You are on page 1of 36

Document nr. PA2013.01P 23.11.

2013

MINISTERUL AGRICULTURII SI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL


REPUBLICII MOLDOVA
COLEGIUL AGRICOL TAUL
CATEDRA ,,DISCIPLINI ECONOMICE SI CONTABILITATE

PLAN DE AFACERI
La cultivarea tomatelor prin
rasad in cimp deschis

Realizatori:
Poparcea Ariadna,
Tamazlicaru Valeria,

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

Costeniuc Veronica

2013
Cuprins
Capitolul 1. Detalii preliminare. .1
1.1.
1.2.

Informatii de contact1
Definitii1

Capitolul 2. Ideea de afaceri si descrierea acesteia2


2.1.
2.2.

Ideea de afaceri (rezumat) si modalitati de lansare a acesteia2


Descrierea detaliata a afacerii...3

Capitolul 3. Informatii de baza privind intreprinderea 5


3.1.

Tipul intreprinderii dupa forma organizatorico-juridica si domeniul de


activitate...5

Capitolul 4. Mediul extern7


4.1.
4.2.
4.3.
4.4.

Produsul...7
Analiza de piata..11
Clientii17
Analiza concurentiala.18

Capitolul 5. Organizarea si dirijarea. 20


5.1.

Organizarea procesului de productie.20

Capitolul 6. Analiza afacerii.. 21


6.1.

Analiza SWOT...21

Capitolul 7. Indicatorii economici principali 22


7.1.

Prognozarea consumurilor si calcularea costului... 22

7.2.

Prognozarea veniturilor si a rezultatului financiar. 25

Capitolul 8. Recomandari.. 27
Capitolul 9. Bibliografie . 29

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

Capitolul 1. Detalii preliminare


1.1. Informatii de contact
Pentru orice informatii suplimentare va rugam sa contactati:
Tel: 069225654 , 069350417, 068445079

1.2. Definitii

ANALIZ SWOT - metodologie de analiz a unui proiect sau unei afaceri


care se bazeaz pe identificarea punctelor tari (Strengths), a punctelor slabe
(Weaknesses), a oportunitilor (Opportunities) i a ameninrilor (Threats).

NISA DE PIATA - segment de dimensiuni reduse, sector foarte atractiv in


cadrul unei piete, care ofera oportunitati pentru firma (avantaje competitive si
concurentiale) in ceea ce priveste vanzarile, rentabilitatea, lipsa concurentilor
puternici etc.

PIATA-TINTA - unul sau mai multe segmente de piata asupra caruia firma isi
focalizeaza actiunile de marketing.

RENTABILITATE - capacitatea unui agent economic de a obine profit i


reprezint raportul dintre profitul obtinut de la comercializare si costul vinzarilor.

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

PRAGUL RENTABILITATII - definete momentul cnd veniturile din vnzri


sunt egale cu costurile acestora i profitul este egal cu zero. Vnzrile nregistrate
dup acest moment pn la un anumit nivel de capacitate vor produce profit, mai
jos de acest nivel vor fi pierderi.

Capitolul 2. Ideea de afaceri si descrierea


acesteia
2.1. Ideea de afaceri (rezumat) si modalitati de lansare
Cultivarea tomatelor are o importanta majora, mai ales tinand cont de faptul ca in
prezent, gustul adevarat al acestor legume se pierde. Deci scopul nostru este sa
producem tomate cu calitati gustative inalte, pentru a satisface cerintele populatiei.
IFAD II este un program care acorda mprumuturi prefereniate in valoare de pana
la 200 mii USD pe un termen de pana la 15 ani. 20% - 30% din valoarea
mprumuturilor acordate constituie un grant nerambursabil condiionat. Suma de 10
mii USD reprezinta finantarea aditionala de care avem nevoie in vederea realizarii
activitatii planificate si anume, cultivarea soiului de rosii ,,Persei prin tehnologii
moderne si obtinerii unui profit de aproximativ 210 mii MDL.

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

Eficienta economica la
cultivarea

tomatelor

conditionata

de

este

diversele

utilizari ale fructelor acestei culturi in


alimentatie ( in stare proaspata ,
produse procesate industrial),
cererea pe piata interna si
externa, productivitatea inalta si
preturi

de

comercializare

avantajoase.
Acest plan de afacere prezinta informatiile noastre strategice, operationale si
financiare aferente domeniului de activitate ales.

2.2. Descrierea detaliata a afacerii


Cultivarea tomatelor este o activitate foarte profitabila. Rosiile se cultiva pentru
fructele care sunt utilizate in alimentatie, in stare proaspata, preparata, sub forma
deshidratata, de conserve, paste, sosuri, bulioane, sucuri etc. Tomatele au un rol
important in alimentatie. Cultivarea tomatelor este considerata o ramura de
perspectiva a legumicul-turii. In prezent, se con-stata

o tendinta pozitiva de

dezvoltare a produ-cerii legumelor prin marirea constanta a suprafetelor, interesul


deosebit al fermierilor in practicarea businessului dat, termenul mic de recuperare a
investitiilor si sprijinul oferit de Guvern prin subventiile acordate la compensarea
unei parti din investitii.

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

Rosiile sunt legumele


principale

cultivate

in

cimp deschis (80 mii


tone).

Cultivarea

tomatelor

are

importanta economica si
alimentara

mare.

Producerea tomatelor are


urmatoarele avantaje:
Tomatele se intrebuinteaza pe larg in alimentatia oamenilor in stare proaspata,
datorita calitatilor gustative si valorii alimentare;
Procesarea in industria alimentara a peste 125 feluri de produse;
Tomatele au un continut bogat de substante nutritive;
Deseurile de la procesarea industriala sunt bogate in zaharuri si substante
pectice, care sunt utilizate in ratiile pentru alimentatia animalelor;
Este o cultura ce permite de a obtine profituri mari si utilizarea eficienta a
factorilor de productie;
Se poate cultiva prin semanat si plantarea rasadului atit in sere, cit si in cimp
deschis;
Cerere sporita pe piata locala si pe pietile straine a productiei de tomate in
special in stare proaspata pe tot parcursul anului;
Sortimentul larg ce permite obtinerea recoltelor inalte si esalonarea productiei
pe tot parcursul anului;
Producerea tomatelor este una din cele mai profitabile ramuri din agricultura.
La producerea tomatelor semitimpurii prin rasad, consumurile de productie sint
mai mari in comparatie cu tehnologia cultivarii tomatelor semanate direct in cimp ,
insa pretul de comercializare a productiei este mai avantajos si acest fapt determina
un profit mai mare. Totodata, implementarea tehnologiei intensive de cultivare a
tomatelor prin rasad

permite de a obtine rezultate economice mai scontate in

comparatie cu tehnologia obisnuita de cultivare a tomatelor.

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

Soiul de tomate a fost ales in functie de destinatia productiei. Deoarece


planificam comercializarea tomatelor, in principal, in stare proaspata , ne-am
orientat sa alegem un soi de o anumita marime si forma, cu gust si culoare deosebita,
oarecare fermitate a pulpei in functie de preferinta viitorilor consumatori. Astfel, am
decis sa cultivam soiul ,,Persei creat la
I.C.S.A. Tiraspol. Tipul de crestere a plantei
este determinat. Inflorescenta este simpla cu 35 fructe. Grupa de maturitate a acestui soi de
tomate este semitimpurie. Perioada ( rasarirea
in masa-coacerea) 110-115 zile. Soiul ,,Persei
are o productivitate inalta: 70-80 t/ha. Fructul
este oval-latit (indicele 0,8), rosu-deschis, cu
masa de 130-180 g. Calitatile gustative ale
fructului sunt foarte inalte. Selectind soiul pe
care urmeaza sa-l cultivam, am atras atentia si
la partea din productie care este destinata
prelucrarii industriale. In acest sens, trebuia sa alegem un soi care sa aiba un
continut in substanta uscata destul de ridicat, sa aiba o oarecare rezistenta la fierbere,
un continut redus in pielite si seminte. Soiul ,,Persei corespunde si acestor cerinte.
Continutul de substante uscate in fruct este de 5,0-5,4 %, zaharuri 2,8-3,0%, acid
ascorbic 19-20 mg%, aciditatea 0,5%. Soiul ,,Persei poate fi cultivat direct in cimp.
Este rezistent la VMT, alternarioza si fuzarioza. Fructele sunt rezistente la
transportare, destinate pentru consum in stare proaspata, la export si prelucrare
industriala.
Pentru realizarea activitatii planificate avem nevoie de o finantare aditionala in
suma de 10 mii USD, pe care speram sa o obtinem pe baza proiectului IFAD II
(Programul de Revitalizare a Agriculturii). Acesta presupune contribuirea prin
actiune participativa la realizarea planurilor de dezvoltare strategica a localitatilor si

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

anume in domeniul agricol. Programul prevede acordarea imprumuturilor


preferentiate in valoare de pina la 200 mii USD pe un termen de pina la 15 ani. 20%30% din valoarea imprumuturilor acordate constituie grant nerambursabil
conditionat. Activitati economice eligibile pentru program sunt: producerea,
colectarea, prelucrarea, ambalarea, depozitarea produselor agricole, prestarea
serviciilor specializate in agricultura si alte activitati economice (cu profil agricol)
din spatiul rural.

Capitolul 3. Informatii de baza privind


intreprinderea
3.1. Tipul intreprinderii dupa forma organizatoricojuridica si domeniul de activitate
Planificam sa infiintam o intreprindere cu forma organizatorico-juridica de
Societate cu Raspundere Limitata. Intreprinderea nou-formata se va numi SRL ,,Pomo
doro. Societatea va fi constituita din 3 asociati.
Am decis ca forma organizatorico-juridica sa fie SRL deoarece aceasta are o serie de
avantaje fata de alte intreprinderi, si anume:
Reprezinta o optiune buna de a mentine patrimoniul si terenurile agricole
impreuna;
SRL este forma organizatorico-juridica cea mai potrivita pentru un numar limitat
de fondatori care manifesta capacitati profesionale de lucru in echipa si
inctredere mutuala;
Fondatorii poarta responsabilitate limitata;

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

In conditiile cind lipseste organul participativ de conducere, managerul


(administratorul) are atributii decizionale exclusive, asigurindu-se astfel
operativitatea decizionarii s.a.
Pe linga avantajele pe care le are aceasta forma de intreprindere, mai exista si citeva
dezavantaje:
Modalitatea dificila de instrainare a cotei de participare;
La un numar mare de fondatori apare problema administrarii eficiente si luarea
deciziilor in activitatea societatii.
Avind in vedere faptul ca suntem doar 3 fondatori care planificam sa cream aceasta
intreprindere,

ultimul

dezavantaj

al

formei

organizatorico-juridice

alese

se

neutralizeaza.
Profitul (sau pierderile) sint divizate de catre asociati in conformitate cu contractul
de constituire, independent de marimea cotei de participatie investita si de aportul adus
de catre fiecare asociat. La dorinta noastra, profitul capatat poate fi investit cu scopul
de a extinde businessul sau de a fi distribuit in numerar.
Fiecare membru fondator al SRL are dreptul de vot la Adunarea Generala, iar
numarul voturilor fiecarui membru depinde de marimea cotei lui in capitalul statutar.
Daca un membru va lua decizia sa iasa din SRL, cota din capitalul social (adeverinta
cotei de participare) poate fi vinduta societatii, membrilor ei, iar daca acestia nu-l
cumpara, asociatul il vinde unei a treia personae; in cazul de deces al asociatului, sau
de reorganizare (lichidare) a asociatului cu calitate de persoana juridica, certificatul
cotei de participare trece prin mostenire la succesorul de drepturi.
Domeniul de activitate al intreprinderii SRL ,,Pomo doro este cultivarea tomatelor
semitimpurii prin rasad in cimp deschis, pe o suprafata de 1 ha. Tomatele se vor cultiva
in baza tehnologiilor moderne, deoarece implementarea tehnologiei intensive de

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

cultivare a tomatelor prin rasad permite de a obtine rezultate economice mai scontate
in comparatie cu tehnologia obisnuita de cultivare a tomatelor.

Capitolul 4.

Mediul extern

4.1. Produsul
Fructele de tomate au o importana economic i alimentar deosebita, att prin
coninutul n elemente energetice, ct i prin vitamine, sruri minerale i acizi organici
avind

gam

variat

de

intrebuinri

inregistrnd

un

consum

mare,

att proaspete, ct i prelucrate industrial.


Importana alimentar a tomatelor. Tomatele au un gust placut i o valoare
nutritiv ridicat. Se remarc coninutul n glucide (2,9-7%), Vitaminele A, B, B2, B6,
C (15-30 %), substane minerale (Ca 15 mg 15%;Fe 2,3 mg %; P 26 mg %; K 270 mg
%) precum i acizi organici (0,5-1,5%). Tomatele proaspete (100g) asigur n necesar,
10% din vitamina A, 25-50% din vitamina C, 50% din vitamina B2 si 12-15% din
vitamina B6. Aportul valoric este destul de redus 20-35 Kcal/100g.

Compoziia

chimic a tomatelor variaz n funcie de soi. Prin compoziia lor chimic, datorit
excesului de baze, tomatele acioneaz ca alcalinizani, avnd rol catalizator important
pentru organismul omenesc. Se recomand bolnavilor de scorbut, n afeciunile
vasculare, constipaii, stimularea secreiei gastrice, artrit, gut, acnee, cosmetic
precum i n prevenirea i tratarea cancerului de prostat, cancerului mamar, cancerului
de plmni, afeciunilor cardiace prin aciunea anticancerigen a licopenului. La soiul
,,Persei continutul de substante uscate in fruct este de 5,0-5,4 %, zaharuri 2,8-3,0%,
acid ascorbic 19-20 mg%, aciditatea 0,5%. Fructele obinute n condiiile climatice ale
arii noasre se evideniaz prin coninutul ridicat n zaharuri, aciditate, acid ascorbic i

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

carotenoide, n special la tomatele obinute n cmp n lunile iulie-septembrie, datorit


temperaturilor i radiaiei solare ridicate.
Tomatele snt apreciate i pentru gama variata de
ntrebuinri (proaspete ca salat, preparate sub diferite
mncruri, prelucrate industrial ca sucuri, paste, fructe
ntregi, s.a.).
Importana economico-social a tomatelor. Din
punct de vedere economic tomatele se dovedesc a fi cele

mai

rentabile culturi, aducnd venituri importante unitilor productoare, att prin


valorificare

prin

piaa

intern

ct

la

export.

Rspndire i suprafee cultivate.


Tomatele

sunt

originare

din

America Central i de Sud, Peru


i Ecuador, specia de origine fiind
Licopersicum

esculentum,

varianta cerasiforme, unde era


cultivat de ctre vechii indieni ca
plant ornamental. Tomatele trec
n Mexic, unde sunt nc din anul 200 .e.n. la nceput folosite ca plante medicinale i
apoi n cultur. n Europa tomatele au ptruns n secolul al-XVI-lea, mai nti n
Spania, Portugalia i Italia, de unde trec n Anglia, fiind cultivate tot ca plante
ornamentale cunoscute sub denumirea de pomodoro.
Cultivarea ca legum a tomatelor sa produs n secolul al -XVII-lea, iar rspndirea
n celelalte ri din Europa a nceput n secolul al-XVIII-lea i chiar al-XIX-lea, aa
cum este cazul rii noastre i a altora. Dei cultura tomatelor a nceput cu numai un
secol n urm, s-a extins n special n preajma primului i celui de-al doilea rzboi
mondial, ocupnd n prezent primul loc n producia de legume pe plan mondial.

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

Dac n anul 1948-1952, suprafaa ocupat cu tomate pe pamnt era de aproximativ


1milion ha, cu o producie de peste 12 milioane tone anual, n anul 1975 suprafaa a
crescut

la

1,6

milioane

ha,

producia

fiind

de

36

milioane

tone.

n producia mondial cei mai mari productori sunt S.U.A., cu 8,55 miloane tone, apoi
fosta U.R.S.S.,cu 7 milioane tone ,Italia cu 3,4 milioane tone ,Bulgaria ,Olanda (n
sere).
n primul rnd de ce tomatele sau roiile? Pentru c aceste legume snt extrem de
cutate. Le consumm aproape zilnic sub form de salate, sucuri naturale, tocturi
pentru delicatele ciorbe sau supe. Roia mai poate fi consumat sub alte forme cum ar fi
paste, bulioane sau creme. Este dac vrei ingredientul numrul unu nelipsit din
buctriile gospodinelor, utilizat zilnic n tehnica preparatelor culinare.
In prezent calitatile gustative ale tomatelor s-au diminuat. Intreprinderea SRL
,,Pomo doro planifica sa cultive tomate cu un gust rafinat si delicios. Prin aplicarea
tehnologiilor moderne de cultivare si prin respectarea cerintelor fata de acest produs,
vom reusi sa indestulam populatia si sa realizam preferintele acesteia la cel mai inalt
nivel.
Cerintele fata de produs.
Cerinele fa de calitate. Piaa tradiional n aer liber este sursa primar pentru
consumator de produse proaspete i-i impune abordarea standard de evaluare a calitii
pe toat piaa de produse. Principiul general este c toate produsele pot fi vndute n
pia dac preul este corect. Dac fructele i legumele proaspete locale sunt mici,
neuniforme, au diferit maturitate sau chiar o parte sunt alterate, oricum pot fi vndute
la un pre mai redus. ntotdeauna va exista un pre care se echivaleaz cu oferta,
indiferent de defecte, att timp ct produsul este comestibil.
Cerinele fa de ambalare. Cea mai ordinar ambalare pentru legume pe piaa
local servesc cutiile de 20 kg de la banane care este i ca o unitate de msur de

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

referin. La tomatele rosii ambalarea se face n dou sau trei rnduri n lzi. La
temperatura de la 0C
pn

la

depoziteaz

1C

se

circa

4-5

sptmni. La tomatele
verzi, temperatura poate
fi uor mai ridicat - de
la 1,6C pn la 10C,
pentru

maturarea.

se

permite

Umiditatea

aerului va fi de la 85% pn la 90%; acest lucru se datoreaz disponibilitii, costului i


durabilitii.
Este de menionat c aceste cutii reciclabile sunt utilizate pe larg cu toate c
legislaia (Hotrrea Guvernului Nr. 929) impune utilizarea materialelor noi pentru
ambalarea fructelor i legumelor i stipuleaz c ambalajul trebuie s fie etichetat
corect, conform coninutului. Deoarece aceast lege nu a fost executat, cutiile de
banane sunt nc utilizate pe scar larg pentru alte produse cu etichet de la banane.
Cu toate acestea, oficialii ar putea insista asupra acestui lucru n orice moment.
Unii productori care au de afacere direct cu supermarketurile, ambaleaz roiile n
cutii de carton deschise de 5 kg.
Exist, de asemenea, productori
care vnd produsele lor, n cutii de
plastic, care sunt reciclate de la
roiile turceti sau de la alte fructe
i legume oferite. Aceste cutii de
plastic turceti utilizate pentru roii
sunt cutii de 5 kg n dou niveluri.

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

4.2. Analiza de piata


A produce ceva nu mai este demult o problema. Important este sa vinzi ceea ce ai
produs. Ca si orice intreprindere, urmarim vinzarea produselor noastre si suntem
preocupati de realizarea unui volum cit mai mare de vinzari. Suntem preocupati de
calitatea produselor si de modul in care cumparatorii le vor aprecia, de pretul la care
vom reusi sa le vindem, de schimbarile care se petrec pe piata.
Astfel am planificat sa realizam urmatoarele activitati referitoare la marketing:
Prospectarea riguroasa a pietii, finalizata cu identificarea precisa a unei nie pe
piata;
Cooperarea cu departamentul de productie pentru conceperea produsului si
planificarea productiei pe baza preferintelor cumparatorilor si in raport cu
estimarea volumului vinzarilor;
Pregatirea pietii pentru acceptarea produsului, lansarea lui pe piata si mentinerea
atentiei cumparatorilor asupra produsului respectiv;
Stabilirea canalelor de distributie optima, a formelor de livrare si a punctelor sau
a centrlor de vinzare, in asa fel incit cumparatorul sa poata gasi cu effort minim
produsul, la locul si la momentul potrivit;
Urmarirea comportarii produsului pe parcursul utilizarii de catre consumator;
Asocierea vinzarii produselor cu servicii oferite consumatorului, in asa fel incit
gradul de satisfactie, siguranta si de incredere a acestuia in seriozitatea firmei sa
creasca;
Promovarea de masuri si actiuni vizind protectia mediului, protectia
consumatorului, imbunatatirea standardelor de viata.

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

Canalele de distributie si centrele de vinzare trebuie sa asigure atit accesul cit mai
facil al cumparatorului la produs, cit si un efort minim din partea acestuia pentru a intra
in posesia produsului.

Structura pieii de fructe i legume n Moldova include urmtoarele canale de


distribuie: piee n aer liber, piee angro, vnzri tradiionale cu amnuntul,
supermarket-uri moderne cu amnuntul, chiocuri mici, HoReCa (Hoteluri, restaurante,
cafenele) i vnzri directe de la productori.
Moldova este n proces de a a-i ajusta procedurile de inspecie i export n
concordan cu cerinele UE de calitate pentru fructe i legume proaspete, care a intrat
n vigoare ncepnd cu anul 2012.
Adiional la oportunitile de export, productorii moldoveni de produse de valoare
nalt dispun de un potenial vast de a-i spori n ansamblu profitabilitatea prin
extinderea produceri fructelor i legumelor proaspete i prelucrate. Pentru a realiza
acest obiectiv, este nevoie de a spori productivitatea, calitatea, uniformitatea i de a
prelungi sezonul de producere.

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

Sunt importante
cerinele

fa

de

sigurana

alimentar

pentru toate culturile,


intrucit

aceasta

contribuie la sporirea
consumului

intern

poziionarea mai buna a


culturilor

pentru

selecta pieele de export.


Fragmentarea
comunitii productorilor trebuie s fie depit cu consolidarea culturilor i
introducerea soiurilor noi pentru a satisface mai bine necesitile comercianilor cu
amnuntul. Cerinele pentru o penetrare mai bun n canalele de distribuie a
supermarket-urilor includ: volume constante, aparen vizual a produsului i
conformitate, frecvena livrrii (asigurat de un mai bun management a reelelor de
refrigerare), ambalare, etichetare, certificare i facturare fiscal corespunztoare
Moldovenii care triesc n zonele urbane cumpr produse proaspete din pieele
n aer liber cu amnuntul, vnztori de strad i cantiti foarte mici din supermarketuri. n zonele rurale, producerea /auto consumul rmne a fi un mod dominant. n
aceste comuniti rurale, puterea de cumprare limitat, parcelarea terenurilor i
implicarea activ a tuturor n activitile agricole, sunt factori ce contribuie la faptul de
ce oamenii sunt implicai n cultivarea produselor proaspete de care sunt capabili,
prelungind costurile n acest proces.
Mai mult de 90% din producere este destinat pentru export. rile CSI rmn
pentru Moldova cea mai mare pia de desfacere pentru fructele i legumele prelucrate
constituind 70% n total, inclusiv Rusia (38%) i Ucraina (9%). Alte 30% din exporturi

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

sunt destinate altor ri Europene, n marea majoritatea acestea constituie produse


semifinite.
In 2010, rosiile au fost principalele legume exportate (32% din totalul de exporturi
de legume).
rile principale de import pentru aceasta cultura n 2010 au fost: Turcia (83%),
Siria (12%), Spania i Macedonia (2% fiecare) . Deci una din tendintele noastre este de
a produce tomate in scopul sporirii consumului intern. (De ce sa cumparam tomate
daca le putem produce singuri?)
Majoritatea distribuiei produselor proaspete n Moldova nc se realizeaz prin
intermediul pieelor tradiionale, cum ar fi pieele n aer liber (cu amnuntul i angro),
precum i chiocuri mici i cadouri de la familie i prietenii din sat. Sectorul
supermarket-urilor este nc mic, dar ctig constant cota pe pia, n special n zonele
urbane. n comunitile rurale agricole, orice modificare ce deviaz de la pieele de
desfacere tradiionale este extrem de lent i aproape inexistent. n 2010, existau peste
100 supermarket-uri ce concurau ntre ele ntr-o ar de 3.6 milioane de locuitori. Din
diferite estimri ale distribuitorilor, se presupune c 10-20% din populaie procur cel
puin o parte din tomatele din supermarket-uri.
Pe linga comercializarea produselor in stare proaspata vom analiza idea despre
industrializare, conservare a produselor pe care le-am cultivat, limitnd necesitatea de
cheltuieli. Producerea de tomate n Moldova, n mare msur, consist din tomate
cultivate n cmp deschis i recoltate din Iunie pn n Septembrie/Octombrie. Aceste
rosii sunt consumate local, comercializate procesatorilor, ct i exportate.
n plus, n perioada iunie - octombrie, cnd este perioada de vrf a productorilor
locali, o pia angro temporar se stabilete n apropierea Pieei Centrale din
Chiinu ce funcioneaz de la orele 20.00 pn la ora 6 dimineaa cu 60 de platforme
de ncrcare pentru camioane i alte cteva spaii n apropiere. Aici, productorii

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

agricoli (aproximativ 50-60% din cei prezeni), ct i comercianii, comercializeaz


produsele locale din microbuse i automobile. La ora 6 dimineaa, locul de ncrcare
trebuie s fie eliberat, deoarece acest spaiu este destinat pentru autobuzele de rut din
afara oraului. Din acest considerent, daca se va reusi comercializarea totala a
produselor, ne vom transfera la piaa angro de Sub Pod. Nu ar fi o problema pretul,
intrucit suntem increzuti ca cererea la produsul nostru va fi inalta, deoarece rosiile
cultivate de noi au calitati gustative inalte, precum si un aspect atragator.
n Chiinu, exist citeva piee permanente de produse alimentare cu amnuntul n
aer liber amplasate n diferite sectoare ale oraului, cea mai mare fiind Piaa Central
n zona central a oraului. Aceste piee n aer liber sunt situate acolo, deoarece
majoritatea oamenilor cumpr produsele oferite.
n raioane (regiuni), pieele regionale n aer liber sunt n deplin funcionare. n
fiecare centru raional exist cel puin o pia funcional cu amnuntul (n aer liber). n
total, exist peste 100 de piee cu amnuntul n aer liber rspndite n ntreaga ar.

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

Piaa Central din Chiinu este cea mai ieften pia din ar. Acest lucru se
datoreaz faptului c piaa este mare i vnztorii concureaz mai mult unii cu alii. Din
moment ce ei au cel mai mare trafic de pietoni, comercianii cu amnuntul pot face mai
muli bani din volumul comercializat dect n alte piee. Exist o tradiie n Moldova femeile n vrst, pensionate,

merg i vd 2-3 din pieele principale

(e.g. Botanica,

Flacra, Alioshina- pia cea mai


scump

din

deoarece

se

sectorul
afl

Rcani,

ntr-o

zon

rezidenial bogat), i apoi se


opresc la Piaa Central i procur
produsele necesare n cazul n care
preurile se dovedesc a fi cele mai
bune si apoi pleac acas, fcnd o zi de
excursie din toate acestea. n general, numai piata n aer liber de la Ciocana concureaz
direct la pre cu Piaa Central. Avantajul productiei noastre este, dupa cum am
mentionat anterior aspectul atragator, calitatile gustative inalte, pretul satisfacator atit
pentru noi producatorii cit si pentru consumatori.
Preurile n Bli pot fi mai mult sau mai puin costisitoare. n unele cazuri,
preurile sunt mai mari ca urmare a faptului c exist o concuren mai mic n
comparaie cu concurena dintre vnztorii din Chiinu.
Similar ca la Bli, dar nu aa de mare, i n Cahul exist o pia cu amnuntul, dar
nu i o pia angro. Piaa din Cahul vinde toate tipurile de produse de consum pe tot
parcursul anului. n afara sezonului produsele provin din piaa angro din Chiinu, dar
n timpul sezonului acestea provin din sursele locale. Comercianii din Chiinu
aprovizioneaz piaa de acolo i fac comer cu Romnia deoarece or. Cahul este situat
aproape de frontier.

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

Din cauza obstacolelor vamale i intereselor politico-economice, comerul de


produse ntre Transnistria i restul Moldovei este dificil. Cu toate acestea, exist unele
locuri i perioade de timp cnd microbuzele pot trece vama contra unor pli neoficiale.
Supermarketuri. Dei un factor mic, dar n cretere pe piaa produselor proaspete,
supermarket-urile moderne se confrunt
cu o concuren rigid ntre ele. Unele
din cele mai importante reele de
supermarketuri

Moldova

sunt:

Fourchette, Green Hills, N1, Fidesco,


Metro Cash & Carry, IMC Market,
Piatiorochka, Unimarket Discounter i
Linella.

general,

preurile

supermarketuri sunt constant mai nalte


dect pe pieele tradiionale.
Exportul
Rosiile sunt ecologice, dar nu-si prea gasesc loc pe pietele de la noi, din simplul
motiv ca producatorii de tomate au sporit la numar si concurenta este respectiv mare.
Britanicii, insa, ar accepta sa le vanda la ei in tara. Aceasta se datoreaza calitatilor
gustative inalte ale soiului ,,Persei pe care urmarim sa-l cultivam.

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

18000
16000
14000
12000
10000

8000

6000
4000
2000
0
Turcia

Siria

Belarusi

Rusia

Alte tari

Import-Export de rosii, tone

Potrivit datelor statistice n anul 2008 volumul total de export la roii a nregistrat o
cretere de 27% i a alctuit 4,6 mii tone n valoare de circa 1,8 milioane dolari USD.
Balana comercial pentru roii n anul 2008 a fost nefavorabil, volumul total de
export fiind depit de 3,5 ori de ctre volumul de import, iar deficitul comercial a
nregistrat suma de 8,2 milioane dolari USD.
Unicele ri de export pentru roiile din Moldova au fost Belarusi i Rusia, unde a
fost exportat un volum de 3,8 mii tone n valoare de 1,4 milioane dolari SUA i
corespunztor 771 tone n valoare de 0,3 milioane dolari SUA. Preul mediu de export
al roiilor a constituit 390 USD/t. Importul de roii de ctre Moldova este n cretere cu
51% comparativ cu anul trecut i a atins un volum total de 16,5 mii tone, valoarea
constituind 9,9 milioane dolari SUA.
Sursele majore de import la roii sunt Turcia (15051 tone), Siria (1366 tone),
Romnia (45 tone) precum i Olanda, Italia, Iordania, Liban de unde se import roiile
extra sezon. Preul de import al roiilor a variat ntre 600 USD/t (Turcia, Siria) i 1800
USD/t (Olanda). Din Romnia au fost importate roii la un pre mediu de 1520 USD/t.

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

4.3. Clientii
Analizind piata am decis ca vom comercializa fructele pentru consum in stare
proaspata (cca 70%) si la fabrica de procesare (cca 30%), direct sau prin intermediul
distribuitorilor. Ca tari destinate pentru export vedem: Belarusi, Rusia, Ucraina si
Marea Britanie. Acesta nu este sirul deplin de tari, mentionam ca avantajele calitative
ale produsului nostru vor spori cererea la acesta si in alte tari. Pe plan intern, planificam
sa realizam o parte din productie la Piata Centrala din Chisinau, precum si in Balti. In
Republica Moldova exista mai multe fabrici de procesare, unde vom comercializa
productia destinata industrializarii :
Fabrica de conserve, Glodeni (conserve de legume si fructe; sucuri; pasta de
rosii);
Deservire Orhei, s. Lucaseuca (conserve din legume);
Chiriac Tudor (conserve din legume, fructe, producerea sucurilor);
Tolcaciov Boris (colectarea productiei agricole, vinzarea angro a produselor
agricole, productie conservata);
Tehagroleasing (vinzare angro a produselor alimentare, conserve, produse
agricole);
Suvoroff (producere: paste de rosii, ketchup, sucuri, bauturi alcoolice);
Orhei Vit (conserve din fructe, legume, sos de rosii);
Deciziile privind plasarea produsului trebuie sa echilibreze necesitatea ca accesul
cumparatorilor la produs sa fie cit mai facil, cu necesitatea reducerii cheltuielilor de
transport si de desfacere ale firmei. Produsul trebuie sa ajunga la client la momentul si
in locul potrivit, iar locul cel mai bun (vizibil, accesibil) si momentul cel mai potrivit
trebuie anticipate cu cit mai mare precizie.

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

Cumparatorul trebuie sa afle ca produsul exista, sa fie informat in legatura cu


avantajele pe care produsul le ofera si sa fie convins in calitatea produsului. Pentru
aceasta vom efectua urmatoarele masuri pentru promovarea vinzarilor:
Tiparirea si distribuirea brosurilor, afiselor care sa contina informatii despre produs;
Publicarea unor articole in ziarele locale si in revistele de specialitate;

Utilizarea media (radio, TV, Internet) pentru transmiterea reclamelor in locuri intens
circulate sau pe autobuze sip e masini, tiparirea siglei firmei sau unor anunturi
promotionale pe programul unor evenimente, publicarea anunturilor in presa.

4.4. Analiza concurentiala


Concurenta la cultivarea tomatelor, mai bine zis la comercializarea acestora, este
destul de ridicata, intrucit exista multi producatori de rosii, fiecare incercind sa-si
ocupe locul sau pe piata. Analiza concurentiala este foarte importanta, anume prin
necesitatea de a cunoaste punctele slabe si puternice ale concurentului si in baza
acestora de stabilit oportunitatile, perspectivele si dezavantajele, neajunsurile proprii
cu scopul de a le exclude ulterior. De asemenea, analiza concurentiala este necesara
la stabilirea pretului de comercializare.
Din aceste considerente am hotarit ca cea mai mare parte a productiei noastre sa
fie destinata exportului, frabricilor de procesare sau comercializarii prin intermediul
distribuitorilor si in ultimul rind realizarea productiei pe Piata Centrala, in
supermarcheturi, deoarece de cele mai multe ori anume in aceste locuri concurenta
este relative mai ridicata.
Per ansamblu, am putea spune ca producatorii de tomate, in cea mai mare parte le
cultiva in sere. Acestea sunt de obicei gospodarii taranesti, intreprinderi individuale
sau SRL-uri. Punctele puternice ale acestora fata de intreprinderea noastra sunt
aptitudinile si cunostintele pe care le-au achizitionat deja pe parcursul activitatii, pe
cind noi suntem la un inceput de cale si urmeaza inca sa ne manifestam. De

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

asemenea, un plus al lor reprezinta locurile pe piata detinute deja, contractele


incheiate cu alte intreprinderi, cunoasterea cailor de realizare a productiei. O latura
negativa a producatorilor de tomate este faptul ca nu intotdeauna inteleg importanta
calitatii produsului, deoarece consumatorii, dupa parerea noastra apreciaza asta in
primul rind.

Din aceasta rezulta latura noastra pozitiva in comparatie cu alti

producatori. Noi planificam sa cultivam tomatele prin intermediul tehnologiilor


moderne, cu pastrarea la maxim a calitatilor gustative caracteristice soiului ,,Persei.

Capitolul 5. Organizarea si
dirijarea
5.1. Organizarea
procesului de
productie
Activitatea intreprinderii
SRL ,,Pomo doro este
orientata explicit conform
principiului rationalitatii sau
eficientei:
maximizarea
efectelor utile (rezultatelor)
prin minimizarea eforturilor (cheltuielilor). Cultivarea tomatelor semitimpurii prin
rasad, prin intermediul tehnologiei moderne, permite producatorilor agricoli obtinerea
rezultatelor economice mai scontate in comparatie cu tehnologia obisnuita de
cultivare. Consumurile sunt relative mai mari, insa si pretul de comercializare este
mai avantajos, prin urmare profitul obtinut va fi mai inalt.
Organizarea procesului de producere presupune elaborarea si implementarea unor
strategii de dezvoltare, selectarea persoanelor potrivite pentru ocuparea diferitor
functii sau pozitii, dezvoltarea continua a competentelor si fortei competitive a
fiecarui angajat, dar si a intreprinderii.
In ceea ce priveste strategiile elaborate pentru activitatea noastra, acestea
prognozeaza indeplinirea scopului principal precum si a obiectivelor secundare

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

propuse initial, totodata ele corespund legislatiei in vigoare si nu incalca drepturile


altor intreprinderi.
O modalitate de obtinere a unui profit sporit este aplicarea tehnologiilor moderne
de cultivare. Desi consumurile vor fi relative mai mari comparativ cu cele care ar
avea loc la cultivarea prin metode obisnuite, calea alesa de noi ne va permite sa
comercializam productia la un prt mai ridicat si, respective sa obtinem un rezultat
mai bun.
Dupa cum am mentionat, consumurile de productie sunt mai mari in acest caz si
pentru a asigura o eficacitate inalta a culturii, e necesara reducerea substantial a
consumurilor prin:
Folosirea soiurilor de tomate cu o productivitate si calitate inalta, rezistenta la
boli si daunatori, ce diminueaza numarul de tratamente chimice costisitoare;
Selectarea rasadurilor calitative pentru plantare;
Respectarea asolamentelor si aplicarea erbicidelor care reduc lucrarile de
ingrijire la minimum;
Plantarea mecanizata a rasadurilor;
Aplicarea dozelor optimal de ingrasaminte organice si minerale, strict in
functie de cerintele plantelor si fertilitatea solului;
O buna organizare a procesului tehnologic si a valorificarii eficiente a
productiei cu preturi de desfacere mai ridicate;
Pentru dezvoltarea durabila a industriei de conserve la gospodariile specializate in
producerea tomatelor, trebuie sa se implementeze recoltarea mecanizata a productiei,
care reduc consumurile la
aceasta operatiune de 5-6 ori si
perioada recoltarii. De rind cu
recoltarea
mecanizata
a
tomatelor,
la
reducerea
consumurilor de productie
contribuie si erbicidarea reduce numarul de prase.
Implementarea acestor operatii
tehnologice permite reducerea
la minim a lucrarilor de
ingrijire a culturii.

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

La respectarea tuturor operatiilor tehnologice la cultivarea tomatelor


semitimpurii, vom putea obtine pina la 80 t/ha in cazul folosirii tehnologiei intensive.

Capitolul 6. Analiza afacerii


6.1. Analiza SWOT
Pentru a face o generalizare asupra afacerii noastre, in scopul determinarii avantajelor
si dezavantajelor, oportunitatilor si riscurilor am efectuat analiza SWOT. Aceasta a
contribuit la identificarea rapida si cit mai reala a factorilor care pot favoriza succesul
si, respectiv, factorii care pot impiedica obtinerea rezultatului dorit, prin urmare,
cautarea metodelor de transformare a punctelor ,,slabe in puncte ,,tari si
amenintarile in oportunitati.

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

Puncte Tari
Program flexibil de munc;
Calitatea nalt a produciei;
Preuri rezonabile;
Tehnologia modern;
Produse cu caliti gustative
nalte;
Productivitatea inalta a
soiului ales.
Oportuniti
Extinderea afacerii;
Creterea cererii;
Creterea accesului la
tehnologii noi;

Puncte slabe
nceptor n Business;
Piaa de desfacere;
Relaii industriale slabe.

Riscuri
Concurena;
Condiiile climaterice;
Criza economic;
Factori interni.

Analiza SWOT

Capitolul 7. Indicatorii economici


principali
7.1. Prognozarea consumurilor si calcularea costului
La respectarea tuturor operatiilor tehnologice de cultivare a tomatelor prin rasad in
cimp deschis, putem obtine pina la 80 t/ha de tomate semitimpurii in cazul aplicarii
tehnologiei intensive( consumurile totale constituind cca 154,4 mii lei/ha).
Structura consumurilor totale de productie la cultivarea tomatelor prin rasad in cimp
deschis prin tehnologia intensiva vor constitui: costul mijloacelor de productie 46%,
servicii mecanizate 21%, operatii manuale 19%, alte cheltuieli 14%.
Precum am mai mentionat, metoda intensiva de cultivare necesita consumuri mai
mari, insa rezultatul obtinut merita aceste cheltuieli. In continuare prezentam tabelul
consumurilor prognozate pentru o perioada de 3 ani.

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

Calcularea consumurilor pe o perioada de 3 ani


ANUL I
SPECIFICARE

UM

Pret
unitar,lei

Cantitatea

Suma,lei

ANUL II

ANUL III

1.1 Costul
mijloacelor de
productie

lei

33809,1

32440,0

30680

Material
semincier(rasad)

fire

0.30

40000

12000

12000

12000

Ingrasaminte
organice

100

40

4000

3000

2000

Ingrasaminte
minerale:

lei

4290,0

3780,0

3040,0

-azotate (Silitra
amoniacala)

kg

2,95

600

1770,0

1400,0

1050,0

-fosfatice
(Superfosfat)

kg

3,60

400

1440,0

1300,0

990,0

-potasice (Sare de
potasiu)

kg

3,60

300

1080,0

1080,0

1000,0

Pesticide:

kg

811.1

750,0

710,0

-Erbicid (Triflurex
240 EC)

80,00

5,50

440,0

400,0

390,0

-insecticid (Actara
25 WG)

kg

1600,00

0,06

96,0

90,0

80,0

-insecticid
(Confidor Maxi 70
WG)

kg

930,00

0,07

65,1

60,0

60,0

-fungicid (Sulfat de
cupru)

kg

30,00

7,00

210,0

200,0

180,0

Apa

m3

0,10

800

80,0

80,0

80,0

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

Materiale
ambalare
10kg)

pentru
(lazi

unit

5,00

900

4500

4700

4700

12,80

635

8128,0

8120,0

8150,0

15281,0

15281,0

15281,0

Combustibil (total)

1.2 Costul
serviciilor
mecanizate

lei

Dezmirestirea
(discuirea)

ha

300,00

300,0

300,0

300,0

Administrarea
ingrasamintelor

ha

200,00

1200,0

1200,0

1200,0

Nivelarea de
exploatare ( 2
directii)

ha

250,00

500,0

500,0

500,0

Aratura de toamna

ha

800,00

800,0

800,0

800,0

Graparea

ha

150,00

150,0

150,0

150,0

Introducerea
ierbicidelor si
insecticidelor

ha

200,00

400,0

400,0

400,0

Cultivarea inainte de
plantare + feritlizare

ha

300,00

300,0

300,0

300,0

t/km

5,50

11,0

11,0

11,0

Stropirea
plantatiilor

ha

200,00

400,0

400,0

400,0

Prasit intre rinduri

ha

300,00

900,0

900,0

900,0

Transportarea
recoltei
comercializate

t/km

5,50

1875

10312,0

10320,0

10320,0

1.3 Operatii
manuale

lei

13580,0

11980,0

10800,0

Transportarea apei
pentru pregatirea
solutiilor

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

Plantarea rasadului

om/zi

65,0

325,0

300,0

280,0

Prasitul pe rinduri

om/zi

65,0

15

975,0

950,0

900,0

om/lun
a

500,0

1000,0

950,0

900,0

Recoltarea manuala

om/zi

70,0

15

10500,0

9050,0

8020,0

Sortarea, calibrarea
si ambalarea
productiei

om/zi

65,0

12

780,0

730,0

700,0

1.4 Alte cheltuieli

lei

10000

9000

8000

1.5 Consumuri
totale

lei

Paza roadei

72670,1 68701,0 64761,0

Concluzii:
Analiznd datele din tabel asupra devizei de consumuri i cheltuieli am atestat c
costurile totate n primul an constituie 72670,10 lei, cea mai mare pondere avnd
costul mijloacelor de producie 46 % sau 33809,10 lei. ns n urmtorii ani se
observ o diminuare a costului de producie aceasta avind loc din contul utilizarii mai
rationale a ingrasamintelor, pesticidelor, combustibilului care atest o tendin de
micorare.Totodat se observ o diminuare n anii urmatori fa de primul la
operaiile manuale cu 1600 lei si repsectiv in anul trei cu 2780 lei.
Pentru a asigura o eficacitate inalta a culturii, e necesara reducerea substantial a
consumurilor prin:
Folosirea soiurilor de tomate cu o productivitate si calitate inalta, rezistenta la
boli si daunatori, ce diminueaza numarul de tratamente chimice costisitoare;
Selectarea rasadurilor calitative pentru plantare;
Respectarea asolamentelor si aplicarea erbicidelor care reduc lucrarile de
ingrijire la minimum;
Plantarea mecanizata a rasadurilor;
Aplicarea dozelor optimale de ingrasaminte organice si minerale, strict in
functie de cerintele plantelor si fertilitatea solului;
O buna organizare a procesului tehnologic si a valorificarii eficiente a
productiei cu preturi de desfacere mai ridicate;

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

Implementarea acestor operatii tehnologice permite reducerea la minim a lucrarilor


de ingrijire a culturii.

7.2. Prognozarea venitului si a rezultatului financiar


Metoda intensiva de cultivare a tomatelor prin rasad in cimp deschis, permite
obtinerea unor rezultate economice mai scontate in comparatie cu tehnologia obisnuita
de cultivare a tomatelor.

Calcularea venitului pe o perioada de 3 ani


ANUL I
SPECIFICARE

UM

ANUL II ANUL III

Pret
unitar, lei

Cantitatea

Total,lei

lei

80

238000,0

255000,0

275000,0

Tomate
comercializate la
pietile agricole
(30%)

3000,0

24

72000,0

75000,0

80000,0

Tomate destinate
exportului (25%)

4000,0

20

80000,0

85000,0

90000,0

Tomate
comercializate prin
intermediul
distribuitorilor
(20%)

3500,0

16

56000,0

60000,0

65000,0

Tomate
comercializate la
fabricile de
procesare (25%)

1500,0

20

30000,0

35000,0

40000,0

Vinzari nete

Concluzii:
Analizind datele din tabel, observam ca profitul prognozat fiind in primul an
de 238000 lei, ponderea cea mai mare inregistrindu-se in cazul exportului, deaceea
ne vom orienta spre comercializarea rosiilor in tarile straine, deoarece in asa fel
vom putea vinde productia la un pret relativ mai mare. In pofida faptului ca

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

cantitatea de rosii destinata comercializarii la pietile agricole din RM este mai mare,
pretul mai mic in comparatie cu urmatoarele 2 cai de realizare a contribuit la
obtinerea unui venit relativ mai mic. Iata de ce pe viitor ne vom orienta la
amplificarea ponderii ocupate de rosiile destinate exportului si comercializarii prin
intermediul distribuitorilor.
Deseurile de la procesarea industriala sunt bogate in zaharuri si substante pectice,
care sunt utilizate in ratiile pentru alimentatia animalelor. Acest lucru ne va permite
obtinerea unui venit suplimentar, ceea ce reprezinta un avantaj economic al culturii
de tomate.

Calcularea profitului si nivelului rentabilitatii pentru 3


ani
INDICATORI

U
M

ANUL I

ANUL II

ANUL III

Venituri din vinzari

lei

238000,0

255000,0

275000,0

Costul vinzarilor

lei

72670,1

68701,0

64761,0

Profitul brut

lei

165329.9

186299,0

210239,0

Nivelul rentabilitatii

227,51

271,17

324,64

Concluzii:
Analizind datele din tabel observam ca veniturile atesta o tendinta de crestere de la
238000 lei in primul an pina la 275000 lei in al III-lea an. Aceasta crestere se datoreaza
majorarii productiei obtinute, ca rezultat al respectarii tehnologiei de cultivare si
utilizarea eficienta a resurselor existente. Intr-acelasi timp atestam o diminuare a
consumurilor de productie care au scazut cu aproximativ 7910 lei in al treilea an,
datorita gestionarii rationale a consumurilor de munca, mijloacelor de productie etc.
Profitul brut obtinut inregistreaza de asemenea o crestere, de exemplu in anul III fata de

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

primul, profitul brut s-a marit cu cca. 44910 lei. Aceasta modificare s-a produs ca
urmarea a majorarii veniturilor si micsorarii costului.
Respectiv, nivelul rentabilitatii este favorbail in toti cei 3 ani. In primul an nivelul
rentabilitatii constituie 227,51%, ceea ce inseamna ca la un leu cheltuit am obtinut 2,27
lei. Acesta este un rezultat foarte bun, in urma caruia putem concluziona ca activitatea
noastra este foarte eficienta si permite obtinerea unor rezultate avantajoase.

Diagrama 1. Analiza fluxului de numerar


300000
250000
200000
Venituri din vnzri
150000

Costul vnzrilor
Profit brut

100000
50000
0
Primul an

Al doilea an

Al treilea an

Capitolul 8. Recomandari
Recomandrile urmtoare, bazate pe constatrile i concluziile prezentate mai sus,
prezinta strategiile si ideile noastre referitoare la acapararea unei poriuni mai mari i
mai profitabile din piaa local i pregatirea mai buna pentru a putea concura cu
pieele externe.

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

De a identifica i lucra mai strns cu un colectiv de ncredere de


cumprtori/consolidatori de produse, asociaii cu productorii ntreprinztori
lideri din cadrul comunitii de productori locali i de a asigura volumele de
legume i fructe cheie necesare pentru comunitatea de vnzri cu amnuntul (n
special supermarketuri i HoReCa), definite de contracte specifice.
De a lucra cu productorii pentru a spori volumele, mbunti soiurile,
sortarea, ambalarea, termenii de livrare, certificarea, regulamentele de
securitate, termenii de plat i alte cerine.
De a lucra cu supermarketurile locale pentru a promova n continuare produsele
locale . Marjele acestor produse trebuie s corespund cu cele de pe pieele din
aer liber. Valoarea, prospeimea, sigurana, i avantajele trebuie s fie factorii
distinctivi.
Majorarea exporturilor pentru produsele care au toate certificatele de baz i
cerinele de ambalare pentru a fi expediate n alte ri n momentul n care apar
oportuniti de comercializare. Aceste exporturi la alte piee pot fi iniiate prin
efectuarea unor vizite de marketing pentru a selecta rile i de a participa la
unele show-uri cheie aa ca Fruit Logistica, i Prod Expo unde vor fi stabilite
legturi de pia.
De a lucra n parteneriat cu supermarketurile locale, de a extinde gradul de
contientizare a consumatorilor despre beneficiile sntoase ale tomatelor. De a
lucra mai n de aproape cu supermarketurile pentru ca ele s neleag mai bine
ce nseamn aspectele cele mai strategice din magazin pentru a optimiza
circulaia consumatorilor n cadrul seciilor cu produse.
De a genera mai mult venit de la produsele proaspete comercializate n volume
mai mici cu preuri mai mari, nc accesibile pentru populaie.
Vinzarea deseurilor rezultate din prelucrarea rosiilor la frabricile de procesare,
care pot fi utilizate la prepararea furajelor pentru animale, datorita continutului
de substante pectice si zaharuri.

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

De a cultiva tomate in sera ulterior, pentru reducerea consumurilor, pentru


prevenirea riscurilor privind calamitatile natural i pentru a extinde sezonul de
producere.
De a reduce ineficienele aa ca pierderile de cldur prin utilizarea geamurilor
duble din material plastic n serele care urmeaza a fi construite ulterior.
De a ajuta n facilitarea contractelor cu procesatorii ce pre-identific volumele i
perioadele de livrare. Aceste volume trebuie s fie ca angajamente ale noastre i
contractele trebuie s fie respectate de ctre procesatori indiferent de
schimbrile n condiiile pieii. Orice volume suplimentare ce ar putea fi
solicitate, vor fi determinate de preurile disponibile pe pia.
De a lucra cu supermarketurile pentru a crea mai mult excitare n cadrul
seciilor cu produse proaspete, probabil cu teme de publicitate cu selectarea
unor articole/produse cheie n fiecare lun (numai pentru cteva zile) i de a le
vinde la un pre mic (fr marj) pentru a induce ncercri i vnzri repetate.
Aceasta se poate de realizat cu unele soiuri noi cultivate. Secia cu produse
trebuie s aib un aspect creativ cu produsele ce urmeaz a fi comercializate
eficient, inclusiv cu demonstrri n interiorul magazinului cnd este posibil.
De a dezvolta parteneriate cu supermarketurile pentru a spori gama, volumul i
calitatea produselor locale cu care sunt aprovizionate.
Dupa constructia unei sere, planificam constructia inca a uneia de acelasi tip, in
scopul extinderii afacerii, dar care va fi cultivata cu alte culturi, pentru a fi
posibil de efectuat asolamentul.

Imlimentarea noilor tehnologii pentru a obine o recolt mai mare, n urma cruia
se va mri rezultatul financiar.

Micsorarea consumurilor prin aplicarea rationala a ingrasamintelor ierbicidelor,


precum si prin recoltarea mecanizata etc.

Document nr. PA2013.01P 23.11.2013

Capitolul 9. Bibliografie
,,Afaceri in legumicultura Agentia Nationala de dezvoltare rurala, Chisinau
2006;
http://ru.scribd.com/doc/130351813/EMS-Fresh-Dried-Fruits-in-Moldova-Rom
http://www.cumsafaciogradina.com/2013/03/cum-sa-faci-o-cultura-de-rosii-incamp.html

You might also like