Professional Documents
Culture Documents
88888888888888
FOLOSEŞTE-ŢI
MINTEA88888
88888888888
8A888888888
8888888888
USE YOUR HEAD
Tony Buzan
Dedicată ŢIE
Cuprins
Introducere 9
Noi descoperiri
Ochiul
Antrenamentul cu metronomul
3 Memorie 43
Sisteme de memorie
Sistemul Număr-Rimă
4 Luarea notiţelor 71
A Cuvinte cheie 71
Exerciţiu
model al creierului
A Introducere 117
B. Pregătirea 127
C. Aplicarea 137
Privire de ansamblu
Previzualizare
Privire în amănunt
Recapitulare
Rezumat al Metoda de studiu organic Buzan
Bibliografie 152
Index 154
Introducere
Primul capitol scoate în evidenţă cele mai actualizate informaţii despre creier şi
apoi aplică aceste informaţii în practică.
Ultimul capitol se referă la noua metoda de studiu organic care iţi va permite să
studiezi orice subiect, de la engleză la matematica.
Note personale
La sfârşitul fiecărui capitol vei găsi pagini pentru 'note personale ". Acestea sunt
pentru orice notiţe vei doriţi să faci în timpul de lectură şi pot fi folosite, de
asemenea, atunci când descoperi informaţii relevante.
Bibliografie
La pagina 152, vei găsi o listă de cărţi. Acestea nu sunt doar carti academice de
referinţă, dar care va include carti care te ajută să iti dezvolţi cunoştinţele generale,
precum şi oferindu-ti mai multe informaţii de specialitate cu privire la unele dintre
domenii .
I. MINTEA TA ESTE
MAI BUNĂ DECÂT CREZI
Fig I Creierul .
Sursa: Scientific American (Mulţumiri pentru detalii)
Din momentul în care am scris capitolul introductiv despre creier, pentru prima
ediţie din 1974, cercetarea în acest domeniu a explodat cu noi si incitante
descoperiri. Se poate spune că în ultimii 10 ani sunt concentrate cele mai
importante descoperiri despre creier. Acestă dată pare să fie foarte târzie, dacă
avem în vedere că homosapiens a apărut pe pământ 3500000 de ani în urmă. Dacă
ţinem cont însă de faptul că omenirea a cunoscut locaţia creierului doar în ultimii
500 de ani acest lucru nu este surprinzător.
Din aceste eforturi conjugate rezultă că mintea este infinit mai subtilă decît ne-am
imaginat vreodată.
DREAPTA STÂNGA
ritm Limbaj
muzică Logică
imagini Numere
imaginaţie Secvenţe
reverie Liniaritate
culoare analiză
dimensiune
Fig 2 Vedere din faţă cu cele două părţi din creier şi funcţiile acestora.
Pe aceste jocuri ale imaginaţiei Einstein le considera responsabile pentru multe din
intuiţiile sale ştiinţifice. În timp ce visa pe un deal într-o zi de vară, el a imaginat
cum călătorea pe o rază de lumină spre extremităţile cele mai îndepărtate ale
universului , şi cînd s-a regăsit pe sine el se întorcea în mod illogic spre soare, el a
realizat că universul trebuie să fie într-adevăr, curb, precum şi faptul că pregătirea
sa "logică" anterioară era incompletă. Numerele, formulele, ecuaţiile şi cuvintele
pe care le-a grupat în jurul acestei imagini ne-au dat teoria relativităţii – o sinteză
între emisfera dreaptă şi cea stîngă a creierului.
În mod similar marii artişti s-au dovedit a avea ambele "creiere" dezvoltate.
Mai degrabă decât carnete cu poveşti pline petreceri şi beaţii şi vopsele aruncate la
întîmplare pentru a produce capodopere, se găsesc notiţe similar cu următoarea:
"Până la 6 AM. Folosit a şaisprezecea zi pentru a picta şase din ultima serie. Am
amestecat de patru părţi portocaliu cu două părţi de galben pentru a produce
combinaţia de culori care am plasat-o în colţul din stânga sus al pânzei, ca să
acţioneze vizual în opoziţie cu structurile în spirală inferioară dreapta colt, şi să
producă echilibrul dorit în ochiul privitorului. "
– Un exemplu grăitor pentru cât de mult este implicată emisfera stânga-în ceea ce
noi considerăm activităţi ale emisferei drepte.
Un bărbat din ultmele sute de ani este o dovadă clară pentru ce poate face o fiinţă
umană în care ambele părţi ale creierului sunt dezvoltate simultan: Leonardo da
Vinci. În timpul său, el a fost fără îndoială cele mai realizat om în fiecare din
următoarele discipline: sculptura, fiziologie, general de stiinta, arhitectura,
mecanica, anatomie, fizică, şi invenţie. Mai degrabă decât să separare aceste zone
ale abilităţilor sale latente, el le-a combinat.
Se pare că, atunci, că, atunci când ne descriem pe noi înşine ca talentaţi în anumite
zone şi nu talentaţi în altele, ceea ce descriem cu adevărat sunt acele zone ale
noastre în care potenţialul nu a fost încă dezvoltat, dar care în realitate, ar putea, cu
îndrumarea potrivită să inflorească.
La scurt timp după prima ediţie de utilizare la cap a fost publicată, Dr Pyotra
Anokin Universitatea din Moscova, care şi-au petrecut ultimii ani din viaţa sa
studierea capacităţilor creierului de prelucrare a informaţiilor, a declarat că, 1
urmat de un număr de 800 zerouri a fost o subestimare grosolană, că noul număr
calculat de el era conservator din cauza lipsei de precizie a instrumentelor noastre
actuale de măsurare, în comparaţie cu incredibila delicateţe a creierului, şi că acest
număr este nu unul urmat de 800 zerouri ci capacitatea creierului de a alcatui
10.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000,
000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000
000.000.000.000.000.000.000
Fig 3 Numărul de atomi (una dintre cele mai mici particule), din universul
cunoscut (cel mai mare lucru pe care îl ştim) - a se vedea textul pe pagina
următoare.
10.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000,
000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000,
000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000,
000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000,
000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000,
000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000,
000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000,
000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000,
000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000,
000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000,
000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000,
000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000,
000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000,
000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000,
000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000,
000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000,
000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000,
000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000,
000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000,
000.000
• În şcoală au fost ai invatat nimic despre creier şi cum înţelegerea funcţiilor sale ar
putea să tea jute ajuta să înveţi, memorezi, crezi, etc?
Nu
Nu
Nu
Nu
• Ceva despre gama de tehnici de studiu şi de modul în care pot
Nu
Nu
• Ceva despre motivare, modul în aceasta afectează abilităţile tale, şi cum o poţi
folosi în avantajul tău?
Nu
Nu
Nu
Nu
măsuară "inteligenţa absolută", şi, prin urmare, acestea trebuie să fie corecte.
În afară de faptul că un scor IQ poate fi semnificativ schimbat chiar şi de o
cantitate mică de practică bine direcţionată, există şi alte argumente împotriva
acestor teste:
În al doilea rând, cei care susţin că IQ. măsoură o gamă largă şi absolută de
abilitaţi umane nu au reuşit să ia în considerare faptul că test ar trebui să preocupat
de trei mari domenii: 1: creierul testat; 2: testul în sine; 3: rezultatele.
( O astfel de minte ridică acelaşi probleme ca şi picioarele acelor femei. Din cauza
mărimii tălpii ele nu mai pot asigura echilibrul femeii în timpul mersului şi aceasta
are nevoie de un baston. Din acelaşi motive o minte neantrenată are nevoie de
diferite cîrje care merg de la notiţe pînă la calculatoare performante. Dependenţa
de noile tehnologii poate fi înţeleasă şi în acest context. )
Cu foarte puţine excepţii, toţi copiii învaţă să vorbească pînă la vîrta de doi ani, şi
mulţi chiar mai devreme. Pentru că acest lucru este atât de universal este acceptat
de la sine, dar dacă procesul este analizat mai îndeaproape aceasta este extrem de
complex.
Cititorul care încă îndoieli cu privire la propriile sale abilităţi a învăţat el însuşi
să vorbească şi să citească. El ar trebui, prin urmare, să găsească foarte dificil de
atacat o poziţie pentru care este el însuşi o dovadă.
Nu este chiar nici o îndoială că creierul este capabil de sarcini infinit mai complexe
decât a fost învăţat. Restul acestei cărţi va încerca să scoată în evidenţă cîteva
domenii în care performanţa şi auto-realizarea pot fi atinse.
Note personale