Biocel

MINISTERUL EDUCAIEI CERCETRII TINERETULUI I
SPORTULUI
UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANA
FACULTATEA DE FARMACIE
Aleea Universitii nr. 1, Campus, Corp B, Constana
TEL./FAX: 0241-605050
E-mail: pharma-ovidius@univ-ovidius.ro
Web: http://www.pharmaovidius.ro
CATEDRA NR. I - DISCIPLINE FARMACEUTICE
Nr. nregistrare 53/6.06.2011
TESTE GRILA PENTRU EXAMENUL LA

DISCIPLINA BIOLOGIE CELULAR SI MOLECULAR
SPECIALIZAREA FARMACIE,
Anul I, Semestrul II
SESIUNEA DE VARA
SEF CATEDRA I DISCIPLINE FARMACEUTICE

PROF.UNIV. DR. RODICA SIRBU
SEF DISCIPLINA GENETIC I BIOLOGIE CELULAR SI

MOLECULAR
SEF LUCRARI DR. VERGINIA SCHRODER
2010-2011
ANUL 1
SEMESTRUL 2
Tema: NUCLEUL-ORGANIZARE. STRUCTURA ACIZILOR NUCLEICI.

ORGANIZAREA CROMATINEI . CROMOZOMII. CODUL GENETIC
COMPLEMENT SIMPLU
1. Nucleul este format din urmatoarele componente, cu exceptia :
A. Nucleol
B. Colagen
C. Invelis nuclear
D. Carioplasma
E. Cromatina
2. Urmatoarele afirmatii legate de lamina nucleara sunt adevarate, cu exceptia :
A. Este o retea fibroasa care formeaza suportul structural al nucleului
B. La mamifere este alcatuita din 4 proteine fibroase
C. Prezinta situsuri de legare a cromatinei
D. Lamina nucleara se afla sub membrana nucleara externa
E. Laminele se leaga la proteinele membranare integrale
3. Porul nuclear are urmatoarele proprietati, cu exceptia :
A. Are rol fundamental in functia celulelor eucariote
B. Este un complex structural cu diametru de 80-120 nm
C. Este alcatuit din 10 subunitati anulare dispuse in jurul canalului central
D. Canalele deschise dintre spite servesc pentru difuzia moleculelor mici
E. Reglarea traficului de proteine si ARN prin complexele porilor nucleari are rol
important in expresia genelor
4. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia :
A. Proteinele transportate in nucleu controleaza structura si functiile genomului
B. Proteinele transportate in nucleu sunt dirijate prin secvente de aminoacizi
specifice
C. Unele proteine raman in nucleu dupa importul din citoplasma
D. Proteinele navetiste raman constant in nucleu
E. Proteinele coordoneaza functiile nucleare si citoplasmatice
5. Alegeti afirmatia falsa referitoare la ARN :
A. ARN r este asamblat cu proteine ribozomale in nucleu
B. ARN nuclear de talie mica functioneaza in interiorul citoplasmei ca ARN m ,
ARN t , ARN r
1
C. Pre ARN si ARN m se asociaza cu un set de cel putin 20 de proteine formand

ribonucleoproteine nucleare heterogene
D. Exportul ARN m , ARN t , ARN r din nucleu in citoplasma este o etapa
fundamentala in expresia genelor la celulele eucariote
E. Exportul ARN m prin complexele porilor nucleari este un proces energodependent care necesita Ran
6. Urmatoarele afirmatii legate de nucleol sunt adevarate cu exceptia :
A. Este sediul biogenezei ribozomale
B. La microscopul electronic apare ca un copuscul globulos cu diametrul de 0.5 m
C. Este o portiune din nucleu unde sunt transcrise genele ARN r
D. Numarul nucleolilor variaza in functie de intensitatea productiei de ribozomi
E. Nucleolul apare inconjurat de un invelis de heterocromatina care variaza ca
grosime de la un tip celular la altul
7. Nucleolii au urmatoarele caracteristici, cu exceptia :
A. In celulele batrane sunt mari si multipli
B. Sunt bine vizibili in celule care cresc rapid
C. Unii nucleoli contin o parte amorfa
D. In celule secretorii sunt mari si multipli
E. Ca structura prezinta doua parti cu morfologie diferita
8. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia :
A. La MO cromatina se prezinta sub forma unei retele structurata din granule si
filamente interconectate
B. Cromatina reprezinta forma relaxata a cromozomilor in interfaza
C. Heterocromatina este decondensata si inactiva
D. Eucromatina se coloreaza slab bazofil
E. Eucromatina este decondensata si se distribuie in tot nucleul
9. Heterocromatina are urmatoarele caracteristici cu exceptia :
A. Formeaza un invelis discontinuu situat sub invelisul nuclear
B. Cantitatea de heterocromatina facultativa difera in functie de activitatea
transcriptionala a celulei
C. Este intens bazofila
D. Heterocromatina constitutiva contine secvente satelite de la nivelul centromerilor
E. Heterocromatina facultativa contine secvente de ADN care nu sunt transcrise
niciodata
10. Alegeti afirmatia incorecta referitoare la structura primara a ADN :
A. Explica modul in care se stocheaza , se transmite si se exprima informatia
ereditara
B. Cantitatea de ADN variaza de la specie la specie
2
C. Cantitatea de ADN este inconstanta la indivizii aceleiasi specii precum si in toate

celulele somatice ale aceluiasi individ
D. ADN este un macropolimer de dezoxiribonucleotide
E. Acizii nucleici sunt substante chimice macromoleculare alcatuite din nucleotide
11. Urmatoarele afirmatii referitoare la informatia genetica sunt adevarate cu exceptia :
A. Este reprezentata de secventa lineara nucleotidelor in molecula de ADN
B. Determina structura proteinelor care alcatuiesc celulele si tesuturile
C. Este codificata fiind scrisa cu ajutorul unui alfabet
D. Ordinea specifica a aminoacizilor este determinata de secventa nucleotidelor in
ARN
E. Unui codon ii corespunde un anumit aminoacid din structura proteinelor
12. Alegeti afirmatia falsa referitoare la structura secundara a ADN-ului :
A. ADN-ul este alcatuit din doua catene polinucleotidice legate in mod
complementar prin baze azotate
B. O baza purinica se uneste cu o baza pirimidinica formand perechea
complementar
C. Bazele azotate formeaza o dubla spirala elicoidala
D. Legaturile dintre catene se realizeaza prin punti de hidrogen
E. Cele doua catene ADN sunt identice, complementare si strict codeterminate
13. Urmatoarele afirmatii legate de structura secundara a ADN sunt adevarate, cu
exceptia:
A. Cele doua catene ale ADNului se infasoara plectonemic
B. Este perfect regulata si ordonata
C. In configuratia spatiala molecula de ADN prezinta 2 santuri laterale
D. Catenele ADN formeaza o tripla spirala elicoidala orientata spre dreapta
E. Catenele sunt antiparalele
14. Filamentul cu nucleosomi are urmatoarele caracteristici, cu exceptia :
A. Este alcatuit dintr-un complex de ADN si histone
B. Nucleosomii sunt structuri statice si rigide
C. Nucleosomii sunt fixati la o singura catena a ADN aceiasi de la o celula la alta
D. Realizeaza o rata de impachetare a ADN nativ de circa 10:1
E. Nucleosomii sunt legati intre ei printr-un segment de ADN liber
15. Urmatoarele afirmatii legate de fibra de cromatina sunt adevarate cu exceptia :
A. La ME cromatina apare formata din fibre de cromatina
B. Are rol important pentru functia genomului
C. Prin spiralizare fibra de cromatina favorizeaza interactiunile genice
D. Fibra de cromatina se pliaza in trei bucle laterale
E. Fiecare bucla ar putea fi o unitate functionala de translatie si replicatie
3
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Urmtoarele componente fac parte din structura nucleului:
A.
B.
C.
D.
E.
Matricea nucleara
Cromatina
Microtubuli
Nucleolul
Filamentele intermediare
2. Membrana nucleului are urmatoarele caracteristici:

A. Este formata din straturi de fosfolipide
B. Este asociata cu membranele RE si ribozomi
C. Este asociata cu membrana celulara prin porii nucleari
D. Este impermeabila pe toata suprafata
E. Are in structura doua straturi concentrice
3.Care din elementele de mai jos nu apartin nucleului?
A.
B.
C.
D.
E.
Lamina nucleara
Poliribozomi
Carioplasma
Aparatul lizozomal
ADN mitocondrian
4. Despre lamina nucleara se poate afirma urmatoarele:

A.
B.
C.
D.
E.
Se afla sub membrana celulara

Este formata dintr-o retea de proteine fibroase
Prezinta situsuri de legare pentru ribozomi
Are in structura proteine de tipul lamina A,B, C
Are rol de suport structural al nucleului si de fixare a cromatinei
5. Termenul de porosomi este atribuit pentru:

A.
B.
C.
D.
Canale pentru apa din structura membranei interne nucleare

Porii nucleari
Unitatii membranare cu rol de transport vezicular
Structuri cu rol de reglare al transportului de macromolecule intre nucleu
si citoplasma
E. Structuri din interiorul nucleului, de dimensiuni mici
6. Porii nucleari se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati, cu exceptia:
A. Este un complex structural si functional al membranei nucleare
B. Asigura selectia lipidelor ce trec din citoplasma spre nucleu
C. Regleaza traficul de ARN i proteine
4
D. Au rol major in expresia genelor

E. Este un complex format dintr-un canal central si opt unitati anulare
7. Trecerea moleculelor prin porii nucleari este:
A.
B.
C.
D.
E.
Dependenta de dimensiunile moleculelor aflate in tranzit

Etapa importanta in timpul diviziunii meiotice
Proces major de control al structurii si functiei genomului
Realizata prin difuzie pasiva si activa
Conditionata de concentratia ADN-polimerazei in citoplasma
8. Afirmatiile urmatoare sunt incorecte:

A. In structura porului nuclear intra peste 100 de proteine
B. Transportul moleculelor de proteine si ARN, dintre nucleu si citoplasma se
face prin difuzie pasiva
C. Semnalele de localizare nucleara (NLS) sunt secvente de amninoacizi care
asigura dirijarea si recunoasterea proteinelor citoplasmatice in timpul pasajului
prin membrana nucleara
D. Proteina care intervine in transporul moleculelor mari, prin porii nucleari, se
numeste transferina
E. Transportul prin membrana nucleara implica prezenta ATP sau GTP ca si
surse de energie
9. Care din proteinele mentionate mai jos au rol in transportul si respectiv
functionarea nucleului:
A.
B.
C.
D.
E.
Ribonucleoproteine
Ras
Ran
Fibronectina
Importina
10. Despre transportul prin porii nucleului se poate afirma:

A. Moleculele mici trec prin difuzie pasiva prin canalele deschise ale porilor
nucleari, pline cu apa
B. Procesul activ de transport transmembranar asigura transportul selectiv intr-o
singura directie
C. Nu necesita ATP sau alte surse de energie, indiferent de etapa sau de marimea
moleculelor
D. Unele proteine transportate in nucleu (de tipul ADN-polimeraza, factori de
transcriptie) nu necesita semnale de localizare nucleara
E. ARN este transportat in citoplasma prin sistemul porilor nucleari.
11. Care din afirmatiile de mai jos nu sunt adevarate:
A. Semnalele de localizare nucleara (NLS) sunt recunoscute de un receptor
proteic intracitoplasmatic de tipul importina
B. A -2-a etapa in transportul prin porii nucleului necesita ATP
C. Ribonucleoproteinele sunt molecule asociate ADN-polimerazei
D. Subunitatea a importinei mediaza asocierea cu complexul porului nuclear
5
E. Ran (Releated Nuclear Protein) nu patrunde prin porii nucleari

12. Despre ARN si transportul acestuia catre citoplasma se cunoaste:
A. ARN este structura moleculara fundamentala in expresia genelor la eucariote
B. Exportul ARNm este un proces care implica descompunerea moleculelor
precursoare de ARN in nucleu si refacerea in citoplasma
C. Precursorul ARNm se asociaza in nucleu cu un set de aproximativ 20 de
proteine formand ribonucleoproteinele nucleare heterogene
D. Sn ARN (small nuclear ARN) este caracteristic numai procariotelor
E. ARNr este transportat sub forma asociata cu proteinele ribozomale care contin
si semnale cu rol in pasajul prin porosomii nucleului
13. Nucleolul este:
A.
B.
C.
D.
E.
structura citoplasmatica
corpuscul globulos asociat nucleului
structura asociata nucleului cu rol in asablarea subunitatilor ribozomale
redus in celule cu activitatea scazuta
dispus in nucleul celulelor canceroase avand rol de depozitare a
heterocromatinei
14.Care din afirmatii le urmatoare nu sunt adevarate?

A.
B.
C.
D.
Nucleolul lipseste in celulele care nu au sinteza de proteine

Genele ARNr sunt localizate si transcrise in centrul fibrilar al nucleolului
Nucleolul are rol in sinteza colesterolului din membranele nucleare
Matricea nucleara contribuie la organizarea si consolidarea domeniilor
functionale: bucle de cromatina, fabrici de replicare ADN, imbinare exoni
E. In timpul mitozei cromatina se disociaza pentru a permite aranjarea
cromozomilor
15. Cromatina reprezint:
A. Forma de existenta a mitocondriilor in mitoza
B. Forma de existenta a ADN-ului in anafaza
C. Forma relaxata a cromozomilor
D. O retea de granule si filamente interconectate de material genetic
E. ADN-degradat
16. Care din afirmatiile referitoare la cromatina sunt adevarate?
A. In interfaza o parte din cromatina ramane condensata si nu se transcrie
B. Toate genele sunt active la nivelul heterocromatinei
C. Eucromatina este forma activa doarece permite legarea transcriptazei care
asigura transcrierea genelor in ARNm
D. Intre heterocromatina constitutiva si cea facultativa nu este nici o diferenta
E. Fenomenul inactivarii cromozomului X poarta denumirea de compensare
genica a dozei genelor X-linkate
17. Dogma centrala a geneticii moleculare se refera la:
A. Rolul nucleolului in celulele active metabolic
B. Rolul nucleului
6
C. Transferul informatiei genetice de la ADN-ARN-proteine

D. Transferul informatiei genetice la descenden i
E. Inactivarea genelor prin heterocromatinizare
18. Care din informatii nu sunt adevarate?
A. Sinteza de proteine nu depinde de informatia preluata de ARNm
B. Transcrip ia genelor are loc in citoplasma
C. Transcrip ia se refera la procesul prin care succesiunea bazelor azotate din
structura ADN este preluata de secventele complementare de ARN
D. ARN mesager contine secvente noninformationale care duc la apari ia
aberatiilor genetice de transcriere
E. Sinteza proteinelor la nivelul ribozomilor este procesul de translatie
19. Rolul nucleului in organizarea informatiei la nivelul celulei eucariote poate fi
redat prin termenii:
A.
B.
C.
D.
E.
Replicatie
Transductie
Translatie
Transcrip ie
Elongatie
20. Despre structura primara a ADN se poate afirma:

A. Acizii nucleici sunt substante macromoleculare alctuite din nucleotide
B. Modelul Watson-Crick al structurii ADN reprezinta modelul universal, in
lumea vie, care explica modul in care se stocheaza, se transmite si se exprima
informatia genetica
C. Depinde de numarul cromozomilor caracteristici speciei
D. Nu permite stocarea unei cantitati mari de informatie din cauza numarului
limitat de baze azotate
E. Tautomerie este un fenomen cu multiple implicatii chimice, dar nu afecteaza
structura ADN
21. Nu sunt adevarate afirmatiile:
A. In catena de ADN pozitia unui nucleotid impune cu necesitate prezenta in
vecinatate a unui alt nucleotid (A, T, T, C, G)
B. Informatia genetica este reprezentata de secventa liniara a nucleotidelor in
molecula de ADN
C. Gena este unitatea de informatie ereditara doar pentru procariote
D. Codificarea informatiei genetice nu a putut fi descoperita ca urmare a
numarului mare de combinatii de aminoacizi
E. Polimerizarea nucleotidelor, in molecula de ADN, se realizeaza prin legaturi
covalente 3-5 fosfodiester
22. Organizarea moleculelor de ADN implica o serie de aspecte, cu exceptia:
A. La fiecare trei nucleotide, ce formeaza un codon, corespunde pe baza codului
genetic, un anumit aminoacid
7
B. Modificarea secven ei de nucleotide, prin mutatii, va duce la modificarea

structurii enzimelor implicate in formarea ARNr
C. Catenele ADN sunt complementare si codeterminante
D. Gena este alcatuita dintr-o succesiune de codoni
E. Gena este alcatuita dintr-o succesiune de nucleotide si aminoacizi
23.Structura secundara a moleculei de ADN se refera la:
A.
B.
C.
D.
E.
Modul de legare complementar al celor doua catene polinucleotidice

La codul genetic
La aranjarea secventiala a nucleotidelor
Aranjarea in dubla spirala elicoidala a lanturilor polinucleotidice
Orientarea polimerizarii in sensuri opuse, rezultand tipul antiparalel al
catenelor
24. Legat de structura ADN sunt corecte urmatoarele:

A. In recunoasterea stereochimica si fixarea histonelor un rol important este
atribuit santurilor dintre catenele moleculelor de ADN
B. Conformatia de tip B este o structura izomorfa a ADN orientata spre stanga
C. Raportul A+T/G+C este variabil functie de specie
D. Modalitatea de codificare a informatiei genetice rezolva problema stocarii
informatiei genetice intr-un spatiu foarte mic
E. Tranzitia ADN- B este singura forma de existenta a materialului genetic
25. Materialul genetic se afla sub forma de :
A.
B.
C.
D.
E.
ADN- tip B
ADN- tip Z
Exista formele ADN tip A;B,C,D,E
Exista doar modelul Watson & Crick
Conformatia ADN se schimba permanent functie de conditiile fizico-chimice
si de factorii mutageni
26. Nucleosomii sunt structuri definite prin:

A.
B.
C.
D.
E.
Complex de ADN si ARN

Secventa de ADN dispusa in jurul unor proteine histonice (8 molecule)
Histone de tipul H2A, H2B, H3, H4 in jurul unei secvente de 146pb de ADN
Structuri aflate in jurul nucleului
Structuri flexibile fixate la o singura catena a ADN
27. Afirmatiile sunt corecte, cu exceptia:

A.
B.
C.
D.
ADN are o singura forma de organizare numita cromozom

Nucleosomii sunt fragmente de ADN din citoplasma
Histonele de tip H1 leaga nucleosomii vecini
Unitatea fundamentala a cromatinei in nucleul interfazic se numeste fibra de
cromatina de 30nm
E. Proteinele care asigura compactarea ADN sunt doar de natura histonica
28. Care din notiuni se refera la ierarhizarea supramoleculara a ADN:
8
A.
B.
C.
D.
E.
Fibra de cromatina-fibra pliata in bucle laterale

Cromomer
Filamentul cu nucleosomi
Cromozom
Centromer
Tema : TRADUCEREA INFORMATIEI GENETICE. SINTEZA

PROTEINELOR
COMPLEMENT SIMPLU
1.Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?
A. Cea mai importanta functie a ARN-ului este de a construi matrita pentru
AND,
B. Sinteza moleculelor de ARN n nucleu se nume te ADN transcrip ie
C. 1% din secven ele de dezoxiribonucleotide sunt copiate n secven e de
ribonucleotide (ARN) func ionale
D. Cea mai importanta func ie a AND-ului este aceea de a construi matri
pentru sinteza moleculelor de ARN
E. Moleculele de ARN pot indeplini functia de ARN ribozomal (ARNr)
2. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?
A. Moleculele de ARN pot indeplinii functia de ARN de transport (ARNt) folosit
ca molecul adaptor pentru sinteza proteinelor
B. La eucariote ARN sintetizat n nucleu este transportat n citoplasm ctre
ribozomi pentru a ini ia procesul de biosintez a proteinelor
C. Unele molecule de ARN pot indeplinii functia de ARN mesager (ARNm)
D. Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate
E. Toate afirmatiile sunt false
3. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate?
A. La eucariote ARN este nvelit cu proteine de legare a ARN imediat dup

B.
C.
D.
E.
sinteza lui
La eucariote ARN poate fi monogenic ( con ine regiunea de codificare de la o
singur gen) sau poligenic (con ine regiuni de codificare de la mai multe
gene)
La procariote ARN poate fi monogenic ( con ine regiunea de codificare de la
o singur gen) sau poligenic (con ine regiuni de codificare de la mai multe
gene)
Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate
Toate afirmatiile sunt false
9
4. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la ARN- polimeraze

sunt adevarate?
A. Procesul transcrip iei este realizat de enzime speciale numite ARNpolimeraze
B. La eucariote exist ARN- polimeraze diferite pentru cele trei tipuri de ARNtranscrise
C. La procariote, toate cele 3 tipuri de ARN sunt transcrise de o singur ARN
polimeraz
D. La procariote, exist ARN- polimeraze diferite pentru cele trei tipuri de ARNtranscrise
E. Doar afirmatiile A,B si C sunt adevarate
5. Care dintre urmatoarele afirmatii la ARN- polimeraze
sunt adevarate?
A. ARN polimeraza I- este prezenta n nucleol i este implicata n biosinteza

B.
C.
D.
E.
ARN r
ARN polimeraza II- este prezenta prin nucleu fiind implicat n biosinteza
ARN premesager nuclear
ARN polimeraza III este prezent n nucleu fiind implicat n biosinteza
ARNt, ARNr 5S, alte molecule de greutate mic
Toate cele trei ARN polimeraze necesit prezen a unor factori de transcriere
(proteine ata ate de secven e ale ADN cu rol n transcrip ie) pentru a ini ia
sinteza lan ului de ARN
Toate afirmatiile sunt adevarate

A. Durata de via a unei molecule de ARN m este de 8-12 ore
B. Procesele de transcriere a genelor la ARNm i traducerea genetic a acestuia
la proteine sunt cuplate n timp i spa iu
C. Ribozomii de pe moleculele de ARNm leagate la ADN apar ca ribozomi liberi
sau poliribozomi
D. limitele unui operon structural care este transcris sunt cuprinse ntre
poliribozomul cel mai scurt i poliribozomului cel mai lung
A. Fiecare poliribozom este legat de cromosom printr-o molecul de ARN

polimeraza
B. Limbajul prin care secven a a unei gene este tradus prin intermediul ARNm,
n secven a de aminoacizi a unei proteine reprezint codul genetic
C. Secven a de nucleotide din molecula de ARNm este citit succesiv, n grupuri
de trei nucleotide (codoni)
10
D. Afirmatiile din A,B,C sunt false

E. ARNt intervine in citirea informatiei din ARNm
A. Codonii din lan ul de ARNm nu recunosc direct aminoacizii pe care-i
specific
B. ART transfer este o molecul cu structur secundar i ter iar
C. ART transfer are rol de recunoa tere i de adaptor
D. ARN transfer (ARNt) cuprinde 80 de nucleotide care recunosc codonul, dar
prezint i un situs de legare pentru un aminoacid
A. Sinteza ARNt are loc sub forma unor precursori mai mari din care bazele
excedentare sunt ndeprtate, iar bazele originare sunt supuse unor modificri
enzimatice ca metilarea, acetilarea, dezaminarea
B. ARNt are particularitatea de a fi par ial bicatenar prin ndoirea n ac de
pr i legarea bazelor complementare ale unei molecule monofilare
C. ARN t prezint o structur secundar de forma unei frunze de trifoi care
rezult din legarea covalent a unui numr mare de baze
D. ARN t con ine 6 situsuri func ionale
A. Legarea aminoacizilor de ARNt sub ac iunea ARNt aminoacil sintetazelor
specifice este denumit prima traducere
B. A doua traducere se desfsoar pe ribozom i are la baz recunoa terea
codon- anticodon
C. Activarea aminoacizilor i formarea complexului aminoacil ARNt sunt
catalizate de 20 de enzime specifice
D. Ribozomi eucariotelor i procariotelor nu difera ca structur i func ie
E. Subunit ile ribozomale sunt exportate din celula pentru a lua parte la sinteza
proteic
A. Ribozomul merge de-a lungul ARNm, capteaz moleculele complementare ale
ARNt, le a eaz n pozi ie i apoi leag aminoacizii pe care i poart pentru
a forma un lan proteic
B. La eucariote subunit ile ribozomale sunt produse n nucleu prin asocierea cu
ARNr proaspt transcris cu proteinele ribozomale
C. Ribozomi sunt liberi n citoplasm sau sunt asocia i cu reticulul
endoplasmatic si disociaz n dou subunit i (reversibil) inegale
11
D. Subunit ile ribozomale sunt exportate n citoplasm pentru a lua parte la

sinteza proteic
E. Ribozomi eucariotelor i procariotelor difera ca structur i func ie
A. Ribozomul utilizeaz ARNt ca adaptori pentru a aduga fiecare aminoacid n
pozi ie corect la captul lan ului polipeptidic, iar cnd sinteza este
terminat cele dou subunit i ale ribozomului se separ
B. Intr-o secund, un ribozom eucariot adaug 20 de aminoacizi, iar ribozomii
bacterieni doi aminoacizi la un lan polipeptidic
C. Un ribozom con ine 4 situsuri de legare pentru moleculele de ARN
D. Transla ia unui ARNm ncepe cu codonul AUG, iar pentru ini ierea
transla iei este necesar un ARNt special
E. Formarea legturii peptidice dintre gruparea carboxil a aminoacidului legat de
ARNt din situsul P i gruparea amino a aminoacidului din situsul A
(alungirea lan ului polipeptidic) este catalizat de o enzim numit
peptidiltransferaz
A. ARNm procariotic este policistronic, adic posed informa ia necesar pentru
sinteza mai multor proteine diferite
B. La eucariote ARNm este monocistronic, adic poart informa ia pentru
sinteza unei singure proteine
C. Sinteza unei proteine este oprit printr-un semnal determinat de prezen a
codonilor stop: UAA, UAG, UGA
D. Proteinele numite factori de eliberare se leag de codonul stop care ajunge n
situsul A al ribozomilor
E. ARNm poate fi tradus de un singur ribozom att la celulele procariote ct i la
eucariote
14. Afirmatii sunt adevarate, cu exceptia ?
A. ARNm poate fi tradus simultan de ctiva ribozomi att la celulele procariote
ct i la eucariote
B. Odat ce un ribozom s-a deplasat de pe situsul de ini iere, un alt ribozom se
poate lega de ARNm i poate ncepe sinteza unui lan nou polipeptidic
C. ARN m este tradus de mai mul i ribozomi a eza i la intervale de 100-200
nucleotide
D. Metronidazolul distruge filamentele de proteine n condi ii anaerobe, prin
conversia n metaboli i reactivi
E. DHF este produs din acidul folic, vitamin ce nu poate fi sintetizat de
organismul uman, dar trebuie introdus din surse exogene prin alimenta ie
12
A. Formarea THF din precursorul dihidrofolat (DHF) este catalizat de o enzim

numit dihidrofolat reductaz
B. DHF este produs din acidul folic, vitamin ce nu poate fi sintetizat de
organismul uman, dar trebuie introdus din surse exogene prin alimenta ie
C. bacteriile nu au nevoie de acid folic ntruct pot s- i sintetizeze DHF din
precursori ai metabolismului propriu
D. medicamenete cu efect bacteriostatic nu afecteaza celulele umane, dar
interfereaza selectiv cu biosinteza bacterian a THF
E. Nicio afirmatie nu este adevarata
A. Sulfonamidele au efect bacteriostatic
B. Sulfonamidele inhib sinteza acidului p- aminobenzoic (PABA) (paminobenzoic acid), precursor n sinteza DHF bacterian
C. Sulfonamidele sunt utilizate in tratamentul infectiilor tractului digestiv
D. Trimethoprim Co-trimoxazole inhib DHF reductaza
E. Combina ii dintre Trimethoprim i sulfonamide (sulfmethoxazole) inhib
sinteza THF prin combinarea mecanismelor celor dou componente
A. Sulfasalazine sunt utilizate in tratamentul infectiilor tractului digestive
B. Dapsonele sunt utilizate n terapia unor boli severe ca lepra ,ca tratament
preventiv n malarie, toxoplasmoz actinomicoze ofloxacin bactericid Inibitor
al girazelor bacteriene
C. Trimethoprim Co-trimoxazole inhib sinteza DHF
D. Acid nalidixic este folosit n infectii urinare;
E. Acid nalidixic afecteaz exlusiv bacteriile gram-negative si este inibitor al
girazelor bacteriene
A. Norflaxacin este un inibitor al girazelor bacteriene
B. Metronidazol derivat al Azomycin (nitroimidazole) are efect bactericid
C. Metronidazolul distruge filamentele de ADN, n condi ii anaerobe, prin
conversia n metaboli ireactivi (hidroxilamine)
D. Norflaxacin distruge filamentele de ADN, n condi ii anaerobe, prin
conversia n metaboli ireactivi (hidroxilamine)
E. Acid nalidixic este inibitor al girazelor bacteriene
A. Timidazol are efect antiprotozoare precum:
B. Trichomonas vaginalis (cauzeaz vaginite si uretrite) Entamoeba hystolitica
(infectii digestive grave, infectii hepatice)
C. Rifampin este un bactericid pentru formele gram-negative i grampozitive
precum i pentru micobacterii (Mycobacterium tuberculosis i M. Leprae)
13
D. Rifampin este un inhibitor al enzimelor de tipul ARN polimeraze

E. Norflaxacin este un inhibitor al enzimelor de tipul ARN polimeraze
A. Tetraciclina inhib legarea complexului AA-ARNt la ARNm prin blocarea
sistemului codon(ARNm)-anticodon (ARNt)
B. Streptomycin si kanamycin (aminoglycoside) sunt bactericide gram-negative
C. Streptomycin si kanamycin sunt indicate n tratamentul tuberculozei
D. Streptomycin si kanamycin induc sinteza unor secvente proteice gresite

A. Chloramphenicol inhib enzimele de tipul peptid-sintetaze (peptidil
transferaze)
B. Erythromycin, Azithromycin,Clarithromycin,Roxithromycin sunt
bacteriostatice (formele gram-pozitive) folosite n alergii la peniciline
C. Erythromycin este un inhibitor avansat al ribozomilor
D. Clindamycin este un bacteriostatic n special pentru gram-pozitive aerobe i
anaerobe
E. Erythromycin este un inhibitor avansat al AND-ului
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Transmiterea informatiei de la ADN la proteine implica etapele intermediare:
A. copierea secventelor de dezoxiribonucleotide de catre ribonucleotide
functionale
B. activarea ribonucleazelor
C. formarea ARN polimerazei
D. formarea de ARN premesager
E. dezactivarea ARN polimerazelor
2.Care din afirmatiile sunt adevarate:
A. exista un tip de ARN implicat in toate procesele de transcriptie si translatie
B. aditia la capatul 5 al ARN premesager a unei secvente 7-metil
guanozintrifosfat este necesara pentru traducerea informatiei genetice si
asezarea ARNm pe ribozomi
C. factorii de transcriere se leaga la capatul opus situsului start de pe ADN
D. un rol important in formarea ARN mesager il are procesul de splising
E. durata de viata a moleculelor de ARN este limitata la cateva ore
3. ARN este clasificat functie de rolul si directiile functionale in:
A.
B.
C.
D.
membranar
nuclear (small nuclear RNA)
mesager
ribozomal
14
E. mitocondrial
4. Etapele formarii ARN mesager sunt:
A. formarea zonei de initiere a traducerii 7-metil guanozintrifosfat
B. sinteza proteinelor reglatoare din membrana citoplasmatica
C. clivarea secventelor de nucleotide din lantul de ARN de catre o enzima
specifica
D. aditia la capatul 3-OH a unei secvente de adenine (A)
E. aditia in capatul terminal a unei molecule de apa
5. Informatiile legate de ARN sunt adevarate:
A. secventele de ribonucleotide sunt reprezentate de aceleasi baze azotate ca si in
cazul ADN
B. ARNt este folosit ca molecula adaptor pentru sinteza proteinelor
C. ARN este invelit cu proteine de legare in vederea protejarii de actiunea
degradativa a ribonucleazelor
D. ARN nu are rol in transferul informatiei genetice
E. Moleculele de ARN sunt impartite functie de implicarea acestora in
functionarea celulara
6. Afirmatiile de mai sunt adevarate, cu exceptia:
A.
B.
C.
D.
E.
Una din functiile ADN este de a construi matrita pentru ARN

Moleculele de ARN mesager se formeaza in mai multe etape
ARNr este sintetizat in reticulul endoplasmatic
In ARN pot exista secvente fara rol de codificare
ARN-polimeraza este caracteristica pentru procariote si lipseste din
mecanismele eucariotelor actuale.
7. Care din moleculele de ARN sufera modificari de prelucrare pana la indeplinirea

functiei:
A.
B.
C.
D.
E.
ARNr
snARN
toate tipurile deARN
ARNt
ARN mesager
8. Care din procesele de mai jos se refera la etape de prelucrare a ARNm:

A. Transcriptia
B. Poliadenilarea
C. Separarea secventelor noninformationale din structura ARNm
D. Aditia 7-metil guanozintrifosfat
E. Legarea la ADN a factorilor de transcriere
9. ARNm este foarte important in procesul de translatie. Formarea sa implica:
A. Prezenta ARN polimerazei
B. Cresterea numarului de baze azotate de tipul uracil
C. Formarea zonei de initiere a traducerii si recunoastere a ARNm pe ribozomi
prin atasarea 7-metil GTP
15
D. Atasarea de adenine (polia A) cu rol in stabilitatea ARNm

E. Producerea de rearanjari a secventelor de exoni prin splicing
10. Despre procesele de transcriere si translatie se poate afirma:
A. Transcriptia implica prezenta enzimelor specifice ARN-polimeraze
B. Factorii de transcriere sunt proteine care trebuie sa se fixeze pe situsul
START, pentru initiera sintezei ARN
C. Prelucrarea ARN este intalnita la celule tumorale unde nu exista controlul
ciclului celular
D. Sn ARN este o categorie de acid ribonucleic din nucleu
E. Protejarea moleculelor de ARN este asigurata de molecule lipidice din lamina
nucleara
11. Sinteza proteinelor este un proces complex care implica:
A. Activarea aminoacizilor
B. Prezenta enzimelor specifice (ARNt-aminoacilsintetaza)
C. Formarea unitatilor ribozomale
D. Sinteza de colesterol
E. Activarea acizilor grasi
12.Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate?
A. Ribozomii sunt structuri complexe formate din 2 subunitati
B. E-AA-AMP +ARNt AA-ARNt+E+AMP
Este o reactie din procesul de activare a aminoacizilor
C. In structura ribozomilor intra numai ARNt
D. ARNt aminoacil sintetaza este o enzima implicata in sinteza ARN
E. Sn ARN este implicat in procesarea ARNm
13. Despre transcriptie se cunoaste:
A.
B.
C.
D.
E.
ARN-ul la eucariote este monogenic si poligenic

Ribonucleazele stimuleaza sinteza ARN ribozomal
In procesele de splising sunt implicate molecule proteice si snARN
ARN polimerazele implicate in sinteza ARN sunt de 3 tipuri la eucariote
Nu exista o coordonare functionala a sintezei ARN si enzime
14. Care din afirmatiile referitoare la ARN nu sunt adevarate?

A. La eucariote ARNm are o perioada de existenta scurta, avand o stabilitate
mare fata de cel de la procariote
B. Codul genetic este limbajul prin care secventa unei gene este tradusa prin
intermediul ARNm, in secventa de aminoacizi a unei proteine
C. ARNt are rol in transferul ARNm din nucleu in citoplasma
D. Zona promotor este zona de start in initierea ARN
E. Exista 2 tipuri de ARN ribozomal
15. ARNt este acidul ribonucleic ce prezinta urmatoarele aspecte structurale:
A. Este o molecula cu structura secundara si tertiara, partial bicatenara
B. Are structura monocatenara liniara
16
C. Reprezinta 10-20 % din ARN total din celula

D. Are rol de recunoastere a codonului ARNm si prezinta situs acceptor de
aminoacizi
E. Este o molecula insolubila in citoplasma
16. Particularitatile functionale ale ARNt sunt date de:
A.
B.
C.
D.
E.
Situsul de recunoastere ribozomala

Situsul acceptor de aminoacizi
Absenta zonelor complementare intre catene
Situsul de recunoastere a aminoacil-ARNt sintetaza
Numarul variabil al nucleotidelor din structura
17. Implicarea sistemelor ribozomale in sinteza proteinelor consta in:

A. Intre cele 2 unitati ribozomale ramane un canal ingust prin care trece ARNm
B. ARNt-initiator se leaga impreuna cu factorii de initiere la subunitatea mare a
ribozomilor
C. Mentinerea eficientei foarte ridicate a ribozomilor pentru a satisface nevoile
proteice
D. La sinteza unei proteine participa mai multe unitati ribozomale formand
poliribozomi
E. Marimea ribozomului depinde de proteina ce urmeaza a fi construita
18.Care din informatii sunt incorecte?
A. Ribozomul se deplaseaz de-a lungul ARN m traducand secventa nucleotidica
in secventa unui aminoacid, cu cate un codon pe ciclu
B. Proteinele ribozomale sunt sintetizate in nucleu
C. Ribozomii sunt organite de origine procariota
D. ARNt este adaptor care permite adaugarea unui nou aminoacid in pozitia
corecta la capatul lantului polipeptidic
E. Pe situsul P al ribozomului se ataseaz bucla T a ARNt
19. Formarea unui lant polipeptidic are ca etape initiale:
A. Codonul AUG este tripletul de pe ARNm care initiaza translatia
B. Situsul E al ribozomului leaga aminoacil-ARNt
C. ARNt initiator poarta metionina astfel ca, primul aminoacid din lantul
polipeptidic, este intotdeauna metionina
D. Legarea unui AA-ARNt se va face initial pe situsul ribozomal A
E. Nu sunt necesare surse de energie in procesul de sinteza a proteinelor
20. Oprirea sintezei polipeptidice implica:
A. Proteinele numite factori de eliberare se fixeaza pe situsul A al ribozomilor
B. Oprirea sintezei polipeptidice este declansata de separarea componentelor
ribozomale
C. Moleculele de apa se leaga la ARNt in locul unui aminoacid, caz in care, este
afectata activitatea peptidiltransferazei
D. ARNm la eucariote poarta informatia pentru sinteza mai multor proteine
diferite
17
E. Ribozomul elibereaza ARNm si se disociaza la sfarsitul sintezei polipeptidice,

21. Care din afirmatii se refera la functionarea transcriptiei si translatiei eucariotelor
A.
B.
C.
D.
E.
ARNm este monocistronic

ARNm este policistronic
Un ribozom adauga 2 aminoacizi la un lant polipeptidic/ secunda
Un ribozom adauga 20 aminoacizi la un lant polipeptidic/secunda
Subunitatile ribozomale sunt produse in nucleu prin asocierea cu ARNr
22. Care din produsele farmaceutice sunt produse prin mecanisme de inhibare a
precursorilor bazelor azotate din structura acizilor nucleici
A.
B.
C.
D.
E.
Co-trimoxazol
Rifampin
Sulfonamide
Sulfasalazine
Timidazol
23.Care din produsele farmaceutice au la baza modului de actiune inhibarea

transcriptiei, ori inhibarea enzimelor din transcriptie
A. Metronidazol
B. Ofloxacin
C. Trimethoprim
D. Co-trimoxazol
E. Timidazol
24. Inhibarea sintezei proteinelor este folosita si in crearea de medicamente de tipul:
A.
B.
C.
D.
E.
Streptomycin
Kanamycin
Chloramphenicol
Rifabutin
Nitroimidazole
25. Inhibitori ai ribozomilor si ai enzimelor peptidice sunt medicamentele:

A.
B.
C.
D.
E.
Chloramphenicol
Tetraciclina
Clarithromycin
Timidazol
Erythromycin succinate-ester
Tema: SEMNALIZAREA CELULARA

COMPLEMENT SIMPLU
1. Semnalizarea prin care se asigura comunicarea intre celule aflate la distanta este
denumita:
18
A.
B.
C.
D.
E.
Autocrina
Paracrina
Endocrina
Exocrina
Juxtacrina
2. Semnalizarea prin care se asigur comunicarea ntre celule aflate in apropierea

celulei semnalizatoare, din acelasi grup de celule.
A.
B.
C.
D.
E.
Autocrina
Paracrina
Endocrina
Exocrina
Juxtacrina
3.Semnalizarea prin care se face schimb ionic si citoplasmatic intre celule alaturate se
numeste:
A.
B.
C.
D.
E.
Autocrina
Paracrina
Endocrina
Exocrina
Juxtacrina
4. Comunicarea intercelulara implica mai multe etape cu exceptia:

A.
B.
C.
D.
E.
Sinteza moleculei semnal

Transportul semnalelor moleculare catre celula tinta
Modificarea conformationala a moleculei semnal pentru fixarea pe receptor
Modificarea metabolismului celular
Desfacerea complexului receptor-molecula semnal
5. O molecula care transfera un semnal catre o alta celula se numeste:

A. Molecula reglatoare
B. Ligand
C. Receptor
D. Inhibitor
E. Regiune de control molecular
6. Hormonii care se leaga de receptorii aflati la suprafata celulara sunt de tipul:
A.
B.
C.
D.
E.
hormoni liposolubili
care intervin in modificarea i transcriptia genelor
hormoni hidrosolubili
1,2 diacilglicerol
Mesageri secunzi
7. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate?

A. n semnalizarea paracrin celulele organelor endocrine elibereaz substan e
semnal, care ac ioneaz asupra celulelor int aflate la distan ,
19
B. n semnalizarea endocrin celula tint se afl n apropierea celulei

semnalizatoare,
C. n semnalizarea paracrin moleculele semnal afecteaz doar celulele int
adiacente ei.
D. Neurotransmi torii i neurohormonii sunt exemple de semnale autocrine
E. n semnalizarea monocrin, celulele rspund la substan e pe care ele nsele le
elibereaz
8. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?
A. n semnalizarea autocrin, celulele rspund la substan e pe care ele nsele le
elibereaz
B. Semnale juxtacrine sunt implicate si n comunicarea legat de cresterea tisular,
pentru migrarea in timpul rspunsului imun
C. n semnalizarea autocrin celulele rspund la factorii de cre tere pe care i
secret
D. Celulele tumorale produc i elibereaz factori de cre tere care stimuleaz
cre terea necontrolat a celulelor tumorale
E. La animale, hormonii sunt transporta i de la locul eliberrii lor la celulele
int, de obicei, de lichidul cefalorahidian limfa si saliva.
9. Alegeti afirmatiile false referitoare la semnalizarea celulara:
A. Unele peptide mici func ioneaz att ca neurotransmi tori (semnale
paracrine), ct i ca hormoni sistemici (semnalizare endocrin)
B. Comunicarea prin semnale extracelulare, n mod obi nuit, implic ase etape
C. Sinteza moleculei semnal, eliberarea moleculei semnal de ctre celul si
transportul ctre celula int sunt primele etape ale semnalizarii extracelulare
D. Detec ia semnalului de ctre un receptor specific si modificarea
metabolismului celular, declan at de complexul receptor molecul semnal,
sunt etape ale semnalizarii extracelulare
E. ndeprtarea, inactivarea semnalului, urmat de ncetarea rspunsului celular
este a saptea etapa a semnalizarii extracelulare
10. Alegeti afirmatiile false referitoare la semnalizarea endocrin:
A. Unele semnale induc modificri n activitatea uneia sau mai multor enzime
prezente n celula int celula rspunzand rapid, ntr-un interval de minute sau
secunde
B. Unele molecule semnal sunt capabile s i exercite ac iunea prin
modificarea expresiei genelor
C. Cea mai cunoscut clas de molecule semnal ce modifica expresiea genelor
este reprezentat de hormonii sterolici
D. hormonii sterolici interactioneaz cu receptori intracelulari producnd
induc ia genelor specifice prin legarea la ARN n diferite regiuni de control.
E. Proteinele receptor de pe suprafa a celulelor int din citosol sau din nucleul
acestora, posed un situs de legare cu mare afinitate pentru o substan
semnal particular (neurotransmi tor sau hormon)
20
11. Alegeti afirmatiile false referitoare la semnalizarea endocrin;

A. Rspunsul unei celule la un ligant specific este determinat de tipul de receptor
pentru un ligand particular, pe care l posed celula int i de reac iile
intracelulare care sunt ini iate prin legarea unui singur ligand la receptorul
su.
B. Aceea i celul poate avea dou sau mai multe tipuri de receptori, insa, diferite
tipuri celulare nu pot avea diferite seturi de receptori pentru acela i ligand
C. Pentru majoritatea sistemelor ligand-receptor, ligandul are func ia de a se
lega de receptor
D. Singura func ie a ligandului este aceea de a modifica propriet ile
receptorului, fapt ce semnalizeaz celulei c n mediu este prezent un produs
specific
E. Celulele int pot modifica ligandul sau l pot degrada, celulele putand
modifica sau finaliza rspunsul lor sau al celulelor vecine la molecula semnal
A. Hormonii care sunt folosi i n semnalizarea endocrin sunt clasifica i dup
mecanismul de ac iune i dup compozi ia chimic n hormonii liposolubili
si hidrosolubili
B. Hormonii liposolubili difuzeaz prin membrana plasmatic i
interac ioneaz cu receptori nucleari sau citosolici
C. hormonii sterolici, tiroxina i acidul retinoic, fiind foarte hidrofobi, sunt
transporta i prin snge de ctre proteine carrier, apoi intr n celule i
legndu-se de receptori specifici din citosol sau chiar din nucleu, actioneaz
asupra ADN nuclear modificnd transcrip ia genelor
D. Hormonii hidrosolubili sunt molecule lipofile care se leag de receptori afla i
la suprafa a celular
E. peptidele, hormonii proteici, prostaglandinele, unii aminoacizi, adrenalina i
al i compu i, se leag la receptorii membranari de suprafa , declan nd
cre terea sau descre terea concentra iei intracelulare a AMP ciclic, a Ca2+,
a 1,2 diacilglicerolului sau a altor mesageri secunzi
13. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii membranari sunt false?
A. Receptorii membranari sunt proteine sau complexe proteice transmembranare
care prezint un situs de legare a ligandului orientat spre fa a extern a
celulei,
B. Liganzii specifici pentru receptorii membranari sunt hormoni a cror molecul
este hidrofil si nu poate traversa membrana celular pentru a avea acces la
receptorii citoplasmatici
C. Receptori membranari reac ioneaz la cre terea cantit ii de hormone prin
reducerea numrului receptorilor active
D. Anumi i hormoni pot afecta sincron att receptorii membranari proprii dar nu
i ai altor hormoni
21
E. Anumi i hormoni pot declan a o amplificare prin cre terea n cascad a

unor molecule tint (de obicei enzime), care poart numele de amplificare
enzimatic
14. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii membranari sunt false?
A. receptorii membranari pot interveni direct n reglarea expresiei genelor
B. In functie de mecanismului de transmitere transmembranar a semnalului
extracelular spre interiorul celulei, receptorii membranari pot fi receptori
canale. receptori catalitici .receptori dependen i de proteinele G,
C. Receptorii canale sunt localiza i la nivelul jonc iunilor sinaptice i
func ioneaz dup principiul canalelor ionice cu poart comandate de ligand
D. Receptorii catalitici func ioneaz direct ca enzime, dac sunt activa i de
ligand
E. Receptorii dependen i de proteina G- dup ce se combin cu ligandul,
activeaz o protein membranar numit protein G care activeaz o a treia
protein membranar care are o activitate catalitic
A. Adenilat ciclaza este o enzim membranar care are un situs de legare a ATP
pe fa a citoplasmatic a membranei,
B. Activarea adenilat ciclazei se face prin intermediul unei a treia proteine
membranare, numit protein reglatoare ce leag GTP sau proteina G
C. Proteina G ce leaga GTP se numeste protein G stimulatoare pentru c este
implicat n activarea enzimatic
D. AMPc intracelular actioneaz ca un transductor de semnal sau de mesager
secund n cazul rspusurilor intracelulare la epinefrina sau nonepinefrina
E. Receptorii -adrenalinici exist pe celulele cardiace, determinnd cre terea
activit ii muschiului cardiac i respectiv amplificarea fluxului sanguin, ct
i pe celulele musculare netede ale intestinului determinnd crampele
abdominale
A. O molecul semnal poate determina att cre terea ct i descre terea
concentra iei intracelulare a AMPc, n func ie de tipul de receptor la care se
leag
B. Celulele glandei corticosuprarenale au receptori pentru legarea hormonului
adenocorticotrop (ACTH) secretat de hipofiz ce duce la activarea n lan a
adenilat-ciclaze- AMPc- protein kinazei- hormoni steroizi (cortizol, aldosteron)
C. Alturi de AMPc, ionii de Ca2+ reprezint cel mai rspndit mesager secund
implicat n semnalizarea celular
D. Concentra ia ionilor de calciu afla i n citosol este men inut la valori extrem
de sczute (aproximativ 107M)
E. Concentra ia ionilor de calciu afla i n citosol este men inut la valori extrem
de mari (aproximativ 10M)
22
A. n celule musculare netede, cre terea ionului de calciu declan eaz

contrac ia, n celulele musculare striate i n celulele hepatice determin
activarea degradrii glicogenului
B. Concentra i sczut a calciului n citosol este men inut prin mecanisme care
pompeaz ionii de calciu n dou direc ii: nspre mediile extracelulare i
respectiv, n interiorul unui compartiment membranar intracelular numit
compartiment de sechestrare a calciului, format din structuri veziculare i
por iuni specializate ale reticulului endoplasmatic
C. Doar o parte dintre celulele eucariote con in n membrana lor o pomp de
calciu (Ca2+ ATPaz) care, folosind energia ob inut din hidroliza ATP,
pompeaz ionii de calciu n afara celulei
D. Calmodulina este o protein citoplasmatic care mediaz unele efecte celulare
ale ionului de calciu
E. Calmodulina formeaz cu ionul de calciu un complex care activeaz o serie de
enzime
18.Ce afirmatie referitoare la semnalizarea celulara mediata de calciu este adevarata?
A. Unii hormoni, dac se leag la receptorii de suprafa a celular, determin
cre terea concentra iei calciului din citosol doar daca sunt prezenti n mediul
extracelular
B. n stadiul ini ial al stimulrii hormonale, calciu este eliberat n citosol din
mediul extracelular
C. Secven a de reac ii care se desf oar n acest mecanism este urmtoarea:
Legarea hormonului la receptorul de pe suprafa a celulei >activarea proteinei
Gp > activare fosfolipaza C>formarea inozitol-trifosfat n citoplasm >
deschiderea canalelor de calciu din membranele compartimentului de
sechestrare a calciului
D. Secven a de reac ii care se desf oar n acest mecanism este urmtoarea:
Legarea hormonului la receptorul de pe suprafa a celulei >activare fosfolipaza
C>activarea proteinei Gp > formarea inozitol-trifosfat n citoplasm >
deschiderea canalelor de calciu din membranele compartimentului de
sechestrare a calciului
E. Secven a de reac ii care se desf oar n acest mecanism este urmtoarea:
Legarea hormonului la receptorul de pe suprafa a celulei > activare fosfolipaza
C> activarea proteinei Gp > deschiderea canalelor de calciu din membranele
compartimentului de sechestrare a calciului> formarea inozitol-trifosfat n
citoplasm
19. Ce afirmatie referitoare la receptorii catalitici este adevarata?

A. Receptorii catalitici sunt proteine membranare al cror domeniu citoplasmatic
con ine un situs enzimatic care este activat n momentul n care se asociaz cu
ligandul pe fa a extracelular a plasmalemei,
B. AMP este singurul nucleotid ciclic care particip la semnalizarea celular
23
C. Protein kinazele tirozin-specifice, sunt o clas aparte de proteine

transmembranare ce nu au rol de receptori catalitici si care traverseaz o dat
bistratul membranar
D. Receptorii pentru insulin si receptorii pentru factorul plachetar de crestere,
PDGF nu sunt receptori catalitici
E. Receptorul pentru insulin este o protein membranar monomeric ce are
activitate protein kinaz tirozin specific

A. Receptorul pentru insulin este o protein membranar tetrameric ce are
activitate protein kinaz tirozin specific
B. Insulina determin scderea concentra iei de glucoz din snge prin dou
mecanisme diferite, n func ie de tipul de celule asupra crora ac ioneaz
C. Efectul asupra hepatocitelor se traduce prin stimularea glicogenogenezei ca
urmare a activrii glicogen-sintetazei
D. efectul asupra celulelor musculare i adipocitelor se traduce prin accelerarea
importului de glucoz ca urmare a exprimrii la suprafa a celular a
transportorilor de glucoz
E. Efectul insulinei este acela de a scadea rata captrii de glucoz din snge de
ctre celulele musculare i adipoase, prin scaderea numrului transportorilor de
glucoz din membrana plasmatic a acestor celule

A. Efectul insulinei asupra captrii glucozei i a catabolismului, apare dup cteva
minute i nu necesit sinteza de proteine noi
B. expunerea ndelungat la insulin, produce efecte de lung durat, determinnd
cre terea activit ii enzimelor hepatice care sintetizeaz glicogen i a
enzimelor din adipocite care sintetizeaz trigliceride. n acest context, actiunile
insulinei i ale adrenalinei sunt opuse
C. Dup aproximativ 15 minute de expunere a celulelor adipoase la insulin,
transportul glucozei n acestea cre te de 10-20 de ori, mai ales datorit
cre terii numrului de transportori de glucoz la suprafa a membranei
D. Celulele musculare i adipocitele posed n citoplasm, imediat sub membrana
plasmatic, un mare numr de vezicule ale cror membrane con in transportori
de glucoz specifici doar pentru aceste cellule
E. Ac iunea de stimulare a cre terii nu face parte din rolurile insulinei
22.Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?
A. Semnalizarea paracrina si autocrina implic interventia mediatorilor chimici
locali,a prostaglandinelor i a unor factori de crestere
B. Mediatorii chimici locali care intervin n semnalizarea paracrina, ac ioneaz
doar asupra celulelor aflate n vecintatea celulei secretoare.
C. Monoxidul de azot (NO) este o molecul de semnalizare autocrin important
pentru semnalizarea n sistemul nervos, imun i circulator
24
D. NO este capabil s difuzeze direct prin membrana plasmatic a celulelor int

E. Monoxidul de axot este sintetizat din arginin de ctre enzima sintetaza
monoxidului de azot (NOS)
23. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?
A. Monoxidul de azot (NO) este cel care induce vasodilata ia i determin
erec ia penian,
B. Monoxidul de azot (NO) este cel care induce vasodilata ia si este folosit in
tratamentul bolilor de inim
C. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu fiind implicat n
hrnire, aprare, rspunsurile la stresul indus de factorii de mediu, nvtare,
D. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu fiind implicat n
metamorfoz, not, simbioz, asocierea celulelor sanguine i reglarea presiunii
sanguine
E. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu fiind implicat n
reproducere
24. NO induce vasodilata ie prin urmtorul mecanism, cu exceptia:
A. Eliberarea acetilcolinei la nivelul termina iilor nervoase din endoteliul vaselor
de snge, induce sinteza de NO
B. NO care difuzeaz la celulele musculare netede vecine, unde NO reac ioneaz
cu fierul legat la situsul activ al enzimei guanilat ciclaza
C. Ca urmare a cre terii activit ii enzimatice are loc sinteza mesagerului
secundar GMPc , care va induce relaxarea celulelor musculare netede i
vasodilata ia
D. Monoxidul de azot (NO) este cel care induce vasodilata ia
E. variantele A si B nu sunt corecte
25. Care dintre afirmatiile, de mai jos, referitoare la neurotransmitatori este falsa?
A. Transport semnalele ntre neuroni sau de la neuroni la celule int cum ar fi
celulele musculare
B. reprezint un grup de molecule mici hidrofile, din care fac parte: acetilcolina,
epinefrina (adrenalina) serotonina, histamina, glutamatul, glicina, acidul aminobutiric (GABA)
C. neurotransmi torii nu pot strbate mambrana plasmatic i de aceea se
leag la receptorii suprafe ei celulare
D. Legarea neurotransmi torilor la receptori induce o modificare a
conforma iei receptorilor, care deschid poarta canalelor ionice, determinnd
schimbri n fluxul de ioni din celula int
E. Al i receptori ai neurotransmi torilor sunt cupla i cu proteinele G, care
determin diferite rspunsuri intracelulare regland direct activitatea canalelor
ionice
26. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa referitoare la histamina?
25
A. Histamina este secretat de mastocite, celule existente n tesutul consjunctiv

B. Principalul efect al histaminei const n dilata ia local a vaselor sanguine i
cre terea permeabilit ii lor
C. Mastocitele depoziteaz histamin n vezicule de secre ie i o elibereaz rapid
prin exocitoz atunci cand sunt stimulate prin infectie local, reactii
imunologice sau diferite leziuni tisulare
D. Dilatatia vasculara locala datorita histaminei faciliteaz accesul proteinelor
serice (anticorpi) precum i al leucocitelor la situsul leziunii
E. Neutrofilele, produc enzime care inactiveaz histamina, ceea ce duce la oprirea
efectului acesteia
27. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la factorii de crestere, este falsa?
A. Factorii de cre tere sunt enzime
B. Factorii de cre tere cuprind o mare varietate de molecule semnal care
controleaz cre terea i diferen ierea celular
C. Factorul de cre tere al nervilor (NGF) este un membru al familiei
neurotrofinelor care regleaz dezvoltarea i supravie uirea neuronilor
D. Factorul de cre tere epidermic (EGF) are rol n controlul proliferrii celulare,
att n timpul dezvoltii embrionare ct i la organismele adulte
E. Factorul de cre tere derivat din plachete (PDGF) este implicat n vindecarea
rnilor
28. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la factorii de crestere este falsa?
A. Factorul de cre tere derivat din plachete stimuleaz proliferarea fibrobrastelor
din vecintatea cheagului, contribuid astfel la regenerarea esuturilor distruse
B. factorul de cre tere epidermal (EGF) stimuleaz cre terea majorit ii tipurilor
de celule ntr-o cultur
C. Factorii de cre tere stimuleaz cre terea celular ac ionnd ca agen i de
semnalizare
D. Factorii de crestere sunt factori de semnalizare paracrina
E. Factorii de crestere intervin n trecerea celulei din starea de repaus in starea
activ
29. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la factorii de crestere este falsa?
A. Factorii de cre tere stimuleaz cre terea celular prin fosforilarea tirozinei n
anumite proteine
B. Hormonii polipeptidici, neuropeptidele i factorii de cre tere se leag de
receptorii membranari
C. Anomaliile observate n semnalizarea prin factorii de cre tere, determin
numeroase boli
D. Celulele normale se afla in inhibi ie n ceea ce prive te cre terea i
diviziunea si sunt stimulate de factorii de cre tere
E. Mecanismul de inducere a cancerului const n primul rnd din dereglarea
mecanismelor de stimulare a cre terii celulelor normale
26
30. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii pentru citokine este
falsa?
A. Receptorii pentru citokine, actioneaz prin stimularea intracelular a proteinelor
tirozin kinazice
B. Receptorii pentru citokine au activitate enzimatic intrinsec
C. Receptorii pentru citokine se asociaz prin legturi necovalente cu proteinele
tirozin kinazice
D. Receptorii pentru citokine au un domeniu extracelular N-terminal care leag
ligandul
E. Interleukina -2 i eritropoietina fac parte din familia receptorilor pentru citokine
spre deosebire de hormonul de cre tere i prolactina care nu sunt receptori
pentru cytokine

A. Calea MAP kinazei este alctuit dintr-o cascad de protein kinaze cu rol
important n semnalizarea tuturor celulelor eucariote
B. MAP kinazele sunt activate ca rspuns la diferi i factori de cre tere i alte
molecule de semnalizare
C. Protein kinaza C poate s activeze cile kinazei reglatoare de semnal
extracelular care stimuleaz proliferarea celular indus de esterii forbol,
ini iatori ai tumorilor
D. Cile de Ca2+ ct i cele ale AMPc se intersecteaz cu semnalizarea kinazei
reglatoare de semnal extracelular, stimulnd sau inhibnd calea kinazei
reglatoare de semnal extracelular n diferite tipuri de cellule
32. Care dintre afirmatii nu este adevarata?
A. Rolul principal al cii kinazei reglatoare de semnal extracelular a fost
eviden iat n celulele animale cu ajurorul proteinei RAS, identificat ca
proteina oncogenic a virusurilor tumorale, care determin sarcoamele la
obolani
B. Microinjectarea proteinei RAS active induce direct proliferarea celulelor
normale de mamifere
C. Prin microinjectarea de anticorpi anti-Ras sau prin expresia unei mutante Ras
dominant negative se blocheaz proliferarea celular indus prin factorul de
cre tere
D. Calea Jak/STAT influenteaza expresia genelor in nucleu si este o alternativ
fa de calea MAP kinazei
E. Prostaglandinele nu exercit actiunea de ligand la fel ca si hormonii proteici
33. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la calea Jak/STAT este adevarata?
27
A. Calea Jak/STAT influenteaza expresia genelor in nucleu si este o alternativ

fa de calea MAP kinazei
B. Calea Jak/STAT ofer o conexiune mult mai direct ntre protein/tirozin
kinaze i factorii de transcrip ie
C. Prin calea Jak/STAT fosforilarea tirozinei substratului proteic influen eaz
direct localizarea i func ionarea factorului de transcrip ie
D. Afirmatiile A si B sunt adevarate
E. Toate afirmatiile sunt adevarate
34. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine este adevarata?
A.
B.
C.
D.
E.
Prostaglandinele sunt compusi chimici derivati din acidul arahidonic

Prostaglandinele sunt molecule liposolubile
Prostaglandinele isi exercit actiunea de ligand la fel ca si hormonii proteici
Prostaglandinele isi exercit actiunea prin legarea la receptorii de suprafata
Nicio afirmatie nu este falsa
35. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine nu este adevarata?
A. Prostaglandinele sunt sintetizate continuu n membranele celulelor
B. Prostaglandinele sunt sintetizate prin degradarea fosfolipidelor sub actiunea
fosfolipazei
C. Dupa ce sunt sintetizate prostaglandinele sunt eliberate in spatial extracelular
D. Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate
E. Doar afirmatia B este adevarata
A. Prostaglandinele sunt degradate, de ctre enzimele existente n lichidele
extracelulare
B. Unele prostaglandine determin agregarea plachetelor sanguine i aderen a
lor la pere ii vaselor sanguine
C. Prostaglandinele pot afecta evolu ia bolilor vasculare deoarece ele pot
determina agregarea plachetelor sanguine i aderen a lor la pere ii vaselor
sanguine
D. Aspirina i al i agen i antiinflamatori inhib sinteza prostaglandinelor
E. Toate afirmatiile anterioare sunt false.
A. Aspirina i al i agen i antiinflamatori inhib sinteza prostaglandinelor
B. Unele prostaglandine sunt produse n cantit i mari la nivelul uterului
producnd contrac iile musculare netede a acestuia n timpul na terii
C. Unele prostaglandine sunt folosite astzi ca agen i farmacologici pentru
inducerea avortului
28
D. Prostaglandinele ac ioneaz la nivel local, pe cile de semnalizare autocrin

sau paracrin i stimuleaz celulele int s produc diferite rspunsuri ca
agregarea plachetelor, inflama ia, durerea, contrac ia mu chiului neted
E. blocheaza contractiile uterine in timpul nasterii
A. Componentele citoscheletului ac ioneaz att ca receptori, ct i ca inte n
cile de semnalizare celular corelnd forma celulei cu alte rspunsuri celulare
B. Factorii de crestere induc modificri n organizarea citoscheletului, care
determin apari ia unor prelungiri ale suprafe ei celulare (filopode,
lamelipode) precum i constituirea contactelor focale i a fibrelor de stress
C. Un rol important n acest proces de reglare temporal a mecanismelor
moleculare il are ionul de calciu i respectiv mecanismele de modulare a
concentra iei acetusi ion
D. Toate afirmatiile sunt false
39. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la glutamat este falsa?
A. Glutamatul ac ioneaz asupra celulelor nervoase pentru a stimula cile de
semnalizare intercelular prin cresterea nivelului ionului de calciu
B. Glutamatul ac ioneaz asupra celulelor nervoase pentru a stimula cile de
semnalizare intercelular prin activarea factorilor de transcrip ie (proteine)
C. Glutamatul ac ioneaz asupra celulelor nervoase pentru a stimula cile de
semnalizare intercelular prin activarea sintezei de AMPc
D. Toate afirmatiile sunt false
A. Organismele patogene i viruii pot interfera cu evenimente de semnalizare,
cauznd defecte n cile de semnalizare si generand asfel boli
B. Cele mai multe dintre boli grave la om, cum ar fi hipertensiunea arterial, boli
de inima, diabet si multe forme de boal mintal, par a rezulta din subtile
modificari fenotipice de semnalizare
C. Majoritatea bolilor nu pot fi explicate prin afectarea unei singure etape a unei
ci, de semnalizare, ci prin multiple alterri care afecteaz reelele ntr-o
manier complex
D. Nicio afirmatie nu este adevarata
A. Medicamentele, fie c interacioneaz specific cu o singur int sau cu mai
multe molecule i vor perturba cascadele metabolice i de semnalizare, ntrun mod complex
29
B. Multe tipuri celulare pot fi afectate n grade diferite de acelai medicament

deoarece multe tipuri de celule utilizeaz aceleai molecule pentru semnalizare
n contexte diferite
C. Supraexprimarea receptorilor de suprafa celular sau a proteinelor
intracelulare au efecte substaniale asupra fiziologiei celulei
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Semnalizarea celulara permite comunicatii complexe intre celule care asigura:
A.
B.
C.
D.
E.
Cresterea celulara
Schimbul de vezicule lipidice
Metabolismul celular
Diferentierea tisulara
Reglarea fluidelor extra si intracelulare
2. Semnalizarea celulara este asigurata de o multitudine de semnale dintre care:

A.
B.
C.
D.
E.
Autocrine
Sincrine
Endocrine
Extrinseci
Paracrine
3. In semnalizarea endocrina sunt implicati o serie de receptori cu exceptia:

A.
B.
C.
D.
E.
Receptori membranari
Receptori lipidici
Receptori intracelulari
Receptori secundari
bireceptori
4. Moleculele semnal din cadrul tipului de semnalizare endocrina sunt de mai multe
categorii:
A.
B.
C.
D.
E.
hormoni sterolici
hormoni tiroidieni
hormoni proteici
fitohormoni
molecule liposolubile si hidrosolubile
5. Receptorii membranari sunt:

A.
B.
C.
D.
E.
molecule proteice
complexe proteice transmembranare
glicolipide transmembranare
complexe moleculare necunoscute
molecule instabile structural sub actiunea ligandului
30
6. Receptorii membranari pot determina modificari de tipuri diferite care implica mai
multe componente celulare:
A. transmiterea semnalului la receptorii intracelulari
B. inactivarea receptorilor la cresterea cantitatii de ligand
C. blocarea definitiva a zonelor membranare invecinate cu scopul modificarii
membranelor celulare si crearea de noi posibilitati de adaptare
D. inactivarea transferului hormonilor liposolubili prin membrane
E. declansarea amplificarii enzimatice
7.Marcati informatiile corecte referitoare la receptorii membranari:
A. sunt structuri care se activeaza in prezenta unui ligand
B. nu se pot inactiva, numarul receptorilor activi este stabil, fiind determinat
genetic
C. sunt activati strict doar de molecule ligand pe care le recunosc conformational
D. pot declansa amplificarea raspunsurilor celulare prin conexiunea cu sisteme
enximatice submembranare
E. se pot scufunda in straturile membranare
8. Receptorii membranari sunt clasificati dupa mecanismul de transmitere in:
A.
B.
C.
D.
E.
receptori dependenti de proteina G

receptori catalitici
receptori ionici
receptori canale
receptori nucleari
9. Exista o serie de adaptari ale receptorilor care moduleaza functionalitatea acestora:

A. declanseaza procese de inhibare a reactiilor enzimatice
B. exista receptori adaptati astfel incat pot fi influentati atat de hormoni specifici
cat si de alti hormoni, ceea ce duce la cresterea complexitatii interferentelor
intercelulare
C. declanseaza amplificarea enzimatica
D. reactioneaza la cresterea numarului de molecule semnal si prin inactivarea
propriilor molecule
E. se inactiveaza prin legarea moleculelor semnal
10. Afirmatiile corecte
urmatoarele:
A.
B.
C.
D.
E.
referitoare la receptorii dependenti de proteina G sunt
Sunt receptori pentru hormonul adrenalina

Transmit informatia catre un sistem enzimatic intracelular, in lant
Prin intermediul proteinei G sunt transmise informatiile catre ADN
Sunt sisteme de semnalizare care implica un sistem intern de mesageri secunzi
Sunt receptori pentru hormoni liposolubili
11. Proteinele G se caracterizeaz prin urmtoarele:

A. Sunt proteine formate din trei lan uri polipeptidice (,,)
B. Sunt proteine derivate din guanozin (G)
31
C. Sunt intermediari ai sistemului de semnalizare endocrin

D. Cupleaz receptorii transmembranari cu adenilat ciclaza i fosfolipaza C
E. Sunt activate de adenozin monofosfat
12.Adenilat ciclaza este o enzim intracelular care se caracterizeaza prin
urmatoarele, cu exceptia:
A.
B.
C.
D.
E.
este activata de proteina G

este activata de AMPc
este inhibata de ATP
are rol in sinteza AMPc
are rol functionarea celulelor cu receptori pentru catecolamine
13.Receptorii care activeaz adenilat ciclaza sunt:

A.
B.
C.
D.
E.
implica i in asigurarea sursei de energie pentru celule

sunt caracteristici fibrelor musculare
sunt de tipul adrenalinici
au rol important n func ionarea celulelor retiniene cu bastonase
importan i ndeclansarea sintezei de AMPc
14. Despre protein kinazele se poate afirma:

A.
B.
C.
D.
E.
sunt enzime de natura glicolipidic

sunt enzime implicate n activarea unor reac ii citoplasmatice
activarea e realizat de cuplarea AMPc
sunt denumite i F-kinaze
au rol n transferul de radicali fosfat pe aminoacizii ai unor proteine
15.Calmodulina este o structura intracitoplasmatic:

A.
B.
C.
D.
E.
de natura proteic
este o protein transmembranar
este o protein implicat n medierea unor efecte celulare ale ionului de calciu
intervine n stimularea sintezei de AMP c
activeaz AMPc-fosfodiesteraza care intervine n degradarea AMPc
16.Ionul de Ca2+ este implicat ntr-o serie de procese intracelulare :

A. legate de sistemul de reactii ca rspuns la un stimul hormonal
B. n inactivarea calmodulinei
C. ce asigur legarea protein kinazei C pe fa a citoplasmatic a membranei
celulare n vederea activrii de diacil glicerol
D. intervine n reglarea ph celular prin activarea protein kinazei C
E. doar n forma legat din compartimentele intracelulare
17.Fosfolipaza C (PC) este o enzima care intervine in procesele intracelulare de tipul:
A. cuplarea unui ligand cu receptorul membranar
B. formarea unor mesageri intermediari ai semnalelor celulare
C. formarea diacil-glicerolului
32
D. formarea calmodulinei
E. sechestrarea calciului in compartimente specifice
18.Marcati afirmatiile corecte referitoare mediatorul semnalizarii celulare de tipul
ionului de calciu:
A. cresterea concentratiei intracelulare a Ca2+ declanseaza in celulele ale
insulelor Langerhans blocarea exocitozei de insulina
B. in celulele musculare netede cresterea calciului determina contractia
C. cresterea in celulele hepatice determina activarea degradarii glicogenului
D. modificarea concentratiei intracelulare nu produce modificari ale semnalelor
intercelulare si intracelulare
E. cresterea concentratiei intracelulare
pancreatice declanseaza eliberarea
insulinei
19 Informatiile legate de modul de functiune a fosfolipazei C sunt adevatare cu

exceptia:
A. activeaza formarea protein kinazei C
B. interfereaza cu eliberarea ionului de calciu
C. nu este in conexiune cu sistemul de reglare a transcriptiei
D. activarea se face in absenta proteinei G
E. intervine in reglarea unor procese mediate ulterior de PKC cum ar fi reglarea
Ph prin fosforilarea canalului antiport de Na/H
20. Receptorii membranari catalitici sunt caracterizati de urmatoarele particularitati,

cu exceptia:
A. sunt receptori implicati in semnalizarea endocrina si paracrina
B. sunt proteine membranare cu domeniul citoplasmatic activat de proteine
stimulatoare G
C. sunt activati intracelular prin cuplajul ligandului la situsul de legare
extracelular
D. sunt proteine transmembranare care contin un situs enzimatic citoplasmatic
E. sunt molecule care se disociaza rapid dupa legarea semnalului chimic
21. Cei mai importanti receptori catalitici sunt :
A.
B.
C.
D.
E.
receptorii pentru acetilcolina

receptorii pentru insulina
receptorii pentru histamina
receptorii pentru factorii de crestere
protein kinazele tirozin specifice
22. Protein kinazele tirozin specifice sunt componente de semnalizare cu urmatoarele

particularitati:
A. din categoria receptorilor dependenti de proteina G
B. sunt fosforilaze activate de ligand
33
C. sunt inactivate de radicalul fosfat (P) de pe ATP

D. leaga fosfatul din tirozina unor proteine din citoplasma
E. se autofosforileaza
23. Despre receptorul pentru insulina se poate afirma:
A.
B.
C.
D.
E.
este o proteina transmembranara cu structura tetramerica

are capacitate de autofosforilare
are actiune similara si concomitenta cu hormonul adrenalinic
are activitate protein kinaza tirozin specifica
este localizat exclusiv pe membranele celulelor hepatice
24. Insulina este un hormon ce actioneaza ca stimul celular endocrin cu efecte de

tipul:
A. creste de 10-20 de ori numarul transportorilor de glucoza la suprafata
membranelor celulare si in special celulelor adipoase
B. captarea lenta a glucozei in primele minute ale eliberarii
C. blocarea cresterii fibroblastelor
D. reduce nivelul glucozei din sange prin stimularea enzimatica in hepatocite si
adipocite ceea ce induce la formarea glicogenului si trigliceridelor
E. stimuleaza sinteza de ADN la expunerea prelungita
25. Modificarea receptorilor insulinici determina:
A.
B.
C.
D.
E.
raspuns defectuos al celulelor musculare si adipoase la insulina

aparitia diabetului zaharat
blocheaza eliberarea glucozei in sange
permite folosirea insulinei ca tratament
nu afecteaza modificarea nivelului de glucoza din sange
26. Despre semnalizarea paracrina se poate afirma, exceptand urmatoarele:

A. mediatorii chimici care intervin in semnalizarea paracrina activeaza doar in
vecinatatea celulelor secretoare
B. ligandul in cazul comunicarii paracrine este doar de tipul hormonilor steroizi
C. mediatorii sunt rapid imobilizati in spatiul intercelular dupa ce au fost secretati
D. nu exista specializare pentru semnalizarea paracrina la celulele adulte
E. factorii de crestere intervin in semnalizarea paracrina ca principal mod de
comunicare intercelulara
27. In semnalizarea celulelor invecinate se evidentiaza urmatoarele:
A. semnalizarea paracrina si autocrina se refera la acelasi mod de interrelationare
celulara
B. Liganzii care intervin in semnalizarea paracrina activeaza doar in vecinatatea
celulelor secretoare
C. Mediatorii care intervin in semnalizarea paracrina sunt: prostaglandinele,
factorii de crestere, neurotransmitatorii, NO
D. Comunicarea prin semnale paracrine si autocrine caracterizeaza doar celulele
embrionare, inaintea diferentierii din organogeneza
34
E. Cele mai multe semnale autocrine si paracrine au rolul de a bloca diviziunea

celulara mitotica
28. NO este un semnalizator ce intervine:
A. In semnalizarea endocrina
B. In semnalizarea paracrina
C. Fara a difuza in spatiul extracelular, ci actioneaza ca semnal intracelular
D. pe enzime tinta intracelular
E. prin implicarea in procesul de vasodilatatie si relaxarea celulelor musculare
netede
29. Moleculele de semnalizare de tipul NO sunt :
A. sintetizate ca urmare a semnalelor produse de acetilcolina
B. sunt sintetizate din arginina extracelulara
C. NO patrunde in celule si actioneaza asupra calciului din situsul activ al unei
enzime de tipul guanilat ciclaza
D. Implicate in relaxarea vaselor coronariene si respectiv cresterea aportului de
sange la nivelul muschiului cardiac
E. Inductori ai contractiei musculatorii netede prin intermediul GMPc
30. NO este un important semnalizator care intervine in mecanismele de functionare
celulara:
A. Implicate in relaxarea vaselor coronariene si respectiv cresterea aportului de
sange la nivelul muschiului cardiac
B. Prin sistemul endocrin
C. NO patrunde in celule si actioneaza asupra fierului din situsul activ al unei
enzime
D. Induce vasodilatatie i determina erectia peniana
E. Este inhibat de folosirea nitroglicerinei ca medicament
31. Neurotransmitatorii sunt molecule semnal care:
A.
B.
C.
D.
Sunt hidrofile
Sunt hidrofobe si pot usor strabate membrana plasmatica
Se leaga la receptorii suprafetei celulare
Sunt de tipul epinefrina, serotonina, histamina, acetilcolina, acid aminobutiric
E. Sunt de tipul antihistamina
32. Neurotransmitatorii pot actiona prin:
A.
B.
C.
D.
E.
Trecerea prin membrana celulara

Modificarea conformatiei receptorului
Blocarea canalelor ionice
Cuplarea receptorilor cu proteinele G
Oprirea mecanismelor interne enzimatice
33. Despre histamina si serotonina se poate afirma:

A. Sunt neurotransmitatori cu efect vasodilatator
B. Au efect vasoconstrictor la nivelul tesuturilor lezate
35
C. Secretia de histamina este insotita si de factorul reglator

D. Fac parte din categoria mecanismelor complexe de semnalizare si
interconectare celulara, specifice proceselor antiinflatoare si antialergice
E. Fac parte din categoria factorilor de crestere
34. Factori de crestere sunt componente ale sistemului de semnalizare:
A.
B.
C.
D.
E.
Endocrin
Paracrin
Cu rol de reglare genica
Extracelular
Autocrin
Tema: REGLARE DIFERENTIERE CELULARA.

CELULE NEDIFERENTIATE-CELULE STEM. PERSPECTIVELE
FOLOSIRII TRATAMENTULUI CU CELULE STEM
COMPLEMENT SIMPLU
1. Celula in tranzit este:
A. Celula cu un grad ridicat de diferentiere care nu se mai divide
B. Celula diferentiata care isi reia proliferarea cand este nevoie sa inlocuiasca
celule lezate sau moarte
C. Celula cu existenta relativ scurta, care se sinucide prin maturare
D. Celula capabila de reinoire
E. Celula pluripotenta
2. Celula stem se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:
A. celula capabila sa-si pastreze capacitatea de proliferare pe tot parcursul vietii
B. celula care se transforma prin diferentiere in celule specializate
C. celula cu un grad de diferentiere i existenta relativ scurt
D. celula capabila de a-si mentine capacitatea de a se divide atunci cand este
nevoie
E. celula adulta care-si poate relua proliferarea
3. Celulele stem sunt de mai multe tipuri, cu exceptia:
A.
B.
C.
D.
E.
totipotente
unipotente
embrionare
adulte
diferentiate
4. Celulele stem adulte se pot recolta din urmatoarele tesuturi, cu exceptia:

A.
B.
C.
D.
tesut embrionar
tesut epitelial
orice tip de tesut din organismul adult
din snge placentar si vase ombilicale
36
E. din celule canceroase

5. Din endoderm ia nastere :
A.
B.
C.
D.
E.
Tesutul conjunctiv
Pielea
Ficatul
Celulele sanguine
Sistemul nervos
6. Din ectoderm ia nastere :

A.
B.
C.
D.
E.
Tesutul muscular
Pancreasul
Pielea
Celulele sanguine
Tesutul conjunctiv
7. Urmatoarele afirmatii legate de celulele stem sunt adevarate cu exceptia :

A. Sunt celule capabile de automentinere
B. Celulele stem se divid si produc celule fiice
C. Descendentii celulelor stem pluripotente urmeaza diverse cai de diferentiere
D. Dupa diviziuni repetate ele isi continua proliferarea tot restul vietii
E. Plachetele sunt produse prin diviziunea unei celule stem comune
8. Celulele diferentiate au urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

A. Sunt greu divizibile sau indivizibile
B. Au forma si structura caracteristica corespunzatoare unei dezvoltari a
organitelor celulare
C. Cand densitatea celulelor dintr-un tesut atinge un anumit grad celulele sunt
oprite din migrare si proliferare
D. Jonctiunile dintre celulele diferentiate au dimensiuni mai mici decat cele
realizate de celulele nediferentiate
E. Diferentierea este insotita de acumularea unor proteine
9. Reglarea proceselor de proliferare, cu ajutorul hormonilor, reprezinta urmatorul
mecanism de reglare al diviziunii celulare:
A.
B.
C.
D.
E.
Mecanism de autoreglatre tisulara

Mecanisme de heteroreglare tisulara
Mecanisme de control prin retroinhibitie
Mecanisme de control prin produsi metabolici tisulari
Mecanism de control de catre substante sintetizate de alte celule
37
10. Urmatoarele afirmatii referitoare la autoreglarea tisulara sunt adevarate:

A. La mamiferele adulte exista un control homeostatic al dinamicii echilibrului
celular
B. La mamiferele adulte exista un control constant intre celulele nou formate,
celulele care cresc si cele care mor
C. Controlul proceselor de proliferare se realizeaz printr-un proces genetic al
produsilor tisulari specifici
D. Controlul proceselor de proliferare se realizeaz printr-un proces epigenetic al
E. Toate raspunsurile de mai sus
11. Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismul de control prin retroinhibitie sunt
adevarate:
A. Se refer la existenta in plasma extracelulara a unor proteine care au rol direct
in reglarea proliferrii celulare
B. Reglarea proeselor de proliferare se face cu ajutorul hormonilor
C. Controlul proceselor de proliferare se realizeaz printr-un proces epigenetic al
D. Reglarea proeselor de proliferare se face cu ajutorul unor factori marcati
molecular
E. Controlul proceselor de proliferare se realizeaz printr-un proces genetic al
12.Controlul prin produ i metabolici tisulari presupune, cu exceptia:
A. existenta unor factori produsi chiar de celule
B. existenta unor factori ce pot regla procesul de proliferare
C. existenta unor factori ce sunt eliberati in mod normal in celule
D. existenta unor cai metabolice stabile, coordonate
E. existenta unor gene inactive
13. Eliberarea unor factori din tesuturile necrozate produce diviziunea celulelor de
acelasi fel.Aceaste afirmatie se refera la urmatorul mecanism de reglare al diviziunii
celulare:
A. Mecanism de autoreglatr tisulara
B. Mecanisme de heteroreglare tisulara
C. Mecanisme de control prin retroinhibitie
D. Mecanisme de control prin produsi metabolici tisulari
E. Toate raspunsurile de mai sus
14. Urmatoarele afirmatii referitoare la reglarea diviziunii celulare nu sunt adevarate:
A. Oprirea diviziunii celulare se face prin cre terea concenta iei AMPc
B. Cre terea concenta iei AMPc stimuleaz ARN-polimeraza II, cu rol n
producerea ARNm
C. Reglajul genetic care codific modificarea reversibil a suprafe ei celulare
este legat de activitatea mitotic
D. Ptrunderea calciului n celul determina o cre tere a GMPc ce influenteaza
sinteza de ADN si mitoza
E. Niciun raspuns nu este corect
38
15. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?

A. Toate celulele produc citocromi
B. Unele celule produc condroitin-sulfa i, cheratine, hemoglobine
C. Toate celulele produc albumine
D. Toate celulele produc ARN
E. Toate celulele produc dehidrogenaz succinic
16. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?
A. In structura cromozomilor, telomerele, joac un rol decisiv in reglarea
procesului de replicare
B. In structura cromozomilor, telomerele, joac un rol decisiv in reglarea
procesului de diviziune celular
C. Deficienta enzimei telomeraza cauzeaz disfunc ii celulare ce const n
diviziuni repetate
D. Deficienta enzimei telomeraza cauzeaz disfunc ii celulare ce duc la moartea
celulei
E. Excesul de telomeraza cauzeaz disfunc ii celulare ce duc la moartea celulei
17. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele stem nu sunt adevarate:
A. Modificarile genelor responsabile de producerea telomerazei induc modificri
n celulele stem si determin predispozi ia la cancer
B. Celulele stem sunt celule nediferentiate care poseda capacitatea de a se
transforma in celule inalt specializate
C. Sunt importante deoarece au capacitatea de a se dezvolta in orice tip de celula
din organismul uman
D. Celulele stem embrionare sunt celule nediferentiate care au particularitati ce le
deosebesc fundamental de celulele adulte cu functii specializate.
E. Celulele stem embrionare au capacitate de diviziune nelimitata indiferent de
conditiile organismului caruia ii apartin
18. Urmatoarele afirmatiireferitoare la celulele stem nu sunt adevarate:
A. Celulele stem sunt celule nediferentiate care poseda capacitatea de a se
transforma in celule inalt specializate
B. Capacitatea de diviziune a celulelor stem este nelimitata in conditiile in care
organismul caruia apartin este viu
C. Celulele stem sunt celule nediferentiate care actioneaza precum un sistem de
refacere si reparare a oricarei parti constituente a organismului
D. La fiecare diviziune a unei celule mama, apar celule fiice cu capacitatea de a
ramane in stadiul de celula stem sau de a se dezvolta in celule cu functii
specializate
E. Toate celulele stem poseda aceeasi capacitate de replicare si au acelasi
potential de diferentiere
19. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele stem nu sunt adevarate:

A. Celule stem totipotente sunt produse prin fuziunea unui ovocit cu un
spermatozoid.
B. Celule stem pluripotente sunt capabile sa formeze tesuturi derivate din toate
cele trei foite embrionare
39
C. Celule stem multipotente sunt produse prin fuziunea unui ovocit cu un

spermatozoid
D. Celule stem multipotente au proprietati de regenerare a unor tesuturi specifice
E. Celule stem unipotente pot produce un singur tip de celule, dar au proprietatea
de a se reinnoi, ceea ce le diferentiaza de celulele non-stem
20. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele stem sunt adevarate:
A. Nu exista nicio diferenta intre celulele stem embrionare si cele adulte
B. Celulele embrionare sunt fie prelevate din organisme adulte, fie din cordonul
ombilical
C. Celulele stem adulte provin din embrioni cu varsta de maxim 7 zile
D. Dupa nastere persista in organism un grup restrans de celule nediferentiate,
considerate a avea rol de rezerva in cazul in care apar pe parcurs situatii care
sa impuna folosirea lor
E. celule stem ce persista si dupa nastere in organism se divid intr-un numar
nelimitat de celule fiice
21. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele steam nu sunt adevarate:
A. Celulele embrionare isi mentine abilitatea de a forma orice alt tip de celula
chiar si dupa luni sau ani de utilizare si crestere in laborator.
B. Celulele stem adulte sunt celule nediferentiate aflate printre celule cu functii
specializate, in cadrul unui tesut sau organ, care au capacitatea de
autoregenerare si de diferentiere in cele mai importante tipuri celulare
C. Celulele stem adulte ocupa, in cadrul tesutului, o zona specifica bine
delimitata, unde pot ramane sub forma nediferentiata chiar si ani, pana cand
sunt activate si incep sa se divida sub influenta directa a leziunilor tisulare
D. Printre organele care contin in mod cert celule stem adulte se numara:
plamanul, rinichiul, colonul
E. Printre organele care contin in mod cert celule stem adulte se numara: creierul,
pielea, ficatul.
22.Urmatoarele afirmatii referitoare la avantajele si dezavantajele folosirii de celule
stem nu sunt adevarate:
A. Folosirea de celulele stem adulte nu pune probleme de ordin etic
B. Donorul si primitorul,in cazul folosirii celulelor stem adulte,sunt aceeasi
persoana si nu exista riscul respingerii transplantului celular prin interventia
sistemului imun
C. Folosirea de celulele stem adulte are avantajul ca pot genera toate tipurile
celulare in numar limitat
D. Folosirea de celulele stem adulte are dezavantajul ca sunt celule mature si nu
au capacitate mare de proliferare
E. Celulele stem adulte sunt celule mature care nu au capacitate mare de
proliferare
23. Urmatoarele afirmatii referitoare la avantajele si dezavantajele folosirii de celule
stem sunt false:
A. Folosirea de celulele stem adulte are dezavantajul ca in cadrul unui organism,
celulele stem adulte sunt greu de identificat.
40
B. Folosirea de celulele stem adulte are dezavantajul ca numarul lor este redus si
nu pot fi utilizate in multe scopuri
C. Celulele stem adulte se pot divide de un numar nelimitat de ori, generand tot
timpul celule noi in cantitati utile, atat pentru cercetare cat si pentru terapie
D. Celulele stem adulte se dezvolta greu fiind necesare luni pentru a se
transforma in tipul particular de celule vizat initial
E. Celulele stem embrionare insa au rata de diviziune rapida si pot fi chiar
depozitate, astfel ca daca apare nevoia administrarii lor, aceasta se poate
realiza imediat
COMPLEMENT MULTIPLU
1.Diferentierea celulara este un proces ce implica:
A.
B.
C.
D.
E.
Interactiuni intercelulare
Modificari postembrionare la nivel de mezoderm
Asocierea celulelor cu aceeasi informatie genetica
Specializarea celulelor doar in etapa embrionara a dezvoltarii
Participarea sistemului extracelular cat si intracelular de comunicare dintre
celule
2. Diferentierea celulara este:

A. procesul de specializare celulara
B. procesul de inhibare a diviziunilor mitotice
C. starea necrotic a unui tesut
D. etapa de reorganizare a organitelor celulare
E. specializarea celulelor incepand cu etapa embrionara
3. Caracteristicile generale ale celulelor diferentiate se refera la:
A. specializarea functionala
B. abundenta ribozomilor si nucleul eucromatic
C. solidaritatea intercelulara foarte stransa
D. lipsa unei compozitii chimice specifice
E. inhibitia capacitatii de diviziune
4. Afirmatiile corecte sunt:
A. diferentierea este un proces prin care celulele cu aceeasi informatie genetica,
ajung sa difere considerabil ca forma si functie
B. matricea extracelulara si respectiv substanta fundamentala intercelulara nu are
rol in separarea functionala si morfologica a tesuturilor
C. un agregat celular organizat pentru efectuarea functiilor comune formeaza un
tesut
D. celulele embrionare vor forma 3 straturi germinative care dau nastere
diferitelor tesuturi
E. mentinerea populatiilor de celule sanguine diferentiate nu este dependenta de
proliferarea ontinua a celulelor stem pluripotente din maduva osoasa
5. Diviziunea mitotica este reglata prin mai multe mecanisme:
41
A.
B.
C.
D.
E.
controlul prin retroinhibitie

controlul cu fitohotmoni
mecanisme de heteroreglare
mecanisme de autoreglare
prin produsi metabolici tisulari
6. Mecanismele de retroinhibitie se refera la:

A. controlul genetic al procesului de proliferare prin legatura dintre concentratie
si represia ADN
B. controlul cu charone a potentialului mitotic
C. existenta in plasma sanguina a unor proteine cu rol in procesul proliferativ
D. controlul cu ajutorul hormonilor tisulari
E. controlul cu factori metabolici tisulari
7. O celula diferentiata se caracterizeaza prin urmatoarele:
A. este o celula cu capacitate ridicata de proliferare
B. o celula ce secreta molecule definitorii pentru caracterizarea fiziologica si
morfologica a tesutului din care fac parte
C. o celula care nu se mai divide
D. celula stem
E. cu adezivitate intercelulara ridicata
8. In reglajul genetic al diferentierii celulare intervin mecanisme interne ale modularii
diviziunilor celulare de tipul:
A. oprirea diviziunii celulare se face prin cresterea concentratiei de AMPc
B. oprirea diviziunii celulare se face prin scderea concentratiei de AMPc si
reducerea sintezei proteice
C. este indusa modificarea membranei plasmatice si crescuta permeabilitatea
membranei celulare pentru calciu
D. prin modificarea concentratiei de GMPc
E. reglajul diviziunilor celulare este indus strict de semnale extracelulare
9. Celulele stem sunt:
A.
B.
C.
D.
E.
celule diferentiate
celule nediferentiate
celule cu indice mitotic ridicat si capacitate de autoreglare
doar celule din stadiul embrionar
celule dormande in tesuturile specializate
10. Celulele stem sunt clasificate dupa:

A.
B.
C.
D.
E.
potentialul de diferentiere
dimensiunile si formele specifice
dupa originea lor
dupa numarul lor in tesuturile definitive
dupa tipul de culturi in care sunt mentinute
11. Proprietatile celulelor stem confera:

A. posibilitatea folosirii a acestui tip de celule in tratamentul unor boli incurabile
42
B.
C.
D.
E.
protectia celulelor impotriva influentei factorilor de mediu externi

caracteristicile ulterioare ale celulelor diferentiate prinmodificarea ADN-ului
legaturi intercelulare instabile (in special de tip GAP)
compatibilitate scazuta in cazul transplantului
12. Celulele stem adulte sunt diferite de celulele stem embrionare prin:
A.
B.
C.
D.
E.
Longevitatea in conditii in vitro

Forma
Numar
Potential de diviziune
Implicatii de compatibilitate in transplant
13. Care din particularitatile precizate mai jos nu caracterizeaza celulele stem adulte
A.
B.
C.
D.
E.
Sunt celule colectate din tesut embrionar, blastula

Sunt colectate din maduva hematopoietica
Au capacitate de diferentiere foarte ridicata si pot forma toate tipurile de celule
Se dezvolta greu in vitro ajungand la specializare si dupa cateva luni
Pot fi foarte usor intretinute in vitro
14. Care din afirmatiile de mai jos nu sunt adevarate?

A. Celulele stem colectate din vasele ombilicale sunt celule stem embrionare
B. Toate bolile cunoscute pana in prezent au o baza celulara
C. Tratamentul allogenic se refera la tratamentul cu celule stem provenite de la un
donator diferit de cel ce va beneficia de terapie
D. Celulele stem nu au abilitatea de formare a celulelor de tipul neuronilor si
cardiomiocitelor
E. Celulele stem sunt studiate in vederea perfectionarii metodelor de terapie
genica
15. Care din termeni nu se refera la tratamentul cu celule stem:
A.
B.
C.
D.
E.
Autofag
Autolog
Singenic
antiport
alergenic
16. Care din metodele de tratament se refera la folosirea celulelor stem

A.
B.
C.
D.
E.
allogenic
singenic
alopatie
homeopatie
autolog
17. Perspectivele privind folosirea tratamentului cu celule stem sunt legate de:
A. Obtinerea de limfocite T helper, utile in tratamentul bolilor cu deficiente
imunitare
B. Crearea de linii celulare bactericide
43
C. Obtinerea de celule specializate pentru a produce insulina, similar celulelor

pancreatice
D. Celule de refacere a epiteliului pigmentar al retinei (RPE)
E. Terapia bolilor neuromusculare
18. Folosirea celulelor stem determina o serie de precautii legate de:
A.
B.
C.
D.
E.
Compatibilitatea tisulara donator-acceptor

Originea celulelor stem
Capacitatea de diviziune
Similaritatea functionala cu a celulalor canceroase
Lipsa receptorilor membranari la celulele stem
19.Sunt adevarate afirmatiile urmatoare referitoare la celulele stem:

A. Se urmareste reducerea efectelor secundare create de terapia alopata
B. Usurinta aplicarii ca tratament in toate clinicile
C. Obtinerea de culturi de celule a permis transplantarea de tesuturi foarte
diverse: epiteliale, corneene, vezica urinara
D. Nu pot fi folosite in tratamentul cancerului din cauza similaritatilor functionale
E. Blocajul cromozomial al celulelor stem nu permite manipularea si uzitarea in
terapie genica
20. Domeniile unde pot fi aplicate ca tratament celulele stem sunt:
A.
B.
C.
D.
E.
Bolile neuromusculare
Bolile sistemului imunitar
Se aplica doar in cazul leziunilor tisulare
Formarea de celule anticanceroase
Doar la organismele adulte
21. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate:

A.
B.
C.
D.
Orice tip de celula embrionara poate juca rol de celula stem

Orice tip de celula adulta, diferentiata poate deveni automat celula stem
Celulele stem nu au similaritati functionale cu celulele canceroase
Celulele stem pluripotente se pot diferentia in toate tipurile celulare cu
exceptia celor totipotente
E. Originea celulelor stem adulte este incerta
Tema: CICLUL CELULAR-MECANISME MOLECULARE DE REGLARE

COMPLEMENT SIMPLU
1. Care dintre afirmatiile referitoare la procesele ciclului celular sunt adevarate:
A.
B.
C.
D.
E.
Ciclul celular cuprinde patru procese

Cresterea volumului celular reprezinta al III-lea proces
Distributia cromozomilor duplicati la celulele fiice reprezinta al II-lea process
Diviziunea celulara reprezinta al III-lea proces
Replicarea ADN reprezinta primul process
44
2. Urmatoarele afirmatii referitoare la fazele ciclului celular sunt false:

A. Ciclul celular la celulele umane are 2 etape: interfaza si mitoza
B. Mitoza (diviziunea nucleului) consta in separarea cromozomilor si se incheie
cu separarea citoplasmei (citokineza)
C. Interfaza- perioada dintre mitoze-ocupa 95% din ciclul cellular
D. Majoritatea celulelor isi dubleaza dimensiunile intre dou mitoze succesive
E. Sinteza ADN are loc pe toata perioada interfazei
3. Care dintre afirmatiile referitoare la fazele ciclului cellular sunt adevarate:
A. Faza S (de sinteza)- in care se desf oara replicarea AND este prima faza
B. Faza G2 (gap 2) in care celula continua sa creasca si sa sintetizeze proteinele
pregatindu-se pentru mitoza este a patra faza
C. Faza G1 (gap1) corespunde intervalului de repaus (gap1) dintre mitoza si
initierea replicarii AND si este a treia faza
D. In timpul fazei G1 celula este metabolic activa, creste continuu, dar nu-si
replica ADN-ul.
E. faza M= mitoza (urmata de citokineza) este penultima faza
4. Urmatoarele afirmatii sunt false:
A. La celulele embrionare se intalnesc cicluri celulare mai scurte,de aprox 30 min
B. Ciclurile embrionare nu au fazele G1 i G2
C. La ciclurile embrionare replicarea ADN se face foarte rapid astfel inct fazele
S foarte scurte alterneaz cu fazele M
D. Fibroblastele din piele, intr intr-un stadiu de repaus al ciclului celular numit
G0 in care raman metabolic active, dar nu mai prolifereaza decat daca sunt
stimulate de semnale extracelulare, care le scot din G0 i le trec in G1
E. Toate celulele animale la organismele adulte se divid incet si constant
A. Succesiunea fazelor ciclului celular este determinata de existenta unor
mecanisme de control reglate prin semnale din mediul extracelular,sau printr-o
serie de procese celulare coordonate
B. Primul punct de control al ciclului celular este situat la sfarsitul fazei G1 si el
decide trecerea din faza G1 in faza S
C. Primul punct de control al ciclului celular este situat la sfarsitul fazei G1 si el
decide trecerea din faza G1 in faza S
D. Celulele care nu depasesc acest punctul START de restrictie intr ntr-un
stadiu de repaus al ciclului celular G0 in care cresterea inceteaza, iar sinteza
proteinelor se reduce.
E. Toate afirmatiile nu sunt adevarate

45
A. Ciclul celular prezinta obligatoriu si un punct de restric ie situat la tranzi ia

ntre faza G2 i faza S.
B. Ovocitele vertebratelor pot rmne blocate n G2 perioade foarte lungi de
timp pn cnd stimularea hormonal permite trecerea n faza M.
C. Desf urarea ciclului celular este reglat de factorii de cre tere, dar i de
succesiunea n diferite stadii ale ciclului.
D. Punctele de control coordoneaza diferitele faze ale ciclului celular
E. Exist cteva puncte de control care au rolul de a mpiedica replicarea i
transmiterea la celulele fiice a cromozomilor deteriora i sau incomple i.
7. Urmatoarele afirmatii referitoare la punctele de control al fazelor ciclului celular

sunt false:
A. Punctul de control in faza G2 impiedic ini ierea mitozei naintea terminrii
replicrii ADN
B. Punctul de control in faza G1 impiedic ini ierea mitozei naintea terminrii
replicrii ADN
C. Punctul de control din faza G1 permite repararea defectelor ADN inainte de
intrarea in faza S, unde ADN deteriorat ar fi replicat incorect
D. La mamifere oprirea n punctul de control G1 este mediat de proteina p53 ,
care este activat rapid ca rspuns la prezen a unor leziuni la nivelul ADN
E. Daca apare o deteriorare a ADN oprirea in G2 ofer posibilitatea reparrii
leziunilor ADN nainte ca ele s fie transmise celulelor fiice
8. Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele moleculare de reglare a ciclului
celular sunt false:
A. Factorul promotor al maturrii este factorul care actioneaz ca reglator general
al tranzi iei de la G2 la M
B. Proteinele tip cicline au fost identificate in citoplasma celulelor, fiind
acumulate in interfaza i degradate spre sfr itul fiecrei mitoze
C. Proteinele tip cicline sunt ciclina A i ciclina B i func ioneaz ca inductori
ai mitozei, acumularea i distrugerea lor controlnd intrarea i ie irea din
faza M.
D. Toate afirmatiile sunt corecte
9.Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele moleculare de reglare a ciclului
celular sunt false:
A. Deficien ele care apar n controlul sintezei ciclinei D contribuie la dereglarea
mecanismelor de control al proliferrii celulelor, care devin astfel canceroase
B. Muta iile care determin expresia continu necontrolat a ciclinei D,
contribuie la apari ia mai multor cancere umane cum ar fi: limfoamele,
cancerele de sn
C. Proteinele codificate de genele tumorosupresoare ac ioneaz ca frne care
ncetinesc desf urarea ciclului celular
46
D. Inhibitorii Cdk si proteina reglatoare a cre terii p53 sunt reglatori ai ciclului
celular codificati de genele tumorosupresoare
10. Urmatoarele afirmatii referitoare la inhibarea ciclului celular nu sunt adevarate:
A. Proliferarea celulelor este controlat prin diferitele semnale care inhib
derularea ciclului celular- agentii care produc lezarea ADN determin oprirea
ciclului celular, pentru a permite celulei s repare ADN lezat
B. Contactele intercelulare sau alti factori extracelulari actioneaz ca inhibitori
pentru proliferarea celulelor tint
C. TGF este un factor polipeptidic ce inhib proliferarea multor tipuri de celule
epiteliale prin blocarea ciclului celular n G0
D. Deficien ele care apar n controlul sintezei ciclinei D contribuie la dereglarea
mecanismelor de control al proliferrii celulelor, care devin astfel canceroase
E.
Inhibitorii Cdk si proteina reglatoare a cre terii p53 sunt reglatori ai ciclului
celular codificati de genele tumorosupresoare
11. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase sunt false:

A. Cancerul rezulta din proliferarea oricri tip de celula din organism, astfel
incat exista mai mult de 100 de tipuri de cancere, care difera dupa
comportamentul sau dup raspunsul la tratament
B. Tumora benigna este capabila s invadeze tesutul normal din jur si s
disemineze prin organism prin sistemul sanguin sau limfatic
C. Initierea cancerului la nivel celular, este determinata de modificarea genetica
care induce proliferarea anormala a unei singure celule,aceasta determinand
formarea unei populatii clonale de celule tumorale
D. Evolutia tumorii incepe cu o mutatie suplimentara ce are loc in celulele din
populatia tumoral
E. Celulele canceroase prezint anomalii ale mecanismelor de proliferare si in
special este remarcata absenta inhibitiei dependenta de densitate
A. Tumora malign rmne limitata in zona de origine n procesul numit
metastazie.
B. Celulele canceroase nu raspund la semnalele care produc incetarea proliferarii
celulelor normale si intrarea acestora in stadiul G0, ci continua s se divida
atingand in cultur densitati celulare crescute
C. Necesarul de factori de crestere este redus in cazul celulelor canceroase atat
in vitro cat si in vivo.
D. Celulele canceroase pot sa produca factori de crestere, realizand o stimulare
autocrina fiind astfel, mai putin dependente de factorii extracelulari, fiziologici
E. Dependenta redusa a celulelor canceroase fata de factorii de crestere se
explica si prin anomaliile existente pe unele cai de semnalizare intracelulara
13.Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase sunt false:
47
A. Dereglarea activitatii receptorilor pentru factorii de crestere reprezinta o

anomalie a cailor de semnalizare ce explica de ce celulele canceroase nu sunt
dependente de factorii de crestere
B. Mutatii ale proteinelor Ras sunt anomalii a cailor de semnalizare ce explica de
ce celulele canceroase nu sunt dependente de factorii de crestere
C. Mutatii ale proteinelor kinazelor determina proliferarea celulara
E. Toate afirmatiile sunt corecte
A. Adezivitatea foarte redusa face ca celulele canceroase sa poata invada sau
metastaza alte tesuturi
B. Adeziunea foarte redusa este si rezultatul alterrii morfologiei citoscheletului
C. Multe celule tumorale, au o form mult mai sferic dect celulele normale,
deoarece sunt mai slab atasate la celulele vecine sau la matricea extracelulara
D. Celulele maligne secreta proteaza care digera componentele matricei
extracelulare, permitndu-le s invadeze tesuturile sntoase.
15. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase sunt adevarate:
A. Secretia de colagenaza explica insusirea carcinoamelor de a digera si ptrunde
prin membrane bazal pentru a invada tesutul conjunctiv subiacent.
B. Celulele canceroase secreta factorii de crestere care stimuleaza formarea de
noi vase de sange fenomen numit angiogeneza
C. Celulele canceroase au ca si caracteristica lipsa capacitatii de diferentiere,
astfel ca, rmn intr-o faza initial a diferentierii, nu-si termina diferentierea
asfel isi mentin nivelul de proliferare ridicat.
D. Lipsa reactiei la semnalele extracelulare face ca aceste celule sa nu intre in
apoptoza (moartea celulara programata), ceea ce le face mai rezistente la
radiate si la chimioterapicele care lezeaz ADN.
E. Toate afirmatiile sunt corecte
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Ciclul celular este:
A.
B.
C.
D.
E.
Succesiunea etapelor de diviziune nucleara si citoplasmatica

Succesiunea fazelor de reglare enzimatica la toate celulele adulte
Ansamblu de mecanisme care mentin reglajul diviziunilor
Succesiune de etape dupa diferentieriere celulare
Interfaza si mitoza
2. Care din urmatoarele afirmatii sunt in legatura cu ciclul celular?

A. Faza G1 este o etapa in care celula este metabolic activa, creste continuu, dar
nu-si replica ADN, corespunde intervalului de repaus dintre mitoza si initierea
replicarii
48
B.
C.
D.
E.
Celulele umane se divid la 24h (in vitro)

Citokineza este etapa replicarii ADN
Celulele embrionare nu cresc, dar se divid rapid in celule mici
Faza F este o etapa importanta in fragmentarea celulara
3. Care din informatii nu sunt corecte?

A. Replicarea ADN se face in etapa S a ciclului celular
B. Toate celulele organismelor adulte se divid continuu
C. Etapa G2 a ciclului celular implica sinteza proteinelor necesara pentru mitoza
si controlul ADN replicat
D. Distributia cromozomilor in cele doua celule fiice se face in faza G1
E. Celulele cresc in dimensiuni intre 2 mitoze succesive
4. Diferente ale timpului ciclului celular sunt semnalate astfel:
A. Ciclurile celulelor embrionare nu au fazele S si G1
B. Ciclurile mai scurte de aproximativ 30 minute se intalnesc la celule
embrionare
C. Celulele neuronale nu se mai divid
D. Celulele aflate in stadiul G0 nu se mai divid si nici nu au posibilitatea de a
reveni la fazele G1
E. Fibroblastele si hepatocitele pot fi stimulate de semnale care le scot din G0
5. Care sunt mecanismele de control prin care trece ciclul celular?
A.
B.
C.
D.
E.
Punctul reglator start numit si faza de restricie G1

Punctul de control M
Intre D1-F
Punctul G0
D2
6. Declansarea controlului si interventiei celulare in ciclul celular tine de modificarile:

A.
B.
C.
D.
E.
Deteriorarea ADN ca urmare a factorilor externi

Scaderea cantitatii de proteine dupa diviziune
Mutatii sau aberatii ale replicarii
Stimularea hormonala in cazul ovocitelor
Necesitatea dublarii numarului de cromozomi in celule gametice
7. Principalele etape ale controlului celular sunt:

A. Sfarsitul mitozei se asigura controlul alinierii cromozomilor pe fusul de
diviziune
B. Punctul de control G2 impiedica initierea mitozei inaintea terminarii replicarii
ADN
C. Punctul de control G0
D. Punctul de control G1 reglat de p53 permite repararea ADN defect
E. Interfaza
8. Reglajele ciclului celular au rol n:
A. A impiedica inceperea mitozei inaintea terminarii replicarii genomului
B. Este redusa transmiterea mutatiilor la generatiile noi de celule
49
C. Este stimulata proliferarea celulelor embrionare

D. Este controlat numarul cromozomilor acrocentrici
E. Nu afecteaza functionarea celulei
9. Reglarea moleculara a ciclului celular este realizata de:
A. Proteine tip cicline
B. Degradarea ciclinei B
C. Complexul ribozomal
D. Kinaze Cdc
E. Sistemul caspase
10. Modul in care intervin reglatorii este foarte complex implicand fenomene
moleculare de tipul:
A. Formarea complexului Cdc2-ciclina B in cazul Gap 2
B. Aparitia proteazelor care scindeaza proteinele neesentiale
C. Fosforilarea sau dublu fosforilarea kinazei Cdc2
D. Eliberarea citocrom c in citosol
E. Degradarea ciclinei B duce la inactivarea Cdc2
11.Citokineza este controlata:
A. Etapa in care se produce degradarea ciclinei B
B. Eliberarea ionului de calciu
C. Controlul formarii inelului contractil de catre fosfatidilinozitol 4,5-difosfat
(PIP2)
D. Activarea proteinei p53
E. Activarea complexului Cdc2/ciclina B
12. Printre mecanismele care regleaza ciclul celular sunt si cele de semnalizare
intracelulara, prin proteinele de tipul ciclinei D, care intervine astfel:
A.
B.
C.
D.
E.
Permit depasirea punctului de restrictie G1

Asigura stimularea neoplazica
Este tinta pentru semnalizarea de catre factori de crestere
Prin formarea unui complex reglator Cdk4/ciclina D
Induce scaderea activitatii calmodulinei
13. Afirmatiile corecte referitoare la factorii ce intervin in reglarea celulara sunt:

A. Exista o stransa legatura intre factorii care regleaza ciclul celular si genele
tumorosupresoare
B. Dereglarea sintezei ciclinei D, ori a proteinei p16 induc tumorogeneza
C. Fosforilarea Rb de catre Cdk/ciclina D are loc cand celula trece prin punctul de
restrictie M
D. Proteina Rb actioneaza ca si comutator molecular care transforma E2F din
supresor in activator al genelor implicate in sinteza ADN
E. Ciclinele de tip D sunt sintetizate atat timp cat factorii de crestere nu
actioneaza ca stimuli
14. Sistemul de control al ciclului celular implica mecanismele, cu exceptia:
50
A. Lezarea ADN determina oprirea ciclului celular, pentru a permite celulei

repararea sectorului molecular lezat
B. Contactele intercelulare sau alti factori extracelulari actioneaza de obicei ca
inhibitori pentru proliferarea celulei tinta
C. Cel mai bine caracterizat inhibitor extracelular al proliferarii celulare este
TGF, care mentine blocarea celulelor in G0
D. Proteina p21 este un factor intern de stimulare a replicarii ADN
E. Proteine p53 este un factor de transcriptie care stimuleaza expresia
inhibitorului Cdk, p21
15. Proteinele reglatoare care genereaza aparitia neoplaziilor sunt:
A.
B.
C.
D.
E.
Proteina p53
Rb (retinoblastoma)
Actina
Proteina p6
Septina
16.Celula canceroasa este un tip modificat ca urmare a:

A. Stimularii replicarii ADN
B. Mutatiilor multiple la nivelul aparatului genetic
C. Dereglarii mecanismelor de inhibitie a proliferarii
D. Stimularii proteinelor de tipul ciclineiD
E. Mentinerii functionale a genelor tumorosupresoare
17. Despre aparitia si evolutia cancerului se poate afirma:
A. Cancerul presupune un proces cu mai multe etape dintre care selectia celulelor
cu capacitate de proliferare este foarte importanta
B. Celulele canceroase nu sunt modificate genetic
C. Initierea tumorala inseamna proliferarea anormala a unei celule
D. Selectia clonala face parte din etapa metastazei tumorale
E. Particularitatile celulei canceroase sunt induse de mecanismele intrinseci
modificate
18. Care din particularitatile functionale apartin celulei canceroase:
A.
B.
C.
D.
E.
Factorii de crestere nu sunt receptionati

Adezivitatea celulara este foarte redusa
Reducerea proteazelor extracelulare
Mutatii ale proteinelor kinaze se manifesta la nivel citoplasmatic
Inhibarea mecanismelor de proliferare
19. Mecanismele speciale ale celulei canceroase sunt:

A. Lipsa capacitatii de diferentiere, astfel ca, se mentine nivelul de proliferare
B. Cresterea numarului de receptori, caile de semnalizare sunt stimulate la
suprafata membranei celulare
C. Implicate in metastazarea ca urmare a alterarii citoscheletului
D. Lipsa reactiei la semnalele extracelulare face ca aceste celule sa nu intre in
apoptoza
51
E. Directionate pentru fragmentarea nucleara

20. Angiogeneza este necesara in tumorigeneza pentru:
A.
B.
C.
D.
E.
Creste rezistenta la radiatii si la chimioterapie

Permite cresterea in dimensiuni a tumorii
Asigura eliberarea factorilor de crestere ai celulei maligne
Permite invazia in metastaza
Creste nivelul ionilor de calciu in spatiul tumoral
Tema: APOPTOZA. APOPTOZA VERSUS NECROZA. MECANISMELE SI

IMPORTANTA FENOMENULUI DE APOPTOZA
COMPLEMENT SIMPLU
1. Alegetei afirmatia falsa referitoare la apoptoza:
A. reprezinta moartea celulara fiziologica
B. asigura hoemostazia structurala si functionala
C. este un proces dobandit
D. se aplica aproape tuturor tipurilor de celule
E. apare din viata embrionara
2. Apoptoza este fundamentala pentru
A. dezvoltarea sistemului imun
B. reglarea sistemului imun
C. functionarea sistemului imun
D. eliminarea timocitelor auto-reactive
E. toate raspunsurile sunt corecte
3. Activarea apoptozei se datoreaza urmatorilor agenti,cu o exceptie:
A. proteinelor endogene
B. citokinelor
C. radiatiilor
D. stresului oxidativ
E. ischemiei
4. Referitor la apoptoza putem afirma ca:
A. este un proces necontrolat
B. afecteaza de obicei tesuturi si organe in intregime
C. fagocitarea celulei duce la eliberarea enzimelor proeolitice
D. fagocitarea celulei duce la eliberarea oxigenului singlet
E. are trasaturi morfologice distincte
5. Referitor la apoptoza putem afirma urmatoarele cu o exceptie:
A. afecteaza celule individuale
B. produce un raspuns inflamator
C. celulele adiacente nu sunt deteriorate
52
D. fragmentarea celulelor se face fara scurgerea continutului in spatiul

extracelular
E. este accidentala sau programata
6. Alegeti afirmatia adevarata referitoare la necroza:
A. apare cand celula isi mentine homeostazia ionica
B. initial apar inmuguriri ireversibile ale membranei
C. nu apar modificari la nivelul mitocondriilor
D. este reversibila dupa un anumit prag
E. provoaca un raspuns inflamator specific
7. Urmatorii factori cu o exceptie produc necroza:
A. ischemia
B. traume fizice
C. traume chimice
D. stresul oxidativ
E. hipertermia prelungita
8. Morfologic ,apoptoza este caracterizeaza de urmatoarele aspecte cu o exceptie:
A. degradarea ordonata a AND-ului
B. alterarea structurii nucleare
C. reticulul endoplasmatic se dilata
D. membrana celulara se cuteaza
E. scade generarea de specii reactive de oxigen
9. Timpul de la receptarea stimului apoptotic pana la initierea procesului depinde de
urmatorii factori cu o exceptie:
A. tipul celular
B. stimulul apoptotic
C. ciclul celular
D. varsta celulei
E. expresia factorilor modulatori ai mortii
10. Alegeti afirmatia falsa referitoare la modificarile biochimice in apoptaza:
A. celulele se dilata
B. se mareste sinteza de ARN
C. cresterea timpurie a calciului ionizat citosolic
D. inactivarea endonucleazei
E. inactivarea transglutaminazei
11. Mecanismele intrinseci ale apoptozei sunt declansate de :
A. reglarea ciclului celular
B. hipoxia celulara
C. atasarea de matricea extracelulara
D. repararea AND-ului
E. repararea ARN-ului
12. Receptorii care mediaza inglobarea celulelor aflate in apoptoza sunt urmatorii cu
o exceptie:
53
A.
B.
C.
D.
E.
CD14
CD36
receptori lecitin-like
CD 18
receptori scavanger
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Apoptoza este un fenomen:
A. Care sigura modelarea celulara specifica si organogeneza alaturi de proliferare
B. Intalnit doar in cazul celulelor limfocitare B si T
C. Care asigura indepartarea celulelor senescente sau deteriorate ori anormale
genetic sau functional
D. Randomic, fara mecanisme elucidate
E. Ce permite fragmentarea si fagocitarea celulelor distruse fara ca sa se
elibereze enzime proteolitice sau oxigen singlet toxic
2. Informatiile urmatoare sunt incorecte:
A. In celulele vertebratelor s-au decris 2 modele de moarte celulara cu morfologie
distincta: apoptoza si necroza
B. Moartea celulara este programata la fiecare diviziune celulara
C. Nu exista diferente intre necroza si apoptoza
D. Necroza este indusa de modificarile extreme ale mediului extracelular:
hipertermie, ischemie, traume diverse
E. Apoptoza afecteaza celule individuale si odata produsa initierea se propaga
rapid
3. Care din modificarile suferite de celula sunt atribuite necrozei si nu apoptozei?
A.
B.
C.
D.
E.
Celula sufera o scadere in volum

Are loc pierderea homeostaziei ionice
Membrana celulara sufera un proces de inmugurire
Celula se umfla si crapa eliberand continutul in spatiul extracelular
Fragmentle de acid nucleic se inconjura de membrana si formeaza corpii
apoptotici
4. Procesul de apoptoza este caracterizat de:

A.
B.
C.
D.
E.
Apare la grupuri de celule si nu individual

Este atat un fenomen programat cat si stohastic
Modificari la nivel nuclear si membranar
Membrana celulara se rupe eliberand continutul celular producand infectii
Etapele apoptozei sunt strict reduse la distrugerea materialului genetic
5. Fazele procesului apoptotic sunt:

A. D2
B. S
C. F
54
D. G0
E. D1
6. Care din etapele de mai jos apartin necrozei:
A. Producerea de mutatii in urma carora se formeaza gene a caror expresie
proteica induce fragmentarea cromatinei
B. Aparitia unor clone celulare cu potential de proliferare ridicat
C. Fragmentarea membranei celulare si a reticulului endoplasmatic
D. Fragmentarea materialului genetic
E. Fragmentarea ADN-mitocondrial
7. Etapele procesului apoptotic sunt:
A.
B.
C.
D.
E.
Angajarea prin receptionarea sistemului apoptotic

Eliberarea de ioni in afara celulei
Executarea
Clearence
Distrugerea lizozomala a materialului genetic prin autofagie
8. Factorii declansatori ai fenomenului apoptotic pot fi:

A.
B.
C.
D.
E.
Factorul transformant de crestere 1, in cazul celulelor mezenchimale

Factorul de crestere 1 in cazul celulelor epiteliale
Fluxul de protoni
Citokine
Molecule de glucoza intracitoplasmatic
9. Modificarile esentiale din timpul apoptozei sunt:

A.
B.
C.
D.
E.
Cromatina formeaza agregate de-a lungul periferiei nucleare

Reticulul endoplasmatic se reduce foarte mult
Apare fenomenul de zeioza
Mitocondriile sunt lizate de lizozomi
Se elimina o cantitate mare de ATP
10. Care din afirmatiile referitoare la manifestarile celulare in apoptoza, sunt corecte?
A. Majoritatea organitelor citoplasmatice raman intacte
B. Clivarea cromatinei in fragmente nucleozomale nu are loc in toate tipurile
celulare si poate fi inhibata fara a bloca celelelalte modificari ale apoptozei
C. Sinteza proteinelor este sustinuta de transglutaminaze
D. Pierderea asimetriei fosfolipidelor membranare asigura reversibilitatea catre
normalitate a celulei aflata in apoptoza
E. Corpii apoptotici sunt recunoscuti de macrofage
11. Care din afirmatiile legate de apoptoza nu sunt corecte?
A. Modificarile nucleare sunt precedate de reducerea potentialului
transmembranar mitocondrial
B. Lamina nucleara si reteaua de filamente intermediare sunt clivate proteolitic la
inceputul apoptozei
C. Zeioza este intalnita doar la necroza
55
D. Celula se divide in structuri similare, dar fara nucleu

E. Filamantele citoscheletului se agrega, iar celula se sfericizeaza
12. Mecanismele apoptozei implica fenomenele moleculare:
A. Fosfatidilserina mediaza legaturile dintre celulele apoptotice si macrofage
B. Clerance-ul rapid al resturilor apoptotice de catre fagocitele vecine previne
raspunsul inflamator
C. Factorii reglatori ai transmiterii semnalelor apoptotice sunt folositi frecvent
pentru a bloca procesul transformarii neoplazice sau dezvoltarii rezistentei la
medicamente
D. Se formeaza veziculele lizozomale care produc liza enzimelor dependente de
calciu
E. Calpaina degradeaza citoscheletul
13. Fenomenul apoptozei celulare se realizeaza cu implicarea mai multor sisteme
intracitoplasmatice, cu exceptia:
A. Fragmentarea ADN in apoptoza este realizata sub actiunea endonucleazelor
care depind de Ca2+
B. ADN-mitocondrial este clivat inaintea celui nuclear
C. Fragmentarea internucleozomala de ADN poate fi blocata de catre Zn, ca si
inhibitor al endonucleazelor de Ca2+ si Mg2+ dependente
D. Desi transcriptia este oprita, nu este letala
E. Desfasurarea rupturilor de ADN nu se face in etape, ci apar rupturi rapide sub
actiunea exonucleazelor
14. Modificarile membranei plasmatice in timpul apoptozei consta in:
A. Crearea de pliuri
B. Crearea de zone simetrice intre stratul extern si intern al membranei
fosfolipidice
C. Trecerea foasfatidilserinei pe fata externa a membranei
D. Cresterea fluiditatii membranei
E. Unirea cu reticulul endoplasmatic
15. Membrana celulara este implicata in mecanismele apoptopzei prin:
A. Modificarea potentialului transmembranar
B. Cresterea asimetriei fosfolipidelor, facilitand transportul fosfatidilserinei in
stratul extern
C. Jonctiunile intercelulare se amplifica
D. Crearea de mecanisme de recunoastere de catre macrofage
E. Eliberarea in spatiul extracelular a ionilor de Ca2+ prin deSchiderea canalelor
Ca2+-ATPaze
16. Receptorii extrinseci apoptotici sunt de tipul:
A.
B.
C.
D.
FS(fosfatidil serina)
DR4 (death receptor)
DR5
Proteina p53
56
E. endonucleaza
17. Declansarea apoptozei implica mai multe modificari ale cailor:
A.
B.
C.
D.
E.
Intrinseci
Enzimatice de tipul caspase
Din sistemul sanguin
Factori extrinseci pro-apoptotici
Factori tumorali
18. Apoptosoma reprezinta:

A.
B.
C.
D.
E.
Structura implicata in distrugerea micocondriilor

Complex multiproteic cu rol activator al mecanismului de degradare nucleara
Corpi apoptotici formati din fragmente de ADN si membrana nucleara
Complex format din citocrom c, protease activating factor 1 (Apaf-1), caspase
Complex aminofosfolipidic cu cysteina
19. Caspazele sunt:

A.
B.
C.
D.
Molecule enzimatice care inactiveaza citocromul c aflat in citosol

Enzime initiatoare ale fragmentarii ADN
Enzime care intervin in degradarea proteinelor esentiale pentru celula
Molecule eliberate de mitocondrii dupa modificarea permeabilitatii
membranare
E. Complexe enzimatice care actioneaza in cascada
20. Recunosterea si inlaturarea celulelor apoptotice se realizeaza:
A. Pentru indepartarea inaintea lizei lor prevenind infectiile
B. Activarea enzimelor caspase
C. Activarea receptorilor pe macrofage de tipul lectin-like, CD36, Cd14 si
scavanger
D. Realizarea modificarilor specifice ale membranelor prin transferul FS
E. Eliberarea citocrom c de catre mitocondrii
21. Care din afirmatiile legate de clearence-ul corpilor apoptotici sunt corecte:
A. In timpul inglobarii celulelor apoptotice macrofagele nu elibereaza eicosanoizi
B. Daca celulele apoptotice nu sunt preluate de macrofage ele se umfla si se
dezintegreaza
C. Dezintegrarea limfocitelor apoptotice constituie o sursa de ADN nucleozomal
circulant care nu poate iesi din celula
D. La clearence participa celule cu nivel ridicat al enzimelor de tipul proteaze
E. Fagocitoza corpilor apoptotici este realizata prin participarea mai multor tipuri
de celule: macrofage, cel epiteliale, celule musculare netede din vasele
sanguine
57
ANUL 1
SEMESTRUL 2 (2010-2011)
Tema: NUCLEUL-ORGANIZARE. STRUCTURA ACIZILOR NUCLEICI.
ORGANIZAREA CROMATINEI. STRUCTUR CROMOZOMI. CODUL GENETIC
COMPLEMENT SIMPLU
1
B
2
D
3
C
4
D
5
B
6
B
7
A
COMPL EMENT MULTIPLU
1
ABD
2
ABE
3
BDE
4
BDE
5
BD
6
BD
7
ACD
8
BD
9
ACE
10
ABE
11
CE
12
ACE
13
BCD
14
CE
8
9
10
11
12
13
14
15
C
E
C
D
E
D
B
E
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
CD
ACE
BC
ABD
ACD
AB
ACD
BE
ADE
ACD
ABC
BE
ABE
ACD
Tema : TRADUCEREA INFORMATIEI GENETICE. SINTEZA

PROTEINELOR
COMPLEMENT SIMPLU
1
A
2
E
3
E
4
E
5
E
6
E
7
D
8
E
9
E
10
E
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
E
B
E
D
E
C
C
D
E
E
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
ACD
BD
BCD
ACD
BCE
CE
DE
BCD
CD
ABD
ABC
ABE
ACD
CE
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
ACD
ABD
ABCD
BCE
ACD
AC
ACE
ACD
AB
ABC
ACE
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
C
E
E
E
E
A
D
E
E
E
E
E
E
E
E
E
D
D
D
D
18
19
20
21
22
23
24
25
26
BCE
CD
BE
BDE
BDE
ABD
ADE
AB
BD
Tema: SEMNALIZAREA CELULARA

COMPLEMENT SIMPLU
1
C
2
B
3
E
4
C
5
B
6
C
7
C
8
E
9
E
10
D
11
B
12
D
13
D
14
A
15
E
16
E
17
C
18
C
19
A
20
E
21
E
1
ACDE
2
ACE
3
BE
4
ABCE
5
AB
6
ABE
7
ADE
8
ABD
9
BCD
10
11
12
13
14
15
16
17
ABD
ACD
BC
ACE
BCE
ACE
CDE
BC
27
28
29
30
31
32
33
34
BC
ADE
ABD
ACD
ACD
BD
ACD
BCE
Tema: REGLARE DIFERENTIERE CELULARA. CELULE NEDIFERENTIATECELULE STEM. PERSPECTIVELE FOLOSIRII TRATAMENTULUI CU CELULE
STEM
COMPLEMENT SIMPLU
1
C
2
C
3
E
4
A
5
C
6
C
7
D
8
D
9
B
10
E
11
A
1
ACE
2
ABD
3
ACE
4
ACD
5
ACDE
6
AC
7
BCE
8
ACD
9
BCE
10
AC
11
AD
12
CDE
13
ACE
14
AD
15
ADE
16
ABE
17
ACDE
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
E
C
E
C
E
E
E
C
D
D
C
C
18
19
20
21
ABCD
AC
ABD
ADE
Tema: CICLUL CELULAR-MECANISME MOLECULARE DE REGLARE

COMPLEMENT SIMPLU
1
A
2
E
3
B
4
E
5
E
6
A
7
B
8
E
9
E
10
C
1
ACE
2
ABD
3
BD
4
BCE
5
AB
6
AC
7
ABD
8
AB
9
ABD
10
ACE
11
ABC
12
ACD
13
ABD
14
CD
11
12
13
14
15
B
A
D
D
E
15
16
17
18
19
20
ABD
BCD
ACE
ABD
ACD
BD
Tema: APOPTOZA. APOPTOZA VERSUS NECROZA. MECANISMELE SI

IMPORTANTA FENOMENULUI DE APOPTOZA
COMPLEMENT SIMPLU
1
C
2
E
3
E
4
E
5
B
6
E
7
D
8
E
9
D
10
C
1
ACE
2
BC
3
BCD
4
BC
5
ACE
11
12
B
D
15
16
17
18
19
ABDE
BC
ABD
BD
BCE
6
7
8
9
10
11
12
13
14
AD
ACD
BD
AC
ABE
CD
ABCE
BE
ACE
20
21
ACD
ABE

Biocel

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Biocel

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

MINISTERUL EDUCAIEI CERCETRII TINERETULUI I

TESTE GRILA PENTRU EXAMENUL LA

SEF CATEDRA I DISCIPLINE FARMACEUTICE

SEF DISCIPLINA GENETIC I BIOLOGIE CELULAR SI

Tema: NUCLEUL-ORGANIZARE. STRUCTURA ACIZILOR NUCLEICI.

C. Pre ARN si ARN m se asociaza cu un set de cel putin 20 de proteine formand

C. Cantitatea de ADN este inconstanta la indivizii aceleiasi specii precum si in toate

2. Membrana nucleului are urmatoarele caracteristici:

4. Despre lamina nucleara se poate afirma urmatoarele:

Se afla sub membrana celulara

5. Termenul de porosomi este atribuit pentru:

Canale pentru apa din structura membranei interne nucleare

D. Au rol major in expresia genelor

Dependenta de dimensiunile moleculelor aflate in tranzit

8. Afirmatiile urmatoare sunt incorecte:

10. Despre transportul prin porii nucleului se poate afirma:

E. Ran (Releated Nuclear Protein) nu patrunde prin porii nucleari

14.Care din afirmatii le urmatoare nu sunt adevarate?

Nucleolul lipseste in celulele care nu au sinteza de proteine

C. Transferul informatiei genetice de la ADN-ARN-proteine

20. Despre structura primara a ADN se poate afirma:

B. Modificarea secven ei de nucleotide, prin mutatii, va duce la modificarea

Modul de legare complementar al celor doua catene polinucleotidice

24. Legat de structura ADN sunt corecte urmatoarele:

26. Nucleosomii sunt structuri definite prin:

Complex de ADN si ARN

27. Afirmatiile sunt corecte, cu exceptia:

ADN are o singura forma de organizare numita cromozom

Fibra de cromatina-fibra pliata in bucle laterale

Tema : TRADUCEREA INFORMATIEI GENETICE. SINTEZA

A. La eucariote ARN este nvelit cu proteine de legare a ARN imediat dup

4. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la ARN- polimeraze

A. ARN polimeraza I- este prezenta n nucleol i este implicata n biosinteza

6. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

A. Fiecare poliribozom este legat de cromosom printr-o molecul de ARN

D. Afirmatiile din A,B,C sunt false

D. Subunit ile ribozomale sunt exportate n citoplasm pentru a lua parte la

A. Formarea THF din precursorul dihidrofolat (DHF) este catalizat de o enzim

D. Rifampin este un inhibitor al enzimelor de tipul ARN polimeraze

21. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate?

Una din functiile ADN este de a construi matrita pentru ARN

7. Care din moleculele de ARN sufera modificari de prelucrare pana la indeplinirea

8. Care din procesele de mai jos se refera la etape de prelucrare a ARNm:

D. Atasarea de adenine (polia A) cu rol in stabilitatea ARNm

ARN-ul la eucariote este monogenic si poligenic

14. Care din afirmatiile referitoare la ARN nu sunt adevarate?

C. Reprezinta 10-20 % din ARN total din celula

Situsul de recunoastere ribozomala

17. Implicarea sistemelor ribozomale in sinteza proteinelor consta in:

E. Ribozomul elibereaza ARNm si se disociaza la sfarsitul sintezei polipeptidice,

ARNm este monocistronic

23.Care din produsele farmaceutice au la baza modului de actiune inhibarea

25. Inhibitori ai ribozomilor si ai enzimelor peptidice sunt medicamentele:

Tema: SEMNALIZAREA CELULARA

2. Semnalizarea prin care se asigur comunicarea ntre celule aflate in apropierea

4. Comunicarea intercelulara implica mai multe etape cu exceptia:

Sinteza moleculei semnal

5. O molecula care transfera un semnal catre o alta celula se numeste:

7. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate?

B. n semnalizarea endocrin celula tint se afl n apropierea celulei

11. Alegeti afirmatiile false referitoare la semnalizarea endocrin;

E. Anumi i hormoni pot declan a o amplificare prin cre terea n cascad a

A. n celule musculare netede, cre terea ionului de calciu declan eaz