Professional Documents
Culture Documents
2013
PLAN DE AFACERI
La cultivarea tomatelor prin
rasad in cimp deschis
Realizatori:
Poparcea Ariadna,
Tamazlicaru Valeria,
Costeniuc Veronica
2013
Cuprins
Capitolul 1. Detalii preliminare. .1
1.1.
1.2.
Informatii de contact1
Definitii1
Produsul...7
Analiza de piata..11
Clientii17
Analiza concurentiala.18
Analiza SWOT...21
7.2.
Capitolul 8. Recomandari.. 27
Capitolul 9. Bibliografie . 29
1.2. Definitii
PIATA-TINTA - unul sau mai multe segmente de piata asupra caruia firma isi
focalizeaza actiunile de marketing.
Eficienta economica la
cultivarea
tomatelor
conditionata
de
este
diversele
de
comercializare
avantajoase.
Acest plan de afacere prezinta informatiile noastre strategice, operationale si
financiare aferente domeniului de activitate ales.
o tendinta pozitiva de
cultivate
in
Cultivarea
tomatelor
are
importanta economica si
alimentara
mare.
ultimul
dezavantaj
al
formei
organizatorico-juridice
alese
se
neutralizeaza.
Profitul (sau pierderile) sint divizate de catre asociati in conformitate cu contractul
de constituire, independent de marimea cotei de participatie investita si de aportul adus
de catre fiecare asociat. La dorinta noastra, profitul capatat poate fi investit cu scopul
de a extinde businessul sau de a fi distribuit in numerar.
Fiecare membru fondator al SRL are dreptul de vot la Adunarea Generala, iar
numarul voturilor fiecarui membru depinde de marimea cotei lui in capitalul statutar.
Daca un membru va lua decizia sa iasa din SRL, cota din capitalul social (adeverinta
cotei de participare) poate fi vinduta societatii, membrilor ei, iar daca acestia nu-l
cumpara, asociatul il vinde unei a treia personae; in cazul de deces al asociatului, sau
de reorganizare (lichidare) a asociatului cu calitate de persoana juridica, certificatul
cotei de participare trece prin mostenire la succesorul de drepturi.
Domeniul de activitate al intreprinderii SRL ,,Pomo doro este cultivarea tomatelor
semitimpurii prin rasad in cimp deschis, pe o suprafata de 1 ha. Tomatele se vor cultiva
in baza tehnologiilor moderne, deoarece implementarea tehnologiei intensive de
cultivare a tomatelor prin rasad permite de a obtine rezultate economice mai scontate
in comparatie cu tehnologia obisnuita de cultivare a tomatelor.
Capitolul 4.
Mediul extern
4.1. Produsul
Fructele de tomate au o importana economic i alimentar deosebita, att prin
coninutul n elemente energetice, ct i prin vitamine, sruri minerale i acizi organici
avind
gam
variat
de
intrebuinri
inregistrnd
un
consum
mare,
Compoziia
chimic a tomatelor variaz n funcie de soi. Prin compoziia lor chimic, datorit
excesului de baze, tomatele acioneaz ca alcalinizani, avnd rol catalizator important
pentru organismul omenesc. Se recomand bolnavilor de scorbut, n afeciunile
vasculare, constipaii, stimularea secreiei gastrice, artrit, gut, acnee, cosmetic
precum i n prevenirea i tratarea cancerului de prostat, cancerului mamar, cancerului
de plmni, afeciunilor cardiace prin aciunea anticancerigen a licopenului. La soiul
,,Persei continutul de substante uscate in fruct este de 5,0-5,4 %, zaharuri 2,8-3,0%,
acid ascorbic 19-20 mg%, aciditatea 0,5%. Fructele obinute n condiiile climatice ale
arii noasre se evideniaz prin coninutul ridicat n zaharuri, aciditate, acid ascorbic i
mai
prin
piaa
intern
ct
la
export.
sunt
originare
din
esculentum,
la
1,6
milioane
ha,
producia
fiind
de
36
milioane
tone.
n producia mondial cei mai mari productori sunt S.U.A., cu 8,55 miloane tone, apoi
fosta U.R.S.S.,cu 7 milioane tone ,Italia cu 3,4 milioane tone ,Bulgaria ,Olanda (n
sere).
n primul rnd de ce tomatele sau roiile? Pentru c aceste legume snt extrem de
cutate. Le consumm aproape zilnic sub form de salate, sucuri naturale, tocturi
pentru delicatele ciorbe sau supe. Roia mai poate fi consumat sub alte forme cum ar fi
paste, bulioane sau creme. Este dac vrei ingredientul numrul unu nelipsit din
buctriile gospodinelor, utilizat zilnic n tehnica preparatelor culinare.
In prezent calitatile gustative ale tomatelor s-au diminuat. Intreprinderea SRL
,,Pomo doro planifica sa cultive tomate cu un gust rafinat si delicios. Prin aplicarea
tehnologiilor moderne de cultivare si prin respectarea cerintelor fata de acest produs,
vom reusi sa indestulam populatia si sa realizam preferintele acesteia la cel mai inalt
nivel.
Cerintele fata de produs.
Cerinele fa de calitate. Piaa tradiional n aer liber este sursa primar pentru
consumator de produse proaspete i-i impune abordarea standard de evaluare a calitii
pe toat piaa de produse. Principiul general este c toate produsele pot fi vndute n
pia dac preul este corect. Dac fructele i legumele proaspete locale sunt mici,
neuniforme, au diferit maturitate sau chiar o parte sunt alterate, oricum pot fi vndute
la un pre mai redus. ntotdeauna va exista un pre care se echivaleaz cu oferta,
indiferent de defecte, att timp ct produsul este comestibil.
Cerinele fa de ambalare. Cea mai ordinar ambalare pentru legume pe piaa
local servesc cutiile de 20 kg de la banane care este i ca o unitate de msur de
referin. La tomatele rosii ambalarea se face n dou sau trei rnduri n lzi. La
temperatura de la 0C
pn
la
depoziteaz
1C
se
circa
4-5
sptmni. La tomatele
verzi, temperatura poate
fi uor mai ridicat - de
la 1,6C pn la 10C,
pentru
maturarea.
se
permite
Umiditatea
Canalele de distributie si centrele de vinzare trebuie sa asigure atit accesul cit mai
facil al cumparatorului la produs, cit si un efort minim din partea acestuia pentru a intra
in posesia produsului.
Sunt importante
cerinele
fa
de
sigurana
alimentar
aceasta
contribuie la sporirea
consumului
intern
pentru
Piaa Central din Chiinu este cea mai ieften pia din ar. Acest lucru se
datoreaz faptului c piaa este mare i vnztorii concureaz mai mult unii cu alii. Din
moment ce ei au cel mai mare trafic de pietoni, comercianii cu amnuntul pot face mai
muli bani din volumul comercializat dect n alte piee. Exist o tradiie n Moldova femeile n vrst, pensionate,
(e.g. Botanica,
din
deoarece
se
sectorul
afl
Rcani,
ntr-o
zon
Moldova
sunt:
general,
preurile
18000
16000
14000
12000
10000
8000
6000
4000
2000
0
Turcia
Siria
Belarusi
Rusia
Alte tari
Potrivit datelor statistice n anul 2008 volumul total de export la roii a nregistrat o
cretere de 27% i a alctuit 4,6 mii tone n valoare de circa 1,8 milioane dolari USD.
Balana comercial pentru roii n anul 2008 a fost nefavorabil, volumul total de
export fiind depit de 3,5 ori de ctre volumul de import, iar deficitul comercial a
nregistrat suma de 8,2 milioane dolari USD.
Unicele ri de export pentru roiile din Moldova au fost Belarusi i Rusia, unde a
fost exportat un volum de 3,8 mii tone n valoare de 1,4 milioane dolari SUA i
corespunztor 771 tone n valoare de 0,3 milioane dolari SUA. Preul mediu de export
al roiilor a constituit 390 USD/t. Importul de roii de ctre Moldova este n cretere cu
51% comparativ cu anul trecut i a atins un volum total de 16,5 mii tone, valoarea
constituind 9,9 milioane dolari SUA.
Sursele majore de import la roii sunt Turcia (15051 tone), Siria (1366 tone),
Romnia (45 tone) precum i Olanda, Italia, Iordania, Liban de unde se import roiile
extra sezon. Preul de import al roiilor a variat ntre 600 USD/t (Turcia, Siria) i 1800
USD/t (Olanda). Din Romnia au fost importate roii la un pre mediu de 1520 USD/t.
4.3. Clientii
Analizind piata am decis ca vom comercializa fructele pentru consum in stare
proaspata (cca 70%) si la fabrica de procesare (cca 30%), direct sau prin intermediul
distribuitorilor. Ca tari destinate pentru export vedem: Belarusi, Rusia, Ucraina si
Marea Britanie. Acesta nu este sirul deplin de tari, mentionam ca avantajele calitative
ale produsului nostru vor spori cererea la acesta si in alte tari. Pe plan intern, planificam
sa realizam o parte din productie la Piata Centrala din Chisinau, precum si in Balti. In
Republica Moldova exista mai multe fabrici de procesare, unde vom comercializa
productia destinata industrializarii :
Fabrica de conserve, Glodeni (conserve de legume si fructe; sucuri; pasta de
rosii);
Deservire Orhei, s. Lucaseuca (conserve din legume);
Chiriac Tudor (conserve din legume, fructe, producerea sucurilor);
Tolcaciov Boris (colectarea productiei agricole, vinzarea angro a produselor
agricole, productie conservata);
Tehagroleasing (vinzare angro a produselor alimentare, conserve, produse
agricole);
Suvoroff (producere: paste de rosii, ketchup, sucuri, bauturi alcoolice);
Orhei Vit (conserve din fructe, legume, sos de rosii);
Deciziile privind plasarea produsului trebuie sa echilibreze necesitatea ca accesul
cumparatorilor la produs sa fie cit mai facil, cu necesitatea reducerii cheltuielilor de
transport si de desfacere ale firmei. Produsul trebuie sa ajunga la client la momentul si
in locul potrivit, iar locul cel mai bun (vizibil, accesibil) si momentul cel mai potrivit
trebuie anticipate cu cit mai mare precizie.
Utilizarea media (radio, TV, Internet) pentru transmiterea reclamelor in locuri intens
circulate sau pe autobuze sip e masini, tiparirea siglei firmei sau unor anunturi
promotionale pe programul unor evenimente, publicarea anunturilor in presa.
Capitolul 5. Organizarea si
dirijarea
5.1. Organizarea
procesului de
productie
Activitatea intreprinderii
SRL ,,Pomo doro este
orientata explicit conform
principiului rationalitatii sau
eficientei:
maximizarea
efectelor utile (rezultatelor)
prin minimizarea eforturilor (cheltuielilor). Cultivarea tomatelor semitimpurii prin
rasad, prin intermediul tehnologiei moderne, permite producatorilor agricoli obtinerea
rezultatelor economice mai scontate in comparatie cu tehnologia obisnuita de
cultivare. Consumurile sunt relative mai mari, insa si pretul de comercializare este
mai avantajos, prin urmare profitul obtinut va fi mai inalt.
Organizarea procesului de producere presupune elaborarea si implementarea unor
strategii de dezvoltare, selectarea persoanelor potrivite pentru ocuparea diferitor
functii sau pozitii, dezvoltarea continua a competentelor si fortei competitive a
fiecarui angajat, dar si a intreprinderii.
In ceea ce priveste strategiile elaborate pentru activitatea noastra, acestea
prognozeaza indeplinirea scopului principal precum si a obiectivelor secundare
Puncte Tari
Program flexibil de munc;
Calitatea nalt a produciei;
Preuri rezonabile;
Tehnologia modern;
Produse cu caliti gustative
nalte;
Productivitatea inalta a
soiului ales.
Oportuniti
Extinderea afacerii;
Creterea cererii;
Creterea accesului la
tehnologii noi;
Puncte slabe
nceptor n Business;
Piaa de desfacere;
Relaii industriale slabe.
Riscuri
Concurena;
Condiiile climaterice;
Criza economic;
Factori interni.
Analiza SWOT
UM
Pret
unitar,lei
Cantitatea
Suma,lei
ANUL II
ANUL III
1.1 Costul
mijloacelor de
productie
lei
33809,1
32440,0
30680
Material
semincier(rasad)
fire
0.30
40000
12000
12000
12000
Ingrasaminte
organice
100
40
4000
3000
2000
Ingrasaminte
minerale:
lei
4290,0
3780,0
3040,0
-azotate (Silitra
amoniacala)
kg
2,95
600
1770,0
1400,0
1050,0
-fosfatice
(Superfosfat)
kg
3,60
400
1440,0
1300,0
990,0
-potasice (Sare de
potasiu)
kg
3,60
300
1080,0
1080,0
1000,0
Pesticide:
kg
811.1
750,0
710,0
-Erbicid (Triflurex
240 EC)
80,00
5,50
440,0
400,0
390,0
-insecticid (Actara
25 WG)
kg
1600,00
0,06
96,0
90,0
80,0
-insecticid
(Confidor Maxi 70
WG)
kg
930,00
0,07
65,1
60,0
60,0
-fungicid (Sulfat de
cupru)
kg
30,00
7,00
210,0
200,0
180,0
Apa
m3
0,10
800
80,0
80,0
80,0
Materiale
ambalare
10kg)
pentru
(lazi
unit
5,00
900
4500
4700
4700
12,80
635
8128,0
8120,0
8150,0
15281,0
15281,0
15281,0
Combustibil (total)
1.2 Costul
serviciilor
mecanizate
lei
Dezmirestirea
(discuirea)
ha
300,00
300,0
300,0
300,0
Administrarea
ingrasamintelor
ha
200,00
1200,0
1200,0
1200,0
Nivelarea de
exploatare ( 2
directii)
ha
250,00
500,0
500,0
500,0
Aratura de toamna
ha
800,00
800,0
800,0
800,0
Graparea
ha
150,00
150,0
150,0
150,0
Introducerea
ierbicidelor si
insecticidelor
ha
200,00
400,0
400,0
400,0
Cultivarea inainte de
plantare + feritlizare
ha
300,00
300,0
300,0
300,0
t/km
5,50
11,0
11,0
11,0
Stropirea
plantatiilor
ha
200,00
400,0
400,0
400,0
ha
300,00
900,0
900,0
900,0
Transportarea
recoltei
comercializate
t/km
5,50
1875
10312,0
10320,0
10320,0
1.3 Operatii
manuale
lei
13580,0
11980,0
10800,0
Transportarea apei
pentru pregatirea
solutiilor
Plantarea rasadului
om/zi
65,0
325,0
300,0
280,0
Prasitul pe rinduri
om/zi
65,0
15
975,0
950,0
900,0
om/lun
a
500,0
1000,0
950,0
900,0
Recoltarea manuala
om/zi
70,0
15
10500,0
9050,0
8020,0
Sortarea, calibrarea
si ambalarea
productiei
om/zi
65,0
12
780,0
730,0
700,0
lei
10000
9000
8000
1.5 Consumuri
totale
lei
Paza roadei
Concluzii:
Analiznd datele din tabel asupra devizei de consumuri i cheltuieli am atestat c
costurile totate n primul an constituie 72670,10 lei, cea mai mare pondere avnd
costul mijloacelor de producie 46 % sau 33809,10 lei. ns n urmtorii ani se
observ o diminuare a costului de producie aceasta avind loc din contul utilizarii mai
rationale a ingrasamintelor, pesticidelor, combustibilului care atest o tendin de
micorare.Totodat se observ o diminuare n anii urmatori fa de primul la
operaiile manuale cu 1600 lei si repsectiv in anul trei cu 2780 lei.
Pentru a asigura o eficacitate inalta a culturii, e necesara reducerea substantial a
consumurilor prin:
Folosirea soiurilor de tomate cu o productivitate si calitate inalta, rezistenta la
boli si daunatori, ce diminueaza numarul de tratamente chimice costisitoare;
Selectarea rasadurilor calitative pentru plantare;
Respectarea asolamentelor si aplicarea erbicidelor care reduc lucrarile de
ingrijire la minimum;
Plantarea mecanizata a rasadurilor;
Aplicarea dozelor optimale de ingrasaminte organice si minerale, strict in
functie de cerintele plantelor si fertilitatea solului;
O buna organizare a procesului tehnologic si a valorificarii eficiente a
productiei cu preturi de desfacere mai ridicate;
UM
Pret
unitar, lei
Cantitatea
Total,lei
lei
80
238000,0
255000,0
275000,0
Tomate
comercializate la
pietile agricole
(30%)
3000,0
24
72000,0
75000,0
80000,0
Tomate destinate
exportului (25%)
4000,0
20
80000,0
85000,0
90000,0
Tomate
comercializate prin
intermediul
distribuitorilor
(20%)
3500,0
16
56000,0
60000,0
65000,0
Tomate
comercializate la
fabricile de
procesare (25%)
1500,0
20
30000,0
35000,0
40000,0
Vinzari nete
Concluzii:
Analizind datele din tabel, observam ca profitul prognozat fiind in primul an
de 238000 lei, ponderea cea mai mare inregistrindu-se in cazul exportului, deaceea
ne vom orienta spre comercializarea rosiilor in tarile straine, deoarece in asa fel
vom putea vinde productia la un pret relativ mai mare. In pofida faptului ca
cantitatea de rosii destinata comercializarii la pietile agricole din RM este mai mare,
pretul mai mic in comparatie cu urmatoarele 2 cai de realizare a contribuit la
obtinerea unui venit relativ mai mic. Iata de ce pe viitor ne vom orienta la
amplificarea ponderii ocupate de rosiile destinate exportului si comercializarii prin
intermediul distribuitorilor.
Deseurile de la procesarea industriala sunt bogate in zaharuri si substante pectice,
care sunt utilizate in ratiile pentru alimentatia animalelor. Acest lucru ne va permite
obtinerea unui venit suplimentar, ceea ce reprezinta un avantaj economic al culturii
de tomate.
U
M
ANUL I
ANUL II
ANUL III
lei
238000,0
255000,0
275000,0
Costul vinzarilor
lei
72670,1
68701,0
64761,0
Profitul brut
lei
165329.9
186299,0
210239,0
Nivelul rentabilitatii
227,51
271,17
324,64
Concluzii:
Analizind datele din tabel observam ca veniturile atesta o tendinta de crestere de la
238000 lei in primul an pina la 275000 lei in al III-lea an. Aceasta crestere se datoreaza
majorarii productiei obtinute, ca rezultat al respectarii tehnologiei de cultivare si
utilizarea eficienta a resurselor existente. Intr-acelasi timp atestam o diminuare a
consumurilor de productie care au scazut cu aproximativ 7910 lei in al treilea an,
datorita gestionarii rationale a consumurilor de munca, mijloacelor de productie etc.
Profitul brut obtinut inregistreaza de asemenea o crestere, de exemplu in anul III fata de
primul, profitul brut s-a marit cu cca. 44910 lei. Aceasta modificare s-a produs ca
urmarea a majorarii veniturilor si micsorarii costului.
Respectiv, nivelul rentabilitatii este favorbail in toti cei 3 ani. In primul an nivelul
rentabilitatii constituie 227,51%, ceea ce inseamna ca la un leu cheltuit am obtinut 2,27
lei. Acesta este un rezultat foarte bun, in urma caruia putem concluziona ca activitatea
noastra este foarte eficienta si permite obtinerea unor rezultate avantajoase.
Costul vnzrilor
Profit brut
100000
50000
0
Primul an
Al doilea an
Al treilea an
Capitolul 8. Recomandari
Recomandrile urmtoare, bazate pe constatrile i concluziile prezentate mai sus,
prezinta strategiile si ideile noastre referitoare la acapararea unei poriuni mai mari i
mai profitabile din piaa local i pregatirea mai buna pentru a putea concura cu
pieele externe.
Imlimentarea noilor tehnologii pentru a obine o recolt mai mare, n urma cruia
se va mri rezultatul financiar.
Capitolul 9. Bibliografie
,,Afaceri in legumicultura Agentia Nationala de dezvoltare rurala, Chisinau
2006;
http://ru.scribd.com/doc/130351813/EMS-Fresh-Dried-Fruits-in-Moldova-Rom
http://www.cumsafaciogradina.com/2013/03/cum-sa-faci-o-cultura-de-rosii-incamp.html