Professional Documents
Culture Documents
UNIVERSITATEA HYPERION
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE
I TIINE ALE EDUCAIEI
LUCRARE EXAMEN
COMUNICAREA IN CUPLU
MODERN I TRADIIONAL
SI SATISFACTIA MARITALA
Studenta: Spatarelu(Codruta - Magdalena)
Coordonator tiinific: Lector univ. drd. Stomff Mihaela
Structura lucrrii
Lucrarea este structurat n dou pri, prima dintre ele realiznd o ampl
prezentare teoretic, realizat pe baza unei bibliografii generoase a relaiilor de cuplu n
primul deceniu al mileniului III i prefacerile pe care cuplul le-a cunoscut n ultimele
decenii, prefaceri generate de industrializare, revoluia sexual i emanciparea femeii.
Partea a II a lucrrii prezint aspecte practice legate de cuplul modern, pe
baza unui studiu dupa cum urmeaza:
Cercetare privind parametrii vieii de cuplu:
- comunicare marital
- satisfacie i insatisfacie marital
- competitivitate marital
INTRODUCERE: Cuplul romnesc in zilele noastre
Cei mai muli dintre noi s-au nscut n familii tradiionale. Mama, tata, bunicii neau vegheat paii,
ne-am imprimat valori dup are sa ne ghidm prin via, ncercnd s fim, s
gndim i s acionm asemeni majoritii. Adic, s fim n rnd cu lumea.Cuplul reprezint
nainte de toate o relatie n doi, n care fiecare dintre cei doi parteneri vine cu propria sa
individualitate i istorie personala.
Indiferent de istoricul partenerilor, relaia care i unete este aa cum si-o modeleaza amindoi si,
daca, atunci cind suntem indragostiti ne asteptam ca partenerul sa ne citeasca gindurile, sa stie tot
fara ca noi sa spunem ceva atunci cind nu se intimpla sau nu poate sa o faca avem tendinta sa dam
vina pe partener ca nu ne mai iubeste sau ca relatia s-a racit.
Succesul vietii in doi depinde desigur de felul in care partenerul vibreaza si raspunde la emotiile
celuilalt, dar si de felul in care partenerii comunica intre ei, de calitatea comunicarii.
O relatie este ca un dans: nici unul dintre parteneri nu este bun sau rau in totalitate, lucrurile nu sunt
doar in alb si negru iar daca acest lucru este salutar pentru ca altfel ar aparea plictiseala, exista si
reversul adica diferentele pot duce la divergente, la neintelegeri.
Aceste diferente pot perturba uneori echilibrul cuplului si pentru asta este necesar ca fiecare sa-si
asume partea de responsabilitate pentru cele petrecute, sa incetam a mai invinui pe celalat, dar si sa
ne protejam limitele personale astfel incit sa avem o relatie sincera si sanatoasa.
Ambii parteneri in parte trebuie sa aiba grija de relatie dar si de propriile lor nevoi astfel incit sa isi
"lapte si miere".Daca privim in urma pe vremea bunicilor realizam ca ca nici macar casatoria nu
mai este ce a fost.Cand te casatoresti, crezi ca, fiindca ai facut alegerea potrivita sufletul tau
pereche veti fi fericiti impreuna pana la moarte. De fapt, in unele zile te vei intreba chiar de ce teai grabit asa de tare sa te mariti. Si probabil te gandesti ca nu asta cautai. De fapt, chiar pe el l-ai
vrut,doar ca uneori puterea relatiei voastre este de fapt pusa la incercare zi de zi, cand monotonia
ingrozitoare a convietuirii te poate face sa vrei sa-ti iei campii. Si asa afli ca mariajul nu este o
destinatie, este o calatorie plina de exaltare si plictiseala in egala masura.La inceput multi ti-au spus
:"casnicia inseamna munca",si in naivitatea ta tu credeai ca te vei lupta sa te obisnuiesti cu vreun
obicei suparator.cCe bine era sa fie atat de simplu,dar oamenii nu sunt deloc simpli.Barbatul tau are
profunzimi misterioase si intortocheate iar din punctul lui de vedere si tu pari destul de
complicata. Pe masura ce doi oameni cresc si evolueaza, adevarata munca din casnicie este gasirea
unui mod de a comunica unul cu altul si de a va educa unul pe altul in acest proces. Cine a inventat
sfatul dat tinerelor cupluri Sa nu va duceti la culcare suparati.Poate credeti ca, gratie intelepciunii
acumulate odata cu trecerea anilor petrecuti impreuna,ca parteneri de viata,nu va veti mai certa.
Gresit! Pe cat este de important sa faceti compromisuri, este important si sa aveti cate o cearta din
cand in cand. Fiindca atunci cand va certati nu se intampla numai sa ridicati vocea, ci si sa ridicati
probleme reale uneori ingropate iar discutarea lor va va provoaca sa va intelegeti mai bine ca
persoane, unul pe altul si relatia voastra. Nu as renunta la certuri pentru nimic in lume, caci stiu ca
ele nu ne vor desparti, ci ne vor face mai puternici.
1.3. Familia
Din perspectiva sociologic, familia este instituia fundamental n toate societile. Familia
este un "grup social relativ permanent de indivizi legai ntre ei prin origine, cstorie sau
adopiune" .Familia nucleu - "const n doi aduli de sex opus care ntrein o relaie sexual
aprobat de societate, mpreun cu proprii lor copii sau adoptai".De obicei nucleul familiei l
formeaz prinii i copii. Sunt ns i situaii n care la acest nucleu se mai adaug bunicii, iar n
unele cazuri i rudele apropiate(unchi, mtui) se implic sau sunt implicate n activitatea
educativ.Dar familia mai inseamna,pe langa convietuirea impreuna cu o alta persoana in general
de sex opus,si imbinarea adoua tipuri de conceptii despre viata de cuplu si familie fapt care de
multe ori naste tensiune si conflicte.
Cu toate acestea familia cu multiplele ei functii pe care le ndeplineste, contribuie n mod
covrsitor la definirea personalitatii si individualitatii fiecarui copil.Ea asigura dezvoltarea sociala
si emotionala a membrilor sai prin suport n perioade de stres, educatie, compensatii, sistem
normal de comunicare, acces la comunicatie, protectia membrilor de influente nedorite din afara
familiei.Tot ea este cea care asigura membrilor norme de comportament acceptate social,
negative (ex: remarci critice, abuz fizic, infidelitate) de catre sotii respectivi.Pentru a avea un mariaj
fericit trebuie ca sotii sa fie multumiti de modul in care comunica intre ei. Principalele variabile ale
satisfactiei relationale sunt calitatea comunicarii interpersonale (partenerii sa comunice eficient, sa
isi asculte partenerul), comunicarea sexuala (partenerii sa isi exprime dorintele sexuale) si
comunicarea afectiva (schimbul de emotii pozitive dintre parteneri sa fie ridicat, iar cel de emotii
negative sa fie scazut).Fericirea maritala are la baza o comunicare maritala de calitate. Pentru a
realiza o astfel de comunicare sotii trebuie sa realizeze urmatoarele comportamente:
autodezvaluirea in fata partenerului (inseamna ai permite acestuia sa ne priveasca asa cum suntem,
asa cum ne vedem noi insine), raspunsurile confirmatorii (ex. ai dreptate), abilitatea sotilor de a-si
stapani interactiunile si a nu se lasa condusi de acestea, capacitatea de a stabili reguli functionale de
interactiune, si adaptablitatea situationala, adica capacitatea de a reactiona corespunzator situatiei in
care se comunica.
putin.Medierea momentelor de criza nu se mai face ca pe vremea bunicilor nostrii iar consiliul de
familie pare ceva invechit si fara rost.Astazi cuplurile sunt sfatuite sa mearga la psihoterapeut,acesta
din urma fiind cel care poate gestiona cel mai bine momentul de criza aparut.
Dar oare este cazul sa ajungem acolo,sau mai corect spus de ce trebuie sa ajungem acolo?
Unde au disparut valorile de altadata?
Desigur ca vina apartine in egala masura celor doi,femeia pentru ca este prea preocupata sa se tina
cu putere de o evolutie in plan profesional cu greu castigata pe parcursul anilor,si aici ma refer cu
precadere la perioada in care femeia juca doar rolul de mama,sotie si cam atat, iar barbatul animat
din adncuri de impulsul irepresibil de a-i asigura o progenitur ct mai numeroas.
Si atunci ce facem?
Soluia victorian a monogamiei exclusive, de care Occidentul a nceput s se
desprind dup anii 50 ai secolului XX, odat cu revoluia sexual, dar care mai persist
ca ideal n mentalitatea romneasc, s-a dovedit a fi surprins de disfuncii nevrotice prin
frustrrile majore pe care le presupune,asa ca epoca burgheza vine si aduce un aer proaspat in
cupluri prin asa zisa monogamie deschisa,modificand intensitatea trairilor prin tolerarea relatiilor
extraconjugale.Dificultatile morale sunt insa considerabile.
Ar mai exista desigur si varianta separarii in momentul in care iubirea dispare,care ar scuti cuplul de
perspectiva unor ani de certuri,impacari,ranchiuna,libertinaj conjugal si in cele din urma un sfarsit
amar direct proportional cu perioada amanata.
O ultima solutie,dar nu cea din urma ar fi aceea in care partenerii decid sa ramana impreuna,intr-o
atmosfera anosta,lipsita de iubire.Ei sunt legati doar prin ura si dorinta distrugerii reciproce.In zilele
nostre se pare insa ca incepem sa punem accent pe iubire.Oamenirea pare mai insetata ca oricand de
bucuria de a trai si asta da speranta cuplului monogam.Iubirea va lega oamenii in viitor mai puternic
decat a facut-o pana acum.ntregul progres al omenirii se ntemeiaz pe capacitatea de a iubi, iar
fiecare
ndrgostire reprezint o pledoarie pentru via i pentru nvingerea egoismului prin fora
egoismului.Putem avansa, deci, ipoteza c brbatul i femeia mileniului trei vor depi
impasul relaional n care se afl, generat de emancipare i feminism. Partenerii vor
deveni mai spontani, cu spirit de iniiativ mai dezvoltat, accentundu-i capacitatea de a
empatiza. Relaiile, chiar dac vor fi mai scurte, vor fi mai pasionale, crend iluzia
variabila timp, respectiv stadiul cronologic din care fac parte cuplurile studiate;
Subiecii supui cercetrii au fost selectai dup criteriul vrst a relaiei i de asemenea n funcie
de criteriul funcionalitii - non funcionalitii mariajului sau relaiei de concubinaj.
Subiecii selectai provin din mediul urban cu pregtire profesional i nivel socio-cultural medii
(muncitori, funcionari, cadre didactice medii, etc.).
Cuplurile investigate au fost diagnosticate ca funcionale fr tulburri psihopatogene i psihopatice
vizibile, fr invalidarea social i profesional.
n cadrul cercetrii au fost utilizate dou strategii investigative:
1. strategia psihosocial, pe baz de chestionar;
2. strategia psihodiagnostic, pe baza testelor si scalelor de evaluare.
A fost folosit un ansamblu de cinci instrumente psihodiagnostice traduse i adaptate ntr-o manier
proprie care a permis investigarea aspectelor de adaptare n cadrul relaiei de cuplu avute n vedere.
Menionm de asemenea c nivelul socio-cultural al persoanelor a uurat adaptarea i completarea
instrumentului de cercetare folosit.
Selectarea cuplurilor pe criteriul diverselor etape cronologice ale relaiei a aut ca scop realizarea
unei viziuni de ansamblul si comparative asupra unora dintre principalele aspecte de
adaptare avute n vedere de catre noi in cadrul acestui studiu:
- acomodare,
-satisfacie n relaie,
- comunicare,
-raportul dominan-submisivitate n relaia de cuplu.
In final s-a urmrit, stabilirea diferenelor existente ntre dieritele etape de vrste
citate, pe baza scorurilor obinute de subieci la testele i scalele utilizate n cercetare.
6.1. Chestionarul de comunicare marital (C.C.M.)
n cadrul strategiei psihosociale, am utilizat chestionarul de comunicare marital
(C.C.M.) pe care l-am considerat potrivit pentru a releva principalele aspecte ale comunicrii
din cupluri. Motivatia care a stat la baza alegerii acestui tip de chestionar de comunicare mariala a
fost aceea c ne-a permis investigarea unui numr relativ mare de subieci, recoltarea unui material
bogat n privina aspectelor de comunicare verbal i nonverbal din cupluri i de asemenea datele
obinute sau pretat la o analiz cantitativ n vederea surprinderii unor semnificaii de ordin statistic.
1.
2.
Femei
Barbati
848
875
70.66%
72.92%
intermediul celor trei subscale si comportamente de tipul placut,neplacut agesiv , punctajul maxim
pentru fiecare dintre aceste subscale fiind urmatorul:placut / neplacut = 440 pct si agresiv 160 pct.
Tab. 2 Scala de Competitivitate Marital (C.S)
Femei
Barbati
Placut
Neplacut
Agresiv
Placut
Neplacut
Agresiv
239
226
66
197
188
54
T = 436
T = 414
T = 160
99.09%
94.09%
75.00%
4.
Femei
Barbati
962
890
80.17%
74.17%
rezultatele obtinute au fost cele din tabelul numarul 4 si fiecare categorie in parte a avut un puntaj
maxim de 10 puncte.
Tab. 4 Scala msurrii satisfaciei n relaia marital R.A.S.
Femei
Foarte
satisfacut
Brabati
Mediu
satisfacut
Satisfacut
Foarte
satisfacut
Mediu
satisfacut
Satisfacut
30.00%
60.00%
10.00%
60.00%
30.00%
10.00%
c metoda la care am apelat s-a dovedit a fi cea mai potrivit scopului propus. Pe baza ntrebrilor
formulate am reusit s surprindem, la un nivel nalt de fidelitate, starea mentalittilor persoanelor
cstorite ce apartin diferitelor categorii de vrst privind modelul vietii de cuplu.
Toate ipotezele noastre au fost confirmate. Tendintele privind preluarea modelului modernsi
renuntarea la cel traditional de ctre persoanele cstorite cu vechime diferit si de ctre persoanele
aflate n relatii de concubinaj au fost bine surprinse.
Dar ceea s-a evidentiat cel mai bine este faptul c schimbrile se produc mai lent si n mod diferit
pentru toate categorii de vrst. Preluarea modelului nou, modern si renuntarea la modelul
traditional are o dinamic specific, iar cei mai activi adepti ai ei sunt cei ce apartin generatiilor
tinere. Cei mai n vrst sunt mult mai putin receptivi iar eventuala acceptare a schimbrilor este
pur formal si, frecvent, asociat cu suspiciune. In tot acest tablou creat,o situatie aparte o
reprezinta cuplurile aflate in concubinaj.Acestea manifesta o pozitie speciala in raport cu modelul
vietii de cuplu,respectiv cel de familie.Practic ei nu se identifica nici cu cei casatoriti dar nici cu ei
necasatoriti.Atitudinea lor fata de valorile traditionale sau chiar moderne, in ceea ce priveste ideea
de familie sugereaza o fuga de raspundere atunci cand sunt rugati sa-si precizeze pozitia in
privinta acestui subiect.Ceea ce reiese insa din cercetarea noastra este faptul ca in mod cert exista
serioase probleme legate de identitate. Ei se afl ntr-o anumit confuzie, chiar ntr-o anumit criz
de identitate. Convingerile si atitudinile lor nu sunt nici de persoan cstorit,dar
nici de persoan necstorit. Una dintre intrebarile pe care le ridica rezultatele obtinute in urma
efectuarii acestui studiu este legata de modul in care vor evolua aceste cupluri,dar mai ales catre ce
se vor indrepa ele ca si forma sociala n cazul n care acest fenomen al concubinajului se va
extinde.Cu vor aprea si alte probleme privind adoptarea comportamentului celor dou persoane
implicate n asemenea tip de relatie.
Asa dup cum a reiesit din cercetarea efectuat, persoanele mai tinere sunt mult mai receptive si
mai tolerante n raport cu noul model privind viata de cuplu. Ei sunt mai permisivi n raport cu o
anumit liberalizare a vietii sexuale, cu ntretinerea unor relatii sexuale nainte de cstorie.
Pozitia persoanelor mai in varsta este insa una total diferita,ei acceptand mult mai greu ,in unele
cazuri chiar deloc,inlocuirea modelului traditional cu cel modern.Poate ca la baza acestei acceptiuni
sta si vechimea lor in cadrul unei relatii maritale traditionale.Desigur ca si educatia,mediul si
modelul parental au un cuvant greu de spus in privinta acestui lucru.Pentru ei acceptarea unui astfel
de model traditional repezinta in sine ruinarea tuturor valorilor pe care baza carora ei si-au construit
viata.Mai mult decat atat,acest model ar atrage dupa sine adevarate pericole in ceea ce priveste
stabilitatea familiei si chiar a societatii.Altfel spus,liberalizarea relatiilor sexuale si acceptarea
relatiilor sexuale inainte de casatorie ar reprezenta adevarati dusmania ceea ce a
nsemnat viata normal si sntoas de cuplu.
Nici in interiorul categoriilor de varsta lucrurile nu stau prea bine,dar exista totusi unele aspecte ale
vietii de cuplu la care regasim aproximativ aceleasi raspunsuri la toti membrii lotului respectiv ceea
ce nseamn c generatia respectiv manifest o atitudine unitar,de exemplu viata sexuala
premaritala si sexualitatea extraconjugala,subiect fata de catre persoanele cu o anumita vechime in
casatorie au manifestat o atitudine de respingere.Desigur ca asta nu inseamna ca toti subiectii ce
apartineau unui lot au manifestat aceeasi atitudine.Existenta acestor reprezentari si atitudini diferite
de la o generatie la alta duce in mod inevitabil la aparitia conflitelor,conflicte cu implicatii serioase
si reale asupra vietii de cuplu.Asa cum spuneam regasim reprezentari si atitudini diferite si in cadrul
aceleasi generatii.Acest lucru poate fi cauza unor conflicte si neintelegeri ce duc la o viata de cuplu
instabila si chiar la schimbari dese de parteneri in cazul cuplurilor necasatorite.Trasand oarecum o
idee generala a celor concluzionate pana in acest moment putem spune ca atazi mai mult ca oricand
rolul consilierii psihologice si chiar psihoterapiei de familie ar trebui sa fie unul foarte important in
societatea noastra.
Tot in cadrul acestei cercetari au fost evidentiate si o serie de aspecte aflate in directa corelatie cu
obiectivul central al cercetarii noastre,dupa cum urmeaza:
1. In cadrul Chestionarul de Comunicare Marital (C.C.M.), au fost observate diferene
semnificative ntre cele trei stadii de vrst a relaiei luate n studiu.
n plan general, conform talelului nr. 1 de la cap. VII , s-a evidentiat o usora diferenta in ceea ce
priveste procentul de comunicare ,70.66% la femei si 72.92% la barbati , dar am remarcat si o
tendina descresctoare a nivelului comunicrii maritale, pe parcursul naintrii n vrst
csniciei, ceea ce reflect deteriorarea treptat a comunicrii,astfel ca in primul stadiu al relatiei
(0-5 ani n cadrul relaiei) se atinge un maximum al nivelului de comunicare comparativ cu stadiul
al doilea (10-15 ani n cadrul relaiei) i cu stadiul al treilea (peste 20 de ani n cadrul relaiei). n
cadrul ultimului stadiu, comunicarea marital nregistreaz valorile cele mai sczute. O posibila
explicatie privind aceast scdere consideram ca se datoreaz dezmembrrii nucleului familial n
ultimul stadiu,dezmembrare datorata plecarii din cadrul familiei a copiilor, n ncercarea acestora de
a deveni independeni, autonomi, genernd conflicte i tensiuni) afectnd i nivelul de comunicare
sntoas n cuplu.
2. Rezultatele Chestionarului de Comunicare Marital au avut o corelatie pozitiv cu cele
obinute la Scala de Competitivitate Marital (C.S), n sensul c si aici se nregistreaza o crestere
progresiv a nivelului de competitivitate n cuplu, pe msura naintarii n varsta a relatiei.La
finalul cercetarii datele obtinute conform talelului nr. 2 de la cap. VII si transpuse in procente erau
urmatoarele:din totalul subiectilor chestionati 99.09% au insumat rapunsuri placute dar si 94.09%
raspunsuri neplacute ,iar cele agresive au totalizat un procent de 75% . Rezultatele acestui
rolul celor dou personaje se clarific, genernd o toleran mai pregnant a partenerilor unul fa
de cellalt, i o mai mare tendin de acomodare la partener. Stadiul al treilea (20-25 ani de relaie)
aduce cu sine o reintrare a raporturilor de dominan ntre soi, acetia justificndu-se probabil prin
nivelul crescut de probleme la care trebuie s fac fa n aceast perioad de vrst, care aduc cu
ele nenelegeri i conflicte. Aceast modificare a raportului, poate surveni i datorit modului de
gestionare a relatiei prini - copii caracteristica acestei perioade ce pot duce la tendina partenerilor
de dominan unul n raport cu cellalt. Rezultatele nregistrate la finalul perioadei de stdiu au
reliefat urmatoarele diferene, semnificative ntre brbai i femei la aceast scal:
-la femei:30 % foarte satisfacut , 60 % mediu satisfacut , 10 % satisfacut
-la barbati:60 % foarte satisfacut , 30 % mediu satisfacut , 10 % satisfacut
Spre deosebire de curba evoluiei previzibile n concordan cu ciclurile cstoriei
analizate prin cercetrile anterioare (care spun c satisfacia marital scade progresiv,
odat cu trecerea de la un stadiu la altul al csniciei), pe lotul studiat de noi, n condiiile
socio-economice de tranziie se constat o inversare a gradului de satisfacie resimit n cadrul
familiei. Astfel, n prima etap nivelul de satisfacie este redus, n vreme ce odat
cu naintarea n vrst nivelul de satisfacie afirmat tinde s creasc.
Presupunem c aceast realitate psihologic interpersonal este explicabil prin
efectele nivelului crescut de insecuritate social n societatea romneasc actual, n
planul relaiilor interpersonale i n cel al satisfaciei maritale.
Astfel, familia stadiului I (0-5 ani de csnicie) care in cele mai multe cazuri se confruntat cu
dificulti (financiare, materiale), prezint un grad sczut de satisfacie marital alimentat de
frustrrile emoionale si deteriorarea sferei afectivitii.
n paralel, familia cu durata de peste 20 ani de csnicie, tinde s-i creasc nivelul de coeziune
emoional ca o cale de rezisten i aprare intern, n faa surselor perturbatoare externe. Nivelul
de coeziune crescut creeaz un grad de satisfacie ridicat privind raportului emoionale i sociale n
cuplu.
Dac familia vrstnic gsete resurse de compensare emoional n faa stresorilor externi, acelasi
lucru nu se ntmpl i cu familia tnr, la care aceste resurse sunt limitate.
Toate acestea sunt in corelatie directa cu nivelul socio-cultural i profesional al subiecilor.
In vadrul familiilor cu un nivel mediu(social si profesional), nivelul de insecuritate este crescut sau
in crestere(rata omajului, cheltuieli crescute ale copiilor puberi i adolesceni).
Toate aceste aspecte le consideram ca o posibila explicatie a gadului crescut de insatisfactie maritala
in prima i a doua perioad de vrst a csniciei.
Dac in cazul vrstnicilor, mutaiile actuale din societate duc in genral la unirea acestor cupluri
conferindu-le astfel un grad de securitate i satisfacie mai crescut n cadrul relaiei, pe tineri i
destructureaz, le infirm expectanele i-i fac mai vulnerabili n faa realitilor societii romneti
actuale.
BIBLIOGRAFIE
* Bran-Pescaru, A. (2004). Familia azi. O perspectiv sociopedagogic,
Bucureti: Ed. Aramis
* Braconnier, A. (2009). Cum s fii o mam bun pentru fiul tu. Bucureti: Ed. Trei
* Ciuperc, C. (2000). Cuplul modern ntre emancipare i disoluie, Bucureti: Ed.
Tipoalex
* Corneau, G. (2000). Exist iubiri fericite? Psihologia relaiei de cuplu. Bucureti: Ed.
Humanitas
* Dru, F. (1998). Psihosociologia familiei. Bucureti: Ed. Didactic i pedagogic
* Dru, F. (1997) Psihologie i educaie. Bucureti. Ed. Didactic i Pedagogic
* Freud, S. (1994). Psihanaliz i sexualitate. Bucureti: Ed. tiinific
* Fromm, E. (1995). Arta de a iubi. Bucureti: Ed. Anima
* Jung C.G. (1994) . n lumea arhetipurilor. Bucureti: Ed. Jurnalul literar
* Leleu, G. (2009). Brbatul de azi, explicat femeilor. Bucureti: Ed. Trei
* Mitrofan, I. i Ciuperc, C. (1997) . Psihologia relaiilor dintre sexe. Mutaii i
alternative. Bucureti. Ed. Alternative
* Mitrofan I. i Mitrofan, N. (1994). Elemente de psihologie a cuplului. Bucureti. Ed.
ansa
ANEXE
3. Ocazional
4. Frecvent
5. Foarte frecvent
1. Ct de des vorbii mpreun cu partenerul dvs. despre lucrurile plcute care s-au
petrecut pe parcursul zilei?
2. Ct de des vorbii cu partenerul dvs. despre lucrurile neplcute care s-au petrecut pe
parcursul zilei?
3. Discutai cu partenerul dvs. despre problemele asupra crora nu suntei de acord sau
cu care avei dificulti?
4. Discutai cu soul dvs. despre problemele de care suntei amndoi interesai?
5. Adapteaz soul dvs. ceea cwe spune i felul cum spune la dispoziia dvs. Din
momentul respectiv?
6. Cnd ncepei o ntrebare, partenerul dvs. tie dinainte ce vrei s spunei?
7. V putei da seama de dispoziiile (tririle) partenerului dvs. din mimic i gestic?
23. Dac suntei n vizit la prieteni sau rude i unul dintre dvs. ncepe s spun ceva,
preia cellalt discuia fr s aib sentimentul de ntrerupere?
24. n timpul csniciei, ai discutat majoritatea problemelor mpreun?
15
Foarte nefericit
20
25
Fericit
35
Foarte fericit
(nemulumit)
(mulumit)
ntotdeaun
ntotdeauna adezacord
dezacord
finanelor familiei
Subiecte de
recreere
Demonstrarea
afectiunii
Prieteni
Relatii sexuale
15
12
Conventionalism
(comportament
corect,bun sau
potrivit)
Filozofia de viata
(mod de a convietui)
9. Cnd apar nnelegeri, de obicei ele se soldeaz cu:
0. soul cedeaz
2. soia cedeaz
3. nelegere prin compromis mutual
10. Dvs. i partenerul dvs. v angajai mpreun n probleme exterioare:
10. n toate
8. n unele dintre ele
3. n foarte puine
11. n nici unele
11. n timpul liber preferai, n general:
1. s fii tot timpul pe punctul de a pleca (n micare)
2. s stai acas
Partenerul dvs. prefer:
1. s fie tot timpul pe punctul de a pleca (n micare)
2. s stea acas
12. V dorii vreodat s nu v fi cstorit?
0 Frecvent
3 Ocazional
8 Rar
15 Niciodat
13. Dac ar fi s o luai de la capt credei c:
15. v-ai cstori cu aceeai persoan
0. v-ai cstori cu alt persoan
1. nu v-ai cstori deloc.
14. V confesai partenerului dvs.?
0. aproape niciodat
20. rar
10. n majoritatea problemelor
10. n tot
Aceast trstur/calita te
Partenerul meu:
comportament, este:
Tipic
Ocazional
Niciodat
()
()
()
Folosit:
N.1. afieaz brutalitate
N.2. neal
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
N.7. Minte
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
(Violena)
(nu se plnge)
(este spiritual)
A.14. bruscheaz, amenin,
Intimideaz
P.15. afieaz curaj
()
()
()
()
()
()
(farmecul personal)
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
Nechibzuit
flatri
trecute
grosolan
N.27. se comport cu snobism
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
cumsecade
ncrezut
entuziast
N.34. afieaz putere, autoritate
Influen, estecel care trage
sforile
N.35. se comport sofisticat
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
()
persoan
P.46. se preface a fi slab (se poart
()
()
()
()
()
()
ca un martir
P.47. se poart calm, cu snge rece,
stpnire de sine
P.48. susine c este ndrgostit
()
()
()
()
()
()
()
()
()