mi aduca
PA Petre Haiduc Petre,
Din muntii Catrinului
10. Si ai Rosmalinulni,
Uncle earba s 'nipleteste,
5.

Si la vrf s gaitaneste,
Seade Petre s'o priveste.
Niminea nu s aflh
15. Nici nu sa adevar,
Fried de Petre
Iac, trei Turci arambagii,
Care tin cazaua 'n Dii,
Cu chitii, cu iminii,
20. Cu cpute naramzii.
Nu stiu ce potop stricase,
C ra, temnita-i bgase,
Nouti ani i jumdtate.

Foicica bob naut,

25. In temnit
zacut,
Noua pastiuri a trecut,
Ou rosiu ca n'au vzut,
Pic de vin cd n'au bruit ;
Mira-te cum a trait !
30. D'aia ei c s'a speriat
Si ei c s'a ludat;
C pristavul
Si la pristav ca strigh :

SA ne dea pe noi afar,

35. S ne dea nou 'mpratul:

Banii de cheltuial.

Rufele de premeneald,
caii de calarie,
stibii d mischie,
40. .S6 ne raza voiniceste,
SA ne tuna, cerchezeste,
Ca noi mergem s'aducem

Pa Petru Haiduc Petru,

Din muntii Catrinului
45. Si ai Rosmalinului,
Undo earba s 'mpleteste,
Si la vrf s gaitilneste,
Seade Petre s'o priveste,
De niminea nu grijeste !

Impratul d'auzi,
De loc afard cd-i da
Si de slabi ce ei exit,
Abih ca sa 'mpleticeh !
Binisor abi vorbi
55. Si la mas-i asez,
Multd mncare le da,
Pang, cnd sa indrepth.
Seas saptamni ii hrni,
Turcii de srt 'ntepeneh
60. Si la fire sivene.
Aduceh, nene, brbieri,
Nu Bucuresteni,
50.

Ci Taligrcleni,

Si mi-i rdeh voiniceste,

65. Si mi-i tunde cerchezeste,
Le da cai de cdlrie,

www.digibuc.ro

'119

Pistoale de venetie,
Sbioare de mischie.
Le da bani de cheltuial,
70. S aibrt pn' la primrtvar.
Ina leek, Turcii, pleck
Lui Dumnezeu srt rugh,
Pe numele lui Petra scpit.
S duserd, si ajunserd,
75. In muntii Catrinulni
ai Rosmalinului,
Unde earba s 'mpleteste,
La vxf s mrgdriteste,
*eade Petre s'o priveste,
80. De nimenea nu grijeste !
SA, vezi Turcii ce-mi faced?
Cd ocole p rid urea,

Fria, de Petru le-er.

La gurd de colnic irage,
Solzu 'n gur ch. punek

De trei ori crt, flustiur,

Pdurea d rdsunh.
Petru la mas erit,
Drept in picioare sri
90. *i la haiduci el strigh :
.

Bdeti, aici m'am ndscut,

Aici am imbtrnit,
Nimic nu mi s'a 'mpotrivit.
Crez cd vremea mi-a venit
95. Mie, vezi, de prpddit.
Cci mai eri mi s'a fdcut
Trei semne in piez,
Oiu s mg, prpddesc, crez!
Sdriti, 136(30, si. diutati,
100. Toat pdurea colindati.
Ascultati i intelegeti,
Vin aici sa-1 aduceti.
Dac'o fi vreun om beat,
S mi-1 aduceti legat.
105. Dac'o fi vreun nebun,
trntiti toti cate-un
Haiducii ph:3*
Prin copaci catit,

[pumn.

Prin htis ca broastele sri.

110. La teferis esi,
Ca epurii coti,
Toat paclurea-mi colindh.

De gura colnicului s'apropih,

P'i trei Turci Ii veded.,

115. Tinded, pustile srt dea,

Iar Turcii cd: rspunded

*i milos ei s rugh :
Fratilor, stati, nu dati,
Nu dati si mi ne'mpuscati ;
120. CA noi la 'mpdrat ne-am

[laudat,

P numele lui Petru am

[scdpat.

Haiducii pe Turci lu
Si pe colnic Ii bgh
Si la Petru i-aduceh.

125. Cnd lng Petru-mi yen*

Ctesi trei Turcii Inge[nunchih,

Mainile la piept pun*

Poale, brate-i sdrut

:
*i din gurrt ash-i
130. Noi, Petre, ne-am iliudat
Si pe numele tau :.m scpat.
Noi suntem, arambagii
Ce tineam cazaua 'n

Cu chitii, ea iminii,

135. Cu cripute ndrrnzii.

Nu stiu, noi ne-am Im[biltat !

Nu stiu, la 'rnprat ce-am

[stricat,

La teranit ne-a bagat

5i. pe noi c ne-a uitat,

140. $i d'atunei a trecut, frate,

Nou' ani si jumtate.
Noud pastiuri a trecut,
Ou rosm c n'am vrizut,
Pic de vin cd, n'am but,
145. Mira-te cum am trait !
Lumea, frate, a ldcrilmat
Contra ta la impdrat,
CA p'rti bogati al speriat.
*i 'mpratul a pus pristav
[la tail,
150. Verde mar dungat,

*i el a strigat

Trei zile de yard,

Trei de prinadvard,

www.digibuc.ro

220

One s'o gasi

200. Cnd pa Petre Il ochih,

155. Si s'o adeveri,

Sui aducg pa Petre, Hai[due Petre,

Din muntii Catrinului
Si ai Rosmalinului,
ln oras, in Taligrad,
160. La poarta de imparat,
Cum e bun de spanzurat.
Niminea nu s'a aflat,
Nici nu s'a adevarat.
Noi la pristav am strigat,
165. Si catre el ne-am ldudat,
Sit ne dea drurnul imparatu1,

Sil ne raza voiniceste,

SA" ne tunza, cerchezeste,

SA ne dea cai de calarie,

170. Si arme de venetie,
Si bani de cheltuiala,
$i rufe de premenea15.,
S'avem pang, 'n primilvar ;
Ca noi om faceit,
175. Cum orn put*
Pe tine te-orn aducek :
Nelegat, neveregat,
La poarta de imparat,
Cum esti bun de spnzurat.
180. Ash, pe numele tau am

TJnde Turcii-1 aduceit,

El din gura c ziceit :

Vezi : Crez n'o fi Petre
[vinovat

Ca-1 aduc Turcii deslegat !

205. Cnd la poarta c veneit
Si Petre descillech,
La imparatul strigh :
Imparate, dumneata,
fost eu vinovat ?
Ce
210. Telegari nu ti-am furat,
Cucoana nu ti-am trtiat,
Coconii nu ti-am taiat,

Pentru ce tu ai manat

Sa m'aduca, Turci legat ?

215. Iacrt-tii am sosit deslegat
Ad'o oaste, sit ma bat,
C'o sa-ti tairt en al tau cap.
Imparatul daca'uzi,
Tare sa inspaimnt,
220. 5i din gura cuvnth :
----Ale, Petra, dumneata,
Pentru ce graesti ash ?
Dar Petre sta raspundeit :

Foae verde foi de tat,

225. Ca eu n'am fost vinovat.

Imparatul cu. blandete Ii
[vorbi,

[scapat.

Petre le multama,
Si la masa-i asez,

Si le da, bea si man*

Pnii bine-i ospath.

185. Siiptmana ca. sedeit,

Tot pe bine
La saptmnit s scul,
Petru calul
In cinci chingi Il inchingit,
190. Dona fade 'n cap pun*
Cu pistoale s 'ncongiur,
pe cal inciilech,
Voia Turcilor face.
Petre nainte
195. Turcii dupa el sit Init.
Da 'mparatul ce-mi fticeit?
Sus in said ca sedeit,
Ochean in mng. luh
Peste oras

La slujbasi ca porunceh :

Dati pe Petro la gazdil

[undeva.
Si Petre ca-mi raspundeit:

230. Si din gull ca-mi zice, :

Imparate, dumneata,
Eu n'arn venit la masa ta.

DA mai gasit vinovat,

Ad'o oaste sa ma bat,

235.C'o sa-ti tai eu al tau c ap.
D'auzik impratu ash,
D'odata la Turci strigh :
Puneti mna
legati,
DA-1 legati i ferecati,
240. Si la temnit-1 bagati,
Pilna cnd rn'oiu asez,
Ca sa strng en ostirea.

www.digibuc.ro

221

Frumos Petre cA-mi sedeh

Si gealatii mi-1 legh.

245. Sta 'mpAratul
priveh.
La temnitA-1 asezh,

Si strejele le 'rittirih,

PAnd ostile strngeh,

In trei zile le gAti.

250. Si ce fel de caste aveh?
TAtArimea Crmului,

Nadolii ptimntului,
Veneh pe vi, tot in
[ghiuluri
pe dealuri tot in cArduri;
255. Ca frunza, i ca earba,

De nu le mai dai seama.

OcolirA cetatea,

Trei zile s odihneh,

Apoi pe Petre-1 scoteh,
260. SA se batii cu oastea.
Ash Petre ce-mi fAceit?

In toate pri cti se uit,

TAtArimea cA vedeh

Ca frunza i ca earba,
265. De nu le mai dai seama.
SA vezi, bat-i mamg-sa,

Singur dedei de belek

TAtarii imi pun vieata.
Si faisboiul intArih,

270. Toti armele i dregeh,

Armele, sgetile,
SA-i seurteze zilele.

SA vezi, Petre ce ziceit?

N'o fi, imptirate, pAcat,
275. Cu oastea ta s mA bat,
Pe legea mea negrijit,
Negrijit, nespovedit ?!
Verde floare mtir cretesc,
DA-mi voie, ma spovedese,
280. La un popti m grijesc,
De oaste s m gAtesc.
Aduserd un ogea turcesc,
Deschise biserica
S-si fAsplAteascit viata.
285. Apoi oastea acluceh,
Ocolih biserica.

Toti cu armele pAzi,

SA nu scape pe Petre un-

Dar Petre ce

ziceh?

Printe, sfintia ta,

Desleagh-mti la dreapta,
SA-mi fac cruce cu dnsa,
SA mg creazti Dumnezeu,
CA m'ain spovedit i eu.
295. Popa s milostiveh
Si de dreapta-1 deslegh.
290.

In loc cruce ali file*

Anna 'n cism c bagh,

Sabia indoitA exit.

300. De pAmnt el c'o trntih,

D'un stAnjen cA se lungih.
Popii capul mi-i
Potcapetul Il luh,
Si in cap cA-1 asezh.
305. CAldgrush 'n mnti luh,

Un fir de busuioc gsi,

In usa bisericii esih,
Cu busuiocul incepeh,
In toate pArti a arunch

stropi.
310. Si pe TAtari
Dar Tatarii, cnd vedeh,
S fereh, sA depArt,

Canarale s Ric*

Vezi, pe Petra cA-1

315. Si bAteh cu sabia

La dreapta si la stnga,

Le lu cAptnele,
Le cAdeh cealmalele
Tot ca trtticutele !
320. Petre seama le luh,

El mult, frate, s mirh

ziceh :
Si din gurit
CatA, batA-i mamA-sa,

Ca cnd veni un vnt in[viforit

325. Si lovI un pom inflorit,

Ca cnd lovi boarea,
Si cade jos floarea,
Ash start cealmalele,
Tocmai ca ciupercile !
330. De Ttari s curtit
Si la impArat mergeh,
Dar el fugh 'n cast'. da,
Usile le zAvori
Si sub pat cA sA vAr.
335. SA vezi, Petro ce-mi fticeit?

www.digibuc.ro

222

Cu picioru 'n usa da,

Usa palatului spargeh,

Bunazina e-si in
$i la codru ca plech.

2. Din si Constantin i copilul Roman.

&Hs din gura lui GhitA Gelca. Or lea, Romanati.

Pe gura movilii
S'a movilitei,
Sunt trei sulite infipte,

Sus pe sulite s sula,

Spre rasarit s uith

Bp-Adige le cort facute.

Ca sosiii tizitarimea,

$i vedeh, mare, vedeh,

5. Dar la umbra cine seade? 45. Ca frunza si ca earba,

Seade Din si Constantin

Si cu copilal Roman,
Pecioras de iortoman.
Mare masa i intinsa,
10. Sa vezi magi de batista,
Cu dalbe faclii aprinse.
Si ei ca sa veseliau,
Cu trei fete sa cinstiau.
Cu trei fete, vezi, de craiu,
15. Luate de peste plaiu.
ei bea i s cinstih,
Toata ziva si noaptea,
Si pistoale slobozi,

De nu le mai dai seama,*

Nu le zresti marginea,
Nu le dai socoteala.
Foitica
faceii?
50. Dar Roman ce
De rusinea fratilor,
De dragul fetitelor,
Nici la frati nu mai spun*

20. Grija de nimeni n'aveit.

La trei zile sa trezi,
Seam bine
Din si Constantin vorbi
Si din gura cuvitritit:
25.
Bre, copile, Roman,
Ia in mana al ochean
$i te suie pe sulicioare,
Ijita-te spre soare rasare,
De vezi, sa vede cevit,
30. Ori vin Tatarii incoa?
D'or fi 'Dana la cinci mie,
D'abia ti-or ajunge tie!
D'or trece peste cinci mie,
Sa-mi dai de veste si mie,
35. Sagi fiu mama d'ajutor
Sa nu te lsam s mori.
Floare verde s'o

60. Verde floare de trei flori,

Si din palme ca bat*

Vezi, Roman ce mili faceii?

Oeheanul ea mi-1
40. P'al-de nen-sau la mash lash,

Si la grajd ea alergh,
55. $i pe rosul mi-1 scoteh.
Vezi, pe rosul Belnicul,
Care fuge cu anul
Si rsufla cu ceasul,
Si ma-sii ca ii spuneh.

Sa-mi vii, mama, in ajutor,

C pentru frati oiu s mor.
Ma-sa, muiere batrana,
Inctileca p'o eap stira,
65. Numai cu piedeca in gura,
Fugeit peste camp nebuna,
Tocmai ea o neagra ciuma!
Catre fiiu-sau strigit
$i din gura ash ziceit:

70. Ia tu, maica marginile,

Ca eu bat mijloacele,
Ca le stiu soroacele.
Vezi ca vantul viforit,
Wild bate 'n mar inflorit,
75. De-i sguduie cracile,
De-i seutur frunzele,
Frunzele cu florile,
Ash cad celmelele,
raman trupurile.
80. Stall Tatarii jos trantiti,

www.digibuc.ro

223

Bturii i isprvir,

Vezi, ca bustenii
Ca bivoliti namoliti.

Cu fetele s casiltorira.

3. Copilot; Romanul.
Scris din gura lui Petre M. Ionit. Or lea, Romanati.

5.

10.

15.

Foaie verde matostat,

La cel porn mare rotat,
E de Roman declarat.
Acolo, frate, c-mi este,
Silvai o masd de piatr,
Cu marginile de tis,
Tot de Roman e cnprins.
Dar la mas cine seade?
Seade Din si Constantin,
Frtiorii lui Roman.
Foae verde si-o lalek
Dar Roman ce mi-si fceit?
Ctre fratdi

Nene Dine, Constantine,

Ocheann mn s luati,
Pe cmpie v
D'o fi pulbere de drum,
De rsboin s ne gAtim ;

20.

25.

30.

Dac'o fi ceat pe ceriu,

Noi s bem si s mncrim.
Foae verde s'o
fceit?
Dar Din ce
Ochean in mn
Pe cmpie sa uith,
El din gull c-mi gri :
Alei, copilas Roman
Nu-mi este ceapi pe ceria,
Ca s bem i s mnctim,
Ci e pulbere de drum,
De rasboin s ne gatim.
Foae verde s'o lale,

N'ai sa le mai dai seams!

Unde Roman auziit,

In grajd de piatr ca intr,

45. Pe negrul din grajd scot*
De 'nselat i inchingat,
Cum e bun de 'nclecat !
Sageata mi-o ascutiit
Si'n 'Atari s repezi.
50. Sloboziit cte-o sageat,

Surp la Ttari o roat.

Slobozi dourt sgeti,

Surpit la Ttari trei roti.

Numai until ramneit

Cu pieioarele de lemn
Si ca minile de fier,
S teme Roman de el.
fce?
Dar Roman ce
La Dumnezeu s
60. Si din gur ca-mi gri :
Ajuth-mi,Doamne, cu bine
S-mi scap putinele zile.

55.

SA plimbit, cat s

Pn'ce negra 'nfierbnt,

65.

Fuge, calul
tar*
Capnl jos bolborosi.
Iar copilas Roman ee fhce?
70. Inapoi ca se duceit

Si la frati c ajungeit.
Seaua dupti negru
Ebancele si astern*

Roman d'ash mi-auzi,

Din ochi negri lcrmit,

El din gura
Ia vezi, nene Dine, Con:

35.

[stantine,

D'o fi poteri cincisprezece,

S v dan si vou zece.

Fratii si c rspundeit:
Nu e poteri eincisprazece,
40. SA luati si voi vreo zece:
E ca frunza si ca earba

repezi,

Capul la Tatar tiit.

75.

Frumusel crt se culcit,

De obosit ce-mi

Dar fratii si ce fAceit?

Pe cnd Roman cri-mi dormi,

Frumos capul Ii tili.

Foiticrt matostat,
80. Dar troi fete de 'mpArat,
Aduse din Taligrad,
Tot Roman at le-a luat,
Apa vi c'aduceit,

www.digibuc.ro

294

Pe Roman cri mi-1 stropia,

85. Mai frurnos c mi-1 fricea.
Dar Roman ce
grdia?

Alei, Dine, Constantine,

Cate rdsboaie a venit,

Tot Roman cd le-a bdtut
90. 8i pe voi v'am ocrotit.

Cum, frate, v'ati indurat,

Capul de mi-l-ati tdiat ?
Dar Roman ce

fiicegt ?

Sulita 'n sus rni-afuncit,

95. In capul lui Din picit,
Pulbere crt mi-1 Mc*
De dreptate ce era.

4. Corbea.
Seris din gura lai Stan Ciobanu. Orlea, Romanati.

8eade vere, seade drag*

Si zcea i iar zaceit,

Rand pdrul Ii cdeit,
Iertdciune nu-mi aveit.

8eade Corbea,talhar Corbea,

Din temnitd, in temnicioard.

Vezi in temnitd de piatrrt

5. De nourt ani i jumatate,
De and Corbea e bdgat,
8i nimic nu mi-a stricat,
Nici un pahdrut n'a spart !

40.

Alt par, frate, ch-i crest*

chica mult i sa mria,
De-i brttea cdlcaiele,

8i barba-i bteit bratele.

lard, frate, genele
45. Ii cutropia vederile,
Le ridici ca carjele,

Negru-Vod pe
mnselat,
10. Pe Corbea mi 1-a apucat,
Fecior de mash 1-a luat,
De-si vedeit crrtrile !
8i la 'nehisoare 1-a bgat.
si-mi zace 'n aph pan 'n sapd
Prutul mare c'a venit
8i 'n noroin pn 'n cotoiit!
8i 'n zidul temnitii a bdtut, 50. 8'o devoloaicki de serpoaicrt
15. 8i zidul crt mi-a crdpat,
Gsise loc cuibului
Mult aprt a intrat.
Chiar in capul pieptului,
Dupg ce apa a secat,
Unde-i pas voinicului !
Nparci, broaste a 'mpuiat.
De s 'ntinde, mi-1 coprinde ;
8i sedeit, Corbea legat,
55. De sa zgarceste, Ii sfarseste,
20. Ca un mare vinovat,
Inimioara Ii topeste !
In carcaitul broastelor,
Inteo sfanta-i Dumineca

In oranitul aparcilor,

Sta bietul Corbea, s gandi:

Sdrricut de maica mea,

In flueratul serpilor.

Crtte lighioane-mi eri,

25. Toate din carnea lui sdospdta,

60.

Din sngele lui sd addpk,

Nimic lui Corbea nu-i pdsh !

S. vezi, nriparca a mica

8'a fricut cuib in opinc !
30. SA vezi, ndprca a mare
A facut cuib in spin are !
Dar naparca mijlocie
A fAcut cuib 'n chitie.
Frunza verde d'avrmeasd,
35. Nimic lui Corbea nu-i pasit.
El, frate, s mbolnavia

Cci n'am eu pe nimenea,

Srt-mi lungiascrt viatrt ?

Crt Negru-Vodil s'a mniat,
65.

La temnitrt m'a bgat,

Nestricat, nemaniat,
Nici un pdhdrel n-am spart,

Nici la tribunal nu m'a

[chemat !

Foae verde garofitd,

O sh ma' reg de logofdtul
[Ionitrt,

Care e orn cu mil si cu

www.digibuc.ro

[credintrt!

225

70. Foae verde mgr dungat,

Acum m'am inspgimntat,
Mi-e fricg de rposat.
N'o fi milg gi
Lui Negru-Vodg nimic n'am
[stricat,

75. Si 'n temnitg ma bgat.

M'a bggat nejudecat,

M'a bggat si m'a uitat !
Mg gtii bine c'am zcut,
Ping pgrul mi-a cgzut.
80. Cite lighionii carcgiesc,
Aici cu mine locuesc,
Mirg-te, cum mai trgesc!
CA toate in carne-mi sapg,
Cu singele meu s'adapg.
85. Numai o devoloaica de ger[poaicg,

De sg 'ntinde, nag coprinde,

De sg sgarcegte, mg sfir{gegte

Si de tot ea mg topeste!
Foicicg, matostat,

Ionitg, m'am spgriat,

Mi-e fricg, de rgposat !
. Ascultg-mg, frgtioare,
Si fg-ti mint gi pomang,
De mg saltg pe proptele,
95. Pe proptele la fereastrg,
Ca s-mi batg umbra 'n
90.

[casg.

De ti-e fricg c'oiu schpi,

Intgreste strejile
Si bate zgvoarele,
100. Si mg, uit pe ulicioarg,
mai vie gi rgcoare.
Verde fioare garofitg,
Logofitul Ionitg,
Cu milg g1 cu credintg,
105. Milk pomang-gi fax*

Pe proptele de-1 sal*

Pe proptele la fereastrg,

Ca sg-i bat umbra 'n cas.

Corbea foarte-i multgmik
11C). Ochii roatg

Pe ulitg se uiti,

Mult lume cg vedek

Pseulescu, Ligeraturd populard.

Pe nimeni nu cunostei:
Dar p'o strmbg ulicioarg,

115. Vz d'o babg, egluggritg,

Care era, neagrg la obele

si albal la pelit,g:
Erb, a Corbei mgiculitg,
Corbea dacg mi-o vedek
120. La Ionitg-mi strigit:

Logofete Ionita,

Cu milg gi cu credinta,

Cheamg-mi a caluggritg,
plgtese i eu cevi;
125. Cgci dacg, oiu rgposk

Sraca, m'o tmiii,

Precum ne este legeit.
Logofgtul s
Cgluggrita-mi chemk
130. Si poarta i-o deschidek
Drumul in temnit,g-i da.

Cnd pe Corbea cg-1 vedelt

Cu glas mare cg plngek

Vai Corbito, dumnea-ta,
135. Ce-ai ajuns, maicg, alit?
Vodg, bun gi lgudat,
Dela mine te-a luat.
Maicg, ce ru ai stricat,
La temnitg de te-a bggat?
140. Iar Corbea .dac'auzik
Cgtre maicg-sa zicei :
mgiculita mea,

Nu sunt de loc vinovat :

Nici un pghgrut n'am spart
145. Si mg viad aci bggat,
Neintrebat, nejudecat.
Si eu, mamg, ma'am speriat,

Mi-e fricg de rgposat

Foiticg de trei nuci,
150. Si tu, maicg, sg-te dud,
La Negru-Vodg sg m ceri.
Si tu, maicg, sg te rogi,
Ca pc) mine, cnd m'a luat,
Eu maicti'am fost logodit.
155. S'acum vremea mi-a venit
Si, maicg, mi-a gi trecut.
Mil-sa din loc sg sculk
La Negru-Vodg mergei
Si la dnsul ajungek
15

www.digibuc.ro

226

160. De departe 'ngenunchiit,

Poale, brate-i srutit,
Si cu lcrmi s rugit:
--Doamnule Maria-Ta,
Cnd mi-ai luat pe Corbea,
165. A fost Corbea logodit
S'acum vremea i-a venit,
Doamne, de csrttorit.
Negru-Vodrt

Sta gi din gura-mi

170. D'ale, mam' cAlugritti,
Logodnica lui Corbit,
In munte ea a crescut,
De dulgheri ea s'a cioplit,
In patru muchii s'a fAcut
175. Si de Corbea s'a edit!

205. SA-1 dai pe ulita trgului.

Cine pe rogul o vedeit,

Tot de tine s'o rugh:

71

De-ti e rogu de vnzare,

SA-ti dau bani, s-ti dau

210. Iar

[parale?

de ti-o fi de schimbare,
SA-ti dau unul i chiar doi,
SA facem schimb amndoi.

Tu sA spui la ori gi care:

Ca
rogul de vnzare,
215. S iau bani, srt iau parale;
Nici nu-mi este de schim,71
77

[bare,

Ci-mi este de dAruial.

Cine, maicA, s'o gsi,
Iat nart-sa c-mi pleck
"SA roage pe Negru-Vodrt,
Si la Corbea s duce,
220. ,Ca srt scoatrt pe Corbea,
Si din gurrt agh-i spuneit:
Aluia calul i-o da".
Verde floare earbrt mare,
Niminea nu s, gs,
180. Maic, nu gsii iertare.
Nimeni capul nu-gi bAgit.
Auzi, logodnica-ti e fcut,
Mergell rogul rncheznd
In munte este crescut,
225. Si oragul rsunnd.
De dulgheri este cioplit,
Verde floare garofit,
pentru tine-i gatit!
Logo-Raul Ionit,
185. Corbea dac-mi auzik
Cu milft
cu credint,
Mult, frate, s tnguiit,
Care pzeit la temnit,
Mult, frgte, ch" s Ondeit,
230. Cnd pe rogul cA-1 vedeit,
Gndul din urm-i venea,
CAlugritei ziceit :
Ciare m-sa cuvntit:
Verde floare g'o
190. S'asculti, maic, vorba
Vin, maic, cu rogu 'nook.
[mea :
CAlugarita trei pagi eh da
Acasrt ca s-te duci,
235. Si la poart-mi ajungeit.
S pltegti la doi oameni,
Si &Ind rogul rnchez,
SA sape In cornul bfilegaInirafi Corbi-i veneit.
[rului,
Calul mai mult rnchezit,
Spre rsttritul soarelui,
Pe nas
195. CA e grajdul rogului,
240. Cnd cu piciorul crt da,
Rogului, Belnicului,
Din copite scntei scoteit.
Care fuge cu anul
Logoftul Ionitrt se sperik
Si rAsufl cu ceasul.
De cal nu s'apropiit.
Si tu, maic, s mi-1 scoti,
Atunci Corbea
200. Frumos, mndru s-1
245. Din temnitA de unde erit :
Cu ghebreaua sA mi-1 gtergi,
Logofete Ionit,
Si sA-i pui o1 de argint,
Cu rail i cu credint,
Ce face raze pe pArnnt.
BagA pe rogul file*
Si. de capAstru s-1 iei,
Ca s-1 trag la mans, mea,
71

77

www.digibuc.ro

227

250. Crt nimica n'o strich,

Si ma scoate la fereastrrt,
Ca sa-mi batrt umbra 'n cas.

De ti-e fried c'oiu seal*

Intreste strejile

255. Si bate zvoarele.

Logofiltul Ionit,

Cu milii si cu credint,
De Corbea c-mi asculth
Si-i deschideit portita,

295.

Incillecai pe rosul meu.

Si Ware, in picioare,
Dete calului plimbare.
Si-1 plimbit si mi-1 plimbit,
Rana spumift II friceit.

Luit spuma cu. mna,

300. Jos de primnt o trnteit,
Sloiu de ghiatrt sift faceit !

Cnd de logoatul Ionitri

[s'apropiit,

260. Si chiam 'nuntru alugVita :

Vin' mama ctilugrtrita,

Iac si flirt-se altureit.

De pe sea ca s, plech,
305. Mna stngrt intindeh,

In brul m-sii o 'nfigeit,

[incoa.
Cum clugrita intrit,
La spate-i o arunch,
$i mi-o legit, cu cur*
Ionit s'apuch,
De intri strejile,
S nu caz undeva.
265. De bath zvoarele.
310. Cruce cu dreapta fceit.
Verde floare s'o lalek
Si din gurrt ca ziceit:
Calul grozav sforgiik
Multumim lui Dumnezeu,
Nimeni la el cit veneit.
MA vzui pe rosul meu.
Ajut-mi. Doamne, cu bine,
Dail Corbea ce-mi fceit ?
270. Inima 'n el cg, sltit,
315. Acura sunt voinic in fire,
Si din gurri crt-mi ziceit:
De ce-oiu fugi, ca sit scap,
Logofete Ionifii,
Ce-oiu gndi 86 izbndesc.
Cu milrt si cu credinO,
De trei ori Corbea rcni
Ia sa-mi deschizi tu usa,
Si pe rosul eh' svcneh,
275. Calul imi stie seama,
320. Tot ca nluca piereh.
Ca s m asez pe sea,
Trei ziduri c mi-si sitreit
Sii-ti art crilcatura,
$i Corbea c multumeit,
S vezi, frate, umbletul,
kultumeh si se rugit:
De s-ti dai si sufletul.
Srt-mi dai, Doamne, sa280. Ionit ascultit
[nittate,
Si tocmai ash file*
325. Sri trag la mgura stipat,
Dupil cum doriit Corbea,
Ca sii, mai traese odat !
Si la rosul mi-1 scoteh.
La mrtgur sit due*
Corbea la rosul trgeit
Mil-sa masa i-o pun*
285. Si din gurrt c gem*
Frumusel cii-1 primeneit,
De ptimit ce er.
330. Sedeh, la mas, mncit,
Iar rosul, nand ii vedeit,
Si bea si se ospt,
De picioare 'nghenuchiit,
Si pe urmii sil gndeit,
13nti Corbea 'ncrilecit.
Si din gur cuvnth :
290. Corbea crt mi-1 mnghlit,
Bine-ai fcut, Doamne, ca
lie grebeni, vezi, cu palma,
[m'ai scrtpat,
Si din gurfi cii-mi ziceh, :
335. Dar Negru-Vodri de mine
Multi-it:Ili m lui Dumnezeu,
[nu-i ertat.

www.digibuc.ro

228

Maica, ce rail mare ca sa-i

Coconasul intepa,
Si niminea nu ti.

[fac?

SA ma duc, sa-i taiu tele-

Dimineata cand se sculk

Coconul ici, coconul colek

[g arii ?

Cainele are bani, cumpara

[altii.

360.

Si nu mi-e nicaierea.

Mad il gasi la fereastra,

Inima lor ca secasa!

Negru-Voda greu oftit.
Si suspinand cuvant:

Sti ma, duc, sa-i taiu coco[nita ?

340. Sa 'nsoara cainele i. ia alta.

SA ma duc i sa-i taiu co- 365. Vezi, hotul, c'a patimit,

[conaii !
D'aia el mi-a rasplatit.
Dela mas sa scula,
La bun mana mi-a fost
Miez de noapte cum erk
Si vrednic eu nu mi-am.
Si pe rou 'ncalecit.
[fost !
345. De trei ori ca mili racni
0 cecheioarrt-mi scotek
Si trei ziduri ca srik
370. La coasta ca 'o 'nfigek
In curte la Negru-Voda
Peste cocon ca-mi cadek
[intrk
Sufletul ca iute-i da,
Nici strejile nu-1 sim.tea.
Ca sa duceit pominit.
Seama bine ca-i stia,
Ma platii cu cantecul,
350. Cata ici, catit colek
375. Ca lupul cu urletul.
Coconaul nemerik
S'as dori, boieri, cevii:
Cu leaganul ca-1 luk
Cate-un ban cate-o park
Niminea nu mi-1 simtik
C'asit este datink
La fereastra ca-1 scotea,
Dela Maica Precista.
355. Frigare de fier luk
5. Corbea.
Scris din gura lui Enache Istrate. Tandarei, Ialomita.

Din ulita, ulicioarti,

Din temnita, temnicioara,
Zace Corbea "n Temioarrt.
Si. nu-mi zace, cum se zace :

5.

Rasbolit cu fata 'n jos,

Cu inima pe pamant.
E 'n noroiu pang, 'n cotoiu,
Si in gros 'Ana la os.
Frunzulit matostat,

10. Cand in temnita a intrat,

Erau. erpii ca undrelele,
Naparcile ca furcile,
Broastele ca nucile.
Foiticii bob naut,
15. lar acum au crescut:
Broatele ca plostile,

Naparcile ca sulurile,
Si serpii ca grinzile,
Mi te ia frigurile !
20. Muma Corbei ce-mi faceit?
In Sambata Patelui pleck

Trei calla ca, mili luk

Si ea, frate, ea le da :

Until marchearului,

25. Altu temnicierului,

Al treilea lui Corbea.

Dail Corbea ce-rni grai ?

Mai* maiculita mea,

A trrti, cum a tea,

30. Nu pot, maicti, odihni,

De oracul broastelor,
De suerul erpilor.

www.digibuc.ro

229

Pe rosul s mi-1 aduci.

Cat mi-erh baba de biltrana,

35. Ea sari ca o tritin.

Pe rosul c6-1 aducek

Dupa cum dorih Corbeh,
Ca s-si scape viata.
Astazi este Sambatt,
40. Maine-i Dumineca mare,
Es boierii la plimbare.
Pe Stefan-Vod-1 vedeh,

De departe 'nghenuchi,
Iar d'aproape s rugh :
45. Iarta, Doamne, pe Crobea.
Stefan-Vodil rspundeh

Si din gull ash ziceh :

L-as erth, babo, ert,

Anevoie a-1 uith ;

50. Pe cand er Corbea 'n tara,

Ne faceit, mri, de ocarii.
Ne luh cocoanele
Si sa juch cu ele.
La rosul ca s uit,
55. Inimioara ca-i
Si din gur ash ziceh :

Nu ti-e rosul de vanzare,

Sa-ti dan bani, s dau pa[rale ?

Baba sta i raspundeit :

60. Nu mi-e rosul de vanzare,
Mi-e rosul de daruiala.
CA Corbea al meu, zau,
[moare,

In temnitil in Temisoarrt.
Pe rosu] ca-1 dam*

65. Pe Corbea c, mi-1 scoteit.

Cine-1 vedek nu-1 cunosteit,

Ash er de urit,
Ca un vis de ingrozit !
Barba-i bat genuchile,
70. Mustktile bratele,

Chica bate calcaile,

Unghiile ca secerile.
Barbier bun ca-mi chero,
Si mi-1 radeh voiniceste,
75. Lash chica cerchezeste.

La rosul cand s uit,

Inimioara
sri.
Stefan-Voda nu sedeit,

La Niferi le porunci,
80. Calul bine 11 tineh
Si pe el incalech.
sumuti,
Odat
Cu norii 1-amestech.
Iar Corbea sta i ziceh :

85. Stefan-Voda, dumnea-ta,

Da-mi mie pe rosu 'no,*
Sa-ti art eu umbletul,
C5, mi-e drag ca sufletul.
De-ti e frie c'oiu seriph,
90. Zavoreste-ti portile,
Indoeste-ti strejile.
Corbea iute 'ncalech,

Lui rosul ca i sopteh :

Ajuta-mi, floamne, cu
[bine,

95. C'acum sunt voinic in fire!

Odata ca-i sumuteh,
Cu norii s amestech,
Si acasii s lash.
Pe rosu 'n grajd mi-1 bagit,
100. Fan cu flori ii presark
Buzduganul ch-1 luh,
De genun chi ca mi-ltranti,
De rugina-1 scutur.
La Stefan-Voda plech
105. Si din gura i ziceh :
Stefan-Vodri, dumnea-ta,
Esi afara pan' coleh.
Ce ti-am fost eu vinovat,
La temnit de mai bilgat ?
110.
Stefan-Voda raspundeh:
Iarta-mi, Corbeo, gresalh,
Ca n'oiu mai face .asth !

Te-as ert, frate, ert,

Anevoie-i a uith.
115. D'un ghiuluf c mi-1 luh,
Din palos mi-1 ciocartih,
Tot targul se minunh.
Apoi cocoana-i lu
Si cu ea sti cununh.

www.digibuc.ro

230

6. Mid Haiducul.
Scris din gura lutarului Lucan Condoiu. Celeiu, Romanati.

Ticalosu-la de Miu,
Cu zbunul nrmziu,
Cu fesul portocaliu.
Foae verde loboad,
5.

In curtea lui Stefan-Vod,

O foita foi de tisa,

Frumoasit mas
Si de boieri mi-e coprins.
S'am zis verde lobod,

La fgutul Miului,
Miului haiducului;
Bata-1 crucea si legea,
Pe urm lumnarea,
La mng, de 1-as aveh,
50. Nici nu 1-as mai judech,
Eu singur 1-as spanzur,
Aici in targul d'afar,
45.

SA mi-lpui vames mai mare?

Priveasc-1 multimea 'n tar,

10. rn curtea lui Stefan-Vod,

S'au strns boierii la vorb,
Sh facit d'o vntoare,
Dup pasri galbioare,
CA mi-s dulce la mncare,

15.

8i usoare la purtare.
Foae verde s'o

55.

Svai Calea fat mare,

ascult,
Ea, mre,

'n gandul ei c ziceh:

Srcut de maica mea,
60.

tefan-Vod ce-mi grih:

Beti, boierasi si mncati.

Mezelac ce le faceh?
20. Seapte berbeci le tih.
In pahare vin puneh,
Svai Calea, fatii mare,
Surioara Miului,
Miului haiducului,
25. Din codrul

Si, mre, ce imi tot bea

Si-mi bea i sh," chefuih,

Nici o grija nu aveh,.
Svai Calea fat, mare,
30. Ea, mare, ce-mi auzi,
De Miul ce s vorbeh,

Stefan-Vod ce-mi grih?

Beti, boierasi, si mncati

Si prin chilii v culcati.

35. Maine 'n zius, v sculati,

Frumusel s v armati,
La vile buzdugane,
La spinare flint mare,
S, facem d'o vntoare,
40. Dup5, pasri glbioare,
Ca sunt dulce la mncare
usoare la purtare.
Aci departe pe plaiu,
Pe valea Cobiului,

Fr' de pic de bnuial!

Imi omoar pe neica!

Savai Calea ce-mi faceit:
Tocmaipe la miez de noapte.

Cnd dusmanii dorm pe

[moarte,

Papuci in picior trgeh,

65. Sari ici, san. col*
Tocmai ca o apriceit.
La drumul mare esi,
Pe frate-su mi-1 cuth.
D'un perisor c-mi gsih,
70. Mna dreapt o ridich,
D'o frunzulit c rupeh

Si'n buze-i c o pun*

SPncepeh a suer,
Nimenea nu auzih,
75. Nimenea n'o cunosteit,
C ea este soru-sa.
Dar Miul ce-mi fcell?
Cnd sueratul auzi,
Intr'acolo mi-apuch,
80.

Si cu dansa

Uncle Min mi-o vedeit,

Foarte mult s minunk

Soru-sii ce ji gri:

0 ! tu surioara mea,
85.

Ce-ai ptit de mi-ai venit,

Soro, tocmai in 'fist timp
Dar Calea d'auzi,

www.digibuc.ro

231

Ea lui Miu riispundeh :

D'ale, neica Miule,

90. Miule haiducule,

Sa pun mainile la piept,
Ca s spun curat i drept.
Iar Miul ce
Nu-i da pas, ca s raspunza,
95. D'al doilea ca mi-o intrebit, :

Surioara mea cea dulce,

Ce vant la mine te-aduce ?

Ori haine tu-ai ponosit,
Ori de chelciug ai sfarsit,
100. Ori vremea ca ti-a venit,
Neictt, de casatorit,
P'a timp de ai venit,

Tocmai pe la miez de noapte ?

Iar Calea, fata mare,

105 . Ea, mare,

i raspund eh,

Lacrami de dingo vars:

D'ale, neica Miule,

Miule haiducule,
Nici haine n'am ponosit,
110. Nici de chelciug n' am sfArgit,

Nici vremea nu mi-a venit,

Neica de casatorit.
Limba mi s'a amrit,
De vorbe ce-am auzit !
115. Aseara pe la o vreme,
In curtea lui Stefan-Voda,
S'au strAns boierii la vorba
Si ei, mare, tot imi bea,
chefui
Imi bea i
120. Si de dumnea-ta vorbitl.

La mnil de te-ar apucit,,

Nici nu te-ar mai judo*

Frumugel te-ar spAnzur,

Acilea'n targul d'afar,
125. Doug furci 'o cumpeioara,

Sa te pue vame mare,

Priveasca-te lumea 'n tara,
Fr pic de banuiala.
:
D'ale Miu ce-i
130. Du-mi-te, neictt, 'ndrt,
Zori de zi s'or revarsit,
Boierii ea s'or scul,
Ap rece or cereh,
La scara nu te-or vedeA,
135. Si-oi patl nica, cev.

Si lash-1 pe mama mea,

Bata-1 crucea i legea,
SA vedeti ce i-oiu
Savai Calea fat mare,
140. Si ea, mare, ce-mi ftice?

Indarat eh' se duce

Si la boieri ca-mi tornA,
Pe ochi negri sa
Boierii ea sa 'n armit,
145. Pe la bru cu iatagane,
La spinare flinta mare,
Sa-mi plece la vAnatoare.
$i cu toti ca sa gAti,
Stefan ca mi-i astept.

150. Lail Miul ce-mi faceA ?

Prin coline apucit,
C'un ciobanag se 'ntalniit,
Cinci cite ca-mi aveit.

D'ale Miul ce-mi grai?

155. Mai ciobane, dumnea-ta,
Da-mi tu i mie trei oi,
Ca sa-ti dau i eu cinci lei.
Iar ciobanul ca ciobanul,
Nu ti ce e gofra nul,
160. Ii da multdmit trei oi
$i primei i el cinci lei.
D'ale Min ce-i grAi ?

Mai ciobane, dumnea-ta.

Cum mi-ai dat tu oile,

165. Ia sa-mi dai i hainele.

Iar ciobanul ce-mi face& ?

Si hainele i-le da.

Miu dac'ait, vede

Leapacla haine haiducegti
170. Si 'mbraca haine ciobanegti.
ImbracA nigte nadragei,

Ia mulgeh oile cu ei,

$i 'mbriich d'o dulamita,
Tot pe fata pod de atti,
175. Iar pe dos un teiu frumos !
punei?
Iar in cap ce
D'o cciulit frumoasa,
Dintr'o piele strafiocoasa,
Croita pe muuroiu,

180. SamAnit cioban de oi !

Acum Miul ce-mi facea ?

D'o mioarA ca-mi taii,

La frigare mi-o punt*

www.digibuc.ro

232

Prin arlige mi-o atrnit,

185. Cu vin dulce mi-o stropik
La mustata mi-o trgek
Si d'un ciomag ca-mi luk
Si 'n ciomag s razetak
La oite-mi flu erk
190. Stefan-Veda c-mi sosia

potera tot ash.

Uncle Miul mi-1 vedek
Mi-1 vedek mi-1 cunostek
Dup dnsul ca-mi venek
195. Si el mare ce-mi grai!
2-Lash, frate, ca sa, vie,
Ca s se dea prada mie.
Pacatu-1 mn din urma,
Moartea-1 paste ca p'o turm ;

200. C multi a venit la noi,

Putini s'a dus
!

Stefan-Veda ca-mi Neneit,

Cu potera tot ash,

8i peste cioban c-mi da,
205. D'o bung ziva
da

Buna-ziva, mi ciobane.
Miu sta, de rspundeit:

210.

Multumesc Domniei Tale!

Stefan-Veda ce-mi gri,
Chinea, bata-1 mum-sa.

230. Nu stii fagul Miului,

Miului haiducului?
Iar ciobanul raspunde,

Il stiu, Doamne, e coleh.

Numai o palm de loc,

235. Intr'un ceas m duc, m

['ntorc.

De vrei, lash ostile,

S-mi pazeasch oile,

C'a umplut vlcelele
Si toate haramnele !

240. Lea te rog si-altceva

Daca vrei, Maria Ta,
Las-ti aici ostile
S-mi phzeasca, turmele ;

Ca nu e oile mele,
245. Sunt oile stapnesti,
N'am bani ca s le platese.
Sa-mi dai la mn in scris,

Sa nu-mi piste vreo oit.

8tefan-Vocla ce-mi face?

250. Mna in buzunar punek

Scris la mna ca i da.
Ostirea ca s'o lash,
Ca s-i pazeasca turma.

Amndoi c mili pleck

255. P'o potech strimticek

Iar ciobanul raspunde:

Tot pe coasta s urck
Am un tatil cam hatrn,
La jumtate c-mi sta.
Si o mama cam batrn,
Iar ciobanul ce-mi graiit ?
Bat calea bisericeascd,
Descalec dup cal,
215. ,Taud popa cnd citeste,
260. De sumete scarile,
PeDomnia Ta tepomeneste,
C lovesc smicelele,
8i acas ei vorbeste,
Si rasun valcelele,
Ca pe cine povesteste!
Si m'aude cetele.
Nu, nu-mi este de tine,
5tefan-Voda ce-mi gri:
220. Ce mnnci, de esti gras 265. Si mi este mai mult de
[si frumos ?
Iar ciobanu-i raspundeh
O Doamne, Maria Ta,
Mnnc prse de mioara,

Carne dulce de berbec,

225. Si beau ap, din vagas,
8.i vad bine c ma 'ngras !
Stefan-Veda ca-i grai;
Bine, frate, fie ash !
Iaca vreau sa mai te 'ntreb

[mine,

Ca sunt In haine schimbat,

Frica-mi e de cap thiat.
8tefan-Vod ce-mi

Dup cal descaleck

270. De cpastru c-1 lu

8i la deal c s duceh.

Dar ciobanul ce-mi

La un fag mare-1 ducek
Un fag mare minunat,
275. De sute arme 'ncarcat,

www.digibuc.ro

233

Si de crci mi-e 'molpogat.

Ciobanul ce
faceh ?

In dosul fagului s da

Si iute sa desbrach.
280. Lepd haine ciob
Si 'mbrach haine haiducesti.
Si

o dulamita,

Verde ca foaia de vita.

Ia luh si nadragei,
285. Verzi ca foita de teiu.
Dar in cap ce i pune it?
Ii puneh d'un comanac,
Verde ca foaia de fag.
Frumusel c sa 'narmh,
290. Pe la brau cu iatagane,
Pe la pale cu pistoale.

Lui Stefan-Veda s'arittit,

Foarte ru sa 'nspaimnth,
Ca nici nu-1 mai cunosteit,
295. Singurel Mihul mi-erh.
Sapte boale mi-1 loveh !
S'apoi Mihul ce-mi faceh?
Cu gurita II judecit
Si cu dreapta-1 sfatuiit.
300. Savai Calea
La nean-sau ca.
veneh
Si plngnd ea srt rugit :
Nu-ti omori, frate, d nmnia,

Ca te blesteama tam.

305.

Stefan-Veda mi-auziit

Si el, mare, sit rugh :

Miule, bUjorule,

Nu.ti emori domnia,

Ca te-o blestemit tam !
310. Ct oiu fi eu in domnie,

Sa fii si tu 'n haiducie.

Iar Mini ce mi-i

Din guritit

spuneit :

Bine, frate, fie ash.

315. Asearrt la betie ti-am crezut ;

Pe cnd vorbiai tu de mine,

Eu eram la fereastra la

[tine.

Iar acuma la trezie,

De ce te tii dupa mine ?
320.

D'ale Mihul ce-mi faceit?

Frumusel ca mi-1 legit

Si pe cal ca. mi-1 pun*

Cu ciomagul Ii mai da,

Unde, mare, mi-1

325. Iar Stefan ca se opriit,
Sari cahtl, ct sari,
valceit.
Sapte dealuri
Ourgeit din el nadusealit,
De rAdeit dracul de el.
330. Singur Mihul ramneit,
Haiduc povestit mi-erit,
Nimenea nu-1 suparh.
Haiducul.

Seri; diva spnsele lIntarului G. Ciocan. Gemenea, DtImbovita.

Foiticit lobodg,

In curte la Stefan-Veda,

Mi s'a strns boieri la vorbii.

5.

Iar boierii Trgului

5i cu ai Brasovului,
Ca stlpii pamntului,
Fesnicii 'mparatului,
Cam cut frati, cam cu ne[poti,

Bucurestii mai cu toti.

10. Mid oiu zice foi de tisa,

Mndra masa
intinsa,
Cu &chi d'albe aprinse.
Dar de masti cine sade ?
Sed boierii Trgului

15. Si cu ai Brasovului,
Ca stlpii pamntului,
Fesnicii 'mparatului.
Dar in capul mesei?
Frunza verde
20. Seade Domnul Stefan-Vodii.
Dar cu paharul-cine-mi da ?
Savai Calea fat& mare,
Surioara Miului,
Miului haiducului,

25. Din valea Cobiului.

Ea cu pahar cA le da.

Boierii bea si man*

fiicek
Voia buna
Grija de nimeni n'aveit.

www.digibuc.ro

234

30. Domnul Stefan sit sculh

Si din gur' ash ziceh:
Dale Cale fata mare,
Cu coadele pe spinare,
Taclisadite de parale,
35. Tot parale turalii,
Luate dela Bes
Socotite de zapcii,
Pune sangeap la pahare,

Ca sa ne dai cu dreptate,

Foiticit loboda,
Savai Domnul Stefan-Vodit.
El chef crt imi apuch,
80. Coate de mash' rEtzmit,

Si somnul cit-1 apuch.

Savai Calea ce-mi faceh ?
Ea multrt grija aveh,
Lui Domnul Stefan asterneh,
85. Tot plapome de mittasrt,
Sa nu-1 glodeascrt la oasit.

In brate ea ca-1 luh,

40. Sa, ne 'mbatam tnti

Dar Ca lea de auzih,

Cu masurrt di le da.
Domnul Stefan sh sculh

In asternut 11 brigh,
Cu mane,
90.

S'astfel crt le poruncih :

Prima somnul crt-1 luh.

45. Ia beti boieri si mncati

Si beti de nu va
Ca vinu-i amagitor
Si rachiu adormitor !
Frunzulit garofiati,

50.

Totd prin chilii va culcati,

Maine 'n ziurt v aliati.
Cu toti 'ngraba sculati,
Toti pe ochi s va, sprtlati,
Cte-o cafeh s luati,

55.

Si pa cai sit 'ncillecati,

Car' cu sale, fail sale,
Car' cu frame, fariti frne,

Numai cu chedeci 'n gura,

Pe la sale buzdugane,

60. La* spinare flinta m are,

Facem noi d'o vntitoare
Dupa pasari galbioare,

C sunt bune la mncare

Si usoare la purtare,
65. Pe valea Cobiului,
Pe la fagul Miului,
Miului haiducului.
De 1-oiu prinde undevh,
Mai nimic nu i-as faceit:
70. Sa-1 tinem de par turceste,
Sa-i tragem palme cioco[este,

Shvai ca Doamne fereste!

Dar boierii d'auzi,
Dela masa s sculh,

75. Toti prin chilii sa culch.

La mash' c rhmneh,

Cu gura il saruth,
Ea grijrt, frate, aveh,
Urcior cu apa aduceh
S'o guritit c luh,

95.

La tatna iii aruncit,

nu scarthie usa,
Sa destepte domnia,
Nu dea Calea de beleit,
Sa nu-si mautince pitinea.
100. Afar' pe usrt

Veriguta crt-i pun*

Poale 'n brilu ca-si sumete,

Si afara ca es*

Ii lu pantofii in mama,

105. C pe potecii erh -End.

Sari ici, sari. col*

Tocmai ca o capricek
Trei valcele s'o der*
S'o pustie de falceit.
110. Dar pe ce vreme exit?
G-lasul cntatorilor,

In varsatul zorilor,
In gull de colnic esih,
Mna intr'un fag ca pun*
115. S'o frunsioarti c rupeh,
Si 'ncepeit d'a perk
Codrul, frate, rasunit,
Dealuri, vrti asisderea.
S vezi, Miul
120. Si mirat el ea ziceit:
Cat/ ce-mi este astit ?
Par'cri, ar fi soru-mea!

A dat Calea de beleh !

Tocmai la mash erit,

www.digibuc.ro

235

Cnd vorbeit, boieri'n casA,

125. Nici din pahar nu mai boa,

El cu seapte cete de pan-

170.

[duri sta,
Inaintea soru-sei
In potecrt o 'ntAlneit

Si din gurrt
zice :
130. Bine, Cale, soru-mea,
Ce zor mare ai vrtzut,
Acum noaptea d'ai venit,
Pe la miez si miez de

Eu ascultam la fereastrrt.
Intoarce-te, Caleo, 'ndrt[rtit;

Domnia de s'o

AO de spalat o cerek
Si s nu dai, Caleo, de
[beleit,
175. Ca sA-ti mAnnci tu pAineit

5i sA-ti pierzi tu lefcioar.

Calea 'ndiirAt sA 'ntorceit,

[noapte,

Cnd imi doarme toate ape,

Mud acasA ea yen*

Si dusmanii zac pe moarte ?

liar ce zor tu mi-ai vilzut?

180. Si usa crt deschideit,

135..liaiducii stau pe la spate,

Si soarele rsririit.

Si In casii ea intrit,

Ori vreo pungrt s'a furat,

Ori sahane scumpe s'a spart,

140. Ori fiu de domu s'atAiat ?
SA nu mai trag vreun prtcat.
Calea asa-i rspundeit

Si din gurA crt zice:

NeicA, neicA Miule,
145. Nici pungti nu s'a furat,
Nici sahane nu s'a spart,
Nici Domnul nu s'a trtiat.
Dar nu asearg, alalt-eri

Domnul Stefan sA
Aprt de spAlat cereL
Ea ibricul 11 luh,
185.

Ibricul vezi la dreapta

Si servetul la stnga,
Lighian dinainte-i puneit.
Domnul Stefan srt

Cu servetul s sterge

190. 5i-ash bine sA 'mbrAcit,

Prin chilii crt se plimbh,

Pe toti boierii desteptit.
Calea apA le tun*

[seara,

Toiti boierii srt

FoiticA lobodri,

150. In curte la Stefan-VoclA

Mi s'a strns boieri la vorbA,
Iar boicrii TArgului

Si cu ai Brasovului,
Fesnicii 'mpAratului,
155. Ca strtlpii prtmntului,
Cam cu frati, cam cu nepoti,
Bucurestii cam cu toti !
Vorba de cine-mi er?
Vorbeh tot de Dumnia-ta.
160. 5i sfatul sA sfatui,
De te-ar prinde undeva,

Mai nimic nu ti-ar

SA te tie de Or turceste,
dea palme cherche[zeste,

165. &iv ai ca Doamne tereste !

Miul sta drt-i rAspunde

Si din gurrt cuvntit:

Nu purt tu grija mea.

195.

Sta Domnul Stefan, ziceit:

Bine, Calea, fatA mare,
Bucatele d'alde sear&
Prin tingiri i sahane,
Mai lam ceva gustare,

200. PlecAm azi la vanAtoare.

DacA ea cA-mi

Bucatele le strnge,

Intr'o tingire le pune,

Pang srt mai incAlzi.
205. Cte-o cafelutA da,

Si ate un rom mai luit,

SA-si mai dreagg. inima.

*i la mas le pun*

Ad mezelic lu.
210. Dela masrt s scul,
To.ti pe cai incAleck
Toti cu sale, frtrit sale
Si la bru cu iatagane,
Pe la sale buzdugane,

www.digibuc.ro

236

si-1 mai tii i pe sale,

SA-ti mai tie de rAcoare.
Contesul i-1 da,

215. La spinare flintA mare.

PlecarA dAnsii 'n vAngtoare,
DupA pasAri gAlbioare,

CA sunt dulci la mAncare,

Usure le la purtare,
220. Pe valea Cobiului,
Pan' la fagul Miului,
Miului haiducului.
Domnul Stefan incilleck
El inainte-mi pleck
225. Potera in urmA sta.
Darli Mihul ce fAce?
DA el mult grijA aveit.

Inteun deal mi s urck

In toate pgirti s uitk

230. Poate o nAzAri cevi.

Un ciobAnas cg. vedek
CiobAnas cu zece oi,

265. Cojoc lAtos

IarA Miul iar

FAcurAm cu cojoacele,
SchimbAm cu cAciulile.

Iti dan verde comAnac,

270. SA-mi dai a cAciulA de tap
[bAltat,

FAcutil ap.... in cap.

Apoi Miul tot ziceit :
SchimbarAm cu hainele,
S schimbAm cu armele.
275.

Iti dau fling ghintuit,

De cinci luni neslobozit,

Mie

Numai din pAmAnt mi-e

G-Asi-l-ar zece bAtAi !

Fuga la el cA miii da,

235. Bung, ziva Ii spunek

CiobAnasul multumik
Sta Miul i mi-i
Mai ciobane, dumneata.
DA nu vrei bunAtatea mea,
:

240. SA vrei mai bine pa ta.

SA-ti dau o suat de lei,
SA-mi dai tu Ale zece oi
Cum sti-ti iau suta de lei,
SA-ti dau Ale zece oi
245. Sunt oile stApAnesti,
M'apucA sA le plAtesc,

La ce foc le mai pkesc,

Cu ce s m folosesc ?
Dar Miul sta
250. Bre, intr'un ceas mi le-oi
[da

Si pe urmA i le-oi luk

[smicit,

La cap e neciocArtit,
280. De Domnul Stefan gAtit.
In sfArsit Mini ziceit :
SchimbarAm cu armele,
SchimbAm Cil fluerile :

SA4i dau mic de albias,

285. SA-mi dai mic de flueras.

Fluerasul mi-e de soc,

Mult cAnt para de foc!

Pe-1 cioban cA-1 impAcit

Si fluerul i-1 luk

290. Miul cioban s fAce

Si'n bt sti rAztima,

Cu fluerul el doinit.

Ash cu foc de am*

Nici oile nu past*

295. Numai la dAnsul ascultit.

Dar Al cioban ce-mi faceit?

Suta de lei mi-oi man*

SA scap i eu de belek

O mioar ei luk
In colnic cu ea intrk

Dete o sut de lei

255. Si lug Ale zece oi.

Dar Mihul Ii mai ziceit:

FAcurAm cu oile,

SA schimbam cu hainele.

Ia sh-ti dau contesul meu,

260. Tu sA-mi dai Al cojoc 164os,

De 'Il porti vara pe dos

dai o tArjalA par-

Mioara de o
300.

La frigare o punek

G-rijA de nimeni n'ave.

IacA Domnul Stefan sosik

D'a dreapt la Mini trgigek
Unde'n bAtA rezemat sta,
305. Si cu fluerul doink
Vai, Domnie frtt cap,

www.digibuc.ro

237

Ls drumul cel btut

S'apucii
prsit.
Cnd la Miul ca yen*

310. Dar nu mi-1 cunotea.

Domnul Stefan e yen*

Bun ziva cA Ii da,
Si din gurA cuvnt:
Bun ziva, mi ciobane.
315. Iar Miul sta i
:
Multumescu4i, Stefan
[VodA.

Stefan Vod d'auzia,

Foarte mult ca BA, mira,
Pe cioban c intrebit:
320. Mrti ciobane, dumnea-ta,
Cum tii c ma chiama aqit?

Dar ciobanul raspundea :

Cum srt nu tiu c te

[chiamrt ait?

Am un tatrt cam bAtrAn

325. Si bate calea bisericii,
S'aude pA popa citind,

Si pe noi tot invatnd,

DespreDomnia-tapovestind.
S'ait minciuni aruncit,
330. Minciuna i sA prindeit.
Stefan Voda iar ziceh, :
ciobane, dumnea-ta,
Tu oile tot pAscnd,

Drumuri mari tot trecand,

335. Ori tu n'ai fi vrtzut,
Ori n'ai fi auzit,
Tu de fagul Miului,
Miului haiducului?
Vodrt cu Miul vorbei,
340. Dar ins nu-1 cunostea,
Doar de nume
Dar Mini sta qi
Doamne, Stefan, dum[nea-ta,

Fagul Miului coleit,

345. Acum te duc i te 'ntorc,

La oite sunt pe loc.
Verde frunzA siminoc,

Aci sa 'ntoarstt pe loc.

Doamne, Stefan, dum[nea-ta,
350. Apoi cum s las turma

sA plec cu dumnea-ta?

Ia s lai tu oastea ta,

Sa pitzease turma mea

Si sa plec cu dumnea-ta.
355. S nu sa piarzrt vreo
CA intru 'n pucrtrie pen[tru ea.
mai dai 'un favrtel,
S nu pearza vreun miel,
M baga 'n foc pentru el.
360.

Vai Domnie fArrt cap !

Lsrt oastea sa in camp,

S'apuca cu hotu 'n crang.

Miu 'nainte mergeit,

Pang, la parte-1 duceit:
365. Poteceaua pardosit,
Numai d'alune 'nvalita
Si de piatrA mi e facuta,
Numai de Miul tiuta.
Ei pe parte ea mergeit,
370. Pe mica de potecea.
Sta Miul i mi-i zice :
DoamneStefan,dumnea-ta,
Ia mai strange scArile,
Te lovesc smicelele,
375. Si ne-aude cetele,
Ne scurteazA zilele !
La hatis ca mi-1 bAga,
Domnul ,5tefan descaleca,
Scarile ca le strangeit,,
380. Cal de cripiistru lua

Si 'nainte ca

Miu 'n urmA ramaneit,

Sta cu drjala srt-i dea,

Si din gurA ait ziceit :

385. Mang, frate, nu mai sta,

CA ne atilt poter.
Aici nu eti la Bucureti,
S umbli, srt te fuduleti,
Eti la htis la curpeni,

390. Unde n'ai loc de carmi.

Cnd la fag cri Il scotea,
Domnul Stefan ce faceit?
Gaud fagul ca mi-1 vede,
Buzelp i le murk,
395. CA e fagu'mpodobit,
Numai d'aur i d'argint,

In lume nu s'a pomenit.

www.digibuc.ro

238

Prin crAcioare sAbioare,

De lucesc ca sfhtul soare!

400. Sta Miul si mi-si
Doamne Stefan,dumnea-ta,
Mai zAboveste

Scaun de aur Ii pun*

Domnul Stefan odihneit.

405. Sta Miul si mi-i ziceit :

Doamne Stefan, dumnea-ta,

SA nu te dai dupa fag,

SA nu fie Miul culcat,
SA mai trag cu dumnea-ta
410.

[vreun pcat.
Apoi Miul ce-mi fAceit?

Cheita la el er

Mare laud mi-ai dat,

Eu nimic nu ti-am stricat,
Telegari nu ti-am furat,
Cucoana nu ti-am pupat,
450. Nici hasnale nu ti-am spart,
Cate o hasnit ti-am luat,
Foae verde tiriplic,
Si eu de m'am admit.
Ala data de secartt,
455. La tine cur.& o tarA.
Foae verde de areu,
mie nu-mi pare rAu.
Svai Miul ce-mi fliceh ?
MAna 'ntr'un fag eh' pun*
460. Si-odatA, cand uerit,

Si fagul 11 descuiit.

TJnde in fag a intrit,

Haine ciobnesti arunch,

415. Haine haiducesti imbrAca,
Ca soarele ca-mi ardeit.

Dar ce arme-si incingek?

Tot pistoale ferecate
$i curele 'ncruciate,
420. Cum nainte si la spate.
SAbioara 'o

$i la old c'o afar*

$i din fag el ctt esi.

Pe lAngA fag &I plimbit,

425. Gheata ctt Ii scArtAi,

Sttbioara-i sdrndmi,
La Domn Stefan ctt trAgeit,

Si din gull ash ziceit:

Doamne Stefan, du mnea-ta,

430. Ce zor mare mi-ai avut,

P'aicia de mi-ai venit,

Nici cu gandul n'am gAndit,

Ash, 'n mitn mi-ai venit,
Par'cA eu ti-am poruncit.
435. Doamne Stefan, dumnea-ta,

S vezi pe Miul undeva,

L-ai cunoaste dumnea-ta ?
Stefan-Vodit sta, zice :

440. Eu zic zttu pe viata mea :

De nume i-am auzit,

Dar in ochi nu 1,-am vAzut.

Doamne Stefane, dumneta,
Cand vorbiai asearI 'n castt,
446. Eu ascultam la fereastra,

Seapte cete s'adunit,

Cu crAngul valuri voneit.

Domnul Stefan ce-mi fAceh?

Pe scaun unde sedeit,

465. Buza 'n patru cA-i crApit,

Sange negru cA-i pick

Pe caftane stt

Mad poterile yen*

Miul aa, le ziceit :

470.
Bre, in stibii sa-1 luati,

Slava 'n ceriu cu el sa dati.

In sbii sa-1 sprijiniti,
La un deget sa nu-1 smin[titi.

Pacum Miul porunci,

475. AO, pe Stefan lu,

Slava 'n ceriu cu el ca da,

In sbii Il sprijinek
La un deget nu-1 sminteit.
Tare-mi veneh

480. Savai soru-sa Calea,

sosi,

Din papucei tropoind,

Cu rochita falfaind,
Maneca tragand la vant,
Si din guritii strigand :
485.
Neica, neica Miule,
Nu taii, frate, domnia,
Mi sa mananca leafa.
Noua ani ca i-am slujit,
Foae verde matostat,
490. Si sambrie nu mi-a dat7
O fi de mine pticat !
NActijitA

www.digibuc.ro

239

Fugeh cu cinci caril de

Ea nu gAndia, sA-i facii ash.

CAnd la Miul c -yen*

495. Palma biciu c mi-o faceh
lui Miul cA i-o da,
Pe Stefan-VodA saph,
Si lui Min ash ziceh :

[curpenis,

Fugea, cu ele thri.s.

Gaud potera Il vedeit,
Nu-1 mai puteh cur osteit.

Si.-"hsh palma n'ain mAncat,

Numai soru-mea mi-a dat.

505. Pe Domnul Stefan 1-a
[scApat.

Calul el si-1 nApAstilt

Si pe fug s porneh,
Leasit de mrkini apuch.

Pantalonii nArmzati.
510. Stau pe cracrt atArnati,

El din gurrt le strigh :

Foiticrt, trei gritunti,
In toate prti ca sg. fugiti.
N'a fost mic de ceobuas,
Ci a fost hotul de Miul,
530. CA mi-a prripdit trupul,
Si mi-a crisnit sufletul.
Miul, frate, ce-mi friceit?
525.

Nu-mi omori. domnia.

500. Tar de palma ce primigt,
Sta Miul si ash grAih :
La scoalA am invAtat,

Duprt Stefan sA lu
Si din palme eA brtteit.
535. Ei pArloagele 'nfundit,
Unul cu-altul nu se 'ntalniit.
Apoi Miul cA-mi plech,

La gur de colnic trig*

Si fesul cel turchizat

TJnde ciobAna er.

StA p'o cracrt atarnat,

Para, e un drac

540. D'acolo cA mi-1 luh

Si la fag mi-1 aduceit.

MAndrA masrt ca pun*
Bea, frate, s
Buni frati, mare, srt prindek

CAte-o nuelusA

515. Para, doamne, Il silik

Si d'acolo el scrtpit.

In curpeni c intrh,
Curpenii de el sit luit,

Cu ele dui fugeh, !

620. CAnd es1 la teferis,

545. CA scrtpase de beIeh.

Oitele ce rAmAnet

Pe lAngrt fag le past*

GrijA de nimeni n'aveh.

.8. Voica Balaca.

Seris din gura lui Petre Mirea Ioni. Orlea, Romanati.

Foitic'a bobului,

Sus in plaiul muntelui,

5.

10.

La cArciuma Radulni,
La otacul Stanciului,
*Ad bAietii Bratului
si-ai Dobre Ploscarului,
Ion al Stirarului,
Copilasii dracului !

Ei bea i s 'nveselesc,
Din pistoale slobozesc
Si din pahare plesnesc,
De nimica nu grijesc !
FoiticA 'o

Streaja cin' le strejuii ?

15. SAvai Voica BAlaca,

Care-a 'mprAstiat tara

Si-a speriat domnia.
S vezi, Voica, fatrt mare,
De umbl pe hat &glare,
20. InconjoratA de pistoale,
De lucesc ca sfAntul soare,
Cu seapte coade pe spinare,
Intrtsate de parale,
Tot parale turalii,
25.

Luate dela agii,

Socotite de zapcii.
Ea la Stanciu ca mergeh

Si. din gurrt Ii ziceit :

Dale neicg, Stanciule,
30. Stanciule haiducule,

www.digibuc.ro

240

Voi beti si v veseliti,

Si de nimeni nu grijiti.
Foaie verde trei smicele,
Eu dela un card de vreme,
35. Visez niste vise rele,
Vai de pacatele mele !
S vezi, neicrt Stanciule,
Nu aseara, alalt-eri seara,
In flint m'am rezemat,
40. Putinel somn m'a fared,
Grele vise-am mai visat.
Sa vezi, neica. Stan ciule,
Stanciule, bujorule,

Pusculita ta cea nona,

45. Frnta, neica, 'n trei i doua.

Nei* pistoalele tale

Sede 'n cuiu fara ntale.

Scurtate-s zilele mele !
eu, noica, am mai visat

Cum sa se dea Stanciu le[gat

Ca un mare vinovat ?
Ca nu-i femee cu carpi-J. in
[cap,

Si e voinic cu comb-mac,

80. Verde ca frunza de fag,

De da poterei de cap !
Capitan Balaura,
Daca este vorba ash,

Sa impusti tu rata
.85. P'aceea care ti-oiu da,
Eu pe Stancin ti-l-oiu da
Nelegat, neveregat,
Numai calare pe hat,
Ca sa-1 duceti la 'mparat,

90. Cum e bun de judecat,

Frate, si de spanzurat !

Dara Voica co faceh ?

D'o ratisoara prindeh,
Intr'o chine intrh,

50. Trei ciolpani si trei cur[cani.

55.

$i nu stint, neica, curcani, 95. Matele i le scot*

Ci sunt boieri de divan.
Cu earba ca mi-o umplek
eu, neica, am mai visat
Cu cartuse mi-o bat*
Intr'un ciolpan,
Mara cu ea esi,
Inc' un curcan
Capitanului strigh:
Un curcan cu'n mat in gura.
Nu-i curcan cu matu 'n gura,

E glidea cu streangu.'n mama,.

S'inca, neica, am mai vi[sat :

100.

Clipitan Balaura,

Jo pune tu oastea ta,

Ca sa 'mpuste rata mea.
Dar capitan Balaura
Puterea Voichi n'o stia,

60. Trei viguri de panza la* 105. Si cu Voica sa prindeh.

Calea noastra departata.

Bine vorba n'o ears*

Potera ca-i ocoleh:

Potera de Bucuresti,
65. Unde-i vezi, te ingrozesti.
Dar capitan Balaura,

El din gura ca strigh:

Da-te, Stanciale, legat,

Ca un mare vinovat.

70. Nu stiu tu ce ai stricat,

Ash ordin ni s'a dat

SA, te ducem la 'mparat.
Dar Voica ea' raspundeh
Si din gur ca-mi ziceit :

75.

Capitan Balaura,

SA vezi Voica e faceh ?

Rata in brate ca luh,

Drumu 'n potera crt-i da,
Toti cu pustile trageh.

110. Cura gloante ca ploaia,

Nimenia ca n'o pich.

Rata pe pamant umbl,

Din gurita macani,
Din aripi ea falfaih,
115. De nimic grija n'aveit.

Potera ca sa pun*

Toti cu pustile c da,

Curit gloantele ca ploaia,
Nimenea ea n'o pich,

120. Nici un fulg ca nu-i strich,

www.digibuc.ro

241

Ash putere-mi aveit.

Dar Voica de vedeh,

putere ei n'aveh,
La Stanciu ea ca strigh :
125.

Nea Stanciule, dumnea-ta,

Acro tu pe durda mea,

C'oiu sa-i fac de mascarh.
Foae verde mar cretese,
Nu pot s m odihnesc.
130. Pe durda ca-i aduceh,
Ott untdelemn o ungeh.
S'o ungeh cu untdelemn,
SA bata bine la semn.

Tot la falca mi-o pun*

135. Deget la tragaciu puneit.

Cnd odata ca-mi trageh,

Rata in patru c'o file*

Si pe toti ca-i omorit.

Care din ei eh seal*

140. Pe sub tufe s bagit,

Ca sa nu-i prinda Voica.
Capitan Balaura
Numai cu capul seriph,
Si la 'mparat s duceh
145. Si din gura ash-mi graiit :

Imparate luminate,

Trupusor fr pacate,
Verde .foae tiriplic,
Stanciu nu mi-a fost nimic,
150. Voica sarma de haiduc !

Cite hasnale a perit,Tot Voia le-a sprijinit

Si Stanciu le-a chirdosit!
Imparatul d'auzik
155. Sta, din gura cuvnth :

Capitane dumnea-ta,
Capitan Balaura,

Ia f tu cum oi puteh,
Sa-mi aduci pe Voica 'ncoa,
160. Ne-a facut de mascarh,
Ne-a prpadit ostirea !
Oapitan Balaura,

El pe cal incalech,
Si la Voica crt-mi plech.

165. Cnd In codru ca. intrh,

La bordeias ca mergeh,
Voica la mas sedeh.

Dad, pe el Il vedeh,
Mna pe durda pun*

170. Sa-i scurteze viata.

Capitan Balaura,

Dad, astea le vedeh,

Catre Voica el strigh :

Si stai, Voico, de nu da,

175. Ca nu sunt cu vreo zurbit,

Ci m'a trimis domnia,

C te pofteste la ea.

Dara, Voica d'auzi,

kima 'n ea c crestek

180. Loc

la mas

faceh,

Bune bucate pun*

Tot bucate sofranite,

Ca la domnie gatite.
Apoi Voica ee-mi faceh ?
185. Seaua pe hat ca, puneit.
Puneh sea moldoveneasca,
Cu scari d'albe in vrteaja,
Pofilul numai fluturi.
Dar ceoltarul de pe cal
190. Aur i margritar,
Plti sapte pungi de bani!
Cu capitanul plech,
La 'mpratul s duceit.
Cnd la poarta ca-mi intr
195. Si 'mparatul mi-o vedek
El din gura ash-mi
Cat, bata-1 mama sa,
Singur detei de beleh,
Bagai pe dracu 'n casa mea,
200. SA-mi rapuie viata.
Voica la 'mprat mergeh,
Bun ziva Ii ziceh,
MAna cu 'mparatul da.
Imparatul ea-i ziceh
205. Si eu blndete-i vorbi :
Sa vezi, Voico, dumneata,
Foitica mandalac,

Te-am chemat sa-ti dau

[brbat.

Voica d'auzia ash,

210. Ea 'mpratului ziceh:

Ba, Imparate dumneata,

Barbatul cere camasa,
Fi-i-ar sufletul in oas,
Voica nu stie s tasa.

16

Plisculescu, Ligeratu;ll popular&

www.digibuc.ro

242

215. Decat Voica cu bdrbat,

Mai bine c'un comanac,

Verde ca frunza de fag.

Decat cu picioare 'n ite,
Mai bine c'o
220. CA mult mi-este dragulifa
De and eram copilita.
Decat Voica in argeh,
Mai bine cum o puteh,

SA, comande la haiduci

225. Poste o suta i cinci ;
SA 'mprastie poterh,

Si sa ia cate-o hasnh.
Imparatul ce-mi faceit?
Inteo chilie o 'nchideh,

230. D'un arnaut mi-aduceh

Si la Voica 6,4 bagit.
DarA Voica de-1 vedeit,

Ea din gura ca ziceh :

Ia vin tu la daica 'neck,

235. Pupu-ti crucea i legea.

Foae verde d'avriimeas,
SA te satur de nevasta.

Si de par ca mi-I luh,

Bune palme ca-i trgeh,
240. Cu dintii de blana-1 da,

Scapat pe usa-1 faceh,

Foae verde usturoiu,
Cu parul facut valvoiu.
Dar armeanul ce-mi faceh?
245. La 'mparatul sa duce&
'mparatului spuneh :

Imparate dumneata,

Beata Voica ce mi-a fapt,

Cu dintii 'n bland m'a dat.
250. Frunza verde samurastra,
M'a saturat de nevasta.
Oasele mi le-a sdrosit,
Dintii din guril mi-a rupt.
Dar Voica crt-mi strigh

255. Si 'mpAratului ziceh :

MA 'mphrate, dumneata,
Ado caste sa ma bat,
C'oiu sa-ti taiu si p'al tau
[cap.
Dar Stanciu ce mi-si faceh ?

260. La brutari mergeit

Si d'o pita ca-mi luh,

Miezul din ea CA scotek

Cu galbeni ca mi-o umpleh,
El prin gunoaie-mi plech,
265. Petecele d'adunh,
Din ele haina-si faceit,
El milog sa prefaceh,

Si la 'mpratul mergek
La Voica voieli cereh,
270. Si la fereastra mergea,
Uncle Voica 'nchis sta,
Intinse mana pit'a-i da,

Din gut% Voica-i ziceh :

Tine, Voico, pit'asta,

275. Sa-ti mai i tu inima.

Dara Voica rAspundeit
Stanciului ea ziceit:

Bre, mai neica Stanciule,

Tine-ti tu paralele,

280. Te strAmteaza vremile.

Eu pe malne ori poimaine,

CAnd oa zice mAndalac,

Eu d'aicea oiu sa scap

S'oiu

taiu i pe 'mparat,

285. Ca prea mult m'a supdrat.

Ash Stanciu ca-mi plech,

Si 'n codri ca mi-si intr.

Voica, frate, ce-mi faceh?

Ea la 'rnparat ca strigh

290. Si din gut% ash ziceh

MA Imparate, dumnea-ta,
Ado oaste sa ma bat,

C'am sa-ti tain si p'al tau

[cap.

Imparatul de vedek
295. El. frate, ce mi-si face&
Scri carti in toate parti
Si rvase prin orase,
Toti vitejii s'adunase.
Child fu Joi de dimineata,
300. Cu Voica sta filth 'n fath.
Dara Voica ce-mi faceh ?
Un ostas din ei
De-o suta de pasi Il da,

TJn ou in crestet Ii pun*

305. Toti cu pustile crt da,

Nici unul nu-1 nemeri.

S vezi, Voica ce-mi faceh ?

Maria pe durda pun*

www.digibuc.ro

243

Cu untdelemn mi-o ungeit,

Impratul tremur
Si de Voica s, nigh:

310. La cr.-dean mi-o asezit,

Patul la falcii puneh.

dnd durda o slobozik
In patru ou-1 fceit,
Chipiul nu mi-1 sminteit.
315. Niei p'aia crt nn-i

On 'n prastie lu

Si 'n slav ch-1 aruncit,

Cu sulita ca sa-1 ia,
Niminea c nu-mi pute,
320. Numai singur
Dar Voica
Unde-i lu la stnga,
Mud s 'ntorceit la dreapta,
N'aveit Voica ce
325. Si 'mptiratn1 de-mi vedeit,
In chilie sfi 'nchideit,
Z6voarele le 'ntiireit.
Voica la us mergeit,
Cnd cu piciorul c da,
330. Mergeit, usile sun nd,

Balamale trrmanind,
Si 'mpAratul speriat
Tocmai sub pat s'a bitgat.
Voica dad]," mi-1 vedeit,

335. Ea din gura mi-i zice

Ia esi, cine, d'acilea.

Spune-mi, Stanciu ce-a stri[cat?

Cucoana nu 1i-a pupat,

Telegari nu ti-a furat,

340. Cate-o hasnit ti-a luat,

Ca s aib ce mnc,
S-si sustie viata.

Foitia bob areu,

Tie de ce-ti pare rau ?

345. Foitica bob secarg,

Tie-ti curge 'n gur o tara,

Si de tist bine al tu
Nora nu ne pare eau.
De urechi c 11 hih,

350. Afar' Carl 11 trgeit,

Si de sub pat 11 trageh.

erti, Voico, greseala,

355. Nu ti-am stiut puterea.

Foae verde colelie,

S fii on mine tovar pe

[moElie.

Dar Voica ca mi-i.

'n mosia ta,
360. SA mai am grij de ea:

C ct iei tu intr'o var,

Beau cu baeti 'ntr'o sear.

Dar ckt ian eu inteo sear,

Beau cu betii 'ntr'o

365.

Impratul
CAtre Voica s rugit,

Si din gull ash grai

S-mi ertd,Voico, greseala,

Nu ti-am stiut puterea.
370. Voica sta si rspundeit:

Bine-afurisitule,
De ertat o s, te ert,
Dar la catastif te trec.

Cnd n'oiu avail eu parale,

375. Tu sa-mi dai de cheltmal.

Ziva bung ea-0 lu

Si 'n codru ea mi-si
Cnd in codru c intr,

De-o frunz de fag lua,

380.Incepeit Voica a snerit
Stanciu mi-o auzik.

El prea mult ca
Si din gur

batti-1 mam-sa,
385. Cri, mi-a scpat Voichita

Dela dalba 'mprktie

Si dela neagra urgie.
La bordeiu c s duceit
lui Stanciu c6-i spuneh :
390. Dale neicg, Stanciule,
Haiduceste-ti tara 'n pace,
N'are nimica ce-ti face;
Pe 'mparatul 1-am supus
Si 1-am jucat ca p'un urs !

www.digibuc.ro

214

9. nnislav.
S cris din gura lautarului Iordache Petra Mirea Ionit. Orlea, Romanati.

Zi-i
Pe cea getrlit, ciorogdrlit,
Este-o salcie cocoatit,
Cu mustiktile pe

5. Caicul lui Tdnislav

P'acolo seade legat.

E c'un lnu de argit,

De cinci ori e cntrit

Si tot cinci litre-a venit.
10. Seade Tdnislav culcat,
Prei zile de cnd e beat,
In tavanul caicului,
Unde vntul adi,
Barba lui c o vsli.
15. Umbla Turcii d'aiurea,
Pe dincolo, pe dincoa
Si de Tnislav nu da,

Si veneit i ajungeh
Pe o grld, ciorogarld,
20. Uncle fetele panzii nlbeit
femeile cdmdsi
Si Turcii cd mi-si
Fetelor, femeilor,
Sd ne spuneti de Tnislav,
25. Vezi de Tnislav copilul,
Incinge barba cu brkul.

De ne-oti spune 'prea cu

[drept,

SA, se spele pnzele,

Pnzele, crundsile.

30. Dac nu yeti spune drept,

Si de ovreia bogat.
Ei pe gitrld apucit,
La pietri inaintit
45. De mama lui Tnislav da
ciltre dnsa-mi

Si din gur cuvnt:

Tu eti mama lui Tnislav ?

Sit ne fii mama i noud.
50. De trei zile-1 cduttim,
Bnisorii ca sd-i dm,

Si el s'o fi imbittat
Nu tim un's'o fi bitgat!
Iar mil-sa dac'auziit,

55.

60.

Uncle malul se cotete

$i apa sh asvarlete,
Acolo e o salcie cocosatii,
Cu mustiitile pe apd,

Si de ea ca e legat

Caicul lui Tnislav,

Cu un lantus de argint,
De cinci ori I-a cntrit,
Tot cinci litre a venit.
Turcii dacd
Din gurrt ash zice:
70.
Baca, baca, gheaura,
ia, copii, la lopat,
65.

S'ajungem noi mai II:Ida-tit.

S se rupti cdmsile

Si s se pAcureascit pnzele.

Putinel sta, s gndi

Si ah c riispunde:
Turcilor, Agalelor,
S'apucati garla la vale,

75.

Frunzulitil d'o
0 femee cd-mi

Acolo (And ajungek

Sta, din citrmit s opri,
Niculcea

Si Turcii

35. Turcilor, Cadiilor,

Odutati de apucati
Pe cea grld, ciorogarld,
Unde apa s cotete
Si malul mi se svrlete,
40. Cd-i mama lui Tnislav,
Span: cdnadsi de tun., ro[mitn

vede)

Ei din luntrii c sdrid

$i umpleau ostroavele

80. Si sbierau ca vacile.

Dar Niculcea cd strigit:

Turcilor, muerilor,
Ce-ati umplut ostroavele
sbierati ca vacile?

85.

dati mie un fes cu

[galbeni,

www.digibuc.ro

245

Ca Tanis lav este beat

Si vi-1 dau eu, vezi, legat,

Cum e bun de judecat,

Curn e bun, vezi, de taiat.
Turcii dac' ash vedeit,
90.
Mu lt, frate, s bucurh
Si ei luntrea impingea,
Langa caic o

Treifesuri cu galbeni umpleh

Si lui Niculcea cii-i da.

Niculcea banii lu
cinci franghii c'adunit,
Sus pe tavan s suia,
Unde Tanis lav dorm*
100. Vantul barba c-i
Cu cinci franghii II legit,
Turcilor in mana-1 da.
Sa vezi, Turcii ce faceit?
Pe caic c mi-1 legit
105. Si la Dii c mi-1 ducea

Infra Turcii 'n eaten*

Bea cafeh si se cinstea,

De Tnislav grij n'avea.
135. Niculcea 'n crag esia,
Si 'nteo carciuma intra,
Trei zile, trei nopti c beit,
Grrija, de Tnislav n'aveit.
Tnislav ce
faceit?
140.

Si lui pas& c-i spun*

Vineh 'Nish de-1 v-edek.

Si toti Turcii s'adunk

Toti din gura ca-mi vorbeh,

110. Unii din gull ziceit:
S-1 trgern, sa-1 spanzu-

In fundu] Dunrei pad*

Uncle morunii trecea,

De Tanislav s freca!

95.

Veni un mic de ghigortel

Si mi s!atinse de el.

145. Si la buric ca,-1 loveh,

Oleoleo cum II. durea!

Drept In picioare atria,

Apa cu bratele trgeh,
La vale pe Dunre o
150. Intr'un ostrov ca trageh,
Pe renie s punea.
Acolo soarele-1 ardea

Si vantul crt mi-1 bat*

Sedeit Tnislav cu piatra
['n brate.
155. S vezi, Stanca Beiului,
Nepoata 'mpratului,
Fata Cimacanului,
Ibomnica lui Tnislav,
Caldarea 'n mama' lua

[ram.

Altii, frate, ca miji sta

Si amar s valeta, :

Daca cainele-o seal*

160.

Iara altii c-mi zieeh:

Frunzulit foi de tat,
Bine seade el legat.
S'aducem piatra morii

Cu ap di se spl,
Stanca de se racoreh.
Si Tnislav c'o vedeh
165. Si la &Lisa c strigh :

Si de gat s i-o

Vin' m scoate d'aicia.

Eu, fata, m'am inselat,
Si eu, vezi, m'am imbatat,
170. Si Niculcea m'a vandut!
SA vezi, Stanca ce-mi

115. Mult rau el ca ne-o theeit!

120 Din tara Moldovei,

Tumba 'n Dunre s-i dam,

Si de el sa ne scaparn.
Altii au zis :
125. Baca, baca, ghiaura,
Bine-au zis bieti ash !
S'aduser piatra morii
Tocmai din Ora Moldovei.
Nuiele c ei sucean,
130. De gatul lui Tanislav o
[lega,

Tumba 'n Dunre c-i da.

Si la Dunre plech.

Vadra pe piatra pun*

L- Ai, Stancuto, lumea mea,

[fticeic?

Nici ap nu mai lua,

Dosu acas fuga da
Si la ta-sau c strigh :
175.

taicuto, d'acilea,
Ca d'om aveit vreun noroc,

Cu galbeni o s m joe !

www.digibuc.ro

246

LuA Stanca opacinit

Si ta-san lug chrinh.
180. Vin' taica,coleien ostroave,
Este un negustor beat :
A vandut cirezile,
S'a umplut chimirile.
Rana ta-sau ajungeh,
185. Ea 'mpinsa i oranita,
Sari i ta-su in ea.
Stanca lua opacinh,

S punek i miii vsli

lui ta-sau crt-i ziceh :

190. Tine un' lucete soarele,

CA-i strAlucete chimirele.

Mid la el ch, ajungeh,

Stanca 'n picioare
Cubit din teach scot*

195. lute, frate, ch-mi thilt

Toate suciturile,
Toate

Ornita putin aph nu lnh.

Al btraii, cnd Il vedek

200. Cu cat fierea nu-i plesneit.

Ai, Stncuto, negustorul

[thu,

rup capul meu!

Iara Stanca d'auzi,

AO, ea ch-mi rAspundeh :

205. Taci, taicA, nu zice-ah,

C dac'o vrea Dumnezeu,
O s fie norocul meu!
acasa-1 aduceh,
Rogojina-i aterneh
210. Si-i faceit- i o cafeh

Si cut zahar o 'ndulci,

De-i mai dreasA inima.

225. Un potcap
cumpArh,
O caldriruA luh,

Patrafir la gat puneh

Si'ncepeit a bate*
Mete d'arndul
230. Din gur nu--ce balmjih,
Gaud cu mthuzul da.
Din casten cash intr,
Se fticii a botez.
Foitic d'avrtimeasA,
235. Merse la o carciumreasA,
Ggisi pe Niculcea acilea.
Carciumreasa

Fugi, pArinte,

C'am un turc beat de trei zile

240. Si pe tine te-o afi

Si-ti taie cripritana,

De s'o duce pomina!

Thnislav, dac'auzih,
:
Din gut% ait

245. 0, cinstitA carciumreas,

Aterne-mi o rogojin,
Taie un puiu de gilin,
F turt de paine rasa,
SA scot eu Trircul din casA!
250. Carciurnreasa puiu

Turt rasa di Meek

Si la mash ca-1 pun*

Pe printe piazA-rea.
Bea popa, s osprit,
255. La Niculcea 'n cash 'ntrit.

Bre, Niculceo, sluga mea,

Tu bei i te veseleti,
De niminea nu grijeti !
Si de pur ca-1

260. Si cu palma sbiciui,

Vin cu vadra
5i-1 bateh i mi-1 snopi,
Rachiu cu ocaua-i da.
Si mi-1 lhsh de urit,
215. Carne de miel
frig*
Att mi-1 bAtii de mult.
Vreo trei zile bea, manch:
Apoi el ce
face& ?
Bine el sA osptit,
265. La arnaut porunci,
Pang 'n fire isi yen*
Piatra de moarA aducell,
S'apoi el c miii ph,*
Cu parale c'o ph-it*
220. De Niculcea intrebit,
L-o gAsi pe undevh?

I sa infoioas barba.
In oglindri stt uith,
Bine seama

La gtul lui Niculcea o

Si la Dunre-1 tar*

270. Toatrt lumea s mirk.

Turcii sti ingrozi,

Toti fugi, s pitul!

www.digibuc.ro

247

Iarrt Tanis lav ziceh

Lui Niculcea, sluga sa:

275. Bre, Niculceo, dumnea-ta,
Care erai sluga mea,
Ce ru mare ti-am fricut,
De m'ai dat legat la Turci ?
leg pietricica ras-

Dac mi-a vrut Dumnezeu,

heath c'am scripat eu.

Nu te tain, te sbiciuesc,
285. Si-ti leg piatra rsnitei
De junghietura gitrbitei.

D'oi fi voinic, oi sal*

De nu, aci ti-o zaceil m-

[nitei.

[tasa!
Si dumba 'n Dun're-i da

280. Turcii, vezi, nu m'au

Piatra morii de gt mi-a

290.

s[legat !

Si s duceh Niculcea,
Si s'o duceit si-acuma!

10. Baba Sfirba.

Scris din gura lui Petre Mirea buta. Orlea, Romanati.

Frunzulitri foae lath,

Vine vntul dupg, baltrt,

Cu viscol
cu zdpadrt,
5.

10.

15.

Iesi, Dumitre, de te prad.

Dumitre, ciocoiu turcit,
Ce te porti ash urt,
Numai aur i argint?
Foiticri salb neagr,
Ie,si, Dumitre, de te prad.

Dect carte de predare,

Mai bine 'ntr'o vale mare,

Cu capu'n spanzuratoare,
Cu mainile pe pistoale,
S fin la lume de jale,
La fetite de mirare!
Bate vntul salcia,
Salcia si trestia,
SA, hltn papura,

Surdanul se gat*

20. Ca sit tread% Dunfirea

La baba Srba coleit.

Dunrirea unde-o treceh?
Pe la moara lui Molh,
CA i-a luat sastinh,
25. Ca s'a treacit Dundrea.
Dunarea ca o treceh,
La baba Sarba rnergeh,
In scpritatul Soarelui,
In iutratul vitelor,
30. In sunatul clopotelor,
In stinsul bobotrilor.
La baba Srba mergeh,

Doi la cos streaj pun*

35.

40.

Capitanu 'n cash; 'ntrh.

Tocmai la mas erh,
Bund searit eh Ii da.
Baba Sarba multami,
Si la masrt crt-I poftih.
Cripitanul sta, ziceh:

Nu scrie pravila mea,

SA mntmc la masa ta,

Bat-te-ar crucea, cAteh!
Cate hasnale-au. trecut,
Tot tu crt le-ai chirdosit
45. Si Stanciu le-a cheltuit.
Ado bani cu chivra,
Ca s umplu hasnaua.
Baba Sarba d'auzih,
Ash, frate, rspundeh:
puteti pune pe foc,
50.
En parale n'am de loc.
Cdpitanul sta, strigh,
La gealapi de porunciit.
Unii la teie scoteit,
55. Altii teile
Altii la teie Impleti,
Altii pe baba legit,

Ou baltagul o Vat*
Pe ararea capului,

60.

65.

Pe fata obrazului,
Cu capul sgarbaciului.
Curgeh sngele 'nchiegat,
Cu creieri amestecat!
Atunci baba sta, strigh :

Nu ti-i, Surdane, pcat

Si fricti de blestemat?

www.digibuc.ro

248

Apoi iarAsi se rugit

plngnd ash ziceit:
CApitane Surdule,

115. Putineiul mi-1 scoteit

Si'n hasni crt mi-1 trnti,

Abiit fundu-i cutropiit.
Atunci la baba mergeit,
Cu baltacul mi-o btiteh,

70. TrAi-ti..-ar catanele,

Toate surioarele,
Mai lungeste-mi zilele,
SA-ti spun eu paralele,
Toate legrtturele.
75. Zi-i odatA de cApusA,
CatA colo duptt us,
Intr'un coscior cu cenusA,
CA este o cAldArusti,
80.

Cu cteva prtrAluse.
Crtpitanul mi-auzih,

La gealati de porunci,
Coscioarele de
In btitAtura le trntiit,
CAldrusa mi-o gAsiit

85. Si'n hasnit &A, mi-o trntih,

Nici fundul nu-1 cutropiit.
BatA-i Maica Precista
90.

Si Santa Dumiueca,
Vinerea si Mercurea
Si ce zi o fi mai rea !
Atunci la baba mergeit
Si pe baba mi-o legit,

Mi-o legit, mi-o ferecit

Si mi-o legit cot la cot,

95. De-i plesnise pieptul tot!
Baba Shrba greu oftit,
La cApitan sA rugh :
Cpitane Surdule,
Tri-ti-ar catanele,
100. Toate surioarele,
Mai slbeste-mA din teiu,

Stt-ti dau o mie de lei,

Lam luat pe niste

CA mai am un putineiu
105. Cu vreo cinci mii de lei,
I-am luat pe niste miei,
Stiam bine di sunt ai
Ctipitanul d'auziit,
La gealati ca porunciit,

110. CtismAlutele luh

ei, frate, s duceit,

S duceh in joc de miei,
Ca sa scoatA mii de lei.
S'o laleit, s'o catifek

120. Mi-o tat* mi-o chinui,

De parale-o sudui.
Ottpitanul sta,

Bat-te crucea, cat*

Chte hasnale-au trecut,

125. Tot tn c le-ai sprijinit
Si Stanciu le-a ehirdosit.
Baba Srba d'auzih,
Ea din gurd rAspundeh:
CApitane Surdule,
130. TrAi-ti-ar catanele,
Toate surioarele,
Mai lungeste-mi zilele,
Sti-ti spun eu paralele,
SA-ti umpli hasnalele.
135.

CApitanul

Si firea i se strick
Ochii 'n cap i se turburit.
Atunci pe baba legit

Si mi-o legit cot la cot,

140. Cu inhinile dindrt.
S'o laleit, s'o catifek
Ttele-i le despich.
Cu sare le presrh,

Perdaf cu piper le da

145. Si la foc cA le pripi,

De-i secase inima!
Baba Shrba sta,
CApitane Surdule,
Trrti-ti-ar catanele,
150. Toate surioarele,
CA mi-ai secat zilele!
Zi-i odat de artar,
CatA colo'n btilegar,
CA este un poloveac
155. Poloveacul costorit,
Numai aur si argint,

In lume nu s'a pomenit!

Capitanul
La gealapi crt porunciit,
160. Poloveacul de-1 scoteit
Si 'n hasnit c6-1 rAsturnit,
D'abi o 'njumilttiit.

www.digibuc.ro

249

Apoi verde 4foi de teiu,

O strnsh bine '11 curmeiu,
165. De-i plesnise coastele,
De-i pri oasele.
Verde floare s'o
S'o laleh l'o micsuneh,
Iar Stirboaica sta, ziceh

170. Oh, Cripitane Surdule,

Trhi-ti-ar catanele,
Toate surioarele,

Nu ti-e frich de pilcat,

De pcat, de blestemat ?
175. C'am trei fetite ca ulcelele
S'a umplut valcelele,
Ce pcat, srmanele I
Cnd oiu zice
floare,

Jur pe pine i pe sare,

180. Ch eu nu mai am parale,

Decht trei slbi dela fete,
Care sunt ici pe prete.
Biata Shrb, cum erit,
Drumul din teie ci-i da,
185. Puneh baieti si chuth,
Shlbitele le gsiit.
Verde floare castravete,
Lu salbi dela trei fete,
Intrh 'n codru nu sg. vede.

190. Foicich s'o

Miez de noapte cum er,

Feciorii Srbei veneh

Si la geamuri c bat*
Si la manati-sa strigh
195. Ia ei, mamh,
De ne deschide usa,
Ca sh bgam hasnaua,

CA ne apuch ziva,
Ch am spart noi BrAila
200. Si dam de vreo mascar,
De s'o rcle i lumea!
Baba Sarba auzik,

Prea bine i cunosteit

$i astfel le riispundelt:
205. --Bunii maici frati,
G-eaba, surda alergati!

Verde floare de niiut,

C Surdanul a venit,
Toti banii mi-a scotocit.
210. Verde floare s'o lalek

Mi-a scnrtat si viata.

Bhetii dac' auzi;
Hasnaua pe cos lash,
Fuga 'n codru alergh,
215. Dupii Surdan sh luk,
Cnd zorile s vrsh,
Pe Surdan II ocoli.
Iar Surdanul c dormih
Cu capul pus pe hasnit,
220. Grij, de nimeni n'aveh.
Da 'n streajh eine-1 pazeit?

Verde floare bob atilt,

Dumitru, ciocoiu turcit.
Cum pe fii eh Ii simteit,
225. Si o pupa slobozih,

Ei 'nainte naval*

De pusch nu s
Dumitru la ei shrih,
Pusca de tavii luh,
230. Cu feciorii sh 'nfurcek
Pe Dumitru-1 cutropi,

Si odat ch
Cnd Surdanul c'auzi,
Ash, din somn cil stir*
235. Si turbat cum el mergek
Pe (Ate trei ch-i tilih ;
D'abih Dumitru sea*
Si sta si ingenunchih,
240.

Poalh, brate-i stiruth,

De Surdanul sh rugh,

C turbat cum el er,

Pe seinne nu-1 cunosteit:

Cpitane Surdule,
245.

Mai lungeste-mi zilele,

CA en sunt Dumitru, cio[coiu turqit,

Ce m port ash urit

Din crestet pn 'n pilmnt
Numai aur si argiut !
Nu-mi e frie de perit,
250. lath eh te-am strejuit,
lath eu te-am pricopsit,
Intinde epingelele,
Ca s vrs hasnalele,
SA 'mphr.tirn paralele.

255.

Verde floare bob nhut,

Surdan c s'a socotit,
Adevarul c'a 'mplinit

www.digibuc.ro

250

Si toamna ca a venit,

La blndele

Frunza 'n codru-a 'ngalbinit,

260. Pe pamnt mi s'asternut ;
Iar haiducii
'mpartit,
Vezi, frate. ce-au haiducit.

$i indata au pornit
Fiecare l'a lui vatra,
265. La copii i la nevasta,

La grasele cArciumarite.

Si cnd vine a primvara,

S intre in codru iara.
270. Zi si noapte sa haiduceasca
Si mosia sa-si pazeasca.
Ma platii cu cntecul,
Ca lupul cu urletul.

11. Toma lu
Scris din gura pingarului Stan Cioban. Orlea, Romanati.

Frunzulitil de rogoz,
Venind Toma a lu mos,
Togmai din tara de jos.
Verde floare s'o laleh,
5.

Si prin codru ca tree*

La cinci ulmi ca nemeri,
La cinci ulmi dintr'o tulpina,

Ca cinci degete la mn.

Verde floare s'o lalek
10. Vremea prnzului veneh
Si-ar fi mncat el cevh.
fn toate pAr.ti s. uit,
Larga mosie erh,
Ulmii multa umbra avail,.
15. De pe cal descalech,
Alaturi cu drum sa da,
Seaua de pe cal luh
Si la umbra o puneh,
Apoi, mare, ce-mi faceh ?

Eu sh ma 'nehin ulmilor,
Ulmilor si umbrei lor?
Frunzulit de nut,
40. Si n'oiu fi mai multamit,
Ca sa m inchin calului ?
Cain] mi-e o vita mut,
Nu stie ca sa raspunda!
SA, m Inchin armelor ?
45.

Merl, Manea nemeri.

50. Dar Manea cine-mi er?

Stapanul
Drglasul fetelor,
Iubetul nevestelor.
55.

20. Caluselul priponeh,

Sa nu strice livada,
da earba cu palma.
Si la umbra sa tracreh
I,
Disagii ca-i desfAceh,

Scoase o midi de basmit

Si intinsa el masa.
fa merinda dela seh
Si o aseaza pe ea.
Verde floare gutuita,
30. Si mai aveh o ploschita,
vadra si cinci och,
Pe care-o purth pe seit,
Lurt Toma Ca sa bea.
Apoi mna-si ridich,
35. Cruce cu dreapta-si faceh.
Ash el sta i ziceh:
25:

Armele sunt Ewa reci,

Bagate In lemne seci !
Foitich s'o laleh,
NIA,' el sa pogodek,

Si cum Manea ca sosih,

Toma 'n picioare sari
Si lui Manea Ii ziceh:

Frunzulit bob naut,

Bine-mi pare c'ai venit,

Ca am sezut s mannc.
60. S'alta floare s'o laleh,
Si mi-am luat ploschita.
D'o vadra i cinci oat,
E legata c'o cureit.
65.

S'alta floare de naut,

Si am stat si m'am &Ida :
Eu sa ma 'nchin calului ?
Calul e o vita muta,
N'are gura sa-mi raspunda.
SA ma Inchin cmpului ?

70.

Cmpul are pelinit.

Sufletul meu, neiculita,
M'ain inchinat umbrelor,

www.digibuc.ro

251

Umbrelor si ulmilor.
Floricic lemn trsnit,
75. Bine-mi pare c'ai venit.
Floare verde s'o
Descaledi, vin' coleh,

Frunzulit foi de tat,

En de unde te-am luat,
Bani cu obrocul am dat !
Cht puteai la tinerete,
120. Sit poti si la batrnete.
floare s'o
Aici mi-a fost viata,
S m csnesc cu
rsbun eu inima!

SA, vorbim si noi

Sh-mi racorese inima!

80.

Manea de loc
C i-a etdcat mosia.
da,
Cu sabia
Mia.a dreapt ii ti

Mai nimic c nu strich,

85. Matele jos le

125.

Siivai Toma ce fceh ?

Sta in loc i greu oft !

Manea p'aci c pie*
Drumul calului e da,
90. Cmpului s dlungi,
Si urma el ett-si pierd*

Savai Tom a ce-mi fceit ?

Mainile si le intindeh,

Ash tiate cum ex*

95. Matele de le strng*

Cam cu paie, cu gunoaie,

Si In cos c le bilgh,
Binisor c s crpi,

Tine-te bine pe mine,

Ca sit fug bine cu tine,
C6ci cnd eram tinerel,
Mi-erh corpul subtirel,
Carnea mi-erh ca roaua,
a Si osul ca mduva,
135. xtrt duceam ca naluca.
Dar acum la biltrnete,
Mi-este carnea ca vnjul
Si osul ca otelul,
Si dau drum ea fulgerul,
140. Si port bine voincul !

180.

Child Toma i sumut*

Sri trei vtti s'o vlce
Si ajuns pe Manea,

Alec, leo, cum II clureh !

100. In trei brne s 'nchingh,

Cu curele s strngeit
Si 'n zmboc c le puneh.
Binisor c s sculh,
Si la murgul c mergeh,
105. Seaua pe dnsul pun*
In trei chingi calu 'nchingit.
Tar calul, dac vedeik,
De picere 'ngenunchi,
Rand Toma 'nettle*
110. Cruce cu dreapta-si Mc*
Si din gurtt cuvnth :
Ajutti-mi,Doamne, cubine,
C'acum sunt voinic in fire,
Ce-oiu goni s izbndesc,
115. Sufletul stt-mi rdeoresc.

Floricicit vioreit,
Chluselul rgspundeh :
--Verde,"verde lemn trasnit,
St:Wine, te-ai prapildit ;

Cam nainte

esih.

Cnd inditritt antorceh,

De necjit ce er,
Cnd eu palosul eh da,
Ln mna si spate,
Thie calul si seaua,
150. Palosu 'n pennant s'a 'nfipt,
Scoas brazdit ca de plug,
145.

Ce n'am vazut de cnd sunt.

Si din gur ash-i ziceh, :

SA sezi, Maneo) acilea,

155. S-ti stpnesti mosia,

iti fuse mintea!

Verde floare maracine,

Ca virt i eu dupal tine.
Sii ne judecm p'aia lume !

www.digibuc.ro

252

12. Doicin Bo lnavul.

Scris din gura lui Stan Ciobanu. Or lea, Romanati.

In ora In Taligrad,
La portitit de 'mparat,

45.

Sosit-a s'au poposit

5.

D'un arap negru, buzat

Si de piept e sgovrtrdat
Si de spate cocosat.

Mu lt e negru i -ciudat !
De clcaie depiirtat,
De genunchi alitturat,
10. $i rnult calcrt nristrApat,

Si pe 'mparat l-a speriat!

Si strigh 'mpitratul tare :

Bre, Sindie, dumnea-ta,

Vino mai tare incoh,

15. Ma spurcit priggingtatea'
Si-mi ritpune viata.
CA ash lucru urit
Eu n'am vrtzut, de cnd

Cnd sosih dimiueata,

50.

55.

60.

[stint :

Capul e ca buriul,
20. Ochii ca taierile,
Dintii aunt ca teslele,
Masele ca rsnitele,
Picioarele ca grinzile,

65.

Nitprasnic este, Doamne!

25. Vino, Sindio, hie*

De-mi lungeste viata

Si da-i lui ce o cereh.
Acura Sindiele venek
Cu Arap sit 'ntelegeh
30. Si din gurrt
Bre, Arape, dumnea-ta,
Cere srt-ti implinesc voia.
Iar Arapul raspundeh:

Cate fete 'n Taligrad,

In Taligrad si 'n Beligrad,
Si de Turc si de Romn,
El cu toate s culch,

70.

Si groapa i s Mph
Cu brad crt o ingrepit.
Cate fete crt erh,
fitceit,
Toate rndul
Verd rand si la Stanca.
Verde floare de pelin,
vezi sora lui Doicin.
Verde floare earb6 mare,
CA e Stanca fatrt mare,
Si e lurnii de mirare.
Verde floare s'o
SA vezi Joi dimineata,
Sindiile ca sosi
$i Strincutei cg-i spuneh :
Vezi, StAncuto, dumneata,
Ca sa asculti vorba mea.
Verde floare foi de tat,
Ca sit nu intru 'n pitcat;
Cate fete 'n Taligrad,
In Taligrad si 'n Beligrad,
Toate rndul crt s'a fapt
Si cu brad cit le-a 'ngropat.
Verde floare

Au venit rndul la tine.

Verde floare nartr cretesc,

75.

Cer de prnz eaprt cu mnz,

35. Apoi mai vreau un burin,

SA mergi sA te spovedesti
8i bine s' te grijesti,
De arap sit te grttesti.
Verde floare
Sindiile c plech,
Stiincuta c riimaneh,

Ash nalt pAnii la bru,

Ochiu s fie cu rachiu.
De ameaz un junc gras,
De chindie vacit batrrtrt,

80.

Din ochi negri

Dosul afar crt-si da,
Si glas mare slobozihf
De le frisunh curtea!

Parcillabul cam supus

Crttre arap el a zis:
Am inteles! si s'a dus.

85.

In cas' suspinnd
Si frate-sn o
Si din gurrt cuvntit.:

40. Si de saril o fat mare.

Doicin c'o auzi,

www.digibuc.ro

253

Ai, Stiancuto, dumneata,

Ia vino la neica 'ncoh.
90.
Fuga la el cg mergeh
Si el, frate, c'o 'ntrebh
Si din gurA Ii spuneit :
--Ce e afar glas lsfind
intri 'n cas suspinnd ?
95. Ori cu min' i s'a urt,
Plapornile scuturnd,
Perinile, vezi, mutnd,
Dela cap pan' la picioare ?
Vai de pcatele mele!
100. Stanca dadi auzih,

Lacramile i tergeh,

Suspinurile 'nceth,
Lui Doicin c rAspundeh
Si astfel ca Ii ziceh :

105 Frunzulitil bob nrtut,

Neue, nu mi s'a urt
Plapomile scuturnd,
Nici perinile mutand.

Dela 'mparat a sosit

110. Un arap negru ciudat,
Si de piept e cocosat,
De spinare sgovardat,
Mult e negru i ciudat,
Par'c e impelitat.
115. Do calctie departat,

De genunchi alturat
Si mult calca nstrpat,
E ceva, zilu, de speriat.
Ochii ea taerile,
120. Dintii i-s ca teslele,
Maselele ca rsnita,
MAinile ca tnjelile,

Picioarele ca grinzile.
Iar sulaciul trupului,
125. Ca vArtejul carului.
Cte fete 'n Taligrad,

In Taligrad si 'n Beligrad

Toate faptul si l-a fapt,
Numai eu ca am sciipat.

130. Verde floare mrcine,

Au venit rnd si la mine !

Doicin frate-sau ziceh
Si ash 'II rilspundeh :

Foicia, de duclu,

135. Roagg-te lui Dumnezeu,

S trgiascii frate-tiim,

CA dacri, el o tra,

De beleit te-o curriti

Si ti-o scph viata,

ti-o scp si cinsteh.
Pune vat in covat,
F neici o turt cald,
Cu sare s o
Cu apA sa o stropesti
145. Si dii-o la mna mea,
SA 'mbuce neica cevit.
Pus vat in covat
Si fc o turt cald.
Apoi Stanca ce-mi faceh?
150. In mana lui Doicin o da
Si Doicin ca-i porunceit:
eu oiu imbuch,
Du-te in grajd, soru-mea,
Pe rosul pune setuit
155. Si-1 inching voiniceste,
Si-1 gteste haiduceste.
DA buzduganul Inc*
Impinge-I d'a prastavala.
Si clacA tu nu-oi put*
160. Du-te si la soru-ta.
Calai cA Il inchingi,
In mna lui Doicin Il da
Si mna c-i tremurh.
Apoi Doicin ce-mi faceit?
165. Mna 'n buzunar bEigh,
Vreo ctiva lei cs scot*
In mna Stncuti-i da
Si astfel Ii poruncih :
140.

Na Stncuto, fat mare,

Si du-te la han in vale,

Ia o och untdelemn,
Si curele 'n cAtrmi.
Stanca iute alergh,
Aste toate le luh,
175. Cu bratal le adnceit,
Si friitini-su le da.
170.

Verde floare de pelin,

Tam adus, frate Doicin.

Si Doicin
rfispundeh
180. Si din gnat, cuvnt:

Verde floare s'o laleh,

Surioark sora mea,

Unge-ma predutindeneh.

www.digibuc.ro

254

Cu untdelemn 11 ungeh,
185. Cu noua brane-1 incingeh,
In curele ca-1 strangeh,
Oasele la loc veneh.
Ash Doicin sit sculh,

Binisor la cal mergeh.

190.Rosu1 dacii 11 vedeh,

De picere 'ngenunchih
D'abi Doicin incalech!
Dup ce inalech,
Pe grebeni ca 11 bateh,
195. Si din gura ash ziceit :
Multumese luiDunmezeu,
Ma vazui pe rosul meu.
Ia asculta, soru-mea,
Adu buzduganu 'ncoh.
200. Fat, daciti n'oi puteh,
Chiama i pe soru-ta,
d'a prastravala,
Adu-lici la 'nana mea.
salt, nu-1 misch,

205. Alerga la soru-sa,

Si ven apoi cu ea,

Si din cui abi-1 salt,
Il cl d'a prastavala
Si belciugu-i sdancanek
210. In mina lui Doicin Il da,
Si fetele sa casni,
$i nu puteh a-I slth,
Ash greu, frate, er!
Si Doicin, cum el er,
215. De belciusz ca Il lu,

Cu degetul Il salt

Si in sus crt-1 asvarli,

In nori ca-1 amestech.

Cand buzduganul cad*

220. In palma, frate-1 prindek

La sea ca il asezh.
Lu linia d'alung,
Pe rosul inboiestrand
Si oasele scartaind.

225. Arapul dac' auzi,

El pe cal incalech,
Si cu Doicin sa
Si 'n batjocora-i ziceh:
Fugi, parinte, piaza, rea,

230. Ce-ai esit naintea m ea ?

Dar Doicin bun de min[ciuni

Indat Ii raspundeit:
Vezi, arape,,Dumneata,
Ca ti s'a desfacut chinga.
235. Arapul pan' sa 'nvarti,
La vale sa aplech,
Doicin buzduganul arunch,

Capul arapului cad*

Cu calul alturi,
240. Nu stiu ce bolborosi.
Iar Doicin, dac' auzi,
Ash din gura-i ziceh:

Ce dracul bolborosesti,

Acuma te spovedesti?
245. Ii lug si cealmaua,
Cealmaua i ea-area

Si pe linie pleat.

Unde calul ca calch.

Pietrile, frate, trosni,
250. Oasele ca scarthi.
Veneh rosu 'mboestrnd
bietul Doicin gemnd,
Si oasele scrtaind.
Acasa el ajungeh
255.Si soru-sei Ii ziceh:
Aidi, soro dumneata,
Primeste tu catrca,
CA te-am inzestrat cu ea,
Si te-am scapat de belek
260. S'a scapat, neica, cinstea,
Cinstea i viata ta.
Asterne-mi rogojana,
Si du-te pan' la popa,
SA vie pan' aicia,
265. Ca sa-mi citeasca ceva.

Iute Stanca s scul,

Catarca ca o prim*
Si la grajd ca o baigh,

Asterna rogojina
270. Si i puse perina,

Pe .Doicin 11 asez.

Dete fuga la popa,

Veni cu grijania.
Acuma Il spovedi,
275.Nu stiu ce mai zabovi,
Si bietul Docin muri.

www.digibuc.ro

255

13. Novae Baba-Novac.

Seris din gura lui Petre Mirea Toni. Orlea, Romanati.

Foitica bob secar,

Nu asearil, alalta seara,
In viitura vacilor,
In scapiitul soarelui,
5. In aprinsul bobotailor,
In jocul copiilor.
Foaie verde bob 'Ant,
Mi-a sosit, mi-a poposit,
Trei voinici inchivrati,
10. CA lari pe trei pui de hati.

Foae verde s'o lalek

Dara ei unde mergeh?
Cam la capul dealului,
La gura Osmolului,
15. La satul Barladului,
La carciuma Lagului.
Din battura mergeh,
Novae din gull strigh:
Bre. Lidva. carciumarita,,
20. Pupu-ti legea ta, Lanita,
Scoate-ne-o och de vin,

45.

Cateli trei din ea gust

Si vinul ca, le placea.

Cofa 'n fund o rasuflh
Si de p-truant o tranti,
S'ari fundul dela ea,
De-i suna tartacuta,
55. Rupse Lidvei inima!
Novae din gurit grai
Si pe Lidva o 'ntrebh:
50.

Bre, Lidv, carciumarita,

Alba ca s'o porumbit,

60.

[murgi,

Eu am grajd de opt cai

[murgi,

65.

Frumos ca se premenih,
30. Raga fata in albeala,
Buzele in rumeneala.
Cofa'n mama c'o lu
Si in pivnita intrh,
Toate buti ca le cerch,
35. Si vinul ca nu-i placeh.
Si ea inert mai stih,
Cam la capul butilor,
In fundul
Ca e un mic batlagel,

40. Cu pelin bagat in el.

Nici mai mult, nici mai putin,

O suta de vedre plin.

Cofulita mi-o umpleh

Si la dansii crb-mi esia,

Si gazda de opt voinici.

Cum ash eh' auzih,
Dupa cai descalech,

Eu de cale ca sa-mi cat.

Dara Lidva d'auzik
Intr'o &Amara infra,

Ai tu grajd de trei cai

gazda de trei voinici?

Dar Lidva se cam kandi
Si astfel le rtisdundeit :

S cereal vinul de bun.

Dacd vinul ne-o placeh,

Jos de pe hati ca ne-om da.
25. Dana, vinul ti-o fi cald,

Din papucei tropaind,

Din rochita falfaind,
Ocaua nasturi facand !
In maim, lui Novae o da,

Caii la grajd Ii bagh,

Fan cu flori le revitirsh,

70.

75.

Lacatul la grajd pun*

Seale pe brate lu
Si la Lidva ca strigh:
Ai, ne-aratit odaia,
Care srt sedern in ea.

Sealele jos ca, puneh

$i pe pat sa aseza
Si la Lidva ca strigh:
Dale Lidva, carsmrita,

Blanda ca o porumbit,
Ad'o vinul cu vadrit,
Rachiul cu ocanit.
Si bea, frate, i iar bea,
Fiecare cu vadrit,
NIA, nand sit 'nturment.
85. Dupa ce s 'nturmenth,
80.

Iataganele scot*

www.digibuc.ro

256

5i la Lidva c veneh
cAtre dnsa rAgni :

90.

Ai, ne-aratA butia,

Care bem noi vin din ea.

Lidva cu dnsii mergeh,

Butia c le-arAtit.
Dar ei, frate, ce-mi fAceit?

Trei doage cA. Ii scot*

95. Capu'n btlAgel Ugh,
Tot ca bbii cd sorbih,

Numai drojdii rAmneit!

5i'nehinit cu strachina
Pentru Maica Precista,

5i pe pat s'a asezat,

135. 5i bea vin pe rAmAsealii,

FrA nici o socotealA.

P'ici In colo s'or duo*

FLA
dea o par.

Vinul este stApilnesc,

140. Cu ce foc mA curtitesc,
CA n'am en ce sA-1 pltesc ?

Dar Lagu de auzi,

Putinel se cam gandeh
5i pe Lidva intrebit:
145. D'ale finft, dumnea-ta,
Ce fel de oameni sunt As[tia?
Lidva sta si rAspundeh:

100. Le-o ajuth undevh.

5i pentru Domnul Hristos,

SA le fie de folos.
Dar Lidva de vedeA,
Ea cu firea sA 'nciud
105. Si oftnd ash grih:

CatA,

Singura-mi fAcui beleit!

Astia vinul cA mi-or bah,
Prici incolo s'or duceh,
110. Frill s-mi dea vreo par !
Vinul este stpnesc,
apuch

plittesc,

Cu ce foc ma curtesc?
DarA Lidva de vedeit,
115. Vadra'n mnti cA luh,'
SA, n'o priceapti cineva.

La fntnd cA mergek
Vadra jos &A o ls,

Rochia 'n bru sumeteh,

120. Papucii'n mnii

Trei derele
Trei derele s'o
La nasu-sau ajungeh
5i la poart cA-mi bAteh,
125. La nasu-stiu e strigh:

Bre, nasule, Lagule,

Nu asearA, alalt-eri sear*

Mi-au sosit mi-au poposit,
Foaie verde garoflati,
130. Trei voinici inchivArati,

Mare pe pui de hati.

Hatii la grajd i-a bgat,

Fn cu flori le-a revrsat

--Sunt oameni de stat inalt,

Umbl cu mrtaci 'n cap.
150. Unul are vtiz de lup,
Ash cat d'amArit!
Unul mi-are vAz de urs,
Ash-i de posomorit !

Altu-i 'nalt si subtirel

155. ImbrAcat inteun ilecel,

Numai cu fir si cu tel,
Cu cAciulitA de jder.

Dar nasul Ii spuneit:

S vezi, finA, dumnea-ta,

160. E Novae, Baba-Novae,

Cu nepotul su IovitA,
Fecioras de vduvittti,
Ce umb]d pe sub garnifii

5i dtt bine din sulit.

165. Iar Novac Baba-Novac

Din cincizeci de piei de lup

5i-a fticut cojoc pe trup,

Guleras nu i a ajuns.
Dar unchiu-shu Bala-Bac

170. Din sasezeci de piei de urs

Si-a fAcut cojoc de trup,
MnecA nu i-a ajuns !
DA-le tu vin cat or vrea,

Nu-ti mai da socoteala.

175. D'or sta, de s'or
Foc orasului i-or da,
De ne-o arde domnik
De s'o duce pomink
De ne-o blestemit lumea,

www.digibuc.ro

257

180. Acum i totdeaung.

Lidva 'ndartit sa 'ntorceit,
Pe la fantanA eh' da,

Dar Sofia d'auzik

D'o chita de flori
In mama roabei le da,
230. La Iovita-o trimetek
Floricele ca sg-i dea.
Roaba la poartg mergek
Dar Iovita ce-mi facek?
D'un puiu de biciu ca sco-

Le turn apA, se spal.,

190. Si Lidvei

Bre Lidvg carciumaritg,

235. Si-i trase vreo cateva.

Chita din mang-i cgdek
Fugeit roaba, cat puteit,
Fugeit roaba i plangek.

S ne dam refeneaua;

240. SA nu-i mai dea vreuna.

Dar Iovitg, ca-mi strigit:

Vadra cu apg luk

Si acasa se ducek
185. Si 'n pivnitg cg
Darg ei ce
faceit?
Ca gherlanii se juck,
ca nu aveg ce mai bea.

Pupu-te 'n ochisi 'n gurifft,

Aqterne epingeaua,

195. CA vinul e stapanesc,

Te-apuc ca sti-1 plateti.
Dar Novae ce
faceit?
Disagi cu galbeni hn

Pe epingei-i rasturna,
200. Si Lidvei, frate, i da.
Hatii din grajd cg scoteg,

*ale pe ei cg punek

Cate trei incgleck

Ziva bung ca-i lug,
205. Din ora cg
eeit,
P'aci 'ncolo s ducea.
Iovita c sa rasneit,
In Tarigrad nemerea
Si pe uliti sift plimbi,
210. De fata Cadiului intrebh,
De fata Cadiului,
Nepoata 'mpgratului,
Fa la Tarigradului!

El prea bine cg tik

215. Pe la grading ca-mi da.

Dar Sofia ce-mi fgcea?
Prin grading sg plimbk
Cu trei roabe dupg ea.
Floricele adunk
220. Chiticele le fliceit,
Pe razor cg le punea.
Dar Iovita ce-mi faceit?

El pe la poarta cg-mi da
Si la Sofia-mi strigit:
225. Dar Sofio, dumnea-ta,
Da-mi si mie o floriceit.

[tea,

Si 'ndgrat cg sg

Fg Sofio, dumnea-ta,

Ado flori cu mana ta,

Ca nu tii, soro, ceva,
245. Ori ti-oiu fi vreun verisor,
Sau, soro, vreun nepotel,
Ori ti-oiu fi vreun barbg[tel.

D'oiu sta, de m'oiu mania,

Calu'n frau c oiu stran[gek
250. Paste poartg oiu sarik
Florile
incur*
Dragostea cg ti-oiu strica !
Si Sofia d'auzik
D'o chitg de flori lu
255. Si la poartg ca mergeg,
Lui lovit flori s-i dea.
Si poarta mi-o deschidek
Dar Iovitg ce-mi faceit?
Mama stangg mi-o 'ntindek
260. Floricele ca sg iea,
Mama dreaptg in brau pu[neit

pe cal mi-o arunck

Si bine cg o strangek
Sa nu cazg undevit.

265. Drumul calului cA da,

Mergeh calul nastrapat,

Cum lui Iovita e drag!

Merge& calul buestriand,

Si Iovita fluerand,
270. Iar Sofia tot plangnd !

17

Pitsculescu, Literatura populard.

www.digibuc.ro

258

Dar roabele rtimaneh

Si la Cadiu mergeh,

Si astfel Ii cuvnth:
Bre, Cadie. dumnea-ta,
275. Tu bei si te veselesti
Si de fie-ta nici ganclesti,
Ca Iovita mi-a venit,
Pe Sofia mi-a robit!
Cadiu dac' auzih,

280. Drept In picioare

Cafeaua din inana-i cadeh,

La herghelii alergh,
Peste herghelii cath,
Nici un cal c nu-i placeh.

285. In apoi c sa 'ntorceh,

In grajd de piatra intrh,

Pe catarca mi-o luh,
Si pe ea ca 'ncalech
Fra frau si fail sea,

290. Nu alai cu piedeca in gurii,

Nici un pic nu zfibovi,

Drept in picioare sari,

320. La herghelii alergh,

Peste herghelii cat,

Nici un cal ca, nu-i placeh.

In grajd de piatra intrh,

Pe galbena mi-o scot*

325. Pe galbena nebunh,

S vezi, mama haplor,
Umplutura pungilor,
Fala negustorilor :

Si pe ea male*

330. Para frail i fara seit,

Numai cu piedeca in

Fugeh galbena nebunii !

Cu Iovita sa 'ntithieh
Si din gura Ii ziceh :
335. Maria, mama, nepotele,

land iute, nu te teme.

Putinel ca zboveh,
Fugeh peste camp nebun.
Cu Cadiu sa 'ntalneh:
Dar Sofia ce-mi fceit?
Dur cadur, Cadiule,
D'un jau de loc ca. mergeh 310. Copiii fac vrjburile,
Si lui Iovita-i ziceh :
Noi batranii paciurile.
295. Ma Iovit, dumnea-ta,
Dar Cadiu raspuncleh :
Uit-te, frate, 'ndrat,
Fugi, calugr piazti-rea,
Ca taica de o aflh,
Cin'te-a scos nainteit mea?
Dupe noi ca s'o
345. 0 sit trag sabioara
P'amandoi ca ne-o tih,
S'o sa-ti tain captana.
300. De s'o duce pominh !
Dar Novae ilia ziceh :
Iovit, frate, ascult,
Dur cadur, cuscre Cadiu,
Indarat c s uith,
Copii fac vrajburile,
Putinel c-1 nazreh,
350. Noi btranii paciurile.
Falca n ceriu, falc 'n paDar Cadiu nu 11136.
[mant,
Si de mam-I injurh.
305. Ash venih d'amarit!
Dar Novae ce mi-si facei?
Dar Iovitil ce-mi faceh?
In urrart putin ramanek
Buzduganul ca-1
355. Cand cu lnizduganul da,
Care-1 purth pe sacsana,
Cobilita mi-1 face.h.
De trei ori ca-1 invartek
Si-i mai dete una 'n piept,
310. Printre non Il asvarli,
Si mi-1 indrepta la loc,
Pe cerclac ea, mili cad*
Si-i mai dete una 'n cap,
Sindrila jos c ii da.
360. Si mi-1 p1ot ca p.un drac.
Novae la masa ex*
Altituri cu drumu-1 da,
El asta daca-mi vedeh,
Cealmeluta i-o luh,
315. Ash din gura-mi
Cealmau i catarch,
Cata, batti-1 nevoi,
Si la Iovita mergeh
Mi-a dat nepot de beleit!
www.digibuc.ro

259

365. Si Sofiei Ii ziceh:

Taci, nepoata, nu plangeh.
Frunza verde mar dungat,

Cu cuscrul m'am impacat,

Cealmalele am schimbat,
370. Catarca zestre ti-a dat.

14. Grub..
Sufis din gura lautarului FlinicA Radu. Silistraru, Brila.

Sus, sus, sus, la munte'nalt,

La cetatea lui Novae,

Este o masa rotata,

Galbena masa, de piatr.
5. Iar la umbra unui fag,
Bea Gruia si cu Novae.

Beaos Novae novaceste,

Cum sa chiama romaneste,

Iar gruia lui Novae,

10. Lui Novae Baba Novae,
Nici nu bea, nici nu man*
Ci sedeit tot supra-at,
Cu capu 'n mana lasat!
Dar Novae
vedeh
15. Si ash mi-1 judech:

Alelei Gruita al meu,

Frate, s'al lui Dunmezeu,

Tu cu naravia
O sa dai, mari, de beleh.
20. Ca pe mine ma urasti
Si cu hotii te 'nfratesti
Si sfatul ti-1 sfiltuesti.
Gruia atunci s suf,tir,
In grajd de piatra
25. Trei cai mari ca-si alegeh:
Unu-i negru ca un arc,
Altu-i cu steaua in cap,
Al treilea bate 'n sur,
Plateste-o tara singur.
30. Pe laugh' ei se piteste
'nealeca sprinteneste.
Nici de pranz Ca nu pran[zeste,

In Taligrad cii soseste,

La cornul piattaui,
35. La birtu 'mpratului,
C'auzi ca-i vinul bun,
Carsmarita-i de roman.
In batatura sa oprih

40.

Si la dansa ea strigh
Si din plea cuvantit :

Achito, carciumarito,

Scoate mie vin sa beau,

C bnne parale-ti dau.
Scoate vin cu buti,
45. Sa-ti dan bani cu chivar.
Steteil trei zile deplin,
Bea sase butii cu vin !
o butoana de vin tras,
Nici pe doaga n'a ramas !
50. o junica, vaca grasa,

Nici un ban n'a pus pe

[mas !

Dar Achita sit scul,

Lui G-ruia bani Ii cereit.
Gruia atunci 'ce
?
55. Palma biciu cii mi-o faceh
Si pe Achita mi-o plesnik
Si obrazul ii craph !
Si Achita s scul,
Bine ea sa prenaenik
60. Si la 'mparatul inergeh.
De departe 'ngenuchih,
D'aproape trupu-si frangeit,
Poala, talpa-i saruth,
Si plangand ash ziceit:
Imparate luminate,
65.
Trupusor fr pg.cate,
Sa-ti faca Dumnezeu parte
De bine i shattate,
Sami lei searna cu dreptate,
70.

Ca nu sunt intr'alt parte;

Ci sunt in birtul dumnea[voastra;

Doer mi-oti face vreo drep-

[tate.

Ca chiar in birtul clumnea[voastra,

Un crisor c'a venit,

www.digibuc.ro

260

Si la osmol mi-1 bagit,

SA nu vaztt lumina.

75. Critior ardelenesc,

Pe trei cai moldovenesti.

Unu-i negru ca un arc,
Altu-i cu steaua in cap,
Al treilea bate'n sur,

125.

CArduri, cArduri de cocoare,

CAltitoare, sburAtoare,

80. PlAtete-o tart)", singur !

Impttratul asculth
Si din gurti ah ziceh :
Achito, cArciumiirito,
Ala nu-i voinic ardelenesc,
85. Si-i chiar Gruitt lui Novac,
Lui Novae Baba Novae.
De cnd mtt-sa 1-a ffitat,
De trei ori tar'a prAdat !
du-te, frate, acasit
90.

Si pe pace tu 11 last',
da-i, frate, vin s bea,
Dar sit bea cAt o put*
Si dtt-i vinul piperat,

Pan' o didea jos de beat !

95.

Dar Achita c'auzih,

AcasA c s duceit

da.
Si lui Gruia vin
Dedeh vinul piperat,
G-ruia ciideh jos de beat.

100. Chita iute sti sculh,

Veste la 'mpArat dedeh,

Si 'mpitratul cA yen*
Pe Gruia ca stt mi-1 ia,

C'o suttt cincizeci de Turci,

105. C'o mie de ghiumurluci.
Turcii, frate,
vedeh
Pe Gruia cum miii dormiit,

Nici unul nu

Dartt eel Turc cam bAtrAn,

110. Cu scurteicii, cu ztibun,

130. De nimeni neptistitoare.

Mai pe urma tuturor,

Vineit i un corbuor
Ce sburit incetior.
Dar Gruia dactt-1
135. Clare dnsul sit plitngeh
S plngeit i sti rugit

Si din gull

Una lung& nodoroasii,

120. CAt un brat voinic de groastt.

Iute Turcii-1 coprindeh,

In temnitA-1 arunch,

ziceh :

Ale, mic de corbuor,

Ce tot sbori incetior ?
140. Ori nu vrei stt-mi faci pe dor ?

Uncle corbul mi-1 vedeh,

Pe fereastrtt s lash
Si Gruia ce mi-i ziceh?
D'ale, frate, corbuor,
145. Ce te legeni sus in sbor,
Tine inelusul meu
Si du-te iute cu el
In padurea pinului,
In muntii Catrinului,
150. La palatul lui Novae,
Lui Novae Baba Novac.
Corbul inelul
Slth, neie, i sbur
Si ca gandul mi-ajungeh
155. In ptidurea Pinului,
In muntii Catrinului,
La palatul lui Novae,
Lui Novae Baba Novae.
Cnd acolo cA sosih

Impletih o sfoarti de mAtasit,

Rsucit vita 'n astt,

Si cu alta de fuior,
zAti, ca un picior !
.115. Gruia insti nu simtih,
In somn, neiett, stt 'ntindeh,
Doutt funii le rupeh,
Numai una rAmneh,

Sta Gruia coprins de jale,

In noroiu pAnti 'n ciolane.
Cnd ziirete despre scare,

160.

Si 'n copac el sti

Baba Novae cA stet*
Intr'o rn rtisturnat,
Sub umbra unui copac,
Si 'n vis el c mi-i

165. Pe ficiprul sAu Grdia.

Dartt corbul ce-mi fliceh ?

El p'o cracti stt pun*

Mult mai jos ca s lash,

Chiar d'asupra capului,

170. Capului Novacului,

www.digibuc.ro

281

Drumu1 inelului da

Si inelul crt-mi cad*

Chiar in barba lui Novae,

Lui Novac Baba Novae.

175. Si Novae ca 86 trezi
Si inelul
-vedeit,
Foarte bine-1 cunosteit,
C'al lui Gruia ca era.
Trei buzdugane-alegeh
180. Si pe cal ca, 'ncalech,

Pe la un schit el crt da.

Iar calugari-1 vedea,

Ei cu totii ca strigh :

Alelei, taidi Novae,

185. Fecior lui Caraiflac,

Ce vrei tu, frate Novae?

Iar Novac dac' auzi,
La calugari le spuneit :
VA dau haine noviicesti,

1904 sa-mi dati calugaresti.

Ci e vorba novaceasca !
Uncle Novae mi-auziit,

La Gruia srt repeza,

Sforile i le tra,
220. Un palo In mana-i da.

Dara G-ruia ce-mi ziceit :

Alelei, taicrt Novace,

Ad' la mine palosu Al mare

Si p'61 mic ia-1 dumi-tale,
225. Oa esti, frate, obosit

Si dupa cale venit.

Novae atunci raspunde
Si din gurrt cuvantit :
Alelei, Gruit-al men,
230. Frate, s'al lui Dumnezeu,
Bate tu marginile,
Eu sa bat mijloacele,
Ca le stiu soroacele
Si toate conacele.
235.

Pang, Novae taie zece,

Pe toti Gruia Ii pistosaste

Gaud citlugari auzi,

Haine novacesti Ina,
Calugaresti ca dede
Si Novae crt sa 'mbrach
195. Si pe cal ca 'nertlecit.
Incalecit voiniceste,
Si purcedea vultureste,

Nei* de-i buzunareste,

De averi i curateste.
240. Ei pe cai c 'ncalecit

200. Cand acolo ajunge,

245. On cincizeci de veri primari,

In oras in Taligrad,
La portit de 'mptirat.

Pe ficiorul su Gruia
La spanzurat crt-1 scoteit

Si Novae ca mi-1 vedeit,

Prea bine mi-1 cunosteit,
205. Crt Gruita imi era,

Si la Turci el ca, strigit :

Turcilor, Spahiilor,

De vi-i robul de vanzare ?

VA dau galbeni si parale.
210. Iar cel Turc scund i ba[tran,

Sdrenturos, de barba span,

De Novae nici n'ascult,
La gealati ca porunciii, :
Ia-mi dati, dati, de-1 span[zurati;

215. C'asta nu-i vorba calugrt[reascrt,

Si s 'ntoarce de-i zideste,

'napoi sri Intorceit,

Doi delii ca doi spahii,

La cerdac, neica, sosia,
Si la masa s'asez
Ca cincizeci de ghinerari,
Cu ciucizeci de nepotei,
Cincizeci de logofetei.
Cam colo in capul mesei,
250. Seade tanarul Iovita,
Si nici nu-mi bea, nici nu[mi mama,
Numai cu ochii privi,

Pe la toti ca sa uit.

Doar din cand in cand oft,

255. Par'ca 1-ar munci cevit !
Dar Iovit ce-mi fceit ?
Dela masa sa
De unchi-sau srt furisit,
S'apuch de pribegeit.
260. El, frate, sa pomeni

In targul Odridului,
La fata

www.digibuc.ro

262

Pe la toti ea s

Cnd acolo c sosi,

Fata Turcului gsi,
265. Prin grding, s plimbh,

310. Pe Iovit nu-1 vedeh,

Dar sti socoteala,

spuneh.
Ltd
Uncle Novae mi-auzi,
El pe galbenul scoteh.

Cu dourt roabe clupti, ea.

Dar Iovit ce-mi fiiceh ?

O stebl de flori cereh.

Fata turcului scul,
270. Stebl de flori ca fiicek
Busuioc amesteci,
Lui Iovitii le 'ntindeh,
Peste prleaz i le da.
lovit atunci ce-mi faceh?

315. Intr'acolo

c porn*
Cu Iovitil s 'ntlni,
Foarte c s 'nspiiimnt.
fticeh ?
Iar Novae ce
Cu Turcul ca stt
320.
ash el ti grih:

Dur, dur, dur, cuscre Cadiu!

Turcul nici c mi-1 vedek

275. Seamit florilor nu da ;

Mna pe fatil pun*

Drumul nainte tineh.

Novae in urma ramneh
pe Turc II ajungeh.
325.
Dar Novae iar ii ziceh :
Dur, dur,dur,cuscre Cadiu,
C copiii, ca copiii :
Copiii fac
330. Noi btrnii
Pe lngrt Turc c srt da,
Cu cuvntu-1 mngi,
Pan' de fire 11 mui.

Dupit dnsul o asvarligt

da dosul i fugih,

Urma iute i pierde.

280. Dar roabele rmneh

alergh.
la Taro

Turcul, vezi, c imi er,

Er, mri, la mihameh,
Bea cu. Turcii la cafeh.
285. Crstre dnsul c ziceit:

Ale, stpn drag de-al

[nostru,

Lulelusa c'o scot*

in ea cri pun*

Un craisor mi-a venit

stapana ne-a robit !

335. Tutun

Turcul dacti, auzih,

290. Ash din gurii-mi ziceh :

Settptirtoarea cereit.

Dar Turcul cnd auzi,

ce-o mai fi astit?

Ala e vreun blestemat,
Ce-si face singur de cap,

Scprittoarea chuth.
Novae la el cirt privih,
340. Cnd colo s 'nghem.ui,
CA, baltagul mi-aduceit
capul
retezit

TrAiascg, peaga betnica,

295. Care fuge cu luna.

Cafelusa s'o cinsteh,
Iute-acasii s duceh,
Pe peaga o tesalit,
Cinstit seaua i-o puneh

pe peaga c'o lu

Si eealmaua asisderea.
345.

Trei repezisuri c-i da,

Pe Iovit-1 ajungeh.
Ioviyi s 'nsprtimntit,
Dar Novae cti Ii ziceh :
350. Dur, dur, dur, fecior Iovit,
Cu Turcul m'am impcat

300. 5,i pe dnsa 'nctilech.

Trei desbinri crt mi-i da,

Pe Iovit mi-1 zreit,
Ca o neagr rnduneh,

Ce mat* nu s 'ncurch.

305. Gruia la mas ca sta,

Colo unde chefuih.
Lui semne i s fceh:
Trei picaturi de sange din
[nas pie&

El pe peaga

pe tine te-a 'nzestrat,

Vezi cu peaga betnica,
Care fuge cu luna.
355. Iar mie dar mi-a dat
Chiar cialmiiluta din cap.

www.digibuc.ro

263

Fata Turcului plngeh

Si lui Novae

Pe tata tu 1-ai tiat

360. Si pe peaga i-ai luat.

Dar Novae ce mi-i facea ?

Pe langa filed sa da,

Cu vorba o
SA-i intoarca inima.

cu cntecul,
370. Ca lupul cu urletul,
Vntorii-1 dobndeste,

Da pielea i s. plteste!
Dati-mi un pahar de vin,
V'am cntat cantec deplin,
375. Din strabuni, din oameni

[buni.

365. La cerdac ei ca yen*

Haidea s fie de bine,

La multi ani cu bucnrie,
Dumnea-voastr veselie,.
Totdauna sh v, fie!

Frumoasit mas punea,

Frumoasa nunt facea,
De se duceit pomina.

15. Novae.
Scris din gura lui Moise Musat. Cudalbi, Covniquiu.

Pe culmita dealului,
Dealului Ardealului,
La casele lui Novae,
Lui Novae Baba Novae,
5. Care poarta comnac
Verde ca frunza de fag,
N'are frica de 'mprirat !
Dar Gruita a lui Novae,
Care poartrt comnac
10.

si nu stie de 'mparat,

Intra 'n ca....6 chef facand,

Ese afarrt maini frangnd,
Din ochi negri lcramnd,
Dela inimrt oftand !
15. Dar taicii-sau 1-intreba,

Asa din gura-i zicea:

D'alelei, Gruita meu,

Frate, s'al lui Dumnezeu,

Ori calul 1-ai obosit,
20. Au banii ai cheltuit,
Au straie ai ponosit,
Au fete te-au probozit ?
Calul nu 1-am obosit,
Banii nu i-am cheltuit,
25. Straiele n'am ponosit,
Fete nu m'a probozit ;
Vremea mie mi-a venit,
Taica, de casatorit !
Iar Novae sta, ascultit
30. Si graincl asit zicea:

Alelei, Gruitit al men,

Frate, s'al lui Dumnezeu,

Daca vremea ti-a venit,

Taica, de casatorit,
35. La cate fete te-am dus,
Nici una nu ti-a placut,
Decal fata Turcului,
Din targul Odriului.
Dad.). aceea ti-a plcut,
40. ,5 i ti-a fost tie pe gust,
te primeneste,
Rade-te pe cap turceste,
Las-ti portul novcese
si te da
portul turcesc.
Dar Gruita ce-mi faceit, ?
45.

El pe cap nu sh raid*

Nici banii nu innoia,

Nici straie nu-si priminea.
El la grajd ca stt ducea,
50. Din toti caii
Pe sargul crt mi-1 scot*
Scurt in gat si lung in trup,
Ii da coama de pamant,
C'acela fuge mai mult.
55. Dangalale de sub poale,
C'acela fuge mai tare.
El pe bot mi-1 saruta,
Si pe dnsul s'asvarlia.
Mana 'n buzunar bsaga,
60. *i scoase un gxbricel,
Un garbacel mititel,
Po trei locuri plumbuit,
Cate-o Hid', de argint.
trageh cate-un smiceag,

www.digibuc.ro

264

65. Si &Ara cte-un prolog.

Mi-1 izbi al doilea,
Drumu 'n curmezis shift.
Mi-1 izbi al treilea,
In Odriu
ajungeh,

70. Chiar la fata Turcului,

Turcului Cadiului,

Nepoata 'mptiratului,
Fa la Taligradului!
Dar fata ce-mi faceit?
75.- Prin grading srt
Cu cineizeci de robulete,
Robulete tinerele,

El n'o cunosteit din ele.

G-ruia la prleaz veneit
80. Si din gurg cuvantit:

Dg-te 'ncoace, fetisoarti,

Ca ori imi esti verisoarg,

Ori o
fi sotioarrt!
Dar fata dacti-1 vedek
85. La prleaz sh repedeit.
Dar Gruita ce-mi faceh?
Mina 'n bru ca-i snpuneit
Si pe sargu-o arunch,
'napoi cg sa 'ntorceit,

90. Drumul sargului (led*

Si manh si tot zori,

Frate, de-si perdeit urma.

Dar cincizeci de robulite,

Ce raman in gradinitg,
95. Tot plangeit sit tot boo*
In gura mare strigh :
Turcule, Cadiule,
O feciorul lui Novae,
Ia fata ca ti-a furat!
100.

Fugeh sarga cea nebuna,

Mai iute ca o furtunti!
115. Dar Novae, Baba Novae,
Nepot lui Caraiflac,
El la masrt c sedeit,
Bea, frate, srt ospitt,
Bune bucate man*
120. Dar rele semne aveit.
C pe Gruit-1 gona,
Turcul ct nu-1 ajungeit.
fgeeh, ?
Dar Novae ce
Ocheana 'n mn
125. Tare afara cg-mi
Pe toti cmchii sa uith,
Pe Gruit mi-1 vedek
Ca p'un puiu de randureh.

manh si tot mat*

130.

locului nu sporeit,
Turcul cat nu-1 ajungeit.
Ca, mult mnit nectijit,
Falert 'n ceriu, falca, 'n pa[mnt !

Dar Novae daca vedeA,

Tare'n casa ca
Cu rasa sa imbrch,
Potcapul in cap puneh.
Chrja 'n mn c luh.
Dar carjuta mititek
140. De-o lir i cinci och.
El pe rosul s'aruncit,
Inainte le esi
Si din gurrt c strigh :
135.

Turcule, Cadiule,

145. Nu

speri acesti copii,

Ca copiii-s frg minte.
Copiii fac vrajbile,
Noi batrnii pacile.
Darrt Turcul ce-mi grih:

Dar Turcul cnd auzik

Inima din el sari
Si din ochi cg lticramh,
C' atta fata

El la grajd ca-mi alergh,

105. De toti caii se fereit
Pe sarga mi-o alegeh,
Pe sarga, mama hatului,

150.

Fugi tu dinaintea mea.

Calugare, piaza rea,

Dracul te-a pus 'naintea

[mea,

zace matasa!
Ntidejdea 'mpratului.
Iar Novae dac' auzih,
El pe ea sit' asvarlik
155. Cu chrja-1 blagoslovik
La pamant ch mi-1 tranteh,
110. }Ira fait si fart.' sea,
Palos din mnti-i luh,
Numai cu palosu 'n mftna.
Si cu chiedecain gurrt.
Frumos capul
www.digibuc.ro

265

Si pe sarga mi-o
160. *i la Gruitri-mi strigh
Alelei, taicrt Gruitri,

la stai tu, nu mai fugi ;

La negru prunnt 1-am pus,

165. De pe lume el s'a dus.
Cu varga te-a dAruit,
CAci mai malt el n'a putut !

CA ca socru-fAu m'am
[pleat.
19. Moldovean Dobrogean.
Seris din gura lautarului Fanica Radu. Silistraru, Braila.

Foae verde de lipan,

Frunzulit de lipan,
Pe cel deal, pe cel midan, 40. Tinerel de Moldovean,
P'un cal negru dobregean,
d'un mocan
C'un galben de buzdugan,
P'un cal negru dobrogean,
Atrnat inteun &tan,
5. C'un galben de buzdugan,
Attirnat intr'un &tan.

Se plimbit cat se plimbit,

Vremea prnzului yen*
La un tufan c trAgeit,
10. Dupa cal descAlech
*i calul Il priponek
Ii dete iarb cu palma,
SA nu strice undeva,
SA nu dea de vreo
15. Luri merinda dela sea
$i cnd intinse masa,
Seama codrului
Vrizfi codrul ofilit,

Toatti frunz'a 'ngalbenit,

20. Pe phmnt s'a asternut,
Par'crt vntul 1-a britut.
CrAcile s'a ofilit,

De stritusi, de mA 'ntrebasi,

45. Mai cri dreptul spune-ti-asi,

FoiticA tiimaioar,
AsearA pe chindioard,

Prin mine crt mi-a trecut,.

Trei singiruri de robii !
50. Alea mi-a platit cu foc,
CA 'n singirul din nainte,

Er juni frtrA mustatA,

Ce acum, frate, sA 'nvatA
SA strngA copile 'n brat.

55.

Si 'n singirul din mijloc

Erit, fete, cu haul pe cap,

Unde le vezi, mori de drag !

La capul singirului

Era o fetit smedisoarA,

60. Cu cosita gAlbioarri,

Parca bruma a cdzut

coaja i-a innegrit,
25. Par'cri focul 1-a pArlit !

Asii, din gurA-mi strigh,

Codrului ca mi-i ziceA, :

Dale, coadre, frate coadre,

In tine m'am pomenit,

30. In tine eu am crescut,

Ash trist nu te-am vrtzut !
Frunza de ti-a ingAlbenit,
Pe pAmnt s'a asternut,
Par'cri vntul te-a bAtut !
35. CrAcile ti-ai ofilit,
Par'cri, bruma te-a bAtut !
Daril codrul
Ash-mi sta i rrispundea

O trAgeh tatar la scarii,

o sAruth 'n gurisoar.
Strig fata 'n gura mare :

Lelea mea si

65. Cu milA si cu credintA !

Si 'n singirul de pe
Erati neveste tinerele,
Mriritate de iarna,
De le-e dragA viata.
70. D'aia mi-a dizut frunza.
Voinicel putin sedek
Mare. de sd odihnea,

$i calul de mai past*

Si calul de-1 adrip,

75. Frumusel cA-1 inchingh,

www.digibuc.ro

966

In. catarrimi II strngeh,

Si pe el incillech,

Jos duph cal c si da,

Cnd fu 'n valea Dimanului,

Tatarii ca IA. sosi,

Dar voinicul ce-mi fAceh ?

Putinel c rsuflh,
Cruce cu dreaptali faceh
In trei chingi calu 'nSi din gur ash ziceh :
[chingh,
In catariimi II strngeh,
80. Ajut-mi, Doamne, cubine,
Acum sunt voinic in fire,
115. Si pe el incEdech,
SA scot robi dela robie,
Si nclrt c s 'ntorcek
Sil mil 'nsor, s-mi iau soSi strigh, iortomfineste,
[tie.
Svai ca Doamne fereste.
Un drumulet apuch
Calul fugeh iepureste,
85. Si mnh si iar Innit
120. Voinicul da vomiceste.
Pe un mic drum prsit,
Cand in frunte le esi,
Cu troscot verde 'nvelit.
Si seama di le luit,
Dar pe ce, frate, mergeh ?
Nu mai aveh ce tui.
Pe chite de floricele,
Par'c bail un viforos,
90. Si pe frnturi de inele,
125. De vine vara din jos,
Si pe boabe de mrgele.
Si imi bate florile,
Frunzulita nuculni,
De umple cririle,

95. Si prin ei di mi-si mergeh,

Si tot nainte trgeh,
Toate singirurile priva.
(And la fat ajungeh,
Strigit fata 'n gura mare :
100. Dalea, nene, fratioare,
Nu ti-e mili si pcat, .
Nu vezi Thtarii cum ne-a
[legat?

Scoate robi dela robie,

Si si-ti fiu tie sotie,

105. Si sii-ti dea tata mosie.

Moldovean calu-si bat*

Si nainte tot tinek
fn Titari cii mi-si esi.
Mai manh o mili de loc
110. Si-i ardeh trupsoru 'n foc.

Ash stall celmelele:

130. Indrt ci si uit

Si din gura ash ziceh :

Cati bat-1 Precista,

Lesne fuse la tiat,

Anevoie de scurmat.
135.
Si la robi cmili strigh

SA trageti, copii, 'hie*

S vi odihniti eel*

Pn.oiu scorfoli de parale.

Glbiorii ce-i gsih,
140. Ii asezh pe la sea.
Paralele mrunitek
Le fficeh gramajele,

Le punea pe la rispntii,

SA, le giseasci s'alti voinici,

145. Ce or fi cle bani lipsiti.

17. 1Iarcu1 Titeazul.

Scris din gura lantarului Lucan Condoiu. Celeitt, Romanati.

Foitic'a bobului,
Sus pe malul Oltului,
La casele Marcuhti,
Marcului Viteazului.
5.

FoiPai foi de tisi,

Mndra masi mi-e intins !

Dar la mas cine-mi seade ?

Seade Marcul Viteazul

Si cu Turcul Bolnmul.

10. Ri mi-si bea si s cinstih.

Cu paharul cine da ?
Si vezi, muma Marctilui,
Ibomnica Turcului,
Ctelusa dracnlui.

www.digibuc.ro

267

15. Bine bea i sh cinstih,

Pang child s ameti!

Child fu despre veselie,
despre dalb betie,
Mare prinsoare fdceh:
20. Care se va imbrith,
In ziva de ShinbAta,
Frumos capul i-o chdeh!
Dar ce prinsoare fAceit?

Turcul ch mi s sculh,
25. Disagii cu bani luh
Si sus pe mas-i puneh.
Marau c s dAruih,
C6 phrale nu aveh.
Dar vinul ca ce 11 bea?
30. Bea Turcul cu pantoful
Si Marcul cu carAmbul.

ei tot c s vorbek
Care 'nainte nu s'o
Disagi cu bard o
35. Ori casele or stApAnih.
Ash Marcu sh scul,
Afar' cu mrt-sa iesi
Si m-si crt Ii ziceh :
Maich, nu vrei bunittate?
40. Eu atAta te rog foarte :
Cu paharul de ne-oi da,
Asculth-mi i ruga mea.
SAvai tu paharul meu
Cu vin sh-1 injumatatesti,
45. Cu apA sh-1 mplinesti,
Cu zahar s-1 ndulcesti,

De ce-oiu bea sA mh trezesc.

Dar paharul Turcului,

Cu vin sh-I injumtittesti,
50. Cu rachiu
Cu otet s.-1 intresti.
D'o bea Turcul, s'o
Frumos capul i-oiu tih,
Disagi cu bani i-oiu luit!
55.
Ash mi sh pogodi,
Iar la mash eh intr.
Atunci bea si sh cinsteh.
S'apoi muma 3larculni1
Ibomnica Turculni,
60. Critehisa dracului,

Paharele cA schimbh.
Vai, paharul Marcului,

CA mi-1 dete Turcului.

Si paharul Turcului,
65. Ca mi-1 dete Marcului.
Bea Turcul de se trezeste,
Bea Marcul de nebuneste !
Dupg, ce s imbht,
Marcu i pierd minteh :
70. Mil Marcu numai douh,
Si zieeh eh sunt tot nou,
Si de tot s 'nnebuneit,
Mini de mash crt trAnteh,
Scumpe inele frngeh,
75. Pietre scumpe ch spArgeh,

De-ti e mai mare mila!

Dar Marcu ce
fAceit?
Coate de mas rezemh,
Palme la obraz lipeh,
so.
somnul c mi-1
Si pe mash adormi.
Dar Turcul ce mi-si friceh ?
Chnd pe Marcul mi-1 vedeh,
Ca In greu somn el er,
85. Dela mas s scul,
Pe nart-sa c'o

Bine eh o sruth.

Darh mama Marcului,

Ibobnica Turcului,
90. Chtelusa dracului,

Sta si din gura ziceit :

Turcule, Bolumule,
Ce grbisi la srutat,
Nu grAbisi la cap thiat ?
95. Bath-te-ar phinea, sarea,
Mila mea, chutareh !

Turcul dacil anzik

Palos din teach scoteh
Si la mischiu
tfgeh,
100. CaphlAna sta

iea.

Foitich gutuith,
Aveh Marcu-o slugulit,
Cu milA i ca credint,
Imbrcath 'ntr'o subulith,
105. Ce se chemit Nicolgit.
El streaja le-o strejui,
Si la usii, ascult,
Ch ce mainri-sa -vorbeh.

CAnd Turcul eh sit sunlit,

110. Pe Marcul a mi-1 thi,

www.digibuc.ro

268

Doar crtpAtana sA-i iea,

&Aria sluga si ziceit

Turcule, Bolumule,

Tu. pe Marcu de-i tAia,

115. Din mama mea n'oi scAph,

Nici in ceriu, nici pe pli[mant,

Nici in gaurrt de searpe,

Nici in pantece de maicii.
Ia descue tu usit,

120. Ca s-mi dea socoteala,

SA-mi primesc sambrioara,

Si-atunci tu eh 1-oi taa,

I-oi lu cripAtanit.
Nourt ani si jumrttate,
125. I-am slugarit In dreptate,
Sambrioara nu mi-a dat,
N'o fi de mine pAcat?
Turcal dacrt
Sta, mAre, de sh &Ida.
130. Mama Marcului grAih:

Turcule, Bolum-ule,
Nu deschide tu usa,

CA sluga dac'o
P'amandoi cii ne-o
135. Ca pe boi la zahanh,

De s'o duce pomina!

5i pe Turc Il indarjih,
Capul lui Marcu sA-i iea,
Ca s-si facti dragostea;

140. Ash-i cerea inima!

Dar sluga ce-mi fAceit?

Veriguta le puneh,
Surcel in copil briteit,
SA nu sarA veriga,

145. S'ash, bine-i inchidea.

SAvai sluga ce-mi facea?

Palos din teadi scot*

La fereastrA sii duceit,

Cand cu palosul ca da,
150. Giurgiuvelele fa*
Greamurile le sprgeit

$i in odaie
Pact' Turcul mi-1 vedeh,

Minile i srt muia,

155. Palos din man-i cdeit
$i la masA cA treceit.
Sluga 'n &Amara intr,

Unde ei sii ospt,

Drept la Marcu s duceit,
160. Unde el culcat era.
Maneca isi sumeteit,
Palma biciu cA mi-o fAceit
$i din gurrt
IartA-rni,Doamne, gresala,
165. Srt trag lui Marcu palma,
Ca s-i lungesc vieata,
Crt mi-e viteaz tinerel,
SAvai e pAcat de el!
Sarea, painea i-am mancat,
170. Nici o palm nu mi-a d at.

Bani ori and eu am cerut,

Mi-a dat cat mi-a trebuit.

Barem sA-i trag cu palma,
Sri-i mai lungesc vieata,
175. El in urmrt ce o vrea
D'o vrea el m'o judecit,

D'o vrea el m'o injurk

0 vrea chiar m'o si bAteh,

O vrea chiar m'o i tAia,

180. Slobod e diu partea mea,
Fach-mi, frate, ce o vrea!
Decat ochii nu-i
Cand ca palma mi-1
Marcu mi sii destepth,
185. Ochii Ii bolovAnea

5i din guri tot ziceit:

Cin' mi-a dat mie palma ?

La scoalA am invAtat,
5i-ash palma n'am mancat!
190. DarA sluga ce-mi
?

Pe sub pat ch sA vrtrit,

De frica s pitula.
Marcu iute sa
Palos din teacA scot*

195. 5i odatA s'opintia.

Cand cu palosul crt da,

Grinda casei o thi,

Totul s cutremura!
Vend!, grinda tot trosnind,

200. Marta cii tot pal-hind,

Buruianul huruind,
Trana tot turuind!
Dacrt grinda o trti,
Necazul Ii mai treceit.

www.digibuc.ro

269

205. Sluga de sub pat eseit,

Nainte-i ingenuchi,
Si d'aproape
spuneil :

Pofteti moarte luminoasa,

Ori moarte d'a 'ntunecoas?
Dar ina-sa
ras-

Ai Marcule, dumneata,

Ia
erti tu gresala,
210. Ca eu ti-am tras cu palma,
De ti-am lungit viata;

[pundea

255.

Crt tu dad te-ai

Coate la masa ai rezemat,

Palme la obraz ai lipit,

215. Si Turcul c s'a sculat,

Ganda c'o sti mai traiasc!

Svai Marcu ce-mi face& ?

260 .Un

220. Ci grbi la cap taiat:

Uite Marcu mi-este beat."

Doar atat c Ii spuneit,
Marcu intelegeh.
Turcul la masa era.
225. Daca Marcu auzia,
PA cum sluga Ii spunea,
Odata sa nectijia,
La Turc c s repeziit,
Doar de gat ca 11 Ilia,
230.De grindlt cd '11 izbi,
La pamant ca 11 trantia.
Cand cu palosul c da,
Ii sbur caplitanit,
Cliplitana si spatit.
235. De dat ce da necajit,
SA 'nfipse palosu 'n

$i la par mi-o asez.

rogojini c'o 'nvelia,

265. In

Cu catran le catrnegt,

Perdaf cu spirt ca Ii da,

71

Foc dela tlpi Ii pun*

270.

Las' di arza, nu-i pacat,

Ai vrut sA manlinci al meu

Scoase brazd ca de plug.

Iar capu i sta pe mas.

240. Foitica iasomie,

Tu pe Turc ai infasat,

pe Turc ai leganat.
Iar ma-sa din nou strigit
Si de Marca s rugh :

Mama, arde tata ta,

Care ai supt tu la ea.

SA vezi, muma Marcului,

Marcului Viteazului,

Dad' pe Turc taiat vedeit,

Dete sal sarute 'n gurA,

Si-1 siiruta 'n taitura.

far Marcu
vedea,
Ash din gura-mi
:
250. Aba, maica, duinnea-ta,

Rau ai spurcat tu legea!

[cap.

285. Tu

Intr'o tipsie cu iacnie.

245. La cliplitling nvli

$i la mas s'asezi,
Cu sluga de sa cinstia.

Bea Marcu si chiui

Din pahare tot ciocneit,
La pistoale slobozi;
Ma-sa ardeit, i plesnia,
275. Si plangeit si sa rugh, :
A, bre, Marcu, dumnea-ta,
N'ai milli de mama ta ?
Marna, ard genuchele,
Te-am infasat pe dansele.
280. Iar Marcu ospatit
ma-sii Ii raspundea :

[maul,

SA sbliteit trupul prin cash',

stejar verde

In blitatura ca-1
Si pe ma-sa mi-o legh,
Mi-o legh, mi-o veregh,

Si pe m-ta a srutat !
Dar ma-ta sta si zicea:

Turcule Bolumule,
Nu grabi la sarutat,

lui Marcu ca-mi

Poftesc moarte luminoasa,
Si nu moarte 'ntunecoasa!

290.

Marcu, frate, raspundeit:

Ba nu este tata mea,

Ci e tata de cat*

CA a supt Turcu la ea !
Ea ardeit pan'
295. Dar Marcu ce-mi faceii?
Nici atuncia n'o lash.
Prin cenuli-o data,

www.digibuc.ro

270

Toate oasele-i strngeh

Si 'ntr'o piug le puneh,

300. Cu fier de plug s'asezit,
Toate oasele-i
Pe lopath le luh.

Sus pe casg s sui,

Si din Taut le vntur,

305. Si din gurg tot ziceit:
Ce o alege Tfintul,
S ragnnce pgmntul.
Ash i-a fost snfietul !

18. Go lea.
Seris din gura paridarului Dumitru Cioara zis Basaiagu. Orlea, Romanati.

Zi-i odath a boabelor,

Din Joia Joimarilor,
Din Siimbgta Paste lor.
S'altdatg matostat,

5. Stan al Brati s'a sculat,

Si trei de streang spAnzu[rati,

40.

Baeramu a ridicat :
Baeramn de arniciu,
Peste patruzeci i cinci.
Baieramu de mgtase,

S'am pus gnd dumnezeese,

Pe 0-olea sg-1 clisgtoresc,
45. Sg-mi aduc o norg, 'n casg,

La mama G-olii plecase.

Sg-mi adricg un pic de apg.

La vreme de slabiciune,
Sh-mi fad, o turtg de phine!

atate-un foc pe va-

10. Peste patruzeci i ease,

[trg,

Foitich, vioreh,
15.

Tot de mho, lui Stan dati!

Fruuzulitli foi de praz,
Numai Golea mi-a Ames!

La mama Golii mergeh,

Bung ziva cg Imi. da,
Si din gurg imi
Bung ziva, muma G-olii,
Sh ne fii si noug mama,
Sg-ti croim d'o rochie bung.
Sg-ti croim rochie si giubeit,

20. Cu fiorile ct palma,

Ca sa se mire lumea!
Sg ne dai pe
Sg-1 punem d'un frambasg
Peste patruzeci i sasg.
25. Cine 1-o vedeh cglare,
De fricg sg-i deit paralel
Mama Golii rhspundeh
Si din gurg ash-mi grgi :

Sitir, fecior de chteh,

30. Pgrilseste-mi cgrarea,

Dela cascioreaua mea,
C'am avut noug feciori
Si cu Golea s fac zece,
De-mi st inimioara rece !
35. Si child sg zic bob &tut,
Cei nouit cg mi-a murit:
Trei au murit Impuscati,
Trei In apg Intepati,

50.

Stan al Brati d'auzi,

Si la ea nu-mi ascult.
frate, cg mi-si plech,

Si la Golea sg due*

tTnde-mi sti el searah.

55. Pe Golea unde-1 gsi?

Intr'o margine de sat,

Intr'un &tun afiunat.
Child bate Tntul din jos,
Cur& tgrna pe cos !

60.

Stan al Brati ce-mi faceit?

In britturg mergeh
Si din gurg ash strigh :

Ia Tin', Goleo, tu Inc*

65.

C'am sti-ti spun, frate, ceva

Pentru fericirea ta!
Si Golea cg-1 auzi
Pe gurg-1 Intelegeh.
SO vezi Golea ce-mi facei ?

Unde-afarti de-mi es*

70. As 'mbrOcat cum erh!

Foiticil mr dungat,
Dar cum erh imbrgcat ?
Tot ziibunul de ingtase,
Cismele de caprg stearpg,

www.digibuc.ro

271

75. De nougi ani neffitat,

La Go lea 'n picioare 'nel-

S vA luati osandh !

120. Iar

[tate.

Pantalon de sain tocat,

Cotul cinci galbeni luat,
Din oraq din Taligrad.

80, SA, vezi, Stan ce miji fceh?

Cu Go lea sA 'fftelegeh:
Golii bine cA-i

Frumusel c s armh.
SAbioara 'hieing*
85. Pistoale imi atarnit:
Tot pistoale pe la seale,
De lucesc ca sfantul soare,
Invelite in marame,
Legate cu gAitane.
90. Muma Golii cum afl,
Dude la G-olea mergeh,
Din gurita-mi sta,

Goleo, Goleo, maicA,

[Goleo,

AscultA la vorba mea,

95. Nu te depArth de ea.

Nu ajunge blaga mea,
Blaga mea, averea ta,
S'o mAnanci cu lingura,
te bucuri tu de ea,

100. SA stai lng marna ta ?

Tu cu Stan n'oi mai plech,
Dana 'n codri-ati apuch,
La maica
asenit,
Dar'ar Bunul Dumnezeu,
105. SA facii pe gandul men :
Cinci saptiimani sa-mi um[blati,

Nimic s nu catigati.

Si de foame s radati !

FrunzA verde d'o

110. Hainele vi s'or rupeh,

Si pe voi c v'o prindeh

Potera de Topolog,

De vA trage de vii prin

[foc !

Potera de Mehedinti,
115. Srt fugA cu voi in dinti !
Potera de Craiova,
Cand v'o prinde v'o legh,

La 'mprat c v'o due*

potera dela baltA

SA vA bat cu apA fiartii !

SA vezi Golea ce-mi
[fAceit?

El de mA-sa n'ascult,
Frunz verde-o viorek
125. Frumusel c s 'narmh,
SAbioara mi-o 'ncingeh,
Urnpleit britul de pistoale,
Atarnate in &tame,
Invelite in marame.
130. Puse 'n cap d'un comAnac,
Verde ca frunza de fag,

Si cu Stan ca mi-si plea,

Si in codri mi-apuch.
Cinci sAptAmani cA

135.

Si de geaba haiducek
Nimic ca nu-mi castigh,
Si de foame cA-mi 1%134

Hainele a le rupeh.

N'aveit, frate, de mancare,

140. Vanh pasri gAlbioare,

Ce sunt bune la gustare

Si usoare la purtare.
Si prin spuz le trgeh,
Cum le manch, le vrsit ;
145. Ash blestemat erh,
Blestemul cA-1 ajungeh,

Tot blestemul
Si pe ei cA Ii prindeit
Potera de Topolog,
150. De-i trage de vii prin foc !
Potera de Mehedinti,

De fugeh cu ei in dinti.
Potera de Craiovh,
Cand mi-i prindeit mi-i

155. Mi-i

legh, mi-i veregh,

La fiard c mi-i bgh,
In cncie-i arunch
$i la 'mpilrat mi-i duceit.

Unde 'n curte ca-i IAA

160. La rand, Doamne, cA-i pu[neh.

Imprat In Ka erh,

Cu cocoana alAturi,
privih.

Si la ei

www.digibuc.ro

272

Iar cocoana de-i vedeh,

165. Sta si din gur-mi grAi :
'mpArate, dumneata,

Pe toti ca nu i-oi ert,

Iar pe Golea 1-oi ert,

Mult mi-e Golea tinerel,

170. Tinerel si frumusel,
Par'cit mi-e tras prin inel;
SA-1 VgAm fecior in cas,
SA ne serveascA la mas !

Imparatu d'auzik
i s gndih,

Frumusel 06 s duceh,
Mna, poala-i sAruth,
Si plngnd ash ziceh :
215. SA trAesti, Mria Ta,
SA-ti trAeascrt cocoana,
fecioreaua.

Vezi, sA-mi dai pe Golita ;

C'am avut nouA feciori
220. $i cu Golea srt fac zece,
De-mi st inima tot rece !
Trei au murit impuscati,

Trei de streanguri span-

175. Sta putdn

[zurati,

Si din gur, imi grAih :

Pe toti c, ii voiu erth,

Iar pe Golea n'oiu erth,

CA mi-e Golea tinerel,
180. Tinerel i frumusel,
Mor cocoanele de el.

S-1 mai bag fecior in cas,

S ne serveascii, la mas,
Cu cocoana s'o 'ndrgi,
185. Pe mine m'o omori

Si s'o duce pomina,

Si mi-o lu domnia!
Frunzulit s'o laleh,
Impratu putin sta,
190. Putin de di judech
grind ash ziceh :

Pe toti c Ii voiu erth,

Iar pe Golea n'oiu ert!

La gealapi cA porunceh :

195. Voi pe Golia 1-oti luh.

Frunz verde trei migdale,
Duceti-1 in thrg afarA,
Dou furci s'o cumpAioarA,
Puneti-1 in sphnzuratoare,

200. De trei palme si un rup,

S n'ating de pmnt,
SA-1 satur de haiducit !

Verde frunz vioreh,

Muma Golii de-mi afl,
205. La vizitiu poruncek

Cai de trsur puneh

Si la 'mprat c-mi plech.

Si trei de teap intepati,

225. Tot de mna lui Stan dati.

Verde frunz foi de praz,
Numai Golea mi-a rmas !
Foitic mar cretesc,
S'am pus gand clumnezeesc,
230. Pe Golea sa-1 cAsAtoresc.

aduc o noril 'n cas,

SA-mi athte-un foc pe vatr,

S'aduch apA 'n
SA-mi facil azing d'o paine!
235.

Impratul d'auzi,

Ash malt nu stt &id*

Din gurit crt-mi grih :

Verde frunzA trei migdale,

Du-te 'n thrgul de afar,

240. Dou furci s'o cumpioara,

Mi-e pus la spanzurAtoare.
De nu 1-o fi spnzurat,
SA stii ca ti 1-am ertat.
Dacfi 1-o fi spanzurat,
245. SA stii c nu 1-am ertat.
Mama Golii ce-mi faceit?
La vizitiu porunceh,
S mie treapatul mare,
Sh-1 scoatA din spanzurA[toare.

250. In targul d'afarA mergek

Spnzurat, zu, 11 ksi.
M-sa din gur-mi ziceit :
Goleo, Goleo, maid+, Goleo,

N'ascultasi de vorba mea,

ajungek
La 'mprat
Si la poartA c-mi trAgeh, 255. S-ti fie rail, nu ash!
Blaga mea, averea ta,
210. Jos din trilsur, s da.
S'o mnnci cu lingura.
Drept la 'mphrat s duce*
www.digibuc.ro

273

Aurul si orgintul

Ochii ti mari si luciosi,

Cum stau de cotofene

SA-1 mnnce primntul !

260. Chica ta cea glbioarrt,

Cum o bate vnt de varA !

[scosi !

19. Golen.
Scris din gura lui Stan Ciobanu. Orlea, Romanati.

Din Joia Joimarilor,

Din Vinerea. oaurtlor,
Din SAmbrita Patelor,

5.

Stan al Bratei s'a sculat,

Baieram mi-a adunat,
Voinici multi au alergat,

Patru au murit spAnzurati,

De stibii injunghiati !
40. Lui Golea i-am pus de
Pe Golea

Sd-mi iau cVo dalbrt norti,

Voinici de adunriturO,

Ca sri schimb cu ea o

Scurti de mnii, grosi do

[vorbri.

La vreme de britrnete,

[vnrt,

Grasi la ceaf, rasi la falcri,

10. Cu mustAti in varvalc,
Cum stri bine la voinic !
Ei, rain, e s'A strngeh,
ei mi se adunit,
Pn' la patruzeci si ase
15. Si nu-mi aveh iarambart.
Plecarri diu leash' 'n leasri,
Grisi pe Golea 'n
Cum e bun de iarambas,
Peste patruzeci i ase.
20. Verde, verde s'o laleh,

45. Srt-mi aducd apA rece.

La vreme de slrtbiciune,
Sa-mi fact% o turat de
[pAine.

Foiticd d'o lale

Golea
50.

retspundeit:

D'ale maic, maica mea,

De mi-ai da averea ta,
Averea ta i vlagh,
S'o mrtnnc cu lingura,

De voinici n'oin riimnert.

55. Nu mA duc la siirricie,

Muma Golii rrtspundeh :

Nu mrt duc la calicie,

MA duc, ea mi-e dat mie,
Din midi copilArie,
SA-mi scot tara din robie !
60.
0-olea ici, Golea col*
Golea 'n margine de lac,
Intr'un &faun afumat,
De-si croeste-un comnac
Verde ca floarea de fag,
65. Cum errt lui Goloa drag.
Dar mrt-sa ce mi-i fAcert?
Ea rmneit tot plngnd,
Si din gurri blestemnd :

Nu v dau pe Golea vourt.

70. Cinci s'AptAmni sA um-

Stan al Bratei ce-mi friceit ?

La mama Golii mergeit,
Bung ziva .cA mi-i da,

Si din gull cnvntit :

25. Dale, mum, muma Golii,
SO ne dai pe Golea noua,
Sh-ti croim d'o rochie
[nouri,

Strained 'n ale, largit 'n

[poale,

30.

[gnd,
crtstoresc,

Cum e bung de plimbare !

Cnd oiu zice
laleh,

Frunzulitrt fn cu roua,

FrunzulitA garoflit,

35. Golea mi-a avut nouri. frati:

Cinci au murit impuscati,
De iatane spintecati ;
PAsculescu, Literaturd impulard.

--Dale maidt, maicA Goleo,

[blati,

Nimic sg, nu cstigati.

Cand oti plecit pe a sasa,
Potera sA vA cutroapri.

www.digibuc.ro

18

274

Verde, verde, s'e

75. Nu stiu ce dracu-mi fAceh!
Cinci spfAmtini haiduciit,

Mai nimic nu chstigh,

De blestemul maicti-sa.
Cnd -plech p'a d'a sasa,
80. Potera Ii cutropih.
Vezi, colea in Valea-rea,

Nu stiu ce naiba file*

CA potera-i ocoleh :

La gialati crt-mi purunceh:

Vezi, pe toti srt mi-i
[ertati,
Pe Golea sA-1 spnzurati,

Colea in thrgul d'afarri,

125. Doug furci s'o cumpioarri,
Fie Golea de mirare!

Frunzulitrt d'o laleh,

Mama Golii

Potera Cernetului,
85. 5i cu-a Mehedintului,
*i cu Ptru Taporeanu,
Ce mai voinicel srtrinanul!
*i cu BAloi dela oi,
Nu srt teme de rrisboi!
90. Verde, verde, s'o
Nu stiu cum dracu fAceit
Inti pe Golea-1 prindeh,
La drumu-1 mare-I scot*
Dude tree Mocani cu sare,
95. Si cu rachias d'el tare.
Mi-este Golea de mirare!
Pantaloni de saiu tocat,
Cotul opt galbeni luat,
Tot adus din Taligrad,
100. Si tichie de frnghie,
Aleas din sapte mie,
Ca pana de ciocrlie.

Si la Aian cA-mi -yen*

130. De departe 'ngenuchih,
Si plngeh si sA rugh:

105. Si pltese un corn de tar!

La Aianu crt-i porniit,
Si in curte cA-i bAgh. Coconita mi-i vedeh
Si cAtre Aian grAih:

La vreme de bAtrnete,

Dar pistoale, sAbioarA?

Strillucesc ca sfntul soare,

110. Bre, Aiane dumneata,

Si pe toti s-i spanzurati,

Pe Golea sA mi-1 ertati,

SA-1 punem d'o slugulit,
Colea 'n vale la portitA,
115. CA mult mi-e 'nalt si fra[musel,

Par5e1 mi-e tras prin inel,

ar fi pAcat de el!
Dar Aianu ce
Mi 'ndrAgosteste cocoana!
120. Iar Aianu ce-mi fcea ?

Aianule, dumnea-ta,
Trrti-ti-ar coconita,
Stiruth-mi-ti-as poala,

135. Poala, vezi, si cu talpa,

SA dai drumul lui Golea.
Golea

nottA frati

Au murit toti impuscati.

Cinci au murit, impuscati,
140. De iatane spintecata ;

Patru au murit spnzurati,

De cutite injunghaati,
Si de sabie tiati.
Lui Golea i-am pus de
[gnd,

145. Pe Golea s-1 astoresc,

S-mi aduc In casA o norA,
Ca sA schimb cu ea d'o
[vorb5.

SA-mi aducA apA rece.

150. La vreme de sl biciune,

S-mi facA o turtrt de
[phine.

Dar Aianul rspundeit:

Dale mumrt, muma Golii,
Du-te in targul d'afar,
155. N'o fi Golea spAnzurat,
Tie sA-ti fie ertat.
Mama Golei sri duceh,
pe Golea mi-1 vedeit,

Si ash crt mili gri :-

160. Dale, maicA, maich Goleo,

Chica ta cea grabioarrt,

Cum o bate vnt de varg.

Ochii tAi mari si frumosi,

www.digibuc.ro

275

Tot de cotofene scosi.

165. Fata ta d'a frumuseit,
Cum s prpdi ash.

Si te topisi d'a'n picioarc

Ca un muc de lumnare,
Maica ta crt o sa moar !

20. Gheorghitl.
Senis din gura lautarului Fanica Radu. Silistraru, Braila.

5.

Foaie verde s'o crrtit,

Cine-mi urcri la Istret,
Svai cripitan Gheorghit,
Feciorul lui Negoita,
Negoit din Cislu,
CA i-a esit nume rail !
Foaie verde s'o laleit,
N'avii Gheorghe ce lucrit !

Curelusa se sbrciit,
Pi eptul luiGheorghe plesni.

45.

S'aplech el srt bea aprt,

Ii dedeh cu cisma 'n ceaf,

De da cu dintii de piatr

Si bea aprt sngeratrt,

Ou msele amestecatri.
Verde foaie izmil creat,

Cnd fu Joi de dimineat,

De tinerel s 'nsurit,
10. Frumoas mndr-si luh.
50. Friceit Gheorgh cum put*
Din legturi el seal*
De frumoas ce et*
Macovei eh' mi-o 'ndritih,
Codrilor s limpeziit.
Si pe Glieorghe mi-1 scri
Dar Macoveiu rmneit,
Lui semne i se fricek
Si la cisl-1 asezit.

15. Pe o sudulti de cinci lei,

N'aveh nimica 'n bordeiu,
Far' d'o matit s'un coteiu,
Crivittiu nu val de teiu.
Mai aveit el si o gsc,
20. Si p'aia a pus-o la cisl.
Aveh numai un cocos,
S'ala-1 puse la rboj.
Mai aveit el si o oaie,
Si p'aia o puse 'n foaie.

25. Iar G-heorghilas ce-mi Meek?

El, mari, 61 O. sculit,

Si de frica birului,
De groaza zapciului,
Bjenar sit ridich
BO. Si la Moldova treceit.
Macaveiu di rrtmneit,
La Bucuresti s duceh,
Armsia cumprit.
Unde luit armsia,
35. Par'c luh zapcieria!
Dup Gheorghe se lugt,
Pe hotar di mi-1 prindeh,
Mai frumos cri mi-1 legh,
C'o cureit verde de vacrt.
40. Cnd soarele crt luci,

55.

60.

In grajd de piatr intrit,

Si pe murgul crt-1 scot&
Trei foarfeci crt-mi alegek
La disagi le asezh,
S'apucit de pribegi
La stna din Padina,
Acolo aveit turma.

Verde verde d'o rsur,

La mos Radu barbri sur.
La crlani s mituiasa,
65. La galbeni s'agoniseascrt.
Cnd mitele le-a vndut,
Negustorii i-au sosit.
El acolo c'ajungek .
El din gur ce-mi ziceit?
70.
Mos Radule barbri surri,
Ia iea-ti, frate, bta 'n mnii
Si-mi apuc prin dumbrav,

75.

*i strnge, mri, crlanii,

Si mi-i bagrt la ocol,
S, m'apuc de mituit,
CA mitele le-am vndut.
Mos Radu dac' auzi,
Bta 'n mn crt luit,
Toti crlanii aclunit,

80. La ocol di, mi-i bgit,

Frumusel ii numrit,

www.digibuc.ro

276

Si Macoveiu s

sculh,

De mituit s' apuch.

Mituih cat mitaih,
85. Toti carlanii ispravi,
Numai unul ramneit,

Si p'acela-1 ispravi,
Numai la coadg. aveh.
Dar el, mare, ce-mi faceit?

arunch,
90. Ochi negri
Prin gardul saelelor,
Prin teiul ciobanilor,
'Drumul Penteleului,
Zar ceata lui Gheorghita,
95. Nepotul lui Negoita,
Incarcat numai de arme,
Ce lucesc ca sfntul scare!
Chica 'n vnt Ii flfaieste,
Palosul Ii trancaneste !

100. Dar Macoveiu ca-1 vedeh,

Pe mos Radu cg chemh,

Si ash cg mi-i grgih :
Mos Radule barba, surg,

Ia te uita pe Sireu

105. Paecg-i Gheorghe Gheor[ghilas !

Mos Radu Ii raspundeh

Si din gurg cuvnt, :

Nu e Gheorghe Gheor-

[ghelas,

Ci e staptinul
110. S iea seama stnilor,
Avaietul oilor.

S'umbla din perdeien p erd eh,

Si 'ntre el e s 1040,,
S'acolo ca sa pitih,
130. Sit nu-1 vaza cinevh.
lac Gheorghe ca sosi
Si din gura ca-mi ziceh :

Mos Radu barbuta surg,

SA n'ai pe cineva 'n stng,

135. Sa-mi fac eu vreo pricing.

Dar mos Radu sta, ziceh :

Ale Gheorghe, Gheor-

[ghilas,

Frumos ca un nsturas,
La inimg om vrgjmas,
140. N'am pe niminea in stng,
Fr' d'un mic de ciobnas,
A mncat asearg jant ;
A mncat, i s'aplecat.
S'acuma sade culcat
145. Dar Gheorgbe ce
[fliceh ?

Murgu 'ntr'un loc c bggh,

In usa stnii von*

Si 'n stng c s uit,

Numai motu.1 cg-i zgrih,

150. Si din gurg cg-i zice :

Bine, frate Macoveiu,

Cin' te scoase 'n ochii mei ?

Cine naiba ti-a soptit,

D' ai venit la mituit ?

155. Pgcatele mele fusi,

Zilele ti. le rapt*. !

Dar Macoveiu ce-mi ziceh ?

Ale, frate Gheorghelas,

Frumos ca un pgunas,

Sg-si aleaga de-o pelceh.

De-o pelceh cam brumareh, 160. Na calul cu armele,
115. Sg-si facg cusmg din ea,
Si lungeste-mi zilele,
C'ash-i care inima !
SA-mi scot datoriile,
Si umblg din stna 'n stng
Si sg-mi fad copilele,
S'aleaga brnzii de-a bung,
Sg trgesc cu dnsele.
Si-urd, maxi, din zaghirla.. 165. G1ieorghila Ii rspundeit,
120. Il lash, s'apropih,
Si. frumps I!. judech :
Foarte bine-1 cunosteh.
Ale, frate Macoveiu,
D ar Macoveiu ce-mi faceh ?

Foarfeci din mng seal*

Vinele nu-1 mai tineh.

125. D'abusele sit tarit,

Si 'n stng cg s'ascundek

trei putini mi-alaturh,

Cum eu, frate, te-as ert,

Cnd tu ai vrutmoartea mea ?

170. Foiticg mere dulci.

Dar aminte nu-ti aduci,

Cnd tnr voinic eram,
Nici un lucru nu aveam,

www.digibuc.ro

277

De tinerel ma 'nsuram,

175. Frumoasa mandra-mi luam.

Tu pe mndra indragiai,
Si. pe mine ma urai,
Si la cisla mii puneai.
Bata-te Domnul, pagane,

180. DA-te aproape lngA mine,

S mi te 'mpusc ca p'un

[cAine,

C'ai mncat carne din mine.

Dad, vedeit i vedeit,

Jos de pe murgul s da.

185. Si la Macoveiu sa da,

Si de chicri mi-1
La prepeleag mi-1 trage,
Din gurifti-1 judecit,
Din palos mi-1 ceosvarteit.
190. Dar mos Radu nu -yen*
Dupa stn apuch.
G-heorghilas, mare-i ziceit :

Mos Radule barbil surA,

FA-te 'ncoace de pe stna,
195. SA-mi dai cinci sute de lei,
SA nu pati ca Macoveiu!
Dar mos Radu sta, ziceit :
Ale Gheorghe Georghilas,
Frumos ca un nasturas,
200. Acum n'am dou parale,
Rog bunatatea matale,

Ca sa vii la casa mea,

Te-oiu maul cu ceva.
S bagi mna 'n putineu,
205. sa-ti iei cinci sute de lei,
C sunt banisorii tai.

Gheorghilas ca-iraspundegt

.din gura

In gurit ca-i
Peste ea in piez

225. O vrjiit, o fermeck

Si drumul in card ii da,

Si din guril el ziceit :
Mos Radu bArbuta sura,

SA nu me dai de pricinA.

230. Dac' o veni poter,

Si ea ca s'o apucit,
Dupa mine s'o
Tu O. nu spui
G-heorghilas, frate, pleck
235. Cu potera

La mos Radu ca yen*

Pe mos Radu intrebit,

De Gheorghit Gheorghilas,
Tamar, mndru patinas.

240. Mos Radu le raspundeit

Si din gura le ziceit:

Poterasi, copii iubiti,

Dela mine voi s stiti,
CA G-heorghe, cnd a plecat,
245. Cuvfint mie mi-a lasat,

Ca daca oaia-ti impuscit,

Dupa el VA veti
Unde potera
Oaia 'n tint o asezit,
250. Gloantele 'n ea prAiit,
Oaia numai sh scuturit,
Nimica ca nu-i 'Ash !
Potera nu srt lash,
Toti dupe Gheorghe
255. Gheorghe ici, Gheorghe

[col*

ziceit :

Dack este vorba ash,

210. No calul cu armele

potecele,

Ca sa-mi vad prasilele.

G-heorghilas, frate, plech,
Dal% el ce mai faceit?

216. La perdeit, ca se due*

Ochii 'n card ctt-si aruncii
Si o oaie crt-si vedek.
Lui mos Radu ca-i spuneit :
Prindeti cea oaie oachesA.
220.

In maim lui Gheorghe o da.

DarA Gheorghe se sculit,

El, frate, ci o prinde,

Gheorghe este 'n Valea-Rea,

La mumi-sa Rusanda.
kart potera
Si casa mi-o
260. Si la 110, ca strigit,
:
Si din gurA ca-mi
Ale Gheorghe G-heorghias,
Frumos ca un fluturas,
Ia sA te dai tu legat,
265. SA nu te ducem stricat,
Vezi, stricat i vatamat.
Gheorghilas unde-auziit,

www.digibuc.ro

278

Drept In picioare sgrih

poterei rgspundeit:
270. Bo eu legat nu m'oiu da,
Odatg cu viata mea;

CA nu-s femeie cu cgrpg

['n cap,

Sg nu pot ca sg mg bat ;

Tornh praful cu Diana,

Sburgturi cu chivgra,
285. Seapte gloante d'asupr,
Si 'nclesh cu mciuca.
D'un genunchiu ingenuchi,
La obraz o algturit.

Cnd odatg drum i da,

290. Potera mi-o 'mprstii,
Si-s voinic cu comnac,
Numai unul rgnagneit:
275. Verde ca frunza de fag,
Harambas de haiduci,
Cu seapte poteri mg bat !
Peste patruzeci i cinci.
Potera nu 'ntelegeh,
Vi-eo trei palme i-asezh
Armele le Indirch
Si 'n G-heorghe, frate, trg- 295. Si vreo cinci asemenek.
[geh.
Calea 'napoi i-argth,
280. Gheorghe cg sg supgrh,
*i p'acilea cg-mi plech,
Puneit mama pe durda,
Rusinat, de mascara,
Pe durda, pe nebuna.
CA ash i-a fost mintea.

21. Stauclu al Bratului.

Scris din gura lautarului Fanica Radu. Silistraru, Braila.

Foicic'a bobului,
Sus la plaiul muntelui,
La hotarul Branului,
La tulpina fagului,

25. Svai micg, mititeh,

D'o vadr i cinci oat,

Si 'nchinit Stanciu cu ea,
Sg nu-1 prinzg potera.
5. Sub cetina bradului,
Stanciu bea si
mnch,
30. Cu haiducii algturih.
Mi-e cerclacul Stanciului,
Stanciului d'al Bratului.
Streaj bung cg-si d'aveit
Nu-i cerdacul Stanciului,
Pe soru-sa Ilinca,
Ci mi-e cuibul dracului !
Bat-o Maica Precista,
10. Mai la vale de cerdac,
Si sfnta Dumineca,
Mi-e d'un molift, zgu, ple- 35. Si ce zi o fi mai rea,
Cg bung, streaj tineh.
[cat,
Stanciu bea si
man*
Tot de arme mi-e 'ncgrcat :
Tot de arme lucitoare,
Grijg de nimini n'aveh.
Ce lucesc ca sfntul soare !
Dar Ilinca ce-mi faceit?
15. La umbra moliftului,
40. In cel fag mi se urch,
In fata cerdacului,
Ochian la ocM
punish,
Frumoasg masii e 'ntinsg
In toate prti sg uit,
Si de multi haiduci coSeapte poteri
vedek.
[prinsg.
Bine cri le numrit,
Dar la mash' cine-mi seade? 45. Dar nu sg inspimnth,
20. Seade Stanciu al Bratului,
Fug?), la Stanciu cg-mi da
karin al *erbanului,
Si lui Stanciu cg-i spuneh.
Cu Dobre-al Ploscarului,
Dar Stanciu ce-mi friceh?
cu Nitg Comnit
Mna pe ploscg pun*
Si-mi bea vin dintr'o plos- 50. Un pahar de vin umplek
[chitg
*i Ilinchii eh i-1 da.
www.digibuc.ro

279

Dete unul, dete dourt,

Dete patruzeci i nou.
Dar cnd fu despre betie,
55. Despre dalba veselie,
Ilinca c mi-i ziceh ;
Alei, neica Stanciule,
Tu mi-ti bei
chefu[esti,

De poterrt nici gndesti !

60. Ia mlinncrt, nu prea bea,

C fusei mai cat coleh
d'o vorbri, rea,

C te-a prinde potera,

Potera lui Oprian,
65. Te caut de un an.
Ash Stanciu mi-auzih
Si din guff', imi grai:

Ai tu, surioara mea !

M'ai vzut la buturrt,

70. Cu multi frati. d'adunatur,
Nu-mi venisi c'o vorb bun?

M'ai vzut la refeneh,

Cu multi frati de searna

[mea

Si-mi venisi c'o vorbrt rea?

75. Ai Ilinco, dumnea-ta,

De nu poti in haiducie,
Ca ea nu ti-e data tie,
Ci mi-e druit mie,
Din mica copilarie,

80. Du-te-acasrt, ia-ti brbat,

Sh-ti fie ciocan in cap.

Eu nu-s muiere cu conciu,
La nimich s, nu pociu !
nici ferneie fricoasa,
85. Ca de poter nu-mi pas !
Ilencuta c-mi ziceh
Si din gurrt-mi cuvnth :
Alei, neicg Stanciule,
Stanciule, Viteazule,
90. Nu m'oiu duce sh-mi lau iie,
Ci-oiu s start In haiducie.
Nu m'oiu duce la brbat,
S-mi fie ciocan in cap,
Ci-oiu s-mi puirt d'un co[m Anac,

95 Verde ca foaia de fag,

S-1 port in codru cu drag

Cu potera s m bat !
Nici mai mult c nu-mi
[treceh,

Seapte poteri c-mi sosegt,

100. Cu Oprian altureit,

Si la Stanch'. indrzneh,
Si Stanciu crt mi-i vedeit,
Ash Stanciu c-mi ziceh :

Cpitane, dumnea-ta,

105. Ascult la ruga mea,

Chiama-ti ciata s mncrtm

s'un pahar de vin s bem,

C-i fi tare ostenit,

Tot umblnd si cutnd
110. Si de Stanciu intrebnd.
Cpitanul ce-mi ziceit?
Ai Stanciule, dumnea-ta,
N'am venit ca s mncrtm
Si'mpreun . vin s barn,
115. Ci-am venit s, te legm.
Crt Sprttarul ne-a mnat,
S'ash porunc ne-a dat,
S te ducem, mri, legat,
Nestricat, n evtm at,

120. Numai bun de judecat,

Frate, si de spnzurat !
Stanciu d'auzih,
Ash din gurri-mi ziceh :
Cpitane, dumneata,
125. Mai incet cu potera,
CA d'oiu sta a m mnik
Pune-oiu maim pe durda,
Pe durda, pe nebuna,
C'oiu bgit praf cu mna,
130. Gloantele cu chivrtra,
Fierul cu sburtura,
mi-oiu luh-o de obraz,
Nici pmntul nu v las !
Darii Stancin ce-mi ziceh?

135. Ctipitane, dumneata,

Mai asteapt putinel,

spuiu i eu nitel,
Ce-amfurat si ce-am mncat,
Ca

Sti m dau tie legat !

140. Ia, drt tu cu. gloante 'n mine,

Srt ai la Sptar ce spune.

www.digibuc.ro

280

Cpitanul ce-mi fceit?

La poterri srt duceh
Si el, mri, porunciit,
145. S tragh cAt o puteh.
Curb, gloante ca ploaia!
Ash Stanciu ce-mi fceit,
Dac ash, mri, vedeh?
crtscit,
Gura, frate,
150. Gloante 'n gur sprijineh

Si 'n palm le aduni,

Si "ndrrit le asvArli,
rAgnind ziceit ash :

Tine-ti, frate, gloantele,

155. Si v umpleti armele,

CA stint tari pAdurile
Si v'or mAnch hoUle !
Apoi Stanciu cuvrtnth
Si rstindu-se
160. CApitane, dumneata,
Mai incet cu potera,
CA mi-o strich mescioara
Si toat refeneauh.
Si d'oiu sta a mrt
165. Pune-oiu mAna pe durdh,

Pe durda, pe nebunh,

PAzdrii v voiu faceit!

Nici mai mult di nu treceit,

Maria pe durd pun*

170. La obraz o alaturit,

Tot in carne &A nu da
prin frunze-o slobozih,
Crici din copaci doborit,
Pe poterA c-mi cadeit.

175.0 crac c mili yen*

Vzit lucrul dracului!

Dac vedeh si vedeh,
180. Cpitanul ce grih ?
Fratilor, ne pierdem capul,

Lrtsati pe Stanciul la dra[cul.

Am auzit, n'am crezut:

Acum cu ochii am vzut !
185. Vinele mi-s'a muiat,
Ochii mi-s'au turburat,
MAinile mi s'au legat!

fug*
Poterasii
D'a 'ndaratele mergeh,
190. Joc de fuel nu-si brtteit.
Haiducii c miji rAdeit,
De rAs mi se prpdi,
*i in glumrt s 'ntrebit:
De ce fuge poterit,
195. CA n'a prttit nimica?

Dar Stanciu ce-mi fceit ?

Mai tare mas 'ntri,

El la mas c-mi sedek
Cu haiducii alturi,
bea si
mama,
200.
Si tare sti 'nveselih.
Dar &And fu despre betie,
Despre dalba veselie,
Ash Stanciu crt-mi grih :
205. FA, Ilinco, sora mea.
Bag mAna 'n scorbdr,
Si scoate pe durda mea,
SA-i mai aud gurita,
210.

Pe cpitan mi-1 lovih,

Tocma 'n furca pieptului.

sh" 'ndemnm poter,

CAnd s'o 'ntAlni cu alta,
Sh spuie de noi cevit,
S se ducrt pomina !

22. Badea areiumarul.

Scris din gura lautarului Lucan Ca ndoiu. Celeiu, Romanati.

La gura Osmolului,-

Sus pe malul Oltului,

Este cArciuma Badii,
Badea cArciumar de buti,
5. Noaptea mcelar de Turci.
Ziva buti chrciumreste,
Noaptea Turci mcelreste.
Iacit Turcii crt-1 pAndeh,

10.

Ran' pe Badea nemeri.

Frunzulit foi de tat,
haca Badea s'a 'mbtat
Si er culcat in pat.

Si Turcii c-1 ocoleh,

Casele le 'mprejurh,
15. La Bduleasa strigh:
Briduleas, dumneata,

www.digibuc.ro

281

D'o fi Badea dus la vie,

SA trimiti sluga sit vie;
D'o fi Badea dus la lemne,

20. SA trimiti sluga sA-1 cheme.

BAduleasa rspundeit
Turcilor le spuneh :
Turcilor, Agalelor,
FoicicA foi de tat,

25. Badea nu-mi este plecat,

Ci imi este Badea beat
Si doarme lungit in pat.
Si pe mazdrag s'a jurat,

Cine-o veni 1-o sculh,

30. Rang nu-si face seama,
Frumos capul i-o tAiit!
Turcii dac'
Toti pe loc ncremeneit.
Erit un Turc mititel,
35. Imbrcat in cojocel,
El din Turci sA alegeit,
Dosul la Badea c da
Si pe dnsul c crtdek
Minile i le suciit,
40. Cot la cot c le legit.,
Si la Ailanti eh strigit,
Cu frAnghii crt alergit
pe Badea Il legit.
si-1 legarA cot la cot,
45. De-i plesnise pieptul tot.
Si pe dnsul cA-1 trgeh,
La stAlpul cosului 11 legit,

Ce stai, fat, mA privesti,

65. Cum Turcii m chinuese

ia tu vildrit 'n ma*

Si te du la a fAntAng,
pune vaira pe cheiu.
Iea birturile d'a rAndul,

70. Si gAseste pe frate-meu

[Vladul.

Spune-i c sunt la peire!

Unde Turcii mA cAsnesc,

Si de bani mA suduesc!
Ea vadra 'n man-a luit,

75. Printre Turci s strecurit

Si cu vorba-i suguiit,
Ap rece a le-aduceh.
Si Turcii ca mi-o credeit,
Asit, poftA le erit.

80. Tot pe Badea-1 judecit,

Si sedeit, sA, odihni,
Vin, rachiu ei c mi-si boa,

Deli mai dregeh inima.

Badnleasa ascult,
85. Vadra 'n mnit cii luh,
La fAntnA, fuga da.

Vadra pe cheiu o lash,

Si prin cArciumi cA
La o carciumtireasA

90. La fund de butie

Pe cumnatu-sAu

Pe plapom riisturnat exit,

Cu trei mAndre petreceit :
Una-1 muscA, alta-1 pis*

S'acolo111 judech,

Si de bani Il suduiit,
50. Batrt-1 para fumului
Si dogoarea focului !
chinuiit
Si grozav cA II izbi,
Cu coada baltacului

55. Pe crarea capului,

Cu talpa papucului
Pe fata obrazului.
Si Badea s desteptit,
Ochii pe Turci cA puneit,
60. Coprins de moarte erh.
Ash din guril ziceh :
Bilduleasa cea framoasit,
Cinstitit carciumiireasA,

95.

S'alta cu vin II stropeste,

Una 'n pungA-1 scotoceste.

Cumnatii-sa de-1 vedeit,
Ash din gurii-mi
cumnate, Vladule,
100. Si tu bei, te 'nveselesti,
Cu mAndrele c petreci,
De frate-tdu nu grijesti !
Unde Turci 11 suduesc,

Si de bani Il chinuesc.

105.

Dartt Vladul ce-mi grrtiit?

Ai, cumnatA, dumnea-ta,

Sileste fuga a mare

Du-te cu mult rAbdare.
S'altA floare s'o laleh,

www.digibuc.ro

282

Adii o oalA de vin,

SA dau Alui vinovat,

110. CA eu vin chiar acuma,

Din pistoale slobozind,
Si 'n gura mare rAcnind.

Si Turcii d'or auzi,

Pe tine te-or ntrebh:
115. Cine este acela?
De vine din gull sghernd,
Din pistoale desciirchnd,
_Si gardurile rupand ?"

De este la cos legat!

Cu stnga oala tineh
Si la gurrt i-o puneh,
Cu dreapta streanguri ti
Oala 'n fund o rrisuflit

155.

Si bogdaproste-i ziceit.
160. Badea iute sA sculgt,

Mnicile sumetek
Usile le inchideit,

Tu sA-le spui cA-s negustor,

120. Si cA-s mare cirezar.

A vndut cirezile,
A umplut chimirile,
Si-a izbit crciumile,
Si-ash vine el rAgnind,
125. Din pistoale sloboziud,
Si gardurile rupncl.

Si lui Vladu ii ziceh:

Bre, frate-meu, Vladule,

165. Vladule viteazule,

Sumete-ti mnicile
Si scoate iatanele,

C'am srt intru pe sub pat

Si sa-i aduc nelegati!

Foicicrt mrcine,

S'acuma vine la mine.

Si Turcii ce mi-si fticeit?
130. Ei pe Badea suduih
Si de bani 11 chinuiit,
Cu baltagul mi-1 izbih,
Pe cgrarea capului,
Curgeit snge nchegat,
135. Cu creier amestecat.
DacA pe Vladul vedeh,
Inarmat cum el er :
Tot cutite ascutite,
S5bioare lucitoare,
140. Pe la sale cu pistoale,
Turcii mult cA srt uimeh
Si pe paie s'asezit,
Si pe Badea-1 tot mustrh.
IatA Vladu cA-mi sosih,
145. Pe toti Turcii-i coprindeit.

Turcii sub paturi fug*

Ca soarecii s'ascundek
Care unde nemerih.
. Vladu strigh si rAcnih:
150. BAduleasa cea frumoasrt,
Cinstitrt cArciumAreasg,

170.

De urechi pe Turci luh

Si la Vladu crt-i scoteh.
Vlaclu di mi-i csrtpiit,

Unul p'altul cil-i punt:*

PfinA 'n seara-i cioctirtilt.

175.Si masa e'o asez,
La o parte crt srt da,
Foc caselor cA le da.
Ardeit casele'mi plesni,
Badea cu Vladu sgi, veseli.
180. Cine pe drum crt tree*
Din gurit cA mi-i ziceh :

Mai, grace Badule,

Cum Iti arde citsele,

Si tu bei, te 'nveselesti,

185. Si la case nici gndesti !

Darrt Badea rrispundeit
Si grrtind ash ziceh:
Fratilor, crestinilor,
Nu 1mi pare ru de casA,
190. Da-mi pare de carne grasA;
Seaptezeci porci am trtiat,
SlAnina s'a rncezat,
Foc caselor cA le-am dat !

www.digibuc.ro

283

23. Badu arciurnaru.

seris din gura lui Dionisie Maereanu. Corabia, Romanati.

Pe dincolo, pe dincoh,
Umbl Turcii d'aiureit,
D'aiurea, prin plaiureh
Si tot de Badu 'ntrebit.

5. Pe Badu c mi-1 gAseste,

Unde malul s coteste,
Dun Area sit asvArleste,

Pe Badu c mi-1 gitseste.

P'acolo cand ajungeA,
10. Din bittAturti strigit:
Btiduleasa cea frumoasii,
Cu ochii de curvh aleasA,
De-mi este Badu acasA,
Zi-i, frate, afar' s

15. lar de-mi este dus la vie,

Trimite-i vorbtt stt vie.
De mi-e 'n tArg la carne
[grastt,

Trimite-i sA vie acasA.

Bduleasa rttspundeit

20.

Si ash di mili vorbitt:

Nu-mi este Badu la vie,
SA trimit vorbti stt vie.
Nici in tArg la carne

S trimit sd-1 chieme acasA.

25. CAnd oiu zice matostat,

Badu mi-e culcat in pat.

Dela cArcium e beat,
Si el, nene, s'a culcat,

30.

45.

Und' te ai.ti la dAnsul,

N'ai d'a tine rasul.

65.

Ia (IA buze 'n rumeneal,

Ast Turc ce-mi fceh ?

In cas' cA
Frumos mi-1
D'adormit cum se gtisi.
50. Unde mi-1 legit ?
Tot de stlpul cosului,
In btaia fumului,
In dogoarea focului,
Unde-i pAs voinicului.
55. Si-1 bteit si-1 chinuitt,
Tot de mumA-1 suduitt.
Iar Badu s desteptit,
strigh :
Si din gur
BAduleasa cea frumoasA,
60. Ochi negri de curvti aleasA,
Ce stai, frate, mg, privesti,
Uncle Turcii mtt cAsnesc,
MA csnesc,. m chinuesc?

Ia tu, frate, s te duci,

Ochii negri in cernearg,

SprAncene in condeia].
Imbracti ie dinteo mie,
70. Ztibunas de caftorie,
PApucei ea ltimAih ;

Uncle Turcii te-or vedeit,

Inimioara le-oi sech,

Cu. singeru 'nfipt in mas,

Cu palos pe pieptul gol.

Cine mi 1-o desteptit,

Frumos capul i-o tih.

Turcii dacA auzi,
Toti pe loc incremeneh.

35. Doar unul din ei

Vezi Al Turculet, si el mi-

[titel,
Mult mi-e gingtisel :
De ctilatie ridicat,
40. De genunchi apropiat,
Cu musttile de rac :

Cu trei fire 'n barbti,

Cu trei in musttiti !

FatA albA in

Pe mine c m'or
75.

BAchileasa 1-ascult,

In ctimarli cA intrh,
Dote buze 'n rmneneal,

Fata alb in albeal,

SprAncene d'in condeialti.

80. ImbrActi ie dintr'o mie,

ZA.bunas de caftorie,
Pfipucei ca
Uncle Turcii mi-o vedeh,
Inimioara le secit,
85. Mai rhu, frate, cA-1 bteit,
Tot de m amA-1 sudui,

www.digibuc.ro

28-1

Si de bani Il chinui.

Tara Badu c strigh,

Bdulesii de-i ziceh :

90. Baduleasa cea frumoasri,

Ochi negri de curva aleasa,

Ce stai, frate, i privesti,
Uncle Turci ma chinuesc ?

95.

Ia intra tu in camara
Si ia galbenii ou poala
Si f d'a te 'mpiedich,
G-albenii d i-oi varsh !

Unde Turcii i-or vedeit,

Pe mine m'or mai lash.
100.

Briduleasa-1 ascult,

In camara ea intrh,
Lu galbeni cu poala,
SA facii d'a 'mpiedich
Si galbenii d'a-i varsit!
vedek
105. Unde Turcii
Mai ran, frate,
Tot de manart-1 sudni!

lar Badu ca strigh,

110.

Bridulesei
Bad uleasa cea frumoasa,

Ochi negri de curva aleasrt,

Ce stai, frate, i privesti,
Unde Turci ma chinuesc ?

Ia tu, frate, sit to duci,

115. Pe frate-mert Niculcea sri-1

[aduci.
Briduleasa-1 asculth,
Dupa Niculcea plech.

Lua papucii in mat*

C pe ulita e End.

120. Dar ea, nene, ca-mi mergeit

Din ulita 'n ulcioar,

Din crciuma 'n carciu-

[mioara.

Unde 'n carciuma mergeit,

De cte-o park vin bea,
125. De Niculcea intrebh.
Pe Niculcea ca-1 gas*
Cam la capul argului,
Mi-e d'o mica carciumioarrt,

Vezi, de mica ce-mi erh,

130. Cu cincizeci de bap in ea,
Imi bea Niculcea la ea,
Cu trei fete de 'mprtrat.

Le tineh pe dupri cap,

Le saruth cu mult drag.

135. Una cu yin 11 stropeste,

Alta bine-1 veseleste,
Alta fata-i rumeneste.
Baduleasa de-1 vedeit,

Ash din gura-i

140. Aba, Culceo, Niculceo,
Tu bei si te 'nveselesti
Si de Badu nu grijesti,
Unde Turci crt-1 chinuesc,
Tot de muma-1 sudniesc.
145. Niculcea dac'auzi,
Ash din gura
Briduleasa cea frumoasa,
Ia du-mi-1 e tu acasa,
C(ri eu, nene, o sa Ain
150. Din pistoale rapaind,

Pe ulita tot cntnd,

Din vadil vin tot sorbind,

Mare ramat tot fricand.

Turcii de m'or auzi,
155. Pe tine te-or intrebh.
Si tu, nene, s le spui :
Neste negustori de boi,
vndut cirezile
"acum beau dobnzile.
plech,
160. Baduleasa
Acasrt crt mili veneit.
Dar Niculcea ce-mi fliceit?
Vadra de vin c'o umpleh,
pleat,
Pe ulita
165. Din pistoale rapai,
Din guirita tot canth,

Din vadra vin ca sorb*

faceh.
Mare ramat
Si Turcii mi-1 auzih,
170. Pe Briduleasa 'ntrebh :

Baduleaso, dumnea-ta,
Ce s'aude, vezi, p'afarrt?
Bduleasa le spuneit:

Niste negustori de boi,

175. C'a vandut cirezile

S'acum beau dobanzile.
S'as mai zice usturoiu,
Are taica patru boi.

Si din patru vinde doi,

180. Si trag in gazda la noi.

www.digibuc.ro

285

Turcii ea Imi o crede,

Tac Niculcea sosi,

Din pistoale rapai,

Din vadra vin ca sorbeit.
185. Peste Turci ea, naval*
Pe sub paturi s'ascundeh.
Drept la Badu ca mergeh
Si vadra i-o Intindeh.

Pauli vadra o sorb*

Foc caselor ca le da.

Cine pe drum Ca tree*
200. Ash mult sa minunit,
$i lui Badu ca-i

Ai, sarace Badule,

Cum iti arde casele,

$i tu bei, te 'nveselesti,
nimica nu grijesti.
Pe semne tie nu-ti pas,
Ca ti arde a ta casa ?

205. De

190. Vezi, Niculcea -ce-mi facea?

Pe langa Badu sa da,

Streangurile le taia
Si dupe Turci navlih,
De sub pat c mi-i scot*

Mara Badu raspundeit

Si din guril imi zice:

210.

195. Frumos mi-i macelrek,

Mie nu-mi-e
casa,
Ci-mi pare ran de carne
[grasfi,

Ca pe vaci in zahanh.
d'afara ca-mi iesi,

Ce sa tope,ste prin casa!

21, Ghitg CrdAnutii.

Scris din gura lui Ghit Ghelca. Orlea, Rornanati.

Frunzulitra

Dar vezi,mandrace-miface?

Pe cel deal, pe cea culmita,

poarta-mi-se,

D'alde Ghita Catanutii,

5. Cu flori d'albe 'n chivaruta,
Cu patru cai la carut,
Cu doisprece eatarasi,
Intesati de gillbinasi.
Cu doisprece lautari,
10. De cant pe galbeni mari.
Foitica s'o lale,

30.

D'a dracului ce-mi era,

Ea din gura-mi rtispundeh:

Hei, mai Ghita Catanuta,

Cu flori d'albe 'n chivaruta,

Eu oiu incepe-a canth,
Muntii s'o cutremurh,
35. -Teti adanci c'o rasunh,

Maluri mari ca s'or surpit,

Livezi verzi s'or Incur*

Apele s'or turburh.

Pe mine m'or auzi
40. Si la tine c'or veni,
$i cu mandra-mi chefui.
Trei voinici din -ad adanci,
15. Lautarii ca-i can*
Ceia cu chicele lungi,
Nici o grija nu avek
CP le poarta cam pe spate
Saracut de maica niea!
Si le poarta stogosate.
Dar vezi, Ghita ce-mi facea ? 45. Pe tine te-or omori
El din gura as-mi ziceh :
Si eu mine s'or iubl.
20. Alei mandril, mandra inea,
S'alta data s'o lalea,
Eu de &and mi te-am luat,
Dar vezi, Ghit ce-mi faceit?
Nici o slujba, nu ti-am dat;
Sprancenele le 'nerunt
Dar acuma am sa-ti dau,
50. Si din gull as-mi gri :
S plateasca capul tau :
crucea i legea,
25. Canta-ti, mandril, cantecul,
Aste maini albe, curate,
Ca mi-e drag ea sufletul.
cn sarma 'nfasurate,
S'altadata s'o lalea,
Dela maini i pan' la coate.
Dar vezi, Ghita ce-mi face?
Mare masa-mi inti,ndeh

www.digibuc.ro

286

55. Si n'an en cine sa bate !

Cnta-ti, mndra, cantecul,

Ca mi-e drag ca sufletul.
Mndra'ncepeh de-a canth.
Tar cand. mndra 'ncepeh,

60. Muntii sa cutremurh,

Vai adnci crt rasunh,
Maluri mari ca sa surph,
Livezi verzi sa. incur*
Brazi marunti sit scutur,
65. Apele sa turburit,
Pe ea ca mi-o auzi
Trei voinici din vai adanei,
Ceia eu ehit.tele lungi;
Ce le poart cam pe spate
70. Si le poarta stogosate.
Foaie verde trei alune,

verde foi de nalbrt,

Ia sa ne dai, Ghit, vama

105. Sh ne dai buzduganul,

Sa-ti ertrun viata cu anul.

Daril Ghita ce-mi faceit?
El din gura raspundeit
$i lui Lotreanu ziceh:
110. Buzduganul nu ti-oiu da,
Odata cut viata mea ;
Mi l-a dat cumnatu-meu,
Sa-mi apilr ctipsorul, meu.
Dar Lotreanu ce mi faceit?
115. Inc'odata ca-i
Foaie verde flori de nalbrt,
Ia sa-ti dai, Ghit, drept
[vandi :

Srt ne dai pe mndra ta,

Ca sa-ti mai ertilm viata.

Pot pe nume eh iar a-i spune

Until Pang Rosianu,

120.

Care-a ornort pe Tanu,

Ce mai ora era., sarmanu!
S'altul Gruia Carbinet,

Dana VA este d'asta,

125. Noi la lupt ne-om
Pe cat ne-o sta putereh.
Si care orn birui
Tot d'un bArbatel i-om fi.
Foae verde s'o
130. Ei la luptrt sa h-th,
Sa luptarA pang la pranz.
Li se Omit, lupta ras.
S luptara pan' nameaz,

Ce tine pisma eu anu

75. Si oraoara cu tufanu !
S'altul Imi este Lotreanu,

80. Ce fuge cu gardu 'n piept!

Pe ea di mi-o auzih
Si la G-hitri crt-mi veneh.

Lotreanu ea 'nainth
Si lui Ghit
ziceh

85. Hei, Mai Ghita Catanut,

Cu fiori d'albe 'n chivarutti,

Ce ne calci mosiile
Si ne turburi apele
Si ne 'ncurci livezile?
90. Foaie verde foi de nalbrt,
Ia sa-ti dai tu Ghitri vamrt.

SA ne dai pe murgul thu,

Sa-ti mai ertarn capul tau.

Dar vezi,Ghith ce-mifilceh?

95. Crunt la Lotrean sh, uitit

Si din gura ash-mi ziceit
Eu pe murgud nu ti-oiu da,
Odata cn viata mea ;
Ca mi l-a dat socra-meu,
100. Sa-mi poarte trupsorul meu.
Dar Lotreanu ce-mi fa ceit?

Ineodatrt ea-i ziceh

Catanuta raspundeh
Si lui Lotreanu
Eu pemndra nu-ti voi da,
Odatil cu viata mea.

fu lupt cu necaz.
135. Sa luptara pan' la chindie,
cu mnie.
Si
SA luptara pang 'n seara,
Li sa para lupta amara !

Dar vezi, Ghith ce-mi fa[ce ?

140. Pe mndra lui s'o 'neereit,

Brnaciului drumu-i da
Si din gura
Alei, mandril, mandramea,
Sai de-mi sumete brnaciul,
145. Crt-mi rapune Lotrean ca[pul.

Dar vezi, mndra ce-mi

[faceit ?

www.digibuc.ro

287

D'a dracului ce-mi

Bat-o Maica Precista
Sfntai Duminica
150. Si ce zi o fi mai re!
Ea din gura
zice :

Foaie verde trei granate,

Ba sa-ti cauti treaba, frate.

Eu vreau lupta pe dreptate,
155. S'ori care oti
Tot d'un barbatel mi-o fi.
Dar vezi, Ghita ce-mi fa[ceit ?

Brnaciu 'n dinti apucit,

Odata sa opinte,
160. Pe Lotrean ea mi-1 trnti
Si 'n pamant ca mi-1 bagit,
_Rana 'n subtiori

Palosul iute-1 scot*

190.

ratile i le di*

In disagi ca le bagit.

195. Capul iar crt i-1

Si 'n disagi iar

Trupul pe plast-1 aruncit,

Ciorile cg-1 ciuguleit,
Numai oase rilmane.

200. Disagii

Alei, soacra, soacra mea,

nitica varza act*
Sa gatim cu carne grasa ?

205. N'ai

Soacra-sa afar' esiti,

In loc de carne ce-mi ve-

Pe ate unu-i prindeit

[d eh ?

Albe tativare,

210. Negre codipare,

Obraji rumeniori
Si ochi negrisori.
Si ea ca le cunote.
Ca erii ale fie-sa,

215. Si din gull

Foaie verde samulastra,

Daca i-a fost mintea proasta,

Las' ca" bine i-a fricut,

La mndra crt mili yen*

Si ea, mare, 'ngenunchi,
Ca sa-i erte greseala.

Dar vezi, Ghita ce-mi faceii?

180. In trasura o sui

Si din gur a-mi
:
Dalai, mandril, mndra
[mea,

pe cal pun*

Si el ch-mi
La soacra-sa se due*
Din batatura-mi strigit :

Frumos capul
165. Apoi dupa Ai doi sa lu,

Si cnd cu palosul da,

Luh capul cu spata.
De dat ce da nacajit,
170. Palnul infra, 'n pamant,
Scotea brazda ca de plug !
Foaie verde mar mustos,
Si se 'ntoarse bucuros,
Multumind lui Dumnezeu,
175. C'a scapat de dusman ram.

Sa-i fac vfirf en capul tau.

Cai la trasura-i punt*
Si la plaste c'ajungeh,
Si pe ea jos ea mi-o da.

220.

I-am zis sti nu iea haiduc.

Din ochi negri litermit,
Langa cal ea ca cadeii
Si ea, frate, 'mi legink.
Faceit moarte peste moarte,
Uncle 'n lume u se poate.

225. Dar vezi, Ghita ce-mi faceit?

Asta var am cosit,

Pinteni calului ca da
Nona plaste c'am facut
Si fug* se &Opal-tit,
185. La toate le-am facut varf,
Inclarat nu s uith.
Numai una n'are varf.
Haiducul mnii razand,
Foitic bob areu,
230. Iar ma-sa trageit murind.
S'ara pus gnd la DumneSi s'a dus, s'a dus, s'a dus,
[zeu,
Pan'ce soarele a apus.

www.digibuc.ro

288

25. Kira Kira Una.

Seris

gura lutarului Iordache P. Mirea. Or lea, Romanati.

Verde d'o maslina,

Din vad, din Braila,
Mai din jos de
Vezi la malul mare,
5. Este d'o vltoare.
Colo sa descarca,

45. Rosh si umfiate.

Cu ochi refecati,
Mari i bolboati.

Dincolo s,
10.

Sapte balozale,
Sapte galioane,
Sapte opt sandale,
\Iu1t sunt frumusele.

Dar ce se descarca
Si cu ce sa 'neared ?

Descarea mereu,
15. Descarea din greu :
Tot fir ibrisin,
Blanuri de samur,
Bogasiu d'el bun,
Tutun inigek
20. D'el de bea pas,

Nu poti sa tii rasul.

Iar el unde-mi sta?

55. Unde-mi ospiltit?

Vin de unde bea

Tot dela Kira.

La carciuma mica,
Mica si
60. Cu earciumareasii
Mandril si frumoasa,
Mult mi-e drgstoasa.
Iar colo sub mal,
Sub verde umbrar,

Bata-mi4 leg*

sa

65.

Batil-mi-1 cruceit.

Blanuri de samur,
Postav de cel bun.
25. Sculuri de matash,
Marfa femeiasca,

Ca e mai banoasa.
Dar cum sa descardi,
Iute ea sa 'neared,.
30. Dar cu ce s 'nearer', ?
G-rau i cu secara,

Adunat din tara.

Kira cea frumoasa,

Fata dragastoasa.
Care-mi intreceit
In frumusetea sa,
70. Soarele si lung,
Raza de lumina.
Arapul ciudat,
Negru i buzat,
Cum el o vedea,

75. Inima-i sari

5'astfel cuvanta :

Kira, Kira Lina,

Porumburi alese,
Dupd, cAmp culese.

Frumusica zana,
Fraged copilk
80. Tamara zambila,
Floare din gradina,

35. Dar cine le 'ncarca

Si cin' le descarca?
fatil maxi iata,
Colo sa arata
D'un Arap Sangiab,

C'un par imbilesit

Si incarliontit.
50. Cu mustati de rac,
Par-c'ar fi un drac.
Gaud te uiti la dansul,

40. Negru i buzat,

Cu solzi mari pe cap,
Cu solzii de crap,
Dati pe dupa cap.
Cu buzele late,

Sd ma iei pe mine,
Ca mult ti-o fi bine.
Verde trei msline,
85. Sa mergi tu eu mine
In tara turcease,
Tara afdpeasca,
Ca eu
facea
Tot ce ti-o placeit. :

www.digibuc.ro

289

90. Cort de catifeh

Ca sg m sluteasc,
S m otraveascii!
140. Ce folos va fi,
Dac voiu peri ?
Sau d'or peri ele,
Cumnatele mele,
N'o sfi fie bine,
145. De mine, de tine.
Verde usturoiu,
De noi amndoi!
Arapul ciudat,
Negru si buzat,
150. Cum o auzi,
Inima-i sri
S'astfel cuvntit.
Kira, Kira Lina,
Frumusicg zng,
155. Fraget copil,

Si salamangeit,
Cu ciucuri legati,
Numai fir lucrati ;

95.

Pat de abanos
Si de chiparos.
Asternutul tgu,
D'o vrea Dumnezeu,
Cptiul tau,
O s-ti fie, zu,

100. Numai burdusele

Cu aur in ele,

Galbeni venetici,

Mai mari dect cinci.

Kira 1-auzi
105. Si ea nu rdeib,
incrunt
S'asit rgspundeit
Arape Sangeape !
Arape ciudat, .
110. Negru si buzat,
Cu solzi mari pe cap,

Tn grit zambil,

Floare din grgdin,

}Ned de lumina,
Ascult pe mine,
160. SA m iei pe mine,
Cg ti-o fi mult bine !
Asternutul tgu,

Ca solzii de crap.
Cu buzele late,
Rosii si umfiate.

115. Cu ochi bolbosati,

Rosii refecati.
Cu pr imbitcsit
Si incrliontit.

Parale mgr ante,

La Arap sunt multe!

165. Cgpiitiul tau,

Cu mustti de rac,
120. Par' c' ai fi un drac !
Cum sa te iau pe tine?
In tara argpeascg,
Cresting romneascg,
Cum o s trgiase ?!
125. Cumnatele mele,
Surioarele tele,
Arpoaicele
Ca serpoaicele,
Cum m vor vedeit,
130. De ciud' or crpit.

Ele s'or rair

Si m'or deochi,
Geaba m'oi
Ori se vor grAbi,
!

135. Inainte-a-mi

C'o gin friptg,

Fript, otrilvitg,
Plisculescu, Litrra turd populard

Tot de lei batuti,

La arap sunt multi !

Kira 1-ascultit
S'astfel rspundeit:
170. Arape Sangeape,
Eu nu oiu mergeit,

n'oiu fi a ta,
Odatg cu via*

Arap o
175. Din gurg
Find-cA-i pricina it,
S mergi sg ne socotim,

Tie s-ti pltim.

Eu la tine-am stat
180. Si m'am osptat,
Trei zile ncheiate,
Cu Arapi vr'o seapte.

Vinul ti-am Wit

Si nu ti-am pltit.

www.digibuc.ro

19

290

185. Pe Kira 'nselh,

.Dup' Arap pleat.
Si ea sit suiit
Intr'un balozal,
Sus intr'un sandal,
190. Ua sii-i dea parale,
Salbe i paftale,
Ca sa se plateasca,
Sit se fituiasca.
Arap ce-mi faceit?
195. Cum el o vedeit,
Indath 'ncepeit,
De-mi desfasurit
Cutii cu margele,
Cu galbeni si inele,
200.
cu mahmudele.
Apoi bucuros,
Le-aruncit pe jos.
Kira le vedeh,
Pe jos s'aplecit,
205. In poal' adunh,
Pan' poala umpleit.
Kira ce-mi faceit?

Ea minteali pierdeit

ea nici gndeh,
210. La casa, la masa,
La mama duioasii.
Arapul buzat,
Negru si ciudat,
Cand ash vedeit,
215. Nu se speri,
Afar' ca,

Cu ciiputul de os,
De cantit frumos,

Pe Dunare 'n jos!

Caputul de tufa,
240. De cant cu trufa!

Kira cit-mi plngeh,

Marea rasunit!
Iata 'n miez-de-noapte,
Cand dorm toate ape,
245. Fratii Kirei imi
La fereastrit strigit,
La usa-mi bateit.
Vezi, fratii Kerei,

Ilotii Brailei,

250. $erpii Dunarei,

'tot mereu o strigit,

La usrtmi bat*
Din gurii-mi
Kira, Kira Lina,

255. Sora noastr'a buna,

Deschide ush,
Srt tornam hasnarta,
Am spart Braila.
Ne prinde ziva,
260. Dam de mascarit,
De rade lumeit!

Kira nu raspuncle,
Crt n'are de unde.

Mit-sa auzih

Corabia porn*
Kira drumu-i da.
Mid Kira vedeit,

265.

i le raspunclek
Din gura zieeh:

Nu-i aici Kira.

220. Cum sit departh,

Poala c'o vrsh,

Incepeit a plangeit,

grozav racneit.
Arap ce-mi faceit?
225. El sit repeza,
In brate-o
La catarg o trgeh,
Franghia aduceit,
De catarg o legit.
230. Panzele 'ntindeh,
Corabia porniit.

Mergeh, cu folos.
Arap s'asezit,
235. Cu caputul cntit.

Mergek vere, 'n jos,

Arap a 'nselat-o,
Pe Kira a luat-o!
270. Ei cnd
Mult srt incruntit,
La ma-sa strigh:

Maic,

pan'afarti,

275. Macar in pielea goal&

Ea ca sa scul,

O iisoarit pe ea luit,
Afarii ca esih.

Ei ca o 'ntrebit:
280. --Mai* maiculita,

www.digibuc.ro

291

Arat-ne calea
Ce-a apucat Kira.
MA-sa tot plngek
Din gurA-mi ziceh:

mi-1 judech:

Cnd te-ai nsurat,

325. Pe cine-ai Intrebat?

Arapu ate*
Nici nu mai gria.

285. Pe Dun Are 'n jos,

Drum fgt.' de foks!
Ei cnd auzi,
C s repezik

Apoi mi-1 lash,

Pe Kira-mi judech:
Cnd te-ai logodit,
De ce n'ai plesnit?
Cnd tu ai plecat,
Pe cine-ai Intrebat?
Kira tot plngett
335. i ash-mi ziceh:
330.

Hasnaua vArsh,
290. Opnci c Mk,

La Dunre alergh,
o luntrie gsi,
In ea s'arunch.
Fratii Kirei,

Fratii mei uei buni,

295. Hotii BrAilei,

Serpii Dnrei,
ei cA strigh,

Din gurtt-mi ziceh:

Isa isa la lopata,

300. SA ajungem de Indatii.

Ei siti opinti,
Valuri cA faceh,
Dun Area ti.

Cnd zori sA revrsh,

305. Ei cA, ajungek
Corabia-mi vedeit,
Lnga ea veneit.
310. Kira ca-i vedeh,

Si ea le vorbi:

Fratii mei cei buni,

Pe Duntire 'n jos

FAr' nici un folos!
Fratii Kirei atunci

Corabia opri,
355. La mal o trageit
mi-o ancorit.

Pe Arap luh,

CeosvAsti mi-1 fAceh,

Pe mare a-1 da.

360. Fratele mare ziceh:

320. Trei pumni ii tag*

Ochii-i turbur,
Sngele-i pornek

345. Bani a a viirsat,

poala am adunat.
Corabia deslegi
S'apoi el plech.

Eu vznd ah,
350. Plngeam si rAcniam,

Un halat apuch,
Sus cA s urch,

Ce-atd &tat la mine?

Ati rtimas fr zile!
315. Arapu-i culcat,
Rsturnat In pat,
Tot arme 'narmat!
Fratii ei sri,
La Arap intr,

Eu nu-s vinovatA,
Eu sunt inelatA,
De Arap luatA !
340. Vin ce mi-a bAut,
A fost nesocotit,
A fost neplAtit.
Arap m'a 'nelat,
In corabie m'a bAgat,

Acura ne-am luat soco[teala.

Cu corabia qi marfa
'nzestrAm pe Kira!

www.digibuc.ro

Legende si balade domestice.

1. Iencea Sbi-Iencea.
Scrisa din gura litutarului Lucan Candoi. Celei, Romanati.

Iencea Shbi-Iencea,
Feciorasul Srbei,
Din gura Galofii,

El s'a lndat:

5.

Cate fete sunt in sat

Si 'n oraq in Taligrad,

Nici una nu mi-a sapat :

Nici de turc, nici de ro[mn,

10.

15.

20.

25.

Nici de Ovreia bogat,

Pe toate le-am srutat,
Si pe papuc le-am calcat,
Cte un gAlbior le-am dat.
Numai una mi-a scpat,
vezi Stanca Beiului,
Nepoata 'mpAratului,
Fala Taligradului!
S'altfi floare 'o laleh,
vezi Stanca ce-mi fceh?
Intr'o sfnt, Vinerea
Trecea pe la cafeneh,
Unde bea Turcii cafeh,
$i pe Iencea cA-1 vedeh.
lencea cam beat c erh,
Si Turcii 1'1 inelh
Si pe Iencea 1-apuch

Si dare Iencea grih:

Ale, Iencea dumnea-ta,

35.

Nepoata 'mpAratului,

Fala Taligradului,
Si a Beligradului.
40. IacA noi prinsoare facem,
$i multi glbiori s4i dam,
Ca sA sruti pe Stanca.
Vezi pe Stanca Beiului,
Nepoata 'mpAratului.
45. Tu dacil n'oi sAruth,

Noi capul tu ti-ona

vezi Iencea ce-mi

[fAceit?

Cu coragiu ca-mi rAspundeh:

.Mbicar cA mi-oiu pierde

[viata,

50. O s, srut i pe Stanca.

Turcii dac auzih,
Tare din gurA sbierh :

Baca, baca, gheura,

Ne pAngArete legeh.

55.

30.

Dar de i-om tra cptina,

SA-1 facem de mascar,
SA se ducti pomina.

FoiticA mr dungat,

Tu, frate, te-ai liiudat:

Cate fete 'n Taligrad,
In Taligrad i 'n Beligrad,

Pe toate le-ai srutat,

Si pe papuc le-ai clcat,
Cte-un glbior le-ai dat.
Nurnai Stanca ti-a scApat,
SA vezi Stanca Beiului,

Ii da drumul, sA

Iencea acasA cA veneh

60.

Si sta i tot stt, gndi.

El din gur ch-mi

www.digibuc.ro

293

Srcut de maica mea!

Imi rpun. Turcii viata.
Mu lt el c s intristh
65. Si mrt-sa ch. 11 privi
Si din gura
Dale lenceo Sabi-Ienceo,
Ce stai ash trist i mhnit ?
Ori de chelciug ai sfrsit,
70. Ori haine ai prpdit,
Ori calul ti-a '-mbtrnit,
De esti trist i prea mhnit ?
Iencea sta i rrispundeit:
S' vezi maicrt maica mea!

75. Frunzulit foi de tat,

Asarrt m'am imbtat,

110.

115.

M-sa masa i puneit.

Vin i rachiu Ii scot*

125.

Taci, Ienceo, dumneta,

Cobori in vale la br-

[bieri

Si te rade de nou ori,

si-ti f fat tomeiascii,

Minch de s, ospt
Si bea de se 'nveseliit,
In haine femeiesti II imbrck.

Cnd soarele scprit,

Drumul pe
da

Si eu pe la ei am dat

105. Nu purtit inimrt rea.

raz,

S vezi pn' a noulea,

Si mustata i-o lu
120. si-i infierbnt fata.
Acas' la m-sa yen*

, Ca sti-ti spunem noi cevau.

C eu, maic, am fost beat !

Iar mri-sa de auzi,
Ash din gurii-i spuneit:

De nou ori ca

scoat fatrt fomeiasc.

Brbierul Il rdeit

SA vezi Tumid m' vedeit

Si ei, maic, m'a 'nselat,

85. CA eu m'am riudat :
Cate fete 'n Beligrad,
In Beligrad si 'n Taligrad,
Pe toate le-am srtrutat,
Si de Turc, si de Romn,
90. Si de Ovreias bogat.
Nici una nu mi-a scpat,
Numai Stanca Beiului,
Nepoata 'mpratului,
Fala Taligradului
95. Si a Beligradului.
D'oiu sitrutit pe Stanca,
dea imprtia,
De n'oiu srutit pe Stanca,
S-mi rtipue vieata.
100. Si pe mine m'a 'nselat,

[Stanca,

S le iei imprtrtda.
Iencea 'n vale scoboreit,
La brbier crt-mi trge,
Si brtrbierului li da,

Pe la catene am dat.
Si din gur c strigh :
80. Baca, baca, gheura,
S dai, Ienceo, p'aicia,

s vii apoi la maica,

S te fa c s sruti pe

130.

Si m-sa Il invatit
De-mi plngeit, de-mi chi[

tua,

Cinii orasului intrtrtit,

La poarta Stanci trageit.

S vezi Stanca ce-mi t[cea ?

Dosul fuga c
da
135. Si poarta i-o descui,
De cni Il cortorosi.
In curte la ea-1 13'60,
Si din gur Ii vorbeit?
140.

Femeie, ce plngi ash?

Iencea din gurrt grik

Din ochi negri lacrmit:

Mi-a ven it puschiul beat,
Si. m'a luat la goana 'n sat,
Si-ti zic bodaproste crt m'ai
[scrtpat.

Dar femeia ca femeia,

Poale lungi si minte scurta,
Femeie nepriceput.
Pe wadi. li asterneit,
Si s se culce-o potti.
150. Dar Iencea
Ai, Stncuto, dumneata,
Nu-mi asterne tu pe
145.

www.digibuc.ro

294

--Dale, Ienceo, dumnea-ta,

CA Bunt lemnele de plop,

Sar scanteile, ma' coc.
155. si-mi asterne la picioare,
Sa-ti vie si tie racoare.
vezi Stanca ce-mi

FiindcA fuse. vorba ash,

170. Pune-mi o carpii la cap,

Sa ma stiu ca am barbat.
CAnd soarele rasarih,

Iencea bea i chiui.

Turcii ca mi-si auzih,
175. Singuri ca sa otravi,
din gura ca-mi strigh:

[face?

Asa matt' Ii yen*

La picioare-i astern*
160.

i pe Iencea ca-1 culch.

Baca, baca, gheura,

Frunzulita trei granate,

CAnd fu pe la miez-de-

Ca ne-a spurcat, vezi, legea,

Si ne-a luat, vezi, fata,

[noapte,
Cfi-i suflit Iencea la spate.

Cnd soarele rsarih,

165. Ieneea cu ea 'n brate er.

CAncl Stanca

pricepeit,

Ash din gura ziceit :

2.

180. Ne-a facut de mascarh !

Iencea, frate, izbutik

Ramasagul nu-1 perdek.

Galbiori multi ca
sa duce& pomink
185. De fapta ce o faceh.

Ibraim.

Scris din gura lautarului Iordache Mirea Ioni. Orlea, Romanati.

5.

Bate vantul tufele,

Tufele si salcile,
Sa-mi porneasca saicile.
Bate-mi vantul salcia,
Salcia si trestia,
sa iltana papura,

Dar veneh i saici mai multe.

Can d oiu zice s'o
Ibraim ca-mi sosih.

30.

35.

*i la poarta ca bat*

din gura ash strigh,

Pe Stancuta o chemh :
Stanco,Stanco Ardeleanco,
Ia iesi, Stanco, pan' afar,
C'am sa-ti spun d'o vorbi-

Gheorghia cu floricele,
Nu-mi ajunse la picioare.

45.

Vazui saicile venind;

Ibraim n'a mai sosit.
Verde floare, flori marunte,

o pui la inimioara.
Stanca din cas' auzi
din gura cuvnth :
Nu pociu,nu pociu,Ibraime,

50. Mai invarteste saica 'n loc,

Nu-mi ajunse pe la frunte.

Foaie verde bob alit,

Cand fu suarele la rsarit,

25.

c'o floare la ureche,

Ci-mi veni cu una noua
cu flori la amandoua.
Cum in schelA el trgeh,
Parul saicii II bateh,
8i la Stancuta

40.

G-heorghia cu flori marunte,

20.

nu-mi vine cum s'a dus ;

Ca s'a dus c'o said, veche

Sa-mi pornesc cu aica mea,

SA ma duc la Cladova,
La lelita Stancuta,
10. Ce femeie sarmana !
De vede calatorul,
De grab iea carpAtorul.
Sumete rochita 'n bran,
Framanta pAine de grau,
i asterne rochith,
15.
Pune capat televechia,
M'acopere cu gheorghia.

Foitica lemn de sus,

[soaril,

Ca sunt cu mainile 'n paine.

PAn'oiu bagh turta 'n foc.

www.digibuc.ro

295

Ibraim iar crt strigit,

Catre Stncuta
:
Stanco,StancoArdeleanco,
55. Iei, Stancuto, pn' afar,

0 us& scrtrtrtietoare,
80.

:
Pe Stncuta c'o
Stanco, Stanco Arde-

Ca s-ti spun d'o vorbisoar,

S o pui la inimioar',
Atfit te rog, surioar.
Stanca iar Ii rspundeit :

60. Frunzulit' mracine,

Nu pociu, nu pociu, Ibraime.

Frunzulit foi de -tat,

C e brbatu-meu beat,
este culcat in pat.
65.
Ibraim dac' auzi,
El din gur iar ziceit :

Stanco, Stanco Arde[leanco,

Ia iesi, Stanco, pn'

C'am s-ti spun d'o vorbi[soarrt,

70. S o 'nozi In batiscioar,

S o bagi la inimioar.
Iar Stanca s viiiet
din guilt ash zice :
--Sttrcut de maica mea !
75. Frunzulit trei cline,
Nu pociu, nu pociu, Ibraime,

Ca sit ies afar' la tine.

E-o boldeicrt ltrittoare,

o soacat simtitoare,

Nu pociu, nu pociu,frtioare.
Dar Ibraim
strigit,
[leanco,

Pune mna sus pe grindrt,

Iea un codru de slanin,
Unge usa la tktn,
Sri nu scrtaie o lun.
Pune m*na i)e corlaltrt,
90.
iea o coaj uscatit,
mi-o moie 'n lapte dulce,
art boldeicei s mnnce.
Ash pe Stanca
Usa nu mai scrtiit,
95. Boldeica nu mai lritrit,
Soacrrt-sa nu o
Stanca
85.

Sus pe schel, &it sui

*i in saicrt crt
'o lalek
Ibraim ce mi-si fceit ?
Drumul sicei el crt da.
Verde verde de rogoz,
Mergeh Ibraim in jos.
105. Mergea, frate, cu folos,
Cci biitea 'un vnt in jos.
100. Foiticrt

3. Costea.
Scris din gum lui Petre Stncil. Orlea, Romanati.

In mgura Urzei,
La tinutul Gherghinei,
Este tarla Costei.

Umblrt Costea cltireste,

Stnile le ocoleste.
Pe toate derelele,
Porneit Costea oile.
Rsunit clopotele,
De-ti. li auzele !
10.
i mai aveit, Costea, aveit:
Cti vara brebenei,
Tot la Costea mieluei !
Cate 'n vale pietricele,
Tot la Costea mieluele !
15. *i mai aveit Costea, aveit :
5.

Vreo cincizeci de caini ha[trni,

De pazeit tot pe la stni.

mai aye& Costea, aveit:

Vreo cincizeci de pulktei,
20. De pgzese pe la odi.
Potlogan, cine brarrtn,
De prizeit noaptea la stni.
Doalfa, ckteaua britrng,

Fitr nici un dinte 'n guilt!

25. Frunzulitk garoflati,
Azi e Luni, ratline e Marti,
Pleac Costea la G-alati,
Cu mgarii insmitrati,
Numai ruble si cu sfanti.

www.digibuc.ro

296

30. Ca sit iea, frate, srt iea :

Sare bun oilor,
TArate miorilor,
Mantale ciobanilor

Si tarsni mgarilor.
35. Pleat Costea i mergea
Si drumul nu i-1 tinea,
Pe la Fulga s'abtea,
Pe la Fulga, fulg btran
Falg btran i de demult,

40. Pita:tor de nou tri,

Ineltor de non domni !

Bun ziva cA ii da:

Bun ziva, fulg btran :

Fulg btran, fulg de demult.

45. FrunzulitA garoflati,

Eu am plecat la Galati,
Cu mdgarii 'nsmrati:
Numai ruble i cu sfanti,

SA iau sare oilor,

50. Tfirate miorilor,
Mantale ciobanilor
Si tarsani mgarilor.
Foicic mAr dungat,

*Si pe la tine am dat.

55. Verde, verde markine,
Ca sA ma 'nteleg cu tine,
S nu-mi faci vreo pricing.
SA-ti dan o mioarA de cal[dare,

S'un berbece de frigare,

60. Pastram din prepeleag,
Care e la voinic drag,
Cacaval din comnac.

Si Fulga ii multumia,
Si din gurA ii spunea :

65. Du-te, Costea, dumneata,

Targue marfA cat oi vrea,

Cfi vAd en de turma ta.

Costea 'n Galati ajungeh
Si marfa o targui.

70. La un porn a s tegeit,

Bea Costea, sA 'nveselia,
GrijA de nimic n'avea.
Cand la oite veneh,
Toate oile strange*

75. Si le bagii in perdeit,

Scaunele le puneh,
ToatA ziva &A mulgeh,

Si pe lapte pricepea,
CA oile ii lips*
Clici gleti nu le umpleit.
Cheag la lapte di !Aga
Si branza o cantria,
La msur nu-i eik.
85. Tocm' atunci seama lua,
C'o sil-1 fi 'nelat Fulga.
Cand prin oi di se plimbh,
Bine seama le luh,
80.

90.

Vedea bine cift-i lipsia :

Aveit o oaie buchereh,

Care and era vremea rea,

TrAgeh oile la perdea ;

Iar cand era vremea bun,

TrAgeh oile la pune.

95. Mai aveit Costea, avelt,
D'un berbece prepeleag,

Cu patru coarne la cap.

Dar in varful coarnelor,

SA-mi vezi ce aveit el, frate ?

100. Numai pietre nestimate,

De lumina lumea toatA, !
Pe lumina pietrelor,
Da porneala oilor.
Gaud el seanatt ca-mi Ina,

105. A treia parte din oi lips*

SA, vezi fruntea oilor,
Fala negustorilor,
Ndejdea stApanilor !

SA vezi, Costea ce-mi facea ?

110. Tocm' atunci se necjia.

Zerul din branzg-1 scot*

La trocuri c 1'1 tor*

Multe ceotece tili

Si puslAii ii chema.
115. Unde cu ceotecul da,
Lull prul cu pielea.
Peste nas crt ii lovi,
Coadele le 'nbazoiit,
VAile cA le umplea.

120. Schillrtia cat put*

Ti-er mai mare mil!
SA vezi Doalfa cea btranA,
FArA nici un dinte 'n gurA,

GAletile le-asezh,

www.digibuc.ro

297

De batrana ce er,

Si la masa n gasi.
Fulga de pranz ca pranzi,
Nici bung ziva nu-i da,

125. Nu ramasese par pe ea !

Ct piele a mai avut,

I s'a strns pe dupa gat.

155. S'asit din gufa-i ziceh :

Si astfel eu n'am
Nu sunt catei vinovati !

Ca eu bine te-am cinstit,

C'o mioara de caldare,
160. Si un berbec de frigare,
Pastram din prepeleag,

Dolfa sta
gri :
Dale Costea dumnea-ta,
130. Eu, zu, am imbatranit
Si la tatii-tu am slujit,
La mosu-tau am tinerit,
135. Ne-ajunge de &find ne bati !

Foitica trei
Iea-te tu dupa mine,
Aidi ta Fulga al batran,
Ai btran, l de demult,
140. Pradator de nouit taxi,
Insalator de noua domni !
El pe tine te-a'nselat
Si oile ti-a luat !

Sa vezi Costea ce-mi faceit.

145. Lug in manti lancea

Si pleat dupii Doalfa.
Uncle Doalfa ca-mi cal*
Nici iarba nu se Gulch,
Roua nu sit scuturk
150. Tot inainte mergeh.
La Fulga ca-mi ajungeh,

Dale Fulgo, fulg batran,

De vorb de ce nu te-ai
[tinut ?

Cascaval din comanac.

Si tu ca m'ai inselat,
Baetil de ti-ai manat,
165. Unii ca cainii au latrat,
Altii ca lupii au urlat,
Toti cainii i-ai inselat,
Oile de mi-ai luat.

Pazeste-te haiduceste,
170. C'oiu sa dau eu ciobaneste.
Si Fulga cg, se piteh,
Cu carligul '11 minteh.

lar Costea cu lancea da,

In patru ca mi-1 taih,
175. Pe piimant 11 astern*

Ramneh Doalfa de-1 stapa-

4. AguOta lui Topal.

Spus de Petre Stancila. 0rka, Romanati.

5.

Agusita lui Topal

Er zurbagiu la tara,
Frunzulica untisor,
Si mai avek un fratior.
Foitia s'o laleh,
Umblit

miireascil i lui
[leafa.

Agusita lui Topala

Bate Turcii de-i omoara,
Fricil de nimeni nu are.
10. Agusita lui Topala
Cu cinci chile de parale,
Le usch vara la soare.
El sotie
Sa vezi tot pe Abdul*
15. Fetita lui Saisa.

Ea din gura

Tin e-ti aramb 'Asia

Si-ti mananca averea.

Averea ta si cu-a m ea,

S'o mananci cu lingura.
Augusit Ca nu vrea,
El, frate, sa laud :
Foitica bob secara,
Ca oiu s ies eu la tara.
25. S'alt data filaleit,
SA mai inarim noi leafa.
20.

A gusita ce-mi fticei ?

Toti Turcii ca-i adunk

Iesi din Nicopolea,
30. In Bucuresti ca-mi trageh,
Ca sr], iea bivolria.

www.digibuc.ro

298

Cnd ajunse pe podul Ca-

60.

[licilor,

El dete vin Turcilor,

35.

S'ash, din gura-mi zicea

SA-mi cntati Turcii tur[ceste,

Intr'un car crt II pun*

65.

Si in grabil cA-I duce,

Acas' la Nicopolea,
Ca s-I vadil Saisa,
Ce i-a lucrat Abdula.

70.

Dosul fuga la car da.

Cnd sag sArute in gurA,
Il sArna, in tAieturA.
Ea din gurg, ca-i ziceit

75.

N'ascultasi de vorba mea,

Arnautii arnAuteste,
pofteste.

Tangara cu tambura,
SA-i mai dreaga inima,
40. Dela sotia lui Saisa.
Cnd auziit domnia,
esi
To.ti pe sali ei
Si cu toti
viet,
CA nu e nimeni pe robealit
45. Eli% unul Abdul,
Care tineit bivolria.
Ochian in mna
Sus in pridvor s, suik.

Saisa dac' auzik

Bine ti-a lucrat Abdula;

SA-ti tdi arambasia,

Si a4i mnnci averea.

Averea ta i cu a mea,

In toate prti sa uit,

SA mAnnci cu lingura,

50. Pe-Agusit-1 cunoste.

80.

El putinel zAbovi

Cnd dete buna ziva,

cu sabia,
55. Capul in patru-i despich
Si din gull cA-i ziceh

N'ai avut parte de ea.

Toti Turcii o vAicArit:

AgusitA ii ziceit

1)n' A gusit,A sosi.

Verde frunz de dudau,

85.

Du-te, spune lui Saisa,

Ce

Si. II Ugh prin Arale,

Si-1 deterA, pe Olt la vale,
prinser la Carale.
Fuga tare cA-1 scot*

Ca sA iei pe frate-meu.
Dar Saisa rspunde,
S'ash din gurti-i ziceit

fiu,frate, ai fost un voinic,

Frate-tu e un nimic!

lucrat Abclula !

Si II lu 'n fuga tare

5. Neguta.

Scris din gura lutarului G. Pirita. Studina, Romanati.

Verde, verde bob niint,

Neguta din Cmpu-Lung
Grea glceavit a fcut,
O pe Oancea I-a urit,
5. Si pe Vlaicu I-a 'ndragit !
Verde verde 'o
Vezi Oncica ce-mi faceit?

Oncica e ora domnese

Si-a plecat la Bucuresti
10. Cunite butd mari domnesti.
N'ai in lume sA, triesti !
Verde floare 'o lad*
S vezi Neaga ce-mi
Ca turbat cA, umblit!
15. FrunzulitA earb creat,

SA scul Vineri de dirni[neat,

La nepoatA-sa sh due*
Bung dimineata-i da.
Nepoat-sa
20.

Ii dete scaun a sedeit.

Neguta Ii rspundeit
Si din gur cuvnt
Nu saz sA mA odihnesc,

Am venit sA te procopsesc.

25. sa-ti dau galbeni cat oi

[vrea,

Sa dojenesti pentru Oancea

[ceva..
CA pe Oancea I-am urit,

www.digibuc.ro

299

30.

Pe Vlaicu 1-am indrgit,

Fa lui Oncica de urit.
Foitic d'o lalek

Vorbisi vorba ash de proasta,

Maine ramai fara cash !

75. Foicica foi de tat,

Nepoata-sa ca-i ziceh f

Frunzulit foi de tat,

Mi-am uitat de descantat,

35.

CA mi-e frica de pacat !

Iar Neguta ce-mi zicei ?
Ea din gurA rAspundek :
Cand oiu zice bob areu,
.

Pacatul o fi al meu,
*i iea bani cat oi vrea,
40. Sti-mi potolesc dragostea.
Iar nepoatii-sa ziceit :

Fugi tatarilor, d'acilea,

CA nu voiu sa pustiesc lu-

Mi-am uitat de descantat,

CA mi-e frica de pricat !
Negula astea auzik
*i Gherghinei ii ziceit :
Foitica bob areu,
80.
Las' c'o fi pacatul meu.
Zi-i s'alt'data foi de tei,
*i al pArintilor mei.
Neguta ce mi-si faceh ?
85. Raga mama in chisk
Galbeni de aur scotek
In mana Gherghinei II. da,
Cu pacatul Neaga s 'nearch.

[mea.

Neguta ca s 'ntristh

45. *i dela nepoatA-sa plech.

*i mears un jap de loc,

*i strait si se gandi.
*'aduse aminte de Gher[ghina tiganca.
La Gherghina sa ducek
50. 0 gsi, matur casa.
Buna dimineata-i da,
*i din gura id ziceh :
Gherghinito, 5,

90.

De vazit tiganca ask,

Ea din gurii cuvanth :

Find-ca e pricina ask

Du-mi-te la casa ta,

Dar sa stai numai p'afartt

*i sA privesti tot la soare.

95. Cand o veni soarele 'n chin[die,

SA dai dosu 'n pravalie,

Aci la jupan Ilie.
SA iei sorecie d'o park
Argint viu d'a doilea,
Apoi nu vezi i nu-mi crezi, 100. Sarica d'a treilea,
SA le-aduci la mama mea,
55. Ca sunt de dor prididit
Vedea-oin ce oiu lucrk
*i de dragoste-ocolita ?
Floare verde bob secark
Ca pe Oncica 1-am urt
Cat fu Vineri zi de mare,
*i pe Vlaicu 1-am indragit.
*'am venit la dumneata,
105. *ezit Neaga pe coare,
60. Ca s faci cum oi putek
Tot cu ochii dui:4 soare.
SA dam Oncicil-i s bea.
Verde floare colelie,
Cand fu soarele 'n chindie,
Sit-ti dau galbeni impraDete dosu 'n prvalie,
[testi,
110. Aci la jupan Ilie,
*l'o rochit sa-ti croiesti,
*i targui marf :
Lucrat numai in furculit ;
Sorecie d'o park
65. Ca mult imi erai dragutti,
De and erai copilitA !
Axgint viu d'a doilea,
Dar Gherghina tiganca,
Safacica de-a treilea.
Mama la gura puneh.
115. Apoi iute sti ducek
Sta, la Neaga sA uit
La Gherghina s'ajungek
70. *i din gur ash-mi ziceit :
In mama Gherghinei le da.
Gherghina crt le luit,
Ai Neguto, dumneata,
0 bunatate de nevasta,
Nus-ce naiba dojenek
www.digibuc.ro

300

120. CA apa 'n pahar sh 'nchiegit,

Pe Oncica-1 oropsi,

165. SA nu mai am leac in

veci!
att-mi, Neguto, un pic de vin,

Sh ving, cat o puteit.

Oncea din Bucureti

SA-mi curtit trupul de ve-

[pie*

Toath noaptea caii mnit,

125. Ca sg, vie la Neaga.
La Neaga, sotiea sa,
CA i s'aprinde inima.
Sara acasti nu sosi,
Nemeri dimineata.
130. Cnd soarele rAshri,

ha i Oncea sosih !
La Neguta a intrit:
Bung, dimineata, Neguta,
Vin sh-ti stirut gurita ;

135. Mi s'a aprins inima!

Dela Bucureti am inhtimat,
Toat noaptea am mnat.
Neguta fuga cg-mi da,
Rogojina o luh,
140. Sus pe prisp' o aterneh.
Oncica pe pat edeh,
Neaga p'alAturi cu lada
[sti da,
Pahhrelul cA-1 luit,

In mna lui OncicA-1 da

145. Si din gurg, ah-i ziceh : ,
Na Onciich tu, dg, bea,
Bea dela mnusita mea ;
CA ori oi bea.

Ori n'oi mai bea.

150. Dela mnutiita mea,

Pentru sAntitatea ta,

Si pentru dragostea mea.

Si Oncich cA-1 lu

Si la gurg, cA-1 pun*

155. Paste cap iute II. da,

Togmai 'in fund 'II rsuflh.
De loc II intoiegeh.

Incepa Oncea a tremur

Si din gurti ch-i zice :

160

Ai Neguto, dumnea-ta,

Findch tu ma utii,
De ce nu mh npustii?
Si de ce mg, otravisi,
Cu otravA dela Greci,

[nin.

Neguta 'II. rtispundeit

Si din gull ii ziceit:

Nu este, Oncico, vin,

C'a plesnit cercurile
Si a curat butiile !
Iar Oncica ce-mi ziceit?
El din nou cg, o nigh ;
175. Dit-mi, Neguto, un pic de

170.

[lapte,

Si m scapA dela moarte.

Neguta spate 'ntorceh
Si din gurh cuvnth :
Nu este, Oncico, lapte,
180. C'a scApat mnzateIe
*I'a supt bivolitele.

Dac nu ii date lapte,

Oncica dote ochii peste

[spate.

Binior di, sh 'ntindeit,

185. La phmnt sg, aterneh.
Sezii Neaga la picioare,

Ranh Oncica stat din tre[murat.

De picior eh' mi-1 luit.,

Intr'o chilie il thrih.

190. Up acolo i-o inchideh,

Lngg, ladg, eh trap*
Poala cu galbeni umpleh.
Nici caii nu-i dehAmh,
Drept la Vlaicu ch-ini plech,
195. Si lui Vlaicu cii-i spuneh :
Aideti, Vlaicu, sti fugim,
SA fugim, sg, pribegim,
*'amndoui sit' ne iubim.
Ch de Oncic' am schpat,
200. Dragostea mi-am cAptitat.
Vlaicu sta fli o privi,

Alturi en ea sti da,

Uncle mna ridich,

Palma biciu ch o Ric*

205. Si paste ochi mi-o izbih,

.Creieri de-i turburit.

www.digibuc.ro

301

acasa ca-mi yen*

El din gura ash graih :

Bata-te prdalnica!
De ti-ai omort sotia !

210. Dar maine, ori poimaine,

Tot ash o sa-mi faci si mie.
SA vezi Neaga ce-mi faceh?

Scuiph sange 1nchiegat,

Cu masele-amestecat,

215. Ash de tare i-a dat.

Mainile i sa muih,
Vinele Ii tremurk

Poala ca o slab*
G-albiorii
yank

220. Cu glas mare di plngeh

La Oncica ca intr,
Fata neagfa-i saruth,
Parul din cap ca-si rupeit,

225. Pe Oncica-1 arunch,

Iesi afarrt, glas lash,

Toat lumea o ascult,
C'a omorlt pe Oncica!
Tron de ceafa ca-i
230. Patru zeci de popi adunk
Pe Oncica ca-1 sluji
Si pe el ch-1 ingropit
La manastirea domneasca,
Oncea sa se pomeneasca!

6. Dur copil de rb.

Seris din gura lui Petro StAneil A. Orlea, Romanati.

Sta i sa gandih,
zicek:
Mandrei
Mandro, mandra mea,
Eu oiu sit te vnz,

Verde de cicoara
Sus la Inindioara,

Insoarrt-mi-sa 'nsoara,
Fecioras Oleah,

5. De parinti sarac,
De blaga bogat,

La targ, la thrgsor,
La targul de flori,
La mari negustori.
Scoal' de te gateste,
Si te premeneste.
Ea nand auzi,
46.
35.

Dunanezeu i-a dat !

El ca, s'a 'nsurat,

Mndra
luat.
10. Mndra i frumoasa,
Cu geana sumeasa,
Si sprnceana trasa,
In chip de jupaneasa.
Hoti de Dobrogeni,
15. Caini de Drsoveni,
Ei s'a mniat,
Cu araciu 1-a 'ncarcat :

Incepe-a plngeh,

Si a se -yid*
Din gull ziceh :

Verde avrameasa,

45.

Si mi-o
Mndro, mndra mea,

Da pe an car cu bani,

50.

Nu te teme dumnea-ta,
eu mite-oiu da,
La ora mndru si frumos
Si la ochi mult lipicos.

55.

Ea mi sa scul
Si sit premenik
De targ sa
Dur c o

pe lun, si pe saptamana,

20. G-ripsorasi zece,

De-i sta inima tot rece.

Duru ca mi-si da
Toti banii ce-i aveh

Mndra ascult,

sa socoteh,

25. Din gur-mi ziceh :

Verde bob naut,
Eu am saracit
Si m'am istovit
m'am prpadit.
80.
El ce
faceh?

Eu oiu s rtimai fr casa.

Dur ca mi-i vorbi

Pe cal o punt*
60.

Pe calul blan,
Jugan de cinci ani.

www.digibuc.ro

302

La trg sti duceh

*i. mili ajungek
La targ, la targsor,
La targul de flori,
65. La maxi negustori.
Trei parale da,
Pristav de punek
Pe ulit strigh:
Aid' la roab de vnzare,
70. Pe bani, pe parale,
Cine s'o gsi frumos,
La ochi lipicos,
SA vie s'o iea,
Mu lt e frumueit!
75.
Nimeni nu sr3, gsik

Nici nu s adevarh.
Toate uliti colindh,
Dar la un cap de ulicioar,
La un dughean,
80. Er un mic de turculet.
In gur de dughean,
Numr la bani.
El dac'auzi :
Din gura-mi ziceit :

85. Ad pa mndra 'nco.

Pe Dur intrebh:
Cti bani s-ti dau pe ea?
Durul ca-i ziceh :

90.

Ct o atkrnit ea.

Turcul a. umpleh :
Disgeii de porc,
Galbeni venetici
De-mi schimbi, b ei si mti-

Durului di-i da,

95. El lu pe mndra.

[nnci.

Nici bine nu se stur.

El cii, nil:wall:4,

Pe mndra o luh,
105. In brate o strngeh
*i. mi-o sruth.

Nu nvli la srutat,

S, dobandim vreun pcat.

Noi s, ne 'ntrebin,
Din ce neam suntem ?
115. De-oi fi turc curat,
Tu s-mi fii brbat.
Ochisorii ti

Par'cit sunt ai mei.

Sprncenele tele

120. Seamn cu-a mele.

Eu sunt fata popii Oprei,

Din tara Moldovei.

Pe noi ne-a robit

*i. ne-a risipit.

125.

Turcul sta, credek

CA e bine ask

Frati buni se gsik

Turcul c-i spuneh :

Eu sunt fecior al popii

[Oprei,

130. Din tara Moldovei.

Bine ai fticut,

De m'ai intrebat,
De n'ain intrat in mare
[pcat.

Fuga din dughean da,

135. Pristavul cheink
Bani c ii pltik
S'aducti pe Duru 'neck
Sti-si iea pe mndra.

Banii ce ti-am dat,

Ca p'un bun cumnat.

Durul ca-mi venek

La un han trgeh,
Aci alturek
Masa c'o punek

Turcul ce-mi faceit?

Frumuelule,
110. Gingaelule,

140. Eu te-am inzestrat,

Durul ce-mi fceit, ?

100. Bea i mi-i. mnck

Mndra cti, ziceit:

Turculetule,

Pe mndra o bah,
Turcului multmik
145. *i. de cumnat se tinek
Acas pornek
Cu mndra sosik

Si ei cil-mi trik

Multi ani fericiti,

150. Pang, a 'mbtrnit.

www.digibuc.ro

303

7. ZATAla Tudor.
Seris din gura lautarului Fanica Radu. Silistraru, Braila.

Tudor mi s'a fost

Mititel si bortosel.
El cit' mi s'a crescut
In coada tciunilor,
5. Pe mitinile strinilor.
Din mic mare s'a facut
Si avere-a dobndit.
Nouri vii intr'un prleaz,
Cu aracii noui,
10. Crt struguri moi.
Cu aracii obli,
Cu strugurii negri.
Cu aracii despicati,
Cu struguri atrnati.
15. Cu aracii In dungi,
Cu strugurii dulci.
Si el mai aveit:
Noutt mori pe pru,
De macin la gru.
20. Si noua de vnt,
De macin la argint.
Si nou sub pmnt,
De macina la porumb.
Si el s'a 'nsurat,
25. Mndra s'o luat.
Mnclra mult frumoasa,
La ochi mngioas,

La fat
In chip de jupneasa.
30. Ina lt la stat,
La cuvnt asezat.
Cnii de Dobrogeni,
Hoti de Darsoveni,
Ei s'au mniat,
35. Cu araciu l-a 'ncrcat.
Da pe an call de bani,
Si pe lun pung plin,
Si pe saptmnEt
Sgripsoras de zece,

40. De-i sta inima tot rece.

Hai, Tudore, hai !
Tudor mi s'a dat,

Pn' bani a sfrsit

Si a saracit.
45.

Intr'o sfnta Dumineca,

50.

Sta Tudor si sa
El din gur c-mi ziceh :
Mandl* mndra mea,
Sumete rochita 'n bru
$i M ask cum zic eu.
lilitura c mi-oi luh
Si tu, soro, oi mturit
toate ambarele
Toate coltisoarele.

55. Fhioara ce-oi adunk,

Merind ca mi-oi fceit,
Ca s'o asez eu la sea.
SA m duc la Taligrad,
La cinstitul de 'mparat,
60. S m judece i pe mine,
Cum judec pe o lume.
CA eu m'am insurat
Si bani prea multi am dat,
m'au istovit,
65. Si m'au. srcit
Cini de Dobrogeni,
Hoti de Drsoveni.
Si el c-mi plech
Si mi s duceit
70. Zi lungii de var,
Ziva Omit 'n sear,
Tocma'n Taligrad,
La cinstitul de 'mprat.
Si s
75. Si mi s plngeh :
Ca eu am crescut,
Pe coadele tciunilor,
Pe minile strinilor,
Mititel si bortosel.
80. Din mic mare m'am fcut
$i avere-am dobandit,
Dumnezeu sfntul a vrut.
Dusmanii s'au mniat,
De cnd eu m'am insurat,
85. Cu araciu m'a 'nciircat,
Ce-oiu fi fost eu vinovat !
Toat averea am dat,
Am dat si am sfrsit,
Si la tine am venit,
90. 86 m judeci i pe mine,

www.digibuc.ro

304

Cum judeci p'asta lume.

Sta 'mpAratul, s gAndiit

Si din gar' ak gri :

Hei, Tudore, hei,

95. Zhvaliiq Tudore,
Saigiu Tudore,
Rziirgidan Tudore,

Eu te druese
Si te miluesc,
100. SA iei tara d'arnd
Si'n lungis
curmezi.
Beilc din oi s iei :
Din zece numai unit,
105.

Care tie ti-o plAceh.

Tudor mi-a plecat,

Dela cinstitu 'mprat,

Tocmai dela Taligrad,
Cu firman pecetluit,

i de oi er gtit.

Din zece una

El oi c strngeit,

115. Ciobani ca-mi bag,

Beilc s numi,
Tudor sA 'mbogtiit,
Multe oi ch" strngeit.

Si mi le bind*

strAngeit,

Prin cmpii treceit.

De sat s'apropi,
Cam pe cmpuri innopt.
El sr), bucur,
130. CA-i la casa sa.
Ciobanii chemit

Si el le spuneit:

Fin dc' a 'nserat,

Nu mai biigati oile 'n sat.
'o

C'oti veni dimineatit.

El IncAlecit,

Calul In grajd c-1

La pivnitA ca trAgeit.
Degetul cheie-1 face,
Lactul c-1 deschideit.

150. IJile

la perete le da,

In pivnit cA
La o butie

trgeit.

Si de bine ce-i Omit,

Cepul dela butie trgeit,

155. Si gura crt o puneit

Si bea On' s stur.

In noroiu sit Oval*

Tot ca porcii s umpleit.

Verde, verde trei granate,
165. Cnd fuse In miez de noapte,
s deteptit,

Vinu 'n nas c o loviit.

Stir* in scrtrea,

Si ne-a vtirsat tot vinul.

125. Oile psteit

Si toamna veneit,

Calul *11 siliit,

145. Dupti cal desclecit,

Pe noru-sa
170. Si din gurA 1i
Scoal, ti-a venit ibomnicul

Pe cal i apzit.
P'in pduri

135. Verde

Pe ele nu le mai detept,

Nici up nu le deschidek

Zvlas s Imbiitit,
Cepul nu-1 mai nimeriit,
Curgeit vinul i
160. Mare lac c s fAceit.
Zvla c

110. Tudor s'a bucurat,

Din cArduri a luat,
Si le numra,,

120. Bani crt

Disagi

D'abia ajungeit.
140. Satul potolit erit,
nevasta dormiit,
De nimeni grij n'ave.

Amndourt stt
La pivnitA-mi nvliit.
175. Cnd pe Ztivala 11 gsiit,
Ele nu-1 mai cunote.

Iute cu securea-i da,

Cii le-a vArsat butia.

Pe Zvla 11 omoriit,
180. DupA butie Il ascundeit.
Cnd fuse dimineata,

Iacit i turmele-mi sosik

De ZAvrtlas Intrebh.
Atunci ma-sit Incepeit,
185. A plngeh, a chiriit

Si pe &whim boceit:

www.digibuc.ro

305

Mama n'a stint,

Si te-a ceopritit.
Verde foi de tat,
Am intrat in mare pacat.

Hei, Tudore, hei,

Zfivlas Tudore,
Bazarghidan Tudore,
190. Saiagiu Tudore,

8. Dobrogean Tudor.
Seris (lin gura lutarului FaniciL Radu. Silistraru, Rai la.

5.

Pe decindea de Dungre,
La hl sat mare sarbesc,
Jumtate romanesc,
A treia parte turcesc,
Frumoase case s zidesc!
Anume-a cui sh numesc?
A lui Tudor Tudurel,
Saigiu Tudor,
Dobrogean Tudor.

10.

N'av Tudor ce
De tinerel s 'nsur,

40.

[palme

Si la cap cu patru coarne,

Tot cornute imbelciugate,

Intr'aurel, Doamne, suflate.
Dobrogean Tudor,
45. Saigiu Tudor,
Bzrghidan Tudor,
Av nouh mori pe sub ph[mant,

Frumoash mandrh-si

Lui de dragit ce-i era,

Ii puse numele Voica.
15. Si el, frate, ce-mi faceit?
Carciumrit o pun*
Peste o sut de buti,
Peste o suth de usi.
Tot buti batlgele,
20. D'o mie de vedre 'n ele.

De macin la argint.
Cu piscoaie pe fereastril,
50. De vrirsit argintu 'n cash.
Si p'acelea le vinde,
De haraciu nu sh pltia.
Dach, vedeit i vedea,
El din gur ce-mi zicea?
55. Scoali Vochito, draga mea,
Mtur ambarele,
Toate cpistelile,
$i sa-mi faci merindele.

Vinul cine-1 bea ?

Ininger hanger,

Ciobrtnasi carligele,

60.

Romnit plugurile.

25. Si 'mpratul ch-mi aflit

Si haraciu i-1
Da pe lima punga plin

Si de an car cu bani.

65.

Pe toate crt fe rind*

70.

Avutu-le-a, facutu-le-a,
30. Frumos isprvitu-le-a.
Av Tudor vii,
Si multe mosii,

De haraciu nu s
35

Tot de saptesprece

Merindele c-i faceit.

SA fie cortorosit

Si cu Voica linistit.

Av Dobrogean
Nou berbeci de cei berci,

Dela coarne pan' la coadrt,

Ca eu, Voico, o s plec

Si eu, Voico, o sit merg,
Tot din sat in sat,
Tot din vad In vad,
Pan' la Taligrad,
La cinstitul de 'mprtrat.
Ca el, Voico, m'a chemat,
In seamh nu 1-am bgat,
N'o fi, Voico, cu prtcat ?
Dar Vochita s scula,

75.

Si el, frate, ch-mi plecit

Tot din sat in sat,

Tot din vad in vatl,
Pan' la Taligrad,

Tocmai la 'mprtrat.
Aci ajungek
La poarth. ca-mi sta.

Placule:eu. Ligerutu,d popn/ard.

www.digibuc.ro

20

306

Verde foiae ismti creatrt,

Cnd fu Joi de dimineatrt,

Impratu srt sculh,
80. Ochianu 'n mngi
Peste cmpuri stt uit
Si. nimic c nu-mi vedeh.
Dar la poarta palatului,
In fata Seraiului,
85. El pe Tudor at-1 vedeh
Si din gur ash-i ziceh :

Hei, Tudore, hei !

Saigiu Tudor,
Bzrghidan Tudor,
90. Dobrogeanu Tudor,
Ori c'ai sdracit,
Ori c'ai imbogtit,

La noi d'ai venit ?

Dobrogean aseult

95.

Si el aspundeh
ziceh :

Imprate luminate,

Domnul dee-ti sAntitate,

S-mi iei seama cu dreptate.
100. C nici n'am srtrgicit,
Nici n'am imboggitit.
Dar tu,Doamne, m'ai chemat

Si en seama nu ti-am dat.

N'o fi, doamne, cu pcat ?

105. Da 'mprtratul sta, gndi,
Si din gurgi ash-mi ziceh :

Hei, Tudore, hei,

Dobrogean Tudor,
Saigiu Tudor,

Si de gsih oi pa camp,
Le lu de beilc.

130. De gsi turm turceascrt,

El o sera 'mprtiteascrt.
Si el di-mi strngeit
Tot turme de oi,
Mari cirezi de boi,
135. Sacsanale cu parale,
Catrasi cu glbinasi.
La 'mprtratu crt-mi yen*
Si 'mpratu ca-1 vedeit
Si din gurrt cuvnth :
140. Hei, Tudore, hei,
Saigiu Tudor,
Dobrogean Tudor,

Bazrghid an Tudor,
Ce-mi aduce tara toad',
145. Tudor mi-aduce odatit !
Da 'mpratul ce-mi faceh ?
Pe Tudor c-1 darui

Cu turme de oi,
Cu vaci cu vitei,

150. Sacsanale cu parale,

Catarasi cu galbenasi
Si drum' acastt
da.
Darri Tudor c-mi

El pe cal crt dormit,

155. Si ru vis, frate, vish,

Despre dalb timer*

F
110. BAzarghi d an Tudor,

Dela mine ce doresti,

Ce tar stt aibi poftesti ?

Poftesti tara Romneascd,

Ori vrei,mri, tara Turcea[sat' ?

115.

Hei, Tudore, hei,

125. Ce tartt ai poftit,

Fie-ti daruit.
Dar Tudor, frate, pleck

Dobrogean dac' auzih,

Ash din gurti ziceh

ImpArate luminate,

Domnul dee-ti stmatate,

Poftesc eu Ora Turceascgt ;
120. G sunt oitele grase
Si nevestele frumoase.
Impratul d'auzi,
Ash din gura ziceh

Unde, mri, stt mrit.

El din somn c s trezik

Cuvnt la ciobani lash,

160. $i 'nainte c plech,
Pe la poduri c'ajungeit,
Scoteh galbeni i plteh,
Ca sd-i treaa, averea.
Acas', frate, c'ajungeh,
165. La miez de noapte c sosi.
El la poart ch-mi strigh,
Nimenea nu-1 anzih.
M-sa, nevasta dorm*
Slugile asemenea.
170. Dae vecleh i ved eh,

Poarta pe sus o

www.digibuc.ro

307

220. Jur pe paine i pe sare

Si pe sfintele icoane,
Ca de cand Tudor s'a dus,
Eu ibomnic nu mi-amprins.
Ceara, frate, pan' la nouil.
Unde m-sa c'auzik
El, neica, c sa 'nchefleit,
225. Vite de matase luh.
In garliciu pivnitei cadeit
Treizeci de sfori impleteh
Si la Tudor s duceit
greu adormeh.
Si de gat crt mi-1
180. Dar mrt-sa cand se treziit,
Si pe el ca-1 sugrumit.
Din somn c sa desteptit,
230. Trageh Voica nu trageh,
Ea pe Voica c sculit
Dar m-sa moarte facet:L.
Si din gura ca-i ziceh :
Si 'n pivnit, nemeriit,
Vin pe branci, frate, ea bea,
Sa-si potoleasca setea.
175. Ceara, una, cearcrt dou,

Scoal' Voichi to, draga mea,

185. Ado nstrapa de vin,
potol setea deplin.

Ca de cand Tudor sa dus,

Ash sate nu m'a ajuns :

Limba 'n gura mi-a crapat,
190. Buzele mi s'a uscat.
Scoal' mai iute, ado-mi vin,
S-mi potol setea deplin.
Iar Vochita c'auzih,
Nastrapa 'n mama luh
195. Si 'n pivnitri alergh,
De Tudor s 'mpiedech.
Ea, frate, jos ca &axle&

Si nstrapa o sprargeit.

Si la ma-sa ca -yen*

200. Muma lui Tudor exit,

Si din guilt Ii ziceh :

Mama, mrticulita mea,
In pivniV am alergat,

D'un voinic m'am impiedicat

205. Asit Inalt si subprel,

Smanit cu Tudorel.

Dar soacra-sa ce-mi ziceit ?

Taci, sireato, tlanita,

C tu esti o diavolita.
210. De cand Tudor mi s'a dus,
Tu ibomnic eh ti-ai prins,

Daca, frate-1 omork

Intre buti Il arunch.

Ele in casa ch. intrit

235. Si ele ca sti culch,

De nimic grije n'aveit.
Foitica de mohor,
Cand fu 'n revarsat de zori,
In glas, frate, de cantatori,
240. Ciobanii lui Tudor sosiit,
Sa-mi vezi, cu toata averea.
Drept la dansul nemerih,
$i la poart crt-mi bteit
Si din gura asit-mi
245. Hei, Tudorel, hei !
Dobrogean Tudor,
Saigiu Tudor,
Bzarghid an Tudor,
Desohide-ne poarta,
250. Sa-ti bggiim averea,
C'arn sosit noi cu ea.
Voica

In picioare sariit
Si ma-sii Ii graiit
255. Maica., maiculita mea,
Ian ascultrt acolea,
Auzi ciobanii lui Tudorel 1'
Unde mrt-sa

_De ceva ea' te-ai impiedecat,

Iute se sculit
260. $i s imbracit.
Faclioara-mi aprindeh
pivnit alergit,
Dupa butii se duceit
Si la Tudor sa uitit,

Si din gull ash ziceit:

265. Foarte bine-1 cunosteh !

Si plangeh i sa bociit,

Tu cu el c te-ai intins,

$i nastrapa crt mi-ai spart,

215. Si la mine-ai alergat.
Ce spui, nu -i adevarat.
Voica atunci ca rspundeh
maiculita mea,

Peste ochi c se izbeit,

www.digibuc.ro

308

Prul din cap isi smulgeit.

Apoi in cash intrit,
270. Un cutit ea c lui,
Drept in inimoara-si da.
Fce moarte peste moarte
Si snge d'amestecate.
Iar Voica ch s scul,
275. Acolo c mi-1 lds,

Si la ciobani ch-mi

Om= 'n curte eh le da

Si din gurri, le zice :

Hale, voi ciobanilor,
280. Si voi mari fruntasilor,

voi pocrasilor,

Asterneti voi glugile,

Ghtgile, epingelile,
SA va dau smbriile.
285. La tnti sAmbria le da?
Pe urmii 'n cash, intrit,
La sot si la marna-sa.

Ii ghtek Ii primenek

Frumos Ii immormntit.
290. Scote galbeni i
La biserica domneasat,
Ca'n veci sa se porneneasch,
Boieri, pe la domnia voastra

9. Stan din liArgan.

Seris din gura lautarului Fnic Radu. Silistraru, Brila.

Departe, frate, departe,

Nu ash tocmai departe,
La Silistea cea btrn,
La putul lui Cioropinh,
5.
Multe herghelii
Dar de paz cine mi-er,
Seara si dimineata,
Peste zi totd'auna ?
Ia nea Stan din BArhgan,
10. Nepotelul lui Dragan,
CA sh poart vara chlrete,
Shvai ca Doamne ferete.

Cu cinci frne la ciochin

cu opt pe subt ebnci,
15. Cu cincisprece in turuci,
C'un cojoc mare ltos,
De-1 poarth vara pe dos,
De tine mai rchros.
Cu caciula nedubith,
20. Dinteun chrhina fcut
Si c'o ghioagil nestrujith,
Numai din topor cioplita.
Trei jughnei priphih,
Trei jughnei galbiori,
25. Cu dungi negre pe spinare,
Pintenogi de trei picioare,
Si stranuti de cte-o nare,
'nbuetri in fuga mare,
Fug ca gandul fiecare.
30. Cnd neica Stan ca-i vedek
Inimioara-i bcrti.

Nici un lucru ca n'aveit,

Tot la harcan
Jumhtate de negarh,
35. Jumatate de trsra,
Ch tineit la udilturti.

Si 'mplete noaptea pe

Si vene bine la mnii.

Arcanul ca-1 isprva,
40. Pe chrare
Pe chrare presura :
Pe chrare trcioare,
Pe de marne srici
Pn'la fntnii mergek
45. Ciutura hodorogeit,

Uluc de apa urnpleh.

Dar junganii and siratih,

Pe chrare sh

De tarate c miii da,

50.

De tarte, de shrici.
Caii de sare secetoi,
De tarte flamngioi,
Pn'la fntn mergeit,

55.

Intr'o clipa i sorbik.

Dar nea Stan eh se sculk

Gura pe uluc pun*

Hrchnaul ch-1
Trei colaci eh, mi-1 fce,
da.
De-asvrlitele

60.

Nu stiu cum dracul fAceit,,

Pe cteli trei crt-i prind eh,

www.digibuc.ro

309

Dup furca-i infaiurh,

Trei nocluri negre faceh.

Dar juganii and simtih,

65. Cnd de-odatii ea smuci,
Furca din pmnt scoteh,
Si da dosul si fugeh

Cam prin, cmpii Nistrului,

Coadele Finosului.

70. Iar nea Stan ce

fceh?
Steteh 'n loc, s'oleci
Si din gurti
ziceh :
Nu imi este de jungani,
Cum imi este de harcan,
75. Ca'mpletii de vine un an.

Si 'mpletiam seara pe lun,

Si ven eh bine la mn.
Daca vedeh si vedeit,
Stan, frate, crt
plech,

80. Dupa cai

Dar el &A imi mergeh

Cam pe urma furcii,

Tritura ciuturei.
Cnd juganii ca-i zri,
85. Tocmai colo 'n Valea Rea,
Ia legati i ferecati,
Tot in harcan incurcati.
Si nea Stan s'apropi,
De departe suer
90. Si d'aproape-i mngi,
Mna pe jugani punch,
Cttpestrele le-asez.

El pe nnu 'nclech
S'apuch de pribegi,
95. Tocmai in targ la Aslfat,
Und' s vnd jugani cu pret.
0-hs1 un mic de Turc srtrac,

Ce-i er juganii pe drag.

Se fa' ceit,

de se tom*

100. Dar sti socoteala,

Cat cereh, atta da.

Banigorii ca-si prim*

C da juganii cu totul,

Luit banii cu obrOcul.

105. Apoi el c
plech,
La cea carcium ajungeh
Si din gur ca-mi strigh :
Atinito, cramarito,

Ia scoate-o durki de vin,

110. S-ti incere vinul de bun.

CercA o dur, cercii

frate, 'Ana 'n nourt,

El bea, nene, s chefieh,
La unchi-stiu Dr6gan yen*

115. Dar unchi-sau ca-1 vedeit,

Bucuros c II. prim*

Si la masa-1 asezit

Si din guilt
Alelei, nepoate Stane,

120. Tot umblnd i trepdnd,

Tu, frate, n'oi fi vznd

Trei jugnei glbiori,
Cu dungi negre pe spinare,
Pintenogi de trei picioare,
125. Si stranuti de cte o nare,
Si 'mbuetri n fuga mare?
Tara Stan dac'auzik
AO din gur-mi ziceh :
Alelei, unche Dragane,

130. Eu, frate, nu i-am vtizut,

Dar eu, frate-am auzit,
Ca-s in trg la Aslavgt,
Und' s vnd jugani cu pret.
Unde unchiul d'auzi,
135. El pe galbena scoteh,
SA vezi, mama cailor,
Svai i-a junganilor !
Nclejdea stapanului,
Fala negustorului !
140. Dona, frne cg-i pun*
In trei tafture c'o strngeh,
Si pe dnsa 'neillech.
S' apuch de pribegi
Tocma 'n tArg la AslAvilt

145. Und's vnd iepe cu pret.

Dete muma cailor,
In pretul juganilor.
La unchi-stiu c yen*
Cela tristul si mhnitul,
150. Si de Dumnezeu btutul!
Dar unchi-sgu ce-i zicei :

Alelei, nepoate Stane,

Eu te-wept s vii raznd,
tu vii trist i mhnit,

155. Ca de Dumnezeu btut !

Dar n ea Stan ce-i

www.digibuc.ro

310

Me lei, unche Drgane,

Stiusi iapa de furat,

La Mine la ce o-ai dat?

160. Pgubasii m'au

M'au batut, m'au omorit,
Oasele mi le-au zdrobit.
Avui frati, avui fartati,

Ei pe mine m'au scgpat,

165. In chizsie m'a !mat.

Jar Drgan undo auzi,

Ash din gurti geih :

Alelei, nepoate Stane;

Nu-mi e iapa de furat,

170. Ci este de chptat.

frate, dar nu stii,

Crciumar la drum am fost,

Un olac mare a trecut

Si iapa c'a obosit,
175. Pe mine m'a ddruit.
Trei jughnei mi-a fcut:
Trei jugnei gAlbiori,

Cu dungi negre pe spinare

Pintenogi de trei picioare,
180. Si stranuti de cate-o nare,
Si 'mbuestri 'n fuga mare,
La inimA ru mrt doare !
Alelei, nepoate Stane,
Ia, mai na cincizeci de lei,
185. Ca s aibi tu s mai bei.
Si aideti noi sg, fugim,
Amndoi s pribegim,
Tocma 'n tara Ungureascii,
Unde-i pita voiniceascil,
190. Si cununii si boteaz.
M 'nchinai cu cantecul,
Ca si lupul cu crngul.
Cat trrieste liboveste,
ag, pielea i s plteste.
195. Face pielea cinci parale,
Nici p'acelea nu le are.
Ash-i saracul din nscare!

www.digibuc.ro

NUME PROPRII
Walla numr arat pagina, al doilea este numrul de ordine al
poeziei, iar al treilea i urm. numrul versurilor.

A.

AbduM :

173, 174, 175, 184, 186, 187,

194, 203, 212, 217, 222, 235 ; 262,
14,

masc., 297, 4, 14; 298,

4,

14, 313, 318, 324, 339 ; 363, 14, 358,

45, 58, 68, 74.

361 ; 363, 15, 3, 4, 8, 29; 264, 15,
Abel: masc. 104.
98, 115, 133, 151, 154.
Achita: fern., 259, 14. 41, 52, 56, Baba
Setrba : fern., 247, 10, 21, 27,
58; 260, 14, 83, 95.
32, 37, 48 ; 248, 10, 96, 127, 202.
Adam: masc., 10 12, 6 ; 11, 12, 7, Badetz, Badu Bdloi: masc., 30, 32,
5, 27 ; 59, 76, 26 ; 69, 2 ; 104 ; 11.0,
145 ; 113,
5, 29, 55,

8;

115, 5, 6 ; 116,

60 ; 117, 5, 104, 175 ;

183, 14, 52 ; 184, 14, 72, 77 ; 185,
15, 50, 61, 62, 80, 100 ; 186, 15,
103, 112, 117, 118, 150 ; 114, 15, 16,
132,

17 ;

22,

67 ;

133,

23,

53 ;

142, 36, 30 ; 142, 37, 6; 143, 37,

15, 55 ; 31,

32, 68; 210,

9, 51 ;

280, 22, 3, 9, 15, 16 ; 281, 22, 17,

19, 20, 26, 37, 43, 58, 62, 80, 84.;
232, 22, 130, 143, 150, 182, 186;

283, 23, 4, 8, 11, 13, 19, 21,

57, 59, 75; 284, 23, 88, 89, 90,
100, 110, 116, 138, 142, 147,

160, 170, 171, 173 ; 285, 23, 187,

191, 201, 202, 208 ; 274, 19, 88.
Agusita: masc., 297 4, 1, 7, 10, Baibarac,
Bailarat: masc., 74, 81, 101.
21, 27 ; 298, 4, 50, 52, 82.
masc., 256, 13, 169.
Aian : masc., mare dregtor la Turci, Balabac:
Voica: fern., 239, 8, 15, 18;
274, 19, 106, 109, 110, 118, 120, Bdlaca
240, 8, 92, 93, 104, 105, 106 ;
17.

132, 152.

Ajun: masc., ziva dinaintea unei srbtori, personifieat In Mo Ajun,

5, 1, 2, 6 ; 5, 2, 2 ; 6, 3, 1.
Anghelus: masc., deminutiv, 80.

Anica: fern., 50, 58, 30.

241, 8, 122, 141, 1.59, 164, 167,

173, 174, 178, 184, 201, 206,

209, 214; 242, 8, 215, 222, 231,

232, 241, 254, 269, 271, 273, 274,
276, 300 301, 307; 243, 8, 320,

321, 324, 353, 354, 358, 366, 368,

380, 385.
10, 185, 235, 247; 178, 10, 286, Baldceanu Agd: masc., 192, 2, 22.
Balaura : masc., mare haiduc odini289, 294, 303, 336, 361.
oar, 211, 10, 24, 45 ; 240, 8,
Anton: masc., 30 32, 33.
75, 82, 100, 103, 142, 157, 162, 171.
Arale: masc., 298, 4, 60.
masc., 308, 8, 9, 30, 56,
Ardeal: masc., 263, 15, 2 ; 197, 4, Bdrgan:
152.
770 ; 199, 4, 276; 200, 5, 321 ;
Beirlad: masc., 1, 20, 27, 74 ; 166,
173, 9, 248 ; 263, 15, 2.
7, 109; 255, 13, 15 ; 26, 30, 56;
Aslavdt: masc., 309, 8, 95, 132, 144.
46, 52, 11 ; 166, 7, 109; 255, 13,
Avram: masc., 70, 2.
Antolitd : masc., 175, 10, 18, 27, 44,
54, 85 ; 176, 10, 107, 135 ; 177,

15.

Basarabia : fern., 27, 30, 152.

Basa Turbul: masc., 198, 4, 125,

136 ; 200, 4, 306 ; 192, 2, 20 ;
255, 13, 48 ;
13, 160, 165 ; 257, 13, 197;
198, 4, 125.
13, 347 353; 259, 14, 2, Hisca, Buga: zem., 75 ; 78.
10, 14 ; 260, 14, 86, 150, Bazarghidan Tudor : masc., 304, 7,
157, 158, 161, 170 ; 261,
97.

Baba Novae: masc.,

256,
258,
6,

9,

151,

www.digibuc.ro

312
Beligrad : masc., numele popular al

Terii-Romnesti

locuitorilor ei,

Belgradului sarbese, 262, 12, 45,

261, 13, 185 ; 264, 15, 116.
68 ; 253, 12, 127 ; 292, 1, 30, 39 ; Casa Leului: fem., 170, 9, 5.
293, 1, 81, 95.
Catrinul: masc., munte din Balcani,
Belnicul : masc., 222, 2, 56 ; 226,
260, 14, 156 ; 218, 1, 9, 44 ; 219,
4, 196.
1, 75 ; 220, 1, 157.
Bogdan Damian : masc., 127, 19, Ceoblcie : fem., sat in Transilvania,
6 ; 179, 11, 4, 16, 29, 31, 34, 39,
173, 9 242, 253.
41, 46 50, 54, 60, 74, 79 180, Cerna, Cernet: masc., 101 ; 274, 19,
11, 88 92, 101, 117.
84 ; 180, 12, 12, 13, 17, 27, 28,
Bolumul: masc., 266, 17, 9 ; 267, 17,
30 ; 181, 12, 57, 65, 107 ; 212, 10, 76.
92 ;

271,

208,
218.

268, 17, 103, 131 ; 269, 17, Cetin: masc., rau, 57, 73, 1, 2.
276, 280, 287, 290, 295, Chipor Craiu : masc., 152, 1, 49, 66 ;
221, 242, 243, 248, 255, 259,
153, 1, 90, 105, 119.

Bran : masc., trecatoare in judetul

Chizel: masc., rtiu in Asia rnie. 52,

64, 6, 7.

Museel, apoi nume de mu, 278, Cioropinci: masc., 308, 8, 4.

21, 3 ; 24, 29, 30.
Ciresar : masc., nume pop. pentru

Brasov, Brasovel : masc., 157, 3, 6 ;

Iunie. 217, 12, 173.
233, 7, 5, 15 ; 200, 5, 9.
Cislciu: masc., sat in jud. Buzau.
Brdila: fern., 47, 55, 1 ; 249', 10,
275, 20, 5.
199 ; 288, 25, 2 ; 290,
249 ; 291, 25, 296.

25,

258,

Ciubucciu : masc., insareinat cu in-

grijirea ciubucelor domnesti, 204,

Brtincoveanu Banu : masc., 196, 4,

7, 128.
5, 6 ; 197, 6, 8, 11, 25, 29, 50, 52, Cladova : masc., 294, 2, 8.
53, 54, 56, 63, 69, 77, 80, 81, Cobiu: masc., muscel in jud. Diimbo85, 89 ; 198, 4, 102, 103, 106,
vita, 230, 6, 25, 44 ; 233, 7, 25 ;
110, 111, 112, 169 ; 199, 4, 228,
234, 7, 65 ; 236, 7, 220.
275 ; 200, 4, 295, 305, 320, 341.
Cocorul: masc., 203, 7, 34.
Brncoveanu Constantin: masc., 193, Corbea : masc., 224, 4, 2, 6, 10, 19,
2, 24, 72, 73, 82, 86, 98 ; 194,
27, 35, 58 ; 225, 4, 132, 134, 140 ;
2, 116, 117

168,

125, 137, 142, 149,

177, 189, 195, 199.

Bratu : masc., 239, 8, 5 ; 273, 19,

4, 21.
Bucuresti: masc., 22, 27, 226 ; 45,

226, 4, 164, 165, 171, 177, 185,

220, 237, 224 ; 2 27, 4, 258, 269,

282, 289, 318, 322 ; 2 28, 5, 3, 20,

26, 27 ; 229, 5, 37, 50, 62, 65,

84, 111.

2; 211, 10, 54; Costea : masc., 295, 3, 4, 7, 10, 12,

218, 1, 62 ; 208, 8, 15 ; 155, 2,
14, 15, 18, 27 ; 296, 3, 35, 65,
133, 200, 5, 2 ; 237, 7, 387.
68, 95, 109 ; 297, 3, 129, 144,

51, 48; 203,

7,

Buda-Veche: fern., 25, 29, 98 ; 34,

173.
35, 41.
Costict t: masc., 50, 50, 13.

Butuc : masc., 211, 10, 3.

C.

Costin : masc., 214, 18, 28, 86.

Crdciun: masc.,

6, 5, 13, 14, 19 ;
17 ; 8, 8, 16, 44 ; 13,
16, 30 ; 15, 19, 18 ; 16, 22, 38,
39'; 17, 23, 12 ; 36, 39, 15, 16 ;
7,

7,

14,

Cadiu : masc., 203, 7, 37.

Cain: masc., 104.
37, 40, 6 ; 39, 13, 5 ; 42, 47, 32,
Calea : fern., sora lui Miu Haiducu,
33 ; 44, 60, 9 ; 183, 14, 50, 51,
230, 6, 22, 29, 55, 61, 87 ; 231,
63 ; 184, 14 71 76, 84.
6, 104, 139 ; 233, 6, 300 ; 233, 7,
22 ; 234, 7, 32, 41, 82, 98, 123 ; Craina : fern., 198, 4, 126, 137.
Craiova, Craiovita : fern., 196, 4, 3,
235, 7, 130, 170, 174, 177, 196.
4 ; 200, 4, 341, 342, 271, 18, 116,
Calicilor Podul : masc., azi Calea
152 ; 216, 12, 86, 87, 105.
Rahovei". Bucuresti. 298, 4, 32.
Ciirnpu-Lung : masc., 205, 4, 292 ; Crdmul : masc., Crimea, 209, 8, 125 ;
298, 5, 2.

221, 1, 250.

Carale: masc., probabil orasul de azi Cuptor : masc. nume pop. pentru IuCaracal, 298, 4, 62.
lie. 217, 12, 173.
Caraiflac: masc., nume dat de Turci Curtea Smeulud : fern., 170, 9, 6.

www.digibuc.ro

313
D.

Ddnciuc: masc., 29, 31, 98 ; 37, 39,

46.

Diiiyovean: masc., locuitor din Du-

7 ; 138, 32, 69 ; 140, 33, 135 ; 141,

34, 59 ; 145, 42, 12 ; 145, 44, 2 ;
147, 45, 75 ; 148, 48, 32 ; 148, 49,
25 ; 148, 51, 9 ; 149, 53, 15, 18 ;

110.
301, Dundrea: fern., 47, 55, 3, 52, 62, 1 ;
61, 72, 13, 14 ; 283, 23, 7 ; 217, 12,
5, 15,
148, 156 ; 245, 9, 122, 131, 140, 149,
19, 23 ; 201, 5, 35, 45, 55, 57,
166 ; 246, 9, 269 ; 247, 9, 289 ; 247,
59, 63 ; 203, 6, 84 ; 202, 6, 5, 11,
10, 20, 22, 25 ; 211, 9, 119 ; 102,
57.
192, 2, 3 ; 347, 10, 20, 25.

rostor sau Dristor, Silistra,

6, 15 ; 303, 7, 33, 67.
Dediu Vornicul: masc., 200,

Deli-Marcu: masc., 215, 12, 9, 14 ;

216, 12, 28, 44, 55, 70, 108 ; 217,
12, 133, 138, 179.
Dii: fern,. nume pop. al Vidinului, Fdurar: masc., nume popular pentru
214, 11. 9 ; 218, 1, 18 ; 219, 1,
Fevruarie, 152, 8, 69.
133 ; 245, 9, 105.
Fildisoard: fem., 175, 10, 2.
Dimanul: masc., 266, 16, 93.
Finosul: masc. probabil sfarcul uDin $i Constandin: masc., 222, 2, nui lac din partea sudie a Basara6 ; 223, 3, 9. 14, 22, 35 ; 224,
biei, 308, 8, 69.
3, 87 ; 166, 8, 16 ; 167, 8, 34 ; Floarea Pa$telui: fern., plant, 7,
168, 8, 34, 51, 72, 93, 103, 147,
7, 48 ; 61, 78, 60 ; 35, 36, 29.
148, 153, 168, 173, 202 ; 169, 8, Floarea Raiului: fern., 33, 33, 131.
228.
Floarea Soarelui: fem., pop. riisarit,
Doamnd: fern., 13, 16, 1, 2, 3 ; 37,
59, 76, 22.
40, 4 ; 34, 42, 5.
Fooani: masc., 24, 9, 18.
Dobre Ploscarul: masc., 239, 8, 6 ; Frdng : masc., nume vechiu al Fran278, 21, 22; 75; 97; 101.
cezilor si Italienilor In Orient. 48,
Dobrogean: masc., 301, 6, 14 ; 303,
55, 16, 18, 20 ; 160, 5, 1, 28 ;
7, 32, 66 ; 203, 7, 19.
161, 5, 123 145 ; 162, 5, 190, 206 ;
Dochita: fern., 21, 27, 179 ; 27, 30,
163, 5, 292.
141.
Fulqa: masc., 296, 3, 37, 38, 44, 63 ;
Doicin Bolnavul: masc., 252, 12, 55 ;
297, 3, 138, 151, 153, 171.
253, 12, 103, 150, 151, 162, 164,
163, 166 ; 254, 12, 188, 192, 210,
(4.
214, 227, 2.31, 2 11, 23 2, 271, 276.
Dommul Sfnt: 36, 39 3 ; 35, 37, 3. Gagiu, Gogea: masc., 78, 103.
Drdgan: masc., 198, 4, 147 ; 200, 4, Galati: masc., 33, 34, 26 ; 295, 3,
302 ; 308, 8, 10, 114, 157, 166.
27 ; 296, 3, 46, 68.
Dragna: fern., 200, 5, 28 ; 201, 5, 54, Galofa: fern., 292, 1, 2.
61, 65, 114 ; 202, 6, 15, 31, 38, Gheorghe, Gheorghitd: masc., 97 ; 57,
54, 58, 69.
71, 30 ; 275, 20, 3, 8, 13, 25, 36,
Duminecd: 51, 61. ; 287, 24, 149 ;
42, 50 ; 14, 18, 6.
Dumitru: masc., 247, 10, 5, 6 ; 249, Gheorghitd : masc., 275, 20, 3, 8,
10, 208, 228. 230, 237, 245.
13, 2 5, 36, 42, 50 ; 276, 20, 94,
Dumnezeu: 7, 7, 6, 9 ; 7, 7, 28, 40 ;
131, 137, 145. 158 ; 277, 20, 192,
7, 7 33, 35 ; 8 8, 10 ; 9, 8, 71 ;
198, 207, 212 221, 222, 234, 239,
9, 10, 2, 3, 10 ; 10, 12, 5 ; 11,
244, 254, 262, 267 ; 278, 20, 278,
12, 16, 18, 24, 26 ; 12, 15, 11 ; 13,
280.
16, 15, 23, 73 ; 14, 17, 2 ; 16, 22, Gherghina: fern., 299, 5, 48, 49, 53,
34, 35 ; 16, 23, 6, 7 ; 17, 23, 35 ;
67, 79, 87, 115, 116, 117 ; 295,
18, 25, 1 ; 23, 28, 61 ; 27, 30, 135 ;
3, 2.
28, 29, 31, 39 ; 36 39, 11, 12 ; 39, Ghitd Cdtanutd: masc., 285, 24, 4,
42, 4 ; 39, 43, 3, 4 ; 41, 45, 88 ;
12, 18, 31 48 ; 286, 24, 82, 84,
42, 47, 26 ; 44, 50, 9, 10 ; 50, 59,
85, 91, 94, 107, 109, 117, 120,
18, 19 ; 58, 74, 14, 17 ; 60, 78, 34 ;
139 ; 287, 24, 157, 179, 225.
179, 11, 20, 63 ; 181, 12, 120 ; 182, Golea: masc., 270, 18, 11, 13,
12, 160, 128, 19, 88 ; 129, 19, 141 ;
16, 22, 27, 33, 42, 44, 53, 55,
130, 21 57 ; 130, 22, 44 ; 135, 26,
63, 66, 68 ; 271, 18, 76, 81, 82,

www.digibuc.ro

314
90,

91,

99,

122 ;

272

18,

168,

169, 178, 179, 220, 227, 230, 193,

195, 200, 246, 253 ; 273, 19, 22,
25,

26,

31, 33, 35, 40

41, 49,

60, 65 69, 274, 19, 92, 96, 112,

122, 126, 128, 136, 144, 145, 153,
155, 157, 158, 160.

224, 4, 68 ; 225, 4, 90, 103, 121;

226, 4, 227, 246 ; 227, 4, 256, 272,
280, 302.

lordan: masc.,

113, 1, 9 ; 115, 5,
116, 5, 30, 56, 61 ; 117, 5,
105, 177 ; 182, 22, 68 ; 142, 36,
30 ; 142 37, 6 ; 143, 37, 18 ; 150,,
7;

Gruia: masc., 259, 14, 6, 16, 23,

55, 62, 63.
53, 64 ; 260, 14, 85, 97, 99, 103, losif : masc.,
107, 125, 135 ; 261, 14, 178 ; 261,
13, 59.
14, 201, 205, 218, 230, 235 ; 263, lovitd : masc.,
15, 8, 17,
127 ; 286,

31, 45 ; 264,
24, 79.

15, 121,

11,

13,

8,

11 ;

12,

257, 13, 207, 222,

230, 233, 241. 256, 258, 267,
268 ; 258, 13, 277, 294, 301, 306,
333, 364 ; 261, 14, 250, 256 ; 269,

14, 267, 272 274, 316, 317, 348.

H.

lrodia: fern., 42, 47, 1.

Harap: masc., nume de popor, 55, Iscrul: masc., rail din Bulgaria, 209,
68, 36.
9, 3.
Heirldu: masc., 30, 32, 29.
Ispas: fem., sarbatoarea Inltarii
Hristos: masc., 9, 9, 9 ; 14, 17, 31 ;
Domnului, 66, 87, 16.
14, 18, 7 ; 15, 20, 27, 30 ; 17, 23, Istrate: masc., 89.
77; 22, 27, 189 ; 23, 28, 69, 72 ; 50, Istret: masc., munte in jud. Buzau,
59, 42 ; 27, 30, 145 ; 26, 30, 45 ;
275, 20, 2 ; 211, 10, 10.
58, 74, 23 ; 59, 76, 53, 67, 90, 8 ; lsus: masc., 104.
256, 13, 101 ; 120, 8, 18 ; 139, 33, luda : masc., 17 23 36 ; 176 ; 10,
60 ; 143, 37, 30 ; 161, 5, 147 ; 162,
179, 177, 10, 194, 218, 219.
5, 192.
Ivan lorgovan, Ivnel, I =nos : masc.,
I.
180, 12, 1, 26 ; 181, 12, 69, 83,
lad: masc., 17, 23, 62, 68, 46, 47 ; 78, 97, 110., 119, 191, 1, 357, 345 ;

85 ; 21, 27, 141.

50, 59, 9, 36.
/vevti:
masc., 29, 31, 40.
lana : fern., nume pop. dat Lunii,
182, 13, 3, 10, 15, 35, 37 ; 183, 14,
J.
5, 8, 11, 12, 13, 16, 20, 40, 62 ;
184, 14, 94, 98, 118.
Jadov: masc., jidan, popor urias,
lancu Vodd: masc., 253, 7, 16.
15, 21, 6 ; 50, 59, 3, 30.

Ianu: masc., 286, 24, 77.

Jeiman Craiu: masc., 155, 2, 131,
Iasi: masc., 201, 6, 6.
168, 181 ; 156, 2, 202, 232, 253 ;
Ibraim: masc., 294, 2, 25, 29, 48 ;
157, 2, 340, 353, 364 ; 157, 3, 15 ;
295, 2, 52,

101, 104.

61, 65, 68, 76,

82,

Icautd: masc., 75.

lencea: masc., 292, 1, 1, 22, 23, 25,
27, 47, 59 ; 293, 1, 67, 73, 81,
104, 112, 140, 150 ; 294, 1, 160,

158, 3, 75 ; 159, 3, 106, 118.

Joi, Joimari: fern., Joia cea mare

dinaintea Pastelui.

28, 31, 24 ;
273, 19, 1 ; 163, 5, 257 ; 25, 30,
22; 28, 31, 24; 30, 32, 16; 51,
61, 4, 6.

163, 168, 173, 181.

K.
lerod: masc., 18, 25, 6, 15.
Ileana: fern., nume dat Lunii si al Kira: fern. 288, 23, 57, 66, 77 ;
unei doamne din cantecele batrane,
289, 25, 104, 153, 168 ; 290, 25,
185, 15, 13, 14, 20, 21 ; 186, 15,
185, 203, 207, 219, 245, 248, 249,
160, 161, 187 188, 195, 3, 2,
3;

196, 3, 54.

254, 267, 269 ; 291, 25, 282, 294, 329,

334, 353, 363.

Ilinca: fern., 278, 21, 32, 39, 51 ;
279, 21, 75, 86 ; 280, 21, 205.
L.
lnindioard: fern., 301, 6, 2.
Ininqea:' fem., oras in Macedonia, Lagul: masc., 255, 13, 16.
Late Corlate: masc., oras legendar
28.8, 25, 19.
in Transilvania, 153, 1, 75.
Ion, lona, lonitd: masc., 65, 87, 2 ;
66, 87, 10; 78; 104; 239, 8, 7; Lazdr : masc., personagiu biblic, 104.

www.digibuc.ro

315

Leroi Doamne: 11, 13, 2, 4 ; 14, Manolea: masc., vestitul arhitect care
18, 7.
a zidit Curtea de Arges. 188, 1,
Lerul, Leroile : 62, 81, 2 ; 61, 79,
9, 19, 45, 74, 75 ; 189, 1, 99,
1 ; 50, 60, 2 ; 52, 63, 2 ; 65, 68,
104, 130, 143, 170 ; 190, 1, 193,
2 ; 66, 70, 2 ; 66, 88, 1 ; 17, 24, 2.
216, 217, 251 ; 191, 1, 285, 311,
Letinul: masc., expresiune pop. pen341, 342 ; 192, 1, 367, 374, 375,
tru Latin, 203, 7, 20 ; 204, 7,
379, 385, 390, 394.
58, 59, 71, 78 ; 205, 7, 186 ; 206, Maroc Viteazul: masc., 266, 17, 3,
7, 299, 303 ; 207 7, 394.
4, 8, 12 ; 267, 17, 31, 36, 62, 62,
Lidvd: fem., 255, 13, 19, 27, 55,

57, 58, 62, 72, 77, 78 ; 256, 13,

87, 91, 103, 114, 144, 147 ; 257,
13, 181, 190, 191, 200.
Lina Catalina: fern., 155, 2, 145,
165, 170, 175 ; 156, 2, 205, 206,
222, 255, 256, 274, 275 ; 157, 2,
316, 323 336 371.
Lot: masc., personagiu biblic, 104.
101, 114, 121, 145 ; 287, 24, 160.
Lotreanul: masc., 286, 24, 76, 95.
Luna : fem., 50, 59, 6.

65, 67, 69, 70, 77, 83, 88, 103,

110 ; 268, 17, 114, 130, 138, 165,

184, 19' .
Marea Neagrd: fem., 17, 21, 1 ; 143,
34, 78 ; 143, 38, 14 ; 143, 39, 16 ;
48, 55, 18 ; 53, 66, 1.
Marea Rosie: fern., 104.
Maria Sfiinta: fem., adica Maica Precista, 11, 13, 9, 21 ; 12, 13, 60 ;
31, 32, 123 ; 34, 35, 13 ; 35, 36, 56.
Marin: masc., 278, 21. 21.
Mateiu: masc., 96.
Mehedinti: masc., 271, 18, 114, 151 ;
274, 19, 85.

Mihai Mocioc: masc., 95.

Mihnea Vodd : masc., 203, 7, 17.
Macovei: masc., 275, 20, 12, 53 ; Mistriceanul: masc., 170, 9, 9, 34,
35, 37, 39 ; 171, 9, 61, 65, 66, 142 ;
276, 20, 82, 100, 122, 151, 157,
172, 9, 168, 185, 188, 195 212,
167 ; 277, 20, 185, 19, 6.
215, 222 ; 173, 9, 271, 322 ; 174,
Magdalina: fern., 74.
9, 365, 406.
Maica Dainnutui : fern., 13, 16, 38 ;
113, 1, 14, 22 ; 115, 3, 43 ; 116, Mita: fem., 56, 71, 14.
5, 26, 27, 31, 40, 52, 63 ; 117, 5, Miul: masc., mare haiduc pe timpul
135, 138 ; 162, 166 ; 118, 5, 201,
lui Stefanita Voda, 230, 6, 1, 23,
211 ; 120, 9, 17 ; 121, 10, 25 ; 126,
24, 46, 46, 77, 81 ; 231, 6, 88, 89,
17, 70 ; 138, 33, 27 ; 139, 33,
33, 48, 57, 71, 85, 64 ; 140, 33,
125 ; 142, 36, 22 ; 143, 37, 20 ;
144, 42, 4 ; 145, 44, 17 ; 146, 45,
21, 52 ; 150, 55, 41, 44, 57, 71 ;
151, 56, 43 ; 42, 47, 39.

Maica Precista: fem., 7, 7, 10, 13 ; 15,

Isus Hristos. 7, 7, 10, 13 ; 15,

90, 93, 107, 108, 129, 150, 154,

162, 181 ; 232, 6, 192, 230, 231 ;
233, 6, 295, 297, 307, 312, 320,
330 ; 233, 7, 23, 24 ; 234, 7, 66,
121 ; 235, 7, 144 ; 236, 7, 221,
226, 249, 256. 266, 272, 281, 303 ;

237, 7, 309, 31.5, 337, 338, 363, 368,

400, 405, 408, 410,

436, 458, 475, 485 ; 239, 7, 494,
496, 498, 501, 529, 532, 537.
Moasa
Eva: fern., sotia lui Adam,
7, 52, 109 ; 206, 7, 335 ; 256, 13,
11, 12, 17 ; 183, 14, 53, 64 ; 184,
99; 113, 1, 19; 114, 1, 69, 94;
14, 73', 78 ; 186, 15, 49.
115, 4, 48 ; 116, 5, 18 ; 118, 6, Mola: masc., 247, 10, 23.
123,
236 ; 121, 10, 24 ; 121, 11, 35 ;
21, 3 ; 16, 22, 36, 37 ; 39, 41,
54 ; 39, 43, 11 ; 16, 23, 9, 10 ; 17,
23, 18, 49 ; 36, 39, 1, 3, 14 ; 204,

12,

158 ; 131,

22,

15,

31 ;

371 ; 338, 7,

: fern., 97, 245, 9 120, 128 ;

149, Moldova
275, 20, 30 ; 302, 6, 130.

55, 16 ; 168, 8, 144 ; 266, 16, 132 ;

Mormeintul Domnului: masc., 170,

9, 4.
120, 8,
121, 10, 26 ; 124, Mos Marcu Palos Bdtrdn: masc., domnitor legendar, 212, 10, 97, 98 ;

278, 21, 33.

Maica Sfnta Maria: fem.,
120, 9, 18 ;
14, 19.
Maimaroc: masc., 74.
18 ;

213, 10, 170, 200.

Manea: masc., 250, 11, 49, 50, 54, Muresul: masc.,

Mustafa: masc.
56 ; 251, 11, 80, 143, 154.

www.digibuc.ro

153,
192,

1,

77.

2, 21.

316
N.

Pand Rosianu: masc., 286, 24, 73.

.Nadolie: fern., forma, pop. in loc de Pastele, Pasti: masc., 109 ; 154, 2,
40, 98 ; 155, 2, 105.
Anatolia, 152, 1, 32 ; 176, 8, 45,
65, 78, 80 ; 168, 8, 120 ; 221, 8, Penteleu: masc., munte, 276, 20, 93.
Perisul, Perisanul: masc., 196, 4,
127.
1, 2.
Neacs: masc., 64, 83, 17.
Petre Haiduc Petre: masc., 218, 1,
.Neaga: fem., 101.
8, 16, 43, 48 ; 219, 1, 79, 83, 121,
Neagu. Negoesti: masc., 210, 9, 52.
124, 130 ; 220, 1, 156, 181, 194,
Negoiu: masc., munte, 64, 83, 10.
203, 221, 223, 227 ; 221, 1, 243,
Negoitd: masc., 275, 20, 4, 5 ; 276,
259, 273, 289, 314, 335,
20, 96.
.Neguta: fem., 298, 5, 1, 13, 21 ; Petre Tdpureanu: masc., 274, 19, 86.
299, 1, 5, 35, 44, 69, 71, 78, 88. Piciorus: masc., 95.
105 ; 300, 5, 125, 126, 132, 138, Pietroinl: masc., \rail de munte din
Vrancea, 64, 83, 11.
160, 166, 167, 175, 186 ; 301, 3,
Pinul: masc., munte, probabil din lan212.
tul Balcanilor. 260, 14, 148.
Negru Vodd: masc., 215, 12, 2 ; 216,
12, 22, 29, 32, 39, 47, 56, 62, Polovina: fern. comuna odinioara In
jucl. Meheclinti. 210, 9, 57.
221, 4, 9, 62; 225, 4, 74,
Porumbul: masc., 203, 7, 35.
151, 158 ; 150, 12 45.

75 ;

Nicolai Strojaiu: masc., 160, 5, 23 ; Prepeleac: masc., 81.

161, 6, 118 ; 162, 5, 200 ; 163, 5,
It.

282.

Nicopolea: fern., 298, 4, 66.

masc., 275, 20, 63, 70, 77 ; 276,
Niculcea: masc., 284, 23, 115, 117, Radu:
20, 133, 136 ; 277, 20, 190, 193,
123, 126, 131, 140, 145, 162 ; 285,
197, 218, 228, 237, 236, 240 ; 31,
23, 182, 190 ; 165, 5, 58, 66, 81,
33, 118, 119 ; 239, 8, 3.
132 ; 162, 5, 156, 217 ; 163, 5, 266,
masc., 126, 17, 17, 17, 23,
278, 290, 325 ; 244, 9, 76, 81 ; 246, Rain:
64, 65 ; 35, 36, 31 ; 42, 46, 32 ; 43,
9, 95, 170 ; 246, 9, 220, 235, 255,
49, 9 ; 50, 59, 7, 8 ; 61, 78, 50 ; 66,
256, 268 ; 247, 9, 274, 275.
87, 20.
Nicutd: masc., 38, 41, 32.
Ristos:
masc., forma prescurtata, din
Nistrul: masc., 200, 5, 26 ; 201, 5,
Hristos, 139, 33, 49.
59 ; 308, 8, 68 ; 192, 1, 371.

masc, mare viteaz, 222, 2,

Nita Nicutd: masc., 38, 41, 10, 15, Roman:
25 ; 223, 3, 3, 7, 10, 12, 26, 43,
18 ; 278, 21, 23, 38, 41, 20.
.Nae: masc., 104.

57, 69, 77, 82 ; 224, 2, 84, 86, 89,

93.

Rosava: fern., Orsova, 209, 8, 130,

O.

138, 152.
Oancea: masc., 298, 5, 4, 7, 26, 27 ; Rosmalin:
masc., nume de munte,,
299, 5, 29, 67, 61 ; 300, 5, 121,
218, 1, 10, 45 ; 219, 1, 76 ; 220, 1,
131, 141, 144, 146, 153, 158, 170,
157 ; 209, 8, 126.
173, 187, 199 ; 220, 5, 222, 225,
Ros-poros: masc., 150, 56, 1, 2, 3,
231.
4, 5.
Odrihul: masc., probabil Ohrida, 261, Rusaliile:
masc., 66, 87, 18.
14, 261 ; 263, 15, 38 ; 264, 15, 69.
Rusalim: masc., forma prescurtata
Oleah: masc., 301, 6, 4.
din Ierusalirn, 9, 10, 29 ; 11, 13,
Oltinul: masc., forma pop. In loc de
; 179,
11, 2 ; 180, 11, 112.
Hotin. 200, 5, 27 ; 201, 5, 60.
Onia: masc., 65, 86, 1.
Oprianul: masc., 279, 21 ,64.
Osmol: mac., 255 13, 14 ; 280, 2.? 1. Sacniu: masc., 95.
Otontoc: mac., 89.
Saigiu Tudor: masc., 304, 7, 96.
Ovidiu: masc., 50, 59, 32.
Samarineanca: fern., 104.

,aisa: fern., 298, 4, 40, 57, 67, 69.

P.

Padina: fern., 275, 20, 60.

Piidurea Neagre

85.

fern., 164, 66.

Sdn-Petru: masc., 203,

7

389.

www.digibuc.ro

7, 31 ; 207,

317

295, 2, 54, 55, 56, 59, 67, 71, 83,

Sfnta Maria: fern., 65, 8, 71..
SIdntul Dumitru, Slin-Petru: masc., 153, 1, 65, 71, 73, 83, 93.
18, 25 18; 203, 7, 32; 207, 7, 390.
64, 33, WI.
Sfdntul Ilia: masc., 17, 23, 56; 18, Stanciu: masc., 278, 21, 46, 27,
25, 21.
29, 46, 47, 48 ; 279, 21, 57,
Sfeintul Ion: masc., 6, 5, 21, 31; 7,
65, 75, 86, 101, 102, 103, 110, 112,
7, 22 ; 8, 8, 22 ; 12, 15, 13 ; 13,
122, 134 ; 280, 21, 147, 158, 182,
16, 22, 59 ; 1.5, 19, 22 ; 16, 22, 40;
196, 204 ; 278, 21, 46, 239, 8, 27,
16, 23, 10 ; 17, 23, 11 ; 18, 25,
2 ; 36, 39, 19 ; 37, 40, 20, 22 ; 38,
41, 42 ; 39, 43, 9; 42, 47, 20 ;

44, 50, 14.

37, 42 ; 240, 8, 76, 86 ; 241, 8,

124, 125 ; 242, 8, 259, 277, 278, 285 ;

243, 8, 337, 381, 389, 390, 247, 10,

45, 126.

Sfatul .Nicolae: masc.. 14, 17, 11. Stanilet

masc., 152, 1, 58.
.tefan: masc., 15, 19, 2.1.
Stefan Vodli: masc., 230, 6, 5, 10,
Sfiintul Fasilie: masc., 7, 7, 18, 21 ;
17, 32 ; 231 6. 116 ; 232, 6, 190,
15, 19, 18, 20 ; 15, 20, 1, 19;
202, 219, 227, 249, 268 ; 233, 6,
23, 29,

1;

36, 39,

23 ; 39, 42, 7; 39,

9 ; 61, 78, 54, 56.

1, 18 ;

37, 40,

43, 7; 60, 78,

Sdmbiit: fern., 51, 61, 6; 103, 89;

293, 19, 3.

292, 305, 325 ; 233, 7, 2, 20 ;234,

78, 84; 235, 7, 150, 182,

187, 195; 236; 7, 280, 302; 237,
7, 311, 316, 317, 331, 343, 349,
7, 43,

7, 406, 427, 429,

435, 439, 443, 463, 475 ; 239, 7,

372, 378 ; 238

Sgaidarac: masc., 88.

Sila Samodiva: fem., zana rea si rapi505, 533 ; 229, 5, 42, 85, 104;
toare de copii ; ademeneste si o200, 5, 8 ; 233, 7, 4, 14; 203,
moara pe orn, 179, 11, 18, 19. 23,
7, 7.
61, 62, 72 ; 180, 11, 83, 94, 102, Surdanul: masc., 247, 10 ; 19, 65 ;
105, 119, 120.
248, 10, 69, 98, 129 ; 249, 10,
Sitco, Siva, Sivuta: fern., prescurtare
170, 215 ; 217, 218, 233, 240, 243,
din Vasalca, 36, 39, 21; 37, 40, 2,
266.
25, 26; 38, 41, 1, 4, 40; 39, 42, 11 ;

36, 39, 20; 39, 42, 9; 39, 43, 13.

Silistea: fern., 308,

Silistrui: masc., Silistra de azi,

46,

52, 13.

Sireu: masc., =rite in jud. Buzau,

276, 20, 104.
Spatar : masc., seful armatei mun-

tene, 279, 21, 116, 141.

Soarele: masc., 50, 59, 6 ; 183, 14, 1,
9, 17, 19, 41.; 184, 14, 93, 99, 100,
110, 130,

T.

8, 3.

136; 134, 15, 1 ; 185.

Taligrad: masc., Constantinopole, 44,

49, 22; 55, 68, 35 ; 292, 1, 6,
16, 31, 38;
12, 1, 44 ;

297,

1,

87, 94; 252,

252, 12, 67 ; 253, 12,

126; 257, 13, 208, 213, 259, 14, 33;
261,

14, 19 ;

264, 15,

73 ;

271,

18, 79; 274, 19, 99; 303, 7, 58, 72 ;

304, 7, 107 ; 79, 83; 97 ; 218, 1,
63 ; 220, 1, 159 ; 223, 3, 81 ; 292, 1,

15, 18, 35, 53, 65, 69, 71, 76, 89 ;

16, 30, 31 ; 212, 10, 114, 118 ;
186, 15, 104, 115, 126, 127, 152,
193, 2, 35, 43.; 194, 2, 184.
166, 176, 185 ; 187, 15, 199, 222, Teirgul: masc., expres. pop. In loc
226 ; 214, 11, 22 171, 9, 122, 123 ;
de Targovistea, 200, 6, 8 ; 233,
275, 20, 40 ; 276, 20, 97; 299, 5,
7, 4, 14.

95, 106.
Tiirislav: masc., 244, 9, 5,
17, 24, 25, 40, 45, 48,
Sodoma: fem., cetate biblica, 104.

Sofia: fem., 257, 13, 216, 224, 225,

227, 242, 253, 270 ; 258, 13, 278,
292.

10,

64 ;

245, 9, 86, 100, 134, 138, 139, 143,

154, 158, 164 ; 246, 9, 243 ; 247,
9, 273.

Stan, Steinesti: masc., 29, 31, 141 ; Tati: masc., forma pop. in loc de
Titu, imperator roman, 62, 80, 1.
93 , 210, 9, 49.
Stanca, Steincuta: fem., 292, 1, 14, 35, Terteteat: masc., 103.
36, 42, 43, 50 ; 245, 9, 155, 171; Tipirig : masc., 33, 34, 31.
246, 9, 178, 201, 203 ; 293, 1, 92, Toma la Moe: masc., 25% 11, 2
110, 132,. 133, 151 ; 294, 1, 157,
165 ; 294, 2, 9, 41, 42, 43, 38 ;

251, 11, 86, 92, 109, 141.

Tracia: fem., 219, 12, 180.

www.digibuc.ro

318

Undrea: fern., numele pop. al lunii

Decemvrie, 152, 1, 18.
Urzea: fern., 295, 3, 1.

rirrica: fem., comun in jud. Romanatl. 210, 9, 56.

V.

Valea-Rea: fern., 274, 19 ,81; 277,

20, 256.

Valerom: expresiune pop. in colinde,

49, 58, 2.
Wirciorova: fem., 217, 12, 149.
Vartici: masc., 195, 3, 6, 32; 196,
3, 65, 89, 101.
Vasdlca: fern., 36, 39 21; 37, 40, 2,

26; 38, 41, 1, 4; 39, 42, 9, 11;

39, 43, 12, 13.

Vicleim: masc., 11 13, 6;

12, 13,

Viloaie: fern., sotia meterului Manolea. 190, 1, 176 ; 191, 1, 205, 311,
321.

Vinerea: fern. , 248, 10, 89.

Vioard: masc. , 175, 10, 14, 25, 42,
82; 178, 10, 312, 328, 342.
Vi4ina: fern., comun in jud. Romanatl. 209, 9, 7 ; 210, 9, 55.
Vlad: masc., 28 0,22, 70, 92, 105;
282, 22, 136, 144, 163, 164, 165,
171, 179.
Vlaicu: masc., 298, 5, 5 ; 299, 5, 28,
58; 300, 5, 194, 195, 196, 201.
Vodd.: masc., Voevod, 92; 97; 103.
Voica: fern., 166, 8, 14 ; 167, 8, 32,
41 ; 167, 8, 32, 41, 58, 63, 68, 76;
168, 8, 125, 129, 135, 136, 145, 153,
155, 166, 175 ; 206 ; 169, 8, 254,
259, 271, 275, 289, 294, 295; 170,
8, 307, 311, 323, 326, 331.

64, 70.

Z.

Vidra: fern., 180, 12, 6; 181, 12,

Zdvala6 Tudor: masc., 304, 7, 95,
71, 80,, 90, 93, 98.
161, 175, 183, 186.
Vidrosul: masc., balta mare, 176, 10,
97, 103, 143, 146, 149, 164, 174, Z(inzele: fem., Na4terea Sf. Than
Botezatorul, 66, 87, 17.
178 ; 177, 10, 217, 227; 178, 10,
75.

www.digibuc.ro

GLOSAR
MUNI nnnuir aratil pagina, al dollea este numilrul de ordine al
pocziel, lar al trellea i urm. numilrul Tersurilor.
A.

31.
24,

Husi. Aevea sa-1 visez, 134g

21, idem. 135 26, 10, idem.

A: form& pronominal& auzit& in Ol- aga, agale: subst. nume dat Turcitenia $i Muntenia. A care 'ntalu o lor, considerati ca mrimi, ca autoveni, 189, 1. 168. Or lea, Romanati.
ritati. Turcilor, Agalelor, 244, 9,
a: exclamare, bre. A, bre, $earpe 57. Orlea, Romanati. 281, 22,
23,
dumneata, 174, 9, 336. Celeiu, Roidem.
manati. 267, 17, 277, idem.
agin, pL agii:
determinant al
aba: exclamare eu sens de mirare oamenilor cari adj.
au fost la inchinare
si intrebare totdeodat. Se aude in la locurile sfinte. Luate dela agii,
grain mai mult in regiunea dunrea211, 10. 29. Orlea, Romanati. 239,
n& si mai cu seam& in Oltenia. D'aba
8. 25. idem.
(cutare), de cnd tu ti-ai cestor
exclamare cu sens imperativ,
nalt, 54, 67, 4. Tndrei. Ialomita.
Aho.... Aho.... 27, 31, 1. Galati.
D'aba Mos Crciun, 184, 14, 74.
30, 32, 1. Chisinau, Basarabia. 33,
Or lea, Romanati. Aba, taick mare,
34, 1. Slobozia-Conache, Tulcea. 35,
taica, 212, 10, 132, idem. Aba, 35,
60. Taxgovistea.
maica, dumneata, 269, 17, 253. Ce- ai: subst.
de ani.
bolnav
leiu, Romanati. 266, 16, 100. Si lis- de Ilonainai,loci152,
1, 51. Silistraru,
tram, Braila. 284. 23. 140. Corabia,
Braila. 184, 15, 2, idem. 185, 15,
Romanati.
aburl: vb. batere, adiere ineetisoara ai:27, idem.
interj. cu sens de mirare,
a vntului. De ee vantul aburin, intrebare
si indemnare. Ai, frate30, 32, 47. Chisinau, Basarabia.
dumneata, 215, 12, 18, Orlea,
abusele, de: adv. plecat piti$, pe meu,
215, 9, 166, idem. 246,
aproape de pamtint. D'abusele s Romanati.
9, 201, idem. Ai, Neguto, dumneata,
tarai, 276, 20, 125. Silistraru,
293, 4, 71, idem. 300, 4, 160,
Braila.
281, 22, 106, Celeiu, Roacioaie: subst. Cu tru$i de acioaie, idem.
manati.
285, 23, 202. Corabia, Ro51, 61, 18. Tndrei. Ialomita.
manati.

aciuh, se: vb. a locul, a salilslui,

a sta, a se afl, a se incuiba un-

ilia: form& prescurtata din pron.

acei, aceia. Ai porumbei te-or vedea, 43, 48, 38. Traian, Teleorman.
23, 34, 6 8, 10. Slobozia-Conachi,
Tulcea. 189, 1, 128.. Orlea. Romanati. 192, 1, 419, idem. 176, 10,
91. Celeiu, Romanati. 281, 22, .11,
idem. 175, 10, 70, idem. 176, 10,
91, idem. Doi boieri, d'ai mari, 11,

deva. In el s'acioat, 152, 1, 7. Si-

lictraru, BrAila. In guri

115, 4, 4. Orlea, Romanati.
subst. oriee soiu de
boala, prin vreun farmoc. ditcui va prin a dapa ro, prin b;pitnra.
Cu adapiitnra, 116, 5 18. Braila.

km o adapatura. 119, 7, 73, idem.

mliist: vb. a Wept& ne eineva. kdsta un an san doi, 200, 3. 29.
Melinesti, Dolj. L'a la$ti ea maine
o sti vie, 201, 5, 56, idem.
aduce: h. Dar marfa ee-mi
earii, 16, 22. 11. TIrgovi$te.
aeven: adv. Aevea sa-I vaz, 1.27, 18.

13,

1.

Tirgovi$tea. Tot cu poli

d'aia rocliti, 39, 42. 37, idem. 38,

40, 62. Gorgota, Dtimbovita. 185,
15, 101. Silistraru, Braila.
nia :
I

mina

preseurtata

din

pron.

fern. aceea. D'aia parte le trecura,

48, 55, 22, 23. Tandarei, Ialornita.

www.digibuc.ro

320

Eu sunt aia, 118, 5, 204. Brila.

20, 4, 319. Celeiu, Romanati. 205.

7, 38, idem. 199, 2, 66, idem. C'aia
este mireasa, 207, 7 375, idem.
205, 7, 238, idem. 213, 10, 229.
Orlea, Romanati. 243, 8, 315, idem.
336, idem. 243, 8, 315,
idem. 229, 4, 366, idem. 219, 1,
228,

4,

148, idem. 275, 20, 20. Silistraru,

aiurea: adv. de colo pana colo, pre-

tutindenea, pe dincolo. TJmbld Tur-

cii d'aiurea, 244. 9, 15. Orlea, Romanati. 283, 23, 23. Corabia, Ro-

manati.
ajun: subst. ziva dinaintea

Crciunu-

lui, Bobotezei cum si dinaintea oricdrei zile mari. Bun dimineata la

mos Ajun, 5, 1, 2, 6. Orlea, Romanati. 6, 3, 1, idem. 5, 2, 2.
Tulcea.

Ai: forma prescurtaa din

pron. cel, cela. Gri dl preot b-

Al,

'Oa,

trn, 16, 22, 6, 7, 21. Tdrgovistea.

Ai porumbei te-or vedeh, 43, 48,
32. Traian, Teleorman. D'al verde,
d'al bun, 45, 51, 7. Tndrei, Ialomita. 236, 7. 296. Gemenea, Dambovita. 211 10. 5. Orlea, Romanati. 216, 12, 37, idem. 162, 5, 179,
idem. Fecior i mare-1 luh, 193,
2 111. Celeiu. Romanati. 194, 2,
158, 183, idem. 204,

7,

132, idem.

18, 33, idem. 51, 61,

77, 3, idem. Se

59,

21, idem.

ara d'alba

mi-a 'nriltat, 50, 59, 11. Agighiol, Tulcea. Cu scdnduri d'albe

de brad, 58, 74. 3, idem. 64, 34,
7,

26. Trgovistea, 16, 22,

idem. 12,

15, 23,

idem.

2, 11,
33, 33,

119. Slobozia-Conachi, Tulcea. D'al-

bi de logofeti, 215, 11, 83. Balenii-

Romani, Dnabovita. 204, 7, 89.

Celeiu, Romanati, 205, 7, 196, idem.

267, 17, 18, idem. Ori vreo d'alb

pelinarit, 171, 9, 105, idem. Cu

emasa 'ndalba, 47, 53, 32, 33. Windarei, Ialomita. Mrului cu flori
indalbe, 47, 55, 2, idem. D'alb-

neat la pielit, 48, 55, 48, idem.

18, 24, 4, 31, 32, 39. Cudalbi, Co-

vurluiu. 68, I, 43, idem. In d'alba

d'arie ce-rni baga? 21, 27, 118.
Galati. Florile d'albe, 9, 9, 2, 4.
Mircea-Vodd, Thimbovita. 13, 16,

7. Tuleea. Cu flori d'albe in chivarutd, 285, 24, 5, 32. Orlea, Romanati. 286, 24 86, idem. Prin d'albele flori, 47, 53, 36. TndArei, Ialomita. Despre d'alba veselie, 279,
21, 55. Silistraru, Brila. 280, 21,
203, idem. $i despre d'alba betie,
267, 17, 18. Celeiu, Romanati. D'albai vrasoaie, 190, 1, 1.77. Orlea,
Romanati. $i eu d'albii coconasi,
12, 15, 24. Thrgovistea.

205, 7, 212, idem. 156, 2, 219, albeal: subst. sing. suliman, dres,
olman cu care femeile si fetele
idem. 178, 10, 312, 328, idem.
dau pe abraz ca s se facd. albe.
Malant sa fie la apus, 184. 14,

Bag& fata in albeal, 255, 13, 30.

Orlea, Romanati. 283, 23, 78. Co.
rabia, Romanati.
nati.
ala: forma prescurtat din pron. a- albeatii: subst. sing. posvit, perdea
care acoperind mijlocul ochiului,
cela. Ala, drag, oiu fi eu, 159, 4,
impiedic vederea. De albeat, 148,
63. Orlea, Romanati. 262, 14. 292.
37, 25. Husi. 149, 54, 8, idem.
Silistraru, Braila. 275, 20, 22, idem.
albiaa: subst. flueras mic. S-ti dau
260, 14, 84, idem.
alittrh: vb. a ltra. Cdini din al- mic de albias, 236, 7, 284. Gemenea, Dmbovita.
trat, 123, 13, 36. Orlea, Romanati.
151. Orlea, Romanati. Ticlosul ala

de Mill, 230, 6, 1. Celeiu, Roma-

albii: adj. Dela d'alba 'mprtie, albue: adj. fem. sing. Alb-i, albue. Ghicitoare. 98. Ridichea.
243, 8, 386. Orlea, Romanati. S-mi
iau d'o d'alb nor, 273, 19, 42, alde: pron. form pop. in Oltenia

idem. Dar la d'albe btrnete, 212,

10, 206, idem. 222 2, 11, idem.
285, 24, 5, idem. 286, 24, 86, idem.
70, 3, 10, idem. 213, 10, 212, idem.
241, 8, 187, idem. D'alba micuta
lui (eutare), 48, 56. 33. Tandarei,
Ialomita. 45, 51,

11, idem. 46.

53, 12, idem. 48, 55, 47, idem.
43, 49, 4. idem. 44, 49, 12,

in regiunea dundrean a Munte-

niei. P'alde nean-su la mas Ii

ls, 222, 2. 40. Orlea, Romanati.

d'ale: interj. de mirare. Ale,
stpfin, drag de-al nostru, 262, 14,
286. Silistraru, Brila. 179, 11. 62,,
idem. 260, 14, 138, idem. 260, 14,
138, idem. Ale, Petre, dumneata,.
220, 1, 221. Orlea. Romanati. 212,.

www.digibuc.ro

321

139, idem. D'ale Mihul ce-mi

prin desul alunis, 176, 10, 145.
faceh? 233, 6, 320. Celeiu, Roma- Celeiu, Romanati.
nati. 23, 6, 89 107, 129, 162, 164, aluia: pron. Aluia calul i-oiu da,
226, 4, 221. Orlea, Romanati.
idem. 198, 4, 171, idem. D'ale
frate, corbusor, 260, 14, 144. Silis- amanar: subst. Amanar de mischiu,
102. Vantul. Ghicitoare. Nici un atraru, Braila. 266, 16, 28, idem.
manar, n'ave, 171 9, 104. Celeiu,
266. 16, 100, idem. D'ale, mam' calugarit, 226, 4, 170. Or lea, Roma- Romanati.
nati. 212, 10, 139, idem. 239, 8, ambar: sub. obiect facut pentru
29, idem. 255, 13, 78, idem. 273, pastrarea cerealelor. Toate amba19, 25, 50, 60, idem. 243, 8, 390, rele, 303, 7, 63. Silistraru,
idem. 234, 7, 32. Gemenea, Dam- anasura: subst. Eu sunt anasura.
10,

Ghicitoare. 91. Ochii.

bovita.
ale, ale, a: forma, populadt, pron. anin: subst. arbore. Intr'un varf de

anin, putinel senin. Ghicitoare. 91.

Fi-va s-alea undev, 7, 7, 42. TarOglinda.
govistea. 266, 19, 50. Silistraru,
Braila. L'ale case mari domnesti, aninh: vb. a agata, a prinde de
cevh, a se prinde cu ceva. $i le
205, 7, 3. Celeiu, Romanati. 195.
anin in unghiile tele, 122, 12, 67,
2, 236, 257, idem. Ale trei porti
ca salsa, 205, 7, 153, idem. Ale 86. Braila. Si aninara plugul Intrei sate iscusate, 208, 8, 11, 22, teo rana, 25, 30, 23. Stbicani, Covurluiu. In cer s aninh, 187, 15,
Or lea, Romanati. L'alelalte
76.
224. Silistraru, Braila.
spune, 166, 7, 17, idem. 236,
subst. deminutiv dela apa.
7, 244. Gemenea, Dambovita. Tot
cornute dllea sute, 55, 68, 17. Luar award 'n gurisoara, 23, 28,

Wanditrei, Ialomita.
alei, alelei: interj. Alei,

copilas

Roman, 223, 3, 26. Or lea, Roma-

45. Varfurile, Dambovita. Toate apsoarele, 118, 6, 25. Braila. 123,

13, 32. Orlea, Romanati.

Ale lei,
14, 184, 222,
Braila. 259, 14,
Braila. 200, 5,

araciu: subst. dajdie data Turcilor.

Nici araciu la domnie, 208, 8, 12.

aleo, leo: interj. de exclamare arWard o durere. Aleo, leo, cum II

dure, 251, 11. 99. Or lea, Roma-

cesti, vindeau marfa umbland cu

crute mari si lungi. Iaca trei

va cu ceva. Din vin mese aliea,

62, 62, 10. Wndarei, Ialomita.
alinh: vb. a incet, a ostoi. Din

de percepere la Turci. Wine-ti a-

natl. 224, 3, 87, idem.

taic Novace, 261,

Silistraru,
Orlea, Romanati. 301, 6, 17, idem.
Silistraru,
303, 7, 85. Silistraru,
Melinesti, Do lj. D'alei, coco- aram: adv. In zadar, geaba, surda.
Dragna, 201, 5, 64, idem.
Aram ghidi. Aram gheldi. Proverb.
D'alelei, Gruita al meu, 263, 16,
107, 60.
17, 31, 265, 15, 161, idem.
arambagiu: subst. negustori tur229.
16.
18.
nit&

Turci arambagii, 218, 1, 1'7. Orlea,

Romanati. 219, 1, 132, idem.
alieh: vb. a da, a indestul, pe cine- arambasia: subst. veche functiune
nati.

rambasia, 297, 4, 17. Orlea, Romanati. 298, 4, 76 idem.

vaiet s alina, 169, 8, 270. Celeiu, aranl: vb. a hrni, a ingriji, a
Romanati.
intretine din hran. Expresiune
alinth: vb. a mangada. i pe frunte. intrebuintat numai in Muntenia
si mai mult in Oltenia. $i eu m'am
s'o alint, 159. 4, 36. Or lea, Romanati.
aranit, 238, 7, 453. Gemenea, Dam-

aluneasca: subst. Hora nasului, zisa bovita.

nseasca. A se vede, cantecul arapnie: subst. biciu lung, mare,
nasului, nseasca sau nuneasca, pag.
70,

3. Aluneasca o juc,

207, 7,

noduros, Intrebuintat numai In Mol-

dova. Pe coaste cu arapnicul sa-1

402. Celeiu, Romanati.

croesti, 136. 30, 12. Husi.
almlisle: subst. fern. pl. deminutiv arm!: subst. planta eu foaia lata,
creste numai prin locuri baltoase.
dela subst. alun. Alunele ciucurele,
Foaie verde de areu, 238. 7, 48.
Ghk it. 92. Oile si Lupii.
G emenea, Dambovita. Foitie bob
aluni$: subst. padure de aluni. Si
21

Psridescu, Lifrratnri populard

www.digibuc.ro

392

areu, 243. 8, 343. Or lea, Romanati.

in sus. $i apa se asvArleste, 244,
argat: subst. slug* servitor. La ar9, 60, 39. Orlea, Romanati.
gati ca poruncia, 32. 33, 34, 35, ant% -el: subst. sing. Tr'aur poleit,
Slobozia-Conachi, Tulcea. 56, 70,

29, idem.
argek: subst. locul unde se tese

ceva. O mica argeh, 183,

10. Or lea,
158 184.

14,

7,

Romanati. 186, 15,

Silistraru, Braila. Sunt

nou'd argele, 183, 14, 4. Or lea, Romanati. 242, 8, 222, idem. 183.
14, 4, idem. 186, 15, 156. Silistraru,

argintel: subst. deminutiv dela argint. Cu seaua de argintel, 38, 41,

12. Targovistea. 57, 72, 12. $erba-

40, 45, 15. Targovistea. 41, 45, 24,

37, 41, 63, 66, idem. Intr'aurel,
Doamne, slavit, 179, 11, 22. Silis-

traru, Braila. 180, 11, 114, idem.

Cu suveica d'aurel, 185, 15, 13,
idem. $i eu eaua ind'aurit, 57, 71,

25. $erbanesti-Pucioasa, DAmbovita. Inteaurel, Doamne, suflate, 305,

5, 43. Silistraru, Braila.
aurk: v. A avek, coloarea aurului. $i d'aproape aurh, 24, 29, 16.
TandArei, Ialomita. Aura : Buciu-

ma de aura in mana mi-a dat, 126,

nesti-Pucioasa, Dambovita. 185, 15,

17, 78. Husi.
14. Silistraru, Braila. Pe trei stAlpi avalmk: adv. impreunk la un loc.

de argintele,

61,

78, 40. Mircea-

Paste cu vacile d'avalmh, 24, 29,

VodA, Dambovita. $i cam d'albe ar76. Tandarei, Ialomita.

gintele, 64, 84, 7. Targovistea.
avaietul: subst. dajdie, venit, profit. Avaietul oilor, 276, 20, 111.
subst. functiune superioarA,
Silistraru, BrMla.
disparutA azi. Uncle luh armsia,

avrameasi: subst. Planth pe care t275, 20, 33, 34. Silistraru,

arnicin: subst. bumbac colorat, bun ranii o numesc Milostiva", o cupentru brodat si cusut. Fie si cu leg in Dumineca Rusaliilor si cred
c e bun& pentru descantat. Verde,
arniciu, 69 1, 71. Cudalbi, Covurverde avrameasa, 38, 41, 38, TArluiu.
artar: subst. sing. masc. arbore. Zi-i govistea. 163, 6, 309, Orlea, Ros-alt'data de artar, 248, 10, 152. manati. 183, 13, 79, idem. 242, 8,
236. idem. 246, 9, 234, idem. 224,
Or lea, Romanati.
artitor: subst. atotputernic, a toate 4, 34, idem.
factitor. Noudzeci si noua de sfinti
artitori, 139, 33, 80. 111.1EA. 140, 33,

B.

127, idem.
arnnchturft: subst. orice fel de boar& Back, back: expresiune cu care Maprovenita dela vreun dusman prin
homedanii numesc pe Crestini. Bavreun farmec. Am o aruncatura, ck, back gheaurh=-Uite, uite Cresidem. AruncAtura,
120, 7, 96,
tinul. Iar figurat ar fi 'Hite, uite
118, 6, 14, 38, idem. Cu arunpagAnul, chinele, 244, 9, 70, Orlea.
cat, 116, 5, 47, idem. De arunciaRomanati. 245, 9, 125, idem. 292, 1,
turi, 113, 1, 45. Or lea, Romanati. 53, idem. 293, 1, 80, idem. 294, 1,
in fat aruncat, 128, 19, 77.
177, idem.
Husi. Fie prin aruncAtura, 139, 33, brichnl: vb. a da pe obraz cu dre43, 100, idem.
suri, suliman, olman, stiubei. Lufisi: pron. forma pop. din acesti. La mea moare si plesneste i proasta
asi noua merisori, 8, 8, 4. Ram- se bacaneste. Proverb. 112.
nicu-de-sus, Tulcea.,
baibarac: subst. Pe valea lui Baibaasisderea: adv. asemenea. Expre- rac. Ghicitoare. 101. Tuciul.
siune intrebuintata mai mult In beieram: subst. Baieram a ridicat,
Oltenia si in regiunea dunarea270, 18, 6 7, 9, Orlea, Romanati.
nil din Muntenia. t3i celmaua
273, 19, 5. idem.
asisderea, 262, 14, 344. Silistraru, baietan: subst. augmentativ dela bABraila.
iat. SA vii si tu, baietane, 159,
asomie: subst. planta ce infloreste 4, 10, Orlea, Romanati.

in Maiu si Iunie. Verde d'asomie, bailarat: subst. Pe yalea lui Bana183, 14, 31. Or lea, Romanati.
1 at. Ghicitoare. 81. Dovleacul. (bosasvarli: vb. a se ridich, a se arunch tanul).

www.digibuc.ro

323

bjenar: subst. Bajenar sa ridich, porci 'n jos. Ghicitoare. 94. Piep275, 20, 29. Silistraru, Bri la.
tenele.
bala, balea: subst. Ha la bala Ii tine baros: subst. ciocan mare. Barosu 'n
calea. Ghicitoare. 86. Jarul, por- manti lua, 29, 31, 104. Galati. Ticul ai lupul. Ha lea balea Ii tine
ganii cu baroasele, 37, 39, 41. Bucalea. Ghicitoare. 85. Ghinda, porcuresti. 38, 40, 43. Gemenea, Damcul i lupul. Balea majea
tine
bovita.
calea. Ghicitoare. 96. Porcul si lu- basca, bilscul: Deoparte, separat, dipul.
vizat. A pune deoparte, a separa,
Wale: adj. fern. Oaie laie
a diviza. Basca vorbim. Basca ne
148, 50, 1, 4. Husi. Am o vaca, bintelegem. Proverb. 109, 133. Calaie, balaie, 87, 88. Luna.
prele de-a basc, 174, 9, 385. Cebalamk: subst. obiect in care se leiu, Romanati. i noi sa ne 1)4fixeaza usile, ferestrele si altele. cuim, 216, 12, 25. Orlea, RomaBalamale trancanind, 243, 8, 331.
nati.
Or lea, Romanati.
basca: subst. Vine gasca dela Basco..
blan, balaior: adj. Altul mi-este mai Ghicitoare. 75. Cantarul. 78. Cobza.
subst. Basmaua e a frateUlan, 15, 19, 23. Gemenea, Dambovita. Altul mi-este biladar, 15, su, 57, 73, 20. Cudalbi, Covurluiu.
19, 21, idem.
In basmh-i puneh, 161, 5, 114,
blaniea: adj. calif. Sit 'ntepam pe 116. Orlea, Romanati. 250, 11, 25,
balanica mai usor, 25, 29, 111. idem. Cu parale diii basmale, 39,
42, 38. Targovi$tea. 40, 43, 39.SrTandrei, Ialomita.
balauras: subst. Este, mri, daru, Dambovita. Douft basmalute
doi sarpi, blauri, 179, 11, 13. Si- de in, 68, 1, 66. Cudalbi, Covurhstraru, Braila. Doi balaurasi, 62, luiu.
79, 58. Cudalbi, Covurluiu. Ci s te basmarghiol: Subst. om Insarcinat

faci un laur blaur, 129, 20, 20.

Husi. 186, 30, 4, idem. 141, 35,12,

idem.

balmajl: vb. a .spune ceva confuz,

neinteles, incurcat. Din guilt nu-s-

ce blmjia, 246, 9, 230. Or lea,

Romanati.

babazal: subst. was pentru transportul mrfurilor pe apa. Sapte balozale, 288, 5, 8. Or lea, Romanati.

baltag: subst. Cu baltagul o batea,

cu tinerea ordinei intr'un targ.

Basmarghiol de targ, 161, 5, 60,

134. Orlea, Romanati. 162, 5, 219,
idem. 163, 5, 280, ideal.
bata: subst. fem. bt ciobanesc, market si avand o maciuca la capul
cel mai gros. ,Expresiune intrebuintata In Oltenia si In Muntenia.
Cainele nu fuge de pita, ci de b,t.
Proverb. 109.
batatura: subst. partea dinaintea
casei. Se aude numai In Oltenia.

247. 10, 58. Or lea, Romanati. 248,

Cate paie 'n btatur, 10, 11, 5.
10, 119, idem. 262, 14, 342. Silistraru, Braila. Cu coada baltagu- Orlea, Romanati. In battura le
lui. 281, 22, 54. Celeiu, Romanati. trantia, 248, 10, 83, idem.
batlagel: subst. vas mic pentru vin,
282, 22, 132, idem.
baniaor: subst. deminutiv dela bait rachiu si alte lichide. Ca e un mic
Dati-ne cate-un bnisor, 31, 32, batlgel, 255, 13, 39. Orlea, Romanati. 256, 13, 95, idem. Tot buti
103. Chisinau, Basarabia.
bitotoi: subst. eade pe tantoi ban- batlagele, 305, 8, 14. Silistraru,
Braila.
toi, dar tntoi bantoi.... Ghicibea: vb. Beao$ Novae novace$te,
toare. 79. Cotofana si bivolul.
bantur: subst. Taptur bantur seade 259, 14, '7. Silistraru, Braila.
'n drum. Ghicitoare. 77. giobanul belea: subst. paguba, jugubina, possi oile.

barem: adv. cel putin, macar.

rem s-i trag cu palma, 268, 17,
173. Celeiu, Rornanati.
brja: Cu ghiarele harja barja. Ghicitoare. 76. Cantarul.

barnuta: subst. Baruuta de o.s duce

Bunii ziva ti-am dat, belea

mi-am cdpatat. Proverb. 106,

16.

Beleh mare, 113, 1, 56. Orlea, Roma-

nati. Singur detei de belea, 221, 1,

267, idem. 235, 7, 174. Gemenea,
Dambovita. 236, 7, 253, idem. 253,
12, 138. Orlea, Romanati. 254, 12,

www.digibuc.ro

324
259, idem. 259, 14, 19. Silistraru,
bun si mai blajdn, 32, 33, 15.
Braila. 265, 19, 14, idem. 259, 14,
Slobozia-Conaehi, Tulcea. Apit a19, idem. 205, 7, 224. Celeiu, Ito- dam& si blajn, 176, 10, 99. Cemanai. 207, 7, 338, idem. 212, 10,
leiu, Romanati. 181, 12, 68, idem.
85. Or lea, Romanati. 256, 13, 107, bleojd: vb. a face ochii mari. Cu.
idem. 258, 13, 317, idem. 254, 12,
ochii bleojditi, 31, 32, 86. Chisindu,
259, idem. 239, 7, 545. Gemenea,
Basarabia.
DAmbovita. Inima satului, beleaua blid: subst. intrebuintat numai In
dracului. Ghieit. 96. Prinadria.
Moldova, foarte rar in Oltenia si
belnicul: adj. Tot pe rosul belMuntenia. Doud sprturi de blid.
nicul, 199, 4, 216. Celeiu, Romanati.
Ghicitoare. 93, 102. Prul, urechile
belsug: subst. indestulare, multime.
nasul, ochii si gura. De prin bliduSemne bune din belsug, 35, 36, 7. rile mele, 138, 32, 59. Husi.
Bezdeadu, DAmbovita. 35, 37, 9. boanca: expresiune pop. rotund. S-a-

pucai pe boanca de bluzd. Ghici-

Mahalaua, DAmbovita.

berbeciuri: $i cincizeciuri de bertoare. 102. Turta.

beciuri, 57, 71, 20. $erbanesti-Pu- boanta: subst. Tantele boantele tree
cioasa, Dmbovita.
pe drum. Ghicitoare. 77. CiobanuL
berc: adj. sing. Dou'd, naparci berci, $1 oile.
62, 79, 54. Cudalbi, Covurluiu. bobonat, -I: adj. mdricel ea bobul. NuNoud berbeei de cei berei, 305, 8. mai unul bobonat. Ghicitoare. 88.
38. Silistraru, Braila. Tot berbeei
Luna si stelele.
d'aceia berei, 55, 68, 20. Tandrei, bobotaie: subst. foe micsor, ce, la.
Ialomita. 55, 68, 20, idem.
inceputul primEtverii, copii din.
berg: adj. Cocos berg, legat la gard.
Muntenia si din Oltenia, de pe
Ghicit. 86. Lactul. Seurto, beareo,
Dunre, fac ask cam pe sub
un'te duci? Ghicit. 75. Cldarea, sear& $i-1 sting tdrziu de tot. In
Cofa.
aprinsul bobotailor, 255, 13, 5.
Orlea, Romanati. In stinsul bobobesliu: subst. functionar turcese, intailor, 247, 10, 31, idem.
sdrcinat cu strangerea dajdiilor.
Azi comuna rural& langd Dundre, bocnl, boca: Ciocanird, bocd,nirr
29, 31, 149. Galati. In pdure cidca.
la gura Iscrului in dreptul portului
Corabia. Luate dela be$lii, 211, 10, boca. Ghicitoare. 99. Sita.
28. Orlea, Romanati. Aduse dela bodaproste, bogdaproste: Dumnezeu
sa primeased. Multmim. Bodaprosbeslii, 234, 7. 36. Gemenea, Damte, inflorite, 8, 8, 61, 58, 64, 71.
bovita.
bgbioltrt: subst. bivolit, expresiune Ramnieu-de-sus, Tulcea. Bogdaprointrebuintatd In toat regiunea du- ste Ii ziced, 282, 22, 159. Celeiu,.
Romanati.
Orlea, bogasiu: subst. abd find, sai turcesc

nreand din Muntenia si Oltenia.

AtAtea bghiolte,
Romanati.

6,

4,

15.

bicisor: subst. deminutiv dela bieiu.

ea mtasa, vopsit albastru. Bogasiu d'Al bun, 288, 25, 18. Orlea,.

SA ne luAm eate-un bicisor, 31, 32,

Romanati.
104. Chisinau, Basarabia. Bicisorul bogaz: subst. garl format dintr'o
lui, 62, 79, 61. Cudalbi, Covurluiu.
apd mai mare. Pe bogaz de mare,
bididin: subst. cal micut, dar puter14, 17, 15. Tulcea.
nic. Mare pe-un bididiu, 204, 7, bohor: subst. bour. Bohor negru, 13o126. Celeiu, Romanati.
hor negru, 67, 73, 9, 10. Cudalbi,

Covurluiu.
bir: subst. dajdie, impozit, dare personal. Nici birul la 'mprtie, 208, boiste: adv. plecat la pmnt, pi8, 13. Orlea, Rotnanati. Nu d birul
tiptil. Tot In boiste merged,
la domnie, 209, 9, 18, 17. Corabia,
200, 4, 297. Celeiu, Romanati.
Romanati.
bolborosi: vb. vezi a balmaji. Capul
blagfi: subst. avere, bogtie, bujos bolborosi, 223, 3, 68. Orlea,
nuri. Nu-ti ajunge blaga mea, 271,
Romanati. 254, 12, 243, idem.
18, 96. Orlea, Romanati. Eilaga mea, bolbosat: adj. mare, rotund. Cu ochi
averea ta, 271, 18, 97, idem.
refecati, mari si bolbosati, 288,
blajftn,
adj. bun, plcut. Cal mai 25, 46, 47. Orlea, Romanati.

www.digibuc.ro

325

bold: subst. S, facem cate-un boldi- botoroagil: subst. Sotoroaga botoroag noti coti de lemn intreag.
sor, 25, 29, 110. Tandrei, Ialomita. Paftale cu bolduri, 47, 53, 60, Ghicitoare. 92. Osia.
idem. Cu colan cu bolduri, 59, bourel: subst. deminutiv dela bour.
75, 31. Samova, Tulcea.
Boi bourei, 28, 31, 36. Galati.
subst. catlus mic i brad: subst. crac. de mar, impodofoarte simtitoare. E o boldeicA lbita cu flori verzi $i purtat naintea tinerilor, cand ii duce la
trtoare, 295, 78, 92, 95. Or lea,
Romanati.
biserica sa se cunune $i a mortului
subst. deminutiv dela bocand il duce la mormant. Arbore
ce creste in regiunea muntelui. $i
lovan. Doi boloviinei, 156, 2, 291.
Silistraru, Brila. 157, 2, 331, idem.
cu brad ca le-a 'ngropat, 252, 12,
La urechi doi bolovnei, 159, 3, 70. Orlea, Romanati. Cati sunt bra103. Celeiu, Romanati. 158, 3, 43,
duei, 65, 86, 6. Tandarei, Ialomita.
brAnaciul: subst. incingatoare. Braidem.
bolovanl: vb. a face mare ca un
naciului drumu-i da, 286, 24, 141,
144. Orlea, Romanati.
bolovan. Ochii Ii bolovni, 268,
17, 185. Celeiu, Romanati.
brandu: subst. floare ce creste pribombonl: vb. v. balmji. SA se duc mvara, coloarea alb& si trandafide, tulpina subtire, rdcina obombonind, 35, 36, 14. Bezdeadu,
vala. $i ciupia la brandusi, 27, 30,
Dambovita.
131. Stoicani, Covurluiu. Cate-s
bordea: subst. Bordea 'n groap,
brandusele, 65 86. 8. Tandrer,
plete pe spate, Ghicitoare. 76.
Ialomita. Cati mai brandusei, 65,
Geapa.
86, 24, idem. 51, 61, 30, idem.
bordein: subst. Erb, 'n fundul bordeiului, 26, 30 61. Stoicani, Covur- bre: forma de exclamare. Bre, nasa,
nsica mea, 196, 3, 66. Celeiu, Roluiu. 29, 31, 95. Galati. Pe la bordemanati. Bre, Niculceo, sluga mea,
iele noastre, 34, 35, 25, 61. Targovi246, 9, 256. Orlea, Romanati. 247,
$tea. Ratoiu potcovit pe bordeiu suit.
9, 275, idem. 222, 2, 25, idem.
Ghicitoare. 73. Bradul. Pana nu
255, 13, 19, idem. 256, 13, 126,
spargi bordeiulk Ghicitoare. 81. Dovleacul. 171, 9, 67. Celeiu, Roma- .idem. 257, 13, 191, idem. 238, 14,
idem. 274, 19, 110, idem.
nati. La bordeias c mergeh, 241, 274,
242, 8, 278, idem. Bre, fratilor,
8, 166. Orlea, Romanati. 243, 8,
cre$tinilor, 282, 22, 164, 188. Ce289, idem. 275, 20, 16. Silistraru,
leiu, Rornanati. Bre, intr'un ceas

Braila.

borona: subst. un fel de grapa. Cu

mi le-oiu da, 236, 7, 250. Gemenea,

Dambovita. 238, 7, 470, idem.

borona boronia, 30, 32, 9. Chisinu,

brumrea: adj. D'o pelcea cam bruBasarabia.
borta: subst. groapa, deschizatur, mrea, 276, 20, 114. Silistraru,
Braila.
gaura. Intr'o borta uscat, latra
o purce turbata. Ghicitoare. 78. bubul: vb. Hubueaz bubueaz, peste
nou munti rancheaza. Ghicitoare.
Cobza.
97. Pusca.
born: vb. Chechismo borti. Ghicitoabucacioarit: subst. demnuitiv dela
re. 77. Ceasornicul.
bovea: subst. un fel de fota de lanS bucata. D'aici oiu sa, cad bucape care in Oltenia si in Muntenia cioare, 208, 8, 94. Orlea, Romanati.
dunreana, fetele si femeile, in- bucalaie: adj. oaie gras, avand
lama alb& amestecata cu vnta.
cingandu-se pe la mijloc, pune una
Laie, bucalaie, 65, 86, 17. Tandadinainte si alta dinapoi. In bosrei, Ialomita. DA li, bucali, 41,
cele s'mbraca, 197, 4, 64. Ce45, 34. Targovistea.
leiu, Romanati,
subst. incltaminte. Arde pi- bucherek: adj. lanoas, cu Una
cioarele 'n botine si botinele 'n
mare si lung. la fir. Ave o oaie
bucherea, 296 3, 89. Silistraru,
picioare, 125, 16, 16, 17, 38, 39.
Hu$i. Cu botine de ibosti m'oiu Braila.
imbracA, 130, 21, 18, idem. 142, bucium: subst, instrument ciobanesc
35, 54, 55, idem.
de cantat. Sa. strigAm cu buciumele,

www.digibuc.ro

326
60, 78, 36. Mircea-Vod, Dambo-

idem. 129, 19, 120. Husi. Prin buvita. Bucium de aura in mn mi-a ruieni ascunsa. Ghicit. 82. Iepurele.
dat, 126, 17, 78. 79. Husi. Ea bu- Tout& buruiana cu umbra ei. Procium ramatea, 180, 11, 107. Sillsverb. 106, 11.
traru, Brila. Merge& Si la buciu- bu$1: vb. a lovi In eeva facand uu
!nand, 180, 11, 102, idem.
sunet. Busindu-se, 137, 31, 9. Husi.
buga: subst. Raga buga 'ntre hotara. Pe dansa s'o btiseasca, 125, 16,
Ghicitoare.

78.

Clopotul.

Buga din cetate. 78, idem.

StrigA

buhaiu: subst. taur. Cu boii buhai,

79, idem.

butunachi : subst. incaltaminte. B us-

machi in picioare mi-a dat,

126,

21, 27, 143. Galati. 33, 34, 14. Slo17, 74. Husi.
bozia-Conachi, Tulcea.
bustean: subst. parte din trunchiul
bujor: subst. plant& ce infloreste in unui copac. Ce sunt Ai busteni
Maiu, are flori albe i rosii. Stan- parliti, 185, 15, 96. .Silistraru,
ciule, bujorule, 240, 8, 43. Or lea,
Braila. 223, 2, 81. Orlea, RomaRomanati.
nati. Ca un bustean parlit era,
bulbura: adj. Buturuga bulbur sea- 167, 8, 99. Celeiu, Romanati. 17,
de jos si tulbur. Ghicitoare. 97.
9, 100, idem. Bustedn negru a rPutineiul.
mas, 177, 10, 254, idem. 180, 11,
buldne: expresiune onomatopeica. Ui87. Silistraru, Braila. Sa suie 'n
duc bulduc. Ghicitoare. 97. Putivarf de bustean. Gbicitoare. 74.
neiul.
Brotacelul. Mosu'n deal ca un busbulfein: adj. grasuliu. M dusei In tean. Ghicitoare. 81. Dovleacul.

padure s taiu restei si bulfeiu. butch: subst. trsura boierease. Si

Ghicitoare. 97. Racul cu icre la gat.
in buteit s punek 201, 5, 83, 86.
buliba$a: subSt. jude, capetenie, sef.
Melinesti, Dolj.
La butibasto venik, 28, 31, 80, 84, bntoani: subst. vas pentru vin.
83, 84. Galati.
butoan de via tras, 269, 14, 48.
Silistraru, Braila.
bumb, binnburu$, bumburel, bumburat: Lungu, lungu scutur bum- butuc: subst. retezitturi groase de
lemn, serviau cat mijloace de pebul. Ghicitoare. 83. Gleata si lanTunturus bumburus seade 'n- deapsa. Niste butuci parliti, 185,
15, 96. Silistrarn, Braila. 186, 15,
tr'un piciorus. Ghicitoare. 103. Var105. idem. In butuci bagati, 214,
za. Bumburel rostogol n'are astam.
11, 40, idem. Din nuiti butuc, de
par pe ogor. Ghicitoare. 74. Bulgrele. Pistornic bumburat se (la nu pot sa-1 duc. 73. Ghicitoare.
peste cap. Ghicitoare. 92. Paharul. Bastonul.
Pe jelt bumbi de aur, 13, 16, 12, butorngii: subst. Butirrug bulbur
Tulcea.
deminutiv dela
bumbac. Sgarbacel de bumbaeel,
19, 27, 35, 42.

seade jos si tulbur. Ghieitoare.

97. Putineiul. Am un ba,t buturngat. Ghicitoare. 96. Porumbul. Bu204. 7, 145. Celeiu, Romanati.
Proverb. 109, 119.
turuga
bnrdel: rdel burdel bgat in coada butu$ina: subst. Retezatura de o palde vitel. Ghicitoare. 86. Inelul.
dela suprafata Omanm
burdieos: adj. gras, umflat la mij- tului. Sedea, Mug% o butusin, 211,
loc. Fostu'n sus si fostu'n jos,
10, 14. Orlea, Rmtanati.
fostu vine burdicos. Ghicitoare. 83. bnAIngan : subst. Ad-o'ncok buzduFusul.
ganul, 214. 10, 249. Orlea, Romabrbaiu: subst. mi adunare de nati. 217, 12, 151, idem. 229, 5,
apti. In eel bnrhaiu de ploaie.
101. Tndrei, Ialomita. La sele
65, 86, 12. TAndrei, Ialomita.
buzdugane, 234 7. 52. Genienea,
buriu: subst. vas, pentru pastrarea Dambovita, 235, 7, 214, idem. 235,
lichidelor, cat de inalt, atat 'de
12, 157. Orlea, Romanati. 254, 12,
lung. S-i dai vin si rachiu tot
199, idem. 258, 13, 307, 355, idem.
intr'un buriu. Ghicitoare. 82. Oul.
Trei buzdugane alegeh, 261, 14,
burueanul: subst. Buruianul huru179. Silistraru, Braila. C'un galben
ind, 286, 17, 201. Celeiu, Romanati.
de buzdugan, 265, 19, 42, idem.
Niste buruieni ett-i da, 196, 3, 96,
286, 24, 110. OrIea, Romanati.
bumbricel:

subst.

www.digibuc.ro

327

bnzunarl: vb. a umbla, a scotoci calabalac: subst. bagaj. La buric caprin buzunarele cuiva. Neica, de-i
labalac. Ghicitoare. 74. Butia cu
buzuni,re$te, 261, 14, 238. Silistravin.
ru, Braila.
subst. urma, mers. Sa-ti
arat calcatura, 227, 4, 277. Orlea,
C.

Romanati.

CaciuRt: verb, a saluth descoperind calicie: subst. sracie, lipsa, mizerie. Nu ma duc de calicie, 273,
capul. Toata lumea la mine s'a ea,
19, 56. Orlea, Romanati. Podul Caciulat, 133, 23, 48.
cadiu: subst. judecator turcesc. Si licilor : numele strazii Calea Rahovei" din Bucuresti. Cand ajunse
la Cadiu mergeh, 258, 13, 272,
pe Podul Calicilor, 298, 4, 32.
279, 238, 318, ,351, Or lea, RomaOrlea, Romanati.
nati. De fata Cadiului intreb, 257,
13, 210, 211, idem. Bre, Cadie, calin: subst. plant& ce face fructe
ro$ii. D'un rosiu clin, 49, 57, 6.
dumneata, 258, 13, 274, idem. Dur
Tandrei, Ialomita. Verde trei cacadur, Cadiule, 253, 13, 339, idem.
line, 183, 14, 33. Orlea, Romanati.
Turcilor Cadiilor, 244, 9, 35, idem.
La fata Cadiului, 261, 14, 262. Si- calomfir: subst. planta de gradina.,
Are foaia lata si miros placut. $i
listraru, Braila. 263, 15, 71. Cudalbi, Covurluiu. Turcule, Cadiule, cu calomfir, 42, 47, 17, 36. Tulcea.
264, 16, 97, 144, idem. La parul calpac: subst. caciula. Si-a gasit dracu calpacu. Proverb. 107. 50.
Cadiului, 203, 7, 37. Celeiu, Rocamar: subst. odaie mai mica, de
manti.
locuire. Alerg tocmai in camara,
cadnr : adj. batran, ghiuj, om care27, 183. Galati. 22, 27, 193,
tarie picioarele din cauza ba- 21,
idem. Am. o puica cucuiata, sta 'n
tranetei. Dur cadur, Cadiule, 258, camara
'neuiata. Ghicitoare.. 97.
13, 339. Orlea, Romanati.
PLI.5ca. Mo$ui sta. 'nchis in climark.
caftan: subst. haina mare, lung& $i
Ghicit. 98. Patrunjelul.
larg cu gulerul de samur, pe care
subst. earduri, grupe, cete
Sultanul o da Domnitorilor nostri canark:
$i acestia la randul lor ca semn de indivizi. Canarale se facea, 221,
distinctiv si onorific o dedeau boie-

1, 313. Orlea, Romanati.

rilor divaniti. In buzunar sub caf- canit: adj. vopsit, boit, zugravit.
La coam caniti, 21, 27, 120. Gatan, 202, 6, 34. Tulcea. Pe caftane

lati.
capatanit: subst. 5i-i dete una 'n
caftorie: subst. materie turceasca. capatna, 31, 32, 91. Chisinau, BaZabunas de caftorie, 283, 23, 81.
sarabia. $i boierii capatana, 37, 394
Corabia, Romanati.
55, 60. Bucuresti. 38, 40, 48. Gorsa slei,. 238,
Dambovita.

7,

467. Gemenea,

caik: subst. cuiu de fier ce se in-

gota, Dambovita. 39, 42, 28. Tar-

boilor. Cu caia de margarint, 21,

bovita. In capatana sa maria, 170,

trebuinteaza la potcovirea cailor si

27, 122. Galati.

govistea. 40, 43, 41. Sardaru, Dam9, 44. Celeiu, Romanati. 172, 9, 160,

idem. Capatana sta, sa-i iea, 267,

calc: subst. vas pentru comunicatie
pe ape, ceva mai mic decal saica 17, 100, idem. 268, 17, 111, 123,
idem. 269, 17, 233, 234, idem. $-o
sau ghimia. Caicul lui Tanislav,
s-ti tai c-apatana, 258, 13, 346,
244, 9, 64. Orlea, Romanati. 245,
Orlea, Romanati.
9, 93, 104, idem. In tavanul caicului, 244, 9, 12, idem. D'un caic capistelea: subst. albie mica pentru
negru, smolit, 192, 2, 9, 19. Cecernut faina i framantat coca, $i
leiu, Romanati. 193, 2, 44, idem. pentru cernutul malaiului. Toate
caimacan: subst. functionar superior capistelile, 305, 5, 57. Silistraru,
nurnit de Poarta $i avand atributiuni domnesti. Caimacanii Targu- eapricea: subst. deminutiv dela calui, 200, 5, 8. Melinesti, Dolj.
pra. Tocmai ca o caprice, 230, 6,
Fata Caimacanului, 245, 9, 157.
66. Celeiu Romanati. 234, 7, 107.
Orlea, Romanati. Cincizeci de ciGemenea, Dambovita.
macanese, 160, 5, 20, idem.
ciipu*a: subst. mugurele din care

www.digibuc.ro

328

se desvolt coarda si rodul vitei;

putin incovrigata la capul de sus.

parazit de forma rotunda ce treste

Matta stanga carlig de cioban, 114,
pe unele animale. Zi-i odat, de ca- 2, 5. Or lea, Romanati. $i mi-1 frige
pus, 248, 10, 75. Or lea, Romanati.
in erlige, 211, 10, 64, idem. Cu
cfiput: subst. instrument de camcarligul Il mint* 297, 4, 172,
tat. Cu citputul can* 290, 25,
idem.
237, 238, 241. Or lea, Romanati.
cftrm: subst. obiectul cu care se.
subst. Cu cpute narmzii,
dirige cev. Opcini, carme facea,
218, 1, 20. Or lea, Romanati. 219,
176, 10, 127. Celeiu, Romanati.
1, 135, idem.
cftrmis: subst. Uncle n'ai loc de
citrare, chriirue: subst. drum numai carmis, 237, 7, 390. Gemenea,
de picior. Prseste-mi crarea,
Dambovita.
270, 18, 39. Or lea, Romanati. Cft,- citrn: adj. Lua seeera a mai crn,
rruia mi-apucai, 159, 4, 26, idem.
24, 29, 47. Tndrei, Ialomita. 29,
115, 4, 2, idem.
31, 115. Galati. $i facit seceri carcarftt: subst. trsura boiereasc. ne, 29, 31, 110, idem. C'o secer
Multe carate-au sosit, 203, 7, 8, 10.
carn, 20, 27, 106, idem.
Celeiu, Romanati. 204, 7, 135, idem. carpi: vb. a coase, a drege ceva coCardtele de intra, 205, 7, 158,
snd. Gandesti s te carpesti si mai

idem.

ru te rupi. Proverb. 111.

cartimb: subst. partea dela glesna in citrsmitritti: subst. Carsmarita-i de

sus a cismei. $i Marcul cu carm- Roman, 259, 14, 37. Silistraru,
bul, 267, 17, 31. Celeiu, RomaBraila.
nati.

cartifoaie: subst. Intr'o foaie cartifoaie, seade o oaie (Juana. Ghici-

Ghicitoare. 98. Mama.

cartofia: subst. Mis pius dela car-

lomita.

casap: subst. mcelar. Casapii cu

masatele, 37, 39, 44. Bucuresti.

caraulii: subst. streaj, paznic, pzitor. Strigit caraul din fntand.

toare. 83. Fragile.

subst. Crusi mnand, 41,

tofia. Ghicitoare. 98. Matura.
45, 54. Targovistea. 27, 30, 121. carunt: adj. albit. Pan la munti cStoicani, Covurluiu.
runti, 63, 81, 24, 25, 26. Putna.
caravan: subst. car mare pentru cas: subst. branza proaspt nestransport. $Pndat umplea nou
rat. La Ispas un pumn de cas, 66,
caravane, 24, 29, 70. Tndrei, Ia- 87, 16. Teli-Grecea, Transilvania."

carcal: vb. Gina carci.... Ghici-

toare. 76. Carul. In carcditul broasvb. a tai, a imbucati, a

telor, 224, 4, 21. Or lea, Romanati.
faramiti. Vlad ca mi-i caspiit, 282,
caece: pron. Car'ce mi-o 'mbuca, 22, 173. Celeiu, Romanati.
157, 2, 358. Silistraru, Braila.
cascare: vb. Cu cascare, 128, 19, 24.

cardarma: subst. roat de car si de Husi.

crut. S mft uit pe cardarmale, ciisciorea: subst. Ca si cea de sus,

208, 8, 78. Or lea, Romanati.

form. pop. Dela cscioreaua mea,
cftrja: subst. baston, bat, pentru b- 270, 18, 39. Or lea, Romanati.
trftni numai. Carja 'n man& c lua, casmilluta: subst. deminutiv dela
264, 15, 138, 139, 155. Cudalbi, Co-

casma. Csinlutele Wit, 248, 10,

Tftrgovistea.

tul, 239, 7, 331. Gemenea, Dilnabo-

110. Or lea, Romanati.

vurluiu. Oleo, tot eu carjele, 210,
9, 47. Corabia, Romanati. 224, 4, distil: vb. a munci, a chinui, a silui pe cine0. $i mi-a casnit sufle46. Or lea, Romanati. 17, 23, 42,

subst. cal sau ber- vita.

bec Intre un an si jumate si cinci casoaie: subst. forma pop. dela casti.
Din funclul csoaiei, 22, 27, 205.
ani. Pe cal, pe carlan, 180, 12, 3,

Orkin,

Galati.
Celeiu, Romanati. La carlani s mitueasc, 275, 20, 64, 73. Silistraru, catalita: subst. Catalita fierbe pere,
Cataloiu vine si cere. Ghicitoare.
Brila. Dinteun cttrlnas facuti,
78. Closca cu pui i uliul.
308, 9, 20, idem. Atatea ctirlanite,
catan: subst. soldat, militar. Trd6, 4, 17. Or lea, Romanati.
ti-ar catanele, 248, 10, 70, 99, 130,
subst. bat, bta ciobneasc

www.digibuc.ro

329
149. Or lea, Romanati. 249, 10, 171,
idem. Si

el cant& a catanie,

65,

85, 4, 5, 7. Visinesti, Dambovita.

catanutti: subst. deminutiv dela ca.

tan. Ain o catanuta tare. Ghicitoare. 86. Lacatul.
catarama: subst. Si curele 'n ct-

si catarca, 258, 13, 363. Orlea, Romanati. Celmeluta i-o lutt, 199, 4,
259. Celeiu, Romanati. 258, 13, 363,
Orlea, Romanati. 258, 13, 362, idem.

Cealmalele am schimbat, 259, 13,

370, idem. 222, 2. 78, idem. Asa
stau celmelele, 266, 16, 128. Sillstraru, Braila. $i cealmaua asisclerea, 262, 14, 344. Silistraru, Braila.

rmi, 253, 12, 172. Or lea, Romanati. Si'n catarami II strangea, 266,
cela: pron. Cela far fund, 156, 2,
16, 76. Silistraru, Braila.
285. Silistraru, Braila. 157, 2, 314,
catarca: subst. partea femenina ra
catarului. Primeste tu catarca, 254,
idem. 158 3, 26, 95. Celeiu, Roma12, 257, Or lea, Romanati. 258, 13,
nati.
287, 363, idem. Catarca zestre ti-a celarel: subst. deminutiv dela cedat, 259, 13, 370, idem.
lar=odaita, chitimie, ascunzatoare.
catarg: subst. Cu catargul zugravit,
colea 'n celarel, 55, 68,
192, 2, 10. Celeiu, Romanati. 193,
28, 29. Tandarei, Ialomita.
2, 48, idem. 290, 25, 229, 231, celiar: adv. De dincolo, de cea parte.
idem.
Din celiar de Dunare, 52, 62, 1.
cataroaiell: subst. Notazeci s noua Tandarei, Ialomita.
de tartori eu cataroakele lor, 138, ceoflec: subst. lemn mic si scurt,
33, 23. Husi.
ramura, czuta jos. Am un puiu de
catina: subst. planta cu ramuri lungi
Grec, ce se suie pe ceoflec. Ghicit.

si subtiri. Radacina de ctina. Ghi74. Brotacelul.

citoare. 76. Cartea.
ceoltarul:
subst. acoperemant ce se
catranl, catranii: smoala. Cu catrana pune pe cal,
de desuptul selei. Dar
catrnite, 34, 35, 29. Targovistea.
de pe cal, 241, 8, 189.
Cu catran le catrani, 193, 2, 47. ceoltarul
Orlea, Romanati.
Romanati. 269, 17, 267,
Celeiu,
idem.

ceoptl: verb, a taia in mici buca-

catun: subst. locuinta pentru put'.

tele.

Cap de Turc sa

ceopatesc,

cari si pescari. Si la catun fl adu-

199, 4, 214. Orlea, Romanati. Ceopatele te-as faceh, 195, 2, 234, 242,

mativ. Cea fata de Frang, 160, 5,

manati. 220, 1, 168, idem. 235, 7,

cea, 178, 10, 308, 309, 335. Celeiu,

idem.
Romanati. 270, 18, 57. Or lea, Roceosvarte, cervars,ste: subst. sfert
manati. 273, 19, 62, idem.
din earnea unui miel. Cu ceosvarti
caztt: subst. plasa, despartire adde miel, 125, 1, 25. Silistraru, Braila.
ministrativa. Care tin cazaua'n Dii,
Ceosvarti mi-1 facea, 291, 25, 358.
218, 1, 18. Or lea, Romanati. 219, 1,
Orlea, Romanati. Cervarsti ca sa-1
133, idem.
faci, 190, 1, 188, 210, idem. Din
cea: interj. eu sens imperativ. Cea...
palos mi-1 ceosvartia, 277, 20, 189,
Roata mad 1 19, 27, 17. Galati. 26,
Silistraru,
27, 33, 47, 69, 90, 103, idem. 21, ceotec: subst. frantura,, retezatura
27, 116, 134, 158, 177, idem. 22,
de lemn, bun de asvarlit cu ele In
27, 196, 208, 220, 230, idem. Cea...
eineva. Multe ceotece tai, 296,
Roatft mad I 25, 30, 5, 14, 27. Stoi113, 115. Orlea, Romanati.
cani, Covurluiu. 26, 30, 36, 49, 62,
77, 89, 108, idem. 27, 30, 126, 139, cerchezeste: adv. Si mi-i tundea
cerchezeste, 118, 1, 65. Orlea, Ro148, 157, 167, idem. Cu sens excla164. Gemenea, Dambovita. Lasa
chica cerchezeste, 229, 5, 75. Tandarei, Ialomita.
cerci: vb. a cersi. Cerceasca, saxteapii. Proverb. 107. 60.
manele, 197 4. 16. Celeiu, Roceale: pron. forma pop. Ceale Inmanati.
galatele, 54 67, 40. Tandarei, Ia1. Orlea, Romanati.

ceacii: adv. incet, binisor. Ceaca,

ceaca si raid la mate& si prostul la,
Lomita.

cealmaua, celmeluta: subst. invelitoarea capului la Turci. Cealmaua

cerdac: subst. partea dinaintea unei

unei case. Pe cerdac c mi-si cadell, 258, 13, 311. Orlea, Romanati.

www.digibuc.ro

330

La cerdac, neica, sosia,

243. Silistraru,

261, 14,

starsit, 175, 10, 49, 60. Celeiu, Romanati. 231, 6, 99, 110, idem.

cest: pron. forma scurt din acesta. cheldesl: vb. a mut destindechea,
cand se tese. Tese-mi, cheldeseste,
Seade icea cest domn bun, 44, 50,
185, 15, 11. Silistraru, Braila.
17, 18. Tandarei, Ialomita. 45, 51,
22, idem. 47, 63, 15, idem. 53, 65, chelie, chealii: S i se vada chelia,
151, 56, 28. Husi. SA ramdie chea20, idem. In gradina la cest domn,
la, 121, 11 17, 18. Orlea, Ro23, 28, 28, 29. Varfurile, Dambo-

manati.
vita. $i'n ceste domnii, 6, 5, 3.
Cudalbi, Covurluiu. Icea 'n ceste chercherita: adj. Mtusica, chercherita.... Ghicit. 99. Secera.
curti, si 'n ceste domnii, 45, 51,
Ocheseaua
1, 2. Tandrei, Ialomita. 44, 50, chesnache, chechismo:
chesnache, chechismo borti. Ghi1, 2, idem. 46. 53, 1, 2, idem.
59, 77, 1, 2, idem. 60, 78, 1. 'citoare. 77. Ceasornicul.
Mircea-Vocla, Dambovita. Domnul chica: subst. tundere mocaneasca.
cestor curti, 42, 47, 44. Tulcea.
Un flcau cu chica latti, 55, 69,

44, 50, 3. Tandrei, Ialomita. 46,

53, 3, idem. 53, 65, 1, 2, 3, idem. D'alaturia cestui sat, 50, 60,

Tulcea. Cestor curti... cestor

domnesc, 13, 16, 2, 4, idem. 14,
17, 93, idem. 54 67, 37. Tndrei,
Ialomita. 59, 77. 3, idem.
cetas: subst. om ce face parte dintr'o
ceat. Cetasi i vatasi, 10, 10, 80.
Tndarei, Ialomita.
1.

cetcul: vb. a impleti plasa de nevod

pe odgoane. Cetcuiti nevoadele,

16. Putna. 66, 88, 6, idem. Sa-i

cad& chica, 121, 11, 8. Orlea, Romanati. Chica ta cea glbioara,
273, 18, 261. idem. 274, 19, 161,
idem. Lash*, chica voiniceasc, 212,

153, idem. 224, 4, 41, idem.

$i chica calciliele, 202, 6, 22. Tulcea. 229, 5, 71. Tndarei, Ialomita.
Ceia cu chicele lungi, 285, 24, 42.
Orlea, Romanati. 286, 24, 68, idem.
lud, 277, 20, 186.
$i de chic
10,

Silistraru,
176, 10, 114. Celeiu, Romanati. Ne- chichit: subst. cutie mica la capul unei Uzi in partea de sus, servoadele cetcuid. 176, 10, 126, idem.

cetina: subst. Sub cetina bradului,

8, 8,

1.

Rdmnicu-de-sus, Tulcea.

278, 21, 6. Silistraru, Braila.

vind spre a pune ceva mai de valoare. $i rochit din chichita, 55,
68, 33. Tandrei, Ialomita.

subst. Chicurusul chicucetiu: Cetiu mic, mare a venit, 57, chicuruul:

cur... Ghicitoare. 96. Porcul si lu73, 2. Cudalbi, Covurluiu. Cetinele,

cetioara, dragale, 57, 73, 1, idem.

pul.

leaga picioarele animalelor, oprindu-le de a alergh. $i en chedeca

In gur, 264, 18, 112. Cudalbi, Co-

numai pentru un singur om. $i prin

chilii va culcati, 230, 6, 34. Celeiu,

Ceti lun, cetioara drag* 15, 21, chid: subst. un fel de zapad ce se
pune pe crcile pomilor. Musttile
1. Tilrgovistea.
numai chida, 212, 10, 100. Orlea,
chedeci: subst. forma pop. In loc Romanati.
de piedica. Mica funie cu care se chilie: subst. camera mica destinat
Romanati. 234, 7, 50. Gemenea,
vurluiu.
Dambovita. 235, 7, 191, idem. Incheierul: subst. instrument pentru
tr'o chilie intr, 240, 8, 94. Orlea,
a deschide cev. Ad'o'ncoace cheRomanati. 242, 8, 229, idem. 243,
ierul, 213, 10, 232, 242. Orlea, Ro8, 326, idem.
manati.
chimir: subst. incingatoare lat de
cheietoare: subst. Din toate cheiecured. $-a umplut chimirele, 246,
torelele, 115 4. 41. Husi,
9, 183, 191. Orlea, Rornanati.
cheiul: subst. timent ori altcevd. Am chindesl: vb. Si-rni coase si-mi chino fantana cu cheiul verde si cu deseste, 53, 64, 14, 15. Tandrei,
apa rosie. Ghicit. 87. Lubenita.
Ialnmita. 57, 73, 16. Cudalbi, Cochelrita: subst. pastrtoarea chei- vurluiu.
bor. Chelrita baniloT, 54, 66, 33. chinea: Forma pop. cu sens de exclamare. Chinea bat-1 mamtt-sa,
Tandrei, Ialomita.
232. 6, 210. Celeiu, Ronaanati.
chelcing: subst. Ori de cheliciug ai

www.digibuc.ro

331

chiot: subst. Chiotul flcailor,

21,

27, 182. Galati.

chiparos: subst. arbore. La cran-

cicoari: subst. plant& cu flori

al-

bastre. Verde de cicoara, 182, 13,

1. Orlea, Romanati. 301, 6, 1, idem.

gut& de chiparos, 14 18. 1. Tul- cinie: subst. luptaci, nevod, difan
cea. Sub umbra chiparosului, 15,
cu tot ce trebue la vanat. Toate
19, 13. Gemenea, Dmbovita.
cinioarele, 175, 10, 67. Celeiu, Rochiperati: adj. forma pop. in loc
manati. 175, 10, 87, idem.
de piperata. Niei chiperat, 126, ciobnci: subst. P'o vale adanca.,
17, 46, 50. Husi.
vine un cioban ciobanea. Ghicichiral: vb. tipa, vere, ehiraeste,
toare. 102. Ursul.
172, 9, 233. Celeiu, Romanati. Ce cioc-boc: cuvant onomatopeic. In p.tipi?.... Ce chirai (cutare)? 113,
dure cioca, boca. Ghicitoare. 99.
1, 16. Or lea, Romanati.
Sita. $i facil cioc, boc, 31. 32, 89.
chirdoseal: subst. cheltueala. GalbiChisinau, Basarabia. Dalura cioc,
ori de chirdoseal, 213, 10, 197.
boc, 26, 30, 71. Stoicani, Covurluiu.
Or lea, Romanati.
subst. La midan, la
chirdoel: vb. a cheltui. Si Stanciu cioc-maidan 211, 10, 1. Orlea, Role-a chirdosit, 241, 8; 153. Or lea,
manati.
Romanati. 247, 10, 44, idem.
ciociinl: vb. Cioeaneste, bocaneste,
chisa: subst. pung taraneasca, vas 54. 67, 23. Tandarei, Ialomita. Ciopentru duketuri. Baga mana la eanira, bocanira, 27, 30 134. Gathine, 70, 3, 12. Or lea, Romanati. lati, 29, 31, 149. idem.
chisfilit: subst. bor$ muntenesc sau eiocirtl: vb. a WA, seotand mici
nioldovenesc. Fierbe o oala cu chibuciti.. Din palos mi-1 ciocrti,

Ghicitoare. 90. Nasul.

229, 5, 116. Tandarei, Ialomita.
subst. scobitur deasupra ciocia: subst. Ciocia mocia sta'n ca-

rare. Ghkitoare. 88. Mracinele.

copitei la animale. La chisita Negrului, 172, 9, 191. Celeiu, Roma- ciolpan: subst. porn inalt fra ranati.
muri si far& frunze. Trei ciolpani
chithl subst. gramada, manuchiu.
si trei eurcani, 240, 8, 50, 54.
D'o chit& de flori ha, 257, 18, 228.
236, 254. Or lea, Romanati. Chiticele le faceit, 257, 13, 220, idem.

Orlea, Romanati.

subst. Pe cea garla, cio-

rogarl, 244, 9, 2. Orlea, Romanati.

Pe chite de floricele, 266, 16, 89. ciot: subst. ramura seurta, franta.
Silistraru, Braila.
Far'de eiot de leac 1 152, 1, 6. Si&Was: subst. Chitias eu capul ars... listraru, Braila.
Ghicitoare. 103. Vtraiul.
subst. $i la cisl-1 aseza, 275,
chiticfi: adj. forma pop. in loc de
20, 14. Silistraru, Braila. 277, 20,
peste. Hustiuluc, chitica,
178 idem.
pliitica, 124, 16, 1. Husi.
subst. Ciscoiu rosin eu sgaib a'n cap. Ghicitoare. 88. Mcesul.
hiti subst. sctfa rotunda si rosie
cu care-si acopere capul taranii cita, citalium : subst. forma pop. dela
din regiunea dunareana. 5i-si cro- cinta. Dada cita cam pe vad,
46, 52, 15, 17. Tndarei, Ialomita.
ieste o chitie.... Ghicitoare. 88. Lu-

Citalium mi-a seornit, 46, 52,

pul sfasaind oile. Cu chitii eu inimii, 218, 1, 19. Orlea, Romanati.

idem.

listraru, Braila. Cu flori d'albe 'n

bovita.

12,

219, 1, 134, idem. 224, 4, 33, idem. ciuciulete: subst, Am nn

Ghicitoare. 101. Tstul.
chivr: subst. cAciula de metal, casea. Msurati eu chivra, 210, 9, 64. eincura$: subst. deminutiv dela ducure. Fr&ule CU ciucurash 67,
Corabia, Romanati. 247, 10, 46.
72, 14. Serbitnesti-Pucioasa, DamOrlea, Romanati. 278, 20, 284. Sichivarutb, 285, 24, 5. Orlea, RoIna- ciucure: subst. Alunele ciucurele, s
da ceasca dupe ele. Ghicitoare. 92.
nati. 286, 24, 86. idem.
ciarcan: subst. circumferinta ce uneOile si lupii.

ori se vede In jurul lunii. La ciar- ciudft: subst. necaz, durere, supacan de luna, 65, 86, 14. Tandarei, rare. Ciuda mare, rail 1mi pare,

Ialomita.

192, 2, 2. Orlea, Romanati.

www.digibuc.ro

332

ciugur: subst. Ciugur mugur cel ba-

Tulcea. Cu colan de argint m'a Intran. Ghicitoare. 77. Ciobanul

cins, 150, 55, 67.
oile. Ciugurele mugurele.... idem, colelie: subst. plant& cu fulgi albi.
idem.

ciulit: adj.... Dott ciulite. Ghici-

Foaie verde colelie, 243,

8, 356.

Orlea, Romanati.
toare. 82. Iepurele. idem. 95. Ghici- colindh: vb. a umblh cu colindul.

toare. Pisica.
ciumpeu: subst. Oricine are doi
ciumpei.... Ghicitoare. 91. Ochii.

ciupl: verb. Ce n'are limba $i ciupeste....

Ghie itoare. 102.

Ciupih la brandwi,

Urzica.

26, 30,

131.

Mi-or Cana, mi-or colindh, 43, 48,

45. Traian, Teleorman. Am vanat,
am colindat, 68, 1, 26. Cudalbi,

De umblh $i
66. Husi. Campul colindeaz. Ghicitoare. 85. Glontul. Dar
Covurluiu.
142, 35.

Stoicani, Covurluiu. Cu pliscul sa-1

avem a colind, 33, 33, 143. Slobociupesti, 135, 27, 18. Husi. 129,
zia-Conachi, Tulcea.
20, 31, idem.
colindritor: subst. Juni colindtori,
ciurcurit: vb. a pica incet, incet.
42, 44, 50. Tulcea.
Lacrami ciurcur, 10, 10, 61. Tan- colinditrt:
subst. Colindit, colindit,
drei, Ialomita.
66, 87, 27. Teli-Grecea, TransilOWL : adj. Gainus ciu$. Ghicivania.
toare. 87. Luleaua. 101. Ghicit. Ti- colnic: subst. partea luminoas
garea.
deschis a unei pduri. In gut% de
ciuta: subst. Ciut mare $eade 'n
colnic iesia, 234 7. 113. Gemenea,
cale.... Ghicitoare. 88. Lupul. D'o
Dambovita. In colnic cu ea intrh,
ciut mioar, 63, 81. 14, 34, 51.
236, 7, 298, idem. 239, 7, 538,
Odobe$ti, Putna. Multe ciute-mi
idem. Ca ne prinde la colnice, 212,
pasc, 62, 81. 9, idem. Tot din par
10, 71. Orlea, Romanati.
d'al ciutei, 63, 81. 28, 43, 61, colt: subst. Calu frau'n colt a luat,
idem. Aste ciute multe, 63, 81, 51, 61, 11. Tandarei, Ialomita.
29, 44, 62, idem. Si opt sute d'ale coltun: subst. incaltaminte, ciorapi.
ciute, 57, 71. 19. Serbane$ti-PuCu coltuni de ibosti m'oiu Incalt,
cioasa, Dambovita. Ce e ciuta ca o
130, 21, 17. Husi.
iapa $i mandra ca o mireash? comanac: subst. caciula ce purtau
Ghicitoare. 74. Broasca.
numai haiducii $i erh de coloare

coada: subst. vezi cosita. Cu cozile

pe spate, 142, 35, 68. Hu$i. Coada
c'o bagit 169, 8, 299. Celeiu, Romanati.

coclit : adj. acoperit de cocleal. Tot

cu poli d'aia cocliti, 39, 42, 37.
Targovi$tea.
cocona$, coconitti: subst. cleminutiv

dela cocon, cocoana. SA ne $eaz

d'albi coconasi, 44, 49, 34. Tana.-

verde. Cap de comnac,

2.

114, 2.
Orlea, Romanati. 240, 8, 79,

idem. 242, 8, 216. idem. 296, 3,

idem. 297, 3, 162, idem. 278,

21, 274. Silistraru, Braila. 297. 21,
94, idem. Iti dau verde comnac,
236, 7, 269. Gemenea. Dambovita.
62

1$i punea d'un comanac, 233,

6,

Romanati. 263, 15,

9. Cudalbi, Covurluiu.
rei, Ialomita. $i cu d'albai coco- comandh: vb. a 1ngriji de sufletul

nit, 44, 49, 18. Idem.

cocorat: adj. Inalt ca un cocor. S'a

speriat cocoratul. Ghicitoare. 79. Codrul $i frunza.

287. Celeiu,

cuiva. Nici 1-a comandat, 169, 8,

243. Celeiu, Romanati. Si ne-a co-

mandat, 186, 15, 144. Silistraru,

Brila.

codalb: adj. cu coada alba. In coada conac: subst. loc de odihn. Conacul
unde conaceh? 203, 7, 33. Celeiu,
codalbei, 28, 31, 37. Galati.
Romanati. Acolo ca conaci, 203,
coitora: Oitora Coitora, 6, 4, 1, 2.
7, 38 idem. $i toate conacele, 261,
Orlea, Romanati.
coleam, colan: subst. Incingtoare.

14,

234.

Silistraru, Braila.

Croitor croete-mi coleam, 52, 62, conacar: subst. tinerii calari, ce fac
suita tinerilor la o nunt tarnea18, 19. Tndrei, Ialomita. De coIan, de urit $i de board, descin- sc. Multamim dumnea-voastr, basu-o, 116, 5, 87, 88. Braila. Cu coieti conacari I 68, 1, 3. Cudalbi,
lan cu bolduri, 59, 75, 31. Samova,
Covurluiu.

www.digibuc.ro

333
conch': subst. obiect de podoaba
peste care femeile dela tara se im-

cani, Covurluiu. Pe costie mititie....

Ghicit. 101. Tafalogul.

brobodesc cu sterorul sau mara- costrein: subst. plant eu foaia lata.

ma. Eu nu-s muiere cu conciu, Pe coasta costreinlui, 51, 60, 36.
279, 21, 82. Silistraru, Braila.
Tulcea. 62, 89, 29. Orlea, Romacondur: subst. Incaltminte femeianati.

sca. In picioare conduri de mrga- cotecior: subst. deminutiv dala coritar ca mi-a bagat, 150, 55, 64. tet. Am un cotecior.... Ghicitoare.
Husi. Si-ti iea condurul, 185, 15, 23.

Silistraru, Braila.

contenl: vb. a slabl, a incet, a po-

toll. Sa nu-1 eontenesti, 134, 24, 10,

Husi. 148, 48, 23, idem. 145, 42,

16, idem.

contes: subst. imbracminte haidu-

ceased. Ia sa-ti dau contesul meu,

236, 7, 259, 264. Gehnenea, Mambovita.

coprealit subst. prkjina lung& de

81. Dovleacul.

con: vb. a fugi cand friteo parte,

cnd Intealta. $i coteste iepureste,

172, 9, 179. Celeiu, Romanati.
cotoiu: subst. forma pop. partea
piciorului pana la genunchiu. E'n
noroiu pana'n cotoiu, 228, 5. 7.
Tndarei, Ialomita. 224, 4. 49. Orlea, Romanati. Animal : pisic. Far'
de-o mata s-un cotoiu, 275, 20, 17.
Silistraru,

lemn. Sa porti tu coprele, 154, 2, cotonog: adj. defectuos de picioare.

59, 85. Silistraru, Braila.
deminutiv dela

$i toti cotonogii, 144, 41, 7, 13.

Husi.

cosoroab: subst. lemn pe care se

reazam martacii unei case sau

creste prin grdini si are floarea

corfibioaril: subst.

corabie. Noua corbioare, 14, 17, cotruta: subst. cos mricel cu capac.
16. Tulcea. Ci d'albai corabioara,
Din fundul cotrutei, 22, 27, 207.
18, 25, 31. Cudalbi, Covurluiu.
Galati.
Neagra corabioard, 45, 51, 29. Tan- covata: subst. albie. Dadu 'n sit.
clarei, Ialomita.
si 'n covat, 22, 27. 190. G-alati.
coraj: subst. cutezanta, 1ndrzneal.
27, 30, 142. Stoicani, Covurluiu.
Corajii si le lu. 173, 9, 316. Ce- 32. 33, 97. Slobozia-Conachi,
Tulleiu, Romanati.
cea. 253, 12, 141, 147. Orlea, Rocordek: subst. panglica. Cu cordele manati.
de ibosti m'oiu leg* 130, 21, 19. cracan: subst. trei lemne, sus leHusi.
gate crucis, iar In partea de jos
cornacin: subst. cel ce tine coarnele
formand un triunghiu. La el-dean
plugului, cand ark. $i cornacii la mi-o asez, 243, 8, 310. Orlea, Roneveste, 20, 27, 46. Galati.
manati.
coronith: subst. deminutiv dela co- crfictinat: adj. departat, cu picioaroana. Din coronita imparatitelor,
rele departate. Joaca, popa crac137, 31, 15. Husi.
nat... Ghicitoare. 85. Ghionoaia.
cosith: subst. coadele femeilor si fe- cricioar: subst. deminutiv dela eratelor. Glbioar la cosit,a, 48, 55, ca. Prin cracioare sabioare, 238, 7,
49. Tndrei, Ialomita. 265, 19, 60.
398. Gemenea, Dmbovita.
Silistraru, Braila. 179, 11, 70, idem. crias: subst. Cinstit criasa, 155,
S-i cada cosita, 121, 11, 17. Orlea,
2,
138, 187. Silistraru, Braila.
Romanati. 147, 45, 73. Husi.
156, 2, 237, 273, idem. 157, 2, 310,
cosnicior, coscior: subst. forma pop.
327, idem.
dela cos si cosnit. Turt alb 'n critisor: subst. deminutiv dela craiu.
cosnicioark 197, 4, 60. Celeiu, RoUn crisor c'a venit, 259, 14, 74.
manati. Coscioarele de luk, 248, 10,
Silistraru, Braila. 262, 14, 287,
82. Orlea, Romanati.
idem.
subst. planta de ornament,

bordeiu. Cosoroab stramta... G higalbena. Foaie verde s-o craita, 275,

citoare. 86. Leoca.
20, 1. l-Alistraru, Braila.
costita. costis. costie: Panta unui craiu: subst. rege. Domnul Chipor
deal. Cam pe prund, cam pe costita.
Craiu, 153, 1. 119. Silistraru, Bra17, 2 ', 3. Cudalbi, Covurluiu. Ci sa
ila. 152, 1, 49. 56, 90, 105, idem.
sulk pe costis, 27, 39, 130. Stoi155, 2, 131, 132, idem. 156, 2,

www.digibuc.ro

334
232, 233 253, 254, idem. 157,

2, ' gi in curmezis, 30, 32, 8. Chisis

C'o fata de craiu, 154, 2, 34, idem.
Basarabia.
340 341, 353, 354, idem.
curpenis: subst. Ice acoperit de curcrmpein: subst. bucata mica de peni, vita salbateck Prin
lemn. Mai ramase un crampeiu... prin curpenis, l'76; 10, 144. Celeiu;
Ghicitoare. Opinca.
Romanati. Esti la hatis, la curpenis,
cruet: adj., forma arhaick plin cu 237, 7, 389. Gemenea, Dambovita.
sange, sangerat. Cu vine cruate, Curpenii de el sa luk, 239, 7, 518,
idem. 239, 7, 517, 621, idem.
127, 18, 19. Husi. 142, 35, 69,
curtenesc: adj. ademenitor, Induioidem.
crucidante: subst. Kai Adame, Cru- sator, milos. 5i nu-i cantec curtenese, 56, 70, 12. Tulcea.
cidame, 11 12 7, 28. Targovistea.
cruntii: vb. a taia putinel, a face o cusma: subst. caciula. Cum& de
mic deschizatura. La picior ca
cinste In cap mi-a pus, 150, 55,
66. Husi.
te-as crunt, 195, 2, 211, 218. Celeiu, Romanati.
cusur: subst. defect, vitiu, patima.
crick: subst. scufie cu varful subRana' nu bagi cu omul In plug, nu
tiat si adus inainte, semn distii ce cusur are. Proverb. 111.

stinetiv ca si caftanul. Partea fe- cutropl: vb. Potera sa va cutroapk

mela a cucului. Deschiderea de pe

servind ca sa
intre lumina in podul casei. Cu
acoperisul caselor

botul de cuck 127, 18, 6. Huai.

subst. trsura boiereasca. In

cucie i-arunck 271, 18, 157. Orlea Romanati. Cucioara o scotek

cucie

273, 19, 73. Or lea, Romanati. 274,

19, 80, idem. Nici fundul nu-i cutropi, 284, 10. 86, idem. 249, 10,
231, idem.
D.

208, 8, 37, 86, idem.

aruncall in cucioara, 208, 8 59, 88, Mika: expresiune pop. In loc de

idem. O cucioara verde, 188, 1, tatk lele. Da-v'ar daica relelor, 71,
3, idem. Puneti caii la cucie, 201, 6, 6. Or lea, Romanati.
5, 80, 81. Melinesti, Do lj. $i voi, dalbrinea46: adj. albk albuie. Dalbneata la pielita, 48, 55, 48. Tancucierilor, 201, 5, 78, idem. Tare-

darei, Ialomita.
mi vine o cucek 215, 11. 47. Baledalungl: vb. a merge, a fugi deanii-Romani, Dambovita.
cuoudale: Cucudale seade 'n cale.... lungul, Inteo directie. 5i sa dlungi campului, 26, 30, 55. StoiGhicitoare. 88. Mrcinele.

subst. ridicatura, ceva um-

cani, Covurluift-

flat. Sa-i pui maim la cucui... Ghi- dangalale: subst. decoruri, zorzoacit. 95. Plosca. Am o puica
ne. Dangalale pe sub poale, 263,
Ghicitoare. 95, idem. 97.
15, 56. Cudalbi, Covurluiu.
Pusca. Cucuiata vai de ea... Ghi- dautul.: subst. jocul, hora. Dautul
citoare. 72. Aluna.
de boieri. Dantul cine-1 trage? 47,
culme: subst. lemn suspendat la un 63, 13, 14. Tand4rei, 14101114a.
perete al casei i servind Wanilor dar: subst. ceeace se Eta cuiva.
a pune hainele pe el. Ce e pe el si Dar darul ce-mi era? 64, 84, 4.
pe culme. Prove-b. 107, 47.
Targovistea. Darurile, sovanile, 67,
cumpioarrl: subst. deminutiv dela
42, 4, 5. Serbanesti-Pueioasa, Damcumpana. Doua furci s-o cumpabovita.
ioara, 272, 18. 240. Or lea, Ro- dAr: subst. urma, tavitura, earamanati.
ruie. Face dara pe pamant, 57, 71,
curetul: subst. mersul, cursul, dru26. Serbitnesti-Pucioasa, DAmbovimul. Curetul revicilor,177, 10, 189,
ta. 61, 78, 49. Mircea-VoCIA, Dam208. Celeiu, Rornanati.

bovita.

curmeiu: subst. 0 mica bucata de dfirjalk: subst. prjina mare, lunfunie. O strnsa bine 'n currneiu, ga ; lemn necioplit, bun de batut.
249, 10, 164. Or lea, Romanati.
Sta cu darjala sa-i dea, 237, 7,
curmezi: adv. Crucis curmezis, 10, 383. Gemenea. Dambovita.
10, 30. Tandarei, Ialomita. In lun- diirul: vb. a da cuiva un dar. Juni

www.digibuc.ro

335

pe juni sa claruia, 64, 48, 3. Tar- deochi: subst. boala ce se manifesta

prin durere de cap. Fugi deochi
govistea.
dintre ochi, 120, 10, 1, 6. Orlea,
daruiala: subst. ceeace se darueste,
ceeace se fagadueste cuiva. Ci-mi Romanati.
este de daruiala, 226, 4, 217. Or lea, deochiat: adj. eel ce sufere de deRomanati. 229, 5, 61. Tandarei, Ialomita.

ochi. 121,

11,,

1,

6,

10,

15, 20,

Orlea, Romanati. Subst. vezi

deochi si deochietura. Fugi deochiat, 120. 10. 4. idem.
24.

daruitor: adj. eel ce da eu prisosinta. Sprancene de eorb mi-a dat

deochietura: subst. ea si deochi,
daruitor, 131, 22, 53. Hu Si.
dastalnita: subst. lemnale lturale boala provenita din pironirea ochice inch eie un pat. Dstalniti de lor. Mai intaiu sa-mi omori....
Deochietura, 119, 7., 44 Braila. Tu
fag, 53, 65, 13. Tanditrei, Ialomita.
dat: subst. boala data cuiva de duS- esti aparator, sa ma aperi.... Deman prin vreun farmee. $i ma ochietura. 120, 7, 93, idem. 120,
10, 2. Orlea, Romanati.
euratia.... de dat, 113, 1. 42. Orlea, Romanati. Dar nu mai swat in- del:Mutt: vb. a pune firele pe rischiconjurata : eu dat, 116, 5. 45.
tor, a face gheme, a strange ceva.
Braila. Am un dat, 119, 7, 73, Oaie oaie oacan seade jos si deaidem. Ash sa ma speli pe mine de piana. Ghicit. 103. Vartelnita.
dat, 128, 19, 20, 33, 48, 53, 70, 73. derafturat: adj. neavand nimic pe
Husi. Cu dat, 129, 19, 107, idem. el. Destilat, derafturat, 55, 68, 26.
130, 21, 19, 11, idem. 131, 22, 38,
Tandrei, Ialomita.
idem. 132, 22, 73, idem. e-aia de derett: subst. costie, loc ridicat, despal sit ma spele de dat, de fapt
Trei valcele s-o derek, 234,
137, 32, 22. idem. $i m'am spalat 7, 108. Gemenea, Dambovita. Deade dat, 133, 23, 56, idem. 138, 33, luri i derele, 11, 13, 32. Targovis6, idem. De dat, de fapt sa ma destea. P'in derele s'afundk 165, 7,
faci, 141,. 40, 2, idem. $i datul,
47. Orlea, Romanati. $i toate dere35,
129, 19, 135, idem. 137, 32,
lele, 217, 12, 145, idem. 295, 3,
idem. Tot datul, 133, .23, 58, idem.
6, idem. 256, 13, 121, idem.
137, 32, 28, 35, idem. 138, 32, 51, dereg: subst. lemn pe care se reaidem. 139, 33, 74, 87, idem. De tot zima acoperisul din fata al casei.
datul, 142, 36, 35, idem. Toata da- De dereg ea mi-1 lega, 32, 33, 17.
tula, 126, 17, 31, idem. Tu datule, Slobozia-Conachi, Tulcea.
128, 19, 34 idem. $i iea daturile, desamutita: adj. a face pe eineva, sa
117, 5, 107. Braila.
vorbeasea,, a nu fi mut. De gura
datatura: subst. ceeace se cla de a desamutit-o, 116, 5, 78. Braila.
vreun dtisman ca sa se bolnavea- desbink: vb. a desface, a desparti.
sea eineva. Asa sa potolesti
Ales 'wink o desbina. Ghieitoare.
....Dtatura, 118, 6, 13, 36. Braila
76. Cartea.
datini: subst. obiceiu, uz. C'asit, este desbinare: subst. Infierbantarea, dadatina, 16, 22, 50. Targovistea. 70, sea drumului cand luge calul. Trei
d, 15. Orlea, Romanati. 205, 7, 227.
desbinari ea mi4 da, 262, 14, 301.
Celeiu, Romanati. 207, 7, 383, 384,
Silistraru, Braila.
idem.
desbodoll: vb. a descoperi, desface
declarat.: adj. numit, 1nsemnat, ves- eeva acoperit. $i sa te desbodolesti,
tit. E de Roman declarat, 223, 3, 135, 27, 5. Husi.
3. Orlea, Romanati.
desculta: vb, a scoate inealtamindedes.: subst. eel ce (Fa cuiva ceva. tea. D'o twig& sa desculta, 178,
Dedes bea din piele, 149, 52, 1. Husi.
10, 298. Celeiu, Romanati.
&llama: vb. a scoate hamurile de desficatoare: subst. buruidna ce se
pe cai. Nici caii nu-i dehamk 300,
'ntrebuinteaza la desfacerea farmecelor. Luminos limba cucului si des5, 193. Studina, Romanati.
facatoare, 129, 19, 105, 122. Husi.
dell-bas: subst. comandant, mai
si cu desCa eu mi-oiu desface
mare ; viteaz, furios, nabdaios. Deli-bas de capitan, 200, 4, 309. Cefacatoare, 128, 19, 86, idem.
desfaima: vb. a se schimba, a se
leiu, Romanati.

www.digibuc.ro

336

preface, a luh alta forma.

Si

sa

desfaimh, 166, 7, 146. Or lea, Romanati.

desincongiurh: vb. a desocoli, a

diurel: subst. forma pop. In loc de

ghiocel, floare ce creste prima!vara.,

Cu cercei, cu diurei, 38, 40, 51.

Gorgota, Dambovita.
scoate pe cinevh din mijlocul cui- divan: subst. scaun pentru dregatori ;
adunarea marilor boieri, numiti
vh. De grea board m'a desincongiuboieri divaniti. Domnisor In haine
rat, 139, 33, 104. Husi.
scurte mare divan tine 'n curte.
desmanih: vb. a nu mai fi maniat, a
Ghicitoare. 86. Lacatul. Ca s fach
nu mai tineit suparare pe cinevh. SA
desmanih, 154, 2, 95. Silistraru,
Braila.

desorbl: vb. a face pe cinevh sa

vazd, a face pe cinevit sa nu mai

fie orb. De vaz a desorbit-o, 116,

d'un divan, 202, 6, 42, 48, 56.

Tulcea. 203 6, 83, idem. Patului,
divanului, 60, 78, 14. Mircea-Vod,

Dambovita. In divan stt ma tram-

teased, 131, 21, 7..3. Husi. Boierii

Divanului, 200, 6, 7. Melinesti,
Dolj. Ci sunt boieri de divan,

5, 76. Husi.
desuparh: vb. a nu mai fi trist,
240, 8, 52. Orlea, Romanati.
mahnit, suprat. S desupiir, 154, dobrogean:
adj. locuitor din Dobro2, 94. Silistraru, Braila.
gea, originar din Dobrogea. P'un
desurzl: vb. a face s auza, a face cal negru, dobrogean, 265. 16, 4,
pe cinevh s nu mai fie surd. De 41. Silistraru, Braila.

urechi a desurzit-o,

dogoare: subst. caldura ce raspandeste focul In jurul su, btaia fodevoloaic: subst. fem. dela diavol.
cului. In dogoarea focului, 283,
116,

5,

77.

Husi.

Numai o devoloaica de serpoaica,

225, 4, 85. Or lea, Romanati.

diamant: subst. mineral pretios. Numai fir si diamant, 213, 10, 184.
Or lea, Romanati.

dilmeiu: adj. mester, priceput, iscusit. Fiindch esti ash dibaciu, 192,
1, 395. Or lea, Romanati.

23

53. Corabia, Romanati.

&ink: vb. a can* a canta doine.

Cu fluerul el doink 236,

7,

292,

305. Gemenea, Dambovita.

dojenl: vb. a spune eel* a descanth, a oropsi pe cinevh. S dojenesti pentru Oncica cevh, 298, 5,
26. Studina, Romanati. Nu-s-ce nai-

subst. forma pop. instrument ba dojeni, 299, 5, 119, idem.

de cantat : vioar. Lutarii cu di- dolf : subst. forma pop. dela delfin.
blele, 37, 39, 43. Bucuresti. 40, 43,
Dolf de mare s'a 'nvAtat, 49, 58,
37. SArdaru, Dmbovita.
10. Tulcea. 50, 58, 17. 23, idem.
Tot din pirea dolfului, 49, 58. 9,
didiochi: subst. vezi deochi. Roseata
idem.
prin didiochi, 143, 38, 2. Husi.
diochi: subst. ca si didiochi; vezi doloffinel: adj. mricel, maricut,
grsuliu. MAricei, dolofnei, 152,
deochi. S fiu spalat si curtat
De diochi, 134, 25, 31. Husi.
1. 30. Silistraru, Braila.
dimirlia: subst. vas pentru masurarea donna: vb. a spune cev, a vorbl.
cuivh mai incet, In secret. Si a
gruntelor, banita. Dimirlia scutur,
dom s domesc, 195, 3, 20. Ce32, 33, 80. Slobozia-Conachi, Tulleiu, Romanati.
cea.
digitel, degitel: subst. deminutiv domnesc: adj. cevh care apartine
numai domnitorului. Foitica flori
dela deget. Pietricele 'n degitele, 58,
domnesti, 203, 7, 1. Celeiu, Roma74, 28. Agighiol, Tulcea. Pietricele
nati.
'n digitele, 60, 78. 19. Mircea-Voda,
dor: subst. a aveh durere, a avea doDambovita.
rint de cevh. Dor-m, dor-ma.
diitai: forma onomatopeica. Diitai

geantai. Ghicitoare. 97. Putineiul.

disagel: subst. deminutiv dela disagi. Disagei cu pftine; 161, 5, 98.
Orlea, 11 omanati. 154, 2, 61, 87.
Celeiu, Romanati.

mainile, 43, 49, 1. Tndarei, lab).

mita. El mi-1 dor o ibomnica, 46,

52, 30, idem. N'are 'n lume dor I

185, 15, 43. Silistraru, Braila. Do.
rul cu dorele, 122, 12, 23. Braila.

disfacere: vb. De dat, de fapt sA m dos: subst. partea dinapoi a corpului, spatele ; loc retras, ascuns. Din
disfaci, 144, 40, 2. Husi.

www.digibuc.ro

337

dos busuioc, 132, 22, 134. Husi. dungat: adj. cev care are dungi
Toate dealurile $i dosurile, 182, 13,
parti mai groase, mai rasarite.
31, 32. Orlea, Romanati. $i da doVerde mar dungat, 219, 1, 150.
sul i fugia, 262, 14, 278. SilistraOrlea, Romanati. Foaie verde mar
eu, Braila. 292, 1, 134. Celeiu, Rodungat, 225, 4, 70, idem. Foitica
manati.
mar dungat, 270, 18, 71, idem. 296,
drfigala$: adj. iubit, placut, atrac3, 53, idem.
tios. Cd sunt si ei dragalasi, 204, dumbrav: subst. padurice mica. 5i7, 92. Celeiu, Romanati. 205, 7, 199,
mi apucA prin dumbrava, 275, 20,
idem. 206, 7, 254, idem. Dragala72. Silistraru,
fetelor, 250, 11, 52. Orlea, Ro- durbaciu: subst. buchti, partcele.
manati. CA mult mi-este dragulit,
$i se face doll& durbace. Ghicitoa242, 8, 220, idem.
re. 84, Ghinda.
dragna: subst. iubirea, dragostea, durda: subst. pusc mica% haiduceaamorul. Dragna cu dragostea, 121,
sca. Mana pe durda puneh, 241.
12, 17. Braila.
8, 169, 130. Orlea. Romanati. 242,
dragostea: subst. vezi dragna. $i
8. 308, 312. idem. Puneh mama pe
vazui dragostele, 137, 31, 6. Husi.
durda, 278, 20. 281, 282. Silisdreapta, dreptatea: subst. La dreap- traru, Braila. Puneh-oiu mama pe
ta sa dam, 186, 15, 190. Silistraru,
durda, Pe durda, pe nebuna, 279,
Braila. C'o tineh dreptatea, 189, 1,
21, 127, 128, idem. 280, 21, 165,
89, 95, 101, 154, 156: Orlea, Roma166, 169, 207, idem.

nati. Cu dreptu c om tinea, 189,

E.

1, 100, ideth.

drege : vb. a repara. Toti armele i EbAncti: subst. pasla ce se pune pe

dregeh, 221, 1, 270. Orlea, Romanati.
cal cand Ii inset:am pentru elrit.

drug, druga: subst. bucat de fier

Ebancile $i-mterneh, 223, 3, 73.

sau de lemn. $erpii ca drugii, 202, Orlea, Romanati.
6, 29. Tulcea. Cu drugile, 124, 14, echiu: subst. Nu gsii nuih, ci gash
7. Orlea, Romanati.
echiu. Echiu avea doua oua.... Edrumar: subst. calator. Ca si doi chiu, echiu s mai ou. Ghicit. 76.
Canto f ul.
drumari, 11, 13, 3. Targovistea.
drumulet: subst, drum mic, cArare, edec: subst. franghie subtirica, Intrebuintata de pescari la vanat. Epotec. Pe drumulet apuch, 168, 8,
decuri asemenea, 176, 10, 129. Ce118. Celeiu, Romanati. 266, 16, 84.
Silistraru, Braila.
leiu, Romanati.
ducaciu: adj. cel ce se duce, alear- eleurom: subst. Nouazeci $i noita,
de sfinte eleurome, 139, 33, 83.
ga, fuge iute. De ducaci ca $oimul,
201, 5, 85. Meline$ti, Dolj.
Husi.
dudau: subst. plante, buruieni ce enderita: subst. Enderita, menderit,
cresc mai mult prin balti. Verde carcei toborit. Ghicitoare. 82. Fafloare de dudau, 159, 4, 62. Orlea,
solea.
Romanati. 298, 4, 83, idem. Foicica
subst. deminutiv dela iasde dudau, 253, 12, 134, idem. 182, sca. Ori vreo mica esculit, 171,
12, 159. Celeiu, Romanati.
9, 106. Celeiu, Romanati.
dugheun: subst. carciuma, pravalie. epangeli: subst. hain mare, larga,
far maneci i eu chepeneag la
In gur de dughean, 302, 6, 81, 79.
Orlea, Romanati.

dulfinita: subst. deminutiv dela dulama : haina groas pentru iarna.

231, 6, 173. Celeiu, Romanati. 233,

6, 282, idem.
dulobeaza: subst. Dulubeaz moart
multe suflete poart. Ghicitoare. 79.

spate (gluga), purtata mai cu seam&

de ciobani. Epangele cort Meek 222, 2, 4. Orlea, Romanati. Intinde epingelele, 249, 10, 252,

idem. Asterne epingeaua, 257, 13,

193, 199, idem.

Corabia.

F.

duminecare: forma, pop. verbal& dela Fabricat, -a: adj. facut, produetiunea
unei fabrici. $i fac sbii fabricate,
subst. Duminec. Maine d'o du208, 8, 53. Orlea, Romanati.
minecare, 16, 22, 9. Targovistea,
22

Pdsculescu. Litrraturd populard.

www.digibuc.ro

338
subst. lumanare de cear
mare. Mare cu radii aprinse, 175,
10, 6. Celeiu, Romanati. Cu dalbe
radii aprinse, 222, 2, 11, idem.
233, 7, 12. Gemenea, Dambovita.
fgut: subst. deminutiv dela fag.
La fgutul Miului, 230, 6. 45. Celeiu, Romanati.

falfal: vb. a misch ceva producand

un sunet asemenea cu al pasarilor In sbor. Din aripi c fMfaih,
7,

menea, Dambovita. Chica 'n vant Ti

falfaeste, 276, 20, 98. Silistraru,
Braila.

fanfirie: subst. Fan din fanarie, 155,

2,

156. Silistraru,

Am un fapt, 119, 7, 72, idem. Si

ma euratih, de fapt, 113, 1, 40, 41.
Orlea, Rornanati. Asa sa potolesti...
Fheatura, 123, 13, 8, 13, idena, $i
ma curti, de fapt, 113, 1, 40, 41.

44, idem. Toat si toata facatura,

139, 33, 103. Husi. Ash sa potoleFacatura, 118, 6, 9, 12, 37.

.sti

Braila.

fartilietoare: adj. cev care se misc

Inteo parte, cand intr'alta,
482. Ge-

240, 8, 114. Or lea, Romanati. Cu

rochita falfaind, 238,

Cs& de tot faptul, 139, 33, 73, idem.

Si iea fapturile, 117, 5, 108. Braila.

Braila.

far& rost
Pisica.

S-o farthietoare. 95.

expresiune onomatopeica ce imita freamatul frunzelor. Fas, fas

prin pais. Ghicit. 78. Coasa.

fttniwr: subst. deminutiv dela fan. fa, fh'e: subst. legatura Ingust, flie Ingust de panza. FaA
Fanisor Ii da, 155, 2, 155. Silisde haitie, 62, 80, 9. Orlea, Romatraru, Brila. Fanisor verde 'nflorit, 163, 5 332. Orlea, Romanati.

fapt, fapta: forme arhaice verbale.

Fapta easei lang drum, 8, 8, 47,
54, 61, 67. Tulcea. Eu, pe tine,
child te-am fapt, 11, 12, 8. Targovistea. 39, 41, 55, idem. Toate
faptul si 1-a fapt, 253, 12, 128.

nati. In fsasele frumusele, 37, 40,

10 11. Gorgota, Dambovita.
expresiune onomatopeic a-

ratand darea din coad (primitiv

despre cini) .... O fathiala. Ghi-

cit. 96. Porcul.

fatare: subst. fat& de arie, locul

Orlea, Romanati. Nici nu am fapt,
unde se treier cereale. Pan& la
138, 33, 32. Husi. Din ce el s'a fapt,
fatarea cea de aram, 30, 32, 53.

9, 10, 7. Tndrei, Ialomita. Care

Chisinau, Basarabia.
nu si-a fapt, 186, 15, 109. Silistra- ftarnie: adj. orn cu cloud fete, preru, Brila. Tot un stat si tot un faeut, ipoerit. Fatarnicul e un lup
fapt, 207, 7, 366. Celeiu, Romanati.
Imbracat In piele de oaie. Proverb.

fapt, faptu, fapt, faptul, faptul:

108, 76.

prin mijlocirea faur: adj. mester, plsmuitoare,

vreunui farmec se pricinueste cur- priceputa. Cotofan& faur intra noasubst. boala

ce

vh. Dar eu sunt Inconjurata.... Cu

fapt, 116, 5, 46. Braila. De camas&

si de fapt a desbrcat-o, 116,

ptea In gaur. Ghicit. 95. Popa in

biserica.

fecioreh: subst. deminutiv dela fe82, 83, idem. S&-mi speli faptu,
cioar. Dela dalbe feciorele, 64,
127 19, 10. Husi. Ash s ma speli
84, 9. Targovistea. 272, 18, 217,
De fapt, 128, 19, 21,
pe mine
Orlea, Rornanati.
32, 47, 52, 69, 72, idem. Cu fapt, fedele: subst. vas de lemn In care
129, 19, 106, idem. 130, 21, 12,
tranii pun apa. Nu poti face
idem. 131, 22, 28, idem. Bine ca porcul s& bea aph din fedeles.
m'am curatat.... De fapt, 132, 22, Proverb. 109. 107. Itele momitele
74, 89, idem. Fapt de cumnata,
treanca fedelesele. Ghieit. 96. Pun125, 17, 1, 2, 3, idem. Eu faptu cu
ga cu bani.
nou brazde, 126, 17, 20, idem. fereek: vb. a legh cu fier, a strange
Toat& faptul, 126, 17, 33, idem.
cu cercuri de fier sau cu metal, a
Tu faptule, 128, 19, 34, idem. Si Inlntul. Mi-o leg, mi-o ferech,
5,

faptul, 129, 19, 134, idem. 133, 23,

57,

59, idem. Acea care mtura,

s-mi mature datul, faptul, 138, 32,

49, 50, idem. Corpul meu cu fapt, cu
dat inconjurat, 138, 33, 6, idem.
Cu dat, eu fapt, 139, 33, 40, idem.

248 10, 93. Orlea. Romanati.

junghiule, sa te leg, s te feree,

148, 48, 27. 28. Husi. Cu cercuri
de fier le-a ferecat, 116, 5, 97.

Braila. D'un car ferecat, 214, 11,

8. Balenii-Romani, Dambovita. Da-I

www.digibuc.ro

339

legati si ferecati, 220, 1. 239. Or- filalek: subst. plant. Zi-i s-al dat,
lea, Romanati. Pe toiagu-i ferecat, filalea, 192, 2. 18. Celeiu, Roma43, 48, 6. 14. Traian, Teleorman. nati. 193, 2, 63, idem. 194, 2, 204,
feria: vb. a ur ferkire cuiva, a-I idem. 195, 2, 237, idem. Foitic. ficrede .multumit, fericit. Lui Dumlalea, 197 4. 75, idem. 199, 4,
nealui li fericia, 21, 27, 115. Galati.
207, idem. 216, 12, 46. Orlea, Rofermeeatoare, -easa: subst. persoana
manati. 297, 4, 25. idem.
care prin recitarea unor formula fir, firkeit: subst. metal subtire ce
leaga, desleag, face de dragoste si se 'ntrebuinteaza la brodarie, terde uriciune, tmdueste si imbolnatel. Numai fir si diamant, 213,
veste pe alte persoane. Fermecatoa10, 184. Orlea, Romanati. Numai
rele mele, 114, 1, 66. Orlea, Romacu fir si cu tel, 256, 13. 156,
nati. Acolo sta
fermectoresele,
idem. and oiu zice firicea, 172,
117, 5, 159, 167. Braila. Iesira
3 187. Celeiu, Romanati.
Fermecatoreasa, 118, 5, 197, idem. fire: subst. Altul este tras la fire,
fes : subst. scufie purtat de Turci
15, 19, 19. Gemenea, Dambovita.

sub turban si de boieri sub islic.

$i fesul cel turchezat, 239, 7, 511.

G-emenea, DA,mbovita. Cu fesul portocaliu, 230, 6. 3. Celeiu, Romanati. Sa-mi dati mie un fes cu

galbeni, 244, 9. 85. Orlea, Romanati. Trei fesuri cu galbeni um-

plea, 245, 9, 94, idem.

$i de fire sa mui, 179,

11, 75.

Silistraru, Braila. 262, 14, 333,

idem. $i tine-ti firea prea bine,
209, 8, 101. Orlea, Romanati. Acum
sunt voinic in fire, 266, 16, 81,

idem. Cu firea ca de copil,

10
97

175,

15. Celeiu, Romanati. 171, 3,

idem.

festila: subst. sunur de bumbac in- firman: subst. ordin al Sultanului.

tr'o materie inflamabila, din care Cnd firman la Bucuresti sosi,
se fac lumanarf; bucata rupta din- 208, 8, 15. Orlea, Romanati. 209,
tr'o panza. Numai festile fcuta,
8, 134, idem. Cu firman pecetluit,
27, 29, 39. Tandarei,
304, 7, 108. Silistraru, Braila.
fet, fat-frumos subst. copil,
fitul:
a achit, a socoti, a rafiu, fecior, copil in pantecele ma- fui, avb.
sfarsi eu totul. S'a se fitueasei ; eroul povestilor populare. Stai

sea, 290, 25, 193. Orlea, Romanati.

(Cutare) fat-frumos, 50, 58. 24.
subst. -deminutiv dela fiu. C'un
Tulcea. D'o fi fetul mic, 62, 80, nut:
micut
fiut in brate, 66, 87. 22.
.10. Orlea, Romanati. Fetii maichii,
Teli-Grecea, Transilvania. 66, 87,
feti, 215. 11 82. Balenii-Romani.
23, idem.
Dambovita. Cu ai lui mandri feti,
subst. pusc lung& haiducea42, 47, 45. Tulcea.
fetiscana. fetisoara: subst. fat ma,- sea. Dai cu flinta bine, 152, 1,
60. Silistraru, Braila. Flinta c'o lu,
ricica, codana. Pe la fetiscane, 154,
2, 72. Silistraru, Braila. Patru feti- 163, 1, 66, idem. La spinare flinta
mare, 230, 6, 38. Celeiu, Romanati.
soare fug
Ghicit. 98. Roatele
231, 6, 146, idem, 234, 7, 60. Gecarului.
fiar: subst. animal rpitor, ani- menea, Dambovita. 236, 7, 215, imal slbatec ; lanturi. Niste fiar dem. In flint& ea, m'am rezemat,
blestemate, 64, 84, 24, 31. Trgo- 240, 8, 39. Orlea, Romanati. Sa
vistea. Altul ea e urm de fiat* ma casnesc cu flinta, 251, 11, 123,
idem.
69, 1, 38. Cudalbi, Covurluiu. Pe
urma fierei, 69, 1, 38, idem. La flintulita: subst. deminutiv dela

Ear& c mi-i baga, 271, 18, 156.

Orlea, Romanati.

8,

Mai bine c'o flintulit, 242,

219. Orlea, Romanati.

fiere; subst. lichidul secretat de fi- fluciurk: vb. a agita incoace si incolo, a misch, a MM. Cu coasta
cat, amrciune, potroac, necaz.
Amar fiere a Milt, 15, 21, 7. c fluciurg 207, 8, 349. Celeiu,
Romanati:
Targoviste. Fierea 'ntrnsul a eraph, 133, 23. 37, 39. Husi. C mi-a ,fliWiurk: vb. indic suflarea vantuplesnit, zau, fierea, 178, 10, 282. lui sau falfairea aripilor. De trei
ori c flustiura, 219, 1 86. OrCeleiu, Romanati. Cu cat fierea
lea, Romanati.
nu-i plesnia, 246, 9. 200, idem.

www.digibuc.ro

340
folfotoe: adj. ceva umflat,

ingra- fur: subst. hot, rapitor,

madit, maricel, oval la mijloc. Patru late, ingemanate, la rnijloc folfotoc. Ghicit. 85. Hornul.

jefuitor.

Fura-te-ar furul, 154, 2, 27. Silistraru, Braila. 159, 4. 53. Orlea,

Romanati.

folte: adj. pantecos, burticos, man- furisa: vb. a intra si iesi pe nesimtite, tiptil, fara sh se stie. De
cacios, nesatios, gras. Folte si 'n.
foltita, 40, 45. 14. Targovistea.
unchi-sau sa furis, 261, 14, 258.
41, 45, 20, 40, 65, idem.

fost, fostu: expresiune onomatopei-

Silistraru, Braila.

ea ce imita un sunet asemuitor

G.

cu fosnetul de frunze. Post in sus,

fost In jos, fostu vine burdicos. gade: sub. calau. E gadea cu stream
Ghicit. 83. Fusul.
gu 'n man, 240, 8, 58. Orlea, Rofrang, franghie: expresiune cu care manati. Gadea al mare seade 'n
Orientalii numiau pe Francezi si pe
cale. Ghicit. 85. Ghinda, porcul
Italieni. Cea fat& de Frang, 160, 6,
si lupul.
28. Orlea, Romanati. 161, 5, Gaga: subst. expresiune pop. In loc
1
123, idem. 162, 5 190, 206, idem.
de tata, lele, soro. D'aba gaga ce
Fa, fata de Frang, 163, 3, 232,
gandesti? 159, 4, 2, 5. Orlea, Roidem. Si tichie de franghie, 274,
manati. 202, 6, 2. Tulcea.
19, 100, idem.
gagill: vb. expresiune onomatopeic
franturil: subst. parte, bucata, ceeace imit strigatul gastelor. Gasca
ce se rupe dintr'un Intreg. Si pe a gagi, 16, 29, 23. Husi.
franturi de inele, 266, 16, 90. Si- gagiu: subst. expresiune pop. indi.
listraru,
cand pe cel mai mare ca varsta si
fraulet: subst. deminutiv dela frau. autoritate. Striga Gagiu din coDoua fraie 'n cap punea, 220, 1,
paci, Gagiuleasa dela vaci. Ghi190. Orlea, Romanati. Car'cu frame,
cit. 103. Vioara.
Mill 'frame, 234, 7, 57. Gemenea; gaie: subst. pasare de prada din speDambovita. Fraulet cu ghiurulet, cia soimilor. C'un ochiu la gaie si
32, 33, 20. Slobozia-Conachi, Tulcu altul la tigaie. Proverb. 106,

cea. Fraulet cu ciucuras, 57,

72,

14. Serbnesti-Pucioasa, Dambovita.

freeuein: subst. Vezi, frecuciul crapilor, 177, 10, 206. Celeiu, Romanati. Frecuciul morunilor, 211, 9,

23.

subst. fire de land si matase, de aur si argint impletite

sau rsucite. Legate in gaitane,

271, 18, 89. 128. Orlea, Romanati.

gilitinl: vb. a Impleti gaitane, a ImMOO: vb. a intep, a baga friga- pleti in genere. La varf sa gaita126. Corabia, Romanati.

rea, a arde de dorul cuivh. Cu

neste, 218, 1, 12, 47. Orlea, Romanati.
frigarea sa-I frigresti, 136, 30,
13. Husi.
adj. politicos si gratios,
galant,
frumoasa: subst. numire popular luxos, elegant. Kt-0 dea taica orn

data Ielelor. Frumoasa cu frumu-

galant, 203, 6, 89. Tulcea.

setile, 122, 12, 19. Braila.

galbeazil: subst. boal de ficat a. ofruntariti: subst. femeie de jos, ilor. SA fiu spalat si curtat....
De glbeaz, 134, 25, 30. Husi.
murdara, negligent. Toate frongfilbioaril: adj. deminutiv dela ga1tritele, 126, 17. 62. Husi.

fudulie: subst. mandrie, ingamfare,

fanfaronada. $i prea multa fudulie. Ghicit. 93. Pastele.
fugitor, fugaeiu: adj. cel care fuge
iute. Fugator In goana mare, 51,
60, 16. Tulcea. Fugaoi ca lei, 197,
4, 41. Celeiu, Romanati.

fuior: subst. manunchiu de fire de

canepa sau de in. Si cu alta de
fuior, 260,
Braila.

14

113.

Silistraru,

ben. Chica ta cea galbioar, 273,

18, 260. Orlea, Romanati. 274, 19,

161, idem. Cu cosita fgalbioar, 265,

16. 60. Silistraru, Braila. Galbioar

la cosit, 48, 55, 49. Tandrei, Ialomita. Dup pasari glbioare, 230,

6, 13, 40. Celeiu, Romanati. 234,

7, 62. Gemenea, Dambovita. 236,
7, 217, idem. 27lo 18, 140. Orlea,

Romanati.

glbinas: subst. moned de

www.digibuc.ro

341

aur, deminutiv dela galben ; peva garnitfi: subst. soiu de stejar. Ce

umbr pes ub garnita, 256, 13, 163.
avand coloarea galbena. Cate un
Orlea, Romanati.
glbior le-am dat, 292, 1, 12,
34, 41. Celeiu, Romanati. 294, 1, garoafit: subst. floare. Ca o garoa183, idem. Galbiorii ca-i varsa, 301,

fa rnirositoare, 204, 5. 116. Ce-

219. Studina, Romanati. Galbi- leiu, Romanati. Florile, garoafele,

nasi d'ai auriti, 38, 39, 62. Gor- 35, 36, 33. Bezdeadu, Dambovita.
Ca o garoafa frumoask 9, 8, 83.
gota, Dfunbovita. Doamne, inalti si
Ramnicu-de-sus, Tulcea.
galbiori, 36, 38, 3. Targovistea.
gala: subst. umflatura, tumoare. Gal- garofita: subst. deminutiv dela gaca, motoMIca, 124, 14, 1. Orlea,
roafa. Foaie verde garofita, 221, 4,
Romanati.
67. Orlea, Romanati. 225, 4, 102,
galceavA: subst. ceartil sgomotoas, idem. 226, 4, 226. idem. Frunzulit
neintelegere, zarv, sgomot. Grea
garofit, 273 19. 34, idem.
galceav a facut, 298, 5, 3. Stu- garoflate: subst. mica floricica lilidina, Romanati.
achie ce rasare primavara prin
gleata: subst. vas de scos apa sau campiile intelenite. Foaie verde gaIn care se mulg oile. Strecurata roflati, 256, 13, 129. Orlea, Romaprin galeata, 51, 60, 40, 41. Tulcea.
nati. Frunzulit garoflati, 295, 3,
galghen, -A: adj. expresiune pop. in 25, idem. 296, 3, 45, idem. Verde
loc de galben. Roseata galghena, garoflat, 181, 12, 51, Celeiu, Roma143, 38, 7. Hu$i.
nati. 234, 7, 49. Gemenea, Dam5,

galion: subst. corabie mare. Sus la

galioane, 160

5. 38. Orlea, Ro-

manati. 161, 5, 69. idem.

Ora: subst. cearta

continua, ur,

clevetire, dispret general. Dar nu

Cu gara,
mai sunt Inconjurat

bovita.

gatealti: subst. Sa-mi fiti daicai de

gateala, 71 6, 9. Orlea, Romanati.

OHO: subst. ornament,

podoabii,

frumusete corporal. Din gatitele

cocoanelor, 137, 31, 17. Hu$i.
116, 5, 51. Braila. Si iea gara, 117, gaunos: adj. gaurit pe din launtru,
5, 110, idem. Sa-mi linga.... Gara,
lipsit de miez. Ce ma 'ntrebi, gau138, 32, 54. Huqi.
nosule? I Ghicit. 83. Fumul si co$ul.
giiral: vb. expresiune ce imita stri- gavan: subst. un fel de strachink
gatul cioarelor si al gastelor. Sadin lemn scobit. Doti& albii, un
vai, cum mai gritia 1 210, 9, 27.
gavan. Ghicit. 84. Ghinda.
Corabia, Romanati.

giiraie: subst. multime ce face un

sunet confuz, sgomot nelnteles pa
ciorile. Si el garaie scotek 216,

12, 50. Orlea, Romanati.

garbAcel: subst. deminutiv dela garbaciu : biciu gros si adesea plumbuit. $i scoase un garbacel, 263,
15 60, 61. Cudalbi, Covurluiu.
garbit: subst. grebenii calului, grumajii boului, ceafa, partea dinapoi

a gatului. De junghietura garbi-

tei, 247, 9, 286. Orlea, Romanati.

garbojie: subst. Tartacuta rosie plin
de garbojie. Ghicit. 88. Mitcesul
90. Nasul.

Ora: vb. a tock a pisalogi, a sfa-

rarah. In padure naste, In padure

gazdit: subst. stapana casei in ra-

port cu oaspetii sai, locuinta provizorie. Rmad, gazd, sntoasa, 9,

8, 82. Ramnicul-de-sus, Tulcea. Ragazda, sntos, 9, 8, 84, idem.
Gazdk sa fii fericit, 11, 12, 32, 34.
Targovi$tea. Gazda lui Hristos, 14,
17, 31. Tulcea. Ramai, gazda, sand.toasa, 23, 28, 70, 73. Varfurile,
Dambovita. 15, 20, 28. Targovistea.
42, 46, 36. M.rce$ti, Dambovita. 46,

52, 56. Tndrei, Ialomita. 49, 56,

45, idem. VA las, gazda, sntos I
52, 63, 21. Foc$ani. Gazda, ramai

sAnatoask 66, 88, 30. Odobesti, Put-

na. Asta gazda lui Hristos, 50, 59,

42. Agighiol, Tulcea. Gazd, ramai
sanatoasa, 51, 60, 43. Tulcea. 52,

gardeste. Ghirce$te, vine acasa

63, 21. Focsani. Dati pe Petru la
cit. 89. Melita.
gazda undeva, 220, 1, 228. Orlea,
garloiu: subst. expresiune pop. cu Romanati. $i trag in gazda la noi,
aceea$ Insemnare ca $i Oda: mic 284, 23, 180. Corabia, Romanati.
curs de ap. Si garloiu pe dincoa- 10, 10, 85. Tndrei, Ialomita.
gitzdit: subst. deminutiv dela gazce, 71, 6, 4. Orlea, Romanati.

www.digibuc.ro

342

Gazdit frumoas, 10, 10, 85. gherlan: subst. soarece mare, guzgan, sobol. Ca gherlanii se juck
7, 5, 39. Cudalbi, Covurluiu. 15, 20, 31. Tar- 257, 13, 187. Orlea, Romanati.
govistea.
gheorghia: subst. velint, chilim, ageaba: adv. fr nici un folos, In coperernant. M'acopere cu gheorzadar, gratuit. Geaba, neica, $i surghia, 294, 2, 17, 18, 20. Orlea, Rod, 173, 9, 323. Celeiu, Romanati. manati.
172, 9, 213, idem. Geaba $i surda, gheura: subst. ghiaur. Baca, baca
181, 12, 124, idem. Geaba, surda,
gheura, 292, 1. 53. Celeiu, Romaalergati, 249, -10, 206. Orlea, Ronati. 293, 1, 80, idem. 294, 1,
177, idem. 244, 9, 70, idem. 245,
manati. Si de geaba haiduei, 271,
18, 135, idem. Geaba m'oiu luh,
9, 125, idem.
289, 25, 133, idem. Geaba te silesti, glaurel: adj. maruntel, mititel, ghe188, 1, 76, idem.
bo$el. Dumitric ghiburel. Ghicit.
gealap: subst. are aceeas semni93. Piajenul.
ficatiune cu gealat. La gealapi c ghigortal: subst. peste mic, cu solzii
poruncik, 247 10, 53. Orlea, Romici si aspri si cu tepi pe spinare
manati. 248, 10, 51, 109, idem. 272,
si pe burt. Ghigortal d'l mrun18, 194, idem.
till, 175, 10, 40. Celeiu, Romanati.
gealat: subst. calu. Si gealatii mi-1 ghill : vb. a inlbi (panza), a-$1 drege
lega, 221, 1, 244. Orlea, Romanati.
fan., a se suleaneni facandu-se alb.
S-am ghilit-o, 148, 48, 17. Hu$1.
La gealati ca-mi poruncia, 247,
19, 121, idem. 261, 14, 213. Si- ghilitoare: subst. nlbitoare. Ca panza la ghilitoare, 141, 34. 45. Husi.
listraru, Braila. 248, 10, 81, 109.
TAndrei, Ialomita.

Orlea,
idem.

Romanati.

274,

19,

121,

ghinfirar: subst. general. Cu cincizeci de ghinrari, 261, 14, 246.

geantai: expresiune onomatopeich ceSilistraru, Braila.

imit sunetul ce-1 face laptele cand ghindil: subst. Jar si ghind imi
e btut in putineiu. Diitai gean- mancai, 37, 40, 32. Gorgota, Damtai. Ghicit. 97. Putineiul.
bovita. Jar $1 ghind am pascut,
ghebos, -a: adj. coco$at, incovrigat,
39, 42, 15. Targovistea. 39, 43,
22. Srdaru, Dambovita. 36, 39,
diformat, curbat. Sta ghebos si
sgribulit, 29, 31, 87. Galati. 28,
29. Bucureai.
31, 64, idem.
ghintuit, -A: adj. Iti dau flint& ghinghebrek: subst. haina de pasl In- tuita, 236, 7, 275. Gemenea, Dam-

florata cu gaitane, ptura moale,

ceva mathsos, dulce, fin la Pipit.

bovita.

subst. plant. Cu salb de

Cu ghebreaua mi-1 stersei, 159., 4,

23. Orlea,. Romanati. 226, 4; 201,
idem. Veui o ghebrea, luai o nuia,

ghiocei, 37 39, 64. Bucuresti. Cu

cercei, cu ghiocei, 39, 42, 32. Tar-

ste, 57, 73, 17. Cudalbi, Covurluiu.

Orlea, Romanati. 221, 1, 253, fdem.

govistea,

ddui In ghebrea, ghebreaua fuge ghioj: adj. btran, mos. Vine ghiojul
in haia. Ghicit. 96. Puntea, nuiaua pe crare $i-si duce casa 'n spisearpele.
nare. Ghicit. 89. Melcul.
gheldl ghidi: vb. Aram ghidl, aram ghionoaie: subst. pasre. Ghionoaie
gheldi. In zadar a venit, in zadar nu e. Ghicit. 89. Melcul.
ghiont: subst. lovitur violent cu
s'a dus. Proverb. 107, 63.
gherbeleu: adj. avand sau facand pumnul. Oamenii ghionturi $i-a
ochii mici, chior. Trei tililei, opt dat, 126, 17, 67. HuO.
opintei, gherbelei goaz.... Ghicit. ghiul: subst. scul de tort, gramada,
86. Itele.
adunatur, mnunchiu. Veniau pe
drumuri tot ghiuluri, 213, 10, 166.
gherfit: subst. $i la gherfe implete-

Si imi coase la gherghef, 56, 70, ghiuluf: subst. bucl, perciun, zu7. Tulcea.
luf, cum poart Evreii. D'un ghiugheri$oarii: subst. unghie incarliluf ch. mi-1 10,, 229, 5, 115. Tan-

gat a unor animale sau pasri

drei, Ialomita.
rapitoare. Ia-ma 'n gheri$oar, ghiumurlue: subst. soldat Insarcinat

164, 6, 56. Orlea, Romanati.

cu paza hotarelor la Turd, grni.

www.digibuc.ro

343

cer. C'o mie de ghiumurluci, 260, gorn: subst. instrument pentru darea
14, 105. Silistraru, Braila.
signalelor, trambita militara. $i
ghinnilef: subst. mic sirulet de margoarnele ca suna, 212, 10, 161.
gele. Frau let cu ghiurulet, 32, 34,
Orlea, Romanati.
29. Slobozia-Conachi, Tulcea.
gostea:
subst. stea. O stea, gostek,
ghizd, -ea: subst. lemne in forma de
vostele, gostele, 133, 23, 1, 2. Husi.
colac puse la gura fantanii, colac grajd: subst. locuint pentru vite, lode piatra. Afar' pe ghizduri te-oiu cuint murdar. Alti'n grajd ca i-a
scotea, 142, 36, 36. Husi. Pe ghizspetit, 184, 15, 5, 30. Silistraru,
dele de argint ca m'a suit, 131, 22,
Drept la grajd e, mi-si
23. Husi.
tragett,
196,
3, 74. Celeiu, Romaghizdein: subst. planta furager. Prin
floarea ghizdeiului,
Tulcea.

51,

60,

37.

giubek: subst. haina larga purtat

nati. In grajd de piatra oiu intrk

198, 4, 175, idem.

199, 4,

196;

idem.

subst. deminutiv dela

de boieri pe deasupra antereului.
gramada. Le face& gramajele,
Din giubea ca ii taik 206, 7, 301.
Celeiu, Romanati. Cu giubele de 266, 16, 142. Silistraru, Braila.
nuiele, 33, 34, 28. Slobozia-Cona- gannatie: subst. scriitor, secretar.
Si c'un mic de gramatic, 16, 22,
chi, Tulcea. S-ti croim rochie si

Thrgovistea. 18, 24, 8,

11, 21. Cudalbi, Covurluiu.
giugiull: vb. a mangaik a desmier- granat: subst. plant aromatic.
rasfat. Si mi-1 giugiulik,
Foaie verde trei granate, 287, 24,
162, 5, 214. Or lea, Romanati. 163,
152. Orlea, Romanati. 294, 1, 160.
5, 302, idem.
Celeiu, Romanati. Verde, verde trei
glod: subst. pamant uscat si bulgagranate, 304, 7, 164. Silistraru,
ros, nomol uscat $i bolovnos. Pe Braila.
vale, pe glod, 188, 1, 1. Or lea, grangorel: subst. deminutiv dela
Romanati.
grangur. P'un cal vant grangoglodl: vb. a supara, a necji, a rel, 57, 72, 11. Serbanesti-Pucioastrange ca sa doara. SA nu-1 glo- sk Dambovita.

giube, 270, 18, 19. Or lea, Roma-

6, 6, 21.

nati.

a, a

deasca la oasa, 234, 7, 86. Gerne- grangurif a: subst. cu aceeas semninea, Dambovita.
ficatiune ca si granguroiu. Gran-

gofill: vb. a scoate sunet, a imita

sunetul, glasul porcilor. S'a suit

scroafa 'n salcie $i gofMe. Pro-

gurita fierbe pere.... Grangurita

face gura. Ghicit. 102. Uliul

verb. 107, 61.

granguroin: subst. are aceeas ingogia, gogioaia: subst. Strig Gogia semnare ca si grangorel. Granguroiu vine si cere.... Granguroiu adin copaciu si Gogioaie din odaie.
tuncia fur. Ghicit. 102. Uliul
Ghicit. 78. Clopotul.
gaina.
gogoas : subst. fruct rotund sau um flat, invelisul viermelui de ma- gransor: subst. planta din familia
tas, obiect de form sferic pu- gramineelor. Grausor c'or adunk,
43, 48, 35. Traian, Teleorman.
tin hinguiata. Am dou gogosele,
in sus cat le arunc, atata se duc. greblin: subst. partea ridicata peste
Ghicit. 91. Ochii.
spinare in dreptul picioarelor dinagogonat,

: adj. umflat, rotunjit, sfe-

ric. Am o casa gogoneata.... Ghi-

in-te la cal.
2, 60, 86.

Pe grebenii tai, 154,

Silistraru, Braila. Pe
grebeni, vezi, cu palma, 227, 4,

Cit. 94. Pepenele.

291. Orlea, Romanati. Pe grebeni
subst. scufie de copil mic,
legat pe sub brbie, scufie cu cd, Il btek 254, 12, 194, idem.
monede impodobita.. Goita de ma- grijanie: subst. imprtasanie, cumitasa ca mi-a slobozit, 131, 22, 51.
necaturii. Veni cu grijania, 254,
Husi.
12, 273. Orlea, Romanati.
golan: adj. nehnbracat, despuiat, griji: vb. a deretech prin cask a ingol. Pe golani i-am irnbrcat, 7,
griji, a se ingriji, a aye& grija
7, 37. Targovistea.
de ceva. $i de nimeni nu grijiti,

www.digibuc.ro

344
240, 8, 31. Or lea, Romanati. i bine

68,

grijanie. Pe opt ii grijitt, 167, 8,

rita-1 judech, 233, 6, 298, 313. Ce-

sa te grijesti, 252, 12, 75, idem.

grijit, 4: adj. gatit, imparta$it cu

1, 67. Cudalbi, Covurluiu, Lu-

ar ap$oara 'n guri$oara, 23, 28,

45. Varfurile, -Dambovita. Cu gu-

leiu, Romanati. Ca s $terg guriti

de vin, 45, 50, 37. Tndarei, Ialomita. Gurit de porumbita, 55, 69,

87. Celeiu, Romanati. Ce-au murit

grijiti, 168, 8, 180, idem. Negrijiti
necomandati, 169, 8, 212, idem.
grind: subst. deal mic, tap$an. Fapt-

6. Putna. Ap$oar in guri$oara, 60,

ai pod pe la

grindee, 8, 8, 67.
78, 23. Mircea-Vocla, Dambovita.
277, 20, 223. Silistraru,
Ramnicu-de-sus, Tulcea.
grindfi: subst. lemn lung $i gros gurmir: subst. loc putin ridicat; pode constructiune. i erpii ca grin- dis. Vinerile, gurmirele, 32, 33,
zile, 228, 5, 18. Tndarei, Ialo48. Slobozia-Conachi, Tulcea.
mita. Picioarele ca grinzile, 252, gu$: subst. umflatura la 1ndoitura
12,

23. Orlea, Romanati. 253,

barbiei (de grsime) ; de sub gat

la pasari $i reptile. Ia umfla-ti tu

12,

123, idem. Gririda casei o taiS, 268,

17, 197. Celeiu, Romanati. 269, 17,
230, idem. 295, 2, 85. Orlea, Ro-

gulile, 174,
Romanati.

9,

337, 352. Celeiu,

manati. '
gutuita: subst. deminutiv dela gugripsore: subst. moneda turceasca.
tuie. Verde floare gutuita, 250, 11,
Gripsora$i de zece, 303, 7, 39. Si- 29. Orlea, Romanati. Foitica gulistraru, Braila. Gripsora$i zece,
tuita, 267, 17, 101. Celeiu, Roma301, 6, 20. Orlea, Romnnati.
nati.
guibice: subst. ceva ce $eade in
cuib, pe cnibar. Gash oua de guibice
La guibice ca sa 'Dud. GhiHai, haide, haidi: interj. cu sens de
cit. 76 Cartofii.

guic: a strigh ascutit $i subtire ca

purceii. Face Guic, guic...". Ghicit. 86. Izvorul.

subst. Ord de nuia sticita,

trie $i prin care se bagl opa.

ori de cure& ce se fixeaza de lun-

cina pentru a vasli pe apa. Ia

'ntriti voi gujbele, 176, 10, 113,
166, 172. Celeiu, Romanati.

gulera$, -at: subst. deminutiv dela

guler. Gulera$ ttne-sau, 56, 70,
9. Tulcea. Gulera$ nu i-a ajuns,
256, 13, 168. Orlea, Romanati ; adj.

Ca o cioara gulerat 29, 31, 97.

Galati.

gurguiat, -A: adj. tuguiat, rotunjit,

oval. Tartacut vnt.., gurguiata cumnata. Ghicit. 73. Biserica.
Am o fata gurguiata. Ghicit. 100.
Soba.

gurisoarA: sub'st. deminutiv

dela gull. Din gurit macanik

210, 8, 113. Orlea, Romanati. Din
garita c-mi grai, 272, 18, 237,
idem. Din gurita tot can* 284,
28, 166. Corabia, Romanati. Vin

sarut gurita, 309, 5, 134. Studina, Romanati. Sa-i mai aud ourita,

280, 21, 208. Silistraru, Brila. Gurita, catarama, 179, 11, 10, 15,
idem. SS ne $tergem gurita de vin,

imbarbatare, de indemnare. Hai,

'

Bogdane, sa ne 'ritrecem, 179, 11,

29, 55. Silistraru, Brail. Hai, soru-

mea, Ileano, 185, 15, 20, idem. 186,

15,

160,

187, idem. Hai, Tudore,

hai, 303, ' 7, 41. idem. Haide sa-i

intrebarn, 183, 14, 63, 65. 'Orlea,
Romanati. Haidi ne spovedim, 184.

123, idem. Hai, na$ule, dumneath, 190, 4, 225..Celeiu, Roma14,

nati. Haidea s fie de bine, 263,

14, 376. Silistraru, Braila. Hai mai

tare cu colaeul,

53, 34,

12,

18.

Slobozia-Conachi, Tulcea.

bra: interj. de imboldit vitele. Hai....

H ai.,.. 19, 27, 18. Galati. 20, 27,
3 4, 48, 70, 91, 104, idem. 21, 27, 117,
135,
197,

148, 159, 178, idem. 22, 27,

209, 222; 232, idem. Hai....

Hai.... 22, 28, 14. Varfurile, Dambovita. 23, 28, 27, idem. 23, 28, 63,
6 8, 78, idem. Hai.... Mai.... 23, .29,
12. Tandarei, Ialomita. 24, 29, 29,
41, 57, 80, 9-1, idem. 25, 29; 102,
108, 115, 121, idem. Hai.... Hai....

25, 30, 6, 14, 28. Stoicani, Covurluiu. 26, 30, 37, 50, 70; 78, 90, 109,

idem. 27, 30, 127, 140, 149, 158,

168, idem. 28, 31, 9, 19, 31, 39, 57.
73, 79. Galati. 29, 31, 92, 102, 113,

125, 136, 144; 157, 166, idem. HAL..

www.digibuc.ro

345
Hai
34, 35, 13, 20, 37, 47, 55.
Targovistea. Hai.... Hai.... 35, .36,

padure cioca boea, iar .a.casa, lipa,

lipa. Ghicit. 99. Sita.
11, 19, 26, 40. Bezdeadu, Dambo- halat: subst. lantul de strans moara,
funie groasa catranita cu care se
33, 37, 16. Ma-.
vita. Hai.... Hai
leaga, vasele plutitoare. Un halat ahalaua, Dambovit. 36, 35, 23, 24.
puc, 291, 25, 308. Orlea, Romaidem.
haih: Ma dusei pe haia, ghebreaua nati.
fuge in haia. Ghicit. 96. Puntea, hilltash: vb. a misca, a clatina ceva.
nuiaua i arpele.
Sa haltan papura, 247, 10, 18.
haidue: subst. hot de codru. I-am Orlea, Romanati. 294, 2, 6, idem.
zis sa nu iea haiduc, 287, 24, 219, ham : subst. curelele pentru Inhamarea
229. Orlea, Romanati. Voica sarma cailor. Hamurile le carpi, 197, 4,
de haiduc, 241, 8, 150, idem.
25. Celeiu, Romanati.
la haiduci el striga, 219, 1, 90, hambar: subst. magazie pentru pas107, 122, idem. Sa comande la haitrarea cerealelor, depozit. In hamduci, 242, 8, 224, idem. Miului haibare le punea, 29, 31, 35. Galati.
ducului, 230, 6, 46. Celeiu, Roma303, 7, -53. Silistraru, Braila. Hamnati. 231, 6, 90, idem. 232, 6, 231, barele Incarca, 32, 33, 81. Sloboziaidem. 233, 7, 24. Gemenea, DamConachi, Tulcea.
bovita. 234, 7, 67, idem. 236, 7, han: subst. osptrie ordinal* birt,

222, idem. 237, 7, 338, idem. Cu

carciuma. i du-te la han In vale,

haiducii alaturik, 280, 21, 191, 199.
253, 12, 170. Orlea, Romanati.
Silistraru, Braila. 278, 20, 292, hantu: Zarnioara si hantu, 48, 56,
idem.
30. Tndarei, Ialomita.
haiducese: adj. privitor la haiduci, hark': subst. clevetire, defaimare,
apartinand haiducului. Leapada haidispret. Dar nu mai sunt inconjune haiducesti, 231, 6, 169. Celeiu, rata
cu liana; 116, 5, 49. BraRomanati. Si 'mbrach haine haiduila. Am o hark 119, 7, 77, idem.
cesti, 233, 6, 281, idem. Haine hai harabh: subst. ear mare de transducesti imbraca, 238, 7, 415. Geport. Harabalele umplea, 32, 33,
menea, Dambovith. 297, 3, 169.
83. Slobozia-Conachi, Tulcea.
Orlea, Romanati.
haraeiu: subst. tribut platit Portii

haidliel: vb. a duce vieata de haiduci. Haiduceste-ti tara 'n pace,

243, 3.

391. Orlea, Romanati. .Zi

de terile romfine. Niel haraciu la

domnie, 209,

9,

13,

19. Corabia,

Romanati.

noapte sa haiduceasca, 250, harambasa: subst. capitan de hoti,

10, 270, 261, 262, idem. i degeaba
de haiduci. Harambasa, de haiduci,

si

haiduci, 271, 18, 135. Orlea, Ro278, 20, 292. Orlea, Romanati.
manati. Cinci saptrnani haiducia, haramn: subst. codru nestrabtat,
274, 19, 76, idem. Sad satur de
care-ti .inspira groaz. Si toate hahaiducit, 272, 18, 202, idem.
ramnele, 232, 6, 239. Celeiu, Rohaiducie: subst. vieati de haiduc. manati.
Ci-oiu sa stau In haiducie, 279, barb: subst. ciob, spartura dintOun
21, 91. Silistraru, Braila. 233, 6,
intreg. Ride harb de ciob. Pro311. eleiu, Romanati.

verb. 110, 163.

haimanh: subst. oni fr capabliu, harean, -as: subst. funie de par de

i vagabond. Seara 'n haimanale, 154,
prins caii. Tot la harcan finpleti,
2, 71. Silistraru,
308, 8, 33, 39, 74, 87. Silistraru,
haitul: subst. indemnare, urmarire, Braila. Harctinasul
308, 8,
strigatul cu care oamenii indeamna

57, idem.
flacailor, 32, hrtrjil: subst. Vine gasca dela Basca
33, 93. Slobozia-Conachi, Tulcea.
cu ghiarele harja, 'Ada. Ghicit.
75. Cantarul.
liala halea: subst. joe Oopilresc cu
boii la jug. Haitul

mingea. Halea, balea ii tine calea. harnie: adj. activ, muncitor, struitor. Omul harnic n'are pra.znic.
Ghicit. 85, 96. Ghinda, porcul si
Proverb. 109, 130.
lupul. 86. Ghicit. Jitrul, porcul si
harstina: expresiune ce imita sulaelupul.
hillalau: sullst. In camp hillalau, in tul unei 1oviri repecle. Opine& ne-

www.digibuc.ro

346

rasa harstina prin cas. Ghicit. 95. hodinl: vb a odihni. Hodiniti, boieri,
Pisica.
hodiniti, 25, 30, 1. Stoicani, Cohartop: subst. loc infundat cu gropi,
vurluiu.
vagauna, scufundAtura. Umplea. gro - hodobaie: subst. ceva, mare, inalt,
pi, umplea hartopi, 32, 33, 86. Slomagurat, gramad mare de fan.
bozia-Conachi, Tulcea.
Din claie hodobaie, 21, 27, 111.
hasn: subst. lad, casa de bani, Galati. Din OM hodobAi, 30, 32, 51.
vistierie, locul unde se adun cev.
52. Chisinau, Basarabia. Din claie

Cate-o hasna ti-am luat,

238, 7,

hodobaie,

din

hodobaie

32,

450, 451. Gemenea, Dambovita. Si

33. 63, 64. Slobozia-Conachi, Tult
'n hasnA ca le tranti, 248, 10, 85,
cea.
116, 161, Or lea, Romanati. 249, 10, hodor: subst. amanet, garantie, ca197, 213, 219, idem. 5i sa iea cate
doul ce ginerele face miresei in
o hasna, 242 8, 227, idem. 243, seara logodnei. Hodorul lua, 155; 2,
8. 340, idem. 247, 10, 43, 47, idem.
167. Silistraru, Braila.
Nici hasnale nu ti-am spart, 238, 7, liodoronc: interj. exprim sunetul u450. Gemenea, Dambovita. Cate hasnui lucru ce eade cu vuet. Si fAcil
nale a pierit, 241, 8 151. Or lea, hodoronc tronc, 21, 27, 170. Galati.
Romanati. Cate hasnale au trecut, holie: subst. duh necurat, spirit rail
248, 10, 124, idem. Ca sa vrs
fAcittor, boalA ce locueste prin lohasnalele, 249, 10, 253, idem. SA
curi neumblate. $i v'or mama hotorntim hasnautt, 290, 25, 257, idem.
lile, 280, 21, 157. Silistraru, Braila.
Hasnaua vArs, 291, 25, 289, idem. hondai: interj. cu sens de exclamahat: subst. armasar, cal dobrogean, re. Hondai, leroiu Doamne, 55, 68,
gras, puternic si frumos. Jos'de pe
2, Tndrel, Ialomita.
hati c ne-om da, 256, 13, 24.
hop,
hopa: interj. exprima sgomotul
Or lea, Romanati. 241, 8, 185, idem.
saririi peste o adancime periculoaCA lri pe trei pui de hati,, 256, 13,
131, 132, idem. Hatii din grajd c sA sau sant greu de trecut ; subst.
adancime, sant, loc periculos. Hop
scoteh, 257, 13, 201, idem. SA vezi
mama hatilor, 258, 13, 326, idem. Indop, blni ingrop, ate intinse,
Pe sarga, mama hatului, 264, 15, gheme stranse. Ghicit. 81, 91. Dovleacul. Pepenele. Hopuri hoporate,
107. Cudalbi, Covurluiu.
31, 161. Galati. 33, 33, 144. Slohhtis: subst. tufis de maracini, loc 29.
bozia-Conachi, Tulcea. 34, 34, 46,
greu de strAbatut. La htis ea, mi-1
idem. Opine& neras joaca hopa
bliga, 237, 7. 377, 389. Gemenea,
Dambovita. Prin hatis ca broastele prin casa. Ghicit. 95. Pisica.
sria, 219 1, 109. Orlea, Roma- hopaida: interj. cu aceeas semnificatiune ca si hop si hopa. Opine&
nati. Prin hti, prin curpenis, 176,
neras hopaida prin casti. Ghicit.
10, 144. Celeiu, Romanati.
hei: interj. eu sens de chemare, de 89. Matura.

indemnare. Hei Dunrei, 61,

79,

hrfinl: vb. a nutrl, a ingriji. Mai

bun cal ce-si haineste, 51, 61, 2,

3. Tfinclarei, Ialomta.
hei, 304, 7 94. Silistraru, Braila.
herghelie: subst. cireada de cai, lo- hubul: vb. a da un sunet surd, dar
13. Cudalbi, Covurluiu. Hei Tudore,

puternic, ca sgomotul tunetului.Hucul unde se cresc caii. Herghelii de

bueazit bubueaza, peste nou munti
eai, 40, 45, 10. Targoviste. La herrancheaz. Ghicit. 97. Pusca.
ghelii alerga, 258, 13, 282, 283.
320, 321. Orlea, Romanati. Pazind huiduit, -A: adj. prigonit, clevetit.
herghelia lui, 215, 12, 3, idem.
De toat lumea huiduite, 114, 1,
Am o herghelie de cai albi. Ghicit.
68. Orlea, Romanat!.
81. Dintii.
huium: subst. fir, at, mtigus. Duhici: adv. nici de cum, de loc. Hici, mitric mititel cu buiumul dup el.
Ghicit. 72. Acul.
fatA neagra, poneagr, 125,. 16, 58,
59. Husi.
hustiuluc: interj. exprim sgomotul
hiliste: subst. adiere incetisoar a
cderii in ap a unui corp mare.
Hustiuluc chitic, platica, 124, 16,
vantului, liniste placuta. La hilistea
vantului, 20, 27, 99. Galati.
1. Husi.

www.digibuc.ro

347

I.

eu, 33, 83, 129. Slobozia-Conache,

Tulcea.

Ia: interj. exprim, o idee de indem- iatagan: subst. sabie turcease. $i la

nare, de sfatuire. Ia umfl-ti tu brau cu iatagane, 235, 7, 213. Gegusile, 174, 9, 337. Celeiu, Romenea, Dambovita. Iataganele scomanati. Ia 'ntriti voi gujbele,
tea, 255, 13, 86. Orlea, Romanati.
176, 10, 113, idem. 198, 4, 104, iatan: subst. prescurtare din iatagan.
idem. 269, 17, 209, idem. Ia nu-1 De iatane spintecati, 273, 19, 37.
credeti, boieri mari, 46, 62, 29,
Orlea, Romanati. 274, 19, 140, i33, 44, 49. Tandarei, Ialomita. Ia dem. Si scoate iatanele, 282, 23,
te scoal eel domn mare, 14, 19, 167. Celeiu, Romanati.
1, 3. Gemenea, Dambovita. Ia beti, iatman : subst. form pop. In loc de
boieH, si mancati, 234, 7, 45, idem.
hatman : capitan de ostire la Ca236, 7, 259, idem. 237, 7,352, idem.
zaci si la Poloni ; comandantul arIa sculati, sculati, 40, 45, 1. Tar- matei moldovene. Dediule, iatmagovistea. 41, 45, 16, 25, 42, 56,
nule, 202, 6, 11. Tulcea.
67, idem. Ia iei pan'afara, 62, 80, ibanca: subst. patura ce se pune
5. Or lea, Romanati. Ia sa-mi dessub sea. Ibanci dalbe astern* 61,
.chizi tu usa, 227, 4, 274, idem.
61, 21. Tandrei, Ialomita. 54, 66,

240, 8, 101, idem. 241, 8, 158, idem.

11, idem.
242, 8, 234, idem. 243, 8, 336, idem. ,ibontnic, -A: sub. iubit, dragut. Dar
270, 18, 63, idem. 286, 21, 91, 104,
mai foc ibomnica, 178, 10, 359. Ce-

117, idem. 294, 2, 43, idem. 249,

10, 195, idem. 253, 12, 89 idem.
254, 12, 198, idem. Ia asculta-mi

cuvantul, 179, 11, 67. Silistraru,

Braila. Ia d'un pod pe mare, 186,

15, 171, idem. 261, 14, 214, idem.

275, 20, 71, idem. 276, 20, 104,
idem. 279,21, 140, idem. Ia stai tu,
nu mai fugi, 265, 15, 112. Cudalbi,

Covurluiu. Ia tu frate, sa te duci,

283, 23, 64, 65. Corabia, Romanati.

284, 23, 94, 114, 148, idem. 5,

14, 22. Orlea, Romanati.

1,

.leiu, Romanati. C'avea, o ibomnick

180, 12, 14, 43, idem. 266, 17, 13,
idem. Ibomnicul fetei, 160, 5, 27.
Orlea, Romanati. El mi-1 dor o ibomnica, 46, 52, 30, 31. Tiindarei,
Ialomita. Ochiul dracului, ibomnica
satului. Ghicit. 76. Crciuma. Scoal, ti-a venit ibomnicul, 304, 7, 171.
Silistraru,
ibosti: subst. iubire, dragoste. Ca
eu apa de ibosti c'oiu lua, 130, 21,
13,

14,

15,

16,

17,

18,

19,

20,

21, 22. Husi.

interj. vezi (aci sau acolo). ibric: subst. vas de apa, cu gatul lung,

lacA Domnul Stefan sosi, 236, 7,

302. Gemenea, Dambovita. Iaca si
noi am sosit, 66, 89, 2. Odobesti.

curbat. Ea ibricul il lull, 235, 7,

184, 185. Gemenea, Dambovita.

182. Silistraru, Braila. Iacit Turcii

ca-1 panditt, 280, 22, 8, 11. Celeiu,
Romanati. 292, 1, 40, idem. lad% si
ma-sa allturik, 227, 4, 304. Orlea,
Romanati. 250, 11, 49, idem. lac&
Niculcea sosia, 285, 23, 182. Corabia, Romanati.

subst. fir de mtase rsucit

si colorat. Tot fir ibrisin, 288, 25,
16. Orlea, Romanati. Cu barba de
ibrisin, 37, 40, 7. Gorgota, Dambovita. Tot fir ibrisin, 45, 51, 40, 63.
Tndrei, Ialomita.
subst. forma deminutiv aratand ceva. mic. Icaluta, icaluta
si din coada na, taicuta. Ghicit. 75.

283. Orlea, Romanati. Iacasta Alamo-

ne, 'n ceste curti, 44, 50, 1. ran-

lac&

i turmele-mi sosi 304,

7,

interj. compus din iaca

Cantarul.
iat. Iacata c'am scpat eu, 247, 9, icea: adv. in loc de aicea. Icea, Doamleo, 192, 1, 393, idem.

iat: interj. acelas sens ca si

te-am strejuit, 249,

iaca.
10,

Ialomita. 45, 51, 122, idem.

46, 53, 1, idem. 53, 65, 1, 20, idem.

69, 77, 1, idem.

250. Orlea, Romanati. 241, 10, 251, icosar: subst. moiled& turceasca. Cu
salba de icosari, 38, 40, 62, 55.
idem. 288, 37, 65, idem. latS. Vladu
Gorgota, Dambovita. 43, 47, 56.
sosia, 282, 22, 144. Celeiu,
Tulcea.
Romanati. CS. iata, e seara, 12, 13,
66. Targovistea. latS. ea ti-am venit idol, idolonica: subst. figura unei

www.digibuc.ro

348

false divinitati, diavol. S-am vazut

nourizeci $i nbua de idoli cu ido-

50, 57, 63,

Ramnicu-de-sus,

70.

Tulcea.

loaicele lor, 138, 33, 22. Huai. 139, Imbodoll: vb. a APoperi, a ascunde, a
pune cevh peste cevh. $i te imbo33, 44, 46, idem.
dolesc, 135, 27, 3. Huai.
iepureste: adv. ch iepurele, in goana
mare. 5i-mi coteate iepureate, 172, Imbortosat, -a: adj. cu burta mare,
bortos. Am o fat& imbortoaata $i
9, 179. Celeiu, Romanati.
ierbanas: subst. dajdia ce dedeau cine vine o saruta. Ghicit. 102.

popoarele pradate. D'aia parte ier

bana$, 48, 55, 23, 24. Tandarei

Ialomita.

Ureiorul.

Imbracatel: adj. deminutiv dela imbracat. Frumos mi-e imbracatel,

42, 46, 14. Marceati, Dambovita.

iertaciune: subst. gratiere, uitare.
Iertaciune nu-mi aveh, 224, 4, 39. Imbraucl: vb. a da in branci, a impinge afara. Sa-1 imbranceati, 129,
Orlea, Romanati. 5i dati taicului
20, 32. Huai. 145, 42, 20, idem.
iertaciune, 208, 8, 63, idem. 70, 2,

Cudalbi, Covurluiu.
iezisor : subst. deminutiv dela ied.
Am un cotecior plin cu ieziaori
$i n'are u pe nicaieri. Ghieit.
81. Dovleacul.

Imbratosh: vb. a luh, a strange in

brate. In brate imbratiaati, 156,

2, 240. Silistraru, Braila.

umbrobodl: vb. a acoperi capul cu

un voal, a acoperi cu ceva. P'o
iglita: subst. ac cu care se luereaza valcea, cotita vine mierla 'mbro

la ciorapi sau se croaeteaza. Ibodita. Ghicit. 89. Melcul.

glita, iglita, 148, 51, 1. Huai.. umbrumat: adj. batut de bruma, a-

iie, iisoara: subst camasa de tiftranca. coperit cu praf fin ce se depune

pe fructe, pudrat putin. Cestor nalt,
Imbraca iie dintr'o mie, 283, 23,
ma,ndru 'mbrumat, 54, 67, 5, 37.
80. Corabia, Romanati. O iiaoara pe
ea Ilia, 290, 25, 277. Orlea, RomaTA nclarei, Ialomita.
Imbuch: vb. a pune cevh in gura, a
nati.
manch putin $i repede. II imbuilecel: subst. deminutiv dela ilic :
eh jumatate, 172, 9, 224. Celeiu,
hain tartineasca de abh, fad maRomanati. Ca m'a 'mbucat jumaned $i impodobita cu gaitane. Imtato, 173, 9 260, idem. Car'ce mi-o
bracat intr'un ilecel, 256, 13, 155.
'mbuch, 157 2, 358, 363. SilistraOrlea, Romanati. Cu ilice prinse 'n

ru, Braila. Proverb. 108, 68.

cuie, 15, 20, 20. Targoviatea.
Imbacsit, -A: adj. incurcat, amestecat, umbuestrand : part. Merge negru
buestrand, 54, 66, 26. Tandarei,
greu de aranjat. Cu par imbacsit,
Ialomita. 254. 12, 223, 251. Orlea,
289, 25, 117. Orlea. Romanati.
Imbilltut, -a: adj. patati colorat fe- Romanati.
lurit. Iepure imbaltat, la spatele iminei: subst. pantofi boiereati de
marochin galben ; azi pantofi groai
ma-tii invatat. Ghicit. 102. Valnatarneati. Cu chitii cu iminii, 218,
nicul.
1
19. Orlea, Romanati. 219, 1,
imbargilletel: adj. adus, incovrigat,
134, idem.
curbat. Si faeura pe loc nouasprez.ce secerele imbargaletele, 26, 30, Impajurat, 41: adj. intr'aripat ca o pajur, cu aripi. Pajurii impajurata,
72, 73, 74. Stoicani, Covurluiu.
141 35, 34. Huai.
Imbatranire: subst. inaintare in var.
sta. $i de imbatranire, 13, 16, 57, Impleticin, -a: adj. incurcat, impie,

62. Tulcea.
dicat, $ovaitor, indescifrabil. Rsadacina impleticina ales voinic o
Imbelciugut, -A: adj. in forma de
belciug, de cerc, rotund. Doua late, desbina. Ghicit. 76. Cartea.
impreunate ai la coarne Imbelciu- Impletosat, -tt: adj. sdravan, tapan,

gate. Ghicit. 83. Foarfecele.

puternic, lat in spete. Tot soldati

imblateati, 145, 42, 19, Huai.

Impologat, -a: adj. turtit, apasat, aplecat spre pamant. Si de craci

Iniblatl: vb. a bate cu imblaciul, a

treierh, a bate rau. Cu coada sa-1
Imbobocl: vb. a desvolt bobocii, a
inflori. SA 'nfloriti, sa 'mbobociti,
71, 6, 8.

Orlea, Romanati.

8,

t3;

impletoaati, 213, 10, 164.

Romanati.

mi-e 'mpologat, 233,

leiu, Romanati.

www.digibuc.ro

6,

Orlea,

276. Ce-

349
cet. Dar s ne lasati cu inceti.
/mpostat, -it: adj. mandru, inalt, frumos; chipes, care e mai pre sus de $orul, 68, 1, 9. Cudalbi, Covurluiu.
altii. $i vazui dragostele, imposta- Inchinh: vb. a saluth cu supunere,
tele, 137, 31, 6, 7. Hu$i.
a hdrazi, a adork a se rugh. Si
'nchinh cu strachina, 266, 13, 98.
Impoviilat, -A: adj. nesplat, necurat,
Orlea, Romanati. Eu sa ma 'nchin
murdar. Si la fat impovalat?
ulmilor?1 250, 11, 37 41, 44, 66,
116, 5, 37, 43. Braila.
69, 72, idem. La icoane s 'nchi.
Impovorat, -11: adj. incrcat cu greunark 16, 22 26. Targovi$tea. La
tate, cu poveri, cople$it. De 'nicoana m'am inchinat, 131, 22, 23,
c *Arcata, 'mpovorat, 16, 22, 32.
30. Huai. 142 36, 4, idem.
Targovi$tea.
inchingh:
vb. a pune calului ehinga,
Impr$tih: vb. a risipi, a alungh pe
a strange calul in chino.ba. Bine
(inevh. Potera mi-o 'mprd$ti, 278,
ea 1-oiu inchingh, 198, 4, 181. Ce20, 290. Silistraru, Braila.
leiu, Romanati. Cu chinga ca-1 inImpresadit, -a: adj. pus 'unul langa
chinga, 199, 4, 202, idem. In trei
altul, sadit, intesat, indesat. Impresa .'nchingh, 251, 11, 100.
sclite de parale, 211, 10, 26. Or- brane
Orlea,
Romanati.
253, 12, 155, idem.
lea, Romanati.
Inchivarat, -a: adj. cu chivaril pe
Imprieink: vb. a se certh cu cinevh,
cap. Trei voinici inchivarati, 266,
a acuzh pe einevh, a se supara cu
13 130. Orlea, Romanati.
cinevh. Ei sa 'mpricinarit, 42, 47, II-mina,: vb. a se supra, a se nechji,
4. Tulcea.
a$teapta ca s 'rn- a se ingriji de cevh. Ea cu firea
price, 52, 62, 26, 27. Tndarei, Ia- s 'nciudh, 256, 13, 104. Orlea, Bolomita.

manati.

Imputa: vb. a atribui cuiva, o fapt tnele$tat, -a: adj. strans, apucat, Inblamabil, a dojeni, a critich. Taci,, tepenit parVar fi prins in cle$te.
orn bun, nu-ti da 'mputare, 43, 49:
Din gurita Inelemtati, 179, 11, 14.
Silistraru,
7. Tndarei, Ialomita. 60, 77, 35,
idern.
incondeiat, -a: adj. scris, zugrvit,
Inarmat, -a: adj. cu urme, armat.
colorat cu un condeiu. Ou de rata.
Inarmat cum el er, 289, 23, 137.
'ncondeiat, 38, 41, 6. Targovi$tea.
Celeiu, Romanati. 282, 22,

idem. 291
nati.

137,

25, 317. Orlea, Roma-

Incorcioveh: adj. mldioas. Nuelus

'ncorcioveh
Ghieit. 84. Gandul.

Ineordat, -: adj. intins peste fire,

atent, vigilent, treaz. Cu arc tare
incordat, 64, 84, 12. Targovi$tea.
Silistraru, Brila. S scald& $i sa Incornorat, -a: adj. eu coarne ca a-

/nbaih: vb. a se spl, a face baie.

Si sa ne 'mbhiem, 166, 2, 287.
'nbih, 7, 7,

7, 11, 15, 19, 23,

nimalele. Am o fiar incornorata.
26. 31. Targovi$tea. 8, 8, 11, 17,
Ghicit. 79. Corabia.
23, 29, 35. Ramnieu-de-sus, Tul- Incosort: vb. a fi in forma de cocea.
sor, a, fi putin curbat. Cu limbile
Inbazol: vb. a 0116, coda dreapt in s-1 incosora$ti, 141 35, 20. Hu$i.
sus, a sta bazoi. Coadele le 'nba- Ineremenl: vb. a impietri, a rmzoia, 2962 3, 118. Orlea, Romanati.
nob. nemi$cat de mirare ori spaim. Toti pe loc incremeni, 281,
Inearligat, -A: adj. adus cu un car22, 33. Celeiu, Romanati. 283, 23.
lig. Incarligat $i 'ntortochiat... Ghi34. Corabia, Romanati. Dracii s'or
cit. 77. Cercelul. 83. Foarfecele. 99.
incremeni, 17, 23. 61. Targovistea.
Secera.
Incarliontit, -A: adj. sucit $i rasucit Inerilul: v413. a legh una de alta cele
dou parti ale unui nevod, numite
in forma, de spiral, ca un carcrile. Incriluiti nevoadele, 176, 10,
liont. Si 'ncarliontit, 289, 26, 118.
167. Celeiu, Romanati.
Orlea, Romanati.
Ineelnit, -A: adj. in$elat, nedumerit, Inerunta: vb. a privi aspru, slbatic,
crunt, cu ochii sangerati, cu prul
nesigur. Ea s'o tine inceluit, 169,
sbarlit. Sprancenele le 'ncrunth, 286,
4, 38. Orlea, Romanati. 214, 10,
24, 49. Orlea, Romanati. Mult sa
267, idem.
incrunt, 290, 25, 271, idem.
Ineeti$or: adv. deminutiv dela in,

www.digibuc.ro

350
IneurA: vb. a alerga la intrecere.

Cu nebunul: nici calul sa ti-1 Incuri, nici statul sa ti-1 masuri.

cravasa. Putinel ca-1 Infierbanta,

204, 7, 142. Celeiu, Ronaanati. 206,
7, 281, idem.

Proverb. 107, 69.

ftnflocos, -coital: adj. acoperit cu par
Indalb, -A: adj. de coloare alb, albit.
subtire si scurt. Roseata Inflocoasa,
Marului cu flori Indalbe, 47, 55, 143, 38, 5. Husi.
2.

Tandarei, Ialomita. 47, 53, 32, Infoia: vb. a acoperi cu foi, a se

63, idem.
umfla, a se desface. I se infoiaInditrAt, IndAratele: adv. mergand cu sit barba, 246 9, 222. Orlea, Rospatele Inainte $i cu fata inapoi. manati.
D'a 'ndaratele mergea, 280, 21, Infoltit, -A: adj. mare, gras, cu burta
189. Silistraru Braila. Si 'ndarat
mare (vorbind de animale). Folte
le asviirli, 280, 21, 152, idem.
si 'nfoltita, 40, 45, 14. Targovis266, 16, 116, 130, idem. 257, 13,
tea. 41, 45 23 40, 65, idemt.
181 239. Orlea, Romanati. 251, InfrAtl: vb. a se face frate, a fi la
11, 145, i 'P.m. 235, 7, 171, 177.
fel, a se immulti. Si cu hotii te 'nGemenea, Dambovita.
fratesti, 259, 14, 21. Silistraru,
indarjl: vt.
Indemn, a Incuraja,

a sfatul cu struinta la ceva.

Si

pe Turc Il Indarjia, 268, 17, 137.

Celeiu, Ronaanati.

indaurit,

adj. de coloarea auru-

Infurel: vb. a se bifurca, a se luptit

unul contra altuia. Cu feciorii sa
'nfurcia, 249, 10, 230. Orlea, Romanati.

lui, galben ea aurul. Si cu seaua Ingdul: vb. a permite; a suferi cuiindaurit, 57, 71, 25. Serbanestiva, a merge deopotriva. Sa 'ngaPucioasa, Dambovita.
duesc ca doi boi, 197, 4, 33. Ce-

indee: expresiune onomatopeica, imi-

leiu, Romanati.
tand sgomotul ce fac broastele
-A: adj. gras, frumos, bine
$i face : Indec.... Indec....". Ghi- IngAlat,
Neut. D'ai un trup asit, 'ngalat,
cit. 74. Brotacelul.
36, 39, 23. Bucuresti. 54, 67, 40.
inder: subst. chip, infatisare, felul
Tndarei, Ialomita.
de purtare si de prezentare al unui Ingamfat, -A: adj. mandru, ambitios,
mu. Cu inderile suave, 139, 33, 84.
Husi.

pretentios. Ingamfata, suparat, 29,

31, 91. Galati.

bovita.

Geleiu, Romanati.

30, 123. Stoicani, Covurluiu.

furile, Dambovita.

IndrAgl:. vb. a iubi, a aye& dragoste Inghemul: vb. a se aduna, a se

pentru cinev. Si-a Indragit plustarci, a se face ca un ghem.
garia, 197, 4, 10, 72. Celeiu, RomaCand colo s 'nghemuia 262, 14,
nati. 198, 4, 109, 162, idem. Si 'n- 340. Silistraru,
dragl BM-atria, 200, 4, 325, idem. Inghinorat, -A: adj. insemnat, deose299, 5, 28, 58. Studina, Romanati.
bit, inalt, mandru, frumos. Doi meri
Indrugh: a toarce cu un fel de fus mari, inghinorati, 23, 28, 31. \Tarfurile, Dambovita.
maricel si groscior numit druga.
Din druga indrugand, 61 79, 11. IngrAsatii: subst. grasime, Ingr&sare.
Cudalbi, Covurluiu.
Numai bun& la ingrasata, 36, 39,
Indruma: vb. a arata, drumul, a pune 34. Bucure0i.
adj. cu gropi, cu gauri.
pe cale. Ingerul m'a Indrumat, 466, Ingropilat,
Sub cel deal ingropilat fierbe o
7, 150, Orlea, Romanati.
inelus: subs.t. deminutiv dela inel.
()al cu pasat. Ghicit. 90. Nasul.
Tine inelusul meu, 260, 14, 146. Ingrosat, -A: adj. amestecat, gros,
Silistraru, Braila. Sa pui inelumare, pus unul peste altul. Crez
cu peste e 'ngrosata, 176, 10, 158.
sul tau, 23, 28, 60. Varferile, Dam-

InfAinat, 4: adj. acoperit cu prea Ingurul: vb. expresiune onomatopeisubtire praf de Mimi, albit. Cu
ca imitand cantul porumbeilor.
niste maini albe si 'nfainate, 27, Turuira 'nguruira, 23, 28, 47. Tar-.
InfierbAnta: vb. a atat calul la fu- Inhilma: vb. a pune hamurRe pe cai.
g-4,

strunindu-1 cu fraul, atatan-

du-1 cu pintenii si piscandu-1 cu

Dela Bucuresti am Inhamat, 300, 5,

136. Studina, Romanati. 161, 5, 106.

www.digibuc.ro

351

Or lea, Romanati. 29, 31, 131. Ga- Insovonit, -A: adj. pe cap cu sovon:
lati.
-materie. Vine mierla insovonita.
subst. aeeeas insemnare
Ghicit. 77. Ceata. 95. Plosca.
ea si inimita. Cit e a mea
Moara.
198, 4, 189. Celeiu, Romanati. Inspitimanta: vb. a aye& teama.,
Inimioara ii topeste 224, 4, 56.
spaim, groaziti de ceva. De cap
Or lea, Romanati. 270, 18, 34, is Inspimanta, 204, 7, 102. Celeiu,
dem. 295, 2, 57, 71, idem. 229,
Romanati. 205, 7, 206, idem. 206,
5, 55, 77. Tndarei, Ialomita. I7, 261, 322, idem.
nimioara le seat, 283, 2, 384.. Co- Inspicat, -A: adj. ciupit, stropt, eiurabia, Romanati. Inimioara-ti fura,
gulit de varsat. Inspicat de varsat,
215, 11, 77. Balenii-Romani, Dam61, 79, 36. Cudalbi, Covurluiu.
bovita. 43, 48, 10. Trojan, Tele- Instrunat,
adj. strans, incordat,
orman.
cu
zbala
In
cap.
Infranat, Instruinimit: subst. deminutiv dela inim- nat, 41, 45, 81. Targovistea.
Sa-i mai vie inimit, 171, 9, 109. Intarata: vb. a necaji, a supara, a
Celeiu, Romanati.

Injumittip: vb. a Imprti in dou

atata. Decat cainii de a Intarat,

31, 32, 120. Chisinu, Basarabia.

parti, a umplek numai pe jumtate. Intelenit,
adj. Impiedicat, greu
D'abik o 'njumatati, 248, 10, 162.
de strbtut, incult, barbar. Ca, S'a
Orla, Romanati. Cu vin sa-1 Inju'ntelenit plugul inteo ill:Mein& de
mttesti, 267, 17, 49. Celeiu, Rolptuca, 25, 29, 112. Tandarei, Iamanati.
lomita. Intelenitelor, 117, 5, 189.
Inmurgi: vb. a se,Ipata, a apune soaBraila.
rele, a se face noapte. Cum stai Intesat,
adj. pus unul Mug& altul
de 'nmurgesti, 118, 6, 2. Braila.
tesut Impreuna, des, grmdit.
Innalbi: vb. a all* a se face alb,

a inlbi. Le span, de le 'nlbi,

57,

72,

6.

Dambovita.

Serbanesti-Pucioasa.

Inneciturit: subst. sufocare, Innbusire. Mai Intaiu sa-mi omori...

innectura, 119, 7, 46. Braila. 120,

Intesati de glbinasi, 285,

Orlea, Romanati.

24, 8.

Intoiegl: vb. a sta drept si nemiscat

ca un toiag, a Inghet. De loc Il
intoiegi, 300 5, 157. Studina, Ro-

manati.
Intortochiat,
adj. In forma de
7, 95, idem.
circumferinta, adus ea un cerc, ca
Innodatel: adj. deminutiv dela Innoo toarta. Incarligat si 'ntorto-.
dat. Servetel innodtel... Ghicit. 83.
chiat.... Ghicit. 77. Cercelul.
Gandul.

Innol: vb. a face din nou, a reface, Intuneca: vb. a se face intunerec,
a restaurit. Nici banii nu-i
negura, a nu mai fi lumina soare-

263, 15, 47. Cudalbi, Covurluiu.

lui. $i sa 'ntunecheaz, 165, 7, 20.
Inrotat, -A: adj. ca o roata (vorbind Orlea, Romanati.
de ramuri). La mitrul Inrotat, 25, inturmentit: vb. a se imbitt, a-si
pierde constiinta, a nu-si mai da
30, 16. Stoicani, Covurluiu.
seama de ce face. Dup.& ee s 'nInsilmrat, -A: adj. cu samar In spiturmenta, 255, 13, 86. Orlea, Ronare. Cu mho-arii Insamarati 295.
3, 28. Orlea, e'Romanati. 296, 3, 47,

manati.

Inturnit: vb. a veni inapoi, a se inInselit: vb. a pune seaua pe cal.

toarce, a reveni. $i-i aproape de
Tot inseland si rafturand, 60, 77, 'nturnat, 56, 70, 15. Tuleea.
idem.

Tndarei, Ialomita.
Invelinta: subst. forma pop. velinta :
l'inrftura, 64, 67 24, idem.
asternut, scoarta, chilim. O sternuta s-o 'nvelint, 58, 74, 6. Tulcea.
Insiriitel: 'adj. deminutiv dela insi27.

rat. Ciugurele, mugurele, merg pe taveselit, -a: adf. vesel, voios, disdrum insirtele. Ghicit. 77. Cio- pus la fata, prietenos la inima. Cu
banul si oile.
fetele inveselite, 117, 5, 146. Bratnsirul: vb. a pune unul langa, altul
ila.
formand un sir. Osti Insiruind, 62, Inviforat, -it: adj. furtunos, vijelios,
79, 69. Cudalbi, Covurluiu.
viforos, Intaratat. Scris-am marea

www.digibuc.ro

352
'nviforata, 52, 62, 21. Tandrei, Ia-

lomita.

in cap,
nati.

114, 2, 1.

Orlea, Roma-

involt, -A: adj. adus in forma de cerc, isica: subst. plant& cu miros plde circumferint. Cu coarnele in: cut. Osi de isie, 166, 8, 5. Cevolta, 33, 34 11. Slobozia-Conachi.
leiu, Romanati.
Tulcea. Cu cornite involte. Invoalsubst. deminutiv din islic,
te, prescite, 41, 45, 35, 36. Targo- caciula boiereasca. Si mi-1 cati in
viste. 65, 86, 18. Tandarei, Ialoislicel, 46, 52, 50. Tandarei, Ialomita.
mita.
fnvriijmsit, -fi: adj. dusmnit, certat. ispfisire: subst. mantuire, curatire
Toate limbi invrlmsite, 18, 25, 5,
de greseli. Pentru a noastra isp&14. Cudalbi, Covurluiu.
sire, 196, 3 64. Celeiu, Romanati.
inzilnat, -A: adj. cu puterile i fru- ispiti: vb. a cerceta, incerca, indemmusetile supranaturale ale zanena, afla. Nu ma ispiti, 169, 8,
bor. Sa-mi dai trei, raze de-ale tale, 280, 281, 302, 303. Celeiu, Romainzanate, 124, 15, 3, 4. Husi.
nati.
Inztivorf : vb. a inchide usa cu za- ispol: subst. obiect de lemn, drepturi-

vorul. Portile le 'nzavoria, 204, 7,

voinic, puternic, viteaz. $i tampl

ghiular, cu maner si cu scobitur

in partea dinainte, serveste pes
carilor ea sa sleiasc& luntrile, aruncand apa din ele. Ispoalele le

Romanati.

nati.

nicie, cu tarie. Si tipa iortom,

sit.

rambas. Vezi aceste vorbe. Sal

punem d'un irambasa, 270, 18, 23.

a terminit cevA., material. 51 m'am

istovit, 301, 6, 28. Orlea, Romanati.
303, 7, 64. Silistraru, Braila.

irambasa, 273, 19, 18, idem.

interj. expresiune onomatopeica

sut. It& momit, toc fedeles. Ghi-

63. Celeiu, Romanati.

iortomilnesc. -it: adj. inalt, mandru,
62

iortomneasca, 212, 10, 154. Orlea,

gasia, 176, 10, 128. Celeiu, Roma-

iortomilneste: adv. cu curaj, cu voi- ispravit: adj. mantuit, terminat, sfr-

Ce e 'n toate isprvit,

ins&

neste, 174, 9. 362. Celeiu, Roma- prost, nepotrivit? Ghicit. 88. Magarul.
nati. 204, 7. 80, idem. 205, 7, 189,
idem. 206, 7, 244, idem. Si strig istet: adj. indraznet, curagios. $i codat si coltat, si istet si indraznet.
iortomneste 266, 16, 117. SilisGhicit. 88. Lupul.
traru, Braila.
irambasit: subst. harambasa si a- istovi: vb. a sech, isprvl puterile,

Orlea, Romanati. Cum e bun de

subst. obiect intrebuintat la ta-

ce imit sunetul coasei cnd cose- cit. 83. Foarfecele.

ste. Vara : is, is prin frunzis. G-hi- iubet: subst. om care iubeste, indragostit. Iuhetul nevestelor, 250, 11,
cit. 78. Coasa.
53. Orlea, Romanati.
isa, isa: interj. cu sens de indem .
nare, de sftuire, sfortare, opin- iubita: subst. fiinta abstract& care
da nastere iubirii. Iubita cu iubitire. Isa, isa la lopata, 291, 25,
tele, 122, 12, 22. Braila.
299. Orlea, Romanati. 244, 9, 71,
iubuset: subst. dragoste, iubire, aidem.
isll: vb. a aparea, a ie$1, a tisni, mor. Si cu mult iubuset m'a da.
ruit, 140, 33, 106, 107. Husi.
a provenl. Slav& scump mi-a isalit,
114: interj, cu aceeas insemnare ca
140, 33, 111. Husi.
iscusat: adj. forma pop. compus si is. Vara ius ius prin paius.
Ghicit. 101. Toporul si secera.
din iscusit+sat : sat, comuna insubst. succes, rsbunare. 0semnat, bogata. Sunt trei sate isbiect inzestrat cu putere supranacusate, 207, 8, 3. Orlea, Romanati.
tural, de a izbandi ori ce o gandi.
208, 7, 11, idem.
Na inelul meu de izbanda, 169, 8,
iscusit, -a: adj. priceput, istet, lesne
patrunzator. Capul iscusit la vre- 255. Celeiu, Romanati.
me de nevoie sa cunoaste. Proverb. izbilndl: vb. a reusi, a se rasbuna
111, 181.
pe cineva, a ies1 victorios. Ce-oiu
isdat: subst. boala ce se manifest& gandi sa izbandesc, 199, 4, 212.
prin dureri teribile la inim. Isdat Celeiu, Romanati.

www.digibuc.ro

353

izvorft: vb. a pi.01, a ti$ni, a curge

mereu. Ce-i afar' sa izvorasca, 8,

vot, a renunta de bun vole. $1

bucate s-i jertfesc, 201, 5 37,
43. Tulcea.
7, 57. Targoviste. 12, 15, 31, idem.
38, 41, 46, idem. 41, 45, 37, idem. jet: subst. are aceeas fnsemnare ea
.

J.

$i jelt. Numai jeturi scoborite. 36,

39 6, 8. Bucure$ti. Numai jeturi

de argint, 39. 42, 2. Targovistea..

Jfiemaneali: subst. jafueala, prdare, jiletcel subst. forma. derainutiv dela

rapire, sustragere In mod WU,jiletc. 5i-1 catati In jiletcel, 46,
rem Si-au venit la jacmneala, 52, 45. Tndrei, Ialomita.
193, 2, 68. Celeiu, Romanati.
juetoare: subst. adunare de tineri
jadov: subst. jidan, pagan, spurcat ; ea sa Incure caii, s se Intreaca
personaj legendar avand o maxila alergare. Scoase cai la jucatoare,
$i o putere extraordinar. Dupa
51, 61, 5. Tndrei, Ialomita.
Jadovi plecat, 60, 59, 27, 30. Agi- jugan: subst. cal. Jugan de 5 ani.
ghiol, Tulcea.
301. 6, 60. Orlea, Romanati. 180,
jadovese: adj. pganese, jiclanese, ne12, 4. Celeiu, Romanati. Trei julegiuit, spurcat ; ceva uria$, ce tregnei prip4a, 308, 8, 23. Sillsce peste puterile omene$ti. Vechi $i
traru, Braila. Salmi s-a juganilor,
jidove$ti, 9, 10, 22. Tndarei, Ia309, 8, 138. idem.

lomita.
jugastru: subst. un fel de artar din
jltnit: adj. dres, aranjat, lustruit care se fac juguri. Pa$te un galben jugastru, 53, 66, 2, 3. Tandafrumos. Pe jos AIWA, 13, 16, 11,
rei, Ialomita.
18, 26, 34, 41. Tulcea.
jlniala: subst. plangere, reclamatiu- jumarfi: subst. mancare din slnina,
ne, nemultumire, jalba. N'au venit partea ce rmane din grsimea tola jluiala, 193, 2, 63, 67. Celeiu,
pit, mancare din oua prjite, carne pus& 5i fript In frigare. FriRomanati.
jant: subst. jantit partea ce r- garea de carne, jumrile de os.
mane nelnchegata, dupa ce s'a
Ghicit. 86. Inelul.

strans branza. A mancat aseara

jant, 276, 20. 143. Silistraru, Bra- jumull: vb. a smulge cev& din rad&cina. Paruli jumuli, 155, 2, 192.
ila.
jap: subst. distant& cat bate o piaSilistraru,
fiind asvarlita cu o fort& oa- june, -an: subst. bou tnr, nepus la
recare. Mersa eat un jap de loc,
jug, cam de 2-3 ani. De ameazi un
junc gras, 252, 12, 38. Orlea, Ro173, 9, 300, Celeiu, Romanati.
jar: subst. rodul fagului. Jar $i manati. 21, 27, 119. Galati. 25, 30,

ghinda am mancat

36,

39,

29.

32. Stoicani, Covurluiu.

Bucure$ti. Jar si ghind fmi man- jnne, junel: subst. eopil tanr, tinecai, 37, 40, 32. Gorgota, Damborel, bletandru. Cum rabd junelu
'n sat, 51, 60, 32. Tulcea. Juni
vita. Jar $i ghind& am pascut,
39, 42, 18. Targovistea. Jar $i ghincolindtori, 42, 47, 50, idem. Tot
da. am mancat, 39, 43, 22. Sardajunei d'ei tinerei, 48 55, 30, 45.
ru, Dambovita.
Tndrei, Ialomita. Junilor buni,
subst. distant& de loc maricie :
64, 84, 1, 2, 3, 6, 10, 18. 'largovi$tea. Tare-mi vine un junel, 57,
o fncurtur bun& de cal. D'un
jau de loc cA merge, 258, 13, 72, 10. Serbanesti-Pucioasa, Dam293. Orlea, Romanati.
bovita. Cu cincizeci de viteji mai
jder: subst. soiu de dihor cu blana juni, 163, 5, 262. Orlea, Romanati.
Er& juni fr mustat, 265, 16, 52.
foarte cutata. Cu caciulita de
Silistraru, Braila.
jder, 256, 13 157. Orlea, Romajunghietur: subst. Incheietura gatunati.
jelt: subst. scaun, tron, fotoliu. Pe lui cu trunebiul corpului. De junghietura garbitei, 247, 9, 286. Orjelt bumbi de aur, 13, 16, 12, 13,
18, 19, 26, 27, 34, 35, 36, 41, 42, lea, Romanati.
43. Tulcea.
junghiulet: subst. deminutiv dela junjerttl: vb. a aduce jertfa, a se de- ghiu : durere ascutit ce se simte
23

PPetnescu, Literaturtt populard.

www.digibuc.ro

354
In

oase... Sunt bune de junghiu-

fir alb si unul negru. Berbeci lai,

41, 45, 34, 35. Targovistea. Pe

lete. Ghicit. 94. Piperul.
eel berbec laie, 65, 86, 16, 17.
junice: subst. vitea tanarrt, ca si junc.
Tandarei, Ialomita. Oaie laie, baO junice, vac& grasa, 258, 14, 50.
laie, 148, 50, 1. Husi.
Silistraru, Braila. 203, 7. 40, 41.
Celeiu, Romanati.
lalea: subst. floare. Verde, verde d'o
jupaneasa: subst. sotia boierului, azi lalea, 217, 12, 132. Orlea, Romatitlu dat femeilor din popor. Cu-a nati. Floare verde s-o lalea, 222,
ta mandra jupaneasa, 11, 12, 36.
2, 37, idem. 223, 3, 31 idem. 226,
Targovistea. 14, 17, 35. Tulcea.
4, 232, idem. 227, 4, 226, idem.
La al ui &Aid jupaneasa, 20, 27, Foitica s-o lalea, 297, 4, 5, idem.
40. Galati. La mandra lui up.239, 8, 13, idem. 244, 9, 33, idem.
neasa, 25, 30, 30. Stoicani, CovurS-o lalea s-o catifea, 248, 10, 141,
luiu. La jupaneasa, pe mas le-a idem. 250, 11, 4, 9, 47, 60, idem.
dat, 30, 32, 24, 113. Chisinti, Ba273, 19, 20, idem. 274, 19, 74, 90,
sarabia. Pe Baneasa jupaneasa, 197,
127, idem. 251, 11, 76, 121, idem.
4, 54. Celeiu, Romanati. Apoi nici
252, 12, 59, 77, idem. 253, 12, 181,
pe la jupaneasa nu mai da, 24, 29, idem. 273, 19, 20, 48, idem. 5-alta
17. Tandarei, Ialomita. 65, 86, 31,
s-o lale, 182, 12, 150. Celeiu, Roidem.
manati. 299, 5, 30. Studina, Romajur: subst. prescurtare din juramant : nati. 275, 20, 7. Silistraru, Braila.
afirmare, Incredintare, indatorire
subst. rodul lamaiului. Verde
luand martor pe Dumnezeu. Si jur de larnaie, 182, 13, 13. Orlea, Rocalca., 189, 1, 140. Orlea, Romamanati. 162. 5, 41, idem. 283, 23,
nati.
82, idem. Foitica d'o lamaie, 177,
juvete: subst. peste mic, jumugaiu. 10, 184. Celeiu, Romanati.
Nici juvete nu prindea, 1 176, 10, lanie, litnitg: adj. mandra, curagioa134. Celeiu Romanati.
sa, viteaza. Nu m'oiu duce, s-mi
lanie, 279, 21, 90. Silistraru,

Pupu-ti legea ta, lanita, 255,

13, 20. Orlea, Romanati.

L.

subst. deminutiv dela lacat. Riptuca: subst. plant& de salata. Ca

Lacatelul atarn, 198, 4, 119. Ces'a 'ntelenit plugul inteo radacina
de laptuca, 25, 29, 112. Tandarei,
leiu, Romanati.

lacrama: vb. a plange, a varsh la- Ialomita.

crimi, a se plange de ceva. La- lascae: subst. moneda cea mai ma,
cramioase mi-1 lasase, 51, 61, 28,
33 38, 43. Tandarei, Ialomita. Lu-

runta. La lscai moldoveneste, 44,

50, 21, 26. Tandarei, Ialomita. Ghicit. 100. Stelele.
mea, frate, a lacramat, 219, 1,
146. Orlea, Romanati.
latrator, -e: adj. care latr. E o
boldeica latratoare, 295, 2, 78. Orlacriimeasa: subst. lacramioara, marlea, Romanati.
garitar. Verde, verde lacrameas,
laturghie: subst. serviciu divin. Cand
215, 12, 20. Orlea, Romanati.
popa laturghie a tocat, 149, 55, 1.
lcramioara: subst. deminutiv dela
Husi.
lacraina. Haine, haine lacramioare,
65, 85, 10. Visinesti, Dambovita, Muria: subst. partea dreapta sau
stanga a corpului, partea laterala,
lacrit: subst. deminutiv dela lacra :
lad, tron, cufar. Maica Domnului mrginas. De-a Muria cestui sat,
50, 60, 1. Tulcea.
o lacrita deschidea, 116, 5, 63,
laur: subst. plant& ale carei seminte,
Braila.

WM: vb. a sedea, a trai, a locul.

Acolo s lacueasca, 117, 5, 125.

Braila. 123, 12, 121, idem.
subst. plant& ce

creste

in forma de mici graunte negre,

sunt veninoase ; ceva, disperat, nebunatic. Ci s te faci laur halaur, 136, 30. 4. Husi. 141, 35,

prin locuri umede, aproape de la12, idem.

curi. Verde, verde laculeasa, 193, Wart: subst. instrument muzical, me2, 38. Orlea, Romanati.
lodie, cantec, auzire. Ti-or 10, l'aulaiu, laie: adj. cu lama cenusie : un tele, 65, 86, 23. Tandarei, Ialomita.

www.digibuc.ro

355

lazarel: adj. izolat, singuratic, raz- th verde, 57, 73, 12. Oudalbi, Conatic, care nu se afl cu nimeni in vurluiu.
legatura. Vim lac lazarel, 62, 81, legatoare: subst. basma de legat ca6. Odobesti, Putna.
pul, cravata de legat la gat. 5-arn
leac: subst. medicament, remediu.
s'o pun la legatoare, 71, 6, 18,
Orlea, Romanati.
Leac, 120 9 20. Or lea, Romanati.
Dela mine leacul, 121, 10, 27, i- legatoreasa: subst. femeia vrjitoare
dem. 124, 14, 20, idem. Sa-mi dai
care prin puterea farmecelor leaga,
leac, 132, 22, 143. Husi. Dela Dumsi desleag, omoara si incheaga.
nezeu leac, 148, 48, 32. Husi.
Legatoreasa, 118, 5, 198. Braila.
leastl: subst. Impletitura de nuiele pe lege: vb. prescurtare din alege : a
care se usuc poame, se bat po- lua, de ici, de colo, pe ales. Lerumbi, se prinde peste,

sau cu

care se infund loitrele ; petec de

pamant acoperit cu maracinis, dracil, spini. Leasa de mrcini a-

se-si murgul, lese-si negrul, 54,

66, 19, 20. Tandrei, Ialomita. Lea-

sa-si si el dintr'o mie, 55, 68 31,

32, idem.

puck, 239, 7, 508. Gemenea, Dam- lele: subst. titlu ce se da unei subovita. Plecard din leas in leas,
rori sau femei mai In varsta. Mer273, 19, 16. Orlea, Romanati. Ele
gi, lele, nainte, 210, 9, 111. Colesuri descurcit, 166, 7, 99.
rabia, Romanati.

lecul: vb. a svidul, a vindecit, a ta- lepdat, -a: adj. aruncat, asvarlit ca
madui, a se insntosi. El de eau
necurat, spurcat, blestemat. Caci
sa lecuia, 153, 1, 92, 110. Silisvalea Ii lepdat, 67, 89, 12. Odotraru, Braila.
besti.
lecuta: subst. deminutiv dela leaca : lespede: subst. tabl de piatra, buputin de tot, o tar, nitelus. Si'n cat& mare 'si Was de ghiat, etc.
lecuta asta de ap sa le puneti, Jos repede, pe lespede, 57, 72, 2.
133, 23, 20. Husi.

Serbanesti-Pucioasa, Dambovita.

lefeioara: subst. deminutiv dela lea- letineste: adv. catoliceste, eretieef& : sold& plata, salar. Si s-ti
ste. Odat pe letineste, 204, 7, 79.
pierzi tu lefcioara, 235, 7, 176.
Celeiu, Romanati. 205, 7, 188, iGemenea, Dambovita.
dem. 206, 7, 243, idem.
lefegin: subst. soldat strain cu leafa, liboste: subst. iubire, dragoste, amor.
mercenar. Lefile la lefegii, 52, 62,
Toate libostile, 133, 23, 17. Husi.
31. Tndrei, Ialomita. 49, 67, 46,
Cu liboste, 124, 15, 7, idem.
idem. 62, 79, 72. Cudalbi, Covur- licurl: vb. a licari, a luci, a da puluiu.
tin. lumina. Lieu licureste, cu coaleftinca: subst. crucioara mica penda 'ngrdeste. Ghicit. 72. Acul. Pestru plimbarea unei singure per- te munti si peste maxi numai ochi
soane. Inteo leftinc zugrvit, 179,
liearitori. Ghicit. 100. Stelele. Prin
11, 21, 33. Silistraru, Braila. 180, negur licurind, 211, 10, 20. Orlea,
106, 112, 118, idem.
Romanati.
leg: subst. form pop. subintelegan- lighean: subst. vas de spalat si de
du-se fiinta. Doi legi In leganare, ras barba, basin mic. Ligheanul
dinainte-i punea, 235, 7, 187. Ge41, 46, 3. Mrcesti, Dambovita.
legaior: subst. deminutiv dela lea- menea, Dambovita.
subintelegandu-se primii ani lighioana: subst. animal, mai ales
ai vietii, prune. Legaior dintaiu.
necurat, care face rail omului; in
166, 8, 17. Celeiu, Romanati. 167,
Oltenia pasri de curte. Lighioa8, 35, idem. 170, 8, 312, idem.
n 'ntreaga, 152, 1, 9. Silistraru,
legand: vb. a da in leagan, a misca, Braila. Cate lighioane-mi era, 224,
a adormi pruncul. Lega-me-s'o le4, 24. Orlea, Romanati. 225, 4, 80,
ganas, 14, 18, 4. Tulcea.
idem.
legfinel, leganas: subst. deminutiv limpejor, -A: adj. deminutiv dela limdela leagn. Lega-me-s'o legnas, pede : curat, stravazator, deschis,

14, 18, 4. Tulcea. Leag-mi-se un

leganel, 56, 70. 4, idem. 58, 75,
12. Samova, Tulcea. Leganele : taf-

luminos, deslusit. Dar in apa limpejoara, 8, 8, 9. Ramnicu-de-sus.

Tulcea.

www.digibuc.ro

356

lingurfirit: subst. Tingurareas : fe-

'C'acolo Ii odihn i louts, 143, 39,

meie care se ocupa cu facerea si 17. Hui.

vinderea lingurilor. Toate lingu- locsor: subst. deminutiv dela loc.
raritele, 126, 17, 60. HuO.
N'aib locsor pe pamAnt, 203, 6,
113. Tulcea.
Unto: subst. plant leguminoas. Bobulet de linte, 214, 11, 1. Bale- legofia: subst. odinioara hataiul boier, azi notar intr'o comuna runii-Romani, Dambovita.
ralk secretar, copist. Cu-a lui feti
lipa: expresiune onomatopeick ce
buni logofeti, 17, 23. 74. Targomita sgomotul papucilor la umvitea. 14, 17, 34. Tulcea. 42, 47,
blat.... iar masts lipa lipa. Ghicit.
-

Sita.

lipan: subst. brusture. Sub o foaie

de lipan
Ghicit. 87. Limba de
clopot. Frunzulita de lipan, 265,
16, 1, 39. Silistraru, Braila.
lipicios, -oasii: adj. atractios, contagios. $i la fat lipicioasil, 39, 43,
17. Srdaru, Dambovita. $i la ochi
mult lipicios 301, 6, 52. Orlea,
Romanati. 302, 6, 72, idem. La
fat lipicioask 303, 7 28. Silistraru, Braila.
lipiciu: subst. plant. Cand oii zice
trei lipici, 195 3. 31. Celein, Romanati.
lipie: subst. plane din coca nedos-

pita. Lipie peste lipie, frunza

vArie. Ghicit. 91. Oglinda.

vAr-

subst. boal ce provine din

46, idem. Cincizeci de logofeti,

261, 14, 248. Silistraru,
D'albi de logofeti, 215, 11, 83.

Balenii-Romani, Dambovita. 18, 24,

58. Cudalbi, Covurluiu.

luceferel: subst. deminutiv dela lu-

ceafar. Scris mi-e doi luceferei,

9, 9. 17. Mircea-Voda, Dambovita.

lulelusfi: subst. deminutiv dela lulea.

Luleiwa c'o scotek 262, 14, 334.

Silistraru,
hunine: subst. lumanare, candela,
lamp& aprinsa. $i Para lumine, 130,
21, 34. Husi.

1uminitri: subst. deminutiv dela lumina. Ca s-si faca luminitk 171,

9, 108. Celeiu, Romanati.

luntioara: subst. deminutiv dela lumina. De lumioar la moarte, 213,

10, 192. Orlea, Romanati.

fria, sau din dragoste cauzata de luminos: subst. plant. Lunainos limsmeu sau de sburator. $i de lipi- ba cucului, 129, 19, 105. Husi.
tura (cutareia). sa va legati, 140.. lunca: subst. campie acoperita, cu fa33 122. Husi. Mai intaiu s-mi
neat:a, sub poala unui deal, pduomori.... Lipitura, 119, 7. 42. Brarice in apropierea apelor. La cea
ila. De lipiturk 120, 7 91, idem. luncil de scpare, 21, 27, 153, 154,
lisit: subst. pasre neagr de ap.
155. Galati. 31, 32, 79, 80. Chi$inu, Basarabia.
1,Asita domneasca, 152, 1, W. Silistraru,
lupe.5te: adv. iute, grabnic. $i s'aliuliu: interj. refrenul cantecelor de rune& tot lupeste, 172, 9 178. Ce-

leiu, Rornanati.
liuliu-mi-te,
Celeiu, Romanati. 172,
9, 152, idem.
N.
livdeiu: subst. planta. Prin foaia livdeiului, 62, 80, 28. Orlea, Roma- Mac: subst. plant. Nici cat un fir
nati.
de mac, 126, 17. 38. Hu5i.
livrint: subst. nenorocit, orn dernu mficar: adv. exprima o restrictiune,
de dispret. Cainele i livrintul, 213,
o ipoteza, o eventualitate. Macar
10, 182. Orlea, Romanati.
c mi-oiu pierde vieata, 292, 1, 49.
lobod: subst. planta de buciitarie.
Celeiu, Romanati.
Frunzulita. lobod, 203, 7 6. Ce- mcies: subst. trandafir salbatec.
leiu, Romanati. 230, 6, 9, idem.
Braul de mitcietu, 10, 10, 52. TanVerde, verde lobodk 215, 12, 1.
drei, Ialornita.
Orlea, Romanati. Foitica lobodk miteinehita: subst. deminutiv dela ma233, 7, f. Gemenea, Dambovita.
ciuck Maciuchita Dobra spanzura
234 7, 77, idem. 235, 7, 149, iMoldova. Ghicitoare. 75. Cantarul.
dena.
mahalagioaica, mahalagita: subst.
locas: subst. locuintk cask bordeiu. fern. dela mahalagiu : Mahalagioaileagn.

Nani-mi-te,

70, 9, 29.

www.digibuc.ro

357

cele mele 149, 55, 5. Hu $i. 150,

53, 30, idem. Toate mahalagitele,
126, 17, 61, idem.

ioas? 39, 42,

imitand vocea ratelor. Rata a mhani, 136, 29, 22. Husi. 240, 8,

cea. La vedere mangaioase, 60, 78,

5. Mircea-Voda, Dambovita. La ochi
mangaioask 303, 7, 27. Silistraru,

lomita.

Nu-i nebun eine in-inane& $apte

mithinl: vb. expresiune onomatopeica.

12.

Targovistea.

Mult e mangaioasa, 47, 53, 30.

Thndarei, Ialomita. La ochi mangaioas, 58, 75, 16. Samova, Tul-

113, Orlea, Romanati.

mahnoudeh: subst. moneda turceasc
de aur. $i cu mahmudele, 290, mania., se: vb. a se supar, a se In25, 200. Orlea, Romanati. 207, 7,
ditrji contra cuiv. Ei s'a maniat,
378, idem.
301 6, 16. Orlea, Romanati. 303, 7,
mrticutfi,
subst. deminutiv
83. Silistraru, Braila.
dela maie, forma mangaietoare manta: subst. nume de flint& : papentru mama. Mdicutft dragut, 61,
sare. Tanta manta.... Nu wade pe
79, 32. Cudalbi, Covurluiu. Maica
tanta manta. Ghicit. 79. Cotofana
mhiculita, 290, 25 273, 280. Or- si bivolul.
lea, Romanati. 225, 4, 118, 142,
subst. Mina, apoi pane de
idem. 228, 5, 28. Tandarei, Iaporumb (popuwi) coaptii In test.

midan: subst. spatiu gol, teren nea- malaie

Proverb. 107, 58.
coperit cu cladiri. SA, ma scoata Mldar, -el: subst. snop de coceni de
la maidan, 202, 6, 43, 57. Tulcea.
porumb, iarba verde cosita pentru
203, 6, 84, idem. La mitidan, la
vite. Vine mosul pe carare c'un
cioc-maidan, 211, 10, 1, 2. Orlea,
maldr de arad In spinare. Ghicit.
Romanati.
72. Ariciul. Maldarel de fan, 161,
main: subst. ficat alb, bojoc. Prin 5,
95. Orlea, Romanati. 162, 5,
maiu, pe sub maiu, 135, 26, 32, 33.
169, idem.
Husi. Din maiuri In maiuri, 134, mfiluwr: subst. deminutiv dela mal.
26, 20, idem. 147, 45, 66, 67, idem.
Am un
Ghicit. 94. Piepmalac: subst. puiul bivolitei, turmac. tul, Tatele.
$i crapii ea malacii, 177, 10, 211. mftndlilac: subst. plant& numita
$i
Celeiu, Romanati.
alunele, barlaboiu. Foitie manda207, 7, 359, 362, 370. Celeiu, Ro- lac,
241, 8, 207. Orlea, Romanati.
manati.
242,
8, 282, idem.
mftnh: vb. a trimite, a Indemnh sa mandalita
subst. Tandalita mandamearga. Baietii de ti-ai manat, 297,
lita.... Ghicit. 82. Fasolea.
3, 164. Orlea, Romanati. Toata
subst. nume de fiinta.
noaptea caii manh, 300, 6, 124, mangir:mangar,
nacafth,... Ghieit. 77.
137. Studina, Romanati.
Ceasornicul.
mftnerime: subst. iritatie In piele. mangolit: subst. ram& de porci. Am
D'o fi njit, s potoleasca... Mano scroafa mangolita.... Ghicit. 99.
carimea, 115, 4, 10, 11, 12, 33.
Secera.

Orlea, Romanati.
subst. expresie pop. aramftnech: vb. a plech dis de diminea- tand o flint:a
sau un lucru. Tnt. M'am manecat, 114, 3 4. Bra- toiu mntoiu eade
'n drum. Ghiila. 115, 5, 4, idem. Am plecat,
am manecat, 116, 5, 28, 34, idem. cit. 88. Lupul $i oile.
M'am sculat, m'am manecat, 121, mitnunchin: subst. legatura de mai
12, 2, idem. Manecatu-ma, 127, 19, multe lueruri. Cu mnunchi de floricele, 30, 32, 37. Chisinau, Basa1. Husi. M'am manecat, 130, 21,
rabia.
2, idem. Mamecatu-se, sanecatu-se,
146. 45, 1, 32, idem.
manu$itit subst. deminutiv dela mamftngftios, -11,: adj. care aduce mangaiere, care farmeca prin dulceata

na. Bea dela manusita mea, 300,

6, 147. Studina, Romanati.

privirii. P'un cal negru, manga- mftnzat, -A: subst. vitel sau viteh
ios, 51, 60, 14. Tulcea. Si 'ntre ochi
de un an. Manzatul al 'Alan, 190,
cam mangaioash? 37 40, 28. Gor1, 182, 187 19'7, 198, 201, 207,
gota, Dambovita. Si la fata manga208. Orlea, Romanati. C'a scapat

www.digibuc.ro

358
manzatele
Romanati.

300. 5,

180. Studina,

marne: subst. forma pop. in kw do

margine. Pe marne dela

Chizil,

53, 64, 17. Tndrei, Ialomita. Pe

tiv dela manz. Manzuleti jucand, la marne sricea, 308, 7, 43. Si40, 45, 12, 13. Targovi$tea. Ii
listraru,
fata o iap un manz, 215, 12, martac: subst. lernn gros care c'un

manzulet, manzulitii: subst. deminu4, 5, 11. Or lea, Romanati. 216, 12,

37.

72, idem.

135, 28,

6.

klusi..

136, 29, 8, idem.

mari: subst. expresiune onomatopeicontinua,
Ca, artnd o ceart

vlva mare. Dar nu mai sunt inconjurat.... Cu mara, 116, 5, 60.

Braila. Si ea mara, 117, 6, 109, idem.

Am o mark 119, 7,, 78, idem. S-mi

ling.... Mara, 138, 32, 53. Husi.
maracine: subst. porumbar, paducel,
plant& cu spini. Verde, verde marcine, 296, 3. 55. Or lea, Romanati. Proverb. 112, 232.
mararni: subst. $tergar In genere,
fasie

cap s pune pe cprior jos, cu

altul pe grind& sus, $i casa sau
bordeiul se zice c s'a martacit.

Umbr cu martaci 'n cap, 256, 13,

149. Orlea, Rornanati. Martacii tot
partind, 268, 17, 200. Celeiu, Romanati. Proverb. 112, 227. Ghicit.
94. Piciorul in cizma.
martita: adj. ceva mare, mricel,
crescuriu. Cartit martit, 147, 46,
17. Husi.
rnitruntaie: subst. pl. organele din
pantecele omului sau animalelor.
Prin toate mruntaele, 141, 35, 25,
51. Husi.

de pain& cusut cu flori. mftrzac: subst. capetenie ttreasca.

Invelite in marame, 271, 18, 88,

Iar marzacul auzia, 209, 8, 145.
129. Or lea, Romanati. 159, 4, 20,
Orlea, Romanati.
idem. 162, 5, 176, idem.
masat: subst. instrument pentru asmararas: subst. plant& aromatica.
cutitul cutitelor. Casapii cu masaFoitich mrra$, 198, 4, 105. Cetele, 37, 39, 44. Bucure$ti.
leiu, Romanati.
mascara:
subst. paiat, ras, batjomarchidan: adj. negustor de marfuri curd. Dm
de mascara, 290, 26,
mrunte. 5-orn da la Anton Tiganu,
260. Orlea, Romanati. Ru$inat de
marchidanu, 30, 32, 33, 34.
mascara, 278, 20, 298. Silistraru,
Basarabia.
Sa-1 facem de mascara, 292,
mare, marl, mai: interj. de mirare, Braila.
1, 56. Celeiu, Romanati.
chemare sau de provocare. O s mascur:
subst. pore scopit. Tot masdai, maxi, de belea, 259, 14, 19. curi hrniti,
41, 45, 60. TargoSilistraru, Braila. 262, 14, 283, i- vistea.
dem. Mare, de se odihni, 265, 16, mat: subst. parte a tubului digestiv,
72, idem. Ei, mare, eh se stran- conduct, tav de dus apa ; In sens
gek 273, 19, 12. Or lea, Romanati.
figurat arat o fiint sau un lu.
287, 24, 177, idem. 5i, mare, ce
cru. Tatele matele trec pe drum....
Imi tot bea, 230, 6, 30. Celeiu, Romanati. 231, 6, 118, 140, idem.
232, 6, 195, idem. 233, 6, 306, idem.

Bre mM neica Stanciule, 212,

8,

278. Or lea, Romanati. 198, 4, 104.

Ghicit. 88. Lupul $i oile.

subst. pisica. Fr'd'o mata 5-un
cotoiu, 275, 20, 17. Silistraru, Braila.

Ghicit. 87. Luna. 34, 35,

42.

Celeiu, Romanati.

Targovistea.

mrgariti, 34 33, 50. Slobozia-Co-

curge. Ceaca, ceac.: si apa la

mated $i saracul la teapa. Pro-

margarl, margfiritl: vb. a ave co- mate: subst. imparateasa albinelor,

loarea mrgritarului, a fi pretios stup batran, albia unei ape $i parca un mrgritar. Sti trMti, sa tea ei cea mai adancit pe undo
nachi, Tulcea. 40, 44, 6, idem.

verb. 107, 62.

matigus: subst. deminutiv dela mat.
margaritar: subst. Ci numai aur si Matigusul dup ea. Ghicit. 101.
mrgaritar. Chisinau, Basarabia. $i
Suveica.
mrgaritar, 29. 31, 154. Galati. 31, matita: subst. coada nevodului, unde
32, 98. $i margaritare asvarlia,
se adun pestele prins. In matita
207, 7, 359, 362, 370. Celeiu, Ro- nevodului, 176, 10, 177. Celeiu, Ro-

La varf s mrgariteste, 219,

1,

78. Or lea, Romanati.

manati.

manati.

www.digibuc.ro

359

matostat: subst. piatit verde gu mesean: subst. oaspete. Ascultati, sopete rosii. Frunz verde matostat, crilor mari, si dumneavoastr, bo71, 5, 10, 20. Or lea, Romanati. 238,
ieri meseni, 69 2. Cudalbi, Co7, 489, idem. 283, 13, 25, idem.
vurluiu.
223, 3, 1 79, idem. 225, 4, 89,
subst. tot ce se manilla
idem. Frunzulita matostat, 228, 5,
inainte sau dup mask seminte
9. Tandarei, Ialomita. 193, 2, 34. de dovleac prjite. Mezelac ce le
Celeiu, Romanati.
facea? 230, 6, 19. Orlea, Romamitreat: subst. necuratenie finoanati. Aci mezelac luh, 235, 7, 209.
sa in cap. Si sa-1 curtati de m- Gemenea, Dmbovita.
treat, 143, 37, 8. Husi.
subst. floare. Ca o micsubst..deminutiv dela ma- miesuneh:
suneh frumoasa, 15, 20, 32. Tartusa, : sora mamei sau a tatlui,
214, 11, 35. Balenii-Rofemeie in vrsta. Mtusica cher- govistea.
mani, Dambovita. 249, 10, 168.
cherita.... Ghieit. 99. Secera.
mazfirat, -A: adj. mare ca un bob de
mazre, boburos. Mazarat ca bobul, 19, 27, 24: Galati.
mazdrag: subst. sulita lunga cazaceased. $i pe mazdrag s'a jurat,
281, 22, 28. Celeiu, Romanati.
subst. seva plantelor, noroiu

in urma unei ploi repezi, cand e

lunecus. De mazga,
Huai.

128, 19,

18.

Orlea, Romanati.

mieluseh: subst.

deminutive dela miel. Atatea 'n

var mielusele, 12, 14, 4. Mie-

lusei juchnd, 41, 45, 32, 38. Targovistea. 7, 23, 6. Tandarei, Ialomita.

subst. pasare neagr cu ciocul galben. Vine mierla insovonit.

Ghicit.

77. Ceata. P'o vlca, co-

subst. vecin. Faptul metita, vine mierla 'mbrobodit. Ghigieaselor mele, 113, 1, 58, 59. Orcit. 89. Melcul.
lea, Romanati.
mieruit, -: adj. uns cu miere, Indulmeiu, meie: subst. plant& cereal, cit cu miere. Ca eu cu miere is
loc samanat numai cu meiu. Ca mieruita, 145, 43, 12. Husi.
sa crease& meile, 197, 4, 19. Cesubst. fruct de migdal.
leiu, Romanati.
Frunz verde trei migdale, 70, 4,
nick: subst. molusc ; orbita in care
11. Orlea, Romanati. 272 18, 196,
se afl ochii. Din melcurile ochi238, idem.
lor, 147, 45, 68. Husi.
vb. a ademeni, a induplech,
melith: vb. a sfranah inul sau ca- miglisl:
a mangaih. Cu vorba o miglisi,
nepa cu melita, aleghnd fuiorul din
263, 14, 363. Silistraru, Braila.
puzderie.
melitat-o, 147, 48, mihameh:
subst. cafenea, ceainarie,
7. Husi.
loc de adunare. Fri, mri, la mimenderit: subst. expresiune pop. inhameh, 262, 14, 283. Silistraru,
dicand o fiinta sau un lucru. En- Braila.
derit, menderita.... Ghicit. 82. Famijga: subst. deschizatur, gaur,
sole.
borta. Ce trosneste 'n mijga? Ghisubst. izma. Din fat menta
cit. 77. Cheia in lacat.
creata, 132, 22, 133. Husi.
meraz: subst. mostenire, venit, a- marl: subst. masura itinerara. Mai
vere, ceeace castiga cinevh. Mai mama, o mili de loc, 266, 16, 109.
Silistraru, Braila.
mare meraz, 180, 12, 9. Celeiu,
subst. indurare, comptimire.
Romanati.
merinda: subst. proviziune de drum. Am vazut : Mila cu milele, 121,
12, 14. Braila.
Iea merinda dela sea, 250, 11, 27.
Orlea, Romanati. 265, 16, 15. Si- mini, minel: pron. personal, forme
listraru, Braila.
pop. de acuzativ. Pe mini m'a
merisor: subst. deminutiv dela mar. prins, 9, 10, 27. Tandarei. IaloLa asi Jima merisori, 8, 8, 4. mita. Zari mine-si tinerel, 53, 64,
Ramnicu-de-sus, Tulcea. Merisorul
18 idem. Nu pot minel, 53, 64,
30, idem.
mi 1-a dat, 11, 12, 20, 23. Targovistea. Doi merisori inaltatori, mioarit: subst. mieluseaua in al doi53. 65, 5. Tandrei, Ialomita.
lea an. D'o ciuta mioark 63, 81,
megieas,

www.digibuc.ro

360

14, 34, 51. Odobesti, Putna. S-o cot: adj. forme deminutive dela mic.
Eu Bunt mititica si in paintint
mioarit de cldare, 211, 10, 48,
Ghicit. 94. Piatra. Anghecresc
59. Or lea, Romanati. 296, 3, 58,
lu$ mititel trage boierii dupa el.
idem. Trate miorilor, 296, 3, 32,
50, idem. D'o mioara ca-mi taia, Ghicit. 94. Pieptenele. Ghicit. 97.
Purecele. Ghicit. 72. Acul. Am un
231, 6, 182. Celeiu, Romanati. 236,
purcel mic, mititel. Gticit. 86. Tz7, 297, 299. Gemenea, Dmbovita.
miorlal: vb. a miaun ca pisicile. vorul. Ghicit. 92. Pduchele. Pe

miorlaie mata de streche,

34, 35, 42. Targovistea. 27, 30, 164.
Stoicani, Covurluiu. Proverb. 110,
Uncle

176.

mir: subst. untdelemn sfintit. Miru-

rile le calcara, 64, 84, 27. Targovi$tea.

costie, mititie, fuge ursul peste

cap. Ghicit. 101. Tflogul. Eu mic$or mi-am fost, 9, 10, 16. Tndrei,
Ialomita. 60, 77, 12, idem. C'un Hut

micut In brat,e,

66, 87, 22. TeliGrecea, Transilvania. Ghicit. 93.

Piajenul.

subst. fel de impozit. Ca s'a- mitul: vb. a tunde oile. La carlani

sa mitueasca, 275, 20, 64, 75. Siduca miria, 208, 8, 34, 45, 50, 52.
listraru, Braila. De mituit s'apuch,
Orlea, Romanati. 209, 8, 100, 106,
149, idem.
276, 20, 84, idem.
subst. locul $i ceeace ra- mRideit: subst. ramura tnra, vlasmane dup seceri$. Porumbisti, mitar. D'aicia de cea mlade, 62,
ri$ti, 11, 13, 33. Trgovistea. Ghi80, 18, 19. Orlea, Romanati.
cit, 99. Secera.
mocan, mocana$: subst. cioban din

miros: subst. aroma, odor. Ce-au facut miroasele, 42, 46, 34. Marcesti, Dambovita. 7, 7, 51. Taxgovistea.

mirul: vb. a unge cu sfantul mir, a

sfinti. Tot cu mir te miruiasi? 7,
7, 27, 32, 17, 20, 24. Targovistea.
Cu bun mir sa miruia, 8, 8, 12, 18,

24, 30, 36. Rmnicu-de-sus, Tulcea.

Si cu mir sa miruira, 19, 26, 28.

Cudalbi, Covurluiu. 117, 5

181.

mi$: expresiune onomatopeic. Mis

pius dela cartofia
Ghicit. 89.
Matura.

Carpati. Ficior de mocan, 181, 12,

89. Celeiu, Romanati. Pui de mocnas, 215, 11, 57. Baleni-Romami,

Dambovita. Plimba-mi-se d'un mocan, 265, 16 3. Silistraru,

66, 88, 5. 6. Odobesti, Putna.
modinese: adj. referitor la mocan,
din tinutul mocanilor. Umplura $i
si 19 care mocanesti, 29, 31, 139.
Galati. 31, 32, 69. Chisinu, Basarabia.

mocia: subst. expresiune pop. arlitnd

insusire oarecare. Ciocia

mocia st 'n carare.... Ghicit. 88.

Marcinele.

mischiu, mischie: subst. otel magne- mogo$1: vb. a face ceva Meet, a
tizat. Si la mischiu ca-1 trage,
sta plecat cautand ceva, a nu face
Ghicit.
267, 17, 99. Celeiu, Romanati. Cu
iute. Mc:0-os mogose$te
sabie de mischie, 173, 9, 243, 254,
96. Porcul, ghinda si lupul.
adj. de coloarea rolie in213, idem. Amamar de mischiu, dela mohorit,
Dunare viu. Ghicit. 102. Vantul. chis a mohorului, negru, intune214, 10, 262. Orlea, Romanati. 218,
cat. Vemant mohorit, 6, 5, 27. Cu1, 39, idem. 219, 1, 68, idem.
dalbi, Covurluiu. 9, 9, 12. Targomi$ell: vb. a duce vieata mizerabil, viF,4tea. 42 46, 15. Mrcesti, Dambovita. 13, 16, 68. Tulcea. Cu salticaloas, lash, fricoasa. Si ma mi$eliam, 142, 36, 19. Husi.
varul mohorit, 57, 71, 23. Serbamistret, -it: adj. slbatec, rail, care nesti-Pucioasa. Dambovita. Covor
verde mohorit, 59, 76, 12. Odonu s'a mai pomenit. Bub& mistreafa pe os, 120, 8, 8. Orlea, Roma- besti, Putna. Cu pierit mohorit,
140, 34, 27. Hu$i.
natl.
mite: subst. lan fin& de miei. Cnd molete: subst. mic viermisor de coloare gulbena, se gase$te in locuri
mitele le-a vandut, 275 20, 66,
76. Silistraru, Braila. Ghicit. 99.
umede, prin fundul bordeielor. De
Sfredelul.
moleti, 120, 9, 1. Hu$i.
nUtitel, mititici, mititle, mickior, mi- molift: subst. specie de brad. Tot

www.digibuc.ro

361

brazi nalti, molifti uscati, 57, 73,

tocul nu-si afla locul, 34, 35, 43,

7. Cudalbi, Covurluiu. 278, 21,

44. Targovistea.
Silistrazu, Braila. In poalele motoillcA: subst. umflatur, inghemoliftului, 52, 64, 2. Tandarei, Ia- muitur, rotunda ca un mar. Gala,
lomita. Pe sub brazi, pe sub mo- motofalca, 124, 14, 1. Orlea, Rolifti, 57, 71, 31. Serbnesti-Pumanati.
cioasa, Dambovita.
mototol: subst. ceva, ghemuit, strans,
mornaie: subst. om de paie, sperie- diformat, ingrmdit.... Cu aripile
toare, fantom, gogorita. Par'ca, era mototol.... Ghicit. 75. Cantarul. Ghio mornaie, 28, 31, 69. Galati.
cit. 78, 79. Cobza.
subst. bucatele mici de carne movil, movilitA: subst. ridicatura de
pamant conica; cevi mai mare
gustoas, momeal ; in Moldova
maimutA. ItA momita, toc fededecat mgura. Intr'un varf de moles. Ghicit. 83. Foorfecile. Itele
vilita... Ghicit. 90. Nasul. Pe gura
momitele, treanca fedelesele. Ghi- movilii s-a movilitei, 222, 2, 1, 2.
Orlea, Rornanati.
cit. 96. Punga cu bani.
morAritA: subst. fern. dela morar. mozoll: vb. a amesteca din gura
fara, sa roaza, a spill. Para sa
Iar hoata de rnorrita, 27, 30,115.
frece. Cu dintii sa-1 mozolesti, 134,
Stoicani, Covurluiu
24, 15. Husi. 145, 42, 18, idem.
mormol: vb. a scoate un glas infundat, artand nemultamirea prin mugur: subst. expresiune pop. aratand fiinte. Ciugurele mugurele....
murmure. Grozav mormoind, 191,
1, 297. Orlea, Rornanati.
Ciugur mugur.... Ghicit. 77. Ciobanul si oile.
mo$1: vb. a ajutk unei femei sa
nasca, a tal buricul copilului. multmitA: subst. forma pop. in loc
Moasa-sa mi 1-a mosit, 170, 9, 11. de multmire. Auzit-ai multmite,
8, 8, 49, 50, 56, 57, 62. 63 69, 70.
Celeiu, Romanati.
mot: subst. mnunchiu de par pe Ramnicu-de-sus, Tulcea.
6,
15.

adv. De multisor am infrunte sau pe crestet, mnunchiu multior:

serat, 34, 35, 4. Targovistea.
de pene la pasari, varful ascutit murA:
subst. rodul rugului. Foitica
al unei caciuli, mnunchiu de fire murele, 197 4. 13. Celeiu, Romade lama sau de bumbac rosii, ce
nati. 205, 7, 209, idem. 206, 7,
purtau vtseii $i cucierii dela pos325, idem.
ta domniei, in varful caciulii. Ri- murgulet,
murg: adj. negru bAtAnd
dicati, voi, moturile, 208, 8, 74.
in rosu (vorbind despre cai). Cu
Orlea, Romanati. Numai rnotul ca-i
murguletul de frau, 53, 64, 20.
zari, 276, 20. 149. Silistearu,
Tandarei, Ialomita. Murguletul meu,

154, 2, 25, 37. Silistraru, Braila;

pop. scapatul soarelui.
mot, care este la un cap cam asen- expresie
Murg
murgutul
Will, 118, 6, 1.
tit. Dupa creasta se cunoaste puica
care face oule motate. Proverb.
muvhiu: subst. planta criptogam.
109, 124. Am o gain& motatica
Cum speli toate pietrile de musGhicit. 76. Casa. Ciocarlan motat
chiu, 128, 19, 16, 17. Hu$i.
Ghicit. 97. Putul.
muscurl: vb. a zaingbi, a rade de bumotanci, mottlic: adj. aceea$ sem- curie, a fi multumit, a-i para.
nificatiune ca si motangd. $i de bine. Mustacioara-i muscurik, 193,
sale e ,rnotanca. Ghicit. 102. Ursul.
2, F5. Celeiu, Romanati.
Idem. 94. Feria.
mustacioarti: subst. deminutiv dela
motangil, motftngoi: adj. rotund, inmustat. Mustacioara-i muscuria,
193, 2, 85. Celeiu, Romanati. Musghemuit. Stang& motanga duce pe
motat, motAtica: adj. care poarta

stangoi motangoi.... Ghicit. 80. Co .

tcioara lui, 62, 79, 47. Cudalbi,

Covurluiu. 36, 38 20. Targovistea.

tofana si bivolul.
adj. aspru, btut, ciocmotarcan, -A: adj. om de jos, mojic, mustrat,
prost. Tu esti motarcan, 181, 12, nit, nelustruit, dojenit. Piatr mus88. Celeiu, Romanati. Ghicit. 87.
trata, 145, 43, 1. Husi.
muFmroiu: subst. ridicatura mica de
Limba clopotului.
pamant, mare cat caciula. Croita pe
motoc: subst. cotoiu, pisic. Si mo-

www.digibuc.ro

362

musuroiu, 231, 6, 179. Celeiu, Ro- naparstoe: subst. degetar Mt fund.

manati.
Am un npArstoc, seade jos la foc.
Ghicit. Oul. 92. Idem. 99. Scanteia.
N.
adj. fioros, cumplit,
npraznie,
salbatic, ingrozitor. $i napraznick
181, 12, 106. Celein, Romanati. NANa: interj. primeste, poftim : Na inelul meu de izbanda, 169, 8, 255. praznic este, Doamne, 252, 12, 24.
Orlea, Romanati.
Celeiu, Romanati. Na, Stancuto,
fat mare, 253, 12, 169. Orlea, Ro- naprazniel. se: vb. a deveni fioros,
manati. Na calul cu armele, 276, cumplit, salbatic. S'a napraznicit,
20, 160. Silistraru,
180. 12, 25. Celeiu, Romanati. 181,
naeafta: expresiune pop. Tangr,
12, 50, 56, idem.
mangar, nacafta, nacafta ghirigher- napustl: vb. a para.si, a las pe cineba. Ghicit. 77. Ceasornicul.
vh cu totul, a nvli. Luntria o
nadajduire: subst. sperant. Altele
npustid, 178, 10, 304. Celeiu, Rocu hadajduire, 192, 1, 388. Orlea,
manati.
Romanati.
nara.niziu, -e: adj. tie coloarea nnkframit: subst. basmh de panza Era ramzii, adica portocaliu, stacojiu.
ori de mtase. La naframi grele Cu capute naramzii, 218, 1, 20.
am cusut, 45, 50, 35, 36. Tandrei,
Orlea, Romanati. 219, 1, 135, Idem.
Ialomita. 46, 52, 40, 41, idem.
Cu zabunul nrmziu, 230, 6, 2.
naiba: subst. dracul. Nu $tiu ce naiba
Celeiu, Romanati. Pantalonii WAfaceh, 274, 19, 82. Orlea, Romanati.
ramzati, 239, 7, 509. Gemenea,
Cine naiba ti-a soptit, 276, 20, 15.
Dambovita.
Silistraru,
nfiravie:
subst. obiceiu, apucatura.
nitjit : subst. in flamatiunea urechii,
deprindere rea. Tu cu naravia ta.
boal la oi, cand au bube pe obraz.
259, 14, 18. Silistraru, Braila.
Cu njit sa 'ntalnih, 115, 4, 3, 10, nasadl:
vb. a acoper fata ariei cu
14. Orlea, Romanati.
nluett: subst. artare

Inselatoare,
fantoma. Ma duceam ca nluch,
251, 11, 135. Orlea, Romanati. 324,

snopi itentru a treier, a pune in

altul, a fi
gramada unul
mult la un loc. Sta pe masa ns-

dit, 175, 10, 39. Celeiu, Romanati.

4, 320, idem. 227, 4, 320, idem.
200, 4, 300, idem.
Si pierih ca naluch, 168, 8, 151. naqdritivan, -it: adj. inzestrat cu daCeleiu, Romanati.
ruri supranaturale, magice, minunameaz: adv. ora doutisprezece. S nate. Caci pasarea cea nasdravana,
luptar pan'nameaz, 286, 24, 133.
66, 86, 26. Odobesti, Putna. Pe un
Orlea, Romanati.
munte de os, paste un cal nasdranamolit,
adj. plin, spoit, murdrit van. Ghicit. 74. Briciul,
de noroiu, de namol. Ca bivolii nastrapa: subst. calla. Cu nastrapa 'n
namoliti, 223, 2, 82. Orlea, Romamama stanga, 47, 53, 18. Tandarei,
nati.
Ialomita. Si bea apa din nstrapa,
nani: interj. dormi, In limba copiilor.
57, 71, 28. Thrgovistea. Ad'o nsNani-mi-te, liuliu-mi-te, 170, 9, 20.
Celetu, Romanati. 172, 9, 152, idem.

pared, 202,

trapa de vin, 306, 7, 185, 194, 198,

214. Silistraru, Braila. Nastrapa din
apa... Ghicit. 80. Cremenea $i amnarul.
nstrpat: adj. cand incolo, cand ineolo, aruncand picioarele, mergand

lomita.

nasturel, -a$: subst. deminutiv dela

nilparea: subst. soiu de searpe veninos. Naparcile ea vrabia, 202,

6, 27, 30. Tulcea. O pustie de n6, 32, idem. Naparci,
broaste a impuiat, 224, 4, 18, 30.
Orlea, Romanati. Naparcile ca furcile, 228, 5, 12, 17. Tndarei, Ia-

naparll: vb. a-si schimba prul, a-si

lepada penele primavara, vorbind
de animale. Pasti de nparleste,
154, 2, 44, 102. Silistraru, Braila.

urit. Si mult calca nastrpat, 252,

12, 10. Orlea, Romanati. 253, 12,
117, idem. 257, 13, 266, idem.

nasture. Nasturei cutati, 47, 53,

56. Tandarei, Ialomita. Taftura$i,

eu nstura5i, 32, 33, 19. SloboziaConachi, Tulcea.

www.digibuc.ro

Frumos ca un

363

nstura$, 276, 20, 138. Silistraru,

ghin. Peste o mciuchit, sare o

Ghicit. 97. Purecele.

nittfintoc: adj. lenes, prost. E un negreatti: subst. calitatea lucrurilor
dobitoc foarte ntntoc... Ghicit.
de a fi negre ; boal de ochi;
88. Mgarul.
M'am splat de negreat, 134, 25,

nut: subst. un fel de bob. Verde

5. Husi. 143, 37, 24, idem.

floare de naut, 249, 10, 207, 255. nemerl: vb. a ajunge la timp, a aflh,
Or lea, Romanati. 250, 11, 39, idem.
a gsl, a se potrivi, a se intampla.
255, 13, 7, idem. Verde, verde bob
Nemerit-ai friguro$i, 8, 8, 48, 55.
nut, 298, 5, 1. Studina, Romanati.
Rmnicu-de-sus. Tulcea. Ei ca. ne165, 7, 4, 40. Or lea, Romanati.
merih, 45, 51, 44. Tandarei, Ialo218, 1, 24, idem. Foitic bob nut,
mita. 49, 57, 25, idem. lack Manea
173, 9, 324. Celeiu, Romanati. 180,
192, 2, 14, idem. 194, 2, 171, idem.

nemeria, 250, 11, 49. Orlea, Romanati. $i ai nemerit, 181, 12, 139.
Celeiu, Romanati. Nemerii la ast
cash, 15, 20, 17. Targovi$tea.

tr (pnza) prin ochiurile itelor $i

prin spat. S-am nvadit-o, 147,

invatat. Mai bine c'un intelept la

12, 42, idem. 182, 12, 157, idem.

Foitic bob nut, 228, 5, 14. Tndrei, Ialomita.

nerod, norod: adj. prost, stngaciu,
nvdl: vb. a petrece firele dela na- stupid ; poporul de jos, mojic, ne48, 14. Husi.

nvll: vb. a se repezi, a se npusti

deodat asupra cuivh. Voi la iad oti

,nvli, 17, 20, 62. Trgovistea.

Ei toti nvli, 189,

Or lea, Romanati.

1, 97,

159.

nfizfirl: vb. a vedeh confuz, a i

se

pagub, cleat e'un nerod la ckstig.

Proverb. 111. 186. De tot norodul,
124 15, 29. Husi. 13, 16, 75. Tulcea. 16, 22, 16. Trgovistea. 18,

24, 16. Cudalbi, Covurluiu.

nestimat, -: adj. scump, nepretuit.

Numai pietre nestimate, 296, 3,
100. Orlea, Romanati.

preh. Putinel ca-1 nazarih, 258, netepliu: expresiune pop. denotnd

13, 309. Or lea, Romanati. Poate o

o flint. Patru neteplii duc patru
nazri cevh, 236, 7, 230. Gemenea,
sute de mii... Ghicit. 73. Boil, caDmbovita. Nunta c mi-o nzrih,
rul sacii cu grau.
204, 4, 75. Celeiu, Romanati.
netrebnie, -A: adj. care nu-i bun de
subst. titnea, nene, neich,
de nimic. Sunt netrebnich si nevo-

lu ce se da, unui frate mai mare ia$Et, 139, 33, 56. Hu$i.
sau unei persoane mai in varst. neurat: adj. neinchinat In sntatea

Nene Dine, Constantine, 169, 8,

$i fericirea cuivh. Bei paharul ne228. Celeiu, Romanati. $i vin la
urat, 7, 7, 44. Thrgovi$tea.
neica afar, , 168, 8, 13V, 17'i, 17b, nevod: subst. plas mare cu care se
208, idem. 169, 8, 237. idem. Dalea vneaz pestele. Nevoade Ina, 157,
nene, frtioare, 266, 16, 100. Silis- 2, 355. Silistraru, Braila. Nevodari
traru, Braila. Sufletul meu, neicunevoade Meek 159, 3, 115, 116,
lit, 250, 11, 71. Orlea, Romanati.
120. Celeiu, Romanati. 175, 10,
209, 8, 147, idem. 212, 10, 93, idem.

Bre, mai neich, Stanciule, 242, 8,

278, idem. 240, 8, 51, 53, 59 idem.
Nea Stanciule, dumneata, 241, 8,

66, 68. idem.

126, 168, 173

176,

10,

88, 114,,

idem. In matita ne

vodului, 176 10, 177, idem.

10. 236, 237, 239, idem.

1771,,

125, idem.
nevodar: subst. cel ce vaneaza,pete
necomandat, -A: adj. caruia nu i s'au cu nevodul, cel ce face sau are un

fcut slujbele pentru odihna su-

fletului. Negrijiti, necomandati, 169,

8, 212. Celeiu, Romanati.
negar: subst. plant ierboas cu

frunza rsucita. Cu negar acoperit, 171, 9, 56. Celeiu, Romanati.

nege: subst. fata. Tot negele tine-

rele, 48, 55, 34. Tndarei, Ialomita.

neghinit: subst. deminutiv dela ne-

nevod. La nevodari

le 'mprtih,

159, 3, 114, 115. Silistraru, Braila.

Cu cincizeci de nevodari, 175, 10,
9, 70. Celeiu, Romanati. 176, 10,
91, 107, 111, 123, idem. 177, 10,
246, idem. 178, 10, 321, idem.
ni: pron. pers. in dativ pl.. Si ni-1
blestemh, 11, 13, 23. Targovistea.
niehideaua: subst. expresiune pop.
designnd o fiinta. Vine nichideaua

www.digibuc.ro

364

sa-mi lea pasreaua... Sar nichidici... Ghicit. 102. Uliul i gaina.

nichiduti: subst. nume dat celui ne- Oacanti: adj . sireat, prefacuta, hoat.
Inteo foaie, cartifoaie seade o
curat. Nichidut, mititel, se iea
dupa el. Ghicit. 77. Ceasor- oaie oacana. Ghicit, 83. Pragile.
Idem. 103. Vrtelnita.

nicul.

nifer; subst. poteras, soldat din cor- ()aches, oaches: adj. care bate bine
in negru, vorbind de coloarea opul arnautilor. La niferi le poruncia, 229 5, 79. Tandrei, Ia- chilor, fetei si a prului, Prindeti
lomita.
cea oaie oachesk 277, 20, 219. Sinimi: pronume nehotrit in loc de listraru, Brila.
nimeni. $i nimi n'a auzit, 145, 44, obialii: subst. petec de panza ori de
15, 16,. Husi.
abk ce tine kw de ciorap. Obial
nimicuta: adv. deminutiv dela ni- tattireasca... Ghicit, 87. Lipitoarea.
mica. Far'de nimicuta 'n gura, 54, 225, 4, 116. Orlea, Romanati.
oblinc: subst. partea dinainte sau
66, 12. Tndarei, Ialomita.

nisetru: subst. specie de peste.

nisetru d'el mrunt, 175, 10,

Si

37.

dinapoi la o sea. In oblancul selei ii tintuil, 180, 11, 91. Silistra-

ru,
Celeiu, Romanati.
nitel, niticti: adj. indica cantita- oblon: subst. fereastr astupata cu

N'ai nitica varza act* 287,

spuiu si eu nitel, 279, 21, 137.
tea.

24, 205. Or lea, Romanati. Ca sii-ti

'Silistraru, Braila.

noatin, -A: subst. miel sau manz de

doi ani. Am o noatinti neagrk pe

scnduri, usa ce se ridica si

lasa in jos, aprand ferestrele

se

usile. S spargem obloanele, 23,

28, 66. Vrfurile, Dambovita. Deschide obloanele, 179, 11, 68, 77.
Silistraru, Braila.

97.

obor: subst. imprejmuirea casei la

noroit, -: adj. plin, murdar de no-

nezeu da, dar in obor nu baga.

dealuri
Pusca.

rancheaza.

Ghicit.

roiu. Trantit, noroit, 169, 8, 225.

Celeiu, Romanati.

tat* imprejmuire pentru vite. Dum-

Proverb. 110, 179. Vacile 'n obor,

123, 13,

4.

Orlea, Romanati,

noroin: subst. Si 'n noroiu, Ora 'n obroc: subst. banita, mertic, sinic.
cotoiu, 47, 55, 10. Tandrei, Ialo- Bani cu obrocul am dat, 251, llb
118. Orlea, Romanati.
mita. 224, 4, 49. Orlea, Romanati.
nouras, -el: subst. deminutiv dela ocheana: subst. instrument optic cu

care se poate vede in deprtare.

12.
Ocheana 'n mama luk 264, 15,
Tulcea. E un nor negru, norel, 38,
124. Cudalbi, Covurluiu.
41, 8, 9. TArgovistea. S'or ascunde
'n nouras, 43, 48, 40. Traian, Te- ochesel, -eft: adj. cu aceeas semnifileorman.
catiune ca si oaches, oaches. 0cheseaua, chesnache.... Ghicit. 77.
novricese, novAceascli: adj. ceva relativ la puterea supranatural, a lui Ceasornicul.
Novae, urias. Lasa-ti portul nov,- ()chi: vb. a pune ochii pe cinev, a
nor. Sus la noura$, 42, 47,

cesc, 263, 15, 43. Cudalbi, Covurluiu. Ci e vorba novaceasca,

tinti, a bilk la ochi, a vede.

Manolea o ochik, 190, 1, 251. Orlea, Romanati.

261, 14, 216. Silistraru, Braila.

nuntas: subst. cel chemat la o nuntk ocol: subst. inconjur, ingradire, imprejmuire ; vezi obor. Din ocolul
a insoti pe tnra pereche. Sa
s'aleaga din nuntasi, 204, 7, 87. cu vite, 128, 19, 49. Husi. 275, 20,
74, 80. Silistraru,
C'eleiu, Romanati. 205, 7, 194, 193,
idem. 206, 7, 249, 250, 311, 312, ocolicii: adj. cea care ocoleste, care
idem.
incongioara. Ocolica monk, ocolii
casa cu ea
Ghicit. 89. Matura.
multi: vb. a serbh nuntal., a se csatori. Sa-mi nuntesc nunta cu el, ocroti: vb. a proteja., a alink, a in175, 10, 77. 78. Celeiu, Romanati.
gadul cuiv ceva, a nu supara.
176, 10, 118, idem. 178, 10, 347, pe voi v'am ocrotit, 224, 3, 90.
348, idem. Lasa nunta s nuntea- Orlea, Romanati.
sca, 168, 8, 138, idem.
adj. alungat, dispretuit,

www.digibuc.ro

36&

buidult. Ca un cane odarlik "29,

all, 88. Galati.

odoienin: subst. lemn lung ai rotund.

Douai lemue odolemne si un brat
de surcele. Ghicit. 99. Scara..
fUa vb, a ingalbini a, se vestejl,
a se trece. Vzit codrul ofilit, 265,
16, 18, 22, 35, Silistraru Braila.
ogar :. subst. caine de vantoare, cel
mai jute la fuga. Ogarii 'n privaz,
180 12, 8. Celeiu, Romanati. 181,
12, 70, 76, 81, 90, 94, 99, ideal.
ogitreste: adv. ca un ogar, foarte

leiu, Romanati. 291, 25, 301. Orlea,

Romanati.

opiuteu: adj. cel care se opinte$te,

isi incordeaz puterile fizice si mo-

rale. Opt opintei.... Ghicit. 86. I-

tele.

orac: subst. actiunea $i efectul oracairii : sgomotul ce fac broastele.

De oracul broastelor, 228, 5 31.

TandArel, Ialomita..
oranit :. subst. luntrie larga si scurta.
Ea, 'mpinsa si oranita, 246, 9, 185.
Orlea, Romanati.
iute la goana. Ci mi-si fuge oga- orbalt, orbaltatura: subst. brnca.
reste, 172, 9, 177. Celeiu, Roma5i m'am spalat de orbaltatura, de
nati.
roseata, 134 25. 6, 28. Husi. Ci
oglete: subst. plant& cu frunze fruva duceti de maturati dela (cutare)
moase si miros placut. Verde trei orbaltul, 143, 39, 13. Husi.
ogleti, 156, 2, 246. Silistraru, Bra- orbet, orbeatil: adj. orb, fara, ve-

ila.
dere. Gr ca orbetii da, 177, 10,
ogol: vb. a odihni, a se lintstis, a-i 260. Celeiu, Romanati.
ticni, a ti multumit. SA nu poat, oreanit: subst. cu aceea$ semnificaogoi, 127, 18, 15, 17, 23. Ilusi.
tiune ca. si orac. In orciinitul naogor: subst. intindere de pamant a- parcilor, 224, 4, 22. Orlea, Romarat pentru a saman ceva in el. natl.

Seinene ogoarele, 197, 4, 17. Ce- orgau :. subst. delulet, movilita, forRomanati. 47, 54, 8.
ma, pop. dela gorgan. Prin livezi
olae: subst. curier, cal de post& de
tot organele, 12, 15, 20. Targovistea.
olac : iute, Intins. Colac de olac,
125, 16,

76. Husi. 5i olac de pe oropst: vb. a alungh cu mAnie, a

olac, 55, 68, 41. Tandarei,

olem: subst. tub, urloiu de cemea,

tigla de invelit case, sobe. Intre
icoane, intre olane, 14, 19, 6, Gemenea, Dambovita.

a, afurisi, a d,escant.
Pe Ongica-1 oropsiA, 300, 5, 121.

blestema,

Studina, Romanati. 5i tot oropsia,

167, 8, 71, 94. Celeiu, Romanati.

5i de veci oropsiti, 186, 15, 111.

Silistraru, Braila.

olecitl, se: Vb. a se vAiet, a se tanorandrt: subst. condamnare,

gui, a plange. Si s'olecaia, 168,
pedeapsa, ursit. SA va luati osAnda,
8, 194. Celeiu, Romanati.
271, ,18, 119. Orlea, Romanati. C'ash
oleo, oleoleo: interj. cu sens de du- este oranda, 39, 41, 53. Targovistea.
rere, mil, compatimire. Oleo I
nota ani, 183, 14, 25. Orlea, Roma- oseior: subst. deminutiv dela os. Ca
nati. Oleo, tot cu carjele, 210, 9, sa-i rod oscioarele, 173, 9, 274,
47. Corabia, Romanati. Oleoleo,
296. Celeiu, Romanati.
maicuta mea, 197, 4, 96. Celeiu, osmol: subst. loc rnocirlos si namoRomanati.
los. La, gura Osmolului, 255, 13,
omit, omete: subst. dtpadA. lama 14. Orlea, Romanati.
grea, otnatul mare, 35, 36, 5. Bez- ostol, ostovl: vb. a Incetit, a se lideadu, Dambovita. 35, 37, 7. Manisti, a sta, a se odihni. $i oshalaua, Dambovita. 22, 28, 5. Val.toiesti, 118, 6, 28. Braila. S nu
sa poata odihni, ostovi, 129, 20,
furile, Dambovita.
opaelna: subst. vttsla. Opacini cA lua,

11. Husi.

291, 25, 290. Orlea, Romanati, 0- ostrov, -el: subst. insula. Inteun oscArme face, 176, 10, 127. troy de mare, 182, 13, 2. Orlea,
Romanati. Din ostrovurile marii,
Celeiu, Romanati.
opintl, se: vb. a se sfortit din toate 185, 15, 9. Silistraru, Braila. 186,
15, 155, idem. In cel mal de ostroputerile, a lupth din rasputeri. 5-odata sit opintia, 268, 17, 195. Ce- vel, 16, 22, 1. Targovi$tea. Os-

www.digibuc.ro

366

trovel de mare, 49, 57, 1. Tndarei,

Ialomita. Si umpleau ostroavele,
244, 9, 79, 83. Or lea, Romanati.
245, 9, 150, idem.

246, 9, 180,

idem.

otac: subst. locuint, cask bordeiu.

La otacul Stanciului, 239, 8, 4.
Or lea, Romanati.

idem. 268, 17, 147, 149. 155, 194,

196, idem. 269, 17, 232. 236, idem.
Din palo$ mi-1 ceo$vartih, 277,
20, 189. Silistraru, Braila. Cu palo$ul pe pieptul gol, 283, 23, 30. Corabia, Romanati. Palos din mana-i
luh, 264, 15, 157. Cudalbi, Covur-

luiu. Cand cu palosul ea da, 214,

subst. fier tare, serva la facerea

10, 271. Orlea, Romanati. 251, 11,
armelor, cutitelor, etc.; otale : co150 idem. 287, 24, 167, 170, idem.
cosul eu cremenea si amanarul dela pang: subst. unealt servind la despusca ; arma ins$ cu toate piesele.
picarea lemnelor. Pan& impanatA...
Sedeh 'n cuiu fara otale, 240, 8, Ghicit. 79. Corabia. Pan& retezata...
47. Orlea, Romanati.
Ghicit. 90. Moara.
otrtel: subst. planta. Verde otratel, papa.: vb. (in limbs, pruneilor)
157, 3, 5. Celeiu, Romanati. 181,
manch, a inghiti, a risipl. Mult
12, 129, idem.
tocat, putin ppat. Proverb. 108,
86.

1'.

papurA: subst. plant& de apa. SA

haltana papura, 247, 10, 18. Orlea,
Pacurar: subst. cel ce scoate sau Romanati. 294, 2, 6, idem.
vinde 'Acura; cioban, pazitor. P- parh: subst. moned turceascA. Dacurar suer& 'n deal, 148, 50, 3, ne, da-ne parauh, 5, 1. 31. Orlea,
Romanati. 5, 2, 12. Tulcea. Mai
5. Husi.
da-ne doua-trei parale, 25, 29, 95,
pacurl: vb. a se face negru ca pA103, 109. Tandarei, Ialomita. Ocaua
cura, a deven smolit, murdar.
sa se pacureasea panzele, 244, 9, patru parale, 157, 2, 375. Silistraru,
Braila. Cu parale mii de lei, 37,
32. Orlea, Romanati.
pafth: subst. agrafa de metal sau 39, 65. Bueuresti. Cu parale din
de sidef. Paftale cu zale, 47, 53, basmale, 39, 42, 38. Targovistea.
Impresdite de parale, 211, 10,
58, 60. Tandrei, Ialomita. Salb si
26, 27. Orlea, Romanati. 239, 8,
pa ftale, 290, 25, 191. Orlea, Romanati.

paiejenl: vb. a aeoperi cu piiajen,

a se acoperl cu o ceat., a nu ve-

23, 24, idem. 248, 10, 73, 133, idem.

249, 10, 180, 254, idem. Pan& oiu

scorfoli de parale,

266, 16, 138.

Silistraru, Braila. 47, 54, 6.

deh. Ochii paiejenitu-mi-o, 146, 45,
Oral: vb. a face un sgomot surd si
14, 44. Husi.

subst. fir subtire, plant ier-

boas. Mi$ paius dela cartofia pana

mi-te acilea. Ghicit. 89. Matura.

des, vorbind de foc, zapada, lu-

cruri tari. De-i parai oasele, 249,

10, 166. Orlea, Romanati. 277, 20,

pajurrt: subst. specie de aevila, pa- 250. Cudalbi, Covurluiu.

sre urias de pe tramul cellalt. paralusii: subst. deminutiv dela para.
Pajura impajuratk 141, 35, 34. Cu cateva prluse, 248, 10, 79.
Orlea, Romanati.

Husi.

palanta: subst. balant. Oltenii cu parealab: subst. Parelabul asemenea, 208, 8 33, 39, 43, 46, 60,
palantele, 37, 39, 45. Bucuresti.
pale: subst. stol de pasri, ceata, a- 89, 92, 104, 113, 119. Orlea, Ro-

manati. 252, 12 41, idem.

Targovi$tea. pardalnicul, -a : subst., necuratul, puspall: vb. a lovl, a izbi, a bate pe tiul, afurisitul. Manch-le-ar pareinevh. In grab& m'a palit, 140, dalnich, 171, 9, 135. Celeiu, Romanati. 200, 4, 324, idem. 301, 5,.
34, 33.
palo$: subst. arma. Si in palo$ ran- 208. Studina, Romanati.

voi pale de porumbei,

dunare.
17,

23,

24,

28, 31.

47, 55, 14. Tandrei, Ialo- pardos: subst. leopard, viteaz. Pardos
mita. 229, 5, 116, idem. Ou palo- mnios duce porcii 'n jos. Ghicit.
94. Pieptenele.
sul ca. sal* 174, 9, 412. Celeiu,
Romanati. 180, 12, 5, idem. 206, parghie: subst. drug pentru miscat,
ridicat si sprijinit o greutate. Ve7, 285, 289, idem. 267, 17, 98,
g-Mat,

www.digibuc.ro

367

$i-mi vazd d'un patinas, 51, 60,

deh-v'as parghii la moara, 63, 82,
10. Tulcea. Tartar ca un patinas,
18. Tandarei, Ialomita.
277, 2, 239. Silistraru, Braila.
parguit, -a: adj. aproape copt, In
parga. Altii parguiti, 186, 15, 135. pazderie: subst. partea lemnoasa ce
Silistraru, Braila.
ramane din canepa melitata. Pazderii va voiu Meek 280, 21, 167.
pfti Mime: subst. acuzare, denuntare,
Silistraru,
clevetire, para. Ash sa potolesti....
Parlciunea, 123, 13, 12. Husi. peagi: adj. baltata, breaza. Traeasca
peaga betnica, 262, 14, 294, 299,
Toata Ora, 126, 17, 36, idem.
pftrjol: subst. foc mare, ineendiu,

dezastru, jaf cumplit. Dnpa foc

parjol. Proverb. 110, 17J.

343 353. Silistraru, Braila. 262, 14,

360, idem.

pecetluit, -a: adj. cu o pecetie, intacimentat. $i pe vesnicie m'a

parleaz: subst. trecatoare peste un rit,
pecetluit, 140, 33, 110. Husi.
gard de nuiele sau peste un sant. pelceit:
subst. piele pentru caciuli.
Peste parleaz i le da, 262, 14,
D'o pelceh cam brumare, 270, 20,
273. Silistraru, Braila. La parleaz
114. Silistraru, Braila.
sa repedeh, 264 15, 85. Cudalbi. pelinarita:
subst. plant. Ori vreo
Covurluiu.
dalba pelinarita, 171, 9, 105. Ce
pfirlejl: vb. a grabi, a ajunge in
leiu, Romanati.
graba,, a fi de fata. Eu m'am par- pelinit: subst. planta. Campul are
lejit, 6, 5, .24. Cudalbi, Covurluiu.
pelinita, 250, 11, 70. Orlea, RomaOAR, -a: adj. ars de foc, de soare,
nati.
prapdit, ticalos. Cal bun sare 'n perdaf:
subst. stropirea unei materii
camp parlit, 48, 56, 9, 10. Tindarei, Ialomita. 168, 8, 189. Celeiu, spre a-i da lustru; la barbier :
rasatura in raspar. Perdaf cu piRomanati.
per le da, 248, 10, 144. Orlea, Ro
nearat,
acoperit
parlog: subst. loc
Perdaf cu spirt ea, le da,
cu maracinis. Ei parloagele 'nfun- manati.
193, 2, 49. Celeiu, Romanati.
dh, 239, 7, 535. Gemenea, Dambo- perded: subst. panza ce se pune la
vita. 264, 15. Cudalbi, Covurluiu.
fereastra ; sopron sau adapost penfiarsh: subst. muschiulet de carne.
tru oi. La perdeh Ca sa duceh, 277
Mananc parse de mioara, 232, 6,
20, 215. Silistraru, Braila. $i la
223. Celeiu, Romanati.
in perdeh, 296, 3, 75, 92.
pasat: subst. malaiu fiert groscior bag&
Orlea,
Romanati.
amestecat cu untura, lapte sau
subst. forma prescurtata din
unt. Fierbe o oala cu pasat. Ghi- perk:
pericol. Aci era lumea de peric,
cit. 90. Nasul. I-a tornat laptele

216, 12, 88. Orlea, Romanati.

'n pasat. Proverb. 107, 40.
perisor: subst. deminutiv dela par.
pasti, pl. pastiuri: subst. sarbtoarea
D'un perisor ca-mi gasih, 230, 6,
invierii Domnului nostru Isus Hri69. Celeiu, Romanati.
stos. Noua pastiuri au trecut, 219, pernisoara: subst. deminutiv dela
1, 26, 142. Orlea, Romanati.
perna. Pernisoara galbioara, 59, 76,
Patrafir la gat puneh, 246, 9, 227.
14. Odobesti, Putna.
Orlea, Romanati. 18, 24, 45. Cu pestricior, -d: adj. deminutiv dela
dalbi, Covurluiu.

patimit, -rt: adj. suferit, indurat, bol-

nav. De patimit ce erh,

227, 4,

286. Orlea, Rornanati. 228, 4, 365,

idem.

subst. deminutiv dela pat.

In celarel din phtinel, 55, 68, 29.

pestrit. Pastirica pestricioara... Ghicit. 76. Cartea.

subst. prevestire buna sau

rea, augur, cobe. Pe parinte piaza

rea, 246, 9, 253. Orlea, Romanati.
258, 13, 343, idem. 264, 15, 151.
Cudalbi, Covurluiu.

randarei, Ialomita.
picior: subst. De picere 'ngenunchi, 251 11 108. Orlea, Romapatrafir: subst. veesmant sacerdotal.
Patrafir la gat purled., 246, 9, 227. nati. 254, 12, 191, idem.
Orlea, Romanati. 18, 24, 45, Cu- picurus: subst. Picurusul picura....
Ghicit. 85. Ghinda, porcul i ludalbi, Covurlui.'
patinas: subst. deminutiv dela paun. pul. Ghicit. 86. Jarul, porcul si

www.digibuc.ro

368
lupul
Picur picureste
Ghicu care se striga la pisici. Pistic,
cit. 96. Porcul, ghinda si lupul.
6, 4, 6. Orlea, Romanati.
pieles:. adj. acoperit, cel imbrdcat pistol: subst. armA de foc. Cu ciocul
cu. piele. Pie les bea din carne, 149,
fcut pistol. Ghicit. 75. CAntarul.

52, 2. Husi.
pierit: subst. cel ce se vede odat si
dispare, necuratul, spiridusul. Cu
pierit, mohorit, 140, 34, 27. 28,

29, 30, 31. Husi.

pietricick -ea: subst. deminutiv dela

piatra. Iaca-ti leg pietricica rdsnitei, 247, 9, 279. Or lea, Romanati.

Pietricele 'n digitele, 58, 74, 28.
Tulcea.

Cu pistoale la picioare, 60, 78, 11.

Mircea-Vod, Dambovita. 15, 20,

22. Thrgovistea. De pistoale ferecate, 171 9, 75. Celeiu, Romanati.

173, 9, 244, 262, idem. 219, 1, 67,
idem. 222, 2, 18, idem. 238, 7,
418. Gemenea, Ddmbovita. 240, 8,
46. Orlea, Romanati. 271, 18, 85,
86, idem. Pe la seale cu pistoale,

282, 22, 140. Celeiu, Romanati. Din

pistoale rdpdi, 284, 23, 150, 165.

Corabia, Romanati.
cele, nisip amestecat cu pietricele.
La pietris inaint, 244, 9, 44. Or- pistornic: subst. pecetie in form de
cruce cu care se tipresc presculea, Romanati.
rile. Pistornic bumburat se d peste
piez: adv. oblic. Trei semne in piez,
cap. Ghicit. Paharul. 92.
219, 1, 97. Orlea, Romanati.
pistoseald:
subst. cheltueal, intretipildfi: subst. exemplu, parabola, monere zilnica cu hrand, SA iau bani
del. Pilda cea rea o d oamenii
de pistoseal, 213, 10, 196, 235.
mari. Proverb. 112, 241.
Orlea, Romanati.
pilot: subst. salted, moale de fulgi. pistosi:
vb. a pis, a strivi, a tAid,
Pilot& vrgat, 53, 65, 15. Tandaa maceldri. Pe toti Gruia II pisrei, Ialomita.
tosste, 261, 14, 236. Silistraru,
pin: subst. arbore rsinos. In pdBraila.
durea Pinului, 260, 14, 148, 155. pistrit, -A: adj. cu pete sau fete
Silistraru, Braila.
multicolor. Pielit pistritd,
pintenog, pintenoagi: adj. cu pete multe,
148. 51, 3. Husi.
albe la picioare. Pintenog de trei pitl:
vb. a se ascunde ghemuindu-se,
picioare, &1 60, 15. Tulcea. 171,
a se face nevAzut. Pe lnga ei sit
9, 68. Celeiu, Romanati.
piteste, 259, 14, 30. Silistraru, BrApipirus: subst. Piprusul
i
lupul.
Ghicit. 96. Ghinda, porcul
-A: adj. mic, scund. Mica si
piperat, -et: adj. ardeiat, usturos, iute. pitic,
pitied, 288, 25, 59. Orlea, RomaSi dA-i vinul piperat, 260 14, 93,
nati.
98. Silistraru, Braila.
pitigoiu:
subst. pasAre. Am un pipire: subst. cauz, pricin, motiv. Tot
tigoiu schiop si tine o vacA in
din pirea dolfului, 49, 58, 9. Tul- cioc. Ghicit. 75. Cantarul.

pietris: subst. grmdire de pietri-

cea.

pituld.: vb. a ascunde, a pune deo-

parte, a pu se mai veded,. Sub

piroane de otel, 183, 14, 48. Orlea,
fust II pitul, 194, 2, 185. Celeiu,
Romanati. 185, 15, 47. Silistraru,
Romanati.
BrAila. 10, 10, 38. Tndrei, Ialo- plaiu: subst. munte inalt, lature, pc).
mita.
teed, districte de munte. Domn de
peste plaiu, 152, 1, 50. Silistraru,
piroseatA: subst. roseat inflcxata.
Braila. Tocmai de pe'l plaiu, 154,
Roseati piroseatA, 143, 38, 9. Husi.
pisarteatit: subst. urinA de animale. 2, 35, idem. 155, 2, 109. 124.
idem. Ce domneste peste plaiu, 159,
SA-i curg pisArteatele, 121, 11,
4, 60. Orlea, Romanati. 160. 5, 24.
4. Orlea, Romanati. 151, 56, 15.
idem. 163, 5, 284, idem.
Husi.

piron: subst. cuiu gros si lung. Cu

pisck: vb. a strange cu varful de- plaiuren: adv. in lungisul si curmegetelor, a Impunge eu un ac. Vi- zisul plaiurilor, pretutindenea.
prin plaiurea, 283, 23, 3.
dra o pised, 181, 12, 80, 93. CeCorabia, Romanati.
leiu, Romanati. 281, 229, idem.
subst. invelitoare de pat.
pistic: interj. expresiune onomatopee

www.digibuc.ro

369

Iea plapoma 'n mama, 156, 2, 210;

plosti ca p'un drac 258, 13, 3,
226. Silistraru, Braila. Pe plaporna
60. Orlea, Romanati.
'n pat, 191, 1, 347. Or lea, Roma- plugaras: subst. cel ce man& boii
nati. 210, 9, 105. Corabia, Roma- la plug, slug, pogonici. La plunati.
garasi ca, strigh, 197, 4, 90, 91.
plasta: subst. gramada de fan, aCeleiu, Romanati.
valid forma unei cpatani de zahar. plugusor, plugurel: subst. plug cu
Noua plaste c'am fcut, 287, 24, care se umbl spre a urh de Sfan184. Or lea, Romanati.
tul Vasilie. Plugusorul se porneste,
22, 28, 2. Varfurile, DaTabovita.
platanagel, -eh: adj. de coloare \TAnt. Am o citteO pltlinageh, cu plut: subst. plop ; stejar cu coaja
moale, intrebuintat In industrie ;
doisprezece purcei pltngei
substant din care se fac dopuri;
Ghicit. 88. Lupoaica i puii si.
grinzi legate la olalt ce plutesc pe
plavioarii: subst. deminutiv dela plaap. Plut. pe ap-1 punea,, 205, 7.
vie : mici resturi aduse de tlazul
234. Celeiu, Romanati.
apelor i depuse la trm. $i-mi
zri d'o plvioar, 18, 24, 29, pochinzer: subst. persoane clri ori
30. Cudalbi, Covurluiu. 57, 73, 45
In crute ce insotesc pe mireas
idem.
o duc la mire. $i el pochinzerl
plavit, -a: adj. de coloare alb& IAc da, 207, 7, 395. Celeiu, Roma-

tand in galben. Cere plug cu boi

nati.
plavici, 65, 68, 9, 10. Tndrei, pocitoare: subst. paralizie subit,
Ialomita.
boala din senin, duh necurat care

plean: sub. card, rand, adunare de poceste lumea. Nouzeci si nou de

pocitori, 140, 34, 25. Husi.
oameni robiti, prada, jaf. De trei
zile pe trei pleanuri, 48, 55, 28, podgorie: subst. localitate unde se

29. Tndarei, Ialomita.

cultiv vii. Podgoriile cu vinurile,
pleata: subst. pr impletit; pr lung 68, 1, 30. Cudalbi, Covurluiu.
ce cade pe umere. Bordea 'n groa- pofil: subst. care& care se trece pe
p, pletele pe spate. Ghicit. 76.
sub coada calului. Pofilul numai
Ceapa. Ghicit. 93. Ptrunjelul.
fluturi, 241, 8, 188. Orlea, Roplecate: subst. indigestie, greata., inmanati.
dispozitiune. Plecate din foame, pogodl, se: vt. a cuget, a se gandi a
148, 49, 1, 2, 3. Husi.
se sftui. Pan& el s pogodia,
subst. Pleopi In pleope
250, 11, 48. Orlea, Romanati.
Ghicit. 81. Dovleacul.
poianii: subst. loc deschis in padure,
plisc: subst. cioc. Cu pliscul 6-1 ciuunde creste iarb. Gsc titiean
pesti, 135, 27, 18. Husi.
sboar noaptea pe poian. Ghicit.
pHs* pliscoi: subst. expresiune pop.
77. Cihurezul. In poiana lui Istrat...

denotand o fiint. Titirisca, plisc

Uhicit. 89. Moara.
s pune pe titiriscoi pliscoi
pojar: subst. foc, incendiu, focul iniGhicit. 80. Cotofana si bivolul.
mii, mahnirea. Vzui pojarul arplomaiu, -an: subst. plman. Prin zand, 124, 16, 7. Husi. 125, 16,
8, 28, 29, idem.
plomai, 135, 26, 34, 35. Huai. Din

plmani in plmni, 134, 25, 21, polca: subst. ciupagul sau pieptarul
al femeilor, scurteicuta,

idem.

de

S-i paie plosnite 'mputite, 137, 30,

24. Husi

ti ochii pe polit, 66, 37, 28. Teli-

lama,

plosci, ploschit: subst. vas pentru trneasc. Cu pole& cu zale, 69,

75, 29. Samova, Tulcea.
conservarea vinului si a rachiului.
Am un mlusor, in el se afla policioarrt: subst. deminutiv dela polit. Psric pestricioar la popa
dou plosci... Ghicit. 94. Pieptul
si tatele. $i mai aveh o ploschit, pe policioara. Ghicit. 76. Cartea.
250, 11, 30, 61. Orlea, Romanati. polit: subst. scandur de asezat ceva,
plosnit: subst. pduche de lemn.
pe Omsk, lavit, etager. AruncGrecea, Tratnsilvania.

plostl: vb. a incovoia sub greutate. poloboc: subst. vas pentru vin. Am
un poloboc.... Ghicit. 92. Oul. 31,
a turn, a strivi, a nimici. $i
24

Pisculeseu. Literature% popula&

www.digibuc.ro

370
32, 124.

Chisinau, Basarabia. 32,

4,

45. Orlea, Romanati. Ca o po-

33, 87. Slobozia-Conache. Tulcea.

rumbita, 160, 5, 4, idem.
polog: subst. brazda de fan cosit, posomorit,
adj. crunt, urf.t, cu
manunchiu de gram, otcos. Cu stansprancenele incruntate. A$a-i de
ga polog facea, 21, 27, 108, 109.
posomorit, 256 13, 153. Orlea, RoGalati. 26, 30, 93, 94. Stoicani,
manati.
Covurluiu. 29, 31, 120, 121. Galati. postavior: subst. sto fa, de ldna. Pos32,

33, 61, 62. Slobozia-Conachi,

Tulcea.

tavior d'el bun, 45, 51, 54. Tandarei, Ialomita.

poloveac: subst. caldare mare de a- postrugd: subst. peste de soiul niserama, stramt la gur i larg trului, Ins& ceva mai mic. Numai
la fund. Ca este un poloveac, 248,
cega $i postrugd, 175, 10, 33. Ce10,

154, 155.

Orlea, Romanati.

pomenl: vb. a face rugciune pen

tru un mort, a aduce aminte. Si

mi-1 pomenik 170, 8, 332. Celeiu,

Romanati.

leiu, Romanati.

potcoiu: subst. boala din deochi sau din senin, beleh, bocluc,

intalniturd (cu un duh ram), de

unde moarte napraznic. Dupa potc'a si 'ntamplare. Proverb. 108, 87.

pomenire: subst. amintire, nemurire.

Potca cu potcoiu, 146, 45, 38, 6.
Pentru pomenire? 192, 1, 378.
Hu$i.
Orlea, Romanati.
pomina: subst. amintirea, vestea. S'o potcapiu: subst. cdciula de forma ciduce pomina, 192 1, 366. Orlea, lindrica ce poartd clericii. S-un
potcapiu popii. Ghicit. 84. Ghindu.
Romanati. 268, 17, 136. Celeiu,
Din potcapiul preotilor, 137, 31,
Romanati. 292, 1, 57, idem. 280,
16. Hu$i. Cu potcapiu $i tdmaie.
21, 212. Silistraru, Braila.
17, 23, 17. Targovi$tea. Potcapul
ponegru, poneagra: adj. urn, cleveIn cap puneh, 264, 15, 137. Cutit, dispretuit, defaimat de toat
dalbi, Covurluiu.
lumea. Hici, fata neagr, ponea- poteca,
-cea: subst. carare de picior
grit, 125, 16, 58, 59. Husi. 144,
prin
padure
$i pe dealuri. Pe poteca
40, 3, 5, 7, 9, 11, idem.
lucioasd, 15, 20, 16. Tdorgovi$tea.
ponos: subst. nume ram, porecl, gre42, 46, 11. Marcesti, Dambovita.
seal, ru$ine. Unu-i frange coas49, 56, 48. Tndrei, Ialomita. 113,
tele $-altu-i trage ponoasele. Pro1, 10. Orlea, Romanati. 237, 7, 365,
verb. 106, 26.
370. Gemenea, Dambovita. 277, 20,
ponosl: vb. a invechi, a murdri,
211. Silistraru, Braila.
a rupe. Ori haine mi-a ponosit, potent: subst. ceata de arnuti pen175, 10, 48. Celeiu, Romanati. 263,
tru urmarirea hotilor. Ne urnah
poposl: vb. a face popas, a sta spre potera, 212, 10, 84. Orlea, Romarapaos. Sosit-a $-a poposit, 252.
nati. Potera sa vit cutroapa, 240,
12, 3. Orlea, Romanati. 255, 13.
8 63, 64, idem. 271. 18, 112,
8, idem. 256, 13, 128, idem.
113, 116, idem. 273, 19, 73, idem.
porneal: subst. plecarea oilor dela 274, 19, 80, 83, 84, idem. Dac'o
perdea, ducere la p$une. Da porveld potent, 277, 20, 230, 235, 248,
neala oilor, 296, 3, 103. Orlea, Ro258. Silistraru, Braila. 278, 20,
manati.

portar: subst. marele usier, Introducator al palatului domnesc sau

al Seraiului. Portar mare dela poart, 55, 68, 6, 7, 38, 39. Tandrei,
Ialomita.

269, 276, 277, 290, idem. 279, 21,

59, 63, 64, 85, 97, 99, idem. 280,
21, 143, 161, 174, idem. Cit ne

afl potera, 237, 7, 386. Gemenea,

Dambovita. 238, 7, 468, idem. 239,
7, 523, idem.

porumbi$te: subst. locul rmas dupa potera$: subst. sbir, arnaut ce face
ce s'au cules porumburile. Porumparte din potent*. Poterasi, copii
bi$ti, miri$ti, 11, 13, 33. Virgoiubiti, 277, 20, 242. Silistraru, Bravistea. 197, 4, 18. Celeiu, Romaila. 280, 21, 188, idem.
nati.
potienl: vb. a $chiopath din genunporumbit: subst. femeiu$ca porumchi, a alunech. Calul are patru pibelului. Porumbita de$tepth, 159, cioare si tot sa poticne$te. Pro-

www.digibuc.ro

371

verb. 109, 136, 160, 4. 83. Or lea,

prastavala, 253, 12, 158. Or lea,

Romanati. 254 12, 202, 208, idem.
potlogan: adj. cel ce roade la pot- pra$tie: subst. unelta de aruncat,
loage (vorbind de caini). Pot locompus dintr'un ochiu sustinut de
gan, caine btitran, 295, 3, 20.
dou& sfori. Ou 'n prastie lua, 243,
Or lea, Romanati.
8, 816. Orlea, Romanati.
potol: subst. cel ce potole$te, liniste- prl$tintt: subst. partea ramasa din
ste si d rapaosul din timpul noptii,
strugurii storsi; prjina pe coama
spiritul ce stpaneste in timpul casei spre a ferl acoperisul de
noptii. Potol, potolat, 123, 13, 1.
violenta vantului. Dela noi 'Ana
Or lea, Romanati.
la voi, numai prastini de teiu.
potoll: vb. a stamp:irk a linistl. PoGhicit. 96. Potecele.
toleste al foc, 156, 2, 219. Silis- praz: subst. plant de buctitarie. 270,
traru, Braila. Inima s-mi potolese,
18, 41. Orlea, Romanati. 272, 18,
160, 4, 71. Or lea, Romanati. Poto226, idem.
lesc si ei cate-un foc, 204, 7,
subst. sarbtoare mare bise94. Celeiu, Romanati. 205, 7, 201, praznic:
riceasc, mas mare, oaspt funeidem. 206, 7, 257, idem.
bru, comandare. Omul harnic n'are
potrivelnic, -: adj. asemenea, la fel, praznic. Proverb. 109, 130.
care se aseamana. Potrivelnic n'am privlit, -a: adj. rostogolit, rasturnat.
gasit, 183, 14, 30. Or lea, Romainteo parte plecat. Pe coasta unui
nati.
deal, st caprele lui popa Stan,
potrivnic, -a: adj. aceeas semnifica- prvlite, rumenite. Ghicit. 93.
tie ca si potrivelnic. Potrivnic ca PA inea.
n'a gasit, 184, 15, 6. Silistraru, prepeleag: subst. cracanti sau par
Romanati.

Potrivnica n'am gsit, 185,

15, 31, idem.

in care ciobanii pune merinda, ca

s n'o ma/lance cainii sau s'o Pure
cinevh. La prepeleag mi-1 trgek

ce poate duce un ora, un cal. $i

umplura si nou cara cu povar,

277, 20,

povara: subst. greutate, ceeace poate

transport& un car, o corabie; ceea21, 27, 151, 139. Galati. 26, 30,
111. Stoicani, Covurluiu. 27, 30,
117, idem. 31, 32, 73. Chisintiu,

187. Silistraru, Braila.

Pastraraa din prepeleag, 296, 3, 60.
Orlea, Romanati.

presara: vb. a pune deasupra sare

si (prin extensiune) Mina, nisip,

etc. Cu sare le presar, 248,

10,

Basarabia.
143. Orlea, Romanati.
povarnit, -ii: adj. inclinat, plecat, dat prescurti:
subst. paine pentru sfanta
cam intr'o parte. Pe cai povar- cuminecatura
sau grijanie. Tine list
niti, 61, 79, 7. Cudalbi, Covurluiu.
corn de prescur, 17, 23, 51. Tar-

pradti: subst. ceeace fiarale rpesc

govistea.
-rt: adj. sucit, incovrigat,
presucit,
50, 59, 4, 5, 31, 34. Agighiol,
intortochiat. Iesiti, presuciti, 41,
Tulcea.
prdator, -oare: adj. cel ce prada, 45, 62. Targovistea. Invoalte, presucite, 41, 45 36. idem.
cel ce rapeste, cel ce iea cu
Prdator de nou& tri, 297, 3, 140. prian, -A: adj. cu pete albe (vorbind
de vite). Am o vac& prian, la tot
Or lea, Romanati.

cu sila. Prad 'n tar& mi-au plecat,

praftorit: subst. stropitoare de udat satul d hran. Ghicit. 90. Moara.

fierul ars in foc. Tiganii cu praf- pribegl: vb. a rataci, a se expatri.
Eu in lume pribegesc, 196, 3, 81.
toritele, 39, 42, 24. Targovistea.
pranz, pranzare: subst. mancare la Celeiu, Romanati. S'apuch de priameazi. D'un pranz s'a gatit, 14, begi, 261, 14, 259. Silistraru,
Braila.
17, 4. Tulcea. Face taica d'o pramzare, 159, 4, 9. Or lea, Roraanati. price: subst. pricin, ceart, inpoara.
subst. progeniturk ram& (vor-

Pricea lor ce a fost,

42, 47, 6.

Tulcea.
bind de animale). Ca pa-mi \Tad
prsilele, 277, 20, 212. Silistraru, prichi: adj. istet, glumet, sglobiu, atractios. Prichi, prichi, de vrsat,
Braila.
67, 90, 1. Tndarei, Ialomita.
prastavala: adv. rostogolind, rasturnand inteo directie. Impinge-1 d'a prididit, -it: adj. coplesit, cuprins, in-

www.digibuc.ro

372

cins de cevh. Ca sunt de dor prididit, 299, 5, 65. Studina, Roma-

Ogarii 'n privaz, 180,

leiu, Romanati.

12,

8. Ce-

nati.
probozl: vb. infrunth, ocari, rusina.
pridvor: subst. galerie exterioara forAu fete te-au probozit? 263, 15,
mnd un balcon, tind. Sus in 22, 26. Cudalbi, Covurluiu.
pridvor s sui, 204, 7, 72. Celeiu, procetl: vb. a ceti de mai multe ori,
Romanati. 206, 7, 298, idem. 298,
a repeth. $i-mi ceteste, proceteste,
4, 48. Or lea, Romanati.
17. 23, 14. Thrgoviste. 15, 19, 25.
prigorie: subst. pasare ce se hrneste
Gemenea, Dambovita. $i-mi cetih
cu albine, viespar. $i luati prigo- si-mi procetih, 18, 24, 9. Cudalbi,
riile, 70, 4, 5. Or lea, Romanati.
Covurluiu.
prinde: vb. a incepe a simtis Prin- proclet, -a: adj. blestemat, anatemade-si parinti de-1 OA 51, 61, 23,
tizat, a furisit, diavol. $earpelui,
29, 34, 39. Tandrei, Ialomita. Prinprocletului. 171, 9, 119. Celeiu,
se-si cerbi a scobori, 63, 82, 2. Romanati. 217, 12, 135. 150. Orlea,
Cudalbi, Covurluiu.
Romanati.
pripa: subst. grab& mare, iuteal. procopsl, pricopsl: vb. a captul, a
folosi, a imbogti, a progresh. Sa
Iii pripa pielea ti-as lta, 195, 2,
se procopseasek 167, 8, 48. Ce213, 220. Celeiu, Romanati.

leiu, Romanati. Iata eu te-am pricopsit, 249, 10, 251. Orlea, Roma-

pripl: vb. a coace de timpuriu, a

arde, vorbind de soare sau de foc.
Soarele pripeste, 214, 11, 22. Ba-

lenii-Romani, Dambovita.
130. Orlea, Romanati.

171,

nati. 298, 5, 24. Studina, Romanati.

9,

prip), se: vb. a se grbl (cu o nuant& de precipitatiune). Dar te rog

sa nu te pripesti, 67, 89, 19. Odo-

best, Putna.
pripon: sub, par de care se leag vitele la 'Asyut. Boii dela pripon, 25,
30, 9. Stoicani, Covurluiu.

priponl: vb. a legh de pripon. Ca

procov: subst. acoperemhnt, tol, scutec, panza numit antimis. M'a

trimis doamna de sus la a de jos,

s-i dai un procov, neurzit, net;asut, necroit. Ghicit. 84. Ghiata. In

procoave 1-a 'nfsat, 170,

Celeiu, Romanati.

9, 14.

prohodi: vb. a face slujba Ingro-

pciunii. De-oiu fi mort, s te prosa-1 priponeasea, 169, 8, 250. Ce- hod. 202, 6, 13. Tulcea. Nici pop.
leiu, Romanati. Cluselul priponih,
la prohodit 203, 6, 114, idem.
250, 11, 20. Orlea, Romanati. $i proistos: subst. ajutor de protoiereu.
calul Il priponia, 265, 16, 11. SiIar (cutare) proistos, 18, 24, 54,
listraru,
Cudalbi, Covurluiu.

priponit, -A: adj. legat cu funia de propteala: subst. ceeace serveste a,

un tams, numit pripon. Murgul propti, a da ajutor, reazim
priponit, 153, 2, 4. Silistraru, Bracaz proptelele, 151, 56, 31.
ila.
Husi. 225, 4, 94, 106, 107. Orlea,
priporas: snbst. sal ce poarta la gat Romanati.
flcii arani. Priporas fratine-sau, proroc: subst. Dintr'o piatra alb
56, 70, 10. Tulcea.
naste un proroc.... Ghicit. 79. Coprisecar: subst. cel ce se ocup ci1 cosul.
ingrijirea albinelor. Prisecarii mi-1 proslrivi: vb. a se glorifica, ludh,
z,ri, 125, 16 42. Husi.
celebrit,, a se crede fericit. $i sa
pristav: subst. strightor public. Ca proslvih, 168, 8, 160. Celeiu, Ropristavul i-auzih, 218, 1, 32, 33, manati.
4. Celein, Romanati. 219, 1, 149, prosop: subst. stergar, peschir, ser- '
idem. 220 , 1, 164, idem. Pristav
vet. Prosoape de mtas lu, 205,

de pun* 302, 6, 67, 135. Orlea,

Romanati.

7. 239. Celeiu, Romanati.

protap: sub. partea dinainte a carupristoc: subst. vas scurt i larg. Po- lui, de care se injuga boii ; lemn
loboace cu pristoace, 32, 33, 87. sau firma in care se pune
Slobozia-Conachi, Tulcea.

Cu protapul de malaiu, 21, 27, 144.

privat: subst. punerea ogarilor la Galati.

lantut, ea di nu sperie vanatul. prund, prunduia$ pruachilet: subst.

www.digibuc.ro

373

depozit de nisip si pietris pe malul

apelor. In prund Inarii se lasar,

23, 28, 44. Varfurile, Dambovita.
Prunduia de mare, 14, 17, 26.

tina : vas de pus apa, varza, etc.

Am doua putioare.... Ghicit. 78.
Cizmele.

Tulcea. Prundulet de Mare Neagra,

R.
17, 24, 1. Cudalbi, Covurluiu. 11,
182, 54, 75. Celeiu, Romanati.
vb. a tunic', a se sill la
pufftl: vb. a face puf din buze, a Rfibotl:
lucru. De 1-ftti gasi muncind, rasufla fumul band tutun. Ce nu pubotind, 147, 47, 21. Husi.
fae in tufa? Ghicit. 92. Oul.
rftde,
ras: vb,. rade, a-si bate joc.
pulpana: subst. partite de jos si de Rasa-mi-se,
ingamfa-mi-se, mar se
dinainte ale hainei, si.-1 luara de
face, n'ai ce-i face. Ghieit. 98.
pulpana, 208 9, 58. Or lea, RomaRasul.... In rasul tau, 125, 16, 63.
nati.
Huai.
punka: semnificatia neeunoseuta. Co- rfturk: vb. a pune harnasamentul

tofana fatted intr noaptea 'n gam* tunic& si punica la sfanta Du-

pe cal. Tot Inseland i rafturand,

60, 77, 27. Tandarei, Ialomita.

minec. Ghicit. 75. Calugarii la rage: vb. indica strigatul boilor. Rage
biserica.
Buga 'ntre hotara si s'aude 'n alta
pupaza: subst. colac in forma cuibu- tara. GI-licit. 78. Clopotul.

lui de pupaza cu care se impodo- raghilit: vb. a rzui cu pieptenele de

beste pomul dat de sufletul mortras canepa si inul. 5,-am raghitului : in Oltenia are forma unei
lat-o, 147, 48 8. Husi.
pasri, se da de pomana, peste rfimasl: vb. a pune ramasag, a face
pragul casei, In Joia cea mare, prinsoare, a se legatul. Ei sa ra-

pentru cei morti si earora n'are

cine sa le dea pentru suflet. La

tnsik, 163, 5, 263. Orlea, Romanati.

pupezi dalbe despletind, 60, 77, ramat: subst. larma, glgie, zurba.

24. Tandarei, Ialomita.

Mare ramat ca-mi facea, 284, 23,
pureiras: subst. deminutiv dela pur168. Corabia, Romanati.
ear : pazitor, ingrijitor de pqrci. ramni: vb. a pofti, a voi, a dori
Un purcras eft-mi aveit, 177, 10, cu Infocare. La mine ai ramnit,
263. Celeiu, Romanati. 178, 10,
182, 12, 147. Celeiu, Romanati.
280, 283, 297, 305, idem.
rang,: subst. lature, coast, loc putin
pureede: vb. a porni, a pleca, a de- ridicat, dalma. 51 aninara plugul
veal. Purcesai prin livezi, 137, 31, intr'o rank 25, 30, 23, Stoicani,
3. Husi. O purees (cutare), 1401
Covurluiu.
34, 1, 21, idem. 145, 44, 3, idem. raneheza:
vb. a nechez. Peste 'Lou&
pusehiu: adj. craidon, strengar, haimu.nti rancheaza. Ghicit. 97. Pusca.
mani. Mi-a venit puschiul beat. Cai de ranchezat, 118, 6, 30. Bra293 1, 142. Celeiu, Romanati.
ila. Cai de ranchezat, 123, 13, 35.
puseulita: subst. deminutiv dela pus- Orlea, Romanati. 226, 4, 238, idem,
ea. Pusculita ta cea noua, 240, 8, rftnjit, -a; adj. care sta cu dintii
44. Orlea, Romanati.

puslatel: adj. deminutiv dela pusla :

secatura, prost, jagaros, japos (vorbind In special

iesiti, care rade cu rautate; iesit

afara, deschis. Cinci In branci,

ranjita nainte. Ghicit. 99. Secera.

de chin* Vreq rftnunehiu, riniehiu: subst. Am o

cincizeci de puslatei, 295, 3,

Orlea, Romanati. 296, 3, 114. idem.

gain& motatica si vorbeste si ranunchii din ea. Ghicit. 76. Casa.

se bate laptele spre a se scoate

untul. Ca mai am un putineiu,

chiag,

19.

vb. a devasta, omorl, distruDin rinichi, 119 7, 29, 30. Braila.

ge, lash, pustiu. Pustia p'unde mer121 10, 15. Orlea, Romanati. Din
gea, 174, 9, 378. Celeiu, Romanati.
ranunchiu, 134, 25 23. Husi. 135.
178, 10, 324, idem.
26, 36, 37, idem.
putineiu: subst. vas de lemn, in care ranza: subst. stomaeul animalelor,
248, 10, 104. Orlea, Romanati.
putioara: subst. deminutiv dela pu-

pipota. Decal sa rmaie

branza, mai bine sa crape ranza.

Proverb. 106, 5. Din ranza; 115,

4, 39. Orlea, Romanati. Prin ranza,

www.digibuc.ro

374

141, 35, 23. Husi. Cu ranza rasfranta, 155. 2, 141. Silistraru, Bra-

ridicatura. Cu ochi refecati, 288,

26, 45. Orlea, Romanati. 289, 25,

116, idem.
ila.
raposat: subst. moarte. Mi-e frie de refeneh: subst. cotizatie, socoteala,
petrecere In comun mancand, band
rposat 1 225, 472, 92. Orlea, Rosi jucand. SA ne dam refeneauh,
manati.
rfipune: vb. a omori, a prapadi, a 257, 13, 194. Orlea, Romanati.
pierde. Si-mi rapune, zu, capul, renie: subst. marginea marii cu fundul putin &lane, plaid. Pe renie s.
199, 4, 227. Celeiu, Romanati.

rasa: subst. hain ce poart calugarii. Cu rasa sa imbrch, 264, 15,

puned, 245,
manati.

9,

151.

Orlea, Ro-

reteveiu: subst. bata scurta si groasa,

orice retezatur de lemn. Reteveiu umflat.... Ghicit. 93. Paharul.
indelungat pe pat de moarte. Rsde teiu.... Ghicit. 99. Sebolit cu fata 'n jos, 228, 5, 5. Reteveiu
cera.
Tndarei, Ialomita.
rischil: vb. a intinde firele pe risriisfirh: vb. a depart:1 unul de altul, chitor. S-am rischiet-o, 147, 48, 12.
a desfsurh, a imprsti. Rdcina Husi.
de catina, putinei sunt ce-o rsfi- rogoz: subst. iarba de band. Frunzur, 202, 6. 60. Tulcea.
lita de rogoz, 250, 11, 1. Orlea,
adj. luciu, straveziu,
ra$neat,
Romanati.
fr ridicaturi. La ghiata rasneata, rosbie: subst. iubitul, drgutul, scum162, 5, 229. Orlea, Romanati. 163, pul. Rosbie pe covoare cu toba 'n
5, 258, idem.
spinare. Ghicit. 89. Melcul.
riisnl: vb. a plech, a se desparti, a roseata: subst. coloare rosie, pete
rosii pe piele $i pe fata. $i m'am
plech pe furi$. Si eu m'am rsnit,
spalat de orbltatura, de roseat,
181, 12, 133. Celeiu, Romanati.
134, 25, 6. Husi. Roseata craparapita: subst. mie mori$crt de man& ;
cioasa, 143, 38, 1, 2, 3, 4, 5,
raori$ca de rasnit cafeh. Iaca-ti
6, 7, 8, 9. Husi.
leg pietrica rasnitei, 247, 9, 279.
285. Orlea, Romanati. Msele ea rosmalin: subst. arbust aromatic, totrasnitele, 252, 12, 22, idem. 253, deauna verde, ale erui frunze se
intrebuinteaza In medicina. Verde
12, 121, idem.
rosmalin, 42, 47, 23, 29, 34, 42.
raspantie : subst. Inerucisearea a doua
Tulcea.
drumuri. Din itspantiile drumului, rost:
subst. ordine, regul, dispozi139, 33, 100. Husi.
tiune,
efigie. Ast inel la rost sehimrfispierl: vb. a lipsi cu desavarsire,
136. Cudalbi, Covurluiu.
rasbolit, -a: adj. bolit, zcut

imp

bat, 46, 52, 47. Tandarei, Ialomita.

raspiei, 148, 48, 30. Husi. 149, rubletut,
-I: adj. avand ruble IA54, 7, idem.
tute. Urechiuse de rubletuti, 53,

a ruin& cu totul, a nu mai fi. SA

riisplatit, -a: a4j. rasbunat, pltit, pe64, 33. Tandarei, Ialomita.

depsit. D'aia el mi-a rasplatit, 228, rue: adj. care merge, alearga, sboa4, 366. Orlea, Romanati.
ra. Pasarie rue pe copaci se sue.
rasura: subst. floarea rasurului, roza
Ghicit. 82. Fasolea.
salbatic. Verde verde d'o rsur, rumeneala: subst. coloare rosie a
275, 20, 62. Silistraru, Braila.
obrazilor, foit, olman, suliman.
rau: adj. care nu-i bun, vinovat, Buzele in rumeneala, 255, 13, 31.
eulpabil. De rauri m'am deprtat, Orlea, Romanati.
114, 3, 21. Braila.
rumeni: vb. a face rumena, rosie,
rava$, rvsel: subst. biletel, seri- a da cu rumenell. Mergi, te rumesorica. $i ravase prin orase, 207, neste, 156, 2, 279. Silistraru, Braila.
8, 8. Orlea, Romanati. Sa-mi mai rusculet, rusculita: adj. deminutiv
dai s'un rvsel, 237, 7, 357. Gedela rus, ruse& : oaie ce e rosie
menea, Dambovita.
pe la ochi. Vinde-o dalb rusculit,
refecat, -a: adj. cusatur pe margi- 48, 55, 47. Tandarei, Ialomita.
nea unei stofe, ceva, prezentand o ruffine: sub. necinste, desonoare, o-

www.digibuc.ro

375

card. $-om pati niscaiva rusini, 69,

1, 76. Cudalbi, Covurluiu.

trebuinteaz numai la mitgari. Pan'

la var nu-s-ce s'o intampla, : ori
moare mgarul, ori pierde samarul.
S.
Proverb. 106, 26.
sambatare: subst. form pop. In loc
Sabioaril: subst. deminutiv dela sa- de Sambt. Azi avem d'o sambbie, arm alb& ; peste numit ash
tare, 16, 22, 8. Targovistea.
dup comformatia corpului. O s sambrie, -oarit: subst. plata unei slutrag sabioara, 258, 13, 345. Orlea, gi, leafa. $i sambrie nu mi-a dat.
Romanati. 270, 18, 84, idem. S- 238, 7, 490. Gemenea, Dambovita.
bioare atarnate, 171, 9, 76. Celeiu,
Sambrioara nu mi-a dat, 268, 17,
Romanati. Sbioara s-o lua, 238,
216. Celeiu, Romanati.
7, 421. Gemenea, Dambovita.
saincit, samcoiu: subst. nume dat Astigetitturl: subst. dAtatur de savestitei ; boal de prunci care Ii

geata, lovitur pe care moartea o

d omului sndtos, boal npras-

face s sank' din somn si s ofteze greu. Am Intalnit samca cu

nied. Tu esti aprtor, s m a- samcarii, 146, 45 5. Husi. M'a inperi.... De sgettura, 120, 7, 92. talnit samca cu samcoiu, 146, 45,
Braila. Mai intaiu s-mi omori... 37, idem.
Sgettura, 119, 7, 42, idem. S sandal: subst. luntre lung& pentru
i

fiu spalat
curatat.... De sEigetatransportul mrfurilor. $apte opt
turd, 134, 25, 29. Husi.
sandale, 288, 25, 10. Orlea, Rosahan: subst. castron de aram, vas manati.
mare pentru placintari. Ori sahane sanech, mil: vb. a porni disdedimiscumpe s'au spart, 235, 7, 139,
neat.a. Sanecatu-m, 127, 19, 2.
146, 198. Gemenea, Dambovita.
$i m'am sanecat, 130, 21,
Husi.
saih: subst. stofa vrgat de land, 3, idem.
138, 33, 2, idem. Manerochie fcut dinteansa. Cu sasinecatu-se, 146, 45, 133,
iaua 'nfipt 'n brau, 53, 64, 19. catu-se,
idem.
Tandrei, Ialornita. 204, 7, 127. sangeap: subst. in loc de sangeap :
Orlea, Romanati.
de 50 dramuri. Pune sansaica: subst. salupa turcease pentru Indsur
geap la pahare, 234, 7, 38. Gernetransportul mtirfurilor. Sa-mi pornea, Dambovita.
neasch saicile, 294. 2, 3, 24, 26,
adj. negru, de coloarea
37, 50. Orlea, Romanati. 295, 2, sangeap,
99, 102, idem.

blanii de jder. D'un Arap san-

geap, 288, 25, 39. Orlea, Romanati. 289, 25, 108, 170, idem.
stof vrgat de lan. Pantalon de
saiu tocat, 271 18, 77. Orlea, Ro- sapit: subst. unelt de lucru; soldul
calului. $eade 'n apa panti, 'n sap,
manati.
salamangeh: stof de mtase verde, 47, 55, 9. Tandarei, lalomita. 224,
4, 48. Orlea, Romanati.
taftti. $i salamangea, 289, 25, 91.
Orlea, Romanati.
sapia: subst. prescurtSre din casap :
Was, shifts: subst. loc de adpost, macelar, tietor, vanzator de carne.
gazd, cartier, ctun, mai multe
Pe sapia s-1 chemi, 190, 1, 186,
familii nomade de tigani sub con206. Orlea, Romanati.
ducerea unui jude. La salasele lor, sapornoiu, sapornicar, sapornilit:
117, 5, 130. Braila. $i la slsurile subst. duh necurat care Imbolnanoastre, 123 12, 126. idem.
vests si chiar omoar lumea. Sasalfislul, -se: vb. a se opri, a se o- pornita cu sapornicarii, 146, 45,
dihni, a sta, a locui. Acolo s sti..- 7. Husi. Sapornita eu sapornoiu,
laslueasca, 123. 12, 123. Braila.
146, 45, 39, idem.
subst. ndragi largi, cumpur- sarg, -: adj. cu prul galben spatau Turcii si unii din boierii nos- rk:it, cu coama mai inchisa decat
tri azi numai prin Teleorman.
prul. $i pe sargu-o arunch, 264,
Cu salvarul mohorit, 57, 71, 23.
15, 88, 90. Cudalbi, Covurluiu. Pe
$erbnesti-Pucioasa, Dambovita.
sarga mi-o alegea, 264, 15, 106,

saiu: subst. varietate de aba fin,

samar: subst. sea de lemn ; se in-

107, idem. 265, 15, 166, idem.

www.digibuc.ro

376

sarieti: subst. hain, latoas de lan

a mocanilor si a muntenilor. Man-

ziva sbuciumh, 171, 9, 88. Celeiu,

Romanati.

dru sarica-si purth, 66, 88, 8. 0- sbuciumatoare: subst. care sbuciuma,

dobesti, Putna.
trambiteaz, lauda in gura mare.

In sbuciumlitoare m'a da, 113, 1,

subst. piatra soarecelui sau
39. Orlea, Romanati.
acid arsenios, otrava. Sricica de-a
treilea, 299, 5, 114, 100. Studina, sburat: part. dela vb. a sburh; a-si
Romanati.
luh vant, a merge cu mare iutealh,
subst. luntre largh si seurta a circul. A sbur sburatu-ma, 142,
pe care se aseaz morile de aph. 36, 5. Husi.
S-o tintul pe sastin, 31, 32, 92. sburatura: subst. bucat de lemn, de
Chisinau, Basarabia. Ca i-a luat
piatrh, de fier si de plumb. Sbusastina, 247, 10, 24. Orlea, Rorturi eu ehivrh, 278, 20, 284.
manati.
Silistraru, Braila.
fiulita, seusoara: subst. deminutiv scartirmat, -a: adj. scobit, adancit,
dela sea. $aulita leului, 179, 11,
gaunos, sgovardat. Ce lu o lopata
6. Silistraru, Braila. Seusoara lui,
scafarmata, 21, 27. 130. Galati.
62, 79, 51. Cudalbi, Covurluiu.
scaldh: vb. a (se) imbhi, a muih,
expresiune a carei insemnare a ud. De a seldat s seald, 42,
si origine nu se cunoaste. Stivai, 47, 19, 18, 24, 30, 31, 37, 38, 43.
Mistricean voinic 170, 9 9, 39.
Tulcea.
Celeiu, Romanati, 171, 9, 92, idem. scamela: subst. asperitate, durere, in172, 9, 148, idem.. 173, 9, 237,
tristare adane,. De mare searaeidem. 230, 6, 56, 61, idem. 269, 17,
lele, 16, 21, 14. Targovistea.
259, idem. Svai, prapdi lumea, seiiprtitoare: subst. unelt de schp217, 12, 167. Orlea, Romanati. Sa- rat pentru aprins foc. Seaparatoa.
'

vai, Calea ce-mi faceh? 234,

7,

rea cereh, 262. 14, 336. 338. Si-

82. Gemenea, Dambovita. Savai ca listraru, Braila.

Doamne ferestel, 266, 16, 118. Si- seliptith: vb. a cacleh jos, a alunech.
listraru, Braila.
Soare scapat, 185, 15, 89. Silissavarsi: vb. a sMrsi, a terminh traru, Brila.

ceva, a muri. Ai savarsit de-a seaptat. seaptit: subst. apusul, asfintitul soarelui. In scaptatul soabine? 192, 1, 376. Orlea, Romarelui, 247, 10, 28. Orlea, Romanati.
savut: adj. savant, invtat, stiutor nati. In seapiitul soarelui, 255, 13,
4, idem.
a multe. Asta-i inel de savat, 153,
seareium: subst. scrAnciob. Aidi in
1, 123. Silistraru,

searcium s ne dam. Ghicit. 82.

sbarel, se: vb. a face cute, indoituri,
Fantana.
a se strange. Curelusa se sbarcia,
scartal: vb. a produce un sunet stri275, 20, 41. Silistraru,
SA nu sea:1.We o lun, 295,
adj. uscat la soare, svan- dent.
sbieit,
2, 88. Orlea, Romanati. Gheata eh
tat, prea putin umed.... $i sunt sbiGemenea,
Ghieit. 80. Degetele femeii Ii scartih, 238, 7, 425.
Dambovita. O usa scarthietoare,
torcnd.
295, 2, 79, 88. Orlea, Romanati.
sbierh, sgherh: vb. a, strigh tare si sehela:
port mic langh un
neplacut, vorbind de mgari si de fluviu,subst.
podis de lemne pe care luvaci, a strig in gura mare. Si
creaza hamalii in port. Indata schesbierati ea vacile. 244, 9, 80, 84. l mi-aruncarh, 18, 24, 36. CuOrlea, Romanati. De vine din gur
dalbi, Covurluiu. PAO. 'n schela
, sgherand, 282, 22, 116. Celeiu, RoDunrii, 47, 55, 3. Tndrei, Ialomanati.
mita. 288 25, 3. Orlea, Romanati.
sbor: subst. balciu, targ, iarmaroc. schilalill: vb. imit tiptul ce scot
$i unde la sbor mi-or iesi, 55, 68, cinii cand sunt loviti. Schilli
37. Tndarei, Ialomita. 164, 6, 9.
cat puteh, 296, 3, 120. Orlea, RoOrlea, Romanati.

manati.

sbnciumh: vb. a se agith, a se casni, sehin, spin: subst. maracine. Cunun

a alerga de colo pana colo. TWA de schini pe cap mi-a pus, 142,

www.digibuc.ro

877

36, 14. Husi. Caciula de spini, 10,

10, 52, 53. Tandarei, Ialomita.

de mare prodigalitate. Sfir d'el

mare, sfir d'el mic, 52, 62, 28.

schiopit, 183, 14, 28. Or lea, Romanati.

a patrunde, a rezolva ceva. CS tie

schiopl: vb. a umbla ca un schiop,

Tandarei,
a merge rau, defectuos. Noua am sfredelusl: vb. a gauri cu sfredlul,
schita: subst. lemn care c'un cap se
imbued in capatana rotii, cu altul
In obada. Cu schita de putrigaiu,
21, 27, 145. Galati.

scoc: subst. ghijoiul ce duce apa la

d'a sfredelu$1, 52, 62, 29.

drei, lalomita.

Tan-

subst. coaja ce a inceput sa

se princla pe deasupra unei rani.
Coco$ ro$iu, sgaiba 'n cap, toaca

noapte pe sub pat. Ghicit. 85. Ghiroata morii. Morarul o iea de scoc,
onoaia.
24, 29, 77. Tandarei, Ialomita.
sgarbacel: subst. mic biciu, adeseori
scociort: vb. a scorni furtuni, viplumbuit in varf. Mic de sgarbacel
jelii, a scotoci, a c.a.uth, si a sccate
scotek, 172, 9, 170. Celeiu, Roceva de undeva. Vantul cand se manati. 204, 7, 144 15, idem.
scociorirk 38. 41 24. Targovistea. sgarbaciu: subst. biciu mare si plumscorogoiu: subst. planta ce se inbuit pentru manat calul. Si cu sgartrebuinteaza in vopsitorie. Verde,
baciul de-i da, 206, 7, 283. Celeiu,
verde scorogoiu, 210, 9, 34. CoraRomanati. 247, 10, 61. Orlea, Robia, Romanati.
manati.
scotoci: vb. a caut, a dibui in toate sghebulet : subst. deminutiv dela
partile. Una 'n punga-1 scotoceste, sghiab : vas lunguet din care se
281, 22, 95. Celeiu, Romanati.
adapa vitele. 5i 'n sghebulet ca-1
scrum: subst. materie ce Minima dinpunek 174, 9. 388. Celeiu, Romatr'un corp ars, scrumb. Am un mo$
nati.

batran si sta cu nasu 'n scrum. sgomu: subst. prescurtare din sgo-

Ghicit. 103. Vatraiul.

mot : glas, strigat tare, stire. Unde
scufita, scald* subst. deminutiv dela mi-o auzi sgomu, 114, 2, 86. Orlea,
scufa sau scufie. Cu scufita de Romanati.
bumbac, 37, 40, 13. 14. Gorgota, sgovardat, -a: adj. diform, adus, Incovrigat. Si de piept e sgovardat,
Dambovita. Intr'o clip& imi facii
252, 12, 5. Orlea, Romanati. 253,
scahita, 137, 31 11. Husi.

scurma: vb. a racai, a scurma cu

12, 112, idem.

unghiile, ori a rama cu. botul vor- sgriptoras: subst. deminutiv dela
sgriptor, moiled& de argint in vabind de gain& $i de pore, a caut,
a scruth. Anevoie de scurmat, 266, loare de 12 lei vechi si 20 parale.
Sgriptora$ de zece, 303, 7, 39. Si16, 134. Silistraru, Braila.
scutic: subst. bucata patrata de fla- listraru, Braila.
nerd sau pichet pentru tnfasarea sgura: subst. spuma metalelor in fucopiilor. Cu scutic do horangic,

37, 40, 12. Gorgota, Dambovita.

sdrenturos, -oasi: adj. inibracat in

.

ziune, partea pietroas ce scoate

Tiganul dintr'o cusnita. De n'o fi
facut cu sgura dela cash, parasita.

128, 19, 71. Husi.

haine vechi, rupte si petecite. Sdrenturos, de barb& span, 261, 14, 211. sichioras: subst. ora de cask fecior,
Silistraru, Braila.
sluga. Din nuntasi, din sichiorasi,

sdrosi: vb. a sfa.rama prin calcare 204, 7, 88. Celeiu, Romanati. 205,
sau pisare, a nimici, a omori. Oa- 7, 195, idem. 206, 7, 250 idem.
sele mi le-a sdrosit, 242, 8, 252. siliste: subst. vatra satului, locul unde
a fost un sat. Sus la silisti vechi,
Orlea, Romanati.
Mitre: subst. cap, varf, extremitate. 9, 10, 21. Tandarei, Ialomita. 11.
13, 34. Targovistea.
Din sfarcul nasului, 119, 7, 35.
siminoc: subst. plant& cu flori galBraila.
sfartat: subst. ruda, frate. Caciula bene ; se intrebuinteadt 'n farma-

Verde frunza siminoc, 237,

7. 347. Gemenea, Dambovita.
sindie: subst. insrcinat cu ingrijirea
Ghicit. 10.0, idem.
sfir: subst. activitate, putere, talent de interesele unui corp sau a unei

sfartatului in mijlocul satului. Ghicit. 88. Luna. Ghicit. 99. Soarele.

cie.

www.digibuc.ro

378
Bre, sindie,

dum-

neata, 252, 12, 13, 25, 28, 61, 78.

Or lea, Romanati.

smintl: vb. a lovi, atinge, vatma,

schilodi. La un deget sa nu-1 smintiti, 238, 7, 473, 478.

Gemenea,

subst. scandurele subtiri cu

Dambovita.
cari se acopere casele. Sindril jos $obolan: subst. gherlan, chitcan, $oada, 258, 13, 312. Orlea
rece mare de camp. $obolan rosu
Romanati. 7, 6, 3. Urare de anul
in gaura neagrk Ghicit. 94. Pinou.
ciorul in cisink
singer: subst. cutit mare turcesc, soc: subst. arbust ; florile uscate se
purtat la brau. Cu singeru 'nfipt intrebuinteazA ca ceaiu contra rain mash, 283, 23, 29. Corabia, Ro- celii ; fructele, coaja si radAcina ca
manati.
purgativ. Fluerasul mi-e de soc,
singir: subst. unitate de msur
286, 7 286. Gemenea, Dambovita.
stanjen sau prAjin, lant. Trei sin- sofran: subst. plantA industrial ; flogiruri de robi, 265, 16, 49, 51, rile uscate se intrebuinteaza la
55, 65. Silistraru Braila. 266, 16.
vopsirea stofelor in galben, iar se97, idem.
mintele la farmacie. Nu stie ce e
sirul: vb. a pune in rand, ordine, sofranul, 37, 39, 57. Bucuresti.
$ir, in linie de btaie. 0$ti sa-mi sofrAnit, -A: adj. vopsit cu sofran,
sirueasck 49, 57, 44. TandArei, Iaavand saran inteansul. Tot bucate
lomita.
$ofrAnite, 241, 8, 182. Orlea, Ro-

sleau: subst. cureaua de care calul manati.

trage trsura. Sleauri le luk 158, $oim: subst. pasre rpitoare; soimii
3, 35. Celeiu, Romanati.

slovi: vb. a slomni, a scrie slove.

De-mi slovesti, de-mi socotesti, 44,

50, 25. Tndrei, Ialomita.
sluger: subst. boier insrcinat cu
aprovizionarea Curtii si a armatei
cu paine, carne si lumanri ; mai
tarziu rang de boiernas. SA ne

seaza. slugerele, 44, 49, 32. TndArei, Ialomita.

slugulitA: subst. deminutiv dela slug&

se dresau in evul mediu pentru vanat. Chem& soimii si ogarii, 20.

27, 53. Galati. 32, 33, 29. SloboziaConachi, Tulcea.
sol: subst. insarcinat, trimis, mis!onar. Sol de pe sol ca-i trimitek
56, 70, 20, 21. Tulcea.
solie: subst. insarcinare, indatorire,
misiune. Voi solia s v'o dati, 17,
23, 27, 34. Targovistea. 54,
17, 18. TandArei, Ialomita.

67,

om de incredere, servitor in solz: subst. plAcile ce acopere pielea

Sa ne cati d'o slugulitk

44, 49, 23, 2. Tndarei, Ialomita.
SA-1 punem d'o slugulitk 274, 19,
curte.

113. Orlea, Rornanati.

slutl: vb. a ciuntl, schilodi, nenoroci. Ca s ma, sluteasck 289, 25,

crapilor ; cu solzul, iar in lips4

puteA s fie si chiar o frunzA de

salcam, par, etc., intonau haiducii
cantece de vitejie. Dar unul cant&
cu solzul, 212, 10, 73. Orlea, Ro-

manati.
138. Orlea, Romanati.
$opron: subst. cosarit unde s passmedisor, -oarA: adj. de coloare pltreaza carul si cruta, adpost penvita, blond, blondin. Era o fetru vite si nutret in timp de iarn.
tita smedisoar, 265, 16, 59. Si5i carul de sub sopron, 69, 76, 49.
listraru,
Odobesti, Putna.
smiceA: subst. vlAstar, vergeh, nuie- $orecie: subst. acid arsenios, otrava
lus subtirek De colek de cea pentru starpirea $oarecilor. SA iei
smicek 51, 60, 20, 21. Tulcea. C
sorecie d'o park 299, 5, 98. 112.
lovesc smicelele, 232, 6, 261. CeStudina, Romanati.
leiu, Romanati. Te lovesc smice- sotorog, -oagA: adj. cam stramb,
lele, 236, 7, 374. Gemenea, Damcam Adus, cam curbat. $otoroaga,
bovita.
botoroaga nou coti de lemn insmiceag: subst. smicirea ce cAlAretul
treag. Ghicit. 92. Osia.
face cu fraul calului lovindu-1 tot- sovalciliat, -A: adj. care coteste, oscideodat cu biciul. Bi trgea cate- leaza de colo pana colo. Mama
un smiceag, 263, 15, 64. Cudalbi,
lunga, tata lata, si cumnata $oCovurluiu.
valcaiata. Ghicit. 80. Scanteia.

www.digibuc.ro

379

$ovan: subst. zestre, trusou de mi-

7, 366. Orlea, Romanati. 171, 9,

reasa, calabalacul nuntii. Darurile,
140, idem. 303, 7, 30. Silistraru,
sovaniile, 57, 72, 5, 26. SerbanestistavA: subst. herghelie, cireada,
Pucioasa, Dambovita.
$ovar: subst. un fel de trestie sub- time de vite mari. Am o stava de
tire, intrebuintata la aeoperirea ca- cai, numai unul din ei merge. Ghiselor, bordeielor si cosarilor. C'un
cit. 81. Dintii.

paiu de sovar.... Ghicit. 94. Pi- stAvl, se: vb. a se statornici, a mai
ciorul in cisma.
sta, a mai exista. Nu se mai stavih,
spahiu: subst. soldat calaret turc, 215, 11, 45. Balenii-Romani, Damin opozitie cu ienicerii, cari erau bovita.
pedestri. Cai buni la spahii, 62, steag: subst. drape]. Unde-o fi stea79, 71. Cudalbi, Covurluiu, 261, 14,
gul plecat, 65, 85, 13. Visinesti.
207. Silistraru, Braila.
Dmbovita. In cap 1mi ridica steag,
114, 1, 78, 79. Orlea, Romanati.
speghe: subst. sabie lath cu doua
Toate steagurile vedea, 213, 10,
Ingerii cu speghile i-a mun174, 176, idem.
cit, 140, 33, 116. Husi.
speriet, speriat: adj. apucat de spai- stebl: subst. manunchiu, legatura de
ma, de duh necurat. De te baga flori smuls din pamnt. Cu steble
in sperieti, 26, 30, 68. Stoicani,

de busuioc, 33, 34, 9. Slobozia-

Conachi, Tulcea. O stebla de flori

Covurluiu. 146, 44, 33. Husi.
cerea, 262, 14, 268, 270. Silistraru,
spicor: subst. partea superioara, varBraila.
ful plantelor. $i la spicor infloriti, 56, 71, 5. Serbanesti-Pucibasa, stejArel: subst. deminutiv dela stejar. Cu seaua de stejarel, 55, 68,
Dambovita.
30. Tandarei, Ialomita.
spilcA: subst. ac cu gamalie mare si
eolorata. Spilca doamnei In fundul sternuta: subst. asternut, saltea, velintA; ceeace se asterne 'n pat. 0
oalei. Ghicit. 87. Luna.
sternuta s'o 'nvelinta, 58, 74, 6.
spor: subst. folos, immultire, succes,
avutie, rod. Din sporul casei, 128, Arighiol, Tulcea.
$tircan: subst. pasare ; traeste prin
19 59. Husi.
spovedi, se: vb. a-si marturisi pi/ea- bbfi si locuri mocirloase, se nutreste cu peste si cu broaste. In
tele. S. mergi sa te spovedesti,
lunca lui Trepadus sta un stircan
252, 12, 74. Or lea, Romanati. 254.
cu doll& gusi. Ghicit. 81. Desagii.
12, 244. 274, idem.
aspru (ca
staiu: subst. stana, stanca, bucata stogosat. -A: adj. latos
mare de piatra. Staiu de piatra se lana oilor stogosate). $i le poarta
stogosate, 285, 24, 44. Orlea, Rofacea, 192, 1, 417. Or lea, Roma-

manati.
nati.
stalpulet: subst. deminutiv dela stalp. stol: subst. card, pale, adunare de
La al stalpulet de piatra, 211, 10, mai multi indivizi. Este-un stol
5. Or lea, Romanati. Ca stalpii pa- de porumbei, 60, 78, 15. MirceaVoda, Dambovita. Stoluri de pe stomantului, 233, 7, 6. Gemenea, Damlull, 61, 79, 5, 6. Cudalbi, Covurbovita. 235, 7, 155, idem.
luiu.
stanga, stangoiu: subst. nume de strafigh:
vb. a stranuta. Pan& strafifiinte. Stanga motanga duce pe
ga, 154, 2, 13. Silistraru, Braila.
stangoiu motangoim... Ghicit. 80.
$i murgul ca-mi strafiga., 159, 4,
Coto fana si bivolul.
43. Orlea, Romanati.
starcigat, -A: adj. incretit, strans, strafigat,
-A: adj. avand pe una sau
inghemuit, sgarcit. Starcigat imamandoua narile o pata alb& (vorbelciugat sub pamant e tot bagat. bind de cai). Murga, breaza, straGhicit. Rama. 98.
figata, 216, 12, 74. Orlea, Romastarf: subst. totalitatea membrelor nati.
maruntaielor dintr'un corp. Din strain: subst. patura Mom& de Ulna
starful capului, 134, 25, 9. Husi.
pentru acoperit, haine, toale. Cu

stat: subst. inaltime, statur. De pe

statul meu, 13, 32, 25. 31. Husi.
Tot un stat si tot un fapt, 207,

straie de diamant m'a imbracat,

126,

17,

idem.

www.digibuc.ro

75.

Husi. 150, 65. 65,

380

strAmb, -A: adj. intr'o parte, piezis, nreand. In poal de sucinan verde,
fals, nedrept, pacatos. Si stritmbii 57, 72, 27. $erb'anesti-Pucioasa,
Ddmbovita.
la strambdtate, 44, 49, 42. Tansudul: vb. a injur, a dojeni, a musdrei, Ialomita.
strasiat: subst. marginea acoperisu- tr. Si de peste-1 suduiii, 177, 10,
lui servind la scurgerea ploii. Cu 183. Celeiu, Romanati. 281, 22,
strasini de siminoc, 43, 48, 7. Tra- 49, idem. 283, 23, 56. Corabia,
Romanati.
ian, Teleorman. Cu strasini de busuioc, 60, 78, 7. Mircea-Vodd,, Ddmbovita. Cu strasini de siminoc,
12, 15, 4. Targovistea. 128, 19,
58. Husi.

strat: subst. asternutul vitelor in cosar, culcus de fiard, locul unde a

&unit cinevh. Cum s potolesc....

suer, suerat: subst. actiunea de a

Suerh, sgomot ascutit iI unor ani-

male sau al unui corp ce spinteci

repede aerul. De suerul serpilor,
228, 5, 32. Tndrei, Ialomita. Cand

sueratul auzid, 230, 6, 78. Celeiu,

Romanati.
29. Or lea, sufleed: vb. a ridich indoind, a suRomanati. 123, 13, 6, idem. Porcii
mete. Winecile mi le suflecam,
'n strat, 118, 6, 7. Brdila.
122, 12, 26. Braila. 142, 37, 3.

Porcii 'n strat,

1,15, 4,

Husi. 143, 37, 15, idem.

streajA: sub, gard, sentineld, pazd.
Si strejile le 'ntrid, 221, 1, 247. suflos, -oasA: adj. care face vant impingfind aerul, care se misch, vorOr lea, Romanati. 225, 4, 98, idem.
227, 4, 254. 264, idem. 247, 10,
bind de cevit umflat de aer. Cu
una sufloas, 21, 27, 164. Galati.
33, idem. 249, 10, 221, idem. El
streaja le-o strejui, 267, 17, 106. sugul: vb. a glumi. $i cu vorba-i
suguih, 281, 22, 76. Celeiu, RoCeleiu, Romanati.
streehe subst. insect& foarte pericu- manati..
loasa care bantue vitele. Unde suhat: .subst. pdsune, mai ales la
munte si In cmpia BdrAganului.
miorldie mdta de streche, 34, 35,
Du vacile la suhat, 59, 76, 44. Odo-

42. Trgovistea.

besti, Putna.
strejui: vb, a pazi, a sta de pazd,, suin,
-e: adj. subtire, inalt, tignit,
sentineld. Iatd c te-am strejuit,
inteo parte. Ns:dried suie pe copac

249, 10, 250. Or lea, Romanati.

sd, suie. Ghicit. 85. Gbionoaia.
strobol, stobor: subst. par ascutit sul:
subst. object avdnd forma cila capul de sus ; gard din scnduri
bucatd, de lemn pe care se
asezate vertical. Cu strobol, mai
invleste urzeala si se strhnge
de departe, 42, 46, 8, 9. Mdrcesti, panza.
sunt ca sulele, 201,
Dmbovita. Multi stobori s'au adu- 6, 103, Si-acum
Melinesti, Dolj.
nat, 50, 60, 3. Tulcea. Cu stobori
adj. dat pe fatd cu sude siminoc, 60, 78, 6. Mircea-Vodd, sulemenit,
liman, olman, dres. Alba si sulemeDambovita.
nit&
Ghicit. 100. Soba.
strunat, -A: adj. avand pusti, in gur sulitit:
subst.
arm& de impuns, purzabila, halcaua, struna (vorbind de
tatii azi numai de cavaleria grea,

c ai). Frdnat si strunat, 62, 80, 12.

Orlea, Romanati.

toglie. Trace pasa pe ulitd, in jurul lui tat sulite. Ghicit. 72. Ari-

stupl: vb. a scuiph. Pe ddrisa s'o stu- ciul.

peascd, 125, 16 78. HuSi.
sumeed, -se: vb. a se supune, a se
stupit: subst. scuipat, saliva. Cu studa invins. Jddovii s'au sumecat, 50,
pit de baba, 128, 19. 64. 65. Husi.
69, 30. Agighiol, Tulcea.
subulit: subst. deminutiv dela subd,, sumutl: vb. a asmute, a intarht,
Imbracdminte tiirdneascd, Vacua', din
abd groasd, si impodobitd cu gi-

sumuti,
infierbantd. Odat
205, 7, 150. Celeiu, Romanati.

tane. ImbrAcat inteo subulitd,, 267, sunat: subst. actiunea de p. sunk

17, 104. Celeiu, Romanati.
a scoate un sunet oarecare. In susurman: subst. postav gros de land natul clopotelor, 247, 10, 30. Orlea,
Romanati.
albd, ghebd, de suman cu &tame,
adj. cenusiu, alb amestecat
cum poarta tdranii din muntii Mol- sur,
dovei si tdrancele din regiunea ducu negru, argintiu. Mos Radu,

www.digibuc.ro

381

brbut sur, 211, 10, 13, 36. Or117. 5, 141. Braila. Tana rosie oiu
lea, Romanati. Mo$ Radule, barb croi, 145, 43, 11. Huai.
surk 275, 10, 70. Silistraru,
taftar: subst. aceeaa semnificatiune
276, 10, 103, 133, idem. 277, 10,
ea $1 taftras $i tfturas. 51 taf193, 228, idem.
tarul leului, 119, 11, 8. Silistraru,
sureek: subst. aachie, tandr
Braila.
Dou lemne odolemne $i un tkftira$: subst. deminutiv dela tafbrat de surcele. Ghicit. 9l Scara.
tar, avand aceea$ semnificatiune.
268, 17, 143. Celeiu, Roma:14i.
Taftraaul lui, 62, 79, 53. Cudalbi,

surda: adv. inzadar, degeaba, fr

Covurluiu.

nici un folos. Geaba, neic $1 sur- taftura$: subst. cure& de inchingat

dit, 173, 9, 323. Celeiu, Romanati.
calul ; harnaaament in general. Taf249. 10, 206. Or lea, Romanati.
turaa cu nsturaai, 32, 33, 19. Slobozia-Conachi, Tulcea. Sapte chinsurlk: subst. adpost de pari, acoperit
cu stuf. Cosoroab strmt, surl gi, aeapte tafturi, 199, 4, 203.
Celeiu, Romanati.
cocoaat. Ghicit. 86. Leoca.
surtue: subst. hain scurt, yedin- tagle$: subst. piron, cuiu mare. Taglee de otel, 10, 10, 39. Tndrei,
got. Surtucul pe trup, 125, 16,
12,

13,

Ialomita.

34. Huai.

snrugiu: subst. vizitiu care mnii taler: subst. veche moned de arcall la poatalion. 5i voi, surugii- gint. Tot pe taler, frantuzeate, 44,
lor, 158, 3, 20, 60, 67, 91. Celeiu, 50, 23. Tndrei, Ialomita. 45, 50,

Romanati.
27, idem.
eut,
adj. ciut, ciut : frk coarne, tkinilik: vb. a afurn cu tmtlie, a
vorbind de animale. Tot cornute lingual, a onor. 51 li ttintai, 167,
8, 91, 96. Celeiu, Romanati. Nici
d'lea aute, 55, 68, 17. Tndrei,
1-a tmiat, 169, 8, 242, idem. De
lalomita.
mi-1 tamd, 170, 8, 334, idem.
svreoleit: adj. care suceate, care

se sbate cu mare iuteala. Am o tamburk: subst. mandolin cu gatul

nui, svrcole ai cuprind lumea lung ai coardele de metal. Tangara cu tambura, 298, 4, 38. Orcu ea. Ghicit. 84. Gndul.

svr11: vb. a arunch ceva cu mna, lea, Romanati.

a da din picioare (vorbind de cai). tandalita: subst. deminutiv dela ;Iandal : personagiu bufon opus lui
Sus toiag svarleate, 47, 53, 19.
Neal& ; ora de nimica. Tandalita,
Tndrei, Ialomita.
mandalita, carcei tobolita. Ghicit.
82. Fasolea.

T.

tndri: subst. tandard, aschie

de

lemn. Tandr mandr st in grin-

Tbrf : vb. a aseza, tabrao a aedeit d& al luceate, te orbeate. Ghicit. 86.
undev, a atack a da nval. Oati Lampa.
mi-a tabrit, 49, 57, 12. Tndrei, tangr: expresiunp onomatopee imilalomita.

tat interj. indic un sgomot regulat te se reinnoeate la intervale

egale, expresiune onomatopee. Tac,

tnd o lovire, tdtneal, tngire

regulat In timpi anumiti. Tangar, mangr.... Ghicit. 77. Ceasornicul.

tac prin copac. Ghicit. 78. Coasa. tangark: subst. instrument muzical
Iarna : tac, tac prin copac; vara : turcese, un fel de clan* tambal.
iu iu$ prin pius. Ghicit. 101.
Tangark cu tamburk, 298, 4, 38.

Toporul i skurea.
Orlea, Romanati.
tarlisidit, 4: adj. In forma unui ta- tknjalk: subst. al doilea protap le: incingtoare de stof vrgat
gat de oiate, cnd se Injuga patru
boi. Minile tnjelite, 33, 34, 23.
ce se leg& peste mijloc sau la cap
Slobozia-Conachi, Tulcea.
turceate ; purtat de boieri, apoi de

preoti. Taclisdite de parale, 234, tantn, tntoin: subst. indic o fiint.

7, 34. Gemenea, Dmbovita.
Tanta manta $eade pe tntoiu bntartk: subst. stof de rasatas lucioas
toiu, dar tntoiu bintoiu nu aeade
$1 neted. Tafth verde s'aaterne, pe tanta manta. Ghicit. 79. Coto-

www.digibuc.ro

382

61* 299, 5, 42. Studina, Romatree pe drum, tntoiu mantoiu sea

nati.
de 'n drum.... Ghicit. 88. Lupul Wirt: vb. a blestem, a oropsi, a
si oile.
mustr, a dojeni. Tot o ttrk
tntisoarii: subst. deminutiv dela tin158, 3, 14. Celeiu, Romanati.
fana si bivolul. Tantele mantele

cuiu mic, Cu fraul cu tanti- tvlue: subst. sul de lemn gros si

7. Tandarei, Ialogreu, uneori de fier, servind la
sfaramare. La tvaluci Inhmati,
29, 31, 129. Galati.
tantur: adj. cev& care sta tantos,
drept in sus, darj. Tantur ban- tavan: subst. partea de sus a unei
ta :

soare, 47, 56,

mita.

tur seade 'n drum. Ghicit. 77. Ciobanul si oile.

tare: subst. ocol de vite, gard imprejurul stogului, cosul teascului.

Peste tare te arunci, 65, 86, 21.

camere ; cele doua extremitti ale

unei corabii, unde sunt locuintele

corabierilor ; partea de sus a aces-

tora. In tavanul caicului, 244,

12.

Orlea, Romanati. 245

9,
9, 98,

idem.
Tandrei, Ialomita. Ghicit. 81. Dinsubst. fire, caracter, rang
tii. 141, 35, 42. Husi.
social. Ceaca, ceaca, $i apa la
subst. bat ciobanesc : lung,
matca si saracul la teapa. Proverb.
gros, nestrujit, cu noduri pe el.
Mie s-mi dai a tarjala parlita, 107. 62.
236, 7, 277, Gemenea. Dambovita. telegar: subst. cal de teleag, cal

taria: subst. bucat de pmant arata

si samanat uneori drumul dintre
semanturi. ',Maud spre ale lui
tarlale, 32, 33, 31. Slobozia-Cona-

iute si sprinten. Telegari nu ti-am

furat, 220, 1, 210. Orlea, Roma-

nati. 228, 4, 337, idem. 243, 8, 339,

idem.

telegutii: subst. deminutiv dela temica carucioar cu doua

tarla: subst. loc de iernat pentru leaga
roate tras& de un cal. Nici in car,
vite cu bordeie pentru pazitori;
nici in caruta, nici in teleguta,
asezare provizorie pentru a val.&
Proverb. 108, 70.
cu oile pe o mosie strain. Vai
subst. un fel de asternut,
de trla far& caini si casa far& televechi:
chilim Pune captaiu televechia,
stapani ! Proverb. 107, 43. La o
294, 2, 16. Orlea, Romanati.
tarl s ducek, 174, 9, 383. Ce- temnicioar:
subst. deminutiv dela
chi, Tulcea.

leiu, Romanati.

tarnacop: subst. instrument de fier

cu care se sap si se scot rdcini
din pamant.... Fun tarnacop. Ghicit, 96. Porcul.

temnita :

inchisoare

intunecoasa,

puscarie. Din temnita In temnicioar, 224, 4, 3. Orlea. Romanati.

Din temnit in temnicioara., 228,

5, 2. Tndarei,
tarsfina: subst. legatura, nojita din tichie:
scufit, ce poart copiii
par de cal a opincilor, funie, lat. mici.subst.
Joac&
popa crcanat, cu zSi tarsani magarilor, 296, 3, 34,
carrat, cu tichie rosie 'n
52. Orlea, Romanati. Jumtate de bunul
cap. Ghicit. 85. Ghionoaia.
tarsan, 308, 8, 35. Siistraru, tilelen:
adj. teleleu, vagabond, usar-

tartacutfi: subst. curcubeta ttrea-

nic, care umbl de colo pan& colo.

Trei tilelei, opt opintei... Ghicit.
86. Itele.

sca, plant& original& din Asia tropical, are form& cam elipsoidal. tindechl: vb. a intinde panza cu tinTrtacut vanat, gurguiata cum- . dechea, a tese mereu mutand tinnat. Ghicit. 73. Biserica. De-i sun&
dechea. Tasa, tindecheste, 183, 14,
tartcuta, 255, 13, 54. Orlea, Ro14. Orlea, Romanati.
manati.

tinttel: adj. cel ce are o mica, pat

tartilroi,
subst. drac, dracoaialb in frunte, vorbind de cai si
ca. Tartaroaica, 118, 5, 195. Braila.
boi. In frunte tintatei, 28, 31, 28.
Nouazeci si nou& tartori cu cataGalati.
roaicele lor, 138, 33, 23. Husi.
tintizoiu: subst, mic, pasarica care
Uttar: adj. nume de popor, urias din prin cntecul
Ciuci opinci
vremuri, drac. Fugi ttarilor d'a- intern). picior $i clcadu e tot gol",

www.digibuc.ro

383

vesteste inceputul primverii. Am

un tintizoiu schiop si tine o vac
In cioc. Ghicit. 75. Cantarul.
tinut: subst. sediu, loc unde se aduna
multime, piata public. Tinutul mo-

runilor, 177, 10, 204, 186. Celeiu,

govistea.

Cu toiag de gheata 'n

mana, 212, 10, 101. Or lea, Romanati

Si-si las toiagu afar'. Ghicit. 79. Cotofana. Toiagu 'n man&
am luat, 114, 3, 5. Braila. 121, 12,
3,

idem. Pe toiagu-i ferecat,

43,

48, 14. Traian, Teleorman. Sus totiriplic: subst. bumbacel de impletit.

iag svarleste, 47, 53, 17, 19. TanFoaie verde tiriplic, 238, 7, 452.
clarei, lalomita.
Gemenea, Dambovita. Foaie verde tol: subst. panz groas de invent
tiriplic, 241, 8, 148. Or lea, Romamai ales carutele, cioltar, haina.
Romanati.

nati.
titieanii: adj. mititica, sprintena. Gasca titieana sboara noaptea prin
poian. Ghicit. 77. Cihurezul.
titirisca.
titiriscoiu: expre-

Cu tolul rotat, 41, 46, 73. Targovistea. Cu tolul cu tortolei, 47, 55,
6.

Tandarei, Ialomita. Sa lapad

toale de venetiie, 196, 3,

69, 70.

Celeiu, Romanati.
siuni onomatopeice, aratand ceva toropeala: subst. amorteal, lancemic ea o sfarleaz, ca o titirica zeala, ameteala. De toropeala, de
boal m'am desbracat, 122, 13, 51,
sau titirez ce se misca in continuu.
52. Braila.
Titirisca face pere, titiroiu vine
cere. Titirisca nu se 'ndur, ti- tot, toa tit: pron. adjectival artnd
o cantitate numeric. Toata-si ttiroiu vine si furL Ghicit. 78.
nara-mi (cutare), 58, 74, 12. AgiClosca cu pull si uliul. Titirisca,
plisc s pune pe titiriscoiu plis- ghiol, Tulcea.

coiu; dar titiriscoiu pliscoiu nu s trgaciu: adj. cel ce trage, cel ce

pune pe titirisca plisca. Ghicit. 80.
duce ceva iute (vorbind de cai si
Cotofana si bivolul.
boi). Tragaci ca soimii, 197, 4, 40.

tivga: subst. rodul unei plante cu

Celeiu, Romanati.

acelas nume. Tivga nu merge de traistar: subst. cel ee face traisti.

multe ori la apa. Proverb. 109, 17.
Parul 11 dadui la traistari, 46, 52,
tivilichie: subst. pieptar lung al ta- 25, 26. Tndrei, Ialomita.
rancelor, cusut in fir si matase. trazvl: vb. a se trezi, a se desmeTivilicbie, tivilichie, tivilichia dratici, a se destept din somn dupa
cilor, 147, 47, 1, 2. Husi.
putin chef. Jaman s trazvia, 158,
tivitura: subst. efectul tivirii si lu3, 75. Celeiu, Romanati.
crul tivit; fasie ce se coase pe treanca: subst. fleacuri, nimicuri.
marginea manecii, pe marginea u- Itele momitele, treanca fedelesele.
Ghicit. 96. Punga cu bani.
nei materii. M'a trimis 'doamna de
sus la a de jos, sa-i croease ro- trepfidus, -A: adj. cel ce alearga de
chie faM cusatur, far& tivitura. colo pan& colo, cel ce treapada.

Trepdusul
Ghicit. 85,
Ghicit. 84. Geamul.
toanit: subst. durata de timp de cand
96. Ghinda, porcul si lupul.
arunc si pana scoate nevodul, ca- tron: subst. cosciug, racl, sicriu in
pritiu. Trase o toana., trase (Iota,
care se pune spre Ingropare corTrase toane pana 'n nou, 176, pul omenesc mort. Tron de sipica.
10, 175, 176. Celeiu, Romanati.
'ngradia, 174, 9, 416. Celeiu, Ro177, 10, 203, idem.
manati. Tron de cear c-i facea,
toborita: subst. expresiune pop. dela 301, 5, 229. Studina, Romanati.
toba. Enderit, menderit, carcei tronc: interj. imita sgomotul unei ctoborit. Ghicit. 82. Faso lea.
deri subite; ceva nepotrivit, neastoc: interj. imit sgomotul srutatu- teptat ; expresiune onomatopee. 0lui repede sau al suptului prunci- doronc tronc, i-a srit tandra. Prolor. Expresiune onomatopee. It
verb. 109. 104.
momita, toe fedeles. Ghicit. 83. tudiriu: expresiune onomatopee, imi-

Foarfecile.

toiag: subst. bat lung, baston de ce-

remonie, insigniile demnitatii. Si

toiagul de dreptate, 17, 23, 42. Tar-

ta sgomotul unei sucale ce se invarteste. Am o catalus, cand 11

dau cu palma face :
diriul Ghicit. 100. Sucala.

www.digibuc.ro

1 Tu-

384

tumba: subst. dare peste cap, rostogolire. Tumba 'n Dunre e-i da,
245, 9, 131. Or lea, Romanati.

tunica: vb. a merge ca o gingie, ea

corp face cand este aruncat Inteo

balt sgomotul cand batem puti-

neiul ; expresiune onomatopee. Ui-

duc bulduc de barb-1 aduc. Ghiun invelis negru, ca o membrana... cit. 97. Putineiul.
Tunica si punicii la sf. Duminec. ulicioara: subst. deminutiv dela uGhieit. 75. Calugrii la biseric.
lita. Din ulit.a 'n ulicioar, 228,

tunturus: adj. mic, rotunjior ca un 5, 1. 17iindiirei, Ialomita.

nsturas. Tunturus, bumburus, sea- ulmh: vb. a plea, pe urmele cuiv
de inteun piciorus. Ghicit. 103. spre a-1 gasi, a adulmech, a obVarza.
serva. Fata d'o ulmh, 181, 12, 77.

Celeiu, Romanati.
tupilat, -11: adj. ascuns, mititel, scundac, bondoc. $i pe la casa tupilata, ulubel: subst. deminutiv dela ulub
22, 27,

213. Galati. 27, 30, 162.

Stoicani, Covurluiu.

turalin, -ie: adj. ceva, cu turit, imagine, inscriptie, scriitur. Tot parale turalii, 234, 7, 35. Gemenea,
Dambovita. 239, 8, 24. Orlea, Romanati. 211, 10, 27, idem.

porumbel. Ca doi ulubei la pene,

58, 74, 16. Agighiol, Tulcea.
untisor: subst. plant& ale carei frunze tinere sunt intrebuintate in bucatarie ca salat. Frunzulita untisor, 297, 4, 3. Orlea, Romanati.
unzur: subst. functionar insrcinat
cu perceperea dajdiilor puse pe
vitele cari dau lapte, unt. S vie
unzuru 'nook 208, 9, 33. Orlea,

turchez, -eaza: adj. albastru inchis.

Turcheaz neagr tot campul alearg. Ghicit. 103. Varteiul.
turt: subst. paine nedospit, coapta Romanati.
in tast ori in spuz, cevh strivit. urdul: vb. a risipi, a asvarli eolo si
$i 1-a fcut pe tot turt si farama,
colo lueruri puse inteo ordine.
25, 30, 24. Stoicani, Covurluiu.
Ei patul a urduit, 213, 10, 228,
fac o turta de paine, 274, 19,
211. Orlea, Romanati.
151, Orlea, Romanati. Turt alba urgie: subst. ur, manie mare, bles'n cosnicioara, 197, 4, 60. Celeiu,
tern, exil. SA traeasc in urgie, 59,
Romanati. Nici turte nu i-a dat, 76, 30. Odobesti, Putna.
167, 8, 97. Celeiu, Romanati. 169, urit, urfciune: subst. actiunea de
8,

214, 244, idem.

170, 8,

336,

idem.

turul: vb. imita sgomotul sau cantul

porumbeilor ; expresiune onomato-

a uri; temerea, grija, spaima de

cinevh care-1 urste sau ii face

vreun mare ram, groaza de duhur1

rele. $i iea uriturile, 117, 5,

106,

pee. Turuir, 'nguruir, 23, 28, 47.

118. Braila. 122, 12, 66, 85, 105,
Varfurile, Dambovita.
idem. Ash s
Uriciunea.
tusea: semnificatiune necunoscut.
123, 13, 11. Orlea, Romanati. UriAm o matus, tusea, tusea prin
ciunile, 124, 13, 40, idem.
cenusa. Ghicit. 87. Luleaua.
ursita: subst. destin, soart ; iubita
tutuiana: adj. tacut, posomorit, po- sau mireasa hotrit de soart, flasac, incetisor. Tutuian ian fuge call si fetele crezand in influenta
noaptea pe poiana. Ghicit. 77.
norocului asupra vietii. Cu ursita
Ceata.

U.

dimpreuna, 64,
Covurluiu.

82, 27.

Cudalbi,

ti-a fost ursita,

t06, 7, 271. Celeiu, Romanati. 126,
17, 89. Husi.

Udubaie: adj. arat ceva mare, inalt,

dar primitiv. Unghie de gaie, cap ursitor: subst. cel ursit de soarta.
ca s fie brbat al unei femei.
de udubaie. Ghicit. 75. Cantarul.
ugea: indicti o fiinta.... Ci gasii un Ci arde caciula in capul ursitorului
cuib de ugea bugea.... Ugea bugea meu, 125, 16, 9. 31. Husi. $i sa.
ca s ou. Ghicit. 97. Racul cu i- te duci la ursitul meu, 127, 18, 8,
35, 44, idem. 129, 20, 4, idem. $i
crele la gat.
care o fi ursitorul meu dela Duninimoaich: subst. umfltur mare
la gat, la subtioar, la vintre. Ui- nezeu lasat, 130, 21, 61, idem. 131,
21, 70, idem. 134, 24, 5, idem. 134,
m, uimoaica,, 149, 63, 1. Husi.
26, 4, idem. 135, 27, 6, idem. 141,
ulduc: interj. ludic& sgomotul ce un

www.digibuc.ro

385
35, 18, 47. idem. 142, 35, 62, idem. valva: subst. faim, sgomot, reputa145, 42, 11, idem.
tiune bun& sau rea, flacrtra. Ash

ma: sub. vorbire de rau, clevetire,

critica adusa cuiva. Ash s poto-

le$ti... Ura, 123, 13, 9. Or lea, Ro-

sa potolesti.... Vlva, 123, 13, 10.

Orlea, Romanati. Valva 'n ceriu sit

ridich, 193, 2, 51. Celeiu,Romanati.

manati. 124, 13, 38, idem. 118, viilvoiu: adv. sbarlit, drept in sus,
6, 10, 33. Braila.
tapoi, vorbind de par. Cu parul

facut valvoiu, 242, 8, 243. Orlea,

Romanati.
vamasese -easert: adj. privitor la

Y.

vaeul: vb. a trill timp indelungat.

Acolo s vilcueascii, 117, 5, 126.

Braila.

SO,
vacuesc, 119, 7, 14
idcm. 123, 12, 121, idem.

viidrith: sub. deminutiv dela vadrti.

Si iea tu vadrita 'n mana, 281, 22,

vanni, la trecere. Cu cart" vamasesti, 45, 51, 19. Tandarei. Ialomita.

vntul: vb. a produce furtuna, uragane, vijelii. Vntui toate vartejurile inaintea cerului sus, 138,
33, 24. Husi.

viipaie: subst. flacra, mare. Pe nas

vapai cO. lsh, 236, 4, 239. Orlea,
subst. deminutiv dela vad.
Nici la viidurele, 45, 51 38. Tan- Romanati.
drei, Ialomita. 52, 62 24. idem. vilreolae: subst. oameni-lupi, earl,
vilduvitii: subst. deminutiv dela va- dupa credinta poporului, inghit soaduva. Pecioras de vaduvitii, 236, role si luna in timpul eclipselor.
Soarele sa fie unde o fi, luna s'o
13, 162. Or lea, Romanati.
subst. urma whine& ce las mnance varcolacii. Proverb. 111,
carul si caruta, directiune sau cale 19.
de urmat. 5i far'de viigas, 61, 79. vart, se: vb. 'a se bga, a se ascunde, a intra undeva. Si sub pat
17. Cudalbi, Covuriui. $i beau ain't
c sa, vara, 221, 1, 331. Orlea,
din vgas, 232, 6, 225. Celeiu, RoRomanati.
manati.
vfijilih: adj. care imita sunetul valu- vilrtej: subst. surup, eevh ce se
inNarteste. Cu scari d'albe in varrilor sau urletul vantului. Nuia
teaja, 241, 8, 187. Orlea, Romavajaih coprinsei lumea cu ea
nati. Ca vrtejul carului, 253, 12,
Ghicit. 84. Gandul.
125, idem.
val: subst. ap agitata si ridicat de
furtunii; prin analogic tot ceeace varvalfte: subst. port de haiduc cu
mustati
si groase. Cu musse aseamana cu valul. Numai vatti in varvalc, 273, 19, 10. Orlea,
luri de matas, 52, 63, 20. Focsani
Romanati.
Putna. Tot de valuri e trantit,
192, 2, 15. Celeiu, Romanati. Va- varvarie: subst. barbaric, cruzime,
salbataciune. Lip:e peste lipie frunluri ea muih, 181, 12, 67, 60.
z. varvarie. Ghicit. 91. Oglinda.
idem. 234, 7, 108, 109. Gemenea,
Tndrei, Ialomita.
vasla: subst. lopatd, opacina, de mh,vleeh: subst. vale mica intre dou . nat o luntrie sau corabie. Din vasdealuri. Ici colea, pe cea vlcea, 11 vslind, 161, 5, 99. Orlea, Ro62, 80, 16. Orlea, Romanati. C'a
manati.
umplut valcele, 232 6, 238, 262, vitql: vb. a impinge, a nifinh cora6. Celeiu, Romanati. 233, 6, 327,
bia cu vsiele, a da de colo pana
idem. 234, 7, 108, 109. Gemenea.
colo. Barba lui c o vtislia, 241,
Dambovita. Trei derele s-o vlcea, 9, 14. Orlea, Roman*. 245, 9,
256, 13, 122. Orlea, Romanati.
100 idem. 246, 9, 188, idem.
valseuit, -a: adj. unse, lustruite cu viitaf.
subst. cioban care pvase, din ale crui bobite s^ pre- zeste stana, mai mare, Ingrijitorul
para cleiul sau vascul de prins pamosiei sau curtii boiere$ti, cpisiiri. Vai I sunt valscuite, 65, 86,
tan peste osteni. Acas' daca m'a
19. Tndarei, Ialomita.
dus, vataf cO. m'a pus. Ghicit. 73.
vlurit. -A: adj. biitut, trintit de Bastonul. Doisprezece vatafi mari,
valuri. Si de valuri viilurita, 18,
175, 10, 11, 72. Celeiu, Romanati.
24, 32. Cudalbi, Covurluiu.
La vatasi de poruncih, 176, 10,
66. Celeiu, Romanati.

Pdsculescu, Literature! Pupulard

www.digibuc.ro

25

386
D'o fi vifor, d'o fi roseata, 115,
110, 111. idem. Vataful Costin, 214,
11, 28. Blenii-Romani, Dambovita. 4, 9, 17. Orlea, Romanati. Buba
cu vifor basicata, 120, 8, 6, idem.
Proverb. 109, 123.
vatti*el: subst. comisar de cartier, vifirit, -a: adj. tasalat, pieptanat, agardian de noapte, curier rural, rangiat bine, vorbind de coama
cailor. Si cu coama vifirita, 53,
slujbas la primarie, vornicel de
66, 5. Tandrei, Ialomita.
nunta si batul Impodobit ce poarth.
Dela vatasei, 152, 1, 26. Silis- vifort: vb. a bate viforul, crivatul,
vijelie teribila. Caci mi-a nins,
traru, Braila.
mi-a viforat, 53 65, 34. Tandarei,
vittasl: vb. a stapani, a Ingriji, a
Ialomita.
fi mai mare peste o cash'. Si mi-o
vataseste? 166, 8, 8. Celeiu, Ro- viitura: subst. timpul cand Incepe sa
vina cevh. In viitura vacilor, 255,
manati.
255, 13, 4. Orlea, Romanati.
vat4oin, -aie: adj. cu aceeas Insem-

nare ca si vataf si vatas. Dalbai vindecat, -a: adj. facut, sapat, clidit. In pamant e vindecata, 202,
vathsoaie, 190, 1, 177. Orlea, Ro6, 4. Tulcea.

manati.

vatra: subst. locul unde se face fo- vinecior, -oara: adj. deminutiv dela
cul cmn i imprejmuirea. Nu-mi vanat. Si vezi curtea vinecioara,
asterne tu pe vatra, 293, 1, 152. 65, 85, 18, 19. Visinesti, DamboStudina, Romanati.
vedrios, -oasti: adj. cel ce vede bine,
vioiu, sprinten. P'un cal negru,
vedrios, 47, 55, 5. Tandarei, Ia-

vita.

subst. expresiune pop. in loc

de vin. Din gun& e lesne : Pune

vita, bea vinita. Proverb. 107. 52.
vistirie, vistier: subst. tezaurul Stalomita.
veleat: subst. data anului, termenul tului, comoara ascunsa in pamant.
In vistirie nebagate, 207. 8, 4.
vietii. Cand veleatul mi-1 vedeh,
Orlea, Romanati. 209, 9, 16. Co153, 1, 121. Silistraru, Braila.
rabia, Romanati. Sa deschid visvenetic, -a: adj. strain, venetian,

tierul, 213, 10, 233. Orlea, Romavorbind in special de monede, gal

nati.
ben de Venetia. Galbeni venetici, vladit,
vldil: subst. forma pop. dela
289, 25, 102. Orlea, Romanati. 302,
vladica : episcop. Tanana vlldita,
6, 92, idem.
215, 11, 70, 92. Balenii-Romini,
venetie, venetaie: adj. cevh strain,
Dambovita. La Vladil c'o trimiteh,
venetic, din alte lumi. Pistoale de
195, 2, 252, 254. Celeiu, Romanati.
venetie, 176, 9, 244. Celeiu, Rosubst. bunatati, bogatii, averi,
manati. Sa lapad haine de vene- Averea
ta si vlaga, 273, 19, 52.
taie, 196, 3, 69, idem. 219, 1, 67,
Orlea, Romanati.
Orlea, Romanati. Si arme de vene- voinicie:
subst. starea de a fi aStie, 220, 1, 170, idem.
niltos, robust. De voinicie, 119, 7,
verder: expresiune onomatopee, imi5. Braila.
t
brotacului. Am un puiu
-a: adj. binevoitor, doritor cu
de Ungurean, sii suie pe bustean volnie,
infocare, peste masura de mult.
si striga : Verder, verder. Ghicit.
Volnic esti cu eapul meu, 179, 11,
74. Brotaeelul.
64. Silistraru, Braila.
vergeleh: subst. vergeh, lastar, mla- vosteh: subst. stea mare luminoasa.
dita. Am o vergek
GhiVostele, gostele, 133, 23, 2. Husi.
cit. 84. Gandul. Ghicit. 92. Opinca vovarghi: expresiune pop., samnifiverigeh: subst. obiect In forma de catiune necunoscuta. Opinca nerasa
inel. Verigele de inele, 61, 84, 8.
vovarghi prin casit. Ghieit. 89. MaTargovistea.
tura.

vestl: vb. a laudh, a da de stire, vrajl: vb. a fermech, a face vraji,

a trambith despre cevh. Ce-si hrneste, nu-1 vesteste, 51, 61, 3. TanIalomita.

a evoeh puteri diabolice spre

face minuni. O vrajih, o fermech,

277, 20, 225. Silistraru, Braila.

vifor: subst. boala ce se manifest'', vrajitoreasii: subst. femeie care prin

printr'o durere teribila de gull.
puterea descantecelor inchiaga, a-

www.digibuc.ro

387
pele.
19(3.

Braila.

Vrjitoreasa, 118, 5,
Z.

subst. ninth Inchipuita de o

frumusete extraordinara, cu putere

supranaturala. Am dat intr'o urma
de zn, 68, 1, 34. Cudalbi, Covurluiu.

Za: subst. ochiu de lant, camasa de zapastul: vb a arunch, tintul, pi.

ronl. La piatra raspandita mi le-a
&Irma, de plci de metal. Zalele,
zapastuit, 140, 33, 115. Husi.
zabalele, 51, 67, 25. Tandarei, Iazapeierie: subst. functiunea de zaplomita.
ciu, de subprefect. Par'ca luh zapzabala: subst. frau, halca ce se pune
cierih, 275, 20, 35. Silistraru, Brain gura calului. Zalele, zbalele,
ila.
51, 67, 25. Tandrei, Ialomita.
zabovl: vb. a intarza, a ramaneh in zapeiu: subst. subprefect. Luate dela
zapcii, 234, 7, 37. Gemenea, DamNici prea mult n'a zabovit,
bovita. Socotite de zapcii, 239, 8,
50, 58, M. Tulcea. 202, 6, 72, idem.
26. Orlea, Romanati. De groaza
Mai zaboveste colea, 234, 7, 404.
zapciului, 275, 20, 27. Silistraru,
Gemeuea, Dambovila. Putinel c
Braila.
zabovia, 258, 13, 337. Or lea, Romanati.
zapis: subst. act de cumparare sau

7.

subst. drug de fier dela un

grilaj. De zabreh ca 1-am legat,
19, 27, 7. Galati. 54, 67, 29. Tan-

de vnzare, inseris. lntre oameni

cinstiti vorba e zapis. Proverb.
112, 244.

darei, Ialomita.
zabun, -as; subst. odinioara haina

zarl: vb. a vedea cevh inteo de-

Celeiu, Romanati.

hantu, 48, 56, 30. Tndrei, Ia-

partare foarte mare. De nu le zaresti marginea, 222, 2, 47. Orlea,

lunga fr maneci, inchisa pe dinapoi ; azi, haina de iarn, usoara
Romanati.
si calduroas de bumbac. Cu scur- zarnioara : subst. deminutiv dela zarna plant& veninoas cu aplicatiuni
teica cu zabun, 260, 14, 110. Simedicinale si magice. Zarnioara si
listraru, Braila. Cu zabunul naramziu, 230, 6

2.

Tot zabunul de matase, 270, 18, lomita.

73. Orlea, Romanati. Zabunas de zarzachic: subst. loc plantat cu zarcaftorie, 283, 23, 81. Corabia, Rozari. $i cu zarzachie, 160, 5, 42.

manati.
Orlea, Romanati.
zaghirla: subst. traista mare de hina, estalnita: subst. laturEe marginase

prin care se strecoara branza. $i

urd, maxi, din ziighirla, 276, 20,
119. Silistraru,

ce serva a incheia un pat.

stalniti de fag,
darei, Ialomita.

Zas-

45, 51, 15. Tan-

zahanh: subst. locul unde se taie zilstanit, -ft: adj. oprit din distanta
vite, abator. Ca pe boi la zahana, in distanta. (vrobind de rauri).
268, 17, 135. Celeiu, Romanati.
285, 23, 196. Corabia, Romanati.

Repezit si zastanit, 52, 64, 5. Tan-

darei, Ialomita.

zalug: subst. lant impletit din sarma. za.u: interj. serva a intari zisa cuiva.
Cu zalugi de sarma, 160, 5, 50.
C Corbea al meu, zau, moare, 229,
Orlea, Romanati.
5, 62. Tandarei, Ialomita. Mi-e
subst. plant din familia

liliaceelor, floarea frumoasa si mirositoare. Tandra zambil, 289, 25,

156. Orlea, Romanati.

d'un molift, zau, plecat, 278, 21,

11. Silistraru, Braila. Eu, zau, am
lmbatranit, 297, 3, 130. Orlea, Romanati.

zamboe: subst. mic cuiu de fier al zavor: subst. drug de fier cu care
cataramei ce se pune la tapatul s incuie o poarta. $i bate zavoaunei curele. Si 'n zamboc ca le rele, 225, 4, 99. Orlea, Romanati.
puneh, 251 11, 102. Orlea, Roma227, 4, 255, 265, idem. 243, 8,
327, idem.
nati.
211114: subst. mici crestturi facute ziivori,: vb. a inchide casa sau cur-

in panza secerii, ca s'o faca burl:a

de taiat. Cu zimtii de viorele, 20,
27, 88. Galati.

tea cu zavorul. $1 zavorih usile,

216, 12, 97. Orlea, Romanati. 221,

1, 333, idem.

www.digibuc.ro

388
zbarn: subst. expresiune onomatopee, zori: subst. pl. revarsatul luminii,
faptul zilch Zori de zi s'or reimita sgomotul ce fac unele insecte
din aripi si in deosebi albinele. De varsa, 231, 6, 131. Celciu, Romazbarnul albinelor, 61, 78, 52. Mirnati. In vrsatul zorilor, 234, 7,
cea-Voda, Dambovita.
112. Gemenea, Dambovita. Cand
Loll: vb. a framanta, paine. D'atata zorile sa varsa, 249, 10, 216. Or lea,
piIle zolesti? 159, 4, 3. Or lea,
Romanati.
Romanati.
7orl: vb. a

copotl: vb. a alerga de colo pand

colo, a nu pune piciorul jos la

indemnh, a mina din

toate puterile. $i mama si tot zorid,

264,

15,

91.

Cudalbi, Covurluiu.

odihna. Toata noaptea zopotia, 177, zornfil: vb. a face sgomot miscand
10, 267. Celeiu, Romanati.
fiardle. $i cu fraul zornMnd, 19,
zor: subst. urgenta, graba, nevoie
27, 3. Galati.
mare. Ce zor mare mi-ai vazut, zurba: subst. glagie, cearta, revoltd.
178, 10, 290. Celeiu, Romanati. Dar
Ca nu sunt cu vreo zurba, 241,
ce zor tu mi-ai vazut? 235, 7, 137.
8, 175. Or lea, Romanati.
Gemenea, Dambovita. Ce zor mare zurbagiu: adj. nemultumit,
mi-ai avut? 238, 7, 430. Gemenea,
revolutionar. Era zurbagiu la tara,
Dambovita.
297, 4, '2. Or lea, Romanati.

www.digibuc.ro

INDREPTAR1
.1M2-

In loe de:

Fag. Vers.
17.
18.
31.
33.
33.
41.

64.
30.
111.
129.
9.
23.

42.
43.
45.
47.
48.
50.
51.
54.

33.
34.
6.
36.
3.

Si in Rain le yeti MO.

Dar nu-i dalba plevioar.

S'a sculat jupnul.

lutii el ti-am venit eu.

Cu stele de busuioc.
Folte si 'nfolit.
2. De nu se iubire.
5. Cu laturi de fier legate.
17. Pilata vargata.
Da lbii de Immbac.

Tet negele tinerele.

Nuna Luna, Soarele.

Pe coasta costeiului.

Sii se eefeaseft :

In Raiu le yeti taiga.

Dar nu-i &abr. plevioara.

S'a sculat jupnul.
Iata e ti-am venit eu.
Cu steble de busuioc.
Folte si 'nfoltita.

De mi se iubire.
Cu lanturi de fier legate.
Pilot& vrgata.
Dalbd de bumbac.
Tot negele tinerele.

Numai Luna, Soarele.

Pe coasta costreiului.

D'aba (cutare) de cand tu ti-ai

cestor nalt.
Trei zugravi, trei mesteri

54.

20.

D'aba (eutare) de cand tu

ti-ai cestor nalt.
Trei zugravi, trei musteri

61.
65.
65.
76.
78.
79.
79.
80.
80.
80.

70.
9.
21.

Snatate 'n asta east.

Sanatate 'n asta cas.
Las pe mama sptiland haine . Las pe mama spaltind haine.
Numai fratiori d'ai tai.
Numai fratiori d'ai

mari.

80.
83.
83.
89.
91.
93.
93.
94.
94.
96.
102.
118.

----------

Putinei sunt ce-o rasfin.

Raga', Buga 'ntre hotara.
Si radacin nu are.

Si trebue cui nu-I vede.

mari.

Putinei sunt ce-o rsfir.

Rage Buga 'ntre hotar.
ii rdacina nu are.
5i-i trebue cui nu-1 vede.

Covatalele.
Covtalele.
Zeghed nebunului.
Zeghea nebunului.
Uuna asteapt seara s, se o- Una asteaptil seara sti se odihnease.
dihneascd.
$i cumnata sovalciiiata.
Si cumnata 5ovalcaiata.
Ce ramt prin prnant.
Ce rmii prin primant.
Intr'o foaie cartifoaie seade Intr'o foaie cartifoaie seade
o oaie oacanii.
o oaie aen.

Hopaida prin east.

Ce ai cu tini si nu-1 simti ? Ce ai cu tine si nu-1 simti?
Hapaida prin cas.

Prtivii Hite rumenite.

Piimantul dela cuptor.

Sobolan rosu In gaunt neagr .
Duce porcii manies.
llala loala tine calea.
Si de scale e mtnc.
213. Si cu foe le blestemit,

Prvlite rumenite.
Pamtuful dela cuptor.
Sobolan rosu In gaur neagr.
Duce porcii 'n jos.
Ha lea balea tine calea.
de sale e motne.
eu foc le blestema.

www.digibuc.ro

390

Peg. Ters.
122.
128.

135.
138.
139.

146.
147.
152.
159.
159.
160.
161.
169.
172.
176.
179.
181.
182.
182.
193.
201.
208.
215.

67.
68.

Sri, se ceteascii:
:
In loc
$i le aninin In unghiile tele. $i le anin In unghiile tele.
De ne-o fi de ginati de
De n'o fi de ginat dei
epure.

15. S nu te odihnosti.
19. S-am vzut vantu btnd.
34. Maica Dmnului.
39. Sapornita cu sapormiu.
11. 5-am fierit-o.
21. In lunal ui Furat.
34. Adormit, Incelnit.
113. Suluri de mtas cumprh.
17. Cu radii apinse.
96. Ciocnel la bran.
266. Fuga, dansul se duce.
182. $i cade, fuior in \rant.
145. $i prin dela alunis.

22,23. Intr'o leftinic zugrvit.

$i tu, motarane.
Ea c mi-si teseh.
148. Ca nu ai stiut.
96. Si te d in legea mea.
94. Cu briciul cu curaeuh.

111.
6.

iepure.

S nu te odihnesti.
$-am vazut vntul btnd.
Maica Domnului.

Sapornita cu saporniu.
$i-am fiert-o.

In luna lui Furar.

Adormit, Inceluit.
Sculuri de matas cumpr.
Cu fficlii aprinse.
Ciocnel la brat:.

Fuga, dosul se duce.

$i coada fuior in \rant.
$i pnin desul alunis.
Intr'o leftinc zugrvit.
$i tu, motarcane.

Ea c mi-si teseh.
$i tu n'ai stiut.
$i te d in legea mea.
Cu briciul cu cureauh.

215.
225.
233.
236.

Sa vie unzuru 'ncoh.

Nu s mai stvih.
$i cu blndete vorbih.
16. $i cu bladete vorbih.
Care er neagra la obiele.
116. Care erh neagr la obele.
276. $i de crci mi-e 'molpogat. $i de crci mi-e 'mpologat.
dai a trjali
Mie
277. Mie sd-mi dai o tarjal

237.
247.
248.
249.
265.
267.
275.
279.
288.
291.

316. Multmescu-ti Stefan-Voci.

31. In stinsul bobotarilor.
107. Stiam bine Ca sunt ai tad.
34. La cornul Piatului.
50. Alea mi-a pltit cu foc I
104. Imbrcat 'ntr'o subulit.
17. Fr'd'o math', s'un coteiu.
90. Nu m'oiu duce s-mi lau iie.
39. D'un Arap Sangiab.
296. Serpii Dnrei.

32,36. Sh, vie unzaru 'nco.

45. Numai stvih.

parlit.

parlit.
Multumescu-ti $tefan-Vod.

In stinsul bobotilor.
Stiam bine ch,' sunt ai ti.
La cornul Piatului.
Alea m'a plit cu foc 1
Imbracat Inteo subulit.

Fr'd'o math s'un cotoiu.

Nu m'oiu duce sa-mi lanie.

D'un Arap Sangiap.
$erpii Dunrei.

www.digibuc.ro

CIA prinsuil
Pag.

Pag.

Raportul d-lui I. Bianu .

Colinde.

37. Plugusorul
38. Plugusorul

35
96

39. Vasalc'a

40. Vasilca
41. Vasalca
42. Vasalca
43. Vasalca
44. Urare cu sorcova
45. Colind de anul nou .
46. Colind de fereastra .
47. Colind de fereastri
8 48. Colind de familie
49. Colind de barbat
50. Colind de boieri marl
9
51. Colind de negustor .
52. Colind de flacau
53. Colind de tineri
18
54. Urare de anul nou
12. Judecata lui Adam . . .
55. Colind de flacau
13. Colindul lui Iosif si Sfintei
56. Colind de baiat
11
Marii
57. Colind de baiat
12
14. Urari de anul nou . . .
58. Colind de flacau
15. Colindul Sfantului Ion . .
f3 59. Colindul lui Ovidiu .
16. Colindul Botezului . . .
14 60. Colind de liacan
17. Colindul Sfantului Nicolae
61. Colind de flacau
18. Colindul Judecatii d'apoi . .
62. Colind de bakt
19. Colindul lui Mos Craciun,Sfan63. Colind de flacau
tului Ion, SlAntului Va64. Colind de fat&
sile si Sfantului tefan.
65. Colind de tineri
175
20. Colindiil Sfantului Vasile .
66. Colind de fata mare.
21. Ceti Luna
67. ColMdul de fata mare .
16
22. Colind de Preot
63. Colind de fata mare .
23. Colind de Preot
69. Colind de fata mare. .
'24. Colind de Preot
70. Colind de fata mare . .
18
'25. Colindul Botezului
71. Colind de fata mare . .
19
26. Colind de Sorcova.
72. Colind de fat& mare . .
27. Plugurelul
73. Colind de fata mare.
28. Plugurrul
23
74. Colind de fata mare. .
29. Plugusorul
75. Colind do tineri
25
30. Pluguf
76. Colind de copil mic .
27
31. Plugurelul
77. Colind de fereastra .
30
32. Plugusorul
91
78. Colindul Ingerilor
33. Plugur
33 79. Colind de baba batrana
34. Plugurelul
34
SO. Colind de fereastra . .
35. Plugul
81. Colind de vanittor . .
35
36. Plugul

1. Colindul Crciunilui.
2. Alt Colind
3. Alt Colind,
4. Parodia Colindului .
5. Colindul Craciunului.
6. Urari de anul nou . . . .
7. Colindul omului binefacator .
8. Colindul omului binefacator.
9. Colindul Domnului Nostru
Iisus Hristos
10. Colindul Domnului Nostru
lisus Hristos
11. Urari de until nou . . .

98
39

To
.
.

.
.

.11

42
43

44
45
46

.
.

47
n

11

www.digibuc.ro

48
49
50

gi
52
n

d'3
551
.

.
.

11

56

.
.

5'7

g's

59
"

tib
61

62
.

392
Pag

Pag

82. Colind de vanator

63
83. Urare cu sorcova zisa until
copil mic
64
84. Drumurile colindatorului .
85. Colind de Catanie
86. Colind de mocan
87. Colind de cioban
88. eolind de mocan
66
89. Colind de pescar .
90. Colind de sorcova
67

137
31. Descntec de dragoste
32. Descrintec de destacut
.
.
158
33. De desfacut
140
34. De cel pierit
35. De ursita
141
36. De desfacut
142
37. De a1beata
113
38. De roseqta
39. De orbali
144
40. De desfacut
41. De supus
42. De ursita
115
43. De dragoste
44. De sperilt
146
45. De stransul cel mare
46. De cartita
147
47. De ursita
48. De ju ngliiu
118
49. De cei rai
50. De obrinteala
If
51. De searpe. 1) Mu,scatura.
52. De searpe. 2) De jty-at cu
searpeie
149
53. De uima.
54. De galben9xe
55. De desfacut
1g0
56. De diochi

71
71

11

Confiefisia.

Concasia
68
2. lertaciu'nea
69
3. Canteen] nasului, Naseasca"

sau Ntmeasea"

70

4. Chntecul bradului
5. Cntecul ginerelui . . .
6. Canteen] conciului miresei
(411ici1ori

Intrebrui si rilspunsuri
Proverbe. Ziclori.
.

71

72-103
. 104-105
. 106-112

Deseantece.

1. De dragoste
2. De isdat
3. De dragoste
..
4. De najit
b. De desfacut
6. De uza
7. 8coaterea argintului yin
8. De buba
9. De moleti
10. De deochi
11. De deochi
12. De desfacut
13. De uza
14. De gillci
15. De dragoste
16. De dragoste
17. De destacuta
18. De ursita cu tits
19. De destacut
20. De ursita cu bran]
21. De dragoste
22. Pe dragoste
23. De dragoste
24. De ursit

113
114
115
1,18

11

Legende si balade superstitioase

si solare.
1. Domnul Chipor Crain

8. Voica din Nadolie

9. Misticeanul
10. Antofita lui Vioar1
11. Bogdan Damian
12. Ivan lorgovan

152
153
157
159
160
161
165
166
170
175
179
180

15. Soarele si Luna

184

2 Jaman Crain
3. Taman Crain Varianta.

4. D'aba gaga. (D'aba lele).

11210
9

121

123
.124
71

11.'n

127
17

129
130
111
133
134

'25. De orba1t,

26. De ursiti
27. De ursita

1q5

'28. De supus
29. De supusa
30. Descntecul cu frigarea.

11

136
,

11

5. Fata de Frang
6. Trei surori
7. Popa cel de piatra

13. lima Sinziana. (Soarele si Luna)182

14. Ian a Sinziana. (Soarele si Luna) 183

Legende si balade istorice

1. Manastirea Argesului. .
2. Constantin Brilncoveann

3. Doamna Ileana
4. Banul Brancoveanul
5. Dediu Vornicul
G. Dedin Vornicul

7. Cantecul Nasului
8. Visina
9. Visina

www.digibuc.ro

188
192
195
196

2 '0

2e
203
207
209

393
Pag.

10. Mos Marcu, Palos Baran .

11. Armas Dragomir

12. Deli karcu. Fratele lui Negru-Voda

211
214

215

Balade haiduce0I.

1. Petro Haiduc Petra . . . .

2. Din si Constantin si copilul

Roman
3. Copilas Romanul
4. Corbea'
5. Corbea
6. Miul Haiducul
7. Miul Haiducul
8. Voica Balaca
9. Tanislav
10. Baba Sarba
11. Toma lu mos
12. Doiciii Bolnavul
13. Novae Baba-Novac
14. Gruia
15. Novae
Nume proprii
Glosar
Indreptri

218
222
223
224
228
230
233
239
244
247
250
'252

255
259
263

Pag.

16. Moldovean Dobrogean

17. Maroul Viteazul
18. Golea
19. Golea
20. Gheorghita

21. Stanciu al Bratului

22. Badea carciumarul
23. Bruin carciumaru
24. Ghita Catanuta
25 Kii4, Kira Lina

265
266
270
273
275
278
280
283
285
288

Legende i Balade domestice.

1. Iencea Sabi-Iencea
2. Ibraim
3. Costea
4. Agusita lui Topala
5. Neguta
6. Dur copil de SAO)
7. Zavalas Tudor
8. Dobroiean Tudor
9. Stan din Barag n

pag. 311

319
389

Arii
Pad

1. Iana Sinziana
2. Tana Sinziana
3. ViOna

4. Doamna Ileana
5. Manitstirea Argesului
6. Cantecul nasului

7. Antofita lui 'Woara.

8. Golea
9. Miul haiducul
10. Miul haiducul

11. Ivan Ioigovan

12. Voica din Nadolia
13. Surori la flori
14. Marcu Viteazul
15. Jaman Craiu
16. Ghita Catanuta

17. DoiCin Bolnavul

18. Constantin Brancoveanu
19. Tanislav

20. Chira Chira Lina

21. Corbea
22. Agusita lui Topala
23. Ibratm

24. Fata din Frang

25. Zavalas Tudor
26. Mistriceanul
27. Visina

www.digibuc.ro

IT

292
294
295
297
298
301
303
305
308

394
Pag.

28J Novae Baba) Novae

29. Neguta
30. Ience;1 Sithiieneea .

www.digibuc.ro

XII
n
17

1. IANA SINZIANk.
1

-42-r; 1-0

Ver- de trei smi -

17 5A. 5

le Sunt no - ug ar - ge

ce

le,

0 Vsa

Ia-na'n

LT-lT

La mij - lo - cul

if
Tea

Ia na'n ele.

le, Tea- sa

0 mi

lo

a ar - gea,

17 fleF3f_
T-4---4PP 0-0
Ia-na'n

c
Ia-na'n

Tea -

ea,

2. IANA SINZIANA.

ma

Inteun os-trov de

re

Ia - na

Tea - srt

rit
Sou-luri

0=1V

ta

de mg

SA

3. VIINA.
,2_1
Cam

pe

va

nu
qa,
Vi
Pasculescu, Lileratura poporala.

lea

Gal - be-nei, Gal- be-na gal-be-

n Ta - ta
www.digibuc.ro

rii

Iscru - lui

If

01- tu lui,

Ca ni - si - pul

Ca ni - si -pul

01 - tu - lui.

4. DOAMNA ILEANA.
3

JP

In curte

0-19-

re, In curte drag*

ve

In cur-te la

jr11]

Doatn-na Ilea-na

si la

su Var - ti

fl - nu

gi

su Var

- nu

si la

ti

gi.

5. MANISTIREA ARGEVILUI.

nu se

ve

0 cu-cioa - r

de

ver

de

=4=I
cu

de va

tit

Crt

mai u - soa

mai u - soaa.

6. CINTWUL NMULUI.
i-

Fo

Din

cA

tdj;

o - ras din

ALI
1)

Li

Bu - cu - rey - ti,

L'a - le

ca - se

www.digibuc.ro

1-741;

mari dom

nesti,

HI

Fine.

De se

din

vlid

nesti.

Sto

7. ANTOFIT A LUI VIOARA.

/rs

_e

Fo - i

pa

,Fil di

Fo

- cg, sAl- ci oa - rA,

- cl

ma - re cu

o - ras din

La ea- se - le

ri,

foi de ti - ss

e 9n tin - sA,

Din

Ma - re

chi

fA

- prin

8. GOLEA.

Fo - i

ti

- ca bo - bu

-u-

11

MIL

Din

jo - ea joi - mare

din Vj - ne

rea

l
Din

SMI1 -

paste - lui.

www.digibuc.ro

lui Vi

oa-rA,

ma

sA.

IV

9. MIUL HAIDUCUL.
a

In ourte la domn

bo - dA

P.11
strAns bo

s'a

te-fan Vo - clA

Mi

mi s'a strins bo

{t)=;
eri

la

eri la vor- ba,

D C.

vo

135..

10. MIUL HAIDUCUL.

a

e=0
Ti - el - lo - sul

de Mi

Ala

u
3

cA - rA. mi -ziu,

Ca fe

su - 1

por - to - ca - liu,

1=1
'id

fe - sul por - to ea

u.

=]

11. IVAN IORGOVAN.

I- van Ior - go - van

CA

ttr__

r0

Pe cal

pe

Jug

an

de

cAr - la

un

an.

www.digibuc.ro

D. C.

la - re

pe cal

12. VOICA DIN NADOLIA.

Este o ea - O. ma- re

Pa gu- r5. de va - le

41.0m.bij
Cu noua
P

uqcioa

I At1.4
re

Cu

0-1
1 -Or4 -0

U sii

de isi

res tre'n soa - re,

`.1r

t)

fe

-FP=
de sti - el,

Fe - res-tre

eA,

D C.
Fe

res - tre

de

sti -

13. TREI SUROR,I LA FLORI.

_12.54_1! m
Joi de

Trei su

di - mi-nea - t.

plea-ea

Din pl du-rea nea-grA

eu -lea -- g

La flori

Flori ea

sa

rori la flori

eu - lea - g'A

D C.
SA se'n po - do-beas-c5.

La zbor

14. MARCU V1TEAZUL.

Fo - i -

bo-bu - lui

www.digibuc.ro

ea s5-mi easA.

VI

01 - tu lui

Mar - ou - lui

ca - se - le

La

0,

Mar - ou - lui

vi

15. 'TAMAN CRAW.

,
Foa - e

bob n5.

n - uc

Sub um - bra de

Doar - me un voi

Mur-gu -

pri - po - ni - t

ni

ca de

De cra

um).

16. GHITA CXTANUTA.

Moderato

_tr-- _i_ 9-!---P----A-1---1.' ----P

r_p 4
I' 0 i . ti --- ea

pe - li - ni - ta,

--i-----oea au - 1

----G /
_e

poa - r

ta

mi

I,

-f

--b--49
mi - se

47-1 1
ta,

,f--

---0 jo
Pe col de - al pe

......,

iz-_--F-,--,
17-1---0 V -----o

mi

0ro

-4
Ca

flo - ri

d'alb - e

www.digibuc.ro

se

ta,
iIN

cis - ta- nu - trt

1-731-5-j--r7-i

-----...----

Pli - ba,

D' - al - de Ghi

--,.-- ,

chivaruta.

Fine
1D. C.

At

17. DOICIN BOLNAVUL

4--_.aL

li - grad Din

o -ray din Ta

Din

o - ras din

er.

La por

grad

de 'npi - rat.

ti

D C.

ti -

por

La

de *np- rat.

tA

18. CONSTANTIN BRANCOVEANU.

Ver -de ver-de bob

se

ea r5.

di ma re

Ciu

..

imi pa- re

tAu

C'a ve

nit Du

nA-rea mare

D C.
cu

Cu crAci

bu

ri

oare.

19. TANI-SLAV.

Andante

pe

Zil

447;

co- co

ca

cea gar-ll cio-rogirlA

cul

lui

tfi

Cu mus-t -

TA - nis

www.digibuc.ro

le

lay.

tent

20. CHIRA CHIRA LINA.

e--01

6T-1

Din vad din Bra - i - la, Co-lo se'n-

Ver- de de-o mas

t
lo

Din - co

car-ca

des - car

*ap - te bo - lo -

ca
f2A

1#1
li - oa - ne

5 "
za - le 5ap - te ga

te san-da - le

:4=1

itr-

DfinC.

te san - da

sap

le

ap

te

san-dale.

21. CORBEA.
-R

Sa - de ve - re

-1-4
dra

sa - de

al - ha - ri

sit - de Cor-bea

bea

Cor

I
sa, - de

Cor-bea

tal

ha

ri

Cor
141

tia

-, de Cor bea la 'nchi-soa - re

_ de pea

tra

De noua

tate.

www.digibuc.ro

In tern ni

ani

ju-na

bea

IX

22. AGUSITA LITT TOPAL.X.

-r?

giu la

E - r zur

Um-bla sl-i

ba - giu

"

i mai avea un

mA-reas-cA

Ora.

la

r=OF }-41g
i al-tA da-t

frA - ti - or.

lui

de

sl-o la-lea

A - gu -

leafa.

Cu cinci chi - le

lui To - pa - lA

E - r zur-ba

lui To - pa -

A - gu - si - ta

- ta,

pa - ra - le, La usca

-1 D. C.
va

ra la

soare, Fri - a de

ni

meni nu

are.

23. IBRAIM.

Tu fe

sAl - ce

le

le

SA-mi por-nea

=P=F=.V
s-o-

=1-10A--5

sai - oe - le.

Ba

-,11

20-te vAn-tul

sai ca

www.digibuc.ro

mea,

t44--

72V_LA

la

S mA due

Cla- do

Fine D. C.

va.

24. FATA DIN FRANG.

S'o pup In gu - ri -

Trei zi

CA mult

va - r, Trei de

le de

n
Ea-mi

stri

g.

pri-mA - va - rA

--k

pe-a-fa

rA.

25. ZA.VALA

17-4
Tu - dor miq a fost
fs----4t.

TUDOR.

J47

:13 _t__ eAr=7-rq

01
bo - r - t

I)

mi 7 ti - tel

I- -I I-4.05

4---0 4
I.

gu

drA

1Ev=0'

El eq. miq a cres-cut In coa-de

le

Fine

D C.
ci - ni-lor,

Pe imAl

ne le

www.digibuc.ro

stre-ine-lor.

XI

26. MISTRICEANUL.

==e41:111 717-11---=r74

't
r

In bu - ri - cul

r:N

lu - i,

La morLinan-tul dom-nu

lui,

_40
La

a-proa-pe

--17

nici aproa - pe,

Nici de - par: te

le

V-Fr7-5.--Vii

re de-par-te, Nici de - par-te

De-par - te ve

La

ca - se - le

cur - ti - le

La

cur - ti - le

snie - u - lui
0

Fine

arne - u - lui.

27. VIINA.

_
P

vi

Pe

lea

Gal - be - nei

41-4' I-0=

nu - sei

Su

In visti-rie

no - bi- gate

-141=1"

pe-a

6-]

nt trei sa - te bo

ga - te

In vis - ti - ri - e

ne-bfiga-te.

www.digibuc.ro

XII

28. NOVAC BABA NOVAC,

rii

12--

P -rp
1
a
de se - ca

Frun-zA ver - de

alat - ieri Beall. In

tu

vii

--......--

ra

'

Nu a - sea- rA

rA

va

lor.

ci

29. NEGIJTA.
...............,

_e_ 4,

tr-r-i) o

Ver-de floare de nA u

Ne-gu-ta din cAm-pu -

.......-*---...
3

IT r,---r-C-7---;-r-l-"

r-=- --,E--v4

P IT-----Plu

1/1

,---0

cea

Grea gAl

vA

--11-- -t

1- 3
.L.

a fA - cu- t

pe

CA

Oan-cea

l'a

url

t.

30. IENCEA SABIIENCEA.

;_t-

D'a - le Ien - cea

0,-SAr

SA - bi len-cea

r FDin gu - ri

bii

_r0 A=D-1 5Ga

www.digibuc.ro

Fe - do - ra - sul

TO -

Ili.

www.digibuc.ro